52942749 Proiect Struguri Masa

1

SECTIUNEA 1

RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST)

ETAPA DE EXECUTIE NR. 2 CU TITLUL Elaborarea şi aplicarea tehnologiei inovative de producere şi valorificare a strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP

� RST - Raport stiintific si tehnic in extenso*

� Proces verbal de avizare interna

� Procese verbale de receptie a lucrarilor de la parteneri

� Raport final de activitate (numai pentru etapa finala)

* pentru Programul 4 “Parteneriate in domeniile prioritare” se va utiliza modelul din Anexa 1

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5

2

Anexa 1 - RST

CUPRINS:

OBIECTIVELE GENERALE.

OBIECTIVELE ETAPEI.

REZUMATUL ETAPEI

Descrierea ştiinŃifică şi tehnică

ACTIVITATEA II.1. Atestarea asigurării trasabilităŃii si siguranŃei alimentare în

etapa de producere a strugurilor de masa, prin analiza punctelor de control şi a

criteriilor de conformitate specifice.

1.1. Identificarea punctelor critice de control în tehnologia de producere

şi valorificare a strugurilor de masă

1.2. Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de producere

şi valorificare a strugurilor de masă conform cerinŃelor sistemului de

calitate EUREPGAP

1.2.1. Necesitatea cultivării şi clasificarea soiurilor pentru struguri

de masă

1.2.2. Fisa tehnologică cadru pentru cultura soiurilor de masă în

sistemul EUREPGAP.

1.2.3. Tehnica recoltării strugurilor de masă conform sistemului

EUREPGAP.

ACTIVITATEA II.2. Atestarea asigurării trasabilităŃii şi siguranŃei alimentare în

etapa de valorificare a strugurilor de masă, prin analiza punctelor de control şi

a criteriilor de conformitate specifice.

2.1. CerinŃele de calitate pentru valorificarea strugurilor de masă

2.2. ParticularităŃile tehnologice în valorificarea strugurilor de masă

2.3. Tehnologie cadru pentru valorificarea în stare proaspătă a

strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP

2.4. Tehnologie cadru pentru păstrarea strugurilor de masă conform

sistemului EUREPGAP

DISEMINAREA REZULTATELOR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

3

Denumirea etapei: Elaborarea şi aplicarea tehnologiei inovative de producere şi

valorificare a strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP.

Obiectivele generale ale proiectului

• elaborarea studiului documentar privind aplicarea normelor de trasabilitate in

productia viticola prin implementerea sistemului european de calitate

EUREPGAP.

• elaborarea tehnologiei inovative de obtinere si valorificare a strugurilor de

masa prin aplicarea criteriilor de conformitate a sistemului EUREPGAP.

• asigurarea trasabiltatii primare (supplier traceability) la nivelul

producatorului viticol prin aplicarea tehnologiei specifice sistemului de

calitate EUREPGAP in producerea strugurilor de masa.

• asigurarea trasabilitatii la nivelul procesatorului de produs (process

traceability) prin aplicarea sistemului de calitate EUREPGAP in sectorul

recoltarii si valorificarii strugurilor de masa.

• certificarea trasabilitatii si cresterea sigurantei alimentare prin evaluarea

realizarii criteriilor de conformitate EUREPGAP in producerea si valorificarea

strugurilor de masa.

• Diseminarea rezultatelor tehnico-ştiinŃifice obtinute din domeniile specifice

proiectului la nivel naŃional si internaŃional.

Obiectivele etapei:

• Identificarea punctelor critice şi controlul lor în tehnologia de producere şi

valorificare a strugurilor de masă, conform principiilor HACCP.

• Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de producere a

strugurilor de masă conform cerinŃelor sistemului de calitate EUREPGAP.

• Elaborarea modelului experimental privind tehnologia de valorificare a

strugurilor de masă conform cerinŃelor sistemului de calitate EUREPGAP.

4

Rezumatul etapei:

Un sistem de asigurare a calitatii elaborat si implementat adecvat este unul din

instrumentele cele mai importante ale managementului adecvat al unei exploataŃii horticole.

Profitabilitatea constanta nu poate fi mentinuta fara un sistem de calitate care va permite

managerului sa înteleaga si sa gestioneze calitatea produselor sale în mod oportun, ceea ce, la

rândul sau, îi va permite sa reactioneze la cererea de pe piata. Acesta este responsabil pentru

organizarea elaborarii si implementarii unui sistem modern, având drept obiectiv controlul calitatii,

ceea ce îi va permite sa înteleaga clar care este calitatea produselor la toate etapele de la

producere pâna la prelucrare, ceea ce, la rândul sau, îi va permite sa întreprinda imediat actiuni

corective si preventive si sa reactioneze prompt la schimbarile permanente de pe piata.

În particular, în ceea ce priveste produsele perisabile, acest sistem trebuie sa functioneze

în permanenta. Rapoartele zilnice documentate privind calitatea trebuie sa fie elaborate si

prezentate managerului exploataŃiei horticole si tuturor lucratorilor implicati direct în producere si

prelucrare. Aceste rapoarte trebuie sa fie pregatite catre finele fiecarei zile de lucru, astfel încât,

managerii sa poata face îmbunatatirile necesare pentru ziua urmatoare. Trebuie sa fie efectuate

inspectii si la diferite etape ale procesului, pentru a garanta întelegerea profunda a problemelor

legate de calitate, de la cultivare, pâna la ambalare si livrare.

Sistemul de certificare a pornit in anul 1997 ca urmare a initiativei marilor retele de

hipermarket-uri, EUREPGAP (Euro-Retailer Produce Working Group). Astazi sunt peste 70000 de

producatori certificati EUREPGAP.

Siguranta alimentara si calitatea produselor agricole sunt conditii esentiale pe care un

producator trebuie sa le ofere consumatorilor. In plus pentru a avea acces la subventii, trebuie

respectate conditii standard de protectie a mediului inconjurator, precum si principiile etice si

sociale.

Certificatul EUREPGAP ofera recunoastere internationala pentru implementarea in ferma a

unui sistem de management al calitatii in productie.

Aceste certificat se ofera in domeniul legumelor si fructelor, in conformitate cu standardul

european EN 45011/ISO 65.

Prin intermediul acestui certificat fermierul garanteaza:

• calitatea productiei agricole;

• protectia mediului inconjurator;

• sanatatea si siguranta lucratorilor agricoli.

Acest certificat nu are caracter obligatoriu.

Obtinerea acestui certificat se face in urma semnarii si punerii in practica a unui protocol

EUREPGAP, cu sectiuni ce trebuie respectate strict, precum:

• managementul solului;

5

• utilizarea de fertilizanti;

• irigarea culturii;

• autenticitatea soiurilor;

• protectia culturilor;

• tratamente postrecolta;

• economia rezidurilor;

• respectarea mediului inconjurator;

Analiza si certificarea EUREPGAP este efectuata de un organism independent, iar dupa

acordarea certificatului, este efectuat anual un audit extern pentru a verifica respectarea acestor

conditii.

Pentru fermieri, avantajele obtinerii certificatului constau in: sporirea sanselor pentru

incheierea contractelor ferme cu magazine si cu procesatori; accesul la tehnologie, obtinerea unor

cresteri de calitate, si optimizarea costurilor pe termen lung. In plus cheltuielile pentru obtinerea

acestui certificat vor fi subventionate 70% de catre stat (OG 123/21.12.2006).

În această etapă de cercetare s-au identificat punctele critice ale tehnologiei de producere

şi valorificare a strugurilor de masă, Ńinând cont de cerinŃele HACCP, apoi s-a elaborat modelul

experimental prin controlul acestor puncte critice şi în final, s-a elaborat caietul de sarcini privind

obŃinerea şi valorificarea strugurilor de masă în conformitate cu cerinŃele sistemului de calitate

EUREPGAP.

6

DESCRIEREA ŞTIINłIFICĂ ŞI TEHNICĂ

privind realizarea activităŃilor etapei a II-a de cercetare

1.1. IDENTIFICAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL ÎN TEHNOLOGIA DE PRODUCERE ŞI VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MASĂ

Primul principiu HACCP consta în efectuarea analizei riscurilor. Înainte de începerea

procesului, echipa HACCP trebuie sa revada definitiile privind siguranta produselor alimentare.

Pericolele sunt clasificate în trei categorii: biologice, chimice si fizice. O abordare utila

privind analiza riscurilor consta în divizarea analizei în doua activitati – identificarea riscurilor si

analiza riscurilor.

Masuri preventive pot fi metode fizice, chimice sau de alta natura, care pot fi utilizate

pentru a monitoriza pericolele asociate produselor alimentare. Înregistrarea poate fi utilizata

pentru a parcurge sistematic procesul, identificând riscurile care pot aparea la fiecare etapa a

acestui proces si actiunile preventive care pot fi utilizate pentru a preveni, elimina sau pentru a

reduce fiecare risc la un nivel acceptabil. Masurile de control sunt acele actiuni si activitati care pot

fi utilizate pentru prevenirea riscurilor, eliminarea sau reducerea impactului sau frecventei lor la

un nivel acceptabil.

Pentru a controla/monitoriza un anumit risc poate fi nevoie de aplicarea câtorva masuri de

control, totodata câteva riscuri pot fi controlate cu ajutorul unei singure masuri de control.

Masurile de control trebuie sa fie suportate de anumite proceduri si specificatii detailate

pentru a asigura o implementare cât mai eficienta. Acestea trebuie sa respecte normele de igiena

care sunt în vigoare, sau cu cerintele standardele solicitate de catre clienti, conformându-se la

standardul cu cele mai exigente cerinte.

Echipa HACCP trebuie sa documenteze analiza riscurilor si deciziile luate. O modalitate

eficienta pentru documentarea deciziilor în timpul analizei riscurilor este utilizarea unei fise de

analiza a riscurilor. Exista câteva formate pentru astfel de fise privind analiza riscurilor. Esential

este ca toate aceste formate includ obligatoriu etapele procesului/ingredientele, identificarea

riscurilor potentiale, evaluarea riscurilor potentiale, justificarea deciziei, masurile de control ce

trebuie întreprinse, înregistrari recomandate.

O astfel de fişă privind riscurile întâlnite în tehnologia de producere şi valorificare

a strugurilor de masă este prezentată în tabelul următor:

7

FIŞA RISCURILOR SPECIFICE TEHNOLOGIILOR DE PRODUCERE ŞI VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MASĂ

Natura riscului Riscul Cauza de contaminare Măsuri preventive

Microbiologică

In mediu exista multe microorganisme – unele sunt total inofensive, altele sunt benefice, sau altele reprezintă cauza alterării strugurilor. Doar un număr foarte mic de microorganisme sunt dăunătoare pentru oameni. Acestea sunt microorganisme patogene si sunt cauza îmbolnăvirilor la oameni. Printre exemple pot fi incluse specii de bacterii, cum ar fi Salmonela si Listeria si viruşi cum ar fi Hepatita A.

Bacteriile patogene, ex. Escherichia coli, Salmonela spp., asociate de obicei cu contaminările fecale de la animalele cu sânge cald; sau altele, ex. Listeria monocytogenes, întâlnita de obicei in sol, apa sau rumegătorul contaminat (când se foloseste gunoi de grajd); Toxine vegetale care apar in mod natural, ex. alcaloizi, cianuri, glicozizi etc.; Ciuperci, ex. ergot din cornul secarei, mycotoxine; ParaziŃi, ex. Cyclospora, Entamoeba, Giardia, Cryptosporidium etc.; Viruşi, ex. hepatita A, virusul Norwalk, Rotavirus

- produsele organice de origine animaliera netratate utilizate pentru fertilizarea si îmbunătăŃirea solului intrând in contact direct cu produsul sau indirect prin sol; - materiile fecale sau resturile de la animalele sălbatice sau domestice, sau apele menajere care contaminează apa utilizata pentru irigare, la aplicarea pesticidelor, la colectare, descărcare, spălare, la proceduri de tratare sanitară; - colectarea produselor care au contact sau cad pe solul contaminat; - spălarea inadecvata a recipienŃilor pentru cules, contaminarea echipamentului de sortare si ambalare cu sol, produse stricate si materii fecale de la rozătoare, pasări si insecte; - stivuirea lăzilor si coşurilor murdare de sol si materii fecal;e deasupra produsului expus si neprotejat; - ambalajele si materialele de ambalare contaminate cu materii fecale de la rozătoare, pasări si insecte; - manipularea produselor de către lucrători infectaŃi din cauza utilizării toaletelor si lavoarelor inadecvate, a practicilor de igiena ineficiente si bolilor (ex. bolilor transmisibile cum ar fi hepatita A); - scurgeri ale apei contaminate din sistemele de răcire cu recirculaŃie in depozitele frigorifice;

- utilizarea terenurilor agricole si apei pentru irigare care nu prezintă pericol microbiologic; - interzicerea utilizării reziduurilor provenite din sedimentarea apelor menajere sau a fertilizaŃilor organici de origine animaliera netrataŃi; - implementarea procedurilor de igiena si instruirea tuturor lucrătorilor cel puŃin o data pe an înainte de a începe sezonul de recoltare - monitorizarea respectării procedurilor de igiena de către toŃi angajaŃii; - asigurarea tuturor angajaŃilor cu toalete si lavoare igienice in raza de 500 metri; - implementarea procedurilor de tratare sanitară si inspectare /monitorizare a tuturor containerelor si instrumentelor pentru colectare, a echipamentelor, transportului, toaletelor, lavoarelor, vestiarelor; ariilor de depozitare a deşeurilor si containerelor pentru deşeuri etc.; - asigurarea ariilor de depozitare închise pentru păstrarea ambalajelor si altor materiale pentru a evita infestarea acestora cu rozătoare si insecte, contaminarea cu materii fecale si resturi de la rozătoare, pasări si insecte. - implementarea unui program de deratizare; - interzicerea accesului animalelor pe teritoriul fermei, inclusiv in curtea acesteia; - interzicerea accesului persoanelor infectate pe teritoriul fermei, inclusiv ariile unde se manipulează produsele,

8

- contaminarea transversala de la hainele neigienice

ambalajele si materialele; - depozitarea si manipularea produselor in condiŃii si încăperi/arii igienice.

Chimică

Reziduuri de produse de uz fitosanitar in struguri ce depăşesc Doza (limita) Maximă Admisă (DMA). Nota: produsele de uz fitosanitar care nu sunt înregistrate sau aprobate pentru a fi utilizate au DMA zero.

- nu se citesc / nu se înŃeleg instrucŃiunile de pe eticheta produselor de uz fitosanitar; - recomandare incorecta; - mixare incorecta – concentraŃia mai mare decât proporŃia de pe eticheta; - nerespectarea intervalelor de timp intre aplicarea produselor de uz fitosanitar si recoltare; - echipamentul necalibrat sau calibrat incorect; - produse de uz fitosanitar aduse de vânt in timpul stropirii culturilor vecine; - pesticide in sol din utilizările precedente; - reziduuri de produse de uz fitosanitar in lăzile si coşurile pentru cules; - echipamentul nespălat după utilizare; - utilizarea echipamentului in mai multe scopuri – spre exemplu pentru spălare si stropit; - răsturnare, scurgere accidentala sau infiltrarea produselor de uz fitosanitar in sol sau sursele de apa.

- interzicerea păstrării produselor proaspete împreuna cu pesticidele şi fertilizanŃii; - acordarea accesului la chimicale, inclusiv depozitare, mixare si aplicare, numai persoanelor corespunzător instruite - menŃinerea tuturor înregistrărilor privind achiziŃionarea, depozitarea si aplicarea pesticidelor şi fertilizanŃilor in conformitate cu cerinŃele acestui ghid de implementare EurepGAP; - testarea produselor proaspete pentru reziduuri de produse de uz fitosanitar; - interzicerea aplicării tratmentelor fitosanitare pe timp cu nefavorabil; - clătirea minuŃioasa cu apa potabila a tuturor echipamentelor, containerelor, încăperilor, instrumentelor etc., după tratarea sanitară acestora cu detergenŃi chimici; - implementarea procedurilor de răspuns in situaŃii de urgenta pentru cazurile de scurgere a pesticidelor sau fertilizanŃilor.

Reziduuri de metale grele in produse depăşind Doza (Limita) Maximă Admisă (DMA) ex. zinc, plumb, aluminiu, cadmiu etc.

- utilizarea fertilizanŃilor cu conŃinut înalt de metale grele; - conŃinut sporit de metale grele prezente in sol, in mod natural sau din cauza aplicărilor anterioare; - dezvoltarea condiŃiilor in sol care duc la acumularea metalelor grele de către viŃa de vie. aciditate, salinitate, deficienta de zinc.

- interzicerea depozitarii produselor proaspete împreuna cu pesticidele sau fertilizanŃi; - utilizarea terenurilor ce nu sunt contaminate cu metale grele; - utilizarea apei ce nu este contaminata chimic pentru irigare sau tratamente fitosanitare; - acordarea accesului la pesticide, inclusiv depozitare, mixare si aplicare,

9

numai persoanelor corespunzător instruite; - menŃinerea tuturor înregistrărilor privind achiziŃionarea, depozitarea si aplicarea pesticidelor şi fertilizanŃilor in conformitate cu cerinŃele acestui ghid de implementare EurepGAP; - testarea produselor proaspete pentru reziduu de metale grele.

Toxine naturale - condiŃii de păstrare necorespunzătoare care duc la contaminarea cu micotoxine

- evitarea păstrării strugurilor sub razele directe ale soarelui. Depozitarea temporara trebuie efectuata la umbra, in arii sau încăperi curate.

Contaminarea cu reziduuri chimice altele decât produsele de uz fitosanitar, ex. uleiuri minerale, motorina, lubrifianŃi, ulei hidraulic etc.

- scurgeri de pesticide si fertilizanŃi pe paleŃi; - scurgeri de pesticide si fertilizanŃi transportate cu strugurii proaspeti; - scurgeri de ulei sau lubrifianŃi pe echipamente ce intra in contact cu strugurii; - scurgeri de pesticide in apropierea produselor sau materialelor de ambalare; - utilizarea substanŃelor chimice de tratare sanitară nepotrivite; - reziduuri in lăzile pentru recoltare utilizate la păstrarea pesticidelor, fertilizanŃi, uleiuri etc.

- interzicerea utilizării paleŃilor contaminaŃi cu pesticide pentru păstrarea sau transportarea produselor strugurilor; - interzicerea transportării, păstrării si manipulării pesticidelor, uleiurilor, lubrifianŃilor, materialelor de tratare sanitară, etc. împreuna sau lângă produsele alimentare; - utilizarea numai agenŃi de tratare sanitară aprobaŃi; - clătirea minuŃioasa a tuturor containerelor, echipamentelor, instrumentelor după procedurile de tratare sanitară si igienizări; - interzicerea utilizării lăzilor pentru colectarea produselor in alte scopuri (ex. păstrarea pesticidelor, fertilizanŃilor, lubrifianŃilor).

AgenŃi alergici – urme ale substanŃelor care pot cauza reacŃii severe la unii consumatori sensibili (ex. astmatici, cu imunitatea suprimata)

- dioxidul de sulf (ex. pernuŃele deshidratante utilizate la struguri)

- utilizarea produselor de uz fitosanitar aprobate pentru tratarea strugurilor după recoltare; - admiterea personalului bine instruit pentru a manipula si a aplica produselor de uz fitosanitar.

Fizică

Corpuri străine din mediu (ex. resturi de sol, pietre, beŃişoare, seminŃe de ierburi etc.)

- recoltarea strugurilor pe timp nefavorabil; - echipamente de recoltare si ambalare murdare;

- Implementarea cerinŃelor igienice pentru colectare si instruirea tuturor lucrătorilor; - evitarea recoltării strugurilor pe timp

10

- containere si materiale de ambalare murdare; - stivuirea paleŃilor, lăzilor si coşurilor murdare în apropierea strugurilor recoltaŃi si neprotejaŃi.

umed; - tratarea sanitară regulata a recipienŃilor înainte de recoltare; - interzicerea stivuirii paleŃilor sau lăzilor murdare în preajma strugurilor recoltaŃi şi neprotejaŃi.

Sticla - becuri sparte deasupra echipamentelor de ambalare sau ariilor unde strugurii sunt depozitaŃi temporar; - sticle sparte accidental şi lăsate de către lucrători sau aruncate din drum.

- implementarea unei proceduri de manipulare a sticlelor si plasticului dur transparent, si instruirea tuturor lucrătorilor; - identificarea tuturor obiectelor din sticla sau plastic dur transparent si eliminarea acestora de pe teritoriu înainte de a începe recoltarea; - interzicerea de a aduce pe teritoriul fermei vesela si containere din sticla de către lucrători.

Corpuri străine de la echipamente si containere (ex. aşchii din lemn si metal, obiecte din plastic, fulgi de vopsea etc.)

- contanere si echipamente pentru recoltare deteriorate; - tratare sanitară inadecvata după reparaŃii si întreŃinere; - ateliere situate prea aproape de ariile de ambalare si depozitare a strugurilor.

- implementarea unui program de monitorizare care sa includă inspectarea tuturor containerelor, echipamentelor si instrumentelor pentru nivelul de curăŃenie, lipsa corpurilor străine etc. după tratare sanitară si întreŃinere; - respingerea tuturor containerelor, echipamentelor, instrumentelor neconforme înainte de a ajunge in câmp.

Corpuri străine in urma manipulării necorespunzătoare umane (ex. bijuterii, nasturi, bandaj adeziv, mănuşi etc.)

- lucrători neatenŃi si neinstruiŃi – îmbrăcăminte necorespunzătoare; - păr cazând din cauza capului dezgolit; - bandaj pentru răni; - nasturi, bolduri sau alte obiecte cazând din buzunare; - cuŃite, pixuri, etc

- instruirea tuturor lucrătorilor privind regulile de igiena personala; - acoperirea completa a parului sub şapca sau boneta; - asigurarea hainelor de protecŃie fără buzunare sau cu buzunarele închise, încheiate cu fermoare; - implementarea si instruirea unei proceduri de manipulare a obiectelor tăioase (ex. cuŃite, bricege).

11

1.2. ELABORAREA MODELULUI EXPERIMENTAL PRIVIND TEHNOLOGIA DE

PRODUCERE ŞI VALORIFICARE A STRUGURILOR DE MASĂ CONFORM CERINłELOR SISTEMULUI DE CALITATE EUREPGAP

1.2.1. Necesitatea cultivării şi clasificarea soiurilor pentru struguri de masă

Consumul strugurilor în stare proaspătă a reprezentat, din toate timpurile, o necesitate

obiectivă a societăŃii omeneşti, strugurii constituind un aliment valoros şi foarte necesar pentru

organismul uman.

ImportanŃa culturii soiurilor pentru struguri de masă, trebuie analizată din punct de vedere

economic şi social.

� ImportanŃa economică. Cultura soiurilor de struguri pentru masă este mult mai rentabilă

decât cea a soiurilor pentru struguri de vin. Aceasta deoarece soiurile de masă dau producŃii mari

de struguri de peste 20 t/ha, chiar în cultură neirigată, iar valoarea producŃiei marfă este

superioară celei obŃinute la cultura soiurilor pentru struguri de vin. DependenŃa cantitate-calitate

se manifestă mai slab în cazul soiurilor pentru struguri de masă, producŃia putând fi mărită fără

teama de a fi afectată calitatea. Valorificarea strugurilor de masă se face direct în stare proaspătă,

fără cheltuieli suplimentare pentru prelucrarea strugurilor, utilaje, construcŃii, capacităŃi de

depozitare a vinului.

Cheltuielile de producŃie la soiurile pentru struguri de masă se recuperează în timp mai

scurt, asigurându-se o rotaŃie rapidă a mijloacelor financiare în cadrul unităŃilor de producŃie. Prin

aceasta, cultura soiurilor pentru struguri de masă capătă un caracter mult mai intensiv. Un alt

aspect economic, foarte important, îl constituie posibilităŃile nelimitate de valorificare a strugurilor

de masă pe piaŃa internă şi la export.

� ImportanŃa socială. Cultura soiurilor pentru struguri de masă capătă o importanŃă

socială, dată fiind valoarea alimentară şi dietetică a acestora. Prin consumul de struguri în stare

proaspătă sau prelucrată sub formă de suc de struguri, se asigură organismului uman o cantitate

mare de energie: 1 kg de struguri furnizează în medie 850 - 900 calorii. Din punct de vedere al

valorii energetice, strugurii situându-se pe locul al V-lea în seria principalelor alimente (brânză,

pâine, carne de vită, lapte, struguri).

HidraŃii de carbon din struguri fiind reprezentaŃi prin zaharuri simple (glucoză şi fructoză),

pot fi asimilaŃi direct, fără nici o cheltuială de energie din partea organismului. Prin aceasta se

asigură protecŃia ficatului care furnizează rezervele de glicogen ale organismului, protecŃia

metabolismului lipidic şi proteic din organism. De aceea, strugurii se încadrează în categoria

alimentelor de protecŃie pentru organismul uman şi se recomandă a fi consumaŃi la toate vârstele.

Strugurii exercită asupra organismului o serie de acŃiuni fiziologice şi terapeutice ca : acŃiune

alcalinizantă, datorită sărurilor acizilor organici din struguri; acŃiune mineralizantă, datorită

conŃinutului ridicat în cationi de K+, Ca2+ şi Mg2+; acŃiune vitaminizantă, datorită conŃinutului variat

şi relativ bogat în vitamine (A, B1, B2, B6, C, K, PP, H); acŃiune terapeutică, consumul de struguri

12

fiind indicat în afecŃiunile hepatice, bolile de rinichi, afecŃiunile cardio-vasculare, artritism,

dezintoxicarea organismului etc. Aşa se explică importanŃa curei de struguri, care se practică în

multe Ńări ale Europei ca: FranŃa, Spania, Italia, Grecia etc.

În condiŃiile ecologice din Ńara noastră, soiurile de masă se eşalonează pe şapte epoci de

maturare, începând de la 15 iulie şi până la 30 octombrie. Cel mai devreme maturează strugurii

soiului Perlă de Csaba (15.VII), urmat de soiurile Muscat timpuriu de Bucureşti, Cardinal, Regina

Viilor, Augusta, Timpuriu de Pietroasa, Victoria ş.a., iar cel mai târziu, (15 - 30 X) soiurile Regina

Nera, Black roz, Greaca şi Roz românesc.

Gruparea soiurilor pentru struguri de masă se face în raport cu epoca de maturare a soiului

Chasselas doré, deosebindu-se 3 grupe mari de soiuri:

� grupa soiurilor cu maturare extratimpurie şi timpurie, care maturează strugurii cu

2-4 săptămâni înaintea soiului Chasselas doré. În această grupă se încadrează soiurile din epoca I

şi a II-a de maturare a strugurilor;

� grupa soiurilor cu maturare mijlocie, care maturează strugurii odată cu soiul

Chasselas doré sau cu 1-2 săptămâni după Chasselas. Aici se încadrează soiurile din epoca a III-a

şi a IV-a de maturare a strugurilor;

� grupa soiurilor cu maturare târzie şi foarte târzie, care maturează strugurii cu 3-5

săptămâni după soiul Chasselas doré,din care fac parte soiurile din epocile V-VII de maturare a

strugurilor.

�

1.2.2. Fisa tehnologică cadru pentru cultura soiurilor de masă în sistemul EUREPGAP

Pentru a respecta cerinŃele impuse de sistemul de calitate EUREPGAP s-a întocmit o fişă

tehnologică cadru de producere a strugurilor de masă, prezentată în tabelul următor.

Aceasta respectă principalele verigi tehnologice şi anume:

- tăierile de rodire;

- fertilizarea plantaŃiei;

- irigarea viŃelor;

- aplicarea lucrărilor şioperaŃiunilor în verde;

- recoltarea strugurilor;

- tratamentele fitosanitare;

- erbicidarea solului;

- lucrările solului.

13

FIŞA TEHNOLOGICĂ-CADRU pentru întreŃinerea plantaŃiilor viticole cu soiuri pentru struguri de masă

Caracteristicile plantaŃiei: - panta terenului: până la 12% (6º) - sistemul de cultură: semiprotejată, cu irigaŃie - distanŃele de plantare: 2,2 x 1,2 m - densitatea plantaŃiei: 3788 butuci / ha (96% butuci, 4% goluri) - forma de conducere: Guyot pe tulpină - sistemul de susŃinere: şpalier cu 6 sârme + tutori la viŃe - producŃia: 12000 kg / ha

- pentru 1 ha -

Nr. crt. Lucrări pe fluxul tehnologic Perioada optimă de execuŃie

UM Vol. lucrării Consumuri pentru:

Lucr. mecanice ore/agregat

Lucr. manuale ore/om

1. Tăierea de rodire II-III mii but. 3,6 - 106,7 2. Adunat coarde şi scos la alei III ha 1,0 1,3 - 3. Încărcat. transportat şi descărcat coarde III t 3,0 2,4 8,7 4. Revizuit sistemul de susŃinere III ha/t 1/0,8 0,6 41,4 5. Completări goluri prin marcotaj III-IV buc. 7,0 - 4,3 6. Transportat conducte III-IV t 1,0 1,0 1,8 7. Montat, demontat, transportat conducte III-IV aripi aspers. 3,0 - 12,5 8. Deschis brazde pentru irigat, de 3 ori III-IV ha 1,5 1,5 - 9. Irigat prin brazde, de 3 ori III-IV ha 1,5 - 40,0 10. Irigat prin aspersiune de 3 ori III-IV ha 1,5 - 33,3 11. Încărcat, transportat, descărcat îngrăsăminte chimice IV t 0,7 0,1 1,2 12. Debilonare + afânare + fertilizare cu K IV ha 1,0 1,9 0,9 13. Debilonat, completare manuală IV mii but. 3,6 - 26,2 14. Tăierea coardelor protejate şi copcit IV mii but. 3,6 - 44,3 15. Revizuirea palisării tulpinilor şi cercuitul coardelor IV mii but. 3,6 - 82,3 16. Afânare + fertilizare cu azot V ha 1,0 1,9 0,9 17. Sapa mare pe rând V ha 1,0 - 48,5 18. Plivit lăstarii de pe tulpină V-VI mii but. 3,6 - 32,0 19. Dirijat, plivit şi legat lăstari, de 2 ori V-VI mii but. 7,2 - 128,0 20. Dirijat lăstari VI-VII mii but. 3,6 - 37,9 21. Prăşit pe intervale, de 2 ori V- VII ha 2,0 2,8 - 22. Discuit VI ha 1,0 1,0 - 23. Prăşit manual de 3 ori (0,8 ha) VI-VIII ha 2,4 - 109,7 24. Normarea inflorescenŃelor VI mii but. 1,8 - 26,2 25. Suprimarea unei părŃi din ciorchine VI mii but. 1,8 - 18,9 26. Transport apă pentru stropit şi erbicidat V-VIII mii l. 6,6 1,3 - 27. Pregătit soluŃie V-VIII mii l. 6,6 - 5,3 28. Erbicidat, de 2 ori VII-VIII ha 0,4 0,6 0,8 29. Stropit de 6 ori V-VIII ha 6,0 14,4 7,2 30. Stropit + prăfuit de 2 ori VII-VIII ha 2,0 3,8 2,0

14

Nr. crt. Lucrări pe fluxul tehnologic Perioada optimă de execuŃie

UM Vol. lucrării Consumuri pentru:

Lucr. mecanice ore/agregat

Lucr. manuale ore/om

31. Cârnit lăstari VIII mii but. 3,6 - 37,6 32. Desfrunzit parŃial VIII mii but. 3,6 - 37,6 33. Cosit alei + zone de întoarcere de 2 ori VII-VIII ha 0,2 - 20,0 34. Făcut gropi pentru completarea golurilor VIII-IX buc. 100 - 5,3 35. Transport materiale (viŃe, apă mraniŃă) VIII-IX t 1,6 5,1 5,1 36. Plantat viŃe la ghivece VIII-IX buc. 100 - 8,0 37. Recoltat struguri de masă, sortat şi cizelat VIII-X t 12,0 - 282,4 38. Transportat struguri la alei VIII-X t 12,0 - 137,1 39. Transportat bracuri la cramă VIII-X t 2,0 0,4 1,8 Total an de plan - - - 38,1 1353,9 1. Încărcat mraniŃă X-XI t 20,0 1,0 - 2. Transportat gunoi de grajd X-XI t 20,0 2,0 - 3. Administrat gunoi de grajd X-XI ha 0,25 2,0 -

4. Desfăcut coarde din cepii de siguranŃă şi protejarea lor peste iarnă prin acoperire cu pământ

XI mii but. 3,6 - 28,8

5. Transport îngrăşăminte chimice cu fosfor şi potasiu XI t 0,6 0,3 0,3 6. Arătura de toamnă + fertilizarea cu fosfor şi potasiu XI ha 1,0 2,0 1,0 7. Completarea manuală a lucrării de protejare XI mii but. 3,79 - 84,2 8. Lucrat cu subsolierul+ fertilizat cu fosfor şi potasiu XI ha 0,25 0,6 0,3 Total producŃie neterminată - - - 7,8 114,5 TOTAL GENERAL - - - 45,9 1468,4

15

NECESARUL DE MATERIALE

PENTRU ÎNTREłINEREA UNEI PLANTAłII DE VIłĂ DE VIE PENTRU STRUGURI DE MASĂ

- pentru 1 ha -

DENUMIREA MATERIALULUI U.M. CANTITĂłI

Sârmă kg 40

Stâlpi buc 12

Tutori buc 300

Azotat de amoniu (35% s.a) kg 300

Sare potasică (46% s.a) kg 400

Superfosfat (22% s.a) kg 400

Răchită kg 120

Rafie sintetică kg 4,0

Apă pentru stropit şi erbicidat mii l 6,6

Apă pentru udat viŃe mii l 1,0

Apă pentru irigat m3 1800

ViŃe la ghivece buc 100

Gunoi de grajd t 10,5

Fungicide pentru combaterea manei

(8 tratamente)

Acrobat MZ 90 kg 4,0

Mikal kg 6,0

Dithane M 45 kg 4,0

Champion 50 WP kg 5,0

Fungicide pentru combaterea făinării

(4 tratamente)

Zeamă sulfocalcică l 20,0

Vectra 10 SC l 0,25

Karathane FN l 1,0

Fluidosoufre kg 60

Fungicide pentru putregaiul cenuşiu

(2 tratamente)

Konker l 1,50

Rovral l 1,00

Insecticide

(2 tratamente)

Calypso 480 SC l 0,10

Decis 2,5 EC l 0,20

Erbicide Preemergent Gramoxone l 4,0

Postemergent Basta 14 SL l 4,0

16

1.2.3. Tehnica recoltării strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP

Recoltarea şi valorificarea strugurilor reprezintă una din cele mai importante etape în

cultura viŃei de vie. Recoltarea se face diferenŃiat, în funcŃie de direcŃia de producŃie (soiuri de

masă, soiuri de vin).

Culesul şi valorificarea strugurilor de masă presupun o serie de măsuri organizatorice şi

tehnice desfăşurate într-o succesiune bine definită, după cum urmează: evaluarea producŃiei,

asigurarea condiŃiilor materiale necesare, stabilirea momentului declanşării culesului diferenŃiat pe

soiuri, recoltarea şi condiŃionarea prin sortare, cizelare, ambalare, păstrarea temporară,

transportul, eventual conservarea şi păstrarea acestora pe o perioadă mai îndelungată.

Culesul strugurilor de masă se execută la maturarea de consum. Pentru stabilirea datei de

recoltare o importanŃă deosebită o are momentul

maturării depline a strugurilor. Între parametrii specifici

pe baza cărora se stabileşte momentul recoltării o

importanŃă deosebită o au: conŃinutul în zaharuri al

strugurilor, aciditatea totală a mustului, conŃinutul în

antociani, substanŃe aromate etc.

Evaluarea producŃiei se efectuează pe soiuri şi pe

parcele. Determinarea producŃiei medii de struguri la

butuc (PMB), în kilograme, se stabileşte pe baza

următoarei relaŃii:

Nb

NsGsPMB

××××====

în care: Gs = greutatea medie a unui strugure; Ns = numărul de struguri; Nb = numărul

de butuci analizaŃi.

În funcŃie de producŃia prognozată se elaborează graficul de recoltare şi livrare, se asigură

forŃa de muncă, se dimensionează şi se procură necesarul de ambalaje, unelte, materiale

auxiliare, mijloacele de transport, spaŃiile de condiŃionare, ambalare şi depozitare.

Strugurii de masă se recoltează la maturarea comercială, respectiv în momentul când

întrunesc caracteristicile de compoziŃie şi de calitate care îi fac apŃi de consum. Strugurii sunt

fructe neclimacterice, adică care nu îşi continuă maturarea după recoltare.

Aprecierea momentului recoltării se face pa baza analizelor fizico-chimice şi organoleptice.

se consideră că strugurii au ajuns la maturarea de consum atunci când, au un gust plăcut,

echilibrat, raportul dintre zaharuri şi aciditate (indicele glucoacidimetric) fiind aproximativ 4, iar

boabele au culoarea caracteristică soiului, cu stratul de pruină intact. În general, conŃinutul în

zaharuri este cuprins între 130-160 g/l, iar aciditatea totală 4-5 g/l H2SO4.

Soi pentru struguri de masă la maturarea comercială

17

Culesul strugurilor la soiurile de masă se face în 2-3 etape, pentru acelaşi soi, pe măsură

ce strugurii ajung la maturarea de consum. Se execută pe timp uscat, după ce se ridică roua şi în

afara orelor de arşiŃă puternică. Organizarea culesului se face pe echipe de muncitori: câte doi

culegători pe rând, fiecare de o parte şi de alta a rândului şi alŃi 2 muncitori carea sigură

scoaterea lădiŃelor pline cu struguri la alei şi aprovizionează culegătorii cu recipiente goale. Pentru

a evita deplasarea lădiŃelor pline cu struguri pe distanŃe mari, recoltatul se începe de la mijlocul

rândului către alei.

Recoltarea se execută cu atenŃie, pentru a realiza un procent cât mai ridicat de producŃie

marfă. Se aleg de pe butuc numai strugurii sănătoşi, cu boabele maturate, uniforme ca mărime şi

culoare. Strugurii se desprind de pe coarde , prin tăierea peduculului cu foarfeca, evitându-se

prinderea strugurelui cu mâna şi ştergerea stratului de pruină; strugurii se prind de peduncul şi

aşează în lădiŃe cu atenŃie. După umplere lădiŃele se transportă la locul de condiŃionare şi

ambalare într-un timp cât mai scurt. Transportul la locul de condiŃionare se efectuează pe

platforme amenajate, camioane sau remorci cu arcuri şi pneuri pentru a evita şocurile.

Pentru recoltarea strugurilor pentru păstrare indelungată trebuie asigurate următoarele

condiŃii:

- in timpul recoltării, sortării, ambalării şi transportării strugurii trebuie feriŃi de loviturile

mecanice. Ştergerea stratului de pruină de pe boabe are o influenŃă negativă asupra duratei de

păstrare. De aceea toate lucrările trebuie efectuate Ńinand strugurii numai de peduncul (codiŃă);

- după posibilitate trebuie eliminate operaŃiunile de prisos de manipulare, transportare, reclădire şi

contactul bobiŃelor cu mainile lucrătorilor;

- este categoric inadmisibil ca strugurii recoltaŃi să fie lăsaŃi sub razele solare, ploaie, vant ori

peste noapte sub cerul liber;

- la toate etapele, incepand cu recoltarea strugurilor şi pană la incărcarea lor in celulele frigorifice,

se cere un control riguros al calităŃii lucrărilor efectuate;

- recoltarea strugurilor destinaŃi păstrării indelungate se face eşalonat in 2-3 trepte pe măsură ce

strugurii ating maturarea de consum;

- recoltarea se efectuează pe vreme uscată, cand roua de pe boabe s-a uscat in afara orelor de

arşiŃă. Nu se recomandă recoltarea pe arşiŃă sau ceaŃă, ori după ploaie. Dacă in timpul recoltării

plouă se recomandă intreruperea culesului. Strugurii recoltaŃi umezi, bătuŃi de vant ori atacaŃi de

grindină nu se recomandă pentru păstrarea indelungată.

CondiŃionarea şi ambalarea strugurilor înclude mai multe operaŃii tehnice executate în

următoarea succesiune: cizelarea, sortarea pe calităŃi şi ambalarea.

Cizelarea strugurilor reprezintă operaŃiunea prin care se înlătură boabele

necorespunzătoare cu integritatea afectată, nematurate, insuficient colorate, cu simptome de atac

de boli sau dăunători şi vârfurile prea lungi , cu boabe rare. Pentru cizelare se folosesc foarfeci

speciale, cu vâful rotunjit, pentru a nu înŃepa boabele şi se execută paralel cu sortarea.

18

Sortarea reprezintă operaŃiunea prin care strugurii se separă pe grupe de calitate în funcŃie

de condiŃiile impuse de standardele în vigoare.

Din punct de vedere comercial, soiurile de struguri

pentru masă cultivate în Ńara noastră sunt împărŃite în trei

grupe: grupa S (soiuri superioare) în care se încadrează soiurile

Cardinal, Muscat de Hamburg, Afuz Ali, Italia, Muscat d’Adda;

grupa M (mijlocie), cu Chasselas dore, Chasselas rose, Coarnă

neagră, Coarnă albă; grupa O (obişnuită) din care fac parte

soiurile extratimpurii: Muscat Perlă de Csaba, Timpuriu de

Bucureşti, Regina viilor, Aromat de Iaşi.

Potrivit normelor reglementate prin STAS 1490-76

strugurii de masă se pot împărŃii în următoarele categorii de

calitate:

Calitatea extra, include strugurii perfect sănătoşi având

forma, mărimea şi culoarea pieliŃei tipice soiului, iar masa nu

trebuie să fie mai mică de 200 g la soiurile cu bobul mare sau

150 g la soiurile cu bobul mijlociu.

Calitatea I include strugurii extra, la care se admit mici defecte de conformare a boabelor

(maximum 5% boabe meiate sau mărgeluite) şi neuniformitate de culoare. Greutatea minimă a

strugurilor este de 150 g, pentru soiurile cu bobul mare şi 100 g pentru cele cu bobul mijlociu.

Calitatea a II-a, include strugurii coloraŃi neuniform, cu boabele uşor supramaturate, până

la 10% boabe mărgeluite. Strugurii pot fi întregi sau fragmente de struguri.

Ambalarea strugurilor se execută după cizelare şi sortare, strugurii fiind aşezaŃi în lădiŃe

speciale confecŃionat din material rezistent, uşor şi ieftic (lemn, carton, mase plastice, împletituri

din nuiele). Pentru piaŃa internă sunt folosite lădiŃe din lemn tip A IV (STAS 1247-67), cu

capacitatea de 5-6 kg de struguri, iar pe piaŃa externă se folosesc ambalaje de plastic sau saci de

polietilenă.

Strugurii se aşează în lădiŃe, unul lângă altul, în aşa fel ca să nu se vadă peduculul

ciorchinilor. Se are în vedere ca strugurii să nu depăşească marginile lădiŃelor, pentru a nu fi

striviŃi la stivuire. LădiŃele se vor eticheta, indicându-se unitatea producătoare, soiul, categoria de

calitate. Până în momentul expedierii, lădiŃele cu struguri se depozitează temporar în spaŃii special

amenajate, cu posibilităŃi de răcire şi aerare.

Cizelarea strugurilor

19

ModalităŃi de ambalare a strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP

Struguri împachetaŃi în saci de polietelenă

Ambalaj de plastic pentru struguri destinat pentru vânzare cu amănuntul

20

Ambalaj de plastic pentru struguri destinat pentru vânzare cu amănuntul

Ambalaj european din saculeti de polietelenă pentru

struguri

21

2.1 CerinŃele de calitate pentru valorificarea strugurilor de masă

I. DEFINIłIA PRODUSULUI

Produsul alimentar îl constituie strugurii de soiurile crescute din Vitis Vinifera L., pentru

realizare în stare proaspătă, cu excepŃia strugurilor pentru prelucrare industrială.

II. STIPULĂRI PRIVIND CALITATEA

CerinŃele de calitate faŃă de strugurii de masă, după pregătire şi ambalare sunt

următoarele:

A. CerinŃe minime:

Pe lîngă cerinŃele individuale din fiecare categorie şi excepŃiile permise, ciorchinele şi

boabele trebuie să fie:

• nedeteriorate; producŃia afectată de stricăciuni sau deteriorată astfel încît nu poate

fi consumată, este exclusă;

• curate, practic lipsite de orice materie străină vizibilă,

• practic lipsite de dăunători,

• practic nedeteriorate de dăunători,

• fără umiditate exterioară anormală;

• fără miros şi/sau gust străin.

Pe lîngă aceste cerinŃe, boabele trebuie să fie:

• intacte,

• bine formate,

• suficient de evoluate.

Pigmentarea cauzată de razele solare nu se consideră a fi un defect.

Ciorchinele trebuie să fi fost culese atent.

Sucul boabelor trebuie să aibă un index refractometric de cel puŃin:

• 12o Brix la soiurile Alphonse Lavallee, Cardinal şi Victoria.

• 13o Brix la soiurile perene.

• 14o Brix la soiurile aperene.

Pe lîngă aceste condiŃii, toate soiurile trebuie să aibă un nivel suficient al proporŃiei de

zahăr/aciditate.

Evoluarea şi condiŃia strugurilor trebuie să le permită:

• să reziste la transportare şi manipulare, şi

• să ajungă într-o condiŃie satisfăcătoare la destinaŃie.

B. Clasificare:

Strugurii sunt clasificaŃi în trei categorii, după cum urmează:

1. Categoria „Extra”

22

Strugurii din această categorie trebuie să fie de o calitate superioară. Ciorchinele trebuie să

corespundă caracteristicilor soiului, conform regiunii unde au crescut, privind forma, evoluarea şi

culoarea. Ciorchinele trebuie să fie fără defecte. Boabele trebuie să fie tari, bine fixate, aranjate

uniform pe tulpină şi cu ceara neatinsă.

2. Categoria I

Strugurii din această categorie trebuie să fie de o calitate bună. Ciorchinele trebuie să

corespundă caracteristicilor soiului, conform regiunii unde au crescut, privind forma, evoluarea şi

culoarea. Boabele trebuie să fie tari, bine fixate şi cu ceara neatinsă pe cît posibil. Boabele pot fi

aranjate mai puŃin uniform pe tulpină decît cele din categoria „Extra”.

Următoarele defecte minore sunt admisibile cu condiŃia că nu afectează aspectul general al

fructului, calitatea, calitatea de păstrare şi prezentarea în ambalaj:

• defecte minore ale formei,

• defecte minore ale culorii,

• defecte foarte minore ale pieliŃei ca urmare a arsurilor de soare.

3. Categoria II:

Această categorie include strugurii care nu corespund cerinŃelor categoriilor superioare, dar

care întrunesc cerinŃele minime specificate mai sus.

Ciorchinele pot avea defecte minore ale formei, evoluării şi culorii, cu condiŃia că şi-au

păstrat caracteristicile esenŃiale ale soiului, conform regiunii unde au crescut.

Boabele trebuie să fie suficient de tari şi suficient de bine fixate, precum şi să aibă ceară

după posibilitate. Boabele pot fi aranjate mai puŃin uniform pe tulpină decît cele din categoria I.

Următoarele defecte sunt permise cu condiŃia ca strugurii să-şi păstreze caracteristicile

esenŃiale ale calităŃii, calităŃii de păstrare şi aspectului:

• defecte ale formei,

• defecte ale culorii,

• urme uşoare ale arsurilor de soare, care afectează numai pieliŃa,

• lovituri uşoare,

• defecte minore ale pieliŃei.

III. STIPULĂRI PRIVIND DIMENSIUNEA

Mărimea este determinată de greutatea ciorchinelui.

Următoarele dimensiuni minime ale ciorchinelor sunt fixate pentru strugurii de masă

crescuŃi în condiŃii protejate şi în cîmp deschis, pentru soiuri cu boabe mari şi cu boabe mici,

respectiv:

Categoria de calitate

Struguri crescuŃi în seră (dacă se indică astfel pe

ambalaj)

Struguri crescuŃi în cîmp deschis

Toate soiurile în afară de cele cu boabe mici

Soiuri cu boabe mici

Categoria „Extra” 300 g 200 g 150 g

Categoria I 250 g 150 g 100 g

Categoria II 150 g 100 g 75 g

23

IV. STIPULĂRI PRIVIND EXCEPłIILE TOLERATE

Sunt tolerate excepŃiile privind calitatea şi dimensiunea produselor dintr-un ambalaj, care

nu satisfac cerinŃele stipulate pentru fiecare categorie.

A. ExcepŃii tolerate privind calitatea:

i. Categoria „Extra”: 5% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinŃele faŃă de

categoria respectivă, dar care le întrunesc pe cele din categoria I, sau, ca excepŃie, care

respectă limitele tolerate în categoria I.

ii. Categoria I: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinŃele faŃă de

categoria respectivă, dar care le întrunesc pe cele din categoria II, sau, ca excepŃie, care

respectă limitele tolerate în categoria II.

iii. Categoria II:10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac nici cerinŃele faŃă de

categoria respectivă, nici cerinŃele minime, cu excepŃia strugurilor afectaŃi de putregai

sau alte defecte care nu permit consumul acestora.

B. ExcepŃii tolerate privind dimensiunea:

i. Categoria „Extra” şi categoria I: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac

cerinŃele categoriei faŃă de dimensiune, dar care le întrunesc pe cele din categoria

imediat inferioară.

ii. Categoria II: 10% din greutatea ciorchinelor care nu satisfac cerinŃele categoriei

faŃă de dimensiune, dar care nu cîntăresc mai puŃin de 75 g.

iii. Categoria „Extra” şi categoriile I şi II: În fiecare ambalaj cu o greutate netă

mai mică de 1 kg se permite cel mult un ciorchine cu o greutate sub 75 g pentru a

ajusta greutatea ambalajului, cu condiŃia ca ciorchinele respectiv să întrunească

celelalte cerinŃe ale categoriei.

V. STIPULĂRI PRIVIND ASPECTUL

A. Uniformitatea:

ConŃinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie uniform şi să conŃină numai ciorchine de aceeaşi

origine, soi, calitate şi grad de coacere.

Pentru ambalajele cu o greutate netă mai mică de 1 kg, nu este obligatorie uniformitatea

soiului şi originii.

La categoria „Extra”, ciorchinele trebuie să fie mai mult sau mai puŃin identice ca culoare şi

dimensiune.

În cazul soiului Chasselas, se permite includerea în acelaşi ambalaj a ciorchinelor de culori

diferite cu scop decorativ.

Partea vizibilă a fiecărui ambalaj trebuie să reprezinte întregul conŃinut al acestuia.

Avînd în vedere stipulările din prezentul capitol, produsele prevăzute de acest Regulament

pot fi amestecate, în pungi de maxim trei kilograme, cu alte tipuri de fructe şi legume proaspete,

respectîndu-se condiŃiile prevăzute de Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 48/2003.

B. Ambalajul:

24

Strugurii trebuie ambalaŃi astfel încît să poată fi protejaŃi adecvat.

Strugurii de categoria „Extra” vor fi aranjaŃi într-un singuri strat.

Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate şi de o calitate care

să nu permită dăunarea externă sau internă a produsului. Utilizarea materialelor, în special a

hîrtiei sau ştampilelor cu indicaŃii comerciale, sunt permise numai dacă cleiul sau cerneala utilizată

la tipărirea etichetelor nu sunt toxice.

Nu se permite prezenŃa materiei străine în interiorul ambalajului, deşi se permite prezenta

lăstarului pe tulpina ciorchinelui nu mai mare de 5 cm, ca formă aparte de prezentare.

Etichetele fixate pe fiecare fruct în parte trebuie să poată fi dezlipite astfel încît să nu lase

urme de clei sau să deterioreze coaja produsului.

VI. STIPULĂRI PRIVIND MARCAJUL

Fiecare ambalaj trebuie să poarte următoarele însemnări, în litere grupate pe aceeaşi

parte, scrise clar şi cu cerneală rezistentă, fiind vizibile din exterior:

A. Identificare:

Denumirea şi adresa întreprinderii de ambalare şi/sau de livrare.

Această menŃiune poate fi înlocuită în următoarele condiŃii:

• pentru toate tipurile de ambalaje, în afară de cele preliminare, menŃiunea poate fi

înlocuită cu codul acceptat şi eliberat oficial pentru întreprinderea de ambalare

şi/sau transportare, indicat alături de cuvintele „Întreprindere de ambalare şi/sau

transportare” (sau abrevierile echivalente);

• pentru ambalajele preliminare, menŃiunea poate fi înlocuită cu denumirea şi adresa

întreprinderii de desfacere/comercializare înregistrată pe teritoriul ComunităŃii,

indicate alături de cuvintele „Ambalat pentru” sau o altă menŃiune echivalentă. În

acest caz, eticheta trebuie să includă şi un cod al întreprinderii de ambalare şi/sau

transportare. Întreprinderea de desfacere/comercializare va trebui să ofere toate

datele considerate necesare de către autorităŃile de inspecŃie în ceea ce priveşte

însemnătatea codului respectiv.

B. Natura produsului:

• „Struguri de masă” atunci cînd conŃinutul nu este vizibil din exterior,

• Denumirea soiului sau soiurilor, după caz,

• „Produse în seră”, dacă este cazul.

C. Originea produsului:

łara de origine şi, opŃional, regiunea unde au crescut strugurii, sau denumirea zonei

locale, regionale sau naŃionale.

D. Date comerciale:

• Categoria

E. Marcaj al controlului oficial (opŃional):

25

Ambalajele nu trebuie să poarte menŃiunile specificate în primul subalineat dacă conŃin alte

ambalaje vizibile clar din exterior care poartă deja aceste însemnări. Aceste ambalaje nu trebuie

să mai poarte aceste însemnări deoarece pot induce în eroare. Dacă aceste ambalaje sunt aşezate

în palete, atunci însemnările vor fi prezentate pe cel puŃin două laturi ale paletei într-un loc

evident.

2.2. ParticularităŃile tehnologice în valorificarea strugurilor de masă

Prerăcirea strugurilor se produce pentru a frâna intensitatea respiraŃiei şi transpiraŃiei lor

şi activitatea diferitor agenŃi patogeni. Prerăcirea se efectuează in mijloace de transport care di

pun de instalaŃii frigorifice sau in incăperi destinate pentru acest scop.

Pentru inceput temperatura se reduce pană la 5-8 oC, dar diferenŃa dintre temperatura

strugurilor in momentul aducerii lor din camp şi cea de la prerăcire trebuie să fi de 8-10oC. După

care se reduce pană la ±1oC.

Transportarea se face in autocamioane cu capacitate de control a atmosferei, menŃinând

temperatura de 0...+8oC.

Păstrarea eficientă a strugurilor se efectuează şi în depozite cu ventilare naturală, cu atmosferă

normală şi controlată.

Păstrarea strugurilor în depozite cu ventilare naturală constă in depozitarea

strugurilor in beciuri, depozite ingropate, in poduri, in hrube etc., care nu prezintă spaŃii cu

instalaŃii frigorifice. Metoda permite păstrarea strugurilor pană la sfarşitul lunii decembrie, cand

temperatura afară coboară la 8oC - 0oC.

In cantităŃi mici strugurii pot fi păstraŃi cu o porŃiune de coardă de 30-40 cm.

O altă metodă ar fi păstrarea strugurilor pe rafturi sau lădiŃe in două randuri, pe fundul

cărora şi deasupra se pune un strat de 2-3 cm de rumeguş de lemn uscat.

Păstrarea strugurilor în depozite cu atmosferă normală constă in depozitarea

strugurilor in celule frigorifice. Perioada de păstrare se poate mări datorită folosirii bioxidului de

carbon, reglării temperaturii şi umidităŃii relative a aerului. Această metodă este folosită pentru

păstrarea strugurilor in cantităŃi mari pe un termen mai lung.

La momentul umplerii celulei frigorifice temperatura să fie de 5-8 oC. Celula cu capacitatea

de 70-100 t trebuie umplută in 3-4 zile şi ea trebuie să fie completată doar cu un singur soi.

Lăzile pe palete sau containere se suprapun cate 3-5 pe inălŃime, lăsand spaŃii libere de la

pereŃi de 20 cm unde se amplasează bateriile de răcire. Pe centrul celulei se lasă un culoar de 0,8-

1,0 m şi pană la tavan un spaŃiu de cel puŃin de 50-60 cm.

Temperatura de păstrare trebuie menŃinută la 0-1oC, iar umiditatea relativă a aerului 85-

90 %. In aceste condiŃii soiurile se pot păstra:

26

2-3 luni: Muscat de Hamburg, Victoria, Alphonse Lavalee;

3-4 luni: Coarnă Neagră, Muscat de Adda;

4-5 luni: Afuz Ali, Italia, Greaca;

5-6 luni: Soiurile rezistente de masă (Moldova, Argessis, Muscat de Poloskey).

Păstrarea strugurilor în depozite cu atmosferă controlată constă in umplerea

celulelor de păstrare a depozitelor frigorifice cu diferit amestec de gaze în concentraŃii diferite,

spre exemplu: 3%CO2, 5% O2, 95% N2. Aceasta permite mărirea perioadei de păstrare cu 2-3

luni şi de a reduce pierderile de 3-5 ori faŃă de păstrarea in atmosferă normală.

In momentul scoaterii strugurilor de la păstrare trebuie de evitat formarea condensului,

prin adaptarea treptată la temperatura mediului ambiant. Strugurii scoşi de la păstrare sunt foarte

sensibili la şocuri mecanice, de aceea se vor manipula cu multă atenŃie, fiind comercializaŃi in 2-3

zile.

2.3. Tehnologie cadru pentru valorificarea în stare proaspătă a

strugurilor de masă conform sistemului EUREPGAP

ImportanŃa

- economică au o pondere de 11-15% din producŃia viticolă a României

Pe plan mondial, strugurii de masă reprezintă 15% din totalul producŃiei

viticole

- alimentară: glucide 15,5-16,1%, Aciditatea ridicată 0,75 g% (a. tartric,

a. malic), taninuri 0,47 % (1,2 % în pieliŃă), fibre 0,4-0,9 %, substanŃe

minerale 0,38g% (K 320-250mg, Ca 4-19mg, Mg 4-7mg, P 17-

22mg/100g). Vitamina C 4mg/100g produs proaspăt. Partea necomestibilă

6%, valoarea energetică 610-670 Kcal/Kg pentru soiurile negre şi 630-690

Kcal/Kg pentru soiurile albe.

- pentru industrializare obŃin compoturi, dulceŃuri şi sucuri apreciate

prin fineŃe şi aromă.

- medicinală acŃiune alcalinizantă, datorită sărurilor acizilor organici din

struguri; acŃiune mineralizantă, datorită conŃinutului ridicat în cationi de K+,

Ca2+ şi Mg2+; acŃiune vitaminizantă, datorită conŃinutului variat şi relativ

bogat în vitamine (A, B1, B2, B6, C, K, PP, H); acŃiune terapeutică, consumul

de struguri fiind indicat în afecŃiunile hepatice, bolile de rinichi, afecŃiunile

cardio-vasculare, artritism, dezintoxicarea organismului

Momentul

apariŃiei pe

piaŃă

masă începe în România cu soiurile timpurii (15% din sortiment) în lunile

iulie-august, urmate de soiurile cu maturitate medie (50% din sortiment)

în august-septembrie şi cele tardive (35% din sortiment) în septembrie-

octombrie.

27

Stabilirea momentului optim de recoltare maturitatea de consum

Recoltarea

- modul de recoltare manual, cu multă grijă, păstrând pedunculul şi

stratul de ceară (pruină) intacte.

- ambalaje în lădiŃe de lemn, în funcŃie de destinaŃie

OperaŃii

intermediare

- presortare se face pe calităŃi

- prerăcire pentru a preveni deshidratarea, cu aer umed la 80C şi un

tratament preventiv cu SO2 gazos în concentraŃie de 0,5-1% timp de 20

minute, în săli special amenajate

- staŃionare temporară Se va evita staŃionarea la temperatura mediului

ambiant, pierderile depăşind 15% în termen de 2 zile.

- manipulare rapidă, cu mare grijă

- protejare se evită expunerea directă sub razele soarelui

Transport pe distanŃe mici se face cu remorci tractate, iar pe distanŃe mai mari (30-

100 km) cu autodube izoterme de 5.5 t. Pentru export sunt utilizate

autodube frigorifice LKW (germ. Lastkraftwagen = autocamion), sau

vagoanele RCF de pe calea ferată.

CondiŃionare

minimă

- sortare conform celor 3 categorii de calitate "Extra", I şi a II-a

- calibrare obligatorie pe categorii de calitate

- ambalare în lăzi de capacitate redusă; sub formă preambalată în pungi

de polietilenă perforate, la capacităŃi de 0,5-1 kg.

Păstrare

temporară (±)

- temperatura 0±0,50C şi umiditatea 90%

- durata maximum 48 de ore

- sistarea păstrării pe măsura cererilor pe piaŃă

Postmaturarea

(±)

Strugurii sunt fructe neclimacterice, de aceea nu se realizează această

etapă în procesul lor de valorificare

Livrarea se execută pe măsura cererii în timp cât mai scurt, în ambalaje specifice

2.4. Tehnologie cadru pentru păstrarea strugurilor de masă conform

sistemului EUREPGAP

Materia primă - corespunde: ciorchinii calitatea extra, cu rahisul turgescent,

cizelare redusă sau lipsă.

- nu corespunde: strugurii verzi sau supramaturaŃi, cei recoltaŃi pe

timp ploios şi cei care provin din plantaŃii unde s-a aplicat o

tehnologie nepotrivită, sau care nu oferă condiŃiile pedoclimatice

necesare

28

Pregătirea pentru

depozitare

- spaŃiile măsuri de dezinfecŃie prin pulverizarea pe pereŃi a

unei soluŃii de lapte de var 20% + CuSO4 1% şi

vaporizarea a 1,7 l formol/100 m3 spaŃiu liber, cu

expunere timp de 24 h. În prealabil se face o

curăŃire temeinică şi se înlătură orice gunoaie sau

resturi rămase din campania anterioară. şi de

verificare a stării de funcŃionare

- ambalajele se spală cu soluŃie de sodă calcinată 4%, se clătesc

cu apă şi se usucă la soare. O altă posibilitate este

dezinfectarea cu soluŃie de CuSO4 1%, prin stropire

sau cufundare

- instalaŃiile La celulele frigorifice cu atmosferă normală se

verifică uşile, instalaŃiile frigorifice şi de recirculare

a aerului. La celulele AC se probează etanşeitatea

închiderii şi aparatura de măsură şi control

Introducerea în

celulă

- timpul: în aceeaşi zi în care au fost desprinşi de pe coardă

- ambalaje folosite: lădiŃele tip IV CARE se paletizează în palete cu

montanŃi metalici şi palete de lemn cu montanŃi şi cadru superior din

metal

- temperatura intermediară: 8÷100C

Păstrarea - condiŃii:- temperatura de 00C şi umiditatea de 90-95%, la o

viteză de circulaŃie a aerului de 0.2 m/sec, Tratamentele periodice

cu SO2 sunt de neînlocuit în prezent, pentru prevenirea manifestării

atacului de Botrytis cinerea.

- durata

- 1-2 luni la soiurile Chasselas doré şi Muscat Hamburg;

- 3-4 luni la Coarnă neagră, Coarnă neagră selecŃionată, Alphonse

Lavallée;

- 4-5 luni la Afuz Ali, Italia, Muscat d'Adda;

- 5-6 luni la unele soiuri mai puŃin cultivate, cum sunt: Bicane

Razachie, Regina Nera

Sistarea păstrării la o calitate corespunzătoare STAS, fără a ajunge cu rahisul ofilit şi

brunificat, sau cu boabele deshidratate şi moi, pe cale de

desprindere. Se va evita formarea condensului, prin adaptarea

treptată la temperatura mediului ambiant

Postmaturarea (±) Strugurii sunt fructe neclimacterice, de aceea nu se realizează

această etapă în procesul lor de valorificare

CondiŃionarea cizelare sau o eliminare a boabelor crăpate, şi a celor atacate de boli

29

Livrarea în maxim 2-3 zile

Vulnerabilitatea

produselor

păstrate

Strugurii sunt fructe extrem de sensibile la manipulare şi la atacul

agenŃilor patogeni de depozit (Botrytis cinerae). AtenŃie ca strugurii

destinaŃi păstrării să nu vină înfectaŃi din câmp cu sporii acestei

ciuperci.

Scăzăminte În condiŃii frigorifice, atmosferă normală, 10,1% după 3 luni, 13,9%

după 4 luni, 18,1% după 5 luni, 23,2% după 6 luni

Sisteme

tradiŃionale sau

alternative

în spaŃii amenajate cu ventilaŃie naturală numai în anii cu

struguri sănătoşi şi de calitate. Încăperile se văruiesc, se arde sulf

(20-25g/m3) şi se Ńin închise 2-3 zile, apoi se aerisesc bine.

Strugurii se păstrează în lădiŃe de tip IV, stivuite până la înălŃimea

de 1,5m (10-12 straturi), în blocuri, lăsând între ele şi la pereŃi

spaŃii de 50 cm pentru aerisire şi control. Aerisind repetat în timpul

nopŃii, când aerul este mai rece, se asigură o temperatură mai

scăzută cu 5÷70C. În zilele călduroase de toamnă, se închide

aerisirea (obloane, uşi, ferestre, coşuri de ventilaŃie). În zilele

răcoroase se pot efectua aerisiri şi ziua. Sulfitarea se face prin

arderea sulfului, în dozele deja menŃionate, dar mai des, o dată la 3-

5 zile, urmată de eliminarea gazului peste 30 minute. Controlul

păstrării se face zilnic. Pierderile sunt de peste 5-6 % lunar, chiar

dacă materia primă este corespunzătoare.

Cod: PO-04-Ed3-R1-F5

DISEMINAREA REZULTATELOR

Lucrări ştiinŃifice publicate:

1. Rotaru Liliana, 2008 - The agrobiological and technological value for Victoria

grapevine variety in vineyard area of Iaşi. Analele UniversităŃii din Craiova, vol. XIII (XLIX),

pp. 41-44, ISSN 1435-1275.

2. Rotaru Liliana, 2008 – The ecoclimatic changes in the viticultural area of Nord-

Eastern Moldavia. Analele UniversităŃii din Craiova, vol. XIII (XLIX), pp. 35-40, ISSN 1435-

1275.

3. Rotaru Liliana, Mustea Mihai, Nechita Bogdan, Irimia Liviu, 2009 - The reshape of

technological sequences in grow of the vine through european system of quality

EUREPGAP. Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de Horticultură Iaşi, 29-30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice

USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LII, vol. 52, pp. 731-736, ISSN 1454-7376.

30

4. Beceanu Dumitru, Rotaru Liliana, 2009 - Climatic changes and viticultural-wine

making repercussions in the 14th –19th centuries. The 4th Interdisciplinary and International

Wine Conference "Bacchus goes green", Burgundy School of Business, 8-10 july, Dijon-France.

5. Colibaba Cintia, Pop Cecilia, Cotea V. V., Tudose Sandu-Ville Şt., ChiriŃă Otilia,

Lăcureanu G.F, 2009 - Studiu de implementare a sistemului de siguranŃă alimentară

H.A.C.C.P. în domeniul întreprinderilor vitivinicole şi de brânzeturi în România.

Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de Horticultură Iaşi, 29-30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi,

seria Horticultură, anul LII, vol. 52, pp. 243-248, ISSN 1454-7376.

6. Anghel Roxana Mihaela, 2009 - Tehnologii avansate de valorificare a legumelor şi

fructelor prin pelicule protectoare. Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de Horticultură Iaşi, 29-

30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LII, vol. 52, pp. 829-832, ISSN

1454-7376.

7. Beceanu Dumitru, 2009 - TendinŃe noi în tehnologia produselor horticole.



8. Beceanu Dumitru, 2009 - Calitatea naturală, un concept controversat în

valorificarea legumelor, fructelor şi strugurilor. Simpozionul ştiinŃific al FacultăŃii de

Horticultură Iaşi, 29-30 mai, Lucrări ŞtiinŃifice USAMV Iaşi, seria Horticultură, anul LII, vol. 52,

pp. 839-842, ISSN 1454-7376.

9. Stoica Mihaiela Carmen, 2009 - Controlul fitosanitar al viŃei de vie în 2008.



Pagina web a proiectului:

Adresa: http://www.uaiasi.ro/PN_2/EUREPGAP/Proiect_52113_USAMV_Iasi/Index.html

CONCLUZII

� Actualmente, când concurenŃa în toate domeniile de activitate, este foarte acerbă,

unul din instrumentele eficiente care determină competitivitatea produselor în toată lumea este

nivelul raportului calitate/preŃ. Pentru a obŃine nivelul optim al corelaŃiei calitate/preŃ este necesar

de a promova mecanismele adecvate, care permit optimizarea acestei corelaŃii în baza sporirii

calităŃii producŃiei şi reducerii preŃului. Un mecanism eficient în scopul promovării unei viticulturi

de calitate, în etapa actuală îl poate constitui sistemul de management al calităŃii fructelor şi

legumelor GLOBALGAP / EUREPGAP.

31

� Sistemul de management a calităŃii fructelor şi legumelor GLOBALGAP / EUREPGAP,

internaŃional recunoscut este un standard generic. Obiectivul acestuia este de a stabili cerinŃe

internaŃionale pentru o bună practică agricolă. O bună practică agricolă reprezintă ceea ce practică

fermele pentru a asigura produse şi servicii în conformitate cu cerinŃele clienŃilor săi.

� Este important de identificat şi de evaluat toate riscurile siguranŃei alimentare

posibile în cadrul fermei, indiferent de cât de înalt este nivelul controlului proceselor, chiar şi dacă

nu există percepŃia vreunui risc potenŃial.

� Certificarea GLOBALGAP (fost EUREPGAP) este posibilă pentru toŃi fermierii şi este

realizată de peste 100 organisme independente sau acreditate care activează pe toate

continentele. Pentru a putea fi certificat GLOBALGAP/EUREPGAP, fermierul trebuie să menŃină

înregistrări clare timp de cel puŃin trei luni înainte de înregistrare la un organism de certificare

acreditat urmat de audituri şi inspecŃii relevante, inclusiv inspectarea procesului de recoltare.

Pentru certificare, fermierii trebuie să respecte 100% din cerinŃele de conformitate „Major”, şi nu

mai putin de 95% din cerinŃele de conformitate „Minor”. „Recomandări” sunt cerinŃele

recomandate pentru moment, dar fermierii sunt încurajaŃi să le respecte ca parte a procesului de

management a fermei.

� GLOBALGAP/EUREPGAP este un aşa numit standard »pre-farm-gate«, adică

certificatul asigură calitatea produsului de la plantare până la livrarea produsului finit, cuprinzând

toate activităŃile intermediare. GLOBALGAP/EUREPGAP este o marcă »Business-to-Business«,

motiv pentru care nu poate fi identificat direct de către consumator. Certificatul

GLOBALGAP/EUREPGAP reprezintă o confirmare a faptului că produsul este obŃinut conform

tuturor cerinŃelor şi recomandărilor pentru siguranŃa alimentelor.

� Necesitatea certificării în sistemul GLOBALGAP/EUREPGAP este importantă

deoarece: consumatorii au asteptari mai mari faŃă de calitatea produsului; conumatorii moderni

din societate sunt de tipul client-orientat, unde necesităŃile cumpăratorului trebuie satisfăcute la

nivelul cel mai înalt; fidelizează clienŃii; concurenŃa şi piaŃa internaŃională devine tot mai mare;

acest sistem de management a calităŃii ajuta menŃinerea în piaŃă şi dezvoltarea afacerii.

BIBLIOGRAFIE

� BECEANU DUMITRU, 2009 - Tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor. Editura Ion

Ionescu de la Brad, Iaşi.

� CHIVU LUMINITA , CIUTACU CONSTANTIN , FRANC IOAN VALERIU, 2003 - Agricultura între

restricŃiile comerciale globale şi politicile comunitare. Editura Expert, Bucureşti.

� DOBREI ALIN, ROTARU LILIANA, MORELLI SILVANO, 2008 - Ampelografie. Editura Solness,

Timişoara.

32

� GRUIA ROMULUS, 1998 - Managementul eco-fermelor. Editura Ceres, Bucureşti.

� IRIMIA LIVIU, TÂRDEA CONSTANTIN, 2007 - Viticultura-lucrari practice. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iasi.

� POPA ELENA, 1982 - Păstrarea strugurilor de masă, Editura Ceres, Bucureşti.

� ROTARU LILIANA, VOICULESCU IOAN, 2004 - Tehnici culturale de creştere a calităŃii în

viticultură, Editura “Prahova” Ploieşti.

� TRANDAFIR MAGDALENA, IOSIFESCU MARIUS, AVRAM CONSTANTIN, VĂLEANU MIHAI, 2005 - „DicŃionar explicativ de calitate”, Ed. “Teora”, Bucureşti.

� łÂRDEA CONSTANTIN, 1989 - Viticultură generală-lucrări practice. C.M. al Institutului Agronomic Iaşi.

� łÂRDEA CONSTANTIN, ROTARU LILIANA, 2003 - Ampelografie vol. II (soiurile pentru

struguri de masă şi soiurile apirene). Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.

� www.eurep.org

� www.eurepgap.org

52942749 Proiect Struguri Masa

Documents

Transcript of 52942749 Proiect Struguri Masa