52664806 46564994-ghidul-knip-baum

38

Transcript of 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

Page 1: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum
Page 2: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

1

ÎNFIINŢAREA ŞI EXPLOATAREA LIVEZILOR SUPERINTENSIVE DE MĂR

(CU POMI DE TIPUL „KNIP-BAUM”)

(GHID INFORMATIV)

Acest ghid informativ este elaborat în scopul susţinerii producătorilor mici şi mij-locii la înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr cu pomi de tipul „knip-baum”.

Ghidul reflectă aspectele tehnologice importante la înfiinţarea plantaţiilor tinere, cerinţele mondiale faţă de fructe, potenţialul sectorului de producere, sortimentul

mărului în Republica Moldova, precum şi se evidenţiază cheltuielile investiţiona-le la fondarea livezilor cu pomi de măr de tipul „knip-baum” şi surse de suport financiar.

Autor: Eugeniu Gudumac, doctor în agricultură, consultant PDBA

Acest material a fost elaborat şi publicat cu sprijinul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în cadrul Proiectului de Dezvoltare

a Businessului Agricol (PDBA) implementat de CNFA Inc.

Opiniile exprimate aici aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia USAID.

© 2008

Page 3: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

2

CUPRINS

PREFAŢĂ 3

SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII SECTORULUI POMICOL (MĂRUL) PE GLOB ŞI ÎN MOLDOVA 4

CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE FRUCTE 8 Sortimentul actual de fructe 8

Portaltoiul 12 PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGICE LA ÎNFIINŢAREA

PLANTAŢIILOR POMICOLE 13 Înfiinţarea plantaţiilor 13

Proiectul plantaţiei 13 Analiza solului 13 Organizarea teritoriului 14

Materialul săditor 14 Termenele plantării 15

Plantarea pomilor 16 Distanţa de plantare 16 Alegerea polenizatorilor 16

Lucrările de formare şi tăiere a pomilor 18 Sistemul de susţinere 18

Întreţinerea şi lucrarea solului 19 Irigarea livezii 21 Combaterea bolilor şi dăunătorilor 22

Uneltele folosite în livadă 23 Reglarea încărcăturii cu rod 23

Recoltarea fructelor 24 INVESTIŢIILE NECESARE LA FONDAREA LIVEZILOR DE MĂR

CU POMI DE TIPUL „KNIP-BAUM” 25

SURSELE DE SUPORT FINANCIAR 28 BIBLIOGRAFIE 31

ANEXE 32

Page 4: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

3

PREFAŢĂ Pomicultura este şi va rămâne una din ramurile prioritare ale agriculturii din Re-publica Moldova cu pondere considerabilă în economia ţării şi export. Fiind datorată

condiţiilor naturale favorabile, tradiţiei populaţiei, eficienţei economice înalte, solurilor fertile permit de a fi valorificate cel mai eficient prin cultivarea speciilor

pomicole. Dezvoltarea pomiculturii în Republica Moldova la momentul actual constă în ex-

ploatarea eficientă a livezilor existente cu potenţial neepuizat şi înlocuirea lor suc-cesivă cu livezi noi de tip superintensiv, cu un sortiment modern şi tehnologii

avansate, care asigură intrarea timpurie pe rod (în anul 2), productivitate înaltă de fructe în perioada de fructificare (40-45 t/ha) calitative solicitate şi competitive pe piaţa internă şi externă.

Actualmente în livezile superintensive de măr din Republica Moldova se plantează

pomi altoiţi pe portaltoiul M 9 în formă de vergi, fără ramificări. Formarea coroanei se efectuează după plantarea în livadă conform recomandărilor în vigoare. Aceasta conduce la întârzierea intrării pomilor pe rod (cu 1-2 ani), prelungirea perioadei de

formare a coroanei, diminuarea productivităţii în primii ani de fructificare, fapt ce influenţează negativ asupra rambursării investiţiilor capitale.

În prezent în ţările cu pomicultura dezvoltată, aşa ca Olanda, Polonia, Italia, etc., livezile de acest tip sunt înfiinţate cu pomi produşi pe parcursul a doi ani, cu co-

roana formată din lăstari anticipaţi şi cu muguri de rod formaţi din pepinieră (tipul „knip-baum”).

Chiar dacă plantarea unei livezi de acest tip necesită investiţii iniţiale un pic mai ridicate pentru procurarea materialului săditor, sistemului de susţinere (a stâlpilor

şi firelor metalice) şi fert-irigare, tehnicii agricole necesare, plantaţiile înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum” are o serie de avantaje:

pomii rodesc economic din anul doi de la plantare (10-15 t/ha); în anul patru de la plantare recolta ajunge la nivelul maxim (40-45 t/ha);

producţia de fructe se remarcă prin calitate deosebită; tăierile de întreţinere şi fructificare sunt reduse la minimum; în anul patru investiţia se amortizează;

comoditate la strânsul roadei; densitate înaltă a pomilor la un hectar.

Elaborarea acestui ghid a avut ca bază importanţa culturii mărului în Republica Moldova şi pe plan mondial şi ne dă posibilitatea de a stabili corect sistemul de

cultură aplicat, tipul portaltoiului, sortimentul pomicol conform cerinţelor pieţei, materialul săditor, distanţa optimă de plantare, sistemul de susţinere şi întreţinere

al solului, etc. la înfiinţarea plantaţiilor pomicole de măr pentru producerea fructe-lor în stare proaspătă, inclusiv şi pentru export.

Acest ghid este bazat pe practica acumulată de întreprinderile din Republica Moldo-va ce deţin plantaţii pomicole de măr înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum”:

Codru-ST SRL cu o suprafaţă de 4 ha. Sitari Ion GŢ cu o suprafaţă de 20 ha.

Dacfruct SRL cu o suprafaţă de 15 ha. Domulterra SRL cu o suprafaţă de 30 ha.

Page 5: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

4

SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PERSPECTIVELE

DEZVOLTĂRII SECTORULUI POMICOL (MĂRUL) PE GLOB ŞI ÎN REPUBLICA MOLDOVA Suprafaţa ocupată pe glob în anul 2007 pentru cultivarea mărului reprezintă

4.921.117 hectare, dintre care în Asia 3.068.586 ha sau 62%, fiind urmată de Europa 1.319.129 ha (26,8%).

Producţia mondială de fructe la cultura mărului (fig. 1) conform datelor Eurofel databank – Bruxelles şi FAO în anul 2006 a constituit 52.746 mii tone. Cea mai

mare cantitate de mere se produce în Emisfera de Nord (48.066.000 tone), iar în Emisfera de Sud se produce – 4.680.000 tone. Cel mai mare producător de mere pe

glob în anul 2006 este China cu o producţie anuală de 24.000.000 tone, fiind urmată de Statele Unite ale Americii cu 4.200.000 tone, Turcia cu 2.600.000 tone, Mexica cu 2.400.000 tone, Polonia cu 2.250.000 tone, Rusia cu 2.200.000 tone,

etc. În Uniunea Europeană se produce circa 9.828.000 tone de fructe de măr.

Figura 1. Producţia mondială de mere pe ţări în anul 2006, mii tone. Sursa: Eurofel databank – Bruxelles şi FAO

Suprafaţa plantaţiilor pomicole de măr în Republica Moldova conform datelor FAO în anul 2007 este de 65.000 ha, cu o producţie totală de 172.000 tone de fructe.

Actualmente mai mult de 65% din livezile de măr au vârsta de peste 15 ani şi nu-mai 1,4% au mai puţin de 5 ani.

Conform datelor statistice din 2005 (fig. 2) cea mai mare suprafaţă a plantaţiilor de măr (2500-3000 ha) este amplasată în raionul Soroca, urmată de Ocniţa şi

Floreşti cu o suprafaţă în limitele de 2000-2500 ha, apoi urmate de Rîşcani, Don-duşeni, Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauzia şi Vulcăneşti (1500-2000 ha).

Page 6: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

5

Raioanele Briceni, Edineţ, Glodeni, Sîngerei, Ştefan-Vodă, Dubăsari şi Drochia au o

suprafaţă destinată culturii mărului în limitele de 100-1500 ha. În celelalte raioane cultura mărului ocupă o suprafaţă mică (1-1000 ha).

Figura 2. Suprafaţa plantaţiilor de măr şi producţia de fructe pe raioane

în Republica Moldova pe anul 2005. Sursa: Aureliu Overcenco. AGRICULTURAL ATLAS, 2006

Cel mai înaltă producţie de fructe la cultura mărului a fost înregistrată de aseme-nea în raionul Soroca cu o producţie totală de 300-400 mii chintale, fiind urmat de

raionul Ocniţa (200-300 mii chintale), apoi urmat de raioanele Briceni, Donduşeni, Floreşti şi Sîngerei cu o recoltă în limitele de 100-200 mii chintale de fructe. Cele-lalte raioane au o producţie totală de fructe în limitele de 1-100 mii chintale.

Recolta medie de mere la un hectar în Uniunea Europeană (UE) a fost în limitele

de 22 tone în anul 2005. Cea mai înaltă recoltă la hectar în ţările din UE (fig. 3) a fost înregistrată în Slovenia cu o producţie mai mare de 60 t/ha, urmată de Olanda şi Belgia – mai mult de 40 t/ha, Franţa şi Italia - mai mult de 30 t/ha, iar Austria,

Irlanda şi Germania – până la 30 t/ha. Celelalte ţări au o recoltă în majoritar până la 20 t/ha.

În Republica Moldova cea mai înaltă recoltă medie la un hectar a fost înregistrată în raionul Soroca (mai mult de 110 chintale), fiind urmată în ordine descrescândă de

Drochia, Briceni, Ocniţa, Sîngerei, Criuleni, Orhei, Nisporeni, Donduşeni, Teleneşti, Dubăsari, Ungheni şi municipiul Bălţi. Celelalte raioane au înregistrat o recoltă mi-

nimă la hectar între 0-50 chintale.

Page 7: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

6

Figura 3. Recolta medie la hectar în Uniunea Europeană în anul 2005. Sursa: FAOSTAT.

În conformitate cu Concepţia dezvoltării pomiculturii aprobată de Ministerul Agri-

culturii şi Industriei Alimentare în Republica Moldova se preconizează că în anul 2020 suprafaţa plantaţiilor pomicole va constitui circa 100 mii ha, iar recolta glo-bală de fructe va constitui 900-980 mii tone. Din suprafaţa menţionată anterior 50-

60 la sută vor fi ocupate cu livezi de măr, dintre care 20-25 la sută vor fi plantaţii superintensive.

Se preconizează că plantaţiile de măr vor fi repartizate pe zonele economico-geo-grafice (fig. 4) în următorul raport: zona de nord (subzona de silvostepă: raionul

Briceni, Edineţ, Donduşeni, Ocniţa; subzona de stepă: mun. Bălţi, raionul Glodeni, Drochia, Rîşcani, Sîngerei, Făleşti, Floreşti; subzona nistreană: raionul Soroca, Ca-

menca, Rezina, Rîbniţa şi Şoldăneşti) – 56%, zona de centru (mun. Chişinău, ra-ionul Călăraşi, Criuleni, Nisporeni, Anenii Noi, Orhei, Străşeni, Teleneşti, Ungheni, Hînceşti, Ialoveni) – 21%, zona de sud (Unitatea Teritorial-Administrativă Gaga-

uzia, raionul Basarabeasca, Vulcăneşti, Cahul, Cantemir, Cainari, Comrat, Leova,

Page 8: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

7

Ştefan Vodă, Taraclia, Ciadîr-Lunga,

Cimişlia, Căuşeni) - 25% şi zona de sud-est (raionul Grigoriopol, Dubăsari

şi Slobozia) – 44%.

Înfiinţarea plantaţiilor noi se va efec-tua conform proiectelor ştiinţifice fun-damentale orientate spre:

optimizarea sortimentului de soiuri, conform cerin-ţelor pieţelor de

desfacere, utilizarea cât mai deplină a potenţialului ecologic, biologic, tehnologic, economic, caracte-ristic

fiecărului sector de teren şi fiecă-rei unităţi agricole în parte. Anual vor fi

plantate circa 2,5-2,7 mii ha de livezi noi capabile de a produce o recoltă înaltă de calitate superioară, conform

standardelor internaţionale. Figura 4. Repartizarea culturii mărului pe

zonele pomicole.

În conformitate cu Programul de restabilire şi dezvoltare a pomiculturii în anii 2008-2020 se propune ca în fiiecare an suprafaţa plantaţiilor pomicole de măr să fie

menţinută în limitele de 62-65 mii ha.

Page 9: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

8

CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE

FAŢĂ DE FRUCTE

Merele pentru consum în stare proaspătă reprezintă cel mai important produs ex-

portat din Republica Moldova. Cererea fructelor de măr pe piaţa internaţională este foarte mare, chiar şi în ţările mari producătoare. Importul mondial de mere

pe glob în anul 2005 a constituit 6.606.432 tone. Cei mai mari importatori de fructe (măr) sunt Uniunea Europeană (27 ţări) cu o cantitate de 3.109.764 tone în anul 2005 (fig. 5). Din ţările Uniunii Europene cel mai mare importator şi chiar pe

glob conform datelor FAOSTAT în anul 2005 este Germania cu 773.567 tone, fiind urmată de Marea Britanie (514.215 tone), Olanda (320.092 tone), apoi de Belgia,

Spania, Franţa, etc. Un alt importator major pe glob de mere este Rusia ce importă 723.579 tone de fructe anual. De asemenea Mexica, China, Canada, Arabia Sau-dită, Indonezia, Statele Unite ale Americii importă anual circa 122-195 mii tone

de fructe de măr. Belorusia importă anual 91.950 tone de fructe. De asemenea România importă circa 86 mii tone.

Figura 5. Importul mondial de mere pe ţări în anul 2005, tone.

Sursa: FAOSTAT

Principalii importatori ai fructelor din Moldova sunt: Rusia (80%) şi Belorusia

(16%).

În Rusia cele mai preferate soiuri de măr pe piaţa fructelor proaspete sunt cele de culoare verde, însă principalele sunt: Granny Smith, Golden Delicious, Red Deli-cious, Jonagold şi Jonagored, fiind urmate de Royal Gala şi Gala, Fuji, Braeburn,

Idared, Pink Lady, Gloster, Red Chief şi Red Star King. Dimensiunile fructelor pre-ferabile pe piaţa Rusiei sunt 80-100 mm.

Page 10: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

9

Piaţa României la merele proaspete este reprezentată prin 50 la sută din soiuri

colorate (complet roşu sau parţial) şi 50 la sută pentru soiurile necolorate (gal-bene şi verzi). Cele mai populare soiuri colorate sunt Jonathan şi Idared, urmate

de Jonagold, Gala, Gloster, etc., iar dintre cele necolorate predomină soiul Golden Delicious. Soiurile Granny Smith şi Mutsu înregistrează vânzări modeste. Dintre

soiurile locale în supermarket-uri se comercializează Glorios şi Florina, însă în can-tităţi foarte mici. Fructele de obicei sunt împărţite în trei categorii: mici (sub 70 mm), medii (70-90 mm) şi mari (peste 90 mm).

În Ucraina cele mai importante soiuri importate pe piaţă sunt: Golden Delicious,

Idared şi Jonagold şi altele ca exemplu: Gloster, Eliza, Ligol, Čampion. Piaţa ucrai-neană este formată de circa 60% din soiuri roşii (Idared, Jonagold, Ligol, Gala, Gloster, etc.), 35% deţin soiurile Golden Delicious şi Mutsu, iar fructele de culoare

verde (Granny Smith şi Reinette Simirenko) doar 5 la sută. După mărime fructele de obicei sunt împărţite în trei categorii: mici (sub 70 mm), medii (70-90 mm) şi

mari (peste 90 mm).

Sortimentul actual de fructe

La momentul actual sortimentul mondial al mărului este foarte bogat, reprezen-tând circa 10-12 mii de soiuri.

Ca sortiment la măr pe plan mondial, predomină soiurile (fig. 6): Golden Delicious şi mutanţii (Reinders, clon B, Smoothee® CG10 YD, Pinkgold® Leratess, etc.), Red

Delicious şi mutanţii (Redchief®, Super Chief®, Red King, Starkspur Ultra Red®, Royal Red, etc.), Gala şi mutantele (Galaxy, Mondial Gala®, Delbard Gala®, Gala Must®, Royal Gala®, etc.), Fuji şi mutanţii (KIKU®8 Brak, KIKU® Fubrax, red cap®

Valtod, da rosa®, Zhen® Azrec, etc.), Granny Smith, Jonagold şi mutantele (Jo-nagored, King Jonagold, Decosta, First Red®, Jonagored Supra, Rubinstar, etc.),

Braeburn şi mutanţii (Hilwell®, Red Braeburn TM, Redfield®, Royal Braeburn, etc.) şi altele.

Figura 6. Raportul principalelor soiuri de măr cultivate pe plan mondial

Sursa: PROGNOSFRUIT 2007

Page 11: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

10

În Republica Moldova conform Registrului Soiurilor de Plante pentru anul 2008 sunt

omologate 64 de soiuri de măr, dintre care 13 soiuri de vară, 22 soiuri de toamnă şi 29 soiuri de iarnă.

Tabelul 1. Soiurile de măr omologate înscrise în Registrul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova pentru anul 2008.

Denumirea

soiului

Intrarea

pe rod

Mărimea

fructului

Perioada

recoltării

(data, luna)

Perioada

păstrării

(zile)

Soiuri de vară

August precoce mijlocie 10-20.08 20-30

James Greive Red precoce mijlocie 20-30.08 20-50

Mantet precoce mijlocie 25.07-05.08 8-15

Melba precoce mijlocie 25.07-05.08 6-8

Papirovka precoce mijlocie 10-20.07 4-6

Plat precoce mijlocie 05-15.08 15-25

Primula precoce mijlocie 10-20.08 15-25

Quinte precoce mijlocie 25.07-05.08 10-20

Red Melba precoce mijlocie 25.07-05.08 6-8

Romus 2 precoce mijlocie 15-25.07 5-10

Romus 3 precoce mijlocie 05-12.08 10-15

Slava Peremojţiam precoce mijlociu de mare 05-15.08 30-45

Şafran de Vară precoce mijlocie 05-15.08 20-35

Soiuri de toamnă

Akane semiprecoce spre

tîrzie mijlocie 25.08-05.09 70-90

Alkmene precoce mijlocie 05-15.09 120-150

Bujor precoce mijlocie 20-30.09 160-180

Calvil de Zăpadă precoce mijlocie spre mare 05-15.09 120-140

Codrene precoce mijlocie spre mare 10-20.09 90-120

Coredana (B) precoce mare 25.08-05.09 120-130

Coredem precoce mijlocie spre mare 25.08-05.09 25-40

Domneşti tîrzie mare spre foarte

mare 15-25.09 120-150

Fluieraş precoce mare 10-20.09 60-100

Focuşor precoce mare 10-20.09 90-120

Generos precoce mijlocie sau mare 10-20.09 125-140

Kidd’s Orange Red precoce mare 10-20.09 90-120

Nestreţ tîrzie mijlocie spre mare 15-25.09 100-130

Pionier precoce mijlocie spre mare 25-30.09 60-80

Priam precoce mijlocie 05-15.09 110-125

Prima precoce mijlocie spre mare 20.08-10.09 30-45

Reglindis precoce mijlocie spre mare 10-20.09 90-115

Remo precoce mijlocie 15-25.09 95-120

Rewena precoce mijlocie 10-20.09 100-120

Spartan mijlocie mijlocie 10-20.09 120-150

Toamna precoce mijlocie spre mare 10-20.09 50-60

Ţiganca tîrzie mijlocie de mare 15-25.09 70-90

Soiuri de iarnă

Aurel precoce mijlocie 20-30.09 160-180

Banana de Iarnă precoce mijlocie spre mare 20-30.09 165-185

Čampion precoce mijlocie 20-30.09 120-170

Page 12: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

11

Candil Sinap foarte tîrzie mijlocie spre mare 01-10.09 150-165

Coredar (B) precoce mijlocie 15-25.09 140-160

Corelita precoce mijlocie spre mare 20-30.09 180-210

Coremodet (B) precoce mijlocie 15-25.09 170-180

Delicious precoce mijlocie 20-25.09 150-180

Empire precoce mijlocie 20-30.09 170-180

Florina mijlocie mijlocie spre mare 15-25.09 170-200

Gala Delicious precoce spre

mijlocie mijlociu pînă la mare 20-30.09 180-210

Golden Delicious precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210

Goldspur foarte precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210

Idared precoce mare spre mijlociu 10-20.09 200-220

Jonagold precoce spre

mijlocie mijlociu spre mare 01-10.10 200-220

Jonathan precoce mijlocie spre mare 20-30.09 145-165

Mantuaner precoce mijlocie spre mare 20.09-10.10 175-185

Melrose mijlocie mijlocie spre mare 20.09-10.10 200-220

Noroc precoce mijlocie 20-30.09 120-125

Red Jonathan (Jonared) precoce mare spre mijlociu 20-30.09 145-165

Renet de Champagne precoce spre

mijlocie mare spre mijlociu 20.09-10.10 180-240

Renet Simirenko precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-220

Sir Prise (Golden Rezistent) mijlocie spre

tîrzie mare 10-20.09 155-165

Speranţa precoce mijlocie 20-30.09 160-185

Starkspur Red Delicious precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210

Super Chief precoce mijlocie 10-30.09 180-210

Wagener Premiat precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210

Wellspur Delicious precoce mijlocie 20.09-10.10 190-210

Yellospur Delicious foarte precoce mijlociu pînă la mare 20.09-10.10 180-210

Sursa: REGISTRUL SOIURILOR DE PLANTE AL REPUBLICII MOLDOVA pentru anul 2008.

În anul 2008 Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante a aprobat 16

soiuri* de măr admise temporar pentru testarea în condiţii de producţie (anexa 1):

1. Braeburn** 2. Discovery 3. Elstar

4. Fuji** 5. Gala Must

6. Gloster 7. Granny Smith**

8. Imperial Gala 9. Jonica

10.Morren’s Jonagored 11.Mutsu 12.Redfree

13.Red Jonagold** 14.Romus 1

15.Royal Gala 16.Wilmuta

Notă: * - Plantaţiile înfiinţate cu soiurile din lista nominalizată vor avea statut de loturi de încercare în condiţii de producţie, în baza cărora Comisia

de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante va efectua testarea acestora conform metodologiei stabilite. Suprafeţele de plantare sunt limitate – 5 ha la un agent economic/localitate pentru un soi de măr.

** - se recomandă numai pentru zona de Sud a Republicii Moldova.

Page 13: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

12

Portaltoiul

Portaltoiul ales pentru înfiinţarea unei livezi trebuie să posede o mare capacita-te ecologică, de adaptare şi să imprime vigoarea corespunzătoare altoiului, să

urgenteze intrarea pe rod a soiurilor altoite şi să asigure o rodire constantă şi bogată cu o calitate superioară a fructelor.

Cele mai folosite portaltoiuri pentru plantaţiile superintensive de măr înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum” sunt M 9 şi M 26.

Portaltoiul M 9 imprimă pomilor de măr talie mică, datorită înrădăcinării super-ficiale, pomii trebuie palisaţi pe spalier în livadă, pentru a nu fi dezrădăcinaţi de

vânturile puternice. Are afinitate bună cu toate soiurile. Preferă soluri fertile, irigate şi permeabile. Pomii altoiţi pe M 9 intră timpuriu pe rod în anul 2-3 de la

plantare în livadă, au productivitate înaltă de fructe de calitate superioară, com-petitive. În prezent, portaltoiul M 9 şi clonele sale (Fleuron 56, Pajam 1, Pajam

2, Nic 29, T337, M 9 TRECO, M 9 EMLA) sunt cele mai solicitate pentru înfiinţarea plantaţiilor superintensive pe plan mondial.

M 26 este un portaltoi de vigoare slabă. Are înrădăcinare mai bună decât portal-toiul M 9 şi imprimă pomilor o vigoare intermediară între M 9 şi M 7, dar, totuşi,

necesită spalier. Este pretenţios faţă de sol. Pomii altoiţi pe M 26 intră pe rod eco-nomic în anul 3 de la plantare, având o productivitate înaltă cu fructe de calitate superioară.

Page 14: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

13

PARTICULARITĂŢILE TEHNOLOGICE

LA ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR POMICOLE

Înfiinţarea plantaţiilor

La alegerea locului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole se ţine seama de un

şir de factori ai mediului (climatul şi microclimatul din cadrul terenului, solul şi subsolul, relieful, panta, expoziţia, etc.) şi economici (existenţa forţei de muncă, reţeaua de drumuri, sursele de aprovizionare cu apă, etc.).

Înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr se efectuează pe terenuri plane sau

pe pante până la 30 înclinare, fertile şi irigate. Sunt recomandate soluri fertile, profunde, aerisite, bine drenate, textura luto-nisipoasă şi lutoasă. Tipurile de sol: cernoziomurile levigate, podzolice, tipice, obişnuite, cenuşii şi cenuşii închise de

pădure. Panta favorabilă este cea de nord, nord-vest şi nord-est.

Proiectul plantaţiei

Înfiinţarea plantaţiilor pomicole se face în baza unor proiecte tehnico-economice. Aceste proiecte duc la evitarea greşelilor nereparabile, ce au consecinţe negati-ve pe toată perioada de exploatare a plantaţiei. În Republica Moldova, conform

prevederilor legii cu privire la pomicultură, înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha se efectuează numai în baza proiectelor elaborate

de către instituţiile autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Aceste instituţii autorizate în bază de contract prestează servicii de elaborare (proiectare) şi transfer în natură a proiectelor.

Tabelul 2. Lista agenţilor economici ce prestează servicii de proiectare a plantaţiilor

pomicole superintensive de măr înfiinţate cu pomi de tipul „knip-baum”

Agentul economic Adresa Telefoane de contact

Institutul de Pomicultură or. Chişinău, str. Costiujeni, 14 76-44-27; 79-38-24

FPC „Codru-ST” SRL or. Chişinău, str. Bucureşti, 67 21-22-39; 22-09-82

Analiza solului

Solul este un factor ecologic care are o importanţă majoră asupra cantităţii şi

calităţii fructelor la cultura mărului.

Cunoaşterea parametrilor solului (fertilitatea, compoziţia chimică şi mecanică, etc.) ne va permite de a lua unele decizii corecte referitor la amplasarea plan-

taţiei, alegerea soiurilor, portaltoiului, etc. În continuare este prezentată lista laboratoarelor pentru perfectarea testelor solului.

Tabelul 3. Lista laboratoarelor pentru perfectarea testelor solului Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact

Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului

Ambiant al Serviciului de Stat „Hidrometeo”

mun. Chişinău,

str. Grenoble, 259 76-68-55

FPC „Codru-ST” SRL or. Chişinău,

str. Bucureşti, 67

21-22-39;

22-09-82

Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi

Prospecţiuni Chimice de la Nord

mun. Bălţi,

str. P. Boţu, 83

(231) 3-21-88,

3-00-29

Laboratorul de testare a solului al

SA „Tera-Serv”

raionul Edineţ, or. Cupcini,

str. Chişinăului, 1 (246) 2-42-24

Laboratorul de testare a solului al Centrului de

Deservire a Fermierilor al SA „Alfa-Nistru”

raionul Soroca, s. Voloviţa,

str. Mărgineanu (230) 2-34-44

Page 15: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

14

Organizarea teritoriului

Organizarea teritoriului în vederea înfiinţării plantaţiei pomicole este un factor important pentru exploatarea forţei de muncă, tehnicii agricole în scopul obţinerii unei producţii cu randament înalt, prin urmare este recomandat de a fi efectuată

de către un birou de proiectare experimentat.

Proiectul de organizare a terenului plantaţiei prevede: amenajarea raţională a teritoriului stabilirea tarlalelor şi forma parcelelor

stabilirea direcţiei rândurilor stabilirea distanţelor de plantare

stabilirea sistemului de pichetare stabilirea şi amplasarea reţelei de drumuri stabilirea zonelor de întoarcere

amplasarea perdelelor de protecţie contra vântului amplasarea perdelelor antierozionale

stabilirea şi amplasarea construcţiilor amplasarea soiurilor în parcelă

Transpunerea pe teren a proiectului de organizare se efectuează de către biroul de proiectare utilizând dispozitivele geodezice corespunzătoare.

Materialul săditor

Unul din factorii de bază la înfiinţarea livezilor moderne, inclusiv de măr, este cali-tatea materialului săditor ce trebuie să fie:

genetic superior (clonal);

fitosanitar sănătos (devirozat); fiziologic bine dezvoltat (certificat).

Aceşti factori contribuie la intrarea timpurie a pomilor pe rod economic şi sporirea productivităţii plantaţiei cu circa 20-25% faţă de cel ordinar.

Materialul săditor (fig. 7) destinat plantării trebuie să fie autentic speciei, soiului, cu un sistem radicular bine dezvoltat şi întreg, cu tulpina dreaptă şi netedă, fără leziuni şi degerări, la exterior şi

suprafaţa secţiunii transversale, cu ramificări anticipate bine dez-voltate, unghiuri de intersecţie mari şi cu muguri floriferi depuşi

la finele ramurilor.

Pentru înfiinţarea plantaţiilor superintensive de măr cu pomii de tipul „knip-baum” se recomandă de a folosi material săditor devi-rozat de categoria „Certificat”

Se recomandă de a încheia un contract între agenţii economici

care comercializează material săditor şi cumpărător, unde trebuie să fie stipulate: specia pomicolă, soiul, portaltoiul, vârsta pomilor, calita-tea şi categoria materialului, starea fitosanitară, etc.

În continuare este indicată lista agenţilor economici care pro-

duc şi comercializează material săditor pomicol de tipul „knip-baum”.

Figura 7. Aspectul pomilor de măr de tipul „knip-baum” des-

tinaţi plantării.

Page 16: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

Tabelul 4. Lista agenţilor economici care produc şi comercializează material sădi-

tor pomicol de tipul „knip-baum”

Agentul eco-nomic

Informaţii de contact

adresa telefon/fax Web, e-mail

Republica Moldova

Codru-ST SRL or. Chişinău, str. Bucureşti, 67

tel:21-22-39; 22-73-66; fax: 22-89-09

www.codru-st.md, [email protected]

Fruit Nurseries

SRL

or. Chişinău,

str. Bucureşti, 67

tel: 21-22-39; 22-73-66;

fax: 22-89-09

www.fruitnurseries.com

[email protected]

România

S.C.KRUCK SRL Jud. Alba Iulia, str. T.Vladimirescu, 16

tel: +40 (0) 745 45-95-59 [email protected]

Franţa

DL DAVODEAU-LIGONNIERE

avenue Jean Joxé 75, 49100 ANGERS

Tel: +33 (0) 2 41 43 77 77; Fax: + 33 (0) 2 41 60 06 13

www.dalicom.com [email protected]

Olanda

Fleuren Veldstraat 56, 5991 AE Baarlo,

tel: +31 (0) 77 47-72-100; fax: +31 (0) 77 47-71-312

www.fleuren.net [email protected]

Botden & van Willegen BV

Zandsteeg 12, 5836 AV Sabeek

tel: +31 (0) 485 57-80-80; fax: +31 (0) 485 57-39-52

www.botden.com [email protected]

Hillebrand Bloesemlaan 6,

3897 LN ZEEWOLDE

tel: +31 365 22-89-01;

fax: +31 365 22-89-66 [email protected]

Van Rijn Inter-national BV

Woudrichemseweg 38, 4286 LB Almkerk

tel: +31 413 36-75-75 www.vanrijn-debruyn.com

Polonia

Jankowski & Syn

09-530 Gąbin, ul. Trakt Kamiński 25a

tel: +48 242 77-12-59; fax: +48 242 77-12-59

www.szkolki.com [email protected]

Andrej i Szymon

Nowakowscy

Żdżary 64, 26-420

Nowe Miasto

tel: +48 674 41-67;

fax:+48 674 41-67

www.pps.szkolki.com.pl

[email protected]

Italia

Baumschule vivaio Werth

Riva di Sotto 65a, I-39050 s. Paolo (BZ)

tel: +39 0471 63-70-30; fax: +39 0471 63-76-00

www.baumschule-werth.it [email protected]

Gruber-Genetti Andreas

Jochwed 1, I-39011 Völlan-Lana

tel: +39 0473 56-80-04; fax: +39 0473 55-70-40

www.gruber-genetti.it [email protected]

Griba I-39018 Terlano (BZ) Via Niederthor, 9

tel: +39 0471 25-82-27; fax: +39 0471 25-82-44

www.griba.it [email protected]

Taberelli Vivai

s.s.

Via Maso Alfonso, 1/C Nave San Ricco (TN) 38010

tel: +39 0461 87-04-47;

fax: +39 0461 87-04-47 www.tabarellivivai.it

Vivai Elmar Laimer

via Walter- von- der-

Vogelweide 3, 39011 Lana Alto Adige

tel: +39 0473 56-20-17; fax: +39 0473 56-20-17

www.laimer.it [email protected]

Vivai Braun Via Lamm 23c, 39057 Girlan-Cornaiano, South Tyrol

tel: +39 0471 66-06-40; fax: +39 0471 66-01-90

www.braun-apple.com [email protected]

Vivai Mazzoni 44039 Tresigallo (Ferra-

ra), Via del Mare, 4

tel: +39 0533 60-75-11;

fax: +39 0533 60-75-38

www.vivaimazzoni.com

[email protected]

Termenele plantării

În condiţiile Republicii Moldova pomii de măr pot fi plantaţi toamna, după căderea masivă a frunzelor şi până la apariţia primelor geruri sau primăvara devreme,

imediat după ce terenul s-a zvântat şi până la dezmugurire.

La pomii plantaţi de cu toamnă rădăcinile cresc mai intens în perioada octombrie-

noiembrie şi se realizează calusarea rănilor provocate prin tăieri, se formează

Page 17: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

16

rădăcini noi, se stabileşte un contact intim între rădăcini şi sol ceea ce permite ca

pomii să pornească în vegetaţie cu 15-20 zile înaintea celor plantaţi de cu primă-vară. De asemenea se folosesc mai raţional resursele umane şi tehnica agricolă,

deoarece perioada pentru plantare este mai lungă.

Plantarea de primăvară se va efectua atunci când pregătirea terenului a fost întârziată, nu a fost procurat sau scos materialul săditor la timp, timpul nefavorabil, etc.

Plantarea pomilor

Plantarea pomilor se face manual prin aşezarea rădăcinilor, imediat după mocirlire, într-o poziţie neforţată, pe un muşuroi format în mijlocul gropii din sol fertil – even-

tual mraniţă şi se acoperă cu sol, apoi se tasează bine. Săparea gropilor se poate face atât mecanizat cât şi manual.

În ceea ce priveşte adâncimea de plantare – locul altoirii la pom trebuie să fie cu 10-15 cm mai sus de suprafaţa solului.

Distanţa de plantare

Distanţa de plantare a pomilor de măr în livadă se stabileşte în funcţie de vigoa-

rea soiului, portaltoiului, forma de coroană, cerinţele plantelor faţă de lumină, fertilitatea solului şi tehnica mecanizată folosită, toate acestea duc la crearea unui coronament continuu uniform şi raţional îndesit. Distanţa de plantare determină

cantitatea recoltei, calitatea fructelor şi eficienţa economică a plantaţiei de măr. Distanţa de plantare a pomilor în livadă variază de la 3,5 m până la 4,0 m între

rânduri şi 1,0-1,5 m între pomi pe rând.

Alegerea polenizatorilor

Mărul este o specie pomicolă ce necesită polenizare încrucişată şi poate fi valorifi-

cată pe deplin numai în prezenţa soiurilor polenizatoare. Amplasarea şi repartiza-rea soiurilor în plantaţie trebuie să se efectueze în strictă conformitate cu însuşirile

lor de interpolenizare. Soiurile mutante ale unuia şi aceluiaşi soi (spre exemplu: grupul de soiuri provenite din soiul Jonagold şi altele) între ele nu se interpoleni-zează. Pentru acesta în livezile moderne se practică următoarele scheme de am-

plasare a soiurilor de bază şi polenizatoare:

1. în benzi

Page 18: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

17

2. fiecare al treilea pom din al treilea rând

3. în fiecare rând peste 15-25 pomi este un pom polenizator

În livadă nu se recomandă de a planta mai puţin de trei soiuri diploide sau trei diploide şi unul triploid.

Tabelul 5. Lista polenizatorilor soiurilor autorizate şi de perspectivă în Republica Moldova

Soiul Polenizatorii

Braeburn Aurel, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Granny Smith, Čampi-

on, Elstar, Gloster, Fuji, Idared, Delicious, Melrose, Empire

Čampion Aurel, Gala, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Elstar,

Gloster, Idared, Delicious, Melrose, Empire

Elstar Aurel, Gala, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Gloster,

Idared, Delicious, Melrose, Empire

Fuji Aurel, Braeburn, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Gloster, Ida-

red, Delicious, Melrose, Empire

Gala Aurel, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Gloster, Ida-

red, Delicious, Melrose, Empire

Gloster Aurel, Golden Delicious, Speranţa, Reinette Simirenko, Idared, Deli-

cious, Melrose, Empire

Golden Delicious Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe-

ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire

Granny Smith Aurel, Golden Delicious, Reinette Simirenko, Braeburn, Čampion,

Gloster, Fuji, Delicious, Melrose, Empire

Jonagold Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe-

ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire

Jonagored Aurel, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny Smith, Spe-

ranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire

Mutsu Aurel, Čampion, Delicious, Red Delicious, Gala, Braeburn, Granny

Smith, Speranţa, Reinette Simirenko, Idared, Melrose, Empire

Sursa: V. Bucarciuc. SOIURI DE MĂR PENTRU PIEŢELE DE EXPORT. Ghid informa-tiv. Chişinău. 2006.

Page 19: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

18

Lucrările de formare şi tăiere a pomilor

La formarea pomilor de măr de tipul „knip-baum” un rol important îl au ramurile

anticipate, deoarece ele au unghiurile de ramificare mari şi grăbesc intrarea po-milor pe rod. Formarea coroanei se realizează prin intervenţii minime, fapt prin

care pomii sunt lăsaţi să fructifice, ulterior pomilor se vor aplica doar lucrările de întreţinere a coroanei (anexa 2).

Pe durata de exploatare a plantaţiei, tăierea se limitează la intervenţii care asigură fructificarea pomilor an de an. În unele cazuri se aplică unele lucrări speciale, cum

ar fi frângerea şi îndoirea (arcuirea) ramurilor, tăierea rădăcinilor cu scopul de a limita creşterea vegetativă a pomilor.

Anual se fac 2-3 intervenţii în verde cu scopul eliminării lăstarilor prea viguroşi, degajarea vârfului de creştere al axului şi asigurării unei garnisiri optime cu for-

maţiuni de rod. Tăierile de fructificare sunt limitate la minimum, practic locul lor este preluat de

lucrările de rărire manuală a fructelor, care urmăreşte menţinerea unei încărcături optime de fructe pe pom şi evitarea alternanţei de rodire.

Sistemul de susţinere

Plantaţiile superintensive de măr fondate cu pomi altoiţi pe portaltoi pitici sau se-

mipitici necesită sistem de susţinere pentru a menţine pomii în poziţie verticală, în caz contrar pomii vor fi dezrădăcinaţi la vânturi puternice şi recolte înalte.

Cu scopul de a folosi la maximum potenţialul productiv al pomilor se recomandă ca spalierul deasupra solului să aibă înălţimea de 2,9-3,0 m. În practica mondială se

folosesc mai multe sisteme de susţinere a pomilor în livadă: Tutore individual lângă fiecare pom. Reprezintă un stâlp din lemn cu înăl-

ţimea nu mai mare de 3,6 m şi diametrul de 10 cm tratat cu substanţe an-

tiseptice pentru a stopa procesul de putrefacţie. Acest sistem de susţinere este foarte uşor de instalat, asigură efectuarea cu uşurinţă a proceselor

tehnologice privind tăierea pomilor şi recoltarea fructelor, însă are un şir de neajunsuri, unul dinte ele fiind folosirea substanţelor chimice pentru

a stopa procesul de putrefacţie, costul înalt al stâlpilor, transportarea şi păstrarea lor datorită numărului mare a lor pentru o unitate de suprafaţă, plus la aceasta se foloseşte mai mult material pentru palisarea (legarea)

pomilor de stâlpi. Sistem de susţinere prin spalier. Reprezintă un sistem format din stâlpi

de beton armat sau lemn şi 3-5 fire metalice de care se leagă pomii. Ca avantaj acest sistem îl deţine prin tărie şi durabilitate, iar ca dezavantaje întâlnim greutăţi la instalare, rănirea mecanică a pomilor c ând sunt vân-

turi puternice ceea ce poate duce chiar şi la ruperea lor în aceste locuri, înclinarea pomilor de-a lungul firelor metalice, limitarea înălţimii de legare

a pomilor de linia metalică de sus prin micşorarea potenţialului productiv al pomului.

Sistemul de susţinere combinat. Acest sistem este format din combina-

rea celor două metode descrise mai sus şi fiind reprezentat prin stâlpi de beton armat sau din lemn (cu o înălţime de 2,4 m deasupra solului) şi

două fire metalice, plus un tutore de bambuc (cu înălţimea de 3,05 m şi

Page 20: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

19

cu diametrul 22-24 mm) care se plasează lângă fiecare pom în parte şi se

fixează în cinci locuri. Prin utilizarea acestui sistem de susţinere se poate de obţinut cea mai înaltă tărie a acestei construcţii.

Pentru întinderea optimală a firelor metalice se recomandă de a folosi sistemul

„GRIPPLE”.

Tabelul 6. Lista agenţilor economici care comercializează sistemul „GRIPPLE”

Agentul economic

Informaţii de contact

adresa telefon/fax Web, e-mail

Republica Moldova

Ampelos SRL or. Chişinău, str. Valea Dicescu,80

tel: 28-10-70 gsm: 069103469

www.ampelos.md [email protected]

Romania

S.C. ALCARPAD SRL

or. Iaşi, şos. Nicolina 10,

tel: + 40 0332-409558 gsm: +40 0741-227844

www.alcarpad.ro [email protected]

S.C. AMPELOS INTERVIN SRL

or. Bucureşti, str. Braţului, nr. 36, sector 2

tel: + 40 210 10 55 fax: +40 211 12 60

www.ampelosintervin.ro [email protected]

Marea Britanie

Gripple Ltd The Old West Gun Works, Savile Street East, Sheffi-eld S4 7UQ

tel: +44 (0) 114 275 2255; fax: +44 (0) 114 275 1155

www.grippleplus.com [email protected]

Pentru palisarea (legarea) pomilor de tutorii de bambuc se recomandă de folosit materialul rafie sintetică bazându-ne pe indicii elasticităţii calitative şi durabilita-

te. Culoarea cea mai convenabilă este galbenă cu diametrul de 4 mm, produsă în Olanda.

Pentru o fixare calitativă a tutorelui de bambuc de firele metalice se recomandă de folosit fixatoarele speciale „STEBOFIX”.

Întreţinerea şi lucrarea solului

În plantaţiile superintensive de măr irigate se recomandă întreţinerea solului prin

înierbarea lui în benzi (zona dintre rânduri) cu diferite tipuri de ierburi perene (anexa 3).

Înierbarea plantaţiei poate fi permanentă (pe toată durata de exploatare a planta-ţiei) sau temporară (după un număr oarecare de ani terenul se ară şi se menţine

câţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou).

Înierbarea poate fi totală, când ierburile cresc pe toată suprafaţa, sau parţială, când o parte din teren este înierbată, iar alta menţinută ca ogor negru sau prin erbicidare. Lăţimea benzii înierbate este de 2-3 m, iar a benzii de sub proiecţia

coroanei – 1,0-1,5 m.

Înierbarea plantaţiei se face pe cale naturală sau artificială. Înierbarea naturală se obţine prin lăsarea benzii dintre rânduri cu ierburi (buruieni) ce cresc spontan. Înierbarea artificială se obţine prin semănarea terenului cu amestecuri graminee şi

leguminoase. Pe parcursul vegetaţiei iarba se coseşte anual de 4-6 ori când atinge înălţimea de 10-20 cm şi se lasă pe sol în formă de mulci.

Page 21: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

20

Înierbarea solului are următoarele avantaje:

Îmbunătăţeşte structura solului; Combate eroziunea şi supraîncălzirea solului;

Reduce tasarea solului şi evită formarea harpanului; Îmbogăţeşte solul cu substanţe organice, în P şi K asimilate;

Permite deplasarea liberă a agregatelor prin livadă în perioadele ploioase pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, transportul recoltei, etc.;

Îmbunătăţeşte compoziţia chimică a fructelor, devenind mai intens colora-

te şi facilitează perioada de păstrare; Uşor de realizat şi întreţinut.

La înierbarea solului sunt şi unele dezavantaje:

În perioadele secetoase, fără irigare, apare concurenţa pentru apă şi ele-

mente nutritive dintre pomi şi ierburile perene; Mineralizarea substanţelor organice este mai lentă, deoarece insuficienţa

oxigenului din sol reduce activitatea microorganismelor aerobe; Favorizează înmulţirea şoarecilor şi a multor boli şi insecte dăunătoare.

În continuare este indicată lista agenţilor economici care comercializează tehnică agricolă pentru întreţinerea şi lucrarea solului.

Tabelul 7. Lista agenţilor economici care comercializează tehnică agricolă pentru întreţinerea şi lucrarea solului în livezi

Agentul

economic

Informaţii de contact

adresa telefon/fax Web, e-mail

Republica Moldova

Institutul de Pomicultură

or. Chişinău, str. Costiujeni 14

tel: 77-49-36; fax: 76-44-27

www.agriculture.md/icp [email protected]

Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro”

or. Chişinău,

str. Miron Costin, 7

tel: 49-21-31; fax: 49-21-31

www.agriculture.md/mecagro [email protected]

Agrostoc CI or. Chişinău,

str. Mesager, 1, et. 7

tel: 59-70-80; fax: 59-71-59

www.agrostoc.md [email protected]

Polonia

Kujawska Fabryka Maszyn Rolniczych „KRUKOWIAK”

Redecz Krukowy 8 87-

880 Brześć Kujawski

tel: +48 (054) 252 14 52;

fax: +48 (054) 252 21 07 www.krukowiak.com.pl

Kujawska Fabryka Maszyn Rolniczych Spółka z o.o.

ul. Kolejowa 54

87-880 Brześć Kujawski

tel: +48 (054) 252 10 27; tel./fax: +48 (054) 252 10 54

www.krukowiak.com.pl [email protected]

P.H.U. Felimpex Julianów 4, 05-622

Belsk Duży

tel./fax +48 (0) 48 661 17 62

www.felimpex.com.pl [email protected]

Techsad Błędów Zofiówka 26, 05-620

Błędów

tel: (046) 833-24-81; fax: (046) 832-54-92

www.techsad.pl

AgroLas Co. Sp.j. Mszczonowska 33/35,

96-100 Skierniewice

tel: +48 66800236; fax: +48 6680782

www.agrolas.com.pl [email protected]

Agrola Płatkownica 84,

07-140 Sadowne

tel./fax (025) 676-01-31, 676-01-30

www.agrola.com.pl [email protected]

Agrosimex Sp. z o.o.

Goliany 43, 05-620

Błędów

tel.: + 48 66 80 471; fax: + 48 66 80 835

www.agrosimex.pl [email protected]

ROLSAD Sp. Jawna Ul.Katowicka 4,

96-200 Rawa

Mazowiecka tel/fax: (046) 814 65 40

www.rolsad.com [email protected]

Cehia

OSTRATICKÝ 691 54 Týnec u Břeclavi

142a

tel: +420 519 342 491; fax: +420 519 342 491

www.ostraticky.cz [email protected]

Olanda

Van Wamel BV Energieweg 1, 6658AE

Beneden-Leeuwen

tel: +31 487 592944; fax: +31 487 592970

www.vanwamel.nl

Ungaria

Kelet-Agro Kft. 4400 Nyíregyháza, Str.

Tokaji nr. 4/b.

tel./fax: +36 42 596-327; tel: +36 20 257 5034

www.keletagro.hu [email protected]

Page 22: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

21

Irigarea livezii

Mărul este o specie pomicolă care are cerinţe mari faţă de umiditatea solului şi a

aerului.

Înfiinţarea unei plantaţii superintensive de măr cu pomi de tipul „knip-baum” nu poate fi realizată fără asigurarea unui regim hidric satisfăcător. Acest lucru se da-torează faptului că pomii sunt altoiţi pe portaltoi de vigoare slabă, cu înrădăcinare

superficială şi înregistrează un deficit de umiditate îndeosebi în perioada de vege-taţie. Acest deficit de apă poate fi complectat prin irigări pe parcursul perioadei de

vegetaţie, asigurând astfel un nivel optim de umiditate (70-75% din capacitatea de câmp) în sol. Se recomandă orientativ de a iriga plantaţiile de măr înainte de începutul vegetaţiei, dacă rezerva de apă în sol este mică (martie-aprilie); după

înflorit, în decada a doua-treia a lunii mai; după căderea fiziologică a fructelor, când se manifestă o creştere intensivă a lăstarilor, şi cu 2-3 săptămâni înainte de

recoltare. Momentul optim de aplicare a irigării se determină prin

diferite metode cu ajutorul unor aparate speciale, spre exemplu tensiometrul (fig. 8).

În pomicultură se folosesc mai multe metode de irigare: prin brazde, prin bazine individuale sau colective, prin

aspersiune, subterană, prin picurare, etc., însă pentru livezile superintensive se recomandă irigarea prin picu-

rare. Irigarea prin picurare asigură o uniformitate înaltă la

distribuirea apei în sol (în zona unde se află sistemul radicular al plantelor), folosirea eficientă a apei, un

regim optim de apă, aer şi de nutriţie prin folosirea raţională a îngrăşămintelor minerale, ceea ce duce la majorarea producţiei cu 20-50% faţă de celelalte me-

tode de irigare.

Figura 8. Tensiometru

Tabelul 8. Lista companiilor care comercializează sisteme de irigare prin picurare

Compania Informaţii de contact

Originea adresa telefon

A.I.K. or. Chişinău, str. Costiujeni, 14

79-39-63

Agrimatco-Service SRL or. Chişinău, str. Tighina, 55

22-67-73; 21-09-69

Oman

Agrodor-Succes SRL or. Chişinău, str. A. Hîjdeu, 59

54-90-93; 50-03-93

Grecia

Agrofit-BONUS SRL or. Chişinău, str. Columna, 60

27-97-37; 27-97-36

Spania

Iristar-com SRL or. Chişinău, str. Mirceşti, 54, biroul 108, aripa stîngă

43-22-43 SUA; Grecia

Strimedit SRL or. Chişinău, str. cosmonauţilor, 6, biroul 222

24-34-88; 22-27-42; 24-46-69

Franţa

Trio SRL or. Chişinău, str. Astronom Nicolae Donici, 6 43-23-16; 43-21-61

Israel; Ucraina

UNIVERSAL Drip Irriga-tion Manufacturing SRL

or. Chişinău, str. Uzinelor, 198

92-26-54; 42-21-77

Grecia

Page 23: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

22

La folosirea irigării prin picurare una dintre problemele cheie este calitatea apei de

care depinde păstrarea fertilităţii solului, productivitatea obţinută la hectar, etc. Se recomandă de efectuat periodic analiza fizico-chimică a apei, deoarece calitatea ei se

modifică în timp sub acţiunea unor factori de mediu şi antropici. Testarea apei se face numai în laboratoarele acreditate conform standardelor ISO 17025 sau EN 45001.

Tabelul 9. Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei

Denumirea laboratorului Informaţii de contact

adresa telefon

Centrul Monitoring al Calităţii Apelor de Suprafaţă al Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului, Serviciul Hidrometeorologic de Stat

or. Chişinău, str. Grenoble, 193

76-68-55

Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale „Apă-Canal” din Ungheni

or. Ungheni, str. Naţională, 2

(236) 2-34-06

Laboratorul de încercărial Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”

or. Chişinău, str. M. Costin, 7V

43-89-24

Sursa: REGISTRUL ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII.

Parametrii prezentaţi în tabelul de mai jos ne vor permite foarte uşor să apreciem

calitatea apei.

Tabelul 10. Valorile parametrilor calităţii apei pentru irigare

Nr. Parametrii calităţii apei Valorile admise

1 Reacţia pH 8,2

2 Mineralizarea, g/dm3 0,7-0,8

3 Calciu, % din suma Ca+Mg+Na 40-45

4 Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na 50

5 Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na 30-40

6 SAR (Coeficientul de absorbire potenţială a sodiului) <6

7 Conţinutul de clor, mg/dm3 105

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

La cultivarea mărului una dintre verigile principale ale tehnologiei este combaterea bolilor şi dăunătorilor. Condiţiile climaterice ale ţării noastre sunt favorabile pentru

dezvoltarea bolilor şi dăunătorilor care aduc daune colosale pomilor, prin distruge-rea florilor, frunzişului, fructelor, ramurilor, chiar şi pomului în întregime.

Principalele boli întâlnite în livezile superintensive de măr sunt: Rapănul mărului (Venturia inaequalis (Cocke) Wint.), Făinarea mărului (Podosphaera leucotricha

Salm.), Focul bacterian (Erwinia amylovora Burill.), Putregaiul brun al fructelor (Monilia fructigena Pers.), etc.

Principalii dăunători întâlniţi în livezile superintensive de măr sunt: Viermele me-relor (Laspeyresia pomonella L.), Gîrgîriţa florilor de măr (Anthonomus pomorum

L.), Păduchele de San Jose (Quadraspidiotus perniciosus Comst.), Păduchele ver-de al mărului (Aphis pomi Deg.), Păduchele lînos (Eriosoma Lanigerum Hausm),

Molia mică a mărului (Nepticula mallela Stt.), Molia mineră inferioară a frunzelor de măr (Lithocelletis pyrifoliella Grsm.), Molia mineră superioară a frunzelor de măr (Lithocelletis coryliifoliella Hw.), Păiangenul brun al pomilor (Bryobia redi-

korzevi Reck.), Păiangenul roşu al pomilor (Panonychus ulmi Koch.), etc.

Page 24: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

23

În livadă de asemenea aduc pagube enorme pomilor tineri de măr iepurii, şoarecii,

căprioarele prin roaderea scoarţei şi chiar a ramurilor.

Tabelul 11. Lista companiilor care oferă consultanţă şi comercializează pesticide pentru

combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor pomicole

Compania Informaţii de contact

adresa telefon

Agrimatco-Service SRL or. Chişinău, str. Tighina, 55 22-67-73; 21-09-69

Agrostoc CI or. Chişinău, str. Mesager, 1, et. 7 59-70-80; 59-33-64

Diazchim SRL or. Chişinău,str. Lăpuşneanu, 5 23-88-24

Fertilitatea-Chisinau SA or. Chişinău, str. Cosmonauţilor, 6 24-27-50; 24-32-45

Flaronis SRL or. Edineţ, str. Independenţei, 66 (246) 2-26-67

FPC BIOPROTECT SRL or. Chişinău, bd. Renaşterii, 30 21-41-10; 21-41-16

FTS Moldago SRL or. Chişinău, str. Puşchin, 54 22-74-40

Grinvitas SRL or. Chişinău, str. Miron Costin, 7 49-21-01

Licorent Agro SRL or. Glodeni, str. Suveranităţii, 12 (249) 2-22-90; 2-44-18

Protectia Plantelor SRL or. Chişinău, str. Dacia, 5, of. 128 28-50-12

Veaces-Nova SRL or. Chişinău, str. Mirceşti, 3 29-55-92; 29-63-63

Vest-Resurs SRL or. Chişinău, str. M. Cibotari, 37, et. 1 88-16-70

Uneltele folosite în livadă

În plantaţiile pomicole pentru efectuarea lucrărilor de dirijare a creşterii şi fructifi-cării pomilor, se folosesc unelte specifice (anexa 6).

Foarfecele sunt uneltele de bază folosite în plantaţiile pomicole pentru efectuarea tăierii pomilor. De obicei la lucrările de tăiere se folosesc două tipuri de foarfece:

foarfece obişnuit care taie lăstari şi ramuri cu diametrul până la 2,0-2,5 cm.

foarfece ergonomic sau cu nicovală care taie ramuri groase cu diametrul până la 5,0-6,0 cm. Aceste foarfece au mânere lungi şi mecanisme de forţă care reduc efortul depus la tăiere.

Fierăstraiele de livadă se folosesc la tăierea ramurilor groase având aceeaşi utilizare ca şi foarfecele ergonomice.

Reglarea încărcăturii cu rod

Rărirea fructelor este lucrarea prin care se poate norma precis încărcătura de fruc-

te, ceea ce duce la îmbunătăţirea calităţii lor.

Această operaţie tehnologică are următoarele avantaje: Obţinerea unei producţii înalte de calitate superioară sub aspectul mă-

rimii, culorii, etc.

Creşte calitatea fructelor, implicit şi preţul de realizare.

Page 25: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

24

Măreşte productivitatea muncii la recoltare, sortare şi ambalare, deoa-

rece numărul fructelor este mai mic. Previne ruperea şi dezbinarea ramurilor, menţinând volumul productiv al

coroanei pentru anii următori. Prevede apariţia şi accentuarea alternanţei de rodire.

Creşterea rezistenţei pomilor la boli şi la geruri datorită înmagazinării unei cantităţi suficiente de substanţe de rezervă.

Asigură condiţii de formare a lăstarilor anuali pe care se vor for-

ma formaţiuni de rod pentru anii următori.

O încărcătură optimă cu fructe pentru pomii de măr se consideră atunci când unui fruct (măr) îi revin 30-50 de frunze bine dezvoltate.

Rărirea manuală a fructelor se efectuează după căderea fiziologică a lor, când fruc-tele sunt de 1,0-1,5 cm şi se realizează într-o perioadă cât mai scurtă. După rărire,

fructele de măr trebuie să rămână distanţate la 10-15 cm (la soiurile de mere cu fructele mai mici) şi la 15-20 cm (la soiurile cu fructele mari).

Recoltarea fructelor

Recoltarea este o operaţiune tehnologică destul de importantă care are o influenţă

majoră asupra calităţii fructelor, duratei de păstrare, etc. Momentul optim de recoltare poate fi stabilit după mai multe metode:

Testul amidon-iod Fermitatea fructelor

Nivelul Brix (glucoză solubilă) Numărul zilelor după înflorirea completă Culoarea pieliţei seminţei (pericarpului)

Culoarea pieliţei Aceste metode mai detaliat sunt descrise în Îndrumarul Proiectului de Dezvoltare

a Businessului Agricol privind Tratarea Merelor după Recoltare. Recoltarea manuală se practică la cultura mărului în special la folosirea fructelor

pentru consum în stare proaspătă (anexa 5). Culesul fructelor se efectuează în saci de recoltare cu fund rigid şipereţi moi (fig. 9).

În timpul recoltării fructele nu trebuie lovite sau în-ţepate, pentru a-şi păstra însuşirile organoleptice, aspectul comercial şi capacitatea de păstrare. De

asemenea, în timpul recoltării se va evita ruperea formaţiunilor de rod, pentru a nu micşora producţia

din anul următor. Recoltarea începe dimineaţa, după ce s-a ridicat

roua, iar în zilele foarte călduroase culesul se întrerupe în-tre orele 11 şi 16, deoarece în prezenţa

umidităţii în exces şi a temperaturii înalte fructele se depreciază rapid. Fructele recoltate se vor ţine la umbră sub un şopron improvizat în câmp şi se vor

expedia cât mai repede posibil în depozitele de prerăcire, iar apoi se vor supune procesului de

păstrare.

Figura 9. Sacul de recoltare a fructelor.

Page 26: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

INVESTIŢIILE NECESARE LA FONDAREA LIVEZILOR

DE MĂR CU POMI DE TIPUL „KNIP-BAUM”

Volumul investiţiilor capitale pentru înfiinţarea livezilor superintensive de măr in-clude cheltuielile efectuate pentru pregătirea solului, plantarea, instalarea spalie-

rului şi îngrijirea plantaţiilor până la intrarea pomilor pe rod. Volumul de investiţii depinde şi de biotipul portaltoiului, distanţa de plantare, tipul materialului săditor,

forma coroanei pomilor, termenul intrării lor pe rod, prezenţa irigării, sistemul de protecţie a plantelor. În general volumul investiţiilor constituie suma cheltuielilor directe şi indirecte începând cu pregătirea solului şi terminând cu îngrijirea livezii

până la intrarea pomilor pe rod.

Suma investiţiilor capitale la un hectar de livadă superintensivă de măr fondată cu pomi de tipul „knip-baum” şi distanţa de plantare 3,5x1,2 m şi cu sistem de irigare prin picurare este specificată în tabelul ce urmează.

Page 27: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

26

Page 28: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

27

Page 29: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

28

SURSELE DE SUPORT FINANCIAR

Page 30: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

29

Credite Creditele reprezintă o sursă suplimentară de finanţare a investiţiilor necesare la fondarea plantaţiilor pomicole. În Republica Moldova creditele sunt oferite de câte-

va categorii de investiţii financiare: băncile comerciale, instituţiile de microfinanţa-re şi companiile de leasing.

În continuare este indicată lista instituţiilor financiare ce acordă creditare sectoru-lui agricol.

Tabelul 13. Lista instituţiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol

Denumirea instituţiei financiare Adresa oficiu central Informaţii de contact

Bănci comerciale

BC "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A. or. Chişinău, str.Cosmonauţilor, 9

22-27-70, 24-46-49 www.maib.md

BC "MOBIASBANCA" S.A. or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 81a

54-19-74 www.mobiasbank.com

Page 31: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

30

BC "MOLDINDCONBANK" S.A. or. Chişinău, str. Armenească, 38

57-67-82 www.moldindconbank.com

BC "BANCA SOCIALA" S.A. or. Chişinău, str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 61

22-14-94, 22-14-81 www.socbank.md

BC "EuroCreditBank" S.A. or. Chişinău, str. Ismail, 33

50-01-01, 50-02-22 www.ecb.md

BC "INVESTPRIVATBANK" S.A. or. Chişinău,

str. Şciusev, 34

27-43-86

www.ipb.md

BC "UNIVERSALBANK" S.A. or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 180

29-59-00 www.universalbank.md

BC "VICTORIABANK" S.A. or. Chişinău, str.31 August 1989, 141

23-30-65, 57-61-00 www.victoriabank.md

BC "EXIMBANK" S.A. or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 6

27-25-83 www.eximbank.com

BC "ENERGBANK" S.A. or. Chişinău, str. Vasile Alexandri, 78

54-43-77 www.energbank.com

BC "UNIBANK" S.A. or. Chişinău, str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 45

25-38-01 www.unibank.md

"Banca de Finante si Comert" S.A. or. Chişinău, str. Puşkin 26

22-74-35 www.fincombank.com

Societatea pe Actiuni Banca de Economii or. Chişinău, str. Columna, 115

24-47-22, 24-04-70 www.bem.md

Instituţii de microfinanţare

Corporaţia de Finanţare Rurală or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 180, oficiul 906

29-53-05, 29-53-06 www.microfinantare.md

Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP)

or. Chişinău, str. Cosmonauţilor, 9 oficiul 544

22-24-65, 22-24-67 www.capmu.md

ProCredit or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 65, oficiul 900

27-14-19 www.procredit.md

Federaţia Asociaţiilor de Economii şi Împrumut

or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 180, oficiu 1110

29-59-14

“GARANTINVEST” SRL or. Chişinău, str. 31 August 1989, 98, oficiul 411

23-49-70 www.garantinvest.md

Microinvest or. Chişinău, str. Puşkin, 16

22-99-04, 22-99-03

Companii de leasing

Euro Leasing or. Chişinău, str. Ismail, 33

27-27-09, 50-02-44 www.euroleasing.md

MAIB Leasing or. Chişinău, str.Tighina, 49/4

20-36-16, 20-36-17 www.leasing.md

IMC Leasing or. Chişinău, bd. Moscovei, 20

49-84-44, 49-93-17, 44-97-65 www.imcleasing.md

BS Leasing Grup or. Chişinău, bd. Moscovei, 21

44-10-44, 44-10-96

Galas Leasing or. Chişinău, str. A.Diordita, 2

21-34-50, 21-34-46, 21-34-47

Page 32: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

31

BIBLIOGRAFIE

1. BABUC, V. Producerea materialului săditor pomicol. Ch.: Universitatea

Agrară de Stat din Moldova, 2002, 219 p. 2. BALAN, V., CIMPOIEŞ, GH., BARBĂROŞIE, M. Pomicultura. Ch.: Museum,

2001, 452 p. 3. BUCARCIUC, V. Soiuri de măr pentru pieţele de export. Ghid informativ.

Chişinău. 2006. 40 p.

4. CIMPOIEŞ , Gh. Pomicultura specială. Chişinău: Colograf-Com, 2002, p. 5-71.

5. GHENA, N., BRANIŞTE, N., STĂNICĂ, F. Pomicultură generală. Bucureşti: Matrix Rom, 2004.

6. OVERCENCO Aureliu. AGRICULTURAL ATLAS. version January 2006.

7. PETRE, Gh., PETRE, V., ANDREIEŞ, N. et al. Ghid pentru sporirea producţiei şi calităţii merelor. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură

Voineşti. Ed. SUN GRAFIC, 2006. 8. Piaţa merelor proaspete în Ucraina. Studiu de confirmare a pieţei ţintă.

CNFA/PDBA. Martie 2006.

9. Piaţa merelor proaspete în România. Studiu de confirmare a pieţei ţintă. CNFA/PDBA. Martie 2006.

10.Studiu de Piaţă: Merele Proaspete pe pieţele din Rusia, Germania şi Litu-ania. CNFA/PDBA. Chişinău, decembrie 2005.

11.ЫНДРУМЭРЬ агротехниче пентру помикулторь. Суб ред. луй В.И.

БАБУК. Кишинэу: Картя Молдовеняскэ, 1985, 392 п. 12.Baza de date FAOSTAT a ONU, http://faostat.fao.org

Page 33: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

32

ANEXE

Anexa 1. Lista soiurilor de măr admise temporar pentru testarea în condiţii de producţie în Republica Moldova.

Page 34: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

33

Anexa 2. Lucrările de tăiere (în uscat) şi în verde la pomii de măr

Anexa 3. Lucrările de întreţinere şi lucrare a solului în livadă

Page 35: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

34

Anexa 4. Sistemele de susţinere folosite în plantaţiile superintensive de măr.

Page 36: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

35

Anexa 5. Fructificarea pomilor de măr şi recoltarea fructelor în livada superinten-

sivă înfiinţată cu pomi de tipul „knip-baum.”

Anexa 6. Uneltele folosite în livadă la lucrările de tăiere şi formare a pomilor

Page 37: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

36

Page 38: 52664806 46564994-ghidul-knip-baum

37