CATEGORIA I - CONTABILITATE

106. Societatea ALFA obţine din producţie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: – costul producţiei neterminate la începutul perioadei de gestiune 20.000 lei; – cheltuieli directe 7.000 lei; – cheltuieli indirecte 4.000 lei, din care variabile 3.000 lei şi fixe 1.000 lei; – cheltuieli administrative 2.000 lei; – gradul de utilizare a capacitãţii de producţie este de 80%. Care este costul iniţial al activului şi cum se contabilizeazã acesta, dacã întreprinderea aplicã IAS 16 „Imobilizãri corporale” şi întocmeşte un cont de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupã naturã? Rezolvare:Costul dre productie=20.000+7.000+3.000+1.000x80%=30.800 lei

2131(echipament tehnologic) = 722(venituri din prod.de imob.corp.) 30.800

107. O întreprindere deţine o imobilizare corporalã dobânditã la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 lei. Durata de viaţã utilã este estimate la 10 ani, iar metoda de amortizare utilizatã este cea linearã. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciazã cã durata de viaţã utilã care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare a mijlocului fix este de 7 ani (durata rãmasã este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluatã imobilizaea corporalã în bilanţul exerciţiului N+3? Rezolvare:Cost de achizitie = 5.000Durata estimate = 10 aniAmortizarea lineara = 5000lei/10ani=500leiAmortizarea cumulate a exercitiilor N siN+1 = 1000 leiValoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+1= 5000-1000=4000leiDurata reestimata = 7 aniDurata ramasa= 7ani-2ani=5aniCota de amortizare lineara= 100%/5ani=20%Cota de amortizare degresiva=20%x1.5=30%Amortizarea aferenta exercitiului N+2=4000x30%=1200Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+2=4000-1200=2800Amortizarea aferenta exercitiului N+3=2800X30%=840Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+3=2400-840=1560In bilantul exercitiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea ramasa de 1560lei.

108. O întreprindere deţine echipamente tehnologice achiziţionate la un cost de 20.000 lei, amortizate pentru suma de 5.000 lei. Întreprinderea decide sã contabilizeze echipamentele la valoarea justã determinate de experţi de 45.000 lei. Sã se contabilizeze reevaluarea conform celor douã procedee recomandate de norma IAS 16 „Imobilizãri corporale”. Rezolvare:a. procedeul 1(reevaluarea simultana a valorii brute si a amortizarilor cumulate):- etapa 1 – calculul coeficientului de reevaluare ca raport intre valoarea justa si valoarea ramasa a activelor supuse reevaluarii:coeficient= 45.000/(20.000-5.000)=3

- etapa 2 – reevaluarea valorilor brute si a amortizarii cumulate:Valoarea brura reevaluata 20.000*3=60.000

(-)amortizarea cumulate reevaluata 5.000*3=15.000(=)valoarea neta reevaluata 45.000- etapa 3 – contabilizarea operatiei de reevaluare:2131(echip.tehn.) = % = 40.000 2813(amortizarea inst.) = 10.000 105(reserve din reev.) = 30.000b. procedeul 2(reevaluarea valorii ramase neamortizate):- etapa 1 – anularea amortizarii cumulate:2813 - 2131 = 5.000- etapa 2 Reevaluarea valorii ramase:2131 - 105 = 30.000

109. Pentru a realiza un contract ce vizeazã furnizarea a 270.000 piese în 3 ani, o întreprindere a pus la punct un echipament special al cãrui cost de producţie este de 18.000 lei. În acord cu clientul, scadenţarul livrãrilor de piese a fost fixat dupã cum urmeazã: – în primul an: 54.000 piese; – în al doilea an: 81.000 piese; – în al treilea an: 135.000 piese. Care este amortismentul anual dacã întreprinderea opteazã pentru amortizarea în funcţie de numãrul de unitãţi de producţie? Rezolvare:Daca se aplica metoda lineara sau degresiva pe 3 ani, metodele in cauza nu conduc la un ritm real de depreciere.Este preferabil ca amortizarea sa se bazeze pe cantitatile de produse, adica:- in primul an:18.000x54.000/270.000=3.600lei- in al doilea an:18.000x81.000/270.000=5.400lei- in al treilea an:18.000x135.000/270.000=9.000lei

110. În exerciţiul N se efectueazã reparaţia capitalã a unui echipament tehnologic al întreprinderii. Costul reparaţiei este de 7.000 lei şi este format din: – cheltuieli cu consumurile materiale 2.000 lei; – cheltuieli cu salariile 3.000 lei; – cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; – cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 500 lei. Expertiza tehnicã atestã o creştere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3 ani. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaţia capitalã, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”? Rezolvare:Potrivit IAS 16 , cheltuielile ulterioare aferenta unui element de natura imobilizarilor corporale, respective necorporale deja inregistrate in contabilitate trebuie sa fie adaugate la valoarea contabila a activului atunci cand este probabil ca intreprinderea sa beneficieze de avantaje econimice viitoare mai mari decat nivelul de performanta prevazut initial.Toate cheltuielile ulterioare trebuie insctise in cheltuielile exercitiului in cursul caruiea sunt angajate.In practica intreprinderilor romanesti, cheltuielile sunt angajate dupa natura sin u dupa destinatie.De aceea, o solutie mai adecvata ar fi cea indirecta, in care costul reparatiei tranziteaza contul de profit si pierdere:- inregistratrea cheltuielilor materiale:602 chelt.cu materiale consumabile = 302 ,ateriale consumabile 2.000 lei- inregistrarea cheltuielilor de personal641(chelt.cu salariile datorate person.) = 421 (personal-salarii datorate) 3.000 lei- inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:6811 (chelt.cu amortize.imobiliz) = 281 (amortizarea imobiliz.corporale) 1.500 lei- inregistrarea cheltuielilor cu serviciile executate de terti:628 (alte chelt.su serv.ex.terti) = 401 (furnizori) 500 lei- includerea costului reparatiei in valoarea activului(capitalizarea costului reparatiei):2131 (echipamente tehnologice) = 722 (venituri din prod.imobiliz.corp.) 7.000 lei

111. Ce prevãd OMFP nr. 1.752/2005 şi OMFP nr. 2.001/2006 privind modificarea OMFP nr. 1.752/2005 cu privire la contractele de leasing financiar? Existã diferenţe faţã de prevederile IAS 17 „Contracte de leasing”? Raspuns:1.In forma sa initiala OMFP nr. 1.752/2005 nu prezenta nicio precizare cu privire la problema contractelor de leasing; intreprinderile trebuiau sa aplice principiul prevalentei economicului asupra juridicului pentru a contabiliza lesingul financiar.2. Ordinul a fost modificat prin OMFP nr. 2.001/2006. iar printre modificarile aduse se regasesc si aspecte referitoare la contractile de leasing financiar:La recunoasterea in contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute in vedere prevederile contractelor incheiate intre parti, precum si legislatia in vigoare.Entitatile care aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului vor tine cont si de cerintele acestuia.Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului care face obiectulu contractului se face in cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cazul leasingului operational, de catre locator/finantator.Achizitiile de bunuri immobile si mobile, in cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiind supuse amotizarii pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare.In intelesul OMFP nr. 2.001/2006, termenii de mai jos au urmatoarele intelesuri:

a. contractul de leasing reste un accord intre parti prin care locatorul cedeaza locatarului in schimbul unei plati sau serii deplati, dreptul de a utilize un bun pentru o perioada stabilita.

b. Lesingul financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului.

c. Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu intra in categoria leasingului financiar.Se observa ca in ordin au fost preluate definitiile din IAS17.Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii:

a. leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei contractului de leasing.

b. Locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pretl estimat a fi suficient de mic in comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exigibila, astfel incat, la inceputul contractului de leasing,exixta in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata. Aceasta caracteristica este preluata ca atare din IAS17

c. Durata contractului de leasing acopera in cea mai mare parte durata de viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat.

Aceasta caracteristica este preluata ca atare din IAS17. d. valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu

valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respective costul de achizitie.Aceasta caracteristica este diferita de cea prevazuta de IAS 17 care precizeaza ca valoarea actusalizta a platilor minimale acopera cea mai mare parte a valorii juste

e. bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel incat numai locatarul le poate utilize fara modificari majore.

3.Conform OMFP nr. 1.752/2005, intreprinderile care intocmesc situatii financiare simplificate pot face exceptie de la aplicarea principiului prevalentei economicului asupra juridicului in situatiile financiare individuale.4. in practica intreprinderilor romanesti dobanda de leasing financiar nu se contabilizeaza decat la momentul platii sau al incasarii si afecteaza direct cheltuiala cu dobanda si respective venitul din dobanzi.

112. Care sunt particularitãţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. 1.752/2005? Raspuns:

- Formatul este predefinit, intreprinderine neputand detalia sau restrange posturile bilantiere, sursa acestui model se gaseste in art.10 al Directivei aIVa a CEE.

- Cheltuielile de constituire sunt recunoscute in activul bilantului chiar daca nu raspund criteriilor de recunoastere stabilite de IASB in cadrul conceptual

- Fondul commercial negative este considerat venit in avans sin u este recunoscut ca venit- Activele pe termen lung destinate vanzarii nu sunt prezentate separate, ci cumulate- Creantele (nefinanciare)cu scadenta mai mare de 1 an nu sunt prezentate distinct in masa activelor

circulante- Cheltuilelile in avans,veniturile in avans si provizioanele nu se impart in functie de scadente- Primele de rambursare a imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni se deduc din imprumutul

obligatar- Actiunile proprii se deduc din capitalurile proprii- Prezenta la pozitiile E si F a doi indicatori de analiza financiara relevanti in aprecierea modului in

care intreprinderea isi asigura contiunuitatea activitatii.Continuitatea activitatii se apreciaza pe baza unui cumul de factori.Un criteriu relevant in aprecierea contiunutatii este modul in care intreprinderea isi asigura echilibrul financiar.Se considera ca intreprinderea isi asigura minimul de echilibru financiar daca isi finanteaza activele pe termen lung din surse de finantare pe termen lung si respetiv active pe termen scurt din surse pe termen scurt.

113. Care sunt particularitãţile contului de profit şi pierdere întocmit conform OMFP nr. 1.752/2005? Raspuns:- Acest model de cont de profit si pierdere are ca sursa art.23 din Durectiva aIVa a CEE.- Cifra de afaceri neta cuprinde si veniturile din subventii daca au fost primite pentru cifra de afaceri, precum si veniturile din dobanzi inregistrate de societatile de leasing, desi ele sunt contabilizate ca venituri financiare.- variatia stocurilor si productia de imobilizari sunt assimilate veniturilor din exploatare si sunt considerate venituri latente sau nerealizate sin u transferari de cheltuieli.- la postul “alte venituri din exploatare” se gasesc o serie de venituri care pot fi semnificative, precum veniturile din vanzarea de imobilizari corporale,necorporale, veniturile din subventii pentru investitii, din despagubiri, etc- veniturile din subventii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc din cheltuielile pentru care s-au primit, iar cheltuielile se prezinta ca marime neta- exiatenta posturilor de ajustare a valorii activelor si provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli in vederea prezentarii lor in bilant.- La OMFP nr. 1.752/2005 in varianta sa initiala , se poate constata ca normalizatorii au preluat definitiile activelor, datoriilor,capitalurilor proprii prevazute in cadrul conceptusl al IASB dar nu si definitia cheltuielilor si veniturilor.Ordinul a fost modificat prin OMFP nr. 2.001/2006Desi ordinal detaliaza acum conceptele de venit,cheltuiala,castig,pierdere, cheltuilei de platit, venituri de primit, etc. solutiile practice oferite de planul de conturi nu sunt intotdeauna coerente cu aceste concepte.Ordinul prevede ca in contul de profit si pierdere sa fie recunoscute castigurile si pierderile din cesiunea de imobilizari.Cu toate acestea, solutia oferita de planul de conturi este de a recunoaste venitul din vanzare la nivelul pretului de vanzare si cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizarea inregistrata.Vanzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil decta vanzarea celor pe permen scurt.- In acest model, cheltuielile si veniturile extraordinare sunt prezentate distinct.

114. Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client în sumã de 10.000 lei (din care TVA 19%). Pe 15.10.N s-au vândut mãrfuri clientului. Factura cuprinde: preţ de vânzare 20.000 lei, TVA 19%. Costul de achiziţie a mãrfurilor vândute este de 18.000 lei. Soluţia gãsitã de contabil este: 4111 = % 11.900.000 707 10.000.000 4427 1.900.000 607 = 371 18.000.000 Ce principiu contabil a fost încãlcat? Argumentaţi rãspunsul. Care ar fi fost soluţia corectã? Raspuns:

- s-a incalcat principiul necompensarii – in luna octombrie N au avut loc doua tranzactii iar contabilul nu a inregistrat decat una pentru valoarea neta a celor doua.Conform principiului necompensarii, orice compensare intre elementele de active si de datorii sau elementele de venituri si cheltuieli, este interzisa.Soluti corecta este:- inregistrarea incasarii avansului : 5121 - % = 10.000 419 = 8.403 4427 = 1.597- vanzarea marfii : 4111 - % = 23.800 707 = 20.000 4427 = 3.800 607 - 371 = 18.000

115. Se cunosc urmãtoarele informaţii din bilanţul societãţii ALFA la 31.12.N (în lei): mãrfuri 50.000; rezerve 1.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 5.000; clienţi 40.000; titluri de participare 3.000 (din care disponibile pentru vânzare în anul urmãtor 500); titluri de plasament 20.000 (din care titluri în valoare de 10.000 sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţã de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli în avans 8.000 (din care angajate într-o perioadã mai mare de 1 an 6.000); licenţe 5.000; cifra de afaceri 200.000; venituri în avans 3.000 (din care angajate într-o perioadã mai mare de 1 an, 2.000); provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul urmãtor 20.000); credite primite de la bãnci pe termen lung 20.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 3.000); furnizori 40.000 (din care cu scadenţa mai mare de un an 3.000); conturi la bãnci 30.000; credite primate pe termen scurt 9.000 (din care pentru un credit de 3.000 s-a amânat scadenţa cu 2 ani, iar decizia a fost luatã înaintea închiderii exerciţiului financiar); salarii datorate 70.000. Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului de bilanţ din IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. Raspuns:

ACTIVE CURENTEStocuri(1) 45.000Clienti 40.000Active financiare disponibile pentru vanzare 500Active financiare detinute in vederea tranzactionarii(2) 10.000Alte active curente(3) 2.000Lichiditati(4) 32.000Total active curente 129.500

1. stocurile sunt reprezentate de marfurile evaluate la valoarea netya9costul de 50.000 minus deprecierea de 5.000)

2. activele financiare detinute in vederea tranzanctionarii sunt reprezentate de titlurile de plasament utilizate in tranzactionare.

3. alte active curente cuprind cheltuielile in avans angajate pentru o perioada mai mica de un an.4. lichiditatile cuprind conturile la banci si acreditivele.

DATORII NECURENTE

Sume datorate institutiilor de credit(5) 20.000Provizioane pe termen lung 30.000Alte datorii necurente(6) 2.000Total datorii necurente 52.000

5. 17.000 + 3.000 6. alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile in avans pe termen lung.

116. Sã se determine cifra de afaceri netã conform modelului de cont de profit şi pierdere conform OMFP nr. 1.752/2005, dacã se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): – venituri din provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 10.000; – venituri din vânzarea de imobilizãri corporale 50.000; – venituri din vânzarea de mãrfuri 40.000; – venituri din vânzarea de produse finite 80.000; – venituri din dobânzi aferente contractelor de leasing financiar 5.000; – venituri din subvenţii pentru investiţii 70.000; – venituri din onorarii şi comisioane 20.000; – venituri din chirii 5.000; – venituri din servicii prestate terţilor 30.000; – venituri din producţia de imobilizãri 60.000; – venituri din dividende 20.000; – venituri din vânzarea titlurilor de plasament 30.000; – venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000. Rezolvare:Potrivit OMFP nr 1.752/2005, cifra de afaceri neta cuprinde: productia vanduta+venituri din vanzarea marfurilor+venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri+venituri din dobanzi aferente contractelor de leasing financiar.- cifra de acaferi neta se determina astfel:venituri din vanzarea marfurilor 40.000+ venituri din vanzarea de produse finite 80.000+ venituri din onorarii si comisioane 20.000+ venituri din chirii 5.000+ venituri di servicii prestate tertilor 30.000+ venituri din subventii de exploatare 20.000 aferente cifrei de afaceri+ venitrui din dobanzi aferente ctr.leasing finc. 5.000= CIFRA DE AFACERI NETA 200.000

117. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): – echipamente tehnologice 10.000;

– cifrã de afaceri 100.000; – titluri de participare 30.000;

– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 30.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul urmãtor 10.000); – împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50.000 (din care partea cu scadenţa în anul urmãtor 10.000); – provizioane pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20.000; – amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000; – împrumuturi acordate pe termen scurt 35.000; – subvenţii pentru investiţii 10.000 (din care 7.000 vor fi reluate la venituri într-o perioadã mai mare de 1 an); – fond comercial achiziţionat 20.000; – cheltuieli de dezvoltare 5.000 (este foarte puţin probabilã obţinerea de avantaje economice); – terenuri şi construcţii 70.000; – cheltuieli în avans 20.000 (din care angajate într-o perioadã mai mare de 1 an 5.000); – furnizori 40.000 (din care cu scadenţa într-o perioadã mai mare de 1 an 18.000); – TVA de platã 2.000. Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului de bilanţ din IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. Rezolvare:

ACTIVE NECURENTEEchipamente 8.000Terenuri si constructii 50.000

Fond commercial 20.000Titluri de participare 30.000Cheltuieli in avans 5.000Total active necurente 113.000

DATORII CURENTE

Furnizori 40.000Imprumuturi obligatare 10.000Provizioane pe termen scurt 10.000Venituri in avans 3.000Alte datorii curente (tva) 20.000Total datorii curente 83.000

118. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): – încasãri de la clienţi 5.000; – încasãri din vânzarea de titluri de plasament 200;

– cheltuieli cu salariile 500; – – plãţi cãtre furnizorii de stocuri 400;

– încasãri din emisiunea de obligaţiuni 700; – încasãri din vânzarea de imobilizãri corporale 900; – utilaje deţinute în leasing financiar 2.000; – încasãri din credite primite de la bãnci 300; – plãţi de dobânzi 100; – încasãri de dividende 200; – plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 800; – impozit pe profit plãtit 250; – salarii plãtite 300; – lichiditãţi la începutul anului 1.500. Sã se întocmeascã tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7. Rezolvare:

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIEFluxul din activitatea de exploatare:Incasari de la clientiPlati catre furnizori de stocuriSalarii platiteImpozit pe profit platit

5.000(400)(300)(250)

A flux net de trezorerie din exploatare 4.050Fluxuri din activitatea de investitii:Incasari din vanzarea imobilizarilor corporaleIncasari din vanzarea de titluri de plasamentIncasari de dividendePlati catre furnizori de imobilizari

900200200

(1.800)B flux net din activitatea de investitii (500)Fluxuri din activitatea de finantareIncasari din emisiunea de obligatiuniIncasari din credite primite de la banciPlati de dobanzi

700300

(100)C flux net de trezorerie din activitatea de finantare 900D variatia lichiditatilor(A+B+C) 4.450E lichiditati la inceputul anului 1.500

F lichiditati la sfarsitul anului (D+E) 5.950

119. Definiţi caracteristicile calitative ale informaţiei contabile aşa cum sunt ele prezentate în Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB. Raspuns:Situatiile financiare sunt utile daca indeplinesc o serie de patru caracteristici calitative: inteligibilitatea,relevanta,credibilitatea,comparabilitatea.

1. Inteligibilitatea reprezintă calitatea informaţiilor de a fi uşor înţelese de utilizatori, învederea atingerii cu uşurinţă a scopurilor pentru care se apelează la aceste informaţii.2. Relevanţa se pune în evidenţă atunci când informaţiile influenţează deciziile economice,contribuind la evaluarea evenimentelor istorice, prezente sau prognozate de către utilizatoriconfirmând sau corectând evaluările anterioare. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. O informaţie devine semnificativă dacă omisiunea sau declararea ei eronată ar putea influenţa sensul unei decizii.3. Credibilitatea unei informaţii asigură utilizatorii că nu se expun riscurilor apelând lainformaţii care conţin erori semnificative şi care sunt părtinitoare, oferindu-le acestora siguranţă înfolosirea lor. Pentru a fi credibilă, informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şioperaţiunile descrise.4. Prevalenţa economicului asupra juridicului presupune prezentarea trazacţiilor şioperaţiunilor în concordanţă cu realitatea economică şi nu în exclusivitate cu forma lor juridică.5. Neutralitatea informaţiei presupune eliminarea oricăror forme de influenţă care ardetermina un rezultat sau obiectiv predeterminat.6. Prudenţa presupune luarea în considerare a unui grad de precauţie în exercitarearaţionamentelor necesare cu ocazia estimărilor unor evenimente în condiţii de incertitudine, pentru ca elementele de activ şi pasiv să nu fie supraevaluate sau subevaluate, după caz.7. Integralitatea presupune o informaţie completă, în limitele rezonabile ale pragului desemnificaţie şi ale costului obţinerii ei.Limitele privind informaţia relevantă şi credibilă sunt determinate de:• Oportunitate – prezentarea informaţiilor cu întâzieri majore conduce la pierderearelevanţei;• Raportul cost-beneficiu, presupune că beneficiile aduse de furnizarea unor noi informaţiicontabile trebuie să fie mai mari decât costul legat de acestea.• Echilibrul între caracteristicile calitative. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferitecazuri ţine de domeniul raţionamentului profesional.8. Comparabilitatea presupune posibilitatea de analiză pe baza informaţiilor furnizate desituaţiile financiare în raport de evoluţia în timp a activităţii precum şi compararea cu stituaţiilefinanciare ale diverselor entităţi de acelaşi tip pentru a evalua corect poziţia financiară,performanţele şi modificările acestora.

120. Care sunt elementele care definesc performanţa financiarã a întreprinderii în viziunea Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB? Definiţi aceste elemente şi explicitaţi definiţiile. Raspuns:Elementele care definesc performenta financiara sunt veniturile si cheltuielile.Veniturile sunt cresteri de avantaje economice viitoare in cursul perioadei contabile care au ca rezultat o crestere a capitalurilor proprii, diferita de cea care provine din contributiile proprietarilor capitalului.Cheltuielile sunt diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile care au ca rezultat o diminuare a capitalurilor proprii diferite de cea care provine din distribuirile in favoarea proprietarilor de capital.Definitiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzatoare, referindu-se atat la veniturile/cheltuilile angajate in cursul normal al activitatiilor cat si la castigurile/pierderile, plusurile/minusurile de valoare

survenite pe parcursul perioadei, indifferent daca sunt latente sau realizate.Exista si elemente care desi corespund definitiilor veniturilor si cheltuielilor deoarece genereaza cresteri sau diminuari de capitaluri proprii, nu sunt incluse in contul de profit si pierdere, ci figureazaprintre elementele capitalurilor proprii.Aceste definitii acopera mai mult decat elementele recunoscute drept venituri si cheltuileli in contul de profit si pierdere:i veniturile si cheltuielile in marime brutaii castigurile si pierderileiii plusurile si minusurile de valoare

CATEGORIA II. AUDITUL STATUTAR si alte misiuni de audit si certificare

10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacţii să comporte erori semnificative datorate insuficienţei controlului intern reprezintă: a) risc inerent; b) risc de audit; c) risc de nedetectare.

16. Aţi constatat că în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea auditată a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentând costurile unui împrumut aferent stocurilor. Cum reţineţi această constatare cunoscând că, potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente împrumuturilor în costul de transformare a stocurilor este: a) obligatorie; b) opţională; c) interzisă.

21. În cadrul auditului efectuat asupra imobilizărilor necorporale aţi constatat că o imobilizare necorporală identificabilă intrată cu ocazia unei fuziuni a fost înregistrată la valoarea contabilă. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistrată: a) la costul său; b) la valoarea contabilă; c) la valoarea justă.

27. Care din următoarele afirmaţii este exactă: a) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv furnizarea unor informaţii credibile, relevante, complete şi oportune structurilor implicate în luarea deciziilor şi utilizatorilor externi; b) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale şi de la politicile şi procedurile stabilite de conducerea băncii; c) controlul intern al unei bănci are ca obiectiv punerea la dispoziţia consiliului de administraţie a informaţiilor necesare pentru stabilirea măsurilor de prevenire a fraudelor.

CATEGORIA III EXPERTIZA CONTABILA

11. Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile. Raspuns:

Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmi un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar.

20. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile? Raspuns:

Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta

CATEGORIA IV - EVALUAREA INTREPRINDERII

61. Utilitatea bunului în întreprindere se determinã în functie de:

a) gradul de participare la realizarea profiturilor;

b) parametrii tehnici de eficientã;

c) gradul de uzurã.

120. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei întreprinderi cu influentã asupra ratei de actualizare.

Raspuns:

riscuri externe: riscul de tara,riscul de politica economica,fiscala,riscul de neadaptare a managementului la exigentele economiei ce piata

riscuri interne: dezechilibru financiar,tehnologii invechite,echipamente depasite,produse demodate, etc.

143. Care sunt cele 4 etape (pasi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate?

Raspuns:

Aplicarea metodei se face in patru etape succesive:

- Calculul fluxurilor de lichiditati nete istorice

-proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada cat mai lunga posibila, dar compatibila cu orizontul de prognoza al intreprinderii

- determinarea valorii reziduale ce urmeaza sa fie adaugata la suma fluxurilor degajate de intreprindere: sunt cunoscute doua tehnici pentru determinarea acestei valori reziduale:

- tehnnica ce privilegiaza latura contabila- valoarea contabila este egala cu activul net de la sfarsitul perioadei sau cu un multiplu al acestui ultim an

- tehnica ce privilegiaza latura economica numita si tehnica de catualizare prin perpetuare.

CATEGORIA VI - ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII

15. Care este termenul lichidării societăţii de la data dizolvării? Raspuns:

 Potrivit art.260 alin.(1) din Legea nr.31/1990, lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult 3 ani  de la data dizolvării. Pentru motive temeinice , tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.         

CATEGORIA VIII - ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

22. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100

Cheltuieli cu dobânzi 500 Impozit pe profit 1400

Raspuns:

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE:1.+ Venituri din vanzarea marfurilor2.- Cheltuieli privind marfurile3.= MARJA COMERCIALA (MC) (1-2)4.+ Productia vanduta5.+ Variatia stocurilor6.+ Productia imobilizata7.= PRODUCTIA EXERCITIULUI (PE) (4+5+6)8.- Consumuri de bunuri si servicii si alte cumparari si cheltuieli externe9.VALOAREA ADAUGATA (VA) (3+7-8)10.+ Venituri din subventii de exploatare (inclusiv cele pentru salarii)11.- Cheltuieli cu personalul (exclusiv subventiile pentru salarii)12.- Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate13.= EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE (EBE) (9+10-11-12)14.- Amortizari, provizioane si alte ajustari15.+ Alte venituri din exploatare16.- Alte cheltuieli de exploatare17.= REZULTATUL DIN EXPLOATARE (RE) (13+14-15-16)18.+Venituri financiare 19.-Cheltuieli financiare 20.REZULTATUL CURENT (RC) (17+18-19)21.+Venituri extraordinare 22.-Cheltuieli extraordinare 23.REZULTATUL EXTRAORDINAR (21-22)24.REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI (RBE) (20+23)25.-Impozitul pe profit 26.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (RNE) (24-25)

Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea unor solduri de acumulări băneşti potenţiale, destinate să îndeplinească o anumită funcţie de remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit şipierdere pentru a pune în evidenţă: modul de funcţionare şi rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producţie a exerciţiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatării, rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului.

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascada pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului). Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treaptă respectivă de acumulare.Întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop:- aprecierea creşterii bogăţiei, generate de activitatea întreprinderii;- descrierea repartizării bogăţiei create de întreprindere între: salariaţi şi organismele

sociale, stat, acţionari, întreprindere;- înţelegerea formării rezultatului net;- studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei în timp a

acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adăugate, ponderea exportului etc.);

- studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forţei de muncă,randamentul echipamentului industrial etc.;

- analiza rentabilităţii;- analiza evoluţiei în timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea, dacă este cazul,de măsuri corectoare.1

Marja comercială (Mc) este primul sold intermediar de gestiune şi se referă la activitatea comercială desfăşurată de agentul economic, de distribuţie sau la partea pur comercială a întreprinderilor producătoare. Pentru întreprinderile de distribuţie (comerciale) aceasta este un indicator esenţial şi devine mai semnificativă ca informaţie în activitatea de analiză şi gestionare cu cât ea este determinată mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe de produse. Este denumită şi marjă brută şi se exprimă adesea ca procent din cifra de afaceri (volumul vânzărilor).

Producţia exerciţiului (Pe) este un indicator care se aplică în special în cazul întreprinderilor industriale. Include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Drept urmare, producţia exerciţiului va cuprinde trei elemente: producţia vândută, producţia stocată (variaţia stocurilor) şi producţia imobilizată.

Nefiind un sold intermediar de gestiune, ci un post al contului de rezultate, cifra de afaceri reprezintă un indicator global al vânzărilor, din activitatea de distribuţie şi cea de producţie (obţinut prin însumarea vânzărilor de mărfuri şi a producţiei vândute).

Valoarea adăugată (Va) exprimă crearea sau creşterea de valoare adusă de întreprindere bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi. Acest sold intermediar de gestiune este o valoare adăugată brută ce realizează joncţiunea dintre micro şi macroeconomic. Valoarea adăugată permite compararea întreprinderilor pentru a măsura mai bine contribuţialor în cadrul aceluiaşi sector de activitate. Agentul economic care înregistrează o mărime superioară a valorii adăugate aduce implicit şi o contribuţie mai importantă. La nivel

microeconomic, valoarea adăugată este un indicator ce permite măsurarea puterii economice a întreprinderii, ce se poate determina prin două procedee:- ca diferenţă între producţia globală a exerciţiului (obţinută prin raportarea marjei

comerciale la producţia exerciţiului) şi consumurile de bunuri şi servicii furnizate la terţi pentru producţia respectivă.

- prin adiţionarea diverselor elemente ce compun valoarea adăugată respectiv remuneraţiile tuturor factorilor de producţie, inclusiv a statului, cât şi autofinanţarea întreprinderii, respectiv, cheltuielile de personal, cheltuieli financiare, impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, legate de activitatea întreprinderii, cheltuielile cu amortismentele, impozitul pe profit, partea de rezultat trecut la rezerve, alte elemente de valoare adăugată.

Marja de acumulare băneasca (Va) prezintă un interes aparte în analiza financiară pentru că :• realizează legătura intre nivelul micro şi macroeconomic.• reprezintă un criteriu pentru aprecierea aportului specific al întreprinderii la realizarea producţiei sale. Valoarea adăugată este un indicator mai sintetic decât cifra de afaceri, care evidenţiază performanţa comercială a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de vânzare şi producţie. Valoarea adăugată este indicatorul care măsoară aportul specific al întreprinderii la realizarea producţiei sale.• măsoară gradul de integrare al întreprinderii, prin raportul valoare adăugată / producţie (CA). Cu cat rezultatul raportului este mai mare, cu atât mai mult întreprinderea este integrata, adică îşi poate asigura ea însăşi, un număr mare de faze de fabricaţie, mergând de la materiile prime la elaborarea produselor finite, fără a recurge la serviciile altor întreprinderi.• evidenţiază structura exploatării, prin intermediul ratelor de repartizare a valorii adăugate. Raportând remunerarea fiecărui participant la valoarea adăugată se poate face o evaluare a distribuţiei veniturilor globale către partenerii întreprinderii.• reflectă gradul de utilizare al factorilor de producţie.

Excedentul brut al exploatării (EBE) corespunde rezultatului economic al întreprinderii generat de operaţiile de exploatare independent de politica financiară, politica de amortizare şi de provizioane constituite, fapt ce determină să fie considerat ca indicator esenţial în analizele de gestiune şi în efectuarea analizelor comparative între întreprinderi.Rolul excedentului brut al exploatării, poate fi urmărit sub trei aspecte:1) – este o măsura a performantelor economice ale întreprinderii. Un EBE suficient de mare va permite întreprinderii reînnoirea imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea finanţării sale care antrenează cheltuieli financiare, iar diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit), acţionarilor (dividende) si/sau conservată prinautofinanţare.2) – EBE este independent de politica financiara (nu este influenţat de venituri şi cheltuieli), de politica de investiţii (nu ţine cont de deciziile întreprinderii privind modalităţile de calcul a

amortizării), de politica de individ (deciziile întreprinderii privind repartizarea profitului net), de politica fiscală şi de elementele excepţionale (nu ia în calcul impozitul pe profit şi rezultatul excepţional)3) – EBE reprezintă o resursa financiara fundamentală pentru întreprindere.EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale ale întreprinderii, deci punctul de pornire în tabloul fluxurilor de trezorerie.

Rezultatul exploatării (Re) evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi şi corespunde activităţii normale şi curente a întreprinderii, inclusiv operaţiunile efectuate în exerciţiile anterioare dar aferente exerciţiului curent. Nu este luată în calcul activitatea corespunzătoare operaţiilor financiare şi extraordinare. Acest rezultat este utilizat în compararea performanţelor întreprinderilor ce au politici financiare diferite.Există două modalităţi de calcul:- ca diferenţă dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) şi totalul cheltuielilor din

exploatare (Che)Re = Ve – Che- pornind de la mărimea EBE şi are relaţia

Re = EBE – (Amp +Ache) + (Ave + Vpr), undeAmp – amortizări şi provizioaneAche – alte cheltuieli din exploatareAve – alte venituri din exploatareVpr – venituri din provizioane privind exploatarea

Prin prima relaţie de calcul se fundamentează strategii şi politici pe care le adoptă managementul întreprinderii pentru a ameliora rezultatul său. Variantele posibile sunt: majorarea veniturile sau diminuarea cheltuielilor, în condiţiile menţinerii constante a celuilalt factor; sporirea ambelor componente cu respectarea restricţiei ca ritmul creşterii veniturilor să devanseze ritmul de creştere al cheltuielilor.

Rezultatul curent (Rc) reprezintă rezultatul tuturor operaţiilor curente, obişnuite ale întreprinderii, fiind determinat atât de rezultatul exploatării curente, cât şi de cel al activităţii financiare, permiţând şi aprecierea impactul politii financiare a întreprinderii asupra rentabilităţii.Deoarece nu este influenţat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatului curent al întreprinderii pe mai multe exerciţii financiare.

CATG. IX - CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR

9. Cum şi când se determină pro-rata TVA?Raspuns:

Dreptul de deducere al unei persoane impozabile cu regim mixt se determina dupa cum urmeaza.Prima regula de aplicat- Daca TVA-ul este aferent achizitiilor de bunuri si servicii destinate exclusiv desfasurarii de operatiuni care dau drept de  deducere, atunci acest TVA este în întregime deductibil.- Daca TVA-ul este aferent achizitiilor de bunuri si servicii destinate exclusiv desfasurarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, atunci acest TVA nu este deductibil.A doua regula de aplicatDaca destinatia bunurilor si serviciilor achizitionate nu este cunoscuta sau este imposibil de determinat, TVA-ul aferent se deduce pe baza de pro-rata.

Regulile pentru calculul si aplicarea pro-rateiPro-rata este rezultatul sumei totale, fara TVA, dar incluzånd si subventiile direct legate de pret, a operatiunilor care permit exercitarea dreptului de deducere (TD), împartita la suma totala, fara TVA, a acelorasi operatiuni mentionate mai sus (TD) si a operatiunilor care nu permit exercitarea dreptului de deducere (TND).Astfel, pro-rata se calculeaza dupa formula TD / (TD + TND)Exemplu:Daca TD este egal cu 270.000 si TND este egal cu 30.000, atunci pro-rata este:270.000——————————*100 = 90 %270.000 + 30.000Pro-rata definitiva este determinata pentru un an calendaristic, fixata ca procentaj si rotunjita la cifra unitatilor imediat urmatoare.Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este fie pro-rata determinata definitiv pentru

anul precedent, fie o pro-rata estimata de persoana impozabila pe baza operatiunilor prevazute a se realiza în anul calendaristic curent. Pro-rata aplicabila provizoriu în cursul anului se compara cu pro-rata definitiva, calculata la finele anului pe baza operatiunilor efectiv realizate. Diferenta reprezinta ajustarea taxei deduse, fie în favoarea statului, fie în favoarea persoanei impozabile.

38. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare. Raspuns:

Conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice.

 Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile.

In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru, beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se declara in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 1564 din Codul fiscal, daca serviciul nu este scutit de taxa.

Conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, taxa este datorata de orice persoana impozabila, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestarii in Romania conform art. 133 alin. (2) si care sunt furnizate de catre o persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Romaniei sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar daca este inregistrata in Romania conform art. 153 alin. (4) sau (5).

2. Care este locul livrării de bunuri în cazul vânzărilor la distanţă, din punctul de vedere al TVA.Raspuns: Stabilirea locului livrarii de bunuri prezinta importanta deosebita, mai ales in cazul operatiunilor intracomunitare, intrucat acesta reprezinta un element-cheie in identificarea regimului TVA aplicabil.

Potrivit prevederilor art. 132 din Codul Fiscal corelate cu explicatiile prezentate la punctele 10 si 11 din Normele Metodologice, atunci cand locul livrarii este in afara Romaniei, operatiunea respectiva nu intra in sfera de impozitare a TVA in Romania.

Conform dispozitiilor art. 132 din Codului fiscal, locul livrarii de bunuri este:

- pentru bunurile expediate sau transportate, locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul;

- in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj, locul livrarii de bunuri este considerat a fi locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana, in numele furnizorului;

- locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

- locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca:

o partea transportului de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si locul de sosire ale transportului de pasageri;

o locul de plecare al transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;

o locul de sosire al transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii, eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii.

Asadar, conform dispozitiilor Codului fiscal, in cazul livrarilor de bunuri (de cele mai multe ori vanzari) efectuate in cazul unui transport de pasageri care numai pe cale de exceptie paraseste Comunitatea, locul livrarii va fi considerat locul de plecare a transportului.

- cazul livrarii de gaze sau al livrarii de energie electrica, prin sistemul de distributie a acestora, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau unde are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, locul livrarii de bunuri este considerat a fi cel in care comerciantul are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita

7. Precizaţi care este locul prestării de servicii şi persoana obligată la plata TVA în cazul prestărilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporale.Raspuns:

Locul prestarii este considerat locul (statul) unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:- servicii culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv

serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi; - expertize privind bunurile mobile corporale, precum şi lucrările efectuate asupra acestora.

Prin exceptie, in cazul prestarilor de servicii efectuate asupra unor bunuri care, dupa prelucrare parasesc statul membru in care s-a realizat prestarea, locul prestarii este statul membru in care beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA

CATEGORIA X - ORG. AUDITULUI INTERN SI CONTROL INTERN AL INTR

14. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate; d) Protejarea materialelor primate; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente; f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare; g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:Riscurile posibile ce pot sa apara, sunt riscuri legate de natura operatiilor tratate. Conturile anuale

reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. Datele punctuale prezentate din contabilitate sunt purtatoare de riscuri particulare. Datele punctuale sunt complementare celor repetitive dar sunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate, ca de exemplu la inventare fizice, evaluare la sfarsitul exercitiului. Aceste sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele din timp.

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERNInformatiile legate de ordinele de cumparare sunt indisponibile departamentului de receptie.

Transmiterea ordinelor de achizitie depart.de receptie pentru a se putea compara din punct de vedere cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandateVerificarea facturilor primite cu ordinele de achizitie

Specificatiile cuprinse in ordinele de achizitie nu sunt clare

Inspectarea materialelor primite pentru a se constata ca indeplinesc cerintele de calitate doriteMonitorizarea permanenta a eventualelor probleme de productie

aparute ca urmare a prelucrarii unor materiale a caror calitate este sub standard

Riscul netestarii materialelor primite cu specificatii ce se regasesc in ordinele de achizitii.

Existenta unor proceduri de testare a materialelor primite

Risc de neintocmire a acestor documenteDe pierdere a acestor documenteDiferente intre evidenta receptionerului si a gestionaruluiRisc de supraincarcare cu responsabilitati a unui singur angajat. Risc de sub,supra-evaluare a stocului

Proceduri de implemenare a acestordocumente la cele doua nivelePrenumerotare a acestor documenteReconciliere periodica a celor două documente cu ordinele de achizitie si facturile primiteNumirea unor persoane autorizate pentru aceste nivele

Protejare fizica inadecvata a bunurilor primite Asigurarea protectei materialelor primite Luarea la cunostiinta a coditiilor de stocare pentru fiecare categorie de materiale

Risc de inregistrare distorsionata a informatiilor

Reconcilierea periodica(ex.: la fiecare aprovizionare) a facturii de cumparare cu ordinele de achizitie si stocul.

Verificare inadecvata sau neefectuata la timp a materialelor primite

Mentinerea si controlul periodic asupra procedurilor de testare a materialelor primite.

Risc de neinregistrare sau inregistrare incorecta si sau incompletaRisc de pierdere a documentatiei de transfer

Existenta documentatiilor de transfer; toate materialele ce se transfera sa fieinsotite de o asemenea documentatie; verificarea la primire in depozit a documentatiei cu materialele primite.Prenumerotarea acestor documente.Investigarea numerelor lipsa Numararea periodica a materialelor si compararea acestora cu necesarul normal ce ar trebui sa existe in depozit la un anumit moment dat

Inexistenta sau folosirea inadecvata a procedurilor de transfer in productie a materialelorRisc de pierdere a acestor cereri de transferExistenta de materiale transferate fara acte

Transferul materialelor in productie doar pe baza unor cereri de tranfer aprobatePrenumerotarea acestor documenteVerificare in cadrul dep. de productie ca toate materialele receptionate sunt in conforitate cu cererile de transfer.

Nerespectarea unor astfel de conditii Crearea si respectarea unor proceduri de protectie a muncii in conformitatea cu legislatia in vigoareExistenta unor proceduri precise legate de pastrarea materialelor periculoase

16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente;

d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Lipsa de planificare pentru fiecare activitate şi urmărirea respectării ei

Norme de comunicare între departamentele de dezvoltare şi marketing prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea şi necesitatea utilizării de resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii

Inexistenţa unor proceduri/note interne de stabilire a necesităților reale ale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite

Proceduri de analiză pentru a măsura capacitatea de finanţare a acestor dezvoltări, inclusiv calcule comparative

Ineficienţa/incapacitatea/lipsa de experienţă/lipsa de pregătire profesională continuă pentru asimilirea noilor tehnologii a personalului care desfăşoară aceste activităţi de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente

Măsuri de urmărire a respectării planificărilor propuse şi totodată planuri de rezervă în cazul în care aceste planificări nu se respectă, inclusiv măsuri de sancţionare pentru cei responsabili

Inexistenţa/ineficienţa procedurilor de urmărire a rezultatelor activităţilor de dezvoltare a tehnologiiilor în corelaţie cu costurile generate de acestea

Proceduri de instruire a personalului implicat prin perfecţionare profesională continuă în funcţie de proiectele în care sunt implicaţi.

Utilizarea unor resurse prea mari pentru capacitatea firmei de a materializa aceste tehnologii în activitatea sa economică

Dezvoltarea de metode pentru măsurarea rezultatelor acestor tehnologii în urma implementării lor în producţie.

CATEGORIA XII – ALTE LUCRARI-DOCTRINA

29. Despre Standardele Internaţionale de Etică.

Raspuns: Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili(IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul Etic al

profesionistilor contabili care cuprinde standarde etice de inalta calitate , precum si alte prevederi pentru

profesionistii contabili din intreaga lume.

Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si

furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principii.Organizatiile organismelor

profesionale membre IFAC se refera la urmatoarele:

- organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente decat cele stipulate in Codul Etic

IFAC;

- acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin tertilor, organismele membre

trebuie sa urmareasca convergenta codului national cu codul IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi

pentru a-i convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor nationale sa incorporeze Codul IFAC

48. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

Raspuns:

Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul.Componenta

Consiliului este in general aleasa de membrii, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reinoito o data

sau de mai multe ori.Pentru determinarea numarului de membrii din Consiliu trebuie sa se aiba in vedere

reprezentarea corespunzatoare a membrilor, creand in caelasi timp un grup suficient de mic pentru a

colabora eficient.

54. Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism profesional.

Raspuns:

Asa cum este specificat la paragraful 100.1 din Codul etic IFAC al profesionistilor contabili “o caracteristica a

profesiei de contabil este acceptarea responsabilitatii de a actiona in interesul public”

Exercitarea acestei responsabilitati implica multe activitati, cea mai importanta este asigurarea faptului ca

exercitarea functiei de atestare este limitata ka cei calificati sa o execute.Un organism profesional de

contabilitate va trebui sa incerce sa transpuna aceasta restrictionare in lege,de preferat prin acordarea

organizatiei ca atare a dreptului de a determina criteriile de competenta.Daca determinarea criteriilor este

responsabilitatea organizatiei, aceasta poate fi exercitata prin emiterea de certificate de practica pentru

persoanele calificate.In general, certificatele de practica trebuie sa aiba valabilitate limitata si sa poata fi

reanoite conform regulilor stabilite ce Consiliu.Conditiile de reinoire includ dovada continuarii dezvoltarii

profesionale, reexaminarii,asigurarii profesionale sau alte situatii.Cerintele de practica sunt recomandate si

pentru membrii care ofera si alte cervicii in afara celor atestate.

64. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Raspuns:

Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:

- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice,

obţinută prin formare şi învăţământ;

- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori

şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate;

- recunoaşterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.

Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate fi în contradicţie cu interesul lor

personal pe termen scurt, sau cu obligaţiile lor de loialitate, vizavi de angajator.

Ţinând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească

regului de rtică pentru membrii lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze

încrederea publicului în profesie. Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe

independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.

70. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat, dintre contabilul autorizat şi

contabilul salariat?

Raspuns: Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994,

având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a

activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi

de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist;

economistul fiindsubordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. De

asemeni, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management,

planificare, salarizare, financiar-contabil, etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specialzării financiar-contabile, independent faţă

de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut

prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobândit

această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de apregăti

lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un

profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa

individuală a postului. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De

regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând

fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat,

chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde

întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.

În schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul în urma unor proceduri

anevoioase.

- Este în discuţie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experţi contabili sau de

contabili autorizaţi;

- Trebuie făcută distincţia între auditorii interni şi cei externi, prin prisma independenţei;

- Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajaţi în industrie, comerţ, sectorul

public, învăţământ ş.a.;

- Contabilul profesionist lucrează independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau

corporaţie) în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ ş.a. şi este membru al unei

orgnizaţii afiliate IFAC.

78. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Raspuns: Exercitare individuală sau în cadrul societăţilor.

Societăţile de expertiză contabilă au:

- cel puţin 51% acţionari experţi contabili sau contabili autorizaţi;

- cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau

contabili autorizaţi, membri ai Corpului.

Societăţile de expertiză contabilă nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale

industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări şi nici în societăţi civile.

Membri Corpului nu pot fi asociaţi sau acţionari la mai multe societăţi comerciale de expertiză

contabilă.

Societăţile de expertiză pot fi române, străine sau mixte.

Societăţile de expertiză se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor

Corpului. Excepţie: dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.

Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi a membrilor care le

alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:

- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu: faţă

de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta

dispunând de semnătură socială a societăţii;

- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură

cerinţele de natură tehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături

de semnătura autorizată a conducerii societăţii.

86. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR?

Raspuns:

1) Ia cunoştiinţă. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exercitiul financiar

expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului filialei.

2) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si executia b.v.c pentru cxercitiul

financiar expirat.

3) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a expertilor

individuali si a societatilor comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitări a profesiei de expert

contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprobă lista experti1or contabili individuali si a societatilor

ce vor fi analizate in anul urmator.

4) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si patru membri ai Comisiei de disciplina a filialei.

5) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de cenzori.

6) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S.

7) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.

8)Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de acte normative sau de Hotarâri

ale C.S.

100. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa?

Raspuns:

Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la

nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente,

bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu

prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii

profesionale.

COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):

Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul public sau in sistemul educational

poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atributii importante pentru care nu are formatia sau sau experiena

necesarä. In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la nivelul real al

competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui specialist.