516 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · pentru Bridge of Spies/ Podul spi-onilor. Cred c\...

$: 516 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · pentru Bridge of Spies/ Podul spi-onilor. Cred c\ a fost un [oc pen-tru Sylvester Stallone, care venise cu o so]ie proasp\t `ntinerit\$
Ce-ar mai fi de spus despreOscaruri

Iulia Blaga

De[i toat\ lumea se cam a[teptacine urma s\ câ[tige, Oscarurileau fost o surpriz\ la dou\ catego -rii. Prima [i cea mai important\ eCel mai bun film, unde n-a câ[ -tigat The Revenant, ci Spotlight –confirmând Premiile Asocia]ieiCriticilor (17 ianuarie) [i PremiileIndependent Spirit (27 februarie),care au ales tot filmul lui Tom Mc-Carthy drept Cel mai bun film alanului trecut.

» pag. 2

ANUL XII » NR. 516 » 5 – 11 martie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

INTERVIU CUDOROTHEEA PETRE

„Faptul c\am ajunsactri]\ e un miracolcap-coad\“

Iulia Blaga

Miracolul din Tekir, al doilealungmetraj al Ruxandrei Zeni -de dup\ Ryna (2005), se lan sea -z\ `n cinemato grafele din Ro -mânia pe 4 martie. Recent, fil-mul a fost premiat cu PremiulEmerging Swiss Talent la Fes -tiva lul de Film de la Zürich, elfiind o coproduc]ie elve]ia no-român\ `ntre companiile elve -]ian\ [i român\ Elefant Film,res pectiv Elefant Films, condu -se de Ruxandra Zenide `mpreu -n\ cu so]ul ei, Alex Iord\chescu.

» pag. 3

Citi]i interviul realizat de Constantin Pi[tea `n » paginile 8-9

Culeg\torul de harfe

INTERVIU CU SCRIITORUL CRISTIAN TEODORESCU

„Scriu numai c\r]ilepe care mi-ar pl\ceas\ le citesc“

De foarte mult\ vreme, scriitorul Cristian Teodorescu nu se face c\ plou\. Cartea Câinelui, primul dintre cele dou\ volume ale proiectului {oseaua Virtu]ii, publicat la Editura Cartea Ro mâneasc\, `larat\ a[a cum `l [tim din pres\: intolerant cu nedreptatea social\ [i critic fa]\ de apatia unor ani careau permis `nmul]irea „leprelor, a tic\lo[ilor [i a ho]ilor“. Am discutat despre rolul social al scriitorului,dar [i despre ce anume `l inspir\ `ntr-o lume „aparte“.

Etern feminin Andrei Cr\ciun

Femei f\r\ b\rba]i (Polirom, 2014)a stârnit revolt\ [i scârb\, a intri-gat [i a `ncântat pe ascuns `n lu -mea musulman\, la apari]ie, `n1989. De atunci, e un bestsellermon dial [i nu [i-a pierdut din for -]a de seduc]ie. A r\mas un mani-fest [i o revolt\, dar mai ales o li -teratur\ excep]ional\.

» pag. 4

© M

ircea

Str

u]ea

nu

Iulia Blaga

A doua surpriz\ a serii a fost fap-tul c\ nu Sylvester Stallone a câ[ -tigat premiul pentru rol secundarmasculin (luase cu rolul lui RockyBalboa din Creed [i Globul deAur), ci britanicul Mark Rylancepentru Bridge of Spies/ Podul spi-onilor. Cred c\ a fost un [oc pen-tru Sylvester Stallone, care venisecu o so]ie proasp\t `ntinerit\ es-tetic [i pe care to]i `l vedeau ca [ipremiat `n virtutea faptului c\Hollywood-ul e nostalgic.

Nu e prima dat\ când un filmcâ[tig\ distinc]ia suprem\ [i la In-die Spirits, [i la Oscaruri. S-a mai`ntâmplat anul trecut cu Bird-man/ Omul Pas\re sau Virtuteanesperat\ a ignoran]ei, acum doiani cu 12 Years a Slave/ 12 ani desclavie [i acum patru ani cu TheArtist/ Artistul. (Premiile Inde-pendent Spirit sunt votate demem brii Film Independent [i seacord\ doar filmelor cu un bugetsub 20 de milioane de dolari.)Probabil c\ diferen]a de voturidintre Spotlight [i The Revenant afost mic\ [i a contat faptul c\ Spot-light (care nu-i o capodoper\, du -p\ cum nici The Revenant nu e)trateaz\ o problem\ a Americii deazi, adic\ abuzurile sexuale comise

de preo]ii catolici pedofili. Chiar`naintea Oscarurilor, Mark Ruffa-lo, care fusese nominalizat pentruSpotlight la rol secundar mascu -lin, luase parte la un protest, al\ -turi de victime ale abuzurilor se -xuale comise de prela]i catolici.De[i Mad Max: Fury Road era celmai `ndrept\]it din punct devedere valoric s\ câ[tige Oscarulpentru Cel mai bun film, premie realui Spotlight e important\ pentrurealitatea imediat\. Produc\ toruls\u a [i spus pe scen\: „Vom devenio voce care se va auzi pân\ la Vati-can“. Un film chilian mult mai bundespre abuzurile sexuale comise depreo]ii catolici, El Club, de PabloLarraín, fusese nomina lizat `nacest an la Globul de Aur pentrufilm str\in, dar la Oscaruri n-a maiavut [anse. El nu avea actori atât decunoscu]i pe generic, iar ac]iunealui nu se petrecea `n SUA.

De fapt, a 88-a edi]ie a Osca ru -rilor a fost o tribun\ pentru sus ]i -nerea unor cauze diverse. Cea mai desamintit\ au reprezentat-o discri mi -narea rasial\ [i faptul c\ `n acestan n-au fost nominaliz\ri pentruactorii de culoare. Dup\ ce WillSmith, Jada Pinkett-Smith [i IdrisElba au anun]at c\ vor boicota ga -la, iar bulg\rele s-a tot m\rit, AM-PAS a anun]at c\ va primi maimulte minorit\]i `n rândurilemembrilor s\i [i a convocat lagal\ mul]i actori [i muzicieni deculoare, ca s\ demonstreze c\ nu erasist\. (Dar, cum spunea SpikeLee, care a pri mit un Oscar onori -fic, `ntr-un interviu `n care expli-ca de ce nu vi ne la gal\: „E ca [icum ai avea chelneri negri. Eidoar aduc farfuriile, nu m\nân c\“.)Pre[edinta AMPAS, Cheryl BooneIsaacs (ea ns\[i de culoare), a spusc\ institu]ia e gata s\ se schimbe, darc\ schimbarea trebuie s-o facemto]i `mpreun\ (nu [tiu dac\ se re -ferea [i la milioanele de gur\-casc\). Joe Bidden, vicepre[edin-tele SUA, a urcat pe scen\ pentru

a lansa o campanie de stopare aagre siunilor sexuale comise asu -pra femeilor, dar [i b\rba]ilor `nfacult\]ile americane (itso nus. -org), Alejandro G. Iñárritu a spusc\ sper\ ca `ntr-o bun\ zi culoareapielii s\ fie la fel de irelevant\ calungimea p\rului, Sam Smith [i-adedicat Oscarul pentru melodieoriginal\ comunit\]ii LGBT, iarLeonardo DiCaprio ne-a avertizatc\ trebuie „s\ facem ceva `mpre-un\“ `mpotriva schimb\rilor cli-matice. Moderatorul Chris Rock aavut un interminabil monolog de`nceput despre problema discri -min\rii rasiale, iar umorul a maispart monotonia corectitudiniipolitice – de pild\, prin parodiilela filmele nominalizate – Mar]ia -nul, Daneza [.a.m.d., unde rolurileastronautului sau cel al lui LiliElbe erau interpretate de KevinHart, respectiv de Chris Rock. Sau

sondajul f\cut de Chris Rock `nfa]a unui cinema dintr-o suburbielocuit\ de persoane de culoare,unde nimeni nu v\zuse vreun filmnominalizat `n acest an [i f\cut dealbi; nici nu auziser\ m\car de ele.

Bietul Ennio Morricone aproa -pe c\ s-a pierdut printre atâteadiscursuri militante. La fel ca Di-Caprio, [i el fusese nominalizat decinci ori, f\r\ s\ fi câ[tigat pân\acum (prima dat\ `n 1979 pentruDays of Heaven, `n 2007 luând unOscar onorific). Dar n-a putut venicu mama (ca Leo), nici m\car cuso]ia sa, c\reia i-a dedicat premiular\tând cu degetul `n sus. Dac\Morricone a `nceput s\ plâng\,

Leo nu s-a pierdut cu firea. Nor-mal, spun r\ut\cio[ii, `[i preg\ -tise discursul de atâta vreme. De23 de ani, mai exact, de la primanominalizare pentru What’s Ea tingGilbert Grape (1993). Dar DiCa -prio nu e Matthew McConau ghey,nu e un cabotin ros de ambi]ia dea fi recunoscut, ci un profesionistlucid. N-a fost mai bun decâtMichael Fassbender sau EddieRedmayne; pur [i simplu ve nisetimpul s\ câ[tige. Oscarurile nuse dau `ntotdeauna pe merit, o[tim deja. Cu toate astea, pentrunoi, fiecare edi]ie e ca prima dra -goste – ne a[tept\m ca totul s\ fiepe bune, adic\ dup\ gustul nostru.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 516 » 5 – 11 martie 2016

2 » actualitate

PREMIILE OSCAR

S\ facem totul `mpreun\!De[i toat\ lumea se cam a[tepta cine urma s\ câ[tige, Oscarurile au fost o sur-priz\ la dou\ categorii. Prima [i cea mai important\ e Cel mai bun film, unde n-acâ[tigat The Revenant, ci Spotlight – confirmând Premiile Asocia]iei Criticilor (17 ianuarie) [i Premiile Independent Spirit (27 februarie), care au ales tot filmullui Tom McCarthy drept Cel mai bun film al anului trecut. The Revenant, care avea10 nominaliz\ri, era dat ca favorit la trei categorii importante – film, regizor(Alejandro G. Iñárritu), actor principal (Leonardo DiCaprio), dar a plecat acas\ doarcu premiile pentru regie, actor principal [i imagine (Emmanuel Lubezki). Spotlighta mai câ[tigat, din [ase nominaliz\ri, premiul pentru scenariu original, iar MadMax: Fury Road a câ[tigat la [ase categorii din cele 12 la care fusese nominalizat:montaj, scenografie, costume & coafur\, machiaj, mixaj sunet [i montaj sunet.

OSCAR 88Cel mai bun film: Spotlight;Regizor: Alejandro G. Iñárritu (The Revenant –

Legenda lui Hugh Glass);Actor: Leonardo DiCaprio (The Revenant – Le -

genda lui Hugh Glass);Actri]\: Brie Larson (Room);Actor rol secundar: Mark Rylance (Bridge of

Spies/ Podul spionilor);Actri]\ rol secundar: Alicia Vikander (The Da -

nish Girl/ Daneza);Scenariu original: Spotlight – Tom McCarthy [i

Josh Singer;Scenariu adaptare: The Big Short/ Brokerii

apocalipsei – Adam McKay [i Charles Randolph,dup\ The Big Short, de Michael Lewis;

Lungmetraj anima]ie: Inside Out/ ~ntors pe dos,de Pete Docter [i Jonas Rivera;

Film vorbit `n alt\ limb\ decât engleza: Son ofSaul, de László Nemes (Ungaria);

Documentar lungmetraj: Amy de Asif Kapadia(UK);

Documentar scurtmetraj: A Girl in the River:

The Price of Forgiveness, de Sharmeen Obaid-Chi-noy (Pakistan);

Scurtmetraj fic]iune: Stutterer, de BenjaminCleary [i Serena Armitage (UK);

Scurtmetraj anima]ie: Bear Story, de Pato Es-cala Pierart [i Gabriel Osorio Vargas (Chile);

Coloan\ sonor\: The Hateful Eight/ Cei 8 odio[i –Ennio Morricone;

Melodie original\: „Writing’s on the Wall“, dinSpectre – Muzica [i versurile Jimmy Napes [i SamSmith;

Montaj sunet: Mad Max: Fury Road/ Mad Max:Drumul furiei – Mark A. Mangini [i David White;

Mixaj sunet: Mad Max: Fury Road – Chris Jenk-ins, Gregg Rudloff [i Ben Osmo;

Scenografie: Mad Max: Fury Road – Colin Gib-son [i Lisa Thompson;

Imagine: The Revenant – Legenda lui Hugh Glass –Emmanuel Lubezki;

Machiaj [i coafur\: Mad Max: Fury Road – Les-ley Vanderwalt, Elka Wardega [i Damian Martin;

Costume: Mad Max: Fury Road – Jenny Beavan;Montaj: Mad Max: Fury Road – Margaret Sixel;Efecte vizuale: Ex Machina – Mark Williams Ar -

dington, Sara Bennett, Paul Norris [i Andrew White -hurst.

Son of Saul, de László Nemes


interviu « 3

INTERVIU CU ACTRI}A DOROTHEEA PETRE

„Faptul c\ am ajuns actri]\ e un miracol cap-coad\“

Interviu realizat de Iulia Blaga

Dorotheea Petre interpreteaz\ ro -lul principal, o femeie cunoscut\`n satul ei ca femeie-vraci, vin-decând prin puterea n\molului.Când r\mâne `ns\rcinat\ [i lepoveste[te apropia]ilor c\ sarcinase datoreaz\ n\molului [i nu unuib\rbat, s\tenii o acuz\ de vr\jito-rie [i o alung\. Ajungând `ntr-oclinic\ din zona lacului Techir -ghiol, Mara o `ntâlne[te pe Lili(Eli na Löwensohn), o femeie bo-gat\ care `ncearc\ s\ g\seasc\ osolu]ie pentru propria infertili-tate. Treptat, trecutul [i natura fe-meii misterioase ies la iveal\, iarMara [i copilul ei `ncep s\ fieamenin]a]i.

Din distribu]ia filmului maifac parte Bogdan Dumitrache, Eli-na Löwensohn, George Pi[terea -nu, Mirela Opri[or, Nicodim Un-gureanu, Mara Nicolescu, LiviuPintileasa [i Constantin TacheFlorescu. Imaginea este semnat\de Hélène Louvart, care a mai lu-crat cu Agnès Varda, Wim Wen-ders, Claire Denis sau Leos Carax,iar monteur este Nelly Quettier,cunoscut\ pentru colaborarea cuLeos Carax [i Claire Denis.

Mai jos, un interviu cu Doro -theea Petre despre Miracolul dinTekir, miracole `n general [i [coa -la ei de actorie.

Vorbe[te-ne pu]in despre per -sonajul t\u: cine e, ce ]i-a pl\ -cut la el, cum l-ai construit?

Personajul meu, Mara, este maimult o metafor\, este, dac\ vrei,hârtia de turnesol care dezv\luiepH-ul emo]ional al celorlalte per -sonaje. Mi-au pl\cut puritateaper sonajului, faptul c\ tran sfor -m\ vie]ile celorlal]i, hot\râ rea lui,t\ria de caracter.

Ai rezonat u[or cu el?

A fost un rol care mi-a produs omare bucurie `n a-l interpreta,prin complexitatea lui [i contra-punctul dintre partea uman\ aMarei [i rolul ei de metafor\, decatalizator al transfom\rii inte-rioare a celorlalte personaje.

A fost important faptul c\e[ti mam\ pentru felul `ncare l-ai `n]eles [i construit?

Noi, actorii, lucr\m cu ima gina]iamai mult decât cu expe rien]a per -sonal\, dar bine`n]eles c\ atuncicând po]i substitui situa]ii dinvia]a real\ cu situa]ii de joc,lucrurile sunt mai u[oare. La sce -na na[terii, care, din p\cate, ac\zut la montaj, mi-a folosit ex -perien]a personal\. A fost o scen\foarte grea [i, `ntr-adev\r, faptulc\ `n via]a real\ am trecut prinexperien]a na[terii m-a ajutat.

De ce a fost o scen\ grea? Afost cea mai grea scen\ pecare ai avut-o?

Nu a fost neap\rat cea mai grea,dar a fost filmat\ `n prim-plan,`ntr-o barc\ plutind pe mare [i de-sigur c\ nu este u[or s\ po]i repro-duce emo]iile [i senza]iile princare trece o femeie `n momentulna[terii. Este un moment puter-nic, [i jocul actoricesc trebuie s\fie pe m\sura intensit\]ii momen-tului, dar, `n acela[i timp, oriceexagerare poate duce o astfel descen\ `n ridicol.

La fel ca Ryna, [i Miracoluldin Tekir a fost filmat aproa -pe de mare – de unde e[ti [itu. Te sim]i impregnat\ dezona aceea?

Nu pot spune c\ m\ simt impreg -nat\ de zona asta, mie personal`mi place mai mult muntele decâtmarea, dar a[a s-a `ntâmplat.

Ce scen\ `]i place cel maimult din film?

Nu cred c\ am o scen\ preferat\,toate `mi plac din motive diferite.

Crezi `n miracole?

Cred. Cred n acele coinciden]e in-credibile pe care le-am tr\it cuto]ii la un moment dat. Cred c\suntem fiin]e cuantice [i mira-colele sunt exact ceea ce noi nuputem explica `nc\. Sper c\ `ntr-ozi vom n]elege mult mai multe de-spre miracole.

Ce miracol po]i `mp\rt\[i cucititorii?

Atunci când aveam 4 ani, buniculmeu `mi spunea c\ `[i dore[te s\tr\iasc\ s\ m\ vad\ artist\. Sim-plul fapt c\ acum sunt actri]\, dru-mul pe care l-am parcurs pentru afi actri]\, este un miracol cap-coad\.

Miracolele li se `ntâmpl\ nu-mai celor care cred `n ele?

Cred c\ miracolele se ntâmpl\ tottimpul, dar uneori nu le recu -noa[tem sau le recunoa[tem preatârziu. {i mai cred `n energia pecare o trimi]i undeva n univers [icare se `ntoarce `napoi ca un bu -merang.

De ce `]i place s\ lucrezi cuRuxandra Zenide? Crezi c\e[ti un alter ego pentru ea?

~mi place s\ lucrez cu Ruxandra`n m\sura `n care `mi place s\lucrez cu regizori care au pove[ti

interesante de spus. Nu [tiu dac\sunt sau nu un alter ego pentruea, cred mai degrab\ c\ a v\zut `nmine lucruri care s\ o inspire.

Ce reac]ii a]i primit la Festi-valul de la Zürich?

La Zürich, reac]iile au fost foar -te bune. Filmul a fost foarte apre-ciat pentru sensibilitatea [i abor-darea curajoas\ a regizorului.

Ce ai mai f\cut de la MerNero `ncoace? Ce satisfac]ii`]i aduce [coala de actorie?

Se fac, `ntr-adev\r, cinci ani decând am deschis [coala de actorie„Fii actor“, din dorin]a de a `m -p\rt\[i cu oameni pasiona]i deactorie beneficiile pe care aceastale aduce pe plan personal [iprofesional. Este un proiect care`mi aduce foarte multe satisfac]iipersonale. Este minunat s\ des -cop\r talente naturale [i s\ v\dcum actoria face oamenii `n -crez\tori [i ferici]i.

~n ultima vreme, au ap\rutmai multe [coli de actorie.M\ gândesc c\, din momentce exist\ ofert\, exist\ [icerere. Ce anume caut\ oa-menii `n ele?

~ntr-adev\r, interesul pentru tea -tru a crescut enorm `n ultimultimp, iar motivele pentru care oa-menii vin la astfel de cursuri suntdiverse – de la curiozitate [i fasci-na]ie, pân\ la dorin]a ne`mplinit\de a fi actor.

Cum lucrezi cu elevii? Pe cete concentrezi?

{coala „Fii actor“ este dedicat\neprofesioni[tilor care vor s\-[i`mbun\t\]easc\ aptitudinile [i s\`nve]e s\ se pun\ `n valoare printehnici actorice[ti. Pentru c\ acto-ria este cea mai eficient\ form\ dedezvoltare personal\, fiind o art\foarte complex\, care necesit\mobilizarea [i educarea multordeprinderi, oamenii `nva]\ s\ sepun\ `n valoare, con[tien]i fiindc\ actoria e o solu]ie la multe din-tre problemele cu care se con-frunt\, fie c\ este vorba despre au-tocontrolul emo]iilor sau despre omai bun\ `n]elegere a proprieipersoane [i a celorlal]i.

De asemenea, este [i o art\fascinant\, foarte distractiv\ [i re-laxant\. M\ concentrez pe obiec-tivele fiec\rui cursant, pe mo-tivele pentru care el vine la acestcurs [i calibrez de multe ori meto-da [i structura cursului `n func]iede obiectivele [i nevoile elevilor.

Te-ai gândit s\ faci un filmcu ei, a[a cum Alina Grigorea f\cut cu [coala ei, InLight,sau cum Actoriedefilm.ro fa -ce de mai demult?

De[i majoritatea cursan]ilor meisunt oameni din corpora]ii caredoresc s\-[i `mbun\t\]easc\ apti-tudinile de softs kills (n.red.: de-prinderi care ]in de inteligen]aemo]ional\) [i nu neap\rat s\ ias\„la scen\ deschis\“, inten]ionezs\ facem un spectacol cu nouagrup\, undeva la `nceputul verii.

Când o s\ te mai vedem peecran?

Cât de curând, sper. Sunt `n dis-cu]ii pentru un film care se va fil-ma `n Italia. ~n rest, ca actor, nu[tii niciodat\ ce-]i rezerv\ tele-fonul sau castingul de mâine.

Scandalul Oscarurilor a de-terminat Academia Ameri-can\ de Film s\ modifice re -gulamentul [i s\ decid\ s\m\reasc\ [i num\rul mem-brilor femei. Putem vorbi deo discriminare `n rândul fe-meilor `n cinematografia ro -mâneasc\? M\ gândesc, poa te,la mai pu]ine roluri pentruele…

Eu nu am perceput asta. Dac\ eaexist\, nu [tiu ce s\ zic…Statistic,da, sunt mai pu]ine roluri femi-nine `n cinematografia româ neas -c\, dar eu nu o v\d ca pe o discri -minare. Uneori lucrurile au o explica]ie mult mai simpl\ decâtteoria conspira]iei.

Ce planuri ai pentru viitorulapropiat, `n afar\ de a te mu-ta?

Am multe proiecte n desf\[urare,dar prefer s\ vorbesc despre elecând sunt terminate. ~ntr-adev\r,mutatul `ntr-o cas\ nou\ e pe listade priorit\]i.

Miracolul din Tekir, al doilea lungmetraj al RuxandreiZenide dup\ Ryna (2005), se lanseaz\ `n cinemato -grafele din România pe 4 martie. Recent, filmul a fostpremiat cu Premiul Emerging Swiss Talent la Festiva -lul de Film de la Zürich, el fiind o coproduc]ie elve]ia -no-român\ `ntre companiile elve]ian\ [i român\ Ele-fant Film, res pectiv Elefant Films, conduse de Ruxan-dra Zenide `mpreun\ cu so]ul ei, Alex Iord\chescu.

O citesc, pentru prima dat\, peShahrnush Parsipur, [i m\ gân-desc la Esenin, anume la acesteversuri ale marelui rus: „Eu n-amv\zut, persano, Bosforul nicio-dat\/ S\ nu m\ `ntrebi de dânsulc\ nu [tiu s\ r\spund“.

O citesc pe aceast\ persan\ ca-re [i tr\ie[te Exilul n Statele Uni-te ale Americii, [i nu doar, [i m\gândesc la ce literatur\ minunat\d\ Iranul `n afara grani]elor sale.

Shahrnush Parsipur are [apte-zeci [i doi de ani, dintre careaproape cinci i-a petrecut `n pu[ -c\rie `n Republica Islamic\ Iran.S-a n\scut la Teheran [i nu e foar-te sigur unde `[i va `ncheia via]a,c\ci a tr\it pe mai multe continente,

`n mai multe culturi [i – cel maiimportant – nimic nu e previzibilla domnia sa. A fost m\ritat\ cuun cineast, a divor]at, are un fiu,via]a ei nu curge dup\ un tiparclasic, dimpotriv\: e o figur\ ori-cum ai privi-o.

A studiat [i sociologia la Tehe-ran, dar [i cultura [i civiliza]iachinez\ la Sorbona, `n Paris,Fran]a. N-a avut o via]\ u[oar\ `nIran, o ]ar\ tot mai `nchis\ `n ea`ns\[i dup\ Revolu]ia Islamic\din 1979.

La `nceputul anilor 1990, c\r -]ile i-au fost interzise. A fost tim-pul când a plecat `n America. S-astabilit acolo, dar de zece ani e deg\sit mai mult prin Amsterdam,

Olanda. E realizatoare a unor pro-grame la un radio care se nume[teZamaneh, dar eu nu [tiu ce `n -seamn\ acest cuvânt.

Am citit-o pe aceast\ persan\cu regretul c\ o descop\r atât detârziu. Shahrnush Parsipur apar -]ine unei genera]ii alese, chiardac\ diferite nume se dau acesteigenera]ii [i prea pu]ini `n]eleg c\aceea a fost o genera]ie cu ade v\ -rat global\, produs al unei teribilesensibilit\]i comune, cu apetitpentru revolt\ `n contra nedrep -t\]ilor [i politicilor absurde, de ca-re nu a fost – deloc – ocolit\.

Aceast\ persan\ scrie fantas-tic, `n Femei f\r\ b\rba]i o femeienu moare o singur\ dat\, nu, o fe-meie moare de mai multe ori, dare capabil\ s\ re`nvie [i s\ ob]in\,

`nviind, o voce puternic\ `mpotri-va celor care nu ì dau dreptul elementar de a alege.

Shahrnush Parsipur scrie cu oireal\ `n]elegere a nevoii conco-mitente de a lupta [i a tr\i `ntr-opoezie. Este o `n]elegere profundfeminin\ a vie]ii, pe de-o partecumplit\ voin]\, pe de alt\ partefragilitate, `mpreun\ `ntr-un totde licat, dar invincibil. Femei f\r\b\rba]i este, de aceea, mai alesdespre curaj.

Exist\ n aceast\ carte o pagin\pe care o las aici pentru exemplifi-care [i `n loc de alte cuvinte. E de-ajuns:

„Zarrinkolah s-a c\s\torit cubunul gr\dinar. A r\mas gravid\.A n\scut un nuf\r. {i-a iubit multcopilul, care a crescut `ntr-o mic\

groap\ pe malul râului. ~ntr-o zi de var\, so]ul i-a spus: — Zarrinkolah, trebuie s\ mer-

gem `ntr-o c\l\torie. Zarrinkolah a f\cut curat n ca -

s\ [i a strâns hainele ntr-o boccea. — N-aveam nevoie de ele, Zar-

rinkolah. Las\-le aici.Femeia s-a supus. A l\sat boc-

ceaua [i [i-a luat so]ul de mân\.Au mers pe malul râului [i s-aua[ezat pe nuf\r. Floarea [i-a `nf\ -[urat petalele `n jurul lor. S-aupre schimbat `n fum [i s-au `n\l]atspre cer“.

4 » opinii


— Cum naiba a disp\rut [arpele?se `ntreb\ dresorul, cotrob\indprintr-un co[ de nuiele. ~l mai c\ut\o vreme prin rulot\, apoi ie[i s\-idea de urm\, cântând din oboi.

La câteva minute dup\, lipsit deinspira]ie pentru urm\torul spec-tacol, iluzionistul se hot\r s\-[i`ncerce norocul `n rulota dresoru-lui de [erpi. Intr\ cinci minute, apoireveni cu co[ul de nuiele `n mân\.A[ez\ co[ul pe un taburet [i seholb\ la el. Sub ochii lui, din co[, se`n\l]\ pu]in câte pu]in o frânghie.

— Cum naiba?!, nu se putu ab -]ine s\ `ntrebe.

Ocoli de câteva ori taburetul, `ntimp ce cap\tul de sus al frânghieinu se mai vedea. Se sc\rpin\ `n

cap. Lovi taburetul cu piciorul,acesta se pr\bu[i mai `ncolo, la fel[i co[ul de nuiele, l\sând s\ atârnecel\lalt cap\t al frânghiei. ~l prinsecu ambele mâini [i trase cu putere.Tare ca o coard\ de alpinism. Urc\,folosindu-se de mu[chii bra ]elor.Disp\ru `n cer.

— Cum naiba?, se `ntreb\ b\ia-tul care urm\rea scena de la umbracortului.

S\ri, uluit, `n picioare. Privi `nsus pân\ ce i d\dur\ lacrimile, darnici urm\ de cel care se n\l]ase. Laprima atingere, frânghia c\zu moa-le, al\turi. O lu\ de jos [i pocni decâteva ori din ea, ca dintr-un bici.

Chiar atunci, trecu directorulcircului.

— B\i, cum naiba de nu-]i vezitu de treab\ [i ca[ti gura degeabape-aici?

— N-am nimic de f\cut. Doar m\uit [i eu.

— Mai bine ai duce elefantul laplimbare.

— La ora asta nu cred c\ o s\vrea. — De ce s\ nu vrea?— Doarme.— Convinge-l!, se r\sti directo-

rul. Avem nevoie de reclam\.Elefantul nu adormise bine,

când se trezi pocnit cu o creang\ pespate.

„Cum naiba de nu pot fi [i eul\sat `n pace m\car o clip\?“, ar fi`ntrebat elefantul, dac\ ar fi avutglas.

Abia se ridic\ `n picioare [i fumânat `n afara circului, pe str\zi-le din ora[. La `nceput, se speriepu]in. Merse pe lâng\ gardul viu,cu un aer de câine vagabond. Apoise obi[nui [i p\[i ]an]o[ mai

departe, rupând cu trompa frunzede prin copaci. ~n jurul lui, roiaucopiii.

B\trânul venea de la pia]\, deunde cump\rase ou\ proaspete,când se lovi nas `n nas cu un ele-fant.

— Cum...?Habar n-avea c\-n ora[ venise

circul. ~n prima faz\, mo[ul era s\fac\ stop cardiac. Scuip\ n sân [i orupse la fug\, n\uc, prin mijloculstr\zii. Oprea ma[inile, fluturândpunga cu ou\.

{oferul fluiera `n ritmul muzi-cii. Mai avea pu]in pân\ acas\. Seaplec\ s\ schimbe CD-ul, când ìt\ie calea, razant, un mo[ule] carealerga cu o pung\ de ou\ `n mân\.

— Cum naiba?!, `[i zise el, frâ-nând brusc. Ma[ina ì sc\p\ de subcontrol, `l izbi razant pe po li]aiuldin intersec]ie [i `[i sfâr[i drumul`ntr-un pom.

Sergentul se gândea s\-[i dea demisia din poli]ie. Decât a[amunc\ – `nghi]it praf [i gaz, primit`njur\turi de la oameni, dat ca omori[c\ din mâini –, mai bine[omer! Auzi zgomot `n spate, se `ntoarse, pentru o clip\ v\zu,

`n dep\rtare, un elefant [i, `n apro-piere, o ma[in\ care l-a izbit. Se ros-togoli de câteva ori pe caldarâm,dar se ridic\ nev\t\mat. ~[i mi[c\oasele [i nu sim]i nimic rupt. Plec\`mpleticindu-se, o lu\ printre blo-curi pân\ la o banc\ pe care s\-[itrag\ sufletul. Acolo st\tea o dom -ni[oar\ care frun z\rea un ziar.

— Cum naiba?!, o `ntreb\ po -li]aiul.

O domni[oar\ se a[ez\ pe o ban -c\ ca s\-[i citeasc\, n lini[te, horos-copul. Dar iat\ c\ se apropie unpoli]ai, leg\nându-se. Probabil beat.A bâiguit ceva [i doamni[oara a`nceput s\-l pocneasc\ cu po[etapeste cap.

— Cum naiba `ndr\zne[ti s\ tedai la mine?

Pe masa din balconul c\tre stra -d\, scriitorul ncepuse s\ tasteze pelaptop primele rânduri ale unei po-vestiri. Una despre un iluzionistlipsit de inspira]ie. De sub fereastr\au `nceput s\ se aud\ ]ipete. Odomni[oar\ b\tea un poli]ai. Lu-mea se adunase `n jur. H\rm\laie.

~n condi]iile astea, cum naiba s\mai scrii?

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Cauze [i efecte

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Femei f\r\ b\rba]i (Polirom, 2014) a stârnit revolt\ [i scârb\, a intrigat [i a `ncântat pe ascuns `n lumeamusulman\, la apari]ie, `n 1989. De atunci, e unbestseller mondial [i nu [i-a pierdut din for]a deseduc]ie. A r\mas un manifest [i o revolt\, dar mai ales o literatur\ excep]ional\.

Etern feminin

Te ui]i la scena politic\ [i mereuvezi personaje de tip Vadim. Par-tidele politice importante se adap -teaz\ greu noilor vremuri [i con-tinu\ discursurile cu greaua mo[ -tenire sau cu bau-baul extern. Dece fac asta? Pentru c\ le merge [ig\sesc terenul fertil. Adic\ elec-toratul dispus s\ `nghit\ aseme-nea enormit\]i.

Chiar s\ nu [tie grevista foa -mei Cristiana Anghel ce `nseam -n\ MCV? Cu siguran]\ c\ [tie, darprofit\ de naivitatea existent\ `nsocietatea româneasc\.

Când un primar fur\, ba chiar econdamnat la pu[c\rie pentrutunuri grele, dar e primul n sondaje`n comunitatea respectiv\, te ntrebi`n ce ]ar\ tr\im [i dac\ nu cumva`nsu[i electoratul e duplicitar.

Cerem partidelor s\ se cure]e,s\ renun]e la baroni, dar când for-ma]iunile vor s\ desemneze can-dida]ii, tot \ia corup]i, demoda]i[i pu[i pe rele sunt `n frunte. Iardac\ partidul sub flamura c\ruiaa candidat nu-l mai vrea, politi-cianul cu bube g\se[te alt culcu[politic [i este iar\[i ales. E o ciud\ -]enie pe care cu greu o putem ex-plica.

S\ lu\m doar exemplul Ia[ului,unde Gheorghe Nichita ar fi câ[ -tigat f\r\ probleme al patruleamandat la Prim\rie, dac\ n-ar fiap\rut dosarele DNA [i povesteacu Beciul Domnesc. ~ns\ dac\acela[i Nichita ar fi l\sat deJusti]ie s\ candideze, iar PSD Ia[il-ar fi sus]inut din nou `n iunie,nimic nu l-ar fi `mpiedicat s\ maicâ[tige o tur\.

{i atunci revenim la `ntreba -rea: Politicienii sunt [mecheri,corup]i [i mincino[i, dar noi, cei

care mergem la vot, cum suntem?Exist\ o mas\ critic\ n m\sur\ s\rad\ din politic\ specimene genGheorghe Nichita, Marian Van -ghelie sau Nicu[or Constantines-cu? R\spunsul e clar: nu. DoarJusti]ia poate opri b\taia de joc [ifurtul din banul public, electora -tul mai greu. ~n cazul \sta, cinetrebuie reformat mai `ntâi? Elec-toratul sau clasa politic\?

Am asistat, f\r\ `ndoial\, la oevolu]ie a societ\]ii, din 1990 `n -coace, `ns\ pa[ii sunt len]i, `m -piedica]i [i nu `ntotdeauna exist\sentimentul c\ ne-am f\cut defini-tiv bine. Dac\ PSD nu [i-ar fi datsingur cu stângul `n dreptul lapreziden]ialele din 2014, altfel ar fistat lucrurile acum, iar Ponta `[iar\ta adev\rata fa]\, dar mai alesfor]a, din jil]ul de la Cotroceni.

Dincolo de electoratul `nc\ bui -mac [i care se las\ u[or p\c\lit,

atât PNL, cât [i PSD nu se potadapta la noile realit\]i. Ne refe -rim doar la partidele mari, `ns\re]eta e valabil\, din p\cate, pen-tru toate for]ele politice care aucondus România.

~n continuare se minte `n po -litic\, se fac promisiuni aiuritoa -re, se lanseaz\ zvonuri f\r\ aco -perire [i se transmit tot felul demesaje doar pentru a-i p\c\li dinnou pe aleg\tori.

Nu exist\ voin]a pentru schim-bare radical\, cum nu exist\ nicicurajul politic pentru a face lu-cruri bune, indiferent de conse -cin]ele politice. Ne amintim doarde preluarea guvern\rii de c\tretehnocratul Ciolo[ [i de cererilestr\zii cu alegerile `n dou\ tururila primari. Nu conta c\ asta vreabun\ parte din electorat, guvernulCiolo[ n-a vrut s\ declan[eze unscandal politic. Cu toate acestea,

ce s-ar fi ntâmplat dac\ legea elec-toral\ era schimbat\ `n ianuarie?Aveau cei de la PSD curajul s\ deajos guvernul doar pe acest motiv,la doar câteva s\pt\mâni distan]\de momentul Colectiv? Nici vor b\.

România e `ntr-un blocaj, iarlehamitea pare a se reinstala, cul-mea, `ntr-un moment `n care soci-etatea ar fi trebuit s\ continue s\fie vigilent\.

A existat o perioad\ bun\ pen-tru partidele [i mi[c\rile politicenoi, `ns\ [i aceasta s-a stins, pen-tru c\ fie nu [tiu ce s\ transmit\electoratului, fie au alt\ agend\ [ile e dificil s\ ajung\ la public.

~n orice caz, vom vedea n acestan `n ce punct ne afl\m. E posibil`ns\ s\ ne fi entuziasmat multprea tare `n noiembrie 2015, cufenomenul post-Colectiv [i s\ con-stat\m c\ for]a schimb\rii e `nc\firav\ [i incapabil\ s\ decid\„Stop-Joc“.

Vom afla, la finele acestui an,dac\ nu cumva exist\ doar un nu-cleu de tineri frumo[i, care poateschimba oricând `n strad\ un gu-vern, dar care nu va reu[i prea re-pede s\ zdruncine sistemul.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Totul ar fi n regul\ dac\ decalajulciviliza]ional dintre noi [i ei – alt-fel, vechi de secole – ar fi evaluatjust, `n acord cu epoca `n caretr\im. Adic\ dac\ promotoriiacestui discurs mobilizator [i-arda seama c\ de la c\derea Cortineide Fier a trecut mai bine de unsfert de secol [i c\, `ntre timp, Oc-cidentul a mai avansat [i el. Dinp\cate, pare-se c\ min]ile `nal]ilorfunc]ionari de la noi, de prinora[ele mai mici sau mai mari, nuau reu[it s\ asimileze ideea decurgere a timpului. Mul]i dintreei sunt oameni crescu]i [i educa]i`n perioada comunist\ [i aspira]iile

lor spre civiliza]ie [i occidentali-zare s-au modelat mai degrab\dup\ filmele americane ale anilor1970-1980. {i acolo au [i r\mas.A[a c\ [i atunci când se str\du-iesc, bie]ii de ei, s\ fac\ din Româniaun model de cultur\ [i civiliza]ieeuropean\, o fac prost, inadecvat,p\gubos. Europa dup\ care vor s\modeleze ei România este Europa(dac\ nu chiar America) anilor1960-1970, a[a cum au `nv\]at eiacum mai bine de un sfert de secolc\ ar fi acea lume.

Mai clar spus, ac]iunile loramintesc de stilul vestimentar al]\ranilor proasp\t ajun[i la ora[,

al tinerilor urbaniza]i de-a valma`n regimul comunist. ~i recu no[ -teai pe strad\ dup\ evidenta lorinadecvare la epoc\: `n anii 1970se `mbr\cau `n costume ]epene [igreoaie, de activi[ti din anii 1950,`n anii 1980 purtau pantaloni eva-za]i [i c\m\[i colorate, dup\ revo-lu]ie umblau cu pantofi cu bot as-cu]it [i freze date cu gel, `n stilulcocalarilor italieni.

Iar acum, ajun[i primari sau[efi de consilii locale, fac parc\ripeste parc\ri. Dincolo de inevita-bilele [menuri pe care le presu-pun n România aceste afaceri, ob-sesia parc\rilor – [i mai ales a par -c\rilor plasate cât mai `n centrulora[ului – vine din nevoia de „ci-vilizare“, `n]eleas\ la nivelul vea-cului trecut: civiliza]ia `nseamn\cât mai multe ma[ini, cât mai

mult asfalt, cât mai multe parc\ri,iar ora[ul e locul cu asfalt [i par -c\ri la discre]ie.

Acum câ]iva ani, `n Ia[i, s-a ve-hiculat proiectul unei parc\ri sub-terane `n fa]a Teatrului Na]ional,parcare care urma s\ distrug\ fru-mosul parc din fa]a teatrului. Unuldintre urbaniza]ii deveni]i `nal]ifunc]ionari a explicat destul desimplu scopul acelei parc\ri: dac\vrea s\ vin\ [i el, ca tot omul, s\ seculturalizeze la teatru, apoi s\poa t\ cobor` din ma[in\ direct `nfa]a cl\dirii. La un teatru unde s\po]i viziona spectacolele directdin ma[in\, ca la cinematografeleamericane `n aer liber, nu s-a gân-dit `nc\ nimeni, dar nu-i timpulpierdut.

~ntre timp, n urma protestelor,s-ar zice c\ proiectul acelei parc\ri

a picat. ~n schimb, a r\s\rit un al-tul: tot o parcare subteran\, tot `ncentrul Ia[ului, tot `n locul unuiparc, de data asta din zona Pie]eiUnirii: Parcul Gulliver. Zic „`n lo-cul lui“ fiindc\ evident c\ parculva fi distrus – sau reamenajat,cum se spune `n limba de lemn deast\zi. Asta `n condi]iile `n careIa[ul nu e un ora[ foarte `nverzit:`n afar\ de Copou, care a sc\patdeocamdat\ de avântul imobiliar,pu]ine sunt zonele verzi care s\echilibreze mul]imea de blocuricomuniste aglomerate [i poluareaprodus\ de sutele de mii de ma -[ini. (Iar prin zone verzi nu n]e legt\p[ane sterpe, pr\fuite vara [i no-roioase toamna-iarna-prim\vara.)

~n Europa Occidental\ s-a renun]at demult la acest modelp\ gubos. Urbani[tii de acolo `n -cear c\ s\ limiteze cât mai multcircula]ia ma[inilor `n ora[ [i s\`ncurajeze transportul `n comun.Par c\rile `n centrul ora[ului, atâ-tea câte sunt, cost\ prohibitiv [iau locuri limitate. E drept, nu \stae Occidentul `n care voiam s\ in-tr\m prin 1980, când `l vedeam latelevizor sau la video. {i când amvenit eu de la sat la ora[, lumea râ-dea de mine c\ purtam pantalonievaza]i. Dar m\car eu nu sunt pri-mar de ora[ mare. {i nu vreauparc\ri `n locul parcurilor.

Una dintre obsesiile românilor [i, probabil, ale tuturor]\rilor mai balcanice, mai orientale, este s\ ajung\ „`npas cu Europa“, s\ „intre `n Europa“, s\ se „ci-vi-li-ze-ze“. Nu-i un lucru r\u, sigur c\ nu. Doar c\ intrareaasta `n Europa, adic\ `n Europa Occidental\, lumea de care ne-a separat atâtea decenii Cortina de Fier, e v\zut\ un pic deformat de c\tre cei care se ocup\`ntr-adev\r de „intrare“ [i „civilizare“.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Parcuri [i parc\ri

Prin anul 2000, unpolitician român cereaarestarea Rasdaq, pentruc\ prea `[i f\cea de cap,iar ]\ri[oara noastr\ era,vezi Doamne, afectat\.16 ani mai târziu,senatoarea CristianaAnghel e iritat\ c\„domnul MCV“ ne tot d\ lec]ii, iar noi asist\mpasivi la batjocur\.

Domnul MCV [i duplicitatea electoratului


6 » muzic\

Svetik – amintirile familieilui Sviatoslav Richter

Autorul reconstituirii istoriei esteWalter Moskalew (Moskaliov), unuldintre verii mult mai tineri ai pia-nistului, care tr\ie[te `n StateleUnite [i a devenit, dup\ moarteamamei [i a m\tu[ii Meri, de]in\to-rul `ntregii arhive a familiei. Fiind -c\ `n exilul lor, cele dou\ surori auluat cu ele tot ceea ce amintea de -spre copil\ria [i adolescen]a luiRichter, de la manuscrisul uneipiese de teatru scris\ la nou\ ani, laprimele programe [i afi[e de con -cert, [i pân\ la o `ntreag\ arhiv\pre]ioas\ de fotografii [i de lucr\ride art\ (schi]e, desene, tablouri etc.).Ar fi suficiente [i numai cele circa400 de fotografii nf\]i[ându-l pe Sve-tik Richter `n familie [i la pian `nanii 1920-1930 [i apoi dup\ 1960, pen-tru a te bucura de acest volum reve-lator n multe privin]e.

Memoriul de familieeste alc\tuitdin trei p\r]i, o ampl\ reconstituirebiografic\ realizat\, de-a lungul amai bine de un deceniu, de WalterMoskalew (intitulat\ Trei surori – Oistorie de familie), amintirile dictate`nainte de a se stinge din via]\ de

mama pianistului: Via]a mea – Me-moriile Anei Moskalewa-Richter [icele ale m\tu[ii sale, Tamara Mos-kalewa/Dagmar von Reincke, Svia-toslav Richter copil. Din punct de ve-dere biografic, amintirile m\tu[iiTamara, sub forma unor schi]e-por-tret, sunt cele mai interesante, dat\fiind rela]ia afectiv\ particular\ din-tre ea [i Svetik, cl\dit\ n vremea derestri[te a r\zboiului civil din Rusia,când copilul Richter, separat de p\ -rin]ii s\i r\ma[i la Odesa, a fost`ngrijit de ea n casa familiei, la Jito-mir. Rela]ia lor avea s\ fie reluat\ [iretr\it\ intens – se p\streaz\ câtevasute de scrisori [i fotografii – odat\cu revederea lor la New York, `n1960, anul primului mare turneu `nOccident ce i s-a permis pianistului.

~n acela[i an, Svetik `[i revedeamama, dup\ 20 de ani de separare,dar `ntre ei raporturile aveau s\r\mân\ cumva voalate de „p\catul“Niutei, rela]ia ca amant\ [i apoic\s\toria cu muzicianul SergheiKondratiev, care prelua, dup\ eva-cuarea [i stabilirea lor n Germania,[i numele tat\lui s\u ucis, Richter.

Reconstituirea anilor adolescen -]ei lui Richter, tr\it\ n conacul de laJitomir, este interesant\ n mod spe-cial pentru sursele dezvolt\rii saleintelectuale [i artistice, alimentat\de familie [i m\tu[a Meri, artist\plastic\, `n particular. Meri aduna[i publica `ntr-un volum `n limbagerman\, cu sprijinul consululuiGermaniei de la Odesa, pove[tile `ncare l leg\nase pe Svetik, care deve-nea personajul central al c\r]ii ilus-trate de ea, Hanspeter Waldtraum(Visul p\durii lui Hanspeter).

~n timpul unei vacan]e la conac,`n 1936, `ntreaga familie (din nou `nlipsa p\rin]ilor lui Svetik) imagina[i punea `n scen\ `n p\dure un soide bacanal\, asem\n\toare celei asuitei lui Musorgski, O noapte pemuntele ple[uv. V\rul s\u Fritz ljuca pe Pan, unchiul Kolia se deghi -za `ntr-un spirit al p\durii, mamalui Walter Moskalew `ntr-o nimf\,rolurile principale revenindu-le luiMeri [i Svetik, ultimul pe rând, pepost de nimf\, seduc\tor Mefisto-fele, zeu al p\storilor, Pan.

Gustul pentru asemenea `nsce -n\ri teatrale avea s\-i r\mân\ pân\la anii maturit\]ii, când le organizacu prieteni invita]i `n apartamentuls\u la Moscova, despre una dintre

ele, un act dintr-o pies\ de Molière,povestind `n prefa]a volumului pia-nistul Vladimir Ashkenazy, apro-piat o vreme al lui Richter. Dup\ oprim\ repeti]ie cu succes, Ashkenazyprofita de o ocazie pentru a r\mâne`mpreun\ cu so]ia sa `n Occident.Cei doi aveau s\ se revad\ amicalun sfert de veac mai târziu, la Wa -shington, unde Richter l ntâmpinaspunându-i: „Nu ai venit, n final, s\joci n piesa mea de Molière!...“.

Pre]ioase sunt [i câteva dintreamintirile lui Walter Moskalew de -spre discu]iile pe teme muzicale pur-tate cu Svetik `n anii ’60, cei ai tur-neelor din Statele Unite. Moskalewevoc\ spusele lui Richter despre Va-ria]iunile Diabellide Beethoven saucea de-a [aptea Sonat\ pentru piande Prokofiev, pentru a afirma c\, `nopinia lui, „felul s\u de a cânta era`ntotdeauna afectat profund de ima-ginile pe care i le evoca muzica [i,poate, aceast\ capacitate a lui de vi-zualizare a sunetului i-a permis atâts\ captureze perfect spiritul uneipiese, cât [i s\ i reveleze arhitecturamuzical\“. Mstislav Rostropovicievoca peste ani, `ntr-un interviu, orepeti]ie cu Richter a Sonatei pentruvioloncel [i pian `n mi minor deBrahms, `n cursul c\reia Svetik seoprise brusc pentru a-l `ntreba gân-ditor: „Ce crezi, cum o fi fost vremeacând Brahms a compus Sonata?“...

*Walter Moskalew, Anna Moskalewa-Richter, Dagmar von Reincke, Svetik.A Family Memoir of SviatoslavRichter. Translated and edited byAnthony Phillips. Forward by VladimirAshkenazy. Introduction by BrunoMonsaingeon. London: Toccata Press,2015. 462 pp. + ill.

To]i cei care `l iubesc peSvia toslav Richter au idee, `nlinii mari – fie gra]ie filmu-lui [i jurnalului s\u pu blicatede Bruno Monsaingeon sau abiografiei scrise de KarlAage Rasmussen –, desprepunctul de cezur\ dintinere]ea pianistului: ares -tarea inopinat\ [i `mpu[ca -rea tat\lui s\u, la Odesa, dec\tre KGB, `n 1941. Doi animai târziu, `n 1943, cândroata r\zboiului `ncepea s\se `ntoarc\ `n favoarea so -vie ticilor, Svia toslav Richterr\mânea „singur pe lume“.Mama sa, Niuta, [i amantulei, muzicianul Serghei Kon-dratiev, ca [i restul familieisale de la Jitomir, m\tu[aTamara (Meri), unchiul Kolia[i unchiul Mi[a, `mpreun\ cucopiii lor, luau drumul exi -lului, evacua]i `n Germania`n momentul retragerii tru-pelor naziste din Ucraina. Istoria copil\riei, a adoles -cen]ei lui Richter [i a rela -]iilor sale cu familia suntobiectul unei noi [i adeseapasionante c\r]i publicate laadmirabila editur\ muzical\a criticului britanic MartinAnderson, Toccata Press:Svetik. Un memoriu de fami-lie a lui Sviatoslav Richter.*

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Nu sunt prea multe de spus despretrupa Black Stone Cherry. Ascul-tând, unul dup\ altul, cele cinci dis-curi de studio [i dublul CD `n con-cert, parc\ am traversat paji[ teapl\cerii de a tr\i. E greu s\ m\ab]in de la `mp\rt\[irea expe rien -]ei. Audi]ia, interpretarea [i com-punerea muzicii fac fiin]a uman\s\ reac]ioneze a[a cum nici o alt\art\ nu izbute[te. Cuvintele, chiarcele mai expresive, trunchiaz\ [i,`ntr-un fel, deturneaz\ sentimentul`mplinirii generat de ea. Spun lu-cruri comune, dar câ]i dintre noipot explica ra]ional de ce ne cuprin-de vertijul c\l\toriilor celeste oriinfernale când intr\m n rezonan]\cu vreo pies\ muzical\? De ce ni separe c\ plutim `n alt univers când,a[eza]i comod `n balansoar, cu pi-cioarele pe dunga prispei, ascult\mun disc melancolic? De ce ni se parec\ survol\m peisaje montane când,`nghesui]i `n metrou, auzim dinc\[tile bine `nfipte `n urechi o sim-fonie de Haydn ori un blues cu Ro-bert Johnson? De ce ne-apuc\ o sta-re de nestare când trupa care cânt\chinuit n seara asta la clubul undene relax\m dup\ o s\pt\mân\ in-fernal\ atinge brusc butonul mis-terios ce declan[eaz\ simbioza ma-gic\ `ntre scen\ [i sal\, iar mesele`ncep s\ tresalte `n ritmul tobei,deodat\ cu t\lpile noastre amor -]ite? De ce, consumator `nr\it derock, aflat „pe-a vie]ii mijlocietreapt\“, te apuc\ plânsul ascul-tând o veche nregistrare cu Romi -ca Puceanu, ]inta glumelor de-acumjum\tate de veac? {i nu m\ refernumai la rockerii vorbitori delimb\ român\; am v\zut destui an-glo-americani secera]i de alean,când ascultau vinilul cu aproapeuitata gurist\...

Dac\ un necunosc\tor al ethosu-lui românesc poate s\ admire o in-terpret\ b\[tina[\, e u[or de ghicitc\ nici un rocker nu va r\mâne in-diferent la muzica distilat\ `n Ken-tucky. Patru b\ie]i din or\[elul Ed-monton (1.500 de locuitori) s-auapucat s\ cânte a[a cum o fac mul]iamericani care [tiu c\ rock-and-roll-ul este un mod de a tr\i, amunci [i-a te distra simultan. Do-rin]a de vedetism, care `i `mpingepe atâ]ia s\ dea `n gropi, scremân-du-se pe la diverse emisiuni TV sauprin cine [tie ce cluburi dubioase,nu e suficient\ ca s\ [i spui ceva.Black Stone Cherry transmite for]\[i bucurie, animat\ de-un cuplucreativ a c\rui dinamic\, s\ zic a[a,define[te linia melodic\. Cei doisunt Chris Robertson, chitar\ solo& voce, [i John Fred Young, tobe,colegi din [coala primar\. N\r\vi]ide mici s\ cânte rock, au g\sit n lo-calitate al]i doi tipi de teapa lor:Ben Wells, chitar\, [i Jon Lawhon,bass. Componen]a a r\mas nes-chimbat\ din 2001, semn c\ pe ceipatru i leag\ o prietenie mai puter-nic\ decât meschin\riile inevitabi-le `n circul showbiz.

Prima observa]ie care se impu-ne dup\ ce ascul]i câteva piese, in-diferent de pe care album, este c\trupa are poft\ s\ cânte [i o facef\r\ compromisuri. E ceva nebu-los, dificil de conturat [i, probabil,nici n-ar trebui s\ insist asupr\-i.Dar e tot mai rar de g\sit n peisajulrock actual, [i de asta ]in s\ subli-niez. A doua observa]ie: trupa iaatitudine fa]\ de ceea se petrece r\u`n lume. Respect! Stilul abordat nu-ipur, uniform [i neinteresant. Muzi-ca Black Stone Cherry balanseaz\`ntre hard-heavy-grunge-southern,pe filia]ie Led Zeppelin, LynyrdSkynyrd, Black Crowes, Soundgar-den. Turneele `n SUA intr\ `n me-niul oric\rui grup de acolo. Tur-neele [i succesul `n Europa ofer\prilejuri de r\sf\], cum ar fi prelua-rea unor piese lansate dincoace deAtlantic.

Albumul Kentucky (2016, Mas-cot) a fost `nregistrat „acas\“, `nGlasgow, la 25 km de Edmonton. 13piese energizante, nostalgic-acide[i rustice, rafinate `n felul propriumarilor trupe, anun]\ un album cu[anse s\ devin\ clasic.

Esen]\ de Kentucky

Un an mai târziu, piesa ap\rea `ntr-un volum pe care-l [i numea,`mpreun\ cu Lift `n mi[care [i Ele-fan]i roz [i elefan]i galbeni, acestadin urm\ editat [i `n AntologiadramatIS pe care am coordonat-ocu ceva ani `n urm\ (Cartea Ro -mâneasc\, 2008). Am, deci, o mic\istorie cu textele pentru teatru alelui Teodorovici. Dar [i cu cele lite -rare, Matei Brunul fiind unul din-tre romanele mele preferate, [i nunumai, pentru c\ personajul prin-cipal e un actor marionetist.

~n cazul lui, mai `ntâi a fost lite -ratura [i abia apoi teatrul, iar `ntoate scrierile sale teatrale, inclu-siv `n adaptarea pentru scen\ a romanului semnat de bunul s\uprieten Dan Lungu, Sunt o bab\ co-munist\, literaturitatea a ]inutprim-planul. Adesea, n defavoareatea tralit\]ii. Piesele lui Lucian DanTeodorovici sunt mai apropiate deliteratur\ decât de teatru, sunt maide citit decât de pus `n scen\. ~nsitua]ie similar\ se afl\ [i recentulproiect asumat de Teatrul Na]ional„Vasile Alecsandri“ din Ia[i, (salaUzina cu teatru), spectacolul reali -zat chiar de scriitor cu Unu+Unu….

Povestea e decupat\ din lumeaprezentului: un tân\r cu facultate,so]ie, `mprumuturi la banc\ [i lafratele so]iei – proprietar al uneif\bricu]e de pavele – se suie pe unstâlp de `nalt\ tensiune, `n `ncer-carea de a-[i curma via]a. Contex-tul escaladeaz\ gradat, `nte]it de

pragmatismul nemilos al celor dinjur: pres\ ahtiat\ de rating, b\ie]ide cartier `n c\utare de [menuri,un cumnat imaginând strategii pri -mitive de capitalism s\lbatic pen-tru a-[i diminua „paguba“ [i a-[ispori profitul. ~n esen]\, subiectuldin Unu+Unu…e manipularea, aceeaoperat\ de indivizi care-[i urm\ -resc scopurile cu orice pre], de tele-viziuni `nfometate de vizualiz\ri,de oameni pu[i pe c\p\tuial\ ntr-osocietate tulburat\ moral. Piesa seplaseaz\ stilistic n zona unui hiper -realism absurd, tragi-comic, care`ns\, extras din pagin\ [i transpusscenic, vireaz\ spre un umor gro -tesc, [arjat mai ales de jocul actorilor.

E o tendin]\ `n vog\ aceasta a„autorului de teatru“ (auteur dethéâtre, theatre maker), a artistu-lui care scrie textul [i `l monteaz\tot el, adesea chiar `n maniere co-laborative. Unu+Unu…r\mâne, na - in te de toate, literatur\ dramatic\,pe care autorul-regizor a decis s-o`nsceneze, respectând cu sfin]eniescriitura, reafirmând adev\rul is-toric c\ dramaturgul e cel dintâi re-gizor al propriului text. Numai c\`n teatrul recent, al regiilor inter-pretative, `ntre dramaturg [i regi-zor, ntre literar [i scenic e o perma-nent\ „tensiune“ artistic\, o con -fruntare de for]e din care rezul t\beneficii estetice. Cum te-ai fi a[tep-tat s\ fie [i aici. ~n raporturile aces-tea de putere creativ\, Lucian DanTeodorovici se afl\ n circumstan]ade-a se lupta cu sine nsu[i, iar regi-zorul n-a avut prea multe [anse,r\mânând sub mantia scrii torului.

Dac\ `n text, ac]iunea scenic\graviteaz\ `n jurul lui Cristian, `nspectacol, Povestitorul devine pi -vot. Rostul s\u e meta-teatral, elface [i desface totul, controleaz\micile istorii individuale ca o in-stan]\ di ri guitoare, ca un „marep\pu [ar“. E, `ntr-un fel, dar la alt\scar\, chiar tema din Matei Bru -nul. Po vestitorul descrie `n detaliulo cu rile ac]iunii (care exist\, se v\ddeja), cine [i cum are replic\, iarpersonajele preiau, asemenea unuiecou, toate indica]iile. Naratorulsegmenteaz\ desf\[urarea, anti ci -pând, anun]ând. Numai c\, dac\ lalectur\, didascaliile ]in de firesculpracticii dramaturgice, n spectacol,

excesul de interven]ii [i detalii in-duce redundan]a, scurt circui tea z\continuitatea.

Metoda povestitorului e proprieliteraturii, iar acestui personaj cuun coté de bufon, ce se plimb\ prinperimetrul de joc [i printre scau -nele publicului, i s-ar fi adecvat otonalitate neutr\, clinic\, l\sândpersonajele s\ se dezv\luie [i, oda -t\ cu ele, narativitatea dramatic\.~n rol, actri]a Ada Lupu exage rea -z\, chiar [i atunci când nu arevorbe, o face adesea neglijent, pre-cum `n secven]ele când vorbe[temimat, prin vocea personajelor,doar c\ ea nu [tie textul! {i coechi -pierii ei scap\ bâlbe, iar per ansam-blu, repro[ul principal pe care i-laduc regizorului este tocmai lucrulcu actorii. Interpre]ii distribui]i sunta[a cum `i cunoa[tem din alte pro-duc]ii ale Na]ionalului ie[ean, peunii chiar din civil, le lipsesc gra -darea, crescendoul, joac\ agitat.Ionu] Cornil\ (Cristian) tureaz\textul, `l gr\be[te, n-are r\bdarea,de pild\, de-a juca o convorbire tele-fonic\ cu un personaj absent, so]iasa, omi]ând pauzele cu semnifi ca -]ie [i ascultarea nuan]at\. Are preapu]in din „sus“-urile [i „jos“-urilecuiva cu gândul sinuciderii ori cuinten]ia de-a o gestiona ca instru-ment de manevrare emo]ional\.Din distribu]ia spectacolului-lec-tur\ de acum câ]iva ani, Delu Lu-caci a primit acela[i rol, al unei re-porteri]e de televiziune. Cu regretspun, interpretarea e mai plat\decât atunci, e aceea[i de la intrare`n raza vizual\ a publicului, pân\la ie[ire. Cristian, reportera, opera-torul (Radu Homiceanu), cei doimardeia[i (Dumitru N\stru[nicu,Horia Verive[) [i `ntreprinz\torulPavel (Doru Aftanasiu) sunt tipa -rele unor categorii, dar le lipsescdiferen]a specific\, surpriza. Negli-jând dozarea, jucând `ngro[at, ac-torii caut\ `n primul rând reac]iaimediat\ a publicului, ca baro me -tru al succesului. Vor s\-l vad\ râ -zând [i `l fac s\ râd\, ca-n momen-tul cu vinul, parodiat la o unitate dem\sur\ distan]\ de a fi `n acela[itimp de substan]\ [i savuros.

Alte câteva momente, altfel fru-moase `n sine, sunt inutile `neconomia artistic\ a `ntregului:

secven]a cu interlopii [i Cristian npozi]ia r\stignit pe stâlp, cu lumin\contre-jour [i atmosfera disco, cuglobul [i eclerajul de club din tim-pul transmisiunilor live (nu `n realtime, ci pre`nregistrate [i difuzatepe o plasm\!). Din cauza `n\l]imiimici a s\lii, scenotehnica de la pla-fon (microfoane, reflectoare, baremetalice, fire etc.) se vede, `n sec -ven]ele când personajele se afl\ laaltitudine, scenografia denotativ\a Rodic\i Arghir neg\sind solu]iile

plastice [i tehnice pentru a rezolvaproblema prin integrare.

Prima dragoste nu se uit\, iar laLucian Dan Teodorovici, e lim -pede, a fost literatura. Teatrul avenit ulterior, strâns conectat lafor]a scriiturii lui narative [i, de[iar fi putut deveni ex aequo, deo-camdat\, `n planul reu[itelor au-torului ie[ean, el continu\ s\ r\ -mân\, [i dup\ premiera luiUnu+Unu…, pe locul al doilea. ~numbra celor literare.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Citisem Unu+unu (+unu…),piesa lui Lucian DanTeodorovici, la scurt timpdup\ scrierea ei, `n 2013,când, din pozi]ia de cura-tor al edi]iei a VI-a a Festi-valului Interna]ional deTeatru pentru PubliculTân\r Ia[i, `i propusesemautorului s\ o prezinte `nprogramul evenimentuluica spectacol-lectur\, al\ -turi de texte ale SavianeiSt\nescu (Str\ini cu abili -t\]i extraordinare), Miha -elei Michailov (Soldata lu’Buni/ Feti]a soldat) [i MichałWalczak (Prima dat\).

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Când regizorul se confrunt\ cu dramaturgul ©

ww

w.z

iaru

l met

ropo

lis.r

o


8 » interviu

INTERVIU CU SCRIITORUL CRISTIAN TEODORESCU

„Scriu numai c\r]ile pe caremi-ar pl\cea s\ le citesc“

Interviu realizat deConstantin Pi[tea

Cum a]i gândit proiectul le -gat de {oseaua Virtu]ii? Am`n]eles c\ a]i luat `n calculdou\ p\r]i...

La `nceput, m\ gândisem s\ scriuCartea copiilor, care e al doilea vo-lum din seria asta. {i am mers cuCartea copiilor cât am mers, dup\care a ap\rut tot mai insistent unpersonaj, Câinele, care m-a obli-gat s\ `ntorc lucrurile pe dos, s\las Cartea copiilor o vreme [i s\`ncep cu Cartea Câinelui.

M\ documentam stând de vor -b\ cu b\ie]ii mei [i cu prietenii lordespre felul `n care v\d ei lumeaasta, `n care au crescut [i carepentru ei e cu totul altfel decât ceape care o [tim noi, de[i ne uit\m laacelea[i lucruri – `n principiu, eu[i ai mei `mp\rt\[im acelea[i va-lori, a[adar nu e vorba de nu [tiuce conflict de genera]ii –, dar ei, re-pet, v\d lucrurile care ni se`ntâmpl\ cu totul altfel decât noi[i trecutul lor nu are umbre ap\ -s\toare, spre deosebire de trecutulmultora dintre noi.

Eventual, ei au `ntâmpl\ri ne -pl\cute, dar nu destine din astea,care s\-i fac\ s\-[i doreasc\ alt\via]\, alt\ traiectorie `n lume. Ei,

[i `n momentul `n care am ajunsla Câinele meu, marea mea pro-blem\ a fost s\ scriu o carte `n ca-re cititorii s\ recunoasc\ lumea ncare am tr\it [i tr\im, dar totoda -t\ s\ fie [i suficient de insolit\,gra]ie perspectivei personajuluiprincipal, `ncât lucrurile astea s\capete [i un aer de noutate. Dincauza asta, am f\cut personajulCâi nele un pic aparte, specialist ngastronomie, fiindc\ `n materiede gazet\rie nu [tiu cât de apartear fi fost, dac\ era doar un gazetarcu mai mult sau mai pu]in succes.Specia e suficient de mult repre-zentat\ – m\ rog, mai mult era, c\acum e pe cale de dispari]ie –, darziaristul din anii 1990-2000 era oprezen]\ aproape banal\ pentruomul obi[nuit, pentru cititor. ~na[a fel `ncât am sim]it nevoia s\fac din Câine [i un purt\tor de mesajal obsesiilor noastre alimentare

de dinainte de ’89 [i al obsesiilormultor familii `n leg\tur\ cu fap-tul c\ lucruri obi[nuite, cum artrebui s\ fie mâncarea, se trans-formaser\ `n chestii minunate,despre care se vorbea prin case ca-nO mie [i una de nop]i. A[a ajunse-se subiectul mânc\rii. Pentrumul]i din România, o mas\ `mbel -[ugat\ avea loc cam de dou\ ori pean. ~n rest, lumea f\cea provizii `na[teptarea momentului aceluia,cine putea s\ le fac\ [i pe provizii-le acelea, [i tr\ia cu speran]a c\...

Pentru cine a]i `nceput {o -seaua Virtu]ii? Pentru cei careau tr\it `n acele vremuri oripentru tinerii de azi?

{i, [i. Din cauz\ c\ am b\gat deseam\ `n anii care au trecut din’89 ncoace c\ lumea ncepe s\ uitece s-a ntâmplat, ncepe s\ fie, cums\ zic, cumsecade cu ceea ce s-a

`ntâmplat, ceea ce m\ enerveaz\cum greu le vine unora s\ cread\.„Dom’le, e trecutul t\u!“ Da, e tre-cutul meu, dar [tiu foarte bine c\trecutul \sta a fost plin de neca-zuri, de umilin]e, [i c\, de la unpunct `ncolo, regimul Ceau[escuatenta la via]a noastr\. Lumeauit\ lucrurile astea [i spune c\eram egali cu to]ii, dar eram egali`ntr-o suferin]\ nenorocit\ [i f\r\speran]\.

De ce crede]i c\ este impor-tant s\ ]inem minte?

Nu neap\rat ca s\ nu uit\m, ci [ipentru c\, amintindu-ne ceea ceera, nu ne vom apuca s\ ne facemvise din astea croite din „cu]ite [ipahar\“ [i nici nu ne vom apucas\ cerem imposibilul `n materiede politic\. ~ns\, totodat\, uitândceea ce ni s-a `ntâmplat, `i l\s\mpe \[tia n pace, fiindc\ [i pe vremuri

erau destui care spuneau „Nu m\intereseaz\ ce se `ntâm pl\, eu `miv\d de via]a mea“. Numai c\, pem\sur\ ce trecea timpul, starea ncare ne aflam se degrada, `ncât`nc\p\]ânarea celor care spun [iacum c\ nu `i intereseaz\ ce se`ntâmpl\ mi se pare o form\ de vi-nov\]ie. Apatia social\, apatia po-litic\ `ncurajeaz\ leprele, tic\lo[ii[i ho]ii. |[tia sunt primii careprofit\ de a[a ceva.

Din ce-mi spune]i, `n]eleg c\da]i importan]\ implic\riisociale a scriitorului.

Un scriitor neimplicat poate, even -tual, s\ spun\ pove[ti, dar nu-[i fa-ce treaba. Gândi]i-v\ c\, n perioa-da comunist\, au existat [i roma-ne suficient de curajoase `ncât s\-i ajute pe oameni s\ ]in\ capulsus. S\ renun]i acum s\-i aju]i peoameni s\ ]in\ capul sus, s\ se ui-te cu egal\ aten]ie [i c\tre viitor,dar [i c\tre trecut, ca s\ nu li-l fal-sifice nimeni, mi se pare un lucruanormal. |sta este unul dintre ro-lurile scriitorului. Dac\ te faci c\plou\, [i cititorul te trateaz\ la fel.Se face [i el c\ plou\ `n ceea ce teprive[te.

V\ adresa]i cumva [i str\i -nilor? V-a]i gândit s\ scrie]idespre {oseaua Virtu]ii [ipentru cei care nu cunosc Ro -mânia?

Cred c\ dac\ cititorul din ]ar\ einteresat de ceea ce scrii, e greu decrezut c\ cititorul din str\in\tate,mai ales cel care a trecut prin mi-nuni asem\n\toare celor prin ca-re am trecut noi, n-ar fi interesat[i el despre ce s-a `ntâmplat p-aci-lea, prin România. Uita]i-v\ c\atunci când apar c\r]i scrise prin]\rile vecine, despre lumea re-cent\ sau mai pu]in `ndep\rtat\de perioada comunist\, românii lecitesc. C\ sunt din ce `n ce maipu]ini români care citesc, asta este alt\ mâncare de pe[te. Dar ceicare citesc sunt aten]i la c\r]ile desoiul \sta. {i mai e ceva. Oameniisunt interesa]i de cronicile trecu-tului apropiat, tocmai din cauzafaptului c\ `n trecutul \sta, anii’90, primii ani din 2000, dar [i mai`ncoace, s-au `ntâmplat atâtea lu-cruri de necrezut, `ncât uneori

De foarte mult\ vreme,scriitorul CristianTeodorescu nu se face c\plou\. Cartea Câinelui,primul dintre cele dou\volume ale proiectului{oseaua Virtu]ii, publicatla Editura Cartea Ro -mâneasc\, `l arat\ a[acum `l [tim din pres\:intolerant cu nedreptateasocial\ [i critic fa]\ deapatia unor ani care aupermis `nmul]irea„leprelor, a tic\lo[ilor [i a ho]ilor“. Am discutatdespre rolul social alscriitorului, dar [i desprece anume `l inspir\ `ntr-olume „aparte“.


interviu « 9

me moria refuz\ s\ le re]in\. Unlu cru trebuie spus: `n România s-au schimbat multe. Mecanisme-le acestei schimb\ri, `ns\, contro-late `n special de politicieni, dar [ide scriitori care au b\tut `n tingi-rea securit\]ii sau a vechiului re-gim, sunt ocultate. Ni se spun totfelul de pove[ti cu securi[ti buni,care au f\cut [i au dres pentru]ar\, mai vin tot soiul de politi-cieni, care se aflau pe vremea luiCeau[escu `n linia a doua, iaracum vorbesc despre lumea astacare s-a schimbat... Pe de alt\ par-te, prin anii ’90, nu mai aveai locde milionari, pe care dac\-i `ntre-bai cum s-au pricopsit, `]i spu-neau: „Din afaceri“. To]i aveaucontracte cu statul, c\ mai f\ceam[i eu interviuri pe vremea aceea...

Dar cu statul nu a]i f\cut.

Ei, cu statul era mai greu s\ faciinterviuri, dar dac\ mai ]ine]iminte, premierul anilor ’90, pri-mul prim-ministru, domnul PetreRoman, le spunea alor s\i: „~mbo -g\]i]i-v\!“. Dar s\ `[i pun\ [i pro-blema, „B\i, dar hai s\ vedem [icum v\ `mbog\]i]i!“, asta nu s-a`ntâmplat. Nu s-a `ntâmplat la po-liticieni pân\ h\t `ncoace.

Câinele din ce clas\ faceparte?

El e unul dintre cei care au f\cutbani f\r\ s\ fie tic\los. Dar `n mo-mentul `n care ai de-a face cutic\lo[i, te tic\lo[e[ti [i tu.

S-a molipsit.

Da. Nu po]i s\ zici de cineva dinromanul \sta – poate cu dou\ ex-cep]ii – c\ e tic\losul tic\lo[ilor,din cauza faptului c\ tic\lo[i `nstare pur\ nu exist\ decât, dup\p\rerea mea, `n cazuri din asteapatologice sau `n cazuri care ]inde patologia istoriei. Un nume ca-re-mi vine acum `n minte e acelVi[inescu. El s-a f\cut pensionar,`n timp ce bun\ parte dintre se-curi[tii perioadei ceau[iste au in-trat `n afaceri, [i-au sp\lat trecu-tul [i au g\sit [i in[i dispu[i s\ lespele trecutul – inclusiv roman-cieri care vorbesc despre securita-tea bun\, `n care eu nu cred.

Am g\sit `n Cartea câinelui oafirma]ie: „Asta e ]ara. Dac\nu te bagi `n combina]ie cuun securist, te combini cu altul. Sau r\mâi pe mar-gine“. Este valabil\ [i ast\zi,`n realitatea de dincolo defic ]iune?

Acum merit\ s\ vorbim desprecontinuatorii securi[tilor, desprecei [coli]i de b\trânii securi[ti.Unii dintre ei ajun[i prin servicii[i care fac [i afaceri, sub nume

fals, prin familie, cu prieteni, [i semir\ dac\ le repro[ezi ceva.„Dom’le, dar ce-am f\cut?“ Eu credmai mult `n for]a societ\]ii civiledecât `n capacitatea politicienilorde a fi purt\torii no[tri de interese[i de mesaje, cred c\ membrii so-ciet\]ii civile au datoria – ierta-]i-m\ c\ folosesc cuvinte mari – s\]in\ minte ce ni s-a `ntâmplat, s\fie aten]i la mecanismele prin ca-re unii au ajuns ce au ajuns [i s\nu ierte lucrurile astea. Dac\ so-cietatea civil\ iart\ [i uit\, oame-nii legii, unii dintre ei, atâta a[ -teapt\. Sunt prea multe dosare ladospit. Unul dintre motivele pen-tru care am scris Cartea Câineluieste uitarea fa]\ de aceste dosareaflate la dospit, precum [i uitareafa]\ de falsele dosare, cele f\cutedoar ca s\ distrag\ aten]ia de la al-te probleme.

Perioada despre care vorbi]i`n Cartea Câinelui se potri -ve[te cu fundalul `ntunecatal picturii reproduse pe co -pert\.

Din nenorocire, da. Din negrulacela, uite c\ iese totu[i un perso-naj, deci nu e chiar o atmosfer\sumbr\.

A]i reu[it s\-mi face]i sim-patic un soi de tic\los...

Dar s\ nu uit\m un lucru. Câinelenu prea fur\. El are tovar\[i dedrum ho]i. Unii dintre ei chiar cri-minali. {i dac\ a]i b\gat de seam\,el are tentative de a se `ndep\rtade ei. ~n momentul `n care se pe-trec tentative din astea, \[tia augrij\ s\-i aduc\ aminte: „B\i, nu tejuca cu noi!“.

Este prins.

}ara asta e prins\, nu numai el.Cine `[i imagineaz\ c\ zburd\lni-cim `ntr-o libertate economic\ te-ribil\, ori nu e atent la ce se `n -tâmpl\ `n jurul nostru, ori face peprostul.

Este Câinele un simbol pen-tru români?

Pentru mul]i dintre ei, da. El arebafta c\ a reu[it, cât a reu[it. Al]iinu numai c\ nu au reu[it, dar auajuns [i `n situa]ia de a nu maiavea dup\ ce s\ bea ap\. Romanulacesta `ns\ are sens rotunjit pen-tru mine numai `mpreun\ cucel\lalt, Cartea copiilor, `n carevezi ce cred adolescen]ii despre lu-mea `n care tr\iesc, cum `i for-meaz\, cum i deformeaz\, cum [ialeg carierele, cum unii dintre eivor s\ intre `n politic\, fiindc\ nuse pricep la altceva, cum \[tia, ca-re vor s\ intre `n afaceri, trebuies\ aib\ de-a face cu in[i de tot so-iul...

A fost foarte bine primitprimul volum. „Unul dintreromanele memorabile aletranzi]iei române[ti“, a spusRadu Paraschivescu. Totu[i,pe bloguri, n-am g\sit la felde multe cronici, cum amg\sit `n revistele culturale.Sunte]i mul]umit de recep -tarea c\r]ii?

{i dac\ m\ a[teptam la mai mult,ce? Nu conteaz\ asta... Suntuneori c\r]i pentru care publicullarg se dezmor]e[te mai greu. Eposibil ca {oseaua Virtu]ii, pri-mul volum, s\ fie mai dificil de ci-tit. Medgidia are o sut\ [i ceva decapitole, iar Cartea Câinelui, treisute [i ceva de pagini [i un singurcapitol. E un pic mai greu de dige-rat chestia asta. Cred c\ mai e oproblem\: lumea nu prea mai aretreab\ cu revistele culturale. Tira-jul revistelor de cultur\ e destulde mic [i atunci... {i atunci...

V\ gândi]i la num\rul depagini atunci când `ncepe]iun roman?

Nu, niciodat\. Eu sunt pentru ro-manul care are num\rul de paginicare-i trebuie lui. Dac\ a[ fi scos{oseaua Virtu]ii `ntr-un singurvolum, ar fi avut cel pu]in 600 depagini. Tranzi]ia, a[a cum amv\zut-o eu, dac\ e privit\ doarprin ochii celor mai n vârst\, e in-complet\. Slav\ Domnului, maisunt [i \[tia mici, care v\d lucru-rile altfel [i pentru care libertateae ceva normal. Lor, dac\ vrei s\ leiei ceva din libertate, sunt multmai energici decât cei mai `nvârst\, dintre care unii se resem-neaz\ cu u[urin]\, c\ au mai tre-cut ei prin lucruri din astea.

Dumneavoastr\ cum de v-a]ip\strat spiritul viu?

Cred c\ de la natur\. Poate c\ me-fien]a mea fa]\ de \[tia care`ncearc\ s\ ne jughineasc\ politicse trage de la bunicii mei, care aufost negustori [i nu aveau ochi s\-i vad\ pe \[tia care ajunseser\la putere. La noi `n cas\, america-nii fuseser\ a[tepta]i pân\ prinanii ’70, a[a c\ lucrurile astea nuaveau cum s\ nu m\ marcheze [ipe mine.

A]i schimbat foarte mult sti -lul, tonul, de la Medgidia,ora[ul de apoi (Cartea Ro mâ -neasc\, 2009; Polirom, 2012)la {oseaua Virtu]ii. Ave]i degând s\ mai publica]i poves -tiri `n genul celor din Med -gidia?

O s\ vede]i c\ volumul acestaal doilea din {oseaua Virtu]ii,Cartea copiilor, e mai aproape de

Medgidia ca tehnic\ decât CarteaCâinelui, [i asta tocmai din cauzafaptului c\ experien]ele copiilorsunt mai pe `ntâmplare, sunt epi-sodice. ~ns\ o carte care se va`nrudi cu Medgidia, nu i-am dat`nc\ un nume, va fi una despreardelenii veni]i la Bucure[ti [i de spre Bucure[tiul anilor 1900-1920...

Se va baza tot pe amintiri defamilie?

Da, dar din familia so]iei mele. Eisunt ardeleni [i am f\cut ni[te ex-pedi]ii prin Ardeal, dar [i prin cea mai r\mas Bucure[tiul `n care atr\it bunica ei. Mai st\team devorb\ despre una, despre alta, m\rog, o treab\ cu care m-am fami-liarizat scriind Medgidia [i sperca [i cartea asta s\ curg\ la fel derepede. ~n timp ce la {oseaua Vir-tu]ii am stat vreo trei ani [i ceva,pentru c\ acolo urm\ream liniilungi de evolu]ie.

Scrie]i u[or?

{i mai u[or, [i mai greu, depindecum d\ bunul Dumnezeu drumulla robinet. S\ scriu la rece nu sunt`n stare. S\ scriu tehnic pot, ntr-a -dev\r, dar nu-mi face nici o pl\ce-re [i cred c\ nepl\cerea scrieriistrict tehnice s-ar transmite [i

cititorului. N-o spun din super -sti]ie, dar din moment ce amajuns la concluzia s\ scriu numaic\r]ile pe care mi-ar pl\cea s\ lecitesc, atunci trebuie s\-mi fac\pl\cere s\ le [i scriu.

Spunea]i cândva c\ obsesiapentru scris a trecut pân\ [i`n vis.

Când devii meseria[, visele asteate urm\resc mai rar. ~n schimb, teurm\resc personajele, a[a c\ cepierzi `ntr-o parte, câ[tigi `n alta.Când ajungi s\-]i visezi personaje-le [i, `n primul rând, personaje ca-re nu au echivalent n via]a de toa-te zilele, este tot un dar venit de labunul Dumnezeu.

Sunte]i credincios?

Am rela]ii fluctuante cu Dumne-zeu, s\ [ti]i. Când mai credincios,când mai pu]in, `n orice caz, nusunt ateu.

{i de unde vine inspira]ia?Spunea]i mai devreme de-spre robinetul lui Dumne -zeu...

Dac\ a[ [ti, v\ da]i seama c\ a[ fiinspirat tot timpul. Cam `mi daueu seama ce [i cum, dar nu exist\un buton pe care s\ `l pot ap\sa [is\ `ncep s\ produc proz\.


10 » carte

Patria, acestt\râm `ndep\rtat

Codru] Constantinescu

Subiectul ultimei c\r]i ap\ruteanul trecut la Editura Polirom esteaparent simplu, chiar banal. Dup\apari]ia c\r]ii sale Fran]a pe careuit\m s-o iubim, Makine a fostcontactat de un fost combatantfrancez, supravie]uitor al celui de-al Doilea R\zboi Mondial, careresimte datoria de a-[i povesti ex-perien]ele dramatice, `mbinat\ cudatoria fa]\ de camarazii mor]i dea-i smulge din ghearele uit\rii.Ast fel, este reconstituit\ imagineaunui altfel de r\zboi mondial, celtr\it la firul ierbii, unul mai de-grab\ uitat [i care mai explo-deaz\, `n prezentul nostru comod,doar când este transformat ntr-unfilm american (care-l poate distor-siona `n voie). Patria locotenentu-lui Schreiber este o conti nua re in-spirat\ a volumului Fran ]a pe careuit\m s-o iubim. Geniul scriitori-cesc al lui Andreï Makine const\[i `n faptul c\ nu are nevoie de omie de pagini pentru a oferi sufi-ciente reflec]ii de valoare, referin-du-se atât la aspecte problematiceale trecutului, cât [i la provoc\rileidentitare ale prezentului.

Locotenentul Schreiber este, defapt, Jean-Claude Servan-Schrei-ber, reprezentant al unei impor-tante familii franceze, de origineevreiasc\. Bunicul s\u fusese con-silierul lui Bismarck in Prusia,dar s-a stabilit la Paris, `n 1877, `nurma unei dispute cu cancelarulgerman. Jean-Claude este nepotulfondatorului revistei „L’Echo“ [i,dup\ r\zboi, cofondatorul revistei

„L’Express“, al\turi de v\rul s\uJean-Jacques. Un reprezentant alelitei economice [i politice france-ze, care nu s-a derobat de la dato-ria cet\]eneasc\ de a-[i servi ]ara[i `n rândurile Armatei Franceze.~nrolat la numai 22 de ani, a supra-vie]uit r\zboiului pân\ `n 1945.Schreiber a f\cut parte din trupeleblindate franceze. Cam greu decre zut acum, dar tancurile france-ze nu erau cu mult inferioare nicicantitativ [i nici calitativ celorgermane, iar bravura tanchi[tilorfrancezi, identic\ cu cea a celorgermani. ~n mai-iunie 1940, Schrei -ber a fost comandantul plutonuluide cerceta[i al regimentului detancuri, luând parte la b\t\lia dela Dunkerque, `ncercând s\ `nce-tineasc\ avansarea german\, pen-tru a se putea evacua un num\rcât mai mare de trupe aliate. ~naprilie 1941, a fost decorat pentrubravur\, dar [i dat afar\ din Ar-mata Francez\, r\mas\ loial\ luiPetain datorit\ originii sale evre-ie[ti. A devenit activ `n mi[careade rezisten]\, `n timp ce `[i f\ceastudiile doctorale la Grenoble.Având Gestapo-ul pe urme, a tra-versat frontiera franco-spaniol\`n noaptea de 25 noiembrie 1942,fiind arestat de autorit\]ile fran-chiste [i dus `n lag\rul Mirandade Ebro. Pref\cându-se american,folosindu-[i cuno[tin]ele de limb\englez\ acumulate `n timpul celortrei ani petrecu]i la Oxford, areu[it s\ p\c\leasc\ autorit\]ilespaniole, iar consulul american afacilitat transferul s\u c\tre Gi-braltar. Englezii l-au expediat `n

Algeria, unde a fost `ncadrat `nRegimentul 4 blindate, Divizia 1Tancuri, condus\ de generalul LeClerc. A debarcat `n Provence, la 15 august 1944, a participat la elibera-rea Fran]ei, a traversat Rinul, lup-tând `n zona celebrei sta]iuni ter-male Baden-Baden, iar `n final, `nmai 1945, a ajuns `n Alpii bavarezi.Revenit la Paris, a observat schim -b\rile: „Odat\ terminat r\z boiul,reg\sirea Parisului a fost marcat\de un sentiment intens de singu -r\tate: un tineret nou c\ruia nu-imai apar]inea, o limb\ nou\ pe caren-o cuno[tea, un alt fel de a percepevia]a, c\ruia nu-i p\sa de existen]a,de angajamentele, de r\nile lui, demoartea, adesea eroi c\, a camarazi-lor s\i.“. Totu[i, du p\ r\zboi, a avuto carier\ plin\ de succes.

La insisten]ele lui Makine, cucare Schreiber stabile[te o priete-nie intim\ (relevant, ambii avândorigini str\ine, dar uni]i de dra-gostea fa]\ de o Fran]\ profund\),veteranul de r\zboi `[i scrie me-moriile. Tetes hautes: Souvenirs,care a ap\rut `n libr\rii `n mai2010, pe când autorul avea 92 deani. „Cuvintele locotenentuluiSchrei ber n-au provocat nimic. Elese `necau `n magma vâscoas\ care`n\bu[ea toate zgomotele, deza-morsa orice dezbatere, nu interzi-cea exprimarea ideilor, ci le f\ceade neauzit. Un spa]iu intelectualperfect insonorizat.“ Societateafrancez\ din acel iunie avea altelepe cap: goluri, meciuri, tran sfe -ruri, cancanuri, astfel `ncât cartealui Schreiber a fost primit\ cu o in-diferen]\ total\. „Con[tiin]a e[ecu-lui `i apare oric\rui autor cu o`ntâr ziere, asemenea unui dezas-tru militar: unele unit\]i con tinu\lupta, nucleele de rezisten]\ `n -frun t\ `nc\ presiunea inamicului,câ]iva solda]i `mpr\[ tia]i `[i facchiar iluzii c\ `nainteaz\... Dar de-ja `nfrângerea e acolo, iar scriito-rul, c\ci despre el e vorba, observ\`n sfâr[it – telefoanele responsabi-lului de rela]ii cu presa au amu]it,cartea lui a disp\rut din prezen t\ri,el se simte u[or ridicol n dorin]a sade a-[i ap\ra mai departe ideile.“

Volumul lui Makine se consti-tuie [i `ntr-o critic\ la adresa

actualei mode intelectuale dinFran ]a [i Occident: multicultura-lismul politic corect. Pentru c\acest locotenent Schreiber este unexemplu excelent de integrare desucces. Dar cum se poate realiza ointegrare reu[it\? ~n primul rând,„trebuie pur [i simplu s\ iube[ti]ara care ]i-a oferit ospitalitate [i,de aceea, nu este inutil s\ te deba-rasezi de câteva r\m\[i]e – confe-siuni, obi[nuin]e sau altele – carecontravin generoasei ospitalit\]i.(...) La polul opus al acestei fru-moase aventuri umane, nu veig\si decât f\r\mi]area unei ]\ri nminorit\]i agresive care se ur\sc,`n ghetouri meschine, `n comuni -t\]i din ce n ce mai refractare des-tinului comun al unei na ]iuni“.Makine condamn\ [i imbeciliza-rea societ\]ii franceze, incapabil\de empatie [i indiferent\ la sufe-rin]ele unuia dintre combatan]iis\i uita]i. Cam cum ar trebui s\ nesim]im noi, românii? R\u, foarter\u, mult mai r\u (pentru c\ loculcorectitudinii politice este luat, `nRomânia, de reziduurile comunis-te neeliminate din organism nicidup\ un sfert de secol). „Milioanede coper]i lustruite, clone f\r\num\r de femei [i b\rba]i etalândmereu aceea[i obscenitate a mo-dei, a vacan]elor, a sporturilor, ashowbizului – o cloac\ dezgust\ -toare care le impune miliardelor

de oameni decerebra]i ce trebuies\ gândeasc\, s\ iubeasc\, s\ jindu-iasc\, ce trebuie s\ pre]uiasc\ sau s\condamne, ce trebuie s\ [tie despreactualitate, despre istorie. Singurulscop al acestui proces de cretinizareeste, se [tie, profitul deghizat `n cu-vinte precum tiraj, cote de audien -]\.“ Makine reu[e[te [i de aceast\dat\ s\ ofere o medita]ie profund\,dar nu patetic\, asupra monstruo-zit\]ii r\z bo iului, a imensei sale ca-pacit\]i de a distruge umanitatea,dar [i asupra amneziei noastre suici-dare: p\rem a fi mereu gata s\ olu\m de la cap\t. „Ade v\ratul sensal r\zboiului este moartea, ea estematerialul lui, forma [i con]inutul,unica lui specialitate, produsul final,marca de fabrica]ie.“ Care este va-loarea socie t\ ]ilor care `[i uit\ eroii,nu nea p\rat cei din Evul Mediu, deacum patru secole, ci eroii `n carne[i oase, supravie]uitori, care auf\cut posibil\ existen]a liber\ [iprosper\ ]\rilor din Europa? Cât ledator\m? Am fi gata s\ ne sacri-fic\m [i noi pentru a ne p\stra liber-tatea? Tot atâtea ntreb\ri grele, carear putea oferi insomnii teribile, pecare nu ar strica s\ ni le punem [inoi, m\car din când `n când.

Andreï Makine, Patria locotenentuluiSchreiber, traducere din limbafrancez\ de Constan]a Ciocârlie,colec]ia „Biblioteca Polirom. Actual“,Editura Polirom, 2015

Andreï Makine, scriitor de origine rus\, care scrie [i tr\ie[te `n Fran]a de mai bine de dou\ decenii, este un pasionat cercet\tor al istoriei, c\utând fa]etele ei,studiin du-le cu aten]ie [i sensibilitate, [tergându-le de uitare, `ncercând s\ o `n]eleag\.


actualitate « 11

Romanul Feti]a care se juca de-a Dumnezeu, de Dan Lungu,va fi tradus `n bulgar\

Feti]a care se juca de-a Dumnezeua ap\rut `n colec]ia „Fiction Ltd.“a Editurii Polirom, [i `n edi]ie di -g i tal\, [i se afl\ pe lista de best-seller-uri a editurii. ~n anul 2015, aob]inut Premiul Na]ional de Pro -z\ al „Ziarului de Ia[i“.

Feti]a care se juca de-a Dum-nezeu – un roman surprinz\tor,emo]ionant [i plin de umor, careexploreaz\, prin ochii inocen]i aiR\di]ei [i cei ai mamei sale, unfenomen ce a marcat profund Ro -mânia postcomunist\: emigra]iatemporar\. Pentru a-[i scoate fa-milia din impas financiar, Leti]iahot\r\[te s\ plece la munc\ `nstr\in\tate pentru câteva luni.Prin intermediul unei cuno[tin]eajun ge la Roma, `n Italia, undeface me naj [i ngrije[te de b\trâna

familiei Bosse, Nona. ~ntâm pl\ -tor, `ntâl ne[te o fost\ coleg\ deliceu, Laura, o veteran\ a locu -rilor de munc\ precare, fire pu -ternic\, spontan\ [i onest\, care`i deap\ n\ povestea ei de emi -gran t\. Acas\, au r\mas celedou\ feti]e: R\di]a – sensibil\, in-trovertit\ – `n grija bunicilor [iM\lina `n cea a so]ului Leti]iei,Vali. Afla t\ la nceput de [coal\ [iputernic ata [at\ de mama sa,R\di]a sufer\ `n urma desp\r]iriia[a cum numai copiii pot s\ ofac\, cu tot corpul [i toat\ imagi-na]ia. Cele câteva luni pre-conizate se tot lungesc, planurilede viitor sufer\ mereu schim -b\ri, iar efectele secundare aleplec\rii se dovedesc imprevi -zibile. Ne afl\m `n fa]a unui

roman tulbur\tor, `n care sunt`mbinate subtil o varietate de te -me: copil\ria, inocen]a, nstr\i narea,

confruntarea mentalit\ ]ilor, rela -]iile de cuplu sau reconfigurareaidentit\]ii.

Totul `ntr-o construc]ie plin\de tensiune [i cu un limbaj proas -p\t, efervescent.

Turneu de lecturi publice: Cristian Teodorescu,{oseaua Virtu]ii. Cartea Câinelui~n perioada 2-17 martie2016, Cristian Teodo -rescu, unul dintre cei maiimportan]i scriitori ro -mâni contemporani, vasus]ine un turneu delecturi publice din cel mairecent roman, {oseauaVirtu]ii. Cartea Câinelui,ap\rut la Editura CarteaRomâneasc\, [i `n edi]iedigital\. Autorul va avea`ntâlniri cu cititorii laBra[ov, Sibiu, Cluj [i Ia[i.

Un roman despre cine [i cum af\cut avere dup\ 1989, desprecorup]ia omniprezent\ a clasei

politice române[ti [i rela]iile eiascunse cu fosta Securitate re-botezat\ `n fel [i chip.

O m\rturie despre jocurile deputere subterane [i lupta pentrucâ[tigarea unor pozi]ii dominante`n noile ierarhii, fenomene careau m\cinat `ntreaga societate [iau ajuns pân\ la cel mai `nalt ni -vel `n stat.

{oseaua Virtu]ii. Cartea Câine-lui este marele roman al tranzi]ieiromâne[ti. Cristian Teodorescupreg\te[te pentru toamna acestuian [i partea a doua a romanului,Cartea Copiilor.

�{oseaua Virtu]ii. Cartea Câi-nelui – Program de lecturi publice

BRA{OVMiercuri, 2 martie, ora 18.00,

Libr\ria „{t. O Iosif“ (P-]a Mu re -[enilor nr. 14)

Invita]i, al\turi de autor: Ru -xandra Iv\ncescu, Romulus Bu-cur, Adrian L\c\tu[

Eveniment sus]inut de Facul-tatea de Litere a Universit\]ii„Transilvania“ din Bra[ov [i Li -bris Bra[ov.

SIBIUJoi, 3 martie, ora 18.00, Li -

br\ria Habitus (P-]a Mic\ nr. 4) Invita]i, al\turi de autor: AndreiTerian, Drago[ Varga

Eveniment sus]inut de Libr\ -ria Habitus.

CLUJMiercuri, 9 martie, ora 18.00,

Libr\ria Book Corner (BdulEroilor nr. 15)

Invita]i, al\turi de autor: Mi-haela Ursa, Alex Goldi[

Eveniment sus]inut de Facul-tatea de Litere a Universit\]ii„Babe[-Bolyai“ din Cluj [i Libr\ -ria Book Corner.

IA{IJoi, 17 martie

• ora 16.00, Sala Hasdeu, Bi -blioteca Central\ Universitar\„Mihai Eminescu“ Ia[i (Strada P\ -curari 4)

Cristian Teodorescu `n dialogcu Asocia]ia Studen]ilor Jur na -li[ti din Ia[i, `n cadrul proiectu-lui „Autorul lunii“, edi]ia luniimar tie

Va modera: Andrei Giurgia

Eveniment organizat de Aso-cia]ia Studen]ilor Jurnali[ti dinIa[i.

• ora 17.30, Galeriile Pod-Pogor,Muzeul Na]ional al LiteraturiiRomâne, Ia[i (str. Vasile Pogor nr. 4)

Dialog cu redactorii revistei„Alecart“

Moderatoare: Nicoleta Mun tea -nu

Eveniment organizat n colabo-rare cu „Alecart“ [i sus]inut deMuzeul Na]ional al Literaturii Ro -mâne, Ia[i.

Romanul Feti]a care se juca de-a Dumnezeu, de DanLungu, va ap\rea la `nceputul anului 2017 `n limbabulgar\, la Colibri Publishers, `n traducerea LoreiNenkovska. Este prima traducere a celui mai recentroman semnat de Dan Lungu, unul dintre cei maiaprecia]i [i mai tradu[i scriitori români.

– Fragment –

Domni]a Ileana pusese un genunchi`n z\pad\ [i se aplecase deasupra ce-luilalt picior, ncercând s\-[i desfac\leg\turile schiurilor.

P\rul sc\pat din strânsoareab\scu]ei de concurent i c\dea `nochi. Ispr\vise cursa [i `[i scoseseaproape imediat puloverul gros deflanel, alb ca z\pada, cu gulerul ru-lat, atârnându-l `n cele dou\ be]e cest\teau `nfipte `n z\pad\ `n fa]a ei.R\m\sese numai `ntr-o [emizet\ decroial\ masculin\, cu gulerul `ngustridicat la spate [i cu o e[arf\ `nno-dat\ pe dedesubt. Pe man[ete se aflabrodat numele Clubului Sportiv Pe-le[, sub culorile c\ruia fratele ei,Principele Nicolae, [i ea `ns\[i se`nscriau, an de an, la CampionateleNa]ionale ale României.

Era primul an `n care tân\rulprincipe nu participa, plecat pe ne -a[teptate din ]ar\ `n urma furtuniistârnite de ncheierea, n ma re tain\,a c\s\toriei cu Ioana Dumitrescu. ~nabsen]a Principelui, valul de simpa-tie al aripii tinere a protipendadei bu-cure[tene se re v\rsa n totalitate asu-pra dom ni ]ei Ileana, deja ndr\git\ [ir\sf\ ]at\.

Soarele de amiaz\ scurtase um-brele, iar z\pada sticlea. Agl\i]a ur -m\rea fiecare gest al domni]ei. Dinmul]imea de admiratori de la margi-nea pârtiei se desprinser\ doi foto-grafi, pesemne trimi[i ai ziarelorcentrale. Cercetar\ mai `ntâi pozi]iasoarelui, apoi o strigar\ cu `ndr\z -neal\ pe domni]\.

Principesa Ileana `ntoarse c\ treei un chip luminos. {uvi]a care i totd\duse b\t\i de cap, `n vreme ce `[ielibera picioarele din le g\turileschiurilor, i stârni un zâm bet larg,pe care amândou\ aparatele de

fotografiat `l prinser\ imediat.Agl\i]a scutur\ scurt din cap de câte-va ori, `ncercând s\ imite gestuldomni]ei.

„~l tund“, [i promise ea cu ciu d\,pentru c\ p\rul ei prea lung nud\dea gestului naturale]ea pe care oadmira din tot sufletul la dom ni]aIleana.

Principesa `[i puse schiurile peum\r, lu\ puloverul pe bra] [i ple c\,râzând, `n cealalt\ direc]ie. Agl\i]acontinua s\-i soarb\ din priviri fie-care mi[care. ~ntre to]i copiii regali,domni]a era cea mai distant\, maimândr\ n purt\ri [i mai ap\sat\ deimportan]a pozi ]iei sale de Princi-pes\. O ade v\ rat\ prin]es\ de ghea -]\, ar fi spus Magda. Dar Magda nuera acum aici, [i Agl\i]a nu se vedeanevoit\ s\-[i ascund\ privirile admi-rative.

Ca s\-i poat\ sta `n preajm\,Agl\i]a urcase de una singur\ la ju -m\tatea pârtiei, chiar `n virajul celmare n S, unde Prim\ria instalase otabel\ pe care se afi[au rezultatele, oplatform\ cu locuri [i `ncropise unbufet.

~n vremea aceasta, to]i ceilal]i sedistrau cu s\niu]ele sus, `n punctulde plecare unde, la o margine bine`mprejmuit\, ca s\ se evite acciden-tele, se amenajase o mic\ pârtie deagrement.

De câte ori câte un nou concurentse alinia `n punctul de pornire, cunum\rul de concurs scris mare pe obucat\ de pânz\ alb\, prins\ `n [nu-ruri peste umeri, publicul aplaudacu generozitate. Apoi `[i luau dinnou `n palmele `nghe]ate c\nile cusalep fierbinte, piperat [i `ndulcit cumiere.

Era ziua a treia a Campionatelor:Concursul de schi – doamne, pe par-cursul {eaua Vârful cu Dor – Sinaia,pentru Placheta „Paula Assan“, [iCampionatele României de bob,pentru Cupa Fede ra]iei Societ\]ilorSportive din România cu plachete deaur, argint [i bronz, toate cele trei co-borâri. Cu o zi `n urm\ avusese locConcursul de bob – doamne, o cobo-râre, pentru Cupa „Cezar Pascu“ [itrei medalii ale ziarului „Universul“.

Agl\i]a luase Cupa, cu bobul „Ful -ger“, pentru Clubul Sportiv Pele[.

Motivul fusese suficient pentru

ca ea, `mpreun\ cu to]i prietenii s\i,s\ capete o invita]ie la recep ]ia dat\de Principesa Ileana, la Casino, `naceea[i sear\. Când Prin cipesa ridi-case paharul de [ampanie [i toasta-se: „Pentru campionii acestei zile!“,to]i ceilal]i din grup strânseser\ nc\[i mai mult rândurile n jurul ei, ca [icum ar fi dorit ca vorbele s\ cad\ [iasupra lor.

Agl\i]a zâmbise crispat, [i muia-se buzele `n [ampania din pahar,apoi se strecurase printre ei [i dis -p\ruse. Ie[ise afar\, pe terasa Casi-noului, numai `n rochia din laméperfect drapat\ de-a lungul trupuluice zburase pe z\pad\ cu numai câte-va ore mai devreme.

— Ai s\ r\ce[ti, vorbise Magdachiar lâng\ um\rul ei, unde ap\ ru seneauzit\, cu paharul `n mâ n\. De cepleci mereu?

— Ca s\ nu v\ stârnesc invidii,t\iar\ vorbele Agl\i]ei gerul curat alnop]ii de ianuarie.

Magda [i r\sturnase capul multpe spate, ar\tând lunii un gât albie[ind din mantoul `mbl\nit, [i f\ -cuse mun]ii s\ r\sune de râsul ei.

— Invidii? Cumin]ico, nu bei, nufumezi, nu dansezi [i nu pierzi niciun curs la Universitate ori la Con-servator. Cine s\ te invidieze pe ti-ne? Scufi]a Ro[ie ce e[ti!

{i Magda i cuprinse talia, o tra sec\tre ea [i o s\rut\ pe obraz, `n -gropându-[i apoi nasul `n p\rul ei.

— Magda, nu p\c\le[ti pe nimeni.Ori de câte ori câ[tig câte ceva, te`nfurii. Apoi, ori de câte ori l sup\rpe papa cu ceva, tu m\ ier]i pentruceea ce câ[tigasem mai `nainte.

O veveri]\ cobor` cu gesturifrân te dintr-un brad aflat n dreap ta.~n lumina lunii [i a ferestrelor Casi-noului, coada ei purta un nimb ro[uaprins. Un praf de z\pad\ `i pudra-se botul, la coborâre. Travers\ `n goan\ parcul, afundându-[i cutotul l\bu]ele scurte `n z\pada afâ-nat\, stricat\ de un singur [ir de ur-me ce duceau de la aleea principal\pân\ la sc\rile n dou\ bra]e ale Ca-sinoului.

La marginea urmelor omene[tise opri ca fulgerat\, se ridic\ pel\bu]ele dinapoi [i `ntinse botul `naer. Pe terasa sc\ldat\ `n luminilepetrecerii, fetele r\m\seser\ cuochii la veveri]\, uitându-[i discu -]ia. Ispr\vind de cercetat urmele dinz\pad\, veveri]a mai f\cu dou\ sal-turi [i urc\, cu iu]eal\, `n frasiniidin stânga. Din coad\ i se mai scu-tur\ o vreme z\pada, pân\ când eadisp\ru cu totul.

Magda [i Agl\i]a izbucnir\ `nrâs, strânse amândou\ `n acela[imantou de zibelin\.

— De ce crezi c\ fac asta?, conti-nu\ Magda exact din punctul n care

discu]ia r\m\sese p\r\sit\, tocmaicând Agl\i]a credea c\ se va prefacec\ nu a auzit nimic.

— Pentru c\ vrei s\ treci dreptfat\ rea, spuse Agl\i]a.

— Ceea ce nu sunt?, surâse Mag -da cu ironie.

— Nu, nu e[ti. E[ti bun\, gene-roas\, foarte cald\, de[teapt\, se`nfl\c\r\ Agl\i]a, rostind cuvinteletot mai r\spicat, pe m\sur\ ce Mag-da `ntâmpina fiecare nou\ calitatecu un hohot de râs.

— E[ti naiv\ toat\, din cre[tet [ipân\ n t\lpi, trase Magda concluzia,la final. Ai s\ suferi mult. Am s\`ncerc s\ fiu pe aproape, ca s\ tesus]in. Acum spune-mi, dac\ tot m-ai sup\rat, campioano care e[ti,vrei s\ faci ceva ca s\ te iert?

Agl\i]a nu-i r\spunse, dar o privicu un zâmbet plin de curiozitate,a[teptând s\ `n]eleag\ ce no u\n\stru[nicie mai ticluia prietena ei.O vreme se auzir\ `ntre ele numaicharleston-ul din\untru, râsetele es-tompate a câtorva zeci de oameni [iclinchetul paharelor de [ampanie.Apoi Magda spuse, `nchinând c\treAgl\i]a paharul n care mai avea unsingur strop:

— O s\ te `nscriem la „Miss Ro-mânia“. Anul acesta concurezi.


12 » avanpremier\

Simona Antonescu – Darul lui Serafim„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulDarul lui Serafim, deSimona Antonescu, careva ap\rea `n curând laEditura CarteaRomâneasc\.

AUTOAREA

Simona Antonescu s-a n\scut la Gala]i, n anul 1969, [i a copil\rit n loca-litatea }intea, jude]ul Prahova. Dup\ absolvirea Liceului „Constantin Do-brogeanu-Gherea“ (actualul Colegiu Na]ional „Nichita St\nescu“) dinPloie[ti, a urmat cursurile Facult\]ii de Chimie din cadrul Institutului Po-litehnic Bucure[ti. A debutat `n anul 2015 cu volumul Fotograful Cur]iiRegale – romanul câ[tig\tor al Concursului de Debut al Editurii CarteaRomâneasc\, edi]ia 2014. Romanul a devenit n scurt timp bestseller.

CARTEA

Romanul Darul lui Serafimleag\ trei pove[ti istorisite petrei voci diferite, care introduccititorul `n atmosfera anilornebuni ai jazzului, ai epocii `ncare se na[te viteza [i `ncep s\moar\ vechile conven]ii socia-le, `ntr-o Românie modern\,doar n aparen]\ calm\ [i pros-per\. Actori principali: NicolaeMalaxa, unul dintre cei maimari industria[i români dinperioada interbelic\, produc\ -torul locomotivelor Malaxa, in-giner talentat [i figur\ politic\foarte controversat\ a acelorani; o candidat\ la titlul de MissRomânia 1932, concurs organi-zat de revista „Realitatea ilus-trat\“; o familie de aristocra]ibucure[teni, cu un destin tra-gic, [i to]i membrii s\i strân[i`n jurul celor doi b\ie]i devârst\ [colar\. Ce au `n comuntoate aceste personaje? R\s -pun sul `l [tie numai Serafim,b\trânul cer[etor cu puteri tai-nice care str\juie[te, `n noap-tea de Vovidenie a anului 1932,impun\toarea biseric\ a Amzei.

Pe atunci, toat\ lumea putea s\ `[ivad\ mai departe de [ampanie, s\p\r\seasc\ cl\direa tot pe covorulro[u, plutitori, ne`ngreuna]i degânduri nepl\cute despre stareasociet\]ii sau viitorul planetei.

Dar pe atunci, Oscarurile erau unloc `n care nu se f\cea foartemult\ politic\.

De la Oscarurile 2016 am r\ -mas, `n principal, cu dou\ amin -tiri: faptul c\ Leonardo DiCaprioa putut, `n sfâr[it, ridica celebrastatuet\ [i c\ jum\tate din planet\`[i dore[te ca Leo s\ fie Pre[edin-tele Planetei [i s\ o scape de`nc\lzirea global\. „The Re venanta fost [i o poveste a rela]iei dintreom [i natur\. Am f\cut, `n modcolectiv, ca 2015 s\ fie cel mai

cald an `nregistrat din istorie.~nc\l zirea global\ este ceva real,care se `ntâmpl\ acum. Aceastaeste cea mai mare amenin]are cucare se confrunt\ specia noastr\,iar noi trebuie s\ lucr\m `mpre-un\ [i s\ `ncet\m s\ mai amâ -n\m“, a spus actorul. Discursuls\u a fost salutat cel pu]in la felde mult ca faptul c\ a câ[tigatPremiul Academiei Americanede Film.

Dar DiCaprio nu a fost singu-rul care a trecut rapid pestemul]umiri, pentru a vorbi desprechestiuni mai importante. ~n fie -care an, Oscarurile sunt privite,`n direct, de aproximativ 60 demilioane de oameni de pe tot glo -bul. O reclam\ de 30 de secunde di-fuzat\ `n diversele pauze ale cere-moniei cost\ `n jur de 2 milioanede dolari. {i pentru c\ atât demult\ aten]ie este o raritate, nu-mero[i câ[tig\tori aleg s\ vor-beasc\ despre o tem\ social\ saupolitic\ care `i preocup\. SamSmith, câ[tig\tor pentru cel mai

bun cântec original, [i-a dedicatpremiul comunit\]ii gay din careface parte [i a declarat c\ sper\ c\„Vom fi cu to]ii egali `ntr-ozi“. Alejandro Gonzalez Iñárritu,câ[tig\tor pentru al doilea an larând al Oscarului pentru regie, [i-a folosit timpul pentru a vorbidespre discriminarea rasial\. Ac-tri]a Alicia Vikander a vorbit,când a ridicat premiul pentru ceamai bun\ actri]\ `n rol secundar`n filmul Daneza, despre comuni-tatea transexual\. Chris Rock nus-a putut ab]ine [i a strecurat ban-curi despre faptul c\, pentru aldoilea an la rând, nu au fost nomi -nalizate persoane de culoare lanici o categorie important\.

Cel mai puternic mesaj al seriile-a apar]inut victimelor abuzuluisexual. Lady Gaga, a[a cum o vedem mai rar, f\r\ accesorii ex-travagante sau ]inute scanda loa -se, a cântat live o melodie com-pus\ pentru un documentar de-spre violurile din campusurileamericane. La mijlocul melodiei,pe scen\ a ap\rut un grup nu-meros de victime ale abuzurilor

sexuale: femei, b\rba]i, persoanef\r\ gen, studen]i de la univer-sit\]i de elit\ sau mai pu]in cunos-cute, din diverse etnii. Mân\ `nmân\, au transmis, prin lipsa lorde cuvinte, mai mult decât toatediscursurile puse cap la cap.Seara s-a `ncheiat `n aceea[icheie. Spotlight, o produc]ie care avorbit despre ancheta asupraabuzurilor sexuale ale preo]ilorcatolici, a câ[tigat premiul pentrucel mai bun film.

Tendin]a este una mai veche.~n ultimii ani, de la podiumul Os-car, s-a vorbit despre r\zboaieleignorate de [tiri, despre drep-turile comunit\]ii LGBT, despremediu, egalitatea de drepturi `n -tre b\rba]i [i femei [i politica ex-tern\ a SUA. ~n anii ’70, `n urmaunuia dintre primele discursuripolitice de la Oscar, organizatoriiau ]inut ca gazda ceremoniei deatunci – Frank Sinatra – s\ citeas -c\, `n direct, o dezvinov\]ire aAcademiei de Film. ~ntre timp, s-au resemnat [i sper\ doar ca eis\ fie cât mai rar subiect de dis-curs.

Bobi Pricop este considerat unuldintre cei mai creativi regizori aimomentului, spectacolele sale fi -gurând pe afi[ele Teatrului Act,Tineretului din Piatra Neam], Bu-landra [i Na]ional Bucure[ti. Spec-tacolul Pisica verde a fost realizatde c\tre artist `n cadrul Festivalu-lui Interna]ional de Teatru pentruPublicul Tân\r Ia[i. Ceilal]i doinominaliza]i ai categoriei regiesunt Radu Afrim (cu spectacolul

Tihna, Teatrul Na]ional TârguMure[) [i Cristi Juncu (pentruVestul singuratic, Teatrul NottaraBucure[ti). Pisica verde li se adre -seaz\ adolescen]ilor [i tinerilor [ieste o premier\ `n România dinpunctul de vedere al sistemuluisilent disco pe care realizatorii l-auutilizat `n scop estetic. Fiecarespectator prime[te la intrare o cas -c\ audio prin intermediul c\reiarecepteaz\ totul, incluzând organic

tehnica modern\ `n reprezenta]ie.Viziunea artistic\ regânde[te fun-damental [i rela]ia actori-specta-tori, ace[tia aflându-se `mpreun\`ntr-un club reconstruit scenic descenografa Irina Moscu.

Adrian Damian, absolvent alFacult\]ii de Teatru [i Televiziunedin Cluj-Napoca [i al masterului nscenografie la U.N.A.T.C. Bucu -re[ti, a semnat numeroase sceno -grafii `n teatre profesioniste, c\u -tând tot timpul expresivitateaspa]iului `n raport cu actorul. Estenominalizat al categoriei „cea maibun\ scenografie“ pentru monta -rea de la Na]ionalul ie[ean, Cân -t\rea]a cheal\, `n regia lui Radu-Alexandru Nica. Scenografia spec ta co lului pune n valoare elemen - tele de decor cu accente tipic engle -ze[ti (interior mic burghez, gr\ -din\ [i gazon, trofee din fostelecolonii britanice, cutie po[tal\ en-glezeasc\) [i costumele mulate pepersonalit\]i care apar]in acestuispa]iu, croite cu note burberrieneu[or recognoscibile. Ceilal]i doinominaliza]i ai categoriei sunt

Andu Dumitrescu, pentru Visulunei nop]i de var\ la TeatrulNa]ional Târgu-Mure[, Compania„Liviu Rebreanu“, [i OctavianNeculai, pentru Bach Files laTeatrul Bulandra, Bucure[ti.

Celelalte nominaliz\ri ale Galei(selectiv) sunt:

Debut: Ada Gale[ pentru rolulDenise din spectacolul Copilulproblem\ (Teatrul „Sic\ Alexan-drescu“ Bra[ov), Andreea T\nasepentru rolul Samira din specta-colul Balcanicele (Teatrul „TonyBulandra“ Târgovi[te) [i Alexan-dru Voicu pentru rolul Al doileab\rbat, Albert din spectacolulIluzii (Godot Cafe-Teatru).

Premiul pentru critic\ teatral\:Silvia Dumitrache, Oana Stoica [iMaria Z\rnescu.

Cea mai bun\ actri]\ n rol prin-cipal: Dorina Chiriac pentru ro -lurile Feti]a metalist\, Regizoruldin spectacolul ~ntre noi e totulbine (Teatrul Na]ional „I.L. Cara-giale“ din Bucure[ti), Emilia Dobrinpentru rolul Elena din spectacolul

Casa cu pisici (Teatrul Mic, Bu-cure[ti) [i Erzsébet B. Fülöp pentru rolul Mama din spectacolulTihna (Teatrul Na]ional Târgu-Mure[, Compania „Tompa Mik-lós“).

Cel mai bun actor `n rol princi-pal: Richard Balint pentru rolulGorge din spectacolul Uciderea ri -tualic\ a lui Gorge Mastromas(Teatrul „Regina Maria“ Oradea),Florin Piersic Jr. pentru rolulCole man din spectacolul Vestulsinguratic (Teatrul „Nottara“, Bu-cure[ti) [i Marian Râlea pentrurolul Tullius din spectacolul Mar-mur\ (Teatrul Bulandra, Bu -cure[ti).Cel mai bun spectacol: Clasa noas-tr\, de Tadeusz S obodzianek, re-gia László Bocsárdi (TeatrulNa]ional „Lucian Blaga“ Cluj-Na -poca), The Sunset Limited, de Cor-mac McCarthy, regia Andrei [i An-dreea Grosu (Teatrul UNTEATRU,Bucure[ti) [i Tihna, dup\ AttilaBartis, regia Radu Afrim (TeatrulNa]ional Târgu-Mure[, Compania„Tompa Miklós“).


opinii « 13

Cum s\ salvezi lumeacând nu e[ti Bruce Willis

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Regizorul Bobi Pricop [i scenograful AdrianDamian ar putea aduce la Ia[i trofeul UNITER

Au existat timpuri maisimple. Timpuri `n care,atunci când câ[tigai unOscar, era perfect accep -tabil s\ spui: „M\ iubi]i,m\ iubi]i cu adev\rat!“.Când câ[tig\torii se`ndreptau spre scen\ `n]inutele lor Prada sau Ar-mani, primeau statueta,v\rsau eventual olacrim\, mul]umeau tu-turor celor care au con-tribuit la realizarea filmu-lui, poate lui Dumnezeu,mult mai probabilp\rin]ilor, [i `ncheiau cuun gra]ios: „Mul]umesc“.

S\pt\mâna aceasta au fost anun]ate premiileSenatului Uniunii Teatrale din România, precum [inominaliz\rile f\cute de juriul celei de-a XXIV-a edi]iia Galei Premiilor UNITER. Teatrul pentru Copii [iTineret „Luceaf\rul“ din Ia[i figureaz\ `n list\ cu onominalizare la una dintre cele mai importantecategorii, cea de regie, cu spectacolul Pisica verde –Bobi Pricop. O nominalizare a primit [i scenografulAdrian Damian pentru Cânt\rea]a cheal\, produc]ie aTeatrului Na]ional „Vasile Alecsandri“ din Ia[i. Juriulde nominaliz\ri a fost alc\tuit din criticii de teatru:Claudiu Groza, Doina Papp, Cristina Rusiecki. GalaPremiilor UNITER va avea loc luni, 9 mai 2016, la SalaMare a Teatrului „Regina Maria“ din Oradea.

Opt piese, 55 de minute de thrashmetal, un album ale c\rui temesunt orientate `n jurul ideii decontrol, manipulare [i sclavie – dela dependen]a de ur\ („Battery“),la r\zboi („Disposable Heroes“), lamanipul\rile teleevangheli[tilor(„Leper Messiah“), violen]\ („Da -mage Inc.“) [i dependen]a dedroguri („Master of Puppets“) saunebunie („Sanitarium“).

„Am compus `ntregul disc `n,probabil, opt s\pt\mâni, `n varaaceea“, `[i aminte[te bateristulLars Ulrich. „Azi, am nevoie deopt s\pt\mâni numai s\ intru `nstudio. Ce naiba am f\cut `n varalui ’85 ca s\ construim a[a ceva, dela prima la ultima not\, `n numaiopt s\pt\mâni? Pentru DeathMagnetic, ultimul nostru disc, am

avut nevoie de 18 luni, de la mo-mentul `n care ne-am apucat s\scriem [i pân\ am `nceput `nre -gistr\rile!“

Dar Ulrich `[i aminte[te c\ [iei, membrii trupei, tr\iau lucru -rile cu totul altfel la vremea res -pectiv\: „Tr\iam [i repiram mu -zic\ vreme de 24 de ore pe zi [i nune interesa nimic altceva“.

Anul 1986 a fost un an excelentpentru thrash metal, subgen tâ -n\r [i violent al heavy metalului.Al\turi de Master of Puppets aufost lansate alte discuri esen]iale,precum Reign in Blood, al luiSlayer, [i Peace Sells But Who’sBuying?, al „rivalilor“ de la Me -gadeth. Cei patru de la Metallicanu erau nici ei ni[te debutan]i, de[ierau foarte tineri. Aduna]i `mpre-un\ `n 1981, James Hetfield (chi-tar\ [i voce), Kirk Hammett (chi-tar\), Cliff Burton (bass) [i da nezulLars Ulrich (baterie) debutaser\cu Kill’em All, `n 1983, album carenu fusese un mare succes finan-ciar, dar care ì f\cuser\ populari`n scena underground. Al doileaalbum, Ride the Lightning (1984),ì trecuser\ `n divizia superioar\,

atât `n ceea ce pri ve[te vânz\rile,cât [i aprecierile criticii. Parte dinaceast\ evolu]ie se datoreaz\ uneimai mari implic\ri a basistuluiCliff Burton, care a „predat“bazele teoriei mu zicale celorlal]imembri [i a contribuit, `n maimare m\sur\, la scrierea pieselor.Master of Puppets a continuat `naceea[i direc]ie.

„Prima mea impresie a fost c\aveam de-a face cu o forma]ie foartehot\rât\, cu un scop comun, caremuncise din greu ca s\ ajung\acolo“, a explicat Flemming Rass-mussen, produc\torul primelorpatru discuri Metallica. „~n cei doiani trecu]i de la Ride the Light-ning, b\ie]ii se maturizaser\, iarcompozi]iile se `mbu n\t\]iser\.De asemenea, puteau cânta multmai bine, gra]ie turneelor inten-sive la care participaser\.“

La cap\tul istovitoarelor tur -nee, Hammett plecase la pescuit,`n vreme ce Ulrich [i Hetfield auc\l\torit prin America, `mpreun\cu Deep Purple, afla]i `n turneu.Dup\ ce [i-au `nc\rcat bateriile,cei doi s-au retras la casa `n carelocuiau `mpreun\ [i au `nceput s\scrie noul album, `n garaj, folo -sind [i casete cu idei de la Burton[i Hammett.

„Eram [i foarte tineri, [i foarteproaspe]i“, spune ast\zi Ulrich.„{i eram mari fani ai muzicii.Aveam pere]ii plini de postere cuIron Maiden, Michael Schenker,UFO, Ritchie Blackmore. Totul, lanoi, era legat de muzic\. Ascultamtoat\ ziua Deep Purple, AC/DC,Motörhead [i pe to]i ceilal]i. Nune interesa altceva.“

Dup\ lansarea discului, cei de laMetallica au petrecut urm\toarele

luni `n turneu, `n deschidere pen-tru Ozzy Osbourne. ~ns\ soartaavea s\ ì pun\ cumplit la `ncer-care. Mai `ntâi, James Hetfield [i-a rupt bra]ul [i a trebuit s\ fiesecundat, pe scen\, de James Mar-shall, de la Metal Church. Apoi,dup\ cel de al 26-lea lor concert, laStockholm, `n septembrie 1986,trupa a fost implicat\ ntr-un acci-dent de ma[in\ n care [i-a pierdutvia]a basistul Cliff Burton. Aveanumai 24 de ani.

„Sunt 30 de ani de la Master ofPuppets [i 30 de ani de la moartealui Cliff... Au trecut deja 30 de ani“,a comentat Ulrich.

Dar `n noiembrie 1986, Masterof Puppets a devenit primul discMetallica premiat cu Discul deAur [i, de atunci, a continuat s\ sevând\ `n peste 6 milioane de exemplare numai n Statele Unite.

„Ce m\ surprinde cel mai multeste c\, atunci când ascult piese depe album difuzate la radio, elesun\ `nc\ foarte modern, chiar `npeisajul muzical actual“, m\rtu -rise[te chitaristul Kirk Hammett.

„Ideea e c\, la vremea respec-tiv\, eram doar ni[te pu[ti“, co-menteaz\ Lars Ulrich. „F\ceamparte dintr-o anumit\ mi[caremuzical\, un anume curent, dar,la vremea respectiv\, nu eramcon [tien]i de posibilit\]ile pe carele aveam la dispozi]ie. ~ntotdeau-na mi s-a p\rut c\ muzicienii dinNew York [i L.A. vor s\ fac\ partedin trupe care «s\ dea lovitura»,s\ devin\ «staruri rock», s\ cum -pere conace uria[e `n BeverlyHills [i s\ aga]e gagici. Eu nu-miaduc aminte ca noi s\ ne fi gânditla a[a ceva, pe atunci. Doar cân-tam [i beam bere.“


14 » interna]ional

A fost lansat pe 3 martie1986 [i a devenit imediatunul dintre albumeledefinitorii nu numaipentru discografiaMetallica, ci pentru genulheavy metal `n ansamblu.

Metallica: 30 de ani de la Master of Puppets

Suplimentul lui Jup


interna]ional « 15

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Asta fiindc\, spune „Le Figaro“, `n„spatele arborelui DiCaprio se as-cunde o p\dure de actori talenta]i(precum Samuel L. Jackson, BillMurray, Brad Pitt etc.), care nu auprimit nici un Oscar pân\ acum, ac-tori dintre care se data[eaz\ GaryOldman“.

Oldman, care a ratat Oscarul, n2012, pentru rolul din Tinker Tay-lor Soldier Spy, este acum omul pecare internau]ii vor s\ l trans-forme `n viitorul rege al Holly-wood-ului.

Adev\rul este c\ Leonardo Di-Caprio a ratat Oscarul de atâtea ori`ncât aparentul s\u ghinion l-a

f\cut simpatic `n ochii internau -]ilor. Atât de simpatic `ncât, camdin 2012 `ncoace, a devenit subiectde meme pe internet, de glum\ re-curent\ pe tema „lipsei de re-cunoa[tere din partea Academiei“.Se pare c\ internetul l-a „adoptat“cu adev\rat pe DiCaprio `n 2014, `nmomentul `n care Matthew Mc-Conaughey i-a suflat statueta desub nas. Iar `n 2016, internau]ii audecis s\ l ajute s\ câ[tige.

~naintea votului membrilor Aca -demiei, re]elele de socializare aufost invadate de mesaje de sus]inerea actorului [i chiar a fost creat unjoc video online cu aceast\ ocazie.

Când Leonardo a primit, `n sfâr[it,Oscarul, internetul a explodat debucurie, a[a cum a remarcat site-ulMashable.

De ce l-au evitat Oscarurile peOldman pân\ acum? Fiindc\, spununii speciali[ti, actorul britanic aavut deseori op]iuni discutabileprivind rolurile alese, spre deose-bire de Leonardo DiCaprio, care aavut `n]elepciunea s\ aleag\ multmai multe roluri „de Oscar“. ~n con-secin]\, DiCaprio a avut patru no -minaliz\ri pân\ s\ primeasc\ pre-miul, iar Oldman a fost nominalizatpân\ acum doar o singur\ dat\.

„L-am ajutat peDiCaprio, e rândullui Gary Oldman“Dup\ ce Leonardo Di-Caprio a câ[tigat premiulAcademiei pentru celmai bun rol, internau]iiau `nceput s\ se mobili -zeze pe re]elele de so-cializare pentru a-l ajutape Gary Oldman s\ devi -n\ viitorul laureat al Oscarului.

„Sunt proprietarulcelui mai negru negru“Artistul britanic de origine indian\ Anish Kapoor provoac\ opolemic\, zilele acestea, dup\ ce a cump\rat drepturile exclusiveasupra unei culori – Vantablack, considerat\ nuan]a cea mai`ntunecat\ de negru din lume. „E ireal. Este atât de negru ncât nicinu po]i s\-l vezi“, se extazia Kapoor, `ntr-un interviu acordat BBC,`n 2014. ~ntre timp, dup\ luni de negocieri, Kapoor a devenit, separe, proprietarul acestui Vantablack.

Vantablack absoarbe 99,96% din lumin\ [i a fost produs de c\tresocietatea britanic\ Surrey NanoSystems, `n scopuri militare.Ideea c\ cineva poate monopoliza o culoare a revoltat al]i arti[ti.„Ar trebui ca to]i s\ fim `n m\sur\ s\ `l utiliz\m. Nu apar]ine unuisingur om“, s-a enervat pictorul britanic Christian Furr.

La mijlocul anilor ’50, artistul francez Yves Klein a creat, dup\ani de cercet\ri, o nuan]\ special\, „albastrul Klein“, asupra c\reiaa cerut drepturile la tribunal, `n 1960.

Rolling Stones, la„debutul“ `n CubaSemn clar al schimb\rii politice: Rolling Stones va con-certa gratuit, la Havana, pe 25 martie, pentru prima oar\`n cariera lor.

Concertul, care face parte din turneul latino-ameri-can al forma]iei, „Latine Ole“, a fost anun]at chiar dec\tre membrii Rolling Stones, pe site-ul oficial. Este opremier\ pentru Cuba, care se adaug\ [i vizitei pre[e -dintelui SUA, prev\zut\ tot pentru finalul lunii martie.

Dup\ revolu]ia din 1959, muzica rock a fost conside -rat\ o „arm\ a imperialismului American“ [i a fost in-terzis\ n Cuba. ~n ultimul deceniu de relativ dezghe], eaa `nceput s\ fie, `ncetul cu `ncetul, acceptat\.

Din 2014 ncoace,mai mul]i arti[ti auf\cut vizite private`n Cuba, printreace[tia num\rân-du-se Katy Perry,Rihanna, Sting [ichiar Mick Jagger,anul trecut, care amers s\ vad\ unconcert de timba.

„CharlieHebdo“,dona]ie demilioaneLa peste un an de la atentatele de la sediulredac]iei, soldate cu 17 mor]i, redac]ia„Charlie Hebdo“ a anun]at c\ va distri buisuma de 4,1 milioane de euro, primit\ dindona]ii, apropia]ilor victimelor.

„Banii au venit de la 34.000 de donatorianonimi, din 84 de ]\ri diferite, care [i-auma nifestat astfel solidaritatea cu jurnalul«Charlie Hebdo» [i cu victimele acestor actede barbarie“, au scris re prezentan]ii redac -]iei, `ntr-un comunicat.

~n mai, anul trecut, „Charlie“ anun ]asec\ renun]\ la bani. O comisie, ns\rcinat\ deMinisterul Finan]elor, al Justi]iei [i al Cul-turii, a stabilit regulile dup\ care ace[ti banivor fi distribui]i familiilor victimelor, con-form unei „gri le de reparti]ie, confiden]ial\[i impar]ial\“.

Sunt unele persoane care nu sepot desf\[ura decât la ele acas\.Mai exact, `n baia lor. C\ dac\ a[spune sufragerie, deja d\m `nni[te feti[uri care nu fac subiectularticolului meu de azi.

Eu nu am asemenea probleme.Unde m\ apuc\, acolo m\ rezolv.Of, cât m\ enerveaz\ faptul c\ tre-buie s\ scriu cu ocoli[uri. Da,dom’le, e vorba despre treaba

mare. Nu vreau s\ v\ dau acumre]ete despre ce propor]ie de nisiptrebuie s\ adaugi ca s\ ias\ pom-pier, ci s\ v\ relatez o p\]anie câtse poate de real\.

Deci, am zis c\, `nainte de a in-tra n respectivul hypermarket, s\le accesez buda. Am salutat-o res -pectuos pe doamna care d\ cu mo -pul. Dom’le, are femeia asta oprivire de securist\…deci se uit\ latine o secund\ [i [i d\ seama dac\e[ti cu nevoie mare sau nevo iemic\. Spun `n gând algoritmul \lacu bara [i cu cioara, ca s\ v\d cecabin\ de toalet\ `mi este predes-tinat\. Drept `n gu... ra... ta! Trei.

{i aici a `nceput ceea ce vreaus\ sper c\ a fost doar o eroaretehnic\, f\r\ implica]iile psihoso-ciale, care cred eu c\ le are. Ches-tia aia ar\ta ca un mic ozeneu, alb,din plastic, lipit pe tavan, deasu -pra tronului meu. Era un senzorde prezen]\. Cu alte cuvinte, o mi-nune a tehnicii, care sesizeaz\prezen]a omului `n cabina de toa -let\ [i `l trateaz\ cu lumin\. Ca s\nu te, vorba aia, pe `ntuneric.

Nu e greu s\ v\ imagina]i pani -ca ce m-a cuprins `n momentul `ncare lumina s-a stins. Eram dintr-o -dat\ singur, pe `ntuneric, cu panta-lonii nu tocmai pe mine. Am nceput

s\ dau din mânu]e cu disperare,crezând c\ m\g\oaia alb\ o s\-[idea seama c\ a comis o eroare [i os\ „fiat lux“ din nou. Nimic. M\sim]eam ca un actor surdomut,care `[i interpreta monologul.Doar c\ aveam cel mai impasibilspectator. Adev\rul e c\ nu po]icere unui senzor de prezen]\ s\aib\ sim] artistic.

Am zis s\ arunc cu ceva `nspreel, poate sesizeaz\ prezen]a mai deaproape. Telefonul nu era o op]iu -ne, a[a c\ mi-am verificat velei t\ -]ile de ]inta[, cu portofelul. Se pa rec\ nu le am. Iat\-m\-s, dragii mei,

pe bud\, cu portofelul ajuns `n mi-jlocul `nc\perii, `n bezn\. Mai lip -sea doar s\ intre cineva, s\ m\lase caj bec, [i ziua mea era per-fect\. Atunci s-a declan[at, `n sub-semnatul, ideea c\ ozeneul \stamic are ceva personal cu mine. Orim\ crede s\ rac, ori prost, ori nai-ba [tie cum, c\ nu cunosc siste -mele de valori ale senzorilor deprezen]\, dar cert este c\ mi-amie[it din pepeni. M-am ridicat `npi cioare, am `n tins bra]ele spre el[i am strigat: B\i, d\-o naibii detreab\, dar poa te am [i eu o facultateterminat\! {i m-a crezut pe cuvânt.


16 » fast food

Premiat cu Oscar [i pentru scena-riu original (fusese nominalizat la[ase categorii), filmul reface an-cheta pornit\ de echipa de investi-ga]ii a cotidianului „The BostoneGlobe“ pentru dezv\luirea unorcazuri de pedofilie ale unor preo]icatolici din Massachusetts. Pân\la urm\, reporterii au demonstratc\ aproape 90 dintre preo]ii cato-lici din Massachusetts (adic\ 6%)se f\cuser\ vinova]i de abuz se-xual asupra minorilor, procent ca-re te face s\ te ntrebi câte sunt ca-zurile similare din toat\ lumea,despre care `nc\ nu se [tie nimic.

~n cazul acestui gen de film-an-chet\ (cum s-a `nt=mplat, mai re-cent, cu State of Play/ Jocuri la ni-vel `nalt, de Kevin Macdonald),scenariul se construie[te tocmai

peste ancheta condus\ de jur-nali[ti [i se hr\ne[te din tensiu-nea acesteia. Dar Spotlight nu areaerul fals non[alant al lui To]i oa-menii pre[edintelui, nici senza]iaacestuia de curs\ atletic\, nici nucre[te prin jocul inteligent al pro-tagoni[tilor, de[i aproape ne im-plor\ s\-l compar\m cu filmul luiAlan J. Pakula. Povestea e binescris\ ca structur\, dar e prea ex-plicativ\, nu de pu]ine ori, ca [icum n-ar avea `ncredere c\ `n]ele-gem tot – tocmai ceea ce acest gende filme ar trebui s\ evite. (Specta-torul trebuie considerat la fel deinteligent ca [i jurnali[tii.) Niciinterpret\rile nu sunt memorabile.

Mark Ruffalo e pu]in gros (anultrecut era mai bun n Foxcatcher),Rachel McAdams are prea pu]inde jucat, iar Michael Keaton edoar corect. Singurul care ar fimeritat o nominalizare la Oscar(dac\ era musai) e Liev Schreiber,care `l joac\ pe editor, un tip echi-librat [i superprofesionist, deaceea [i foarte discret. Importan]aacestui film lipsit de nuan]e, daronest, st\ n dezv\luirile pe care leface [i `n rolul de portavoce pu-blic\. Vaticanul s-a sesizat a douazi dup\ Oscaruri [i a scris `n ofi-ciosul s\u c\ Spotlight nu e unfilm anticatolic. O mi[care inteli-gent\, a[tept\m continuarea.

Oh, Carol!...

Pe cât de destupat\ a fost Acade-mia American\ de Film dându-icel mai important Oscar lui Spot-light, pe atât de b\trânicioas\ afost refuzând s\ nominalizeze Ca-rol la categoria cel mai bun film.Love story-ul dintre dou\ femei `nAmerica anilor ’50, care f\cuseparte din Competi]ia Oficial\ aCannes-ului (unde Rooney Maraluase Premiul de interpretare fe-minin\), merita s\ intre pe listafilmelor nominalizate la aceast\ca tegorie, care avea voie s\ con ]i -n\ zece pozi]ii. Dar filmul lui ToddHaynes, care nici nu se compar\

cu plicticosul Brooklyn, n-a fostnominalizat, iar lista a r\mas deopt locuri. Nominalizat la Oscarpentru alte [ase categorii, Carol emai degrab\ un film feminin de-cât feminist (`n ciuda pledoarieisale), fiind construit din detalii,jum\t\]i de gest [i capete coloratede a]\. E senzual, melancolic [iprea elaborat vizual, o variant\ fe-minin\ dulceag\ a lui BrokebackMountain. Sau cum [i-ar imaginaun b\rbat cinefil un film retro culesbiene.

~n rolul lui Carol Aird, o femeiebogat\ [i nefericit\ de care se`ndr\goste[te micu]a vânz\toarejucat\ a la Audrey Hepburn deRooney Mara, Cate Blanchett e cao stea de cinema a anilor ’40-’50:str\lucitoare, cabotin\, histrio-nic\. Filmul e un fel de [arpe Ou-roboros care se `ntoarce asupralui `nsu[i. Parc\ se na[te, tr\ie[tedin esen]a cinemaului [i se ntoar-ce tot acolo – cabotin, ireal [i iluzo-riu. Când l-am v\zut la Cannes, num-a `nnebunit. Acum mi se paremai mult un film despre fasci -na]ia cinemaului decât un lovestory cu miz\ politic\. Preferândpr\fuitul Brooklyn ([i ignorândun alt film inteligent, Steve Jobs),AMPAS a demonstrat c\ mai aremult de reformat pân\ s\ devin\credibil\.

Spotlight, de Tom McCarthy. Cu: Mark Ruffalo, Michael Keaton,Rachel McAdams, Liev Schreiber,John Slattery, Stanley Tucci

Carol, de Todd Haynes. Cu: Cate Blanchett, Rooney Mara,Sarah Paulson, Kyle Chandler

Film

Iulia BlagaTo]i oamenii papeiCâ[tigarea nea[teptat\ aOscarului pentru cel maibun film, `n 28 februarie,dup\ ce `n 27 februarieob]inuse [i Premiul Inde-pendent Spirit la aceea[icategorie, va aduce maimul]i spectatori `n sal\,dar nu va face din Spot-light un film mai bun de -cât e. Filmul lui Tom Mc-Carthy nu e To]i oameniipre[edintelui, nici dup\cum e scris [i nici dup\interpret\ri, dar e o dra -m\ corect\, profesionist\[i asumat\ pân\ la cap\t.

516

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Autonomie energetic\

516 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · pentru Bridge of Spies/ Podul spi-onilor. Cred c\...

Documents

Transcript of 516 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · pentru Bridge of Spies/ Podul spi-onilor. Cred c\...