51073097 Transmisii in Lant

28
PROIECT DE ABSOLVIRE COORDONATOR : ABSOLVENT: Prof. Ing . 2006/2007

Transcript of 51073097 Transmisii in Lant

Page 1: 51073097 Transmisii in Lant

PROIECT DE ABSOLVIRE

COORDONATOR : ABSOLVENT:

Prof. Ing .

2006/2007

Page 2: 51073097 Transmisii in Lant

2

Page 3: 51073097 Transmisii in Lant

CUPRINS

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE ……………………………….....pag.5

1.1.Definiţii…………………………………………………………………...…pag.5

1.2.Rolul funcţional şi tipuri constructive ale lanţurilor……………………...pag.5

1.3. Materiale folosite la construcţia lanţurilor ……………………………….pag.7

CAPITOLUL II

ELEMENTE DE GEOMETRIE, CINEMATICA ŞI DINAMICA LA

TRANSMISIILOR PRIN LANŢ…………………………………………………………….pag. 8

2.1.Definirea transmisiei prin lanţ……………………………………………………pag.8

2.2. Elemente geometrice ale transmisiilor prin lanţ………………………………..pag.12

2.3. Cinematica transmisiilor prin lanţ………………………………………………pag.14

2.4.Elemente constructive şi de exploatare………………..……………………….. pag. 15

2.3.1. Roţile de lanţ....................................................................................................pag.15

CAPITOLUL III MONTAREA TRANSMISIILOR PRIN LANŢ……………….…….pag.18

3.1. Roţile de lanţ utilizate în construcţia de maşini………………………………………

pag.18

3.1.1. Roţile pentru lanţuri cu bucşe şi

role…………………………………………….pag.18

3.1.2. Roţile pentru lanţuri dinţate………………………………………………………pag.18

3.2. Asamblarea transmisiilor prin lanţuri…………………………………….. ………….pag.19

3.3.Calculul transmisiilor prin lanţ.........................................................................................pag.20

3.4. Formele şi cauzele deteriorării transmisiilor prin lanţ.. ………………………………pag.21

ELEMENTE DE PROTECŢIA MUNCII Şl EXPLOATARE

A TRANSMISIILOR PRIN LANŢ………. ……………………………............pag.22

Anexa 1………………………………………………………………………………………..pag.26

Anexa 2………………………………………………………………………………………..pag.27

3

Page 4: 51073097 Transmisii in Lant

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….pag. 28

ARGUMENT

Lanţurile sunt elemente cinematice flexibile constituite din zale articulate între ele.

Funcţionarea transmisiei se bazează pe angrenarea lanţului cu roţi de transmisie prevăzute cu o

dantură specială.

Lanţurile se utilizează la acţionarea palanelor,pentru cutii de viteze,la maşini rutiere,la maşini

agricole. Sunt utilizate pentru: ridicare (suspendă, ridică şi coboară sarcini), tracţiune (deplasează pe

orizontală greutăţi la maşinile de transport) sau antrenare (transmit energia mecanică de la un arbore

la altul). Exemple de utilizare: la troliile instalaţiilor de foraj,la antrenarea arborilor din cutiile de

viteză ale maşinile agricole etc. În funcţie de destinaţie în construcţia de maşini se folosesc

următoarele tipuri de lanţuri : lanţuri cu dinţi , lanţuri cu eclise , bolţuri şi bucşe, lanţuri cu elemente

bloc, cu elemente pline şi cu elemente fasonate.

Transmisiile prin lanţuri se compun din două sau mai multe roţi de lanţ din care o roată este

motoare, iar celelalte conduse şi un lanţ care antrenează roţile prin angrenarea lui. Datorită

angrenării sunt excluse alunecările de aceea raportul de transmitere este aproximativ constant.

Avantaje: transmit puteri mari cu ir constant; încercarea redusă a arborilor deoarece nu necesită

pretensionare; randament ridicat deoarece lipsesc alunecările; ghidare sigură pe roată; funcţionează

şi în condiţii grele de funcţionare.

Dezavantaje: întreţinere pretenţioasă deoarece articulaţiile lui necesită unghi; necesita montaj

precis a arborilor şi roţilor; uzură inevitabilă în articulaţii, durabilitate limitată; produc vibraţii şi

zgomot; nu amortizează şocurile; au mers neuniform, deoarece viteza lanţului la înfăşurarea lui pe

roata variază; cost ridicat; viteza relative mici de funcţionare v max = 22m/s.

Transmisiile cu lanţ se folosesc pentru distanţe mari şi în cazurile în care mişcarea de rotaţie

trebuie transmisă fără alunecări, adică cu un raport de transmitere constant.

4

Page 5: 51073097 Transmisii in Lant

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE

1.1.Definiţii

Lanţurile sunt elemente cinematice flexibile constituite din din zale

articulate între ele.

Funcţionarea transmisiei se bazează pe angrenarea lanţului cu roţi de

transmisie prevăzute cu o dantură specială. Lanţurile se utilizează la acţionarea

palanelor,pentru cutii de viteze,la maşini rutiere,la maşini agricole. Lanţul este

format dintr-un şir de elemente asemănătoare (fig.1; inele, zale, verigi, plăci) articulate între ele şi

care sunt solicitate numai la tracţiune.

Fig.1. Transmisia prin lanţ .

1.2.Rolul funcţional şi tipuri constructive ale lanţurilor

Sunt utilizate pentru: ridicare (suspendă, ridică şi coboară sarcini), tracţiune (deplasează pe

orizontală greutăţi la maşinile de transport) sau antrenare (transmit energia mecanică de la un arbore

5

Page 6: 51073097 Transmisii in Lant

la altul). Exemple de utilizare: la troliile instalaţiilor de foraj.,la antrenarea arborilor din cutiile de

viteză la maşinile agricole etc

Tipuri constructive (fig. 2)

Lanturile pot fi: cu zale , cu eclise articulate; cu bolturi; cu bucse şi role; cu carlige şi combi

naţii ale variantelor anterioare .

6

Page 7: 51073097 Transmisii in Lant

Fig. 2. Tipuri constructive de lanţuri

1.3. Materiale folosite la construcţia lanţurilor

La alegerea materialelor pentru elementele de lanţ se va ţine seama de sarcina maximă la care sunt

supusă în timp exploatării. Astfel:

- eclisele se execută din platbandă laminată la rece din OL32, OL34, OL37, OLC45, OLC50,

precum si din oteluri aliate ca 21MoMC12;

- axele şi bucsele se execută de obicei din următoarele oţeluri: OLC16, OLC20, 30CN35 etc.

Elementele lanţului se vor supune tratamentelor termice care urmăresc creşterea duritătii şi a

uzură..

7

Page 8: 51073097 Transmisii in Lant

CAPITOLUL II

ELEMENTE DE GEOMETRIE, CINEMATICĂ Şl DINAMICĂ LA

TRANSMISIILE PRIN LANŢ

2.1.Definirea transmisiei prin lanţ

Transmisiile prin lanţ sunt cele care transmit mişcarea de rotaţie de la o roată conducătoare la

una condusă, prin angrenarea acestora cu zalele din care este constituit lanţul.

Transmisia prin lanţ serveşte la transmiterea mişcării între două sau mai multe roţi de lanţ prin

contactul dintre dinţii roţilor de lanţ şi rolele (bucşele, bolţurile) zalelor lanţului. Prin angrenare între

lanţ, ca element flexibil înfăşurat fără sfârşit peste roţile de lanţ şi dinţii acestor roţi nu se produce

alunecarea.

Transmisia prin lanţ se utilizează în cazurile în care distanţa dintre arbori este prea mică

pentru a putea fi utilizată transmisia prin curele sau prea mare pentru a putea utiliza angrenajele. Este

indicată transmisia prin lanţ atunci când se cere transmiterea unor momente de torsiune mari cu

menţinerea raportului de transmitere constant. Se pot evidenţia următoarele avantaje ale transmisiilor

prin lanţ : încărcare redusă pe arbori, randament relativ ridicat ( Η = 0,86... 0,98), gabarit redus,

funcţionează şi în condiţii grele de exploatare (praf, coroziune), permit transmiterea unor puteri

relativ mari. Printre dezavantajele transmisiilor cu lanţ se enumeră următoarele : este o transmisie

rigidă, produce vibraţii şi zgomot, necesită montaj precis al arborilor şi roţilor, necesită o întreţinere

mai pretenţioasă decât transmisiile prin curele, au viteze relativ mici (F<22 m/s).

Domeniul de puteri pentru care se poate utiliza transmisia prin lanţuri atinge limita

superioară 4 000 kW, la viteza unghiulară până la 500 rad/s şi distanţe axiale până la 8 m.

Clasificarea lanţurilor articulate este dată în STAS 2577-67 şi cuprinde următoarele tipuri:

lanţuri de transmisie (lanţuri cu eclise şi bolţuri, lanţuri Flyer, lanţuri cu bucşe, lanţuri cu role, lanţuri

cu bolţuri şi role, lanţuri cu eclise dinţate, lanţuri pentru variatoare tip PIV etc.) şi lanţuri de transport

(lanţuri cu bucşe, cu role, cu racleţi, cu furcă, lanţuri cardanice, lanţuri cu cârlige, lanţuri cu plăci

articulate etc.). Lanţul cu eclise si bolţuri (tip Galle) este normalizat în STA8 4075-53 şi STĂS

4076-53.

8

Page 9: 51073097 Transmisii in Lant

Lanţul Galle constă din zale formate din plăcuţe (eclise), articulate între ele cu bolţuri.

Capetele bolţurilor sunt închise prin nituire. în zalele exterioare eclisele sunt strânse pe bolţuri, iar la

cele interioare eclisele sunt articulate. Lanţul cu eclise şi bolţuri se foloseşte mai mult ca lanţ de

tracţiune, iar ca lanţ de transmisie este recomandat numai la viteze mici, deoarece prezintă o uzură

pronunţată în articulaţii, ca urmare a suprafeţelor mici de contact şi respectiv a încărcărilor mari .

În figura 3 este prezentată construcţia lanţului Galle.

Fig. 3. Lanţul tip Galle.

Lanţul cu eclise, bolţuri şi bucşe (fig. 4), prezintă o rezistenţă la uzură mai mare, o durabilitate

mai mare, putând fi utilizat până la viteze de 3 m/s şi sarcini mari (STAS 3006-52).

Fig. 4. Lanţul articulat cu eclise, bolţuri, bucşe.

9

Page 10: 51073097 Transmisii in Lant

Lanţurile articulate cu eclise, bolţuri, bucşe şi role STAS 5174-66 (fig.5), prezintă o durabilitate

mult sporită, deoarece angrenajul lanţului cu dintele roţii de lanţ se realizează prin rostogolirea rolei.

La acest tip de lanţ zaua exterioară constă din două eclise presate pe bolţuri iar zaua interioară este

formată din două eclise presate pe bucşe.

Fig.5. Lanţul articulat cu eclise, bolţuri, bucşe şi role.

Bucşele sunt montate cu joc pe bolţuri. Pe bucşe sunt montate cu joc rolele. Capetele

lanţurilor se îmbină cu ajutorul unor zale speciale de legătură. In cazul

unui număr par de zale (inclusiv zaua de legătură) capetele lanţurilor se îmbină direct cu o za

formată din furcă şi o eclisă demontabilă , menţinută pe bolţuri cu ajutorul unor cuie spintecate

(fig.6), sau cu ajutorul unei cleme.

Fig. 6. Îmbinarea capetelor lanţului

În cazul unui număr impar de zale (inclusiv zaua de legătură) capetele lanţului se îmbină cu o

za de legătură de construcţie specială (figura 7).

10

Page 11: 51073097 Transmisii in Lant

Fig.7. Za de legătură a capetelor de lanţ.

În cazul unor sarcini mari se folosesc lanţurile cu mai multe rânduri de zale (fig .8) executate

din aceleaşi elemente ca şi cele cu un singur rând, însă cu bolţurile de lungime mai mare. Numărul

de rânduri poate 2 sau 3.

Fig. 8. Construcţia lanţului articulat triplu.

Lanţurile dinţate sunt formate din eclise dinţate aşezate una lângă alta, articulate prin bolţuri

transversale (fig..9). în timpul funcţionarii,eclisele dinţate angrenează cu dinţii roţii de lanţ, ceea ce

pretinde o precizie ridicată de execuţie. Se pot utiliza la viteze foarte mare, fiind silenţioase.

11

Page 12: 51073097 Transmisii in Lant

Fig.9. Lanţul dinţat—geometrie.

Pentru a reduce uzura în articulaţii se utilizează o articulaţie tip cântar (fig. 10).

Fig.10. Lanţ dinţat—construcţie.

Ghidarea lanţului dinţat se face cu o eclisă centrală de conducere, care intră într-un canal

practicat în roata de lanţ.

2.2. Elemente geometrice ale transmisiilor prin lanţ

Elementele geometrice de bază ale unei transmisii prin lanţ sunt: pasul, numerele de dinţi ale

roţilor de lanţ, profilul dinţilor, distanţa între axe, lungimea şi lăţimea lanţului şi razele cercurilor

caracteristice ale roţilor de lanţ.

Pasul este parametrul de bază al lanţului care determină succesiunea ordonată a articulaţiilor

lanţului m concordanţă cu distanţa dintre flancurile active ale dinţilor roţii pe care se înfăşoară. Pasul

12

Page 13: 51073097 Transmisii in Lant

reprezintă distanţa între centrele a două articulaţii consecutive iar valorile sale sunt standardizate.

Capacitatea portantă a lanţului este dependentă de pas.

Lanţurile cu pasul mai mare au o capacitate portantă mai mare, însă permit turaţii

considerabil mai mici, funcţionează cu sarcini dinamice mari şi cu zgomot. Se recomandă alegerea

lanţurilor cu pasul minim admisibil pentru sarcina dată .

Numărul de dinţi roţii mici de lanţ (z1) se alege cât mai mare, pentru a mări durabilitatea

transmisiei. Cu cât numărul de dinţi ai unei roţi pentru lanţ este mai mic cu atât uzura este mai mare,

deoarece unghiul de rotire al zalei, în cazul când lanţul intră şi iese din angrenare de pe roata pentru

lanţ este egal cu 360°/.z. Odată cu micşorarea numărului de dinţi creşte neuniformitatea vitezei de

mişcare a lanţului şi de asemenea viteza de lovire a lanţului de roată.

Fig. 11. a — Transmisia prin lanţ ; b — Schema de calcul a elementelor

geometrice ale roţii de lanţ.

La transmisiile cu funcţionare rapidă, având viteza lanţului mai mare de 25 m/s, numărul de

dinţi ai roţii mici pentru lanţ se ia z1 ≥ 35. În cazul unui număr mare de dinţi ai unei roţi de lanţ, la

întinderea lanţului se produce o deplasare considerabilă a lanţului de-a lungul profilului. Din această

cauză, numărul maxim de dinţi ai roţilor de lanţ este limitat la 100—120 pentru lanţurile cu bucşe şi

role şi la 120—140 dinţi pentru lanţurile dinţate.

Se preferă să se aleagă numărul de dinţi ai roţilor pentru lanţ (în special pentru roata mică)

impar, ceea ce, în combinaţie cu numărul par al zalelor lanţului, contribuie la o uzură uniformă.

Razele cercurilor caracteristice ale roţilor de lanţ se determină din figura 11, b:

13

Page 14: 51073097 Transmisii in Lant

R1, 2= πpz

sauD

z

pd ≅,

180sin2

1

0

2.3. Cinematica transmisiilor prin lanţ

Ca urmare a înfăşurării poligonale a lanţului, viteza acestuia este variabilă (fig. 12). Durata

angrenării unei zale se consideră din momentul în care dintele roţii de lanţ conducătoare ia contact în

punctul A1 cu articulaţia lanţului şi până în momentul în care articulaţia următoare intră în contact cu

dintele următor, în acelaşi punct.

Viteza ramurii motoare a lanţului este determinată de viteza articulaţiei zalei abia intrată în

angrenare cu roata. După rotirea roţii cu un pas unghiular intră în angrenare articulaţia următoare.

într-o poziţie unghiulară oarecare (A1 x ) (fig. 12), când articulaţia conducătoare este rotită în raport cu

direcţia O 1A10 (perpendiculară pe direcţia ramurii conducătoare a lanţului) cu unghiul de poziţie α

1 ,viteza lanţului după direcţia ramurii (longitudinale) Vl, are următoarele valori :

Vl = V1 cos α1 = Rd cos α 1;

Vl = V 2 cos α 2 = Rd1 cos α 2 ,

Unde este viteza unghiulară constantă a roţii 1, iar ω 2 — viteza unghiulară a roţii conduse.

Fig. 12. Cinematica transmisiei prin lanţ.

14

Page 15: 51073097 Transmisii in Lant

2.4.Elemente constructive şi de exploatare

2.4.1. Roţile de lanţ

Roţile de lanţ sunt constituite din discul roţii, care are la periferie dinţi dispuşi echidistant,

şi butucul roţii, care este montat pe arborele de la care sau la care se transmite momentul de torsiune.

În funcţie de dimensiunile roţilor, pentru lanţurile cu bolţuri, bucşe sau role, acestea se pot

executa dintr-o bucată, pentru roţi de dimensiuni mici (fig. 13, a) sau din două bucăţi (disc, respectiv

butuc), îmbinate prin sudură sau asamblate prin şuruburi (fig. 13, b).

a b

Fig. 13. Roţile de lanţ

Roţile pentru lanţurile cu eclise dinţate sunt mai late decât cele pentru lanţurile clasice,

lăţimea lor fiind dată de numărul de eclise montate pe un bolţ.

Profilul dinţilor roţilor de lanţ este determinat de tipul lanţului. Geometria danturii este

definită prin forma şi mărimea profilelor dinţilor în planele frontal şi axial. Roţile pentru lanţurile cu

bucşe sau role au profilul frontal al dinţilor constituit din semiarcul locaşului rolei, flancul activ al

profilului şi arcul capului dintelui (fig.14, a). În fig. 14, b sunt prezentate profilele dinţilor în plan

axial, pentru lanţul simplu, dublu şi triplu.

Principalele elemente geometrice din cele două plane, pentru roţile lanţurilor cu bucşe sau

role, respectiv cu eclise dinţate, sunt prezentate în fig. 14, respectiv 15. Se precizează faptul că

pentru lanţurile cu eclise dinţate forma dintelui în secţiune axială este determinată de modul de

amplasare a ecliselor de ghidare (fig. 15, b, roata de lanţ este pentru eclisa de ghidare interioară).

15

Page 16: 51073097 Transmisii in Lant

Fig.15 Principalele elemente geometrice din cele două plane,

pentru roţile lanţurilor cu bucşe sau role, respectiv cu eclise dinţate

16

Page 17: 51073097 Transmisii in Lant

17

Page 18: 51073097 Transmisii in Lant

CAPITOLUL III

MONTAREA TRANSMISIILOR PRIN LANŢ

3.1. Roţile de lanţ utilizate în construcţia de maşini

3.1.1. Roţile pentru lanţuri cu bucşe şi role

La transmisiile prin lanţ se folosesc roţi cu dinţi prelucraţi prin frezare şi roţi turnate cu dinţi

neprelucraţi.

Roţile de lanţ au profilul determinat de tipul lanţului utilizat : lanţ cu eclise, bucşe şi role sau

lanţ dinţat. Roţile de lanţ cu dinţi prelucraţi prin frezare au profilul standardizat în STA8 5006-66 si

STAS 7500-66 eu o forma concavă, prelucrabil prin rulare. Pentru un număr de dinţi z = 9. .. 150

inclusiv, profilele limită ale danturii roţilor de lanţ destinate lanţurilor cu role şi zale scurte, sunt

indicate în figura 16.

3.1.2. Roţile pentru lanţuri dinţate

Profilul dinţilor la aceste roţi este mai simplu, flancurile sunt rectilinii. Necesită o precizie de

execuţie mai ridicată. Dimensiunile roţilor de lanţ sunt indicate în figura 16.

Forma secţiunii longitudinale a dintelui depinde de lăţimea lanţului şi de locul ecliselor de

ghidare. în figura 16, b, este reprezentată roata pentru eclise exterioare, iar în figura 16, c ,roata

pentru eclise interioare de ghidare. Forma butucului şi a discului roţii este asemănător cu cea a

roţilor dinţate.

Fig. 16. Construcţia roţilor pentru lanţuri articulate.

18

Page 19: 51073097 Transmisii in Lant

3.2. Asamblarea transmisiilor prin lanţuri

Transmisiile prin lanţuri sunt utilizate pentru antrenarea arborilor situaţi la distanţe mici, între 0,5 - 5 m unul

de altul, si care lucrează în condiţii grele.

Montarea transmisiilor prin lanţuri se desfăşoară în următoarele etape:

-montarea roţilor pe arbori;

- fixarea lanţurilor;

- îmbinarea lanţurilor.

Montarea roţilor pentru lanţuri se face asemănător montării roţilor de curea sau pentru

cabluri, folosindu-se asamblări cu pene sau caneluri. Se verifică apoi bătaia radială şi cea frontală,

care nu trebuie să depăşească 0,05-0,06 mm pentru fiecare 10 mm ai diametrului roţii.

Trebuie, de asemenea, verificat paralelismul axelor roţilor, dar şi deplasarea relativă a acestora.

După stabilirea lungimii lanţului se prind capetele folosindu-se metoda adecvată pentru fiecare caz

în parte conform prescriptiilor tehnologice.

In fig.17 este prezentat un dispozitiv pentru prinderea zalelor unui lant Gall.

Fig. 17 Dispozitiv pentru prinderea zalelor unui lant Gall

După montarea lanţului se verifică bătăile radiale şi axiale şi întinderea lanţului. Verificarea

întinderii lanţului se face prin măsurarea săgeţii acestuia sub efectul greutăţii proprii (fig.18).

19

Page 20: 51073097 Transmisii in Lant

Fig. 18. Verificarea săgeţii lanţului

3.3.Calculul transmisiilor prin lanţ

Calculul la strivire

Principala cauză a ieşirii din funcţiune a transmisiilor prin lanţ este uzarea articulaţiilor. La o

uzare pronunţată a acestora, lungimea lanţului creşte, nu se mai realizează o angrenare corespunză-

toare a lanţului cu dinţii roţilor de lanţ, ce măreşte zgomotul, funcţionarea devenind mai neuniformă

şi rezultând sarcini dinamice foarte mari.

Pentru evitarea acestei forme de distrugere, la lanţurile cu bolţuri, bucşe sau role, se va

efectua un calcul la strivire a zonelor în contact între care există mişcare relativă (bolţ-bucşă) şi se

vor lua măsuri constructive şi de exploatare a transmisiei – introducerea unui sistem de întindere,

respectiv realizarea unei ungeri corespunzătoare.

Prin calculul de rezistenţă la strivire a peliculei de lubrifiant se defineşte capacitatea portantă

a transmisiilor prin lanţ. Conform acestui criteriu, forţa admisibilă ce poate fi transmisă de lanţ se

calculează cu relaţia:

în care: pa este presiunea admisibilă la strivire a peliculei de lubrifiant, stabilită experimental,

pentru condiţii medii de exploatare - se alege în funcţie de pas şi de turaţia roţii mici; Al – proiecţia

suprafeţei de contact dintre bolţ şi bucşă (Al = a1d3, unde d3 este diametrul bolţului şi a1 – lungimea

bucşei); Ke – coeficient global de exploatare.

Calculul la rupere

În timpul funcţionării, se poate produce şi ruperea lanţului, datorită solicitărilor la care sunt

supuse elementele componente – eclisele şi bolţurile.

20

Page 21: 51073097 Transmisii in Lant

Astfel, pentru lanţurile cu bolţuri, bucşe sau role, conform fig.19, se pot evidenţia

următoarele solicitări:

Fig.19 lanţurile cu bolţuri, bucşe sau role,

- forfecarea bolţului în zona definită de eclisele interioare şi exterioare

42

23d

cuAA

Ff

ff

πτ ==

- încovoierea bolţului (în limita jocului dintre bolţ şi eclisa exterioară)

z

ii W

M=σ

3.4. Formele şi cauzele deteriorării transmisiilor prin lanţ

Identificarea formelor de deteriorare a transmisiilor prin lanţ şi stabilirea cauzelor care le

provoacă permit proiectanţilor să evite sau să limiteze efectele acestora şi astfel să fie respectate

condiţiile unei funcţionări sigure, într-o perioadă de timp stabilită. Se vor evidenţia atât forme de

deteriorare ce pot fi evitate prin calcule de rezistenţă cât şi prin măsuri tehnologice şi funcţionale (de

întreţinere).

Uzarea articulaţiilor este principala formă de deteriorare a transmisiilor prin lanţ, cauza fiind

apariţia, în timpul funcţionării, a unor presiuni pe suprafeţele în mişcare relativă (bolţuri-bucşe,

bucşe-role). În urma uzării se produce o mărire a lungimii lanţului, ceea ce conduce la o angrenare

incorectă a lanţului cu dinţii roţilor de lanţ. Pentru evitarea unor uzări pronunţate, între suprafeţele în

contact trebuie să existe o peliculă de lubrifiant rezistentă, presiunea efectivă în peliculă fiind

limitată la o valoare admisibilă. Calculul principal va fi la strivire a peliculei de lubrifiant din zona

de contact.

Distrugerea suprafeţelor funcţionale prin apariţia de ciupituri (oboseala de contact), ca

urmare a solicitării de contact, variabilă în timp, apare numai la transmisiile bine unse şi bine

21

Page 22: 51073097 Transmisii in Lant

etanşate, la care uzura abrazivă este neînsemnată. Se evită prin alegerea unor materiale cu durităţi

superficiale mari.

Uzarea dinţilor roţilor de lanţ poate fi micşorată prin alegerea corespunzătoare a

materialului şi tratamentului pentru acestea şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de ungere

Ruperea ecliselor, în dreptul găurilor pentru bolţuri sau bucşe, în cazul lanţurilor clasice, sau

în zona mediană a ecliselor dinţate, apare la lanţuri puternic solicitate şi care funcţionează la viteze

mari. Se impune limitarea vitezei de funcţionare şi efectuarea unui calcul de rupere statică prin

tracţiune. Prin acest calcul se ţine seama şi de existenţa altor solicitări ale elementelor constitutive

ale lanţului - de exemplu, forfecarea bolţului în zona de capăt a bucşelor şi încovoierea acestuia, în

limita jocului dintre bolţ şi bucşă.

Rotirea ecliselor faţă de bolţuri, respectiv faţă de bucşe, apare accidental, în cazul unei

execuţii şi montaj necorespunzătore a elementelor lanţului.

22

Page 23: 51073097 Transmisii in Lant

ELEMENTE DE PROTECŢIA MUNCII Şl EXPLOATARE

A TRANSMISIILOR PRIN LANŢ

Pentru buna funcţionare a transmisiilor prin lanţuri de acţionare sau a celor care intră în

construcţia transportoarelor este necesar sa fie respectate normele de întreţinere, montaj şi

exploatare.

Lanţurile de la transmisii şi cele de la transportoare sunt prevăzute de obicei cu întinzătoare

pentru a asigura întinderea necesară funcţionării.

Se consideră suficient de întins un lanţ, atunci când la o apăsare cu mâna va căpăta o săgeată de

12.. .25 mm (fig. 20).

Figura 20 Controlul întinderii lanţului

Întinderea lanţului se poate face prin deplasarea corespunzătoare a motorului, prin plasarea

înclinată a motorului pe un dispozitiv articulat sau prin întinzător (fig.20).

Întinzătorul poate fi cu autoreglarea forţei de întindere prin contragreutate (fig. 21, a) cu

reglarea forţată a forţei de întindere (fig.21, b), sau cu reglarea automată prin tendor cu arc (fig.21,

c).

Transmisia prin lanţ impune ca roţile de lanţ să se afle într-un plan , iar axele arborilor într-un

plan perpendicular pe acesta. Montarea lanţului se face astfel ca el să se afle în plan vertical. Se

evită amplasarea transmisiei astfel ca axele arborilor să fie în plan vertical pentru a evita astfel

mecanismele de întindere absolut necesare în acest caz (se va căuta în acest caz înclinarea

transmisiei).23

Page 24: 51073097 Transmisii in Lant

Fig. 21. Metode de întindere a lanţului.

Ramura motoare a lanţului trebuie să fie cea superioară. Schemele montajelor transmisiilor

prin lanţ sunt reprezentate în figura 21 .

Ungerea lanţurilor se face prin imersiune în baie de ulei, sau periodic cu unsoare consistentă.

Pentru transmisii cu lanţ cu V1 < 3 m/s se recomandă ungerea cu unsoare consistentă pentru rulmenţi

STAS 1608-65. Lanţurile care lucrează la viteze peste 3 m/s se ung cu ulei mineral, spre exemplu

M20, M30 STAS 871-68.

Fig.19 . Montajul transmisiilor prin lanţ.

24

Page 25: 51073097 Transmisii in Lant

Ungerea cu unsoare se face prin aplicarea pe lanţ a unui strat nu prea gros de unsoare şi în

acest caz nu este necesară protecţia transmisiei cu carcasă metalică, ci doar cu apărătoare pentru a

feri de accidente pe muncitori.

Ungerea cu ulei se mai poate face şi prin picurare sau cu o pompă de ulei. În aceste cazuri,

transmisia va fi prevăzută cu o carcasă sudată ce dispune de un rezervor de ulei în care se colectează

uleiul scurs de pe lanţ.

Ca măsură generală de protecţia muncii, transmisiile cu lanţ vor fi prevăzute cu apărători sau

carcase.

25

Page 26: 51073097 Transmisii in Lant

26

Page 27: 51073097 Transmisii in Lant

TRANSMISIA PRIN LANŢ .

LANŢUL TIP GALLE.

LANŢUL ARTICULAT CU ECLISE, BOLŢURI, BUCŞE.

27

Page 28: 51073097 Transmisii in Lant

BIBLIOGRAFIE

1) Alexandru Chişiu – Organe de maşini , Editura didactică şi pedagogică, 1976

Dorina Matieşan

2) Utilajul şi tehnologia meseriei – Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a şi

şcolii profesionale , Editura didactică şi pedagogică, 1996

3) Drobotă V., - Organe de maşini şi mecanisme – manual pentru licee industriale ,

Atanasiu M., clasele a X-a, a XI-a, a XII-a şi şcoli profesionale, Editura

Stere N. didactică şi pedagogică, R.A., Bucuresti, 1993.

4) Mlădinescu T. - Organe de maşini şi mecanisme, Editura didactică şi pedagogică ,

Rizescu E. Bucureşti, 1972.

Weinberg H.

5) Resetov D.N. - Organe de maşini, Editura tehnică, 1963.

6) Stere N. - Organe de maşini, Manual pentru licee industriale anii II-III-IV,

şcoli profesionale, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977

7) Paizi Gh., - Organe de maşini şi mecanisme, Editura didactică şi pedagogică,

Stere N. , Bucuresti, 1980

Lazar D.

28