ÎNVELIŞUL BIOPEDOGEOGRAFIC

- Acesta cuprinde: - vegetaţia naturală

- fauna

- solurile

EUROPA

• Factori genetici:

- condiţii climatice diverse (temperatură, umiditate)

- relieful prin altitudine (etajarea biopedogeografică), expunerea versanţilor, prezenţa văilor depresiunilor etc.

- roca determină elemente specifice intrazonale

- hidrografia determină elemente specifice intrazonale dar şi a elementelor specifice mediului acvatic

• Răspândirea geografică a elementelor biopedogeografice

Este determinată de:

- evoluţia cuaternară a sistemelor naturale datorită modificărilor climatice

- influenţa factorului antropic – defrşări, desţeleniri, vânat, pescuit colonizări, etc;

- dubla desfăşurare – în latitudine (rezultând zone biopedogeografice);

– în altitudine (rezultând etaje biopedogeografice);

11

11

24

3fag

stejar

4

5

6

2

1-vegetaţie mediteraneană; 2-stepa; 3-deşert, semideşrt; 4-păduile de foioase; 5-taiga; 6-tundră 1-vegetaţie mediteraneană; 2-stepa; 3-deşert, semideşrt; 4-păduile de foioase; 5-taiga; 6-tundră

foioase şi conifere

Europa – Europa – Harta Vegetaţiei NaturaleHarta Vegetaţiei Naturale

Zone biopedogeografice (cu desfăşurare latitudinală)

• Zona Subtropicală (mediteraneeană)

- Este dezvoltată în S Europei, în cele trei peninsule (până la aprox. 500 m altitudine), în insulele Mediteranei;

- Pădurea deţine pondere redusă ca urmare a defrişărilor milenare; foioasele cuprind specii cu frunze verzi tot timpul anului dar şi cu frunze căzătoare (stejar verde, stejar de plută, dafinul); coniferele sunt reprezentate prin mai multe specii de pini;

- formaţiuni arbustive semperviriscente, prezente pe versanţi ocupă suprafeţe întinse: maquis, garriga (în S Franţei), tomillares (în Spania), frigana (în Grecia), înlocuită cu păşuni şi plantaţii de măslin;

- Faună – broasca ţestoasă, vipera cu corn, şacalul, scorpioni, muflonul magotul;

- Soluri: castanii-roşcate, terra rosa.

• Zona de Deşert şi Semideşert

- apare în Nordul Mării Caspice – prelungire a zonelor deşertice asiatice - ocupă suprafeţe reduse în peninsula Iberică (Murcia)

• Stepa şi Silvostepa

– se dezvoltă în estul Europei – regiuni cu climat secetos, sub 500 mm – silvosepa face trecerea de la pădure (stejar termofil, frasin, tei, arbuşti) la

ierburi xerofile şi mezofile;– stepa se extinde din E României prin N Mării Negre până dincolo de

Volga şi Ural– Spre Marea Caspică se transformă în semideşert– Vegetaţia: ierburi (colilie, pelin, păiuş) şi arbuşti – Fauna: rozătoare – Soluri: molisoluri (cernoziomuri, soluri bălane); – Vegetaţia stepei a fost înlocuită în cea mai mare parte cu cea a

cerealelor şi plantelor tehnice.

• Zona Pădurilor de Foioase

- este prezentă în centrul, V Europei, Europa peninsulară;

- este formată din 2 tipuri de păduri:

- Păduri de fag apar în regiunile mai umede şi răcoroase dun V: spre E, apare în amestec cu carpenul; mai spre E apare numai ca etaj în regiunile dealurilor înalte şi în cele montane;

- Pădurile de stejar apar mai spre E decât pădurile de fag şi mai spre S , acolo unde temperaturile sunt mai mari şi umezeala mai redusă;

- Alături de stejar apar tei, frasin, arţar, ulm, arbuşti şi ierburi;

- Faună (cerbi, căprioare, lupi, vulpi, mistreţi, jderi, păsări, insecte); - Soluri: Argiluvisoluri (s. brune, s. brune argiloiluviale) Molisoluri (s.cenuşii).

• Zona Pădurilor de Conifere (boreală) – taiga

- în N Europei, până la aprox 60ºN - (Scandinavia – Munţii Ural); este cea mai întinsă unitate forestieră a Europei;

- în celelalte zone apare ca etaj în regiunile montane - vegetaţia: conifere (molid, brad, zadă) şi mesteacăn; - fauna: mamifere (urs, lup, vulpe, hermelina, elan), păsări; - soluri: spodosoluri (podzol), turbării

• Zona de Tundră (stepa rece) - în insulele arctice şi N Europei, pe ţărmurile Oceanului Arctic; - vegetaţia: ierburi, muşchi, licheni, arbuşti (mesteacăn pitic, sălcii pitice,

ienupăr pitic); - faună (ren, vulpe polară, găinuşa polară, ciuful alb); - soluri negre de tundră, slab formate.

Etajarea, vegetaEtajarea, vegetaţiei în Alpiţiei în Alpi

Etajele Biopedogeografice (cu desfăşurare altitudinală)

Sunt desfăşurate la altitudini variate, în funcţie de latitudine: - păduri de amestec – 800/1000 – 1200m; - păduri de conifere – 1200-1600/1800m; - etajul subalpin – 1600/1800 - 2200m; - etajul alpin – 2200-3000/3200m; - etajul glaciar – la peste 3200m;

NR. CRT

CLIMA VEGETAŢIA SOLURILE FAUNA LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

1 cl. subpolară

2 cl. boreală

3 cl. t.- oceaniccl. t.- contin. moderat

4 cl. t.- excesiv

5 cl. t.- semiarid şi arid

6 cl. Mediteranean

Completaţi tabelul de mai josEUROPA, ÎNVELIŞUL BIOPEDOGEOGRAFIC

ROMÂNIA

• Învelişul biopedogeografic (vegetaţie, faună şi soluri) este organizat pe zone şi etaje biopedogeografice;

• în spaţiul carpato-danubiano-pontic se interferează vegetaţia caracteristică Europei Centrale (păduri de foioase) cu vegetaţia Europei sud-estice, ponto-caspice (stepa).

• Zone Biopedogeografice (dispunere latitudinală)

Zona Stepei

– condiţionată de continentalismul climatic;– Dobrogea, Câmpia Siretului, Bărăgan, sudul Podişului Moldovei, porţiuni

din Câmpia de Vest. (stepa propriu-zisă are în Câmpia Bărăganului cea mai vestică poziţie);

– vegetaţia: ierburi xerofile;– fauna: rozătoare (iepurele de câmp,şoarecele de câmp, hârciogul,

popândăul, dihorul de stepă), păsări (prepeliţa, potârnichea, dropia);– soluri: Molisoluri (cernoziomuri, soluri bălane);– vegetaţia naturală înlocuită în bună parte cu culturi agricole, pajişti;

Zona Silvostepei

– Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei, nord-vestul Dobrogei;

– vegetaţia: pâlcuri de păduri (stejari termofili, tei), ierburi;– fauna: rozătoare;– soluri: Molisoluri (cernoziomuri cambice); – vegetaţia naturală înlocuită în bună parte cu culturi agricole, aşezări;

Zona Nemorală a Pădurilor de Foioase

- cuprinde pădurile de stejar situate la altitudini scăzute, 200-500 m, cu temperaturi mari (+10ºC); precipitaţii 450-500 mm;

- specii caracteristice: stejar, gorun, cer, gârniţă, tei, frasin, jugastru, paltin, carpen;

- pădurile au fost defrişate pe suprafeţe întinse fiind înlocuite cu păşuni, fâneţe, culturi;

soluri: Argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brun roşcate), Molisoluri (soluri cenuşii)

Etajele Biopedogeografice (cu desfăşurare altitudinală)

Etajul Fagului

- apare de regulă între 500-1200 m; în Munţii Apuseni urcă până la 1400 m, iar în Carpaţii Meridionali până la 1500 m;

- până la 600-700m sunt păduri de amestec de gorun, carpen şi fag iar în partea superioară a etajului apar păduri de amestec de fag şi brad

- soluri: Argiluvisoluri, Cambisoluri (soluri brune-acide);

- fauna: căpriorul, cerbul, veveriţa, vulpea, ursul, lupul, păsări, insecte, reptile;

- pădurile au fost înlocuite pe suprafeţe întinse cu păşuni, fâneţe, culturi;

multe suprafeţe fiind afectate de şiroire, torenţi, alunecări de teren;

• Etajul Coniferelor

- la altitudini cuprinse între 1200-1800 m; - Vegetaţia caracteristică: molid, brad, pin, zadă, zâmbru - Fauna: urşi, cerbi, râşi, lupi, cocoş de munte, găinuşa de alun; - Soluri: spodosoluri (podzoluri); - defrişările masive au generat coborârea limitei superioare a pădurii,

procese de versant;

• Etaj Subalpin - 1800-2200 m ; Etaj Alpin – peste 2200 m

- Vegetaţia: ienupăr, jneapăn, afin, merişor (subalpin) şi ierburi, muşchi, licheni, stâncării (alpin);

- Soluri: Spodosoluri şi Umbrisoluri (subţiri, în formare); - Fauna – capra neagră, marmota, vulturi, insecte; - vegetaţia naturală înlocuită cu păşuni; turism necontrolat (degradarea

terenurilor)

Vegetaţia Intrzonală

• Vegetaţia de Luncă este dezvoltată în luncile marilor râuri, precum şi în Lunca şi Delta Dunării unde apar specii de arbori de esenţă slabă: salcia, plopul, aninul, dar şi pajişti de luncă şi arbuşti (cătina)

HARTA SOLURILOR

NR. CRT

CLIMA VEGETAŢIA SOLURILE FAUNA LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

1 cl. subpolară Tundra soluri de tundrăs. negre-acides. humico-silicatice

renul, iepurele alb, vulpea polară,ursul polar

ţărmul Oc. Arctic

2 cl. boreală Păd. de conifereMolid, brad, pin, zada,laricea

spodosoluris. podzolice, s. de turbării

ursul, râsul,lupuzibelina, veveriţalelanul, cerbul

pen.Scaninavică – M.Ural

3 cl. t.- oceaniccl. t.- contin. moderat

Păd. de foioasefag, carpen, stejar

cambisoluris.brune -acideargiluvisoluris. brune, s.brune-roşcate

lupul, vulpea jderulmistreţul.căpriorulcioănitoarea , cinteza

Europa Centrală

4 cl. t.- excesiv Stepaierburi, arbuşti(măceş, porumbar)

molisoluricernoziomuri, s. bălane

rozătoarelereptilepăsări

N Mării Negre până la M. Caspică

5 cl. t.- semiarid şi arid seideşert soluri de deşerts. nisipoase

ţărmul M. Caspice

6 cl. mediteranean Veg. mediteraneanpăduri:sejarul verde, s. de plutătufişuri: maquis, gariga, frganaplantaţii: măslin, citrce, viţa de vie

soluri mediteraneenes. maroniis. roşiiterra rosa

scorpionul, vipera cu corn,broasca ţestoasă, magotul, şacalul

sudul mediteranean

EUROPA, ÎNVELIŞUL BIOPEDOGEOGRAFIC