5. APLICA II PRIVIND REPREZENTAREA CORPURILOR … · 5. APLICA II PRIVIND REPREZENTAREA CORPURILOR...

5. APLICA�II PRIVIND REPREZENTAREA CORPURILOR GEOMETRICE ÎN DESENUL TEHNIC

5.1 Dispunerea proiec�iilor

S� se reprezinte, pe format A3, în proiec�ie ortogonal�, dup� metoda „European�” (fig. 5.1.1) �i „American�” (fig. 5.1.2), cele �ase proiec�ii rezultate, împreun� cu imaginea izometric� a obiectelor definite în aplica�iile 5.1.3 ÷ 5.1.38, în conformitate cu no�iunile cuprinse în SR EN 5458-2 : 2002, ca în exemplele urm�toare. În exemplele propuse spre rezolvare, s�geata indic� proiec�ia principal� a obiectului.

Fig. 5.1.1

Fig. 5.1.2

s

s

APLICA�II DE GEOMETRIE DESCRIPTIV� �I DESEN

90

5.1.3 5.1.4

5.1.5 5.1.6

5.1.7 5.1.8

Aplica�ii privind reprezentarea corpurilor geometrice în desenul tehnic

91

5.1.9 5.1.10

5.1.11 5.1.12

5.1.13 5.1.14


92

5.1.15 5.1.16

5.1.17 5.1.18

5.1.19 5.1.20


93

5.1.21 5.1.22

5.1.23 5.1.24

5.1.25 5.1.26


94

5.1.27 5.1.28

5.1.29 5.1.30

5.1.31 5.1.32


95

5.1.33 5.1.34

5.1.35 5.1.36

5.1.37 5.1.38


96

5.2 Determinarea celei de-a doua �i a treia proiec�ii �i definitivarea formei muchiilor de intersec�ie în conformitate cu no�iunile cuprinse în STAS 105 - 87

5.2.1 5.2.2

5.2.3 5.2.4 5.2.5

5.2.6 5.2.7 5.2.8

5.2.9 5.2.10 5.2.11

5.2.12 5.2.13 5.2.14


97

5

5020

Ø15?

20

Ø30

55

10

Ø50

Ø20

30

15

?

5.2.15 5.2.16

SØ60

Ø10

15

?

15

20

?

10

Ø20

40

SØ60

1015 ?

5.2.17 5.2.18

2510

70

35

Ø60

Ø20

15

?

5

80

40

1510

30

Ø35Ø25

25

60°

?

Ø15

5.2.19 5.2.20


98

Ø30

10

?

15 6

50

8

5

60°

Ø20

20

80

1520

10

10

30 Ø40

?

5.2.21 5.2.22

?

SØ40

7

SØ40

7

?

Ø7

?

5.2.23 5.2.24

20

Ø45

645 ?

?

?

?

?

6520

7

1515

30

?

5

Ø20

5.2.25 5.2.26


99

Observa�ie: Dat� fiind problematica aplica�iilor, s-a considerat necesar s� se realizeze cotarea unor elemente reprezentate prin linii de contur sau muchii acoperite, cotele urmând a fi redistribuite, dup� rezolvarea aplica�iilor, pe proiec�iile c�utate.

5.2.27 5.2.28

5.2.29 5.2.30

5.2.31 5.2.32


100

5.2.33 5.2.34

5.2.35 5.2.36

5.2.37 5.2.38


101

5.2.39 5.2.40

5.2.41 5.2.42

5.2.43 5.2.44


102

5.2.45 5.2.46

5.2.47 5.2.48

5.2.49 5.2.50


103

5.2.51 5.2.52

5.2.53 5.2.54

5.2.55 5.2.56


104

5.2.57 5.2.58

5.2.59 5.2.60

5.2.61 5.2.62


105

5.2.63 5.2.64

5.2.65 5.2.66

5.2.67


106

5.2.68 5.2.69

5.2.70 5.2.71

5.2.72


107

5.2.73 5.2.74

5.2.75 5.2.76

5.2.77


108

5.2.78

5.2.79

5.2.80


109

5.2.81

5.2.82

5.2.83


110

5.2.84

5.2.85

5.2.86


111

5.3 Excep�ii de la dispunerea normal� a proiec�iilor

Fiind cunoscut� proiec�ia principal� a obiectului, completa�i desenele din exemplele ce urmeaz� cu vederile (sec�iunile) rezultate dup� direc�iile indicate, întocmite în conformitate cu no�iunile cuprinse în STAS 105 – 87.

5.3.1 5.3.2

5.3.3 5.3.4

5.3.5 5.3.6


112

5.3.7 5.3.8

5.3.9 5.3.10

5.3.11 5.3.12

5.3.13 5.3.14


113

5.3.15 5.3.16

5.3.17 5.3.18

5.3.19 5.3.20

5.3.21 5.3.22


114

Fig. 5.4.1

5.4 Exemple de cotare. Aplica�ii privind cotarea corpurilor geometrice Cotarea este opera�iunea de înscriere pe desenul unui obiect a valorilor numerice ale

dimensiunilor elementelor geometrice ale acestuia, precum �i a valorilor numerice ale dimensiunilor prin care se determin� pozi�ia relativ� a acestor elemente. Cotarea cuprinde urm�toarele opera�iuni: - dispunerea pe desen a elementelor cot�rii, cu excep�ia cotelor; - m�surarea dimensiunilor cotelor �i înscrierea cotelor (la desenul de releveu); - verificarea înscrierii cotelor. Cota este valoarea numeric� a unei dimensiuni, înscris� pe desen direct sau printr-un simbol literal. Ea poate fi înso�it� de simbolurile, cuvintele sau prescurt�rile necesare pentru precizarea elementului cotat.

Elementele cot�rii sunt: linia ajut�toare, linia de cot�, inia de indica�ie, extremit��ile liniei de cot�, punctul de origine �i valoarea propriu-zis� a cotei. În func�ie de rolul pe care îl au în definirea unui obiect, cotele (fig. 5.4.1) pot fi: func�ionale (F); nefunc�ionale (NF) sau auxiliare (AUX).

Cota func�ional� (fig. 5.4.1b �i c) este o cot� esen�ial� pentru func�ionarea obiectului, ea se poate referi la:

- dimensiunea unui element func�ional, ce are un rol important în asigurarea calit��ii func�ionale a obiectului (ex.: un alezaj, un um�r de sprijin, o lungime sau diametru de filet �.a.); - dimensiunea care determin� pozi�ia unui element func�ional. Cota nefunc�ional� (fig. 5.4.1b �i c) este o cot� neesen�ial� pentru func�ionarea obiectului, dar indispensabil� pentru determinarea formei lui; cotele nefunc�ionale servesc pentru executarea �i verificarea obiectului reprezentat. Cota auxiliar� (fig. 5.4.1b) este o cot� ce se indic� informativ, în scopul de a prezenta date utile �i de a evita unele calcule; ea este necesar� pentru executarea �i verificarea obiectului �i decurge din celelalte cote indicate pe desen. Cota auxiliar� se înscrie între paranteze �i f�r� toleran�e. În reprezent�rile urm�toare sunt redate, prin exemple, regulile de execu�ie grafic� a elementelor cot�rii folosite în desenul industrial, respectiv forma, dimensiunile �i dispunerea acestora, realizate în conformitate cu prescrip�iile din SR ISO 129 – 1994.


115

Fig. 5.4.2

Fig. 5.4.3

Fig. 5.4.4

Fig. 5.4.5

a) b)

Fig. 5.4.6

1. Exemplu de cotare a profilurilor curbe (fig. 5.4.2);

2. Exemplu de cotare a obiectelor reprezentate într-o proiec�ie unic�; a treia dimensiune, grosimea, este înscris� pe linia de indica�ie (fig. 5.4.3);

3. Exemplu de cotare a obiectelor reprezentate într-o proiec�ie combinat� – jum�tate vedere �i jum�tate sec�iune; cotele sunt separate distinct, pe vedere sunt înscrise cotele ce definesc forma exterioar� �i pe sec�iune cele ce definesc forma interioar� (fig. 5.4.4);

4. Exemplu de înscriere a valorilor unor dimensiuni, în cazul în care liniile de cot� paralele sunt intersectate de o ax� a reprezent�rii (fig. 5.4.5);

5. Exemple de cotare a obiectelor simetrice – prin linii de cot� delimitate la un singur cap�t prin s�ge�i (fig. 5.4.6a �i b);


116

Fig. 5.4.7

Fig. 5.4.10

Fig. 5.4.8

Fig. 5.4.9

Fig. 5.4.11

6. Exemplu de cotare a elementelor repetitive (fig. 5.4.7a �i b) �i/sau echidistante (fig. 5.4.8a �i b) pe reprezentarea unui obiect;

7. Exemplu de cotare prin coordonate (fig. 5.4.9);

8. Exemple de cotare fa�� de un punct de origine (fig. 5.4.10 �i fig. 5.4.11);


117

Fig. 5.4.12

Fig. 5.4.14

Fig. 5.4.13

Fig. 5.4.15

Fig. 5.4.16

9. Exemplu de cotare tabelar� a pieselor executate în mai multe variante dimensionale (fig. 5.4.12);

10. Exemple de cotare a canalelor de pan� (fig. 5.4.13 �i fig. 5.4.14);

11. Exemplu de cotare a suprafe�elor sferice (fig. 5.4.15);

12. Exemple de cotare a te�iturilor (fig. 5.4.16);


118

Fig. 5.4.17

Fig. 5.4.18

Fig. 5.4.20 Fig. 5.4.21

Fig. 5.4.19

13. Exemple de cotare a adânciturilor (fig. 5.4.17a �i b); la adâncituri se coteaz� diametrul impus.

14. Exemple de cotare a unghiurilor (fig. 5.4.18a �i b);

15. Exemple de cotare a elementelor conice (fig. 5.4.19a, b, c �i d);

16. Exemple de alegere a bazelor de cotare (BC): - pentru piese prelucrate prin strunjire (fig. 5.4.20); - pentru piese turnate (fig. 5.4.21).


119

Pornind de la exemplele prezentate anterior, efectua�i cotarea reperelor incluse în desenele ce urmeaz� în conformitate cu regulile de cotare prescrise prin SR ISO 129 - 1994.

5.4.22 5.4.23 5.4.24

5.4.25 5.4.26 5.4.27

5.4.28 5.4.29 5.4.30

5.4.31 5.4.32 5.4.33

5.4.34 5.4.35 5.4.36

5.4.37 5.4.38 5.4.39

5.4.40 5.4.41 5.4.42

5.4.43 5.4.44 5.4.45


120

5.4.46 5.4.47 5.4.48

5.4.49 5.4.50 5.4.51

5.4.52 5.4.53 5.4.54

5.4.55 5.4.56 5.4.57

5.4.58 5.4.59 5.4.60

5.4.61 5.4.62 5.4.63

5.4.64 5.4.65 5.4.66

5.4.67 5.4.68 5.4.69


121

5.4.70 5.4.71 5.4.72

5.4.73 5.4.74 5.4.75

5.4.76 5.4.77 5.4.78

5.4.79 5.4.80 5.4.81

5.4.82 5.4.83 5.4.84

5.4.85 5.4.86 5.4.87

5.4.88 5.4.89 5.4.90


122

5.4.91 5.4.92 5.4.93

5.4.94 5.4.95 5.4.96

5.4.97 5.4.98 5.4.99

5.4.100 5.4.101 5.4.102

5.4.103 5.4.104 5.4.105

5.4.106 5.4.107 5.4.108

5.4.109 5.4.110 5.4.111


123

5.4.112 5.4.113 5.4.114

5.4.115 5.4.116 5.4.117

5.4.118 5.4.119 5.4.120

5.4.121 5.4.122 5.4.123

5.4.124 5.4.125 5.4.126

5.4.127 5.4.128 5.4.129

5.4.130 5.4.131 5.4.132


124

5.4.133 5.4.134

5.4.135 5.4.136

5.4.137 5.4.138

5.4.139 5.4.140


125

5.5 Aplica�ii privind dispunerea �i execu�ia sec�iunilor propriu-zise

Efectua�i sec�iunile indicate în desenele de mai jos, în conformitate cu regulile cuprinse în STAS 105 – 87, astfel încât prin ele s� fie exemplificate urm�toarele tipuri de sec�iuni propriu-zise: obi�nuit�; cu vedere; deplasat� �i / sau suprapus�. Cota�i desenul final rezultat.

5.5.1 5.5.2

5.5.3 5.5.4

5.5.5 5.5.6

5.5.7 5.5.8


126

5.5.9 5.5.10

5.5.11 5.5.12

Gaura patrunsa

A

A

B C

BC

5.5.13 5.5.14

C

CB

A

AB

Gauri patrunse

A

A

B

C

B

5.5.15 5.5.16


127

5.6 Aplica�ii privind execu�ia sec�iunilor frânte �i în trepte

Efectua�i sec�iunile frânte indicate în desenele de mai jos în conformitate cu regulile cuprinse în STAS 105 – 87. Cota�i desenul final rezultat.

��30

15

23

15135°

53

60

�

Ø30

�

33

15

R5R119

21

Ø30

Ø45

Ø15

2 gauri Ø82 gauri Ø12 45°

98

A

2142Ø21

Ø35

21

42

Ø84

63

�

14

31

��

5.6.1 5.6.2

15R60

Ø12

0

A

4 gauri Ø15

Ø60

R15

30

15

Ø30

7

122 ga

uri Ø

12

75

12Ø15

30Ø

53Ø

30

R9

R83

18

6

135°

R53

Ø30

Ø23

10

5.6.3 5.6.4

5.6.5 5.6.6


128

Efectua�i sec�iunile în trepte indicate în desenele de mai jos. Cota�i desenul final rezultat.

210

55

23 23

Ø35

Ø30

70

210

4550

150

R30

A

35

R30

R20

A - A A

110

36 160

2540

35

A

16

40

A

2 ga

uri Ø

20

A - A60

22

R16

Ø30

5.6.7 5.6.8

64

R9

148

A

10

610

64

70

R25

AR34

R43

Ø8

R2

R2

M8

Ø25

Ø40

R2

8060

45

20

70

3825

140

180

36

Ø124315

R12

R40R30

Ø44

17

R7

23

Ø30 60

A

A

A 5.6.9 5.6.10

R3

16860

Ø32

A M10

R1278

R12

4xØ10

Ø24

Ø62

Ø48R333

A - A

96

A

18

60

14

R7

138

A

18

42 72Ø1718 42

20

60 42

A

96

84

31

42

A-A Ø9 18

5.6.11 5.6.12


129

20

4848

108

Ø8

A

Ø32

Ø12

3668

4

Ø44

A - A

24

Ø56

100

A

16

5.6.13 5.6.14

5.6.15 5.6.16

5.6.17 5.6.18


130

5.7 Aplica�ii privind reprezentarea pieselor desf��urabile

Fie obiectele definite în desenele ce urmeaz�. Pornind de la exemplele de mai jos (fig. 5.7.1, 5.7.2, 5.7.3, 5.7.4 �i 5.7.5), completa�i fiecare desen cu reprezentarea desf��urat� a fiec�rui obiect, apoi cota�i desenele astfel rezultate.

30

R15

140

min

.35

Ø10

605

min44

Ø62

R5

��

�

��

��

��

�

�

��

��

�

� �

�

�

��

��

��

��

�

��

��

��

5.7.2 5.7.3

50

3 gauri Ø12

3535

25

40

125

3

R4

24

3880 14

7

Ø14

(120)

90

(45)30

2880

Ø14

R15

40

R15

R6gros. 5 30

Fig. 5.7.1


131

60°

40

90

140

R5

R6

12

30

R2

3

R5

R2

70

30

78R8

30

34

12

R10

R15

R6

5.7.4 5.7.5

5.7.6 5.7.7

5.7.8 5.7.9

5.7.10 5.7.11


132

5.7.12 5.7.13

5.7.14 5.7.15

5.7.16 5.7.17

5.7.18 5.7.19

5. APLICA II PRIVIND REPREZENTAREA CORPURILOR … · 5. APLICA II PRIVIND REPREZENTAREA CORPURILOR...

Documents

Transcript of 5. APLICA II PRIVIND REPREZENTAREA CORPURILOR … · 5. APLICA II PRIVIND REPREZENTAREA CORPURILOR...