Cuprins

Pagina

I.Tema 1 proiect:

1.Introducere………………………………4

2.Prezentarea utilajului……………....5

3.Expunerea problemei………..………7

II.Tema 2 proiect:

1.Introducere…………………………….12

2.Prezentarea utilajului……………...13

3.Expunerea problemei………..….…14

III.Tema 3 proiect:

1.Expunerea problemei………………16

IV.Bibliografie……………………………..….19

1

I.

“Sa se dimensioneze si sa se determine marimile specifice coacerii franzelei de 0.250Kg ,folosind un cuptor tunel cu banda (tip 1).”

2

1.Introducere

Cuptoarele tunel se produc conform unui principiu classic, dar caruia ii se adauga un design personal caracteristic fiecarui cuptor prin cerintele specifice si din aceasta cauza nici un cuptor tunel nu este la fel . Aceste cuptoare ofera o flexibilitate unica si care poate fi utilizata pentru toate tipurile de produse . Un cuptor consta intr-un numar de zone de incalzire diferite , fiecare avand o regulare separata caldurii superioare si a celei inferioare . Aceasta facilitate ofera setarea optima pentru curbura de caldura necesara fiecarui produs . Se utilizeaza frecvent in unitatile cu capacitate mare de productie. Este un cuptor cu functionare continua si se compune dintr-o carcasa metalica izolata termic,in interiorul careia se afla tunelul de coacere prevazut cu o banda transportoare care trasporta aluatul din camera de coacere.

Cuptoarele tunel sunt incalizite electric sau direct prin combustibil ars conform cerintelor clientului . Pot fi adaptate pentru diferite tipuri de benzi ; exemplu banda de plasa bobinata fin sau larg, benzi solde de otel , benzi de panza metalica sau piatra de temelie . Intinderea maxima a cuptoarelor cu banda de panza metalica este de 4 metri . Dimensiunea fiecarui tunel depinde de capacitatea rezultata in urma cerintelor clientului , si traseul conditiilor de baza. Cuptoarele tunel sunt realizate in 2 versiuni de baza depinzand de intervalul de temperatura pentru care sunt realizate : exenplu temperatura normala pana la 350 °C. Cuptoare tunel Sveba-Dahlen sunt renumite pentru fiabilitatea lor si costurile de intretinere scazute .

3

2.Prezentarea utilajului

3.1 Schema cuptorului tunel Figura 1 este o vedere în plan a cuptorului tunel cu porţiunea de sus îndepărtată pentru a vedea dispunerea diferitelor elemente ale tunelului.Elemente componente :1 -corpul cuptorului; 2 -camere de coacere; 3 -incinta interioară;4 -zona de încărcare; 5 -zona de descărcare; 6 -zona de mânuire;7 –cuvă;8 -dispozitiv de transport;9 -cale de rulare; 10 –transportor;11 -podeaua cuptorului;12 –celule;13,14 -pereţii laterali;15 -uşă de acces; 16 -mecanism electric de susţinere a uşii;17 –deflector;18 -dispozitive de emisie de microunde; 19 -grup de producere a fluxului de aer comprimat;20 –rezistente;21 –turbina; 22 -motorul turbinii;23 -reţea deflectoare; 24 –injector;25 -tub protector;26 -scut electro-rezistent;

4

27 -unghi de protecţie; 28 -unghi de reorientare;29 -unghi de proiecţie

5

Figura 2 : Este o vedere în perspectivă în secţiune transversală arătând două din zonele de coacere ale cuptorului tunel .Figura 3 : Este o

vedere în secţiune transversală a cuptorului tunel .

Cuptor tunel cu banda tip1.

Nr.vetrelor 1Dimensiunea vetrelor:

• Lungime(m)• Latime(m)

101.1

Suprafata totala de coacere(m2)

11

Produs Masa prod(kg)

Diametru(cm)

Lungime(l2)

Latime(l1)

H

Franzelute 0.250 - 21 7-8 4-4.5

3.Expunerea problemei.

a).Calculul numarului de produse ce se pot aseza pe 1m latime a vetrei (n1).

n1=(100-a) /( l1 + a)n1=(100-3)/(7+4);n1=9.7 numar produse.

b). Calculul numarului de produse ce se pot aseza pe 1m latime a vetrei (n2).

n2=(100-a) /( l2 + a)n2=(100-3)/(21+3);n2=4.04 numar produse.

6

l1=lungime produs(35cm).l2=latime produs(10cm).a=distanta dintre bucatile asezate pe vatrain cm (2-5 la franzela,in cazul nostru luam 4).

c).Calculul cantitatii de produs ce incape pe 1m2 de vatra (M).

M=n1*n2*m m=masa produsului in Kg.

M=9.7*4.04*0.250; M=9.79Kg/m2.

Date obtinute:

• Tunelul are o lungime de 10m ,latime de1.1m si suprafata totala de coacere de 11m2.

• Daca cuptorul are o suprafata de 11m2 iar noua ne incap 9.79Kg produs pe m2,la o productie vom avea:

9.79*11=107.69Kg produs.

• Daca facem o verificare vom obtine urmatoarele: pe o suprafata de 11m2 ai cuptorului ne intra 107.69Kg produs si 431.52 produse ;deci vom calcula:107.69/431.52=~0.250Kg

d).Calculul productivitatii.

Q=(S*M)*(60/t). [Kg/h]

M=incarcarea specifica a vetrei(12.63Kg/m2).S=suprafata de coacere(26m2).t=durata de coacere(20min).

1h………………………….60minXh………………………….20min

7

X=0.33h

Q=(11*9.79)*(60/0.33)=19579.11Kg/h

e).Calculul indicelui de utilizare intensiva a cuptorului.

Iu=M/(S*T) [Kg/m2h].

T=timpul efectiv de functionare a cuptorului(12h)S=suprafata totala(26m2)

Iu=9.79/(11*12)=0.07Kg/m 2 h.

f).Calculul capacitatii de productie.

P=S*IU*T [Kg].

T=24hIu= indicelui de utilizare intensiva a cuptorului.

P=11*0.07*24=18.48Kg

g).Calculul consumului de combustibil necesar coacerii.

-la coacere se consuma caldura pentru incalzirea aluatului si evaporarea apei,ceea ce reprezinta consumul theoretic;si pentru formarea aburului necesar umezirii camerei de coacere si pentru acoperirea pierderilor,ceea ce reprezinta consumul efectiv pentru coacere.

Consumul teoretic se determina tinand seama de urmatoarele procese fizice ce au loc in aluat in timpul coacerii:

g1).Calculul cantitatii de caldura necesara incalzirii bucatii de aluat.

8

Q1=mal*Cs.al(tf-ti)

Cs.al=0.6Kcal/Kg grad

Cs.al=(mf*cf+ma*capa)/(mf+ma).

• Pierderi de fermentatie 2% (2/100*0.250=0.005).• Pierderi de coacere 8% (8/100*0.250=0.02).• Pierderi la racire 3% (3/100*0.250=0.007).

mal=0.250+0.005+0.02+0.07=0.845Kgtf=100octi=30oc

Q1=mal+Cs.al(tf-ti)Q1=0.345+0.6*70=42.34Kcal

g2).Calculul cantitatii de caldura necesara pentru evaporarea apei din aluat.

Q2=(mal-mp)*K*Cv

K=constanta(0.95)Cv=caldura latenta de vaporizarea apei la 100oC(540Kcal/Kg).

Q2=(0.345-0.250)*0.95*540=48.73Kcal

g3).Cantitatea de caldura necesara formarii cojii.

Q3=mp*a*Cs.uscata*(t2-t1)

9

a=20% din mp(a=0.15)Cs.uscata=0.34Kcal/Kg

Q3=0.250*0.15*0.34*(180-100)=1.02Kcal

g4).Calculul consumului teoretic total de caldura.

Qtot.=Q1+Q2+Q3

Qtot.=42.34+48.73+1.02=92.09Kcal .

II.

“Sa se calculeze capacitatea de productie si puterea necesara actionarii unui valt dublu automat tip VDI622,utilizat la srotarea graului cu greutatea hectolitrica de 78Kg/hl.”

10

FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU O MOARÃ DE GRAU MODULARÃPE ORIZONTALÃ CU 3 VALTURI

1.Introducere.

În ultimul deceniu, sectorul de morărit din România a cunoscut profunde transformări prin faptul că s-au dezvoltat foarte mult capacităţile mici şi medii de producţie, concomitant cu reducerea capacităţilor industriale.Integrându-se în tendinţele actuale ale industriei de morărit, de satisfacere a cerinţelor

11

tot mai exigente din partea consumatorilor, cu unităţi de mică şi medie capacitate de lucru, S.C. IMA S.A. Iaşi a realizat mori de grâu, cu capacităţi cuprinse între 350 şi 1400 kg/h.Morile de grâu se execută într-un ansamblu de module funcţionale, a căror construcţieşi amplasare în plan orizontal, realizează operaţiile de: curăţare, umectare, condiţionare, aspiraţie, transport, măcinare, cernere şi colectarea produselor finite.Construcţia modulară a morilor de grâu permite rezolvarea următoarelor probleme:

• secţiunea de curăţătorie şi condiţionare include utilaje mecano-pneumatice pentru separarea impurităţilor (praf, pleavă, spărturi şi seminţe de buruieni), maşini de periat, separatoare de pietre, decojitoare şi utilaje pentru condiţionare grâu (umectare şi odihnă 6-8 ore). Pentru evitarea spărturilor şi reducerea consumului energetic, transportul grâului se realizează cu elevatoare;

• secţiunile de măcinare şi cernere s-au realizat sub forma a două module distincte, iar transportul măcinişului între acestea se face pneumatic. Prin această soluţie se asigură o răcire bună a tăvălugilor în timpul lucrului şi se evită condensul atât în valţuri cât şi pe conductele de transport; S.C. IMA S.A. IASI 2/7

• construcţia morilor de măcinat grâu, sub formă de module dispuse orizontal, reduce costurile investiţiei pentru construcţie clădire cu cel puţin 50-60%;

• construcţia pe module a morilor permite amplasarea acestora în clădiri deja existente prin realizarea altor dispuneri a utilajelor;

• intervenţiile asupra utilajelor se pot face cu uşurinţă;• se reduc riscurile de apariţie a accidentelor;• se reduce numărul de personal, pentru deservirea morii.

2.Prezentarea utilajului.

Maşina universală de mărunţii fin Microfin-Capul de mărunţire al morii coloidale Molacol

12

Fig. Maşina universală de mărunţii fin Microfin-R-200: 1 - carcasa electromotorului; 2 - placă de bronz; 3 - manetă de

blocare; 4 - carcasa mecanismului de tăiere; 5 - sită; 6 - cilindru de alimentare; 7 - pâlnie de alimentare; 8-piuliţă de strângere; 9-

cuţit rotativ cu trei aripi; 10-inel de ghidare; 11 -aruncător de pastă; 12-racord de evacuare; 13-piuliţă de strângere; 14 - roată

de reglare; 15 - picioare reglabile.

Fig. 9.16. Capul de mărunţire almorii coloidale Molacol-ia

1 - pâlnie de alimentare;2 -_sf.tor;3 - rotor;4 - mânerul piuliţde reglare;5 - pâlnie de evacuare .

Caracteristicile tehnice ale valturilor clasice cu

doi cilindri utilizatii industria moraritului in 4 variante constructive

13

Caracteristici VDI622 VDI822 VDA825 VDA1025Dimensiunile tavalugilor:-lungime(L)-diametru(d)

600220

800220

800220

1000250

Turatia tavalugului fix(rot/min):-srotare-desfacere-macinare

350350350

350350350

400500300

400500300

Viteza periferica atavalugului(m/s):-srotare-desfacere-macinare

4 456.53.5

56.53.5

Raportul turatiei tavalugului:-srotare-desfacere-macinare

1:2.51:21:1.25

1:2.51:21:1.25

1:2.51:21:1.25

1:2.51:21:1.25

3.Expunerea problemei.

a).Calculul capacitatii de productie:

Q=3600*L*b*γ*v*φ

14

L=lungimea tavalugilor(m)b=grosimea stratului de produs ce intra la macinat(b=5cm)γ=masa volumetrica a produsului(Kg/dm3)γ=0.8Kg/l.φ=coeficientul de umplere al spatiului dintre tavalugi(φ=0.8)v=viteza produsului in zona de macinare(m/s)-se ia in functie de tabelul urmator:

Viteza periferica

Raportul vitezei tavalugilor T/T S/S

4 VDI → 4 4

1:1.251:21:2.5

3.22.82.6

3.22.62.4

3.5 (macinare)6.5 (desfacere)5 (srotare)

1:1.251:21:2.5

2.62.42.2

2.42.22.0

L=600mm=0.6mD=220mm=0.22m

Q=3600*0.6*0.05*0.78*2.6*0.8Q=175.21Kcal.

b).Calculul puterii necesare actionarii valtului:

N=(d*L*v*γ*φ1*η)/K

d=diametrul tavalugului(m)L=lungimea(m)v=viteza periferica(luata din tabelul de mai sus(v=4)γ=masa volumetrica a produsului(0.8)K=raportul turatiei tavalugilor(K=2.5)η=coefficient de amplificare(η=4)φ1=coefficient de putere(φ1=4)L=600mm=0.6mD=220mm=0.22m

N=(0.22*0.6*4*0.78*4*4)/2.5N=2.63?

15

III.

I.“Sa se dimensioneze spatial de depozitare necesar pentru 20 zile de depozitare si numarul de utilaje folosite la curatarea graului cu greutatea hectolitrica de 78Kg/hl,pentru o moara

16

cu o capacitate de productie de 200t/24h,cunoscandu-se urmatoarele date:

• Incarcarea specifica: ISP=1500Kg/m2h.• Dimensiunile celulelor de depozitare:

D=7m, L=30m.• Dimensiunile cilindrilor triorului si

descojitorului: D=1.5m, L=0.75m.• Latimea sitei tararului: l=200cm.• Capacitatea curatatoriei este cu 10% mai

mare decat• Capacitatea morii(CC).

Expunerea problemei

a).Calculul volumului unei celule:

V=S*L=(πD2/4 )*L (m3)

V=[(3.14*49)/4]*30=1153.95m 3.

b).Calculul cantitatii de grau depozitat intr-o celula,tinand cont de greutatea hectolitrica a graului:

V=1153.95m 3 ; Greutatea hectolitrica a graului este de 80Kg/hl.

78Kg/hl=780Kg/m3.

780Kg/m3……………………..1m3

X………………………………….1153.95m3

X=900081Kg grau intra intr-o celula.

17

c).Calculul numarului de celule necesare tinand cont de cantitatea de grau ce trebuie depozitata in 20 de zile:

200t……………….….………1ziYt………………………………20zile

Y=4000t/20zile.

1celula………………………900081KgZcelule………………………4000000Kg

Zcelule=4.44 celule necesare.

II. Calculul numarului de utilaje.

a).Calculul capacitatii curatatoriei in functie de capacitatea morii:

Cmorii=200t/24h.CC=10%>Cmorii.

Cc=[(10/100)*200]+200=220t/24h.CC=220t/24h=220t/zi.

CC=capacitatea curatatoriei

b).Calculul suprafetei de lucru necesara:

Snec=CC/ISP (m2) 1500Kg=1.5t S=220/1.5=146.66m 2 .

18

c).Calculul suprafetei unui trior/descojitor:

Str=π*L*D (m2)Str=3.14*0.75*1.5=3.53m 2 .

d).Calculul numarului de trioare/descojitoare necesare:

Ntr=Snec/Str.

Ntr=146.66/3.53=41.54 trioare necesare.

IV. BIBLIOGRAFIE

19

1. Banu, C. – Manualul Inginerului de Industrie

Alimentară, Vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998;

2. Voicu, Gh. – Procese şi utilaje pentru panificaţie, Editura Tehnică, Galaţi, 1999. 3.www.technomill.ro

20