48165947 Curs Macroeconomie 2010

125
   

Transcript of 48165947 Curs Macroeconomie 2010

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 1/125

 

Universitatea ÄLucian Blaga´ din SibiuFacultatea de tiine EconomiceMACROECONOMIECoordonator: prof.univ.dr. Dan Popescu2007

2Cursul se bazeaz pe cartea Economie politic, Popescu Dan (coordonator), EdituraUniversitii ÄLucian Blaga´ din Sibiu, Editura Continent, Editura Alma Mater, 2000,ISBN 973-99945-0-4Autori:Emil Dinga cap.7Blanca Grama cap. 2, 8Livia Ilie Cap.4Silvia Mrginean Cap. 1Dan Popescu Cap. 9Rzvan erbu cap. 3

Cristina Tnsescu cap. 5, 6Coordonator format ID ± Silvia MrgineanCoordonatorul lucrrii ± prof.univ.dr. Dan Popescu3CUPRINSCap. 1. INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE. MSURAREAREZULTATELOR MACROECONOMICE................................................................. 41.1.Concepte i obiective macroeconomice««««««««««««.««««««41.2.Msurarea rezultatelor unei economii naionale. Indicatorii macroeconomici«««..61.3.Produsul Intern Brut (PIB) ± coninut i metode de calcul ««««««««««...9Cap. 2 PIAA MUNCII. SALARIUL........................................................................... 15

2.1. Cererea i oferta de munc......................................................................................... 152.2. Salariul ...................................................................................................................... 18Cap. 3 PIAA MONETAR ......................................................................................... 283.1. Banii i bncile ± elemente fundamentale ale pieei monetare .................................. 283.2. Moneda, masa monetar i structurile ei. Agregatele monetare ................................ 343.3 Instrumente pe piaa monetar .................................................................................... 373.4. Echilibrul pieei monetare««««««««««««««««««««..««.43Cap.4 PIAA DE CAPITAL ......................................................................................... 474.1. Concepte de baz ale pieei financiare....................................................................... 474.2.Tipologia pieelor de capital ....................................................................................... 504.3. Valori mobiliare ......................................................................................................... 51

4.4. Bursele de valori i importana lor pe pieele de capital............................................ 53Cap. 5 CONSUMUL, ECONOMIILE I INVESTIIILE......................................... 585.1. Consumul ................................................................................................................... 585.2. Economiile i investiiile............................................................................................ 665.3. Raportul între venit, consum i investiii. .................................................................. 71Cap. 6 FLUCTUAIILE ACTIVITII ECONOMICE........................................... 756.1. Ciclicitatea ± trstur a evoluiei activitii economice ........................................... 756.2. Diversitatea ciclurilor economice .............................................................................. 76

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 2/125

 

6.3. Cauzele evoluiei ciclice ............................................................................................ 796.4. Politicile anticiclice.................................................................................................... 83Cap. 7 INFLAIA........................................................................................................... 867.1. Ce este inflaia ?......................................................................................................... 867.2. Structura de sistem a formelor de inflaie .................................................................. 97

7.3. Corelaia dintre inflaie i omaj ................................................................................ 99Cap. 8 OCUPAREA I OMAJUL ............................................................................ 1048.1. Coninutul noiunii de omaj.................................................................................... 1048.2. Consecine ale omajului ......................................................................................... 1148.3. Msuri de combatere a omajului ............................................................................ 115Cap. 9 Trecerea ("tranziia") rilor din Europa central i de est la economia depia - o evoluie la cote dramatice.............................................................................. 1199.1. Geneza ³socialismului´ în spaiul Europei de Est i Centrale ................................. 1199.2. Dificultile tranziiei ............................................................................................... 1239.3. Reforma economic ± un concept complex ............................................................. 1259.4. Etapele ³tranziiei la economia de pia................................................................. 128

9.5. Sinteze i perspective............................................................................................... 133TESTE DE AUTOEVALUARE .....................................................................................1354

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 3/125

 

Cap. 1. INTRODUCERE ÎN MACROECONOMIE. MSURAREAREZULTATELOR MACROECONOMICEObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s: Delimitai obiectul de studiu al macroeconomiei;

Enumerai principalele obiective macroeconomice; Determinai principalii indicatori macroeconomici; Definii PIB i s îl determinai prin diferite metode. Rezumat  Macroeconomia este partea tiinei economice care studiaz comportamentulagenilor economici agregai. Principalele obiective macroeconomice suntcreterea economic ridicat, inflaia redus i nivelul redus al omajului.Msurarea rezultatelor macroeconomice se realizeaz cu ajutorul unui sistem deindicatori determinai cu ajutorul informaiilor obinute din contabilitateanaional. Cel mai important indicator de evaluare a rezultatelor macroeconomiceeste în prezent Produsul Intern Brut.

C uvinte cheie macroeconomie; fluxuri reale; fluxuri financiare; fluxul circular al veniturilor icheltuielilor; PIB nominal; PIB real; PIB potenial1.1. Concepte i obiective macroeconomiceMicroeconomia i macroeconomia sunt dou abordri diferite ale realitiieconomice. Microeconomia este acea parte a economiei care trateaz funcionarea icomportamentul unitilor de decizie individuale, adic firmele i menajele.Microeconomia cerceteaz în detaliu deciziile pe care le iau agenii economici individuali ± firme i consumatori. Alegerea firmelor cu privire la ce s produc i cât de mult scear pe produsele respective, alegerea consumatorilor cu privire la ce s cumpere

reprezint de fapt obiectul de studiu al microeconomiei. Macroeconomia adun toate aceste comportamente la un loc i privete economiaca pe un întreg. În loc s se concentreze pe factorii care influeneaz producia firmelor individuale, macroeconomia trateaz determinanii produciei naionale totale.Macroeconomia lucreaz cu agregate cum ar fi consumul agregat sau investiiile5agregate, nivelul general al preurilor, etc. Când vorbim de comportament agregat alagenilor economici ne referim la comportamentul tuturor indivizilor luai împreun.Soarta politic, social i militar a unei naiuni depinde în mare msur desuccesul economic al acesteia i din aceast cauz macroeconomia este considerat unadintre cele mai importante i, în acelai timp, controversate pri ale tiinei economice.

Printr-o alegere judicioas a politicilor macroeconomice, o ar poate s influeneze propria performan economic. De exemplu, nivelul i structura impozitelor saucheltuielilor guvernamentale, influeneaz creterea economic, inflaia, soldul balaneicomerciale, etc.Rdcinile macroeconomiei le regsim în Marea Criz economic din 1929 ± 1933. Anii 1920 au fost în general prosperi pentru întreaga economie mondial. Lasfâritul anului 1929, în SUA a început o criz economic de anvergur care a afectatulterior întreaga economie mondial. A fost o perioad de falimente bancare, contracie

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 4/125

 

economic sever i omaj ridicat. De exemplu, doar în SUA numrul de omeri a crescutde la 1,5 milioane în 1929 la 13 milioane în 1933. Valoarea total a produciei în aceeaiar a sczut de la 103 mld. dolari la 55 mld. dolari.Modelele clasice. Înainte de marea criz, economitii aplicau modelelemicroeconomice ± sau modelele clasice ± la economie în ansamblu. Aceste modele

subliniau faptul c preurile i salariile, de exemplu, se modific în aa fel încât piaa srmân în echilibru. Deci, economitii credeau c ³recesiunea´ se autocorecteaz. Acestmodel clasic simplu nu a reuit îns s explice persistena omajului pe termen lung sau aaltor asemenea probleme i dezechilibre, explicaia fiind dat ulterior demacroeconomie.Revoluia keynesist. Construind pe ceea ce se tia deja despre piee ifuncionarea lor, John Maynard Keynes a elaborat o teorie referitoare la determinareavenitului naional ce va reui s explice evoluiile economice ale timpului su. Cartea sa,³Teoria general a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii i a banilor´ publicat în 1936 esteuna dintre cele mai importante lucrri din istoria economiei. Aproape toate lucrrile înmacroeconomie din zilele noastre îi au rdcinile în opera lui Keynes.

Economitii consider necesar existena unei tiine separate ± macroeconomia ± întrucât exist fore ce afecteaz economia ca întreg ce nu pot fi înelese prin analiza pieelor sau produselor individuale. O problem ce afecteaz toate firmele sau toimuncitorii, industrii diferite, etc. trebuie tratat la nivelul de ansamblu al economiei.Exist câteva variabile ± cheie în analiza performanei economice a unei naiuni: PIB,omaj, inflaie. Tabelul 1. prezint o list a celor mai importante obiective i instrumenteale politicii macroeconomie.ObiectivePentru evaluarea performanei macroeconomice exist patru obiective centrale: celereferitoare la producie, ocuparea forei de munc, preuri i la comerul exterior. Acesteaafecteaz condiiile de via i starea mediului economic dintr-o ar.

6Tabelul 1. Obiective i instrumente ale macroeconomieiOBIECTIVE INSTRUMENTEProducie: Nivel ridicatRat de cretere ridicatOcupare: Nivel ridicat al ocuprii Nivel sczut al omajului involuntar Stabilitatea nivelului preurilor pe opia liber

Balana comercialEchilibru între exporturi i importuriStabilitatea cursului de schimbPolitica fiscal:Cheltuielile guvernamentaleImpozitelePolitica monetar:Controlul ofertei de bani ce afecteaz ratele

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 5/125

 

dobânziiComerul exterior:Politici comercialeIntervenii asupra cursului de schimbPoliticile de venituri

De la linii directoare pân la controlulobligatoriu Dup: Paul A. Samuelson, Will iam  D. Nordhaus , Economic s , Thirteenth Edition

1. ProduciaCel mai important lucru pentru succesul economic al unei ri este abilitatea acesteia de agenera un nivel ridicat al produciei de bunuri economice i servicii pentru populaie. Ceamai cuprinztoare msur a cantitii totale de bunuri dintr-o economie este produsulintern brut.2. OcupareaUrmtorul obiectiv major al politicii macroeconomice este ocuparea ridicat, respectivomajul sczut. Rata omajului este un indicator cheie al sntii unei economii.

3. Stabilitatea preurilorAl treilea obiectiv macroeconomic este de asigurare a stabilitii preurilor în condiiileunei piee libere. Acest obiectiv conine practic dou pri. Stabilitatea preurilor înseamn c nivelul general al preurilor nu crete foarte rapid. Meninerea pieelor libereînseamn c preurile i cantitile trebuie s fie determinate de forele pieei, de ofert icerere. Preurile stabile pe o pia liber permit alocarea eficient a resurselor.1.2. Msurarea rezultatelor unei economii naionale. Indicatorii macroeconomiciExplicarea modului în care funcioneaz economia naional se realizeaz pornind de latrei concepte: subieci, fluxuri i piee.Subiecii economiei naionale, ca ageni economici agregai sunt: Menajele ± reprezint agentul economic agregat format din indivizi i familii,

agent care în economia de pia apare în calitate de consumator de bunuri i7servicii realizate de firme i, deopotriv ofertant de factori de producie sau pltitor de impozite i taxe. Firmele ± reprezint agentul economic agregat format din diferite categorii defirme, organizate pe forme juridice în raport de legislaia specific fiecrei ri. Guvernul ± apare în economia de pia în calitate de consumator de bunuri iservicii dar i în calitate de colector de impozite i taxe. Restul lumii ± este denumirea sub care apar toi agenii economici aparinând altor ri decât cea pentru care se evalueaz rezultatele macroeconomice.Între aceti subieci se stabilesc relaii economice, materializate în dou tipuri de

fluxuri: fluxuri reale: sunt reprezentate de bunuri i servicii care circul de la un agenteconomic la altul. fluxuri financiare: sunt reprezentate de sumele de bani care circul în economiede la un agent economic la altul.În general, în economia de pia orice flux real genereaz un flux financiar ca icontraprestaie. De exemplu, firmele ofer bunuri i servicii pentru care indivizii ifamiliile vor plti sumele corespunztoare.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 6/125

 

Aceste relaii se finalizeaz pe pia, prin întâlnirea cererii cu oferta. Existnumeroase tipuri de piee într-o economie naional, dar pentru explicarea modului încare funcioneaz economia naional este relevant clasificarea acestora în: piee ale bunurilor de consum; piee ale factorilor de producie;

piee financiare.Menajele i firmele sunt legate între ele prin urmtoarele fluxuri: menajele vândi firmele cumpr factori de producie precum munca, pmântul i capitalul. Relaiile sestabilesc pe pieele factorilor de producie. Pentru aceti factori, firmele pltesc sume cese constituie în categorii de venituri pentru posesorii factorilor de producie: salarii, rente,dobânzi i profituri. În acest circuit este inclus i guvernul care încaseaz taxe i impozitede la firme i menaje i, la rândul lui poate acorda subvenii. Restul lumii apare înmodelul f luxului circul ar al venit uril or i chel t uiel il or doar dac se opereaz cu ipotezaunei economii deschise, în care cererii interne i se adaug cererea de bunuri autohtone laexport iar ofertei de bunuri autohtone i se adaug oferta de bunuri din import. Unelemodele macroeconomice utilizeaz iniial doar doi ageni economici ± menaje i firme ± 

 pentru ca ulterior s includ i guvernul sau restul lumii (exteriorul)8Figura 1. Fluxul circular al cheltuielilor i veniturilor În prezent, evaluarea rezultatelor economiei naionale se realizeaz cu ajutorulunui sistem de indicatori numit Sistemul Conturilor Naionale, care include urmtoriiindicatori: Produsul Global Brut (PGB), Produsul Intern Brut (PIB), Produsul Intern Net(PIN), Produsul Naional Brut (PNB), Produsul Naional Net (PNN) i Venit Naional(VN). Dintre acetia, cel mai utilizat în statisticile naionale i internaionale este PIB.PGB ± Produs Global Brut - valoarea brut de pia a bunurilor i serviciilor realizate într-o ar, într-un an.PIB ± Produs Intern Brut ± valoarea brut de pia a bunurilor i serviciilor 

finale realizate într-o ar, într-un an.PIN ± Produs Intern Net ± valoarea net de pia a bunurilor i serviciilor finalerealizate într-o ar, într-un an.PNB ± Produs Naional Brut ± valoarea brut de pia a bunurilor i serviciilor finale realizate de agenii economici naionali, într-un an.PNN ± Produs Naional Net ± valoarea net de pia a bunurilor i serviciilor finale realizate de agenii economici naionali, într-un an.VN ± Venit Naional ± suma veniturilor realizate de proprietarii factorilor de producie într-un an. El se determin ca PNN exprimat în preurile factorilor (dinveniturile exprimate în preurile pieei se scad taxele indirecte i se adunsubveniile).

Aceti indicatori reprezint expresia monetar a rezultatelor obinute de oeconomie naional într-un interval de timp, ei fiind determinai în exclusivitate înform valoric. PIB este indicatorul cel mai relevant pentru determinarea rezultatelor macroeconomice, fiind utilizat în ultima perioad în locul PNB, care din cauza procesului de globalizare i-a pierdut relevana. PIB ia în considerare valoarea bunurilor finale produse i consumate în interiorul unei ri de ctre agenii economici, indiferentde proveniena lor, în timp ce PNB se determin în raport de ceea ce produc firmeleautohtone, în interiorul sau în afara granielor naionale. Este evident c este mult mai

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 7/125

 

relevant pentru nivelul consumului i implicit, al nivelului de trai ca toat Coca Cola produs i vândut în România de compania american s o lum în considerare înÎmprumuturile firmelor E - II

ICCPieelefactorilor Piaa bunurilor PieelefinanciareGuvernRestul

Firme lumiiY MenajeYST9caracterizarea României i nu a nivelului de consum i de trai din SUA, aa cum ar trebuis facem dac am determina PNB.1.3. Produsul Intern Brut (PIB) ± coninut i metode de calculPIB reprezint valoarea brut, de pia a bunurilor i serviciilor finale realizate îninteriorul unei ri într-o perioad dat de timp, de regul un an.

Aceast definiie are cinci pri distincte: Bunuri i servicii finale Valoare brut Valoare de pia Interiorul unei ri Perioad dat de timp Bunuri i servicii finale: în determinarea PIB ±ului unei ri se iau în calcul numai bunurile i serviciile finale produse în perioada de calcul. O component important aPIB ± ului este consumul, iar împrirea bunurilor i serviciilor în bunuri finale ibunuri intermediare are în vedere destinaia acestora în procesul de consum. Astfel, un bun intermediar este orice bun achiziionat cu scopul de a fi prelucrat, iar rezultatul este

destinat vânzrii. Spre deosebire de bunurile intermediare, cele finale sunt cumprate deconsumatorul final, încheindu-i astfel circuitul economic. Aceast delimitare nu are învedere natura bunului ci destinaia acestuia. A st  f el  , mobil a e ste un bun f inal  , în tim p ce l emnul din care a f o st con f ecionat  e ste un e xem plu de bun intermediar. Pâinea e ste un bun f inal  , în tim p ce f ina din care a f o st real izat  e ste un bun intermediar.

 Pre ul cu care  se vinde  pâinea include i  suma  pltit   pentr u  f in.Anumite bunuri pot fi uneori bunuri intermediare i alteori bunuri finale. PIB ia în

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 8/125

 

considerare numai bunurile finale pentru a evita înregistrrile repetate. F ina  pe care o vinde o moar  e ste un bun f inal dac e ste cum prat  de o

 per  soan  pentr u a f ace cozonac i e ste bun intermediar dac e stecum prat  de o br ut rie care f ace tot cozonac, de stinat vânzrii.

V aloarea brut: are în vedere o alt component a Produsului Intern Brut - investiia.

Capitalul real include toate bunurile (maini, utilaje, instalaii, cldiri, stocuri de materii prime, materiale, etc.) care pot fi folosite la producerea altor bunuri. Stocul de capital alunei ri este modificat ca urmare a dou tipuri de fluxuri: investiii i depreciere.Investiia, achiziionarea unor noi elemente de capital, duce la creterea stocului decapital. Deprecierea duce la scderea stocului de capital i este generat de pierdereanormal a calitilor ca urmare a folosirii bunului/utilajului sau de scoaterea acestuia dinfunciune. Forma brut a indicatorilor include toate investiiile realizate într-o perioaddat de timp, suma total cheltuit pentru a procura bunuri de capital, indiferent dacacestea sunt investiii noi sau dac sunt destinate înlocuirii capitalului scos dinfunciune. Investiiile nete iau în considerare doar investiiile noi i pot fi determinate cadiferen între investiiile brute sau totale i consumul de capital fix în perioada analizat.

10V aloarea de pia: are în vedere faptul c valoarea fiecrui bun poate fi exprimat în preurile factorilor sau preurile pieei. Preul factorilor reprezint preul încasat de productori pentru bunurile i serviciile realizate. Preul pieei este cel pltit deconsumator i ia în considerare inclusiv taxele indirecte i/sau subveniileguvernamentale. Interiorul unei ri: PIB-ul se determin ca valoare a bunurilor finale realizate îninteriorul unei ri, indiferent dac produsele au fost realizate de firme autohtone saustrine. Astfel, valoarea produciei realizate pe teritoriul României de companiilemultinaionale se adaug la PIB-ul României, în timp ce producia realizat de o firmromâneasc în afara granielor naionale este parte a PIB-ului rii respective.

 Perioad dat de timp: perioada de timp pentru care se determin PIB este de un an. Nu exist în prezent serii relevante de date pentru determinarea PIB lunar.Msurarea PIB al unei ri se poate realiza prin trei metode distincte:Metoda cheltuielilor: presupune determinarea PIB prin însumarea diferitelor cheltuieli pe care agenii economici le realizeaz într-un an, într-o economienaional. Agenii economici agregai pe care îi lum în considerare ladeterminare PIB sunt cei prezentai în Figura 1, respectiv menaje, firme,guvern i restul lumii. Acestea pot fi împrite în patru categorii: cheltuieli deconsum (efectuate de familii i indivizi) - C, cheltuieli pentru investiii(efectuate de firme) - I, cheltuieli guvernamentale (sume utilizate de guvern pentru achiziionarea de bunuri i servicii) - G i export (cheltuieli efectuate

de agentul agregat pe care l-am numit Ärestul lumii´ pentru a-i procura bunuridin ara al crei PIB se calculeaz). Având în vedere c i agenii economicidin ara respectiv cumpr bunuri i servicii din strintate (se opereaz înipoteza unei economii deschise), acestea vor fi sczute din totalul cheltuielilor,la PIB adugându-se de fapt exportul net (diferena dintre exporturi iimporturi) ± ENET sau E-I. Formula de calcul rezultat pentru determinareaPIB este:PIB = C + I + G + ENET

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 9/125

 

Metoda veniturilor: presupune însumarea tuturor categoriilor de venituri pecare le obin agenii economici dintr-o ar. Astfel, pentru a determina PIBvom aduna salariile (venituri obinute de posesorii forei de munc), profiturile, dobânzile i rentele (venituri obinute de posesorii de capital) dar iimpozitele indirecte. Pentru a determina PIB dup aceast metod se pornete

de la ideea c sumele pltite de firme se transform în venituri pentru ceilali participani la activitatea economic, ceea ce face ca în cazul acestei metodes avem o egalitate care în partea stâng va conine valoarea producieirealizate de firme iar în partea dreapt vom avea valoarea veniturilor obinutede indivizi i de guvern din taxe indirecte. Avem astfel egalitate întrevaloarea produciei i venitul agregat. Ca i formul de calcul, pentru11determinarea PIB dup metoda veniturilor, în România se utilizeazurmtoarea formul:PIB = R + EBE + AIP ± ASP + IP + TV ± SPunde, R ± remunerarea salariailor, EBE ± excedentul brut din exploatare, AIP ± alte

impozite pe producie, ASP ± alte subvenii pe producie, IP ± impozite pe produse,TV ± taxe vamale, SP ± subvenii pe produse. Însumarea acestor categorii economiceeste evident legat de sistemul conturilor naionale, ca principal surs a informaiilor referitoare la veniturile obinute de agenii economici.Ca principiu, este important s reinem c în aceast variant PIB sedetermin prin însumarea veniturilor agenilor economici agregai, venituri exprimatela preurile pieei (motiv pentru care la profituri, dobânzi, rente, salarii adunm taxeleindirecte i scdem subveniile).PIB (metoda veniturilor) = SALARII + PROFITURI + DOBÂNZI + RENTE +ALTE VENITURI DIN PROPRIETATE + TAXE INDIRECTE ± SUBVENIIMetoda valorii adugate: pentru a determina valoarea bunurilor finale

realizate într-o ar într-un an putem utiliza conceptul de valoare adugat.Valoarea adugat reprezint diferena între veniturile pe care le obinfirmele pentru bunurile realizate i valoarea bunurilor intermediare folosite pentru producerea bunurilor respective. Conform acestei metode:PIB = suma valorilor adugate ale firmelor = veniturile firmelor ± costul bunurilor intermediarePentru a analiza dinamica produsului intern brut, teoria economic opereaz cuPIB nominal i PIB real. Astfel, valoarea nominal reprezint expresia monetar a bunurilor i serviciilor finale realizate într-un an, exprimate în preuri curente, în timp cePIB real reprezint valoarea bunurilor i serviciilor finale exprimat în preurile anuluiutilizat ca baz de comparaie. PIB real corecteaz valoarea nominal cu indicele

 preurilor, pentru a permite realizarea unor comparaii relevante, care s nu fie influenatede rata inflaiei.De exemplu, în tabelul 2 se dau datele aferente unei economii naionale în care serealizeaz trei bunuri A, B, C.Tabelul 2. Economie naional în care se produc 3 bunuri A,B,CAnul 2007 Anul 2008Bunul Cantitate(buci)

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 10/125

 

Pre (lei) Cantitate(buci)Pre (lei)A 100 2500 80 2700B 200 1200 230 1300

C 150 1000 160 90012Pentru a determina PIB nominal în anii 2007 i 2008 vom afla valoarea produciei înfiecare dintre cei doi ani. AstfelPIBnominal 2007 = QA-2007PA-2007 + QB-2007PB-2007 + QC-2007PC-2007 == 250.000 + 240.000 + 150.000 = 640.000PIBnominal 2008 = QA-2008PA-2008 + QB-2008PB-2008 + QC-2008PC-2008 == 216.000 + 299.000 + 144.000 = 659.000Având în vedere c modificarea PIB se datoreaz atât modificrii cantitilor produse câti a preurilor, vom fi interesai de determinarea în anul 2008 a PIB real, respectiv avalorii bunurilor produse exprimat în preurile anului 2007.

PIBreal 2008 = QA-2008PA-2007 + QB-2008PB-2007 + QC-2008PC-2007 == 200.000 + 276.000 + 160.000 = 636.000Se observ c creterea PIB se datoreaz creterii preurilor (inflaiei), în termeni realieconomia respectiv înregistrând o scdere de 0,625% fa de anul 2007.Un alt indicator macroeconomic important este PIB potenial. PIB potenialreprezint producia potenial care asigur ocuparea deplin a mâinii de lucru, iar creterea lui în timp reflect atât creterea volumului de munc i capital utilizate în procesul de producie, cât i creterea productivitii acestor factori. De asemenea, PIB potenial se poate defini ca nivelul PIB real care poate fi produs în economie fr agenera presiuni inflaioniste. În analiza PIB potenial se opereaz cu noiunea de exces decerere, determinat ca diferen între PIB realizat i PIB potenial. Excesul de cerere poate

fi considerat ca o msur a presiunilor inflaioniste din partea cererii. Ritmul de cretereal PIB potenial este determinat pe termen lung de caracteristicile structurale iinstituionale ale economiei. Dintre cei mai importani factori putem meniona: factoriidemografici, procesul investiional, productivitatea total a factorilor de producie, etc. Petermen mediu, PIB potenial nu este fix i se poate abate de la valoarea sa de echilibru petermen lung, spre care tinde s revin dup epuizarea efectelor unor factori cu aciunetemporar.Diferena între PIB potenial i PIB real poate fi pozitiv sau negativ. Dac PIBrealizat este mai mic decât PIB potenial, economia se afl în stare de recesiune, respectivresursele de munc i de capital ale economiei respective sunt subutilizate, produciarealizat fiind sub cea potenial. În situaia în care producia efectiv depeete

 producia potenial, economia se afl în faza de boom economic.Msurarea PIB potenial se poate realiza numai prin metode indirecte. ÎnRomânia, PIB potenial este determinat de BNR prin metode recunoscute de literatura despecialitate. În România în ultimii ani PIB potenial a manifestat o tendin de cretere, în perioada 2003-2006 încadrându-se la un ritm mediu anual de 5,5-6,4%. Pentru perioada2007-2008 se ateapt ritmuri medii de cretere de aproximativ 6% a PIB potenial.13Sursa: www.bnr.ro

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 11/125

 

În concluzie, putem afirma c PIB este cel mai important instrument de msurarea rezultatelor unei economii naionale. Determinarea acestuia reprezint doar unul dintreaspectele importante cu care se confrunt economiile naionale, alte probleme importantefiind cele legate de comparabilitatea internaional a datelor prin exprimarea în monedeconvertibile, determinarea ritmurilor anuale de cretere a PIB/locuitor, etc.

 Bi b

liografie:� Abraham-Frois,Gilbert - Economia politic, Bucureti, Editura Humanitas, 1994� Isrescu, Mugur ± Reflecii economice vol. III ± Contribuii la teoriamacrostabilizrii, Academia Român, Centrul Român de Economie Comparat iConsens, 2007� Keynes, J.M. - Teoria general a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii i a banilor,Editura tiinific, Bucureti, 1970� Munday, Stephen - Idei de avangard în economie, Editura CODECS, 1996� Parkin, Michael; Powell, Melanie; Matthews, Kent ± Economics, PearsonEducation Limited, England, 2005� Popescu, Dan - Istoria gândirii economice, Editura Continent, Sibiu, 1999

� Popescu, Dan ± Jurnal economic, Editura Continent, 2007� Mrginean, Silvia ± Previziune economic, Editura ÄAlma Mater´, Sibiu, 2004� Stiglitz, Joseph; Walsh, Carl ± Economie, Editura Economic, 2005 Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 1. Care sunt principalele obiective macroeconomice?2. Explicai fluxul circular al cheltuielilor i veniturilor într-o economie naional.3. Prezentai principalele metode de determinare a PIB.4. Analizai evoluia Produsului Intern Brut al României în perioada 2000 - 2007 iexplicai cauzele decalajelor între PIB real i PIB nominal în perioada analizat.145. Realizai un referat cu tema: Ä PIB ± msur  a decal ajel or între  statel e membre

al e Uniunii E uro pene´.T este gril i probleme1. Care dintre urmtoarele bunuri este cel mai bun exemplu de bun intermediar;a. o strad; b. petrolul;c. pâinea;d. automobilul;e. un calculator.2. În PIB nu intr:a. consumul intermediar; b. consumul personal de bunuri i servicii;

c. consumul de stat de bunuri i servicii;d. investiiile brute;e. amortizarea capitalului fix.3. Produsul intern se deosebete de cel naional deoarece:a. o parte a produsului naional este obinut în afara granielor, iar o parte din producia intern este realizat de ctre factori de producie aparinând altor state; b. nu cuprinde consumul intermediar;

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 12/125

 

c. nu include investiiile nete;d. include în plus consumul intermediar;e. nu cuprinde consumul de capital fix.4. Noiunea de ³brut´ atribuit unui indicator presupune:a. includerea consumului de capital fix în calculul produciei finale;

 b. eliminarea consumului de capital fix în calculul produciei finale;c. eliminarea agenilor economici nerezideni;d. includerea tuturor agenilor economici, indiferent de locul unde îi desfoaractivitatea.5. Se dau urmtoarele date simplificate, referitoare la o economie naional în care se presupune c se produc dou bunuri A i B:Cantitate din A(uniti fizice)Preul lui A(unitimonetare)

Cantitate din B(uniti fizice)Preul lui B(unitimonetare)2007 200 1000 1000 5002008 250 2000 2000 1500S se calculeze:a. PIB nominal în 2007 i PIB nominal în 2008; b. PIB real în 2008, luând 2007 ca an de baz;c. Cu cât a crescut PNB real între 2007 i 2008?

15Cap. 2 PIAA MUNCII. SALARIULObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s: Definii piaa muncii, cererea i oferta de munc; Identificai i s analizai principalele forme de salarizare; Descriei coninutul principalilor indicatori ai pieei muncii. Rezumat  Piaa muncii este locul de întâlnire al cererii i ofertei de munc. Acestea suntdou mrimi dinamice, a cror evoluie depinde de numeroi factori economici iextraeconomici. Salariul, abordat de teoria economic din puncte de vedere

diferite de-a lungul timpului, reprezint în acelai timp rsplata pentru munc dar i o cheltuial pentru firm, care va ine cont de productivitate pentru a stabilisuma pe care este dispus s o plteasc salariatului. Formele de salarizarerealizeaz, într-un mod specific, legtura între participarea la munc, rezultatulmuncii, salariul i alte condiii, reflectând calitatea, cantitatea i însemntateaactivitii depuse.C uvinte cheie cererea de munc; oferta de munc, salariul; formele de salarizare

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 13/125

 

2.1. Cererea i oferta de muncFactorul munc ± condiie esenial a oricrei activiti - se asigur, ca i ceilalifactori de producie, prin intermediul pieei. Piaa f orei de munc (  piaa muncii)  poate f i de f init  ca an samblul rel aiil or 

economice cu  privire l a angajarea i util izarea f orei de munc ,  precum i l a a sig urarea

 proteciei  social e a deintoril or ace stei mr  f i  special e.Piaa forei de munc prezint un coninut deosebit de complex. În primul rând,asigur echilibrul dintre necesitile de resurse de munc ale economiei i posibilitile pentru acoperirea lor. În al doilea rând, piaa forei de munc asigur orientarea utilizriiresurselor de munc ale fiecrei ri cu eficien crescând, prin repartizarea lor pe profesii, ramuri cât i prin folosirea lor în cadrul fiecrei uniti economice i socialculturale - orientând astfel întregul potenial uman spre o folosire cât mai eficient. În altreilea rând, piaa forei de munc determin adoptarea i realizarea msurilor de proteciesocial a posesorilor acestei mrfi speciale.16Piaa muncii se întemeiaz pe întâlnirea i confruntarea cererii cu oferta.

Cererea de munc reprezint nevoia de munc salariat care se formeaz la unmoment dat într-o economie. Cererea se exprim prin intermediul numrului de locuri demunc.Cererea de for de munc pentru economia naional este determinat de doi factori principali i anume:a) volumul produciei care influeneaz asupra necesarului de for de munc, în sensdirect proporional; b) productivitatea muncii, care influeneaz acest necesar în sens invers proporional;Volumul cererii de for de munc poate fi determinat prin relaia:T=Q/W unde,T- volumul forei de munc necesar;

Q- producia;W- productivitatea muncii.Putem conchide c, la nivelul unei ri, cererea de for de munc este o rezultant aintensitii cu care se manifest cei doi factori.Oferta de munc este format din munca pe care o pot depune membrii societiiîn condiii salariale. În oferta de munc nu se includ femeile casnice, studenii, militarii întermen i ali oameni care depun activiti nesalariale. Oferta de munc se exprim prinnumrul celor api de munc sau populaia apt disponibil, din care se scade numrulfemeilor casnice, al studenilor i al celor care nu doresc s se angajeze în nici o activitateîntrucât au resurse pentru existen sau au alte preocupri.Cererea i oferta de for de munc sunt dou mrimi dinamice care reflect

legturile existente dintotdeauna între dezvoltarea economico-social ca surs a cererii demunc i populaie ca surs a ofertei de munc. În condiiile contemporane cretereaeconomic este direct legat de cantitatea i calitatea resurselor umane, de calificareaforei de munc, etc.Fora de munc calificat este cea care, fie stpânete o anumit meserie, fie a fostîn prealabil instruit profesional. Fora de munc semicalificat se constituie, relativ, caun termen impropriu deoarece cei care presteaz în sensul amintit au dobândit un nivelînalt de îndemânare într-un câmp de activitate foarte îngust. În general, o asemenea for

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 14/125

 

de munc poate fi repede instruit, în cel mult patru-ase sptmâni. Munca necalificatnecesit puin instruire specializat, nivelul necesar de instruire poate fi obinut exersândmunca în sine - aceast munc devenind tot mai eficient pe msur ce se desfoar întimp. În prezent munca calificat devine în tot mai mare msur Äspecific´ comparativcu munca semicalificat sau necalificat. Termenul Äspecific´ este important în sens

economic, însemnând ca un factor de producie specific s poat fi folosit numai pentruun anumit scop, respectiv acolo unde eficiena sa este maxim.Factorii care influeneaz eficiena muncii, sunt:� educaia, nivelul de informare general a forei de munc;� sntatea forei de munc, (în fapt fora de munc de maxim eficiendepinde de standardul ei de via);� stimulentele oferite muncii; stimulentele mari genereaz o mare asiduitatea muncii, stimulentele mici determin o munc puin eficient;� disponibilitatea unor factori de înalt calitate, în special maini i utilaje deînalt tehnologie.17

Pentru caracterizarea numrului forei de munc se utilizeaz urmtorii indicatori 1:1.Po pul aia total - cuprinde persoanele prezente în mod obinuit pe teritoriul rii icetenii acesteia aflai temporar peste grani. Populaia total este rezultatul proceselor naturale (demografice, migraiei internaionale i dezvoltrii economico-sociale).Populaia este cea care determin cererea de munc ± asigurarea temeiurilor economicenecesare existenei umane se face prin dezvoltarea unui complex de activiti care susinecererea respectiv i în afara crora nu exist cerere de munc.2.Po pul aia ocupat   ± cuprinde populaia în vârst de munc, ocupat într-una dinramurile economiei naionale precum i persoanele din afara vârstei de munc dar carelucreaz. În cadrul acestui indicator nu se cuprind persoanele care desfoar înexclusivitate activitate casnic, elevii i studenii de la cursurile de zi, personalul militar 

i cel din organizaiile politice, etc.3. Po pul aia activ cuprinde totalitatea persoanelor care au vârsta mai mare decât oanumit limit i o surs proprie de venit realizat din prestarea unei munci utilesocietii.În statistic O.N.U. se recomand determinarea populaiei economic active îndou variante:- Po pul aia obinuit activ - cuprinde toate persoanele care au depit o anumitvârst (15 ani) i al cror principal statut în ceea ce privete activitatea încursul unei lungi perioade de timp (precedentele 12 luni) a fost ³ocupat´ sau³neocupat´.- Po pul aia curent activ sau fora de munc ± cuprinde toate persoanele careîndeplinesc cerinele pentru a fi incluse în categoria ocupat sau neocupat.

Astfel în categoria ³ocupat´ sunt cuprinse toate persoanele care au vârstmai mare decât o anumit limit i care în timpul unei perioade de osptmân sau o zi sunt cuprinse în urmtoarele categorii: angajat pltit,angajat în propria unitate. Categoria ³neocupat´ cuprinde toate persoanelecare au depit o anumit vârst i care în timpul perioadei de referin sunt:fr un loc de munc, disponibil pentru munc, în cutarea unui loc demunc.4.Po pul aia economic non-activ - cuprinde toate persoanele indiferent de vârst care nu

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 15/125

 

sunt economic active.5.Po pul aia obinuit neactiv - cuprinde toate persoanele al cror statut de activitate principal în cursul perioadei de referin nu este nici ocupat nici neocupat i se refer la persoanele din urmtoarele categorii:- persoane care-i desfoar activitatea în propria gospodrie;

- persoane care studiaz, persoane de ambele sexe care urmeaz orice institut public sau privat de orice nivel;- persoane care primesc venituri din proprietate sau investiii, dobânzi, rente, pensii pentru activitatea anterioar, etc;- alte persoane - care primesc ajutoare publice, copiii care nu urmeaz o coaletc.6.Po pul aia curent neactiv (populaia care nu este cuprins în fora de munc) - cuprinde persoanele care nu sunt ³ocupate´ sau ³neocupate´ în cursul unei perioade scurte. Aceste1 Pentru aprofundare se recomand studierea lucrrii ³Sistemul conturilor naionale i agregatemacroeconomice´, autorii prof.univ. dr.I.Capanu, P.Wagner, C-tin.Mitru-A.S.E.Bucureti,Editura ALL,

Bucureti, 199418 persoane nu sunt active din diferite motive ca: frecventarea institutelor de educaie,angajarea în ocupaii din gospodrii personale, persoane retrase din activitate care au ovârst înaintat, infirmiti etc.7. N umr ul   sal ariail or - exprim volumul forei de munc, cuprinzând toate persoanelecare îi desfoar activitatea pe baza unui contract de munc.Prezentarea corelaiei dezvoltare-populaie doar ca raport cerere-ofert estesimplificat întrucât mrimea i dinamica populaiei nu sunt determinate numai economicci i biologic i demografic. În acest sens se impun ateniei urmtoarele aspecte:� pe termen scurt, cererea de munc este invariabil, întrucât dezvoltarea

unor activiti existente i iniierea altora noi, generatoare de noi locuri de munc,necesit o anumit perioad de timp;� oferta de munc se formeaz în cursul unui timp îndelungat în care seinstruiete fiecare generaie pân la vârsta la care se poate angaja. Oferta de muncdepinde de vârst, sex, starea sntii fizice i psihice, condiii de munc, nivelul dedezvoltare, etc;� oferta de munc nu se formeaz în exclusivitate pe principiile economieide pia; în acest sens profesorul american Paul Samuelson spunea c Äomul este maimult decât o marf´;� cererea i oferta de munc nu sunt omogene, neputându-se substituireciproc decât în anumite limite sau deloc.

2.2. SALARIUL2.2.1. Salariul ± rsplata pentru muncÎn teoria i practica economic, salariul ocup un loc deosebit de important.Termenul ca atare este de origine latin. Sal arium era suma ce se pltea fiecrui soldatroman pentru cumprarea srii. Soldatul era un om dependent i i se acorda salarium învirtutea acestei dependene.Un om liber nu primea salarium.Acest termen s-a pstrat întimp i a cptat sensul de venit al unui om care este dependent de altul fie juridic, fieeconomic.2 În acest sens salariul reprezint suma pltit pentru a obine serviciul

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 16/125

 

factorului munc. Privit astfel,  sal ariul e ste un co st  pentr u între prinztor , dar, deoarecese obine dup ce munca s-a consumat,  sal ariul e ste i un venit  pentru posesorulfactorului munc.Sal ariul nominal  se refer la suma total de bani câtigat de ctre un lucrtor.Sal ariul real  se refer la ³coul´ cu bunuri i servicii pe care el îl poate cumpra cu

salariul nominal, respectiv cantitatea real de bunuri i servicii care poate fi procuratastfel. S mai notm c salariul real se poate exprima i ca raport ± evident din perspectiva rezultatului ± între salariul nominal i indicele preurilor. În perioade decretere a preului se poate ca patronii s acorde salarii mrite lucrtorilor, dar este vorba2 Spre aprofundare se recomand studiul ³Salariul: repere teoretice în timp i spaiu´ autor prof.univ. dr. D.Popescu din lucrarea ³Dinamica ideilor economice´, Editura Continent, Sibiu, 199819de faptul c salariile lor mrite nu le dau posibilitatea s cumpere tot atât de multe bunurii servicii ca înainte. În perioade în care preurile scad, lucrtorii care sunt obligai saccepte o reducere a salariului ar putea s observe c pot cumpra mai mult deoarece

veniturile lor în bani, acum reduse, nu au sczut mai mult decât au sczut preurile.2.2.2. Primele teorii despre salariiThoma s Robert Mal thus i teoria de  subzi sten  a  sal ariil or În lucrarea ³Eseu asupra populaiei´ care a aprut în 1798, Thomas Robert Malthussusinea c populaia tinde s creasc în progresie geometric, având ca efect o dublare a populaiei lumii la fiecare 25 de ani. Pe de alt parte, îns pmântul, limitat ca suprafa,nu putea fi îmbuntit decât prin investiii masive de capital iar dezvoltarea probabil afurnizrii de alimente putea evolua în cel mai bun caz în progresie aritmetic. Diferenadintre cele dou progresii fcea inevitabil srcia, cu excepia cazului în care creterea populaiei prin natalitate putea fi controlat. Prezena ³reglajelor naturale´ ± afirmaMalthu - a fost cea care a redresat balana între populaie i cantitatea de alimente,

asigurând supravieuirea omenirii. Pentru cei sraci care nu-i reduc apetitul sexual,respectiv natalitatea, natura a fost cea care a creat reglaje precum bolile, epidemiile,foamete i ocupaii periculoase.Germeni ai teoriilor lui Malthus provin, într-o msur, de la fiziocraii francezi caresusineau c este în natura lucrurilor faptul c salariile nu pot niciodat s creasc pesteun nivel modest de subzisten. Aceast cretere peste nivelul necesitilor stricte alevieii ar crea iluzia prosperitii iar competiia sever între lucrtori ar aciona imediat pentru a reduce salariile din nou. Într-o lume în care munca infantil era foarte exploatat,copiii i-ar fi forat prinii la omaj ajungând în scurt timp cu toii la srcie. Aceastaeste, în esen, ³Teoria de subzisten a salariilor´, teorie care ulterior s-a demonstrat cafiind în bun parte eronat. Odat cu creterea gradual a complexitii lucrului i a scrii

de referin a întreprinderii, cererea de for de munc a început s depeasc oferta;teoria de subzisten a salariilor vorbete doar de oferta de for de munc, neacordândîns suficient atenie cererii. Pe msur ce cererea a crescut, fora de munc a cerutrsplata care i se cuvenea. David Ricardo i teoria  sal ariil or bazat   pe Ä f ond ul de  sal arii´Economistul englez susinea în teoria sa c preul forei de munc similar preuluialtor mrfi depinde de nivelul cererii i ofertei. Capitalul disponibil antreprenorilor erasingura surs de plat pentru lucrtori i reprezenta un Äfond de salarii´ din care acetia

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 17/125

 

 puteau fi pltii, iar oferta de for de munc depindea de argumentele lui Malthus.Salariul era stabilit conform formulei: F ond ul total de  sal arii /  po pul aia total Aceast teorie a fost preluat de clasa patronilor pentru a justifica meninereasalariilor mici. Totui Ricardo prezenta i sugestii optimiste care tindeau s modifice

severitatea ³legilor de fier´ ale salariilor, teoria sa fiind utilizat, deopotriv, pentru a justifica abolirea Legilor Sracilor. Sistemul legilor sracilor din acele timpuri prevedeamrirea ratelor pentru susinerea sracilor i subvenionarea salariilor muncitorilor prost pltii prin acordarea unor subvenii. Teoria lui Ricardo releva c o astfel de aciune eragreit, deoarece pentru a impune rate celor bogai din zon trebuia s se reduc20capacitatea lor de a economisi i tocmai economiile celor bogai asigurau capitalul pentrufondul de salarii, iar reducându-se acest fond muncitorii vor primii salarii mai mici. TotRicardo mai susinea c dac populaia ar putea fi restrâns astfel încât salariile s poatfi mrite pân la nivelul la care muncitorii s se poat bucura de salarii mari timp decâiva ani, experiena bunstrii ar convinge pe muncitori c prosperitatea este mult mai

dezirabil în raport cu faptul de a avea o familie numeroas.În gândirea economic actual, ideea potrivit creia capitalul reprezint singurasurs a salariilor este respins. Se afirma nu numai faptul c bncile creeaz capital prinmultiplicarea economiilor depuse prin ele dar i câtigurile curente ale firmelor formeazo parte din rsplata muncii, întregul venit naional constituind sursa de rsplat afactorilor. Kar l Mar  x i teoria  sal ariil or bazat   pe ³ f r uct ul întreg al   prod uciei´Teoria lui Marx despre valoarea bazat pe munc susinea c valoarea unei mrfi estelegat în mod direct de numrul de ore care au fost înglobate în confecionarea ei, încondiiile normale de producie i cu gradul de calificare mediu i intensitatea medie amuncii. Deoarece numai munca creeaz valoare, afirma Marx, muncitorului i se cuvine

întregul fruct al produciei. Sumele distribuite ca rent, dobând i profit Marx le-a numitvalori de surplus i erau considerate ³furate´ de la muncitori de ctre clasa capitalist.2.2.3. Teoria productivitii marginale a munciiAceast teorie susine c antreprenorii nu vor cumpra fora de munc decât dac preul ei adic salariul, este mai mic decât produsul marginal al unei uniti suplimentarede for de munc. Pe de alt parte, fora de munc se deplaseaz de la un loc de munc laaltul pentru a realiza avantajul personal net maxim, salariul fiind determinat deinteraciunea dintre cererea i oferta de for de munc.Cererea pentru for de muncCererea pentru fiecare factor de producie este o cerere derivat provenind dincererea pentru bunurile i serviciile pe care fiecare factor le face disponibile. În cazul

muncii, aceasta are ca rezultat o curb descresctoare - mai mult for de munc va ficerut dac preul este mai mic, cu condiia ca celelalte elemente s rmân neschimbate.Dup cum se vede în figura de mai jos, curba cererii pentru for de munc este identiccu curba productivitii câtigului marginal. Aceast curb se va îndeprta de origineagraficului funcie de productivitatea marginal a muncii care variaz cu preul bunurilor sau cu productivitatea lucrtorilor. Orice modificare a cererii pentru produsul consideratva genera o modificare a preului. Dac preul produsului crete, acesta va ridica productivitatea câtigului marginal al muncii iar antreprenorii vor putea mri numrul

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 18/125

 

angajrilor.Din graficul de mai jos se pot desprinde urmtoarele :l. Curba produsului câtigului marginal este identic cu curba cererii pentru munc.2. Dac câtigul marginal realizat crete, curba se deplaseaz spre dreapta situaie în care posibilitile sunt urmtoarele:

(a) Muncitorii existeni Q1 vor câtiga salarii mai mari, salariile crescând la W2.21(b) Dac se poate s mai vin muncitori în plus, numrul de muncitori va crete la Q2,salariile vor crete doar pân la W3.(c) Dac ar fi omaj în industrie astfel încât curba ofertei este infinit elastic, angajarea ar crete la Q3 i salariile ar ramâne la W1, deoarece curba ofertei va fi orizontal.Dac preul produsului ramâne constant, dar productivitatea muncitorilor crete, astfelcosturile pe unitatea de produs sunt micorate, acest lucru va ridica din nou câtigulmargina realizat i va încuraja antreprenorii sa angajeze mai muli lucrtori.Elasticitatea cererii pentru muncEste de mare importan în stabilirea salariilor. Dac cererea pentru munc este

elastic, antreprenorii vor fi în stare s prseasc cu uurin piaa i, de aceea, va fidificil pentru fora de munc de a-i asigura mrirea salariilor. Cererea pentru munc va fielastic dac: (a) cererea pentru produsul final va fi elastic; (b) fora de munc poate fiînlocuit cu alt for de munc; (c) ali factori (în special capitalul) pot fi înlocuii cufor de munc; (d) costurile datorate muncii reprezint o parte mare din costurile totale.(a) E l a sticitatea cererii  pentr u munc i cererea  pentr u  prod usul   f inal . Furnizorul careacord o cretere a salariilor trebuie sa mreasc preurile pentru consumatori. Ceea ceînseamn c la fiecare valoare a preului, cantitatea disponibil va fi mai mic i c s-a produs o modificare a condiiilor ofertei. Diferitele efecte asupra vânzrii produselor  pentru care cererea este elastic, i a acelora pentru care cererea este inelastic, suntartate în figura de mai jos.

(b) E l a sticitatea cererii  pentr u  f ora de munc necal i f icat . Substituentul cel mai bun pentru orice fel de for de munc este o alta for de munc. Muncitorii necalificaiconsider c este dificil s obin mriri de salarii în faa antreprenorilor hotrâi,deoarece ali muncitori pot cu uurin s-i substituie. Cu condiia ca cererea pentru produsul pe care acesta îl face s fie puternic, cererea pentru serviciile unui muncitor necalificat va fi inelastic. În consecin, poziia sa de negociere va fi una puternic, devreme ce el poate s se deplaseze spre o poziie de mai mare avantaj personal net. Forade munc migratoare este adeseori cea necalificat.(c)E l a sticitatea cererii  pentr u  f ora de munc care poate f i înl ocuit  cu maini

Produsul marginal si salarialW2 S

W3D2W1 D10 Q1 Q2 Q3 Num. angajai22Cererea elastic ar putea fi întâlnit acolo unde este posibil s se substituie fora demunc cu ali factori, în  special  cu capital. Politicile salariale agresive din parteamuncitorilor ar putea s-i determine pe antreprenori s cumpere utilaje cu parametri

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 19/125

 

 performani, ceea ce ar reduce considerabil cererea pentru fora de munc. Cererea pentrufor de munc va fi i mai elastic dac astfel de utiliti sunt ieftine.Din graficul de mai sus se pot desprinde urmtoarele :1.Datorit unei mriri a preului, curba ofertei s-a deplasat spre stânga;2.Preul produsului pentru care cererea este elastic, crete în mic msur, iar cererea se

contract mult, la Q2;3.Preul produsului pentru care cererea este inelastic, crete mult, dar cererea secontract puin, la Q3;4.Un furnizor pentru al crui produs cererea este elastic va rezista la creterile de salariimai bine decât un furnizor pentru al crui produs cererea este neelastic. Dac este forats mreasc salariile, el va reduce cererea pentru fora de munc.(d)E l a sticitatea cererii  pentr u  f or  de munc acol o unde co st uril e cu munca re prezint  o parte mare din co st uril e total e. În aceste circumstane, orice cretere a costurilor cumunca înseamn o cretere considerabil a preului de vânzare al produsului final i oreducere a limitelor de profit, dac cererea pentru produs este foarte elastic. Acordareade astfel de mriri de salarii va însemna reduceri serioase ale productivitii câtigului

marginal al muncii, iar antreprenorul îi va reduce de aceea cererea pentru muncarespectiv, la preurile mai mari pe care trebuie acum s le plateasc.Oferta de for de muncOferta de munc depinde de structura populaiei, de obiceiurile caracteristice i legile privind educaia i angajarea, de disponibilitatea forei de munc de a lucra pentru salariui alte stimulente care i se ofer, de gradul de emigrare i imigrare, .a.PD1 S2P3 D2 S1P2Cerere elastic

P1Cerere inelastic0 Q2 Q3 Q1 efectul elasticit23Mobilitatea forei de munc3 constituie un factor important în evaluarea ofertei defor de munc în anumite scopuri sau anumite regiuni. Fora de munc tinde s fie celmai puternic mobil atunci când este tânr sau necstorit, fiind dificil pentru aceastas se deplaseze dintr-o zon în alta dac nu sunt locuine disponibile, iar costurile socialeastfel pot fi mari. Fora de munc este puternic imobil atunci când este necesarrecalificarea, deoarece oferta nu poate fi mrit decât prin intermediul cursurilor lungi deinstruire, muncitorul în acel interval de timp fiind neproductiv. Dac trebuie s fie

reinstruii adulii cu responsabiliti familiale, din cauza omajului structural (cauzat demodificarea cererii mondiale), atunci costurile vor fi mari. O astfel de reinstruire esteadeseori frânat de ctre muncitorii din industria pentru care ei urmeaz a fi instruii,deoarece ea duce la mrirea ofertei pentru tipul de munc în care acetia sunt calificai,determinând o scdere a puterii lor de negociere. O astfel de instruire este, de aceea, celmai bine aplicat în zonele de dezvoltare a industriei unde sindicatele sunt mai puin prezente i active.2.2.4. Teoria salariilor bazat pe negociere

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 20/125

 

Sunt economiti care afirm c singura teorie potrivit pentru salarii în cea de-adoua jumtate a secolului XX-lea este cea care recunoate c deciziile legate de salariisunt luate de dou grupuri de tip monopol. Sindicatele organizate reprezint furnizoriimonopoliti de for de munc iar patronii sunt cumprtori monopoliti. Într-o industriecu sindicate bine organizate i o asociaie puternic reprezentând patronii, negocierile de

salarii se desfoar între aceste dou grupuri organizate care devin operatori importani pe piaa salariilor. Dac acceptm aceast idee, trebuie s acceptm de asemenea cguvernul constituie un al treilea operator pe piaa forei de munc. Guvernul adeseoriurmrete s menin economia la un anumit nivel prin tehnici destinate gestionriieconomiei, astfel c negociatorii nu pot opera decât în climatul activitii de pia careeste dominant. În al doilea rând, guvernul poate avea un rol important în prevenireadeteriorrii standardului de via a prii neorganizate a comunitii, respectiv pensionari,tineri, muncitori slab organizai. Instituia guvernamental face acest lucru printr-o politic de venituri sau prin msuri mai subtile, ³inând partea´ restului oamenilor pentrua asigura ca nici un grup de monopoliti s nu-i exploateze propria poziie.Negocierea colectiv

Muncitorul este într-o situaie vulnerabil atunci când nu este reprezentat de nici oorganizaie. El deine rezerve mici, trebuie s-i gseasc serviciu repede, cunotinelesale despre pia sunt insuficiente i nu tie unde s-i ofere fora sa de munc pentru aobine plata cea mai bun. Dac exist un surplus de for de munc, muncitorii potconcura unii cu alii în dezavantajul lor mutual i în beneficiul patronului. Pentru a preveni acest dezavantaj, muncitorii au format sindicate care s-i reprezinte în oricenegociere ce urmeaz sa aib loc. Avantajele activitii colective sunt de asemeneaapreciate de ctre antreprenori. Dac salariile sunt convenite într-o întreag industrie,3 Se recomand studiul ³Migraia forei de munc i procesul dezvoltrii´ autor lect.drd.B.Brsan dinlucrarea ³Dinamica ideilor economice´, Editura Continent, Sibiu, 1998

24severitatea competiiei este micorat, patronii rivali neputând s-i micoreze costul prinmicorarea salariilor i, de aici, competiia la nivel de pre este diminuat.Funciile sindicatelor sunt urmtoarele:(a) Asigurarea unei pli adecvate membrilor pentru eforturile lor în serviciul în cauz. Nivelul acestei pli poate depinde de msura în care exist asigurri sociale pentrueducaie, sntate, reducerea omajului, ajutoare de boal; dac acestea se asigur lanivelul societii, salariile cerute vor fi mai mici. Dac angajatul trebuie s-i asigureaceste lucruri pentru sine, va avea nevoie de un nivel mai ridicat de salariu.(b)Asigurarea îmbuntirii condiiilor de lucru. Aceasta include sisteme de lucru maisigure în angajrile periculoase, cum este mineritul, asigurarea de îmbrcminte special

i echipament de protecie acolo unde se folosesc materiale impure sau periculoase, perioade de lucru mai scurte i perioade de odihn mai lungi, etc.(c) Asigurarea facilitilor educaionale, recreative i sociale.2.2.5. Condiii favorabile creterii salariilorÎn general, un sindicat va putea obine concesii din partea patronilor sub formamririi de salarii în urmtoarele condiii:(a)Atunci când cererea pentru bunuri este puternic, astfel c antreprenorii vor putea, probabil, s transfere salariile mrite consumatorului sub forma preurilor mai mari.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 21/125

 

Acest lucru are un efect inflaionist asupra economiei, dând un impuls de cost spiraleiinflaioniste.(b) Atunci când salariile mrite pot fi justificate pe baza productivitii mrite. Se va promite realizarea de producii mai mari pe muncitor, astfel c salariile mrite nu vor trebui s impun mrirea preurilor, ci pot fi distribuite pe un volum mai mare de marf

care se fabric. Astfel de creteri de productivitate se realizeaz prin abandonarea practicilor restrictive dirijate împotriva promovrii utilajelor noi, a noilor metode delucru;(c) Atunci când exist o prea numeroas for de munc în industrie. Dac fora de munc poate fi convins s se retrag din industrie, primind un fel de cot de plat dreptcompensaie, muncitorii în numr mai mic care rmân în industrie se pot bucura de salariimai mari;(d) Atunci când antreprenorii câtig ³rente economice´, iar sindicatul dispune desuficient for pentru a-i determina pe patroni s renune la o parte din aceste profituri;(e) Atunci când patronul lucreaz cu costuri sczute, acestea fiind obinute prin plata unor salarii mai mici decât produsul marginal net. În astfel de circumstane, exist un puternic

stimulent pentru muncitori în a se organiza iar o astfel de organizaie poate obliga patronatul la concesii. În general îns, muncitorii care sunt exploatai în acest fel suntdificil de organizat; ei pot fi împrtiai în numeroase firme mici, sau locuiesc în zone încare omajul este deosebit de puternic, ei pot fi i imigrani care nu cunosc limba.Uneori, guvernele caut s aplice o ³politic a veniturilor´ care s restricionezeveniturile în moduri care sunt considerate ³dezirabile´. Astfel, veniturile pot fi limitate îninteresul unei politici anti-inflaie, sau pentru a preveni dificulti ale ³balanei de pli´.Uneori, aceste politici sunt evidente, nepermiându-se nici o cretere a salariilor (înghearea salariilor), sau permiându-se doar o anumit rat de cretere anual25(constrângerea salariilor). Alteori, politicile sunt mascate manifestându-se o atmosfer de

³negociere liber´ a salariilor între patroni i angajai. Presiunile se manifest asupranegocierilor salariale prin metode cum ar fi metoda ratelor de dobând mari sau metoda³limitelor bneti´. În cazul primului sistem, patronii care asigur mriri de salarii trebuies finaneze plile adiionale din surse financiare proprii sau s plteasc rate de dobând penalizatoare pentru împrumuturile care le acord. Conform celui de-al doilea sistem,departamentele guvernamentale trebuie s-i limiteze cheltuielile la o mic parte dincheltuielile anului precedent. Orice mrire de salarii trebuie s fie finanat prin reducereaîn alte pri.În ambele situaii, se manifest un fenomen cunoscut sub numele de ³deriva

 sal ariil or´. Veniturile care nu pot fi în mod oficial mrite manifest o deriv uoar însus în diferite moduri. De exemplu, s-ar putea s nu se negocieze forme de plat noi dar 

 primele de merit ar putea fi mai generoase. Salariaii pot fi promovai în servicii cudenumiri mai importante. Se dezvolt o presiune enorm pentru îmbuntirea real asalariilor, iar ³deriva salariilor´ nu servete decât pentru a sublinia, pentru cei care nu beneficiaz de deriv, c propriile lor poziii trebuie s fie reevaluate. Finalul uneiîngheri legale a salariilor este un semnal pentru sindicate pentru a depune eforturihotrâte în scopul de a recâtiga terenul pierdut.2.2.6. Forme de salarizareFiecare form de salarizare realizeaz, într-un mod specific, legtura între

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 22/125

 

 participarea la munc, rezultatul muncii, salariul i alte condiii, reflectând calitatea,cantitatea i însemntatea activitii depuse.Sal arizarea în regie asigur remunerarea salariatului dup timpul lucrat, fr s se precizeze în mod expres cantitatea de munc pe care el trebuie s o depun în unitatea detimp. Fiecrui salariat i se stabilete ce are de fcut, rspunderile care-i revin inând

seama de calificarea acestuia i de locul pe care-l ocup în diviziunea muncii. Acest tipde salarizare se practic în acele sectoare în care lipsa de omogenitate a lucrtorilor facedificil aprecierea muncii necesare pentru fiecare lucrare.Sal ariul în acord const în remunerarea pe operaii, activiti, produse etc. Duratatimpului de munc pentru efectuarea respectivei munci nu este fixat în mod expres.Acest tip de salarizare relev mai bine legtura dintre mrimea salariului i efortul fcutde salariat, tinde s sporeasc productivitatea salariatului, diminueaz cheltuielileîntreprinderi. Aceast form de salarizare este adesea contestat deoarece ³goana´ dupcât mai multe piese realizate poate conduce la alterarea calitii. Acordul poate fiindividual, colectiv (pe echipe) i global (pe uzin, fabric). Retribuirea pe baz deremis sau cote procentuale i pe baz de norme de munc sunt variante ale salarizrii în

acord.Sal arizarea mi xt  const în remunerarea stabil ±fix- pe unitatea de timp deregul o zi, ce se acord în funcie de îndeplinirea unor condiii tehnice, tehnologice, deorganizare etc.Fiecare condiie presupune un tarif, dup importana pe care o reprezint pentruvolumul i calitatea muncii, ca urmare mrimea salariului devine variabil ca în cazulsalarizrii în acord. Salariul pe o zi fixat de firm este ridicat i poate fi obinut numai în26mod excepional de salariai cu aptitudini speciale. Pentru marea majoritate a lucrtorilor nivelul acestuia reprezint o incitaie permanent la o munc suplimentar. Salariulfiecruia variaz de regul în jos de la nivelul maxim spre deosebire de salarizarea în

acord unde el variaz în sus.Aplicarea oricror norme de salarizare, oricât de perfecionate ar fi ele sunt adeseacontestate atât de salariai cât i de întreprinderi. Totul, în final, se poate stabili pe bazde negociere. Bi bliografie:� Athanasiu, Alex., Totul despre omaj, Editura Rentrop & Straton, Bucureti, 1997� Aznar, George, Emploi: la grande mutation, Hachette, Paris, 1996� Brown, Lester, Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnic, Bucureti,1998� Ciucur, Dumitru; Gavril, Iie; Popescu, Constanin ± Economie. Manualuniversitar, Editura Economic, 1999� Dianu, Daniel, Funcionarea economiei i echilibrul pieei, Editura Academiei

Române, Bucureti, 1994� Heyne, Paul, Modul economic de gândire (Mersul economiei de pia libere),Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1991� Popescu, Dan, (coordonator) Dinamica ideilor economice, Editura Continent,Sibiu, 1998� Whitehead, Geoffrey, Economia, Editura Sedona, Timioara, 1997 Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 1. Analizai cererea i oferta de munc, precizând coninutul conceptelor, factorii de

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 23/125

 

influen i modul în care se formeaz echilibrul pe piaa muncii.2. Prezentai pe scurt principalele forme de salarizare, precizând avantajele idezavantajele acestora.3. Explicai modul în care elasticitatea cererii de munc influeneaz stabilireasalariilor.

4. Evoluia cererii i ofertei de munc în România în perioada 1990 ± 2007.5. Indicatorii pieei muncii: studiu comparativ România ± Uniunea EuropeanT este gril i probleme1. Cererea de munc se poate exprima prin :a) persoanele dornice de munc; b) totalul populaiei care poate s presteze o munc salariat;c) întreaga populaie obligat prin lege s desfoare o activitate pltit;d) numrul locurilor de munc existente în economie.2. Pe piaa muncii :a) întotdeauna, cererea egaleaz oferta;27

 b) oferta de munc este definit de munca salariat pe care o pot presta membriiunei societi;c) în permanen cererea depete oferta de munc;d) oferta trebuie s fie mai mare decât cererea de munc pentru a asigura oamenilor cât mai multe salarii.3. O cretere a salariului angreneaz:a) o cretere a ofertei de munc; b) creterea cererii de munc;c) scderea generalizat a preurilor;d) în mod obligatoriu, creterea productivitii muncii.4. Oferta de munc nu cuprinde:

a) munca depus de deputai; b) munca depus de ofieri;c) munca depus de militari în termen;d) nici un rspuns nu este corect.5. Completai datele din tabelul urmtor, pentru o firm ce are la dispoziie un anumitstoc de capital i îi vinde produsele pe pia la un pre constant: Numr demuncitoriTotal produsfizic

Produsul fizicmarginal almunciiValoarea produsuluifizic marginal almuncii, cândP = 10 leiValoarea produsului

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 24/125

 

fizic marginal al muncii,cândP = 15 lei01

234501219242830Dac salariul unui muncitor este de 55 lei/zi, atunci firma va dori s angajeze «««. de

muncitori, când preul de vânzare al produciei este de 10 lei, i «««««. muncitori,când preul este de 15 lei.28Cap. 3 PIAA MONETARObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s: Definii coninutul pieei monetare i principalele componente ale acesteia; Prezentai principalele categorii de bnci i s precizai funciile acestora; Identificai componentele masei monetare; Reprezentai grafic echilibrul pieei monetare i s interpretai modificrile indusede extinderea i contracia cererii i ofertei de moned asupra punctului de

echilibru Rezumat  Piaa monetar reprezint locul de întâlnire al cererii i ofertei de moned. Bncilereprezint cel mai important actor al pieei monetare, îndeplinind mai multefuncii. Cantitatea de moned existent într-o economie formeaz masa monetar,ale crei componente se numesc agregate monetare. Echilibrul pieei monetare,reprezentat de egalitatea cererii cu oferta de moned este unul dintre echilibrelemacroeconomice fundamentale în economiile contemporane.C uvinte cheie Bani, bnci, funcii active, funcii pasive, masa monetar, agregate monetare,cerere i ofert de moned

3.1. Banii i bncile ± elemente fundamentale ale pieei monetareApariia, dezvoltarea i funciile pieei monetare se explic în corelaie cudezvoltarea schimbului i cu realizarea funciilor banilor. Astfel odat cu trecereatimpului s-a cristalizat un cadru specific de relaii între ofertanii i solicitanii de bani,cadru care constituie acum piaa monetar. Participarea i felul în care se înfptuiescoperaiuni pe aceast pia sunt reglementate juridic de fiecare stat naional în parte,inând-se sigur, cont, de specificul su. Totodat în aceste reglementri sunt prevzuinominali unii ageni economici care sunt admii ca operatori pe pia, cu condiia de a

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 25/125

 

îndeplini anumite condiii. În principal, participanii la operaiunile pieei monetare suntbncile. În practic pe piaa monetar se desfoar o activitate cu caracter lucrativ,activitate la care particip agenii economici care concentreaz cererea i oferta demoned provenit de la populaie sau ageni economici primari.29

Într-un sens figurat, se poate aprecia c banca este ³templul´ banilor. Activitateasa este în mare msur ocult i misterioas. Deci este implicat secretul bancar, dar maiales fora pe care o reprezint banii, capitalul în complexitatea sa .Referire la acest aspect face i Claude Simon când descrie conturile publice aleunei bnci ca fiind aproape nedescifrabile chiar i pentru specialiti4. Referitor la apariia bncilor, se ridic întrebarea dac acestea au putut exista sau nu înainte de apariia banilor. Unii autori, bazându-se pe dovezi istorice , atest faptul c operaiunile bancareau aprut i s-au dezvoltat înc cu mii de ani înaintea erei noastre, concomitent cu apariiai dezvoltarea vieii sociale . Aceti autori afirm c în decursul timpului, bncileasigurau pstrarea unor obiecte de valoare , cum ar fi cele din metale preioase. Astfel seconsidera c templele, care primeau în depozit asemenea valori, desfurau o activitate de

tip bancar . Vechii babilonieni, cu douzeci de secole înainte de Hristos, cunoteau practica de a încredina templelor depozite de valori . În Forumul Roman se efectuauoperaiuni de acelai fel înc din secolul al IV-lea înainte de Hristos. În antichitate,egiptenii, asirienii, grecii i fenicienii, ca popoare civilizate care efectuau comer, seocupau i cu schimbul de monede i metale preioase . Tra peziii greci i argentariiromani înlesneau schimbul de monede , primeau în pstrare depuneri de valori i acordaucredite .O alt întrebare care se pune este dac operaiunile de preschimbare a monedei dectre zarafi, ca i cele de acordare de credite de ctre cmtari sunt o ilustrare a prezenei bancare. Ori banca nu este emanaia Antichitii i nici a Evului Mediu , creaia ei estelegat de puterea de circulaie a unui tip de bani diferit de cel al monedei din metal

 preios sau al monedelor de valoare intrinsec , crearea monedei financiare .Dei în decursul Evului Mediu au aprut , în legtur cu intensele schimburicomerciale în bazinul mediteranean , o suitã întreag de bnci care s mijloceasc plile ,despre bnci în plenitudinea termenului , nu se poate vorbi decât odat cu apariia bncilor care i-au propus emisiunea de bilete de banc .În secolele XII ± XVI au aprut mai multe organizaii bancare ca : Banca deVeneia (1171) , Banca de Barcelona (1341) Banca de San Giorgio (1407) , Banca deMilano (1593) . Dar bncile autentice , moderne , pot fi considerate cele aprute începândcu Banca de Amsterdam (1609 , Banca de Hamburg (1619) , Banca de Stockholm (1650)i cu deosebire Banca Angliei , a crei înfiinare în 1694 marcheaz adevrata piatr dehotar a apariiei bncilor moderne . Astfel c asemnrile , mai mult sau mai puin

exterioare ale activitilor templelor, zarafilor i cmtarilor cu activitatea bancar nusunt suficiente pentru a le considera, cu toat rigoarea , activiti bancare propriu zise.În mod firesc bncile au primit atributul de comerciale, iar odat cu trecereatimpului funciile i rolul lor s fie din ce în ce mai complex, ajungând în zilele noastre sreprezinte unul din pilonii de baz ai economiei moderne.4J. F. Bell, A History of Economic Thought, 2ème Edition, New York, The Ronald PressCompany, 1967, 745 p. , unde se scrie despre felul cum erau bncile analizate de ctre ClaudeSimon : " în

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 26/125

 

aceste bnci se adun franci, dolari, yeni i câte alte monede . Bilanurile sunt deghizate. Pentrudepuntorul titular al unui cont (cel mai adesea o persoan particular), banca este suveran, putere dat de bogia ei. Pentru cel care dorete s contracteze un împrumut, banca este autoritatea absolutcare dispune

de un fel de drept de veto: dac refuz acordarea creditului, cel în cauz trebuie s renune lamain, cas,investiii sau pur i simplu la posibilitatea de a supravieui mai ales în cazul unei întreprinderiaflate îndificultate financiar "30Costin C. Kiriescu definete banca prin funciile sale: o entitate economic destat, privat sau mixt ale crei  funcii principale sunt :a) atragerea mijloacelor bneti temporar disponibile ale clienilor în conturiledeschise acestora; b) efectuarea de viramente între conturile clienilor i de transferuri în conturile

deschise la bnci;c) acordarea de credite pe diferite termene;d) emiterea de instrumente de credit i efectuarea de tranzacii cu astfel deinstrumente;e) vânzare - cumprare d valutf) alte operaiuniSe poate spune astfel despre bnci c îndeplinesc rolul de intermediere financiarîntre persoanele i agenii economici care particip pe piaa monetar, uzând în aceastintermediere de o serie de instrumente monetare. Funciile clasice ale unei bnci se potgrupa în active i pasive. (fig.3.1)Figura 3.1 Relaiile de intermediere bancar5

Funciile active constau în activitatea bncilor de a plasa capitalul bnesc atras deele, indiferent dac este capital propriu sau atras de la deponeni, cum ar fi:5 Dumitru Ciucur, Ilie Gavril, Constantin Popescu, Economie, Editura Economica 1999, p.26331- acordarea de credite persoanelor fizice i juridice, care prezint bonitatefinanciar, adic încrederea de care se bucur solicitantul de credite, respectiv capacitateaeconomic a unei persoane fizice sau juridice de a restitui, la scaden, creditelecontractuale i dobânda aferent lor;- iniierea i organizarea de societi comerciale pe aciuni;- gestionarea conturilor deponenilor prin supravegherea micrii banilor înconturile unitilor solicitante;

- efectuarea de operaiuni cu titlurile de valoare ale societilor comerciale, ale persoanelor fizice i juridice;- crearea de instrumente financiare proprii (active financiare).Funciile pasive fac referire la atragere i pstrare de ctre unitile bancare adisponibilitilor monetare existente la un moment dat într-o economie, respectiv:- atragerea spre pstrare a economiilor bneti ale populaiei i agenilor economici nonfinanciari (denumite depozitele clienilor); - desfurarea operaiunilor de cas ale agenilor economici i instituiilor care

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 27/125

 

solicit acest lucru;- efectuarea de pli la ordinul deponenilor din depozitele acestora constituite la banc;În condiiile actuale, pe lâng funciile bancare tradiionale, sistemul bancar exerciti o serie de funcii noi, de regul cu caracter macroeconomic, printre care amintim:

a) coordoneaz încasrile i plile din întreaga economie naional, acionând pentru emiterea de moned suplimentar sau retragerea monedei excedentar dincirculaie, cu alte cuvinte se încearc o reglare a mesei monetare. De asemeneagestioneaz moneda naional i supravegheaz relaiile ei cu monedele altor state, prinoperaiuni de vânzare-cumprare de valut i asigurarea necesarul de valut al economieinaionale; b) centralizeaz economiile bneti ale agenilor economici i ale populaiei, pecare le orienteaz spre domeniile principale, atractive ale dezvoltrii economico-sociale,îndeplinind rolul de intermediere financiar la nivel macroeconomic;c) regleaz creditul, impun debitorilor condiii de bonitate financiar, le cer garanii pentru sumele împrumutate, în vederea limitrii riscului i disiprii acestuia

asupra tuturor debitorilor;d) selecteaz, pe baza criteriilor de eficien, proiectele de dezvoltare economicce urmeaz s fie finanate prin credite, orienteaz dezvoltarea economic i contribuie lamodificarea structurilor economiei naionale (îndeplinesc funcii ale strategiei dezvoltriimacroeconmice);e) creeaz putere de cumprare adiional, transformând depunerile la vedere înîmprumuturi ctre agenii economici i populaiei;f) efectueaz operaiuni cu titluri de valoare.În epoca contemporan , locul i rolul bncilor în economie este strâns legat decalitatea lor de intermediar principal în relaia economii investiii , relaie hotrâtoare încreterea economic. Activitatea bancar a cunoscut un îndelungat proces de

diversificare i specializare a funciilor pe care le îndeplinesc verigile sistemul financiar.În prezent se manifest i o nou tendin contrar celei amintite, aceea de universalizarea funciilor pe care le îndeplinete orice unitate bancar-financiar. Din aceste dou32tendine, rezult, în fiecare ar, structura sistemului bancar, principalele categorii deuniti bancare.În literatura de specialitate dup operaiunile pe care le desfoar, putem clasifica bncile astfel: banca central, bncile comerciale, bncile de comer exterior, casele deeconomii, uniuni de credite, bnci cooperatiste, societi de asigurri, etc.Un rol deosebit de important in cadrul economiilor naionale, îl joac bncilecentrale. Aceasta nu este preocupat, mai ales de maximizarea profitului ei, ci de

realizarea anumitor obiective pentru întreaga economie naional, obiective care îi revindin mandatul naional, atribuit acesteia de forul legislativ. Funciile principale ale bnciicentrale sunt: asigurarea si reglarea cantitii de bani in circulaie i a ratelor dobânzii; prevenirea falimentelor bancare, falimente care ar putea deregla mecanismul bancar îngeneral.În plus, banca central ofer servicii specifice bncilor comerciale. În acest sensea acioneaz ca o banc a bancherilor, deinând majoritatea rezervelor bncilor comerciale. Banca centrala ofer servicii specifice si guvernului. Guvernul deine un cont

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 28/125

 

la banca central îi completeaz cecuri pentru acest cont, iar în unele ri emiteobligaiuni prin intermediul acestei bnci.Fiind banca de emisie, banca central pune în circulaie bancnote i moneddivizionar, iar aceste cantiti de bani puse in circulaie corespund ,de regul, nevoilor de lichiditate ale economiei în ansamblul ei i care se încadreaz în obiectivele de politic

monetar i bugetare ale rii. Bncile comerciale reprezint un tip de întreprindere lucrativ, specializat înansamblul activitii economice, care furnizeaz bani ± capital celorlali ageni economici ± persoane fizice sau juridice. O asemenea activitate principal se desfoar, mai ales, pe baza resurselor atrase, dar i pe baza capitalului propriu. În cadrul sistemului bancarfinanciar un rol important, îl ocup diferitele societi financiare i de asigurri.În România, unitile sistemului bancar sunt structurate astfel:  Banca Naionalca banc central de emisiune , bncile comerciale i instituiile specializate de credit . Banca Naional a  României ca banc central, banc de emisiune, banca bncilor sau banc de prim rang, funcioneaz ca banc central de emisiune i decoordonare a activitii monetare i de credit din economie, scopul su principal fiind

meninerea stabilitii monedei naionale i asigurarea funcionalitii întregului sistem bancar-financiar. Banca Naional a României este conceput ca un organism al statului,funcionarea sa fiind supravegheat de ctre Parlament. Prin lege, BNR este mandatat sconduc politica monetar i de credit i s caute profesional cile de meninere a puteriide cumprare a monedei naionale.Banca Naional a României îndeplinete mai multe operaiuni principale:Banca Naional a României îndeplinete mai multe funcii principale:Aceasta este singura instituie de emisiune monetar; de aceea, numerarulemis de aceasta trebuie acceptat de ctre toate persoanele fizice sau juridice lavaloarea nominal a acestuia pentru stingerea obligaiilor publice sau private.conlucrarea cu bncile comerciale i instituiile de credit specializate

(sconteaz i reesconteaz efectele de comer prezentate de societile bancare iinstituiile de credit, acord credite acestora, le deschide conturi curente învederea efecturii de încasri i pli între acestea);Fiind banc a bncilor, eaîndeplinete rolul de împrumutator ultim, intervenind în cazul în care o societate33 bancar întâmpin dificulti temporare, respectiv nu dispune de numerar pentru aface fa retragerilor neanticipate ce depesc rezervele sale.Banca Naional a României conduce politica monetar i valutar a rii,efectuând operaiuni cu aur i valute.BNR deruleaz operaiunile ei cu Trezoreria statului deoarece întrecheltuielile publice i încasarea impozitelor i a taxelor exist neconcordane în

timp ± statul se împrumut la BNR pentru ajustarea acestui decalaj.Aceste operaiuni, ca la orice banc, se grupeaz în dou categorii: active i pasive. Operaiunile pasive constau în formarea resurselor necesare desfurrii activitiiBncii Naionale: constituirea capitalului propriu, crearea depozitelor celorlalte bnci iale statului, emisiunea de bancnote i de moned metalic .a. Operaiunile activefaciliteaz utilizarea de ctre Banca Naional a resurselor de creditare din economianaional: operaii cambiale, reescontul, achiziionarea efectelor de stat, operaii deachiziionare a aurului i valutei etc.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 29/125

 

Obiectivul central al BNR îl reprezint meninerea puterii de cumprare a leului.Totui, bncile comerciale tipice îi aduc aportul lor la creaia monetar printransformarea activelor nemonetare (conturi , obligaii) fr putere liberatorie îninstrumente de plat. Înscrierea în conturile de la banc a creditelor acordate, constituiemomentul creaiei unei monede adiionale specifice , moneda scriptural .

Apariiab

ncilor comerciale moderne este strâns legat de dezvoltareacomerului naional i internaional i acumularea capitalului monetar în special peaceast baz, expresie a dezvoltrii produciei i relaiilor globale. Legate de nevoilecomerului i desfurând principalele operaiuni prin intermediul efectelor comerciale ,în mod firesc bncile au primit atributul de comerciale .Spre deosebire de Banca Naional unde capitalul social aparine în întregime statului, bncile comerciale suntorganizate ca societi pe aciuni al cror obiect de activitate îl constituie atragerea iformarea de depozite bneti (în lei i în valut) de la persoane juridice i fizice (din ari din strintate), acordarea de credite (pe termen scurt, mediu i lung), efectuarea deservicii bancare pentru agenii economici i populaie, a unor operaiuni de comerexterior i a altor operaiuni bancare.

 Bncile  ______________ i instituiile specializate de credit sunt instituii care, prin lege saustatutul de funcionare, au atribuii într-o anumit sfer a creditului sau într-un anumitdomeniu al economiei naionale i efectueaz operaiuni de un anumit gen, fie în sferaformrii resurselor de creditare, fie în sfera distribuirii creditelor. Cele mai importanteinstituii de credit specializate din ara noastr sunt:- C asa de Economii i C onsemnaiuni ( C  E C) care funcioneaz ca unintermediar financiar ce colecteaz depozite cu amnuntul de la populaie i leofer apoi celorlalte instituii financiare, pe piaa interbancar;- Instituiile de credit mutual  , respectiv casele de ajutor reciproc, cooperativelede credit, casele de pensii.Un rol important în cadrul sistemului bancar-financiar îl îndeplinesc sistemul

trezoreriei statului i societile de asigurri. S istemul trezoreriei statului este alctuit dintr-un ansamblu de uniti financiarecare reprezint statul, în calitate de debitor, dar i în calitate de creditor, colectând34impozitele i taxele de la contribuabili, respectiv efectuând pli în numele administraiei publice. S ocietile de asigurri sunt instituii destinate garantrii asiguratului prindespgubire total sau parial în cazul producerii unui eveniment nedorit (furt, secet,incendiu, accident, etc.) împotriva cruia s-a asigurat pltind o sum de bani numit prim de asigurare. Operaiunile principale ale unei societi de asigurri sunt colectarea primelor de asigurare, plata despgubirilor i plasarea soldului resurselor colectate i

necheltuite la alte instituii bancar-financiare, în schimbul unei dobânzi.3.2. Moneda, masa monetar i structurile ei; Agregatele monetareBanii au ajuns s joace un rol central în vieile noastre. Ne este imposibil astzi sne imaginm funcionarea unei economii moderne fr existena remarcabilei inveniinumit "bani"! Voi încerca s i argumentez aceast afirmaie printr-un simplu exemplu:Dac economia ar fi rmas la nivelul la care schimbul de bunuri i servicii s se fac printroc fr s apelm la bani, lucrurile ar fi extraordinar de încurcate iar un profesor deEconomie politic spre exemplu pentru a putea s beneficieze de serviciile unui medic

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 30/125

 

stomatolog ar trebui s atepte pân va întâlni un medic stomatolog dornic s asiste la uncurs de Economie politic. Iat astfel un singur exemplu, consider eu destul de elocvent pentru a susine c moneda reprezint premisa oricrei forme de pia i de concuren;nici-un flux economic real nu se poate desfura fr contribuia acesteia.Moneda este o categorie macroeconomic la care se raporteaz toi agenii vieii

economico-sociale ai unei comuniti, denumit i comunitate monetar, care poate s fienaional sau internaional.Caracterul instrumentelor monetare este:- caracter general ceea ce în seamn c sunt acceptate în orice moment i înorice loc al unei comuniti monetare- nedeterminat adic permit transformarea lor în orice marf i achitareaoricrei datorii- caracter imediat care permite reglarea instantanee i definitiv a vânzriicumprriide bunuri i servicii, precum i stingerea unei datorii.Banii constituie o putere de cumprare uor transferabil; ei se pot transformaoricând în alte bunuri i dau deintorilor dreptul de a obine o parte din ceea ce este

 produs i oferit spre vânzare în spaiul economic în care respectivele instrumentemonetare sunt recunoscute prin convenie social. Banii au o dubl putere, unaeconomic, în sensul de putere de mobilizare a unei pri din avuia comunitii, irespectiv puterea juridic, respectiv puterea de decizie în cadrul activitilor în care suntangrenai banii deintorului. Atri butele fundamentale ale monedei , care au transformat-o într-un instrumentindispensabil al lumii moderne sunt:- acceptabilitatea; moneda reprezint un instrument care este acceptat de ctretoi agenii economici i de întreaga populaie a unei comuniti monetare camijloc de schimb i de plat;- convenabilitatea; moneda trebuie s poat fi folosit cu uurin;

- durab

ilitatea; moneda trebuie s aib o via natural rezonabil i s nu sedeterioreze imediat;35T x PM =V- divizi bilitatea; moneda trebuie s poat mijloci orice tranzacie, indiferent câtde valoarea mare sau mic a acesteia;- stabilitatea, adic meninerea puterii de cumprare a monedei pe o perioadcât mai îndelungat;- greutatea falsificrii ; reproducerea monedei s fie dificil sau imposibil.

Atributele monedei o fac apt pentru a mijloci toate tranzaciile de pia, otransform într-un mijloc general de plat i într-un instrument de conservare itransmitere a avuiei de la un individ la altul i de la un agent la altul al vieii economicosociale.În economia de pia, moneda se întâlnete sub dou forme: moneda în numerar divizionar sau bilete de banc i moneda scriptural sau banii de banc, de cont (conturile bancare, crile de credit .a.).Figura 3.2. Structura masei monetare - participani ai pieei monetare6 Masa monetar este reprezentat de cantitatea de moned existent în circulaie

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 31/125

 

într-o economie naional sau într-o zon determinat i într-un interval de timpdelimitat. Aceasta poate fi privit ca stoc i flux de moned. C a stoc de bani, masamonetar const în totalitatea instrumentelor bneti de care dispune sectorulnonfinanciar, la un moment dat, destinate achiziionrii de bunuri i servicii, achitriidatoriilor i constituirii economiilor, în vederea investiiilor i a efecturii altor 

 plasamente.Într-un anumit interval de timp, aceeai unitate monetar poate mijloci succesivmai multe tranzacii de pia, deci efectueaz mai multe rotaii. Viteza de rotaie amonedei (V) este definit de numrul de rotaii (operaiuni de vânzare - cumprare), înmedie, al unei uniti monetare, într-o anumit perioad de timp. Volumul bnesc al bunurilor schimbate rezult din înmulirea volumului fizic al bunurilor sau serviciilor tranzacionate (T) cu nivelul preurilor acestora(P) Putem astfel stabilii relaia maseimonetare (M) :6 Costin Khiriescu, Moned- mic enciclopedie, Ed tiinific i enciclopedic,Bucureti1982,p.20936

Dac introducem în analiz viteza de rotaie a banilor, stocul de moned setransform în flux monetar . Ca flux, masa monetar const în cantitatea medie de bani cecircul într-o economie naional sau o zon a acesteia într-o perioad determinat.Pentru o zon economic determinat i un interval de timp definit mrimea fluxuluimonetar se determin ca produs între mrimea stocului mediu de bani i viteza de rotaiea acestora, exprimat în numr de rotaii efectuate.Masa monetar este alctuit din dou mari componente: disponi bilitilemonetare propriu-zise (bani cash, bani lichizi) i disponi biliti semi-monetare .Criteriul de departajare al celor dou componente îl constituie intensitatea lichiditii monetare.Prin lichiditate monetar se înelege capacitatea agenilor nonfinanciari de a

transforma imediat sau într-un anumit interval de timp, mijloacele i creanele de caredispun în mijloace de plat. Disponi bilitile monetare propriu-zise sunt mijloacele de plat a cror lichiditateeste perfect, adic pot s sting imediat o datorie, fr pierderi de timp i frdiminuarea resurselor monetare deinute (bilete de banc, moneda divizionar, monedascriptural, cecurile la purttor, etc.). Disponi bilitile semimonetare sunt acele instrumente monetare care nu aucaracter de lichiditate perfect, dar se pot transforma în mijloace de plat dup operai bancar-financiare, necesitând o perioad de timp mai scurt sau mai lung i, uneori,diminuarea activului respectiv (aciunile, titlurile emise de agenii economicinonfinanciari, efectele de comer negociabile .a.).

Masa monetar trebuie s asigure realizarea funciei monedei, adic smijloceasc cu uurin toate categoriile de tranzacii cu bunuri economice. În acest scop,masa monetar trebuie s dispun de o structur care s corespund cerinelor circulaieituturor valorilor economice. Reliefarea structurilor masei monetare în rile care folosescsistemul Contabilitii Naionale se face cu ajutorul agregatelor monetare. Agregatele monetare sunt compartimentri succesive ale masei monetare, carese însumeaz treptat, pornind de la mic la mare, în funcie de intensitatea funcionalsau de lichiditate a instrumentelor monetare utilizate, pri care devin autonome prin

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 32/125

 

 funciile pe care le îndeplinesc, prin circuitele economice reale pe care le intermediaz, prin agenii specializai care emit instrumentele de schimb i de plat i instituiilebancar-financiare care le gestioneaz. Numrul de agregate monetare i prileconstitutive ale acestora difer de la o ar la alta: în Anglia se utilizeaz apte agregate,în Frana patru, în SUA trei, în România dou, etc. Agregatele monetare sunt determinate

de autoritile monetare, care le calculeaz nu doar statistic, ci pentru a realiza cât mai bine politica monetar.Analiza economic distinge urmtoarele categorii principale de lichiditate:Simbolizat M1, primul agregat monetar este format din activele perfect lichidecare permit efectuarea de pli imediate:- numerar în circulaie,- depozite la vedere în principal cele operabile prin cecuri,- cecurile la purttor.Se spune despre M1 c el reprezint masa monetar în sens restrâns.37 Al doilea agregat monetar M2 reprezint masa monetar în sens larg i este

constituit din activele care pot fi transformate foarte rapid în lichiditi primare:- îl cuprinde pe M1- depozite la vedere neoperabile prin cecuri- depozitele la casele de economii- depozite la termen aflate în gestiunea bncilor - depopzite la termen în valut- aciuni ale fondului de ajutor reciproc, care pot s fac obiectul unor tranzaciimonetare .Diferena dintre M1 i M2 (se mai noteaz m2), masa semimonetar reprezintdisponibilitile rezidenilor nonfinanciari gestionate de organizaiile financiar-bancare. Al treilea agregat monetar M3 cuprinde lichiditile teriare i sunt constituite din

active cu un grad mic de lichiditate. Transformarea lor în lichiditi primare poate presupune riscul modificrii preului acestor active.Pe lâng M2 mai sunt cuprinse aici:- valori mobiliare private i publice- depuneri pe termen limitat i bonurile de economii- depunerile i titlurile de comer în devize- bonurile de tezaur i certificate de subscriere la împrumuturile de stat- bonurile de economiiDiferena între M3 i M2 mai este notat i cu m3 iar suma m2+m3 reprezinteconomiile lichide depuse pe termen scurt. Al patrulea agregat monetar (L ) îl cuprinde pe M3 i economiile contractuale

depuse pe termen i diferite alte plasamente negociabile, titluri de valoare emise de ageninonbancari.Delimitarea activelor monetare este o problem actual. Pân nu demult activelefinanciare i cele monetare erau bine ordonate, iar costurile necesare trecerii de la unactiv financiar la unul monetar erau destul de mari. Problema care se pune înc înlegtur cu definirea mai larg a masei monetare o reprezint limita dintre activelemonetare i activele financiare.Inovaiile financiare ale anilor '80 au creat o anumit confuzie între lichiditi

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 33/125

 

 primare i lichiditi teriare, între bani i creane.Agregatele monetare s-au autonomizat în toate rile, existând deosebiriimportante de la ar la ar în ceea ce privete numrul instrumentelor de plat i deschimb, denumirea acestora sau nivelul dintre ele.În economia româneasc de tranziie s-au autonomizat dou agregate monetare:

M1 saub

anii propriu-zii, cuprinzând numerarul existent în afara sistemului bancar idepozitele la vedere ale firmelor, i M2 sau cvasi banii  , care cuprind în plus fa de M1: economiile populaiei la vedere i la termen, depozitele la termen ale firmelor, depozitelecondiionate, certificatele de depozit i depozitele în valut ale rezidenilor.3.3 Instrumente pe piaa monetar38În cadrul pieelor globale din zilele noastre, banii circul liber între cumprtori ivânztori sub diversele forme, aflate într-o continu evoluie prezentat anterior atât câti între investitori i cei ce angajeaz împrumuturi, trecând graniele internaionale.Participani la pia utilizeaz pieele monetare pentru nevoile lor de a primi sau acorda bani cu împrumut. Majoritatea tranzaciilor pe piaa monetar au loc direct între dou

 pri contractante, iar partea tranzaciei creia o s-i acordm atenie în rândurile careurmeaz se focalizeaz asupra instrumentelor existente i utilizate pe piaa monetar.Atunci când un împrumutator acord un împrumut bnesc unui împrumutat, el poate svând drepturile acestuia asupra banilor i dobânzilor aferente care îi sunt datorate unuialt participant la pia, aceasta dovedind c instrumentele pieei monetare pot fi activtranzacionate.Exist o mare varietate de instrumente sau produse care se tranzacioneaz pe pieele monetare, dar în scopul înelegerii acestor produse i a importaneiinterdependenelor dintre acestea o s abordm o privire general asupra celor maiimportante dintre aceste instrumente care sunt abordate i pe piaa româneasc. Trebuies specificm c piaa noastr monetar a cunoscut de-a lungul perioadei de tranziie

multe modificri care duc la o aliniere cu pieele internaionale, în special cu piaaeuropean.Exist mai multe modaliti în abordarea diferitelor tipuri de instrumente sautitluri de valoare care se utilizeaz pe pieele monetare, dar cea mai cunoscut rmâne ceacare clasific aceste instrumente în funcie de modul în care acestea genereaz venituri, ianume:instrumente cu discountinstrumente purttoare de dobând produse derivate3.3.1 Instrumente cu discountInstrumentele cu discount sunt recunoscute sub aceast denumire tocmai datorit

discountului fa de valoarea paritar cu care sunt emise, i care reflect rata curent adobânzii pe termen scurt. Din aceast categorie putem enumera, Bonurile de tezaur(Tbill),cambiile i efectele de comer.3.3.1.1. Bonurile de tezaurUn bon de tezaur reprezint un instrument pe termen scurt, negociabil, emis deguvern, prin care se pltete deintorului o anumit sum de bani, la o dat stabilit, înviitor. Bonurile de tezaur sunt emise de Banca Central, în cazul României de Banca Naional a României, i în calitate de împrumuttor de ultim resurs, ele reprezint

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 34/125

 

reperul în funcie de care se msoar toate celelalte dobânzi.Valoarea actualizat a sumei de rscumprare pltibil la scaden reprezint defapt valoarea de pia a unui bon de tezaur (T-bill). Suma la paritate pe care o va primi lascaden deintorul unui T-bill este cunoscut sub denumirea de valoare derscumprare, ceea ce înseamn c rata dobânzii care se primete pe un bon de tezaur este

cea care determin valoarea curent de pia a acestui instrument. Ministerul Finanelor Publice aprob prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discount cât iale obligaiunilor de stat, iar dinamica acestei dobânzi o putem vedea în reprezentareagrafic 3.5.393.3.1.2. CambiileO cambie reprezint un instrument de plat, un ordin de a se plti deintorului oanumit sum de bani la o anumit dat viitoare precizat, sau la prezentare, în genul unei polie la termen sau la vedere, o promisiune scris de plat a unei datorii pe termen scurt.Cambia are ca suport o tranzacie comercial.Pentru ca o cambie s fie valid din punct de vedere juridic trebuie s conin

urmtoarele meniuni obligatorii7: denumirea de cambie înscris în textul acesteia ordinul necondiionat de a plti o sum de bani (trecut în cifre ilitere, cu indicarea monedei) numele sau denumirea trasului - cel care trebuie s plteasc; scadenadatala care cambia devine exigibil i trebuie pltit, locul pliibancaunde se va face plata numele i denumirea beneficiarului - persoana creia urmeaz s i se plteasc suma de bani data i locul emiterii cambiei semntura autograf a trgtorului, emitentul cambiei

Lipsa uneia dintre meniunile obligatorii de pe faa titlului, atrage nulitateacambiei. Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principal, ceea ce semnificfaptul c s-a angajat s plteasc la scaden suma înscris, oricrui posesor legitim alcambiei. Trasul nu este obligat s accepte cambia, dar odat acceptat îi asumobligaiile ce decurg de aici. Acceptarea se d pe faa cambiei prin formula "acceptat",urmat de semntura trasului.În anumite condiii, posesorul cambiei va dori s încaseze valoarea cambieiînainte de scaden. Pentru a realiza acest lucru, el poate sconta cambia la o banccomercial. Prin scontare, posesorul cambiei obine valoarea nominal a cambiei, mai puin dobânda, respectiv scontul pentru suma pltit, calculat din momentul scontrii pân la scaden. Taxa scontului este de fapt, dobânda perceput de banc pentru aceast

operaiune de creditare, iar banca va deveni astfel beneficiarul cambiei pentru întreagasum înscris în cambie, pltibil la scaden de ctre tras.7 Legea 83/94 asupra cambiei i biletului la ordin40Figura 3.3. Procesul de emitere i tranzacionare al cambiei83.3.1.3. CeculUn rol foarte important în cadrul operaiunilor bancare îl joac cecul, carereprezint un înscris prin care o persoan, d ordin bncii sale de a plti în favoarea unui

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 35/125

 

ter (beneficiar) o sum de bani înscris pe instrument.Putem spune astfel c emitereaunui cec implic trei pri: (i) trgtorul, persoana care scrie cecul, acesta fiind titularulunui cont bancar care va fi debitat cu valoarea cecului; (ii) beneficiarul este cel care vaîncasa cecul; acesta poate fi un ter sau însui trgtorul dac are nevoie de numerar; (iii)trasul este întotdeauna banca unde trgtorul îi are deschis contul. Trasul este de fapt un

 prestator de servicii, i va onora cecul la prezentare numai dac trgtorul are suficientdisponibil în contul su.Pentru a fi un înscris valid, din punct de vedere juridic, cecul trebuie s cuprindurmtoarele meniuni obligatorii9: denumirea de cec trecut pe înscris; bncile pun la dispoziia clienilor formulare de cec tipizate; numele trasului, respectiv banca la care trgtorul are cont deschis; deregul numele bncii trase este reimprimat tipizat pe înscris; ordinul necondiionat de a plti o anumit sum de bani înscris cifre ilitere cu indicarea monedei data emiterii, respectiv ziua, luna, anul emiterii

semntura trgtorului8 John Wiley, An introduction to foreign exchange & money markets, Craft Print Pte LtdSingapore, 2001, p.989 Legea nr 83/1994 asupra cecului, care modific legea 54/3441În general cecurile sunt pltite la vedere, dar ele pot avea i clauza "la ordin".Exist o limit de timp de prezentare la plat a cecului, din momentul în care acesta a fostemis de "trgtor". Orice modificare adus cecului trebuie fcut cu consimmântul "trgtorului" care trebuie s semneze pe cec în dreptul modificrilor. Este obligaia bnciis onoreze la plat cecurile clienilor cu condiia ca în contul clientului s existe fondurisuficiente, cecul s fie tras corect i semnat de "trgtor" i s nu existe nici un motiv

legal pentru ca banca s nu plteasc (de exemplu, cont blocat de autoriti).În România acest instrument este foarte des folosit, dar aceast uzan nu esteîntotdeauna una cu un final ateptat, i asta din cauza problemelor firmelor sau persoanelor care emit aceste cecuri i în special al acelora care le emit fr acoperire.Aceste cecuri, refuzate la plat ajung în cele din urm la Centrala Incidenelor de Platunde titularii conturilor care au emis cecul sunt înregistrai i pot fi catalogai în funciede valoarea, intenia sau repetabilitatea fraudei de la persoane care au generat incidentede plat, persoane cu risc pân la declararea lor ca persoane aflate în interdicie bancar.Am surprins în anex nivelul sumelor refuzate la plat cu instrumentele pieei monetareîn România, i trebuie s evideniem nivelul înc mare al acestor incidente de plat caredenot înc o nesiguran a pieei i o nevoie mai mare de seriozitate, i toate acestea au

cu atât mai mare importan, cu cât ele trebuie privite din perspectiva integrrii înUniunea European.3.3.1.3. Efecte de comerEfectul de comer este un instrument negociabil folosit cu predilecie pe pieelemonetare solide i reprezint o promisiune pe termen scurt, negarantat, de a plti oanumit sum la o anumit dat viitoare i este emis de regul la purttor.Efectele de comer sau cum mai denumite, hârtiile comerciale, reprezint o formde împrumut care nu este susinut de activele emitentului. De aceea împrumuttorii se

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 36/125

 

confrunt cu riscul de a nu-i recupera banii dac emitentul nu-i va îndeplinii obligaiileîn legtur cu împrumutul. Tocmai din aceast cauz a riscului de credit la care esteexpus tranzacia, numai marile companii cu un rating bun de credit emit astfel de biletela ordin10.Regulile care se aplic cambiei în legtur cu plata, scadena, girarea i protestul

sunt valabile i pentru biletul la ordin, singura excepie fiind acceptarea. În cazul biletuluila ordin intervin dou pri: emitentul ( debitorul), cel care este dator obligându-se la plat; beneficiarul(creditorul), cel care urmeaz s încaseze suma3.3.2. Instrumente purttoare de dobândContrar instrumentelor cu discount prezentate anterior care sunt emise cu undiscount fa de valoarea de paritate i rscumprare la paritate în momentul scadenei ,instrumentele pieei monetare purttoare de dobând sunt acele instrumente care asigurîmprumuttorului încasarea de dobând, pe o baz regulat, pe toat durata de via ainstrumentului.10 idem 7

423.3.2.1 Certificate de depozitUn certificat de depozit este o chitan negociabil referitoare la fonduridepozitate la o banc sau la alt instituie financiar, pentru o perioad determinat, careraporteaz dobânda la o anumit rat. Rata dobânzii pltibil pentru un certificat dedepozit depinde de factori care includ: moneda, rata dobânzii în vigoare pentru depoziteleinterbancare i calitatea creditului bncii care ofer depozitul. Un certificat se poate pstra pân la scaden i se încaseaz în acest sens întreaga dobând, sau se poate vindeînainte de termen la preul practicat pe pia.În afar de CD-urile cu rat fix a dobânzii mai exist dou variante întâlnite pe piaa monetar:

CD-uri cu discount, care sunt emise i tranzacionate cu un discount fade paritate. La scaden se ramburseaz capitalul, împrumuttorulobinând un profit în raport cu valoarea acestuia CD-uri cu rat flotant, care sunt similare unei serii de CD-uri cu rat fixconsecutive.Conform regulamentelor Bncii Naionale a României, aceasta îi rezerv dreptulde a se implica pe piaa monetar i prin emitere de certificate de depozit, tranzacie încadrul creia, în scopul absorbiei de lichiditate, BNR vinde bncilor certificate dedepozit. Avantajul CD-urilor fa de depozitele interbancare este reprezentat de dreptulde tranzacionare, care îns face ca dobânda CD-urilor s fie mai mic.3.3.2.2. Aranjamente de rscumprare (Repo)

Un alt instrument des folosit de Banca Naional a României dar i pe planinternaional de bncile centrale, îl constituie aranjamentul de rscumprare. Acestareprezint o înelegere pentru vânzarea unui instrument împreun cu angajamentulsimultan al vânztorului de a rscumpra respectivul instrument la preul convenit, i la odat viitoare.Un aranjament de rscumprare Repo, este o form de împrumut care implic ogaranie de ambele pri, i se deruleaz în urmtoarea form: Vânztorul vinde de fapt garania care de obicei este constituit din bonuri de

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 37/125

 

tezaur, contra cash i simultan este de acord s rscumpere respectiva garaniela o dat viitoare i la un pre convenit; Vânztorul primete de asemenea dobând în plus fa de cash, de-a lungulîntregii durate a tranzaciei, la o rat care poart i denumirea de rat Repo. i dup o serie de cicluri de vânzri i cumprri la scaden rscumpr

 bonurile de tezaur contra cash.În scopul injectrii de lichiditate Banca Naional a României cumpr de la bnciactive eligibile pentru tranzacionare, cu angajamentul acestora de a rscumprarespectivele active la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data încheierii tranzaciei.În mod similar, îns invers, aranjamentele Reverse Repo, sunt operaiile undeCumprtorul cumpr bonuri de tezaur contra cash i, simultan se angajeaz s lerevând contra cash, la o dat convenit, i la un pre stabilit. În România pe piaamonetar tranzaciile reverese repo, se realizeaz în scopul absorbiei de lichiditate,43Banca Naional a României vinde bncilor active eligibile pentru tranzacionare,angajându-se s rscumpere respectivele active la o dat ulterioar i la un pre stabilit la

data încheierii tranzaciei.3.3.3 Produse derivateÎn afar de instrumentele purttoare de dobând i cele cu discount, pe piaamonetar mai acioneaz i instrumentele derivate care sunt în esen o înelegere întredou contrapartide, prin care acestea convin s transfere un activ sau o sum de bani la odat viitoare stabilit. Acestea sunt definite ca instrumente a cror valoare se schimbodat cu modificrile survenite într-una sau mai multe variabile de referin de pe pia,cum ar fi ratele dobânzii sau cursurile valutare.Valoarea actual a acestor genuri de contracte poate fi foarte sensibil la preulactivului de referin, deoarece preul activului poate varia de-a lungul perioadei devalabilitate. Produsele derivate de baz includ, operaiuni futures pe rata dobânzii,

aranjamente pe rate forward (FRA), swapuri cu rata dobânzii, opiuni pe rata dobânzii iopiuni pe futures pe rata dobânzii. Una dintre cele mai importante utilizri ale produselor derivate este cea de " hedging", aceea de a permite utilizatorilor s-i compensezeexpunerea la fluctuaiile survenite în ratele dobânzii prin asumarea unei expuneri contrareexpunerii curente.3.4. Echilibrul pieei monetareAa cum am precizat mai sus, piaa monetar este locul de întâlnire între cerereai oferta de moned. Echilibrul acestei piee se manifest atunci când oferta agregat demoned este egal cu cererea agregat de moned. Coordonatele punctului de interseciea celor dou curbe (punctul E), cea a cererii i cea a ofertei de moned, determin,simultan, cantitatea de echilibru (Me) i preul de echilibru, rata dobânzii, respectiv (ie).

Vom reprezenta Dac folosim funciile nelineare ale cererii i ofertei agregate demoned, echilibrul pieei monetare se prezint ca în graficul nr.3.4.Graficul nr.3.4. Echilibrul pieei monetare44 S tarea de echili bru a pieei monetare este o stare spre care piaa monetar tindes o realizeze în condiiile de egalitate dintre cantitatea de moned oferit pieei i cantitatea de moned cerut de pia, în condiiile unei rate a dobânzii considerat ca fiind acceptabil atât de solicitanii cât i de ofertanii de moned. Variaia autonom a

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 38/125

 

cererii sau a ofertei de bani, sau chiar variaia simultan a acestora, modific atâtcantitatea cât i rata de echilibru de pe piaa monetar.Modificarea simultan în sensul contraciei cererii i ofertei de moned sau alexpansiunii acestora, menine nivelul anterior al ratei dobânzii de echilibru, dar diminueaz respectiv mrete cantitile de echilibru privind cererea i oferta de moned..

(graficele 3.5 a i b).Figura nr. 3.5 a Expansiunea cererii i ofertei de monedFigura nr. 3.5. b Contracia cererii i ofertei de monedCombinaia dintre modificarea cererii de moned i constana ofertei de moned,sau, invers, dintre variaia ofertei de moned atunci când cererea rmâne constant,modific poziia de echilibru de pe piaa monetar (vezi figurile nr.3.6.a i b).45Grafic nr.3.6. a.Modificarea poziiei de echilibru prinexpansiunea i contracia cererii de monedGraficul nr.3.6. b.

Modificarea poziiei de echilibru prin expansiuneai contracia ofertei de monedEchilibrul de pe piaa monetar, obinut numai prin mecanismul cerere-ofert demoned, este spontan, are un grad ridicat de complexitate i un rol însemnat. În strânsinterdepende cu evoluia pieei monetare, se afl întreaga economie naional: evoluia preurilor, a profiturilor i veniturilor populaiei, accentuarea expansiunii economice sau arecesiunii, creterea sau diminuarea omajului, raportul dintre moneda naional ivalutele strine etc. Toate acestea se adaug faptului c spre deosebire de alte piee, caregestioneaz o marf obinuit, importana pieei monetare este dat i de elementul principal al stabilitii economico-sociale i al bunstrii care face obiectul acestei piee,i anume moneda naional.

 Bi b

liografie:� *** Economie, Ediia a V-a, ASE Bucureti, Editura Economic, 2000� *** Economie politic, Catedra de Economie Politic a Univ. ´Babe-Bolyai´Cluj-Napoca, 1998� Heyne, Paul, Modul economic de gândire (Mersul economiei de pia libere),Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1991� Isrescu, Mugur ± Reflecii economice vol.I ± Piee, bani, bnci, AcademiaRomân, Centrul Român de Economie Comparat i Consens, 2007� Samuelson, Paul ± Economie politic, Editura Teora, 2000� Whitehead, Geoffrey, Economia, Editura Sedona, Timioara, 1997 Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 

1. Analizai evoluia masei monetare i a elementelor sale componente în Româniaîn intervalul 2005 ± 2007.2. Prezentai principalele funcii ale Bncii Naionale a României.463. Reprezentai grafic dinamica echilibrului pieei monetare în situaia în carecererea de moned crete (este supus unui proces de expansiune) iar oferta demoned scade (contracie).4. Prezentai principalele funcii ale Bncii Centrale Europene.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 39/125

 

5. Realizai un referat cu tema ÄImplicaiile adoptrii monedei Euro asupra pieeimonetare din România´.T este gril i probleme1. Creterea ratei dobânzii determin:a) reducerea cererii de credite;

 b) reducerea ofertei de bani;c) sporirea cererii de credite;d) reducerea masei monetare.A(b,d) B(a,b) C(a,d) D(b,c)2. Tranzaciile pe piaa monetar se efectueaz prin intermediul unui pre specific, ianume:a) valoarea dobânzii; b) valoarea garaniilor;c) rata profitului;d) rata dobânzii.3. Bncile pot fi:

a) intermediari între cererea i oferta de moned; b) purttori ai cererii de moned;c) ofertani de moned;d) toate rspunsurile sunt corecte.4. Menionai care sunt tipurile de active monetare care sunt incluse în agregatul monetar M1 în România:a. depozitele la vedere ale populaiei; b. depozitele la termen ale firmelor;c. numerar în afara sistemului bancar;d. depozitele la vedere ale firmelor;e. depozitele la termen ale populaiei.

5. Menionai principala funcie activ a banilor:a. funcia de sprijinire a afacerilor (prin servicii de informare privind creditele,evaluri de performane ale unor firme etc.); b. gestionarea conturilor deponenilor;c. acordarea de împrumuturi solicitanilor care întrunesc condiiile de bonitatefinanciar;d. nici una din variantele de mai sus.47Cap. 4 PIAA DE CAPITALObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s:

Definii conceptele de baz ale pieei de capital; Analizai comparativ aciunile i obligaiunile; Prezentai principalele componente ale pieei de capital; Înelegei mecanismele tranzaciilor la vedere i la termen care se deruleaz pe piaa de capital; Rezumat Economia de pia presupune funcionarea eficient a pieelor bunurilor i serviciilor,a pieei muncii i a pieelor financiare. Piaa de capital este o pia financiar

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 40/125

 

specializat în tranzacionarea de active financiare pe termen lung. Distingem maimulte clasificri ale pieei de capital, cea mai important fiind împrirea acesteia în pia primar i pia secundar. Aciunile i obligaiunile se tranzacioneaz pe piaade capital. Aciunile sunt titluri de proprietate cu venit variabil i obligaiunile sunttitluri care atest o crean, aducând posesorului un venit fix. Cea mai important

instituie a pieei de capital este bursa de valori.C uvinte cheieactiv real; activ financiar; piaa bancar; piaa monetar; piaa de capital; piaa primar, secundar; aciuni, obligaiuni; burse de valori; pia extrabursier4.1. Concepte de baz ale pieei financiareOrice economie este caracterizat de existena i funcionarea unor pieespecializate în tranzacionarea de active financiare. Circuitul activelor financiare, de laofertanii de fonduri (investitorii) la utilizatorii de fonduri, are drept scop satisfacereanevoilor economice, finalizarea fiind profitul.O economie sntoas depinde, în mod vital, de transferurile eficiente de fonduride la cei ce economisesc ctre firme i persoane ce au nevoie de capital - economia

depinde de  piee f inanciare e f iciente.Ca urmare a industrializrii crescânde a rilor dezvoltate, majoritatea oamenilor lucreaz pentru corporaii i cea mai mare parte a economiilor sunt canalizate ctreinstituii cum sunt: casele de pensii, fondurile mutuale sau companii de asigurri. Aceste48instituii posed peste 90% din totalul obligaiunilor corporative i aproximativ 60% dincapitalurile acionarilor ce nu aparin blocurilor de control sau companiilor-mam.Entitile ce doresc s împrumute bani sunt puse în legtur cu cei ce dispun desurplusuri de fonduri în cadrul pieelor financiare. Fiecare pia opereaz cu titlurifinanciare diferite, servete unor clienti diferii sau acioneaz în pri diferite ale rii.Considerm activul ca fiind un bun aparinând unei persoane i care poate fi

valorificat în activitatea economic. În raport cu natura procesului de valorificare,activele sunt de dou feluri: reale i financiare.Activele reale sunt constituite din bunuri corporale (tangibile) sau incorporale(intangibile) care, integrate în circuitul economic, genereaz venituri în viitor sub formde profituri, rente, chirii etc. (din englez ³tangible´ sau ³real assets´).Activele financiare sunt materializate în înscrisuri (hârtii ori înregistrri în cont)care consacr drepturile bneti ale deintorilor lor, precum i drepturile acestuia asupraunor venituri viitoare rezultate din valorificarea activelor respective (dobânzi, dividende,etc.).Dup tipul activelor care se negociaz i mecanismul prin care acestea suntintroduse în circuitul economic, piaa financiar este format din 3 mari  sectoare: piaa

 bancar, piaa monetar, piaa de capital.Piaa bancar se caracterizeaz prin tranzacii cu active bancare nonnegociabi/e,

a cror lichiditate este maxim. Societile bancare au rol de intermediere între investitorii utilizatori, pe baza relaiilor de credit. Se caracterizeaz prin risc redus, siguran(posibilitatea retragerii activelor în orice moment).Piaa monetar este caracterizat prin tranzacii cu active f inanciare  pe termen

 scurt de ctre societile financiare. Activele monetare au grad ridicat de lichiditate isunt negociabile (exemple de active financiare pe termen scurt: depozite bancare, bilete la

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 41/125

 

ordin, cecuri, certificate de depozit).O component distinct a pieei monetare este piaa valutar, care asigurconversia activelor dintr-o valut în alta.Piaa de capital este specializat în tranzacii cu active f inanciare  pe termen

rnediu i lung . Acest tip de active au un grad de risc mai mare i sunt negociabile.

Motivaia principal a unei piee de capital const în economia i plasareavalorilor mobiliare ale agenilor economici în cutare de capital, ctre posibilii investitori,deintori de excedente bneti.Micarea fondurilor în economie se poate face, fie ca o finanare indirect (princoncentrarea fondurilor disponibile în bnci i utilizarea acestor resurse pentru creditareautilizatorilor de fonduri), fie ca o finanare direct (prin emisiuni de titluri financiare dectre utilizatorii de fonduri). i finanare direct poate avea forme în care se apeleaz laintermediari. Transferurile de capital între cei ce economisesc i cei ce au nevoie decapital se poate face în trei modaliti diferite:1.Transferuri directe de bani i titluri de valoare, atunci când o firm vinde acuni sauobligaiuni, direct ctre investitori, fr s apeleze la intermediari.

492.Transferuri prin intermediul unui dealer (o cas de investiii). Dealer-ul servetedrept intermediar i faciliteaz emisiunea de titluri financiare.3.Transferuri printr-un intermediar financiar (banc, fond mutual). Intermediarulobine fonduri emiând propriile titluri de valoare i apoi utilizeaz banii pentru acumpra titlurile emise de unele firme.Aceti intermediari financiari fac mai mult decât un simplu transfer de bani ititluri, ei creeaz produse financiare noi.În cazul finanrii directe, se stabilete o reea între emitenii de titluri (cererea defonduri) i investitori (oferta de fonduri). Deci, ca pe orice pia se confrunt cererea ioferta. În cazul pieei capitalului: cererea i oferta de capital.

Cererea de capital este din partea societilor publice i private, instituiifinanciar-bancare naionale i internaionale, societi de asigurri, etc.Cererea de capital poate fi  str uct ural (se concretizeaz în finanarea de investiii productive i aciuni sociale, constituirea capitalurilor financiare ale societilor publice i private, etc.) sau l egat  de f actori conjunct ural i (indisponibilitatea resurselor financiareinterne, necesiti financiare determinate de deficitele bugetare i ale balanelor de pli,etc.).1111 Anghelache, G., Piee de ca pital i tranzacii bur  siere, EDP, Bucureti, 1997, p. 12.BANITITLURI DE VALOARE(aciuni, obligaiuni)

UTILIZATOR INVESTITOR TITLURI TITLURIBANI BANIUTILIZATOR DEALER INVESTITOR TITLURI TITLURI

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 42/125

 

FIRME INTERMEDIAR BANI BANIUTILIZATOR INTERMEDIAR INVESTITOR 50

Debitorii se pot clasifica, fie dup activitatea economic, fie dup scopul urmrit.Dup primul criteriu, debitorii pot fi: guvernele, întreprinderile publice i private fr profil financiar, instituii financiare, instituii monetare centrale, etc. Dup scopul urmritavem pentru finanarea industiei i gospodriei comunale, petrol i gaze naturale,transport i servicii publice, bnci i finane, organizaii internaionale, scopuri generale.Oferta de capital provine din economisire. Persoanele fizice i juridice caredispun de astfel de economii le pot depune la bnci sau le pot investi, fie în investiiireale, fie în plasamente.Investitorii pot fi individ ual i (persoane fizice sau juridice care realizeaztranzacii de dimensiuni modeste) sau in stit u ional i (societi sau instituii care factranzacii de dimensiuni mari: bnci, societi de asigurare, societi de investiii, fonduri

mutuale, fonduri de pensii).4.2.Tipologia pieelor de capitalPieele de capital sunt de mai multe feluri:Piaa primar este piaa pe care sunt negociate pentru prima oar titlurilefinanciare nou emise.Piaa secundar este piaa pe care sunt tranzacionate valori mobiliare aflatedeja în circulaie. Aceast pia creeaz lichiditate pentru investitori.Piaa obligaiunilor este piaa pentru instrumente d edatorie de orice fel.Piaa aciunilor este piaa pentru tranzacionarea aciunilor comune i prefereniale ale companiilor private.Piaa de licitaie este piaa în care tranzacionarea este condus de o parte ter,

în funcie de suprapunerea preurilor la ordinele primite de a cumpra sau a vinde valorimobiliare.Piaa de negocieri este piaa în care vânztorii i cumprtorii negociaz între ei preul i volumul tranzaciei, direct sau prin intermediul brokerului sau dealerului.Piaa OTC (over the counter  ) sau la ghieu este o pia prin telefon , telex saucomputer localizat la sediile brokerilor sau dealerilor. Este o pia de negociere i îngeneral este pentru obligaiuni.Piaa organizat este o pia cu reguli de tranzacionare fixate. Are o localizarefizic central. Este o pia de licitaie. Aciunile sunt tranzacionate în principal pe aceste piee.Piaa la vedere (pia în numerar) este piaa pe care titlurilr financiare sunt

tranzacionate pentru livrare i plat immediate.Piaa la termen (pia futures) este piaa pe care titlurile financiare setranzacioneaz pentru livrare i plat ulterioare.Piaa opiunilor este piaa pe care se tranzacioneaz contracte de opiuni. Astfelde contracte sunt executate la opiunea deintorului.În funcie de momentul în care se face tranzacia, piaa de capital se divide îndou segmente dependente temporal: primar i secundar.Piaa primar are rolul de plasare a emisiunilor de titluri pentru atragerea

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 43/125

 

capitalurilor pe termen mediu i lung, atât pe pieele interne de capital, cât i pe piaainternaional.Odat puse în circulaie, titlurile mobiliare fac obiectul tranzaciilor pe piaa51secundar. Existena acestui tip de pia ofer posibilitatea deintorilor de aciuni i

obligaiuni s le valorifice înainte ca acestea s aduc profit (dividende sau dobânzi).Piaa secundar reprezint, în acelai timp, modalitatea de a concentra în acelailoc investitori particulari sau instituionali, care pot vinde sau cumpra titluri mobiliareavând garania c acestea au valoare i pot fi reintroduse oricând în circuit.Piaa secundar este i expresia aproape perfect a reglrii libere între cererea ioferta de valori, fiind un barometru, în primul rând, al nevoii de capital, dar i al striieconomiei, societii i politicului unei ri.Asigurând mobilitatea capitalurilor, a lichiditilor pe termen mediu i lung, anegociabilitii oricrui titlu plasat pe piaa primar, piaa secundar, atrage atâtinvestitorii de profesie cât i pe cei de ocazie, în sperana unui profit maxim în timprecord.

Preul la care se negociaz titlurile mobiliare, ca expresie a cererii i ofertei,reprezint l echilibrul a doi factori opui: maximizarea rentabilitii unui titlu iminimizarea riscului (ambele referitoare la dividende sau la dobânzi sau la preul devânzare-cumprare în viitor).4.3. Valori mobiliareTitlurile financiare reprezint modul de existen a activelor nebancare. Ele suntexprimate într-un înscris (document scris sau înregistrare electronic), care atestexistena unei relaii contractuale între emitent i deintor i garanteaz drepturile posesorului lor (în englez  securitie s ). Din acest punct de vedere ele fac parte dincategoria tit luri/or de vaIoare de credit ), având o serie de trsturi, în cadrul lor fcândusedeosebire între cele comerciale i necomerciale.

Tit luril e comercial e includ atât titlurile care exprim un drept real asupra mrfiiaflate în depozit (recipisa de depozit - englezescul ³warehouse receipt´) sau pe vas(conosamentul ± englezescul ³bill of lading´), cât i titlurile care constat o creancomercial a deintorului lor (efecte de comer).Tit luril e necomercial e includ titlurile de valoare care rezult din operaiunifinanciare pe termen scurt (instrumente monetare) sau pe termen lung (instrumente decapital).Titlurile de capital permit transformarea unor valori imobiliare prin esena lor (pmânt, cldiri, echipamente) în valori mobiliare prin natura lor (aciuni, etc.)Titlurile financiare au o anumit valoare (hârtii de valoare). Deintorul lor se aflîn poziia de investitor - a investit fondurile sale i i-a asumat riscul.Din acest punct de

vedere, titlurile financiare sunt drepturi, pretenii (englez ³c/aim s´) asupra unor venituriviitoare.Val oarea intrin sec a titlurilor se determin prin calcul i este funcie derezultatele plasamentului, de veniturile viitoare ale investiiei.Val oarea de  pia  se formeaz în mod curent în raport cu cererea i oferta pentrutitlurile respective i reflect estimrile, anticiprile oamenilor de afaceri privind performanele activului respectiv.Titlurile financiare sunt titluri de valoare care dau dreptul deintorilor -

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 44/125

 

investitori - de a obine în condiiile specificate în titlu, o parte din veniturile viitoare aleemitentului.52Produsele bursiere reprezint totalitatea titlurilor financiare ce se tranzacioneaz pe piaa de capital. Din punctul de vedere al modului în care sunt create, produsele

 bursiere pot fi: primare, derivate, sintetice.Titlurile primare sunt emise de utilizatorii de fonduri pentru mobilizareacapitalului propriu ( se numesc i instrumente de proprietate, din englezescul ³equity

in str ument  s´, cum sunt de exemplu aciunile) i cele folosite pentru atragerea capitaluluiîmprumutat (se numesc i instrumente de datorie din englezescul ³debt in str ument  s´

cum sunt de exemplu obligaiunile). Rolul lor este dublu:í de a asigura mobilizarea capitalului pe termen lung,í de a acorda drepturi asupra veniturilor bneti ale emitentului.Titlurile derivate sunt produse bursiere rezultate din contracte încheiate întreemitent (vânztor) i beneficiar (cumprtor) i care dau celui din urm drepturi asupraunor active ale emitentului la o scaden viitoare, în condiiile stabilite prin contract.

Titlurile derivate sunt de dou feluri: contracte futures i opiuni.Produsele sintetice rezult din combinarea de ctre societatea financiar a unor active financiare diferite i crearea unui instrument de plasament nou.În continuare, vom analiza mai în amnunt cele dou tipuri principale de titlurifinanciare: aciuni i obligaiuni.Aciunile ( englezescul ³ share s´) sunt titluri financiare emise de o companie pentru constituirea, mrirea sau restructurarea capitalului propriu. Sunt valori mobiliarecare reprezint o cot parte din capitalul social al unei societi i care încorporeazdrepturi sociale i patrimoniale.În funcie de drepturile conferite, distingem dou tipuri de aciuni: aciuni comunei aciuni prefereniale.

 Aciunil e comune dau drept de vot, dau drept la dividend (dividendul este un venitvariabil), dreptul la informare, etc. Aciunil e  pre f erenial e nu dau drept de vot, în schimb dau drept la un dividend fixcare se pltete înaintea celui variabil.Mai distingem între aciuni nominative (cele care au înscrise numele deintoruluiiar transferarea dreptului de proprietate se face nominal) i aciuni l a  purt tor (toatedrepturile conferite de aciune revim celui ce deine aciunea).La emisiune preul este val oarea nominal (valoarea paritar) ce rezult dinîmprirea capitalului social la numrul de aciuni.Obligaiunile (englezescul ³bond  s´) sunt titluri reprezentative ale unei creane adeintorului asupra emitentului, care poate fi statul, un organism public sau o societate

comercial. Ele dau dreptul la încasarea unei dobânzi i vor fi rscumprate la scadende ctre emitent.Pentru emitent, obligaiunile reprezint un instrument de mobilizare a capitaluluide împrumut. Ele au valoare nominal i dau drept de încasare a unui cupon (dobânda).Emisiunea se poate face, fie ad  pari (la valoarea nominal), fie  sub  pari (subvaloarea nominal). Rambursarea se poate face, fie ad  pari, fie  supra  pari (peste valoareanominal).Ti puri de obl igaiuni:

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 45/125

 

- obligaiune ipotecar (³mortgage bond´) sunt obligaiuni pentru care datoriaeste garantat cu ipotec pe activele emitentului,53- obligaiune general (³debent ure bond´) care este o crean pe ansamblulactivelor emitentului,

- obligaiune asigurat (³col ateral tr ust bond´) când este garantat cu titluriasupra unor teri, deinute de emitent i depuse la un garant,- obligaiune cu fond de rscumprare (³ sinking  f und bond´) când emitentulalimenteaz periodic un fond din care va rscumpra la scaden obligaiunea,- obligaiune retractabil (³call abl e bond´) când poate fi rscumprat înainte descaden,- obligaiune convertibil (³convertibl e bond´) când poate fi preschimbat, laopiunea deintorului, în aciuni.Deosebiri între aciuni i obligaiuni:Aciune comun Obligaiune1. Definiie Parte din capitalul unei S.A Fraciune dintr-un împrumut

2. Rolul detintorului îngestiuneDrept de vot în AdunareaGeneral Nici un rol3. Veniturile pentru deintori Dividende (funcie derezultat)Dobând obligatorie, fix4. Riscuri asumate Mari:- evoluia nefavorabil aafacerii

- lichidareMici:- nerambursare- creditorii au prioritate5. Durata de via Nelimitat Limitat (scaden)4.4. Bursele de valori i importana lor pe pieele de capitalPieele secundare pentru titluri financiare (pieele bursiere) pot fi organizate îndou modaliti principale:-sub form de bursa de valori (engl. ³stock exchange´, fr. ³bourse´),-sub form de piee interdealeri sau ³la ghieu´ (OTC ± Over the Counter) sau piee de negociere.

Bursele de valori sunt instituii de o importan deosebit în ansamblulmecanismelor de reglare a economiei de pia, deinând o poziie dominant pe pieeleinterne de capital i pe piaa internaional.Bursa de valori se definete prin existena unei instituii care dispune de spaii pentru tranzacii unde se concentreaz cererea i oferta de titluri financiare i serealizeaz negocierea, contractarea i executarea contractelor în mod deschis, înconformitate cu un regulament cunoscut.Acest mod de organizare a pieei de valori presupune centralizarea tranzaciilor cu

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 46/125

 

titluri financiare, prin concentrarea ordinelor de vânzare-cumprare într-un anumit spaiu(sala de negociere) i efectuarea tranzaciilor cu ajutorul unui personal specializat (ageniide burs). În prezent, prin utilizarea mijloacelor electronice de transmitere i executare aordinelor, tranzaciile se pot realiza fr prezena efectiv a agenilor de burs.54

Bursele de valori reprezint piee de capital oficiale unde se vând i se cumprvalori mobiliare în scopul mobilizrii de capitaluri financiare pe termen mediu i lung,solicitate pentru realizarea unor importante aciuni economice i sociale pe plan naionali internaional.În ultimele decenii piaa bursier tinde s se extind. Pentru a putea fitranzacionate la burs, firmele trebuie s îndeplineasc o serie de condiii. Ca reacie saucreat piee bursiere noi:-piaa titlurilor necotate, unde accesul e permis în condiii mai puinlimitative (bursa secundar),-piee tere (bursa teriar, ³hors-cote´), unde pot fi tranzacionate aciunilefirmelor tinere, ce acioneaz în domenii cu riscuri mari.

O expansiune deosebit pe pieele americane i japoneze au conoscut pieeleinterdealeri sau OTC, care permit accesul la tranzacii pentru un numr de titluri ce nuîndeplinesc condiiile de a fi cotate la bursele propriu-zise.Piaa OTC este constituit din relaiile între comercianii de titluri (dealeri) precum i între ei i clieni. Conexiunile sunt realizate prin intermediul mijloacelor computerizate de transmitere i prelucrare a informaiei.Prezentm în paralel caracteristicile burselor propriu-zise i ale pieelor OTC.Burse OTCLocalizarea tranzaciilor într-un spaiudeterminat, în sli de negociereLipsa localizrii; tranzaciile sunt

executate în birourile societilor financiare care acioneaz în calitate dedealeri.Accesul direct pe pia este limitat lamembrii bursei i la titlurile acceptate în burs.Accesul este mai larg, atât pentru clieni,cât i pentru titluri; exist numeroicreatori de pia. Negocierea i executarea contractelor serealizeaz de personal specializat, prin

licitaie public.Tranzaciile se realizeaz prin negocieridirecte vânztor-cumprtor, rolul decontraparte avându-l dealerul.Realizarea tranzaciilor este supus unor reguli ferme instituite prin lege iregulament. Agenii de burs au anumiteobligaii.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 47/125

 

Reglementare mai puin ferm icuprinztoare; de regul, este realizat deasociaiile dealerilor.Datorit concentrrii ordinelor i amecanismului tranzacional se formeaz

un curs unic pentru titlurile negociate.Deoarece preurile sunt stabilite prinnegocieri izolate, acestea pot s variezede la un dealer la altul.Piaa OTC din S.U.A. ² NASDAQ (National Association of Securities DealersAutomated Quotation - Sistem Automat de Cotare al Asociaiei Naionale aComercianilor de Titluri) ² se întemeiaz pe o reea de comunicaii electronice întredealeri. Comercianii de titluri nu negociaz direct cu clienii, fa în fat: ei îi obininformaiile necesare de pe ecranele computerelor i negociaz tranzaciile prin telefon.55Odat cu progresele tehnologice se vorbete despre un nou tip de pia bursier,

 piaa electronic, aceea în care informaia se transmite i se prelucreaz prin utilizareaunor sisteme de computere.Bursele de valori sunt organisme foarte sensibile la multiplele influene pe care ledeclaneaz evenimentele economice, social-politice i valutare.Bursele pun în eviden starea conjunctural a economiei, înregistreaz mersulafacerilor marilor companii industriale i comerciale, culeg i prelucreaz informaii privind situaia economico-financiar i a balanelor de pli externe ale rilor. Oricetranzacie încheiat la burs este cauzat de interesele clienilor i la rândul ei, produceefecte asupra evoluiei cursurilor valorilor mobiliare negociate. Mrimea cursului acestor titluri crete, scade, rmâne constant, pe un anumit interval de timp în funcie de stareaconjunctural, i, în ultim instan, de încrederea pe care o are publicul în starea

general a economiei i a finanelor fiecrei ri.Bursa este un termometru; ea nu este cauza unei situaii, ci d numai msuraacelei situaii.Bursa de valori îndeplinete mai multe funcii:1. Bursa are un rol central în procesul finanrii activitii economice.Alimentarea capitalurilor împrumutate se poate face prin dou ci:- împrumut bancar (finanare indirect),- emisiune de titluri sau obligaiuni (finanare direct). Bursa apare ca undispecer de fonduri.2. Bursa este nucleul pieei capitalurilor.La burs coteaz cele mai importante firme din fiecare ar, iar cursul aciunilor se

stabilete zilnic prin mecanismul tranzaciilor în funcie de cererea i oferta de aciuni.Bursa este important din cel puin dou puncte de vedere:- în plan microeconomic - la burs se stabilete valoarea pe pia a unei firme(valoarea capitalizat) care se calculeaz înmulind numrul de aciuni cu cursul aciunii;- în plan macroeconomic - bursa reprezint un indicator al situaiei economicofinanciarea rii reflectat prin indicele bursier (indicele bursier este o medie a cursurilor celor mai importante aciuni cotate la burs).3. Bursa este o pia de plasament pentru deintorii de capital. Cei ce dein

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 48/125

 

fonduri disponibile investesc în titluri de valoare ori de câte ori dividendul previzionateste mai mare decât rata medie a rentabilitii i când se obin câtiguri din operaiunilecutitluri financiare.4. Bursa este o pia de tranzacii între corporaii.

Prin cumprarea de aciuni se concretizeaz practic puterea de decizie asupra uneifirme pân la controlul complet asupra acesteia:- deinerea a peste 10 la sut din aciunile unei firme d dreptul participrii înConsiliul de Administraie al firmei respective,- deinerea a peste 33,3 la sut din aciunile unei firme ofer posibilitatea creriiaa-zisei minoriti de blocaj (ceea ce confer un drept de veto),56- deinerea a peste 51 la sut din aciunile unei firme confer control asupra aceleifirme.Pentru ca piaa secundar s-i poat îndeplini rolul ce-i revine în economiamodern, ea trebuie s îndeplineasc o serie de cerine:

- lichiditatea , ceea ce înseamn c pe piaa respectiv trebuie s fie oabunden de fonduri disponibile i de active financiare; o pia lichid este una încare exist posibilitatea de a vinde i cumpra operativ i fr întreruperi activefinanciare. Lichiditatea garanteaz funcionarea continu a pieei.- eficiena are în vedere existena unor mecanisme de realizare operativ lacosturi cât mai reduse a tranzaciilor.Cu cât costurile sunt mai mici, atractivitatea pentru investitori este mai mare.- transparena prevede accesul direct i rapid la informaiile relevante pentru deintorul de active financiare. Este o condiie a eficienei.- corectitudinea este legat de transparen. Crearea unui cadru viguros pentru a reglementa tranzaciile este sarcina organizrii  pieei.

- adaptabilitatea presupune rspunsul prompt al pieei la noile condiiieconomice i extraeconomice. Bi bliografie:Ghilic-Micu, B., Bur  sa de val ori, Editura Economic, 1997.Anghelache, G., Piee de ca pital i tranzacii bur  siere, EDP, Bucureti, 1997.*** Economie politic, Editura Economic, Bucureti, 1995 Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 1. Care sunt asemnrile i deosebirile între o burs de valori propriu-zis i piaaextrabursier?2. Prin ce modaliti se pot realiza transferurile de capital între cei ce economisesc i ceice au nevoie de capital?

3. Care sunt caracteristicile aciunilor, dar ale obligaiunilor?4. Enunai funciile bursei de valori.5. Organizarea i funcionarea Bursei de Valori Bucureti.6. Organizarea i funcionarea pieei extrabursiere RASDAQ.7. Analiza modului de organizare i a operaiilor ce se efectueaz la Bursa Monerar-Financiar i de Mrfuri SibiuT este gril i probleme1. Deintorii de obligaiuni:

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 49/125

 

a) dein o parte din capitalul societii emitente; b) au calitatea de creditor fa de emitent;57c) primesc un venit fix sub forma dobânzii;d) îi asum riscuri mari investind în acest tip de titluri.

A (a,c) B (b,c) C (b,c,d) D (c)2. În cazul în care firma realizeaz pierdere:a) acionarii obin dividende; b) obligatarii obin dobânzi;c) acionarii nu obin dividende;d) obligatarii nu obin dobânzi.A (a,c) B (c) C (d) D (b,c)3. Operaiunile la termen se caracterizeaz prin urmtoarele elemente:a) cedarea titlurilor i încasarea contravalorii lor se realizeaz în momentulîncheierii tranzaciei; b) cedarea titlurilor se realizeaz la o dat ulterioar convenit între pri;

c) sunt operaiuni speculative;d) cumprtorul mizeaz pe faptul c, pân la scaden, cursul titlurilor vascdea.A (a,c) B (b,c) C (d) D (a,b,c,d)4. Dac rata dobânzii crete cursul obligaiunilor pe piaa financiar secundar:a) rmâne constant; b) crete;c) scade;d) nu exist legtur între cursul titlurilor i rata dobânzilor.5.O aciune se vinde pe pia la valoarea de 100 000 lei/bucata. Având în vedere c rataanual a dobânzii este de 10%, iar dividendele estimate pentru urmtorii doi ani sunt

D1 = 10 000 lei, D2 = 15 000 lei, este avantajoas cumprarea de aciuni?58Cap. 5 CONSUMUL, ECONOMIILE I INVESTIIILEObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s: Definii venitul, consumul, economiile i investiiile în accepiunea propus deKeynes; Explicai relaiile existente între consum, venit i economii sau investiii; Determinai pe baza unor date de intrare înclinaia marginal de consum,înclinaia marginal spre economii, multiplicatorul i acceleratorul. Rezumat 

Analiza keynesian a venitului naional a fost unanim acceptat de ctreeconomiti i politicieni, în perioada de dup cel de-al doilea rzboi mondial i pân prin anii 1970. Opinia potrivit creia cererea agregat este cea caredetermin nivelul de activitate economic a dus la convingerea c ± pentru acontrola nivelul activitii economice i a obine ocuparea deplin a mâinii delucru ± este suficient a modifica nivelul cheltuielilor consumatorilor, domeniu încare guvernul, statul în general, poate exercita o influen deosebit..

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 50/125

 

C uvinte cheie venit disponibil; consum; economii; investiii; funcia de consum i deeconomisire; înclinaia marginal spre consum i spre economii.5.1. ConsumulÎn procesul de producie pe care fiecare agent economic îl genereaz, se

efectueaz o serie de cheltuieli care într-un final se vor transforma în costuri. Acestecosturi se divid în dou categorii: costuri factoriale, care exprim cheltuielile pe care leface agentul economic cu întrebuinarea factorilor de producie i costuri de întrebuinare, care exprim cheltuielile pe care le face întreprinztorul pentruachiziionarea de alte bunuri necesare procesului de producie. Aceste dou categorii decosturi pot fi însumate alctuind împreun costurile primare ale produciei.Aceste costuri nu pot fi efectuate numai în condiiile obinerii unui venit. Astfelvenitul (profitul) total reprezint diferena dintre valoarea produciei vândute, într-oanumit perioad de timp, i costurile primare efectuate în aceeai perioad de timp, pentru obinerea respectivului produs sau serviciu.59

La rândul lui venitul se împarte în trei categorii: venitul personal, venituldisponibil i venitul naional.Venitul personal reprezint veniturile curente ale persoanelor, provenitedintr-o activitate, la care se adaug transferurile de la întreprinderi i guvern . Elexprim sursa procurrii de bunuri i servicii, precum i sursa de economisire amenajelor. Venitul personal are o influen direct asupra modificrii cererii finale de bunuri i servicii.Venitul disponibil reprezint acea parte a venitului personal din care s-auredus impozitele pe veniturile personale pltite administraiei locale sau centrale .Aceast categorie de venit exprim veniturile menajelor care pot fi folosite: a) pentrusatisfacerea nevoilor personale ± cumprarea de bunuri materiale i servicii, plata

dobânzilor, transferuri de venituri în strintate, etc. -; b) pentru economisire.Venitul naional reprezint suma veniturilor personale la care se adaug sause scad urmtoarele elemente: a) se adaug: profiturile obinute de societileanonime, cotizaiile pentru asigurri sociale i excedentele de salarii; b) dinrezultatul obinut se scad: transferurile efectuate de întreprinderi i de stat,dobânzile la împrumuturi de consum i dividendele. Cu ajutorul politicilor fiscale(sistemul de impozitare) se colecteaz aceste venituri la bugetul statului care le poateredireciona apoi spre cheltuieli de sntate, învmânt, cultur, administraie, aprare,etc. În cea mai mare parte a sa, venitul este destinat consumului i investiiilor.Consumul reprezint partea din venit cheltuit pentru cumprarea de bunuri iservicii destinate satisfacerii directe a trebuinelor personale ale populaiei i/sau

necesitilor generale ale societii. Trebuie s se fac distincie între consumul final iconsumul intermediar.Consumul final reprezint ansamblul cheltuielilor care permit satisfacerea directa nevoilor agenilor economici, fr a participa sau a contribui la creterea produciei.Spre deosebire de acesta, consumul intermediar desemneaz consumul efectuat învederea producerii de bunuri i servicii. Consumul intermediar al unui produs reprezintcantitatea din acel bun care dispare, fie prin încorporare în noi produse, fie prin distrugereîn procesul de producie. Prin consum se realizeaz scopul final al oricrei producii,

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 51/125

 

satisfacerea efectiv a necesitilor fiziologice, spirituale, sociale, etc. ale omului.Structura consumului este complex, din acest punct de vedere distingându-se maimulte criterii de clasificare:1. dup de stinaia nemijl ocit , exist:- consum public ± cheltuieli curente pentru achiziionarea bunurilor i

serviciilor de care au nevoie administraiile publice i alte organisme de stat:- consum privat ± respectiv cel propriu unui individ (menaj) sau uneiîntreprinderi cu scop nelucrativ.2. dup obiect ul  lui, difereniem:- consum material ± în privina produselor alimentare i nealimentare;- consum de servicii.3. dup mod ul de  procurare al bunuril or , întâlnim:- consum de mrfuri ± rezultat din procesul de vânzare ± cumprare;- autoconsum ± prin intermediul bunurilor fabricate chiar de utilizator.4. dup tim pul nece sar  proce sului, observm:60

- consum curent ± relativ la bunurile de unic întrebuinare;- consum durabil ± în raport cu produsele care-i pierd utilitatea în modtreptat. F unciil e con sumului vizeaz elemente cum sunt: orientarea obiectivelor produciei; realizarea scopurilor agenilor economici, conform cererii de pe pia; satisfacerea nemijlocit a necesitilor materiale i spirituale ale populaiei(societii); recunoaterea utilitii produselor i serviciilor create (prestate); determinarea modificrilor aportului muncii la crearea venitului naional; constituirea consumului drept condiie a creterii calitii traiului printr-o

serie de indicatori, între care: consumul mediu anual de produse alimentare raportat laun locuitor (în uniti fizice i în calorii); cheltuieli pentru consum pentru o familie;cheltuieli pentru asisten medical; cheltuieli pentru educaie, etc.5.1.1. Determinanii consumuluiFoarte muli factori influeneaz mrimea i structura consumului. Un rol foarteimportant îl joac venitul disponibil. Venitul personal disponibil (Vpd) se obine pornindde la venitul personal (Vp) din care se scad impozitele directe.Vpd = Vp - IdVenitul personal disponibil reprezint, cu alte cuvinte, venitul pe care îl potcheltui gospodriile familiale.Consumul total se afl într-o relaie funcional fa de mrimea venitului C = f 

(y), deoarece venitul explic în cea mai mare parte consumul, condiionându-l. Engel astudiat pentru prima dat dependena cheltuielilor de venit, iar rezultatele cercetrii salesunt cunoscute sub denumirea de curbele lui Engel. Aceste curbe ne permit s evalumelasticitatea consumului în raport cu venitul. Astfel s-a ajuns la urmtoarele rezultate:dac o cretere a venitului nu antreneaz nici o variaie a consumului sau, altfel spus,dac venitul suplimentar este în întregime consacrat altor destinaii, elasticitateaconsumului este zero. O elasticitate cuprins între 0 i 1 indic faptul c partea din venitconsacrat cheltuielilor este diminuat. O elasticitate de 1 corespunde cazului în care

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 52/125

 

venitul suplimentar este utilizat în aceeai manier ca venitul precedent. În cazul uneielasticiti negative, are loc o diminuare a consumului concomitent cu o cretere avenitului. Astfel cheltuielile pentru achiziionarea produselor alimentare cresc mai puindecât proporional cu creterea venitului, coeficientul de elasticitate fiind mai mic decât1, cheltuielile pentru achiziionarea locuinelor cresc proporional cu venitul, iar 

cheltuielile cu educaia, petrecerea timpului liber, etc. cresc mai mult decât proporionalcu creterea venitului. Conform ³legii psihologice fundamentale´ a lui Keynes ³de reguli în medie, oamenii înclin s-i mreasc consumul atunci când venitul lor crete, dar nu cu atât cu cât crete venitul´. Cu alte cuvinte, variaia consumului C este de acelaisemn cu cea a venitului Y, dar mai mic ca volum, adic raportul C/Y este pozitiv i61Consum(C)0<C/Y<10 Venit (Y)Figura 1. Funcia de consum pe termen scurt

subunitar. Forma funciei de consum, pe termen scurt, este cea concav prezentat înFigura 1.Funcia de consum reflect nivelul cheltuielilor de consum dorit (C)corespunztor fiecrui nivel de venit personal disponibil (Y).Un alt factor important care determin consumul îl constituie bogia (avuia).Bogia reprezint o variabil - stoc ce cuprinde terenurile, construciile, mainile iutilajele. Avuia reprezint valoarea tuturor bunurilor care se afl în proprietateagospodriilor familiale. Economistul Gottfried Haberler considera c ³cu cât capitaluleste mai important, i în special averile lichide, cu atât, consumatorii cheltuiesc un procent mai mare din venitul lor´.Printre ali factori importani care pot influena consumul se remarc evoluia

 preurilor, factorii demografici i cei psihologici. Cu cât perspectiva unor creteri a preurilor este mai mare cu atât înclinaia spre consum a cumprtorilor este mai ridicati invers. Pe de alt parte, factorul demografic influeneaz consumul prin urmtoarelevariabile: numrul populaiei, structura pe sexe, raportul dintre populaia ocupat itotalul populaiei, structura pe medii (urban, rural), etc.5.1.2. Înclinaiile spre consum, medie i marginalPentru a putea înelege aceste noiuni cu care se opereaz în sfera consumuluitrebuie mai întâi s le definim.62CC3

C2C1Y1 Y2 Y3 YAstfel consumul reprezint procesul prin care, prin utilizarea rezultatelor activitii economice, societatea în ansamblul su, firmele, instituiile i fiecare individ în parte îi satisfac nevoile economice imediate.Înclinaia medie spre consum (c) reprezint procentul din venit (Y) care estecheltuit pentru consum c = C/Y. Poate fi calculat, prin raportare fie la venitul naional,

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 53/125

 

fie la venitul disponibil.Înclinaia marginal spre consum reprezint creterea consumului determinatde creterea cu o unitate a venitului: c¶ = C/YFuncia de consum prezint relaia dintre cheltuielile agregate dorite pentruconsum i nivelul venitului: C = f(Y). Funcia de consum are o importan deosebit

deoarece, în marea majoritate a rilor, consumul reprezint componenta principal acererii agregate. În prezent exist numeroase controverse în legtur cu forma specific afunciei de consum, existând mai multe ipoteze luate în calcul: ipoteza venitului absolut(Keynes), ipoteza venitului relativ (J. Duesenberry), ipoteza venitului pe durata cicluluide via, ipoteza venitului permanent (M. Friedman) i ipoteza venitului endogen.5.1.3. Teoria clasic asupra consumuluiSe tie c în orice economie cererea de consum (C) crete odat cu nivelulvenitului (Y). În situaia în care consumul începe de la un anumit nivel C1>0, iar înclinaia marginal spre consum este 0<c<1, f uncia con sumului este o funcie liniar deforma:C = C1+ cY

Cum îns consumul în realitate nu depinde de venitul total (Y), ci de venituldisponibil (Yd), funcia consumului se exprim mai corect sub forma:C = C1+ cYd (1)Dac împrim ecuaia de maisus cu Yd, vom obine o ecuaie ceexprim înclinaia medie spre consum(C/Yd) ca o funcie a venituluidisponibil:C/Yd = C1/Yd + c(2)Din ecuaia (2) se observ c încl inaia

medie  spre con sum este invers proporional cu venitul disponibil. DacC1 ar fi zero, atunci din ecuaia (1) i (2)rezult propotionalitatea consumului cu63CC4C3C2C1Y2 Y3 Y4 Y

venitul disponibil:c = C/Yd = C/Yd (3)adic încl inaia marginal spre consum ar fi egal cu înclinaia medie spre consum. Decirelaia (2) este o relaie de proporionalitate între cele dou înclinaii spre consum, fiind oexpresie a com portament ului de con sum, expresie ce poate fi considerat doar ca oaproximaie iniial acceptabil.O funcie afin de forma C = C1 + cY unde o<c<1, când înclinaia medie spreconsum este variabil, iar înclinaia marginal

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 54/125

 

spre consum este constant, adic:C/Y = c1 < C = c + C1/Y,are urmtoarea reprezentare grafic:O funcie concav de forma C = f(Y), undeC/Y >0 i C(0)>C1>0, în condiiile în care

înclinaia medie spre consum i înclinaiamarginal spre consum sunt variabile, areurmtoarea reprezentare:Figura 2. Funcia concav a consumuluiAceast funcie simpl de consum nu poate asigura o previzionare corect acomportamentului de consum, dar are meritul c a stat la baza teoriei moderne asupraconsumului, cum ar fi teoria venitului de o via i teoria venitului permanent.Înclinaia spre consum depinde de o serie de factori obiectivi i subiectivi.Printre factorii obiectivi endogeni se înscriu: mrimea i dinamica venitului; modificareaCC3

C2C10 Y2 Y3 Y64ateptrilor în ceea ce privete raportul dintre venitul actual i nivelul viitor al venitului;modificrile neprevzute ale valorii capitalului i neluate în considerare în calculul de previziune a venitului datorit schimbrii preurilor i dobânzilor; modificrile politiciifiscale; câtigurile i pierderile accidentale; variaii substaniale ale ratei dobânzii etc.Factorii subiectivi se refer la caracteristicile psihologice ale fiinei umane,obiceiuri, tradiii, etc. Aceti factori - spune Keynes ± cuprind acele caracteristici psihologice ale naturii umane i acele uzane i instituii sociale care, fr a fi imuabile,

este puin probabil s cunoasc schimbri radicale într-o perioad scurt de timp,exceptând situaiile anormale sau revoluionare12.Keynes a enumerat opt mobiluri care pot influena înclinaia spre consum13: dorina oamenilor de a crea o rezerv pentru situaii neprevzute; de a se asigura în vederea unui raport viitor nefavorabil scontat întrevenitul i trebuinele individului i ale familiei sale determinat de îmbtrânire, destudiile membrilor de familie sau de întreinerea unor persoane dependente; de a putea beneficia de dobânzi i de sporuri de valoare; de a putea majora treptat cheltuielile pentru ridicarea standardului de via; de a avea o senzaie de independen i libertate; de a asigura o mas de manevr pentru punerea în aplicare a unor proiecte

speculative sau comerciale; de a lsa averea motenitorilor; de a-i satisface pur i simplu zgârcenia.Aceste mobiluri care acioneaz în sensul micorrii cheltuielilor de consum privesc prudena, prevederea, setea de propire, independena, spiritul de afaceri, mândria sauavariia.5.1.4. Teoria ³o via pentru consum´În teoria clasic asupra consumului, comportamentul de consum al indivizilor într-o

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 55/125

 

anumit perioad de timp este determinat de venitul lor în acea perioad.În teoria venitului de o via, teorie atribuit lui Franco Modigliani, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1985, comportamentul de consum al indivizilor este gândit pentru durata întregii viei, pornindu-se de la ideea c economisind în timpul vieii, se potasigura resurse pentru btrânee. În acest caz comportamentul de consum i economii al

indivizilor depinde, pe lâng ali factori întâmpltori, de structura pe vârste a populaiei.Pornind de la forma clasic a funciei de consum putem formula o alt funcie de forma:C = aWR + c¶YLunde a este încl inaia marginal  spre con sum din bog  ie, WR este bog  ia real, c¶ esteîncl inaia marginal  spre con sum din venit ul de munc , iar YL este venit ul din munca

 prod uctiv, deci exclusiv venitul obinut din ali factori de producie, cum ar fi profiturilerezultate ca o contribuie a capitalului, veniturile din rente, veniturile din dobânzi etc.12 Economie politic ± Editura Economic, 1998, pag. 33813 J.M. Keynes, op. cit.., pag. 13565Posibilitile de consum în timpul vieii unei persoane, bazate numai pe venitul din

munc, deci exclusiv o bogie iniial ce ar putea s o aib, sunt:C = WL x YLunde WL este numr ul de ani în care persoana respectiv realizeaz câtiguri din munciar YL este câtig ul mediu anual din munc.Dac din momentul angajrii, persoana respectiv apreciaz c va tri NL ani, atunci eava spera la un numr de ani de pensie (NL - WL) ani. Desigur se presupune c numrul deani de omaj este cunoscut i, c nici venitul din munc nu va fi modificat.Consumul mediu anual planificatPe durata vieii sale o persoan îi planific un consum mediu anual C i consum din cei NL ani de via, nu va putea depi venitul obinut în cei WL ani de via activ, adic:C . NL = YL . WL

dac se împart ambii termeni ai ecuaiei cu NL se obine:C = WL/NL . YLacest lucru ne permite s afirmm c con sumul mediu anual   pl ani f icat C este proporionalcu venit ul din munc WL . YL. Raportul WL/NL reprezint ponderea timpului de munccheltuit pe durata vieii NL i totodat factorul de proporionalitate din ecuaia de mai sus.Partea dreapt a ecuaiei ne indic de fapt ce fraciune din venitul de munc se consumîntr-un an de munc, fraciune care este proporional cu ponderea timpului de munc îndurata total a vieii.Dac presupunem c, de exemplu, un absolvent de facultate începe s lucreze la 25 de anii lucreaz 35 ani pân la vârsta de 60 ani i se apreciaz c va tri pân la vârsta de 80ani atunci:

WL = 60 ± 25 = 35 ani NL = 80 ± 25 = 55 aniDac venitul mediu anual din munc este de 20.400.000 lei, atunci venitul de o via vafi:YL. WL = 20400000 . 35 = 714.000.000 leiDac acest venit din munc de o via este distribuit pe cei 55 ani de via, con sumul  mediu  pl ani f icat va fi:

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 56/125

 

C = WL / NL. YL = 35 / 55 . 20.400.000 = 12.974.400 lei66Se observ c partea consumat în fiecare an de o persoan din venitul obinut din munceste de 63,6 %, cifra dat de raportul WL/NL. Aceast cifr poate fi considerat ca fiind

înclinaia pentru consum a persoanei respective, pentru c este o cifr corespunztoare proporiei timpului din via în care persoana respectiv muncete.5.2. Economiile i investiiilePentru a putea discuta despre economii i investiii trebuie mai întâi s definim acetitermeni. Astfel, economiile reprezint excedentul de venit peste ceea ce este folositpentru consumul curent. Ele sunt realizate atât de ctre gospodrii, cât i de ctre firme.Trebuie s facem distincie între economisire i economii. Economi sirea se realizeaz îndecursul unei perioade de timp; ea reprezint un f lux. Economiil e reprezint valoareaacumulat la sfâritul unei perioade de timp, ele reprezint un  stoc.Economiile pot fi de mai multe tipuri: d up cel care l e real izeaz:

- economii ale sectorului public;- economii private. d up  sco p:- economii active, destinate unui anumit obiectiv;- economii pasive, cu titlu de rezerve. d up condiiil e de real izare:- economii deliberate;- economii forate de o împrejurare sau alta.Motivaia economisirii individuale poate fi determinat de mai multe elemente, între care: nevoia organizrii raionale a cheltuielilor fcute în timp; dorina de prosperitate i de îmbogire;

adaptarea la noi cerine impuse de consum (chiar prin imitaie); preferina pentru lichiditate, în scopul tranzaciilor viitoare i speculaiei.Funcia de economisire reprezint relaia dintre economiile agregate (S) i venit: S= f(Y). Forma specific a funciei de economisire ine cont de faptul c C+S=Y sau S=YC.Dac economiile apar ca un reziduu, respectiv aceea parte a venitului care nu esteconsumat, atunci ele formeaz economiil e nete. Dac la economiile nete se adaugconsumul de capital fix (amortizarea) se formeaz economiil e br ute.Înclinaia medie spre economii sau rata economisirilor se definete ca raport dintre sumatotal economisit i venit.s = S / YÎnclinaia marginal spre economii este definit ca fiind raportul dintre variaia sumei

economisite S i variaia corespunztoare a venitului Y, relevând cu cât sporesceconomiile la o cretere cu o unitate a veniturilor, adic:s¶ = S / Y67În majoritatea cazurilor creterea medie a economiilor (S) devanseaz creterea medie avenitului (Y):S > YRezult c, înclinaia marginal spre economii este un numr pozitiv dar subunitar, adic:

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 57/125

 

0 < s¶ < 1Suma înclinaiei marginale spre consum i a înclinaiei marginale spre economii esteegal cu 1, adic venitul ori se consum ori se economisete.c¶ + s¶ = 1c¶ = 1 ± s¶

s¶ = 1 ± c¶Funcia de venit se deduce prin scderea din venit a funciei de consum, astfel:S = Y ± C = Y ± (cY + C1) = (1 - c)Y ± C1 unde 1 - c > 0Reprezentarea grafic a funciei de economisire va arta astfel:În punctul M, numitpragul de economisiresau pragul de ruptur,consumul (C) este egal cuvenitul (Y), adic C = Y,iar economiile sunt nule.Pân la acest prag

economiile sunt negative(dezeconomii), iar dupacest prag economiile sunt pozitive.Privind în ansamblu sferastrânselor legturi dintrevenit±consum±economii putem afirma urmtoarele:1. hotrârea de repartizare a venitului disponibil pentru consum este îndependen cu cea privind economiile;2. economiile sunt posibile doar la un anumit nivel al venitului, caredepete necesarul pentru cheltuieli;

3. în fond, fiecare agent economic este decidentul a ceea ce urmeaz s faci a modului în care-i va împri câtigurile.Economiile se concretizeaz, în principal, în plasamente sub form de investiii sau întezaurizarea lor. Termenul de investiii este, de obicei, utilizat pentru a descriecheltuielile destinate creterii sau, cel puin, meninerii dimensiunii stocului real deSM Y-S68capital. Într-o accepiune mai larg, reprezint cheltuielile pentru producerea de bunuricare nu sunt destinate consumului imediat. În accepiune restrâns, investiiile reprezint

un adaos la capitalul sau la patrimoniul personal existent, rezultat din folosirea unei pria economiilor obinute din activitatea perioadei respective, indiferent dac se refer laelemente de capital fix sau circulant, la capitalul lichid sau la bunurile aflate în proprietatea menajelor.Investiiile se pot clasifica astfel:1. dup ti pul   pro priet  ii:- investiii publice;- investiii private;

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 58/125

 

- investiii mixte.2. dup de stinaie:- investiii productive;- investiii social-culturale.3. dup re sur  sel e f ol o site:

- investiii din surse proprii;- investiii din surse atrase (naionale i/sau strine).4. dup  sector ul vizat :- investiii industriale i/sau comerciale;- investiii financiare;- investiii mobiliare.5. dup  sco p:- investiii de modernizare;- investiii de dezvoltare (expansiune);- investiii de înlocuire.6. dup grad ul de reg l ementare:

- investiii obligatorii (impuse de autoriti);- investiii de lux (în vederea susinerii mrcii firmei).Pe de o parte venitul unei perioade corespunde unei cereri de bunuri de consum (C) i aunei cereri de investiii (I), adic:Y = C + Iiar pe de alt parte, unei valori egale de venit, destinat consumului i economiilor, adic:Y = C + SRezult c investiiile (I) i economiile (S) reprezint un excedent de venit pestecheltuielile de consum (C), i deci:I = SPartea din venit cheltuit pentru formarea de capital ca factor de producie, adic pentru

creterea volumului capitalului fix i stocurilor materiale, poart numele de inve stiii nete.Ele se concretizeaz în acumularea net de capital. Dac la investiia net adugmamortizarea capitalului obinem inve stiia br ut , ce reprezint formarea brut a69capitalului fix i creterea volumului stocurilor materiale. Prin intermediul investiiilor  brute are loc procesul de acumulare brut de capital, adic atât înlocuirea capitalului fixconsumat, cât i sporirea dimensiunilor capitalului real.În opinia lui Keynes, dac egalitatea S = I nu se realizeaz, cel mai indicat factor derestabilire a echilibrului este statul, printr-o politic dirijist, de implicare în sferaeconomic, cuprinzând msuri de tipul celor care urmeaz: investiii publice, mai ales în domeniul social;

comenzi de stat; aciuni în cadrul politicii de pre; intervenii fiscale.Tot Keynes a fost acela care a formulat aa-numita ³l ege  psihol ogic a imbol d ului  spre

inve stiii´, artând c în economia real, nu toate economiile se transform în investiii(dei teoria lui pornete tocmai de la egalitatea S = I), astfel încât hotrârea de a investieste determinat, în majoritatea cazurilor, de ma ximizarea  pro f it ului. În aceste condiiieste necesar ca e f iciena marginal a ca pitalului  s  f ie  superioar  ratei dobânzii din

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 59/125

 

economie. În situaie contrar, potenialul întreprinztor va depune banii la banc, unde ise va asigura un câtig mai mare. În plus, decizia de investiie se bazeaz i pe ali factori(unii chiar foarte relevani), ca de exemplu: valoarea investiiei; durata execuiei;

perioada de recuperare a investiiei; randamentul obinut.Dintre cele mai importante f uncii ale investiiilor putem enumera urmtoarele trei, ianume: sunt baz a crerii de noi locuri de munc; reprezint un suport al introducerii suportului tehnic; au efect de antrenare pentru agenii economici.Pe de alt parte, în mod nemijlocit, evoluia investiiilor într-o economie de pia depindede f actori, cum sunt: cererea de investiii; rata dobânzii în economie;

relaia între rata dobânzii i cea a profitului; fluctuaiile profitului; randamentul capitalului în viitor în raport cu cel scontat; riscul întreprinztorului (implicit, al creditorului); gradul de implicare a statului în politica investiiilor; conjunctura economic intern i internaional a momentului de timp luatca reper14.Fiecare element din cele amintite anterior are o influen direct sau invers proporional(dup situaie) asupra mrimii investiiilor.14 Bodea Gabriela ± ³Sistemul economic, între dezechilibru i dezvoltare´, Editura Dacia, Cluj ±  Napoca,

1999 pag.5970Un exemplu relevant este acela al impactului unuia dintre cei mai importani factoriamintii ± rata dobânzii ± asupra investiiilor:Figura 3 Relaia rata dobânzii (d¶) ± investiii (I)În condiiile unei rate a dobânzii date în economie (d¶), nivelul investiiilor (I) vadepinde concret, de acest nivel ± în sensul c va fi cu atât mai mare, cu cât d¶ va fi maimic i invers. Orice investiie presupune ca o parte din venit s fie centralizat ctredomeniile bunurilor de capital. Aceste venituri trebuie economisite. Economiile apar astfel ca o condiie indispensabil a investiiilor nete.Decizia de a investi aparine productorului, întreprinztorul este cel care

hotrte s transforme sumele bneti economisite în active f izice, bunuri de producie(maini, cldiri, fabrici, uzine, constituirea de stocuri). Investiia trebuie deosebit de plasamentele de capital ce reprezint transformarea banilor în active financiare (aciuni,obligaiuni, bonuri de tezaur, etc.).Deci, investiia constituie a doua component a cheltuielilor, a cererii agregate,variaiile investiiei putând afecta cererea global i, prin urmare, producia i ocupareaforei de munc. Generând acumularea de capital, investiia contribuie la sporirea produciei poteniale a unei ri, stimulând fenomenul de cretere economic pe termen

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 60/125

 

lung. Aadar, investiia îndeplinete un dublu rol: stimuleaz producia pe termen scurt prin intermediul cererii globale i influeneaz creterea produciei pe termen lung prinformarea de capital în producia potenial. De aceea în procesul investiional o mareimportan prezint decizia de investiie în urma creia este angajat potenialul uman,material i financiar pe o anumit perioad de timp. Obinerea eficienei scontate necesit

 pe de o parte cunoaterea corect a tuturor variabilelor economice implicate, predeterminarea conjuncturii viitoare, a factorilor economici, social-politici, naionali iinternaionali ce influeneaz investiiile, iar pe de alt parte politica statului în domeniulinvestiiilor i fluctuaiile profitului la investiiile existente15.15 Economie politic ± Colecia Temper, Editura Economic, 1998, pag. 342d¶(rata dob.)d¶3d¶2d¶10

I3 I2 I1 I (investiii)71Rata rentabilitii investiiei se determin pe baza principiului dobânziicompuse, potrivit cruia o anumit sum de bani disponibil la un moment dat (S0), plasat cu dobânda compus exprimat într-o anumit rat (r), va deveni dup o perioadde timp, o sum mai mare (Sn), adic:Sn = S0 . (1+r )nRata rentabilitii minime exprim pragul minim stabilit, de regul la un nivelmai ridicat, peste care întreprinztorul se ateapt s fie depit de rata profitului ce va fiobinut, motivându-se astfel investiia.Durata de rambursare reprezint durata în care costul iniial al investiiei va fi

rambursat întreprinztorului - investitor, acesta acceptând durata cea mai scurt derambursare.5.3. Raportul între venit, consum i investiii. Multiplicatorul i acceleratorul.Volumul activitii economice este supus unui proces continuu de adaptare acererii i ofertei agregate. Cum productorii se decid s produc în funcie de perspectivele de vânzare a bunurilor i serviciilor, cererea global este cea care joacrolul de motor. Se tie c cererea efectiv se compune din suma cererii de bunuri deconsum i a cererii de bunuri de capital. La rândul su, oferta este generatoare de venituricare vor alimenta cererea agregat a perioadei urmtoare. La rândul lor, cele doucomponente ale cererii efective se vor influena reciproc.Investiiile influeneaz producia, veniturile i consumul. Astfel, sporirea

investiiilor are ca efect creterea venitului care, la rândul su, duce la cretereaconsumului. Unui volum mai mare de venit îi va corespunde un nivel mai ridicat alconsumului.Sporul de venit depinde de multiplicatorul investiiilor (k). Principiulmultiplicatorului a fost folosit pentru prima dat în teoria economic de ctre R. F. Kahn,în 1931 i generalizat apoi de ctre J. M. Keynes, fiind considerat un coeficient (k) carene arat de câte ori se cuprinde sporul investiiilor în sporul de venit.I

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 61/125

 

k = Y sau Y = k . IValoarea multiplicatorului este strâns legat de înclinaia spre consum. El este ridicat sausczut dup cum înclinaia spre consum înregistreaz creteri sau diminuri.k = 1 / (1-c¶), unde c¶ = C / Y ± înclinaia marginal spre consumDar 1 - c¶ = s¶, rezult k = 1 / s¶

72Altfel spus, multiplicatorul investiiilor (k) este egal, în final, cu inversul înclinaieimarginale spre economii (s¶).Exemplu:dac c¶ = 1 / 2 s¶ = 1 / 2 i k = 2dac c¶ = 2 / 3 s¶ = 1 / 3 i k = 3dac c¶ = 9 /10 s¶ = 1 / 10 i k = 10Observaie: Cu cât înclinaia marginal spre consum (c¶) este mai mare,multiplicatorul (k) va crete i venitul de asemenea, în timp ce înclinaia spre economisire(s¶) va scdea.Un al mijloc de luare a deciziilor în ceea ce privete investiia este cel oferit de

 principiul acceleratorului. Un prim pas în elaborarea conceptului acceleratorului a fostîntreprins de A. Aftalion (1909), teoria fiind dezvoltat ulterior, mai ales de J. M. Clark (1917), iar apoi de J. R. Hicks, R. F. Harrod, S. Kuznets .a., fiind abordat în contextstatic sau dinamic.Acceleratorul (a) semnific legtura dintre investiii i venit, gsindu-i formulacea mai potrivit în comensurarea efectului creterii venitului (indirect, al modificriicererii de consum) asupra nivelului dorit al investiiilor. Altfel spus, el reprezint ovariabil dependent de sporirea venitului i a cererii de mrfuri, msurând urmrile pecare le înregistreaz orice modificare a acestor elemente asupra investiiilor.În form continu, ecuaia acceleratorului exprim dependena vitezei de creterea investiiilor la un moment de timp, respectiv mrimea out  put -ului ± de viteza de

obinere a produciei finite (în raport cu cererea) la acelai moment de timp, respectivmrimea in put -ului16.În termeni specifici, relaia de calcul a acceleratorului devine:a = I / Y sau I = a . YPrincipiul acceleratorului acioneaz în anumite condiii: în faze de cretere economic (încetându-i existena atunci când scadecererea pentru bunurile de consum); în ipoteza utilizrii la maxim a bunurilor de producie existente.Se poate afirma, în final, c multiplicatorul investiiilor (k) acioneaz în legtur cuacceleratorul (a), iar împreun întregesc imaginea asupra relaiei venit ± consum ± economii ± investiii17.

16 Marin George, Puiu Alexandru ± Dicionar de relaii economice internaionale, Ed.Enciclopedic, Buc.,µ93 pag.317 Gabriela Bodea ± ³Si stemul economic, între dezechil ibr u i dezvol tare´, Editura Dacia, Cluj±  Napoca,1999, pag.6273 Bi bliografie:

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 62/125

 

� Bodea Gabriela ± ³Sistemul economic, între dezechilibru i dezvoltare´, EdituraDacia, Cluj ± Napoca, 1999� Economie politic ± Editura Economic, 1998� Economie politic ± Colecia Temper, Editura Economic, 1998� Marin George, Puiu Alexandru ± Dicionar de relaii economice internaionale,

Ed. Enciclopedic, Buc., µ93� Tnsescu, Cristina ± Ciclul economic ± între teorie i posibile configuraii din perspectiva secolului XXI, Editura Universitii ÄLucian Blaga´ din Sibiu, 2004 Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 1. Economiile i investiiile: coninut i tipologie.2. Explicai relaia între înclinaia marginal spre consum, înclinaia marginal spreeconomii i multiplicatorul investiiilor.3. Prezentai, pornind de la teoria lui J.M.Keynes factorii subiectivi care influeneazconsumul.4. Analizai în funcie de cunotinele dobândite în acest capitol care sunt evoluiileviitoare ale consumului i investiiilor, în etapa de tranziie a economiei Româneti la

economia de pia.5. ³Modificrile venitului disponibil duc la deplasri de-a lungul funciei de consum;modificrile avuiei sau ale altor factori duc la deplasri ale funciei de consum´.Explicai aceast afirmaie, ilustrând grafic fiecare caz.T este gril i probleme1. Menionai factorii obiectivi care determin înclinaiei spre consum:a. modificarea politicii fiscale; b. senzaia de independen i de libertate de micare a indivizilor pe care oconfer existena unei sume bneti mari economisite;c. nivelul i dinamica salariului;d. modificarea ateptrilor în ceea ce privete raportul dintre cheltuielile de

consum prezent i viitor;e. instinctul oamenilor de ridicare a standardului de via, prin majorarea treptat acheltuielilor de consum, pe baza unor rezerve bneti formate în timp.2. Fie urmtoarea form a consumului:C = 200 +32 Y.

Care va fi forma economiilor?Ce se întâmpl când S = 0?743. Se consider urmtoarele date:

Venit (u.m.) Consum (u.m.) Economii (u.m.)60708090606672

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 63/125

 

7804812

Comentai c,  s, c' în aceast situaie.4. Fie funcia consumului:C = 50 + 0,60Y 

i investiia planificat I = 70 u.m.a. Determinai nivelul de echilibru al venitului; b. Determinai nivelul de echilibru al venitului când investiia planificat a crescutla 100 u.m.;c. Determinai multiplicatorul investiiilor.6. Care dintre urmtoarele afirmaii sau relaii sunt false:a. dac c¶ = 5 /7 s¶ = 2/7 i k = 3,5 b. dup sco p, investiiile pot fi - investiii de înlocuire; investiii de modernizare;

investiii de dezvoltare (expansiune);c. înclinaia marginal spre consum (c) reprezint procentul din venit (Y) careeste cheltuit pentru consum c = C/Y.75Cap. 6 FLUCTUAIILE ACTIVITII ECONOMICEObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s: Definii principalele categorii de fluctuaii ale activitii economice; Identificai fazele ciclului economic i principalele trsturi ale acestora; Explicai mecanismele ieirii din faza descendent a ciclului economic; Precizai instrumentele utilizate de politicile anticiclice.

 Rezumat  Activitatea economic nu are o evoluie liniar, literatura de specialitateidentificând fluctuaii economice sezoniere, aleatoare i ciclice. Fluctuaiileciclice sunt cele în care perioadele de evoluie favorabil a sistemelor economicealterneaz cu cele de declin, aceast succesiune repetându-se cu o anumitregularitate. În funcie de cauzele care stau la baza acestei evoluii i de durata lor,ciclurile economice pot fi de mai multe tipuri. Teoria economic studiaz cicluriscurte, decenale sau lungi, analizând factorii care determin ciclicitatea. În acelaitimp, se încearc aplatizarea ciclurilor economice, prin politici anticiclice careurmresc influenarea cererii agregate i a ofertei agregate.C uvinte cheie

fluctuaii ciclice; ciclul lung; inovaie tehnologic; ciclul economic; cretereeconomic real i cretere economic potenial; fazele ciclului; expansiune irecesiune; criza ciclic; teorii endogene i teorii exogene; subconsum;supraacumulare de capital; politici anticiclice6.1. Ciclicitatea ± trstur a evoluiei activitii economicePrincipalele laturi ale activitii umane dintr-o întreprindere, ramur i economienaional (venitul naional, producia, desfacerile, investiiile, consumul, ocuparea foreide munca etc.) sunt marcate periodic de puternice oscilaii. Activitatea economic

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 64/125

 

msurat astfel nu se caracterizeaz prin evoluie liniar, uniform, ci prin creteri,scderi, stagnri, este fluctuant. Se pot delimita fluctuaii sezoniere, accidentale iciclice.Fluctuaiile sezoniere se deruleaz, de regul, pe parcursul unui an, ca urmare ainfluenei unor factori naturali sau sociali i sunt în general explicabile i previzibile.

Fluctuaiile întâmpltoare, accidentale sunt determinate de factori aleatori sauevenimente neateptate: cataclisme naturale, evenimente sociale i politice deosebite,decizii neateptate ale unor ageni economici, o anumit stare de spirit a populaiei etc.76Fluctuaiile ciclice sunt determinate de factori ce in de funcionarea activitiieconomice, de interdependenele dintre prile sale. Sunt fluctuaii agregate i se reproduccu o anumit regularitate, dei nu pot fi încadrate în termene riguroase, exacte.Evoluia principalelor fenomene economice este pulsatorie, se deruleaz subform ondulatorie, are un caracter ciclic. În acest sens, potrivit celor mai multe opinii,ciclicitatea reprezint acea form de micare a activitii economice dintr-o ar în carealterneaz fazele (perioadele) de ascensiune cu cele descendente. Se remarc, prin

importana lor:a) cicluril e  scurte cu o durat de la 6 luni la 3 ani, din rândul crora se detaeazciclul inflaionist i cel al variaiei stocurilor. O prim abordare a ciclurilor scurterealizeaz Kitchin în studiul ³Cycles and Trends in Economic Factors´. b) cicluril e  pro priu-zi se, numite decenal e sau cicluri J u g l ar , de la numeleeconomistului care le-a studiat. (³Des crieses comerciales et leur retour periodique enFrance, en Angleterre et aux Etats-Units´, Paris, 1860). Ele au o durat care variaz de la4-5 ani la 10-12 ani.c) cicluril e lungi, ³ secul are´ sau Kondratie ff  , de la numele economistului ruscare le-a studiat primul, în 1926. Se desfoar, de regul, pe o perioad de 40-60 ani.Incertitudinea este o caracteristic esenial a economiei de pia. Iniial, în a doua

 jumtate a secolului XIX, s-au fcut referiri la crizele economice decenale, explicate fie prin factori exogeni (Juglar) de natur climatic, fie prin factori endogeni (K.Marx), princontradiciile interne ale economiilor moderne de pia i unele dezechilibre structuraledin producie (încalcarea proporiilor dintre sectoarele economice) i repartiia venituluinaional (inegalitate mare a veniturilor). Ulterior, economitii au trecut de la studiulciclurilor economice decenale, la studiul ciclurilor seculare (Kondratieff) i au semnalatcontinua diversificare a formelor de crize (de subconsum, de supraproducie, structurale,mondiale etc.). În continuare, aceste probleme se afl în atenia cercettorilor economiti.6.2. Diversitatea ciclurilor economice6.2.1. Ciclurile lungiÎn evoluia oricrei economii, se disting dou mari faze: una ascendent, alta

descendent, fiecare cu o durat de 20-30 ani. Faza ascendent se caracterizeaz prin preponderena anilor de prosperitate economic i ritmuri relativ înalte de cretere avenitului naional, investiiilor, produciei, desfacerilor, inclusiv ridicarea susinut anivelului de trai. În faza descendent are loc încetinirea ritmurilor de cretere a produciei, investiiilor, a veniturilor, iar gradul de ocupare se înrutete etc.În prezent capt o tot mai larg recunoatere teza dup care cauza principal aciclului lung o formeaz evolu ia cicl ic a cercet rii tiini f ice i inovaiei tehnol ogice, înlegtur organic cu ciclul schimbrilor structurale din economie. Sub influena acestora

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 65/125

 

are loc schimbarea din temelii la fiecare 40-60 ani a modului tehnic de producie.Perioada de tranziie de la vechiul mod tehnic de producie la cel nou este marcat printrocriz structural, a crei durat se prelungete pe parcursul fazei descendente.77Caracteristic crizei structurale este, pe lâng durata sa, i faptul c reprezint cadrul unor 

modificri fundamentale în tehnicile i tehnologiile de fabricaie, în locul i rolul omuluiîn activitatea economic, în special, în producie.6.2.2. Ciclul decenal i fazele saleCiclul economic reprezint o fluctuaie a nivelului activitilor economiceagregate, msurat de regul prin venitul naional, creia îi corespunde, pe ansamblu, unmodel cu o expansiune a activitii, urmat de o contracie, succedat în continuare de oexpansiune. Asemenea cicluri se produc pe fundalul trendului secular sau pe fundalulunui ciclu pe termen lung.Caracterizarea ciclului economic se face, de regul prin compararea creterilor economice reale anuale cu cele poteniale. Creterea economic real exprim sporulefectiv de producie naional i se msoar prin variaia relativ anual a sporirii

rezultatelor macroeconomice (PNB, PIB etc). Creterea economic  potenial indicsporul anual al capacitii de a produce a unei ri, capacitate ce const atât din cantitilede resurse suplimentare ce pot fi atrase în activitile economice, cât i din sporul deeficien cu care pot fi utilizate acestea.Un exemplu de ciclu pe termen mediu redm în continuare:Curba care unete punctul de declanare al unei crize cu punctul dedeclanare al urmtoarei crize, reprezint tocmai ciclul economic.Timpul scurs între punctele B i F reprezint d urata ciclului, iar am pl it udinea sa este dat de înlimea (distana) vârfului fa de linia trendului (tendina,evoluia pe termen lung) sau de distana fa de punctul cderii (în grafic, distana BB¶sau DD¶).

În cadrul unui ciclu decenal, se remarc mai întâi faza de expansiune (perioadade timp A-B i D-F în figur), în care conjunctura economic este favorabil. În plus,afacerile sunt prospere, cererea pentru bunuri de consum este dinamic, optimismul78domin starea de spirit a agenilor economici. Pe fondul anticiprilor c sporirea cereriide consum se prelungete, are loc un proces investiional susinut. În aceast faz are locstimularea artificial a cererii pe multiple ci. Totodat, bncile acord credite cuuurin. Cererea agregat în cretere, stimulat artificial i prin mrirea masei monetarei vitezei de rotaie a monedei, determin o tendin de cretere lent, dar de durat a preurilor.În faa evidenei fenomenelor inflaioniste, se adopt msuri pentru frânarea

cererii globale, ceea ce determin o frânare a investiiilor (marcheaz criza ciclic sau punct ul de cotit ur   superior  ± B sau F din grafic). Tendina de reducere a ratei profituluiare numeroase cauze: sporirea costurilor datorit atragerii în circuitul economic a unor factori de producie mai scumpi; neconcordane structurale între cerere i ofert desatisfactori, creterea mai rapid a produciei în raport cu veniturile pe care ageniieconomici le cheltuiesc etc. Pe acest fond are loc intrarea economiei într-o nou faz aevoluiei ciclice ± recesiunea (în grafic de la punctele B la D). Întreprinderile mai slabeîi restrâng sau îi încetinesc activitatea. Altele întâmpin dificulti datorit diminurii

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 66/125

 

cererii i/sau creterii costurilor. Cererea tinde s se contracte; dinamica produciei seîncetinete ori poate deveni negativ în unele ramuri sau pe ansamblu, ca urmare areducerii comenzilor.În faa acestor dificulti, agenii economici sunt obligai s adopte msuri drasticede reducere a costurilor i promovare a vânzrilor, apelând masiv la reînnoirea capitalului

fix. Realizarea unor asemenea eluri se asigur printr-o impulsionare a procesuluiinvestiional, care genereaz un nou moment de cotitur în evoluia economiei( înviorarea sau punct ul de cotit ur  in f erior ) i apoi o nou faz de expansiune a cicluluidecenal. Revigorarea procesului investiional stimuleaz cererea de prodfactori i gradulde ocupare a forei de munc, mai întâi în sectoarele care-i produc. Pe baza creteriiveniturilor, crete cererea de satisfactori, care la rândul su impulsioneaz procesulinvestiional i producia de prodfactori, iniiindu-se astfel o nou faz de expansiune(interval DF).Ciclurile economice reale nu prezint o evoluie simpl i linear, aa cum a fostdescris mai sus. Nu sunt excluse unele dereglri sau chiar scderi pariale de producieîn faza de expansiune, însoite de recuperri rapide; i invers, unele creteri pariale de

 producie în faza de recesiune. Este un fapt istoric c nici un ciclu economic nu s-aidentificat cu altul, pentru c diferite sunt cauzele i intensitatea cu care acioneaz; la felde diferite sunt i terapiile individuale ale fiecrui agent economic, ori la nivel societal pentru atenuarea manifestrilor i consecinelor negative ale fluctuaiilor ciclice.Ciclurile decenale se deruleaz pe fondul celor seculare, iar experiena istoric aevideniat c în rile dezvoltate, o faz a ciclului lung a cuprins, de regul 2-3 cicluridecenale ± fiecare cu o configuraie i amplitudine proprii.796.3. Cauzele evoluiei cicliceTeorii endogene ale ciclului economicTeoriil e din spre cerere

A) Teoriil e  subcon sumului explic evoluia ciclic a economiei în felul urmtor:insuficiena cererii determinat de marile inegaliti în repartizarea veniturilor frâneazoferta, deci producia. Creterea omajului este un factor suplimentar de reducere acererii. Toate aceste procese au efecte cumulative în direcia declanrii crizei economicei a trecerii la recesiune.Keynes explic comportamentul de consum al indivizilor cu ajutorul legilor  psihologice. A demonstrat c pe msura creterii veniturilor populaiei, sporete ivolumul sumelor cheltuite de aceasta pentru consum, dar mai încet decât veniturile.Paradoxal, aceast rmânere în urm a cererii totale fa de oferta total este cu atât maimare cu cât societatea este mai bogat: cu cât societatea este mai abundent, cu atât va fimai mare partea din veniturile populaiei pe care aceasta este înclinat s le

economiseasc, în loc s le cheltuiasc pentru consum. Cci, " psihol ogia col ectivit  iie ste de aa nat ur  încât, at unci când  se mrete venit ul real g l obal  , con sumul g l obal  

crete, dar nu cu aceeai mrime ca venit ul ". Astfel c înclinaia medie spre consumscade când venitul crete în expansiune i crete când venitul scade în faza de contracie.Acest lucru l-a dedus i Mitchell, mai târziu (1951): venitul naional a crescut în medie cu23% în expansiuni, în timp ce consumul a crescut cu 15%; în contracii, venitul naional asczut cu 18%, iar consumul cu 10%. Deci, venitul a crescut mai repede decât consumulîn expansiuni, respectiv s-a redus mai rapid decât consumul în contracii.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 67/125

 

Ideea c exist o anumit inerie a consumului, în raport cu venitul curent, a fostsistematizat de Milton Friedman (1957, ipoteza "venitului permanent"): "bogia" i nuvenitul determin consumul; venitul curent nu influeneaz consumul decât prinintermediul incidenei sale asupra bogiei, asupra resurselor totale ale consumatorului.Influena patrimoniului asupra consumului a fost subliniat de nenumrai autori; ei au

acoperit astfel una dintre lacunele modului de abordare al lui Keynes care a preferatanaliza în termeni de flux, subestimând prin aceasta rolul stocurilor, al avuiilor acumulate.Alte opinii sau ipoteze cu privire la evoluia consumului i a factorilor care îldetermin se refer la faptul c pe termen lung, preferinele consumatorilor suntmodificate de fluctuaii neprevzute ale venitului (Rosen, 1973), de vârst, rateledobânzii. Majoritatea economitilor sunt de acord cu ideea c politica fiscal influeneazconsumul. Totodat, acesta este determinat de influene sociale, cum ar fi publicitatea ieducaia (Galbraith, 1967). În plus, cererea consumatorilor este puternic influenat dedistribuia veniturilor: persoanele srace au înclinaia marginal spre consum foarte mare,îns dac cei bogai beneficiaz de o cretere a veniturilor mai mare decât persoanele

srace, atunci în perioada urmtoare, înclinaia marginal spre consum va scdea pentruîntreaga comunitate.B) Teoria "armatei de rezerv" Rmânerea în urm a cererii fa de producie se reflect printr-un dezechilibrumajor: omajul. La Marx, contradicia este obiectiv i îi are originile în coninutul i80natura proprietii private. La el pauperizarea muncitorilor, apariia i creterea omajuluisunt consecine directe ale procesului valorificrii capitalului i exploatrii forei demunc.La Keynes, cererea solvabil rmâne în urma ofertei deoarece se manifest"înclinaia spre economisire", care face ca veniturile s nu fie cheltuite integral, o parte a

 produciei rmâne nerealizat, capitalul nu se valorific corespunztor, se diminueazveniturile întreprinztorilor i ei nu ofer suficiente locuri de munc pentru a ocupadeplin resursele disponibile.Adepi ai aceleiai teorii, Boddy i Crotty în 1975, ca i Gordon, Weisskopf iBowles în 1987, au considerat c în fiecare expansiune, creterea produciei duce lasporirea ocuprii forei de munc, reducând "armata de rezerv" a persoanelor neocupate.În situaia în care exist o cretere a cererii de munc, rata de modificare a salariilor sporete, mai rapid spre sfâritul expansiunii. Aceasta va duce la reducerea profiturilor ia ratei profitului. Ca urmare investiiile se vor reduce, moment care va marca trecerea lafaza de recesiune. În faza crizei ciclice, punctul de cotitur superior, nivelul salariilor rmâne înalt, ca un rezultat al forei de negociere a sindicatelor, în timp ce nivelul

 productivitii muncii este sczut. Aceasta va antrena în continuare reducerea ratei profiturilor ce va determina sporirea omajului, deci a "armatei de rezerv", cu efectenegative asupra salariilor. Îns reducerea salariilor va influena pozitiv rata profitului iastfel evoluia ciclic continu.Teoriil e din spre o f ert  I) Una din explicaiile ce se dau ciclului mediu este teoria elaborat de G.Haberler (1960): teoria ciclului reinve stiional . Conform acesteia, originea micrii ciclice constîn alternana unor perioade de înlocuire intens a capitalului fix cu altele când reînnoirea

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 68/125

 

acestuia este redus. Înlocuirea masiv a capitalului fix - posibil pe baza inovaiilor tehnice - constituie, în concepia autorului, premisa i pârghia trecerii la un nou ciclueconomic. Toate acestea au loc în faza de înviorare (punctul de inflexiune inferior) aciclului.II) Teoria  supraacumulrii de ca pital  în declanarea crizelor aparine lui J.

Schumpeter. Randamentul ridicat al investiiilor masive, efectuate într-o perioad scurt,face ca piaa s fie inundat de produse noi, pe care cererea este incapabil s le absoarb.De aici, declanarea recesiunii, cauzate de scderea produciei de bunuri, care se vatransmite asupra tuturor sectoarelor economice. În general, adepii teoriilor supraacumulrii susin c recesiunea survine ca urmare a lipsei de resurse financiare, maiîntâi în sectorul creator de prodfactori. În cadrul aceluiai sistem de gândire, crizele irecesiunile ciclice se declaneaz periodic, ca urmare a procesului ciclic de deteriorare arentabilitii investiiilor, implicit a rentabilitii folosirii capitalului fix existent.III) Teoria  suprainve stiiei

Frederick Hayek (1939) traseaz producia ca ordonat într-o serie de stadii;fiecare stadiu îl "alimenteaz" pe urmtorul i este parte a costului stadiului urmtor.

Primul stadiu îl reprezint producia materiilor prime; acestea vor fi utilizate la un anumitcost unitar pentru a produce echipament în al doilea stadiu; acesta, alturi de alte bunuricapitalvor produce bunuri de consum în al treilea stadiu.81În fiecare expansiune, creterea cererii pentru bunurile de consum genereaz osporire mai mare a cererii pentru echipamente (investiii), prin efectul principiuluiacceleratorului. Ca urmare, are loc o cretere mai mare a cererii pentru materii prime. Caurmare a acestei presiuni în expansiuni, preurile bunurilor de consum cresc cel mai puin, preul echipamentelor mai mult, iar preul materiilor prime crete cel mai mult.Prin urmare, costurile mai mari vor reduce profiturile în stadiile urmtoare, marcândtrecerea la faza de recesiune. O reducere mic în producia bunurilor de consum duce la o

reducere mai mare în investiii (principiul invers al acceleratorului). Ca urmare, preul pentru echipamente scade mai mult decât preul bunurilor de consum. Rezult, cererea pentru materiile prime se reduce mai repede decât preul bunurilor finite. Hayek aargumentat c reducerea costurilor ajut stabilizarea profiturilor marginale.IV) Teoria mul ti pl icator ului-accel erator ului

Dei muli economiti au contribuit la aceast teorie, ea este asociat cu numelelui Paul Samuelson. Principiul multiplicatorului a fost folosit pentru prima dat în teoriaeconomic de ctre R.F. Kahn, în 1931 i generalizat apoi, remarcabil, de ctre J.M.Keynes. Investiiile influeneaz producia, veniturile i consumul. Astfel, sporireainvestiiilor are ca efect creterea venitului, care duce la creterea consumului.Multiplicatorul se refer la faptul c orice injectare în sistemul economic a unei noi

investiii, este urmat de un impact asupra consumului care poate fi de câteva ori maimare decât injectarea iniial. Fluctuaiile regulate, ciclice ale produciei sunt propagatetocmai de acest multiplicator care acioneaz în asociere cu un accelerator. Acesta dinurm se refer la faptul c variaia investiiilor este determinat de o modificare a cererii.Dac toate capacitile de producie sunt utilizate, o modificare a cererii de bunuri deconsum genereaz o schimbare de o mai mare amplitudine a investiiei.P.Samuelson consider principiul acceleratorului ca un puternic factor deinstabilitate economic. Dac vânzrile întreprinderilor cresc i apoi scad, principiul

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 69/125

 

acceleratorului poate amplifica fluctuaiile lor. El provoac investiii nete în perioadele deavânt, dar incit la dezinvestiii nete, de mrimi similare, în perioadele de criz. O perioad de prosperitate poate lua sfârit nu pentru c producia a sczut, ci pentru c s-astabilit la un nivel ridicat sau pentru c va continua s creasc, dar într-un ritm mai lent.În general, teoriile endogene ale ciclului economic accentueaz ideea c

fluctuaiile în investiii constituie cauza expansiunilor i contraciilor. Investiia sauacumularea de capital reprezint inima sistemului economic capitalist. Determinantainvestiiilor o reprezint ateptrile privind nivelul viitor al profitului. Aadar, profituleste important nu doar pentru c influeneaz ateptrile dar i pentru c investiia prezent depinde de disponibilitatea resurselor pentru investiii. De vreme ce cererea esteunul dintre factorii importani ce afecteaz profiturile, iar investiia este o component acererii agregate, relaia dintre profit i investiie este reciproc. Un studiu întreprins deMitchell indic faptul c amplitudinea medie în expansiuni a investiiilor (25%) esteaproape egal cu amplitudinea profitului (29%), dar amplitudinea investiiei în contracie(9%) este mult mai mic decât cea a profitului (30%).Profitul este afectat i de cost i de venit. Într-o economie expansionist,

veniturile cresc astfel c profiturile vor fi comprimate numai dac veniturile cresc mai puin decât costurile. Exist mai multe scenarii în comprimarea profitului: 1) venitul totaleste constant, în timp ce costurile cresc; 2) venitul total crete, dar costul total sporete82mai mult; 3) venitul total scade, dar costul total crete sau rmâne constant sau scade mai puin decât venitul total.Keynes consider c o nou investiie este dat de eficiena marginal acapitalului, în relaie cu rata dobânzii. Consider c forma ciclului este influenat tocmaide modul în care eficiena marginal a capitalului fluctueaz. Declinul se datoreaz pesimismului în legtur cu viitorul randament marginal al capitalului.Weisskopf, Bowles, Gordon (1985) consider comprimarea profitului ca fiind

dat de influene din partea cererii sau a ofertei. Ei consider c marea depresiune din1929-1933 a fost o criz din partea cererii, dar recesiunile din anii '50 i '60 au fostdatorate problemelor din partea ofertei.În toate rile industriale, preurile au devenit mai puin flexibile începând cu anii'30, i astfel mai puin sensibile la presiunile cererii, ca urmare a predominaneiconcurenei imperfecte i a preurilor administrate. În aproape toate recesiunile înainte de1950, preurile au sczut. Acest comportament a fost uor de prezis i explicat de teoriaeconomic tradiional. În SUA, preurile au tins s creasc în fiecare expansiune i sscad în contracii. În medie, în cele 11 cicluri între 1891-1914 i între 1921-1938, preurile au crescut cu 8,7% în expansiuni i au sczut cu 8,9% în contracii (Mitchell,1951). Explicaia este simpl: în expansiuni exist inflaie, pentru c cererea agregat

crete mai rapid decât oferta agregat, iar în contracii exist deflaie pentru c cerereascade mai repede decât oferta. În termeni keynesiti, cererea pentru consum i investiiicrete mai rapid decât producia în expansiune. În termeni monetariti, cererea agregat(produsul dintre masa monetar i viteza de circulaie a banilor) crete mai repede decâtoferta agregat (considerat produsul dintre nivelul preurilor i volumul total de bunuri),în expansiuni. Ambele abordri "vd" inflaia ca rezultat al cererii excesive, astfel încâtfenomenul creterii preurilor în contracii pare s contrazic aceste teorii. Dac ratainflaiei a sczut dup al doilea rzboi mondial în 4 din contracii, respectiv în 1954,

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 70/125

 

1958, 1961, 1982, nu s-a mai întâmplat acelai lucru în alte 3 contracii din 1970, 1975,1980, când rata inflaiei a crescut mai mult decât în expansiunile anterioare. Prin urmare,aceast evoluie a preurilor nu se mai explic prin mecanismele inflaiei prin cerere.Statisticile au indicat c preurile în sectorul concurenial au înregistrat marireduceri în depresiuni, pe când preurile administrate au sczut foarte puin (preurile de

monopol sunt mai stabile i foarte rezistente la reducerea cererii în timpul depresiunilor).În timpul marii depresiuni, industriile de monopol au redus preurile foarte puin.Ele au meninut preurile de la o reducere ulterioar, prin scderea produciei lor cu un procent foarte mare. Industriile concureniale nu au de ales în a lsa preurile s scaddatorit lipsei cererii. Producia în acest sector a sczut mai puin, pentru c preurile maimici au impulsionat cererea. Prin urmare, sectorul de monopol i-a meninut preurile pecheltuiala unor reduceri mai mari în producie i omaj mai mare. Sectorul competitiv i-aredus producia, respectiv ocuparea, dar a suferit mai mari reduceri în preuri i profituri.Rezultatele pentru cele dou expansiuni ciclice 1949-1953 i 1954-1957 suntneobinuite în sensul c preurile de monopol au crescut mai repede decât preurileconcureniale. În cele 3 expansiuni de mai târziu, 1958-1960, 1961-1969 i 1970-1973,

 preurile în sectorul competitiv au crescut mai rapid decât preurile de monopol. În 1954,1958, 1961 au început s se arate primele semne ale comportamentului stagflaiei(stagnarea produciei i inflaie). Noua situaie este clar pentru recesiunea din 1970, când preurile concureniale au sczut cu o cantitate semnificativ, iar preurile de monopol au83crescut cu o cantitate considerabil. Datele privind preurile din depresiunea 1973-1975indic faptul c preurile de monopol au crescut cu un procent uimitor; chiar i preurileconcureniale au indicat o uoar cretere în depresiuni pentru prima dat (firmele au fostnevoite s cumpere bunuri din sectorul de monopol).Aspectele redate mai sus ne duc la concluzia c monopolizarea crescut aeconomiei sporete stabilitatea preurilor i profiturilor în sectorul de monopol, dar 

reduce stabilitatea produciei i ocuprii în acest sector. De asemenea, stabilitatea preurilor de monopol destabilizeaz preurile în sectorul concurenial. Instabilitateasectorului competitiv este factorul primordial care stabilete fiecare nou criz desupraproducie i faza de contracie a ciclului economic. Dar, declinul drastic al produciei i al ocuprii în sectorul de monopol adâncete criza.Ali autori, adepi ai teoriil or monetari ste, încearc s explice evoluia ciclic prinevoluia creditului: creterea excesiv a acestuia stimuleaz expansiunea, dar rupeechilibrul economic, determinând faza de recesiune. Sunt i autori care explic evoluiaciclic ca rezultat al politicilor de credit adoptate de bncile centrale: când reduc în modartificial rata dobânzii, ele stimuleaz iniierea fr suficient fundamentare economic aunor proiecte de investiii care la un anumit moment se dovedesc irealizabile pentru c

factorii de producie sunt în realitate mai scumpi decât evalurile iniiale. Faza recesivîncepe când întreprinztorii, fiind în imposibilitatea de a realiza obiectivele programate,îi reduc investiiile.6.4. Politicile anticicliceCiclicitatea economiei reprezint o determinant obiectiv pe care nimeni cafactor subiectiv, micro sau macroeconomic n-o poate stopa. Totui organismeleguvernamentale pot intreprinde msuri pentru atenuarea undelor ciclului economic,msuri fundamentate pe o informaie permanent i real asupra evoluiei economice.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 71/125

 

Politicile anticiclice se pot grupa în 2 mari categorii: influenarea cereriiagregate (demand-side economics) i influenarea ofertei agregate (supply-sideeconomics).A) În acest sens, politicile anticriz, având ca obiectiv influenarea cereriiagregate, fundamentate teoretic de ctre economistul englez J.M. Keynes în lucrarea

³Teoria general a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii i a banilor´, au fost aplicate înmod coerent pentru prima dat în S.U.A. prin programul administraiei Roosvelt pentru adepi marea depresiune din anii `30, cunoscut sub numele de ³New Deal´.Pentru atenuarea efectelor negative ale fluctuaiilor ciclice se folosesc mai multemijloace i instrumente de politic economic: cheltuielile publice, sistemul de impozitei taxe, rata dobânzii i masa monetar, sistemul asigurrilor sociale etc.Politica cheltuielilor publice se bazeaz pe majorarea cheltuielilor bugetuluiadministraiei centrale în faza de recesiune cu scopul de a menine sau impulsiona cerereaagregat (pentru a stimula producia în vederea trecerii la faza de expansiune).Politica monetar i de credit are ca principale instrumente rata dobânzii, credituli masa monetar. Astfel, în faza de boom prelungit, se procedeaz la sporirea ratei

dobânzii i la promulgarea unor restricii suplimentare la acordarea de credite; controlulasupra masei monetare este mai riguros. Aceste msuri au ca efect frânarea cererii de84satisfactori i a investiiilor, a activitii economice, cu preul creterii omajului i agradului de nefolosire a altor factori de producie. În faza de recesiune se poate aciona însens invers: reducerea ratei dobânzii, faciliti pentru sporirea volumului creditului i amasei monetare, amânarea scadenei unor credite etc. Prin asemenea msuri se urmretestimularea consumului i investiiilor i pe aceast baz creterea produciei i a graduluide ocupare a forei de munc.Politica fiscal const în a utiliza sistemul de impozite i taxe în scopurianticiclice. Astfel, în condiii de recesiune, se poate proceda la reducerea fiscalitii; în

condiii de boom, se procedeaz de regul, la majorarea fiscalitii.B) Politicile bazate pe ofert pornesc de la filozofia c pentru a influenaconjunctura în situaiile nefavorabile este esenial ameliorarea stimulentelor pentru aincita pe productori s mareasc oferta agregat: Efectuarea unor reforme structurale orientate spre extinderea concureneii preuri libere Folosirea unor pârghii economice care s îmbunteasc perspectivele de profit ale productorilor, stimulându-i astfel s-i menin i sporeasc oferta de bunuri.În concluzie, putem aprecia c ciclurile economice reprezint o realitate a oricreieconomii contemporane, constituie probleme complexe, importante pentru întreaga lume

cu atât mai mult cu cât apar o serie de aspecte negative (poluare, marile decalaje întrestatele puternic dezvoltate i cele slab dezvoltate, etc.). Fazele micrii ciclice secondiioneaz reciproc, sunt interdependente i în unitatea lor pregtesc premisele ceasigur activitii economice continuitate i progres. Dac în faza de expansiune suntsatisfcute imediat unele aspiraii de ordin economic, recesiunea are rolul de restabilire ± cel mai adesea cu un greu pre social - a unor echilibre necesare în economie, de a asigura pe aceast cale restructurarea i reînnoirea factorilor de producie în scopul asigurriicondiiilor dezvoltrii viitoare.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 72/125

 

 Bi bliografie: � Gilbert Abraham ± Frois, ÄEconomia politic´, Ed. Humanitas, Bucureti, 1994� Dornbusch R., Fischer S., ÄMacroeconomia´, Ed. Sebona, 1997� Dow Christopher, ÄMajor Recessions´, Oxford University Press, 1998� Finkenstein J., Timm A., ÄEconomists and society. The development of economic

thought from Aquinas to Keynes´, Ed. Harper&Row Publishers, USA, 1973� Juglar Clement, ÄDes crieses commerciales et leur retour periodique en France, enAngleterre et aux Etats-Unis´, 2e edition, Ed. Guillaum, Paris, 1889� Keynes J.M., ÄTeoria general a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii i a banilor´,Ed. tiinific, Bucureti, 1970� Mullineux A.W., ÄThe Business Cycle after Keynes ± a contemporary analysis´,Barnes&Noble Books, New Jersey, 1984� Popescu Dan, ÄIstoria gândirii economice ± din antichitate pân la sfâritulsecolului XX´, Ed. Continent, Sibiu-Bucureti, 199985� Schumpeter J.A., ÄBusiness Cycles´, McGraw-Hill, New York, 1939, vol.I

� Sherman Howard J., ÄThe Business Cycle ± Growth and Crisis under Capitalism´,Princeton University Press, New Jersey, 1991� Tnsescu, Cristina , Ciclul economic ± între teorie i posibile configuraii din perspectiva secolului XXI, Editura Universitii ÄLucian Blaga´ din Sibiu, 2004 Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 1. Reprezentai grafic ciclul economic, indicând fazele acestuia, amplitudinea ciclului iabaterea de la trend.2. Evideniai câteva din cauzele ciclicitii economice.3. Formele grave de perturbare a vieii economice sunt considerate crizele economice.Explicai în ce constau acestea4. Identificai deosebirile dintre Ärecesiune´ i Ädepresiune´.

5. Realizai un referat cu tema: Progre sul cal itativ al   f actoril or de  prod ucie i im pact ul   su a supra f azel or ciclului lung.

T este gril i probleme1. Completai spaiile libere (crete sau scade?):a) În faza de recesiune se procedeaz la ........ ratei dobânzii, ......... niveluluirezervelor obligatorii ale bncilor comerciale etc. b) În condiii de boom, se procedeaz, de regul, la ............ fiscalitii.2. În cadrul ciclului decenal, faza care urmeaz dup criz este:a) Expansiunea; b) Recesiunea;c) Revitalizarea;

d) Înviorarea.3. Teoria multiplicatorului ± acceleratorului explic existena i evoluia ciclurilor economice, fcând parte din categoria teoriilor bazate pe:a) Cerere; b) Ofert.4. Teoriile supraacumulrii de capital explic evoluia ciclic prin:a) legea debueelor; b) fluctuaiile investiiilor;

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 73/125

 

c) factorii monetari, care pot crea dezechilibre între cererea i oferta demrfuri.5. Evoluia ciclic a cercetrii tiinifice i inovaiei tehnologice este principalacauz de formare a:a) Ciclurilor scurte;

 b) Ciclurilor decenale;c) Ciclurilor lungi.86Cap. 7 INFLAIAObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s: Definii inflaia i principalele forme ale acesteia; Explicai relaiile existente masa monetar i cantitatea de bunuri din economie; Determinai indicele general al preurilor i rata inflaiei; Precizai care sunt principalele politici antiinflaioniste. Rezumat 

Sistemele economice sunt adesea marcate de dezechilibre complexe, care leafecteaz evoluia. Dintre acestea, dezechilibrul care apare între cantitatea de bunuri existent pe pia la un moment dat i cantitatea de moned disponibilgenereaz în anumite condiii apariia inflaiei. În funcie de cauzele care odetermin i intensitatea fenomenului, inflaia poate îmbrca diferite forme.Teoria economic studiaz inflaia prin cerere, prin costuri, importat, structural,etc.C uvinte cheie Inflaie; putere de cumprare; nivelul general al preurilor; inflaia prin cerere,costuri, importat, structural; curba lui Phillips7.1. Ce este inflaia ?

Inflaia este considerat una dintre cele dou mari ³rele´ ale economiei, alturi deomaj. Dei, aparent, inflaia este un concept simplu, mai ales c reprezint un fenomencu care ne întâlnim în mod cotidian, i, în plus, face obiectul interveniilor permanente înmass media, în realitate, chiar în rândul economitilor, constituie subiect de controverseteoretice i metodologice.Inflaia este, în mod obinuit, asociat cu dou fenomene economice:a) creterea preurilor; b) reducerea puterii de cumprare a monedei. Totui, unul dintreaceste fenomene este de natura cauzei iar cellalt de natura efectelor inflaiei. In principiu, prin inflaie trebuie îneleas scderea puterii de cumprare a unitii monetare.Aceasta înseamn c inflaia nu constituie un fenomen static ci unul dinamic, ea nu poatefi constatat la un moment dat, ci doar pe durata unui interval, fiind necesar comparaia

fenomenului respectiv cu un nivel de referin acceptat. Prin putere de cumprare aunitii monetare se înelege cantitatea de bunuri i servicii care poate fi achiziionat, la87un moment dat, cu o unitate monetar. Deci, esena inflaiei o reprezint scderea valoriireale a unitii monetare. Aici trebuie fcut o distincie foarte clar între puterea decumprare a unitii monetare i puterea de cumprare a venitului nominal (monetar). Inacest sens, valoarea real (puterea de cumprare) a venitului poate s rmân constantsau chiar s creasc i totui s existe un fenomen inflaionist: de ex., dac guvernul

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 74/125

 

decide s acopere în întregime creterea preurilor prin creterea valorii nominale aveniturilor, atunci puterea de cumprare a acestuia nu scade ci se menine constant;totui, puterea de cumprare a unitii monetare scade: se cheltuiesc mai multe unitimonetare pentru a obine aceeai cantitate de bunuri i servicii, deci, în modcorespunztor, cu o unitate monetar se cumpr o cantitate mai mic de bunuri i

servicii. Aceasta este explicaia economic pentru faptul c de consecinele inflaieisufer numai subiecii economici cu venituri fixe, care nu-i pot ajusta veniturilenominale în ritmul creterii preurilor (aa cum o pot face cei cu venituri variabile).Desigur, în cazul venitului nominal fix, scderea puterii de cumprare a unitii monetaremerge în acelai ritm cu cea a scderii puterii de cumprare a venitului.Scderea puterii de cumprare a unitii monetare se afl la baza creterii preurilor. Deci, creterea preurilor este un efect - cel mai pregnant i cu implicaiile celemai importante - al inflaiei, dei pot exista, aa cum vom vedea, i reacii inversenegative (de la creterea preurilor la inflaie). Totui, nu orice cretere de preuri poate fiasociat cu existena fenomenului inflaionist. În primul rând, dac creterea preurilor este datorat creterii produciei (ofertei) sau se justific prin cauze economice evidente

(scumpirea resurselor economice, creterea calitii bunurilor i serviciilor etc.), atunci eanu este o cretere de natur inflaionist. În al doilea rând, pot exista creteri de preuri launele bunuri i servicii concomitent cu scderi sau stagnri ale preurilor la alte bunuri iservicii. În consecin, trebuie spus c exist inflaie doar dac se înregistreaz o creterea nivelului general al preurilor în economie. Prin nivel general al preurilor se înelege preul mediu ponderat care funcioneaz într-o economie naional, pe o anumit perioad __________luat în analiz, deci preul care include toate preurile la toate tranzaciileeconomicedesfurate în economia respectiv. Nivelul general al preurilor se determin, din punctde vedere statistic, prin trei modaliti de calcul: 1) indice de tip Laspeyres; 2) indice detip Paasche; 3) indice de tip Fischer, dup urmtoarele relaii de calcul:

1) IL =    p q p qi ii i1 00 0 100

2) I p q p q Pi ii i=  

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 75/125

 

1 10 1 1003) I  F  = I L   I P 

unde: pi j : preul bunului ³i´ în momentul (perioada) ³j´qi j : cantitatea tranzacionat din bunul ³i´ în momentul (perioada)³ j´Se observ c indicele de tip Laspeyres folosete ca mrime de ponderare a preurilor individuale cantitile din momentul (perioada) de referin, în timp ce indicelede tip Paasche utilizeaz cantitile din momentul (perioada) curent. In România,88Comisia Naional pentru Statistic utilizeaz indicii de tip Laspeyres, existând însintenia trecerii la folosirea indicilor de tip Paasche.In calculele i analizele economice, pentru determinarea cantitativ a ratei inflaiei, se

utilizeaz doi indici care msoar intensitatea i dinamica preurilor la nivelul economieinaionale: a) indicele preurilor de consum; b) deflatorul pre implicit al PIB.(a) Indicele preurilor de consum are un atu foarte important: se refer la putereade cumprare a venitului nominal destinat achiziionrii de bunuri de consum. Aceastaface ca acest indice s fie reprezentativ i util în perspectiva încercrii guvernului de acontracara scderea puterii de cumprare a venitului nominal prin compensri sauindexri de venituri (îndeosebi la nivelul salariilor). In fond, ceea ce se înelege în modcurent prin rata inflaiei este un indicator calculat pornindu-se de la acest indice, în felulurmtor:R IPC i% = % í 100 , sau, sub form de coeficient: R IPC i = í 1

Inconvenientul fundamental al acestui mod de a se calcula rata inflaiei este acela c,referindu-se numai la o anumit parte din volumul tranzaciilor din economie (i anumela tranzaciile care implic doar bunurile de consum - alimentar, de folosin îndelungati de servicii), eludeaz efectul pe care pot s-l aib asupra nivelului general al preurilor tranzaciile cu bunurile de investiii. Or, in conexiunile directe i inverse dintre preurile bunurilor individuale din economie, unele categorii de preuri pot influena mrimea idinamica celorlalte i reciproc.(b) Deflatorul pre implicit al PIB (notat DPIPIB) înltur neajunsul metodologicmenionat la indicatorul anterior, luând în considerare ansamblul tranzaciilor desfurate pe teritoriul naional în intervalul analizat. Calculându-se, îns, pe baza valorii PIB,valoare care nu este cunoscut în mod definitiv decât la câteva luni sau chiar un an de la

încheierea perioadei pentru care se face analiza, acest indicator prezint un inconvenient practic, i anume acela de a nu putea fi utilizat în timp real pentru decizii de contracararea fenomenului inflaionist. Modul su de calcul este urmtorul:DPIPIBPIB PIBni

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 76/125

 

r i = 100 , unde : PIBni : PIB nominal al perioadei ³i´;PIBr i : PIB real al perioadei ³i´

unde PIB PIB I r in k PIB= i/k , unde cu IPIBi/k s-a notat indicele PIB în momentul ³i´ fade momentul ³k´, indice calculat în condiii metodologice comparabile în ceea ce privete preul (acest indice se gsete în publicaiile statistice oficiale).Plecând de la valoarea deflatorului, rata inflaiei se determin în mod asemntor cu metoda precedent:R DPI i PIB

% = % í 100 sau, sub form de coeficient:R DPI i PIB = í1Desigur c implicaiile negative ale inflaiei nu se opresc la determinarea creterii preurilor, dar acest efect este imediat iar celelalte consecine economice i sociale aleinflaiei sunt legate strâns de creterea preurilor.89În ceea ce privete cauzalitatea inflaiei, ea se confund cu chiar tipologia ei, însensul c diferitele tipuri de inflaie îi iau denumirea de la cauza care determin aceletipuri. Din punct de vedere metodologic, identificarea cauzelor inflaiei se face pornindusede la cauzele care ar putea conduce la creterea generalizat a preurilor la niveluleconomiei naionaleÎ acest sens, se pot stabili dou categorii de cauze: a) cauze obiective;

 b) cauze subiective.Cau zel e obiective se refer la mrimea i dinamica unor indicatori economicicare, prin natura lor, pot determina creterea preurilor. În rândul acestor cauze se admit:1) creterea masei monetare peste nivelul necesar asigurrii tranzaciilor economice,adic peste nivelul necesitilor monetare pentru derularea schimbului economic; 2)creterea costurilor de producie, îndeosebi creterea salariilor; 3) creterea profiturilor firmelor; 4) creterea preurilor la bunurile importate. Toate aceste cauze vor fi analizateîn paragrafele urmtoare, ele dând i denumirea tipului de inflaie respectiv.Cau zel e  subiective se refer la anumite trsturi psiho-sociologice ale indivizilor i colectivitilor care determin un comportament economic de natur s conduc lastimularea sau întreinerea creterii preurilor. In literatura economic, aceste cauze

subiective sunt reinute sub denumirea de antici paii raional e. Ele se refer la faptul cindivizii, considerai raionali, vor încerca s anticipeze deciziile economice ale partenerilor de afaceri sau ale statului, pentru a se proteja împotriva riscurilor, mai ales ariscurilor deteriorrii averii, venitului i puterii lor de cumprare. De exemplu, dac seanticipeaz c guvernul va decide creterea ratei scontului, aceasta va însemna cretereadobânzilor bancare, ceea ce va mri costul, deci pentru protejarea marjei de profit va finevoie de mrirea preului. Problema este c agenii economici, pe baza anticipaiilor, vor încerca s mreasc aceste preuri în avans, înainte de producerea efectiv a creterii ratei

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 77/125

 

scontului (vezi problema Newcomb a transparenei deciziilor guvernamentale). Deasemenea, în aceast categorie de cauze intr toate evenimentele non-economice(politice, electorale, naturale etc.) care determin decizii de mrire a preurilor fr caaceast mrire s aib o justificare imediat, material.7.1.1. Inflaia prin cerere

Inflaia prin cerere se refer la fenomenul de impulsionare a creterii preurilor dindirecia cererii, a consumatorilor. Acesta este motivul pentru care inflaia prin cerere semai numete  pull -in f l ation, adic inflaie prin antrenare din afar. Din punct de vedereconceptual, inflaia prin cerere poate fi modelat conform Fig.2-1:90Figura 2-1Aadar, mecanismul inflaiei prin cerere este urmtorul: o cerere mai mare decâtoferta va determina cumprtorii s liciteze între ei pentru a obine bunurile i serviciiledorite. Aceast licitaie, din punct de vedere economic, nu înseamn altceva decâtoferirea unor preuri mai mari pentru a ³convinge´ vânztorul s accepte vânzarea ctrecel care ofer un pre mai mare. Pentru a oferi preuri mai mari care s lichideze oferta de

 pe pia este nevoie, desigur, de o cantitate mai mare de mas monetar, adic de veniturinominale mai mari. Din acest motiv, inflaia prin cerere este asociat în mod direct cucreterea masei monetare sau cu creterea ofertei de moned. Deci, ceea ce face ca preurile oferite de cumprtori i, în ultim instan, preurile care funcioneaz pe pias creasc, este creterea masei monetare din economie. Aici trebuie explicat o distinciecare s-a fcut i în paragraful anterior: dac oferta crete, pentru achiziionarea ei la preurile existente va fi nevoie de o cantitate mai mare de moned, Fig. 2-2:Fig. 2-291Oferta a crescut de la S0 la S1 , ceea ce, la preurile existente - p0 - necesit ocretere de mas monetar echivalent, din punct de vedere grafic, cu suprafaa E0E1q1q0.

Deci, dac masa monetar crete exact cu aceast cantitate, nu se produce inflaie, prinurmare nu orice cretere de mas monetar este inflaionist. Dac, îns, masa monetarcrete cu cantitatea menionat anterior, fr a exista vreo cretere a ofertei, atunciaceast mas monetar mai mare va trebui s fie cheltuit pe aceeai cantitate de bunuri iservicii, ceea ce va mri preul de la p0 la p1. Se poate, evident, produce i cazulintermediar în care exist o anumit cretere a ofertei dar creterea masei monetare estemai mare decât necesarul acoperirii, la preurile existente, a noii oferte, caz în care avemdin nou un proces inflaionist. S-ar putea pune întrebarea de ce, în cazul stagnrii ofertei,masa monetar suplimentar aprut trebuie neaprat s apar pe pia determinând,astfel, puseul inflaionist. Explicaia const în faptul c banii contemporani sunt aanumiii bani fiduciari (bani de hârtie, fr valoare intrinsec, circulând exclusiv pe baz

de încredere) care, neavând acoperire decât în bunuri i servicii, nu vor fi niciodat pstrai dac nu exist certitudinea existenei acestor bunuri i servicii. Orice sporire amasei monetare fiduciare peste nevoile circulaiei economice va sfâri prin cretereacererii nominale pe pia deci prin creterea preurilor. Legtura direct dintre variaiamasei monetare (care semnific variaia cererii) i nivelul general al preurilor estesesizat în modelul cantitativ clasic al monedei, aa numita ecuaie a schimbului (sauecuaia Fisher):MV = P T unde:

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 78/125

 

M: masa monetarV: viteza de circulaie a unitii monetare (numrul mediu de intermedieri detranzacii economice pe care îl asigur o unitate monetar)P: nivelul general al preurilor T: volumul tranzaciilor 

Dac vom considera c V i T sunt constante (ceea ce revine la a spune cmecanismele de pli nu se modific iar oferta, de asemenea, nu variaz), atunci rezult:PVT= M P = f (M) , adic nivelul general al preurilor este exclusiv o funcie de Mdeoarece raportulVTl-am presupus constant. Cum i V i T sunt mrimi economice pozitive, rezult imediat c

PM> 0 adic nivelul general al preurilor variaz direct proporional cu variaia masei monetare.Inflaia prin cerere este deci o inflaie care se propag dinspre consumator spre vânztor i este rezultatul unui dezechilibru care apare pe piaa bunurilor iserviciilor prin apariia unui excedent de cerere nominal datorat, la rândul su, apariieiunei oferte excedentare de moned. Trebuie spus c inflaia prin cerere nu acioneaz desine stttor, preurile mai mari pltite de agenii economici pentru bunurile pe care le

folosesc în activitatea productiv proprie conducând la mrirea în continuare a preurilor dar pe baza inflaiei prin costuri. De asemenea, trebuie precizat faptul c inflaia princerere nu este condiionat în producerea ei de structura pieei, adic nu depinde de tipulde concuren de pe pia, ci pur i simplu de creterea masei monetare peste nevoile92circulaiei monetare. Inflaia prin cerere se produce îndeosebi în perioadele de recesiuneeconomic, atunci când oferta scade iar veniturile scad mai încet ca urmare acompensaiilor sociale acordate de guverne în vederea meninerii puterii de cumprare.7.1.2. Inflaia prin costuriInflaia prin costuri, spre deosebire de inflaia prin cerere, se propag dinspre productor spre consumator. Ea const, de fapt, în creterea preurilor de ofert i, pân la

urm, a preurilor de tranzacie, ca urmare a creterii costurilor productorilor. Întrucât, înstructura preului, costul este o parte component, de obicei cea mai important cantitativ,creterea valorii absolute a costului reduce în mod corespunztor marja profitului pe carel poate obine agentul economic respectiv. Pentru a-i proteja acest profit, productorulmrete preul cu aceeai mrime cu care crete costul. In cazuri extreme, de obicei încazuri de concuren puternic pe pia sau de participare a agentului economic respectiv pe piaa internaional, creterea preului poate fi limitat la meninerea unui profit lanivelul profitului normal. Astfel, pentru a nu iei de pe pia, agentul economic îi asigur

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 79/125

 

un profit minim, la nivelul costului su de oportunitate. Dei creterea preului poate fimai mic decât creterea costului, exist totui o influen inflaionist în economie.Având în vedere coninutul economic al mecanismului de producere a acestui tip deinflaie, el este cunoscut sub denumirea de  push-in f l ation, semnificând presiunea pe carecosturile o exercit, din interior, în sensul creterii preurilor.

Din punct de vedere analitic, dac notm cu a profitul anticipat (dorit) de ctre productor, cu n profitul normal (profitul maxim obtenabil de ctre agentul economicrespectiv în oricare alt activitate fezabil pentru el), cu c0 costul de producie iniial, cuc1 costul de producie dup creterea sa cu c , cu p0 preul iniial i cu p1 preul final,atunci se poate scrie succesiv: p0 c0 a = + ; c c c 1 0 = + ; p c 1 1 n = + . În acest caz, rata inflaiei princosturi se poate calcula astfel:R  p p p p

 pc c pc c c pc pin an a= í =

í=+ í í==+ + í í=í101 0

01 000 00 01

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 80/125

 

unde cu s-a notat marja de profit la care productorul este dispus s renune, pentru a rmâne pe pia. Din aceast analiz se pot desprinde dou concluzii importante:1) dac creterea costurilor este inferioar diferenei dintre marja profitului anticipat imarja profitului normal, atunci, teoretic, nu se poate produce inflaie prin costuri, ceea ceînseamn c exist un prag sub care dinamica costurilor nu preseaz în sens inflaionist

asupra economiei; 2) pragul de care am amintit mai sus depinde de structura pieei pecare se produc fenomenele respective: dac productorul are o situaie de monopol sauoligopol, atunci el va putea s preia întreaga cretere de costuri asupra preurilor, dac,dimpotriv, piaa este foarte concurenial, atunci productorul va fi constrâns s suporteo parte din creterea costurilor, din profit (evident, pân la limita profitului normal).Din punct de vedere grafic, mecanismul producerii inflaiei prin costuri poate fireprezentat astfel (Fig.3-1):93Figura 3-1Cea mai important surs de cretere inflaionist a costurilor este cretereasalariilor nominale sub incidena revendicrilor salariale ale sindicatelor. Totui, nu orice

cretere de salarii este inflaionist. De exemplu, salariile pot crete ca urmare a creteriicalificrii, ca urmare a creterii produciei realizate sau ca rezultat al realizrii unor  produse de calitate superioar. Aceste creteri de salarii nu sunt de natur inflaionistdeoarece se regsesc într-o cretere a ofertei pe pia. Creterile salariale realizate caurmare a revendicrilor sindicatelor salariailor nu se regsesc, îns, în sporirea ofertei, deaceea suportarea acestor creteri de costuri se va face pe seama creterii preurilor (bineîneles, prin mecanismul profit ateptat-profit normal prezentat în figura de mai sus).Legat de aceste aspecte trebuie menionat i faptul c garantarea salariului minim pe economie precum i creterea indemnizaiilor de omaj (ajutor de omaj i alocaie desprijin în ara noastr) conduc, de asemenea, la creterea preurilor pe calea costurilor.Într-adevr, salariul minim garantat pe economie este o mrime stabilit pe cale juridic,

fr o legtur direct cu contribuia salariatului respectiv la realizarea cantitativ icalitativ a produciei (deci, fr legtur cu productivitatea marginal a muncii). Deobicei, productorii tind s-i menin cheltuielile cu fondul total de salarii, de aceea,atunci când exist creteri ale salariului minim garantat, ei concediaz o parte din fora demunc, aa încât pltind salarii mai mari celor rmai, costurile totale cu salariile s nucreasc. Totui, exist aici dou fenomene care fac ca, chiar cu luarea msurilor dereducere a cererii de munc, creterea salariilor minime garantate s aib un efectinflaionist de tip push: a) din raiuni tehnologice, trebuie meninut un numr minim deangajai, ceea ce poate conduce la creterea fondului total de salarii; b) concedierea unei pri din fora de munc va reduce oferta, ceea ce alimenteaz cealalt categorie deinflaie - inflaia prin cerere - deoarece poate aprea un excedent de cerere. În ceea ce

 privete rolul jucat de indemnizaia de omaj în fenomenul inflaionist, trebuie precizatc, întrucât ea se acord fr o contraprestaie din partea omerului, pe de o parte, iîntrucât sumele necesare plii respective sunt asigurate, în cea mai mare parte, de ctre94firme (5 % asupra fondului de salarii) rezult c costurile cu fora de munc, în general(costurile cu fora de munc cuprind, pe lâng salarii, i alte costuri suportate de ctrefirme: cheltuieli pentru asigurri sociale, cheltuieli pentru fondul de ajutor de omaj etc.)constituie o surs esenial pentru inflaia de tip push - inflaia prin costuri.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 81/125

 

Desigur, impactul creterii salariilor asupra procesului inflaionist depinde destructura salariilor pe ramuri, subramuri i activiti i de dinamica difereniat a lor peaceste domenii, efectul final fiind o rezultant medie, la nivelul economiei naionale.Inflaia prin profit nu se deosebete, ca mecanism, de inflaia prin costuri propriuzis.Din diferite motive - situaia de monopol în care se gsete productorul, necesitatea

 procurrii de surse suplimentare pentru autofinanare etc. - agentul economic în cauzmrete marja de profit, ceea ce, la costuri constante, va conduce la mrirea preului.Trebuie menionat c marja de profit poate crete fr ca preul de ofert s creasc, daccostul scade cu valoarea cu care crete profitul. Dar chiar dac se înregistreaz o scderea costului, dac marja profitului va crete mai mult decât scade costul, apare o presiuneinflaionist asupra preului. Asocierea inflaiei prin profit cu inflaia prin costuri seexplic prin faptul c ambele impulsioneaz preul din direcia productorului. Exist,totui, o deosebire important între cele dou varieti de inflaii de tip push. Inflaia prin profit, spre deosebire de inflaia prin costuri, poate conduce, pe termen lung, la cretereaofertei de bunuri i servicii deoarece marja suplimentar de profit poate fi folosit pentrunoi investiii sau dezvoltarea celor existente, ceea ce va crea noi locuri de munc sau le

va face mai productive pe cele existente. Creterea ofertei este de natur s reduc inflaia prin mecanismul invers al inflaiei prin cerere, explicat în paragraful anterior.7.1.3. Inflaia importatInflaia importat este, de fapt, o varietate de inflaie prin costuri dar, originea safiind extern, literatura de specialitate o trateaz în mod distinct. Ea se refer la impactulcreterii preurilor la bunurile i serviciile importate asupra nivelului preurilor interne i,în final, asupra nivelului general al preurilor din ara importatoare.Trebuie fcut distincie între impactul importului de bunuri de consum iimpactul importului de bunuri de investiii. Astfel, dac importul unor bunuri de consumcu preuri mai mari se reduce la creterea preurilor interne de tranzacie doar la nivelul bunurilor respective - ceea ce, conform definiiei riguroase a inflaiei, nu conduce în mod

obligatoriu la inflaie -, importul unor bunuri de investiii mai scumpe are un impactinflaionist cert. Explicaia, în acest din urm caz, este urmtoarea: importatorii de bunuride investiii, fie c le folosesc pentru propriile investiii, fie c le revând altor investitori,vor introduce în preul bunurilor obinute cu acele bunuri de investiii, creterea de preurirespectiv. În felul acesta, creterea de preuri se propag în întreaga economie, generândo presiune inflaionist. Creterea preurilor la bunurile i serviciile importate poatesurveni datorit mai multor cauze:a) cauze externe: 1) inflaia din rile exportatoare, dac ea nu este compensatde cursul de schimb al monedei rii importatoare; 2) poziia de monopol aexportatorului în domeniul respectiv; 3) introducerea de taxe vamale de exportîn ara exportatoare;

95 b) cauze interne: 1) introducerea de taxe vamale de import sau creterea celor existente (este vorba atât despre taxe vamale propriu-zise cât i despreaccizele la importuri, sau TVA aferent importurilor, care se percep de ctrestat tot la grania economic). Taxele vamale sunt impozite indirecte, deci sunt pltite de ctre importator dar acesta le introduce în pre, fiind suportate dectre consumatorul final; 2) slbirea monedei naionale, prin creterea cursuluide schimb în raport cu valuta exportatorului. Creterea cursului de schimb al

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 82/125

 

monedei importatorului face ca o unitate din moneda în care este exprimatimportul în vam s devin mai scump, deci bunurile importate, exprimate înmoneda naional sunt mai scumpe. Ca urmare, importatorul va cuta scompenseze aceast scumpire prin creterea preului intern cel puin cumrimea deteriorrii monedei naionale.

Impactul importului de bunuri i servicii asupra inflaiei depinde de doi factori: a) ponderea importului în totalul ofertei de bunuri i servicii pe piaa intern; b) elasticitateacererii pentru bunurile de import în raport cu preul acestora;c) structura importului.(a) în ceea ce privete ponderea importului, cu cât aceasta este mai mic întotalul ofertei de pe piaa intern, cu atât impactul majorrii preurilor la aceste bunuri vafi mai mic sau spaiul de propagare a creterilor de preuri va fi mai restrâns;(b) structura importului influeneaz inflaia cu atât mai mult cu cât în totalulimporturilor predomin bunurile de investiii în raport cu bunurile de consum. Explicaiaconst în faptul c bunurile de investiii propag creterea de preuri pe o arie mai largdin economie, pân în stadiul realizrii bunurilor de consum finale, în timp ce bunurile de

consum importate îi înceteaz influena odat cu cumprarea lor de ctre consumatori;(c) prin elasticitatea cererii pentru bunurile importate în raport cu preul lor seînelege modificarea procentual a cantitii cerute din aceste bunuri care este antrenatde modificarea cu un procent a preului lor:EDD p pDimp

impimpimpimp=unde: Dimp : cantitatea cerut pe piaa intern la bunurile importateDimp : variaia cantitii cerute la bunurile importate pimp : preul bunurilor importatepimp : variaia preului la bunurile importate

Cu cât cererea de bunuri i servicii din import este mai inelastic (adic valoareaabsolut a coeficientului de elasticitate EDimp este mai apropiat de zero) cu atât impactulinflaionist al importurilor este mai mare i invers.În legtur cu elasticitatea cererii pentru bunurile de import mai poate fi amintiti elasticitatea încruciat a acestei cereri: ea se refer la modificarea procentual acantitii cerute din bunurile de import care este antrenat de modificarea cu un procent a preului bunurilor din oferta intern (fie c este vorba despre bunuri substituibile fie

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 83/125

 

despre bunuri complementare):96EDD

 p pDimpimpimp= intintunde: pint : preul la bunurile interne substituibile sau complementare

pint : variaia preului la bunurile interne substituibile saucomplementareInflaia importat capt o importan din ce în ce mai mare în zilele noastredatorit extinderii fr precedent a relaiilor economice internaionale. În acest sens suntde amintit dou aspecte importante privind mecanismul actual i viitor al acestui tip deinflaie: 1) inflaia importat poate fi stimulat de o ³inflaie exportat´. Dac o armrete taxele vamale de export sau introduce alte msuri de prohibire a exportuluiatunci partenerul comercial va lua aa-numitele msuri de retorsiune, de ex., va introducesau va mri, la rândul su, taxele vamale la propriul export, ceea ce va induce o inflaieimportat în ara iniial; 2) integrarea economic internaional - în cazul României,integrarea în structurile economice europene - reduce sau anuleaz toate taxele vamale

 privind schimbul economic la nivelul structurii integrate. Acest fenomen este de natur sreduc impactul inflaiei importate, dei aici apar o serie de alte aspecte ale inflaiei carenu fac, îns, obiectul prezentei teme.7.1.4. Inflaia structuralInflaia structural se refer la impactul pe care-l poate avea asupra niveluluigeneral al preurilor structura economiei pe ramuri, subramuri, forme de proprietate etc.Dei aspecte structurale ale inflaiei se regsesc, aa cum am artat mai sus, în toatetipurile de inflaii, prin inflaie structural se înelege, în literatura de specialitate, doar acea inflaie care este generat de structurile de activitate economic.Datorit conexiunilor economice - vânzri/cumprri - care funcioneaz îneconomia naional, preurile din orice ramur sau sector economic vor influena preurile

din alte ramuri sau sectoare cu care sunt întreinute schimburi economice. Astfel, cu cât oanumit ramur sau sector practic preuri mai mari, i, concomitent, cu cât este mai maregradul su de conectare la schimbul economic intern, cu atât va avea o influen mai mareasupra nivelului general al preurilor, deci asupra inflaiei. În acest sens, meninerea înfunciune a unor ramuri sau întreprinderi energointensive constituie un factor generator de inflaie structural. Tot inflaie structural este i acea inflaie generat de structura de producie a unor firme sau societi. Având în vedere faptul c preurile mari sau încretere la un anumit produs stimuleaz productorii s realizeze cantiti mai mari din

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 84/125

 

acel produs, rezult c, datorit structurii produciei (sau structurii ofertei), apare unimpact inflaionist în economie. În sfârit, tot inflaie structural genereaz i structuraeconomiei pe forme de proprietate. Este cunoscut i demonstrat faptul c proprietatea public asupra unor domenii ale cror produse sunt bunuri individuale (de satisfacere aunor nevoi economice individuale) i nu bunuri publice, genereaz costuri mai mari, deci

 preuri mai mari la acele produse. Prin urmare, cu cât proprietatea public va fi mai mult97extins asupra domeniilor de bunuri i servicii individuale cu atât va fi mai mare impactulinflaiei structurale asupra economiei. In plus, guvernele acord, de obicei, subveniisubstaniale întreprinderilor publice, ceea ce înseamn injecii de mas monetar, ceea ce,la rândul lor, genereaz inflaia prin cerere.Inflaia structural este forma de inflaie cea mai insidioas, cu cea mai marestabilitate în economie, i, în consecin, este inflaia cel mai dificil de eradicat sau chiar de redus. Partea ³bun´ a acestui tip de inflaie este, totui, aceea c ea nu provoacocuri. Presiunea inflaiei structurale asupra economiei este relativ constant i previzibil. Dar chiar i aceast parte ³bun´ are consecinele sale nefaste: previzibilitatea

relativ a inflaiei structurale, deci caracterul ei anticipabil, încurajeaz luarea unor msuri de protejare împotriva inflaiei structurale, ceea ce poate provoca declanarea sauescaladarea altor forme de inflaie (de obicei, inflaie prin costuri sau profit).7.2. Structura de sistem a formelor de inflaieFormele de inflaie prezentate mai sus nu acioneaz în stare pur. Ele sedetermin sau se exacerbeaz reciproc, generând un curent inflaionist rezultativ peansamblul economiei naionale. Intre aceste forme exist relaii i conexiuni atât directecât i inverse. Prin conexiune direct se înelege (în sens cibernetic) determinarea sauinfluenarea mrimii unei variabile economice de ctre mrime altei variabile economiceîn cadrul aceluiai ciclu al procesului. Prin conexiune invers se înelege determinareasau influenarea mrimii unei variabile economice de ctre mrimea alteia în cadrul

ciclului urmtor al procesului. Conexiunile inverse, la rândul lor, sunt de dou feluri: a)conexiuni inverse negative: care contribuie la stabilizarea sistemului sau procesului,eliminând sau reducând ansele de escaladare ale variabilei economice controlate; b)conexiuni inverse pozitive: care contribuie la destabilizarea sistemului sau procesului,creând sau sporind ansele de escaladare ale variabilei economice controlate. Din punctde vedere grafic, aceste interdependene între formele inflaiei pot fi reprezentate ca înFig. 6-1:98Figura 6-1Cea mai cunoscut form de interdependen între diferitele forme de inflaie esteaa-numita  spiral  pre uri- sal arii: o cretere a preurilor, s spunem, din motive

structurale sau ca urmare a inflaiei importate, conduce la creterea revendicrilor salariale din partea sindicatelor salariailor. Aprobarea creterii salariilor conduce lacreterea costurilor firmelor, care vor introduce aceste creteri în creterea preurilor (pentru a nu-i diminua profiturile - s presupunem, pentru a simplifica procesul, cmarja de profit ateptat tinde s se menin la nivelul profitului normal): avem deci oinflaie prin costuri. Sindicatele vor sesiza noua deteriorare a venitului real i vor solicitao nou cretere a salariilor nominale .a.m.d. Avem, în acest caz, un exemplu deintercondiionare între inflaia prin costuri i alte tipuri de inflaie prin intermediul

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 85/125

 

conexiunilor inverse de tip pozitiv.Din punctul de vedere al guvernului, inflaia prin costuri este inflaia cel mai greude controlat i administrat. Dac inflaia prin cerere poate fi gestionat (desigur, în modrelativ) prin politica monetar a Bncii centrale, dac inflaia importat poate fi controlat prin intermediul politicilor comerciale, dac inflaia structural poate fi controlat prin

 politica economic general privind privatizarea i ponderea sectorului public în99economie, inflaia prin costuri i prin profit este la îndemâna sectorului privat. Intr-oeconomie de pia, în care libera iniiativ i libertatea de aciune economic sunt principii statuate i garantate, costurile i profiturile constituie decizii microeconomice pecare statul le poate influena doar într-o mic msur i doar prin intermediul unor instrumente de politic macroeconomic indirecte.7.3. Corelaia dintre inflaie i omaj7.3.1. Curba Phillips pe termen scurt i rata natural a omajuluiomajul i inflaia sunt dou probleme care nu pot fi analizate i înelese decât încorelaie una cu cealalt. Elementul de legtur dintre ele îl constituie rata natural a

omajului. Prin rata natural a omajului se înelege unul dintre urmtoarele lucruri: a)rata omajului la care exist echilibru pe piaa muncii; b) rata omajului la care locurilede munc libere sunt în numr egal cu numrul omerilor; c) rata omajului la care ratainflaiei este zero; d) rata omajului la care rata actual a inflaiei este egal cu rataateptat a inflaiei. Studiile empirice au artat c valoarea ratei naturale a omajului afost de circa 4% în jurul anului 1960, de circa 5,5% în jurul anului 1970, de circa 6% în jurul anului 1980 i de circa 6,5% în prezent.Determinarea i analiza ratei naturale a omajului se fac cu ajutorul cur bei  Phillips. Acest instrument a fost introdus în anul 1958 pe baza studierii datelor statisticeanuale ale omajului i salariilor monetare (nominale) pe durata unui secol. CurbaPhillips are trei caracteristici: 1) are pant negativ, ceea ce arat inversa

 proporionalitate dintre rata omajului i rata salariilor nominale; 2) la rata zero asalariilor nominale, rata omajului este egal cu ceea ce se numete rata natural aomajului (denumirea de rat natural a omajului a fost introdus de Milton Friedman);3) la nivele înalte ale omajului, curba Phillips este aproape plat (semnificând rezistenamare la scderea salariilor nominale), în timp ce la nivele sczute ale omajului,RsnRRnFigura 7.1-1100modificarea salariilor nominale este mare la modificri mici ale omajului (datorit

concurenei dintre firme). Pe baza acestor caracteristici, curba Phillips, în versiunea eiiniial, adic aceea care coreleaz rata omajului i rata salariilor nominale esteurmtoarea (Fig.7.1-1):Panta negativ a curbei Phillips se explic prin gradele de exces ale cererii defor de munc în raport cu oferta de for de munc:� excesul este mare salariul este mare omajul este mic� excesul este mic salariul scade omajul crete.In ceea ce privete forma convex a curbei Phillips, ea se explic astfel: pentru a

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 86/125

 

reduce cu un procent rata omajului este nevoie de excese din ce în ce mai mari alecererii de for de munc (deoarece, în afar de omajul datorat deficitului de cerere,exist omaj fricional i structural), deci este nevoie de salarii din ce în ce mai mari(adic creteri ale ratei salariului nominal).Exist i autori care contest posibilitatea curbei Phillips de a explica inflaia prin

wage-push, deoarece salariile pot crete în acelai ritm cu productivitatea muncii, deci nuse produce nici o inflaie. Din acest motiv, forma prezentat a curbei Phillips este valabildoar pe termen scurt, adic în condiiile în care nu se produc modificri în nivelul de productivitate i nu exist anticipri ale agenilor economici privind dinamica preurilor.7.3.2. Curba Phillips pe termen lungPe termen lung, rata omajului nu mai depinde de rata inflaiei. Aceast situaie sedatoreaz anticipaiilor pe care agenii economici le fac asupra preurilor i, implicit,asupra salariilor nominale. Rezult, deci, c ,  pe termen lung,  sal ariil e nominal e cre sc caurmare a in f l aiei i nu inver  s , cum  se întâm pl a  pe termen  scurt.

Mecanismul formrii curbei Phillips pe termen lung este urmtorul: se introduc înmodelul anterior (cel pe termen scurt) dou noi variabile: 1) indexarea salariilor ca

urmare a creterii anterioare a preurilor; 2) variaia preurilor anticipate (variabil propus de economitii Friedman i Phelps). Prin introducerea acestor noi variabile,variaia oferteiexcedentare de for demunc nu va maidetermina variaiasalariului nominal civariaia salariului real.Ca urmare, curbaPhillips pe termen scurt(Ps) se va deplasa spre

dreapta.S presupunemc preurile iniiale auvaloarea P0, ulterior elecrescând pân la nivelulP1 (de exemplu, caurmare a creteriiw N Nd N (p ) s 1

 N (p ) s 0w0w1 N0 N1101cererii pe piaa bunurilor, cretere determinat de o politic monetar expansionist).Creterea cererii de bunuri antreneaz o cretere a ofertei de bunuri, ceea ce determinantreprenorii s mreasc salariile monetare pentru a atrage fora de munc suplimentar

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 87/125

 

necesar. Salariaii vor interpreta aceast cretere de salarii monetare ca pe o cretere desalarii reale, ceea ce determin o cretere a ofertei de for de munc (Fig. 7.2-1):Deci, creterea preurilor a determinat o cretere a ocuprii, adic o reducere aomajului. Cum creterea preurilor reprezint inflaie, vom analiza în continuare relaiadintre inflaie i omaj pe termen lung. Din punct de vedere grafic, curba Phillips pe

termen lung se prezint ca în Fig. 7.2-2:Fig. 7.2-2unde cu Rie s-a notat rata efectiv a inflaiei. S explicm modul de formare acurbei Phillips pe termen lung, o curb care este rigid în raport cu rata efectiv ainflaiei, în punctul care marcheaz rata natural a omajului.Pe termen scurt, curba Phillips Ps0 trece, desigur prin rata natural a omajului(punctul E) atunci când rata inflaiei este nul, deoarece agenii economici anticipeaz ci în viitor rata inflaiei va fi nul. Dac, îns rata efectiv a inflaiei este pozitiv,diferind de rata anticipat (P1), atunci, aa cum am menionat mai sus, salariaii vor mrioferta de for de munc pentru a-i proteja salariul real (sau, ceea ce are acelai efect

asupra omajului, antreprenori vor mri salariile monetare pentru a atrage fora de muncsuplimentar necesar creterii ofertei de bunuri antrenate de creterea cererii de bunuri).Aceasta va determina o reducere a omajului de la rata natural la nivelul u1. P1 devinenoua rat actual (efectiv) a inflaiei. Anticipându-se c ea se va menine i în viitor, rataomajului va crete din nou pân la rata sa natural, de data aceasta pe baza curbeiPhillips Ps1. Dac noua rat anticipat a omajului este mai mare decât P1, de exemplu,RieuuPs0

Ps1Ps2PlABu1 u2 p1 p2M NE

102este P2, atunci se va produce un proces similar celui descris anterior, rata omajului vascdea de la rata natural pân la nivelul u2, anticipându-se meninerea inflaiei , de dataaceasta pe baza curbei Phillips Ps2, .a.m.d.Aadar, pe termen lung, curba Phillips este rigid în raport cu rata inflaiei, eafiind o dreapt perpendicular pe axa ratei omajului în dreptul ratei naturale aomajului. Aceasta înseamn c, pe termen lung, factorul determinant al inflaiei estecreterea ofertei de moned i nu inflaia prin costuri (mai precis inflaia prin salariu ± 

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 88/125

 

wage inflation), deci sindicatele nu par a fi iniiatoarele inflaiei ci, mai degrab, cele ce perpetueaz inflaia dup ce ea s-a instalat deja.Constituie, toate acestea expresii cuantificabile ale relaiei complexe i rafinatedintre inflaie i omaj. Bi bliografie:

P.A. Samuelson, ³Economics´ Teora, 2000Gilbert Abraham ±Frois, ³Economie Politique´, ED. Economics, Paris, 1988*** ³Economie politic ´, A.S.E. Bucureti, 1995Michel Didier, ³Economia.Regulile jocului ³, Ed. Humanitas Bucureti, 1994Paul Samuelson, William Nordhaus, ³Economie Politic ³,Ed. Teora 2000Ion Ignat, Ion Pohoa, Neculai Clipa,Gheorghe Luac, ³Economie Politic´, Ed.Economic Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 1. Analizai evoluia i cauzele inflaiei în România în perioada 1990-2007.2. Analizai implicaiile celor trei posibiliti statistice de determinare a niveluluigeneral al preurilor.

3. Identificai principalele asemnri i diferene între inflaia prin cerere, inflaia prin costuri i inflaia importat.4. Discutai implicaiile inflaiei importate asupra comerului internaional alRomâniei.5. Prezentai mecanismul inflaiei prin costuri.T este gril i probleme1. Inflaia reflect :a) un dezechilibru între nivelul omajului i masa monetar; b) creterea indicelui general al preurilor;c) creterea unor preuri din economie;d) creterea puterii de cumprare a banilor.

2. Care dintre urmtoarele cauze pot duce la apariia inflaiei:a) creterea deficitului bugetar;103 b) creterea cererii solvabile;c) scderea preurilor;d) creterea masei monetare.A(a,b,c) B(a,b,d) C(b,c,d) D(c,d)3. În ansamblul msurilor de stimulare a ofertei pentru a diminua inflaia se înscriu:a) scderea ratei dobânzii; b) creterea ratei dobânzii;c) creterea fiscalitii;

d) reducerea fiscalitii, pentru a mri cererea pe pia.A (a,d) B (b,d) C (c,d) D (b,c)4. Debitorii, în condiii de inflaie:a) vor fi avantajai în aceeai msur cu creditorii la restituirea creditelor  primite; b) vor fi dezavantajai la restituirea creditelor primite;c) nu vor mai restitui creditele primite;d) nici un rspuns nu este corect.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 89/125

 

5. Într-o economie naional se produc i se consum trei bunuri A, B, C. În anul 2006 i2007 cantitile i preurile celor trei bunuri s-au prezentat astfel:Bunul Cantitatea2006Preul

2006Cantitatea2007Preul2007ABC151020

521151225642a. Calculai indicele preurilor, utilizând cantitile din anul de baz; b. Calculai indicele preurilor, utilizând cantitile din anul curent (deflatorul);

c. Calculai rata inflaiei în primul caz.104Cap. 8 OCUPAREA I OMAJULObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s: Descriei principalele accepiuni ale omajului i omerului; Identificai principalele forme ale omajului; S analizai politicile de combatere a omajului din perspectiva obiectivelor iinstrumentelor utilizate de acestea. Rezumat Piaa muncii este locul de întâlnire al cererii i ofertei de munc. Atunci când cererea

de munc este mai mic decât oferta de munc apare omajul, dezechilibru specificacestei piee. omerul este persoana apt de munc, peste o anumit limit de vârststabilit de legislaia fiecrei ri, care nu muncete i este disponibil pentru o muncsalariat. Cauzele omajului pot fi foarte variate, iar metodele de combatere vor depinde fundamental de cauzele care stau la baza fenomenului respectiv.C uvinte cheieomaj; omeri; indicatorii omajului; ocupare; rata natural a omajului8.1. Coninutul noiunii de omaj

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 90/125

 

omajul este un dezechilibru macroeconomic, un fenomen care concretizeazsubocuparea mâinii de lucru, el exprim disproporia prezent pe piaa forei de munc;omajul demonstreaz c societatea nu este capabil s asigure ocuparea complet sau cel puin eficient a mâinii de lucru.Dac încercm s definim, omajul, constatm c exist o serie de modaliti

 prin care se poate face acest lucru: fie, în funcie de maniera de abordare, fie potrivit unei perioade istorice, fie dup trsturile pe care dorim s le scoatem în relief.Dup dicionarul de ³Economie politic´, fenomenul studiat caracterizeazsituaia indivizilor privai de munc - parte a populaiei apte de munc, ce nu-i gsetede lucru (fiind supranumeric în raport cu necesitile de valorificare a capitalului).Definirea omajului a fost o problem mult dezbtut i în literaturaeconomic. Dicionarul tiinei economice elaborat sub conducerea prof. Alain Cotta,caracterizeaz omajul ca ³situaia individului privat de munc´, dar menioneaz ctrebuie s se fac distincie între omajul voluntar i omajul involuntar, subliniind c, ´105numai omajul involuntar trebuie luat în considerare în judecarea situaiei economice a

rii´.Paul Heyne, de la Universitatea din Washington, pornind de la premisa c înU.S.A. datele oficiale asupra omajului sunt publicate de Biroul de Statistic a Muncii(B.L.S.) pe baza anchetelor curente, prin sondaj asupra populaiei, arat c pentru a fiinclus în raportul B.L.S. o persoan trebuie mai întâi s fac parte din populaia³neinstituional´ format din - totalul celor care au 16 ani sau mai mult i care nu-i audomiciliul într-o instituie cum ar fi pucrie sau spital. Iar în paragraful ³Deciziile pieeiforei de munc´, Heyne concluzioneaz: ³din definiia B.L.S. sunt clare opiunilespecifice care creeaz statutul denumit omer: a) decizia de a cuta activ un loc de munci b) decizia de a nu accepta ansele de angajare oferite.(ambele sunt alegeri fcute deoameni«nivelul omajului depinde de oferta cât i de cererea de locuri de munc).

B.L.S. socotete drept omeri pe toi cei care nu sunt, în prezent angajai i caut activangajare. Atât deciziile de a intra pe piaa forei de munc cât i de a nu accepta anumiteoferte depind de estimrile oamenilor asupra avantajelor relative ale anselor alternative.´Una din definiiile unanim acceptate în domeniu a fost adoptat în 1954 (imodificat, apoi, în 1982), la Conferina Internaional a statisticienilor din domeniulmuncii - i aparine Biroului Internaional al Muncii (B.I.T.). Ei interpreteaz statutul deomer prin prisma, a trei criterii, necesar a fi îndeplinite pentru ca un individ s poat fiîncadrat în aceast categorie:- s nu aib un loc de munc;- s fie disponibil pentru lucru;- s fie efectiv în cutarea unei slujbe.

Exist i o notificare în privina vârstei minime care poate determinaconfirmarea sau nu a statutului de omer. Ea este - în principiu - de 15 ani (pân în 1841,vârsta de munc începea la 10 ani; spre 1880, a devenit 13 ani pentru ca abia dup aldoilea rzboi mondial s ajung la 14 ani i ulterior, dup 1975, s se stabilizeze la 15-17ani).În Frana, conform manierei B.I.T., rata omajului este calculat o dat pe anîn luna martie, de ctre Institutul Naional pentru Statistic i Studii Economice(I.N.S.E.E.), calcularea datelor de acest tip realizându-se anual, ceea ce nu permite

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 91/125

 

urmrirea evoluiei conjuncturale, sezoniere sau a omajului de scurt durat. Astfel s-acutat o soluie pentru rezolvarea situaiei, gsindu-se "formula" corespunztoare cereriide lucru la sfârit de lun prin care se cuantific - lunar - rata omajului de ctre Agenia Naional pentru Ocupare (A.N.P.E.). Definiia data omerului de A.N.P.E. vizeaz persoanele fr loc de munc, disponibile pentru a ocupa unul i care fac demersuri

 pentru înscrierea în rândurile membrilor Ageniei. Dac pân aici nu constatm nici odeosebire fa de definiia B.I.T., particularitatea ± care exist - se refer la faptul comer în sens A.N.P.E. poate fi, i cel ce exercit o activitate profesional foarte redus(munc ocazional sau pe timp extrem de redus), insuficient pentru a întrerupedrepturile de primire a indemnizaiei corespunztoare (de exemplu, în Frana, dup 1985, persoanele concediate aflate peste o anumit vârst sunt scutite s mai caute de lucru, fra pierde dreptul la ajutorul acordat de stat).În România conform Legii nr.1/1991 i Legii nr.86/1992 sunt consideraiomeri persoanele apte de munc ce nu pot fi încadrate din lips de locuri de muncdisponibile corespunztoare pregtirii lor.106

Încercând o caracterizare a fenomenului se poate spune c; ´omajul reprezinto stare(latur) negativ a economiei, concretizat într-un dezechilibru important al pieeimuncii prin care oferta de for de munc (sau cererea de locuri de munc) este mai maredecât cererea de for de munc din partea agenilor economici (sau oferta de for demunc) din partea acestora.´ Î n termenii  pieei muncii, omajul re prezint  e xcedent ul o f ertei f a  de cererea

de munc. omeri  sunt toi cei a p i de munc dar care nu g se sc de lucr u.Acetia formeaz suprapopulaia relativ pentru c reprezint un surplus defor de munc în raport cu numrul celor angajai.Dei formuleaz indicii mai concrete i mai clare, nici aceast definiie nuelimin riscul de a lsa în afara omerilor anumite persoane care nu muncesc dei ar dori

s o fac.Starea de omer se datoreaz, în principiu, unui numr de dou situaii socotiteconcomitente:- pe de o parte, în "zona" ofertanilor, pierderea locului de munc în cazul unoradin ei;- pe de alt parte, imposibilitatea angajrii integrale, într-o perioad data de timp,a unei întregi generaii de absolveni calificai pentru o anumit munc.8.1.1. Ocupare, omaj i inactivitateÎntre ocupare i omaj i - într-un sens mai larg - între acestea i inactivitate,delimitrile au devenit, în ultima vreme, tot mai slabe i, uneori, incerte.Fig. 1 Frontiere între ocupare, inactivitate i omaj

S ur  sa: Jacque s  F rey ssinet, Le ch6mage, Ed. La  Decouverte, Pari s , 1988 ,  p.19.Unde:1 - munci cu durat redus voluntar;2 - munci clandestine;3 - munci cu durat redus involuntar;4 - activiti de formare, încetarea anticipat a activitii (pre - pensionare), omeridescurajai.12 4

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 92/125

 

. 3OCUPAREINACTIVITATEOMAJ107

Referitor la graficul de mai sus se pot face urmtoarele observaii:A) Stadiile (1 ) i (3) reprezint, munci cu durat redus:- în cazul (1 ), reducerea e voluntar, iar titularul postului face parte dintr-o categorie carese situeaz între ocupare i inactivitate;- în cazul (3), ne confruntm cu omaj parial, iar individul este, înc, într-o starenedefinit, între activitate i omaj.B) Stadiul (2) este constituit din munci clandestine, proprii aa-numitei "economiisubterane": dac ele sunt realizate în plus fa de o activitate declarat, lucrtorul face parte din categoria obinuit de salariat; dac, îns, un asemenea tip de munc e unicul pentru un individ, el se situeaz fie în rândul celor inactivi, fie în cel al omerilor (depinde de caz).

C) Stadiul (4) corespunde, uneori, omajului deghizat; presupus de cei aflai îndiverse stagii de formare (care vor fi întâlni, ulterior, în rândul populaiei active i care,momentan nu figureaz în statisticile vizând omajul), dar propriu i celor care profit dedispozitivul pensionrii anticipate (pre-pensionare) precum i celor consideraidescurajai (de obicei populaie inactiv, dezamagit de cutri).8.1.2. Cauzele eseniale ale omajuluiExist economiti care accept faptul c omajul în sine este creator al uneisuprapopulaii relative, format ca urmare a progresului mai rapid al elementului materialfa de cel uman. În general, îns, volumul i gradul ocuprii i de aici, indirect, rataomajului - depind, pe de o parte, de politica salarial (nivelul i dinamica salariuluinominal, în corelaie cu cele ale salariului real), iar pe de alt parte, de funcia cererii de

munc (pe termen scurt, mediu i lung).Dac ne referim direct la cauzele omajului, putem s le clasificm în dou maricategorii:a) prin intermediul factorilor determinani ai pieei muncii;- de pild,´ teoria cutrii locurilor de munc´, în condiiile în care omerul,dispunând de informaii pertinente, dorete - mereu - un ritm superior de salarizare;- sau ³teoria contractelor implicite´, conform creia acceptarea unor nivele relativ joase ale preului forei de munc este determinat doar de primirea, în schimb (din partea patronatului), a unor garanii suplimentare atât împotriva fluctuaiilor salariale, cât i aconcedierilor;- ³teoria salariului eficient´, inducând relaia inevitabil dintre productivitatea

muncii i salariu.b) prin prisma interaciunii pieelor:- dezechilibrul dintre cerere - ofert (atât pe piaa muncii, cât i pe cea a bunurilor);- fluctuaiile provocate de ciclicitatea economic;- insuficiena accenturii msurilor de revitalizare a economiei, dup o criz prelungit;- gradul de sezonalitate al unor activiti;

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 93/125

 

- existena omajului natural i a pragului non - inflaionist al omajului;- cauze de natur tehnic;1088.1.3. Caracterizarea omajului Masa omerilor 

Pornind de definiia dat omajului de ctre B.I.T., cei api de munc i care nusunt totui inclui în fora de munc sunt fie btrâni, casnice, sau poate indivizi caredoresc s lucreze dar care au fost descurajai de greutile întâmpinate în gsirea unui locde munc.În fiecare moment exist un numr dat de omeri, acest numr sczând icrescând necontenit. Exist patru modaliti prin care o persoan poate deveni omer:a) este nou intrat pe piaa muncii (pentru prima dat în cutarea unei slujbe) - saurevine pe aceast pia dup ce renunase la cutarea unui loc de munc; b) este vorba de o persoan care prsete un post în vederea gsirii unui alt loc demunc, înregistrându-se ca omer pe perioada intermediar;c) persoan temporar eliberat din funcia deinut(persoana nu a fost concediat

ea se va întoarce la vechiul loc de munc atunci când necesitile o cer);d) muncitorul îi pierde definitiv slujba, fie pentru c a fost concediat sau pentruc firma respectiv a dat faliment. Aceast situaie este cunoscut sub numele de ³demisiiinvoluntare´;Creterea numrului de omeri este compensat de ieirile din masa omerilor,fapt care se realizeaz prin trei moduri:1. Persoana este angajat într-un post nou.2. O persoan temporar suspendat este chemat la lucru.3. Persoana în cauz înceteaz a-i mai cuta de lucru i prin definiie prsetefora de munc.omajul crete odat cu sporirea numrului demisiilor, al suspendrilor i al

noilor intrri pe piaa muncii iar reducerea acestuia se realizeaz prin majorarea ritmuluiangajrilor i prin creterea numrului celor ce prsesc fora de munc. Nivelul omajului  Nivelul omajul se poate determina în dou moduri: absolut (ca numr) i relativ(ca rat), astfel:a) Mrimea absolut se exprim prin numrul omerilor (persoane fizice activefr loc de munc, dispuse s lucreze, în cutarea unui angajament, i înscrise la Oficiileforei de munc) b) Mrimea relativ - rata omajului (S') - se calculeaz ca, raport procentualîntre numrul omerilor (NS) i numrul total al populaiei active (disponibile) (NA),simbolizând greutatea specific a celor care caut un loc de munc în cadrul populaiei

active:S' = NA NS%În orice moment exist un nivel dat al omajului sau o anumit rat a omajului.De exemplu, în România, în 1999 acesta era de 11,2%. Dar aceste valori de ansamblu109

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 94/125

 

ascund marile diferene care exist din punct de vedere al omajului între diverse grupurice alctuiesc societatea (bazate pe sex, vârst etc.).Aceste diferene pot fi studiate pornind de la rata general a omajului i de larelaia sa cu ratele de omaj ale fiecrui grup constitutiv al forei de munc. Rata totalreprezint media ponderat a ratelor pariale:

u=w1u1+w2u2+«+wn un (1)Ecuaia 1 deschide calea spre dou posibiliti: pe de o parte s-ar putea ca rata total sfie determinat de nite valori pariale foarte apropiate; pe de alt parte rata total aomajului poate ascunde mari diferene între aceste valori pariale. Durata omajului O perioad de omaj se definete ca fiind perioada de timp în care individul s-aaflat în mod continuu în omaj. Durata omajului este media lungimilor perioadelor deomaj. La o rat dat a omajului, cu cât durata omajului e mai scurt, cu atât fluxurileînspre i dinspre omaj sunt mai mari.Trebuie fcut distincie între perioadele deja încheiate de omaj i perioadele aflateînc în desfurare.

 Nu exist o durat a omajului legiferat, dar în numeroase ri exist reglementricare precizeaz durata pentru care se pltete indemnizaie de omaj, ajungând în uneleri la 18-24 luni. omajul de lung durat este considerat un omaj continuu de mai multde 12 luni.Durata omajului depinde de urmtoarele caracteristici structurale ale pieei muncii:a) organizarea pieei muncii, inclusiv prezena sau absena unor agenii de plasare aforei de munc, serviciu de intermediere pentru angajarea tinerilor; b) structura demografic a forei de munc;c) abilitatea i dorina omerilor de a cuta un loc de munc;d) disponibilitatea ajutoarelor de omaj.O anume persoan poate s-i prseasc postul pentru a avea mai mult timp pentru

a cuta o slujb mai bun (este vorba în acest caz de omaj de cutare). Dac de exemplu,costurile omajului sunt foarte ridicate, dac nu se acord ajutoarele de omaj atunci oriceofert de lucru are anse mai mari de a fi acceptat; dar dac ajutoarele sunt mari, atunciomerii vor fi dispui s caute o perioad mai lung pentru obinerea unor oferteavantajoase.Frecvena omajului Frecvena omajului ne arat de câte ori în medie, într-o perioad de timpmuncitorii au devenit omeri. Aceast frecven este determinat de doi factori: primuleste variaia cererii de munc din partea diverselor firme din cadrul economiei (cu câtvariabilitatea cererii diverselor companii crete cu atât rata omajului va fi mai mare); aldoilea factor de influen este rata noilor intrri pe piaa muncii (cu cât numrul acestora

e mai ridicat, cu atât rata de cretere a forei de munc este mai mare).110În funcie de aceast caracteristic se poate distinge: omajul total - care presupune pierderea locului de munc i încetarea total a activitii; omajul parial -const în diminuarea activitii depuse de o persoan în special prin reducerea durateisptmânii de lucru sub cea legal cu scderea remunerrii; omaj deghizat - specificrilor slab dezvoltate, unde numeroase persoane au o activitate aparent, cu eficienmic.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 95/125

 

Ocuparea totalUna din problemele critice ale economiei este stabilirea punctului în care oeconomie se afl în condiii de ocupare total - care ar corespunde unui nivel al omajuluide 5%, 4% sau 6%. Dac rata omajului este de 6% trebuie s se ia msuri pentruamplificarea cererii spre a reduce omajul? Unii economiti susin c reducerea omajului

sub 5% nu implic nici un fel de risc, în cel mai ru caz s-ar înregistra o cretere ainflaiei. Ali economiti încep s se îngrijoreze de îndat ce omajul scade sub 7%,avertizând o accelerare puternic a inflaiei. O soluie pragmatic impune stabilirea uneicote de nivel: în majoritatea cazurilor se utilizeaz drept cot de referin anii ¶60. E  stimarea ratei nat ural e a omajului

Rata omajului în condiii de ocupare total, rata nat ural i rata structural aomajului reprezint toate acelai lucru. Estimarea ratei naturale a omajului se face pornind de la o perioad în care piaa muncii se afl în echilibru i în care rata total iratele pariale ale omajului(ecuaia 2) se afl toate la valorile lor naturale. O astfel de perioad este considerat în general a fi mijlocul anilor ¶60.Rata natural a omajului se exprim printr-o ecuaie de tipul:

u*=wu+w1u1+«+wnunConform acestei ecuaii rata natural a omajului este media ponderat a ratelor naturale ale omajului pentru diverse subgrupuri ale forei de munc.Factorii care influeneaz rata natural a omajului sunt durata i frecvenaomajului, respectiv cei patru factori de influen ai duratei i cei doi ai frecvenei (vezi paragraful anterior) ele fiind elementele determinante de baz ale ratei naturale aomajului. Aceti factori nu sunt dai odat pentru totdeauna, deoarece structura forei demunc i a pieei muncii se poate modifica, precum i dorina indivizilor de a rmâne înomaj pe perioada în care caut sau ateapt o nou ofert de serviciu i variabilitateacererii intre firme putând cunoate i ea la rândul ei modificri. Estimrile ratei naturales-au modificat în timp trecând de la 4% în anii ¶60 la 5-6% la sfâritul deceniului IX.

Perioadele lungi de omaj ridicat au ca efect majorarea ratei naturale, îngreunândrevenirea la nivelele anterioare ale omajului. Ideea conform creia ratele ridicate aleomajului au capacitatea de a se autoperpetua poart denumirea de hi sterez a omajului.Acest lucru se poate realiza pe de o parte când omerii încep s se obinuiasc cu noul lor statut, beneficiind de ajutoarele de omaj sau gsesc situaia lor prea neplcut devin preadescurajai i renun la a cuta un loc de munc. Pe de alt parte, potenialii angajatorievit s angajeze o persoan aflat în omaj în timp îndelungat. Astfel, cu cât rataomajului e mai mare (i deci i perioadele de omaj mai lungi), cu atât se închide maimult cercul vicios care conduce la prelungirea perioadelor de omaj.111Formele omajului 

- se realizeaz prin clasificarea omerilor dup diferite criterii: nivelul calificrii,domeniul în care au lucrat, categoria socio-profesional creia îi aparin, ramurile deactivitate din care provin, sexul, vârsta, rasa etc.a) d up cau zel e care l -au  prod us , omajul   poate f i:- omaj involuntar. Cel care a remarcat existena acestui tip de omaj a fost J. M.Keynes iar oamenii de tiin de dup el l-au denumit omaj keynesian. omerii dinaceast categorie nu refuz s se angajeze la un anumit salariu, ci nu gsesc de lucru pentru c cererea de munc este insuficient în raport cu oferta.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 96/125

 

Dezechilibrul de pe piaa muncii este dezechilibrul de pe piaa bunurilor;întreprinderile pot angaja noi salariai dar nu fac acest lucru deoarece cererea de bunurieste prea mic pentru a resorbi excedentul ofertei de munc. Preurile nu sunt flexibile ica urmare oferta de bunuri nu se poate realiza astfel încât producia s se relanseze i sfac necesar angajarea de noi salariai.

- omaj voluntar sau clasic - referitor la persoanele care fie c nu doresc slucreze, fie c refuz s munceasc pentru un nivel al salariului fixat prin jocul cerere ± ofert, situaie în care ei aleg, de fapt, singuri, s rmân fr o slujb. Ofertanii vor opta pentru munc atâta timp cât puterea de cumprare a remuneraiei lor este superioarexpresiei în bani a efortului pe care trebuie s-l fac în cadrul muncii.- omaj fricional ± generat de greutile de adaptare în perioada intermediardintre dou slujbe i de disfuncionalitile (proprii pieei muncii), creatoare de omaj:calificare slab (necorespunztoare), "soluia" unor munci dezagreabile .a.; se întâlnete,în acest context, noiunea de omaj fricional "natural" - în sensul c fluiditatea cerereofertnu este niciodat perfect, aa încât schimbarea postului sau cutarea unei ocupaii provoac un rstimp în care persoana în cauz încearc s se înscrie în rândul omerilor.

Referitor la omajul fricional Keynes spunea c acesta are caracter permanent, deoareceîntr-o economie exist totdeauna resurse de munc nefolosite între dou ocupri .- omaj intermitent - determinat de cauze specifice, care determin dese alternriale situaiei de angajat-omer; aceste alternri sunt generate ca urmare a practicriicontractelor de angajare pe perioade scurte datorit incertitudinii afacerilor unitilor economice; aceast practic poate constitui un mijloc de presiune asupra angajailor  pentru a accepta anumite condiii de munc i salarizare, dar i un mijloc de protecie din partea firmelor pentru a nu-i asuma fa de fora de munc angajamente pentru care poate fi tras la rspundere.- omaj tranzitoriu (de obicei, pasager) - datorat insuficientei adaptri a oferteide munc la cererea declarat;

- omaj de inadecvare - propriu celor care nu s-au putut obinui cu o anumitslujb i care doresc - în continuare - ceva potrivit lor;- omaj de conversie - ale crui "victime" sunt liceniaii, în cutarea unei muncistabile, corespunztoare calificrii lor;- omaj de excluziune - referitor la grupele cele mai defavorizate de persoane (fievârstnici, fie tineri în stagii de formare sau necalificai). b) d up vâr  sta cel or a f ectai:112- omajul tinerilor sub 30 ani;- omajul între 31-50 ani;- omajul persoanelor în etate (peste 5l ani).

c) dup sex :- omajul în rândul femeilor (de obicei, mai pronunat);- omajul în rândul brbailor.d) d up  f recvena de a pariie:- omaj repetitiv - în cazul persoanelor cu mai multe "stagii" de pierdere alocului de munc (propriu mai ales celor cu o slab calificare, cu abateri disciplinare sauocupând posturi cu condiii precare de desfurare a activitii);- omaj "singular" (accidental).

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 97/125

 

e) d up grad ul de util izare a tim pului de munc i a ca pacit  il or de lucr u:- omaj total - când individul rmas fr post îi înceteaz activitatea; conceptul esimilar celui denumit de Maurice Allais ³omaj  permanent´: într-o economieconcurenial, în condiii date - tehnico-materiale i de durat a muncii - o ridicare permanent a ratei salariului real va avea ca efect durabil o reducere de asemenea natur

a nivelului ocuprii, încât ar putea genera permanentizarea omajului;- omaj parial - din motive conjuncturale, dar în decursul cruia, totui, selucreaz o bun parte a timpului aferent (de pild, în cazul reducerii duratei sptmânii demunc);- omaj deghizat - propriu persoanelor care au avut, în perioada precedent, oactivitate aparent (femeile care se ocup, la domiciliu, de creterea copiilor sau de menaj- activiti nesalarizate - fac parte din categoria omajului aparent; dac, îns, aceste persoane doresc s devin angajate i nu gsesc locuri de munc, trec în subdiviziuneaomajului deghizat);f) d up ti pul muncii  pre state:- omajul celor care au prestat cu precdere munc fizic;

- omajul persoanelor intelectuale;g) d up  sezonal itatea lucr ului:- omaj tipic;- omaj sezonier - de durat limitat i, în general, relativ scurt - care atinge profesile specifice anumitor perioade ale anului (din raiuni climatice sau tradiionale:construciile - iarna, turismul - primvara i toamna .a. ).h) d up cal i f icarea f o st ului angajat :- omajul muncitorilor necalificai;- omajul lucrtorilor calificai;- omajul aferent specialitilor într-un domeniu.i) d up ti pul micril or din cadr ul economiei:

- omaj ciclic (conjunctural) ± cauzat de crizele economice care au loc, de crizele pariale sau de alte crize specifice unei conjuncturi. Acest tip de omaj poate fi resorbittotal sau parial în perioadele de avânt economic.- omaj cronic (care devine, în timp, o constant neînlturabil) j) d up d urat :- omaj pe perioad scurt;- omaj de lung durat (peste anumite limite de timp, diferite de la ar la ar,dar, în general, peste 12 luni consecutive).113k) d up l eg t ura cu modi f icril e bazei material e a economiei- omaj structural - având la baz progresul tehnic i întâlnit atunci când

structura socio-profesional clasic nu mai este similar celei existente; pe termen scurt,"ocul'' introduce - întotdeauna - o scdere a fenomenului ocuprii, în msura în caremuncitorii vor fi înlocuii cu maini performante (exemple de cauze care provoac omajstructural: dezechilibrele regionale, inadaptarea la nivelul calificrii cerute, declinul unor activiti tradiionale .a.).l) d up  f actori l egai de proce sul de  prod ucie:- omaj tehnic - de fapt, inactivitate forat, din cauza lipsei anumitor cantiti din prod-factorii utilizai într-o firm, defeciunilor unor maini, dificultilor de

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 98/125

 

aprovizionare .a.;- omaj tehnologic ± determinat de înlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cualtele noi, precum i de centralizarea unor capitaluri i uniti economice, cu restrângerealocurilor de munc.Dinamica i dimensiunea omajului pe plan mondial este influenat i de

migraia internaional a populaiei, de deplasarea populaiei active disponibile dintr-oar în alta în cutarea unui loc de munc, ceea ce diminueaz oferta de munc în ara deorigine dar o mrete în ara unde ajunge, contribuind astfel la variaia omajului,generând un omaj datorat imigrrii.C reterea economic i omajul  Nivelul omajului, creterea economic i inflaia sunt legate de ciclulafacerilor. În perioadele de expansiune, factorii de producie sunt mai bine utilizai, ceeace determin creterea produciei, producia putând depi trendul întrucât angajaiilucreaz peste program iar acelai utilaj este folosit în mai multe schimburi. În perioadelede recesiune crete omajul i se produc mai puine bunuri i servicii decât este posibil pe baza tehnologiei i a resurselor existente.

Legea ce reflect legtura dintre rata de cretere economic i rata omajuluieste cunoscut sub denumirea de ³legea lui Okun´, numit aa dup descoperitorul eiArthur Okun de la Institutul Brookings din S.U.A.Legea lui Okun spune c rata omajului scade când creterea economicdepete valoarea de 2,5% a ratei trendului. Pentru fiecare procent de cretere a PNBrealizat într-un an, rata omajului scade cu 0,4%.u=0,4(y-2,5)în aceast ecuaie se noteaz cu u fluctuaiile ratei omajului, cu y rata creteriieconomice a produciei, iar cu 2,5 creterea trendului produciei.Formula poate fi folosit pentru a afla ce nivel trebuie s ating cretereaeconomic pentru a reduce rata omajului cu 1%.(rspunsul este 5%).Legea lui Okun,

impropriu numit lege pentru c este mai degrab o regularitate empiric, ne pune ladispoziie o metod pentru a estima efectele creterii economice reale asupra omajului.Totui regula rmâne aproximativ i nu funcioneaz foarte exact pentru analize de la anla an ajutând totui la realizarea unor analize între cretere economic i omaj.1148.2. Consecine ale omajuluiAtunci când discutm despre urmrile unui asemenea dezechilibru, suntem tentais lum în calcul în special consecinele lui negative, cum sunt cele care urmeaz:- omajul reprezint în fapt o form de inutilizare a factorului de producie munc,de aici decurgând risip i pierderi mai ales din punct de vedere social;- omajul provoac scderea drastic a nivelului de trai, inducând noiunea de

srcie;- prin omaj sunt lezai cei care fac parte din populaia activ subocupat, oamenicare îi manifest dorina i capacitatea de a lucra, dar nu au unde;- fiind un dezechilibru economic afecteaz compartimentele umane ale economieinaionale;- populaia ocupat este cea care suport din plin gravele consecine alefenomenului;- apare i se dezvolt munca pe piaa neagr;

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 99/125

 

- prin coordonatele lui omajul exercit presiuni asupra salariilor lucrtorilor ocupai;- concedierile consist într-un puternic obstacol în calea relansrii activitiieconomice a unei ri;- se genereaz sau se amplific strile de dezacord între populaia care muncete

i cea cu un anumit grad de subocupare.În afara acestor elemente evidente, P. A. Samuelson asociaz pierderii locului demunc o serie de alte efecte negative, care se pot traduce prin costuri suplimentare,determinate de situaii precum: îmbolnviri, decese, neînelegeri în familie, abandoncolar, etc., toate producând cheltuieli nu doar pentru persoanele afectate, ci i pentrusocietate.Cea mai defavorabil consecin a omajului este aspectul su psihologic,deoarece omajul ridic i problema persoanei care este adus la statutul de omer.Pe parcursul perioadei de omaj individul trece prin mai multe stri psihologice ± ocul, negarea realitii, cutarea, disperarea, resemnarea - a cror intensitate variaz înfuncie de personalitatea fiecruia. Aceste stri sunt reunite în aa numitele stadii ale

omajului.Situaia se înrutete, în cazul omerilor de lung durat; demoralizareaomerului de lung durat îl împiedic s rspund msurilor destinate a-l ajuta,lipsindu-i motivaia necesar pentru a depi situaia în care se afl. Cu cât se prelungetemai mult durata omajului, cu atât este mai deteriorat percepia capacitilor ocupaionale, ceea ce va afecta modul în care omerii vd utilitatea reîntoarcerii lamunc.Exist i anumite consecine pozitive ale omajului care ar trebui s nu leexcludem:- prin ceea ce presupune, fenomenul creeaz o rezerv (mai mult sau mai puinsigur) de persoane potenial dispuse s lucreze, în vederea acoperirii eventualei cereri

suplimentare de for de munc;- principial, are loc creterea productivitii muncii, dar mai ales a disciplinei i punctualitii celor angajai;- ca factor psihologic, apare creterea interesului pentru munc, dar mai ales115sporirea competitivitii celor existeni;- recurgerea la a trimite anumite persoane în omaj permite-pentru firmemeninereasalariilor la cote relativ sczute (o perioad de timp).8.3. Msuri de combatere a omajuluiomajul fiind o problem care afecteaz într-o proporie covâritoare economiiletuturor statelor diminuarea lui a devenit obiectiv major al guvernelor lumii. Prin

coninutul lor msurile anti-omaj au efecte directe i indirecte asupra economiei.În general msurile anti-omaj sunt de dou tipuri: Pol itici  pa sive. Se refer la indemnizaia de omaj (care în opinia unor economitinu face decât s scad presiunea financiar care apas asupra omerului, fr a avea unefect pozitiv asupra volumului global al omajului) i la reducerea numrului populaieiactive prin pre-pensionri, creterea perioadei de formare a tinerilor etc. Pol itici active. Presupun o intervenie clar pe piaa muncii influenând realnivelul global al ocuprii prin subvenii i stagii de formare profesional. Utilitatea unor 

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 100/125

 

asemenea msuri ca modaliti principale de combatere a omajului în mas nu trebuieexagerat, ele pot fi deosebit de utile în anumite situaii, dar în acelai timp trebuieexprimate rezerve cu privire la aplicarea lor în msura cerut.� Prima îndoial se refer la eficacitatea unor asemenea msuri în contextul prbuirii generalizate a produciei. În condiiile în care oferta pentru fora de munc

este sczut, politicile pentru promovarea mobilitii acesteia se pot confrunta cusuccese modeste.� Politicile sunt prea costisitoare i implic ample msuri administrative, eletrebuie aplicate selectiv i orientate spre anumite grupuri de indivizi cum ar fi omeriicu stadiu lung care au anumite nevoi specifice.Politicile active ale pieelor forei de munc din Europa Central i de Est pot fiîmprite în trei tipuri, fiecare adresându-se unui element diferit al omajului. Dei,cauzele care determin omajul variaz în timp în privina intensitilor de-a lungulzonelor, trei dimensiuni principale eman i necesit reacii politice diferite:- pe termen scurt spre mediu, omajul pe ansamblul economiei constituierezultatul unor ocuri de ansamblu, precum impactul stabilizrii macroeconomice i

reducerea brusc a cererii agregate, colapsul planificrii centralizate inclusiv alConsiliului de Ajutor Reciproc i, pentru multe economii naionale, creterilor mari ale preurilor energiei i materiilor prime. Asemenea ocuri determin scderea cererii pentrufora de munc pe ansamblul economiei, chiar dac efectele sunt mai puternice în unelesectoare decât în altele;- pe termen mediu, omajul structural rezult din dezechilibrele structuralecauzate de schimbrile preurilor relative, din confruntarea cu comerul mondial, cutehnologia modern i cu practicile manageriale. Asemenea ocuri care suntfundamentale pentru întregul proces de tranziie, fac necesar restructurarea economiei ideplasarea forei de munc dintr-un sector într-altul. În acest domeniu politicile activevizând recalificarea i mobilitatea forei de munc sunt cruciale;

- pe termen lung, piaa forei de munc va trebui s se ajusteze de la caracteristicaregimului de cerere excesiv a planificrii centralizate la situaia în care omajulconstituie o trstur permanent a peisajului economic. În cele mai multe ri cu116economie de pia, sectorul public reprezint principala agenie responsabil pentruconducerea burselor de angajare a forei de munc necalificate sau cu calificare profesional redus.Aceste trei tipuri de politic activ sunt rezumate în tabelul urmtor:Descrierea i evaluarea politicilor active ale forei de muncMsura Descrierea Evaluarea în rile OCDEServiciile de plasare a forei

de muncPlasarea, consultana,orientarea profesional;cursuri de gsire a locurilor de munc, consultan pentru cei dezavantajai:asisten în legtur cumobilitatea geografic.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 101/125

 

S-a constatat a fi eficace încreterea plasamentelor înmunc în Regatul Unit,Statele Unite, Olanda.Calificarea profesional Programe de pregtire

orientate ctre omeriiaduli sau ctre ceiameninai cu pierderealocului de munc: pregtirea are loc în centrespeciale de pregtire sauîntreprinderi.Programele au îmbuntitansele de ocupare alocurilor de munc în: Norvegia, Suedia Regatul

Unit: au fost ineficiente înGermania i SUA.Crearea direct de locuri demunc. Subvenii pentruangajare regulat.Subvenii salariale pentrurecrutarea sau pstrareaanumitor lucrtori (precumomerii cu stagiuîndelungat)Probleme grave de balast i

substituire, cu efecte extremde slabe asupra angajrii înmunc: România, BulgariaAlocaii ale întreprinderii Alocaii sau achitarea înavans a ajutoarelor pentru a permite omerilor siniieze afaceri pe cont propriu.Cele mai multe studiiconstat o rat înalt desupravieuire a

întreprinderilor dar i un balast de circa 50%.Locuri de munc în sectorul public temporar (lucrri publice)Locuri temporare de muncîn sectorul public pentruomeri.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 102/125

 

În rile OCDE sunt puinestudii în legtur cu aceast practic.Msurile menite s sprijine întreprinderile constituie un mod prin care se încearcmeninerea forei de munc urmrindu-se înlocuirea msurilor de  sprijinire general izat  

cu acel ea de  sprijinire sel ectiv , orientate spre firmele care au perspective de viabilitateeconomic i care funcioneaz în domenii economice eseniale. Bi bliografie:� Abraham-Frois, Gilbert Economia politic, Bucureti, Editura Humanitas,1994� Albert, Michel Capitalism contra capitalism, Bucureti, Editura Humanitas, 1994� Athanasiu, Alex., Totul despre omaj, Editura Rentrop&Straton, Bucureti, 1997117� Aznar, George Emploi: la grande mutation, Hachette, Paris, 1996� Brown, Lester Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnic, Bucureti,1998� Dianu, Daniel Funcionarea economiei i echilibrul pieei, Editura AcademieiRomâne, Bucureti, 1994

� Didier, Michel Economie:regulile jocului, Editura Humanitas, Bucureti, 1998� Dobrot, Ni (coord.) Economie politic - Manualul Catedrei de Economie politic din A.S.E., Agenia Eficient, Bucureti,1992� *** Economie politic, Caterdra de Economie Politic a Univ.´Babe - Boyai´Cluj -Napoca, 1998� Heyne, Paul Modul economic de gândire (Mersul economiei de pia libere),Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1991� Keynes, J.M. Teoria general a folosirii mâinii de lucru, dobânzii i banilor,Editura tiinific, Bucureti, 1970� Popescu, Dan Istoria gândirii economice, Editura Continent, Sibiu, 1999� Popescu, Dan (coordonator) Dinamica ideilor economice, Editura Continent,

Sibiu, 1998 Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 1. Comentai structurarea populaiei totale în populaie inactiv, populaie ocupati omeri.2. Analizai incidena omajului de lung durat asupra populaiei apte de muncîn România ultimilor ani.3. Enumerai principalele msuri active de combatere a omajului.4. Prezentai evoluia numrului i structurii omerilor în judeul Sibiu în perioada2000 - 20075. Realizai un referat cu tema: ÄStrategia de la Lisabona i problema ocuprii înUniunea EuropeanÄ

T este gril i prob

leme1. Este omer conform definiiei date de Biroul Internaional al Muncii cel careîndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:a) este apt de munc; b) nu muncete;c) este disponibil pentru o munc salariat;d) caut un loc de munc.A(a,c) B(a,d) C(a,b,c,d) D(d)

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 103/125

 

2 omajul structural este determinat de:a) modificarea structurii economiei pe activiti, ramuri i subramuri; b) înlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi;c) crize i situaii defavorabile, care se repet la intervale de timp mai lungi saumai scurte;

118d) nici un rspuns nu este corect.3. omajul se caracterizeaz prin urmtoarele elemente:a) durata omajului; b) structura omajului;c) durata învmântului obligatoriu;d) numrul salariailor la 10.000 de locuitori.A (a,c) B (a,b) C (c,d) D (a,d)4. S presupunem c numrul omerilor a sporit cu 15%, iar populaia ocupat cu 5%. Cucat a crescut rata omajului?a) cu 9,5%;

 b) cu 10%;c) cu 99,5%;d) cu 109,5%.5. Populaia activ disponibil în raport cu populaia ocupat:a) este mai mic; b) este mai mare;c) nu se poate vorbi de nici o corelaie între ele;d) se afl într-un raport de egalitate.119Cap. 9 TRECEREA ("TRANZIIA") RILOR DIN EUROPA CENTRALI DE EST LA ECONOMIA DE PIA - O EVOLUIE LA COTE

DRAMATICEObiectiveDup ce vei studia acest capitol vei fi capabili s: Înelegei geneza Äsocialismului´ spaiul Europei Centrale i de Est; Identificai principalele tipuri ale tranziiei la economia de pia; Precizai etapele tranziiei i coninutul acestora. Rezumat  Începând cu 1 ianuarie 2007 România a devenit unul dintre cele 27 de statemembre ale Uniunii Europene. Procesul de transformare a economiei româneti saderulat pe parcursul a peste 17 ani în care tranziia a presupus parcurgerea unor etape precum liberalizarea preurilor, reformarea proprietii, crearea instituiilor 

fundamentale ale economiei de pia .C uvinte cheie economie de pia; economie centralizat; tranziia la economia de pia; privatizare; protecie social9.1. Geneza ³socialismului´ în spaiul Europei de Est i CentraleSfâritul celui de al doilea rzboi mondial a marcat, odat cu o mare victorie ademocraiei împotriva unei dictaturi violente, feroce i sângeroase - Germania hitlerist-, o concesie deosebit pe care cele dou mari puteri vestice democrate, victorioase în

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 104/125

 

rzboi - Marea Britanie i Statele Unite - au fcut-o unei mari puteri estice - U.R.S.S.-ul - i ea victorioas în acest cumplit mcel, realizând cele mai mari sacrificii umane ifiindu-i caracteristice faptele cele mai dramatice, o dictatur îns pe cât de acut pe atâtde primitiv. Este vorba de cedarea, practic 100% pentru Uniunea Sovietic, a influeneiîn statele din Europa de Est i Central - Polonia, Cehoslovacia, România, Bulgaria,

Ungaria, Albania, Iugoslavia, etc. - cedare ce reprezenta, i teoretic i practic, evoluiaacestor ri, de acum înainte, dup chipul i asemnarea colosului sovietic. Iosif Visarionovici Stalin - "generalissimul" de la Kremlin - obinea astfel o victorie mai multdecât diplomatic i mai mare, într-o evident msur, decât cea obinut în rzboi.120Potrivit unor viziuni istorice mai noi, trebuie inut seama, deopotriv, de calitateai starea de sntate a celor trei efi de mari state aflate în negociere. De o parte, unremarcabil om politic, cu mult experien, decis în momentele cruciale ale unor evoluiidramatice, înelept i apreciat pe plan mondial: primul ministru al Marii Britanii,Winston Churchill. Avea îns circa 70 de ani (tratativele astfel cu Stalin începuser prin1943, chiar mai devreme) i era un "fermector" i asiduu butor de whisky, dup unele

mrturii o sticl i jumtate pe zi. Nu se afla nici într-o stare prea înfloritoare cusntatea, ceea ce combinat cu propensiunea ctre alcoolul tare i cu vârsta releva o"sum negativ". Tot de aceast parte a scenei, un mare preedinte al Statelor Unite, printele New-Deal-ului din 1934, Franklin Delano Roosevelt, din perspectivacontinurii rzboiului, în mod excepional la al treilea mandat. Era îns consideratepuizat, se afla în crucior, suferind de ani buni de o teribil hemiplegie, departe de oform fizic - unii medici afirm i mental - care s-i ofere posibilitatea de a negocia de pe poziii normale, strict realiste18. Aceti doi mari oameni politici, cum am vzut,vulnerabili i suferinzi într-un fel sau altul, se confruntau de partea cealalt a scenei cu unadversar - Iosif Visarionovici Djugavili, zis i Stalin - de o cu totul alt condiie. Fostseminarist - fr a fi îns hirotonisit ca preot, - Stalin realizase excepionale performane

în planul unor btlii politice, crunte, viclene i crude, reuind, prin minciun i fals, s-ielimine i s-i distrug adversarii unul câte unul, având atunci el singur, în plin puterei necontestat de nimeni, ba dimpotriv, glorificat pân la divinizare, sceptrulKremlinului. Evident c lupta a fost inegal. "Negociatorii" din vest l-au crezut sau nu -evident c aveau i propriile interese "la schimb" - oricum au cedat lui Stalin în direciamenionat, iar acesta, cu mentalitatea omului tare i a cuceritorului, a reuit "s punmâna" pe, practic, întreaga Europ Central i de Est. Desigur c un spirit ceva mai acutde previziune l-ar fi timorat în asemenea aciuni ale sale, toate imperiile ajungând,finalmente, la faliment în istorie, dar care oare dintre marii dictatori i cuceritori slbaticiai lumii - de la Odoacru la Genghis-Han i Attila, etc. - au dat vreodat dovad de unasemenea spirit?

Iat cum i în ce condiii a fost scris soarta Europei Centrale i de Est. Înconsecin, odat cu lunile de la sfâritul anului 1944 i mai apoi - când trupele sovieticeau intrat în România, Bulgaria, Ungaria, pe urm în Cehoslovacia, în Polonia, în Austria.a., în aceste ri - cu excepia Austriei, renegociat, ulterior, de marile puteri, pentrucelelalte state "jocurile" fiind de mult fcute - au fost iniiate în decursul anilor '45, '46,'47 pe urm '48, msuri ferme pentru a le "aduce" i "construi" economia dup chipul iasemnarea celei sovietice. Era aceasta o faet esenial a manifestrii 100% a"influenei" ruseti în statele "cedate" i care s-a întors finalmente însi împotriva

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 105/125

 

Statelor Unite, a Marii Britanii, a altor ri vestice dezvoltate. I.V. Stalin a ridicat în caleaacestora i izolând teritoriile din subordine o veritabil "Cortin de fier"19, Vestuldevenind inta atacurilor fie i dure purtate de întregul "lagr socialist" subcomandamentul su.S revenim, îns. Au fost rapid iniiate i desfurate aciuni care au urmrit

limitarea tot mai strict a iniiativei patronale, private, a întreprinderilor capitaliste,18 Vezi i Pierre Accoce, dr.Pierre Rentchwich, Aceti bol navi care ne g uverneaz, EdituraTribuna,Craiova, 1993.19 Conceptul de "Cortin de fier" a fost amintit pentru prima oar în 1946, în Statele Unite, laFulton, în statul Missouri, de Winston Churchill, cruia, în acele clipe, i-a revenit, se pare,luciditatea «121respectiv aezarea tot mai pronunat a acestora sub egida statal, sub egida unui stataservit practic total, prin birocraia sa consimitoare i sub ameninarea armatelor sovietice de ocupaie (chiar dac în realitate cuvântul "ocupaie" era înlocuit în

 propaganda oficial cu "victoria dreptii", "justee pentru cei sraci", etc.) intereselor ruseti ("sovietice", în teorie). i în agricultur au debutat astfel de procese detransformare, reforme agrare, în parte discutabile, frâmiând o agricultur productiv, pân la nivelul unei agriculturi de subzisten, proiectându-se apoi o reconstituire a marii proprieti sub form "colectiv", supus efectiv intereselor statale.În unele ri - Bulgaria, România, etc. - un regim mai crunt i mai opresiv fa dernime, generat i de apropierea de frontierele U.R.S.S. precum i de docilitatea,servilismul, - poate ignorana - unor conductori locali, a determinat transformarea"socialist" finalmente - la începutul deceniului 7 - a întregii agriculturi (coexistând proprietatea colectivist cu cea de stat, alturi de o insignifiant - ca dimensiuni - proprietate personal a ranului asupra locului de cas, grdinii, etc.). În alte state îns -

Polonia (cca.35%), pe urm Ungaria, Cehoslovacia (cca.67-68%) - agricultura"socialist" i-a dezvoltat structura numai pe o parte, în general majoritar, a perimetrului agricol, în restul acestuia o agricultur privat agresat continuu de pârghiileetatiste rezistând stoic pe poziii. Diferena fa de primul grup de ri au realizat-o itradiiile, cu o not mai pronunat de impunere i chiar de acceptare oficial în EuropaCentral, dar i influena esenial politic mai evident a bisericii în aceast zon aEuropei, .a. Firete, se mai ridic o întrebare: de ce, oare, în Europa nu s-a aplicat"naionalizarea pmântului", precum în Rusia, la sfâritul anului 1917, prin faimosuldecret al lui Lenin "asupra pmântului"? Rspunsul ar putea întruni componente de tipul"condiiile erau diferite", "timpurile i locurile erau diferite". Mai trebuie spus, îns, cceea ce a fost posibil atunci, în 1917, în Rusia, nu era posibil în 1945-1946 într-o Europ

totui mai avansat, mai respectuoas fa de tradiii i cedând în faa dictatului rusesc nudeodat, ci cu încetul.Oricum, sfâritul deceniului 5 va afla statele din Europa de Est i Central înpostura de "a realiza" naionalizarea proprietii private din industrie,transporturi, comer, etc., creându-se astfel terenul - evident, însumându-se i"câtigurile" succesive de etatizare a agriculturii - pentru a se pune în oper o planificarestrict centralizat, excesiv birocratic, proces considerat premis indispensabil pentruconstruirea noii societi de tip rusesc. Nu suntem efectiv de partea celor care susin c

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 106/125

 

timp de 45 de ani, pân la revoluiile izbvitoare din anul 1989-1990, în economiile pornite pe calea menionat nu s-a realizat nimic, c nu au fost înregistrate progrese iafirmri economice, unele chiar importante (Cehoslovacia, Ungaria, UniuneaSovietic, România etc.). Pe de o parte, sistemul antebelic nici pe departe nu a fost perfect. Mai departe, mai ales începând cu 1960 (în Ungaria, în Germania rsritean, în

Polonia accentele reformiste s-au manifestat chiar mai devreme), o serie de orientri proiectate i de msuri întreprinse în statele atunci "socialiste" au vizat reforme menite sdeterioreze parial birocraia, s elimine verigi economice intermediare, s constituie o pia ceva mai apropiat de cea de tip clasic i s apropie întreprinderile de aceast pia.Asemenea evoluii au constituit, în msur important, i urmarea unei revigorri aatitudinii naionale din statele respective, a unei atitudini de relativ frond fa deinteresele ruseti i de promovare a intereselor din fiecare ar, idei, concepte idemersuri vdite, nu odat, la nivelul însui al cercurilor politice conductoare din122statele în discuie. S-au obinut, astfel, rezultate oarecum mai bune din punctul de vedereal eficienei economice, sociale, al ptrunderii i afirmrii pe piaa mondial (dincolo

chiar de cea a CAER -ului, caracteristic statelor "socialiste") pentru produse, firme ichiar segmente economice importante.Este demn de remarcat i faptul c anii 1946-1976 i chiar mai apoi, aureprezentat pentru lumea economic în general timpul unei creteri economice susinute(chiar dac aceasta a neglijat grav problemele de mediu) cu rezultate sociale remarcabile(vezi i celebra lucrare a lui Jean Fourastier, "Les trentes glorieuses"), proces care aantrenat - i cu statut de cauz i cu statut de efect - evident i economiile fostelor statesocialiste. Cert este îns c mai ales, dup debutul deceniului 9 - având în vedere iconfiguraia economic i politic a scenei internaionale, cadru în care economiaU.R.S.S.-ului a fost eminamente sufocat de eforturile de industrie militar "de vârf " pe care trebuia s le realizeze spre a ine pasul cu Statele Unite i membrele NATO - se

vdesc în tot mai mare msur probleme vitale, cu un impact fundamental frenator i blocant, în funcionarea economiilor naionale respective.Sistemul partidului unic, etatizarea ca mod partinic exclusiv de funcionare aeconomiei, dictatura, feroce i penibil, deopotriv, a "birocraiei proletare" - în spe aunei caste ce îi permitea, fr merite reale, trenduri de via greu imaginabile în raportcu populaia -, teorii ideologizate, mai mult absconse i mai puin cu o încrcturtiinific concret, consumaser, de fapt, tot ceea ce fusese de consumat ca vitalitateeconomic, demonstrându-se o identitate compromis de istorie. Energiile creatoare alesistemului ca atare erau de mult epuizate, blocajele economice fundamentale, generate ide propriile bariere izolatoare, de "sorginte socialist" fa de lumea economicînconjurtoare, îndreptând întregul sistem spre apusul su. Situaiile au devenit explozive

cu atât mai mult cu cât, în URSS, Mihail Sergheevici Gorbaciov, încerca de la "vârf ",fi, deschis, s reformeze un sistem închis care nu mai putea fi reformat, acceptând însîn mod democratic evoluiile politice generate astfel atât pentru URSS cât i pentru riledin estul i centrul Europei aflate în perimetrul de influen sovietic20. Revoluiile,manifestate în diverse forme, ipostaze, au pus capt acestei etape de evoluie a uneipri a Europei. Fie c au avut loc relativ panic i evolutiv - precum în Cehoslovacia,Polonia, Ungaria, fie c au avut forme violente - precum în România, aceste evenimenteau reprezentat în sine, chiar dac nu întotdeauna din debutul lor, o negare popular,

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 107/125

 

democratic, o respingere hotrât a sistemului dictatorial, închis, de tip sovietic, birocratic, ineficient pe termen lung, i o reacreditare, pe partea statelor foste socialiste ichiar a URSS-ului, a sistemului economiei de pia. Cu alte cuvinte, a acelui sistem cu prile sale pozitive i negative dar, de fapt, singurul care i-a dovedit potenialitile "à lalong", care i-a relevat o capacitate esenial i deosebit de regenerare, de revitalizare i

 progres. Un sistem care, în astfel de condiii, trebuia nu doar reconstruit la nivelul su celmai bun antebelic, ci chiar construit în noile împrejurri ale vieii economice mondiale i potrivit situaiilor i intereselor din fiecare ar. Aadar, nu o cosmetizare a fostuluisocialism, ci o alt lume. Asemenea inte, de ample dimensiuni i complexitate, denuane i importane, prezint dezavantajul c sunt mult mai uor de relevat, de preluat în20 Vezi i Dan Popescu, URSS - aciuni i  pârghii pentr u real izarea obiectivel or cal itative al edezvol t rii, Revista Economic nr.31/1987, vezi, de asemenea, Dan Popescu, Cetatea l iber  , LaTbilisi iSignahia, economie i cultur, i Între Karaul i Perestroica, Editura Continent, Sibiu-Bucureti,2000.123

 programe politice mai mult sau mai puin substaniale, i mult mai greu de realizat - un proces dificil i costisitor - dei perspectivele nu au cum s se afle într-o alt direcie.9.2. Dificultile tranziieiÎn ce constau, dar, dificultile trecerii la economia de pia, ale "tranziiei"?S ne referim la câteva dintre ele. Societile, foste socialiste, au fost i sunt legatareleunei moteniri, de zeci i sute de ani, complexe (evident, în criz) în ce priveteinstituiile, comportamentele i valorile - i bune i rele. Este vorba, de asemenea, desocieti cu o istorie a lor, proprie fiecreia dintre ele, nu aceeai, ceea ce - chiar i numaiacest fapt - face greu de digerat viziunea unui "bloc uniform" (viziune acreditat, din pcate, deseori, de ctre factori mai puin responsabili)21. O astfel de remarc relev, în primul rând, o critic radical a acelora care au crezut i cred c se poate terge cu o

simpl trstur de condei aceast istorie diferit, realitate imposibil de ignorat i, deasemenea, greu de stpânit. Apoi, este o eroare aceea de a reine din istoria, din "evoluiasocialismului" în estul i centrul european, doar "gulagul" i "criza final", ignorândusetotal punctul de plecare i formulându-se ca evident numai cel de sosire: "economia depia", opunându-se, deci, dogmatismului comunist, un alt dogmatism, alte " legieconomice universale". A considera c extensia pe mai mult de o treime a planetei aacestui (fost) tip de societate nu relev decât lovituri de for politice sau simple eroriideologice constituie, ea însi, o aberaie ideologic.*Diferite au fost i tradiiile, într-o asemenea veritabil periferie capitalist, în ceeace privete curentele liberale i democratice, vdindu-se uneori propensiunea ctre un precomunism dictatorial dac nu fascizant, ceea ce firete, îns, c nu anuleaz cu nimic

realitatea dur, complex i diversificat a instaurrii aici a comunismului cu implicareafundamental i direct a acordurilor de la Yalta i a trupelor Kremlinului. Iat doar câteva argumente care demonstreaz c rabatul fcut unui proces de construcie a nouluisistem, evolutiv în toate componentele sale, precum i anticomunismul primitiv - chiar dac proclamat "democratic" -, politicile exclusiv de reabilitare a unui trecut nuîntotdeauna "fr pete", nu reprezint motive prea mult demne de luat în seam în proiectarea i împlinirea noilor alctuiri sociale, economice, politice, culturale.Dificultile "tranziiei" - privit ca o urmare major i normal a insuccesului în

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 108/125

 

general i pe termen lung al modelului economic socialist, în ce privete nivelultehnologic - evident c excepiile confirm regula; în ce privete o productivitategrevat de o birocraie consistent i de aciunea greoaie a unui personal oficialmentesupradimensionat; în ce privete standardul de via al populaiei dac a fost i estemsurat dup parametrii din vest; în ce privete accesul la resursele din ce în ce mai

limitate, etc. - au fost i sunt în i mai mare msur amplificate i de ali factori, de naturdiferit. Bunoar, absena experienei, lipsa modelelor reprezentative, inexistena unor teorii verificate în practic cu privire la reconversia economiei centralizate în economieliber, aciunea unor elemente conjuncturale, ca de pild absena în general, înperimetrul tranziiei, a mijloacelor financiare i frecvena unor interese economice21 Vezi i Catherine Sammary,  É tat, Pro prieté et Ra port Sociaux en Tran sition, Russie. Pol ogne. Hongrie,IMSECO-LNRS, Paris, 1992, etc.*124concrete, normale, ineluctabile, specifice estului, specifice vestului, în ce privete

evoluia i afirmarea firmelor. Se poate, de asemenea, meniona, în ceea ce privete"activul" dificultilor, o anume "superindustrializare", o anume supralicitare a industrieigrele - din pcate, cu precdere latura cantitativ - dup modelul leninist al sectoarelor 1i 2, i neglijarea dezvoltrii domeniului bunurilor de consum, lacune acumulate vremede peste 4 decenii, cu efecte i directe i perverse asupra creterii nivelului de trai petermen lung.S adugm, deopotriv, desfiinarea CAER -ului - Consiliul de AjutorEconomic Reciproc, instituie cu sediul la Moscova, cea care corela, "persuada" istimula dezvoltarea schimburilor economice dintre fostele state socialiste, respectiv orelativ izolare a lor de restul lumii, cea mai mare parte din exporturilor fiecrei ri îndiscuie fiind deinut de statele partenere socialiste - în debutul anului 1992, ceea ce a

dus la confruntarea direct a unor schimburi economice externe ale fostelor statesocialiste, schimburi, pân atunci privilegiate, cu exigenele i restriciile severe aleunei piee mondiale strict concureniale i neierttoare, nemiloase. O situaie ce agenerat, prin consecin, reducerea deseori drastic a exportului practic din fiecare statestic i central european, dar i eliminarea unor - s le spunem "privilegii" - de pe pieeleinterne ale rilor menionate, o anume scumpire a produselor etc. i înc. O mare parte a produselor exportate din fostele ri socialiste se afla deja în 1990, '91, '92 - i se afl i în prezent - în supraproducie pe piaa mondial - produse agricole, oel, textile, construciide maini i utilaje în sistem relativ clasic, etc. - fapt care a amplificat, dup Revoluie, i producia i desfacerea acestor produse. De asemenea, în sectoare fundamentale iconsiderate "de vârf" ale economiei din fostele ri socialiste - electronic, informatic,

.a. - în bun msur, tehnologiile utilizate pân la Revoluie nu erau dintre cele mai performante, un nivel mediu al calitii produciei respective, valabil pentru fostul CAER i pentru piaa intern, nemaifiind acum valabil pentru a ptrunde i rezista pe piaamondial, chiar piaa intern, cel puin în parte, având i ea alte pretenii.Pe urm, restructurrile în economie, în tehnologie prezint costuri sensibilridicate, i capitalul strin i capitalul autohton fiind selective în opiunile respective, preferând, cel puin în aceti ani de debut, cum este i normal, investiii minime,acompaniate de câtiguri posibil cât mai mari, utilizându-se orice stratagem astfel, pân

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 109/125

 

la închiderea firmelor cumprate sau controlate. La rândul lor, dezvoltarea i cretereaeconomic ca atare se realizeaz i acestea în condiiile unei presiuni ridicate aomerilor deja înregistrai sau a celor posibili, ceea ce a amplificat i amplificsensibil rezerva i manifestarea practic a aciunilor politice, starea de criz i amendeazrealizarea unor reforme pentru "sistemul formativ" al societilor respective. În sfârit,

s mai relevm c noii conductori din fostele state socialiste sunt grijulii în ce privete"tranziia", de multe ori chiar dac nu o declar, pentru a-i menine poziiile, dar ideoarece nu se poate altfel, ei preferând prudena, limitativ în ce privete pierderile delocuri de munc i posibila "dezorganizare" a sistemului de producie ca atare. Deasemenea, s spunem c, de multe ori, voina oamenilor politici de aici de a meninecontrolul lor asupra economiei i de a încerca s nu o "dea" aa-zisului capitalism strin,este acompaniat de voina lor de a sprijini constituirea unei burghezii de afaceri"emergent i reprezentativ" în plan naional. Ceea ce nu este ru, poate fi chiar acceptabil, îns amplific deloc neglijabil confruntarea dintre naional i global. Iat dar numai unele coordonate care definesc terenul complicat i delicat, deseori debil i125

vulnerabil, pe care trebuie s rodeasc reformele menite s duc finalmente la îmbuntirea vieii.9.3. Reforma economic ± un concept complexÎn ce const îns reforma economic privit în ansamblu, care sunt componenteleei? Cum se desfoar i care sunt perspectivele? Firete, reforma, ca orice "operaiechirurgical" este pltibil, prezint, indubitabil, post operatoriu, o stare dureroas îneconomie, dar care este totui preul real i cât se datoreaz erorilor de managementmacro, mezzo i microeconomic? S urmrim, aadar, aceste aspecte.Care sunt deosebirile fundamentale între economia strict centralizat,caracteristic statelor din Europa central i de est vreme de peste 5 decenii, i economiade pia? Iat, în linii mari, aceste deosebiri aa cum sunt ele evideniate într-o lucrare de

ampl referin, anume "Le bilan de XXe siecle" (vezi tabelul n.1)22.Tabelul nr.1: Diferene principiale între economia centralizat i economia de piaCriterii Economia centralizat Economia de piaPosibilitatea planificrii procesului dedezvoltarePlanificarea centralizat cuîncadrarea puterii publicePlanificarea descentralizatasociat unei coordonri cu piaa

Forme de proprietate Proprietate colectiv (de stat icooperativ); proprietateindividual asupra obiectelor Proprietate privat; proprietateindividualObiectul activitii(produciei)întreprinderilor 

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 110/125

 

Realizarea unor proiecte definite Obinerea unui profit, a unui beneficiuPosibilitatea stabilirii preurilor Stabilirea preurilor de ctre stat Stabilirea preurilor în funcie de

cererea-oferta de piaPosibilitatea stabiliriisalariilor Stabilirea salariilor de ctre stat Stabilirea salariilor princonvenii colectiveObiectivele asociaiilor sindicaleS vegheze la difuzarea irespectarea obiectivelor stabilite de ctre partid i dectre stat

Revendicri salariale,ameliorarea condiiilor demunc ale salariailor.Ce comentarii se pot face la acest tabel semnificativ, care, îns, abordeaz problemele din perspectiva mai restrâns a unor efecte i reverberaii esenial economice, presupunând ca elemente cunoscute sistemul partidului unic i dictatura birocraiei politice în fostele state socialiste? Uniformitatea, practic, a proprietii - de stat - îneconomia centralizat - de unde i dictatura unei birocraii politice - bine sau, în celemai multe cazuri, slab pregtit profesional, prezint mai puin însemntate - comparativcu caracterul "democratic" al economiei de pia sunt elementele care "fac", în ceamai mare msur, diferena de fond i de efecte economice între cele dou sisteme mai

22 Joelle Berlange, Fayet et Gert Woerner, Bodo Harenberg, Lieven Stouye, etc., Le Bilande XXesiecle, Edition Harenberg, Bruxelles, 1992, pag.184.126sus amintite. Tocmai dintr-un asemenea cadru se desprind antitezele "realizarea unorproiecte definite" i "obinerea de profit", "preurile i salariile stabilite de stat" i"preurile i salariile stabilite de realitile pieei", rolul nici mcar cosmetic alsindicatelor în economia centralizat i rolul lor fundamental în economia de pia,etc. Deci, diferene majore care indic dou tipuri total diferite de economie. Amrelatat, la începutul acestui studiu, o serie de msuri luate de regimurile politicecomuniste obediente Moscovei în perioada 1945-1962, atunci când s-a "fcut" trecerea de

la economia de pia a statelor deja stabilite în "zona" de influen a URSS-ului, laeconomia strict centralizat i planificat. Dar procesul invers, pe ce coordonate trebuieoare s se desfoare?Teorii ale "tranziiei". Nu atât anvergura "tranziiei" - punctele de plecare i punctele de sosire - sunt puse în discuie de ctre economiti i ali specialiti, atât dinvest cât i din est, ci, mai ales durata acestui proces. Parametrul respectiv al duratei adobândit i dobândete conotaii deosebit de complexe cu atât mai mult cu cât nu existun singur punct de plecare i un singur punct de sosire, condiiile fiind deseori foarte

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 111/125

 

diferite de la ar la ar: fenomenele i cotele de dezvoltare economic în 1989, cotesociale, politice, evoluiile internaionale, caracterul tradiiilor i obiceiurilor naionale,specificul fostelor instituii socialiste, etc. Desigur, liniile mari ale "sosirii" s-au impus ise impun respectate: construcia parametrilor fundamentali ai economiei de pia.Sub toate aceste aspecte sunt relevabile, în mare, în general, dou concepii ale

"tranziiei": a) o concepie neoclasic liberal, a unei "tranziii" rapide, realizatprintr-o "terapie de oc"; b) o concepie cu privire la realizarea unei "tranziii"graduale, cu transformri substaniale dar mai lente, având în vedere posibilitateasuportabilitii lor i rezolvarea relativ judicioas a dilemei (poate pseudo-dilem)"eficien economic - echitate social", concepie desfurat i finalizat printr-o"terapie gradual".Care ar fi diferenele specifice între aceste dou tipuri de procese, primul bazatmai ales pe "optimul liberal" iar al doilea fundamentat mai mult de "prudenainstituionalist"? (tabelul nr.2).Tabelul nr.2: Elemente i diferene eseniale între cele dou concepii cu privire la"tranziie" bazate pe "optimismul liberal" i respectiv pe "prudena instituionalist"23

Caracteristicigenerale ale tranziieiProiectarea lor în cadrulconcepiei "optimismuluiliberal"Proiectarea lor în cadrul"prudenei instituionaliste"Ritmul Rapid Ritmuri diferite funcie dedomeniu, activitate, îngeneral transformritreptate graduale.

Mod de înfptuire Distrugerea radical i hotrât avechilor alctuiri i instaurarea"jocului liber" al "pieeiReconstrucie treptat iinteraciunea proceselor spontane cu23 Vezi Bernard Chavance, dup Dumitru Moldovan, "Tranziia" : interde pendena

tran s f ormril or  si stemice i a integr rii în economia mondial, Editura Academiei de Studii Economice aMoldovei,Chiinu, 1997.

127autoreglatoare" "intervenionismul întranziie"Mod de coordonare Relaii de pia integratoare pentru toate domeniile: producie, munc, capital, pmânt, .a.Suprapunerea autoreglrii din

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 112/125

 

cadrul relaiilor de pia cualte moduri de coordonareIpostaze alecomportamentuluieconomic

Raionalitatea absolut a luiHomo-economicus, eliberat de"ctuele totalitariste"O raionalitate limitat însituaii de incertitudineStabilizarea petermen scurtÎn principal, monetar Monetar dar i pentru producie, ocupare, etc.Durata "tranziiei" Câiva ani Câteva decenii.O asemenea încercare de sintez pune limpede în lumin particularitile celor 2

tipuri de terapii "terapia de oc" i "terapia gradual". "Terapia de oc" a fost promovat de experi ai Fondului Monetar Internaional (de exemplu, I.Sachs,D.Lipton) i presupune efectuarea rapid a tuturor transformrilor integrate "tranziiei",exploatarea prompt a unor situaii favorabile, acumularea în scurt timp a unei "masecritice" de reforme care face imposibil revenirea la "economia socialist". Pe aceast baz se creeaz condiiile unei relansri economico-sociale rapide, respectiv reducereacosturilor ei, diminuarea corespunztoare a duratei suferinelor provocate de "tranziie".Potrivit specialitilor "terapiei de oc", transformrile lente i pariale sporesc costurile"tranziiei", neînlturând posibilitile revenirii la punctul de plecare: vechea economiesocialist.Adepii "terapiei graduale" (Mc.Kinnon, E.Stiglitz, M.Lavigne, W.Andreff -

 profesor univ.dr. la Universitatea Paris 1 Parthéon Sorbonne participant la ConferinaEconomic Internaional de la Sibiu, 1998) apreciaz c nici liberalizarea preurilor inici privatizarea rapid nu sunt capabile prin ele însele s asigure un cadru defuncionalitate normal, eficient, economiei de pia, acest rol revenind mai alesinstituiilor. Or, acestea nu pot fi modificate, create brusc, fiind necesar un anume procesde construire i de adaptare a lor la noile condiii, fiind necesare realizarea treptat a unor transformri sistemice i coerente, respectiv un timp mai îndelungat. Însi perioadei de"tranziie" îi sunt caracteristice un ir de contradicii proprii, în acest timp se creeaz propriile contradicii ale transformrilor în derulare, or, rezolvarea tuturor acestoranecesit timp. Cu alte cuvinte, "tranziia" trebuie s aibe un caracter evolutiv, "terapiade oc" generând o ampl, profund i categoric difereniere a populaiei, respectiv

o acutizare a tuturor contradiciilor sociale, fapt ce debiliteaz i complic nu numaimediul economic ci i soluiile posibile în plan social.Firete, este vorba de modele, ele se pot regsi parial sau total pe exemplelediferitelor ri. Bunoar, Polonia a aplicat o "terapie de oc", pe urm Rusia, iar Ungaria i mai ales China, au aplicat o "terapie gradual" (gradualismul chinez fiindsemnificativ denumit i "strategia cilor duble"). În Cehia au funcionat, parial, ambelemodele, etc. România a pornit cu o "terapie de oc", pe urm a schimbat registrul,încercând apoi s revin, .a.m.d. În fapt, ambele ci sunt viabile, ele nu se contrapun,

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 113/125

 

ceea ce conteaz cu precdere fiind substana rezultatelor i mai puin semnificaia unuitip sau unui alt tip de strategii. i în acest caz în economie este valabil marele principiu al128celebrului profesor psihiatru francez care a prefaat psihanaliza lui Freud, medicul JeanMartin Charcot (1825-1893), anume: "Il n'y a pas de maladies, il n'y a que des

malades". De altfel, se pot aduce în discuie i alternativele la "tranziie", etc.9.4. Etapele ³tranziiei´ la economia de piaEtapele "tranziiei" la economia de pia. Reforma economiei. Dincolo deaceste elaborate cu precdere teoretice, în general, trecerea de la economia, practic,integral etatizat i strict centralizat, la economia de pia implic Reforma, respectiv parcurgerea, nu neaprat succesiv i nu neaprat strict concomitent, a patru etape -componente ale acestei "tranziii": a) liberalizarea preurilor i a pieei interne, acomerului exterior, convertibilitatea monedei i deschiderea economiei ctreimplementarea de noi firme cu capital autohton, mixt sau strin; b) reforma proprietii,respectiv privatizarea i asigurarea funcionalitii, cu un beneficiu corespunztor privati social, a noilor structuri de proprietate; c) constituirea i funcionarea

corespunztoare a instituiilor economiei de pia; d) asigurarea proteciei sociale.Ce se poate spune despre fiecare din aceste etape componente ale Reformei, ale"tranziiei"?9.4.1. Liberalizarea.S menionm c, în pofida eforturilor întreprinse mai ales dup anii '950, ocaracteristic important a sistemului socialist era ignorarea chiar i a conceptului caatare de "cost real", de "curs de revenire", fiind în general "palide" încercrile deevaluare, potrivit pieei, a preurilor produselor furnizate de întreprinderile de stat saude pe piaa extern. Sistemul nu putea funciona decât în cadrul unei economiiadministrate i planificate, decât la "adpost de concurena internaional". Pe termenlung, chiar i regimurile comuniste au devenit contiente c o asemenea situaie se afla la

originea unor întârzieri economice i c trebuia s i se pun capt dac se dorea oeconomie performant. Au fost chiar întreprini "pai" în acest sens, mai ales în Ungaria,în Polonia, în România, dar i în Germania Democrat, .a. îns rezultatele au fostrelativ puin valorificate i chiar  barate, pentru c ar fi "explodat"realmente într-o mare de centralismi calcul economic limitat, în mareparte, doar la "piaa socialist".Aa se explic de ce în toate stateleeuropene foste socialiste (în statisticainternaional, lb.francez, PECO:

Pays d'Éurope Centrale etOrientale) precum i în statele provenite din fostul URSS (NEI:Nouveaux États Independents) printre primele msuri luate de puterea consecutiv celei comuniste afost cea a liberalizrii preurilor,Grafic nr.1 - Evoluia preurilor, salariilor

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 114/125

 

i a ratei inflaieiSalarii0 Preuri129iniiativei i activitilor. Desfurat în condiiile în care întreprinderile aparineau

aproape integral statului, în condiiile în care "monotonia" pieei, "monotonia"circuitelor de la furnizori spre firme i de la firme spre beneficiari nu s-a modificat de loc,neexistând alternative, piaa fiind una a furnizorilor - "cumperi ce gseti" - i nu una acumprtorilor - "cumperi ce doreti" -, aceast aciune de "liberalizare" a generattrecerea pe costuri a managementului neperformant din firme, a unor consumuriridicate nejustificat, a unor productiviti neperformante .a. Piaa, înc strict limitat,subdezvoltat ca atare, a fost astfel nevoit s absoarb preurile mai mari ale produselor,în lipsa concurenei, în lipsa unor produse similare sau a unor produse alternative cu preuri mai mici, în lipsa unor produse din import la preuri accesibile. Creterea de preuri - fr motivaii economice - a determinat - nu neaprat automat ci, deosebit, prinaciuni insistente i de anvergur ale sindicatelor - amplificri ale salariilor. Salarii mai

mari, componente ale costurilor de producie, au generat - tot fr motivaii economicereale - creteri de preuri, iar "circuitul" a continuat .a.m.d. Rezultatul? Sgeata evidentascendent a inflaiei - a unei inflaii eminamente "artificiale" la nivelul unor rate decâteva sute sau chiar mii de procente (vezi graficul nr.1). Situaie economic i financiarcatastrofal. Au câtigat substan economic real acele state, acele economii care au însoit - sau chiar "prefaat" - "liberalizarea", cu msuri eseniale de privatizare, dediversificare a pieei, etc. Din pcate, în România, asemenea situaii au fost rare.Pe de alt parte, tot în condiiile "liberalizrii", o serie de relaii între firme - relaiiconstituite ca atare nu în condiiile meritorii de pia, ci ale unor dezvoltri strictcentralizate i programate, fr un efort bine gestionat pe fondul aciunii raportului cererede pia - ofert de pia - s-au deteriorat ca urmare a opiunii unora din parteneri spre

alte firme decât cele pân atunci "tradiionale". Firmele care s-au orientat spre schimburiîn direcii diferite comparativ cu cele "tradiionale", beneficiind totui nu de iniiative proprii valoroase ci de poziia lor de "monopol" de pe fosta "pia socialist" , au avutde câtigat, evident, un profit care nu era datorat efortului propriu. Iar, în lipsa unor pieediversificate, a imposibilitii de a procura de pe pia produsele care "acum nu maisoseau ca înainte", întreprinderi foste beneficiare sau de un alt tip s-au confruntat cudificulti, practic, insurmontabile în domeniul aprovizionrii sau desfacerii, îndreptându-se pe panta abrupt a blocajului economic, a incapacitii de plat i afalimentului. Au fost i sunt acestea dificulti reale în aceast etap a Reformei în maitoate statele foste socialiste.În sintez, fie c au ales o strategie de reîntoarcere rapid i radical (unii

cercettori o numesc "brutal") la economia de pia, fie c au ales o "strategie peetape", toate statele central sau est europene foste "socialiste" s-au confruntat, într-un prim timp, cu un recul considerabil al activitii lor economice, în dimensiuni însvariate de la ar la ar. Aceast recesiune - pân la un punct normal, Reforma avândun pre, dar dincolo de el relevând un management micro i macroeconomicnecorespunztor - a fost acompaniat de o "devalorizare" a aparatului de producieconsiderat - uneori mai mult, uneori mai puin motivat - în parte inutilizabil din perspectiva unei revigorri economice competitive. În plus, închiderea a numeroase

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 115/125

 

fabrici, întreprinderi, etc., a antrenat o cot de omaj cu "dezvoltri regionale" aproapegreu de conceput - 60-70% i chiar mai mult rata omajului în anumite regiuni -ceea ce a amplificat dificultile construciei unei viei economice normale. Alte efectesociale redutabile au fost cele ale spulberrii visurilor autohtone privind o "societate a130

abundenei" i ale deschiderii cilor unui capitalism slbatic, în favoarea uneiminoriti de afaceriti lipsii de scrupule i pentru alterarea unei sete de îmbogire ce afrizat deseori Codul Penal, au fost indiferena fa de persoana uman precum ineglijarea drepturilor salariale. În astfel de condiii, însui ajutorul financiar, atât denecesar, al Occidentului i permis de "liberalizrile succesive" dei a avut efecte pozitive considerabile, nu i-a realizat, pe deplin, rolul su pozitiv24.Deci, în general, în fostele state socialiste, într-o msur mai mare sau mai mic,dincolo de efectele lor pozitive, transformrile petrecute sau envizanjate au avut i,uneori, înc mai au, i o încrctur negativ cu precdere în ce privete o dinamicdivergent a evoluiei, dinamic care a subminat convergena cu statele dezvoltate,sporirea vertiginoas a srciei pentru o mare parte a populaiei, creterea puternic a

subocuprii forei de munc, o fiscalitate deseori abuziv ce a alimentat dezvoltarea"economiilor subterane". Deopotriv, a fost i este vorba de dezvoltarea neeconomic iuneori aproape exclusiv a exportului de produse primare - produse siderurgice imetalurgice, fier vechi, cherestea, buteni, produse textile, produse petroliere, materialede construcii, produse chimice de baz, etc. - un export care adeseori l-a substituit pe celanterior de produse prelucrate, .a.m.d.25Care este, îns, situaia din perspectiva "liberalizrii", la peste 11 ani de la debutul proceselor respective de schimbri economice? Se poate spune c, pân în prezent, multedin statele PECO i rile NEI au deja construit în acest sens cadrul necesar economieide pia: comerul lor este liber, moneda le este convertibil din perspectiva tranzaciilor curente iar politica urmat în ce privete crearea de întreprinderi i în raport cu sectorul

 privat este, în general, liberal. Este drept, diferenele astfel între state sunt înc mari, semai recurge, uneori, la controlul preurilor i exporturilor iar nu toate ideile i concepteleReformei se traduc în via. Deschiderea, îns, spre pia, este, totui, evident26.9.4.2. Reforma proprietii.Este cadrul în care fostele state socialiste s-au confruntat cu cele mai maridificulti generate de complexul proces de trecere de la o economie naionalizat la oeconomie privat. În lipsa unor experiene semnificative a fost necesar inovarea, ceeace a reprezentat o prim surs a greutilor i a explicat tatonarea unor metode diverse,statele respective strduindu-se s inventeze transformri mai mult sau mai puin bineadaptate situaiilor concrete materiale, financiare, economice i sociale.O alt surs de dificulti a reprezentat-o "gsirea" investitorilor autohtoni dar

mai ales strini, privatizarea întreprinderilor neputând reprezenta o simpl decizie politica în lipsa capitalurilor naionale în cuantum suficient. În ce privete atragereacapitalurilor strine, în afar de teama autoritilor naionale cu privire la luarea în24 Vezi i Catherine Samary, Barbara Despiney Zochowska,  É tat, Pro priété et Ra pport  s 

Sociaux enTran sition, Russie. Pol ogne. Hongrie, IMSECO, Paris, 1992. Vezi, de asemenea,  É conomie

 A ppl iquée,

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 116/125

 

Tome XLII, Presses Universitaire de Grenoble, nr.1/1989; totodat, Geogra phie et M utation s  Pol itique s 

en E uro pe de l 'E  st , Colloque, Bruxelles, 1991, etc.25 Vezi i Raportul anual de ar al Comisiei Europene, Bruxelles 2000, "Critère s 

économique s" 

26 Vezi i Ra pport annuel   sur l e dével o ppement dan s l e monde, Banqué mondial e, 1998; deasemenea, Pay s d' E uro pe Central e et Oriental e, et e x-URSS, Tran sition: état de l ieux , Probl ème s économique,nr.2490,15 octobre, 1996.131stpânire a economiei naionale de ctre întreprinztorii strini - o team, în general,nejustificat, uneori, îns, i mai ales pentru economii în curs de dezvoltare,existând argumente reale cu precdere atunci când au fost combinate cu corupia -o nou surs de dificulti a reprezentat-o i o reprezint faptul c  întreprinztoriistrini nu se intereseaz - firesc, - decât de întreprinderile susceptibile de a fi

rentabile, ceea ce corespunde unei pri nu prea mari din fostele economii socialiste, învreme ce autoritile naionale, în general dornice s-i menin controlul asupraeconomiei, adeseori sunt interesate ca întreprinztorii strini s privatizeze doar întreprinderile nerentabile i cu tehnologii depite, pe care apoi s le aduc la stadiul de profitabilitate. Lucru greu de conceput pentru nu puini întreprinztori. Tocmai de aceeacapitalul strin s-a orientat - i nu doar în perioada de început - cu precdere spreeconomiile apreciate mai performante, în spe din Polonia, pe urm Ungaria, Cehia,Germania de Est reprezentând un caz particular, R.F.G. preluând în sarcina sareconstrucia ei economic, a landurilor orientale.S amintim, de asemenea, preul care se ia în discuie la vânzarea întreprinderilor. Nu întotdeauna se înelege de autoritile naionale c mai mult decât

cuantumul, firete, dezirabil mare, al sumei obinute de ele la cumprarea firmelor dectre întreprinztorii autohtoni sau din afar, conteaz, de fapt, cu mult mai mult, mai alesdin perspectiva profitabilitii punctuale i sociale, angajamentele ferme ale noilor  patroni cu privire la retehnologizarea întreprinderilor cumprate, meninerea, încondiii reciproc satisfctoare, a personalului, posibilitatea de penetrare, prinintermediul unei mrci cu prestigiu ridicat, a unor noi piee, etc. Mai putem, totodat,releva, c în nu puine situaii privatizarea s-a izbit de rezistene puternice, licenierilede personal antrenate de privatizarea firmelor de stat generând reacii, uneori violente, ale populaiei. Ale unei populaii neobinuit cu omajul îns obinuit cu o real proteciesocial, precum i cu cheltuielile sczute în ceea ce privete chiriile, transportul încomun, întreinerile locative, etc. De fapt, nici un întreprinztor strin, în mod normal, nu

se încarc i nu se va încrca cu astfel de susineri. De unde tentaia decidenilor naionalide a menine unele fapte i situaii economice în starea lor dinainte, pentru a evita crizele,îns acceptând întârzierea economic i lrgirea ecartului fa de Occident27.În pofida unor asemenea dificulti, i în domeniul privatizrii statele fostesocialiste au înregistrat progrese deloc neglijabile, firete, existând deosebiri importantei în acest sens de la un stat la altul. În toate fostele state socialiste a avut loc oprivatizare de mas, fr infuzie de capital - avându-se în vedere eforturile majorecomune ale "oamenilor muncii" în crearea "proprietii socialiste" - pentru aproximativ o

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 117/125

 

treime din valoarea acestei proprieti, exclusiv cea din agricultur, precum i o privatizare propriu-zis a celorlalte dou treimi din valoarea proprietii, pe obiective icu infuzie de capital, dup caz, autohton sau strin28. Oricum, în toate fostele risocialiste, mai mult de jumtate din activitile economice (industriale, de transport,27 Ibidem.

28 În România, în condiiile activitii a dou instituii create în acest scop, Fondul Proprietiide Stat iFondul Proprietii Private, asemenea procese s-au desfurat totui relativ lent, între proprietar i aciuniexistând un intermediar, "cupoanele". Pe urm instituia Fondului Proprietii de Stat a fostdeseori i public acuzat c frâneaz privatizarea ce-i revenea ca obiect, cea cu infuzie de capital, instituiaamintitdorind de fapt s-i perpetueze statutul i salariile comparativ ridicate ale funcionarilor si. Vezii DanPopescu, Idei economice în micare, Privatizarea în crochiu i Sal ariu mare,  sal ariu mic" ,

EdituraUniversitii Ecologice Bucureti - Deva i Editura Continent, Sibiu-Bucureti, 1998.132comerciale, etc.) este realizat în prezent de ctre firmele private, fie c este vorba defirme private noi, nou intrate pe pia, fie c este vorba de firme de stat care au fost apoi privatizate. S adugm reforma din agricultur, reîmproprietrirea fotilor proprietaridinainte de colectivizare, .a. Mai trebuie subliniat un fapt important: o reform aproprietii nu înseamn numai trecerea firmelor de la stat, publice, colective înproprietatea întreprinztorilor privai, un astfel de transfer reprezentând doardebutul unor transformri, ci neaprat punerea în oper a unui regim deproprietate economic cu o funcionare eficient. Evident c, i în acest sens

fundamental, condiiile luate în calcul la privatizare, respectarea lor întocmai, penalizareaefectiv a celor care nu le respect sunt elemente care dein un loc esenial.9.4.3. Constituirea i funcionarea instituiilor economiei de pia.i realizarea acestui obiectiv - component a Reformei a prezentat i prezint ungrad ridicat de dificultate, vdindu-se înc mari diferene de la un stat la altul, poziii mai bune ocupând tot Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, etc. De fapt, chiar i acolo unde"liberalizarea" s-a desfurat cu rezultate bune i unde pe domeniul "privatizrii" aufost fcui pai înainte, schimbrile instituionale au fost i sunt mai lente, relevânduse,odat mai mult, c "tranziia" nu va putea fi încheiat decât atunci când piaa sesprijin sau se va sprijini pe instituii caracteristice solide. Or, acestea îns, chiar dac aufost create, în bun parte nu funcioneaz înc cu randamentele ateptate. Este vorba

astfel de instituiile judiciare, de cele bancare, de instituiile pieei de capital, alepieei muncii, ale pieei resurselor (cu precdere, în domeniul externalitilor i bunurilor publice) .a.Bunoar, întrucât reforma instituiilor judiciare, a mecanismelor i regulilor respective de reglementare prezint înc întârzieri nu lipsite de importan, corupia29 adevenit un subiect de intens preocupare în nu puine state foste socialiste, cadru în care,din pcate, din nou România, economia sa se afl în "top". Pe urm, dei, cele maiavansate din statele reformatoare dispun de câteva bnci capabile s asigure servicii cel

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 118/125

 

 puin comparabile cu cele din rile cu venituri intermediare, pentru celelalte situaii o parte substanial din activele financiare se afl înc în bnci puin performante a cror activitate este, în bun msur, dictat nu de regulile pieei financiar-bancare, ci derealizarea unor interese oneroase. Practic, "mediocritatea" - în cel mai bun caz - amecanismelor prevzute pentru rambursarea datoriilor, a creditelor primite precum

i "lejeritatea" în a acorda credite de multe ori dup alte principii decât celeeconomice, relevându-se "micri" aproape certe în spaiul ceos al corupiei,complicându-se conflictele de interese cu componente altele decât cele caracteristice uneieconomii normale, limiteaz considerabil posibilitile unei finanri reale iprofitabile pentru firme. Practic, cele mai multe state - i România, din pcate, se afltot în "fa" - se izbesc de problema împrumuturilor nerentabile, ceea ce este evidentc plaseaz, deseori, autoriti "ovielnice" în situaii dintre cele mai dificile. S notmi domeniile fiscalitii, administraiei publice i descentralizrii bugetare, lipsite încde reglementri i instituii cu o funcionare profitabil individual i social, lipsite înc de29 Prof.dr.Nicolae Belli, Cor up ia l a români în  perioada de " tranziie" , Edit.Centrul deInformare i

Documentare Economic, Bucureti, 1999.133existena unor raporturi raionale între instituia statal i firme, între nivelul centrali cel regional al dezvoltrii - firete, raporturi care s-ar fi putut stabili cu o contribuiemai mare a Parlamentelor, a Consiliilor Constituionale, .a. Sunt i acestea secvene careîntregesc tabloul înc sensibil, debil, vulnerabil al funcionrii corespunztoare ainstituiilor economiei de pia.9.4.4. Reforma politicii sociale. Protecia social.Sunt probleme complexe pentru toate statele foste socialiste. Cu rezervele derigoare se poate, totui, afirma c, în afara introducerii alocaiei de omaj, într-o primetap - evident, i din lipsa mijloacelor, a resurselor corespunztoare - autoritile s-au

 preocupat mai puin de astfel de chestiuni. Se întâlnete în acest sens pentru mai multeri printre care din nou, în "frunte", se afl România, o agravare sensibil a srciei încondiii de austeritate, firete i bugetar. În situaiile actuale sunt tot mai greu deconstituit mijloacele necesare pentru a rspunde nevoilor unei populaii relativ mobilei în plus "industrializat", exclus îns, în cea mai mare parte, de la regimulprestaiilor sociale din partea autoritilor. Rata ridicat a omajului i închiderea încontinuare de firme, deopotriv cu creterea sigur a numrului de pensionari pân lanivelul unor raporturi total neperformante, la cote subunitare, între numrulsalariailor i cel al pensionarilor, raporturi din ce în ce mai pregnante, limitarea tot maidrastic a resurselor care pot "acoperi" protecia social complic posibilele rezolvri îndomeniu. S adugm "nostalgia" dup vechile rânduieli relativ importante la acest

capitol, nostalgie care alimenteaz o parte în cretere a populaiei. Se transform, astfel,însui tabloul politic al unor ri, acesta dobândind deseori trsturi insolite i - uneori -chiar insolente. În general, în faa unor asemenea realiti, în nu puine state - "firete", printre ele, de asemenea, România - se opun paleative de tipul "Reforma politicii socialeva reprezenta o înalt prioritate a viitorului".9.5. Sinteze i perspectiveCe rezultate efective s-au obinut pân în prezent în ce privete "tranziia" dinRomânia? Potrivit Raportului Anual de ar al Comisiei Europene - 200030 întocmit

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 119/125

 

de Comisia European pentru toate cele 13 state candidate în vederea aderrii* laUniunea European, în ultimul an în România se remarc " îmbuntirea treptat asituaiei macroeconomice în domeniul relansrii exporturilor, creterea real aPNB, reducerea deficitelor contului curent, onorarea tuturor obligaiilor financiareexterne". Cu toate acestea, "câtigurile realizate prin stabilizarea macroeconomic

rmân fragile datorit lipsei unui progres semnificativ privind reformelestructurale, mai ales în domenii precum: privatizarea i restructurarea marilor întreprinderi de stat perdante, arieratele din sectorul utilitilor publice, pieelefinanciare neoperaionale i lipsa impunerii disciplinei financiare". Mediul de afacerirmâne neatractiv - se mai arat în Raport - datorit incertitudinii legale, politice ieconomice, a unui sistem financiar nefuncional i neclaritilor privind dreptul de30 Ra port ul Anual de ar , Bruxelles, 2000, l oc. cit.

134 proprietate. În sintez, "România a realizat un progres prea modest în respectareacriteriului economic al unei economii de pia funcionale, capabile s fac fapresiunii concureniale din U.E.". Iat, dar, în baza acestor constatri, un câmp larg de

aciune profesionist, necesitatea unor aciuni apte s apropie ceva mai mult ara noastrde integrarea în U.E., un obiectiv, în prezent, înc destul de îndeprtat«Un tablou de ansamblu al lumii ne relev c economitii de pretutindeni, urmrescs limiteze, s elimine mecanismele care induc fluctuaiile - uneori vertiginoase iîntotdeauna imprevizibile - ale parametrilor economici. Inflaia i omajul generalizatridic îns întrebarea: puterea public nu poate totui asigura, în condiii satisfctoare deeficien pentru agentul privat, creditele necesare creterii gradului de ocupare saureducerea nivelului impozitelor pentru stimularea investiiilor? Cu alte cuvinte, nu poaterezolva aceast putere public i o mai bun stimulare a ofertei? În decursul anilor '960, încurajarea cererii de ctre statele europene în general a obinut succese impresionanteîn lupta împotriva crizelor economice, a unor fluctuaii duntoare. Instituia statal a

avut rolul su astfel. Cum rezultatele nu au fost decât temporare, în decursul anilor '990mai multe state ale lumii au început o politic orientat spre ofert, spre stimulareaîntreprinztorilor i relansarea investiiilor, cu reducerea impozitelor i a taxelor, a unor cheltuieli publice, etc. Rezultatele au fost, cu puine excepii, la nivelul ateptrilor. Nu s-a oferit, îns, în nici unul din cazuri, rspunsul la întrebarea pe careeconomistul american (de origine canadian), John Kenneth Galbraith a ridicat-o încartea sa "Era abundenei (opulenei)": dac o cretere suplimentar a producieieste oare rezonabil mai ales însoit de creterea polurii pe care ea o induce?Întrebare care a rmas înc i astzi fr un rspuns tanant. Este îns posibil s nici nu poat fi dat un rspuns tranant la aceast întrebare, ci numai un rspuns nuanat,influenat de aciunea variat a numeroi factori. Oricum, toate acestea în cadrul

stimulativ i definitoriu al economiei de pia, evident, acceptându-se mai multe dinvariantele ei i validându-se sperana c rile central i este europene ca i alte statefoste comuniste, vor putea - pe aceast cale a economiei de pia - s se integreze cât mairepede în comunitatea economico-financiar a naiunilor occidentale.Ce au spus i ce spun îns unii dintre marii economiti al lumii, mai muli dintreei laureai al "Premiului Nobel pentru Economie" (instituit numai din 1969) cu privirela ce i cum vor fi sistemele economice ale viitorului31, care vor integra, de altfel, ifostele state "socialiste"?

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 120/125

 

� Austriacul Joseph Schumpeter (1883-1950) a formulat teoria" întreprinztorului dinamic", acela care stimuleaz dezvoltarea economic inovândfr încetare (noi produse, noi tehnologii, .a.). Integrarea în economie a unor asemeneainovaii se poate realiza prin impulsuri investiionale, sprijinite de stat, materializate înapariia i dezvoltarea unor sectoare i ramuri industriale, economice, pân atunci

necunoscute, i în dispariia altora, epuizate, cea ce elimin considerabil din risculrecesiunii.� Britanicul John Maynard Keynes (1883-1946) contest faptul c piaavegheaz prin ea însi pentru a asigura o bun ocupare a forei de munc, obiectiv cetrebuie "garantat" prin programe puse în oper de ctre stat i finanat prin împrumuturi("deficit spending"). Dup Keynes, creterea puterii de cumprare a publiculuiconstituie factorul capabil s relanseze i s dinamizeze economia.31 Le Bilan de XXe siecle, loc.cit.135� Americanul John Kenneth Galbraith (1908). Acest mare analist al"societii abundenei" preconizeaz limitarea creterii economice pentru a se ajunge

la un echilibru social. Pentru Galbraith, societatea abundenei nu produce (nu trebuie s produc) atât pentru a acoperi cererea i nevoile ci mai mult pentru a menine gradul bunde ocupare a forei de munc.� Americanul Wassily Leontief (1906). Inspirându-se evident de la fiziocratulfrancez din secolul XVIII, Francois Quenay, a construit un "tablou economic" aleconomiei Statelor Unite, numit "Balana legturilor între ramuri". Economiaamerican este astfel descris ca un sistem integrat de transferuri reciproce existent între activitile de producie, de consum i de distribuie i în care fiecare sector absoarbe produsele obinute în alte sectoare. Este adept al unei anume corelri adezvoltrii macro.� Americanul Milton Friedman (1912). În "Capitalism i libertate" el critic

"Statul social" i afirm c economia de pia este capabil prin ea însi, prinautomatismele ei reglatoare, s elimine omajul fr intervenia puterilor publice,atunci când acestea îi concentreaz eforturile asupra luptei contra inflaiei i asupracontrolului distribuiei masei monetare.� Americanul Arthur Laffer (1942), creatorul faimoasei "curbe Laffer",devenit simbolul economiei ofertei. A. Laffer opiniaz c urmare a unei creteri aimpozitelor se atinge o "limit critic" dincolo de care contribuiile astfel nu potdecât s scad dup cum este valabil i procesul invers.Iat, dar, suficiente teze i idei care relev complexitatea procesului de dezvoltare,a terapiilor utilizate atunci când apar dezechilibre, vdindu-se, odat mai mult, rolul pozitiv al analizelor de caz i nu al unor modele general valabile.

 Bi b

liografie:� Pierre Accoce, dr. Pierre Rentchwich, Aceti bol navi care ne g uverneaz ,àEditura Tribuna, Craiova, 1993� Prof. dr. Nicolae Belli Cor up ia l a români în  perioada de ³Tranziie´ EdituraCentrul de Informare i Documetare Economic, Bucureti, 1999.� Glen Blankenship, Christopher Brown, Julia - JohnsonWhite, Louisa Moffit ,Daniel Pape, Russia and the Other  F ormer Soviet Re publ ic s in Tran sition, TheSouthern Center for International Studies, Atlanta, Georgia, 1998.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 121/125

 

� Joelle Berlange, Fayet et Gert Woerner, Bodo Harenberg, Lieven Strouye,etc., Le Bil an deXXe  siecl e, Edit Harenberg, Bruxelles, 1992.� *** Economie applique, Tome XLII, Presses Universitaires de Grenoble, nr.1/1989.� *** Geographie et Mutations Po1itiques en Europe de l¶Est, Colloque, Bruxelles

1991.� *** Raportul annual de ar al Comisiei Europene, Bruxelles, 2000.� *** Rapport annuel sur le deveioppernent dans le monde, Banque mondiale,1998.� *** Pays d¶Europe Centrale et Orientale et ex URSS, Transition: etat de lieux,Problemes economiques, nr. 2490, 15 octombre, 1996.136� Dumitru Moldovan ³Tranziia´: interde pendena tran s f ormril or  si stemice i aintegr rii în economia mondial , Editura Academiei de Studii Economice aMoldovei, Chiinu, 1997.� Catherine Sammary, Barbara Despinez Yachowska, Etat. Pro priete et Ra port 

Sociaux en Tran sition, Rusie, Pol ogne, Hongrie, JMSECO+LNRS, Paris, 1992.� Dan Popescu, URSS aciuni i  pârghii pentr u real izarea obiectivel or cal itative

al e dezvol t rii, Revista Economic, nr.31/1987.� Dan Popescu, Cetatea Liber  , La Tbilisi i Signahia - economie i cultur i ÎntreKaraul i Peresiroica, Editura Continent, Sibiu-Bucureti, 2000.� Dan Popescu, P ulsul economic al  lumii, ³Tribuna´, Sibiu, 14 decembrie 2000.� Dan Popescu, Idei economice în micare, Privatizarea în crochiu i Salariu mare -salariu mic, Editura Universitii Ecologice Bucureti - Deva i Editura Continent,Sibiu-Bucureti, 1998.� Dan Popescu (sub coordonarea), Integrarea euroat l antic i dezvol tarea

economic , Studii economice, Editura Economic, Bucureti, 1999, vezi mai ales

i Christian Vandermotten, Lµevolution de s di sparite s Regional e s en E uro pe iW1adimir Andreff, The Gl obal Strategy o f M ul tinational Cor  poration s and their  A sse ssment o f Ea stern E uro pean and C.I.S. Countri s , etc.� Dan Popescu, La coo peration dan s l ¶agricul t ure roumaine, 1945-196 5:  proce ssus et reverberation dan s l e tem ps , Twelfth International Economic HistoryCongress, Sevila, 1998, Sesion B 13, 2nd Part, University Economics, Prague,Faculty of Economics and Public Administration 1998.� Dan Popescu, Jurnal economic, Editura Continent, 2007 Întrebri recapitulative, teme de referate i studii de caz 1. Care sunt principalele dificulti ale tranziiei i cum au fost surmontate?2. Teorii al tranziiei: convergene i divergene.

3. România: liberalizare, proprietate i instituii.4. România în tranziie ± studiu comparativ în context est-european.5. Ce presupune statutul de Äeconomie de pia funcional´ i care au fostelementele luate în considerare de ctre Uniunea European pentru încadrareaeconomiei româneti în aceast categorie?T este gril i probleme1. ÄTerapia de oc´ presupune:a. efectuarea rapid a tuturor transformrilor integrate tranziiei;

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 122/125

 

 b. transformarea treptat a economiei;c. meninerea proprietii de stat;d. reconstrucia treptat a economiei de pia.2. Care dintre urmtoarele ri au adoptat o terapie gradual de trecere la economiade pia:

a. Polonia; b. China;137c. Germania;d. Japonia.3. Care sunt principalele etape de tranziie la economia de pia:a. Liberalizarea preurilor; b. Reforma proprietii;c. Reducerea omajului;d. Crearea instituiilor economiei de pia.138

TESTE DE AUTOEVALUARETe st 1 

I. 1. Etapele tranziiei la economia de pia2. Caracterizai comparativ aciunile i obligaiunile3. Reprezentai grafic dinamica echilibrului pe piaa monetar.II. Încercuii rspunsul corect:1. În intervalul t0 ± t1 masa monetar crete cu 15%, în condiiile în care viteza derotaie a banilor rmâne constant, la nivelul v0 = 3, iar cantitatea de bunuritranzacionate crete cu 7%. tiind c în t0 masa monetar era de 60 mld, iar cantitatea de bunuri tranzacionate pe pia era de 150 mil buci, nivelul preurilor, puterea de cumprare a unitii monetare i puterea de cumprare a

masei monetare au urmtoarea evoluie:A. Crete cu 7,4%, scade cu 6,9%, crete cu 7%;B. Crete cu 15%, crete cu 7%, scade cu 5%;C. Scade cu 6,9%, crete cu 7%, crete cu 7,5%;D. Crete cu 7,6%, crete cu 6%, scade cu 7%.2. Populaia ocupat într-o ar este de 22 mil. persoane, iar rata omajuluideterminat la populaia ocupat este de 15%. În anul urmtor, numrul de omeriscade cu 1,5 mil. iar rata omajului scade cu 40%. Populaia ocupat atingenivelul de:A. 15 mil.;B. 18 mil.;

C. 20 mil.;D. 22 mil.3. Inflaia importat într-o ar este mai mare atunci când:A. Cererea de bunuri importate este elastic;B. Cererea de bunuri importate este inelastic;C. Oferta de bunuri importate este elastic;D. Oferta de bunuri importate este inelastic.4. Msurile care contribuie direct la restrângerea masei monetare fac parte din

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 123/125

 

categoria msurilor:A. De aprare sau protecie a agenilor economici împotriva inflaiei;B. De diminuare i control al inflaiei;C. De cretere a cantitii de bunuri de pe pia;D. De diminuare a inflaiei importate.

5. omajul cauzat de crize i conjuncturi defavorabile, trectoare care se repet laanumite intervale de timp desemneaz:A. omajul structural;139B. omajul tehnologic;C. omajul natural;D. omajul ciclic sau conjunctural.6. Care dintre urmtorii indicatori nu pot avea valoarea zero în economia real:A. Rata omajului;B. Productivitatea marginal a capitalului;C. Rata inflaiei;

D. Coeficientul de elastitate a cererii în funcie de venit.7. Într-o economie care nu are relaii cu exteriorul, suma dintre consumul personal,cheltuielile guvernamentale i investiiile nete reprezint:A. PGB;B. PNN;C. VN;D. PIN.8. Principala diferen între aciuni i obligaiuni se refer la faptul c:A. Aciunea reprezint un drept de proprietate, în timp ce obligaiuneaeste o fraciune dintr-un împrumut;B. Aciunea asigur un venit fix în timp ce obligaiunea asigur posesorului

un venit variabil;C. Aciunea are o durat de via limitat, în timp ce obligaiunea are duratde via nelimitat;D. Aciunile pot fi tranzacionate pe piaa primar i pe piaa secundar, întimp ce obligaiunile se tranzacioneaz numai pe piaa primar.9. Care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la cererea i oferta de munc suntadevrate:a. Oferta de munc se formeaz într-o perioad îndelungat; b. Cererea de munc provine de la persoanele neocupate, aflate încutarea unui loc de munc;c. Cererea de munc este mai puin cuprinztoare decât nevoia

de munc;d. Oferta de munc are la baz procese demografice.A. (b,c) B. (a,b,c,d) C. (a,c,d) D. (b,c)140Te st 2I. 1. Bncile i rolul lor în economia de pia2. PIB ± coninut, metode de determinare, tipologie3. Inflaia importat.

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 124/125

 

II. Încercuii rspunsul corect:1. Indicatorul care arat cu cât crete consumul la o cretere cu o unitate a venituluieste:A. c';B. c;

C. C;D. C.2. Potrivit definiiei Biroului Internaional al Muncii, nu sunt considerai omeri:A. Persoanele concediate care nu au alt loc de munc;B. Persoanele ocupate parial sau sezonier aflate în cutarea unui loc demunc;C. Absolvenii de învmânt superior în cutarea unui locde munc;D. Pensionarii care doresc s munceasc i nu îi gsesc n loc de munc.3. omajul ciclic sau conjunctural este determinat de:A. modificarea structurii economiei pe activiti, ramuri i subramuri;B. înlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi;

C. crize i situaii defavorabile, care se repet la intervale de timp mai lungi saumai scurte;D. nici un rspuns nu este corect.4. Menionai msurile care se iau în condiiile unui boom economic prelungit:a. restriciile suplimentare la acordarea de credite; b. reducerea fiscalitii;c. majorarea ratei dobânzii;d. reducerea ratei dobânzii;e. emisiunea suplimentar de moned.A(a,c) B(a,d) C(c,e) D(b,d)5. Dac economia se afl în faza de recesiune i rata dobanzii a atins nivelul

Äcapcanei lichiditii´, din perspectiva politicilor anticiclice bazate pe cerere, serecomand:A. reducerea ratei dobânzii;B. creterea cheltuielilor publice;C. reducerea cheltuielilor publice;D. reducerea fiscalitii.6. Dreptul de a emite bani scripturali este un atribut al:141A. bncilor centrale, naionale;B. tuturor instituiilor bancare;C. parlamentului;

D. guvernului.7. Populaia activ disponibil în raport cu populaia ocupat:A. este mai mic;B. este mai mare;C. nu se poate vorbi de nici o corelaie între ele;D. se afl într-un raport de egalitate.8. Tranzaciile la vedere efectuate la bursa de valori presupun:A. schimbul titlurilor pe bani în momentul tranzaciei, la cursul afiat;

5/9/2018 48165947 Curs Macroeconomie 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/48165947-curs-macroeconomie-2010 125/125

 

B. schimbul titlurilor pe bani la un curs stabilit anterior;C. schimbul titlurilor în dou momente, decalate în timp;D. convenirea cursului i a datei la care se va efectua tranzacia.9. Are un caracter inflaionist:A. creterea costurilor determinat de creterea calitii bunurilor;

B. creterea preurilor determinat de creterea calitii bunurilor;C. creterea salariilor determinat de creterea productivitii muncii;D. nici un rspuns nu este corect.142Grile de evaluare i rspunsuriTest 1Subiect I ± 1. 1,5 p2. 1,5 p3. 1,5 pSubiect II ± 0,5 x 9 = 4,5 p.Rspunsuri: 1A, 2C, 3B, 4B, 5D, 6A, 7D, 8A, 9C

Total: 4,5 p + 4,5 p + 1 p oficiu = 10 pTest 2Subiect I ± 1. 1,5 p2. 1,5 p3. 1,5 pSubiect II ± 0,5 x 9 = 4,5 p.Rspunsuri: 1A, 2D, 3C, 4A, 5A, 6B, 7B, 8A, 9DTotal: 4,5 p + 4,5 p + 1 p oficiu = 10 pAplicaiiRecomandri bibliografice:1. *** , Teste gril pentru examenul de licen, Editura Continent, 2006

2. Silvia Mrginean (coordonator), Lucian Belacu, Rzvan erbu, CristinaTnsescu, Cosmin Tileag, Bianca Truan, Adrian ran-Moroan,Teste gril de economie, Editura ULBS, 20043. Cristina Tnsescu, Silvia Mrginean, Economia ± un demers pragmatic ± teste de economie, Casa de Pres i Editur Tribuna, 2004