46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

32
http://www.ebooksread.com/ CETATEA SOARELUI Un Dialog poetic intre Marele Maestru al Cavalerilor Ospitalieri si un Capitan de Mare Genovez oaspetele sau de Tommaso Campanella G.M. Acum spune-mi te rog, ce s-a intimplat in acea calatorie? Capt. Tocmai ce am relatat cum am ratacit prin intreaga lume. In cursul calatoriei am ajuns la Taprobane si am fost obligat sa debarc intr-o regiune in care de teama bastinasilor, am fost nevoit sa ramin ascuns in padure. Cind am parasit acest loc am descoperit ca ma gaseam intr-o cimpie deschisa, ce se intindea pe-o mare suprafata, intr-un tinut situat imediat dupa ecuator. G.M. Si ce s-a intimplat aici? Capt. M-am trezit in mijlocul unei multimi de barbati si femei inarmati, multi dintre ei nici nu intelegeau limba noastra si indata ce m-au descoperit, m-au condus la Cetatea Soarelui. G.M. Spune-mi ceva despre planurile dupa care este construita aceasta cetate si despre modul cum este ea guvernata? Capt. Cea mai mare parte a cetatii este construita pe o colina inalta, ce se ridica in mijlocul unei vaste cimpii, dar citeva din inelele sistemului sau de aparare se prelungesc departe, dincolo de baza colinei, care este de o asemenea marime, incit diametrul cetatii are mai bine de doua mile, astfel incit circumferinta sa poate ajunge la cca. sapte mile. Tinind totusi seama, de faptul ca ea poarta forma arcuita a muntilor, ceea ce inseamna ca diametrul cetatii este in mod real mult mai mare decit daca ea ar fi fost ridicata pe un teren plan. Cetatea este divizata in sapte inele sau cercuri imense ce poarta numele celor sapte planete, iar comunicarea intre un inel si celelate, este realizata prin intermediul a patru strazi, pazite de patru porti, ce privesc catre cele patru puncte cardinale. Mai mult inca, planul cetatii este astfel realizat, incit daca primul inel a fost luat cu asalt, trecerea la asediul celui de-al doilea inel sa impuna cu necesitate cheltuirea unei cantitati duble de energie; si a unei mase de energie inca si mai mare, pentru asediul celui de-al treilea inel; iar pe masura ce acesta avanseaza, forta si energia

Transcript of 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

Page 1: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

http://www.ebooksread.com/

CETATEA SOARELUI

Un Dialog poetic intre Marele Maestru al Cavalerilor Ospitalieri si un Capitan de Mare Genovez oaspetele sau

de Tommaso Campanella

G.M. Acum spune-mi te rog, ce s-a intimplat in acea calatorie?

Capt. Tocmai ce am relatat cum am ratacit prin intreaga lume. In cursul calatoriei am ajuns la Taprobane si am fost obligat sa debarc intr-o regiune in care de teama bastinasilor, am fost nevoit sa ramin ascuns in padure. Cind am parasit acest loc am descoperit ca ma gaseam intr-o cimpie deschisa, ce se intindea pe-o mare suprafata, intr-un tinut situat imediat dupa ecuator.

G.M. Si ce s-a intimplat aici?

Capt. M-am trezit in mijlocul unei multimi de barbati si femei inarmati, multi dintre einici nu intelegeau limba noastra si indata ce m-au descoperit, m-au condus laCetatea Soarelui.

G.M. Spune-mi ceva despre planurile dupa care este construita aceasta cetatesi despre modul cum este ea guvernata?

Capt. Cea mai mare parte a cetatii este construita pe o colina inalta, ce se ridicain mijlocul unei vaste cimpii, dar citeva din inelele sistemului sau de aparare seprelungesc departe, dincolo de baza colinei, care este de o asemenea marime, incit diametrul cetatii are mai bine de doua mile, astfel incit circumferinta sa poate ajunge la cca. sapte mile. Tinind totusi seama, de faptul ca ea poarta forma arcuita a muntilor, ceea ce inseamna ca diametrul cetatii este in mod real mult mai mare decit daca ea ar fi fost ridicata pe un teren plan.

Cetatea este divizata in sapte inele sau cercuri imense ce poarta numele celor sapte planete, iar comunicarea intre un inel si celelate, este realizata prin intermediul a patru strazi, pazite de patru porti, ce privesc catre cele patru puncte cardinale.Mai mult inca, planul cetatii este astfel realizat, incit daca primul inel a fost luat cu asalt, trecerea la asediul celui de-al doilea inel sa impuna cu necesitate cheltuirea unei cantitati duble de energie; si a unei mase de energie inca si mai mare, pentru asediul celui de-al treilea inel; iar pe masura ce acesta avanseaza, forta si energia

Page 2: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

asediatorilor ar trebui sa se dubleze pentru fiecare inel; astfel incit acela care si-ar dori sa captureze intregul oras, va trebui sa-l asedieze de sapte ori succesiv.

Insa din punctul meu de vedere, consider ca nici macar primul zid nu ar putea fiocupat, caci pe cit de groase sint intariturile zidurilor, pe atit de fortificati sintparapetii, cu santuri de apa si turnuri inzestrate cu tunuri de aparare.

Cind am fost adus prin poarta de nord (care este inchisa cu o usa de fier in asafel lucrata incit poate fi ridicata, lasata jos si blocata in cel mai usor mod cuputinta, ce-i confera o si mai mare rezistenta printr-un mecanism extraordinarcare asigura protectia marginilor sale ce aluneca de-a lungul unor stilpi masivi),am observat ca distanta dintre primul si cel de-al doilea zid, este de saptezeci depicioare latime. De aici pot fi zarite palate impunatoare legate de zidul celuide-al doilea dispozitiv de aparare, in asa maniera, incit toate formeaza un singurpalat. Puntile de trecere se afla la jumatatea inaltimii palatelor si sint mentinutein jurul intregului inel de fortificatii. Aici exista galerii ridicate deasupra podurilorde trecere, ce cuprind coloane puternice ce inchid arcadele asemeni peristiluluisau coridoarelor exterioare ale minastirilor, ce sint imprejmuite la exterior cu boltearcuite si coloane de sustinere.

Aceste palate nu au nicio intrare situata la nivelul inferior podurilor, cuexceptia unui pasaj interior, format dintr-un perete concav, prin intermediul caruiase face trecerea directa catre partea inferioara a cladirii. Cele mai inalte culmisint atinse de treptele de marmura ce conduc la galeriile de promenada dininterior, construite intru-totul asemanator celor situate la exterior. Urmind acestparcurs, se poate ajunge la incaperile situate la nivelul cel mai inalt al cladirii,ce ofera perspectiva unui spatiu mirific, cu ferestre dispuse pe planurile convexesi concave, oferite de peretii despatitori. Camerele sint separate prin peretiinteriori decorati somptuos. Zidurile de exterior, sau cele convexe din fortificatiaunui inel, au o latime de aproximativ opt palme; cele concave au trei palme, intimp ce zidurile interioare au o palma, sau poate o palma si jumatate in grosime.Parasind acest prim inel ajungem la al doilea loc deschis, mai ingust cu aproapetrei pasi decit primul. Apoi primul zid al celui de-al doilea inel este desavirsitdecorat in partea superioara, dar si la nivelul inferior, cu galerii similare, destinaterondului garnizoanei si este protejat de un alt zid interior, ce imprejmuiestepalatele. Ele sint deasemenea fortificate cu peristiluri similare, cu arcadelesprijinite in partile cele mai joase de coloane de marmura, ce privite de sus, asacum sint asezate de jur imprejurul aleilor ce duc spre cladirile de la etajelesuperioare, ofera un minunat tablou. Ce se continua mai departe in zare, urmindaceiasi linie, cu spatii asemanatoare si ziduri duble ce inlantuie palatele decoratecu galerii de acces, prelungite de-a lungul liniei de exterior cu arcade sprijinitede coloane, pina ce este atins cel din urma circuit prin spatiul intermediar deacces, ce se afla intotdeauna asezat pe un plan deschis.

Dar odata ce au fost trecute cele doua porti, cea aflata in limita exterioara azidurilor si cea ascunsa de intreg sistemul de fortificatii ce apara zidurileultimului inel, se profileaza un urcus realizat prin intermediul unor trepte, in asamaniera asezate, incit ascensiunea de-abia este simtita; intrucit evolutia lui estepiezise si treptele urmeaza unele dupa altele intr-o succesiune continua, avind oinaltime aproape imperceptibila. In virful acestei coline se gaseste o cimpielarga, iar in mijlocul ei se ridica un templu construit cu o maiestrie desavirsita.

Page 3: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

G.M. Spune, te rog! Spune! Sint mort de curiozitate sa aud mai mult.

Capt. Templul este construit in forma unui cerc si desi nu este inconjurat de ziduride aparare, este sprijinit de coloane solide grupate intr-un mod nemaipomenit.Un dom de mari dimensiuni se ridica in centrul sau, sau la pol si se continua inexterior cu o mica bolta, deasupra careia este inserat un spatiu deschis, situatchiar deasupra altarului. Exista un singur altar aici, construit in mijlocul templuluisi inconjurat de jur imprejur de coloane. Templul este asezat pe un spatiu, ce intotal insumeaza ceva mai mult de 350 de pasi. In exteriorul lui, arcadele se intindaproximativ opt pasi in afara, de la capatul ultimei coloane, in timp ce coloaneledin exterior sint ridicate la numai trei pasi departare de la zidul ce se ridica vertical,astfel inaltat, incit sa-i ofere cea mai mare trainicie. Intre acestea si primelecoloane, exista galerii splendid pavate, iar in angrenajul zidului impodobit cu unnumar mare de porti largi exista banci imobile, in asa fel plasate intre coloanelede interior de aici, incit creaza senzatia ca pe ele ar fi sprijinit intregul edificiu.Nu lipsesc insa nici bancile portabile, ce exista intr-un numar destul de mare si sint impodobite cu o mare maiestrie artistica. Sub altar nu se poate distinge nimicaltceva, cu exceptia unui glob imens, pe care este pictata bolta cereasca si unalt glob, o reprezentare a pamantului. Mai departe, pe bolta domului, pot fi distinsetoate astrele cerului, infatisate de la prima, pina la ultima magnitudine, cu numele lor proprii si puterea de-a influenta lucrurile terestre, ce sint marcate in trei mici strofe pentru fiecare din ele.

Aici sint reprezentati polii, iar in cercuri mai mici sau mai mari, este redatalatitudinea ce corespunde acelor parti ale boltei ceresti; dar aceasta nu esterealizata perfect, deoarece in partea inferioara nu exista un perete care sa fiesituat aici. De alminteri, ele par sa fie concepute intr-o anumita relatie cu globuriledin altar. Pavajul templului este luminat de pietre pretioase. Cele sapte lampide aur ce sint atirnate si ard aici poarta numele celor sapte planete.

In virful grandioasei constructii sint plasate citeva camere splendide dedimensiuni mici, ce inconjoara un mic dom, iar in spatele spatiului existentdeasupra boltelor dintre coloanele de la exterior si din interior, sint amplasatenumeroase camere, unele de mici dimensiuni, altele spatioase, unde locuiesc un numar de patruzeci si noua de preoti si ofiteri apartinind ordinului religios.

Deasupra domului cel mic se proiecteaza un steag indicator fixat permanentpe un pilot rotitor, aratind in acest fel directia in care sufla vintul. Steagul estemarcat cu treizeci si sase de figuri si in functie de acestea, preotii pot distingediferitele tipuri de vinturi ce se abat deasupra regiunii de-a lungul intregului an sicare vor fi schimbarile climatice ce se vor petrece pe mare si pe uscat. Mai mult,sub acest steag se afla intotdeauna o carte, ale carei literele sint inscrise in aur.

G.M. Nobile cavaler, te rog sa-mi explici intregul lor sistem de guvernamint,pentru ca sint nerabdator sa-l aflu.

Capt. Cel mai inalt cirmuitor in mijlocul lor este un preot, dupa numele sau Hoh,desi ar trebui sa il numim Metafizica. El este capetenia aflata deasupra tuturor,atit in materie temporala, cit si spirituala si toate procesele, atit cele comerciale,cit si cele judiciare, sint rezolvate de el, ca singura autoritate suprema. In acest

Page 4: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

scop este asistat de trei principi cu puteri egale -si anume, Pon (Ratiunea), Sin(Pacatul) si Mor (Spiritul) ---, dar in limba noastra ii vom numi Puterea, Intelepciuneasi Dragostea. Puterii, ii sint atribuite toate chestiunile ce tin de declararea razboiuluisi instaurarea pacii. Preocuparile sale se indreapta spre arta militara si imediatapoi el se afla in serviciul Metafizicii, el este cel ce guverneaza asupra tuturorafacerilor de natura razboinica. Este guvernatorul magistratilor militari si al soldatilor si are in sarcina sa inzestrarea cu echipament militar, munitie, intretinereafortificatiilor, declansarea furtunii razboiului asupra diferitelor teritorii, precum si realizarea lui si are in subordinea sa mestesugarii, fierarii si pe toti cei care prin natura meseriei lor se afla in conexiune directa cu afaceri de acest gen.

Intelepciunea este cea care guverneaza artele liberale, mecanica, stiintele, impreuna cu intregul corp al magistratilor si doctorilor apartinind diferitelor ramuri oferite de disciplinele de invatamint. Toti doctorii ce exista aici se afla sub controlul sau direct. Ei sint reprezentati de: un doctor numit Astrologia, un al doilea, Cosmologia; al treilea, Aritmetica; al patrulea, Geometria; al cincelea, Istoriografia; al saselea, Poezia; al saptelea, Logica; al optulea, Retorica; alnoulea, Gramatica; al zecelea, Medicina; al unsprezecelea, Fiziologia, aldoisprezecelea, Politica; al treisprezecelea, Etica. Ei poseda doar o singuracarte pe care o numesc Filozofia si aici sint inscrise toate stiintele, intr-ominunata concentrare si fluenta a exprimarii. De aici le citesc cetatenilor, potrivitobiceiului Pitagoreenilor. Intelepciunea are sarcina de-a impodobi cu cele maifrumoase picturi zidurile de interior si exterior, pe cele mai inalte, dar si pe celemai joase dintre ele; si obligatia ca toate stiintele sa fie pictate intr-o admirabilamaniera. Pe peretii templului si pe cupola domului, care este lasata jos atunci cind este adresata o cerere in acest sens preotilor, unde dainuie sunetul vocii sale imprastiat difuz pentru a zbura mai departe catre ascultatori, sint pictateastrele celeste, aflate in diferitele grade de magnitudine, conform puterii simiscarii fiecareia dintre ele, iar toate acestea sint exprimate separat in cuvinte,prin intermediul a trei mici strofe.

Pe zidul interior al primului circuit, sint pictate cu mare acuratete toate figurilematematice, aflate aici in numar mult mai mare, decit cele pe care le-a descoperitArhimede sau Euclid; reprezentate simetric, impreuna cu cu cea mai ingrijitaexplicatie ce le poate descrie, scrisa alaturi, pentru fiecare dintre ele, intr-un micvers. Aici sint declaratiile, definitiile, etc. Pe zidul convex de la exterior, este undesen imens reprezentind pamintul in intregul sau, redat intr-o singura perspectiva.El este urmat de o serie de tablite asezate in afara lui, in care pentru fiecare taraseparat sint descrise uzantele publice si private, legile, originea si forta locuitorilorei si alfabetele utilizate de diferitele popoare; toate acestea pot fi vazute zugravitepe zidurile acestei Cetati a Soarelui.

In interiorul celui de-al doilea circuit, cum s-ar zice, in cel de-al doilea inel ceinconjoara cetatea, pot fi vazute picturi ce reprezinta toate tipurile de pietre,obisnuite si pretioase, de minerale si metale, dar este totodata asezat aici si unmic exponat din insusi metalul reprezentat, impreuna cu explicatiacorespunzatoare pentru fiecare metal sau piatra, prin care sint descrise in douamici versuri. In partea de exterior a zidului, sint reprezentate toate marile, riurile,lacurile, toate cursurile de apa ce exista pe suprafata pamintului; sintreprezentate deasemenea, vinurile, uleiurile si diferitele lichide, impreuna cusursele de unde ele sint extrase, de calitatea si de puterea lor. Deasupra arcadelor,

Page 5: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

sint asezate vase incastrate in zid, pline cu lichide, avind de la un an pina la treisute de ani vechime, cu ajutorul carora sint tratate toate bolile. Grindina sininsoarea, furtunile si descarcarile electrice si orice altceva exista in aer, sintreprezentate prin figuri si explicate prin citeva mici versuri. Locuitorii acelei cetati,poseda arta reprezentarii in piatra a tuturor fenomenelor ce au loc in aer, ca:vintul, ploaia, furtuna si curcubeul, etc.

Pe zidul interior al celui de-al treilea circuit, sint zugravite toate familiile de arborisi ierburi, iar in exteriorul arcadelor sint vase de ceramica in care se afla cite unexemplar din fiecare planta ce exista pe pamint. Alaturi de aceste exponate sintinserate note explicative prin care sint descrise: locul unde au fost descoperitepentru prima data, care este puterea si natura lor, asemanarea ce exista intrecorpurile celeste si metalele, intre partile corpului uman si a lucrurile ce exista inmare, ca si modul de utilizare in medicina, etc. Pe zidul exterior sint pictate toatespeciile de pesti descoperite in riuri, lacuri si mari, aspectul si valoarea lor,modul cum se reproduc, cum sint ademeniti si cum traiesc, scopul pentru carefiecare dintre ei exista in lume si foloasele ce le aduc omului. Mai departe sintzugravite reprezentarile corpurilor celeste si terestre, produse atit de natura cit siprin intermediul artei atinse de om, in asa fel executate incit am ramas surprinscind am vazut un peste ce arata ca un episcop, unul asemeni unui lant, altulasemanator unui corset, un al patrulea sub forma unui cui, un al cincelea avindforma de stea si alte imagini asemanatoare reprezentind aceste lucruri ce existain mijlocul nostru, fiind deplin dovedite in acelasi timp, relatiile de rudenie ceexista intre fiecare din aceste cazuri. Pot fi vazute aici diferite exemplare, unarici de mare, un peste purpuriu cu cochilie, meduze, tot ceea ce apele lumiiposeda demn de-a fi cunoscut, toate sint reprezentate aici prin cele maiminunate forme ale desenului si picturii.

Pe cel de-al patrulea zid exterior sint pictate diferitele specii de pasari, cu naturalor, marimea, obiceiurile, coloritul, modul de viata, etc.; si singura pasarePheonix existenta in lume se afla in posesia locuitorilor acestei cetati. Inexteriorul zidului sint infatisate toate speciile creaturilor taratoare, viermi, serpi sidragoni; insectele, mustele, tantarii, carabusii, etc., in diferitele lor stadiievolutive, puterea veninurilor si utilizarea lor si multe alte legaturi ce exista,la care eu sau voi, cu greu ne-am putea gindi.

Pe cel de-al cincelea zid interior sint toate animalele de mari dimensiuni depe pamint, atit de multe la numar, incit veti ramine de-a dreptul surprinsi. Pentru ca intr-adevar, noi nu cunoastem nici a mia parte din ele; pe zidul exterior sint zugravite portrete de animale in dimensiuni uriase, caii in mod special; pe cit de numeroase sint rasele acestor nobile animale, pe atit de frumoase sint formele in care le-au expus, intr-un mod atit de inteligent!

Pe cel de-al saselea zid interior sint pictate toate artele mecanice, impreuna cuciteva din instrumentele specifice si modul in care sint intrebuintate de diferitelenatiunii ale lumii. Alaturi, este consemnat prestigiul de care se bucura fiecaredintre ele si numele celor citiva inventatori ce le-au dat nastere. Pe exterior sintzugraviti toti inventatorii apartinind diferitelor stiinte, cei care au pus bazele arteimilitare, dar si principalii legislatori. Aici i-am vazut pe Moise, Osiris, Jupiter,Mercur, Lycurg, Pompilius, Pithagora, Zamolxis, Solomon, Charonadas,Phoroneus, si multi, multi, altii. Ei il situeaza la acelasi nivel si pe Mahomed, cu

Page 6: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

toate ca pastreaza anumite rezerve, considerindu-l un legislator sordid si fals. Incea mai respectabila pozitie am vazut imaginea lui Isus Christos si a celordoisprezece Apostoli pe care ii considera a avea pe deplin meritul de-a fi situatiin virful ierarhiei. Printre figurile oamenilor i-am zarit pe Cezar, Alexandru celMare, Pyrrus, si Hanibal, situati printre locurile de frunte; si alti eroi celebri prinfaptele lor in slujba pacii si in arta razboiului, in special eroii Romei, sint zugravitiin pozitiile de jos aflate sub galerii. Si cind am intrebat plin de uimire cum sepoate intimpla acest fapt uimitor, sa cunoasca istoria noastra, mi-au raspuns caprintre ei se pot regasi cunostintele tuturor limbilor vorbite pe pamint si prinneintrerupta staruinta de-a trimite exploratori si ambasadori pretutindeni in lume,au invatat detaliat obiceiurile, fortele, regulile si istoria natiunilor, raul si bineledeopotriva. Toate acestea le-au aplicat in republica lor si sint multumiti derezultate. Am invatat astfel ca tunul si tipografia au fost inventate de Chineziinca inainte ca noi sa avem cunostinta de existenta lor. Pretutindeni de-a lungulzidurilor se gasesc functionari publici care deslusesc pentru privitori sensurileimaginilor prezentate si aici sint adusi copiii pentru a fi obisnuiti sa invete faradificultate, doar din placerea ce o ofera cunoasterea; parcurgind drumul istoriei;dar asta doar pina ce implinesc virsta de zece ani.

Dragostea este situata pe primul loc in ce priveste sarcina ce si-au asumat-o,de-a schimba firea umana. Ei au vazut ca pe masura ce legatura dintre barbat sifemeie este mai strinsa, impreuna dau nastere la cei mai vrednici urmasi. Intr-adevar,ei rid de noi, considerind ca aratam cea mai mare atentie fata de reproducerearaselor noastre de cai si de caini, dar neglijam aproape in totalitate problemelelegate de perpetuarea speciei. In acest mod chiar si educatia copiilor se afla subaceleasi reguli. La fel se petrec lucrurile si cu medicamentele ce sint vindute,cu semanatul si culesul roadelor pamintului si al pomilor fructiferi, cu agricultura,apicultura, cu pregatirile lunare, rinduielile culinare si tot ce are orice fel de legaturacu mincarea, hainele, si raporturille sexuale intre parteneri.

Dragostea insasi este regula, iar aici exista numerosi barbati si femei avindstatutul de functionari publici, ce sint intru-totul dedicati acestei arte.Apoi, cu aceste trei reguli, Metafizica guverneaza toate chestiunile enumeratemai sus si tocmai pentru ca singura, numai prin ea insasi, nu poate realiza nimic,toate problemele sint despovarate fiind impartite laolalta la patru; dar tot ce vadecide Metafizica este sigur ca va fi acceptat si de catre ceilalti.

G.M. Spune-mi te rog despre functionari, despre serviciul si datoria lor, despreeducatia si modul de viata, daca guvernamintul este o monarhie, o republica, sauo aristocratie.

Capt. Aceast neam de oameni a sosit aici din India, eliberindu-se de subsabia Magiei, o specie de Predatori si tirani care le-au pustiit tara si i-audeterminat sa se indrepte catre un stil de viata filozofic, sa caute sa traiasca inprietenie unii cu altii. Desi comunitatea sotiilor nu este instituita printre ceilaltilocuitori ai provinciei lor, la ei este cunoscuta in aceasta forma: toate bunurilesint comune si distribuirea lor este realizata prin intermediul autoritatiifunctionarilor publici. Toate cunostintele, onorurile si placerile sint comune simentinute in asa fel, incit nimeni sa nu si le poata insusi numai pentru sine.

Ei obisnuiesc sa spuna ca toate proprietatile private au fost fondate si

Page 7: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

extinse din ratiunea ca fiecare dintre noi are dreptul de-a avea propriul saucamin, sotie si copii. Dar de aici a aparut si dragostea de sine. Pentru ca atuncicind ridicam un fiu pentru a ajunge in toate demnitatile si lasam unui mostenitorprea multa bogatie, fiecare dintre noi devenim egoisti si sintem gata sa punemstapinire pe intrega proprietate a Statului, daca in orice caz, ar putea fi inlaturatateama de puterea care este detinuta de cei bogati, de cei care apartin claselorde rang inalt; sau avarilor, viclenilor, ipocritilor; daca este cineva din cei cupunga subtire, cu un slab sprijin si de neam nenorocit. Dar in momentul in caream indepartat din noi dragostea de sine, va ramine aici doar dragostea fata destat.

G.M. In asemenea circumstante nimeni nu va fi dispus sa munceasca, atita timpcit se asteapta ca altii sa munceasca in locul sau si pe roadele muncii carorasa poata trai el, asa cum argumenta Aristotel impotriva lui Platon.

Capt. Nu stiu cum sa tratez acest argument, dar pot declara aici de fata, caei sint mistuiti de o asemenea dragoste aprinsa fata de patrie, asa cum n-as ficrezut niciodata ca ar putea fi posibil; si intr-adevar, ei iubesc cu mult mai multadragoste decit istoria ne spune ca s-ar fi gasit in mijlocul Romanilor, care audecazut puterea particulara nesiliti de nimeni, doar din dragoste pentru tara lor,luind in considerare ca ei au rascumparat o mare parte din proprietatile private sile-au trecut inapoi in seama statului. Gindesc adevarat ca acei calugari pribegi,preoti, clerul din tara noastra, daca puterea lor n-ar fi slabita de dragostea fatade rubedeniile si prietenii lor, sau de ambitia de-a se ridica in cele mai inaltedemnitati, ar fi mai putin atrasi de mirajul proprietatii si ar cuprinde mai mult dinspiritul bunavointei universale, asa cum a fost in vremea apostolilor si cum seintimpla inca si acum in multe alte cazuri.

G.M. Sfintul Augustin ar putea spune asta, dar eu spun ca in mijlocul acestei rasede oameni, prietenia nu valoreaza doi bani, din vreme ce ei nu isi ofera nici celmai mic prilej in a-si face cea mai mica binefacere unul altuia.

Capt. Nu, intr-adevar. Si pentru asta merita osteneala sa cercetezi de ce pe aicinimeni nu primeste daruri. Pentru ca ei au tot ce este necesar, toate acestea sintprimite de la comunitate si sarcina magistratilor este sa vegheze ca nimeni sa nuprimeasca mai mult decit merita. Pina acum nu i s-a refuzat nimanui nimic dinceea ce-i este cu adevarat necesar. Prietenia este recunoscuta in mijlocul acesteicomunitati in orice imprejurari, in razboi, in infirmitate, in arta controversei, ceeace inseamna ca ei se ajuta reciproc, obicei cistigat cu ajutorul deprinderii. Uneori ei incearca sa se perfectioneze reciproc prin elogii, conversatii, prin diferite fapte demne si prin reducerea pe cit posibil a bunurilor de care au nevoie. Ceide aceeasi virsta se numesc intre ei frati. Pe toti cei care au depasit virsta dedouazeci si doi de ani ii numesc tata; iar cei aflati sub aceasta virsta sint numiti fii.Oricum, magistratii guverneaza atit de bine, incit nimeni din aceasta fratietate nupoate prejudicia pe cineva.

G.M. Si cum reusesc asta?

Capt. Pe cite nume ale virtutilor exista aici printre noi, pe atiti de multi magistratisint in mijlocul lor. Pentru ca aici exista un magistrat numit Noblete, un altulCuraj, un al treilea Virtute, al patrulea Toleranta, un al cincelea Justitia,

Page 8: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

un al saselea Confortul, un al saptelea Adevarul, un al optulea Bunatate, un alnoualea Generozitate, al zecelea Recunostinta, al unsprezecelea Voiosia, aldoisprezecelea Exercitiul, al treisprezecelea Sobrietatea, etc.

Ei sint alesi sa ocupe acele functii pentru care fiecare dintre ei sint potriviti, fiindrecunoscuti inca din copilarie pentru faptul ca ating perfectiunea in indeplinireaacestui tip de indatoriri. Tocmai de aceea, printre ei nu exista nici tilharii, niciasasinate, nici obscenitati, incest, adulter, sau alte crime de care sa se poataacuza reciproc, nimic de acest fel nu se gaseste in mijlocul lor. Se acuza ei insisi de ingratitudine si rea-vointa, atunci cind unul dintre ei refuza cuiva o compensatie legala pentru indolenta, rautate, suparare, injurii, calomnie, minciuna, pentru acele lucruri ce poarta stigmatul blestemului, pe care ei intr-adevar le urasc. Persoanele acuzate ce primesc o pedeapsa, sint private de drepturile comune si alte onoruri pina atunci cind judecatorul va considera ca si-au ispasit fapta.

G.M. Spune-mi ceva despre modul in care sint alesi magistratii.

Capt. Nu vei putea intelege corect asta, pina nu vei intelege mai intii modullor de viata. Caci poate cunosti, ca barbatii si femeile poarta acelasi tip deimbracaminte, hainele specifice razboinicilor. Femeile poarta toga pestegenunchi, in timp ce la barbati este ceva mai scurta; si ambele sexe se instruiescimpreuna in toate artele. Asa cum am amintit la inceput, inainte de-a trece incel de-al treilea an, copiii invata alfabetul si limba de pe ziduri, in timp seplimba in jurul lor. Ei au patru lideri si patru persoane mai in virsta, primii pentrua-i conduce si cei din urma pentru a-i invata; iar acestia sint alesi dintre oameniice se dovedesc a fi deasupra tuturor celorlalti. Dupa un anumit timp, ei incep safaca singuri exercitii de gimnastica, alergare, aruncarea inelelor si alte jocuri, ceau avantajul ca le dezvolta toti muschii in aceiasi masura. In tot acest timp nupoarta nimic in picioare si au capul descoperit si asta se petrece pina ajung lacel de-al saptelea inel. Dupa aceea, ei sint indrumati catre oficiile de meserii:cizmarie, prelucrarea metalelor, timplarie, pictura, etc. In asa fel incit, in functiede aptitidinile fiecaruia pentru o meserie sau alta, sa poata fi descoperit talentulfiecaruia dintre ei, asta dupa cel de-al saptelea an, cind au trecut deja pestezidurile unde este predata matematica si au ajuns sa citeasca toate celelaltestiinte; exista patru lecturi la fiecare prelegere si in decursul celor patru ore, ceipatru insotitori alesi pentru a-i invata le explica absolut totul, intr-o ordine dinaintestabilita.

Unii se ocupa cu exercitiile fizice, ori sint insarcinati cu serviciile sau functiilepublice, in timp ce altii se indreapta catre lectura. Parasind aceste studii, sededica cu totii unor subiecte mult mai dificile, abstruse: catre matematica,medicina si diferite alte stiinte. In mijlocul lor exista o permanenta controversa sistudiaza argumentele dezbaterii continuu, iar dupa un timp devin magistrati aiacestor stiinte sau ai artelor si meseriilor in materia in care ei sint experti; fiecareurmeaza opinia liderului sau si pe cea a expertului in materie; si reiese destul declar din practica efectuata direct la locul de munca daca indeplineste conditiilenecesare pentru a atinge acest scop, sau daca i se potriveste mai bine sa sefamiliarizeze cu pasunatul animalelor. Si pe masura ce se dedica studiului maimultor arte si invata sa le practice cu mai multa intelepciune, ei sint considerati a fi cu atit mai nobili si mai merituosi. De aceea ei obisnuiesc sa rida de noi, pentru ca ii consideram pe meseriasii nostri a fi de origine modesta, rusinoasa si

Page 9: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

ii consideram nobili pe cei care nu urmaresc niciun scop, n-au nicio indeletnicire,nu se pricep la nimic, dar traiesc cu usurinta si au atit de multi sclavi si se lasa inseama placerilor si dorintelor, ca si cum aici ar fi o scoala a viciilor, intr-atit de multi indivizi trindavi si pacatosi isi fac aparitia, pentru a contribui la ruinarea Statului.

Restul oficialilor sint alesi de cei patru sefi, Hoh, Poh, Sin si Mor si de profesoriiacelei arte pentru care sint cei mai nimeriti sa o conduca. Si acesti profesoricunosc foarte bine cine sint cei mai indicati pentru a guverna. Anumiti candidatisint propusi de consiliul magistratilor; ei insisi nu cauta sa devina candidati si seopun tuturor acelora impotriva carora detin dovezi ca ar fi favorizati pentru a fialesi; sau tin discursuri in favoarea celor care nu sint in aceasta ingrata postura.

Dar nimeni nu reuseste sa ajunga la demnitatea Metafizicii, exceptindu-i pe aceiace cunosc istoria natiunilor, obiceiurile, sacrificiile si legile lor, formele lor deguvernamint, indiferent daca acestea sint reprezentate de republica sau demonarhie. Ei trebuie sa cunoasca numele legislatorilor si inventatorilor, stiintele,istoria; si legile pamintului si a corpurilor ceresti. Considera deasemenea, ca arfi necesar sa inteleaga toate artele mecanicii, stiintele fizicii, astronomia simatematica. Aproape la fiecare doua zile ei se instruiesc in artele mecanicii. Nule este permis sa depuna un efort exagerat, dar procesul invatarii devine pentruei extrem de usor, fiind simplificat prin intermediul picturilor redate pe ziduri siprintr-o practica repetata. Nu este aratata o grije speciala fata de cultivarealimbilor, atita vreme cit aici exista un numar destul de mare de traducatori, ce sintangajati ca profesori de gramatica in slujba Statului.

Dar mai presus de toate, Hoh, ar trebui sa inteleaga metafizica si teologia; iar asta trebuie cunoascuta ca origine, temelie si demonstratie a tuturor artelor si stiintelor; asemanarea si deosebirea lucrurilor; necesitatea, destinul si armonia universului; puterea, intelepciunea si dragostea tuturor lucrurilor si a lui Dumnezeu; stadiile vietii si simbolurile ei; tot ce se afla in legatura cu cerurile, pamintul si marea; si gindurile lui Dumnezeu, atit cit ii este dat omului muritor sa poata cunoaste; eltrebuie sa fie un bun intepret al profetiilor si astronomiei. Si astfel ei pot anticipacu mult inainte cine va fi Hoh. El nu este ales intr-o demnitate artit de inalta, pinanu a implinit virsta de treizeci si cinci de ani. Si functia sa este pe toata duratavietii, deoarece nu este cunoscut sa existe cineva traitor, mai intelept sau maicompetent pentru a guverna.

G.M. Intr-adevar, cine poate fi atit de intelept? Caci chiar daca cineva poate saajunga in posesia tuturor cunostintelor detinute de stiinte, este foarte probabil cael sa fie nepriceput in arta guvernarii.

Capt. Tocmai aceasta intrebare le-am pus-o si eu si mi-au raspuns astfel:"Intr-adevar, noi consideram mult mai sigur ca un astfel de om, atit de invatat,sa posede si cunostintele necesare unui conducator, asta spre deosebire devoi, care numiti in functii de autoritate oameni ignoranti si-i considerati cu totulpotriviti, deoarece au rasarit din rindul cirmuitorilor, sau au fost alesi conducatoride catre o clica puternica. Dar Hoh, cirmuitorul nostru, este cel mai capabildintre oameni nascuti cu acest dar al guvernarii, este de partea celor care n-aufost niciodata cruzi, haini si mai ales nu este un tiran si asta tocmai datoritafaptului ca a fost inzestrat cu atita intelepciune. Mai mult decit atit, nu este total

Page 10: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

necunoscut, ca acelasi argument nu se poate aplica in cazul vostru, dinmomentul in care considerati ca omul cel mai invatat este cel care cunoaste ceamai multa gramatica, sau logica, sau cele mai multe dintre operele lui Aristotel,ori a oricarui alt autor. Pentru astfel de cunostinte pe care voi le pretuiti, tot ce enecesar, este un efort de sclav si o buna memorie, astfel ca daca toate acestease intimpla sa fie predate intr-o asemenea maniera gresita unui om, intrucit el nua examinat nimic altceva decit niste cuvinte moarte, inchise intre paginile unor carti, ii vor fi oferite cunostinte fara nicio valoare, rezultat al observatiilor efectuateasupra unor semne moarte ale lucrurilor. Pornind de aici, el nu va cunoastemodul in care Dumnezeu guverneaza universul, nici caile si deprinderile naturiisi ale celorlalte natiuni. Prin urmare, el nu poate fi niciodata egalui lui Hoh.Intrucit nimeni nu poate cunoaste profund atitea arte si stiinte, nu poate existanimeni mai pretuit pentru indeminarea si ingeniozitatea sa, care sa fie maicapabil din toate aceste motive si in mod special, pentru arta guvernarii. Pentrunoi este destul de clar ca acela care cunoaste doar o singura stiinta nu ointelege in mod real nici pe aceea si nici altele; si ca acela care este indicat doarpentru o singura stiinta si si-a insusit cunostintele din carti, este ignorant siinabil. Dar asta nu este valabil in cazul acelor spirite agere, cunoscatoare inoricare din bransele preocuparilor umane, cele mai nimerite a face aprecieri si aemite judecati asupra subiectelor naturii, asa cum in mod obligatoriu ar trebui safie Hoh. Pe linga faptul ca in Statul nostru, stiintele sint predate cu o astfel deusurinta (asa cum ati putut sa vedeti), incit cei mai multi scolari invata intr-un an,cit reuseste un copil sa invete la voi in zece, sau chiar in cinsprezece ani. Sipentru a va edifica, va rog sa puneti la incercare acesti copii."

In acest moment am ramas incremenit de uimire, in fata discursului sau sincer siexperientei acumulate de acesti copii, care nu intelegeau prea bine limba mea.Intr-adevar, este esential ca trei dintre ei sa fie pregatiti in limba vorbita de noi,trei in Araba, trei in Poloneza si urmind acelasi model, cite trei dintre ei sa fiepregatiti in fiecare din celelalte limbi; nu le este permisa nicio distractie, pina inmomentul in care fac progrese reale in aceste discipline. In acest scop, sint scosipe cimp pentru a exersa alergarea, aruncarea lancii, exercitiile cu arcul siarchebuza, expeditii de vinatoare, o mai buna cunoastere a plantelor si pietrelor,a agriculturii si pastoritului; copiii se ocupa pe rind, in grupe, cu fiecare dinaceste activitati.

Ei nu considera ca ar fi necesar ca ceilalti trei conducatori ce asista Metafizica,sa cunoasca altceva in afara acelor arte care au legatura cu domeniile aflatesub directa lor autoritate; astfel ca ei au doar acele cunostinte istorice asupraartelor, ce sint general cunoscute. Dar in schimb, stapinesc foarte bine aceledomenii ce le apartin in exclusivitate si studiului carora s-au dedicat. Astfel,Puterea, este cea mai bine pregatita in artele ecveste, in conducerea armatei,in pregatirea taberelor de razboi, in fabricarea oricarui tip de arma si masina derazboi, in strategiile si planurile de razboi si in orice alta chestiune de naturamilitara. Si din acest motiv, ei considera ca era mult mai bine, ca acesti sefi sa fiefilozof, istorici, politicieni si medici. In ceea ce-i priveste pe ceilalti doi triumviri, eiau obligatii similare, ce pot fi deduse din observatiile pe care le-am facut inlegatura cu Puterea.

G.M. Realmente imi doresc sa povestesti despre toate indatoririle lor publice,astfel incit sa pot face o deosebire intre ele si deasemenea, as vrea sa explici cit

Page 11: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

se poate de clar, modul cum sint mentinuti ei in aceasta strinsa legatura.

Capt. Au dormitoare, hamacuri si toate celelalte lucruri necesare si locuiescin comun. Dar la incheiarea fiecarui interval de sase luni, sint separati decirmuitorii lor. Unii vor locui in interiorul acestui inel fortificat, in timp ce altii vor fimutati intr-un alt inel al fortificatiilor; primele apartamente sint destinate anumitorlocuitori, in timp se altii vor locui in apartamentele secundare si fiecare dintreacestea sint insemnatete pe pragul usii, in ordinea alfabetica. Aici sint trecuteocupatiile, mecanice si teoretice comune tuturor, barbati si femei, cu singuradiferenta, ca ocupatiile care necesita un efort fizic mai intens si alergarea unordistante mari, sint practicate de barbati, ca: aratul, semanatul, stringerea fructelor,treieratul ariilor si poate si la culesul strugurilor si fabricarea vinurilor. In modobisnuit, femeile se ocupa de mulgerea vacilor si prepararea brinzeturilor. Inacelasi mod, ingrijesc gradinile aflate la periferia cetatii, la semanatul si culesulplantelor. De fapt, toate muncile fixe si stabile sint indeplinite de femei, ca: torsul,tesutul, cusutul, tunsul si barbieritul, prepararea medicamentelor si tot ceea cetine de confectionarea articolelor de imbracaminte. Este oricum exclusa muncalor in padure si la fabricarea armelor. Daca o femeie este priceputa la pictura, eanu este impiedicata sa faca asta; cu toate acestea, muzica este destinatafemeilor singure, deoarece ele o indragesc cel mai mult, desi asta se intimpla siin cazul celor ce au un iubit. Totusi, femeile nu se ocupa cu practica tobelor si acornului.

Pregatirea mincarurilor si arajarea meselor, este facuta dupa cum urmeaza.Sarcina de-a servi la mese, este exclusiv a baietilor si fetelor sub douazeci deani. In fiecare dintre inelele fortificate exista bucatarii, magazine si depozite cuustensilele adecvate pentru mincat si baut si activitatea din fiecare sectie estecondusa de un barbat si o femeie in etate. Ei au sub conducerea lor pe cei careservesc si au puterea de a-i pedepsi sau de-a stabili temeiul acestor pedepsepentru cei care sint neglijenti sau nesupusi; si tot ei examineaza si apreciazaactivitatea fiecarui om din subordinea lor, barbat sau femeie, care s-au remarcatin indeplinirea datoriilor.

Toti cetatenii tineri ii servesc pe cei mai in virsta care au depasit patruzeci deani, iar seara cind se retrag la culcare, cei alesi sa conduca, desemneaza pe ceicare vor trebui sa plece la lucru dimineata, dupa care acestia se retrag in unulsau doua apartamente separate, in succesiunea in care le-au fost stabiliteobligatiile. Cei mai tineri asteapta oricum pe cei mai in virsta si asta vai! faranicio placere. Lor le este rezervata prima si cea de-a doua masa, ce sintinconjurate de scaune pe ambele parti. Pe o parte se aseaza femeile, decealalta parte, barbatii; si la fel ca in refectoriul calugarilor, nici aici nu se audenici cel mai mic zgomot. In timp ce ei maninca, un tinar citeste pe o platformadintr-o carte cu o intonatie sonora si distincta si adesea chiar magistratii iichestioneaza cu privire la partile importante continute in lectura. Si este oadevarata placere sa observi in ce mod se prezinta acesti tineri, atit de frumosimbracati in vesmite ce se potrivesc pe trupul lor zvelt si sa poti vedea prezentiin acelasi timp atitia prieteni, frati, fii, mame si tati, traind impreuna, cu atit demulta onestitate, decenta si dragoste. Fiecaruia i se da un servetel, o farfurie, unpeste si un platou cu mincare. Este datoria ofiterilor medicali, sa comunicebucatarilor ce feluri de mincare vor pregati pentru fiecare zi si in ce vaconsta alimentatia celor in virsta, a tinerilor si a celor suferinzi. Magistratii vor

Page 12: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

primi portiile cele mai bine pregatite si bogate si vor imparti intotdeauna dinacestea cite ceva, pentru a fi distribuit la masa baietilor, celor pe care i-au vazutei insisi a fi mai silitori de dimineata la lecturi si dezbateri, sau preocupati destudiul filosofiei si minuirea armelor. Iar acest gest, este socotit a fi unul dintrecele mai distinse onoruri. Ei au stabilit ca timp de sase zile servirea mesei sa fieinsotita de muzica. Doar citiva dintre ei vor cinta, desigur; o voce va acompaniaflautul si va fi insotita de cite una pentru fiecare alt instrument. Si cind toti isi vorasocia vocile pentru a cinta intr-un singur glas, va parea ca nu ar lipsi nimic deaici. Persoanele in virsta, insarcinate sa conduca activitatile din bucatarie sideservirea la mese, au numai cuvinte de lauda pentru ordinea in care se aflastrazile, cladirile, vesela, imbracamintea, atelierele si depozitele.

Poarta haine de interior de culoare alba, peste care au un acoperamint deexterior lipsit de orice fel de cute, care le protejaza trupul si picioarele. Marginiletivurilor sint garnisite cu nasturi rotunzi, se infasoara de jur imprejur si se prindaici cu lanturi. Invelitoarele picioarelor se prelungesc, ajungind la pantofi si secontinua apoi pina jos la calcai. Sosetele sint lungi, legate in catarame, iardesupra lor poarta o pereche de cizme scurte; peste toate acestea, cum am spusdeja, sint infasurati intr-o toga. Aceasta imbracaminte se fixeza atit de bine pecorp, incit atunci cind toga este distrusa, imediat se poate distinge intregul corp,fara ca niciuna din partile lui sa ramina ascunse. Hainele sint schimbate de patruori pe an, asta se intimpla atunci cind soarele intra in constelatiile Berbec,Cancer, Balanta, Capricorn si ori de cite ori se impune asta, in conformitate cudeciziile ofiterului ce se ocupa cu prezervarea starii de sanatate in cetate. Ceicare pastreaza imbracamintea pentru diferitele inele, sint obisnuiti cu distribuireaei si este un lucru minunat ca detin in orice moment haine subtiri sau groase, infunctie de sezon, dar intotdeauna suficiente pentru a acoperi intreg necesarul.Toti poarta haine albe, pe care le spala in mod regulat in fiecare luna cu lesiesau sapun si pot fi intilnite la fel de bine aici, magazine pentru comert cuamanuntul, bucatarii, camari, depozite, armurarii, sali de mese si bai.

Mai mult, hainele sint spalate la coloanele ce sprijina peristilurile si apa esteadusa aici prin intermediul retelei de canale ce sint continuate prin intermediulcanalelor colectoare. Pe fiecare din strazile oricaruia dintre inelele fortificate, sintplasate fintini care trimit mai departe apa prin intermediul canalelor; apa esteadusa dintr-un loc aflat linga baza muntelui, prin intermediul unui mecanismingenios, ce este realizat folosindu-se de insasi miscarea ei. Exista apa colectata din apa de ploaie ce cade pe acoperisurile caselor si este adusa prin conducte pline cu nisip in fintini si cisterne, pentru a fi in acest mod filtrata. Se spala adesea pe corp, in concordanta cu prescriptiile medicilor si ordinile conducatorilor. Toate artele mecanice sint practicate sub peristile, pe cita vreme cele teoretice sint practicate desupra galeriilor si bastioanelor de aparare unde exista peisaje splendide, exceptie facind doar artele sacre, care sint predate in temple. In holuri si pe aripile inelelor sint dispuse ceasuri solare, clopotele si indicatoare, cu ajutorul carora sint marcate orele si anotimpurile.

G.M. Vorbeste-mi ceva despre copiii lor, te rog.

Capt. Cind femeile au nascut un copil, este crescut si educat in temple, intr-un loc separat de toti ceilalti. Este hranit cu lapte timp de doi ani sau mai mult, in functie de ceea ce hotaraste medicul. Dupa aceasta virsta, copii intarcati sint

Page 13: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

dati in sarcina stapinei, daca este de sex femeiesc, sau in sarcina maestrului, daca este baiat. Impreuna cu ceilalti copii, sint introdusi intr-un mod facil in tainelealfabetului si familiarizati cu pictura; dar practica si exercitii de alergare, marsurisi lupte libere; sint initiati in studiul desenelor istorice si in al limbajelor si sintimpodobiti cu haine viu colorate. Dupa ce au implinit sase ani, le sint predatestiintele naturale, iar apoi stiintele mecanice. Cei slabi de minte sint trimisi laferme si cind devin mai priceputi, unii dintre ei sint admisi in interiorul Statului.Iar cei care sint de aceiasi virsta si sint nascuti sub aceleasi constelatii, seasemana indeosebi in ceea ce priveste forta si infatisarea lor si de aici decurgeo mare parte din trainicia si armonia Statului; acesti oameni se cinstesc unii peceilalti prin dragostea si ajutorul lor reciproc. Numele le este dat de catreMetafizica si nu este chiar intimplator, ci el este dat in functie de particularitatilefiecaruia, asa cum era obiceiul printre Romanii antichitatii.

Prin urmare, unul este numit Frumosul (Plucher), altul Nas-mare (Naso), altulPicior-gros (Cranipes), altul Cocosatul (Trovus), altul Uscatul (Macer), si asa maideparte. Dar atunci cind devin foarte priceputi in profesiile lor si se remarca prinacte de vitejie, in vreme de razboi sau in timp de pace, li se atribuie un nume defamilie inspirat din arta, astfel Marele Pictor Frumos (Plucher, Pictor Magnus), celde Aur (Aureus), cel Minunat (Excellens), sau cel Puternic (Strenuus); sau de lafaptele lor de vitejie, Nasul cel Viteaz (Naso Fortis), sau Istet, ori cel Mare, sauMarele Cuceritor; sau de la oricare dintre inamicii pe care i-a invins, Africanus,Asiaticus, Etruscus; sau daca cineva l-a invins pe pe Manfred sau Tortelius estenumit Macer Manfred sau Tortelius, si asa mai departe. Toate aceste porecle sintadaugate de cei mai inalti magistrati si foarte adesea sint insotite de o coroanapotrivita faptei sale de vitejie, sau artei in care se distinge si este incoronat cu eain sunetul muzicii. Corespunzind aurului si argintului, sint recunoscuti putinioameni de valoare printre ei, in schimb, materialele utilizate la confectionareaveselei si ornamentelor, sint comune tuturor.

G.M. Spune-mi te rog, in mijlocul lor nu se regaseste nici macar o urma degelozie sau dezamagire care sa intunece cugetul celui care n-a fost ales intr-omagistratura, ori intr-o alta demnitate la care a aspirat?

Capt. Cu siguranta nu. Pentru ca nimeni nu isi doreste nimic extravagant, sau sadetina mai mult decit ii este absolut necesar. Aceasta natiune este guvernatadupa principiul binelui general si nu dupa cel personal, al indivizilor; iar magistratiisint obligati si ei sa se supuna acestor reguli. Ei resping acele prevederi pe carenoi le sustinem ---si anume: este o obligatie si un drept natural ca omul sa-sirecunoasca urmasii si sa le ofere acestora posibilitatea de-a avea acces laeducatie; si sa utilizeze sotia, casa, copii sai, ca pe niste bunuri ce-i apartin dedrept. Pentru ca ei obisnuiesc sa spuna ca educatia copiilor este facuta pentruprezervarea speciei si nu pentru placeri individuale, asa cum a afirmat si Sf.Thomas. Tocmai de aceea, educatia copiilor se raporteaza la bunastareagenerala si nu la cea individuala, lasind la o parte faptul, ca ei sint elementeleconstitutive ale republicii. Si deoarece in cea mai mare parte, indivizii daunastere la erori ce duc la o educatie gresita a copiilor, ei considera ca astfelinlatura raul de la care vine distrugerea Statului; si din aceasta ratiune, isiasuma obligatia educatiei copiilor, pentru a fi dati in ingrijirea magistratilor; iarpentru siguranta comunitatii, aceasta nu este obligatia doar a citorva dintre ei.Astfel, ei despart educatia copiilor de sex feminin de cea a celor de sex masculin,

Page 14: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

potrivit celei mai bune dintre naturi, cea a regulilor filosofice. Platon gindea caaceasta impartire ar trebui sa fie facuta de sorti, ca nu cumva unii dintre oameni,vazind ca sint dati la o parte din compania celor mai frumoase femei, s-ar putearevolta minati de ura impotriva magistratilor; si a gindit inca si mai departe, caaceia care nu sint vrednici sa convietuiasca cu cele mai frumoase femei, artrebui amagiti in timp ce sint trasi sortii in cetate de catre magistrati, astfel incitintotdeauna sa fie alese de sorti femeile ce li se potrivesc si nu acelea pe care sile doresc ei. Orcum, aceasta abilitate nu este necesara printre locuitorii CetatiiSoarelui. Pentru ca printre ei nu este cunoscuta deformarea adevarului. Cind facexercitii femeile capata trasaturi luminoase, devenind zvelte, puternice si agile,iar in mijlocul lor, frumusetea consista tocmai in forta si talia subtire si inalta. Deaceea, daca o femeie isi coloreaza obrajii ca sa devina mai frumoasa, sau dacafoloseste incaltaminte cu tocuri inalte, sa pare cu atit mai zvelta, ori daca imbracatrena pentru a-si acoperi sabotii de lemn, este condamnata la pedeapsacapitala. Dar chiar daca o femeie si-ar dori toate acestea, ea nu are posibilitateasa-si indeplineasca aceste dorinte. Pentru ca cine i-ar putea oferi toate acestefacilitati? Mai departe, ei sustin cu tarie, ca de la utilizarea abuziva a acestui gen de lucruri, vine lincezeala si trindavia femeilor noastre. Tocmai de aici ar venisi pierderea culorii si aspectul lor palid, devenind mici de statura si plapinde. Dinaceste motive nu au cel mai fericit aspect si utilizeaza sandalele inalte, iarfrumusetea lor nu vine din vigoare, ci de la o sensibilitate ce isi are originea indebilitate produsa de lipsa lor de ocupatie. Si astfel, ele isi ruineazatemperamentul si natura proprie si in consecinta si pe cea a urmasilor. Pe lingaasta, daca se intimpla ca un barbat sa fie mistuit de o dragoste inflacarata pentruo femeie, celor doi le este permis sa stea de vorba si sa glumeasca impreuna,sa-si ofere ghirlande de flori sau de ramuri si sa compuna versuri inchinatepersoanei iubite. Dar daca este periclitata specia, nu este permisa sub niciunmotiv uniunea dintre cei doi. Mai mult, in mijlocul lor nu este cunoscutadragostea ivita din acele dorinte pornite din satisfacerea poftelor trupesti; ci doar acea dragoste nobila, ce este nascuta dintr-o sincera prietenie.

Chestiunile particulare si cele generate prin asocierea intre citiva dintre membriisocietatii au o importanta mai mica, cu exceptia celor legate de onoare, pentru cafiecare primeste tot ceea ce ii face trebuinta. Este un obicei in a se acordaeroilor si eroinelor natiunii in timpul sarbatorilor daruri placute ca un insemn alonorurilor de care se bucura; ghirlande, dulciuri, haine minunat impodobite. Ininteriorul cetatii sint imbracati toti in haine albe pe timpul zilei; iar noaptea sau inexteriorul cetatii, folosesc vesminte rosii din lina sau din matase. Urasc culoarea neagra, la fel cum dispretuiesc murdaria si de aceea au o antipatie fata de japonezi, cei care iubesc aceasta culoare. Mindria este considerata viciul celmai condamnabil, iar cel care da dovada de mindrie in actiunile sale, estepedepsit aspru, cu cea mai cruda dintre pedepse. Prin urmare, nimeni nuconsidera injositor sa serveasca la masa sau sa munceasca la bucatarie sau pecimp. Toate muncile sint numite discipline si obisnuiesc sa spuna ca este unlucru onorabil sa mergi pe jos, sa dai curs oricarei actiuni a naturii, sa privesti cuochii si sa vorbesti cu limba; si atunci cind este nevoie, ei pot sa distinga filozofic intre lacrimi si saliva.

Cind ii este repartizata o sarcina oricaruia dintre ei, considera indatorirea lor omare onoare. Nu este in obiceiul lor sa detina sclavi. Pentru ca sint suficientisau mai mult decit suficienti pentru ei insisi. Dar in cazul nostru, vai! nu se

Page 15: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

intimpla la fel. In Neapole sint 70.000 de suflete si din acestia de abia 10.000sau 15.000 lucreaza si sint impovarati peste masura, fiind sleiti de puteri cufiecare zi. Ceilalti, devin o prada pentru indolenta, avaritie, boala, dorintelecarnale, camata si alte vicii, ce contamineaza si corup multe alte familii, tinindu-iin puterea constringerilor propriilor dorinte pe care si le impartasesc, aruncindu-iin mizerie si sclavie. De aceea sclavia publica duce la ruina statului;folositoarele munci ale cimpului, serviciul militar si artele, care inca n-au fostcorupte, nu mai sint cultivate; iar cei care inca le mai practica, o fac cu aversiune.Dar in Cetatea Soarelui, unde munca si datoriile civile sint impartite intre totilocuitorii ei, astfel incit, nu va cadea in sarcina nimanui sa lucreze mai mult depatru ore in fiecare zi. Orele ce ramin, sint alocate studiului, dezbaterilor, lecturii,recitarii, scrisului, plimbarii, exercitiilor corpului si a mintii, distractiei. Ei interzicjocurile statice, ca sahul, jocurile cu zaruri, etc. In schimb practica jocurile cumingea, alergatul in saci, aruncarea inelelor, luptele libere, aruncarea potcoavei.

Spun ca nevoile pe care le aduce saracia, mizeria, macina sufletele oamenilorca o piatra de moara si-i pregatesc pentru a fi oferiti drept prada unora dintrecele mai mari pacate ale omenirii: ticalosiei, vicleniei, rautatii, necinstei,necredintei, vagabondajului, minciunii, etc; in timp ce bogatia le mutileazasufletul, facindu-i mindri, insolenti, perfizi, ignoranti; ii face sa-si asume calitati simerite pe care nu le-au avut niciodata, laudarosi, fanfaroni, impostori,defaimatori, etc. Dar in mijlocul acestui popor cei bogati se inteleg cu cei saraci,cu totii formind impreuna o comunitate. Ei sint bogati - pentru ca nu au nevoie denimic. Si sint saraci - pentru ca nu poseda nimic. Si in consecinta, ei nu potajunge in sclavie din intimplare. Dar intimplarea ii serveste pe ei. Si in acestpunct esential ei recomanda cu tarie religia crestinilor si in mod special vietileapostolilor.

G.M. Acesta e un lucru minunat si sacru, dar pentru comunitatea femeilor estemult prea dificil ca sa poata fi atins. Sfintul Parinte Roman, Clement al V-lea,spunea despre casatorie, ca ar trebui sa fie in acord general cu normeleapostolice si a laudat pe Platon si Socrate, care ne-au invatat asta, dar Lexiconulinterpreteaza aceasta comuniune, facind referire la supunere. Iar Tertullian estein deplin acord cu cele inscrise in Lexicon, ca primii Crestini detineau incomun toate bunurile, cu exceptia sotiilor.

Capt. Nu cunosc foarte multe despre aceste lucruri. Insa asta este ceea ce amvazut printre locuitorii Cetatii Soarelui; si anume, ca ei nu fac aceasta exceptie.Si se apara in aceasta privinta cu ideile lui Socrate, Cato, Platon si Sf. Clement,dar asa cum ai spus, ei interpreteaze in mod gresit opiniile acestor ginditori. Silocuitorii cetatii solare pun toate acestea pe seama lipsei lor de educatie, intrucitei nu sint citusi de putin initiati in tainele filozofiei. Cu toate acestea, ei au trimisipretutindeni in lume emisari pentru a descoperi obiceiurile natiunilor siintotdeauna le adopta pe cele mai bune dintre acestea. Practica permanenta,face ca femeile sa devina potrivite pentru razboi si alte indatoriri de acest fel.

Astfel in aceasta privinta ei sint de acord cu Platon, in a carui opera am cititaceleasi lucruri. Rationamentele lui Cajetan nu m-au convins deloc si cu atit maiputin toate argumentele lui Aristotel! Oricum, acest lucru ce exista in mijlocul loreste unul excelent si merita a fi imitat--- cu alte cuvinte, nicio imperfectiunefizica nu determina la un om incapacitatea de-a se putea adapta, cu exceptia

Page 16: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

slabiciunii batrinetii, din vreme ce este util ca pina si cei cu defecte fizice sa fiesupusi unei examinari. Cei schiopi servesc de straje, supraveghind cu ochii cucare i-a inzestrat natura. Cei lipsiti de lumina ochilor daraca lina cu miinile lor,separind puful de firele de par, pe care mai tirziu le vor indesa in cusete sicanapele; cei lipsiti de posibilitatea de-a se folosi de mainile si ochii lor, sefolosesc de urechile sau vocea lor pentru a se pune in slujba Statului si dacaexista cineva, care are doar un singur simt, pina si acela este folosit in muncade la ferme. Acesti infirmi sint tratati cu respect si unii dintre ei devin chiarspioni, aducind informatii ofiterilor Statului despre ceea ce au auzit.

G.M. Spune-mi te rog ceva in legatura cu organizarea lor militara. Apoi,poti face o expunere asupra artelor, modul de viata si ramurile stiintelor, iar lasfirsit, despre religia lor.

Capt. Triumvirul Puterea are sub ordinea sa toti magistratii militari, ai armelor,ai artileriei, ai cavaleriei, infanteriei, cei care au in subordine arhitectii si strategii;dar si cei care au in subordine maestrii si cei mai priceputi mestesugariaflati sub ascultarea magistratilor; toti oamenii, indiferent careia dintre arte iiapartin, depun juramint de credinta fata de sefii acelei arte. Mai mult inca,Puterea este cea care guverneaza peste profesorii de gimnastica, cei carepredau exercitiile militare si care sint generali prudenti, ce au avansat in functiipe masura trecerii anilor. Ei sint cei care ii vor antrena pe copiii ce au implinitvirsta de doisprezece ani. Inainte de aceasta virsta, ei au fost deprinsi deja culuptele libere, alergarea, aruncarea greutatii si alte exercitii minore, subindrumarea unor maestri de rang inferior. Dar la doisprezece ani, sint invataticum sa izbeasca inamicul in lupta cu elefanti si cai, cum sa manuiasca lancea,sabia, arcul si prastia; cum sa conduca caii, sa atace si sa retraga, sa pastrezeformatia de lupta, sa-si ajute camarazii de arme, sa-si anticipeze adversarul sisa-l atraga cu viclenie in cursa si in final sa-l invinga.

Femeile sint initiate in aceste arte, sub comanda magistratilor si capeteniilorproprii, astfel incit ajung la o asemenea maestrie, incit daca este nevoie sintcapabile sa ofere asistenta barbatilor in bataliile de linga cetate. Sint pregatitepentru a veghea fortificatiile, iar in anumite situatii sa surprinda inamicul prinatacuri fulgeratoare in exteriorul zidurilor. In aceasta privinta ei sint vrednici degloria Spartanilor si Amazoanelor. Femeile cunosc deasemenea, foarte bine, cum sa arunce peste ziduri globuri incandescente si tehnica realizarii lor utilizind plumbul topit; cum sa arunce pietre din turnuri si sa impiedice un atac. Sint obisnuiti a inchina impreuna vin neindoit cu apa si acela care arata orice urma de teama, este pedepsit cu cea mai mare severitate.

Locuitorii Cetatii Soarelui nu se tem de moarte, pentru ca ei cred ca sufletul estenemuritor, iar atunci cind paraseste corpul, el este asociat cu alte spirite, rele saubune, in concordanta cu meritele din aceasta viata. Desi in aceasta privinta, eimerg partial pe urmele lui Brahma si Pitagora, nu cred in transmigratia sufletelor,cu exceptia unor cazuri care sint in mod clar hotariri apartinind lui Dumnezeu. Einu au retineri in a lovi intr-un inamic al republicii si religiei, care este vrednic dedispret sau demn de compasiune. In cea de-a doua luna, armata este trecuta inrevista si in fiecare zi sint practicate aici exercitii de razboi, fie in interiorul zidurilor,fie in exterior, cu cavaleria. Nu lipsesc de aici nici prelegerile asupra artei razboiului.Au grija sa fie citite povestirile despre Moise, Joshua, David, Juda Maccabaeus,

Page 17: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

Cezar, sau Alexandru Macedon, Scipio, Hanibal, sau alti mari soldati ai antichitatii.Apoi, fiecare dintre ei isi spune opinia despre modul cum au actionat acesti generali,bine sau rau, util sau onorabil, iar la sfirsit intervine profesorul, care le da raspunsurila intrebari si-i indica pe cei care au avut dreptate.

G.M. Cu cine poarta razboaie si din ce motiv, din moment ce ei sint atit deprosperi?

Capt. Aici n-ar trebui sa aiba loc niciodata razboaie, cu toate ca ei sint pregatitiin tacticile militara si in vinatoare; dar asta poate doar din teama de-a nu semolesi si a fi luati prin surprindere de ceea ce poate aduce neprevazutul.Insa nu departe de aici, exista alte patru regate care sint pline de invidie fata desituatia lor prospera si din motivul ca toate aceste popoare doresc sa traiascadupa modelul locuitorilor Cetatii Soarelui si sa fie mai degraba sub conducerealor, decit sub a propriilor regi. Din aceasta cauza Statul declanseaza adesearazboi impotriva lor, pentru ca fiind vecini si lipsiti de pietate, incearca uzurpareaputerii Cetatii Soarelui, pe cita vreme ei n-au nicio preocupare, nu produc nimic,nici macar nu respecta religia altor popoare, ori pe cea a Brahmanilor. Impotrivalor s-au razvratit si celelalte popoare ale Indiei, ai caror supusi au fost odinioara,ridicindu-se la lupta insurectionala, asa cum a procedat Taprobanese, pe careau dorit sa-l anexeze prima data. Razboinicii Cetatii Soarelui sint intotdeaunaincununati cu laurii victoriei. Imediat ce locuitorii ei au suferit o insulta, o ocara,sau au fost deposedati prin forta de bunurile lor, ori cind aliatii au intreprinsexpeditii de jaf pe teritoriul lor, sau poporul a fost oprimat de unul din tiraniiStatului (pentru ca ei sint aparatorii Libertatii), ei se prezinta intotdeauna in fata Consiliului, pentru dezbaterea cazului.

Dupa ce au ingenunchiat in fata lui Dumnezeu, cel care singur are puterea dea-i inspira in hotarirea lor, purced la examinarea avantajelor si dezavantajelorchestiunilor aflate in dezbatere si doar in acest mod este aleasa calea razboiului.Imediat dupa aceasta, este trimis un preot pe care ei il numesc Judiciar. Elinainteaza inamicului o cerere ferma de-a restitui toate bunurile de care i-audeposedat prin forta, sau ii intreaba pe aliati daca doresc sa elibereze de jugulopresiunii, sau sa-i detroneze pe acei tirani care au uzurpat puterea. In momentulin care sint respinse aceste cereri, este declarat razboiul, invocindu-se razbunarealui Dumnezeu. Dumnezeul ostilor lui Sabaoth-- pentru distrugerea acelora cesustin o cauza injusta. Dar daca inamicul refuza sa raspunda, preotul le ofera unragaz de o ora pentru a inainta hotarirea lor - daca acesta este un regat, in cazul unei republici - sint acordate trei ore; astfel incit, nu pot scapa fara a inainta unraspuns. In acest mod, este initiat razboiul impotriva adversarilor obraznici aidrepturilor naturale si religiei lor. In momentul cind a fost declarat razboiul,reprezentantul Puterii executa toate hotaririle, iar Puterea, asemeni dictatorilorRomei, planuieste si executa totul, astfel incit, intirzierile ce pot provoca atitasuferinta sa poata fi evitate. Si atunci cind nu poate lua singur cea mai bunadecizie, potrivita pentru acest moment de mare insemnatate, se consulta cuMetafizica, Intelepciunea si Dragostea.

Inainte de asta, este anuntata in mod solemn de catre un crainic in fata MareluiConsiliu motivatia care sta la baza hotaririi razboiul si justetea intreprinderiiexpeditiei. In acest Consiliu sint admisi toti cetatenii care au implinit virsta dedouzeci de ani si acestia hotarasc asupra a tot ce este necesar in aceasta

Page 18: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

chestiune. Ei detin in armurarii toate genurile de arme pe care le utilizeazadestul de frecvent si in bataliile simulate. Zidurile de exterior sint impinzite cutunuri ce sint gata pregatite pentru sarcina lor si pe linga acestea, mai detinsi alte astfel de piese de artilerie ce sint purtate pe cimpul de lupta cu ajutorulechipajelor tractate de catiri si asini. Cind au ajuns in loc deschis, inchid inmijlocul lor proviziile, echipamentele si masinile de razboi, impreunind carutelelegate intre ele si se arunca in lupta cu un curaj exemplar. Apoi, fiecare dintre eise retrage catre locul impresurat, unde sint inaltate steagurile de lupta, astfelincit dusmanii, care gindesc ca au fost infrinti si se pregatesc sa scape prin fuga,sint inselati si slabesc ordinea de bataie; in acel moment, razboinicii CetatiiSoarelui executa o miscare de invaluire pe aripi si inainteaza in coloane pefiecare din partile laterale si recistigindu-si respiratia si forta, isi concentreazafocul artileriei asupra dusmanului, incit atunci cind lupta este reluata, in fata lorse afla o armata dezorganizata. Acesta este doar unul din viclesugurile pe carele detin. Sint de neinvins pentru orice muritor cu ajutorul acestor stratageme siinginerii. Tabara lor de lupta este fortificata dupa modelul Romanilor. Palisadele,corturile si fortificatiile cu ziduri de pamint si santuri, sint ridicate cu o uimitoarerapiditate. Cei care conduc activitatea muncitorilor, inginerilor si a utilajelor detransport, sint pregatiti exemplar si soldatii inteleg foarte bine utilitatea hirletului si toporului manuite de ei.

Cinci, opt, sau zece lideri experti in strategie si modul de conducere a uneibatalii, se consulta reciproc in ceea ce priveste desfasurarea armatei si isicomanda formatiunile de lupta in concordanta cu aceste hotariri luate in comun.Este in deprinderea lor, ca din aceste trupuri firave de copii, inarmati pentru luptapedestra sau in rindul cavaleriei, sa modeleze soldati dirzi, gata sa lupte cuferocitatea unor catalandri de lup, sau curajul unor pui de lei, ce au fost deprinsicu gustul singelui. Si in timp de pericol, acestia se indreapta impreuna cu multefemei inarmate catre locuri sigure. Dupa batalie, femeile si copiii le alina durerilesi retraiesc suferinta razboinicilor si-i urmeaza permanent, incurajindu-i cuimbratisari si cuvinte frumoase.

Si cit de minunat este acest ajutor! Pentru acesti soldati, care trebuie sa se achitefata de datoria lor de viteji in ochii sotiilor si urmasilor, sa indure cu tarie toateloviturile si privatiunile razboiului, tocmai aceasta dragoste este cea care ii faceinvingatori. Ei, care ataca in primele valuri zidurile dusmanilor, ce primesc dupalupta o coroana de iarba, ca simbol al onoarei si prezenti la spectacolele femeilor,aplauda zgomotos; soldatul acesta, care-i ofera ajutorul aliatului sau si primestecoroana civila din frunze de stejar;

el, care ucide un tiran pentru a-i oferi armele sale ofranda in templu si primeste dela Hoh porecla faptelor sale; si toate aceste i se intimpla lui; in timp ce multi altirazboinici primesc cu totul altfel de coroane...

Fiecare soldat calare, poarta o lance si doua pistoale bine calite, ceva maiinguste la capatul tevii, pe care le au atirnate la spatele seii. Si pentru aobtine aceste pistoale, duc cu ei barili din metalul pe care-l vor transforma mai tirziu in arme. Fiecare detine o sabie si un pumnal. Restul armatei,cei care formeaza trupele cu armament usor de infanterie, sint inarmaticu maciuci de metal. Pentru ca daca inamicul nu poate duce metalul pentrupistoalele sale si nu poate face sabii, arunca impotriva lui trupele usoare cu

Page 19: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

maciuci pentru a le rupe rindurile si a-i arunca inapoi. De capatul acestor biteatirna doua lanturi in lungime de sase palme, ce se termina la capat cu doua bilede otel, iar cind acestea sint aruncate impotriva dusmanului, se invaluie in jurulgitului si-l trintesc la pamint; pentru a utiliza cu mai multa abilitate maciuca, ei nutin friul in maini, in acest scop folosindu-se de picioare. Daca este posibil, fraielesint racordate deasupra scarilor seii, capetele fiind legate cu bucle de coliere sinu direct de picioare. Bratarile scarilor sint astfel orientate, pentru a putea oferiposibilitatea miscarii rapide a fraului, astfel incit, ei trag sau slabesc capastrul cuo uimitoare rapiditate. Cu piciorul drept indreapta calul spre stinga, in timp ce cupiciorul sting il orienteaza catre dreapta. Acest secret nu le este cunoscutTatarilor. Care desi conduc harnasamentul cu picioarele, sint atit de ignorantiincit intorc calul, il elibereaza sau il opresc, prin intermediul unui capat de lemnlegat de fraie. Cavaleria usoara inarmata cu maciuci, este angajata in batalieinca din primele valuri, ei ii urmeaza o formatie inzestrata cu armuri grele organizata in rinduri strinse, sub forma unei falange,ce este inarmata cu lanci lungi, apoivin arcasii, pentru serviciul carora este platit un pret exorbitant si sint obisnuitisa lupte in linii ce trec unele peste altele, asemeni firelor unei tesaturi, uniialergind pentru a ajunge in frunte sa-si arunce sagetile in trupurile dusmanilor,altii retragindu-se pentru a pune sageata in arc. Au o formatie de lancieri careconsolideaza linia bataliei si abia la sfirsitul luptei isi incearca pe dusmaniascutisul sabiilor.

Dupa incetarea bataliei celebreaza triumful militar dupa obiceiul Romanilor, sauchiar intr-un mod mult mai grandios. Sint inchinate ofrande si rugaciuni demultumire lui Dumnezeu, iar apoi se prezinta in templu insusi generalul ce aobtinut victoria, in vreme ce poetii si istoricii, ce potrivit obiceiului au insotitexpeditia, relateaza faptele de vitejie, pentru a fi inscrise in memoria urmasilor.Iar cel mai mare dintre ei, Hoh, incoroneaza generalul cu lauri si imparte darurisi onoruri celor mai valorosi dintre soldati, care sint scutiti pentru citeva zile de laindeplinirea obligatiilor publice. Dar aceasta dispensa nu este in niciun cazplacuta pentru ei, din vreme ce nici macar nu cunosc ce este tihna, astfel incit isidedica acest timp pentru a-si ajuta companionii. Pe de alta parte, cei care aufost infrinti prin propriile lor erori, sau au pierdut victoria, sint invinuiti; si cei careau intrat in batalie in primele rinduri, nu merita pentru nimic in lume sa scape desub aripa mortii; facindu-se o exceptie doar in cazul in care intreaga armata cereindurare pentru vietile lor si fiecare ia asupra sa o parte din pedeapsa lor. Daraceasta indulgenta este acordata in cazuri extrem de rare si doar atunci cindexista motive temeinice in favoarea lor. Iar cei care n-au acordat ajutor unui aliatsau prieten, sint batuti cu vergele. Cei care au nesocotit ordinile sint aruncati incustile fiarelor salbatice pentru a fi devorati de vii; ei sint inarmati doar cu unsimplu bat pentru a infrunta leii si ursii si se va da dovada de bunavointa fata deei doar in cazul in care vor invinge aceste bestii, lucru ce practic e imposibil derealizat. Statele ce au fost cucerite, sau cele ce se bucura ca au fost eliberatede sub dominatia straina sau a propriilor tirani, sint imediat organizate peprincipiul proprietatii comune, toate bunurile particularilor fiind trecute inproprietatea publica si primesc garnizoane si magistrati din partea CetatiiSoarelui si incetul cu incetul, sint obisnuiti cu modul de organizare al cetatiisuverane, cea care primeste si pe copiii noilor supusi, pentru a fi educati pesocoteala sa, fara niciun fel de contributie din partea acestora.

Ar fi destul de dificil sa incerc sa relatez despre spioni si stapinii lor, despre

Page 20: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

garzile, legile si ceremoniile lor, despre cei care sint atit din interiorul, cit si inafara Statului si a caror existenta va puteti imagina si singur ca este reala. Eisint alesi inca din copilarie in functie de inclinatiile lor si de steaua sub care s-aunascut; si de aceea fiecare dintre ei actioneaza conform aptitudinilor naturale,executindu-si datoria cu placere si poate tocmai de aceea ireprosabil, pentru caeste rezultatul inzestrarii native. Si acelasi lucru il practica si in ceea ce privestestrategia, dar este la fel de valabil si in cazul celorlalte ocupatii.

In oras exista o garda permanenta ce isi efectueaza rondul, atit pe timpul zilei, citsi pe timpul noptii; ei sint plasati la cele patru porti si in afara zidurilor celorsapte inele, pe balustrada zidurilor, in turnuri si in interiorul valurilor de pamint.Aceste locuri sint pazite in timpul zilei de femei, iar noaptea de barbati. Cel putinoamenii din garda pot obosi din cauza solicitarii atentiei permanente lasupravegherea miscarilor trupelor inamice si pentru a preveni un atac prinsurprindere, sint schimbati la intervale de trei ore, asa cum este impamintenitobiceiul si printre soldatii nostri. La asfintit, cind se aude sunetul si simfoniatobelor, sint repartizate garzile inarmate. Trupele de cavalerie si infanterieparticipa la competitii de vinatoare, care este privita ca un simbol al razboiului,practica jocuri si tin festivitati pe cimpiile din jurul cetatii. Apoi incepe sa cintemuzica si iarta cu mare generozitate ofensele si vinovatiile din trecut ale fostilorinamici si dupa victorie se intorc catre ei plini de bunavointa si prietenie, daca s-adecretat ca trebuie sa le distruga zidurile cetatilor si sa le fie lasata luminavietii. Toate acestea se intimpla in aceeasi zi in care este dobindita victoria, iardupa aceea niciodata nu inceteaza sa-i copleseasca pe invinsi cu atentii sifavoruri, pentru ca ei spun in general ca aici n-ar trebui sa existe lupte, cuexceptia celor date pentru ca invingatorii sa nu-i parasasca pe cei cuceriti. Dacaexista dispute intre ei, ce implica injurii sau alte chestiuni de acest gen (iar peacestea ei de abia de le ia in considerare, cu exceptia celor ce tin de onoare),magistratii pedepsesc in secret cu mare asprime pe cei care s-au lasat coplesitide furie si purtati de ea, au provocat daune prin actiunile lor. Daca ei vor asteptapina ce se va lua decizia inceperii bataliei, vor avea prilejul sa isi descarce furiaasupra dusmanului, iar cei care se arata a fi cei mai cutezatori prin faptele lorde vitejie, sint considerati a fi aparat cel mai bine cauza dreptatii in lupta, iarceilalti, cei care au cazut in lupta, sint considerati pedepsiti pe drept de catrejustitia divina. Cu toate acestea, nu le este permisa lupta individuala, intrucitdreptatea este atributul tribunalelor si pentru ca o cauza injusta, devine aparentjusta, atunci cind cei mai multi dintre aparatorii cauzei juste mor in lupta si cei care sint aparatorii pretinsi ai adevarului se arata a fi cei mai buni.

G.M. Asta este valabila cita vreme aceasta sciziune nu capata asemeneaamploare, incit sa aduca atingere patriei si cita vreme nu exista aici nici cel maimic germen din care sa nasca amenintarea izbucnirii unui razboi civil, asa cumni se arata din exemplul Atenei sau Romei antice. Dar acum, te rog sa-mi relateziceva despre preocuparile lor si chestiunile aflate in directa conexiune cuacestea.

Capt. Cred ca ai aflat deja ceva despre organizarea lor militara si despre viataagricola si pastorala si modul in care sint practicate in comun, si ca ceiconsiderati a avea onoarea nobiliara de prim rang in acest stat, sint familiarizaticu toate aceste cunostinte. Cei care sint cei mai indeminatici in cele mai multedintre arte, sint considerati a fi superiori acestora si sint separati, pentru a preda

Page 21: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

acele arte in care exceleaza. Ocupatiile care necesita cel mai mult efort fizic, camestesugul metalelor si munca in constructii, sint considerate a fi cele maiadmirabile printre ei. Nimeni nu refuza aceste meserii, pentru ca abilitatile lorsint cunoscute inca din timpul copilariei si se tine seama de asta, in momentul incare are loc distribuirea indatoririlor, astfel incit nimeni sa nu indeplineasca osarcina care l-ar putea vatama. Ocupatiile ce impun mai putina munca, sintdistribuite femeilor. Se asteapta de la ele ca toate sa stie sa inoate si din acestmotiv, canalele de apa din exteriorul zidurilori si cele din interiorul cetatii ce ajungpina la fintini, sint indiguite cu valuri inalte de pamint.

Se ocupa mai putin cu activitati comerciale, dar cu toate acestea cunoscvaloarea banilor si ii ia in considerare pentru utilitatea lor in cazul ambasadorilorsi exploratorilor pe care-i au si carora moneda le furnizeaza mijloacele deintretinere in lumea din exterior. In Statele lor sosesc negustori din toate partilelumii, care cumpara bunurile pe care cetatea le produce in exces. LocuitoriiCetatii Soarelui refuza sa ia banii, dar primesc in schimbul lor acele produsede import care le sint necesare si pe care uneori trebuie sa le cumpere in monede;iar cetatenii mai tineri ai Cetatii Soarelui se amuza copios, atunci cind vad ca pe acele mici piese de metal primesc in schimb o cantitate atit de mare de bunuri. Insa cei mai in virsta nu rid deloc; mai mult inca, ei sint pe buna dreptate contrariati,aratindu-se destul de ostili in fata acestei imagini ce se desfasoara sub ochii lor,in care Statul ajunge in situatia de-a putea fi corupt prin imprumutul obiceiuriloracestor straini, ce pot aduce in mijlocul lor deprinderi vicioase si mult detestatainstitutie a sclaviei. Tocmai de aceea, afacerile sint incheiate in exteriorul portilorunde sint vindute acele obiecte care le-au luat ca prada de razboi, sau le pastrezapentru a sapa santurile cetatii, ori pentru alte munci grele efectuate in afara cetatii;si din aceste ratiuni trimit intotdeauna patru grupuri de soldati pentru a pazicimpurile si a supraveghea muncitorii. La iesirea din cetate, drumul este imprejmuitcu ziduri inalte de ambele parti, conducind catre mare; astfel ca bunurile pot ficarate cu destula usurinta, iar strainii nu pot intilni nicun fel de dificultati in drumul lor.

Sint draguti si politicosi fata de strainii, acestia sint gazduiti timp de trei zile pesocoteala publica; dupa ce si-au spalat prima data picioarele; au obiceiul de-a learata cetatea si le acorda onoarea de a le oferi un scaun la masa publica si lacea a Consiliului; si aici exista oameni pregatiti in acest sens, care au datoriasa-i serveasca si sa-i pazeasca pe oaspeti. Iar daca strainii manifesta dorintade-a deveni cetateni ai Statului, ei sint mai intii supusi la probe, fiind trimisitimp de o luna pentru a munci la o ferma in exteriorul zidurilor si o alta luna incetate; si abia apoi se ia hotarirea cu privire la ei, fiind admisi in cadrul unorceremonii, dupa ce mai intii este depus juramintul de credinta.

Agricultura este ocupatia cea mai prezenta in mijlocul lor; nu exista aici niciopalma de pamint care sa nu fie cultivata si in acest sens sint facute observatiiasupra celor mai favorabile vinturi si stelele, sub auspiciile carora sint executatelucrarile. Cu exceptia celor citiva care ramin in interiorul cetatii, toti ceilalti ies lamunca cimpului in afara zidurilor, inarmati si insotiti de flamuri, in timp ce sintacompaniati de sunetul tobelor si trompetelor, pentru a executa araturile,insamintarile, sapatul si plivitul plantelor, pentru a culege strugurii si fructele; sipun totul in ordine, indeplinindu-si sarcinile in numai citeva ore si cu multaatentie. Ei utilizeaza carute prevazute cu pinze, care sint purtate inainte de vint,chiar si atunci cind directia din care bate este potrivnica, prin inventia unui

Page 22: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

minunat mecanism, ce permite reorientarea directiei prin intermediul introduceriiunor roti interioare in cele deja existente.

Si atunci cind nu adie nicio pala de vint, un animal trage o caruta de maridimensiuni, oferind o imagine destul de interesanta.

Garzile inarmate de pe cimp se misca tot timpul incolo si incoace, executindintotdeauna o intoarcere foarte precisa. Ei nu utilizeaza gunoiul de grajd de laanimale pentru a ingrasa terenul, gindind ca daca fructele string ceva dinaceasta putreziciune, atunci cind vor fi mincate, vor determina o scurta sinenorocita subzistenta, asa cum acele femei care se dau cu rosu pe obrajipentru a se face frumoase, datorita lipsei de exercitii dau nastere unor urmasidebili. Din aceasta pricina ei nu urmeaza exemplul nostru de-a ingrasa pamintul,dar il sapa bine si utilizeaza remedii secrete, astfel ca fructele cresc mai repedesi recolta este mai mare decit la noi si nici nu se intimpla ca ea sa fie distrusa.Toate aceste cunostinte se gasesc inscrise intr-o carte numita Georgicele [poeme rurale continind regulile de cultivarea pamintului Virgilius]. Este cultivatasuprafata de pamint necesara pentru a satisface nevoile cetatii, restul fiindutilizat pentru pasunarea vitelor.

Sint deosebit de priceputi in cresterea animalelor, detin mari turme de vite, oi,dar in acelasi timp cresc cai si caini, iar animalele domesticite sint pretuite sirespectate in cel mai inalt grad printre ei, asa cum erau apreciate in timpurile dinvechime, pe vremea lui Abraham. Animalele sint astfel dresate, incit sa stea inperechi, pentru a se inmulti mai usor.

Pe zidurile cetatii sint minunate reprezentari de vite, cai si oi si alte specii deanimale. Ei nu se folosesc de iepe pentru a scoate caii afara pentru a se prasi,ci ii tin impreuna permanent intr-un loc imprejmuit, special amenajat in interiorulfermelor de la cimp. Si acest lucru se petrece atunci cind observa ca este timpulpropice, ce le e aratat de constelatia Sagetatorului aflata in conjunctie favorabilacu planetele Marte si Jupiter. In cazul vitelor observatia este facuta asupraconstelatiei Taurului, iar in cazul oilor asupra constelatiei Berbecului si asa maideparte. Sub constelatia Pleiadelor, cirdurile de gaini, de rate, de giste, sint dusede femei in exteriorul zidurilor la ferme, pentru a se reproduce. Si femeileindeplinesc aceasta sarcina numai atunci cind simt ca acest lucru este dorit deele. Si ele sint la fel asezate, intr-un loc inchis, unde pregatesc brinza, untul sismintina. Aici sint preparate clapoane, fructe, si alte bunatati de acest gen, acaror reteta este tinuta intr-o carte numita Bucolicele [Pastoralele]. Ei au toatebunurile in abundenta, de cind fiecare dintre ei lucreaza cu silinta si devotament,iar activitatile lor sint reduse si profitabile. Sint blinzi si ascultatori, iar aceladintre ei care dau dovada de cea mai multa imaginatie in indeplinirea celorlaltedatorii de acest gen, este numit de ei rege. Deoarece ei spun ca acesta estenumele cuvenit liderilor si el nu poate fi intrebuintat in cazul persoanelor ignorante.

Este minunat sa poti vedea atitia barbati si femei ce marsaluiesc impreuna ca un singur corp si intotdeauna aflati in totala supunere fata de vocea regelui lor.Nici nu il privesc cu adversitatea de care noi dam dovada, pentru ca ei cunosc, ca desi este aflat deasupra tuturor, el este pentru toti tatal si fratele lor. Intretindumbrave si paduri pentru animalele salbatice pe care adeseori le vineaza.Stiinta navigatiei este considerata printre ei una dintre cele mai nobile ramuri ale

Page 23: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

cunostintelor omenesti, detin plute si trireme cu ajutorul carora strabat intindereaapelor fara ajutorul vislasilor sau vintului, ci prin intermediul unei inventiiextraordinare. Celelalte tipuri de vase pe care le detin se deplaseaza cu ajutorulvintului. Poseda cunostintele adevarate asupra stelelor, fluxului si refluxuluimareelor Oceanului. Navigatia este realizata din dragostea de-a cunoaste toatecelelalte natiuni, tari si lucruri ce exista sub soare. Nu lezeaza pe nimeni si nuse afisaza ofensator in fata nimanui, iar razboiul este declansat doar atunci cindsint provocati. Ei afirma ca in timp, intreaga planeta se va trezi din acest somn alratiunii si va incepe sa traiasca in concordanta cu aceste nobile conventii ce leapartin lor, tocmai de aceea, cauta permanent sa descopere daca poate fi peaici o natiune ale carei reguli de viata sa fie mai bune si mai valoroase si cemerita sa fie acceptate, altele decit se regasesc la celelalte natiuni. Ei admirainstitutiile Crestinismului si cauta sa inteleaga viata apostolica ce exista printreei, dar si in mijlocul nostru. Au incheiat tratate cu Chinezii si multe alte natiuni,atit insulare cit si continentale, ca Siam si Calcuta, pe care tocmai acum sepregatesc sa le exploreze. Mai mult decit atit, ei detin focul artficial folosit inbataliile pe mare si uscat si multe alte secrete strategice. De aceea sint aproape intotdeauna invingatori.

G.M. Acum ar fi incintator sa aflam cum se alimenteaza, ce mincaruri si bauturifolosesc, in ce mod traiesc si care este durata lor de viata

Capt. Hrana lor consista in carne, unt, brinza, miere, legume si vegetale dediferite feluri. La inceput ei au fost ostili uciderii animalelor, pentru ca li se pareaun obicei crud; dar apoi au gindit ca la fel de cruda este si distrugerea plantelor,care au o parte a sensibilitatii simturilor si au constatat ca vor pieri de foamedaca nu vor ingadui o actiune inadmisibila, imposibil de justificat, de draguluneia pe deplin justificabila; astfel ca astazi maninca cu totii carne. Cu toateacestea nu ucid cu placere animale precum vitele si caii. Ei remarca diferentadintre alimentele valoroase si cele daunatoare, primejdioase pentru organism siin acest scop au dezvoltat stiinta medicinei. Intotdeauna schimba alimentatia.Prima data maninca carnea, apoi pestele, dupa care se reintorc la carne si inacest fel nu tulbura sau slabesc niciodata organismul. Cei mai in virsta utilizeazaalimentele mai usor digerabile si toate acestea intr-o singura masa pe zi, mincinddoar putin din fiecare meniu. In general, masa este servita de doua ori pe zi, iarpentru copii sint patru mese, pentru a putea satisface necesitatile organismuluilor in crestere. Virsta la care ajung in mod obisnuit este 100 de ani, dar adeseaajung pina la 200 de ani.

In ceea ce priveste bauturile, sint extrem de moderati. Vinul nu intra inalimentatia tinerilor pina nu au implinit zece ani, exceptindu-se situatia in carestarea organismului lor necesita acest lucru. Dupa aceasta virsta intra in modregulat in alimentatia lor, dar si a femeilor, insa este diluat cu apa, doar cei invirsta de peste cincizeci de ani il folosesc in cantitati mici sau fara apa. Manincaalimentele cele mai sanatoase, adaptate in functie de virsta lor.

Gindesc ca nu este nimic daunator care sa vina de la Dumnezeu, exceptiefacind doar cazul in care se face abuz si sint folosite in cantitati mai mari deciteste necesar. Din acest motiv se hranesc vara cu fructe, pentru ca ele sintapatoase, zemoase si racoritoare si in acest fel este neutralizata caldura siuscaciunea verii, in timpul iernii folosesc alimente uscate, iar toamna maninca

Page 24: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

struguri, intrucit ei au fost daruiti de Dumnezeu pentru a alunga tristetea simelancolia; utilizeaza deasemenea, intr-o mare masura aromele siparfumurile. Dimineata, in momentul in care se trezesc, isi piaptana parul si sespala pe fata si maini cu apa rece. Apoi mesteca cimbru, chimen, patrunjel si isifreaca mainile cu aceste plante. Cei mai in virsta ingenunchiaza cu fataindreptata spre rasarit si rostesc o scurta rugaciune, dintre cele lasate de IsusChristos noua. Dupa asta, o parte se indreapta catre sala de mese pentru a servipe cei in etate, unii merg sa danseze, in timp ce altii se duc sa-si indeplineascadatoria fata de Stat. Mai tirziu, o parte dintre ei se intilnesc la conferinte, apoi intemplu si la exercitiile fizice. Apoi, pentru o vreme, se aseaza jos intr-o pauza deodihna, iar dupa o scurta perioada de timp, urmeaza sa ia din nou masa.

Printre ei nu sint cunoscute, guta mainilor sau picioarelor, guturaiul, sciatica,colicile, meteorismul, respiratia dificila. Pentru ca aceste afectiuni sint cauzatede indigestii si acumularea de gaze in stomac, iar prin cumpatare si exercitiilefizice, ei inlatura orice spasm sau umoare. De aceea este extrem de rusinospentru ei, sa fie vazuti vomitind sau expectorind, deoarece spun de obicei, caacestea sint semnele ce indica, fie lipsa de exercitii fizice datorata rusinoaseitrindavii, fie o stare de euforie bahica datorata sfintei lacomii. Ei sufera maicurind de spasme uscate, dar le combat cu o multime de fructe zemoase,apetisante. Febra este combatuta cu lapte si bai fierbinti, dar si prin exercitiigraduale si viata linistita in mijlocul naturii, oferita de locuintele din exteriorulcetatii. Afectiunile produse de murdarie sau nerespectarea masurilor de igenanu le sint cunoscute, deoarece obisnuiesc sa faca bai in vin si sa isi ungacorpul cu uleiuri aromate, iar prin transpiratia abundenta din timpul exercitiilorfizice, sint eliminati din organism vaporii otravitori ce viciaza singele si maduva. In rindul lor sint putine cazuri de tuberculoza, pentru ca ei nu transpirala piept, dar nu s-au intilnit niciodata cazuri de astm, care necesita un mediuambiant incarcat de umiditate si persoane supraponderate. Febra puternica estetratata cu mici inghitituri de apa rece cu miros placut, cu paine si brinza, insotindcu muzica si dansuri timpul afectat perioadei de refacere din timpul somnului.Febra de gradul trei este tratata prin luarea de singe, cu purgative din revent,sau prin frectii cu macerate din plante similare, ori cu apa in care au fostmacerate radacini de plante, cu purgative si plante cu proprietati vezicante,iritative. Insa sint destul de rare cazurile in care sint folosite medicamentelepurgative. Febra care se repeta la fiecare patru zile este combatuta usor, luindbrusc prin surprindere bolnavul nepregatit si prin intermediul unor plante careproduc efecte contrare umorilor febrei. Toate aceste secrete mi le-au spusimpotriva vointei lor. Depun un efort considerabil sa trateze frigurile de durata,cele de care se tem cel mai mult si nazuiesc sa le infringa cu ajutorulobservatiilor stelelor si a plantelor si prin rugaciunile inchinate lui Dumnezeu.Fierbintelile recurente la fiecare cinci, sase, opt, sau mai multe zile, nu se vorintilni niciodata in lipsa umorilor grele.

Utilizeaza in mod frecvent baile si au chiar unele cu apa calda termala, dupaobiceiul Romanilor si la fel cunosc si intrebuintarea uleiurilor de masline. Audescoperit deasemenea multe tratamente secrete pentru a conserva curatenia sisanatatea. Pe alta parte, depun eforturi considerabile sa descopere un remediupentru epilepsie, cea care le provoaca destul de frecvent necazuri.

G.M. Inca o dovada ca aceasta maladie este extrem de problematica, pentru ca si

Page 25: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

Hercules, Scotus, Socrates, Callimachus si Mahomed au suferit de ea.

Capt. Ei o tamaduiesc prin mijlocirea rugaciunilor inaltate spre ceruri, incercindsa mareasca rezistenta organismului prin intermediul unor acizi, cu exercitiifizice planificate si cu paine cu brinza grasa, presarata cu faina de griu. Sintfoarte priceputi la pregatirea mincarurilor si pun condimente, miere, unt, si multealte tipuri de mirodenii ce consolideaza organismul si mai atenueaza din mirosulsi taria lor cu ajutorul acizilor, astfel ca ei nu vomita niciodata. Nu folosesc baturile reci cu ghiata, nici bauturile calde din compusi preparati de oameni, asacum fac Chinezii; pentru ca nu sint de niciun ajutor impotriva umorilor corpului, bazate pe caldura naturala ce o asimileaza organismul prin intermediul apei; dar intaresc corpul cu usturoi pisat, cu otet, cu cimbru salbatic, cu menta sicu busuioc, pe timpul verii sau in timpul sarcinilor speciale. Cunosc secrete ce permit reinoirea vietii dupa virsta de saptezeci de ani, pentru a-i ridica pe acesti oameni din nefericire, iar asta o fac cu placere si e adevarat, cu o minunata arta.

G.M. Pot spune ca pina acum n-ai relatat nimic privitor la stiintele si magistratii lor.

Capt. Fara indoiala ca am facut asta. Dar deoarece esti asa de curios, voiadauga mai multe. Cind este luna noua si luna plina, aici este convocat unConsiliu dupa efectuarea unui sacrificiu. In acest Consiliu sint admisi toti ceicare au implinit virsta de douazeci de ani si fiecare este intrebat separat,sa spuna care sint neajunsurile in Stat si care sint asteptarile supusilor, caredintre magistrati si-a indeplinit datoria corect si care a gresit. Apoi, dupa optzile sint convocati toti magistratii, adica in primul rind Hoh si impreuna cu elPuterea, Intelepciunea si Dragostea.

Fiecare dintre ultimii trei magistrati are sub el alti trei magistrati, insumind intotal treisprezece magistrati si ei gindesc asupra problemele artelor aflate in legatura cu specificul fiecaruia dintre ei: Puterea, chestiunile razboiului;Intelepciunea, problemele stiintelor; Dragostea, afacerile legate de hrana,vesminte, educatie si demografie. Sefii trupelor, care sint capitani ai unordetasamente de zece, cincizeci, sau o suta de oameni, se intrunesc la rindul lor,intii femeile, urmate de barbati. Ei discuta despre acele chestiuni legate debunastarea si fericirea Statului si aleg magistratii dintre acei care au fost dejanumiti in Marele Consiliu. In acest mod se intilnesc in fiecare zi, urmind caHoh impreuna cu ceilalti trei principi sa rectifice, sa confirme si sa execute, problemele care au fost inaintate in sarcina lor, ca hotariri luate in alegeri; de celelalte chestiuni esentiale se ingrijesc ei insisi. Nu folosesc sortii, pina cind nu sint cu totul nesiguri cum sa decida, neputindu-se astfel ajunge la un rezultat. Cei opt magistrati aflati in subordinea lui Hoh, Puterea, Intelepciunea si Dragostea, sint schimbati in conformitate cu vointa cetatenilor, dar primii patru nu sint niciodata schimbati; asta se petrece numai in cazul in care s-au sfatuit intre ei si ajung la concluzia ca trebuie sa se retraga din demnitate in favoarea unui altuia, care este cunoscut printre ei a fi mai intelept, mai renumit si cu atit mai apropiat de perfectiune. Si apoi ei sint socotiti cu atit mai supusi si respectabili, intrucit ofera din toata inima aceste functii unor oameni mai intelepti si sint instruiti de ei.

Oricum, aceste lucruri se intimpla foarte rar. Principalii conducatori ai stiintelor -

Page 26: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

cu exceptia Metafizicii, care este reprezentata de insusi Hoh, cel care este arhitectul tuturor stiintelor, guvernind asupra tuturor- sint anexati Intelepciunii. Este un lucru umilitor ca Hoh sa fie nestiutor in orice chestiune posibila. Sub autoritatea Intelepciunii se afla Gramatica, Logica, Fizica, Medicina, Astronomia, Astrologia, Geometria, Cosmografia, Muzica, Perspectiva, Aritmetica, Poezia, Retorica, Pictura, Manufactura, Pastoritul, Monetaria.

G.M. Ce poti spune despre judecatorii lor?

Capt. Acesta este un punct pe care tocmai m-am gindit sa-l explic. Fiecareeste judecat de primul sef din domeniului sau de activitate. Astfel toti sefii demeserii sint judecatori. Pedepsele ce le ordona ei sint: contumacia, biciuireapublica, blamarea publica, pierderea dreptului de-a se aseza la masa publica;excluderea din biserica si excluderea din compania femeilor. Cind este cazulunei mari injurii, pedeapsa este moartea; legea generala, sub care se afla toticetatenii cetatii, este cea a talionului, conform principiului "ochi pentru ochi sidinte pentru dinte", recurgindu-se la represalii direct proportionale cu dauneleproduse. Daca ofensa este deliberata, hotarirea este luata de Consiliu. Cindexista o neintelegere, sau un conflict, ce ia nastere involuntar, neintentionat,pedeapsa este diminuata; cu toate acestea, sentinta nu este schimbata dejudecatori, ci de triumvirat, care oricum ii va remite cazul lui Hoh, cel care valua hotarirea, iar aceasta va fi luata, nu in contul justitiei, ci din milostenie, pentru ca Hoh este imputernicit sa acorde iertarea.

Aici nu exista prizonieri, cu exceptia unui turn in care sint inchisi inamicii razvratiti si nu exista nici o formulare specifica continind declaratiile scrise ale unui caz, ceea ce noi numim in general proces. Dar invinuirea si marturia sint facute in prezenta unui judecator si a Puterii; persoana acuzata pledeaza in apararea sa si este imediat achitata sau condamnata de judecator, iar daca apeleaza la triumvirat, in ziua urmatoare primeste sentinta achitarii sau condamnarii. In cea de-a treia zi este eliberata prin clementa si marinimia lui Hoh, sau primeste rigoarea inviolabila a sentintei sale. O persoana acuzata este reconciliata cu martorii si acuzatorii ei, se imbratisaza si se saruta in public- asta cum s-ar spune, ca un bolnav este obisnuit sa ia cu placere medicamentul amar prescris bolii sale.

Nimeni nu este ucis sau omorit cu pietre, in afara de cazul cind este inmanatcetatenilor, iar acuzatorul si martorii sint cei care vor arunca primii cu pietre.Nu au calai si lictori de teama ca s-ar putea ca Statul sa prabuseasca in ruina.Alegerea pedepsei cu moartea este lasata in seama celorlalti cetateni, cei caredupa ce au implinit sentinta, baga intr-un sac ramasitele lipsite de viata alecondamnatului si le dau foc in prezenta incitatorilor si predicatorilor mortiiprezenti aici pentru a povatui multimea cu privire la alegerea celei mai bunemetode de executie a condamnatului. Cu toate acestea, intrega natiune deplingemoartea lor si adreseaza rugaminti fierbinti lui Dumnezeu ca sa poata fi alinatamihnirea ce ar putea fi pricinuita ingerilor sai de taierea unui membru nefericital Statului. Anumiti ofiteri vorbesc celui condamnat si incearca sa-l convingacu ajutorul argumentelor, pina cind si condamnatul insusi accepta sentintapedepsei cu moartea ce-a fost trecuta asupra sa, dar exista si alte cazuri incare condamnatii nu se impaca cu ideea mortii. Dar daca a fost comisa o crimaimpotriva libertatii republicii, sau impotriva lui Dumnezeu sau a magistratilor

Page 27: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

supremi, ea este condamnata imediat, fara nici cea mai mica urma de mila.Si doar aceste crime sint pedepsite cu moartea. Cel condamnat la moarteeste constrins sa declare in fata cetatenilor, pios si cu exactitate, ratiunile pentrucare el nu merita moartea si deasemenea, trebuie sa arate crimele celor care artrebui sa fie condamnati la moarte in locul sau, iar mai departe sa indice greselilefacute de magistrati in judecarea cazului sau. Si pe linga acestea, daca ar rostiadevarul catre acele persoane in fata carora el se apara, ar trebui sa expuna simotivele pentru care ceilalti acuzati merita o pedeapsa mai mica decit el. Si dacaprin argumentele sale cistiga procesul, el este trimis in exil si se impaca cuStatul cu ajutorul rugaciunilor si sacrificiilor si prin modul sau exemplar de viatadin viitor. Persoanele numite de acuzati nu sint supuse la torturi, dar in schimbsint avertizate. Vinovatiile, ca slabiciunea si ignoranta, sint pedepsite doar cublamarea publica si cu obligatia de-a continua sa fie socotiti invatacei in fatalegii si a acelei discipline aflata sub stiintele sau artele impotriva carora seconsidera ca au gresit. Si toate aceste lucruri sint respectate reciproc de fiecaredintre ei, deoarece ei par sa fie cu adevarat membrii ai unuia si acelasi corp.

Mai departe, am dorit sa cunosc daca este posibil ca o persoana care a incalcatlegea, fara a astepta sa fie acuzata, sa ia din propria sa initiativa decizia de-a seacuza ea insasi inaintea unui magistrat si sa ceara sa fie amendata; daca opersoana eliberata de sub pedeapsa unei crime secrete, intrucit nu a fostacuzata public de o astfel de crima, pedeapsa sa poate fi comutata intr-o alta.Sint luate masuri speciale astfel incit nimeni sa nu poata inventa calomnii, acuzind pe nedrept o persoana, iar daca acest lucru se intimpla, pedepsesc aceste incalcari potrivit legii talionului. Deoarece intotdeauna se deplaseaza si isi desfasoara activitatea in mijlocul comunitatii, sint ceruti cinci martori pentru condamnarea unei persoane acuzata ca a incalcat legea. Daca insa cazul se infatisaza a fi altfel decit este prezentat, dupa ce au fost avertizati asupra pedepsei ce-i asteapta sint eliberati, insa nu inainte de-a fi obligati sa depuna un juramint solemn, ca o garantie a unei bune conduite. Ori daca este acuzat a doua sau a treia oara, pedeapsa ramasa este sporita prin declaratiile a doi sau trei martori. Au doar citeva legi, foarte scurte si clare, ce sint inscrise pe o tablita atirnata intre coloane la usa templului. Si doar pe o singura coloana poate fi vazuta descrierea esentei tuturor lucrurilor scrise in citeva versuri de o mare intelepciune, in stilul succint al Metafizicii - si anume, esenta lui Dumnezeu, substanta ingerilor, a lumii si a stelelor, fiinta omului, a credintei si a virtutii. Definitiile tuturor virtutilor sint schitate aici, in locul ce se afla si tribunalul unde sint asezati judecatorii tuturor virtutilor. Definitia unei virtuti este scrisa sub acea coloana sub care sta judecatorul ei, iar in momentul in care pronunta verdictul, el rosteste astfel: "O fiule, tu ai pacatuit impotriva acestei definitii sacre a caritatii, sau a generozitatii, sau a altei virtuti, in functie de caz. Si dupa discutarea legalitatii hotaririi, condamna acuzatul pentru crima facuta - dupa cum este cazul - pentru calomnie, deznadejde, mindrie, ingratitudine, indolenta, etc. Sentintele sint date in conformitate cu adevarul si faptele de care se face vinovat acuzatul, iar scopul lor este unul corectiv amintind mai mult de clementa decit de o pedeapsa reala.

G.M. Acum cred a sosit vremea cind ar trebui sa-mi spui ceva despre preotii,sacrificiile, religia si credinta lor.

Capt. Preotul suprem este Hoh si este de datoria tuturor magistratilor superiori saierte pacatele. De aceea, cetatenii intregului Stat isi marturisesc pacatele in fata

Page 28: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

magistratilor, printr-o confesiune secreta, - asa cum se intimpla si la noi, care lepurifica sufletul si ii invata care sint acele lucruri rele si daunatoare oamenilor.Apoi, insisi magistratii sacri isi marturisesc pacatele sefilor supremi, iar acestia larindul lor isi spovedesc greselile unul altuia, desi nu este numit in mod specialniciunul dintre ei pentru a impartasi vinile cele mai grave si pe cele ce potaduce atingere Statului. Triumvirii isi marturisesc pacatele lui Hoh insusi, carerecunoaste imediat pe cele primejdioase Statului si le acorda ajutoruloferindu-le remediile potrivite. Apoi, ofera sacrificii si se roaga lui Dumnezeu.Inainte de asta, el marturiseste greselile in prezenta lui Dumnezeu, in modpublic, in fata intregii multimi prezente in templu, deasupra altarului, de atitea oricit considera ca este necesar pentru ca aceste greseli sa fie corectate. Cu toateacestea, niciun pacatos nu va fi chemat dupa numele sau. In acest chip ei absolva cetatenii cetatii de greselile lor, povatuindu-i astfel, incit sa se poata pazi de pacatele de genul celor mentionate mai sus. Dupa aceasta sint oferite ofrandelui Dumnezeu, pentru ca Statul sa fie iertat si eliberat de pacatele supusilor saisi sa-i invete sa apere in viitor, pentru a putea evita repetarea greselilor. O data,in fiecate an, sefii preotilor fiecaruia din Statele subordonate, isi recunosc pacatelein fata lui Hoh. In acest fel ei nu ignora greselile provinciilor, ci cit mai curind posibilii absolva de pacate, inlaturindu-le din mijlocul lor, prin toate remediile umane sidivine.

Jertfele sint conduse in aceasta maniera: Hoh intreaba cetatenii care dintre eidoreste sa se ofere el insusi, de bunavoie, minat doar de dragostea fata desemenii sai, drept ofranda inchinata lui Dumnezeu. Cel ce se ofera jertfa esteasezat pe o masa, ceremonia fiind insotita de rugaciuni ridicate spre slava luiDumnezeu; mai apoi, masa este atirnata intr-un mod uimitor prin intermediul apatru fringhii, trecute prin patru cordoane, atasate de un palan solid in domul celmic al templului. Implinite toate acestea, isi inalta glasurile catre Dumnezeucersind indurarea, astfel incit sa fie acceptata jertfa, nu a unui animal salbatic,asa cum se intimpla in cazul necredinciosilor, ci a unei fiinte umane. Apoi Hohordona ca funiile sa fie trase si sacrificiul este fixat sus, in centrul micului domsi aici se inchina el insusi, cu cele mai fierbinti rugi. Mincarea ii este oferitaprintr-una din ferestre, de preotii care locuiesc in jurul domului, dar ii este permissa manince doar foarte putin, pina cind a platit pentru toate pacatele Statului.Cu rugaciuni si post isi inalta glasul catre Dumnezeul cerurilor ca sa poata fiacceptata jertfa sa benevola. Si dupa douazeci sau treizeci de zile, fiind domolitaminia lui Dumnezeu, sacrificiul devine preot, sau uneori, desi asta se intimplafoarte rar, se reintoarce pe pamint prin intermediul unui drum exterior folosit depreoti. Intotdeauna dupa ceremonie acest om este tratat cu o mare bunavointa sicu cea mai inalta onoare, din considerentul ca el s-a oferit de bunavoie mortii dedragul tarii sale.

Dar Dumnezeu nu pretinde moartea supusilor sai. Preotii in jurul virstei de douazeci si patru de ani aduc laude numelui lui Dumnezeu din locul destinat lor, ce se afla situat in virful templului. Rugaciunile si imnurile de glorie se inalta in mijlocul noptii, la amiaza, la rasaritul si apusul soarelui, pentru a face cunoscut numele sau; isi inalta cintecele de slava de patru ori pe zi in prezenta lui Dumnezeu. Este deasemenea, in sarcina lor, sa observe stelele si sa notezecu ajutorul astrolabului miscarea lor si influenta asupra lucrurilor omenesti si sadescopere secretul sub care se ascunde puterea lor. Astfel ei cunosc in ce partea pamintului si care sint schimbarile care s-au petrecut, sau urmeaza a se produce

Page 29: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

si care este momentul cind au avut loc acestea si cauta sa descopere daca lucrurilesint asa cum ei le inteleg. Ei fac o nota de predictii, adevarate si false, astfel incit sapoata fi capabili ca plecind de la experienta, sa faca predictiile cit mai corect. Maimult decit atit, preotii determina care sint orele aflate sub cele mai bune auspiciipentru procrearea urmasilor si zilele pentru semanat, secerat si culesul viilor si locullor este acolo unde se afla ambasadorii, mediatorii si realizeaza conexiunea dintreoameni si Dumnezeu. Si din rindurile lor este ales de cele mai multe ori Hoh.Ei scriu tratate savante si cerceteaza atent in interiorul stiintelor. Ei nu coboaraniciodata, cu exceptia mesei de prinz si a celei de seara, astfel ca substanta dincapul lor nu se coboara la nivelul stomacului si ficatului. Doar foarte rar si asta doarpentru a indeparta raul produs de izolare, poarta conversatii cu femeile. In zile anumestabilite, Hoh urca pentru a se afla alaturi de ei si impreuna delibereaza in legaturacu chestiunile investigate recent, pentru beneficiul Statului si al tuturor natiunilor depe pamint.

Jos in templu, se afla intotdeuna un preot care sta linga altar si se roaga pentruoameni, iar la sfirsitul fiecarei ore este inlocuit de un altul, asa cum seobisnuieste si in rugaciunile solemne, ca preotii sa fie schimbati la fiecare patruore. Si aceasta metoda de inchinare ei o numesc rugaciune perpetua. Dupafiecare masa ei aduc multumiri lui Dumnezeu. Apoi cinta faptele de glorie aleeroilor Crestinilor, Evreilor si Gentililor [termen ce desemneaza toate celelaltenatiuni de alta origine. n.t] si pe cei apartinind tuturor celorlalte natiuni si acestaeste un lucru minunat. Este un lucru adevarat, pentru ca aici nimeni nupizmuieste pe cineva. Ei ridica imnuri inchinate Dragostei, Intelepciunii si tuturorcelorlalte virtuti si asta o fac sub indrumarea guvenatorului fiecareia dintreaceste virtuti. Fiecare alege femeia pe care o iubeste cel mai mult si impreunadanseaza pentru antrenament sub peristiluri, dupa toate regulile bunei cuvinte siplini de demnitate. Femeile poarta parul lor lung avind toate suvitele rasucite silegate cu o funda in crestetul capului, iar in infasurarea lui lasa sa cada libera obucla. Barbatii poarta o singura bucla, restul parului din jurul capului fiind taiat.Poarta imbracaminte usoara si au o palarie rotunda putin mai mare decitmarimea capului lor. Pe cimp poarta o sapca, dar acasa fiecare foloseste obereta alba, rosie, sau de alta culoare, in functie de profesia, sau ocupatia sa.Magistratii se disting prin dimensiunile acestor palarii care sint mult mai mari, oferindu-le un aspect impunator.

Cind soarele intra in cele patru puncte cardinale ale cerurilor, aici sint tinute marifestivitati, asta se intimpla atunci cind intra in constelatiile Cancer, Balanta, Capricorn si Taur. Cu aceste ocazii ei ofera publicului spectacole splendide, unele savante, altele comice. Deasemenea celebreaza printr-un festival fiecare luna plina sau luna noua si la fel se intimpla la aniversarea fondarii cetatii si in zilele in care obtin victoria in razboi, sau obtin rezultate de exceptie. Festivitatile incep pe muzica vocilor femeilor, insotita de zgomotul trompetelor si al tobelor si sint adresate saluturi inflacarate. Poetii cinta faptele de glorie din batalii si numele celor mai cunoscuti lideri. Daca oricare dintre ei incearca sa induca in eroare auditoriul, fie si prin compromiterea unui erou strain, este aspru pedepsit. Nimeni nu poate exercita functia unui poet, daca este o persoana care inventeaza lucruri care nu corespund adevarului si acordarea licentei unei astfel de persoane este gindita ca o ciuma pentru lumea noastra, iar acest lucru se datoreaza faptului ca asemenea persoane, de cele mai multe ori cer o rasplata pentru a cinta virtutile si adesea le atribuie unor persoane nevrednice, fie din teama sau slabiciune, fie

Page 30: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

minati de ambitie si avaritie.

Pentru glorificarea faptelor, nimanui nu-i este ridicata statuie pina la moartea sa;Dar in timpul vietii, celor care au descoperit noi arte sau secrete ce s-au doveditdeosebit de utile, ori au executat mari servicii, aducind o mare onoare Statului,fie ca asta s-a intimplat acasa, sau pe cimpul de batalie, numele sau este inscrisin cartea eroilor. Nu isi ingroapa mortii, corpurile lor fiind arse pentru a impiedicaaparitia molimilor in mijlocul lor si astfel ei sint transformati in foc, cel care esteacea substanta foarte puternica si nobila, care asa cum isi are originea si vine dela soare, tot asa se si reintoarce la el. Si din motivul enuntat mai sus, nu-i este lasatanici cea mai mica sansa idolatriei. Oricum, statuile si picturile eroilor sint prezenteaici si splendidele lor femei ce sint separate de restul pentru a deveni mame, seuita adesea la ele. Sint inaltate rugaciuni din partea Statului, din cele patru colturiorizontale ale lumii --- dimineata -- catre locul de unde rasare soarele, apoi -- catreapus, urmate -- de cele spre sud si ultimile -- catre nord.; si in ordinea inversa:seara -- prima data catre apus, apoi -- catre rasarit, --- catre nord, urmate de ultimile-- catre sud. Acestea sint repetate de un singur preot, care se roaga pentru sanatateacorpului si a mintii si fericirea lui si a tuturor aflati sub acelasi soare si incheie cu orugaciune "Asa cum apare perfectiunea lui Dumnezeu." Rugaciunea publica pentrutoti este lunga si se revarsa inaltindu-se catre ceruri. Din acest motiv altarul esterotund si este divizat incrucisat, prin doua drumuri sub forma a doua unghiuri drepte.Prin intermediul acestor drumuri isi face intrarea Hoh, dupa ce au fost repetate celepatru rugaciuni si se roaga inaltindu-si privirea spre ceruri. Iar apoi, in fata ochilor saise dezvaluie un mare mister. Vesmintele preotesti sint de o frumusete aparte siintentionat asemanatoare acelora ale lui Aaron.Ele imita natura, dar intrec Arta

Impart anotimpurile in conformitate cu revolutia soarelui si nu in functie de ceaa stelelor si observa anual timpul care trece pina cind un anotimp il precede pecelalalt. Ei sustin ca soarele se apropie din ce in ce de pamint si de aceea princercurile neincetate efectuate in jurul tropicelor si ecuatorului, fiecare an sosesteputin mai curind. Masurarea lunilor este facuta in functie de cursul Lunii, aniiinsa sint masurati in functie de revolutia Soarelui. Il adora pe Ptolomeu, il admirape Copernicus, dar plaseaza pe Aristarch si Philolaus inaintea lui.

Ei depun un mare efort in stradania lor de-a cunoaste constructia lumii si dacaea e pieritoare, sau nu; si cind se vor petrece toate acestea. Ei cred ca adevaratuloracol al lui Isus Christos este dovedit prin semnele din Soare, din Luna si din stele,dar aceste semne nu apar vederii multora dintre noi.De aceea ei se asteapta la reinoirea vremurilor; si poate la sfirsitul lor.

Spun ca este un lucru foarte imprecis, daca lumea a fost creata din nimic saudin ruinele unei alte lumi, ori a fost nascuta din chaos, dar gindesc ca negresitea a fost facuta si nu este aici din vesnicie. De aceea ei nu-i acorda incredere luiAristotel pe care il considera un logician si nu un filozof. Prin analogie pot trasanumeroase argumente impotriva eternitatii lumii. Soarele si stelele, spun ei,privesc ca si heruvimii si celelalte semne ale lui Dumnezeu, ca si templele sialtarele sacre aprinse si ei le onoreaza, dar nu se inchina lor. Mai presus detoate celelalte lucruri ei venereaza Soarele, dar considera ca niciun lucru creatnu este vrednic de a fi venerat cu aceeasi onoare ce este acordata unei divinitati.Ei ofera aceasta veneratie numai lui Dumnezeu si servesc cauzei Lui, astfel incit

Page 31: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

nu pot ajunge sub puterea unui tiran si nici sa cada in mizerie suferind represiuneaunor creaturi ale razbunarii. Ei il contempla si il afla pe Dumnezeu sub imagineaSoarelui si pe acesta il numesc semnul lui Dumnezeu, chipul sau si imaginea savie, cea de la care vine lumina, caldura, viata si in care isi afla originea si seregaseste actiunea tuturor lucrurilor bune si a tuturor lucrurilor rele din intregUniversul.

Din acest motiv au construit un altar asemanator formei soarelui si preotii il glorificape Dumnezeu in soare si in stele, asa cum acestea sint altarele Sale in cer, totasa cum acesta este templul Sau; si se roaga ingerilor care sint mijlocitorii Sai cetraiesc in stele, o cetate inexpugnabila. Pentru ca Dumnezeu a asezat de multsemnele frumusetii stelelor in ceruri si gloria Sa in Soare. Ei spun ca aici estedoar un singur cer si ca aceste planete se ridica si se misca singure atunci cindse apropie de soare, sau sint in conjunctie cu el.

Afirma doua principii ale fizicii apartinind lucrurilor si anume, acela ca soareleeste tatal si pamintul este mama; aerul este o parte impura a cerului; toateflacarile deriva din soare. Marea este sudoarea pamintului, sau fluidul pamintuluiars si (con)topit in maruntaiele lui, dar si legatura ce face unirea dintre aer sipamint, tot asa cum singele este pentru spiritul si trupul animalelor. Lumea esteun mare animal si noi traim in interiorul lui, asa cum viermii traiesc in interiorulnostru. Tocmai de aceea noi nu apartinem sistemului astral format de stele,soare si pamint, ci doar lui Dumnezeu; caci in ceea ce le priveste pe acestea,cauta doar sa-si amplifice puterea, in timp ce noi sintem nascuti si traim doarprintr-o intimplare; dar in respect fata de Dumnezeu ale carui instrumente sintem,zamisliti din praf de stele modelat cu arta si imaginatie si destinati unui bunsfirsit. De aceea nu sintem legati de un alt tata decit de Dumnezeu si toatelucrurile de la El le primim.

In legatura cu chestiunea imortalitatii sufletelor, sustin ca se afla mai presus deputerea noastra de intelegere si ca acestea sint asociate dupa moarte cu ingeribuni sau ingeri rai, dupa cum se comporta in aceasta viata, tot asa vor primi sidupa aceea, fiecare dintre ele dupa meritul lor. Pentru ca toate lucrurile cautasa gaseasca ceva similar lor. Difera foarte putin de noi in functie de cum sintstabilite recompensele si pedepsele.

Nu sint foarte siguri daca mai sint si alte lumi aici in afara acestei lumi a noastre,dar considera o nebunie sa spui ca aici nu exista nimic. Inexistenta este incompatibila cu caracterul infinit al entitatii lui Dumnezeu. Ei au stabilit cele doua principii ale metafizicii, entitatea suprema, care este reprezentata de Dumnezeu si nimicnicia, care este defectul entitatii.

Raul si pacatul vin din dispozitia naturala spre nimicnicie;pacatul isi are cauzele profunde nu in eficienta, ci in deficienta, in neajunsurile entitatii.Defectele, spun ei, sint ale puterii, intelepciunii sau vointei. Pacatul il plaseaza inultima din acestea trei, pentru ca acela care cunoaste binele si are si puterea de-aface bine, este obligat sa aiba si vointa de-a le implini, pentru ca doar singura vointa este cea care se poate ridica deasupra tuturor celorlalte.

Il venereaza pe Dumnezeu in trinitatea sa, spunind ca Dumnezeu este PutereaSuprema de unde purcede cea mai inalta Intelepciune, care este acelasi lucru cu

Page 32: 46660573 Tommaso Campanella Cetatea Soarelui

Dumnezeu si de aici vine Dragostea, care este deopotriva putere si intelepciune;dar ei nu disting personalitatile sale prin nume, asa cum se intimpla in legea noastra Crestina, care nu le-a fost revelata.

Cind abuzurile din aceasta religie vor fi inlaturate, ea urmeaza sa fie viitoarea stapina a lumii; asa cum predau si spera marii teologi. De aceea Spania a intemeiat Lumea Noua (desi primul sau descoperitor, Cristobal Colon, cel mai mare dintre eroi, era Genovez); astfel incit toate natiunile sa poata fi strinse sub o singura lege.

Noi nu intelegem care sint acele ratiuni ce ne determina sa actionam intr-un anume sens sau in altul, dar ele ii sint cunoscute lui Dumnezeu; ale carui instrumente sintem. Ei cauta noi religii din setea de aur si bogatie, dar Dumnezeu lucreaza pentru un bun sfirsit. Soarele depune toate eforturile sale, nu pentru a aduce viata plantelorsi oamenilor de pe pamint, ci pentru a transforma planeta in scrum, dar Dumnezeuconduce lupta pe drumul cel mai bun. A Sa este slava si toata gloria e a Lui!

G.M. O, daca ai cunoaste ce spun astrologii nostri despre perioada ce vine sidespre epoca noastra, asta contine in sine mai multa istorie in 100 de ani decitse gaseste in istoria intregii lumi in 4.000 de ani! Cu ajutorul minunatelor inventiiale tiparului si armelor de foc si utilizarea magnetilor si asa cum toate ne vin dela Mercur, Marte si Luna si de la Scorpion!

Capt. Ah, perfect! Dumnezeu daruieste toate ale Sale la vremea lor. Ei insa, studiaza prea mult!

[Sfirsit]

http://www.ebooksread.com/authors-eng/tommaso-campanella.shtml

Tr. CasCarino