4.3 Umanizarea arhitecturii industriale · 173 Reconversia arhitecturii industriale 4.3.1...

172

Reconversia arhitecturii industriale

4.3 Umanizarea arhitecturii industriale

Analiza reconversiei clădirilor industriale pentru adaptarea la programe ale arhitecturii civile demonstrează că acest tip de intervenție depășește domeniul unei abordări formale menite să rezolve doar adaptarea funcțională. Încărcătura sa expresivă și semantică și impactul ei asupra omului, receptarea și interpretarea acestei arhitecturi pe mai multe niveluri de interes, conduc la concluzia că procesul nu se limitează la schimbarea funcțiunii, ci are o dezvoltare mult mai complexă datorită schimbării radicale a condiției de utilizare a noului spațiu rezultat: mașina este înlocuită cu omul. În consecință, operațiile pentru conformarea funcțională au ca finalitate adaptarea clădirii la nevoile și aspirațiile acestuia, care exced cerințele utilitare ale noului program. Reconversia clădirilor industriale în clădiri cu funcțiune civilă implică rezolvarea unor cerințe tehnic-constructive și utilitare specifice, dar și a unor cerințe general umane:

cerințe funcționale cărora le corespund spații necesare desfășurării activității specifice;

cerințe fiziologice:

confort termic; lumină naturală; ventilare naturală.

cerințe psiho-afective:

siguranță; sentiment de identitate și continuitate; liniște și intimitate; libertate.

cerințe de natură spirituală:

exigențe estetice; integrarea în mediul natural; integrarea participativă în comunitate.

Operațiile formale definite în secțiunile anterioare sunt instrumentele concrete prin care se realizează reconversia arhitecturală. Ele au, individual și împreună, rolul de a soluționa cerințele noului program arhitectural. Efectele lor se pot grupa în trei categorii principale:

Integrarea în mediul natural și în cel construit; Adaptarea la cerințele umane; Adaptarea la cerințele comunității.

173


4.3.1 Integrarea în mediu

Realizarea legăturii cu spațiul exterior

Una din caracteristicile care definesc relația spațiilor de producție cu exteriorul este introvertirea, impusă de condițiile procesului de producție. Când clădirea industrială își schimbă funcțiunea, în special în cazul în care spațiul este transformat într-unul public, introvertirea acestuia poate intra în contradicție cu exigențele noului program funcțional.

Deschiderea spațiului industrial Pentru deschiderea spațiului în cadrul reconversiei, se aplică operații formale asupra volumului și planurilor anvelopantei. În cazul clădirilor publice, relația funcțională între interior și exterior este esențială și se obține de multe ori prin realizarea unor spații intermediare.

Operații volumetrice. Prin operații volumetrice de substracție, se pot crea spații intermediare la limita dintre interior și exterior, spații deschise și în același timp protejate de construcție. Asemenea intervenții sunt realizate fie la parter, rezultând portice, terase și accese acoperite, fie la etajele superioare, pentru a crea loggii și terase.

Operații cu planurile anvelopantei (verticale și de acoperire). Sunt utilizate operații prin care se mărește suprafața totală a golurilor, mergând până la suprimarea unuia sau mai multor planuri. Modalitatea de formare a acestor goluri, dimensiunea și amplasarea lor are ca rezultat o mare diversitate de soluții - de la o comunicare vizuală cu peisajul, o prelungire a spațiului interior în cel exterior, până la transformarea spațiului interior în spațiu exterior.

Operații de conservare și valorificare. În cazul reconversiei în spații a căror funcțiune necesită un grad crescut de autonomie față de spațiul exterior, introvertirea inițială trebuie menținută. În acest caz comunicarea se realizează prin suprafețe vitrate controlate ale anvelopantei și prin amenajarea unor curți interioare.

Integrarea elementelor naturale în spațiul industrial Prin amenajările peisajere din interiorul clădirilor industriale supuse reconversiei se pot realiza zone de peisaj obținându-se astfel contactul direct dintre spațiul închis al clădirii și secvențe ale naturii, în ideea reconcilierii arhitecturii cu mediul natural (Fig. 491- p.168). O altă soluție este integrarea pe fațade a compozițiilor vegetale, care dau viață clădirilor industriale și totodată sugerează reintegrarea spontană în mediul natural (Fig. 508, Fig. 489-p.168).

Integrarea în contextul natural și în cel construit

Clădirea industrială intervine adesea în spațiul urban sau natural cu un grad ridicat de inadecvare determinată atât de incompatibilitatea funcțională, cât și de amploarea unui program de arhitectură de cele mai multe ori caracterizat de masivitate, rigiditate și

174


austeritate. Extinderea și densificarea urbană înconjurătoare poate accentua în timp această inadecvare. Prin intervențiile de adaptare a clădirii pentru noul utilizator, reconversia are adesea ca efect pozitiv modificarea volumului agresiv și realizarea astfel a unui dialog favorabil cu mediul construit înconjurător. Acest efect se obține prin aplicarea unor operații formale:

operații volumetrice de substracție și adiționare, care conferă volumului masiv și uneori amorf al clădirii industriale sculpturalitate, introduc noi raporturi de scară, și realizează astfel integrarea formală în contextul urban.

operații la nivelul fațadelor pentru sporirea complexității compoziției a acestora, inclusiv prin utilizarea de panouri vitrate care atenuează masivitatea construcției inițiale.

4.3.2 Adaptarea spațiului la noul utilizator

Transformarea funcțională reprezintă primul nivel de adaptare a clădirii la utilizatorul uman. Aceasta privește în principal două aspecte, realizate prin aplicarea unor operații formale, și anume:

Atribuirea scării umane unei clădiri dimensionate în conformitate cu mărimea utilajelor industriale, prin:

substracţii, care modifică scara arhitecturală la nivelul percepției. Realizate la partea inferioară a volumului, operațiile de substracție volumetrică pot contribui la reducerea masivității aparente a clădirii (Fig. 507).

operații cu planuri în interiorul spațiului industrial, care, chiar dacă sunt realizate pe zone limitate, fragmentează spațiul la dimensiuni raportate la scara umană.

operații asupra planurilor anvelopantei, de realizare a unor elemente noi, acordate cu scara umană: modelarea geometriei acestora, decuparea de goluri, elemente de decorație interioară.

Fig. 507 Reconversia fabricii Lingotto (inițial uzină Fiat), Torino536, 1988-1997, arh. Renzo Piano

Fig. 508 Caixa Forum (inițial centrală electrică), Madrid537,

2007, arh. Herzog & De Meuron

536 http://www.flickr.com/photos/mikejackson/1320396299/in/photostream/ 537 http://adaptivereuse.net/2008/02/13/architecture-jocks/

175


Fig. 509 Birouri (inițial depozit de cărbune), Barcelona538, 2007, arh. BAAS

Fig. 510 Lance Armstrong Foundation Headquarters (inițial depozit), Austin539, 2009, Lake + Flato Architects

Realizarea diversității, factor important pentru echilibrul general al ființei umane și , în special, condiție necesară a unui mediu de viață stimulativ.

Prin operații formale se poate reduce monotonia desfășurărilor ample de elemente tipizate repetabile, proprii spațiului industrial, realizându-se gradul de diversitate benefic unei vieți armonioase și echilibrate:

Adiționările și substracțiile de volum au ca efect diversificarea formală a acestuia, creând accente în imaginea adesea uniformă a clădirii industriale (Fig. 511).

La planurile anvelopantei, prin decupări de goluri noi și schimbări ale geometriei golurilor existente pot fi întrerupte șirurile de elemente identice (Fig. 513), iar prin dublarea suprafețelor se pot forma grupuri de elemente care introduc o nouă ordine.

Fig. 511 Art Center (inițial fabrică de construcții de mașini), Beijing540, 2007, arh. Atelier 11

Fig. 512 Performance Capture Studio (inițial

hangar de avioane), Bay Area, California541, 2008, Kanner Architects & Lorcan O’Herlihy Architects

538 http://preprodtest.archdaily.com/28419/workspace-in-a-former-coal-bunker-baas/ 539http://preprodtest.archdaily.com/105042/lance-armstrong-foundation-headquarters-lakeflato-architects-and-the-bommarito-group/ 540http://preprodtest.archdaily.com/107905/art-center-in-beijing-atelier-11/

176


Fig. 513 Caixa Forum (inițial centrală electrică), Madrid542, 2007, arh. Herzog & De Meuron

Fig. 514 L.A. Design Center (inițial depozit industrial), Los Angeles, arh. John

Friedman, Alice Kimm

4.3.3 Integrarea în sistemul de valori culturale al comunității

Atribuirea unei funcțiunii noi schimbă semnificația clădirii industriale și îi conferă un sens nou, legat de valorile umane. Destinația social-culturală sau rezidențială o integrează în viața comunității. Prin evidențierea valorii sale estetice, informative și a prezenței sale urbane ca obiect semnificativ, clădirea dobândește valoare culturală. Prin conservarea elementelor pozitive și prin soluționarea tuturor aspectelor cu impact negativ, prin ilustrarea coexistenței valorilor trecutului cu cele ale prezentului, clădirile industriale reabilitate devin simboluri ale regenerării locului și comunității umane.

Clădirea industrială ca semnificație urbană

Clădirile sau ansamblurile industriale pot deveni prin reconversie repere cultural-urbane prin operații determinate de opțiuni complementare în intervenție: conservare și contrast. Conservarea fațadei și a volumetriei Prin conservare fațada poate deveni:

element ambiental și decorativ interior în urma închiderii spațiului dintre clădirile unui ansamblu (Fig. 515) sau prin realizarea unei extensii volumetrice (Fig. 516)

element decorativ exterior prin transformarea ei în element scenografic (Fig. 517, Fig. 518).

Fig. 515 Închiderea spațiului dintre două corpuri ale fabricii Menier (inițial fabrică

de ciocolată), Noisiel543, 1993-1996, arh. Reichen & Robert

Fig. 516 Jahrhuderthalle (inițial expozitie industrială, centrală electrică), Bochum 544 , 2003, arh. Thomas& Petzina Pink

541http://preprodtest.archdaily.com/55686/performance-capture-studio-kanner-architects-lorcan-o%E2%80%99herlihy-architects/ 542 Revista El Croquis nr.129-130, p.341 543http://www.communes.com/ile-de-france/seine-et-marne/noisiel_77186/photos,125347.html

177


Fig. 517 The White Lady (inițial fabrică de becuri Philips), Eindhoven545 , 1997,

Dirrix Van Wylick Architekten

Fig. 518 District Office Oost-Watergraafsmeer

(inițial uzină de gaz), Amsterdam546, 2009, arh. Dirk Jan Postel

Conservarea elementelor cu o expresivitate pronunțată Valoarea de semnal constituie un obiectiv important al majorității clădirilor cu funcțiuni publice, atins prin utilizarea unor forme și dimensiuni care să le evidențieze rolul și semnificația în țesutul construit existent. Conformația neconvențională a construcțiilor tehnologice constituie o valoare estetic-simbolică determinată de ineditul formelor, al structurii, și al scării arhitecturale. Caracterul puternic al locului, exprimat prin elemente monumentale devenite repere vizuale, contribuie la creșterea interesului pentru valorificarea acestui patrimoniu. Coșurile de fum, instalațiile tehnologice, cu forme și dimensiuni atipice programelor de arhitectură civilă, sunt adesea păstrate pentru a servi drept semnal. Ele au în același timp o semnificație emblematică, de martor al istoriei locului, de evocare a industriei pe care au servit-o, constituind elemente importante pentru individualizarea zonei în contextul urban.

Fig. 519 Bio-towers (inițial turnuri de purificare a apei), Lauchhammer547

Fig. 520 Centru comercial (inițial fabrică de fibre artificiale), Suceava548, arh ROCADA

Contrastul formal evidențiază caracteristicile clădirii inițiale prin operații de adiționare a unor elemente diferite ca expresie formală de cele existente: extensii volumetrice cu un alt

544 Van Uffelen, Chris , Re-Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010). 545http://schiebroek.nl/pages/schiebroek/projecten/de-witte-dame-eindhoven.php 546 Van Uffelen, Chris , Re-Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 233. 547 http://www.designboom.com/weblog/cat/9/view/10198/bio-towers-in-lauchhammer-germany.html 548http://www.flickr.com/photos/32780321@N04/3417661221/

178


limbaj arhitectural (Fig. 523, Fig. 527), dublări ale fațadelor. O altă modalitate care are ca efect contrastul constă în utilizarea unor materiale diferențiate de cele ale clădirii existente prin culoare (Fig. 532), opacitate sau transparență, textură (Fig. 533). Componenta temporală poate fi exprimată în reconversie prin conservarea aspectului de ruină (Fig. 521, Fig. 522, Fig. 523), sau prin utilizarea vegetației pentru a reda imaginea unui loc părăsit (Fig. 524, Fig. 525). Efectul de dematerializare a formei, preluat din domeniul artei, este des utilizat în reconversia arhitecturii industriale. Reducerea elementelor fizice care compun clădirea industrială exprimă o aparentă fragilitate care accentuează expresivitatea clădirii prin lărgirea câmpului de interpretare a formei. Dematerializarea se realizează prin:

substracții volumetrice (Fig. 508-p.174); intersecții cu volume având materialitate redusă (Fig. 527); detașarea unor planuri ale fațadei prin decupări sau suprimări ale planurilor

anvelopantei (Fig. 518- p.177, Fig.171, Fig. 526); suprimări de planuri ale anvelopantei (Fig. 528, Fig. 529); închiderea golurilor existente cu suprafețe vitrate amplasate la suprafața zidului,

operație în urma căreia se diminuează percepția grosimii zidurilor (Fig. 531); alăturarea unor elemente cu materialitate redusă, care realizează o limită incertă a

clădirii (planuri verticale și orizontale, volume transparente) (Fig. 530).

Accentuarea materialității este un alt mijloc de a sublinia forța degajată de imaginea arhitecturii industriale, care poate fi realizat în reconversie prin închiderea golurilor existente sau prin supraînălțări ale volumelor (Fig. 532, Fig. 533).

Fig. 521 Oriental Warehouse Lofts (inițial depozit), San Francisco549, 1996, arh. Edmonds + Lee Architects

Fig. 522 Droogloodsen (inițial fabrică de produse ceramice), Kortrijk550, 2010, arh. Lensass

Architects

549http://lca-architects.com/oriental-warehouse/ 550http://www.archdaily.com/237087/droogloodsen-lensass-architects/

179


Fig. 523 Centru de conferințe, Landesausstellung, Kärnten (inițial oțelărie), Hüttenberg551, 1995, arh. Günther Domenig

Fig. 524 Locuința arhitectului Ricardo Bofill, (inițial fabrică de ciment), Barcelona552, 1975, arh. Ricardo Bofill

Fig. 525 The Paradise Lost in Time (inițial fabrică de hârtie), Taipei553, 2010, arh. INTERBREEDING FIELD

Fig. 526 Locuințe colective (inițial fabrică de zahăr), Barcelona554, 2009, Garcés – DeSeta – Bonet Arquitectes

Fig. 527 Mediatecă (inițial fabrică metalurgică), Delft555, 2006, arh. Dok Architekten

551 Broto, Carles , Rehabilitated Buildings, ed. Broto, Carles (Barcelona: LINKS International, 1997), p. 213. 552http://spfaust.wordpress.com/tag/history-of-architecture/ 553http://www.archdaily.com/135333/the-paradise-lost-in-time-interbreeding-field/ 554http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 555 http://www.archdaily.com/266672/mediatheek-delft-dok-architecten/

180


Fig. 528 Grands Moulins de Pantin (inițial fabrică, industria de

panificație), Paris556, 2007-2009, arh. Reichen & Robert Fig. 529 Auditoriul Niccolò Paganini (inițial fabrică de zahăr),

Parma557, 2001, arh. Renzo Piano

Fig. 530 Temporary Contemporary Museum (inițial depozit industrial), Los Angeles, 1996, arh. Frank O Gehry

Fig. 531 Le Magasin – CNAC (inițial hală industrială), Grenoble558, 1986, arh. Patrick Bouchain

556http://www.flickr.com/photos/olivier-majerholc/3335116037/ 557 Revista Casabella iul-aug 1994, p.85 558http://www.flickr.com/photos/triceapat/7206105190/lightbox/ 559 Van Uffelen, Chris , Re-Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 266.

Fig. 532 Fuller Lofts, Los Angeles559, 2009, arh. Pugh & Scarpa

Fig. 533 Caixa Forum (inițial centrală electrică), Madrid560, 2007, arh.

Herzog & De Meuron

Fig. 534 Lamot (inițial fabrică de bere), Mechelen561, 2005, arh. 51N4E (Johan Anrys, Freek Persyn, Peter Swinnen)

181


Conservarea caracterului distinctiv al spațiului industrial

Atunci când atributele arhitecturale și starea clădirii supuse reconversiei o impun, pentru conservarea caracterului distinctiv al spațiului industrial, neafectat de elementele noi ale intervenției, se urmărește să se realizeze:

percepția totală a spațiului, prin incluziuni volumetrice de tip „spațiu în spațiu” (Fig. 535), compartimentări mobile (Fig. 536), compartimentări parțiale sau transparente, (Fig. 538, Fig. 539) sau supante (Fig. 537, Fig. 538, Fig. 539);

vizibilitatea structurii constructive existente, în raport cu elementele noi ale intervențiilor (Fig. 540, Fig. 541) ;

valorificarea construcțiilor și utilajelor tehnologice, ca elemente estetice și simbolice, în amenajările exterioare și interioare (Fig. 542, Fig. 543, Fig. 544) ;

restaurarea finisajelor inițiale (Fig. 545, Fig. 546, Fig. 547).

Aceste aspecte sunt puse în valoare prin intervenții cu efect contrastant în ceea ce privește forma, materialul sau culoarea (Fig. 539, Fig. 545, Fig. 548, Fig. 549)

Fig. 535 Water Centre, Colombes562 Fig. 536 Barbara de Vries Studio563 Fig. 537 Loft, New York564

Fig. 538 Locuință și galerie de artă (inițial stație de pompare a apei), Berlin565, 2008, arh. Wenk & Wiese

Fig. 539 Cannon Design Regional Offices (inițial centrală electrică), St. Loius566, 2008, arh. Cannon Design

560Revista DOMUS nt.913/aprilie/2008, p.49 561http://mimoa.eu/projects/Belgium/Mechelen/Lamot 562http://www.archdaily.com/229970/water-centre-scau/ 563 Niesewand, Nonie , Converted Spaces (London: Conran Octopus, 2002), p. 156. 564 Niesewand, Nonie , Converted Spaces (London: Conran Octopus, 2002), p. 91. 565http://preprodtest.archdaily.com/40936/water-pumping-plant-renovation-wenk-und-wiese/ 566http://preprodtest.archdaily.com/122043/cannon-design-regional-offices-cannon-design/

182


Fig. 540 Locuință și galerie de artă (inițial stație de

pompare a apei), Berlin567, 2008, arh. Wenk & Wiese

Fig. 541 Locuințe (inițial fabrică de zahăr) în zona industrială Poblenou,

Barcelona568 , 2009, Garcés – DeSeta – Bonet Arquitectes

Fig. 542 Locuință (inițial turn de apă), Soest569, 2004, arh. Zecc Architecten

Fig. 543 Birouri (inițial fabrică de explozibil), Waltham Abbey570,

2009, arh. Pollard Thomas Edwards Architects

Fig. 544 Centru multifuncțional (inițial uzină Ford), Richmond571, 2009, arh. Marcy Wong, Donn Logan Architects

Fig. 545 Centrul cultural DogA (inițial stație de transformare), Oslo572, 2003-2005, arh. JSA

Fig. 546 Jahrhuderthalle,

Bochum573, 2003, arh. Thomas Pink, Petzina Pink Architekten

Fig. 547 Store 17c (inițial abator), Madrid574, 2007, arh. Arturo Franco

567http://preprodtest.archdaily.com/40936/water-pumping-plant-renovation-wenk-und-wiese/ 568http://www.archilovers.com/p60414/non-conventional-housing-units#info 569http://preprodtest.archdaily.com/39776/watertower-of-living-zecc-architecten/ 570http://www.archdaily.com/262765/gunpowder-mill-pollard-thomas-edwards-architects/ 571http://preprodtest.archdaily.com/111687/ford-assembly-building-marcy-wong-donn-logan-architects/ 572http://preprodtest.archdaily.com/18245/doga-jsa/ 573Revista DETAIL, nr. 10/2003, p.1136 574 Van Uffelen, Chris , Re-Use Architecture (Salenstein: Braun, 2010), p. 41.

183


Fig. 548 Birou și spații expoziționale (inițial depozit), Shanghai575, 2009-2010, arh. Archi-Union Architects

Fig. 549 Salt Museum (inițial

salină), Salins-les-Bains576

Pe lângă soluționarea cerințelor curente din tema de proiectare a unei clădiri noi, reconversia arhitecturii industriale implică și aspecte care țin de semnificația pe care o are clădirea existentă în conștiința comunității. Această semnificație însumează trei componente:

componenta informativă, definită de identitatea clădirii în cadrul istoriei civilizației umane, identitate determinată de aspecte de natură socială și tehnică;

componenta estetică, definită de expresivitatea clădirii; componenta afectivă (psihologică), definită de gradul în care, prin asocieri

psihologice, clădirea participă la conturarea identității unei comunități.

Atitudinea în reconversie este influențată în mare măsură de acești factori, rezultând de aici caracterul interpretativ al acestui proces. Pentru a ilustra tendințele generale ale conceptelor din reconversie, este utilă o analiză sintetică a unor realizări reprezentative. Alegerea exemplelor a fost determinată de identificarea unor tipuri de atitudine în reconversie diferențiate în funcție de semnificația clădirii inițiale.

4.4 Reconversii exemplare

Reconversia fabricii Lingotto, Torino

Valoarea construcției

Fosta fabrică de automobile Fiat din Torino, construită între anii 1916-1923 după proiectul arhitectului Matté Trucco, este un reper important pentru populația orașului. În perioada funcționării, numărul de angajați atingea impresionanta cifră de 12.000. Importanței afective pe care o are pentru comunitate i se adaugă recunoașterea internațională a valorii sale arhitecturale, dovedită de aprecierile pozitive ale arhitecților moderni și ale adepților curentului futurist, care au considerat-o un moment cheie al avangardei epocii. Închisă în

575http://preprodtest.archdaily.com/82251/au-office-and-exhibition-space-archi-union-architects-inc/ 576http://www.archdaily.com/59348/salt-museum-malcotti-roussey-architectes-thierry-gheza-architecte/

4.3 Umanizarea arhitecturii industriale · 173 Reconversia arhitecturii industriale 4.3.1...

Documents

Transcript of 4.3 Umanizarea arhitecturii industriale · 173 Reconversia arhitecturii industriale 4.3.1...