4. TAS IV - Componentele AS.pdf

29
COMPONENTELE ANTRENAMENTULUI SPORTIV

Transcript of 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

Page 1: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE

ANTRENAMENTULUI

SPORTIV

Page 2: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

PIRAMIDA FACTORILOR PREGATIRII SPORTIVE

• Relatiile dintre factorii pregatirii se ordoneaza de la fizic la tehnic, apoi la tactic si la psihologic.

PREGATIREA MENTALAPREGATIREA MENTALA

PREGATIREA TACTICA

PREGATIREA TEHNICA

PREGATIREA FIZICA

Page 3: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

I. PREGATIREA FIZICA

• Reprezinta un sistem de masuri, mijloace si metode prin care se asigura dezvoltarea indicilor morfologici, a capacitatii functionale , indicilor morfologici, a capacitatii functionale , a calitatilor motrice de baza si specifice diferitelor ramuri de sport.

Page 4: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

CAPACITATEA DE EFORT

• Se constituie ca o rezultanta a interactiunii functionale dintre organ si sistem, avand la baza potentialul energetic specific din care rezulta un lucru mecanic.

• In functie de tipul de activitate motrica, putem vorbi despre:– capacitatea de efort anaeroba (alactacida si

lactacida);

– capacitatea de efort mixta;

– capacitatea de efort aeroba.

Page 5: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

a. Capacitatea anaerobă

• Reprezintă posibilitatea organismului de a susţine un efort fizic intens, respectiv de a obţine un debit energetic maxim prin cele două sisteme energetice anaerobe:

– sistemul fosfagenelor;

– glicoliza anaerobă.

• Dezvoltarea puterii maxime anaerobe alactacide urmareste interventia asupra factorului biologic, respectiv rezervele energetice, cele functionale, factorii dimensionali, capacitatile functionale.

• Privind metodologia de pregatire, se recomanda eforturi maximale, cu o durata de 15-20sec. pentru ameliorarea sistemului fosfagen si mentinerea unui timp cat mai indelungat a vitezei pentru ameliorarea sistemului fosfagen si mentinerea unui timp cat mai indelungat a vitezei maxime si a intensitatii crescute.

• O mare importanta se va acorda pauzei (intre repetari si serii), a carei durata trebuie sa permita:

– Resinteza rezervelor de oxigen ale muschilor (10-60sec);– Resinteza fosfocreatinei (care se face pe cale aeroba);– Plata datoriei de oxigen alactacide (3-5min);– Metabolizarea lactatului format.

• Puterea maxima glicolitică este caracteristica eforturilor a căror durată se situează sub 90sec, fiind limitată de cantitatea de enzime care asigură transformarea glicogenului în acid lactic.

• Pentru dezvoltarea proceselor anaerobe lactacide se recomandă exerciţii repetate (10-20 rep), intense cu durata de 30sec-2min., pauza de 60sec-4min (raportul efort –pauza este de 1:2).

Page 6: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

b. Capacitatea aerobă

• Reprezintă posibilităţile organismului de a presta un efort submaximal moderat şi de a-l menţine un timp cât mai îndelungat (metabolism glucidic si lipidic).

• În eforturile aerobe, factorul limitator este În eforturile aerobe, factorul limitator este condiţionat de factorii dimensionali şi funcţionali ai plămânilor, ai sângelui, ai inimii, ai arborelui vascular şi de capacitatea de utilizare a oxigenului de către ţesuturi.

Page 7: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

c. Pragul aerob – anaerob

• Reprezintă momentul cresterii bruste a acidului lactic din sange in timpul unui efort aerob, a carui intensitate creste progresiv. Aceasta crestere a pragului lactic, determinată de antrenamente sistematice, este rezultatul a mai multor factori:– o eliminare mai bună a lactatului produs in muschi;– o concentratie mai bună a enzimelor musculare oxidative;– o concentratie mai bună a enzimelor musculare oxidative;– o solicitare preferenţială a mecanismelor oxidative.

• Privind metodologia de antrenament, pentru dezvoltarea puterii aerobe eforturile au o durată cuprinsă între 2-10min, iar pentru dezvoltarea capacităţii aerobe se recomandă eforturi de cel puţin 10min, cu o intensitate moderată, ce poate ajunge la 160 pulsaţii/min în finalul efortului, iar pauza activă va asigura refacerea incompletă la o frecvenţă de 120-140 pulsaţii/min.

Page 8: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

PREGATIREA FIZICĂ GENERALĂ

• Se concepe diferenţiat, în funcţie de particularităţile ramurii de sport. Funcţia principală pe care o are acest tip de pregătire este de a asigura transferul pozitiv al este de a asigura transferul pozitiv al antrenamentului spre zona specifică, constituind de asemenea suportul pentru conţinutul ulterior al pregătirii.

Page 9: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

PREGATIREA FIZICĂ SPECIFICĂ

• Are un continut orientat spre dezvoltarea capacitatii de efort specifice ramurii de sport si a calitatilor motrice combinate, care determina un randament specific superior. In unele ramuri de sport, performanta este strict determinata de nivelul de dezvoltare a unei calitati motrice (haltere, probele de alergare din atletism, ciclism) sau al un ui complex de calitati motrice (jocuri sportive, sporturi de lupta).calitati motrice (jocuri sportive, sporturi de lupta).

• Intre cele doua tipuri de pregatire fizica exista o stransa relatie, ambele conditionand obtinerea performantei. Mijloacele de realizare sunt variate, fiind aplicate in diferite conditii de mediu (antrenament la altitudine, pe nisip etc) si executate la diferite aparate, instalatii (Sali de fitness, simulatoare), pe fondul unei refaceri adecvate (alimentatie, vitaminizare etc).

Page 10: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

II. PREGATIREA TEHNICA

• Tehnica reprezinta un sistem de structuri motrice specifice fiecarei ramuri de sport, efectuate rational si eficient, in vederea obtinerii unui randament maxim in competitii.

• Pregatirea tehnica reuneste ansamblul de masuri, mijloace si metode folosite in invatarea elementelor si a procedeelor tehnice specifice unei ramuri de sport.

Page 11: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE TEHNICII

1. ELEMENTUL TEHNIC are o structura motrica fundamentala, care sta la baza practicarii unei ramuri de sport. De exemplu, pasa din bacshet, aruncarea la poarta din handbal, bacshet, aruncarea la poarta din handbal, lovitura de atac din volei, saritura in lungime din atletism etc. sunt structuri motrice fundamentale, care stau la baza practicarii ramurilor de sport respective.

Page 12: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE TEHNICII

2. PROCEDEUL TEHNIC desemneaza o structura motrica concreta sau modul particular de efectuare a elementului tehnic.De exemplu, aruncarea la poarta cu pas incrucisat in handbal, saritura in lungime cu un pas si handbal, saritura in lungime cu un pas si jumatate in atletism etc. Sunt procedee concrete, concepute in vederea efectuarii cu eficienta maxima a actiunilor caracteristice sporturilor respective.

Page 13: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE TEHNICII

3. STILUL constituie modul particular (amprenta personala) de efectuare a unui procedeu tehnic. Stilul se manifesta la sportivii de inalta clasa si are drept rezultat efectuarea eficienta clasa si are drept rezultat efectuarea eficienta a unui procedeu. Unele stiluri au fost transformate de specialisti in procedee tehnice, purtand denumirea creatorilor lor (ex. saritura Marian Dragulescu).

Page 14: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE TEHNICII

4. MECANISMUL DE BAZA al procedeului tehnic reprezinta succesiunea logica de acte motrice, obiectiv necesare pentru efectuarea eficienta a acestuia. Acesta trebuie inteles ca un sistem a acestuia. Acesta trebuie inteles ca un sistem de factori (spatiali, temporali, dinamici si energetici) aflați in stransa corelatie, care determina o eficienta sporita.

Page 15: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

INVATAREA PROCEDEELOR TEHNICE

• INVATAREA PERCEPTIV-MOTRICA sau senzorio-motrica consta in modificarea comportamentului in functie de conditiile concrete din antrenamente si concursuri.

• INVATAREA MOTRICA are ca rezultat formarea deprinderilor pe baza componentelor senzoriale, kinestezice sau proprioceptive. In cadrul acesteia, sfarsitul unei miscari devine semnal pentru declansarea miscarii urmatoare.proprioceptive. In cadrul acesteia, sfarsitul unei miscari devine semnal pentru declansarea miscarii urmatoare.

• INVATAREA INTELIGENT-MOTRICA este caracteristica procesului de insusire a tehnicii ramurilor de sport euristice (box, lupte, jocuri sportive etc), in care adversarul este inventiv si opozitiv, actiunile desfasurandu-se in conditii imprevizibile.

Page 16: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

ETAPELE INVATARII TEHNICII SPORTIVE

1. Etapa informarii si a formarii reprezentarii miscarii, in care sportivul isi creaza o imagine despre procedeul ce urmeaza sa fie invatat. Informatiile pot fi:

- verbale;

- vizuale;

- tactil-kinestezice.

2. Etapa miscarilor ”grosiere” sau insuficient diferentiate caracterizeaza primele executii practice ale procedeului tehnic, respectiv in care primele executii practice ale procedeului tehnic, respectiv in care informatia principala primita de sportiv este constituita din indicatiile verbale ale antrenorului.

3. Etapa coordonarii fine si a consolidarii procedeelor tehnice are ca trasaturi esentiale: efectuarea corecta a miscarii, executarea cu indici crescuti de forta, viteza, in conditii de rezistenta, precum si executia fluenta, cu ritm, precizie si amplitudine corespunzatoare.

4. Etapa perfectionarii si a suprainvatarii procedeului tehnic este caracterizata de efectuarea acestuia in conditii variate, cu indici superiori de eficienta (coordonare, precizie, ritm, cursivitate etc).

Page 17: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

PRIORITATI METODICE PRIVIND INVATAREA TEHNICII

• Stabilirea fondului pregatirii tehnice pentru fiecare esalon de instruire (incepatori, avansati, performanta);

• La toate nivele de instruire se va tine seama si de inclinatiile si optiunile personale ale sportivilor fata de unele executii tehnice;

• Indiferent de nivelul de pregatire a sportivilor, insusirea tehnicii se coreleaza cu cerintele competitiilor;

• Cea mai buna cale pentru insusirea si perfectionarea tehnicii este • Cea mai buna cale pentru insusirea si perfectionarea tehnicii este individualizarea pregatirii;

• Exersarea independenta a procedeelor tehnice trebuie continuu dublata cu repetari efectuate in conditii analoage concursului;

• In invatarea tehnicii sportive, apare nevoia stabilirii de catre antrenori a sistemului de actionare necesar fiecarui procedeu tehnic;

• Este necesara evaluarea periodica a pregatirii tehnice cu ajutorul unor probe si norme de control.

Page 18: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

III. PREGATIREA TACTICA

• Tactica reuneste un sistem de principii, idei si reguli de abordare a competitiilor, prin care sportivul isi valorifica toate capacitatile tehnice, fizice, psihice, in vederea rezolvarii situatiilor problematice (de concurs) create de adversari, coechipieri si ambianta, concurs) create de adversari, coechipieri si ambianta, pentru obtinerea succesului.

• Pregatirea tactica se refera la ansamblul de masuri, mijloace si metode folosite pentru insusirea tacticii specifice fiecarei ramuri de sport.

Page 19: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE TACTICII SPORTIVE

1. Conceptia tactica reprezinta un sistem de principii, idei, reguli si reguli si norme relativ stabile, elaborate in vederea participarii cu succes la competitii. Cuprinde:

- idei fundamentale si sistemele de actionare, care stau la baza organizarii, pregatirii si participarii sportivilor la baza organizarii, pregatirii si participarii sportivilor la concursuri;

- totalitatea mijloacelor mentale de pregatire a sportivilor, folosite in vederea intelegerii aprofundate a logicii conceptiei tactice si a variantelor lor de aplicare;

- sistemele practice de actionare care asigura instruirea potrivit conceptiei tactice

Page 20: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE TACTICII SPORTIVE

2. Planul tactic reprezinta ansamblul masurilor stabilite in vederea rezolvarii problemelor tactice, ridicate de pregatirea si desfasurarea actiunilor de atac si aparare.

• Planul tactic este o particularizare temporara, in concordanta cu o serie de conditii specifice, ele fiind stabilite in functie de mai multe cerinte:- cunoasterea de catre antrenor a experientei sportivilor sai;- cunoasterea de catre antrenor a experientei sportivilor sai;- obisnuirea sportivilor cu rezolvarea problemelor tactice;- dezvoltarea creativitatii in solutionarea situatiilor tactice;- cunoasterea particularitatilor adversarilor;- aplicarea planului tactic.

• Planul tactic se realizeaza in functie de maiestria sportivilor, de simturile lor specializate, de intuitia jocului, de simtul tempoului.

Page 21: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE TACTICII SPORTIVE

3. Actiunile tactice sunt instrumente practice de realizare a planului tactic si, respectiv, a conceptiei tactice. Ele se desfasoara pe mai multe faze, dintre care cele mai multe fiind de natura psihologica si doar una de natura motrica:

- perceperea si analiza situatiei competitionale care favorizeaza o anumita actiune tactica sau informarea favorizeaza o anumita actiune tactica sau informarea

senzoriala, urmata de prelucrarea datelor;

- rezolvarera mentala, prin elaborarea unei strategii si decizii adecvate;

- aplicarea practica a deciziei;

- analiza efectelor actiunii tactice.

Page 22: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

COMPONENTELE TACTICII SPORTIVE

4. Sistemul de joc este specific numai jocurilor sportive si se refera la modul de asezare a sportivilor pe teren, pe compartimente, linii si posturi si la interactiunea dintre acestea.

• Se stabileste in functie de conceptia tactica si de planul tactic, acestea favorizand realizarea practica a componentelor amintite.

Page 23: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

METODICA PREGATIRII TACTICE

• Pregatirea tactica reprezinta un ansamblu de masuri organizatorice, de mijloace si metode folosite in scopul formarii – la sportiv – a unor cunostinte, deprinderi si priceperi tactice.

• Pregatirea tactica poate fi impartita in patru etape:– invatarea si perfectionarea diferitelor actiuni tehnico-

tacticeelementare, individuale si colective;tacticeelementare, individuale si colective;

– stapanirea mai multor combinatii tactice relativ simple, caracteristice situatiilor tipice ale intrecerii sportive;

– dezvoltarea capacitatii de utilizare a deprinderilor tehnico-tactice in functie de posibilitatile individuale;

– dezvoltarea capacitatii de elaborare a planului de atac si de aparare, in functie de punctele forte sau cele slabe ale adversarului.

Page 24: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

METODELE DE PREGATIRE TACTICA

• Se impart in patru grupe:1. Metode de perfectionare a capacitatii de

repartizare a fortelor sau de variatie a dificultatii, prin dozarea intensitatii, a volumului si a complexitatii sarcinii;complexitatii sarcinii;

2. Metode de utilizare oportuna a procedeelor tehnice in timpul intrecerii;

3. Metode de perfectionare a capacitatii de colaborare cu coechipierii;

4. Metode de perfectionare a capacitatii de trecere de la un sistem de actiuni la altul, in timpul intrecerii sportive

Page 25: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

IV. PREGATIREA PSIHOLOGICA

• Amploarea pe care a cunoscut-o sportul de performanta a determinat cresterea insemnatatii factorului psihologic de pregatire, deoarece in competitie, la valori performantiale apropiate, va castiga sportivul care prezinta o mobilizare psihica optima.

Componentele antrenamentului total (M. Epuran, 1982):

Antrenament propriu-zis Antrenament psihoton Antrenament propriu-zis-fizic-tehnic-tactic-teoretic-psihic-biologic (refacere)-artistic

si alte variante

Antrenament mental

Antrenament invizibil

Page 26: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

Psihologia il ajuta pe antrenor in optimizarea relatiei lui cu sportivul, asigurand:

• Cunoasterea mai profunda a sportivului si din punct de vedere psihologic, a trasaturilor lui de personalitate, privite evolutiv si diferential;

• Desprinderea directiilor si a cailor de dirijare si realizare a dezvoltarii si pregatirii psihice, in conformitate cu scopurile sociale si cu cele specifice sportului;sociale si cu cele specifice sportului;

• Realizarea unei capacitati psihice superioare, conform cerintelor sportului de performanta (echilibru afectiv, creativitate, vointa, motivatie etc);

• Cunoasterea cailor si mecanismelor de realizare a pregatirii integrale, ca proces de instruire si educare;

• Formarea capacitatii de autoreglare si autoeducare.

Page 27: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

CONTINUTUL PSIHOLOGIC AL COMPONENTELOR ANTRENAMENTULUI

• Continutul psihologic al pregatirii fizice;

• Continutul psihologic al pregatirii tehnice;

Continutul psihologic al pregatirii tactice;• Continutul psihologic al pregatirii tactice;

• Continutul psihologic al pregatirii teoretice;

• Continutul psihologic al pregatirii psihologice

Page 28: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

V. PREGATIREA ARTISTICA

• Reprezinta procesul de educare a expresivitatii si cursivitatii miscarilor efectuate cu diferite grade de dificultate, cu sau fara fond muzical.

• Pentru pregatirea artistica se folosesc mijloace coregrafice, de expresivitate corporala si stimulare a creativitatii, a caror finalitate se concretizeaza in coregrafice, de expresivitate corporala si stimulare a creativitatii, a caror finalitate se concretizeaza in deprinderile motrice executate cu un grad ridicat de expresivitate, prin care se transmit sentimente, atitudini, mesaje.

• Din continutul pregatirii artistice fac parte urmatoarele componente:– pregatirea de dans, creatia artistica, educatia muzicala,

educatia plastica, pregatirea expresiva.

Page 29: 4. TAS IV - Componentele AS.pdf

VI. PREGATIREA TEORETICO-METODICA

• Reuneste ansamblul cunostintelor de specialitate, transmise de antrenori in vederea aplicarii in practica a unor notiuni, principii, reguli, menite sa optimizeze randamnetul in antrenamente si competitii.

• Componentele pregatirii teoretico-metodice sunt:– Cunostinte referitoare la semnificatiile sociale ale activitatii sportive;– Cunostinte referitoare la semnificatiile sociale ale activitatii sportive;– Cunostinte privind momentele marcante ale sportului respectiv, pe

plan national si international;– Cunostinte aferente intelegerii biomecanicii tehnicii sportive, a

legitatilor fiziologice si igienice ale efortului;– Notiuni privind intelegerea tacticii sportive;– Cunostinte menite sa sporeasca ponderea autoeducatiei in procesul

complex al pregatirii psihologice;– Cunoasterea temeinica a regulamentelor competitiilor si a

consecintelor nerespectarii prevederilor acestora;