4 strategii de predare care sa corespunda stilurilor individuale de invatare

Strategii de predare

care s ă corespund ă

stilurilor individuale de

învăţare

Cuprins Pagina 1. Învăţarea inclusivă – o privire de ansamblu 2

2. Scopul acestui document 3

3. Trecere în revistă a punctelor tari ale fiecărui stil de învăţare 5 4. Cum se foloseşte tabelul 7

5. Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de

învăţare 11

6. Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare (necompletate) 48

7. Formular pentru planul de lecţie 49

8. Formular pentru analiza propriilor practici 56 9. Formular pentru tema de lucru 57

10. Îndrumări pentru verificarea strategiilor de predare 58 11. Evaluarea strategiilor în urma verificării 59 12. Măsurarea şi monitorizarea percepţiei elevilor prin raportare la stilurile de

învăţare – întrebări şi factori care ar putea fi integraţi în Sistemele de Asigurare a Calităţii. 60

13. Idei pentru măsurarea şi monitorizarea succesului şi a ratei de retenţie a

elevilor prin raportare la stilurile de învăţare. 61 14. Instrumente de măsură sugerate în privinţa rezultatelor şi a ratei de retenţie

în relaţie cu stilurile de învăţare. 61 Învăţarea inclusiv ă – o privire de ansamblu

2

Învăţarea inclusiv ă este cea mai bună armonizare între nevoile individuale ale persoanei care învaţă şi prevederile / modul în care se răspunde acestor nevoi. Este o abordare holistică, care ridică următoarele întrebări: • Cum învaţă oamenii? • Care sunt obiectivele lor de învăţare? • Ce trebuie să le oferim pentru a-i ajuta să înveţe (mediul lor de învăţare)? Este o abordare de care vor profita to ţi cei care învaţă. Este vorba de cea mai bun ă armonizare între : • un individ şi profesorul său (adecvarea între metodă şi materiale pe de o parte şi

abordarea pe care individul o are asupra învăţării) • cel care învaţă şi şcoală (potrivirea între mediile individuale de învăţare şi

nevoile unei largi varietăţi de persoane care învaţă) • cel care învaţă şi serviciile de învăţare disponibile în comunitate (potrivirea

nevoilor individuale şi locale cu un serviciu adecvat şi suficient). Este vorba de construirea unui mediu de înv ăţare accesibil, înclusiv procesele, echipamentele, mediul de predare şi mediul fizic , ca de exemplu: • programe de învăţare individuală care să promoveze progresul şi învăţarea • proceduri de intrare şi de ieşire • sprijin pentru învăţare: specializat şi general • materiale şi resurse de învăţare adecvate stilurilor de învăţare ale diferiţilor

indivizi • personal bine pregătit • mediul înconjurător fizic, de exemplu săli de clasă, cantină, bibliotecă Această abordare evită punctul de vedere care plasează dificultatea sau deficienţele în sarcina elevului şi se concentrează în schimb pe capacitatea şcolii de a înţelege şi a răspunde la nevoile / cerinţele individului care învaţă. “Strategiile pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare” este un document complementar cu “Dezvoltarea stilurilor de învăţare eficiente prin identificarea şi înţelegerea stilurilor de învăţare”. Fişele de îndrumare / strategie sunt concepute pentru a sprijini profesorii în înţelegerea şi dezvoltarea practicilor lor de predare astfel încât fiecare stil de învăţare să fie luat în considerare şi, ca urmare, toţi elevii să fie angajaţi în felul acesta în procesul de învăţare. Rezultatul constă în a face mai plăcut şi mai plin de succes timpul pe care elevii îl petrec la şcoală. Scopul acestui document • Scopul acestui document este:

• De a produce îndrumări privind strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare.

3

• Obiectivele sunt: • De a identifica o gamă largă de strategii de predare. • De a folosi strategiile de predare care corespund cel mai bine

stilurilor de învăţare individuale. • De a prezenta un ansamblu de abordări şi exemple de predare

care pot fi folosite pentru a asigura faptul că planurile de lecţie şi materialele de studiu se potrivesc stilurilor de învăţare ale elevilor.

• De a elabora o metodologie pentru evaluarea gradului de adecvare a strategiilor de predare la stilurile de învăţare, în raport cu percepţia /satisfacţia elevului, cu succesul şi rata de retenţie.

• Rezultatele / produsele sunt:

• Un instrument care să le permită profesorilor să realizeze o corespondenţă cât mai bună între strategiile lor de predare şi stilurile individuale de învăţare.

• Idei pe care şcolile să le poată folosi pentru a lua în calcul şi a integra factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări potrivite cu învăţarea şi pentru evaluarea impactului acesteia asupra percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Cui se adreseaz ă acest pachet ? Managerilor, profesorilor, maiştrilor-instructori şi personalului de sprijin din şcoală. De ce acest pachet? Acest pachet va ajuta profesorii să se asigure că elevii lor:

• petrec în mod plăcut şi cu succes timpul la şcoală • găsesc cea mai bună cale de a învăţa • îşi dezvoltă stilul preferat de învăţare • capătă o mai bună înţelegere a modului în care învaţă • devin mai eficienţi şi mai compleţi în învăţare • capătă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi performanţele de învăţare.

Acest pachet va ajuta managerii, profesorii, maiştrii-instructori şi personalul de sprijin să:

• dezvolte şi să înţeleagă cum să dezvolte strategii de predare astfel încât strategia respectivă să includă prevederi care să răspundă fiecărui stil de învăţare.

• înţeleagă diversitatea stilurilor de învăţare ale elevilor lor. • integreze factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei

predări potrivite cu învăţarea şi să evalueze impactul acesteia asupra percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

4

Cum se înva ţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de înv ăţare

Vizual / Vedere Auditiv / Ascultare Practic • Vederea informaţiei în formă

tipărită vă va ajuta să o reţineţi mai bine.

• Verificarea faptului că notiţele dumneavoastră sunt copiate cum trebuie

• Privirea formei unui cuvânt. • Folosirea culorilor, ilustraţiilor şi

diagramelor ca ajutor în procesul de învăţare.

• Sublinierea cuvintelor cheie. • Folosirea de creioane colorate

pentru învăţarea ortografierii cuvintelor dificile: folosirea de culori diferite pentru grupurile complexe de litere

• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei “spidergram” (reţea de cuvinte, ciorchine).

• Convertirea notiţelor dumneavoastră într-o imagine sau bandă desenată.

• Folosirea imaginilor pentru explicarea textelor.

• Ascultarea cuiva care vă explică un anumit lucru vă va ajuta să învăţaţi.

• Discutarea unei idei noi şi faptul că o explicaţi folosind propriile dumneavoastră cuvinte.

• Discutarea cu cineva a problemelor şi ideilor. • Este folositor să analizaţi verbal chestiunile / să

verbalizaţi de unul /una singur(ă) gândurile şi ideile pe care le aveţi

• Rugămintea adresată cuiva de a vă explica din nou lucrurile

• Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară decât citirea cărţii.

• “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pe punctul să-l pronunţaţi şi faptul de a-l pronunţa în gând pot fi de ajutor.

• Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmente şi exagerarea în gând a sunetelor.

• Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set de informaţii atunci când acestea sunt “cântate”.

• Citirea cu voce tare. • Faptul de a vă asculta vorbind cu voce tare. • Utilizarea unui casetofon pentru a vă înregistra

observaţiile şi gândurile. • Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie

analizate folosind propria dumneavoastră voce, cu muzica dumneavoastră preferată ca fundal

• Folosiţi metode de ascultare activă, incluzând aici chestionarea şi rezumarea.

• Efectuarea de către dumneavoastră înşivă a unei activităţi practice facilitează adesea înţelegerea, de ex. experimente la fizică, probleme la matematică etc.

• Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas, este o cale eficientă de a le ţine minte.

• Scrierea lucrurilor cu propriile dumneavoastră cuvinte.

• Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată.

• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei “spidergram” reţea de cuvinte, ciorchine).

• Urmărirea cu degetul a titlurilor, cuvintelor cheie, etc. apoi pronunţarea respectivelor cuvinte urmată de scrierea lor din memorie.

• Preferinţa pentru a atinge şi a face. • Scrisul la tastatură este adesea mai

uşor decât scrierea de mână. • Utilizarea scrisului cursiv este mai

uşoară decât cea a scrisului tipărit (cu litere separate)

• Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească o sarcină.

6

Proiectul FEDA CBD 204 Strategii pentru o predare care s ă corespund ă stilurilor individuale de înv ăţare

ale persoanelor

��

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul pr actic Cum se folose şte tabelul 1. Mai întâi trebuie să cunoaşteţi stilurile individuale de învăţare ale elevilor

dumneavoastră. 2. Uitaţi-vă pe coloana intitulată “Scopul predării – Ce doriţi să realizaţi?” 3. Decideţi ce “Scop” va stabiliţi pentru sesiunea respectivă (lista nu este

exhaustivă). 4. Uitaţi-vă pe coloana următoare, intitulată “Strategie de predare – cum o să

procedaţi?” 5. Decideţi ce strategie /strategii intenţionaţi să folosiţi pe parcursul sesiunii. 6. Mergeţi la pagina indicată. 7. Ultimele trei coloane, având titlul “Puncte tari pentru acest tip de persoană” indică

ce strategie prezintă cel mai mare grad de confort şi încredere pentru tipul respectiv de persoană care învaţă. Este deci esenţial să vă îndreptaţi cea mai mare parte a atenţiei în mod special asupra modului în care îi puteţi implica pe elevii pentru care aceast ă strategie NU este un punct tare . La pagina 3 se află o privire de ansamblu asupra punctelor tari ale diferitelor stiluri de învăţare. Exemplele oferite nu sunt singurele posibile, puteţi adăuga la acestea propriile dumneavoastră exemple.

8. Folosiţi formularele de plan de lecţie pentru a planifica şi a include toate stilurile

de învăţare ale elevilor dumneavoastră.

7

Cum se folose şte tabelul

Scopul pred ării Ce spera ţi să ob ţine ţi.

Strategia de predare Cum ve ţi proceda?

Pag. Nr.

Puncte tari pentru acest tip de persoan ă :

Vizual

� Auditiv

�

Practic

Identifica ţi stilurile de înv ăţare ale elevilor din grupul dumneavoastr ă.

Alege ţi “Scopul pred ării” pentru sesiunea dumneavoastră din

lista cuprinsă în tabel

Alege ţi “Strategia de predare” pe care o veţi folosi, din lista cuprinsă

în tabel

Merge ţi la pagina indicat ă

Utiliza ţi “strategiile pentru persoanele care înva ţă” indicate ,

având în vedere că un [[[[ înseamnă că acela este un punct tare şi concentrându-vă, în

consecinţă, pe includerea celorlalţi.

Utiliza ţi formularele de plan de lec ţie pentru a planifica şi a include toate

stilurile de învăţare ale elevilor dumneavoastră.

8

Generarea entuziasmului şi a interesului în privin ţa unui anumit subiect

Expunere orală

8 [[[[

Lectură dirijată

9 [[[[

Vizită

10 [[[[ [[[[

Video / multimedia

11 [[[[ [[[[ [[[[

Explorarea şi influen ţarea opiniilor, emo ţiilor, convingerilor şi atitudinilor

Discuţie

12 [[[[ [[[[

Joc de rol şi studii de caz

13 [[[[ [[[[

Film şi Video

14 [[[[ [[[[ [[[[

Rezolvarea de probleme (Planificarea şi organizarea propriei învăţări)

Tutorial individual / 1:1 / Mentorat

15 [[[[

Brainstorming

16 [[[[ [[[[ [[[[

Planificarea şi revizuirea acţiunilor

17 [[[[

Oferirea de informa ţie De la teorie la practic ă: Explicarea conceptelor teoretice

Expunere orală

18 [[[[

Suport de curs / fişe de lucru

19 [[[[ [[[[ [[[[

Citire

20 [[[[

Demonstraţie

21 [[[[ [[[[

De la teorie la practic ă: Legarea teoriei de practic ă

Tutoriale individuale (schimburi în ambele sensuri)

22 [[[[

Atelier de lucru /Simulare / Joc de rol

23 [[[[ [[[[

Dobândirea de abilit ăţi / consolidarea De la teorie la practic ă: Exersarea practicilor

Atelier de lucru / Simulare / Practică

24 [[[[ [[[[

Demonstraţie

25 [[[[ [[[[

Formare (coaching)

26 [[[[

9

Învăţarea unui sistem “mecanic”, sau a unor fapte concrete, sau a unei succesiuni

Învăţare mecanică 27 [[[[

Dezvoltarea de abilit ăţi de comunicare oral ă

Discuţie : • Dezbatere • Masă rotundă

28 [[[[ [[[[

Joc de rol / Piesă de teatru / Simulare

29 [[[[ [[[[

Lucru în grup • Grup cu sarcină precisă • Grup mic • Brainstorming • Grup creativ

30 [[[[ [[[[

Dezvoltarea de abilit ăţi de comunicare în scris

Temă scrisă 31 [[[[

Dezvoltarea lucrului în echip ă

Jocuri / Piesă de teatru / joc de rol

32 [[[[

Teme /proiecte integrate 33 [[[[ [[[[ [[[[ Vizită de două sau mai multe

zile 34 [[[[ [[[[ [[[[

Lucru în grup Generarea de idei: • Brainstorming Consolidarea ideilor: • Grup cu sarcină precisă • Grup mic

35 [[[[ [[[[

Consolidarea informa ţiei

Seminar

36 [[[[

Joc de rol

37 [[[[ [[[[ [[[[

Evaluare /Test

38 [[[[

Temă de lucru / proiect (individual / în grup)

39 [[[[

Analiza şi evaluarea învăţării

Întrebări şi răspunsuri verbale (profesor şi elev)

40 [[[[

Examen / test

41 [[[[

Suport de curs cu spaţii goale de completat

42 [[[[ [[[[ [[[[

Întrebări de control 43 [[[[ [[[[ Evaluare practică / activitate cu

sarcină / schiţarea profilului de abilităţi

44 [[[[

10

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.

Strategii pentru persoanele care înva ţă

Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Exprimaţi-vă clar şi

identificaţi punctele principale.

• Încurajaţi folosirea

culorilor şi folosirea pentru notiţe a propriilor “modele cadru” ale elevilor, de ex. “spidergrams” şi “flowcharts”

• Folosiţi creioane colorate

şi slide-uri • Permiteţi elevilor să

înregistreze pe bandă expunerile orale

• Asociaţi un aspect cheie

cu o imagine vizuală dintr-o carte sau afişată pe retroproiector.

• Graficele / tabelele sunt

folositoare

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

• Este posibil ca elevii

să dorească să înregistreze sesiunea pe bandă.

• O abilitate tactilă precum editarea de text s-ar putea să se dovedească utilă pentru luarea de notiţe.

• Daţi elevului o copie a

notiţelor. • Vorbiţi într-o manieră

animată. • Încurajaţi utilizarea

“spidergrams” şi a modelelor cadru (formulare) pentru luarea notiţelor

• Dacă în expunerea

orală apare nevoia de voluntari, solicitaţi-le acestor elevi participarea

• Oferiţi-le elevilor un

produs /obiect tangibil pe care să-l studieze.


Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi?

Generarea entuziasmului şi a interesului în privin ţa unui anumit subiect

Strategia de predare - Cum ve ţi proceda?

EXPUNERE ORALĂ

Scopul Pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Generarea entuziasmului şi a interesului în

privin ţa unui anumit subiect


LECTURĂ OBLIGATORIE

Exemplu Într-un program de nivel 3, profesorul care susţinea expunerea orală a folosit o folie de retroproiector cu o imagine/bandă desenată care conceptualiza întreaga expunere. Acest lucru a generat implicarea celor cu dominantă vizuală. Celor cu dominantă practică li s-a cerut să se ofere voluntari pentru anumite sarcini specifice pe parcursul sesiunii.

11


Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Prezentaţi obiectul

citirii obligatorie în formă video, ca sprijin pentru înţelegerea textului.

• Invitaţi un prezentator

care să citească textul stabilit

• Folosiţi secvenţe video

care să acompanieze lectura obligatorie.


• Înregistraţi pe bandă

sesiunea de lectură obligatorie – prezentaţi-o în forma audio, presărată cu explicaţiile profesorului




care să acompanieze lectura obligatorie

• Puneţi-i pe aceşti elevi să

prezinte lectura obligatorie (parţial /total)

• Stabiliţi o activitate bazată pe sarcini precise cu privire la lectura obligatorie, activitate care să-l încurajeze pe cel care învaţă să facă cercetări




care să acompanieze lectura obligatorie.

• Puneţi-i pe aceşti elevi

să prezinte lectura obligatorie (parţial / total)


Scopul Pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Generarea entuziasmului şi a interesului

în privin ţa unui anumit subiect


VIZITĂ

Exemplu Într-o clas ă de comunicare elevilor le-a fost dat ă o list ă de lectur ă dirijat ă. Celor cu dominant ă practic ă li s-a cerut s ă preg ăteasc ă întreb ări în leg ătur ă cu fiecare carte, pe care s ă le pun ă celorlal ţi elevi din clas ă. Cei cu dominant ă vizual ă au primit sarcina de a desprinde punctele principa le din text şi de a le prezenta vizual restului grupului.

12

Strategii pentru persoanele care înva ţă Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Aceasta va fi o situaţie de

învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

• Foaie de observaţie,

aspectele cheie ce trebuie observate.

• O hartă sau un plan al

obiectivului vizitat. • Oferiţi-le elevilor fotografii,

ilustraţii, cataloage, filme despre obiectivul vizitat

• Daţi-le elevilor suport de

curs cu întrebări de control • Utilizaţi o prezentare

multimedia a obiectivului vizitat, folosind mijloace IT.

• O bandă /prezentare audio – adesea pusă la dispoziţie de muzee / galerii de artă etc.

• Grupaţi pe cei cu

dominantă auditivă câte doi, ca să poată discuta în timpul vizitei despre cele văzute.

• Întrebări cheie /concursuri

“cine ştie câştigă” • Încurajaţi elevii să discute

despre vizită în faza de planificare, în timpul vizitei şi după aceea.

• Utilizaţi o prezentare



• O hartă sau un plan al

obiectivului vizitat. • Sarcini precise de îndeplinit • Listă de puncte cheie /

întrebări stabilite sub forma unui concurs care necesită căutarea de informaţii.

• Utilizaţi o prezentare


• Oferiţi-le elevilor fotografii,

ilustraţii, cataloage, filme despre obiectivul vizitat şi puneţi-i să facă unele activităţi de cercetare.

Exemplu Un grup de elevi la art ă şi design au vizitat o galerie de art ă. Cei cu dominant ă vizual ă s-au sim ţit în largul lor în aceast ă ipostaz ă, cei cu dominant ă auditiv ă au fost grupa ţi câte doi şi li s-a cerut s ă discute despre fiecare tablou pe care trebuiau s ă-l comenteze. Celor cu dominant ă practic ă li s-au dat sarcini bine stabilite de a g ăsi, de a face şi de a raporta.

13



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ [ • Aceasta va fi o

situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

• Produceţi suport de

curs cu imagini /filme ca ajutor pentru memorie.


• Animaţi-vă prezentarea,

presăraţi-o cu exemple din viaţa reală / imaginare

• Încurajaţi punerea de

întrebări în momentele de oprire a filmului, puneţi întrebări şi consolidaţi cele învăţate.


• Animaţi-vă prezentarea,

presăraţi-o cu exemple din viaţa reală / imaginare

• Legaţi-vă de realitate şi

de exemple practice, folosiţi un pachet multimedia interactiv, care să le ceară elevilor “să facă”.

Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Generarea entuziasmului şi a interesului

în privin ţa unui anumit subiect


VIDEO/MULTIMEDIA

Exemplu Elevii dintr-un program de nivel 1 de comer ţ cu am ănuntul au folosit un pachet multimedia pentru a îndeplini o tem ă legată de stocuri şi de controlul stocurilor. Acest pachet a fost folositor mai ales pentru elevii cu abilit ăţi de citire mai pu ţin dezvoltate, care s-au putut folosi de ilustra ţiile diferitelor tipuri de mărfuri.

14



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Utilizaţi “spidergram”

pentru a surprinde punctele cheie ale discuţiei.

• Utilizaţi un film / CD

ROM şi opriţi-l la momentele cheie, pentru discuţii

• Utilizaţi jocul de rol şi

apoi treceţi la discuţie, această abordare va da discuţiei un aspect “vizual”.

• Utilizaţi imagini, afişe

etc. care pot ilustra discuţia sau pot constitui o provocare pentru începerea acesteia.


• Aveţi grijă să fie fixate

reguli de desfăşurare care să asigure participarea tuturor elevilor.

• Cereţi unuia dintre

aceşti elevi să fie “avocatul diavolului” şi să conteste punctele de vedere şi opiniile în timpul discuţiei.


• Utilizaţi jocul de rol şi

cereţi acestor elevi să pună în scenă o situaţie şi să folosească acest lucru ca o bază pentru discuţie.

• Cereţi unuia dintre

aceşti elevi să prezideze discuţia şi să asigure participarea egală a tuturor.

Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Explorarea şi influen ţarea opiniilor,

emo ţiilor, convingerilor şi atitudinilor


DISCUŢIE

Exemplu. Elevilor care urm ăreau s ă-şi îmbun ătăţească abilit ăţile de lucru în echip ă li s-a cerut s ă facă un joc de rol având ca subiect un conflict şi apoi s ă discute “conflictele” care au ap ărut la locurile lor de munc ă. Discu ţia a avut ca scopuri identificarea circumstan ţelor conflictului, sugerarea de posibile solu ţii de rezolvare şi re-analizarea a ceea ce s-a întâmplat de fapt. Mo del folositor în discu ţie: “Model cu 4 roluri” Coordonator – men ţine discu ţia la obiect şi ţine eviden ţa timpului. Observator – ia noti ţe. Raportor – ofer ă feedback în leg ătură cu anumite puncte cheie stabilite. Facilitator – se asigur ă că toată lumea particip ă.

15

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia

de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.


� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Puneţi-i pe aceşti

elevi să observe limbajul trupului şi expresiile feţei şi folosiţi aceste lucruri ca punct de discuţie.


• Încurajaţi elevii să scrie un

scenariu sau enunţuri cheie care ar putea fi folosite pentru a exprima diferite opinii în timpul jocului de rol.

• Folosiţi-l pe acest elev ca

narator.


• Încurajaţi pe unii dintre

elevi să joace roluri, iar pe alţii să-i observe şi apoi faceţi brainstorming în legătură cu reacţiile avute /observate.




JOC DE ROL / STUDIU DE CAZ

Exemplu În sesiunea lor, elevii au jucat roluri legate de i nterviurile pentru ob ţinerea unei slujbe. Ei au jucat pe rând rolul celui care interv ievează, al celui intervievat şi al observatorului şi apoi au fost evalua ţi de c ătre colegii lor.

16



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ [ • Aceasta va fi o situaţie

de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

• Rulaţi filmul şi cereţi

acestor elevi să descopere punctele principale sau să observe limbajul trupului şi folosiţi aceste aspecte ca bază de discuţie.

• Puneţi-le la dispoziţie

informaţii pregătite dinainte, într-un format vizual uşor accesibil.


• Încurajaţi elevii să se

uite la film cu atenţie, fără să fie perturbaţi.

• Asiguraţi-vă că aţi

pregătit dinainte note scrise asupra filmului, unui elev de tip auditiv îi va fi mai uşor doar să asculte în loc să asculte şi să ia notiţe în acelaşi timp.


• Puneţi-i pe elevi să-şi

noteze aspectele cheie. • Puneţi-le la dispoziţie un

grafic al scenelor / evenimentelor pentru ca ei să-şi poată nota aspectul cheie al scenei respective şi să-l utilizeze ca bază de discuţie.




FILM ŞI VIDEO

Exemplu Cursan ţii adul ţi dintr-un program de educa ţie permanent ă au urm ărit secven ţe din filme şi documentare având ca subiect femei celebre de-a l ungul istoriei. Celor cu dominant ă vizual ă li s-a cerut s ă noteze / prezinte în scris rela ţiile dintre b ărba ţi şi femei. Cei cu dominant ă auditiv ă au selectat dialogurile cheie con ţinând stereotipuri b ărbat / femeie, iar cei cu dominant ă practic ă au avut la dispozi ţie un suport de curs cu spa ţii goale şi întreb ări cheie la care trebuiau să răspund ă.

17



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[[[[ • Folosiţi planuri vizuale,

scheme etc. • Diagramele flux /

direcţionale pot fi de folos, deoarece indică modul cum un anumit lucru conduce la un alt lucru.

• Desenaţi pe măsură

ce vorbiţi, pentru a arăta cum se leagă între ele diferitele părţi ale planului.


• Discutaţi sarcina în

detaliu, încurajaţi întrebările, discuţiile etc. înainte de a formula orice decizie / planuri.

• Listă de SARCINI bazate pe practică,

• Liste cu lucrurile care

sunt de făcut: 1. Mergeţi la bibliotecă şi găsiţi……

2. Subliniaţi secţiunea ……..

3. Scrieţi cu propriile voastre cuvinte…….

• Întocmiţi din timp lista de

lucruri de făcut şi utilizaţi-o ca structură principală a lecţiei.

Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Rezolvarea de probleme (Planificarea şi

organizarea propriei înv ăţări)


TUTORIAL INDIVIDUAL / 1:1 / MENTORAT

Exemplu Sesiunea a fost înregistrat ă pe video de un elev cu dominant ă practic ă pentru a permite tuturor elevilor ca în sesiunea urm ătoare s ă reflecteze asupra procesului prin care au trecut în planificarea şi organizarea propriei lor învăţări.

18



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[[[[ [[[[ [[[[ • Aceasta va fi o situaţie


• Puneţi elevul să-şi

noteze idei de la brainstorming folosind creioane colorate, “spidergrams”, imagini şi simboluri care au sens pentru el.

• Utilizaţi culori pe

scheme pentru a indica zonele de legătură.

• Aţi putea să folosiţi un

astfel de elev pentru a-l pune să exprime idei în format vizual.


• Puneţi elevul să-şi noteze

iniţial pe scurt ideile şi apoi să le dezvolte în propoziţii care au sens pentru el.

• Puneţi elevul să-şi noteze

cuvântul /conceptul / ideea de la brainstorming şi apoi s-o descrie cu propriile sale cuvinte.

• Permiteţi elevilor să

vorbească şi să facă schimb de idei, dar nu să domine sesiunea.

• Aţi putea folosi un astfel

de elev pe post de preşedinte de şedinţă, pentru a-i încuraja pe ceilalţi şi a stimula exprimarea ideilor.


• Notaţi ideile /conceptele

cheie de la brainstorming şi cereţi acestor elevi să alcătuiască o listă cu acţiunile necesare şi să ordoneze aceste acţiuni după gradul lor de prioritate.

• Faceţi ca acest elev să

se ofere voluntar pentru a nota ideile.

• Aţi putea alege din

rândul lor 2-3 voluntari care să noteze pe flipchart, cu creioane de culori diferite, ideile ce au legătură unele cu altele.



Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Rezolvarea de probleme (Planificarea şi

organizarea propriei înv ăţări)


BRAINSTORMING


Rezolvarea de probleme (Planificarea şi organizarea propriei înv ăţări)


PLANIFICAREA ŞI REVIZUIREA ACŢIUNILOR

(ACTION PLANNING)

Exemplu Elevii au folosit brainstorming-ul într-o sesiune d e tâmpl ărie pentru a alc ătui o list ă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spr e vânzare folosind deşeurile r ămase într-o cutie. Celor cu dominant ă practic ă li s-a cerut s ă prezinte de şeurile pentru a stimula apari ţia ideilor la cei cu dominant ă vizual ă şi auditiv ă.

19


� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Folosiţi planuri

vizuale, scheme etc. • Diagramele flux /




• Folosiţi programe IT

pentru planificarea acţiunilor utilizând tabelele sau formatele vizuale interactive alcătuite de elevi.

• Discutaţi sarcina în detaliu, încurajaţi întrebările, discuţiile etc. înainte de a formula orice decizie / planuri.


• Listă de SARCINI bazate pe

practică, • Liste cu lucruri de făcut:

1. Mergeţi la bibliotecă şi găsiţi……

2. Subliniaţi secţiunea…….. 3. Scrieţi cu propriile voastre

cuvinte……. • Întocmiţi din timp lista de


• Folosiţi programe IT pentru

planificarea acţiunilor utilizând tabelele sau formatele interactive alcătuite de elevi.



Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Oferirea de informa ţie De la teorie la practic ă:

Explicarea conceptelor teoretice


EXPUNERE ORALĂ

Exemplu Elevii unui program de art ă şi design au folosit computere, ajutându-se de simboluri, pentru a- şi dezvolta şi citi planurile de ac ţiune. La sesiunile de revizuire ei au folosit o înregistrare a sesiunii a nterioare, f ăcută cu camera digital ă, pentru a analiza progresele f ăcute şi a-şi evalua munca. La sfâr şitul anului au fost capabili s ă demonstreze şi să-şi evalueze progresul şi să fixeze noi scopuri pentru anul urm ător.

20


� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Suport de curs cu

indicii vizuale. • Folii de retroproiector

cu imagini, tabele şi grafice.

• Elevii vor folosi

“imagini” vizuale pentru a-şi clarifica notiţele.


• Ilustraţi punctele cheie

folosind intonaţia /tonul etc.

• Legătură verbală cu alte

situaţii. • Asiguraţi-vă că se produc

schimbări relevante de ritm pentru a menţine interesul elevilor.

• Grafic ce trebuie completat de elevi pe măsură ce se derulează expunerea.

• Oferiţi elevilor un

produs /obiect tangibil pe care să-l studieze.

Exemplu Elevii dintr-un program de Certificat ini ţial de predare au asistat la o expunere orală pe tema cadrului teoretic ca introducere în lucrul privind stilurile de învăţare. Ei au continuat prin a- şi evalua propriul stil de înv ăţare şi apoi au încercat s ă ducă la bun sfâr şit sarcini de înv ăţare folosind stilurile lor preferate de înv ăţare dar şi stilurile ce nu le erau la îndemân ă. Expunerea a fost f ăcut ă într-un stil stimulant, cu ilustr ări a ceea ce anumite aspecte însemnau în practic ă, şi a fost înso ţita de suport de curs sub form ă de text, benzi desenate şi diagrame.

21



� Tipul auditiv

�

Tipul practic



• Prezentaţi fişele de

lucru / suportul de curs în format grafic.

• Utilizaţi culoare,

simboluri, imagini şi ilustraţii.

• Aşezarea în pagină

este foarte importantă – subliniaţi sau puneţi într-o căsuţă textul important din partea de sus.

• Subliniaţi sau scrieţi cu

litere aldine punctele importante şi punctele cheie din text.


• Oferiţi fişe de lucru /

suporturi de curs cu spaţii goale, astfel încât elevii să trebuiască să asculte prezentarea / informaţiile şi să completeze elementele lipsă.

• Discutaţi fişele de lucru /

suportul de curs cu elevul.

• Discutaţi conţinutul fişelor

de lucru / suportului de curs pe sistemul întrebare şi răspuns.


• Fişele de lucru /

suportul de curs trebuie prezentat în cadrul unor sarcini fixate, ce trebuie duse la bun sfârşit de elev.

• Oferiţi fişe de lucru /

suporturi de curs cu spaţii goale, astfel încât elevii să trebuiască să asculte prezentarea / informaţiile şi să completeze elementele lipsă.




SUPORT DE CURS / FIŞE DE LUCRU

Exemplu Elevii dintr-un program de coafur ă li s-a dat un suport de curs despre structura părului. Urmau s ă înve ţe despre efectele substan ţelor chimice asupra structurii. Fişele de lucru / suportul de curs au inclus text, sim boluri, imagini şi spa ţii goale ce trebuiau completate de elevi, elevi c ărora li s-a dat timp pentru a pune întreb ări pe marginea fi şelor de lucru / suportului de curs.

22



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Găsiţi un text care

să cuprindă şi ilustraţii, pentru ca elevii să-şi poată reprezenta ceea ce citesc.

• Text însoţit de

imagini / grafice etc.


• Încurajaţi-i pe cei cu

dominantă auditivă să se adune şi să discute textul şi problemele / punctele de interes.

• Încurajaţi elevii să

citească cu voce tare.

• Împărţiţi citirea în bucăţele mici.

• Găsiţi un text cu

exemple din realitate. • Asiguraţi-vă că textul se

poate aplica în viaţa reală.

• Puneţi elevii să citească

un text şi puneţi-le întrebări / daţi-le sarcini după fiecare fragment de text.




CITIRE

Exemplu Într-o sesiune de biologie urma ca în ora viitoare să se abordeze teoria osmozei. Elevilor li s-a dat de citit un material pregătitor, care includea o explica ţie scris ă, o diagram ă care prezenta procesul şi întreb ări cheie la sfâr şit.

23




Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Aceasta va fi o situaţie


• Folosiţi elemente de

sprijin, ustensile, afişe, benzi desenate etc. pentru a ilustra ceea ce aveţi de demonstrat.

• Utilizaţi folii de

retroproiector colorate, pentru a permite elevilor să vadă şi să audă în acelaşi timp informaţiile.

• Faceţi fotografii sau

folosiţi imagini video

• Prezentaţi verbal tot ceea ce faceţi, explicaţi în amănunt fiecare punct.

• Încurajaţi-i pe aceşti

elevi să pună întrebări şi să discute despre demonstraţie în timp ce dumneavoastră o efectuaţi.

• Utilizaţi secvenţe

video.


• Implicaţi-i aceşti elevi

cât mai mult posibil, de exemplu cereţi-le să vă fie asistenţi, să noteze procedura pe tablă în timp ce dumneavoastră o efectuaţi etc.




DEMONSTRAŢIA

Exemplu Elevii dintr-un program de tehnologie alimentar ă au privit o demonstra ţie a fabric ării pâinii. S-au fabricat diferite loturi, variindu -se metodele folosite şi timpul de fr ământare a aluatului. Elevii au avut posibilitatea d e a privi, descrie şi apoi de a folosi tehnicile şi de a vedea efectele la produsele finale.

24



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Utilizaţi planuri

vizuale, grafice etc. • Diagramele




• Folosiţi demonstraţia

sau un scenariu acolo unde este cazul.


• Discutaţi sarcina în

detaliu, încurajaţi întrebările, discuţiile etc. înainte de a formula orice decizie / planuri.

• Listă de SARCINI bazate pe practică

• Liste cu lucrurile de făcut. 1. Mergeţi la bibliotecă şi

găsiţi…… 2. Subliniaţi

secţiunea…….. 3. Scrieţi cu propriile

voastre cuvinte….. • Întocmiţi din timp lista de


• Legaţi-vă de practica din

viaţa reală, nu de aspecte abstracte.

• Folosiţi demonstraţia sau

un scenariu acolo unde este cazul.


De la teorie la practic ă: Legarea teoriei de practic ă


TUTORIAL INDIVIDUAL

Exemplu În timpul unui tutorial unu la unu profesorul discu ta pe marginea unei o sesiuni recente privitoare la acizi, baze şi la folosirea turnesolului. Cei cu dominant ă practic ă au fost încuraja ţi să deseneze/descrie lista pa şilor întreprin şi şi să o raporteze la teorie. În cazul celor cu dominant ă auditiv ă s-a folosit chestionarea detaliat ă, iar celor de tip vizual li s-a cerut s ă deseneze testul folosind o diagram ă flux / direc ţional ă şi să facă legătua cu teoria prin folosirea culorilor pentru a descrie testul cu turnesol.

25



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Încurajaţi elevii să

privească mai întâi, să vadă legăturile cu practica.

• Este util să

demonstraţi / să arătaţi mai întâi elevului ce să facă.

• În jocul de rol cei cu

dominantă vizuală vor fi observatori buni.

• Puneţi la dispoziţie

instrucţiuni bazate pe imagini, acolo unde este necesar.


• Utilizaţi întrebările şi

răspunsurile pentru a încuraja elevul să vorbească despre cum se leagă teoria de practică.

• Puneţi-i pe elevi să

discute cu dumneavoastră sau cu un coleg despre sarcina dată, pe parcursul efectuării acesteia.


• Puneţi-i pe aceşti elevi

să “ajute” sau să lucreze în echipă cu alţii.

• Permiteţi-le “să

atingă” şi “să facă”. • Permiteţi elevilor să

exerseze, să facă greşeli şi să încerce din nou.

• Încurajaţi implicarea

elevilor.


Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? De la teorie la practic ă:

Legarea teoriei de practic ă


ATELIER DE LUCRU / SIMULARE / JOC DE ROL

Exemplu După ce au înv ăţat despre circuitele electrice şi despre radio-receptoare în cadrul unei sesiuni teoretice, elevilor li s-a ceru t, în cadrul unui atelier de lucru, s ă proiecteze şi să realizeze un aparat de radio foarte simplu.

26


� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Simbolurile vizuale

sunt folositoare în atelierul de lucru pentru accesarea materialelor şi a resurselor.


• Înregistraţi sarcinile pe

bandă. • Oferiţi din plin ocazii

pentru întrebări şi răspunsuri.

• Permiteţi discuţiile cu

partenerul sau în grupuri mici


• Sarcinile date trebuie

să fie practice şi bazate pe situaţii din viaţa reală.

• Instrucţiunile pas cu

pas sunt utile.

Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Dobândirea de abilit ăţi/consolidarea

De la teorie la practic ă: Exersarea practicilor


ATELIER DE LUCRU / SIMULARE / PRACTICĂ

Exemplu La un curs de asisten ţă medical ă elevii înv ăţaseră teoretic despre dezvoltarea copilului şi apoi observaser ă un grup de copii care se jucau. Acum ei au trecut la exersarea efectiv ă mergând în practic ă la o gr ădini ţă unde au fost implica ţi în activit ăţile de dezvoltare a copilului care aveau loc acolo.

27




� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Aceasta va fi o situaţie


• Folosiţi elemente de

sprijin, ustensile, afişe, benzi desenate etc. pentru a ilustra ceea ce aveţi de demonstrat.

• Utilizaţi folii de

retroproiector colorate, pentru a permite elevilor să vadă şi să audă în acelaşi timp informaţiile.

• Prezentaţi verbal tot ceea ce faceţi, explicaţi în amănunt fiecare punct.


elevi să pună întrebări şi să discute despre demonstraţie în timp ce dumneavoastră o efectuaţi.


• Implicaţi-i aceşti elevi

cât mai mult posibil, de exemplu cereţi-le să vă fie asistenţi, să noteze procedura pe tablă în timp ce dumneavoastră o efectuaţi etc.


Exersarea practicilor


DEMONSTRAŢIE

Exemplu La un curs de coafur ă şi cosmetic ă profesorul a demonstrat procedura în timp ce elevii şi-au notat / desenat etapele cheie. Elevii au fost încuraja ţi să pună întreb ări pe parcursul demnostra ţiei şi apoi s ă exerseze unii pe al ţii.

28



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Mai întâi arătaţi şi

demonstraţi. • Fiţi dispus să repetaţi,

să arătaţi şi să lucraţi împreună cu elevul.

• Discutarea tuturor aspectelor practicii este esenţială


• Permiteţi elevilor să se

implice • Nu fiţi excesiv de stricţi,

permiteţi elevilor să controleze situaţia într-o oarecare măsură.


Exersarea practicilor


FORMARE (COACHING)

Exemplu Într-un program de educa ţie fizic ă, un profesor forma un grup de elevi în privin ţa modului în care ace ştia trebuie s ă instruiasc ă oamenii în vederea folosirii aparatelor de gimanstic ă. Elevii au fost încuraja ţi să discute, iar profesorul a prezentat verbal fiecare pas şi a folosit întreb ările şi răspunsurile pe tot parcursul form ării. Elevilor li s-a dat apoi posibilitatea de a “încerca” şi de a “exersa” unii cu al ţii.

29




Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Legaţi fiecare pas din

succesiunea de paşi de o imagine şi puneţi-i pe elevi să şi-o imagineze / deseneze în gând.

• Utilizaţi “asocierea de

imagini” • Scrieţi succesiunea de

paşi folosind culori / modele, ilustraţii, în timp ce o repetaţi.


• Utilizaţi “asocierea de

cuvinte” • Explicaţi cu voce tare. • Puneţi lucrurile în

forma unui cântecel sau a unei poezii.

• Încurajaţi folosirea

înregistrărilor • Utilizarea tehnicilor

mnemonice (ajutoarelor verbale pentru memorare)

• Fiţi sistematic. • Legaţi paşii unul de

celălalt. • Utilizarea mâinilor /

corpului pentru a ajuta la memorarea şi reamintirea succesiunii de paşi. (în genul “cap, umeri, genunchi, degete”)

• Executaţi succesiunea

de paşi folosind elemente reale / simbolice.



Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Învăţarea unui sistem “mecanic”, sau a

unor fapte concrete, sau a unei succesiuni


ÎNVĂŢARE MECANICĂ (PE DE ROST)

Exemplu Într-o clas ă de nivel 3 de studii asupra comunic ării, trebuia ca elevii s ă înve ţe modelul “comunic ării intrapersonale”. Profesorul a desenat o diagram ă pas cu pas pe o foaie mare de hârtie, diagram ă pe are elevii de tip practic o puteau parcurge, explicând pe rând fiecare element. Diagrama a existat şi pe suportul de curs, fiecare pas fiind înso ţit de un cuvânt cheie şi de o imagine cheie. Cuvintele cheie au alc ătuit un ajutor verbal pentru memorare pe care elevii de tip auditiv l-au g ăsit folositor.

30


� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Utilizaţi fotografii, filme

sau ilustraţii pentru a stimula dezbaterile cu privire la viaţă.

• Folosiţi o fotografie ca

stimul alături de text. • Înainte de dezbatere

oferiţi spre citire un text stimulativ.

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. dar nu-i lăsaţi să domine.

• Folosiţi un citat / text

pentru a stimula discuţia.

• Prezentaţi o secvenţă

video pentru a stimula dezbaterea.


• Fixaţi reguli şi termeni

de referinţă pentru discuţie şi dezbatere.

• Sugeraţi unuia dintre

aceşti elevi să “prezideze” dezbaterile.

• Legaţi exemplele /

stimulii de idei şi situaţii practice din viaţa reală.

Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Dezvoltarea de abilit ăţi de comunicare

orală


DISCUŢIE : DEZBATERE / MAS Ă ROTUNDĂ

Exemplu Într-o clas ă de nivelul 3 elevii trebuiau s ă-şi dezvolte abilit ăţile de comunicare orală. În sesiunea respectiv ă, profesorul a folosit secven ţe de film pentru a stimula discu ţia despre cenzur ă.

31




� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [[[[ • Demonstraţia

profesorului • Înregistraţi pe video şi

prezentaţi filmul în cadrul lecţiei

• Utilizaţi acest tip de

elev ca observator, mai ales pentru a-şi observa colegii (limbajul trupului, etc.)


elevi să deseneze un ‘storyboard’.

• Utilizaţi-i pe aceşti

elevi drept coregrafi. • Utilizaţi unele obiecte

ca indicii vizuale


• Vor participa, dar aveţi

grijă să formulaţi întrebări precise şi să cereţi răspunsuri la obiect din partea acestor elevi

• Folosiţi un elev cu

dominantă auditivă ca povestitor

• Folosiţi ‘Storyboard’ şi

apoi dezvoltaţi un dialog.


• Participare şi

interpretare de roluri. • Utilizaţi înregistrări

video pe care să le vizionaţi după aceea, în cadrul aceleiaşi lecţii sau mai târziu.

• Folosiţi-l pe elevul cu

dominantă practică drept “Regizor”.

• Utilizaţi diferite obiecte

şi puneţi-i pe elevi să le utilizeze




orală


JOC DE ROL/ PIESĂ DE TEATRU/ SIMULARE


orală


GENERAREA IDEILOR – BRAINSTORMING/GRUP CREATIV

CONSOLIDAREA IDEILOR – GRUP CU SARCINĂ PRECISĂ/ GRUP MIC

Exemplu Într-un program de tranzi ţie pentru elevii cu dificult ăţi de înv ăţare, profesorul urm ărea să dezvolte abilit ăţi legate de protec ţia muncii. Profesorul le-a cerut celor cu dominant ă vizual ă să deseneze un storyboard cu tema “echipament de protec ţie ce trebuie purtat la locul de munc ă”. Cei cu dominant ă auditiv ă au dezvoltat un dialog în jurul acelui storyboard, apoi elevii s-au implicat într-un joc de rol, în care cei cu dominant ă practic ă au acordat instruc ţiuni şi au preg ătit hainele şi echipamentul.

32


Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Utilizaţi în cadrul

dezbaterii exemple legate de viaţa reală.


stimul alături de texte / citate

• Folosiţi secvenţele

video.

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie. dar nu-i lăsaţi să domine.

• Utilizaţi un citat / text



• Fixaţi reguli clare de

desfăşurare şi termeni de referinţă pentru discuţie şi dezbatere.

• Sugeraţi unuia dintre

aceşti elevi să “prezideze” dezbaterile.




Scopul pred ării – Ce spera ţi să realiza ţi? Dezvoltarea de abilit ăţi de comunicare în

scris


TEMĂ SCRISĂ

Exemplu Într-o clas ă de construc ţii de niveluI 2, elevii au fost împ ărţiţi pe grupuri eterogene din punct de vedere al stilurilor de înv ăţare. Elevilor din fiecare grup li s-a dat o problem ă şi li s-a cerut s ă dezvolte idei şi apoi s ă lucreze în grupuri mici pentru a alc ătui un plan de ac ţiune. S-a folosit echipament video pentru înregistrarea activit ăţilor iar apoi elevii au analizat şi au discutat modul cum a decurs comunicarea oral ă şi au identificat zonele unde erau necesare îmbun ătăţiri..

33


Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Suport de curs – • Diferite fonturi • Diferite stiluri • Utilizarea imaginilor /

simbolurilor etc. • Proiecte care să

permită celor cu dominantă vizuală să creeze elemente vizuale şi să prezinte astfel de elemente care să încorporeze şi text.

• Planificaţi tema pe

hârtie / computer, utilizaţi diagrame, “spidergrams” şi diagrame flux / direcţionale.


• Instrucţiunile înregistrate

pe bandă pot fi de folos. • Ocazia de a discuta mai

întâi tema scrisă şi de a face o planificare orală.

• Citirea textului cu “umor”

şi în mod teatral. • Accent pe discuţie /

descriere înainte de şi în timpul sarcinii stabilite.

• Utilizaţi dialogul în tema

scrisă.

• Proiecte / sarcini practice care necesită efectuarea unor activităţi / investigaţii, care au elemente scrise dar în care accentul nu cade pe activitatea de scriere.

• Bazaţi temele pe care

le daţi pe sarcini / activităţi practice astfel ca elevii să trebuiască să descrie ceea ce au făcut sau descoperit.



� Tipul auditiv

�

Tipul practic




JOCURI / PIESĂ DE TEATRU / JOC DE ROL

Exemplu Într-o clas ă de industrie chimc ă elevilor li s-a dat o tem ă scris ă. Sesiunea de grup preg ătitoare a inclus şi un interval de timp în care cei cu dominant ă auditiv ă s-au adunat şi au discutat cerin ţele exacte şi au făcut planuri; elevilor li s-a dat posibilitatea de a- şi exprima p ărerea şi de a pune întreb ări. Elevilor de tip practic li s-a cerut s ă planifice o investiga ţie ini ţială care s ă stea la baza proiectului scris. Elevii cu dominant ă vizual ă au fost încuraja ţi să foloseasc ă imagini pentru a ilustra cele scrise.

34

[ • Încurajaţi aceşti elevi să

prezinte situaţii reale / fotografii care să ilustreze ideile.

• Aceşti elevi sunt buni observatori ai limbajului trupului etc. în jocul de rol.

• Adunaţi şi corelaţi ideile de o manieră coerentă, folosind brainstorming-ul şi diagramele flux / direcţionale

• Încurajaţi aceşti elevi să înregistreze sub formă de text sau de diagrame activităţile desfăşurate.

• Utilizaţi obiecte reale.

• Elaboraţi un ‘storyboard’ pentru piesa de teatru.

• Permiteţi acestor elevi să aibă un cuvânt de spus în scrierea / verbalizarea scenariului.

• Încurajaţi aceşti elevi să înregistreze în scris activităţile desfăşurate.

• Încurajaţi aceşti elevi să ofere feedback în urma activităţii.

• Folosiţi aceşti elevi pentru a genera idei şi subiecte de discuţie.

• Puneţi-i să fie “avocatul diavolului” şi folosiţi întrebările.


• Puneţi-i pe aceşti elevi să elaboreze regulile de desfăşurare şi un plan de acţiune.

• Puneţi-i pe aceşti elevi să “prezideze” lucrările sau să faciliteze activitatea / situaţia

• Asiguraţi-vă că sunt implicaţi activ.

• Legaţi situaţiile de viaţa reală şi găsiţi aplicaţii practice

• Utilizaţi obiecte reale.




� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ [ • Aceasta va fi o

situaţie de învăţare în care elevii se vor

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor


Lucrul în echip ă


TEME/PROIECTE INTEGRATE

Exemplu Activitate de joc de grup în care o echip ă trebuie s ă lucreze unit ă pentru a atinge un obiectiv, de exemplu trecerea unui râu (r eal sau virtual). Profesorul le-a prezentat elevilor sarcina atât ver bal cât şi folosindu-se de cartona şe. Elevii au discutat apoi modalitatea de ac ţiune iar cei cu dominant ă practic ă au fost încuraja ţi să alcătuiasc ă un plan de ac ţiune pe paşi, cei cu dominant ă vizual ă au început s ă schi ţeze o posibil ă structur ă. Toţi elevii au participat la construirea structurii.

35

simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

• Integraţi aspecte

vizuale în descrierea temei.

• Încurajaţi elevii să

utilizeze diferite procedee vizuale legate de notiţele lor, de exemplu sublinierea

• Produceţi tema

finală pe video.

încredere în această strategie.

• Citiţi descrierea temei împreună cu elevii.

• Cereţi elevilor să se gândească, individual şi / sau în grup, la întrebări legate de sarcina dată, şi să discute în grupuri mai mari.

• Încurajaţi elevii să discute despre temă unii cu alţii sau cu profesorul.

• Încurajaţi înregistrarea pe bandă a informaţiilor.

• Produceţi tema finală pe bandă audio / video.

simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

• În cadrul temei

includeţi o activitate practică, ce necesită lucru în echipă şi abilităţi de conducere, deci o activitate care nu poate fi dusă la bun sfârşit de o singură persoană.




� Tipul auditiv

�

Tipul practic



• Încorporaţi puncte de reper vizuale în


• Oferiţi-le ocazia de a discuta în grup /


• Oferiţi ocazia unei activităţi practice, care


Lucrul în echip ă


VIZITĂ DE DOUĂ SAU MAI MULTE ZILE

Exemplu O temă legata de turism cerea elevilor grupa ţi pe echipe s ă se informeze despre facilit ăţile locale de transport şi de petrecere a timpului liber. Fiecare persoan ă a hotărât de care din cele dou ă aspecte dorea s ă se ocupe, iar apoi fiecare grup a discutat ac ţiunile necesare şi cine şi ce va face. Elevii cu dominant ă practic ă au alc ătuit un plan de ac ţiune pe pa şi. Fiec ărui elev i s-a repartizat o sarcin ă în raport cu punctele sale tari, de exemplu cei di n tipul practic trebuiau s ă se duc ă şi să colecteze informa ţii, cei cu dominant ă vizual ă urmau s ă interpreteze datele şi să deseneze grafice şi tabele pentru prezentare iar cei cu dominant ă auditiv ă trebuiau s ă pregăteasc ă şi să sus ţină prezentarea verbal ă.

36

activităţile de lucru în echipă.

• Permiteţi elevilor să alcătuiască materiale vizuale.

• Puneţi la dispoziţie versiuni scrise şi ilustrate ale :

- Orarelor - Temelor - Programării activităţilor - ‘regulilor’ - rolurilor / sarcinilor

• Permiteţi elevilor să înregistreze în scris şi în imagini activităţile, folosind fotografii, diapozitive, video etc.

echipă.

• Oferiţi-le ocazia de a lucra în grupuri de câte doi.

• Oferiţi-le ocazia de a-şi prezenta ideile, individual şi în grup.

• Discuţii regulate, de exemplu întâlniri dimineaţa sau seara pentru a analiza cum merg lucrurile.

• Discuţii pentru planificarea şi organizarea activităţilor, înainte de plecarea în vizită şi pe timpul vizitei.

să dezvolte abordarea practică (de ex. construirea unui turn, alcătuirea unui costum din ziare, etc.)

• Puneţi-i pe aceşti elevi în rolul de planificatori ai activităţilor convenite – să stabilească ce este necesar, când este necesar şi echipamentele şi resursele.




Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Utilizaţi în dezbatere

exemple legate de viaţa reală


stimul alături de text • Puneţi la dispoziţie

suport de curs / fişe de lucru cu diagrame direcţionale cu text / imagini / ilustraţii care

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie – dar nu-i lăsaţi să domine.

• Utilizaţi un citat / text



• Fixaţi reguli ferme de

desfăşurare şi termeni de referinţă pentru discuţie şi dezbatere.




Lucru în grup : GENERAREA DE IDEI: BRAINSTORMING

CONSOLIDAREA IDEILOR: GRUP CU SARCINĂ PRECISĂ, GRUP MIC

Exemplu Elevii dintr-un program de turism au mers la Barcel ona. Înainte de plecare grupul a hot ărât prin discu ţii cine o s ă doarm ă unde, s-au stabilit meniurile şi rota ţia sarcinilor etc. Elevii cu dominant ă vizual ă şi practic ă au întocmit în form ă grafic ă un program pe zile al sarcinilor şi activit ăţilor.

37

să descrie procesele. • Luarea de notiţe în

timpul activităţii : - În grup – folosiţi un

flipchart - Individual – folosirea

formatelor proprii ale elevilor

• Sugeraţi unuia dintre aceşti elevi să “prezideze” dezbaterile.



Exemplu Un grup de elevi dintr-un curs de nivelul 1 de tehn ologie alimentar ă au plănuit o ZI A POR ŢILOR DESCHISE pentru a promova cursul respectiv fa ţă de poten ţialii elevi. Grupul a discutat planul de ac ţiune şi ce trebuie inclus, elevii cu dominant ă vizual ă au desenat o diagram ă direc ţional ă a evenimentelor ce urmau s ă aibă loc. Elevii de tip practic au alc ătuit o programare pe baza diagramei direc ţionale şi to ţi elevii au c ăzut de acord asupra sarcinilor alocate şi au început preg ătirea pentru eveniment.

38




� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Punctele cheie din

seminar să fie prezentate şi în formă scrisă, însoţite de ilustraţii, simboluri pentru a facilita concentrarea acestor elevi pe principalele puncte ale seminarului.

• Înregistraţi şi subliniaţi

punctele cheie verbal şi vizual (de exemplu printr-o notă pe flipchart) în timpul seminarului.

• Puneţi la dispoziţie

material scris şi subliniaţi punctele cheie.


• Puneţi elevii să discute

în grupuri / perechi, pentru a consolida învăţarea.

• Înregistraţi şi subliniaţi

punctele cheie verbal şi vizual (de exemplu printr-o notă pe flipchart) în timpul seminarului.

• Cereţi elevilor să facă un

raport verbal în privinţa mesajelor cheie desprinse de la seminar.

• Identificaţi aplicaţiile practice.

• Generaţi rezultate

practice de la seminar, de exemplu liste cu activităţi ce trebuie îndeplinite.

• Asiguraţi-vă că

discuţiile şi dezbaterile sunt legate de situaţii din viaţa reală.

Scopul pred ării – Ce spera ţi să

realiza ţi?



SEMINAR

Exemplu Într-o clas ă de aplica ţii numerice elevii, împ ărţiţi în grupuri mici, au ales o temă de pe o serie de cartona şe (tema legat ă de aspecte teoretice şi practice învăţate de curând). Fiecare grup a preg ătit apoi o prezentare scurt ă pentru profesor şi pentru restul grupului pentru a dovedi c ă au în ţeles bine tema aleasă. Întregul grup a folosit apoi seminarul pentru a d iscuta punctele cheie ce trebuie avute în vedere. Profesorul a înregistra t şi subliniat punctele cheie atât verbal cât şi vizual şi a dat elevilor o copie a notelor de seminar la sf ârşit.

39



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ [ • Aceasta va fi o situaţie de

învăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor avea încredere în această strategie.

• Oferiţi cartonaşe elevilor cu dominantă vizuală pentru a-şi nota punctele cheie ale jocului de rol care-i vor ajuta să-şi amintească situaţia. .

• Înregistraţi pe video jocul de rol, pentru feedback (vizual / auditiv).

• Permiteţi elevilor să scrie / deseneze / realizeze imagini care să explice activităţile din jocul de rol.

• Scrieţi cuvintele cheie pe cartele, utilizând culori diferite sau subliniindu-le diferit.

• Puneţi elevul să realizeze un ‘storyboard’ pentru jocul de rol

• Utilizaţi obiecte de îmbrăcăminte sau alte obiecte pentru a indica vizual rolurile.


• Înregistraţi pe video jocul de rol, pentru feedback (vizual / auditiv).

• Înregistraţi audio jocul de rol, pentru analiză şi feedback.

• Oferiţi feedback unui grup mic pentru a consolida învăţarea dobândită.

• Discutaţi împreună detaliile jocului de rol.


• Jocul de rol este o activitate practică dar memorarea şi învăţarea ar fi îmbunătăţite prin dezvoltarea unui produs final legat de jocul de rol.

• Înregistraţi pe video pentru a observa aspectele practice ale jocului de rol.

• Puneţi elevul să realizeze un ‘storyboard’ pentru jocul de rol

• Utilizaţi obiecte de îmbrăcăminte sau alte obiecte pentru a indica vizual rolurile.




JOC DE ROL

Exemplu În cursul preg ătirii pentru experien ţa de munc ă elevii au înv ăţat diferen ţa dintre comportamentul pasiv, asertiv şi agresiv. Pentru a- şi consolida înv ăţarea ei au fost împ ărţiţi în grupuri mici şi li s-a cerut s ă joace un joc de rol care s ă ilustreze cele trei tipuri de comportament. Au avut la dispozi ţie şi au folosit obiecte pentru facilitarea identific ării de c ătre elevul cu dominant ă vizual ă a personajelor. Fiecare grup a trebuit s ă discute şi să decid ă ce situa ţie urmau s ă pună în scen ă.

40



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Utilizaţi simboluri

ataşate sarcinilor sau întrebărilor, de exemplu:

� = citiţi mai întâi… ✎ = scrieţi � = Mergeţi la .. ? = gândiţi-vă la…


• Ar putea fi de preferat să

folosiţi un “amanuensis” adică o persoană care pune întrebări cu voce tare şi notează răspunsurile, aşa cum au fost date ele de elevi oral, cu cuvintele lor.

• Ar fi de preferat să arătaţi cum se face mai degrabă decât să explicaţi.

• Ar fi bine ca

întrebările să fie formulate în mod practic, de exemplu “Explicaţi ce aţi făcut …”




EVALUARE/ TEST

Exemplu Oferi ţi elevilor posibilitatea de a r ăspunde la întreb ări într-o varietate de formate (cu excep ţia situa ţiei în care dori ţi în mod special s ă demonstreze c ă au o anumit ă abilitate, de exemplu alfabetizarea, întocmirea une i diagrame, a unui tabel). De exemplu, ÎN LOC DE Scrie ţi un raport asupra ……. FORMULAŢI ÎN FELUL URMĂTOR ‘Explica ţi …… folosind

un raport scris o diagram ă direc ţional ă cu explic ţii un eseu diagrame cu explica ţii legătura cu o situa ţie sau aplica ţie din via ţa reală

un film ilustrând…de ex. film cu pericolele din ind ustria restaurantelor o înregistrare audio de ex. înregistrarea unui inte rviu de la radio pentru

evaluarea ob ţinerii de informa ţii (real /simulat)

41



Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Daţi-le elevilor o temă

de scris. • Oferiţi indicii vizuale

în prezentarea pe scurt a temei.

• Oferiţi diagrame ca

explicaţii. • În criterii oferiţi

exemple de aplicaţii vizuale acceptabile.

• Citiţi tema dată împreună cu elevul.

• Cereţi elevilor să pună

întrebări pe marginea temei (în grup, individual).

• În criterii oferiţi

exemple de aplicaţii auditive acceptabile. (ex.: casetofon / prezentare etc.)

• Sugeraţi grupului să

citească împreună şi să discute tema înainte de a se apuca să o îndeplinească.


• Asiguraţi-vă că există

posibilitatea realizării unor activităţi practice în cadrul temei de lucru.

• În criterii oferiţi exemple

de aplicaţii practice ce ar putea fi efectuate de elevi în cadrul temei de lucru – de exemplu planificarea unei călătorii în străinătate.




TEMĂ DE LUCRU / PROIECT

(INDIVIDUAL / ÎN GRUP)

Exemplu O temă de lucru de afaceri a fost planificarea unei c ălătorii integrate pentru un director de companie, c ălătorie ce includea: taxi pân ă la aeroport, biletul de avion, ma şină închiriat ă şi rezerv ări la hotel. Tema de lucru a fost formulat ă într-un format ce a utilizat simboluri şi informa ţie scris ă, utile elevilor cu dominant ă vizual ă. De exemplu simboluri de aeroport � etc . Elevul cu dominant ă practic ă a fost încurajat s ă planifice itinerariul – se sim ţea bine în aceast ă situa ţie deoarece era una din via ţa reală. Cei cu dominant ă auditiv ă au primit sprijin suplimentar pentru a discuta cum s ă abordeze tema de lucru.

42




Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Transformaţi întrebările

în indicii vizuale. • Faceţi în aşa fel încât

răspunsurile să fie desenate, mai degrabă decât scrise sau vorbite, de ex. în cazul descrierii decorării unui tort folosind o anumită metodă.

• Utilizaţi mişcări ale

mâinilor / gesturi pentru a ilustra întrebările. Permiteţi folosirea mişcărilor mâinilor / gesturilor atunci când se răspunde la o întrebare.


• Acordaţi timp elevilor

să explice şi să descrie verbal lucrurile cu propriile lor cuvinte.

• Puneţi întrebări folosind exemple practice.


răspundă folosindu-se de experienţele practice / descrieri ale sarcinilor prezente / trecute.


Analiza şi evaluarea înv ăţării


ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI VERBALE

(PROFESOR ŞI ELEV)

Exemplu Profesorul unei clase de fizic ă a folosit întreb ările pentru a-i face pe elevi s ă descrie sesiunea practic ă pe care o observaser ă şi să trag ă concluzii. Profesorul a dat indicii vizuale şi verbale, prin descrierea şi arătarea rezultatelor experimentului atunci când cerea r ăspunsuri de la grup.

43



Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Asiguraţi-vă că o parte

din test conţine imagini. • Utilizaţi imagini în

întrebările testului. • Permiteţi ca răspunsurile

să fie date şi în formă vizuală, de exemplu prin diagrame.

• Asiguraţi-vă că întrebarea

este disponibilă în format scris.

• Acolo unde este necesar,

puneţi la dispoziţie ilustraţii şi diagrame pentru a explica ce se cere în întrebările testului.


• Permiteţi citirea testului

/ examenului. • Sugeraţi citirea de

către elevi, fiecare pentru sine, a testului / examenului cu voce tare (dar în linişte)

• Transformaţi examenul / testul într-un test de activităţi practice

• Sugeraţi citirea de

către elevi, fiecare pentru sine, a testului / examenului cu voce tare (dar în linişte)




EXAMEN/TEST

Exemplu În timpul unui test de practic ă, profesorul a elaborat un test cu alegere multipl ă. Profesorul a plasat 4 litere (A, B, C, D) în col ţurile camerei. Profesorul le-a dat tuturor elevilor o copie scris ă a întreb ării şi a citit cu voce tare întrebarea şi posibilele r ăspunsuri. Elevii s-au deplasat c ătre col ţul în care au considerat c ă se găsea litera corespunz ătoare r ăspunsului corect. Odat ă ajun şi în col ţul respectiv au trebuit s ă spun ă de ce au ales acea variant ă şi au avut loc discu ţii.

44



� Tipul auditiv

�

Tipul practic



• Introduceţi elemente

grafice în fişa de lucru pentru a-l transforma într-o “diagramă” cu spaţii goale de completat.

• Inseraţi simboluri,

fotografii, imagini pentru a atrage atenţia elevului.

• Folosiţi mijloacele IT

pentru completarea de către elevi a spaţiilor goale.


• Citiţi fişa de lucru,

propoziţie cu propoziţie lăsând spaţiu acolo unde sunt elemente lipsă;

• Încurajaţi elevii să-şi

repete diferitele aspecte în gând sau unul altuia.

• Utilizaţi un PC cu placă

de sunet care permite ascultarea propoziţiilor incluse în fişa de lucru.


• Legaţi fişa de lucru de

activităţile anterioare. Permiteţi elevului să se raporteze la experienţele sale din trecut.

• Bazaţi conţinutul fişei

de lucru pe activităţi practice desfăşurate anterior şi relevante pentru grupul în cauză.




FIŞE DE LUCRU CU SPAŢII DE COMPLETAT

Exemplu Elevii la un curs de sculptur ă în lemn, afla ţi într-o vizit ă, au primit o fi şa de lucru cu spa ţii goale pe care trebuiau s ă le completeze pe parcursul c ălătoriei. Fi şa de lucru cuprindea imagini ale fiec ărei sculpturi ce trebuia observat ă şi întreb ări referitoare la sculpturile respective. Cei cu domin antă auditiv ă au fost grupa ţi câte doi şi li s-a dat un reportofon pentru a- şi înregistra r ăspunsurile, cei cu dominant ă practic ă au urmat traseul ata şat pentru a ajunge a fiecare sculptur ă şi a îndeplini sarcinile.

45



� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ [ • Faceţi setul de întrebări

cât mai vizual posibil. • Includeţi elemente

grafice / imagini pentru a extinde informaţia scrisă.

• Alcătuiţi câteva întrebări

în majoritate vizuale, cu minim de text.

• Pregătiţi o versiune

scrisă a întrebărilor, pentru a permite elevilor să urmărească individual întrebarea de pe hârtie atunci când aceasta este citită cu voce tare.

• Folosiţi programe de

calculator pentru a alcătui setul de întrebări de control


• Citiţi cu voce tare

întrebările. • Repetaţi şi citiţi de la

un cap la altul. • Încurajaţi elevii să-şi

repete în gând întrebarea.




• Dezvoltaţi setul de

întrebări astfel încât să încorporaţi şi activităţi practice, cum ar fi îndeplinirea unei sarcini sau demonstrarea unei anumite abilităţi.

• Oferiţi elevilor un

anume grad de libertate în ceea ce priveşte modalitatea de răspuns - practică, în scris, etc.






ÎNTREBĂRI DE CONTROL

Exemplu Într-un program de IT lec ţia a început cu o recapitulare prin întreb ări de control a celor înv ăţate în sesiunea anterioar ă. Grupul a fost divizat în dou ă echipe, întreb ările au fost proiectate pe ecran pentru a putea fi citite de elevi. Întreb ările au fost formuate şi verbal.

46




Tipul vizual

� Tipul auditiv

�

Tipul practic

[ • Faceţi fişa de schiţare

a profilului cât mai vizuală cu putinţă - folosiţi pictograme, elemente grafice, etc.

• Includeţi indicii vizuale

în temele practice. • Oferiţi-le elevilor o fişă

de sarcini scrisă şi, de preferat, ilustrată.

• Discutaţi pe parcursul evaluării practice.


ţină o sesiune de întrebări şi răspunsuri pentru a discuta problemele.

• Oferiţi oportunitatea

unei discuţii în grup / câte doi pe marginea activităţii practice.


• Instrucţiunile pas cu

pas pot fi de folos.




EVALUARE PRACTIC Ă / ACTIV. CU SARCINĂ

/ SCHIŢAREA PROFILULUI DE ABILIT ĂŢI

Exemplu Într-o clas ă de comer ţ elevii au fost evalua ţi în privin ţa aptitudinilor de lucru cu clientul. Criteriile de evaluare au fost prezent ate înaintea sesiunii, utilizându-se indicii vizuale, pictograme şi elemente grafice ce au înso ţit fiecare competen ţă. Sesiunea anterioar ă de tutorial oferise elevilor ocazia de a pune orice întreb ări şi de a discuta fiecare aspect cu profesorul lor. El evii cu dominant ă practic ă şi-au planificat abordarea evalu ării în timpul tutorialului

47

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de

predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor


� Tipul auditiv

�

Tipul practic

Formular pentru planul de lec ţie



48

Cele două formulare pentru plan de lecţie vă permit să extindeţi „strategiile de învăţare” pe care le veţi folosi pentru elevii cu dominantă vizuală, auditivă şi practică, sau să verificaţi dacă v-aţi adresat fiecărui stil de învăţare în fiecare activitate, pentru a vă asigura că învăţarea are loc pentru toţi pe tot parcursul sesiunii. Formular pentru analiza propriilor practici Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare la stilurile de învăţare. Formular pentru tema de lucru Acest formular vă va da posibilitatea de a oferi diferite abordări ale sarcinii stabilite, care să corespundă punctelor tari ale celor trei stiluri de învăţare.

49

Plan de Lec ţie Profesor : ________________________ Titlul programului : ____________________________________________________ Sala :_________ Data: __________________________

Scopul pred ării Strategia de predare

Timp alocat

Strategii de înv ăţare Resurse

Elevi cu dominant ă vizual ă

Elevi cu dominant ă auditiv ă

Elevi cu dominant ă practic ă

Scopul întregii sesiuni:

Obiective • • • •

50

Scopul pred ării Strategia de predare

Timp alocat

Strategii de înv ăţare Resurse

Elevi cu dominant ă vizual ă

Elevi cu dominant ă auditiv ă

Elevi cu dominant ă practic ă

Evaluarea lec ţiei Ce a decurs bine? Ce trebuie modificat în viitor?

51

Plan de Lec ţie Profesor : ________________________ Titlul programului : ____________________________________________________ Sala :_________ Data: __________________________ Timp Scopul pred ării Strategia de predare Strategii de înv ăţare Stiluri de

învăţare Resurse

V A P

Scopul întregii sesiuni :

Obiective : • • • •

52

Timp Scopul pred ării Strategia de predare Strategiile de înv ăţare Stilurile de învăţare

Resurse

V A P

Evaluarea lec ţiei Ce a decurs bine? Ce trebuie modificat în viitor?

53

Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare cu

stilurile de învăţare. Situaţia Strategia folosită Analiză după sesiune legată de: Acţiune pentru viitor

Elevii cu dominantă vizuală

Elevii cu dominantă auditivă

Elevii cu dominantă practică

57

Temă de lucru Profesor :_________________ Program: ________________________ Data: ___________________ Termen de finalizare : _________________ Posibile abord ări ale sarcinii date : (Puteţi cere profesorului sfaturi legate de alte posibile abordări) Elevi cu dominant ă vizual ă : Elevi cu dominant ă auditiv ă: Elevi cu dominant ă practic ă:

Îndrum ări pentru verificarea strategiilor de predare

1. Stabiliţi care vor fi elevii şi membrii personalului care vor participa.

Titlu:

Competen ţe :

Criterii de evaluare :

58

2. Decideţi durata testării pe care o veţi efectua cu grupul identificat.

3. Notaţi rezultatele şi prezenţa aşa cum se prezintă ele înaintea testării.

4. Informaţi personalul şi elevii despre scopul proiectului :

� De a produce îndrumări pentru strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare.

� De a creşte mulţumirea elevilor, nivelul rezultatelor şi rata de retenţie.

5. Completaţi Chestionarul privind stilurile de învăţare cu elevii pe care i-aţi stabilit.

6. Utilizaţi materialele / strategiile din planificarea dumneavoastră pentru a răspunde

adecvat stilurilor de învăţare identificate ale elevilor, luând în considerare strategiile

folosite de dumneavoastră în predarea sesiunilor şi stabilirea de teme de lucru.

7. Evaluaţi materialele împreună cu elevii.

8. Evaluaţi singuri materialele.

Strategii pentru o predare care s ă corespund ă stilurilor individuale de înv ăţare

Evaluarea verific ării

Vă rugăm asiguraţi-vă că veţi surprinde opiniile reale ale elevilor în evaluarea dumneavoastră.

1. Timpul de planificare a lecţiei – a fost mai lung şi dacă da, a fost acceptabil?

59

2. Consideraţi că s-a produs o schimbare în motivaţia elevilor? 3. Consideraţi că s-a produs o schimbare în comportamentul elevilor? 4. Consideraţi că s-a produs o schimbare în gradul de participare al elevilor? 5. Cunoşteaţi stilurile de învăţare înainte de această testare? Da / Nu 6. V-aţi gândit vreodată până acum la strategiile de predare şi la adecvarea lor la

stilurile de învăţare? Da / Nu

Dacă da, cum aţi procedat? 7. Aţi folosit vreodată până acum stilurile de învăţare ca bază de plecare pentru

planificare? Da / Nu

Dacă da, cum? 8. Consideraţi că elevii au fost implicaţi mai activ în învăţare decât înainte de

verificare? 9. Există resurse disponibile pentru a vă ajuta să implementaţi strategiile sugerate în

practica dumneavoastră de zi cu zi? 10. Alte comentarii

Strategii pentru o predare care s ă corespund ă stilurilor individuale de înv ăţare

Măsurarea şi monitorizarea percep ţiei elevilor privind stilurile de înv ăţare Mai jos veţi găsi o listă cu diferite aspecte legate de sistemele de asigurare a calităţii care pot exista în şcoala dumneavoastră. Lista vă oferă posibile întrebări / posibili factori care ar putea fi integrate / integraţi în sistemele de asigurare a calităţii din şcoala dumneavoastră.

Aspecte ale sistemelor de

asigurare a calit ăţii

Posibile întrebări / posibili factori care ar putea fi integrate / integraţi în sistemele de asigurare a calităţii din şcoala dumneavoastră.

Anchete privind Intrare V-a fost evaluat stilul de învăţare în şcoală

60

percep ţia elevilor În cadrul programului – Strategiile de predare folosite la clasă iau în considerare stilul dumneavoastră preferat de învăţare şi vă ajută să vă dezvoltaţi alte stiluri? Ieşire – Cunoaşterea stilului dv. de învăţare a schimbat: a) participarea dumneavoastră la curs? b) atingerea principalei calificări / principalului scop?

Observa ţii legate de predare

• Personalul didactic cunoaşte stilul individual de învăţare al fiecărui elev (dovada; prin observaţie / dovadă scrisă - notă în registru, liste, plan de lecţie, abordări personalizate)

• Personalul didactic îşi adaptează planificarea lecţiei şi predarea ei la stilurile preferate ale elevilor lor şi dezvoltă celelalte stiluri.

Autoevaluarea personalului în privin ţa predării şi a înv ăţării

• Cunoaşteţi stilurile individuale de învăţare ale elevilor dumneavoastră. • Vă adaptaţi planificarea lecţiei şi predarea ei la stilurile preferate de

învăţare ale elevilor dv. şi dezvoltaţi şi alte stiluri.

Analiza cursului – planificarea şi şedin ţele echipei didactice

Problemă / aspect specific(ă) pe agenda standard: Există unele probleme legate de anumiţi elevi: punctualitate, prezenţă, stiluri de învăţare, standard de lucru, îndeplinirea sarcinilor etc.?

Analiza final ă a cursului • Cum monitorizăm utilizarea stilurilor de învăţare în sala de clasă? • Cum monitorizăm eficienţa stilurilor de învăţare în cadrul cursului? • Oferim elevilor oportunitatea de a folosi diferite metode pentru a ajunge

la rezultatul stabilit?

Analiza individual ă a elevilor

• Înţelegeţi la ora actuală care este propriul vostru stil de învăţare preferat? • Ce strategii aţi folosit pentru a vă dezvolta stilul preferat de învăţare? • Ce strategii aţi identificat pentru a dezvolta alte stiluri de învăţare?

Carta elevului Intrare - Promisiune: Vom testa şi identifica stilul vostru preferat de învăţare În cadrul programului - Promisiune: Vom folosi strategii variate de predare şi învăţare care să corespundă stilului vostru preferat de învăţare şi care să dezvolte celelalte stiluri, conform angajamentului şcolii în privinţa învăţării centrate pe elev.

Politica de predare şi învăţare / Politica de tutorial

Se vor face menţiuni specifice cu privire la identificarea, înţelegerea şi utilizarea stilurilor de învăţare în predare, învăţare şi tutoriale.

Ghidul elevului Se vor face menţiuni specifice cu privire la identificarea, înţelegerea şi utilizarea stilurilor de învăţare în predare, învăţare şi tutoriale.

Măsurarea şi monitorizarea rezultatelor elevului şi a reten ţiei în rela ţie cu stilurile de înv ăţare. Stilurile de învăţare reprezintă doar una din iniţiativele utilizate de şcoli pentru a menţine elevii în şcoală şi pentru a îmbunătăţi rezultatele elevilor. De aceea, în afară de stilurile de învăţare, trebuie luaţi în considerare şi alţi factori.

Propuneri de instrumente de m ăsur ă pentru succesul şcolar şi rata de reten ţie în rela ţie cu stilurile de înv ăţare.

61

Utilizaţi datele existente în şcoală cu privire la rezultatele elevilor şi la retenţie. 1. Folosirea unui grup de control în cadrul unui proiect pilot. 2. Compararea rezultatelor de la un an la altul: Pe fiecare curs Pe fiecare nivel Pe fiecare şcoală (măsurare în raport cu un etalon /

standard) 3. Anumite grupuri cu rezultate mai puţin bune ar putea deveni grupuri-ţinta. Evaluarea percep ţiei, a rezultatelor şi a reten ţiei în rela ţie cu stilurile de învăţare. 1. Odată finalizată analiza iniţială, se pot stabili indicatori de performanţă legaţi de

rezultate şi retenţie raportaţi la stilurile de învăţare 2. Măsurarea la nivel local în raport cu alte şcoli 3. Analiză generală a “chestiunilor / factorilor’ care vor fi fost încorporate /

încorporaţi în Sisteme de Asigurare a Calităţii în şcoala dumneavoastră 4. Implicaţi experţi din afara şcolii şi consultanţi independenţi.

4 strategii de predare care sa corespunda stilurilor individuale de invatare

Education

Transcript of 4 strategii de predare care sa corespunda stilurilor individuale de invatare