4. Caria La DP Tineri - 4.11.2010

CARIA SIMPLCARIA SIMPLĂ Ă

A DINŢILOR A DINŢILOR PERMANENŢI PERMANENŢI

TINERITINERI

DINTE PERMANENT DINTE PERMANENT TÂNARTÂNAR

CARACTERISTICICARACTERISTICI Formarea şi maturarea părţii Formarea şi maturarea părţii

coronarecoronare Dezvoltarea rădăcinii Dezvoltarea rădăcinii

erupţiaerupţia

până la închiderea apexuluipână la închiderea apexului (APEXOGENEZĂ)(APEXOGENEZĂ)

camera pulpară este marecamera pulpară este mare coarnele pulpare sunt aproape de coarnele pulpare sunt aproape de

suprafaţă (nu s-a depus încă dentina suprafaţă (nu s-a depus încă dentina secundară)secundară)

rădăcina îşi completează dezvoltarea şi rădăcina îşi completează dezvoltarea şi după apariţia dintelui în cavitatea oralădupă apariţia dintelui în cavitatea oralăMMII – 4 – 5 ani – 4 – 5 ani

C – 1 anC – 1 an media 3 animedia 3 ani

PMPM22 – 1 an – 1 an

PMPMII – 2 ani – 2 ani

Frecvenţa afectăriiFrecvenţa afectării

PrevalenţăPrevalenţă

ASPECTE ASPECTE CARACTERISTICE D.P.T.CARACTERISTICE D.P.T.

90 95

75 80

0 20 40 60 80 100

%

14-15 ani

6 ani

91

76 79

0 20 40 60 80 100

%

18 ani

12 ani

debutul cariei este anarhicdebutul cariei este anarhic afectează zonele vulnerabile (şanţuri, afectează zonele vulnerabile (şanţuri,

fosete)fosete) zonele imunezonele imune simultan feţele:simultan feţele:

• ocluzaleocluzale• proximaleproximale• vestibularevestibulare

leziunile au un caracter de leziunile au un caracter de carii acutecarii acute cu cu viteză mare de evoluţieviteză mare de evoluţie

dispoziţia gradului de afectare a dispoziţia gradului de afectare a grupelor dentare (inclusiv caninii şi grupelor dentare (inclusiv caninii şi frontalii inferiori sunt afectaţi în aceeaşi frontalii inferiori sunt afectaţi în aceeaşi măsură)măsură)

rata de creştererata de creştere a cariei variază pentru a cariei variază pentru ambele sexe ambele sexe 2-3 suprafeţe cariate – 2-3 suprafeţe cariate – pentru fiecare an de vârstăpentru fiecare an de vârstă

excepţie 10-11 ani excepţie 10-11 ani 10 suprafeţe cariate la fete10 suprafeţe cariate la fete 7 suprafeţe cariate la băieţi7 suprafeţe cariate la băieţi

TENDINŢE ACTUALE TENDINŢE ACTUALE EVOLUTIVE ALE EVOLUTIVE ALE

CARIOACTIVITĂŢII D.P.TCARIOACTIVITĂŢII D.P.T..

I. Carioactivitate intensă 17,3%I. Carioactivitate intensă 17,3%

interesaţi exclusiv Minteresaţi exclusiv MII şi eventual M şi eventual MIIII

localizarea exclusiv ocluzalălocalizarea exclusiv ocluzală evoluţia cariei este evoluţia cariei este cronică, progresivăcronică, progresivă

TENDINŢE ACTUALE TENDINŢE ACTUALE EVOLUTIVE ALE EVOLUTIVE ALE

CARIOACTIVITĂŢII D.P.T.CARIOACTIVITĂŢII D.P.T.

II. Carioactivitate medie 55%II. Carioactivitate medie 55%

III. Carioactivitate redusă 25%III. Carioactivitate redusă 25%

interesarea selectivă a grupurilor interesarea selectivă a grupurilor dentaredentare

C şi I inferiori C şi I inferiori rezistenţi rezistenţi localizarea dominant proximalălocalizarea dominant proximală rata de creştererata de creştere a leziunii carioase este a leziunii carioase este

mai lentă 2-3 suprafeţe cariate anualmai lentă 2-3 suprafeţe cariate anual Ritm la 10-11 ani Ritm la 10-11 ani 4-5 suprafeţe 4-5 suprafeţe

6-7 ani6-7 ani dinţii mandibulari sunt mai dinţii mandibulari sunt mai afectaţi decât cei maxilariafectaţi decât cei maxilari

9-10 ani9-10 ani frecvenţa leziunilor frecvenţa leziunilor carioase este mai mare la maxilar PMcarioase este mai mare la maxilar PMII; ; C prin proximităţile cu m.t.C prin proximităţile cu m.t.

10-12 ani10-12 ani diferenţele dintre cele diferenţele dintre cele două arcade cresc progresiv (apar două arcade cresc progresiv (apar primele extracţii dentare pe primele extracţii dentare pe mandibulă)mandibulă)

Cariile de incisiviCariile de incisivi predomină cariile aproximalepredomină cariile aproximale uneori palatinal uneori palatinal la nivelul la nivelul foramen foramen

caecumcaecum 13-14 ani13-14 ani sunt afectaţi sunt afectaţi

Pm (predominant ocluzal)Pm (predominant ocluzal) C sup (carii distopalatinale în C sup (carii distopalatinale în

carioactivitatea intensă)carioactivitatea intensă) MMII sup (carii de colet sup (carii de colet periaj incorect şi periaj incorect şi

inconsecvent)inconsecvent)

PE SEXEPE SEXE prevalenţă sexul femininprevalenţă sexul feminin

7 ani diferenţe minime7 ani diferenţe minime 13 ani diferenţe maxime13 ani diferenţe maxime

dispoziţia simetrică dispoziţia simetrică

DISTRIBUŢIA CARIEI DISTRIBUŢIA CARIEI LA D.P.T.LA D.P.T.

Leziuni ale suprafeţei accidentate cu: Leziuni ale suprafeţei accidentate cu: fisuri, fosete, şanţuri, gropiţe – cu fisuri, fosete, şanţuri, gropiţe – cu caracter evolutiv;caracter evolutiv;

Leziuni ale suprafeţei netede – caria Leziuni ale suprafeţei netede – caria de suprafaţă – preponderenţa de suprafaţă – preponderenţa vestibulară la nivel I şi C, colet – vestibulară la nivel I şi C, colet – vestibular la PM şi M (în special la MI vestibular la PM şi M (în special la MI inferior); cu caracter progresiv – inferior); cu caracter progresiv – treptat în profunzime – corelativ – cu treptat în profunzime – corelativ – cu periaj dentar incorect + retenţia plăcii periaj dentar incorect + retenţia plăcii bacteriene – tratament ortod. fixe bacteriene – tratament ortod. fixe aspectul unei cavităţi extinse de aspectul unei cavităţi extinse de clsasă Vclsasă V

Clasificare BLACKClasificare BLACK

CRITERII CLINICE ALE D.P.TCRITERII CLINICE ALE D.P.T..

I. CRITERIUL MORFOLOGIC – Al zonei de atacI. CRITERIUL MORFOLOGIC – Al zonei de atac

Caria superficială Caria superficială

Gr. I – leziune limitată în smalţGr. I – leziune limitată în smalţ Carie profundăCarie profundă

Gr. II – afectarea joncţiunii S/DGr. II – afectarea joncţiunii S/D

Gr. III – interes limitat şi a stratului dentinarGr. III – interes limitat şi a stratului dentinar

Gr. IV – interes extinsă a stratului dentinarGr. IV – interes extinsă a stratului dentinar


II. CRITERIUL GRADULUI DE AVANSARE AL II. CRITERIUL GRADULUI DE AVANSARE AL CARIEICARIEI

Carii acute Carii acute în special în cavitatea cl. I cu evoluţie în special în cavitatea cl. I cu evoluţie

rapidă subminatărapidă subminată

Carii croniceCarii cronice evoluţie lentă (după vârsta de 8 ani) evoluţie lentă (după vârsta de 8 ani)

– cu afectare extinsă în suprafaţă a – cu afectare extinsă în suprafaţă a smalţului şi limitată a dentineismalţului şi limitată a dentinei

Carie oprită în evoluţieCarie oprită în evoluţie


III. CRITERIUL VITEZEI DE AVANSARE AL III. CRITERIUL VITEZEI DE AVANSARE AL CARIEI DENTARECARIEI DENTARE

ELEMENTE DE ELEMENTE DE DIAGNOSTICDIAGNOSTIC

Semne subiective: senzaţie de disconfort faţă de excitanţi

chimici (dulce), termici; sensibilitate; jenă la masticaţie; durere provocată de presiunea

alimentelor în timpul actului masticator; durere provocată ştearsă, imprecisă ca

localizare; durerea acţionează atâta timp cât

acţionează excitantul, dispare odată cu îndepărtarea factorului iritativ;

Semne obiective: discromia - semn incert; pigmentarea smalţului – poate fi

considerată ca un semn de carie dentinară (Konig);

pierderea de substanţă variabilă.

Inspecţie, palpare:caria superficialăcaria superficială::

în caria ocluzală (fisuri, gropiţe, fosete)

pierderea translucidităţii zonei afectate;

coloraţie brun negricioasă; la palpare, sonda se angajează,

retenţionează şi se îndepărtează cu oarecare efort;

presiunea exercitată prin intermediul sondei ascuţite poate împiedica un proces de remineralizare spontană a leziunii.

Inspecţie, palpare:

în caria gropiţelor de pe feţele vestibulare (frecvent M1 inf.)

absenţa pigmentaţiei datorită deschiderii mici;

suprafaţa leziunii se demineralizează (sonda se angajează), dentina este dură, marginile cavităţii cretoase, centrul leziunii fiind denivelat;

palparea poate releva o carie profundă;

leziunile fiind simetrice se examinează dintele omolog de pe cealaltă arcadă.

caria superficialăcaria superficială::

Inspecţie, palpare: în caria proximală

(localizare M1/ PM;)

incipientă debut sub punctual de contact; pată alb-opacă cretoasă

mascată de papilită (papilla turgescentă).

profundă dacă leziunea a subminat

creasta marginală, arie gri sau cenuşie vizibilă direct sau prin transparenţa smalţului

palpare cu sonda relevă cavitatea.

Inspecţie, palpare:caria profundăcaria profundă::

lipsa de substanţă;evoluţie de obicei acută;dentină ramolită galben-

maro abundentă cuprinzând mai multe suprafeţe;

fetiditate superficială;sensibilitate la palparea cu

sonda pe pereţii laterali şi fundul cavităţii.

CLASIFICARE O.M.S. Conform OMSConform OMS forma şi adâncimea leziunilor carioase forma şi adâncimea leziunilor carioase

poate fi apreciată după o scară de 4 puncte (de la D1 la poate fi apreciată după o scară de 4 puncte (de la D1 la D4):D4):

D1-leziuni ale smalţului detectabile clinic, cu suprafaţă intactă (necavitară) ;

D2-“cavităţi” detectabile clinic, limitate la smalţ ; D3-leziuni detectabile clinic în dentină (cu sau fară

cavitate în dentină) D4-leziuni pulpare.

TIP LOCALIZARE INTINDERE FORMA

Cariiprimare

Coroana Suprafeţe ocluzale Suprafeţe netede Suprafeţe proximale Supragingivale Subgingivale

Carii de smalţ(incipiente;D1,D2)

Suprafaţa netedă Suprafaţa rugoasăCavitate

Carii dentinare(în evoluţie;D3,D4)

Necavitare Cavitate în smalţ/ dentină Cu interesarea camerei pulpare

Carii Secundare(recurente)CariiPrimare

CoroanaRadacina

Suprafeţe ocluzale Suprafeţe netedeSuprafeţe proximaleSupragingival sausubgingivalVestibular, lingualMezial, distalSupragingivalSubgingival

Carii de smalţ (incipiente)

Suprafeţe netedeSuprafeţe rugoaseCavitate

Carii dentinare (în evoluţie)Carii de cement (de suprafaţă sau incipiente)

NecavitareCavitate la nivelul smalţului, dentinei, cu interesarea camerei pulpareSuprafaţa moale (leziune activă)Leziuni oprite in evoluţie

Carii dentinare ( în evoluţie)

NecavitareCavitare

CariiSecundare

Radacina Vestibular, lingual, mezial, distalSupragingivalSubgingival

Carii de cement (incipiente)

Suprafeţe moi (leziuni active)Leziuni oprite în evoluţie

Carii dentinare(în evoluţie)

NecavitareCavitare

Diagnostic clinic bazat pe tipul, localizarea, întinderea, adâncimea şi forma leziunilor carioase dupa Axelsson (1994)

Scorul radiologic:0 - fără modificări radiologice la nivelul smalţului;1 - modificări radiologice la nivelul smalţului;2 - leziune radiotransparentă la nivelul joncţiunii S-D;3 - leziune radiotransparentă ce străbate ½ din

dentină;4 - leziune radiotransparentă ce ajunge până la

pulpa dentară. Scorul clinic:1,2 – modificări progresive în smalţ;3 – modificări dentinare fără existenţa cavităţii în

smalţ;4,5 - modificări dentinare cu existenţa cavităţii în

smalţ fără invazia tubulilor dentinari de către bacterii, fără indicaţii de tratament invaziv;

6 – modificări cavitare în dentină cu indicaţii de restaurare.

Comparaţia între scorul radiologic şi scorul clinic al leziunilor carioase aproximale (dupa Axelsson,1994)

TRATAMENTUL CARIEI LA TRATAMENTUL CARIEI LA

DINŢII PERMANENŢI TINERIDINŢII PERMANENŢI TINERI

1.1. Restaurarea preventivă cu Restaurarea preventivă cu răşinirăşini (sigilarea)(sigilarea)

Tratamentul preventiv ideal pentru dinţii cu şanţuri şi fosete este sigilarea acestora înainte ca ele să fie afectate de carie.

Avantajele sigilării sunt: conservarea integrităţii dentare evitând

procedeele restaurative; metoda se aplică foarte uşor în practica

zilnică; în timp, rezultatele metodei sunt foarte

bune cu condiţia respectării regulilor de igienă orală;

nu se cunosc efecte adverse; pierderea materialului se poate corecta

prin reaplicarea acestuia; refacerea sigilărilor necorespunzătoare

se face cu efort minim; costul sigilării este mai redus decât un

tratament restaurativ.

TRATAMENTUL CARIEI TRATAMENTUL CARIEI LA DINŢII LA DINŢII

PERMANENŢI TINERIPERMANENŢI TINERILimitele Limitele metodei ar putea fi metodei ar putea fi

determinate de :determinate de : pierderea sigilantului (parţială sau pierderea sigilantului (parţială sau

totală); totală); adesea sunt necesare 5-10 adesea sunt necesare 5-10

reaplicări ale sigilantului pe un reaplicări ale sigilantului pe un dinte;dinte;

este necesar ca pacientul să fie este necesar ca pacientul să fie dispensarizat activ (din 6 în 6 luni). dispensarizat activ (din 6 în 6 luni).

În prezent metoda se aplică până la 4-5 În prezent metoda se aplică până la 4-5 ani de la erupţia dintelui pe arcadă.ani de la erupţia dintelui pe arcadă.

Alegerea materialelorAlegerea materialelor de sigilare se de sigilare se face funcţie de:face funcţie de:

adezivitate;adezivitate; rezistenţă la abrazie;rezistenţă la abrazie; efect cariostatic.efect cariostatic.

Restaurarea preventivă cu răşini (sigilarea)

TRATAMENTUL CARIEI LA TRATAMENTUL CARIEI LA DINŢII PERMANENŢI TINERIDINŢII PERMANENŢI TINERI

Agenţii de sigilareAgenţii de sigilare sunt:sunt:

glassionomerii convenţionali (tip III) pentru sigilare;

glassionomerii modificaţi cu răşină- Photac fill, Vitremer, Fuji II LC, Ionosit;

răşini compozite cu umplutură (fluide)- Herculite, Heliomolar (pentru sigilările lărgite);

răşini de sigilare fără umplutură (fluide)- Delton, Deguseal, Helioseal, UltraSeal XT plus;

compomeri – Dyract seal.

Sigilanţii pe bază de răşinăSigilanţii pe bază de răşină realizează doar o barieră fizică ce previn schimburile metabolice între microorganismele fisurii şi mediul oral.

TRATAMENTUL CARIEI TRATAMENTUL CARIEI LA DINŢII PERMANENŢI LA DINŢII PERMANENŢI

TINERITINERICimenturile glassionomereCimenturile glassionomere

Avantaje:Avantaje: furnizarea unei legături chimice cu furnizarea unei legături chimice cu

ţesuturile dentare;ţesuturile dentare; efectul anticariogen prin eliberarea de efectul anticariogen prin eliberarea de

fluor.fluor.Dezavantaje:Dezavantaje: - rezistenţă la abrazie redusă;- rezistenţă la abrazie redusă; - sensibilitate la mediul umed;- sensibilitate la mediul umed; - duritate scăzută.- duritate scăzută.

Materialele hibrideMaterialele hibride AvantajeAvantaje:: rezistenţă mai bună la fractură şi rezistenţă mai bună la fractură şi

uzură;uzură; sensibilitate mai mică la hidratare şi sensibilitate mai mică la hidratare şi

desicare;desicare; permite sigilantului să acţioneze şi ca permite sigilantului să acţioneze şi ca

barieră fizică;barieră fizică; efect anticariogen.efect anticariogen.

Tratamentul restaurativ

Tratamentul restaurativ

Obiective:

Asigurarea continuării şi finalizării edificării radiculare;

Restaurarea morfo-funcţională optimă a dintelui;

Conservarea funcţiei de autoîntreţinere şi a rolului osteogenic al odontomului cu context sistemic alveolo-maxilo-facial;

Oprirea evoluţiei procesului carios;

Stabilizarea leziunii carioase; Remineralizarea ţesuturilor

dentare.

CARIA SIMPLĂ SUPERFICIALĂ

Reguli generale: Reguli generale:

cavităţi cu pereţi convergenţi spre suprafeţele libere;

la nivelul smalţului, înclinări în sensul orientării prismelor de smalţ;

nu se bizotează zonele de smalţ;

baze largi însoţite de deschideri mai limitate;

pereţii dentinari se întâlnesc în unghiuri bine exprimate ce asigură o bună retenţie;

CARIA SIMPLĂ SUPERFICIALĂCARIA SIMPLĂ SUPERFICIALĂ

Principii de tratament :

A. În caria incipientă „wite spot” tratamentul constă în:

- corectarea obiceiurilor alimentare;- corectarea sau instituirea unei

igiene orale corecte, adaptând metodele şi tehnicile în raport cu vârsta copilului;

- stimularea mecanismelor locale de remineralizare prin aplicaţii locale de preparate fluorurate.

Rezolvarea cariei simple la dinţii permanenţi tineri, se face în general prin prepararea de cavităţi după principiile Black modificate, revizuite şi actualizate odată cu apariţia noilor materiale de obturaţie.


Clasa I-a cavităţi autoretentive, de o parte şi

de alta a crestelor de smalţ ce trebuie păstrate;

Clasa II-a reducerea extensiei ocluzale

(istmul)- 1/3 mijlocie a distanţei V-O, în profunzime nu trebuie să depăşească joncţiunea S/D;

teşirea unghiurilor; preparaţii suplimentare: 2

şanţuri verticale de retenţie în zona de întâlnire a pereţilor verticali cu cel axial.

Prepararea cavităţii cls. I pentru RDC/GS

Prepararea cavităţii cls. a II-a pentru RDC

Prepararea cavităţii cls. a II-a pentru RDC – “în tunel/în galerie”


B. În caria simplă cu pierdere de substanţă tratamentul constă în:- economie de substanţă

dentară prin crearea de cavităţi autoretentive ce permit şi ajustarea sistemelor de retenţie;

- restrângerea şi revizuirea sistemelor de extensie preventivă corespunzătoare pentru fiecare tip de cavitate.

Avantajele obţinute astfel sunt: - reducerea perimetrului

cavităţii şi a frecvenţei percolărilor;

- distribuirea favorabilă a stressului masticator preponderent asupra cavităţii şi în mai mică măsură asupra materialelor dentare.


Clasa III-a – prezintă o serie de avantaje şi dificultăţi:

Avantaje: marginile cavităţii sunt în zonele

autocurăţibile este inutilă extensia preventivă.

Dezavantaje: îndepărtarea în totalitate a dentinei

ramolite chiar şi cea dură, pigmentată; asigurarea retenţiei cu sacrificiu

minim de substanţă dură.

Prepararea cavităţii cls. a III-a pentru RDC

Clasa IV-a – materialele de restaurare moderne au eliminat retenţiile suplimentare în restaurarea unghiului incizal

Clasa V-a accentuarea unghiurilor dintre pereţii dentinari;pereţi convergenţi către suprafaţa liberă – în sensul orientării prismelor de smalţ.


Prepararea cavităţii cls. a III-a pentru RDC

Prepararea cavităţii cls. a IV-a pentru RDC

2. Restaurarea dinţilor posteriori

I. AMALGAMUL DE ARGINTIndicaţii şi obiective:Indicaţii şi obiective: Restaurarea leziunilor carioase şi/ sau a defectelor de Restaurarea leziunilor carioase şi/ sau a defectelor de

dezvoltare;dezvoltare; Dinţii permanenţi tineri posteriori –cavităţi de clasa I, Dinţii permanenţi tineri posteriori –cavităţi de clasa I,

aIIa, aVa;aIIa, aVa; Distrucţie dentară severă;Distrucţie dentară severă; Igienă orală precară;Igienă orală precară; Restaurarea formei şi funcţiei la dinţii permanenţi;Restaurarea formei şi funcţiei la dinţii permanenţi; Menţinerea vitalităţii.Menţinerea vitalităţii.Avantaje: Avantaje: Economice, preţ de cost scăzut;Economice, preţ de cost scăzut; Eficienţă în timp;Eficienţă în timp; Durabilitate superioară restaurărilor cu materiale Durabilitate superioară restaurărilor cu materiale

fizionomice convenţionale (mai ales aliajele -tip non fizionomice convenţionale (mai ales aliajele -tip non γ2);γ2);

Longevitatea dovedită în timp;Longevitatea dovedită în timp; Rezistent în mediul oral;Rezistent în mediul oral; Potenţial de aplicare uşor;Potenţial de aplicare uşor; Manipulare uşoară;Manipulare uşoară; Proprietăţi antiseptice;Proprietăţi antiseptice; Toleranţă bună de către ţesuturi;Toleranţă bună de către ţesuturi; Proprietăţi fizice adecvate restaurărilor posterioare;Proprietăţi fizice adecvate restaurărilor posterioare;Dezavantaje:Dezavantaje: Estetice;Estetice; Nu aderă la substructura dentară;Nu aderă la substructura dentară; În timp apare coroziunea în timp (mai puţin la În timp apare coroziunea în timp (mai puţin la

amalgamul tip non γ2);amalgamul tip non γ2); Necesitatea stabilirii retenţiei mecanice.Necesitatea stabilirii retenţiei mecanice.


II. Lineri pentru cavităţiII. Lineri pentru cavităţiCa(OH)2: formare de dentină secundară, efect antibacterianAvantajele Ca(OH)2 fotopolimerizabil:

•Mai puţin solubil;•Nu este necesară amestecarea;•Controlarea timpului de lucru;•Se mai poate adăuga material.

Eugenatul: nu se foloseşte sub răşinile compoziteGlass-ionomeriiAvantaje:

•Aderă la dentină;•Eliberează fluor;•Se pot aplica peste Ca(OH)2;•Aproape insolubili;•Condensare rapidă;•Timp de modelare suficient până la fotopolimerizare.

Dezavantaje:•Sensibile la umezeală;•Timp de priză îndelungat (cu excepţia celor fotopolimerizabile).


III. Varnish pentru cavităţi:

Soluţii din una sau mai multe răşini (nitrat de celuloză) în solvenţi;

Straturile succesive de varnish reduc spaţiul dintre marginile cavităţii şi obturaţia de amalgam;

Nu au contracţie mecanică; Nu au variaţii termice; Îmbunătăţesc rezistenţa la

abraziune a amalgamului.

Tehnica restaurării cu Tehnica restaurării cu amalgam a cavităţilor de clasa amalgam a cavităţilor de clasa

II şişi a II-a a II-a

1. Realizarea accesului prin leziune2. Îndepărtarea ţesuturilor cariate 3. Realizarea conturului şi formei

finale a cavităţii4. Finisarea preparării marginilor de

smalţ 5. Spălarea, uscarea şi evaluarea

preparării cavităţii 6. Căptuşirea cavităţii (dacă este

necesar) 7. Condensarea amalgamului în

cavitate8. Modelarea amalgamului9. Brunisarea uşoară a marginilor

de amalgam10. Netezirea restaurării11. Verificarea ocluziei12. Finisarea restaurării

Restaurarea clasa I şi a II-a cu materiale alternative estetice

Indicaţii:Indicaţii: Toţi dinţii anteriori, inclusiv cei cu defecte Toţi dinţii anteriori, inclusiv cei cu defecte

de dezvoltare sau defecte dobândite;de dezvoltare sau defecte dobândite; Obturarea a 2 suprafeţe pe dinţii Obturarea a 2 suprafeţe pe dinţii

posteriori;posteriori;Obiective:Obiective: restaurarea formei, funcţiei şi restaurarea formei, funcţiei şi

esteticii, păstrarea vitalităţii.esteticii, păstrarea vitalităţii.

Răşinile compozite şi agenţii de Răşinile compozite şi agenţii de bondingbonding

Compozitele cu particule micro:Compozitele cu particule micro: Estetică şi finisare excelente;Estetică şi finisare excelente; Elasticitatea lor permite deformarea dintelui. Elasticitatea lor permite deformarea dintelui. Hibridele (bi, tricomponente cu particule fine şi Hibridele (bi, tricomponente cu particule fine şi

extrafine):extrafine): Excelente rezultate pe termen lung;Excelente rezultate pe termen lung; Folosite atât în zona anterioară, cât şi Folosite atât în zona anterioară, cât şi

posterioară;posterioară; Expansiune termică contracţie de Expansiune termică contracţie de

polimerizare scăzute;polimerizare scăzute; Rezistenţă la presiune relativ ridicată.Rezistenţă la presiune relativ ridicată.Compozitele cu particule fine (cel mai adesea Compozitele cu particule fine (cel mai adesea

conţin mai mult de 2 dimensiuni de conţin mai mult de 2 dimensiuni de particule):particule):

Rezistenţă ridicată;Rezistenţă ridicată; Proprietăţi mecanice deosebite;Proprietăţi mecanice deosebite; Indicate zonei posterioare;Indicate zonei posterioare; Indicaţie de bizotare;Indicaţie de bizotare; Suprafaţă mai aspră decât a compozitelor Suprafaţă mai aspră decât a compozitelor

micro sau a celor hibride.micro sau a celor hibride.

Cementurile glass ionomerCementurile glass ionomer

Avantaje: Aderă la dentină şi smalţ; Eliberează fluor: sunt considerate

rezervoare de fluor; Expansiune termică asemănătoare

smalţului şi dentinei; Contracţie de priză mică; În tehnica sandwich puterea de

legătură este de 10MPa.

Dezavantaje: Fragilitate mare – nu sunt indicaţi ca

sigilanţi; Devin poroase ca urmare a acţiunii

unor substanţe, de ex. geluri cu fluor; Suprafaţa finită nu este atât de netedă

ca în cazul răşinilor; Suprafaţa de uzură este mai mare

decât a răşinilor.

Tehnici „SANDWICH” clasa I şi II


Preparaţia:Preparaţia: se face după principiul conservativ:se face după principiul conservativ: economie de substanţă prin prepararea unei cavităţi economie de substanţă prin prepararea unei cavităţi

cât mai reduse, prin exereza structurilor dentare cât mai reduse, prin exereza structurilor dentare afectate şi a prismelor de smalţ nesusţinute;afectate şi a prismelor de smalţ nesusţinute;

nu este necesară realizarea unei cavităţi retentive, nu este necesară realizarea unei cavităţi retentive, tehnica adezivă permiţând o legătură solidă a tehnica adezivă permiţând o legătură solidă a materialului de obturaţie la structurile dentare, iar prin materialului de obturaţie la structurile dentare, iar prin gravaj acid se obţine o închidere etanşă ceea ce gravaj acid se obţine o închidere etanşă ceea ce reduce riscul cariei secundare;reduce riscul cariei secundare;

unghiurile interne de întâlnire între pereţii laterali vor fi unghiurile interne de întâlnire între pereţii laterali vor fi rotunjite;rotunjite;

nu se mai bizotează marginile de smalţ ocluzale nu se mai bizotează marginile de smalţ ocluzale pentru că acestea devin prea subţiri în zona de stress pentru că acestea devin prea subţiri în zona de stress funcţională importantă;funcţională importantă;

ca material de bază se foloseşte hidroxidul de calciu ca material de bază se foloseşte hidroxidul de calciu sau glassionomerii.sau glassionomerii.

se aplică matricea şi penele interdentare;se aplică matricea şi penele interdentare; după finisarea preparării cavităţii şi verificarea după finisarea preparării cavităţii şi verificarea

acesteia, se aplică primerul Vitremer (30 sec) pe acesteia, se aplică primerul Vitremer (30 sec) pe toată suprafaţa dentinară; uscare cu aer, toată suprafaţa dentinară; uscare cu aer, polimerizare 20 sec.polimerizare 20 sec.

Aplicarea glassionomeruluiAplicarea glassionomerului se amestecă pulberea cu lichidul Vitremer în se amestecă pulberea cu lichidul Vitremer în

conformitate cu instrucţiunile producătorului, se conformitate cu instrucţiunile producătorului, se introduce în seringa de depunere;introduce în seringa de depunere;

se aplică amestecul Vitremer la nivelul preparaţiei fără se aplică amestecul Vitremer la nivelul preparaţiei fără a se depăşi punctul de contact;a se depăşi punctul de contact;

se polimerizează 40 sec.se polimerizează 40 sec.


Finisarea marginilor preparaţieiFinisarea marginilor preparaţiei utilizând instrumente rotative se îndepărtează utilizând instrumente rotative se îndepărtează

excesul de Vitremer de la nivelul marginilor de smalţ excesul de Vitremer de la nivelul marginilor de smalţ şi pereţilor cavităţii care urmează a fi restaurată;şi pereţilor cavităţii care urmează a fi restaurată;

se aplică acidul pe pereţii de smalţ şi dentina vizibilă, se aplică acidul pe pereţii de smalţ şi dentina vizibilă, se aşteaptă 15 sec; apoi se clăteşte şi se usucă 2 se aşteaptă 15 sec; apoi se clăteşte şi se usucă 2 sec.sec.

Condiţionarea cavităţiiCondiţionarea cavităţii se aplică primerul multifuncţional Scotchbond peste se aplică primerul multifuncţional Scotchbond peste

smalţ, dentină şi materialul de obturaţie de bază smalţ, dentină şi materialul de obturaţie de bază Vitremer, se usucă 5sec;Vitremer, se usucă 5sec;

se aplică adezivul multifuncţional Scotchbond peste se aplică adezivul multifuncţional Scotchbond peste smalţ, dentină şi materialul de obturaţie de bază smalţ, dentină şi materialul de obturaţie de bază Vitremer tratat anterior cu primer, se polimerizează Vitremer tratat anterior cu primer, se polimerizează 10 sec.10 sec.

Aplicarea materialului de restaurareAplicarea materialului de restaurare se aplica materialul de obturaţie 3M Z 100 în straturi se aplica materialul de obturaţie 3M Z 100 în straturi

succesive;succesive; fiecare strat se polimerizează 40 sec.fiecare strat se polimerizează 40 sec.Finisarea restauraţieiFinisarea restauraţiei se finisează suprafaţa ocluzală utilizând o freză nouă se finisează suprafaţa ocluzală utilizând o freză nouă

din carbură:din carbură: se finisează suprafeţele interproximale cu discuri se finisează suprafeţele interproximale cu discuri

extrafine Sof-Lex Pop-On şi benzi Sof-Lex;extrafine Sof-Lex Pop-On şi benzi Sof-Lex; se verifică punctele de sprijin şi de contact ocluzale se verifică punctele de sprijin şi de contact ocluzale

sub răcire cu apă.sub răcire cu apă.

Tehnici moderne de restaurare odontală

Medicina dentară ultraconservativă - îndepărtarea exclusivă a ţesuturilor dentare alterate, cu maxim de economie de structură dentară, după o examinare atentă inclusiv a zonelor aparent neafectate

îndepărtarea smalţului alterat obţinerea accesului prin smalţ spre dentina alterată îndepărtarea dentinei alterate în totalitate, evidenţiate cu soluţii detectoare de carie îndepartarea smalţului nesusţinut evitarea unghiurilor-marginilor ascuţite nu este necesară realizarea unei forme de rezistenţă/retenţie menţinerea a cât mai multe ţesuturi dentare sănătoase

1. Prepararea cavităţilor cu laser Er:YAGAvantaje – lipsa zgomotului şi a dureriiDezavantaje – preţ de cost ridicat al aparaturii

necesare

2. Metoda chimico-mecanică (CARIOSOLV)Cariosolv - gel aplicat la nivelul ţesutului dentinar

afectat de carie 30 sec. şi permite îndepărtarea acestuia cu efort minim cu ajutorul instrumentarului de mână, urmată de restaurarea prin metode obişnuite a cavităţii create

Avantaje mai puţin dureroasă mai puţin dependentă de anestezia locală mai bine acceptată de pacientDezavantaje timp de lucru prelungit necesită în unele cazuri asocierea cu

instrumente rotative

3. Remineralizarea leziunilor carioaseAplicarea de fluor topic/sistemul HealOyoneIndicaţii - carii incipiente, leziuni cervicale şi

demineralizări postortodontice

Tehnici moderne de restaurare odontală

4. Caria La DP Tineri - 4.11.2010

Documents

Transcript of 4. Caria La DP Tineri - 4.11.2010