3ODQRSHUD LRQDO 2019 -2020 2020-2.pdfPLANUL DE ACTIUNE AL LICEULUI REGELE CAROL I OSTROV Nr. 2105/...

PLANUL DE ACTIUNE AL LICEULUI REGELE CAROL I OSTROV

Nr. 2105/ 31.10.2019 AVIZAT în ședința CP si APROBAT in CA din data de 01.11..2019 Președinte C.A-Prof. Monica Duda

2017-2021

Liceul „Regele Carol I” Ostrov

CONSTANŢA

Plan operaţional 2019-2020

COORDONATE

Str. Libertății nr. 36 OSTROV

Tel. 0241857137 FAX 0241857137

E-mail [email protected]

PLANUL DE ACŢIUNE AL LICEULUI REGELE CAROL I OSTROV

2

CONŢINUT

PARTEA I – CONTEXT..........................................................................................................3

1. Argument ...............................................................................................................................4 2. Misiunea școlii.Viziunea .......................................................................................................5 3. Scurt istoric.............................................................................................................................5 4. Profilul actual al școlii............................................................................................................5 5. Analiza rezultatelor anului trecut............................................................................................7 6. Context european........................................................... .......................................................12

PARTEA a II-a ANALIZA NEVOILOR..........................................................................13

* Profilul demografic al județului..................................................................................................14 *Profilul economic al judetului.....................................................................................................17 *Piața muncii.................................................................................................................................20 *Analiza mediului extern..............................................................................................................28 *Analiza mediului intern...............................................................................................................29

* Predarea și învățarea...................................................................................................................29 * Materiale și resurse didactice.....................................................................................................30 *Rezultatele elevilor în anul școlar 2018-2019.............................................................................30 *Resursele umane..........................................................................................................................30 *Consilierea și orientarea oferită elevilor......................................................................................31 *Resurse financiare........................................................................................................................31 * Analiza SWOT............................................................................................................................32 * Ţinte şi opţiuni strategice............................................................................................................35

PARTEA a III-a PLANUL OPERAȚIONAL....................................................................36 * Prioritățile școlii.........................................................................................................................37

* Dotarea școlii..............................................................................................................................46 * Planul de școlarizare...................................................................................................................47 *Parteneriate social-economice......................................................................................................48

PARTEA a IV-a CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE.................................49


3


4

Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi

corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel local şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea locală, în perspectiva anului 2025. În viziunea Uniunii Europene, exprimată în cadrul strategiei – Educație și formare profesională 2020, fiecare țară din UE răspunde de sistemele sale de educație și formare, politica UE având rolul de a veni în sprijinul măsurilor luate la nivel național și de a ajuta la soluționarea provocărilor comune, cum ar fi îmbătrânirea populației, lipsa lucrătorilor calificați, evoluțiile tehnologice.

În 2014, Comisia și țările din UE s-au angajat într-un exercițiu de analiză cu scopul de a evalua progresele înregistrate în raportul comun din 2012 și de a contribui la pregătirea următoarelor priorități pentru cooperarea în domeniul educației la nivel European. Pe baza concluziilor exercițiului, Comisia Europeană a propus șase noi priorități pentru perioada 2016-2020: Cunoștințe, aptitudini și competențe relevante și de înaltă calitate dezvoltate de-a lungul învățării pe tot parcursul vieții, cu accent pe rezultatele învățării care să se reflecte în capacitatea de inserție, inovare, cetățenie activă și bunăstare; Educație incluzivă, egalitate, echitate, nediscriminare și promovarea competentelor civice; Educație și formare deschisă și inovatoare, inclusiv prin adoptarea pe deplin a tot ceea ce implica era digitală; Un sprijin puternic pentru profesori, formatori, directori de școli și a altor categorii de personal educațional; Transparența in recunoașterea competențelor și a calificărilor pentru a facilita învățarea și mobilitatea forței de muncă; Investiții durabile, calitate și eficiența a sistemelor de educație și formare profesională.

Planul de acțiune al Liceului ,,Regele Carol I” proiectat pe o perioadă de patru ani, 2017 – 2021, are la bază programul MEN în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii cu o țintă națională pentru anul 2020 de 11,3% și strategia Inspectoratului Școlar Județean Constanța care are ca obiective consilierea și orientarea elevilor în vederea alegerii unui traseu educațional adaptat intereselor și capacităților individuale, în scopul prevenirii abandonului

şcolar şi a părăsirii timpurii a sistemului de educaţie și asigurarea unei educaţii pentru dezvoltare durabilă, prin proiecte şi programe educative locale, naţionale şi internaţionale, promovarea educaţiei interculturale, a desegregării şcolare şi a egalizării şanselor, în educaţie.

http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/skills-development_ro.htm


5

Politica de școlarizare a școlii noastre vizeazã formarea tuturor elevilor din zonã, pentru a-i menține în familiile lor, propunându-le domenii actuale, în care inserția forței de muncã face posibilã reducerea ,,șomerilor cu diplomã”.

Misiunea şcolii Școala nostră pregătește elevii pentru a deveni buni cetățeni ai României și ai

comunității în care trăiesc, educându-i în spiritul respectului față de semeni și față de mediul înconjurător, dezvoltându-le în aceeași măsură dorința de a învăța ACUM și în VIITOR – educația permanentă fiind cheia succesului.

Viziunea

Liceul „Regele Carol I”,Ostrov reprezintă o unitate de învăţământ democratică, deschisă schimbării şi comunicării eficiente între toţi membrii săi şi partenerii educaţionali şi sociali.

Scurt istoric

Liceul „Regele Carol I”,Ostrov a cunoscut un sinuos proces al devenirii, începând din

anul 1864, când o primă şcoliţă cu clasele I-IV a început să funcţioneze în clopotniţa bisericii; era una dintre primele școli româneşti din Dobrogea. Au urmat construirea localului școlii, in 1879, ca fundaţie regală, transformarea în Școală de fete în 1905 și extinderea într-un nou corp de clădire, înfiinţarea Școlii de contabili pe lângă cea elementară de VII clase, în 1926. Între anii 1961 si 1972 a funcţionat ca Liceu Teoretic si Şcoală agricolă , urmând să devină filială a Liceului din Poarta- Alba, până in 1978. Din acest an, Liceul agricol si Şcoala generală au fost unităţi separate, unificându-se în 1999 sub denumirea de Grup Şcolar cu clasele I- XII. De la 1 septembrie 2012, cu aprobarea Casei Regale a României unitatea nostră a primit numele celui care a fondat-o, și anume Liceul „Regele Carol I”, Ostrov .

Profilul actual al şcolii

În localitatea Ostrov, situată în partea de sud-vest a judeţului Constanţa, există un liceu care oferă instruire în domeniul agricol si mecanic.

În anul şcolar 2019-2020 au fost înscrişi 702 de elevi. Unitatea noastră şcolară cuprinde clase de liceu teoretic şi tehnologic, cursuri de zi,

învățămant profesional de 3 ani, şi programul ,,A doua sansa”. În unitatea şcolară (PJ plus structuri) activează 42 de cadre didactice calificate şi 6

cadre didactice necalificate cu studii superioare în alt domeniu și în curs de calificare, 7 didactic auxiliar și 13 personal de îngrijire.


6

Procesul de învățământ se defășoară în corpuri de clădiri complet reabilitate dintre care una este construcție nouă, dotate cu mobilier nou, îndeplinind toate condițiile de igienă și securitate prevăzute de lege. De asemenea în școală există dotări cu material didactic pentru toate cabinetele, laboratoarele și atelierele, care oferă condiții de studiu optime pentru toți elevii indiferent de ciclu. Cele mai importante realizări ale anului școlar 2018-2019 sunt:

în domeniul administrativ:

îmbunătățirea sistemului informatic cu echipamente la standarde actuale; achizitionare de mobilier scolar; achizitionare table magnetice; dotare laborator fizica/chimie

ale cadrelor didactice:

participarea la cursuri de formare

ANALIZA REZULTATELOR ANULUI TRECUT

Clasa

Elev

i îns

crişi

la

înce

pu

t d

e a

n

Elev

i răm

aşi l

a sf

ârşit

ul

sem

estr

ulu

i

Nu

ma

r el

evi

prom

ovaţ

i

Din

ca

re:

Prom

ovaţ

i pe

med

ii:

Rep

eten

ti l

a 1

5

iun

ie

...

To

tal(

1.1

)

din

ca

re f

emin

in(1

.2):

To

tal(

2.1

)

din

ca

re f

emin

in(2

.2):

To

tal(

3.1

)

din

ca

re f

emin

in(3

.2):

5-6

.99

(5.1

)

7-8

.99

(5.2

)

9-1

0(5

.3)

To

tal(

8.1

)

din

ca

re f

emin

in(8

.2):

TOTAL O-IV 227 109 215 102 199 98 48 68 83 16 1

TOTAL V-VIII 209 109 199 107 181 95 36 95 50 18 5

TOTAL IX-XII 153 72 137 69 120 54 44 64 12 17 12

TOTAL 589 290 551 278 500 247 128 227 145 51 18

Procentul de promovabilitate la examene: Liceu – 14% Evaluare națională – 51,8%


7

Concursuri școlare

A. CONCURSURI / PROIECTE LA NIVEL DE ȘCOALĂ:

NR. CRT.

DENUMIREA ACTIVITATII COORDONATORI PARTICIPANTI TIPURI DE ACTIVITATI

1. ,,Ziua Mondiala a educatiei,

,,Un copil educat, un copil caștigat,, ,,Dreptul la educatie,,

Educatoarele

Prescolari-G.P.N. Ostrov Prescolari-G.P.N. Almalau Prescolari-G.P.N. Garlita Prescolari- G.P.N. Galita

Concurs -desen si pictura

,, Profesorul ideal,, ,,Campion de Ziua Educatiei,, ,,Campion de Ziua Educatiei,, ,,Scoala ideala,,

Invatatoarele

Elevii cls. CP-lV- Ostrov Elevii cls.CP-IV- Almalau Elevii cls.CP-lV- Galita Elevii cls.CP-lV-Galita

Concurs Dezbateri Concurs sportiv

,,Educatia in imagini si cuvinte,, ,,Domnul profesor cu dragoste,, ,,Campioni pentru o zi,,

Profesorii

Elevii cls. V-Vlll- Ostrov, Almalau, Galita

Dezbateri Prezentari ppt Concurs sportiv

,,Domnul profesor cu dragoste,, ,,Scoala treapta spre educatie,, Activitate de preventie sexuala

Profesorii Catana Ecaterina – prof. psiholog

Elevii cls. lX-Xll Vizionare pe teme educative

2. ,,Ziua Europeana a Limbilor ,, Stoica Irina -prof.engleza Isache Carme-prof.franceza Bleaja Daniela-prof.engleza Petcu Afrodita- prof. engleza

Elevii cls. V-Vlll- Ostrov, Almalau si Galita

Concurs- muzica si poezie; Informatii despre tarile din Europa.

3. ,,Comemorarea Holocaustului in Romania,,

Ivanov Mioara –pof.istorie Caraculea Daniela- prof, istorie

Elevii cls. V-VIII, IX-XII Ostrov Elevii cls.Vlll- Galita

Prezentare ppt-uri Dezbateri

4. ,,Mens sana in corpore sano,, Manea Viorel –prof.ed.fizica Elevii cls.V-Vlll Ostrov,Almalau si Galita

Competitie sportiva

5. ,,Toamna, frumusete si culoare,, ,,Culorile toamnei,, ,,Bucuriile toamnei,, ,,Toamna-anotimpul bucuriei,,

Educatoarele

Prescolarii- G.P.N. Ostrov, Almalau, Galita, Garlița

Expozitii cu lucrari plastice si practice Concurs de desene

6. ,,Sarbatoarea Dovleacului,, ,,Ziua Recoltei,,

Invatatoarele

Elevii 0-lV Ostrov, Almalau, Galita, Garlita

Concurs- costume Expozitie de dovleci

7. ,,Balul bobocilor,,,, Chirea Florentin-prof. info Adam Ana-prof.romana

Elevii cls. IX si XII Ostrov Concurs

8. ,,Halloween Parthy,,

Stoica Irina-prof.engleza Bleaja Daniela-prof.engleza Petcu Afrodita-prof.engleza

Elevii cls. lX-Xll Elevii cls. V-Vlll-Ostrov Elevii cls.Vl-Galita

Concurs- costume

9. ,,Ziua Mondiala fara tutun,, Leoride L.-prof.biologie Catana E. prof. psiholog Duda Monica-prof.romana Margina Viorica-prof.hort.

Elevii cls. lX-Xll Masa rotunda; prezentare ppt. Dezbateri


8

10. ,,Ziua Armatei Romane – Să ne cinstim eroii,,

Ivnov Mioara-prof.istorie Profesori Reprezentanti ai comunei Ostrov

Elevii cls. V-Vlll Monumentul eroilor din comuna Depuneri de coroane

11. ,,1 Decembrie-Ziua Nationala a tuturor romanilor,,

Educ./Inv./Profesori Prescolari,elevii cls. l-Xll- Ostrov, Almalau, Galita,Garlita

Concurs tematic; prezentarea si premierea unor eseuri realizate de elevi;

12. ,,OH! Grand saint Nicolas!,, ,,Pregătește-te pentru noaptea de Sf. Andrei si a Sf. Nicolae,, ,,Pe urmele Apostolului neamului nostru,,

Isache Carmen-prof.franceza Tapalan Daniel-prof.religie

Elevii cls. V-VllI, IX-XII Elevii cls.I-IV, V-VIII

Concurs; Dezbateri-teme religioase; Excursue tematice (M-rea Sf.Andrei si Dervent)

13. ,,Verde cetina de brad, noi vom colindam cu drag!,, ,, Colinde, colinde…E vremea colindelor..,, ,,Pere Noil arrive!,,

Duda M. –prof. romana Stoica I.- prof. engleza Isache C.-prof. franceza Bleaja Daniela-prof.engleza

CD Elevii cls.V-VIII, IX-XII

Traditii si obiceiuri de Craciun; Colinde; Impartierea darurilor pentru copii;

14. ,,In asteptarea lui Mos Craciun!,, ,,Ornamente pentru Craciun,, ,,Iarna anotimpul bucuriei!,,

Educatoarele/invatatoare Prescolari si scolari mici- Ostrov, Almalau, Galita,Garlita

Sezatoare;co-linde,poezii si scente;

15. ,,Eminescu –Voievodul nostru stelar,, ,,Mihai Eminescu- Luceafărul poeziei românești,,

Duda Monica- prof. romana Adam Ana-prof. română

Elevii cls. V-Vlll Elevii cls. IX-XlI Ostrov

Concurs de poezie; Prezentari ppt

16. ,,Mihai Eminescu si prietenul sau,, ,,Biblioteca- altar al cartilor,, ,,Biblioteca- prietena noastră,,

Educatoare/Invatatoare

Prescolari Elevii cls. l-lV-Ostrov

Concurs

17. ,,Unirea, națiunea a facut-o,, ,,Unirea cea mică,,

Educatoare/Invatatoare/ Profesori

Prescolari Elevii cls. I-IV, V-VIII, IX-XII Ostrov, Almalău, Galița,Gârlița

Concurs

18. ,,Dorobetele –traditii și obiceiuri laice si religioase,,

Inv./Profesori Elevii cls.l-Vlll CD; Pliante, albume, lucrări

19. ,,La Saint Valentin,, Bleaja Daniela- prof.engleza Stoica Irina-prof.engleza Petcu Afrodita-prof. engleza

Elevii cls, lX-Xll Ostrov Concurs

20. ,,Mother s day,, Stoica Irina-prof.engleza Elevii cls. V-Vlll Ostrov Expozitie-Mama in poezie si picture.

21. ,,Mama seamănă iubire,, Invatatori/Profesori Elevii cls. l-Vlll- Ostrov, Almalau, galita, Garlita

Șezătoare/concurs

22. ,,E ziua ta maicută dragă!,,

Educatoare

Prescolarii- Ostrov, Almalau, Galita

Concurs/șezătoare

23. ,,Sfintele Pasti- sarbatoarea sufletului!,, Educatoare/Invatatoare/Profesori

Prescolari Elevii cla.l-Xll-Ostrov, Elevii cls. l-Vlll Almalau, Galita, Garlita

Participarea la slujba; Obiceiuri si traditii demonstrative;Expoziții cu lucrări practice și plastice

24. ,,Mens sana in corpore sano,,-Ziua Mondiala a Sportului ,,Sănătatea, bunul meu cel mai de preț !- Ziua Mondială a Sănătăți,,

Manea Viorel-prof.educatie fizica Educatori/Invățători/Prof.

Elevii cls. V-Vlll-Ostrov Preșcolari,școlarii mici si elevii cls. V-XII Ostrov, Almalău, Galița, Gârlița

Competitii sportive Prezentări ppt; Competitii sportive


9

25. ,,9 Mai - Ziua Natională a Europei,, ,,9 Mai – Ziua Independenței,, 10 Mai –,, Ziua Scolii- Liceul ,,Regele Carol I ,,Ostrov ,,Să ne cinstim străbunii,, Ziua Eroilor

Educatoare/invatatoare/profesori CD, reprezentanti ai Primariei Ostrov CD, elevi, preoți si reprezentanți ai primăriei Ostrov

Prescolari; Elevii cls.l-Vlll- Ostrov, Almalau, Galita, Garlița Elevi cls. lX-Xll- Ostrov. Elevii cls. l-Xll Ostrov

Prezentari ppt-uri; Dezbateri; Expozitie de lucrari; Slujbă, moment istoric (cântece, poezii) si depuneri de coroane

26.

,,Cum afectează violența copiii?,, ,,Cum prevenim actele de violență?,, ,,Să spunem NU violenței,,

Catană E – prof. psiholog, Eucatoare/Invățătoare/Profesori

Prescolari, școlarii mici și elevi

Dezbateri, Pliante, Prezentari ppt

27. ,,Bilantul muncii noastre,, Toate cadrele didactice Prescolari si elevii cls. l-Xll

Serbarea sfarsitului de an scolar;

B. CONCURSURI/PROIECTE LA NIVEL LOCAL: NR. CRT.

DENUMIREA ACTIVITATII COORDONATORI PARTICIPANTI TIPURI DE ACTIVITATI

1. ,,Ziua Armatei Române – Să ne cinstim eroii,,

Ivanov Mioara –prof. coordinator, CD, Primarul comunei Ostrov si reprezentanti ai veteranilor de razboi

Elevii cls.l-Xll Moment istoric

2. ,,Romania, al doilea razboi mondial – Sărbătoarea Centenarului,,

Ivanov Mioara-prof.istorie, CD

Elevii cls.V-XII Ostrov Concurs, Prezentari ppt.

3. ,,Ostrovul în literatura română contemporană – La povești cu Ovidiu Dunăreanu,,

Duda Monica –prof. coordinator, CD, primarul comunei Ostrov și scriitorul contemporan Ovidiu Dunareanu

Elevii cls. V-VIII Ostrov, Almalu,Galita

Moment literar

4. ,,Ziua Dobrogei – Convețuire între Dunăre și Mare,,

Ivanov Mioara – prof. coordonator, CD, părinți si reprezentanți ai primariei Ostrov

Elevii cls. I-XI Ostrov Prezentari ppt, eseuri, prezentari de costume, obiceiuri si tradiții entice.

5. ,,România în sărbătoare,, Duda Monica, Constantin Florica, Ivanov Mioara – prof. coordonatori, Reprezentanți ai ISJ Constanța, Reprezentanți ai Arhiepiscopia Tomisului Constanta, Reprezentanți ai veteranilor –Constanta, Reprezentanți ai parohiei Ostrov, Reprezentanți ai primăriei Ostrov si CD ale liceului Ostrov

Elevii cls. I-XI Ostrov

Dezbateri, Prezentari ppt., Prezentări de obiceiuri si tradiții zonale

6. ,,Voluntariat pentru comunitatea mea,,

Stoica Irina.- prof. engleza Duda Monica –prof.romana Constanti Florica-prof. matematica Sandu Florentina. –prof.inv.presc. Veronica Antone-reprezentanti ONG. C-ta și reprezentanți ai primăriei Ostrov

Elevii cls. lX-Xl -Ostrov

Concurs

7. ,,Biblioteca- altar al cartilor,, Profesori/Bibliotecar Elevii cls.V-Vlll Concurs


10

8. ,,Biblioteca – comoara noastra,, Educatori/Invatatori/Bibliotecar Prescolari Elevii cls. l-lV

Concurs

9. ,,Verde cetină de brad,noi vă colindăm cu drag!,

Corul CD: Duda M, Mardare N, Sandu F.,Tarpan V.,Isache C.,Puschila F.,Petcu A., Duțu M., Catană E..

Profesori; Reprezentanti al comunitatii. Prescolari Elevii cls. l-Xll

Colinde

10. ,,Unirea, natiunea a facut-o,, Educ./Inv./Profesori si reprezentanti ai comunitatii

Concurs

11. ,,Ziua scolii,, Toate CD al liceului Ostrov, Reprezentanti al comunitatii Invitati

Elevii cls. l-Xll

12. ,,Ziua Eroilor-Sa ne cinstim strabunii,,

CD al liceului Ostrov, Reprezentanti al comunitatii Ostrov

Elevii cls. I-XII

13. ,,Ziua Mondiala a mediului,, Profesori Reprezentanti din partea Asociatie pt. Protectia Mediuli D-l Primar

Elevii cls. V-Vlll Concurs

C. CONCURSURI/OLIMPIADE/PROIECTE ZONALE:

NR. CRT.

DENUMIREA ACTIVITATII COORDONATORI PARTICIPANTI PREMIANTI

TIPURI DE ACTIVITATI

1. Olimpiada satelor din Romania-matematica

Constantin F.-prof matematica Popescu E.-prof. matematica

Elevii cls. V-Vlll Calificati- Baraitaru Delia Calin David Dragomir Gabriel Cantabine Bianca Chirea Bianca

Concurs matematica

2. Olimpiada de limba si literatura romana

Duda Monica-prof. romana Adam Ana-prof. romana

Elevii cls. V-Vlll

Concurs romana

3. Olimpiada de istorie Ivanov Mioara-prof. istorie Elevii cls.V-VIII

Concurs istorie

4. ,,Pașind prin istorie spre Marea Unire,,

Ivanov Mioara – prof. istorie Elevii cls. V-VIII Concurs Istoric

5. ,,Calatori prin istorie,, Ivanov Mioara Elevii cls.V-Xl Calificati- Ispas Maria Stoica Rebeca Grigore Alexandru Manea Radu Burlacu Adela Duda Rares Cantabine Bianca Chirea Bianca

Concurs istorie

6. ,,Comorile condeiului,, Mardare N.-prof.inv.primar Vlad N.prof.inv.primar

Elevii cls.ll.-IV Calificați- Vlad Nicusor Chirea Eric

Concurs de limba si literatura romana

7. ,,Amicii isteti,, Tarpan V.-prof.inv.primar Pană L..-prof.inv.primar

Elevii cls.CP-l. Calificati- Rusu Amelia Vasilică George Târâși Erica Manea Răzvan

Concurs de cultura generala

8. ,,Euxin Math,, Puschilă F.- prof.inv.primar Vlad N. –prof.inv.primar Mardare N.- prof.inv.primar

Elevii cls. II,III,IV Calificați- Călin Luca Anei Daria

Concurs matematică


11

D. CONCURSURI/OLIMPIADE/PROIECTE JUDETENE/NATIONALE: NR. CRT.

DENUMIREA ACTIVITATII COORDONATORI PARTICIPANTI/ PREMIANTI

TIPURI DE ACTIVITATII

1. Olimpiada satelor din Romania Matematica -etapa județeană-

Constantin F.-porf.matematica Popescu E.- prof. matematica

Elevii cls. V-Vlll Locul II- Calin David Calificati- Baraitaru Delia Dragomir Georgian Cantabine Bianca

Concurs matematica

2. Olimpiada de limba si litereatura romana -etapa judeteana - Constanta

Duda Monica.-prof. romana

Elevii cls. V-Vlll Mentiuni- Duda Stefan Rares Cantabine Bianca

Concurs romana

3. Olimpiada de istorie Ivanov Mioara –prof. istorie Elevii cls. V-VIII memtiune-

Concurs istorie

4. ,,Calator prin istorie,, Ivanov Mioara-prof.istorie Elevii cls.V-Xl Locul l- Ispas Maria

Concurs istorie

5. ,,Francophonie en fete,, Isache Carmen-prof.franceza Elevii cls.V-XlI locul l- Neacsu Octavian Visan Andreea locul II- Iliescu Andra Cantabine Bianca locul III- Caragea Maria Mocanu Virginia Baraitaru Delia

Concurs –creatie artistic; creatie literara

6. ,,Comorile condeiului,, ,,100 de ani de spirit romanesc,,-priect judetean ,,Mesajul meu pentru Romania

Mardare N. –prof.inv.primar Vlad Nicoleta-prof.inv.primar Coordonator ISJ. Constanta- Inspector- Iordan Paula Coordonatori- director Duda Monica, Constantin F.-prof.matematica Ivanov.M- prof.istorie Chirea F.-porf.informatica si CD

Elevii cls.ll-lll-IV Calificati- Ștefănică Briana Zaim Marcela Elevii cls. I-XII

Concurs de limba si literature romana Dezbateri pe teme istorice. Prezentari ppt, eseuri

7. ,,Amicii isteti,, Tarpan V.-prof.in.primar Puschila F.-prof.inv.primar

Elevii cls.CP-I Calificati- Rusu Amelia Vasilică George Tăeș Erica Manea Răzvan

Concurs de cultura generala

8. ,,Euxin Math,, Puschilă F.- prof.inv.primar Mardare N.- prof.inv.primar Vlad N.- prof.inv.primar

Elevii cls. II,III,IV Ostrov Calificați- Călin Luca Anei Daria

Concurs matematică


12

E. CONCURSURI / PROIECTE INTERNATIONALE: NR. CRT.

DENUMIREA ACTIVITATII COORDONATORI PARTICIPANTI TIPURI DE ACTIVITATII

1. Workshop-,,Studiul modelelor educationale contemporane in regiunea transfrontaliera Silistra-Ostrov,Baneasa,Deleni.

Universitatea Ruse,,Angel Kanchev,,-Bulgaria

Bleaja Daniela-prof,engleza Chirea Lenuta-prof.romana Mardare Nicoleta-prof.inv.primar

Sesiuni de comunicari; Cursuri de formare; Schimb de experienta profesionala.

2. Workshop- ,, Super Teach; Universitatea ,,Andrei Șaguna,, Duda Monica-prof.romana Pușchilă F.-prof.inv.primar Mardare N.-prof.inv.primar Duțu M.- prof. imv.prescolar.

Sesiuni de comunicari; Schimb de experienta profesionala.

3. Seminar de calificare ,,Utilizarea tehnologiilor educationale inovative pentru adaptarea sistemului de invatamant la generatia digitala,,

Universitatea din Ruse ,,Angel Kanchev,, Toate CD.

Curs de formare; Schimb de experienta profesionala.

4. Certificat ,,Innovative Training in Social Entrepreneurship,,

Universitatea din Ruse ,,Angel Kanchev Banica Postaru Traian-prof.fizica

Curs de formare; Schimb de experienta profesionala.


13

Contextul european

Educaţia şi formarea profesională din România din perspectiva țintelor şi indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020:

1. Strategia Europa 2020 defineşte următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani la cel puţin 75%1;

b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu

30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;

d) reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii2 la maximum 10%3 şi creşterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani cu studii de nivel terţiar la cel puţin 40%4

în 2020; e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune

socială cu 20 de ilioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 20085. 2. Ţintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

1) până în 2020, în medie, cel puţin 15 % dintre adulţi ar trebui să participe la programele de învăţare de-a lungul vieţii6;

2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică şi ştiinţe exacte7, ar trebui să fie mai mic de 15 %;

3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învăţământul terţiar8, ar trebui să fie de cel puţin 40 %;

4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a şcolii din sistemele de educaţie şi formare, ar trebui să fie sub 10 %;

5) până în 2020, cel puţin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară, ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară;

6) până în 2020, proporția de absolvenţi angajaţi9 cu vârste cuprinse în 20 şi 34 de ani, care au finalizat sistemul de educaţie şi de formare profesională cu cel mult trei ani

1 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei EFP 2 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională 3 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP 4 Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP 5 Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru 6Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 7Sursă: OCDE/PISA 8 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE) 9 Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții învățământului terțiar (ISCED 5-6)


14


15

PROFILUL DEMOGRAFIC AL JUDEŢULUI

Dinamica generală Cel mai populat judeţ al regiunii este Constanţa, cu 769.337 locuitori

(26,85% din totalul populaţiei regiunii). În perioada 2008 - 2016, populaţia regiunii, după domiciliu, la data de 1 iulie, a

înregistrat o scădere cu 80.836 persoane. Scăderea a fost continuă, în perioada 2008 -2016. Toate judeţele regiunii au înregistrat scăderi ale populaţiei în perioada de analiză, cu excepţia judeţului Constanţa, care a cunoscut o uşoară creştere a populaţiei, cu 2.679 persoane.

Judeţul Constanţa a înregistrat o creştere a populaţiei cu 0,35% în 2016 faţă de 2008

Distribuţia pe grupe de vârstă Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru întreaga regiune şi pentru toate judeţele(vezi anexa 1 DEMOGRAFIE). La nivelul judeţului Constanţa scăderea prognozată în 2025 faţă de 2005 este cu 7%.

Pe grupe mari de vârstă, la nivelul judeţului scăderea prognozată pentru populaţia cu vârsta între 0-14 ani este mai mare decît în cazul celorlalte grupe de vârstă (scădere cu 23,6% , valoare inferioară mediei regionale de 29,3%). Populaţia din grupa de vârstă peste 65 de ani va creşte semnificativ în perspectiva 2025 cu 38,7% faţă de anul 2005, cu mult peste valorile regională(10,8%) (vezi fig. 2.1.).

La grupa de vârstă 15-64 ani reducerea prognozată este de 10,9%, valoare inferioară mediei regionale de 13,5%.

Fig.2.1.


16

Pentru populaţia de vârstă şcolară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani, previziunea pentru orizontul anului 2025 arată o scădere la nivelul judeţului, pentru toate grupele de vârstă (vezi fig.2.2.). (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE). La grupa de vârstă 3-6 ani, la orizontul anului 2025 se preconizează o scădere cu 26,9% faţă de anul 2005, scădere inferioară celei prognozate pentru nivelul regional de 31,2%. La grupa de vârstă 7-14 ani, în 2025 se preconizează o scădere cu 18,5% faţă de populaţia şcolară din această grupă de vârstă din 2005.Şi în cazul acestei grupe de vârstă scăderea prognozată este sub cea regională (26,7%) Cea mai mare scădere se preconizează pentru populaţia din grupa de vârstă 15-24 ani, această scădere estimată fiind cu 38,4%, inferioară mediei regionale de 40% .

Distribuţia pe medii rezidenţiale şi sexe Din punct de vedere al distribuţiei pe medii rezidenţiale se constată că la nivel Regiunii

Sud Est ponderile sunt apropiate de valorile naţionale. La nivelul regiunii Sud - Est 46,5% din totalul populaţiei la recensământul din 2011, avea mediul de rezidenţă rural.

Structura populaţiei pe sexe, la recensământul populaţiei din 2011, este foarte apropiată la nivel regional şi judeţean de structura la nivel naţional, variaţiile fiind în jurul a 1 punct procentual. Este preponderentă populaţia feminină atât la nivel regional cât şi la nivelul fiecărui judeţ din cadrul regiunii, această realitate se confirmă și la nivelul Liceului „Regele Carol I”, Ostrov.

Structura etnică Regiunea Sud - Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi

religioasă. Structura etnică la nivelul regiunii, ca procent din totalul populaţiei stabile, conform

recensământului populaţiei din 2011 se prezintă astfel : • 2,7 % etnia Romă, reprezentând 69864 persoane – distribuită în toate judeţele regiunii; • 0,9% comunitatea turcă, reprezentând 22850 persoane, concentrată în judeţele Constanţa, Tulcea şi Brăila • 0,8% comunitatea tătară, reprezentând 19733 persoane, concentrată în judeţele Constanţa şi Tulcea • 0,6% comunitatea ruşilor lipoveni, reprezentând 22850 persoane - concentrată în principal în judeţele Tulcea, Constanţa şi Brăila; • 0,1% comunitatea grecilor, reprezentând 1798 persoane, concentrată în judeţele Tulcea şi Brăila • 0,1% comunitatea ucrainenilor, reprezentând 1278 persoane, concentrată în principal în judeţul Tulcea unde au fost înregistrate 23.230 persoane din 23.935 la nivelul întregii ţări. În perioada actuală, la nivelul judeţului se înregistrează un număr de 30.535 persoane de etnie romă, 4,2% din populaţia judeţului. Din acest număr, două treimi reprezintă populaţia tânără, până în 40 de ani iar restul de o treime, populaţia cu vârste peste 40-45 de ani( sursa: Biroul judeţean pentru Romi- Prefectura Constanţa).

La nivelul Liceului „Regele Carol I”,Ostrov această structură etnică se regăsește in populaţia scolara venita din satele Galiţa şi Gârliţa.


17

PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ

IMPLICAŢII PENTRU Î.P.T. Din prognoza populaţiei şcolare la nivelul Regiunii de Sud-Est, pentru perioada rămasă până în 2060,

reies scăderi importante la grupele de vârstă 10-14 ani, 15-64 de ani şi 65 de ani şi peste. Este de remarcat scăderea semnificativă a populaţiei rezidente din grupa de vârstă 10-14 ani. Astfel, în anul 2060, la nivelul Regiunii Sud – Est, proiecţia estimează o scădere cu 184.602 persoane, ceea ce reprezintă o scădere cu 47,8% faţă de populaţia din grupa de vârstă 10-14 ani la data de 1 iulie 2015

Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei şi formării profesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin:

Concentrarea pregătirii în şcoli identificate ca viabile din punct de vedere al potenţialului local şi zonal de dezvoltare socio-economică;

Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială pentru şcoli apropiate;

Diversificarea ofertelor de formare profesională iniţială a şcolilor pentru a acoperi nevoile locale şi regionale;

Colaborarea şcolilor în cadrul reţelelor de şcoli pentru utilizarea eficientă a resurselor şi acoperirea teritorială a nevoilor de educaţie şi formare profesională iniţială;

Într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor. În acest context, este necesară dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea unei pregătiri în concordanţă cu nevoile acestora.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural faţă de cea din mediul urban (cu aproape 6%) ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii de populaţie şcolară la educaţie şi formare profesională, cu asigurarea egalităţii şanselor. Oferta de formare profesională iniţială a şcolilor va trebui să susţină valorizarea patrimoniului cultural specific şi a resurselor naturale din mediul rural.

Creşterea previzionată a populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat;

Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 30-64 ani va conduce la o creşterea a nevoilor de formare continuă. Acest fapt reprezintă o importantă oportunitate pentru unităţile şcolar interesate în compensarea diminuării populaţiei şcolare.

Diversitatea etnică caracteristică judeţului impune soluţii pentru asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea grupurilor etnice defavorizate, în special pentru populaţia rromă.

Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană , în condiţiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcţiilor navale şi în construcţii.


18

PROFILUL ECONOMIC AL JUDEŢULUI

* Analiza valorii adăugate brute arată că în valori absolute la preţuri curente a avut loc o creştere în perioada 2008 – 2014 în toate regiunile Ţării, regiunea Sud – Est situându-se, în 2013 pe locul trei, după regiunea Bucureşti – Ilfov şi regiunea Sud – Muntenia în ceea ce priveşte contribuţia la formarea VAB naţionale.

* În judeţul Constanţa, în anul 2017, comparativ cu anul 2014, s-a înregistrat o creştere a PIB cu 18,34 %.

* Comparând ponderea sectoarelor mari de activitate la formarea valorii adăugate brute regionale anuale constatăm că domeniile, Industrie, Intermedieri financiare şi asigurări, Tranzacţii imobiliare, Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, se înscriu pe un trend crescător în timp ce agricultura, silvicultura şi pescuitul, Construcțiile şi Comerț cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante au trenduri descrescătoare.

* Judeţul Constanţa deţine poziţia de lider în ceea ce priveşte ponderea la formarea VAB a activităţilor din industrie (37,6%) şi comerț cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (23,3%). ConstrucŢiile contribuie la VAB judeţean cu 9,5% (locul 3 între judeţe)

*Agricultura este sectorul economic care contribuie în cea mai mică măsură la VAB judeţean (3,5%, pondere sub media regională şi naţională).

* Totalul investiţiilor brute în unităţi locale în industrie, construcții, comerț şi alte servicii, în anul 2014 plasează regiunea Sud – Est pe locul 5 între regiunile de dezvoltare ale României. În sectoarele comerţ şi hoteluri şi restaurante, regiunea Sud – Est a beneficiat, în 2014, de cele mai mari investiţii brute dintre toate regiunile de dezvoltare ale României, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov. Judeţul Constanţa a înregistrat în 2014 cel mai mare volum al investiţiilor. La polul opus s-a situat judeţul Vrancea. Investiţiile în judeţul Constanţa, în 2014, au fost de aproape 9 ori mai mari decât în judeţul Vrancea (4480 milioane lei în judeţul Constanţa faţă de 506 milioane lei în judeţul Vrancea).

* Dinamica evoluţiilor din economie alterează prognozele realizate chiar pentru orizontul anului 2018. În acest context, informaţiile din aceste studii trebuie luate în considerare cu prudenţă şi actualizate pe măsura apariţiei unor noi previziuni.

* Conform studiului Comisiei Naţionale de Prognoză, “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial, până în 2019”, realizat în mai 2016, produsul intern brut naţional prognozează o creştere anuală, până în 2019, de peste 4% faţă de 3% cât a fost înregistrat în 2014. Ponderile creşterii previzionate a PIB al regiunii Sud – Est sunt aceleaşi cu ponderile pentru nivelul naţional. Este de remarcat prognoza pentru agricultură, silvicultură, piscicultură la care în 2017 se estimează o creştere a VAB la nivelul regiunii Sud – Est de 1,9%, procent de creştere care se păstrează constant până în fiecare an până în 2019. Valoarea adăugată brută pe ramuri ale economiei, prognozată pentru Regiunea Sud – Est, arată o creştere în fiecare an în toate ramurile. Cea mai mare creştere este prognozată pentru construcŢii (5,9% în 2017 faţă de 2016 şi 6,4% în 2019 faţă de 2018) urmată de industrie (5,2% în 2017 faţă de 2016 şi 5,4% în 2019 faţă de 2018). În ramura serviciilor creşterile prognozate pentru perioada de prognoză se încadrează între 4,1% în 2017 şi 4,8% în 2019.


19

*Evoluţia previzionată a contribuţiei judeţelor la formarea VAB regional arată că doar judeţul Constanţa va înregistra o creştere a ponderii VAB în formarea VAB regional.

Cercetarea – dezvoltare * Reducerea activităţilor de cercetare şi dezvoltare reflectă capacitatea redusă şi interesul

scăzut al agenţilor economici pentru activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare - atât pentru cele proprii, cât şi pentru cele desfăşurate în parteneriat cu instituţiile de profil C&D, precum şi capacitatea redusă de absorbţie a rezultatelor cercetării

* La nivelul Regiunii Sud-Est, în pofida creşterii valorii absolute, trendul cheltuielilor de C&D exprimate ca procent al PIB, nu este foarte pozitiv: reprezentând în anul 2007, 0,18% din PIB-ul regional, iar cheltuielile de C&D au scăzut până la 0,16% din PIB în anul 2010. În aceasta privinţă, regiunea se situează sub media naţională de 0,46%din PIB şi mult sub media UE27 de 2,00% din PIB, fapt ce conduce, contrar aspiraţiilor, la accentuarea decalajelor.

*În anul 2011, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare au crescut uşor în toate regiunile, excepție făcând Regiunea Sud-Est, unde aceste cheltuieli au scăzut, regiunea în anul 2011, situându-se pe ultimul loc. Judeţele Constanţa şi Galați sunt pe primul loc în regiune, deoarece mediul de afaceri este stimulat prin încheierea de parteneriate cu mediul academic şi cu instituţiile statului. În judeţul Constanţa, funcționează un număr important de institute şi centre de cercetare care au activitatea strâns legată de diversitatea şi specificul universităţilor.

* Activităţile industriale sunt concentrate mai ales în centrele urbane, în special de mari dimensiuni, şi sunt foarte puţin prezente în mediul rural. Aproape toate sectoarele fiind reprezentate, iar primele 5 sub-sectoare de producţie industrială din Regiunea Sud-Est scot în evidenţă preponderenţa industriei tradiţionale precum şi a mecanicii grele.

Dinamica sectorului terţiar este pozitivă confirmând evoluţia treptată a Regiunii Sud - Est către o economie post-industrială, în care terţiarul este sectorul principal. Rata de creştere rămâne însă sub media naţională. În termeni generali, subsectorul comerţului concentrează ponderea cea mai mare de firme din terţiar, urmat de sub domeniile transport şi depozitare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (având în vedere existenţa a 3 centre universitare în regiune) şi hoteluri şi restaurante. În judeţele Tulcea şi Constanţa, procentul de firme active în domeniul hotelier şi al alimentaţiei publice este relevant. * Transporturile. Dacă accesibilitatea faţă de Bucureşti poate fi considerată bună, analiza accesibilităţii Regiunii Sud - Est pe drumuri, pe calea ferată şi pe calea aerului în contextul Uniunii Europene efectuată de către ESPON pe baza datelor din anul 2006, arată gradul relativ de izolare regională şi caracterul periferic al regiunii.Izolarea derivă atât din obstacolele naturale geografice cât şi din distanţa faţă de coridoarele europene principale. În Regiunea Sud - Est, sunt trei judeţe la graniţă - spaţiu terestru, râu sau graniţă maritimă - toate fiind graniţe externe sau interne UE (cu Republica Moldova, Ucraina şi Bulgaria, precum şi graniţele de-a lungul Mării Negre).

Existenţa unui pod peste Dunăre ar genera creşterea economică şi creşterea nivelului de trai al populaţiei în zona țintă datorită atragerii investiţiilor şi creşterea consumului proporțional cu creşterea frecvenței de utilizare a drumului de către transportatorii aflați în tranzit. În Regiunea Sud - Est, procentul străzilor orăşeneşti modernizate a fost în anul 2011 de 68,36% în uşoară scădere faţă de anul 2010 (70,9%). Creşterea numărului de autovehicule în perioada 2002-2011 a înregistrat valori semnificative în ceea ce priveşte autoturismele şi


20

autovehiculele de marfă. În paralel, numărul de pasageri transportaţi prin transportul în comun în mediul urban este în continuă scădere. Astfel, în perioada 2000 şi 2008 acesta a scăzut cu aproximativ 16%, iar în anul 2011 faţă de anul 2000 cu 33,31% .

Telecomunicațiile şi societatea informaţională . Comparativ cu alte regiuni din România, Regiunea Sud - Est are un nivel de “e-incluziune” relativ bun, dar în clasificările regiunilor Uniunii Europene ocupă mereu ultimele poziţii, fiind printre regiunile cele mai puţin performante, fie în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii informaţiei, fie în ceea ce priveşte nivelul de abilităţi informatice ale populaţiei.

Infrastructura de utilităţi. Raportat la totalul localităţilor din regiune (390), ponderea localităţilor acoperite de sistemele de alimentare cu apă potabilă în regiunea Sud Est, la sfârşitul anului 2011, a fost de 87,43% . Se remarcă faptul că ponderea populaţiei cu acces la apă potabilă a înregistrat un trend crescător în ultimii ani dar diferenţele între mediul urban şi mediul rural rămân semnificative. Agricultura. Prin tradiţie Regiunea Sud - Est este o zonă agricolă. Condiţiile pedoclimatice din regiune favorizează cultivarea porumbului (mai ales în zona de nord), a grâului (în zona de centru a regiunii), a orzului, a plantelor industriale, a florii soarelui. La nivelul anului 2011, Regiunea Sud - Est deŢine 15,86% din suprafața agricolă a țării, producţia agricolă reprezentând 15,76% din producţia naţională. O mențiune specială merită sectorul viticol: Regiunea Sud - Est se situează pe primul loc în țară, în ceea ce priveşte suprafața viilor roditoare, deținând 40,3% din suprafața viticolă a țării în mare parte localizată în judeţul Vrancea.

Turismul. Regiunea Sud-Est cuprinde aproape toate formele de relief si este caracterizată printr-un potenţial turistic ridicat. Patrimoniul bogat de resurse naturale precum şi patrimoniul cultural reprezentat prin vestigii istorice, mănăstiri – au favorizat dezvoltarea sectorului. Situarea Regiunii Sud-Est printre primele locuri în ierarhia naţională la numărul structurilor de cazare implică un nivel ridicat al turismului, reprezentând un factor semnificativ pentru obţinerea procentului de 12,22% din PIB-ul regional.

Implicaţiile pentru ÎPT Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele de dezvoltare

economică. Din analiza profilului economic se poate aprecia că domeniile de formare

profesională iniţială prioritare sunt: turism şi alimentaţie, mecanica prin calificări ce se adresează industriei navale, agricultura şi industria alimentară, construcţii.Prioritizarea acestora şi ponderile recomandate pentru fiecare domeniu trebuie să ţină cont de previziunile privind ocuparea (vezi capitolul Piaţa muncii). Orientările actuale ale educaţiei şi formării profesionale impun o informare permanentă

elevilor şi părinţilor precum şi a membrilor comunităţilor locale cu privire la necesitatea, încurajarea şi impulsionarea formării pe tot parcursul vieţii, în contextul creşterii mobilităţii forţei de muncă dar şi a versatilităţii acesteia. Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale

produse de investiţiile străine şi la cerinţele specifice ale IMM-urilor Principalele direcţii de acţiune sunt:


21

Adaptări ale curriculum-ului în dezvoltare locală realizate în parteneriat cu agenţii economici

Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici

Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională prin implementarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională

Asigurarea unei pregătiri de bază largi cu competenţe tehnice generale solide Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

PIAŢA MUNCII

Se urmăreşte determinarea cererii previzionate a pieţei muncii la orizontul anului 2013 în scopul furnizării către sistemul IPT a informaţiilor necesare pentru anticiparea nevoilor de formare profesională. În acest scop sunt utilizate informaţiile furnizate de analiza unui set de indicatori statistici ai pieţei muncii din surse statistice oficiale şi din surse administrative pentru evidenţierea tendinţelor alături de informaţiile furnizate de studii previzionale privind piaţa muncii.

În analiza pieţei muncii sunt folosite două serii de date statistice: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta privind forţa de muncă în gospodării (AMIGO). Valorile indicatorilor statistici din cele două serii de date nu sunt identice datorită metodelor de calcul şi a metodologilor diferite. Utilizarea în analiza pieţei muncii a ambelor serii este justificată de nivelul diferit al informaţiilor. Astfel, BFM permite compararea datelor la nivel regional şi judeţean iar AMIGO permite compararea datelor între regiuni şi cu statistica europeană.

INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII

Rezultatele proiecţiilor

a.Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (functie de dinamica

economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist si a celui moderat si cresterea acesteia în ipoteza scenariului optimist. (mii persoane)

scenariu

PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază) scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 9243

2010 9239 9239 9239

2011 8939 9161 9400

2012 8951 9095 9414

2013 8972 9045 9437

2014 8937 9032 9440

2015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456


22

b.Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invătământul profesional si tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de crestere între 2015 si 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Est (nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze

ale cererii

potențiale 883169 876685 870973 864112 862309 859131 856157 853036 849781 846404

Prognoze

ale cererii

inlocuite 8529 8467 8411 8345 8328 8297 8268 8238 8207 8174

Prognoze

ale cererii

agregate 891698 885152 879385 872457 870636 867429 864425 861274 857988 854578

Prognoze ale cererii pentru județul CONSTANŢA

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze

ale cererii

potențiale 190834 189433 188199 186716 186327 185640 184997 184323 183620 182890

Prognoze

ale cererii

inlocuite 742 736 732 726 724 722 719 717 714 711

Prognoze

ale cererii

agregate 191576 190170 188931 187442 187051 186362 185716 185040 184334 183601


23

c. Concluzii pentru Î.P.T. Actorii educaţionali trebuie să anticipeze nevoile de calificare şi să adapteze

oferta educaţională de formare la nevoile pieţei muncii. Se impun acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor şi

părinţilor, a factorilor educaţionali cu privire la evoluţia sectorului economic. Numai parteneriatele active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei

de Muncă, comunităţile locale, autorităţi şi alte organizaţii pot contribui la integrarea socio-

profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar. Şcolile din ÎPT resimt mai mult ca oricând oportunitatea unei implicări active ca

furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere următoarele acţiuni: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi

competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi; adecvarea calificării cu locul de muncă; reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii; recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor

dobândite pe cale formală şi informală; diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă

(exemple: programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.).

d. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană, prin intermediul Grupului de lucru pentru calitate în VET. Potrivit recomandărilor Comisiei Europene, aflăm că datele cu privire la acest indicator au fost practic colectate prin intermediul Anchetei asupra forţei de muncă. Analiza efectuată în cadrul studiului ne îndreptăţeşte să afirmăm că decalajul dintre ceea ce oferă la ora actuală sistemul de învăţământ şi cerinţele unei economii bazate pe cunoaştere rămâne semnificativ. Ancheta menţionată a identificat o serie de atribute principale pe care resursa umană trebuie să le dovedească în vederea angajării.

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire

în Regiunea Sud –Est , 2013-2020

38%

10% 10%

29%

13%

Atribute principale pentru angajare

Experienţa

Certificatul de calificare

Studii de specialitate descurtă durată

Diploma recunoscută

Altele


24

Domeniul de educaţie şi formare profesională

Ponderi previzionate ale cererii

de formare profesională pentru 2013-2020

(%)

Agricultură 5,1

Chimie industrială 0,9

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9,1

Comerţ 13

Economic 7,7

Electric 7,4

Electromecanică 1,2

Electronică şi automatizări 0,5

Fabricarea produselor din lemn 1,6

Industrie alimentară 2,1

Industrie textilă şi pielărie 8,8

Materiale de construcţii 0,8

Mecanică 31,6

Turism şi alimentaţie 2,6

Protecţia mediului 7,4

Tehnici poligrafice 0,1


e. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PROGNOZE ALE

CERERII

AGREGATE

- REGIUNEA SUD-

EST

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea

din

cererea

pieței muncii

pentru

calificari

de nivel 2

și 3 în 2017

Pondere

nivel 3

pentru

continuare

a studiilor

în

învățământ superior în

2017

(asigurarea

benchmark

european)

Ponderi

nivel 2 și 3 în

oferta

educațională a IPT -

ieșiri în 2017

Total 891698 885152 879385 872457 870636 867429 864425 861274 857988 854578

Calificări specifice nivelului 3 de

calificare 140896 139862 138950 137856 137568 137061 136586 136089 135569 135031 16% 27% 43%

Calificări specifice nivelului 2 de

calificare 750802 745291 740434 734601 733068 730367 727838 725185 722418 719547 84% 57%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în 2020.

Se recomandă menţinerea ponderii IPT din totalul ofertei educaţionale la valoarea de aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.


IMPLICAŢIILE PENTRU I.P.T.

Rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor şi părinţilor, a

factorilor educaţionali (centre de resurse, de asistenţă, de orientare, etc) abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, comunităţi locale, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru

adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite

pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de

formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia

cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)10 Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în

creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: 10 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)


27

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Creşterea şi valorificarea eficientă a rolului şi funcţiilor consorţiilor şcolare Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la nevoile anticipate ale pieţei

muncii corelată cu validarea periodică a datelor din studiile previzionale pe baza datelor curente din surse oficiale şi administrative

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul CONSTANŢA

Domeniul de educaţie şi formare profesională

Ponderi previzionate ale cererii

de formare profesională pentru 2013-2020 (%)

Agricultură 7

Chimie industrială 2,5

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 4

Comerţ 7

Economic 8

Electric 8,5

Electromecanică 2

Electronică şi automatizări 8

Fabricarea produselor din lemn 0,5

Industrie alimentară 6

Industrie textilă şi pielărie 1

Materiale de construcţii 0

Mecanică 23

Turism şi alimentaţie 14,5

Protecţia mediului 2,5

Tehnici poligrafice 0

- NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza urmatoarelor considerente:

- in domeniul Electronică şi automatizări sunt noi calificări care sunt solicitate de către elevi şi cu perspectivă pe piaţa muncii.

- in domeniul industrie textilă şi pielărie există în ultimii ani fenomenul descreşterii numărului de agenţi economici de profil, fapt reflectat şi de cererile reduse din partea elevilor.

- în domeniul Ind. Alimentară există cerere din partea elevilor si activităţi sezoniere care necesită personal.

- în domeniul Mecanică solicitările sunt din partea unor agenţi economici cu număr mare de angajaţi, cum este cazul şantierelor navale, precum şi din partea agenţilor care solicită personal de întreţinere în domeniu (ateliere de mecanică auto, de reparaţii, servicii, etc).


28

- în domeniul Turism şi Alimentaţie solicitările sunt numeroase tinând cont de potenţialul turistic al zonei, unde pe perioada verii sunt numeroase solicitări şi existenţa perspectivei de dezvoltarea a domeniului. Acest domeniu cu calificările existente permit absolvenţilor iniţierea unor activităţi antreprenoriale.

- în domeniul comerţ solicitările sunt constante sau în descreştere pe piaţa muncii - în domeniul Construcţii şi lucrări publice cererea de forţă de muncă este sezonieră şi

salariile neatractive, iar elevii resping această alternativă. - Domeniul agricultură se află în atenţia decidenţilor la nivel naţional, în sensul creşterii

importanţei şi rolului în cadrul economiei naţionale.

Analiza mediului extern

În această analiză sunt coroborate informaţii de natură politică, economică,

educaţională, demografică cu influenţele şi interdependenţa dintre ele. În contextul actual şi de viitor apropiat este necesară orientarea învăţământului atât

la nivel naţional cât şi la nivel local printr-o viziune realistă privind dimensionarea ofertei educaţionale având în vedere perspectiva scăderii populaţiei şcolare . Menţinerea şcolii cu profil tehnic are avantaje (pregătirea personalului calificat) şi dezavantaje (abandon școlar înregistrat la această formă de învățământ).

Piaţa forţei de muncă , în domeniul agriculturii , se menţine la cote ridicate atât la nivel local, cât şi la nivel zonal . Colaborăm îndeaproape cu agenţi economici şi sociali din judeţ, pentru efectuarea orelor de instruire practică cât şi la elaborarea curriculumului la nivel local. Unitatea noastră şcolarizează elevi în domeniul mecanic si agricol însă deocamdată, absolvenţii noştri nu sunt interesaţi să se angajeze şi să practice o meserie pentru care sunt calificaţi. În prezent o treime dintre absolvenţii claselor de liceu, filieră tehnologică din unitatea noastră s-au angajat la agenții economici cu care avem încheiat un parteneriat. Influenţele mediului economic Nivelul de educaţie al părinţilor şi nivelul ocupaţional împreună cu nivelul economic al familiilor determină în foarte mare măsură orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor clasei a VIII – a.

Factorii socio-culturali

Perspectiva demografică Conform anuarului statistic rezultă o scădere a populaţiei şcolare din regiunea de sud-est. La nivel local, structura populaţiei arată faptul că în ultimii ani natalitatea a scăzut semnificativ. Grupa de 0 - 4 ani este cu 8% mai mică decât grupa de vârstă 5 - 9 ani, iar aceasta din urmă cu 38% mai mică decât grupa de vârstă 10 - 14 ani. În circumscripţia noastră şcolară se observă o pondere semnificativă a familiilor cu un singur copil, foarte puţine familii mai doresc doi sau mai mulţi copii, ceea ce ar duce la scăderea severă a populaţiei şcolare la nivelul unităţii de învăţământ. Totuşi având în vedere că în localităţile arondate comunei Ostrov trăiesc multe comunităţi de romi, în rândul cărora indicele de natalitate este foarte ridicat, populaţia şcolară nu este în pericol să scadă.


29

Analiza mediului intern

Predarea şi învăţarea În urma asistenţelor la ore şi a discuţiilor cu cadrele didactice şi cu elevii s-au

constatat următoarele: În general elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare – învăţare Foarte mulţi elevi ai şcolii noastre fac naveta din localităţile rurale vecine uneori această

navetă fiind îngreunată de starea vremii, înregistrându-se astfel absenţe şi întârzieri la ore.

Există mulţi elevi proveniţi din familii cu o situaţie materială deosebit de precară. Elevii cu stare materială precară beneficiază de programul Guvernamental ,,Bani de

liceu,,. Unii elevi nu învaţă suficient, obţinând rezultate sub posibilităţile lor intelectuale. Majoritatea cadrelor didactice folosesc metode moderne de predare. Elevii, dar şi

profesorii şi-au creat propriile portofolii de lucru, instrumente pe care le folosesc cu uşurinţă în procesul de predare - învăţare. Se utilizează curent la clasă metode şi procedee activ participative cum ar fi:

Braingstorming-ul: s-a remarcat că folosind această metodă elevii au reuşit să emită rapid idei și să folosească experienţa proprie. Deasemeni, s-au simţit încurajaţi să participe la activități făcând faţă provocării ridicate de limitarea temporală.

Jocul de rol – folosirea acestuia a avut ca rezultat conştientizarea propriilor atitudini şi comportamente în situaţii diverse, remarcându-se o creştere a încrederii în sine a elevilor. S-a realizat o exersare a capacităţilor de relaţionare cu ceilalţi din perspectiva rolului jucat într-un mediu “protejat”, prietenos .

Turul galeriei, Referatul, Studiul de caz sunt doar câteva exemple de bună practică puse în aplicare în şcoala noastră, bine primite de elevi, şi care şi-au demonstrat viabilitatea.

Proiectul – folosirea proiectului a dus la îmbunătăţirea relaţiei profesor – elev, facilitând învăţarea prin cooperare (lucrul în grup) și oferind abordări interdisciplinare.

Investigaţia – a dat elevilor posibilitatea de-a demonstra creativitate şi iniţiativă, cooperare şi le-a permis flexibilitate şi deschidere către idei noi.

Materialul didactic existent se utilizează în mod curent la ore, însă trebuie să recunoaştem că pentru calificările profilului tehnologic materialul didactic este insuficient și de multe ori depăşit.

Materiale şi resurse didactice În şcoala noastră există cabinete de informatică, un laborator de fizică-chimie, un

cabinet de istorie,un laborator de discipline tehnice şi un cabinet de limbi straine. Baza materială necesară pentru domeniile şi calificările existente la nivelul şcolii

o constituie un lot şcolar şi un atelier mecanic ce trebuie amenajat şi respectiv completat.

1 cantină (cu o suprafaţă de 100 mp şi 80 locuri la masă) 1 cămin (30 de locuri)


30

Rezultatele elevilor în anul școlar 2018-2019

Nivelul de pregătire al elevilor înscrişi în şcoala noastră la început de an se situează în media pe ţară. La finele anului şcolar au promovat:

Curs primar: 96% Curs gimnazial: 88% Liceu : 86% Examenul de teste naţionale a fost promovat în procent de : 50% Examenul de bacalaureat a fost promovat în proporţie de 26 % Un procent (23)din absolvenţii de liceu au fost admişi în învăţământul superior Un număr destul de mare de elevi au participat la olimpiadele şcolare faza pe

zonă şi pe judeţ.

Resursele umane

Structura personalului şcolii se prezintă după cum urmează: 48 cadre didactice calificate dintre care 30 titulari şi 12 suplinitori calificați. 3 cadre didactice cu studii universitare necorespunzătoare postului, dar in curs de

calificare 3 cadre didactice cu studii universitare necorespunzătoare postului Pregătire profesională a cadrelor didactice este următoarea: gradul I – 17 cadre didactice gradul II – 8 cadre didactice gradul definitiv –13 grade didactice debutanţi – 4 cadre didactice necalificati – 6 cadre didactice Media de vârsta a cadrelor didactice între 25 – 35 ani – 10 cadre didactice între 35 – 45 ani –23 cadre didactice peste 45 ani –15 cadre didactice Personal didactic auxiliar – 7 persoane: 2 secretari, 1 informatician, 1 bibliotecar,

1 administrator financiar, 1 administrator de patrimoniu, un mediator scolar. Personal nedidactic – 13 persoane: 2 muncitor de întreţinere, 1 paznic, 8 îngrijitori, 2

fochisti.

În ceea ce privește perfecționarea, cadrele didactice au participat la cursuri iniţiate de C.C.D., I.Ş.J. Constanţa, G.M.B. Computers Constanța, fundatia Henri Coanda, etc. Totodată cadrele didactice din unitatea noastră au participat activ în comisiile metodice

pe discipline la nivel judeţean, colaborând activ și cu cadrele didactice din alte unități școlare.


31

Consilierea şi orientarea oferită elevilor Este realizată de diriginţi şi învăţători prin teme specifice la orele de dirigenţie şi

orele de consiliere din fiecare saptămână. Toate cadrele didactice au urmat un curs de consiliere şi orientare organizat de

CCD Constanţa. Dispunem de psiholog şcolar, eficient şi implicat, a cărui activitate are impact în

rândul elevilor şi al părinţilor.

Calificări şi curriculum La stabilirea calificărilor profesionale şcoala noastră urmăreşte Strategia de

Dezvoltare a Judeţului Constanţa în scopul corelării calificărilor cu nevoile reale ale pieţei muncii pe termen mediu şi lung. Au fost alese calificări profesionale necesare domeniului agricol şi resurselor naturale şi protecţiei mediului.

Activitatea se desfăşoară în concordanţă cu noile cerinţe care au ca scop asigurarea dobândirii de către elevi de competenţe şi abilităţi specifice exercitării specializărilor pentru care se pregătesc.

Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară pe baza planificărilor calendaristice conform programelor şcolare, pornind de la obiectivele cadru ale disciplinelor şi obiectivele de referinţă atât pentru orele din trunchiul comun cât şi pentru cele din CDL care au avizul Consiliului de Administraţie şi ISJ Constanţa. Au fost promovate strategii didactice active care să ducă la o mai mare eficienţă a actului educativ plasând elevul în centrul procesului instructiv educativ şi o abordare multidisciplinară în măsură să asigure realizarea unor conexiuni între diferitele discipline ale ariei curriculare. Curriculum-ul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală, comunitatea locală şi agenţi economici. Scopul Curriculum-ului de dezvoltare locală este :

lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea competenţelor cheie: comunicarea, lucrul în echipă , gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;

dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare;

promovarea unor valori democratice în curriculum care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.

S-au elaborat convenţii de colaborare şi protocoale între şcoala noastră şi partenerii sociali (agenţi economici). Având ca document de pornire Standardele de Pregătire Profesională pentru domeniile pe care le avem incluse în planul de învăţământ, s-a stabilit conţinutul curriculum-ului de dezvoltare locală.

Resurse financiare Finanţările şcolii provin din mai multe surse: bugetul de stat, consiliul local,

autofinanţare, donaţii şi sponsorizări. Cea mai importantă sursă este bugetul de stat.


32

ANALIZA S W O T

Analiza SWOT poate fi realizată pe domenii manageriale (curriculum, resurse umane, resurse materiale şi financiare, relaţii comunitare) sau pot fi identificate global, gândind la organizarea şcolară.

a) Curriculum

PUNCTE TARI Pentru fiecare nivel de școlarizare, școala dispune de întregul material curricular

(planuri de învățămant și programe școlare alternative, auxiliare curriculare –

manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumatoare

etc.).

Proiectarea activitătilor de predare învatare conform cerintelor actuale Alegerea atentă și competentă a manualelor școlare

Organizarea pregătirii suplimentare pentru examene de sfârșit de ciclu

PUNCTE SLABE Lipsa manualelor pentru modulele de specialitate pentru nivelul inferior şi

superior al liceului

Lipsa ofertei şcolare de organizare a cursurilor de reconversie si calificare a adulților

OPORTUNITĂŢI CDS oferă posibilitatea satisfacerii dorinței de informare și cunoaștere în diferite

domenii de activitate.

CDS permite valorificarea abilităților individuale ale beneficiarilor. Oportunitatea continuării studiilor prin forma de învăţământ frecvență redusă Absenţa unei instituţii similare pe o rază de 30 km

AMENINŢĂRI

Lipsa motivatiei elevilor pentru continuarea studiilor

b) Resurse umane PUNCTE TARI

Colectivul de cadre didactice este unul valoros, colectiv alcatuit din cadre

didactice competente, calificate în proporție de 84%.

Relațiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, profesori-parinți, profesori-profesori etc.) existente favorizează crearea unui climat educațtional deschis, stimulativ.


33

Există o bună delimitare a responsabilităților cadrelor didactice (există comisii constituite pe diverse probleme) precum și o bună coordonare a acestora.

Colectivul este sudat, fără conflicte interne

Întărirea relației profesor-elev prin intermediul Consiliului consultativ al elevilor.

PUNCTE SLABE Implicarea insuficientă a unor cadre didactice în proiectele şi programele

desfăşurate în şcoală

Insuficienta implicare a cadrelor didactice în aplicarea metodelor activ-

participative.

OPORTUNITĂŢI Varietatea cursurilor de formare și perfecționare organizate de CCD, ONG,

universități. Receptivitatea elevilor în participarea la proiectele şi programele derulate.

AMENINŢĂRI Diminuarea participării la cursuri de formare din cauza distanţei mari față de

centrul urban.

Scăderea numărului de elevi Abandonul școlar din cauza scăderii nivelului de trai Număr mic de absolvenţi care au promovat examenul de bacalaureat Viaţă culturală redusă

c) Resurse materiale si financiare PUNCTE TARI

Starea fizica a spațiilor școlare și încadrarea în normele de igienă corespunzătoare.

Mobilierul nou în sălile de curs este achizitionat din fondurile bugetare. In fondul de carte al bibliotecii scolare exista 8 000 de volume, fondul fiind

reactualizat permanent.

Internat + cantină Lot şcolar Cabinet psihopedagogic

PUNCTE SLABE Imposibilitatea motivării prin recompense a activității cadrelor didactice şi

nedidactice care se implică în activități extracurriculare şi activităţi zilnice Insuficiența contractelor de sponsorizare sau a donaţiilor

OPORTUNITĂŢI Descentralizare și autonomie instituțională.


34

Posibilitatea antrenării elevilor și părinților în activități productive și de întreținere a școlii.

Sprijin din partea autorității locale

AMENINŢĂRI

Zonă defavorizată economic

Conștiința morală a elevilor privind păstrarea și întreținerea spațiilor școlare. Ritmul accelerat al schimbarilor tehnologice conduce la uzura morala a

echipamentelor existente.

d) Relațiile cu comunitatea

PUNCTE TARI Parteneriate educaționale cu Politia Locală, Dispensarul comunal, Biserica,

Mănăstirea Dervent Acțiuni comunitare îndreptate în direcția satisfacerii nevoilor grupurilor

defavorizate.

Parteneriate cu agenții economici pentru formarea profesională a tinerilor. Existența unui cadru didactic (consilier local) în Consiliul Local al com. Ostrov

PUNCTE SLABE Slaba implicarea partenerilor in elaborarea si dezvoltarea programelor propuse.

Slaba implicare a familiei în activităţile şcolii care se reflecta atat in relatia profesor-elev cat si in performanta scolara a elevilor.

OPORTUNITĂȚI Cererea exprimată de Consiliul reprezentativ al părinților privind desfășurarea de

activități comune părinti-profesori-elevi.

Interesul liceului de a-și prezenta oferta educațională. Interesul agenților economici de a-și recruta și forma în perspectivă personal

specializat.

Responsabilitatea (altor școli) instituții omoloage pentru schimburi de experiență. Parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinți),societati comerciale.

AMENINȚĂRI

Nivelul de educație și timpul limitat al părinților poate conduce la slaba implicare a părinților în viața școlară.


35

Ţinte şi opţiuni strategice

ŢINTE STRATEGICE

Liceul ,,Regele Carol I” își propune să atingă următoarele ținte strategice :

1. Dezvoltarea la elevi a competențelor sociale, de comunicare și de

antreprenoriat prin CDS-uri (ciclul primar) și CDL-uri proiecte adaptate

unei societăți dinamice - pregătirea elevilor pentru viață

2. Promovarea unui program de perfecționare a cadrelor didactice pentru

implementarea metodelor active de învățare și ridicarea nivelului calității în educație.

3. Dezvoltarea bazei materiale prin realizarea de venituri extrabugetare și prezentarea cu proiecte în programul de granturi pentru dezvoltarea

acestora. OPŢIUNI STRATEGICE

Opțiunile strategice derivă din misiune și sunt corelate cu țintele strategice. Sunt selectate pornind de la punctele tari și oportunitățile din analiza SWOT, urmărind

evitarea amenințărilor și transformarea punctelor slabe în puncte tari. Sunt centrate pe domeniile manageriale (dezvoltare curriculară, a resurselor umane,

materiale și financiare, relații comunitare).

ŢINTE OPŢIUNI

CURRICULARE

OPŢIUNI

FINANCIARE ŞI A

DOTĂRILOR

RESURSA

UMANĂ

RELAŢII

COMUNITARE

1. Dezvoltarea componentelor sociale, de comunicare si antreprenoriale la elevi prin proiecte adaptate unei societati dinamice-pregatirea elevilor pentru viata

- prin introducerea in materiile de bază a tehnicilor de bună comunicare

-achiziționarea de materiale didactice

-programe comune de formare pentru cadrele didactice, părinți si membrii comunității in domeniul comunicării

-realizarea în comun a unor activități în școală și în mediu comunitar (seminarii, mese rotunde)

2.Promovarea unui program de perfecționare a cadrelor didactice pentru implementarea metodelor active de învățare și ridicarea nivelului calității în educatie

-prin organizarea unor cursuri de perfectionare vizand metodele active

-achizitionarea suporturilor de curs -multiplicarea materialelor didactice utilizate in implementarea metodelor active la clasă

-programe de formare pentru cadrele didactice

-participarea la activități de informare a membrilor comunității cu privire la metodele active de învățare

3.Dezvoltarea bazei materiale prin realizarea de venituri extrabugetare si prezentarea cu proiecte în programul de granturi pentru dezvoltare școlară

-prin proiecte propuse elevilor

-folosirea bazei materiale existente:1,5 ha teren agricol, -atelier mecanic

Seminarii întâlniri de lucru: cadre didactice, elevi, părinți, agenți economici

-activități comune în vederea valorificării produselor -organizarea de spectacole,festivități întâlniri


36


37

1. Priorităţile şcolii: PRIORITATEA I

Asigurarea unui management eficient la nivelul școlii cât și al clasei PRIORITATEA II:

Adaptarea resurselor umane din şcoală la cerinţele unui sistem modern de formare profesională

PRIORITATEA III:

Dezvoltarea parteneriatului dintre liceul nostru și agenții economici pentru îmbunătățirea formării profesionale

PRIORITATEA IV:

Adaptarea curriculum-ului la nevoile de formare ale comunităţii

PRIORITATEA V:

Dezvoltarea bazei materiale a şcolii

PRIORITATEA VI :

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere individual elevilor precum şi a celor privind cariera

PRIORITATEA VII:

Metode moderne de asigurare a calităţii procesului de predare-învățare-evaluare 2. Dotarea școlii

3. Planul de şcolarizare pentru anul 2019-2020

4. Planul de parteneriat al şcolii


38

PRIORITATEA I: Asigurarea unui management eficient la nivelul școlii cât și al clasei Obiectiv: Munca în echipă ca element fundamental al reușitei managementului la nivelul școlii și al clasei; Ţinta: Manager și cadre didactice

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce anume trebuie să se

întâmple?) Rezultate aşteptate (măsurabile)

Data până la care vor fi

finalizate

Persoana/persoane

responsabile Parteneri Cost Sursa de

finanţare

1.Realizarea analizei si a diagnozei activității desfășurate în anul școlar 2018-2019.

Rezultate obținute de elevi Rezultate punctuale ale analizei SWOT

21 octombrie 2019

Directorii Șefii de compartimente Responsabilii comisiilor metodice și a diriginților

ISJ Cta Primărie Agenți econ. Părinți Cadre didactice I.S.J. Cța Cadre didactice

Buget propriu

2.Elaborarea strategiei de dezvoltare a unității școlare privind organizarea activităților, gestionarea resurselor umane, materiale și financiare.

Reactualizarea Planului de Acțiune al Școlii

Octombrie/ Noiembrie 2019

Directorii Coordonator de proiecte si programe Responsabilii de compartimente

Buget de stat

3.Elaborarea documentelor de planificare și organizare a activității la nivelul compartimentelor și la nivelul fiecărei discipline.

Plan managerial anual Planificare anuală și calendaristică la fiecare disciplină

31octombrie 2019

Directorii Coordonator de proiecte și programe Responsabilii de compartimente Cadre didactice

Buget propriu

4.Delegarea autorității manageriale pentru fiecare compartiment și stabilirea comisiilor de lucru de la nivelul unității scolare.

Planuri manageriale ale comisiilor de lucru

Noiembrie 2019

Directorii Responsabili Comisii de lucru

Buget propriu

5.Planificarea asistențelor la ore. Grafic de inspecții Fișe ale postului, reactualizate Regulamentul de ordine interioara reactualizat

1 Octombrie 2019

Direcțiune

6.Elaborarea documentelor CEAC și a procedurilor de lucru.

Elaborarea raportului de evaluare internă pentru anul școlar 2018-2019 Realizarea unor proceduri de lucru

Octombrie 2019

Comisia CEAC Direcțiune

Venituri extrabugetare


39

PRIORITATEA II: Adaptarea resurselor umane din şcoală la cerinţele unui sistem modern de formare profesională

Obiectiv: Implementarea şi dezvoltarea unui program de formare continuă şi de perfecţionare a întregului personal didactic; Ţinta: Cadre didactice interesate de formarea lor continuă, pentru creșterea permanentă a calității prestației lor la clasă

Context: Performanţa unei organizaţii depinde în mod direct de performanţa resurselor umane pe care le integrează. Pornind de la această premisă au fost stabilite următoarele deziderate: dezvoltarea resursei umane care funcţionează în unitate; motivarea resursei umane existente;

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce anume trebuie

să se întâmple?) Rezultate aşteptate (măsurabile)


finalizate

Persoana/persoane

responsabile Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare

Analiza capacităților și nevoilor de formare ale resurselor umane

Bază de date cu statistici privind calitatea resursei umane existente în școală

10 octombrie 2019

Responsabil perfectionare -prof . Mototol Daniela

Cadre didactice

Buget propriu

Popularizarea ofertelor de formare CCD Constanta şi a altor servicii educaţionale

- Selectarea celor mai bune oferte de formare - Încadrare anul şcolar 2019-2020 - Elaborarea schemei de încadrare pentru anul scolar 2020-2021

Octombrie 2019

Ianuarie 2020

Responsabil perfectionare -prof . Mototol Daniela Echipa managerială

CCD Constanţa

Buget propriu

Participarea directorilor la stagii de formare

Competente manageriale Conform planificãrilor

ISJ

Directori ISJ, MEN SurseMENCS, buget propriu

Alegerea cursurilor de formare care pot acoperi cel mai bine nevoile de formare identificate și înscrierea cadrelor didactice

Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfectionare în școală și în județ potrivit nevoilor lor de formare.

Septembrie 2019

Comisia de perfectionare a cadrelor didactice. Directori

Furnizori de formare

Buget propriu Buget de stat

Analiza relației profesor-elev pentru măsurarea feed-back ului cu privire la resursa umană existentă în școală

Elaborarea, aplicarea de chestionare cu privire la gradul de satisfacție al beneficiarilor educației cu privire la resursa umană din școală (inclusiv la personal didactic auxiliar)

20 decembrie 2019

12 iunie 2020

Responsabil CEAC- înv. Dutu Mariana Directori

Elevi Parinți

Extrabugetare

Organizarea unor mese rotunde/dezbateri la nivelul comisiilor metodice în scopul

Cresterea calității actului didactic prin puterea exemplului împărtășit de colegii cu experiență

de 2 ori pe semestru: dec 2019

Director Director adj. Responsabilii de comisii

Cadre didactice Formatori

Buget propriu


40

PRIORITATEA III: Dezvoltarea parteneriatului dintre liceul nostru și agenții economici pentru îmbunătățirea formării profesionale

Obiectiv: Implicarea activă a agenţilor economici parteneri în formarea profesională prin participarea la asigurarea condiţiilor optime de

instruire a elevilor şi prin urmărirea integrării absolvenţilor

Ţinta: Mărirea gradului de inserţie a absolvenţilor Liceului,,Regele Carol I” în domeniul calificărilor specifice

Context: Ne propunem o diversificare a acţiunilor realizate în parteneriat şi o creştere a gradului de implicare a agenţilor economici parteneri în activitatea de

formare profesională a elevilor şi inserţie socială a acestora

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate (măsurabile)

Data până la

care vor fi

finalizate

Responsabil

Parteneri:

Cost:

Sursa de

finanţare

1. Identificarea de parteneri sociali pentru desfăşurarea activităţii de practică comasată pe calificări.

Încheierea convenţiilor de practică cu cel puţin 3 parteneri economici.

luna

septembrie- octombrie 2019

Director adjunct Şef arie curriculară tehnologii Profesori pregătire practică

Partenerii economici Buget propriu

2. Diversificarea activităţilor cu partenerii economici puternici, dotaţi cu tehnologii de vârf, pentru formarea profesională în nivelul 4 de calificare.

100% dintre elevii de nivelul 4 si 3 de calificare vor avea acces la instruire practică pe utilaje şi tehnologii de vârf.

Conform graficului de

instruire practică

Director adjunct Şef arie curriculară tehnologii Profesori pregătire practică

Partenerii economici Susţinută de partenerii economici

schimbului de experiență între cadrele didactice

iunie 2020 metodice. externi

Efectuarea unor ore de asistență la clasă și a unor interasistențe cu scop formativ în vederea identificării problemelor cu care se confrunta cadrele didactice la clasă

Cresterea calității relației profesor- elev, profesor-profesor, în scopul realizării unui act didactic eficient

Iunie 2020 Director Director Adj Comisia CEAC

Cadre didactice

Buget propriu


41

3. Antrenarea agenţilor economici în realizarea / actualizarea CDL. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea unor sesiuni comune de formare (specialişti agenţi ec. + profesori ai şcolii) în vederea stabilirii CDL-ului.

Elaborare CDL octombrie

2019

Director adjunct Comisia pentru curriculum, Şef arie curriculară tehnologii

Agenţi economici în domeniul de specializare, ISJ, Profesorii şcolii

Susţinută de partenerii economici

5. Participarea agenţilor economici la evaluarea competeţelor profesionale

Fişe de evaluare a competenţelor profesionale

luna iunie 2020

Director adjunct Îndrumători proiecte

ISJ, agenţi economici, evaluatori externi

6. Facilitarea vizitelor de studiu la partenerii economici

Elevii vor efectua lecţii-vizită de documentare la agenţi economici de profil conform calificării.

Coform planificării

Şef arie curriculară tehnologii

Agenţi economici parteneri. ISJ


7. Constituirea unei baze de date pentru urmărirea inserţiei sociale a absolvenţilor.

Baza de date

Anual, luna 09

Serviciu secretariat, informatician

Parteneri economici, diriginţi,


PRIORITATEA IV: Adaptarea curriculum-ului la nevoile de formare ale comunităţii (elevi, părinţi, agenţi economici locali ) Obiectiv: Ofertă curriculară prin CDS şi CDL conformă cu exigenţele socio-profesionale ale comunităţii Ţinte: Identificarea şi analizarea nevoilor de formare ale comunităţii; Proiecte de CDL şi CDS elaborate în parteneriat cu agenţi economici locali. Context: Prin aplicarea strategiilor de formare profesională, creşte rolul curriculum-ului în dezvoltare locală şi a curriculum-ului la decizia şcolii. În aceste condiţii

devine necesară asigurarea condiţiilor logistice de elaborare a proiectelor de CDL şi CDS de echipe formate din membri ai catedrei tehnice din şcoală în parteneriat cu agenţii economici locali.

Şcoala a dezvoltat un parteneriat cu agentii economici: I.I.Dragomir Cornelia, S.C Ostrovit, I.I. Constantin Petrică.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce anume

trebuie să se întâmple?) Rezultate aşteptate (măsurabile)

Data până la care vor

fi

finalizate

Persoana/persoane

responsabile Parteneri: Cost:

Sursa de

finanţare

Realizarea unor chestionare pentru: părinţi, agenţi economici, elevi

Bază de date cu statistici privind oportunitatea unor competenţe, conţinuturi, module, discipline

15 mai 2020

Responsabil aria curriculară „Tehnologii” Director

Părinţi, agenţi economici, elevi

Buget propriu


42

Psihologul scolar Analiza resurselor şcolii (umane şi materiale)

Statistici privind resursele umane şi materiale ale şcolii (SWOT şi PEST)

octombrie 2019

Responsabil aria curriculară „Tehnologii” Director Director adj.

interni Buget propriu

Constituirea unui grup abilitat de lucru pentru elaborarea proiectelor de CDL şi CDŞ

Echipe specializate pentru proiectare curriculară la calificările şcolii

Permanent Responsabil arie curriculara „Tehnologii”

interni Susţinută de partenerii economici

Elaborarea proiectelor de CDL şi CDŞ în parteneriat cu agenţi economici locali

Proiecte de CDL şi CDŞ adaptate nevoilor de formare locală

octombrie 2019

Responsabilii grupurilor de lucru

Agentii economici


PRIORITATEA V: Dezvoltarea bazei materiale a şcolii

Obiectiv: Bază materială adaptată noului curriculum Ţinte: Atragerea de resurse noi pentru investiţii în bază materială.

Modernizarea bazei materiale existente. Context:

În prezent echipamentele pentru pregătire practică sunt insuficiente, motiv pentru care este necesară achiziţionarea de noi echipamente ce corespund actualelor metode de predare – învăţare.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce anume trebuie

să se întâmple?)

Rezultate aşteptate (măsurabile)

Data până la care vor fi finalizate

Persoana/persoane


Sursa de

finanţare

Realizarea studiilor de necesitate pentru dezvoltarea resurselor materiale

instrumente şi rapoarte de monitorizare

18 noiembrie 2019 Director Director adj.

I. S. J. Constanţa

Buget propriu

Analiza ofertei de echipamente pentru laboratoare și ateliere.

Oferte Ianuarie 2020 Director Cadre didactice de

specialitate Administrator

MEN Societăţi

comerciale

Buget de stat

Fonduri CL

Achiziţionarea echipamentelor Echipamente conform necesarului

An şcolar 2019-2020

Director Administrator

financiar

Societăţi comerciale

Resurse MEN

Resurse


43

Cadre didactice primărie Definitivarea reamenajării laboratoarelor

Laboratoare funcţionale

August 2020 Director Cadre didactice de

specialitate Administrator

Agenţi economici

Susţinută de

partenerii economici

PRIORITATEA VI : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere individuală a elevilor precum şi a celor privind cariera Obiective: Sprijinirea elevilor în depăşirea problemelor specifice vârstei;

Promovarea sănătăţii şi a stării de bine Dezvoltarea personală a elevului; Sprijinirea elevilor în luarea deciziei privind cariera, corelând aspiraţiile personale cu nevoile pieţei din judeţul Constanţa.

Ţinta: Asigurarea funcţionării cabinetului de consiliere scolară prin susţinerea acestuia (acces nelimitat la internet, comunicare liberă); Accesul fiecărui elev la consiliere;

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate (măsurabile) Data până la care

vor fi finalizate Persoana/persoan

ele responsabile Parteneri: Cost: Sursa de

finanţare Dezvoltarea abilităţilor profesorilor diriginţi pentru activităţi de orientare şi consiliere

Creşterea abilităţii de orientare şi consiliere a profesorilor diriginţi Permanent Consilierul şcolii CJRAE

Buget propriu

Schimburi de experienţă între Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho-Pedagogică din Constanţa

Lărgirea sferei de informaţii, creşterea capacităţii de a vedea o problemă din mai multe puncte de vedere.

Lunar până la 12 iunie 2020

Consilierul şcolii, diriginţii

Reprezentanţi CJRAE, Primărie

Buget propriu

Derularea unor proiecte menite să sprijine elevii în luarea deciziei privind cariera, corelând aspiraţiile personale cu nevoile pieţei din judeţul Constanţa

Creşterea abilităţii de orientare în carieră 12 iunie 2020 Consilierul şcolii,

diriginţii

Reprezentanţi CJRAE, Primărie Agenti economici

Buget propriu

Participare la târguri educaţionale Editarea pliantului de promovare al şcolii

Creşterea numărului de opţiuni pentru Liceul ,,Regele Carol I”

Anual Directori CA Sefi arie curriculară

ISJ, Şcoli generale,Şcoli profesionale, Consiliul elevilor, Comitetul de părinţi, agenţi economici,

400 RON Venituri extrabugetare, sponsorizări agenţi economici


44

Organizarea “Zilei Porţilor deschise”

Creşterea numărului de opţiuni pentru Liceul ,,Regele Carol I”

Anual- luna aprilie Directori CA Consiliul profesoral

ISJ, Şcoli generale,Consiliul elevilor, Comitetul de Părinţi, agenţi economici, foşti elevi, Consiliul local

400 RON Venituri extrabugetare, sponsorizări agenţi economici.

PRIORITATEA VII: Metode moderne de asigurare a calităţii procesului de predare- învățare -evaluare

Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii învăţării Ţinta: Creșterea promovabilității la examenul de bacalaureat; Reducerea abandonului şcolar; autoevaluarea procesului de predare-învăţare.

Context: Asigurarea calităţii învățării este un proces desfăşurat pe termen lung, care necesită o planificare şi o organizare minuţioasă. Pentru realizarea îmbunătăţirii continue a calităţii învăţământului, întreg personalul, inclusiv elevii, trebuie încurajat spre folosirea metodelor

moderne de învăţare, spre monitorizarea şi evaluarea propriei performanţe şi spre identificarea domeniilor ce necesită îmbunătăţiri. Acţiuni pentru atingerea obiectivului: (ce anume

trebuie să se întâmple?)

Rezultate aşteptate (măsurabile)


finalizate

Persoana/persoane


Sursa de

finanţare

Implementarea metodelor active de învăţare centrate pe elev

Activităţi de predare-învăţare-evaluare adaptate nevoilor elevilor

Permanent Cadre didactice CCD, MEN

Buget propriu

Evaluarea continuă a abilităţilor dobândite şi stabilirea unui plan de îmbunătăţire

Rezultatele testelor de evaluare Analiza SWOT în urma evaluărilor

Permanent

Director Director adj., comisia CEAC, responsabili de arii curriculare

Identificarea elevilor cu nevoi speciale

Metode şi acţiuni adecvate fiecărui elev

Permanent Cadre didactice, consilierul şcolar

CCD,Primăria, CJRAE Cta

Consultaţii şi meditaţii pentru elevi

Îmbunătăţirea situaţiilor şcolare ale elevilor și creșterea promovabilității examenului de bacalaureat

Permanent August 2020

Cadrele didactice Părinţi

Buget

propriu

Programe de recuperare adecvate nevoilor individuale ale elevilor

Asistenţă psihologică, programe de remediere/de dezvoltare, activităţi

Iunie 2020 Consilierul şcolar Prof. Diriginți

Cadre didactice, elevi, părinți


45

extraşcolare, legătura cu familia

Monitorizarea procesului instructiv educativ prin asistente la ore

Optimizarea actului predarii-învăţării-evaluării Permanent

Director Director adj. Membrii CEAC

Responsabili de arii curriculare

Identificarea programelor, liniilor de finanţare accesibile şcolii noastre

Listă cu programe, linii de finanţare

Decembrie 2019

Responsabil Comisia parteneriate interne şi internaţionale

Consiliul profesoral

Resursele şcolii

Identificarea profesorilor care pot participa la programe externe

Listă cu profesori Decembrie 2019

Director Responsabil Comisia parteneriate interne şi internaţionale

Consiliul profesoral

Resursele şcolii

Realizarea raportului procesului de autoevaluare

Asigurarea calităţii procesului de învăţare

Iunie- Iulie 2020

Responsabil CEAC

Cadre didactice responsabili de arii curriculare


46

2. Dotarea şcolii

Şcoala funcţionează în corpuri de clădiri renovate destinate

învățământului preșcolar, învățământului primar, gimnazial și liceal în

care se găsesc următoarele spaţii necesare desfășurării procesului instructiv-educativ:

33 săli de clasă

3 laboratoare informatică

1 laborator fizică – chimie

1 laborator limbi straine

1 cabinet psihopedagogic

1 bibliotecă şcolară cu 8000 volume

1 lot şcolar 1,2 ha.

1 atelier mecanic

1 internat şcolar cu 30 locuri

2 sala de sport

1 sală de festivităţi

1 cantină şcolară cu 80 locuri

1 sala de studiu în internatul şcolar


47

3. Planul de şcolarizare 2019-2020

FORMA DE

ÎNVĂŢĂMÂNT/PROFILUL

FORMA DE

ÎNVĂŢĂMÂNT

IX

ZI

X

ZI XI ZI

XII ZI

Obs

L I

C

E

U

Profil umanist

Știinte sociale 1 1 1

Profil real (zi+ FR)

Ştiinţe ale naturii

1

Profil tehnologic (zi)

Tehnician in

agricultura

Tehnician în

silvicultură

Tehnician mecanic

pentru intretinere si

reparatii

1

SCOALA

PROFESIONALA Agricultor/horticultor 1 1

Mecanic agricol 1


48

Şcoala noastră a realizat întâlniri periodice cu reprezentanţii comunităţii locale în vederea adaptării ofertei educaţionale, a curriculum-ului la decizia şcolii şi a curriculum-ului în dezvoltarea locală la specificul comunitar (meserii, specializări cerute pe piaţa muncii). De asemenea s-au încheiat parteneriate de colaborare cu Poliţia locală în vederea implicării acestor organe în combaterea absenteismului, abandonului şcolar, a consumului de droguri, a violenţei, etc.

Parteneriatele stabilite cu agenţii economici au în vedere dezvoltarea unei palete largi de activităţi vizând : adaptarea curriculumului şi a metodelor de predare învăţare la nevoile de competenţe ale angajatorilor, asigurarea desfăşurării instruirii practice a elevilor, evaluarea periodică şi finală a competenţelor dobândite de elevi, dezvoltarea bazei materiale a şcolii. În acest sens au fost încheiate convenţii de colaborare cu agenții economici:

LICEUL

,,REGELE

CAROL I” OSTROV

I.I.

DRAGOMIR

CORNELIA

SC OSTROVIT

SA

I.I.

CONSTANTIN

PETRICĂ


49

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PLANULUI OPERAŢIONAL: 1. Monitorizarea este desfăşurată de CEAC, prin intermediul unei echipe de monitorizare. Responsabilul echipei de monitorizare este desemnat de către director, care asigură coordonarea

CEAC. Activitatea de monitorizare se desfăşoară pe baza graficului de monitorizare, aprobat de director. Graficul de monitorizare este gestionat de responsabilul CEAC şi cuprinde calendarul efectuării

vizitelor de monitorizare a activităţilor cuprinse în planul operaţional. Responsabilul echipei de monitorizare gestionează documentele aferente monitorizării. Instrumentele utilizate în cadrul activităţii de monitorizare sunt: fişa de monitorizare, raportul de

monitorizare, lista de recomandări. Raportul de monitorizare, transmis directorului, conţine: prezentarea gradului de realizare a

activităţilor prevăzute în planul operaţional, observaţii, recomandări şi concluzii formulate de membrii echipei de monitorizare.

Lista cu recomandări este înaintată directorului, atunci când membrii echipei de monitorizare constată neconformităţi între activităţile derulate şi indicatorii de performanţă prestabiliţi.

Membrii echipei de monitorizare se documentează în legătură cu activităţile care urmează să fie monitorizate, cu indicatorii de performanţă, cu constatările din fişele de monitorizare anteriore şi în legătură cu alte date considerate importante pentru realizarea în bune condiţii a vizitelor de monitorizare.

Colectarea datelor se realizează prin completarea fişei de monitorizare, interviu cu reprezentanţii/beneficiarii activităţilor monitorizate, studiu de caz, focus grup, observare, analiza documentelor scrise sau prin aplicarea chestionarelor.

Chestionarele utilizate pentru colectarea informaţiilor vor fi ataşate raportului final. Elaborarea raportului de monitorizare se efectuează de către membrii echipei de monitorizare în

termen de trei zile de la data efectuării vizitelor de monitorizare. CEAC utilizează informaţiile cuprinse în raportul de monitorizare pentru a stabili măsuri pentru

remedierea deficienţelor constatate şi propuneri de îmbunătăţire. Resursele materiale necesare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de monitorizare sunt

asigurate de conducerea şcolii. Echipa de monitorizare are obligaţia de a cunoaşte legislaţia specifică, de a păstra confidenţialitatea

asupra conţinutului informaţiilor obţinute şi de a păstra imparţialitatea. Sintezele privind rezultatele monitorizării se analizează anual de către CEAC pentru stabilirea

planurilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei furnizate. Rezultatele obţinute în urma activităţilor de monitorizare sunt analizate în comisiile metodice şi în

şedinţa consiliului profesoral/consiliului de administraţie. Rezultatele monitorizărilor fac parte din raportul periodic pe care responsabilul CEAC îl elaborează şi

îl transmite directorului pentru analiza efectuată de management.

2. Evaluarea se va centra pe “valoarea adaugată”, pornind de la analiza punctelor tari/slabe, şi va avea în vedere: depistarea cauzelor nerealizării indicatorilor de performanţă; furnizarea datelor pentru analiza efectuată de management; furnizarea feedback-ului prin întâlniri cu toate grupurile ţintă şi cu partenerii sociali; compararea rezultatelor actuale cu obiectivele de asigurare a calităţii stabilite în anul şcolar anterior; stabilirea obiectivelor specifice pentru anul şcolar următor, cu termenele de realizare; organizarea bazei de date la nivelul CEAC, care să permită colectarea, prelucrarea şi analiza datelor

privitoare la aplicarea planului operaţional;


50

COLECTIVUL DE ELABORARE AL P.A.S. 2019-2020

Director: profesor Monica Duda

Director adjunct: profesor Constantin Florica

Responsabil CEAC: profesor Dutu Mariana

Responsabil comisia de perfecţionare: profesor Mototol Daniela

Responsabil aria curriculara „Tehnologii”: profesor Gheorghiu

Adriana Clementina

Informatician: Chirea Mircea Florentin


51

3ODQRSHUD LRQDO 2019 -2020 2020-2.pdfPLANUL DE ACTIUNE AL LICEULUI REGELE CAROL I OSTROV Nr. 2105/...

Documents

Transcript of 3ODQRSHUD LRQDO 2019 -2020 2020-2.pdfPLANUL DE ACTIUNE AL LICEULUI REGELE CAROL I OSTROV Nr. 2105/...