36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

download 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

of 29

Transcript of 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    1/29

    PRETURI ORIENTATIVE PE CATEGORII DE LUCRARI DE CONSTRUCTII

    Categoria de lucrari Materiale Manopera Utilaj Transport TotalSapatura manuala 14,5/mc 14,5/mcSapatura mecanizata 8/mc 5,5/mc 13,5/mcUmplutura compactata 10,5/mc 6,5/mc 17/mcFasonare si montare armaturi 0,68/kg 0,37/kg 1,05/kg

    Turnare beton manual 67,5/mc 22/mc 89,5/mcTurnare beton cu pompa 67,5/mc 6,5/mc 10,5/mc 84,5/mcCofraje pentru betoane 4,5/mp 5,9/mp 10,4/mpHidroizolatie cu membr. bitumin. 3,5/mp si

    strat1,7/mp sistrat

    0,50/mp sistrat

    5,7/mp sistrat

    Transp. mat. prin purtare directa 11,5/to 11,5/toTransp. materiale cuautobasculanta

    8,5/to 8,5/to

    Zidarie de caramida 84/mc 37/mc 121/mcTencuieli interioare 3,9/mp 3,7/mp 7,6/mpGlet de ipsos 1,5/mp 2,5/mp 4/mpTencuieli exterioare(grund) 4,5/mp 4,2/mp 8,7/mpDriscuire fina(tinci) 2,5/mp 1,5/mp 4,0/mpGlafuri la usi si ferestre 2,5/ml 4,5/ml 7/ml

    Decopertare glet si zugraveala 1,25/mp 1,25/mpDemolare zidarie 23/mc 4,25/mc 27,25/mcDemolare elemente beton armat 40/mc 10,5/mc 50,5/mcDesfacere tencuieli 1,85/mp 1,85/mpVopsitorii cu vinarom 4,5/mp 2,1/mp 6,6/mpDecopertare gresie si faianta 1,7/mp 1,7/mpPlacare cu faianta si gresie 5,5/mp 6,2/mp 11,7/mpMontat si demontat schela 1,39/mp 1,39/mpForare gauri in beton 0,85/buc 0,25/buc 1,1/bucTermosistem 5,5/mp 8,5/mp 14/mpPereti din rigips CW 50 9,3/mp 7,85/mp 0,45/mp 17,6/mpPereti din rigips CW 75 9,6/mp 7,85/mp 0,45/mp 17,9/mpPereti din rigips CW 100 10,05/mp 7,85/mp 0,45/mp 18,35/mpPlacare perete existent cu rigips 9,25/mp 6/mp 0,45/mp 15,7/mpTavane false executate din rigips 6,85/mp 7,5/mp 0,45/mp 14,8/mp

    Desfacere confectie metalica 0,19/kg 0,19/kgStrat suport pentru pardoseli 3,20/mp 2,95/mp 6,15/mpMontat plinta gresie 5,5/ml 3,75/ml 9,25/mlPreparare mortar manual 21/mc 21/mcVopsitorii exterioare cu vinarom 4,8/mp 2,5/mp 7,3/mpTencuiala decorativa 6,2/mp 5,2/mp 11,4/mpExecutat sarpanta din lemn 3,5/mp 5,7/mp 0,35/mp 9,55/mpAstereala la acoperis 2,05/mp 3,1/mp 0,15/mp 5,3/mpInvelitoare din carton bitumat 1,85/mp 5,8/mp 0,05/mp 7,7/mpInvelitoare din tigla 4,55/mp 7,7/mp 0,35/mp 12,6/mpStructura case in sistem "AMVIC" 53,5/mp 1,5/mp 55/mpInchiriere mai compactor 20,0/zi 70,0/zi 90,0/zi

    Bine ati venit pe pagina de prezentare a firmei noastre!

    Daca ati ajuns pe acest site inseamna ca doriti sa va construiti sau sa renovati o casa, o cladire de birorice . In mod sigur, sunteti interesat de un pret si de un timp de realizare a cladirii pe care doriti sa construim, precum si de materialele cu care lucram. Noi va stam la dispozitie pentru toate aceste infor

    Va invitam sa petreceti cateva minute pe site-ul nostru, pentru a va convinge ca, pentru calitatea serv

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    2/29

    si pentru facilitatile pe care vi le oferim, noi suntem alegerea optima !

    Constructii Civile si Industriale - are ca principal domeniu de activitate firma zoti construct srl .

    A fost infiintata in septembrie 2008 si are sediul in tulcea, Romania..

    Elementul primordial ce ne deosebeste de concurenta acerba este flexibilitatea domeniului de activitate bazat pe casuperioara a fortei de munca si pe cultul lucrului bine facut pe tot parcursul executiei lucrarilor in domeniul construc

    Adcons Impex 96 SRL intelege ca succesul inseamna: promptitudine, seriozitate si calitate,de aceea va ofera servicmai inalte standarde.

    De-a lungul perioadei noastre de activitate am avut ocazia sa colaboram cu o varietate de clienti din punct de vedereimportantei acestora pe plan local sau national, dar si al domeniului de activitate:

    S.C. ACM4 S.A.S.C. BOG"ART S.R.L.S.C. HGA Servimpex S.R.L.S.C. BADUC S.A.S.C. ACMS S.A.S.C. COMNORD S.A.Directia de Protectie a Copilului sector 3Asociatii de Proprietari

    Preturile sunt raportate la suprafata desfasurata a cladirii. Suprafata desfasurata reprezinta suma suprafetelor nifara a scadea suprafetele acoperite de zidurile de inchidere si cele despartitoare.

    Preturile sunt calculate pentru inaltimea etajului h = 2,50 ml si sunt orientative,neangajante si nu contin t.v.a.; pretuva calcula in functie de documentatia de executie prin intocmirea devizului de lucrari.Pentru mai multe informatii apelati numarul de telefon 0722.201.397

    Firma Adcons impex 96 doreste sa participe la programul national de reabilitare termica a cladirilor prin executiatermosistemului.

    Acesta fiind un site de lucrari de constructii civile, trebuie sa contina si date tehnice din domeniul constructii civilcontinuare vom enumera unele dintre acestea:

    Greutatea specifica a otelului-beton in functie de diametru

    3,0 mm = 0,057 kg/ml ; 4,0 mm = 0,100 kg/ml ; 5,6 mm = 0,193 kg/ml ; 6,0 mm = 0,222 kg/ml ; 7,0 mm =kg/ml ; 7,1 mm = 0,310 kg/ml ; 8,0 mm = 0,395 kg/ml ; 9,0 mm = 0,499 kg/ml ; 10,0 mm = 0,617 kg/ml ; = 0,888 kg/ml ; 14,0 mm = 1,210 kg/ml ; 16,0 mm = 1,580 kg/ml ; 18,0 mm = 1,990 kg/ml ; 20,0 mm = 2,47kg/ml ; 22,0 mm = 2,980 kg/ml ; 25,0 mm = 3,850 kg/ml ; 28,0 mm = 4,840 kg/ml ; 32,0 mm = 6,310 kg/mlmm = 7,990 kg/ml ; 40,0 mm = 9,870 kg/ml .

    Aria laterala specifica a otelului-beton in functie de diametru:

    3,0 mm = 0,01884 mp/ml ; 4,0 mm = 0,02512 mp/ml ; 5,6 mm = 0,03517 mp/ml ; 6,0 mm = 0,03768 mp/mmm = 0,04396 mp/ml ; 7,1 mm = 0,04459 mp/ml ; 8,0 mm = 0,05024 mp/ml ; 9,0 mm = 0,05652 mp/ml ; 1= 0,06280 mp/ml ; 12,0 mm = 0,07536 mp/ml ; 14,0 mm = 0,08792 mp/ml ; 16,0 mm = 0,10048 mp/ml ; 180,11304 mp/ml ; 20,0 mm = 0,12560 mp/ml ; 22,0 mm = 0,13816 mp/ml ; 25,0 mm = 0,15700 mp/ml ; 28,00,17584 mp/ml ; 32,0 mm = 0,20096 mp/ml ; 36,0 mm = 0,22608 mp/ml ; 40,0 mm = 0,25120 mp/ml .

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    3/29

    Aria laterala a otelului beton este necesara pentru determinarea suprafetei de metal acoperita cu grund antiruginpentru determinarea suprafetei de otel beton de pe care s-a indepartat rugina prin frecare cu peria de sarma(in cazulconstructiilor aflate in conservare).

    Alt material foarte important folosit la lucrarile de constructii civile si industriale este betonul.

    Dupa greutatea specifica aparenta se disting urmatoarele categorii de betoane:

    betoane foarte grele, cu greutatea specifica aparenta peste 2500 kg/mc; betoane grele, cu greutatea specifica aparecuprinsa intre 2201 - 2500 kg/mc; betoane mijlocii, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 1701 - 2200 kg/mcusoare, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 1001 - 1700 kg/mc; betoane foarte usoare, cu greutatea specifaparenta sub 1000 kg/mc.

    Greutati specifice ale diferitelor materiale folosite in constructii:

    alicarie de caramida = 1400 kg/mc; balast = 1700 kg/mc; beton asfaltic = 2250 kg/mc; beton celularautoclavizat(BCA) = 1100 kg/mc; bolovani de rau = 1600 kg/mc; brazde de iarba = 700 kg/10 mp; mortar pro2100 kg/mc; nisip natural = 1600 kg/mc; nisip imbibat cu apa = 1800 kg/mc; pamant afanat uscat = 1300 kg/mc; m

    uscat = 1400 kg/mc; moloz umed = 1700 kg/mc; piatra calcaroasa = 1350 kg/mc; piatra sparta din bolovani de ra1450 kg/mc; piatra in blocuri mari = 1700 kg/mc; gris de piatra = 1200 kg/mc; placi de faianta = 1260 kg/100 mp= 1600 kg/mc; coame mari pentru tigla = 2900 kg/1000 bucati; coame mici pentru tigla = 1900 kg/1000 bucati; dalbazalut artificial = 1900 kg/mc; dale de beton = 2200 kg/mc; lemn ecarisat si rotund,de rasinoase,uscat = 500 kg/mcecarisat si rotund,de foioase,uscat = 800 kg/mc; moloane = 2300 kg/mc; olane de presa,pentru acoperis = 2300 kgbucati; pavele,calupuri de piatra = 1800 kg/mc; parchet de 22 mm grosime = 180 kg/10 mp; parchet de 17 mm gr140 kg/10 mp; pasla pentru constructii = 150 kg/mc; caramida plina,format 240x115x63 = 3000 kg/1000 bucati; pmarmura = 2800 kg/mc; caramida cu goluri verticale,240x115x63 = 2200 kg/1000 bucati; piatra de talie = 2500 kgcaramida cu goluri verticale,format 240x115x88 = 3100 kg/1000 bucati; calupuri de lemn = 900 kg/1000 bucati; cacu goluri verticale,format 290x140x63 = 3500 kg/1000 bucati; carton asfaltic blanc = 100 kg/100 mp; caramida cu gverticale,format 290x140x88 = 4500 kg/1000 bucati; cahle de teracota = 4000 kg/1000 bucati; placi de piatra,pentru= 2300 kg/mc; placi de pluta expandata = 100kg/10 mp; prefabricate din beton vibrat = 2400 kg/mc; prefabricate darmat vibrat = 2600 kg/mc; rumegus de lemn = 180 kg/mc; tigle profilate,trase = 2400 kg/1000 bucati; tigle solzikg/1000 bucati; var pasta = 1400 kg/mc; zapada afanata = 100 kg/mc; zapada batatorita = 500 kg/mc.

    RETETA PREPARARE BETON

    Preparare beton la betoniera

    Clase de betoane

    Pentru constructia unei case se pot folosi betoane preparate local la betoniera, din balast ("balastru" sau sorturi) + ciapa.Avantajele prepararii de beton la betoniera :-costuri mai mici cu circa 25-40% pentru betonul preparat la betoniera fata de betonul din statia de betoane-posibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde suntnecesare cantitati mici in decursul unei zile.-controlul direct asupra clasei de beton preparat... adica iti faci singur betonul, cat vrei si de care vrei...Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de capacitatea redusa a betSe prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la mare departare fata de o statie de betoane, mai atunci cand caile de acces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot acces si chiar daca ar avea acces, datorita distantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul .Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara este de sute de metri atunci problema este simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane .Pentru o casa Parter, sau P+1, se foloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri.

    La constructia unei case se folosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza:-B75 echivalent C4/5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti pentru constructii us-B100 echivalent C6/7,5 sau Bc 7,5 (la fundatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare... fiind cel mai folosit beton)-B150 echivalent C8/10 sau Bc 10 (fundatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    4/29

    decat B100, desi in cele mai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se fac trotuare si pardoseli din B150, desi B10mai mult decat suficient... restul fiind de fapt risipa de ciment.)-B200 echivalent C12/15 sau Bc 15 (structura de rezistenta: stalpi,centuri,buiandrugi...)-B250 echivalent C16/20 sau Bc20 (structura de rezistenta: grinzi, plansee, elemente puternic solicitate)-B300 echivalent C18/22,5 sau Bc 22,5 (acesta din urma mai rar folosit, de regula la realizarea platformelor betonate permite accesul auto de tonaj mare).

    La prepararea betonului intra ciment,apa si balastul sau sorturile.Daca am avea o betoniera asa de mare ar fi simplu, pentru ca le-am introduce pe toate in betoniera si am apasa pe bdupa 10-15 minute de invartit, am obtine un metru cub de beton proaspat. Dar betoniera fiind de numai 130 litri, probcare apare este de a imparti reteta de mai sus in parti egale, pentru a prepara mai multe sarje , la capacitatea betonMai mult decat atat, impartirea trebuie sa fie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sde facut,la indemana muncitorilor pe santier, care de multe ori sunt necalificati si nu au nici timp si nici putere de a jodensitatile si calculele.

    Pentru aceasta trebuie cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar reteta trebuie data in lopeti sa

    -1 metru cub = 1000 litri , deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip, pietris) cu o gde 10 litri din comert.-1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular.-1 lopata medie = 3.33 litri-1 roaba medie = 24 lopeti-1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri)

    -1 betoniera de 130 litri = maxim 16 lopeti de material granular + maxim 6 lopeti de ciment + 1 galeata 10 litri.

    NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica capacitatea utila estmai micaDe exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se galeata de apa,adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili.

    Apoi, mai trebuie cunoscute cateva densitati ale materialelor utilizate si care intra in reteta betonului:-ciment = 1280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg de ciment)-balast 0-31 mm = 1700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg de balast)-nisip 0-3 mm = 1300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg de nisip)-pietrisuri sortate 7-16 mm = 1550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15,5 kg de piet-pietrisuri sortate 16-31 mm = 1650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16,50 kg de p-betonul proaspat preparat va avea intre 2300 - 2400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton proaspat = 23

    -1 lopata cu balast = 5.66 kg balast-1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip-1 lopata pietris = 4.80 kg pietris-1 lopata cu ciment = 4.25 kg cimentValori medii; este posibil sa difere +/-10% in functie de umiditatea materialelor granulare.

    In continuare voi prezenta cateva retete de preparare a betonului calculate pe baza retetelor normelor de preparare abetonului din indicatoarele de norme de deviz catalogul CZ.

    PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALAST

    conform normei CZ0103B1 din indicatoarele de norme de deviz

    Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75 :-ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc)-BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/mc = 2048.33 kg = 362 lopeti-NISIP 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192.40 kg = 45 lopetiTotal = 2240.73 kg agregate.-apa 170 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregate : 0,98 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    5/29

    PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALAST

    conform normei CZ0104B1 din indicatoarele de norme de deviz

    Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100 :-ciment = 203 kg/mc (ADICA : 48 lopeti de ciment/mc)-agregate: balast 1.20 mc x 1700 kg/mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192,40 kg. Total balast + nisip =

    kg = 395 lopeti balast.De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suficienta parte fina, fara a mai fi nevoie de adaos de nisipincat se aduna cantitatile si se va folosi numai balast 2232,4 kg.-apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.)Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa .In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

    PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10)

    conform normei CZ0105D1 din indicatoarele de norme de deviz

    Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150 :-ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc)-PIETRIS 0,64 mc x 1600 kg/mc = 1024 kg = 213 lopeti-NISIP 0.75 mc x 1300 kg/mc = 975,00 kg = 226 lopetiTotal = 1999 kg agregate.-apa 190 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 7,16 kg agregate : 0,68 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

    PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15)

    conform normei CZ0106F1 din indicatoarele de norme de deviz

    Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B200 :-ciment = 320 kg/mc (75,5 lopeti de ciment/mc)-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc); 0,63 mc x 1600 kg/mc = 1009.6 kg = lopeti-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/mc = 962,00 kg = 223 lopetiTotal = 1971 kg agregate.-apa 190 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 6,15 kg agregate : 0,59 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

    PREPARARE BETON B250 (C16/20)

    conform normei CZ0107F1 din indicatoarele de norme de deviz

    Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250 :-ciment = 355 kg/mc (83,5 lopeti de ciment/mc)-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.273 mc + 0.344 mc = 0.617 mc); 0,617 mc x 1600 kg/mc = 987.2 kg = lopeti-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc); 0.727 mc x 1300 kg/mc = 945,1 kg = 219 lopeTotal = 1932.3 kg agregate.-apa 190 litri/mc

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    6/29

    Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,44 kg agregate : 0,53 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

    PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5)

    conform normei CZ0108H1 din indicatoarele de norme de deviz

    Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B300 :-ciment = 376 kg/mc (88,5 lopeti de ciment/mc)-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.385 mc = 0.662 mc); 0,662 mc x 1600 kg/mc = 1059.2 kg =lopeti-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc); 0.637 mc x 1300 kg/mc = 828,10 kg = 192 lopTotal = 1887.30 kg agregate.-apa 200 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,01 kg agregate : 0,53 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

    Actele de autoritate publica necesare potrivit legislatiei in vigoare prealabile demararii construLegislatia care sta la baza emiterii acestor acte administrative este:

    LEGEA nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficia

    259/24.10.1996; ORDINUL MLPAT 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor p

    de Legea 50/1991; Administratia publica locala a Consiliului Judetean, Consiliu Municipal, Consiliu Orasenesc si/sau Consiliu Comunal.

    Actele de autoritate publica necesare investitorilor prealabile nceperii sau demolarii constructiilor sunt: CERTIFICATUL DE URBANISM sAUTORIZATIA DE CONSTRUIRE

    Notiuni cu care se opereaza, definitii:

    Imobil - parcela de teren cu sau fara constructii Procent de ocupare a terenului (POT) - Raportul dintre suprafata ocupata la sol de cladiri si

    terenului considerat x 100; Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - Raportul dintre suma suprafetelor desfasurate ale tuturor cladirilor si s

    terenului considerat.

    COMPETENTELE DE ELIBERARE A CERTFICATELOR DE URBANISM (CU) SI A AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE (AC)

    Consiliul judetean pentru constructii ce se aproba de Guvern ( investitii din fonduri bugetare de stat care depasesc o anumita valoare ), pent

    publice, lacasuri de cult, constructii pentru industrie, activitati de comert, prestari servicii, social-culturale, speciale, si lucrari de orice fel ce

    n afara localitatilor cu exceptia anexelor agricole situate n extravilan. Consiliul local municipal/orasenesc pentru constructii de orice fel dcu exceptia celor care se aproba de Guvern. Consiliul local comunal, pentru constructii, locuinte si anexe gospodaresti ale acestora, precum

    anexele exploatarilor agricole situate n extravilan.

    TEMEIUL LEGAL N BAZA CARUIA SE ELIBEREAZA ACTELE DE AUTORITATE PUBLICA - CU si AC

    Documentatii de urbanism si amenajarii teritoriului aprobate, Date din documentatii existente sau pe baza practicii urbanistice cu avizul com

    urbanism si amenajarea teritoriului a autoritatii administratiei publice n cauza.

    1. CERTIFICATUL DE URBANISM - (CU)

    DEFINITIE: CU este actul administrativ emis de autoritatile administratiei publice locale prin care se fac cunoscute solicitantului elementele c

    caracterizeaza regimul juridic, economic si tehnic al unui imobil stabilite prin evidentele existente si documentatiile de urbanism si amenajar

    teritoriului existente aprobate. Prin CU se evidentiaza potentialul unui imobil, respectiv gradul de constructibilitate al acestuia, n conformitprevederile documentatiilor de urbanism si amenajarii aprobate.

    SOLICITANTI Orice persoana fizica sau juridica;autoritatea publica emitenta, n caz ca este consiliul judetean va transmite un exemplar aconsiliului local pe raza caruia se afla amplasamentul n cauza.

    ACTE DEPUSE DE SOLICITANTI

    O cerere tip care se obtine de la Administratia publica n cauza n functie de competentele de autorizare Dovada titlului de proprietate asuterenului n caz ca terenul este n extravilan avizul primariei pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie, certificatul de calitate al sode Oficiul de Studii Pedologice si Agrozootehnice si acordul de principiu al Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului

    n caz ca unitatea administrativ-teritoriala pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie nu are planul de amenajarea teritoriului si plan

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    7/29

    urbanistice generale ale localitatilor aprobate, administratia publica emitenta va solicita o documentatie tehnica minimala din care sa rezulte

    ncadrarea n zona a obiectivului, situat nainte si dupa construirea noului obiectiv at t din pun ct de vedere tehnic c t si economic. TaxCU se calculeaza de catre referentul de specialitate din cadrul compartimentului de urbanism sau amenajarea teritoriului din cadrul administ

    publice competente (consiliu judetean, municipal, orasenesc sau comunal) n functie de suprafata de teren care se propune a fi afectata deconstructie. Pentru acelasi imobil se pot elibera certificate de urbanism mai multor solicitanti.

    DURATA DE ELIBERARE A ACTELOR DE AUTORITATE PUBLICA (CU si AC)

    P na la 30 zile. VALABILITATE ntre 3 - 24 luni stabilita de emitent. PRELUNGIREAVALABILITATII Cu max. 24 luni, stabilita de emitcerere, cu plata a 50% din taxa initiala.

    PRECIZARI PRIVIND CONTINUTUL CURegimul Juridic al Imobilelor - situarea n intravilan sau n extravilan, - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutiile ce greveaza acestuia, - extras din documentatiile de urbanism si de amenajarea teritoriului, din regulamentul aprobat, care instituie un regim special asu

    imobilului (zone protejate, interdictii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public). Regimul Economic al Imobilelo

    folosinta actuala - destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate. Regimul Tehnic al Imobilelor - pro

    ocupare a terenului (POT), - coeficientul de utilizare al terenului (CUT), - dimensiunile si suprafetele parcelelor, - echiparea cu utilitati, - circ

    accesele si parcajele, - regimul de aliniere, naltimea constructiilor, caracteristice volumetrice, - sistemul constructiv, principalele materialeconstructie, - finisajele, daca acestea sunt impuse prin regulamente de urbanism, - lucrari conexe de interes public daca acestea sunt neces

    functionarii obiectivului. Prin CU se specifica avizele, acordurile si studiile care vor nsoti proiectul de autorizare a constructiilor (PAC), si cade la un tip la altul. Astfel: - daca administratia publica nu are studiile de urbanism si de amenajarea teritoriului aprobate poate solicita stud

    urbanistice zonale sau de detaliu pentru clarificarea n special a problemelor de cooperari, de rezolvare a utilitatilor si de ncadrare n zo cazul n care obiectivele propuse se ncadreaza pe terenuri cu destinatie agricola, n afara intravilanului localitatilor, se vor obtine: certifcalitate al solului emis de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) pentru suprafata ce se va scoate cu plata din circuitul agricol si

    definitiv al OCOT, cu dovada platii catre stat a taxei de scoatere din circuitul agricol. - Pentru racordare la utilitati se solicita avize de la toti

    administratorii acestora. - n cazul amplasarii unor obiective n zona drumurilor se vor obtine acorduri prealabile si autorizatii pentru fiecan parte de la organul care administreaza drumul respectiv. - n cazul amplasarii unor obiective n zona caii ferate se va obtine avizul Re

    Cai Ferate. - n cazul n care obiectivul propus are un susceptibil caracter poluant se solicita aviz de la Apele Rom ne, Inspectoratul de PSanitara si Medicina Preventiva si Agentia pentru Protectia si Supravegherea Mediului. - De la un anumit grad de complexitate al investitiei s

    verificarea performantelor constructiilor din anumite puncte de vedere prin intermediul verificatorilor atestati. Sunt exceptate cladirile pentru

    cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate n rural, precum si constructiile provizorii. - Interventiile la constructiile exisinclusiv reparatiile se fac pe baza unei expertize tehnice pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial. - Statul Major de Aparare Civila p

    investitii altele dec t locuinte ce depasesc suprafata totala desfasurata de 150 mp, iar la locuinte pentru constructiile cu mai mult de 2 aparMinisterul Apararii Nationale prin Statul Major General, Ministerul de Interne si Serviciul Rom n de Informatii pentru obiective ce urmeaza sexecutate la o distanta mai mica de 2400 m fata de limita obiectivelor speciale din extravilan, si pe parcele limitrofe acestora n intravilan. AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE (AC), DE DESFIINTARE (AD) DEFINITIE AC este actul administrativ prin care se permite executia de lucrari d

    constructie pe care solicitantul le precizeaza n cererea sa. AD este actul administrativ prin care se permite desfiintarea unor constructii la csolicitantului. SOLICITANTI Orice persoana fizica sau juridica, detinatoare a unui titlu care le confera dreptul de construire/desfiintare. Solici

    fi directa sau prin mputerniciti. ACTE DEPUSE DE SOLICITANTI O cerere tip ce se obtine de la Administratia publica n cauza n functie d competentele de autorizare, Dovada titlului de proprietate asupra terenului, Certificatul de urbanism (CU), Dovada achitarii taxei de autoriza

    Proiectul pentru Autorizatia de Construire (PAC) care va obtine urmatoarele piese: Piese scrise: - Lista si semnaturile proiectantilor, - Memo

    pentru fiecare specialitate n parte, - Aviz geotehnic (la constructiile cu un grad mare de complexitate sau cu conditii de fundare dificile), -

    impuse prin CU, ca de exemplu: aviz plan urbanistic zonal sau de detaliu, rezultatul expertizelor solicitate, si n principal avizele furnizorilocare asigura functionarea constructiei, respectiv: alimentare cu apa, energie electrica, termica, gaze, telecomunicatii, canalizare, cai de circuReferiri privind verificarea proiectului conform reglementarilor n vigoare, d in punct de vedere al exigentelor de performanta a constructiilorezistenta si siguranta n exploatare, siguranta la foc, protectie mediului etc. - Avize specifice amplasarii constructiei, dupa caz de la ComisNationala a Monumentelor Ansamblurilor si Siturilor Istorice, M.Ap.N, Ministerul Mediului, Directie Generala de Urbanism si Amenajarea Terit

    Ministerul Comertului si Turismului etc. - Avize de ocupare temporara sau definitiva a unor terenuri din domeniul public sau privat al statulu

    alei de acces, executia racordurilor si bransamentelor la lucrari edilitare etc. Piese desenate: - ncadrarea n teritoriu (sc.1: 10.000, 1:>51:>2000, 1:>1000) - Planul de situatie al imobilelor (sc. 1:2000, 1:>1000, 1:>500, 1:>100) care va preciza: identificarea parcelei n cauzamplasarea constructiilor ce se mentin, se desfiinteaza sau se vor construi, cotele constructiilor si distantele dintre ele si vecinatati, denumir

    destinatia fiecarei cladiri sau corp de cladire, sistematizarea pe verticala a terenului, alei accese n incinta si constructii, scurgerea apelor pplantatii, retele de echipare publice sau proprii, n special alimentare cu apa si canalizare. Pe plansa se vor indica n mod distinct elementexistente si cele propuse prin interventie. - Planul fundatiilor, din care sa rezulte modul de respectare a conditiilor din avizul geotehnic, - Pla

    tuturor nivelelor cu precizarea utilitatii tuturor ncaperilor, suprafata acestora, cotele, cotele de nivel, elementele structurii de rezistenta, cofum, ghenele de ventilatie, coloanele de instalatii. - Sectiuni caracteristice cu indicarea cotelor de nivel, naltimea acoperisului si pantele, mracordare la cladirile nvecinate ( n caz de a lipire la cladirile existente), - Planul nvelitorii, cotele pe cele trei dimensiuni si pantele, acopcladirilor nvecinate si modul de racordare la acestea ( n caz de alipire la cladiri existente), - Toate fatadele, care sa cuprinda si cladirile

    (daca este cazul), indicarea materialelor de constructie aparente si a culorilor, ca si nivelul terenului si panta strazii. - Desfasurarea la stradaexista constructii n imediata vecinatate, - Proiectul de organizare a executarii lucrarilor (POE), care sa cuprinda toate lucrarile necesare pe

    n afara lui, inclusiv spatiile ocupate temporar. POE va cuprinde toate avizele si lucrarile provizorii necesare asigurarii tehnologiei de executpoate autoriza si separat, nainte sau dupa demararea lucrarilor de baza. Piesele desenate mai sus mentionate se vor prezenta la o scaraconvenabila. Nota: > Prin CU pot fi solicitate si alte piese scrise si desenate n functie de complexitatea obiectivului ce se autorizeaza. n tpiesele desenate se vor indica n mod distinct elementele existente care se mentin, cele care se desfiinteaza si cele care se adauga. Planse

    n dreapta jos un cartus cu numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul autorizatiei, semnaturile sefului de proiect si ale colaboelaboratorului, titlul, nr. plansei si data.

    PROIECTUL PENTRU AUTORIZATIA DE DESFIINTARE (PAD) va contine urmatoarele piese: Piese scrise: - memoriu asupra constructie

    desfiintata (scurt istoric, mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale care au fost care au fost prelevate, fotografii ale tuturor fatade

    detaliu, fotografii de perspectiva), - avize, conform reglementarilor n vigoare si cf. CU, - indicarea locului unde se depun deseurile rezultatdesfiintarea constructiei sau a constructiilor. Piese desenate: - ncadrarea n teritoriu (sc. 1:10.000, 1: 5000, 1:2000, 1:>1000) - planul dal imobilelor, care trebuie sa precizeze: parcela cadastrala pentru care a fost eliberat CU, amplasarea tuturor constructiilor care se mentin sa

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    8/29

    desfiinteaza, modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor, sistematizarea verticala a terenului rezultat, modul de scurger

    pluviale.

    Titlul:

    Lege privind cadastrul si publicitatea imobiliaraContinut:

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Titlul I - Regimul general al cadastrului

    CAPITOLUL I - Dispozitii generale

    Art. 1.Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistra

    reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent d

    destinatia lor si de proprietar.

    Entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul. Prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de tere

    fara constructii.

    Art. 2.Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul intregii tari.

    Prin sistemul de cadastru general se realizeaza:

    a) identificarea, inregistrarea si descrierea, in documentele cadastrale, a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor masurarea

    reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice

    b) asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;

    c) identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii pub

    opozabilitatii drepturilor acestora fata de terti

    d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.

    Art. 3.La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca institutie publica cu persona

    juridica in subordinea Guvernului.

    In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza oficii de cadastru, geodezie si cartografie care vor functiona ca institutii publice cu

    personalitate juridica in subordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.In subordinea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie se infiinteaza Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Ca

    institutie publica cu personalitate juridica.

    Organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a unitatilor din subordinea sa si a Institutului de Geodezi

    Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru se aproba de catre Guvern in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

    Art. 4.Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate in domeniile: agric

    forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismulul, zonelor protejate natur

    construite, celor cu risc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele.

    Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu resp

    normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind supraf

    categoria de folosinta si proprietarul.

    Titularii cadastrelor prevazute la alin. 1 executa, in functie de domenbul specific de activitate, lucrari geodezice, topografice, fotogrammetric

    cartografice si altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Mini

    Interne si Serviciului Roman de Informatii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie datepentru alcatuirea si actualizarea cadastrului.

    CAPITOLUL II - Organizarea activitatii de cadastru

    Art. 5.Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie are urmatoarele atributii principale:

    a) organizeaza, conduce, indruma si controleaza executarea lucrarilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru si cart

    nivelul intregii tari;

    b) elaboreaza norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate conform progreselor stiintifice si tehnice in domeniul cada

    c) autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrari tehnice de cadastru;

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    9/29

    d) organizeaza fondul national de geodezie si cartografie, precum si banca de date a sistemului unitar de cadastru;

    e) asigura, in conditiile legii, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de

    retelei geodezice nationale;

    f) avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor documente cartografice necesare uzului public;

    g) pune la dispozitia autoritatilor publice si a altor institutii interesate, in conditiile legii, situatii statistice de sinteza privind terenurile si cons

    h) indeplineste sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale in domeniul sau de activitate.

    Art. 6.Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizeaza, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, atributiile prevazute la art. 5 lit

    din prezenta lege.

    Receptia lucrarilor tehnice de cadastru, executate de persoanele fizice si juridice autorizate in conditiile art. 5 lit. c), se realizeaza de catre o

    judetene de cadastru, geodezie si cartografie.

    In cadrul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului.

    Art. 7.Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii executa, cu mijloace proprii, lucrari de cadastru, geodez

    gravimetrice, topografice, fotogrammetrice si cartografice necesare apararii tarii si pastrarii ordinii publice, precum si altor nevoi proprii, con

    normelor tehnice ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

    Art. 8.Datele geodezice si cartografice interesand apararea tarii si ordinea publica se pastreaza, dupa caz, de catre Ministerul Apararii Nationale, M

    Interne si Serviciul Roman de Informatii.

    Art. 9.Finantarea activitatii Oficiului National de Cadastru Geodezie si Cartografie, a institutiilor din subordinea sa si a cadastrelor de specialitate al

    ministerelor si altor institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de specialitate ale regiilor autonome, so

    comerciale si altor persoane juridice se realizeaza prin mijloace financiare proprii.

    CAPITOLUL lll - Realizarea, intretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru

    Art. 10.Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor t

    pe destinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor.

    In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele neces

    stabilirii valorii economice a bunurilor imobile.

    Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobilia

    Art. 11.

    La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comuna, oras si municipiu - lucrarile tehnice de cadastru constau in:a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unitatii administrativ-

    teritoriale respective;

    b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor, potrivit legii;

    c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, in lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; m

    tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, specificandu-se destinatia, categoria de folosinta si propriet

    dupa caz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate in intravila

    extravilan, se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor, incadrarea acestora

    cadrul localitatii, respectiv pe clase de calitate;

    d) inregistrarea litigiilor de hotare, in cazul neintelegerilor intre proprietarii si/sau posesorii invecinati;

    e) masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale.

    Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor se vor fa

    potrivit legii, de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local,

    oficiului judetean de cadastru, geodezie si cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.

    Art. 12.Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor intocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:a) registrul cadastral al parcelelor;

    b) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;

    c) registrul cadastral al proprietarilor;

    d) registrul corpurilor de proprietate;

    e) fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;

    f) planul cadastral.

    Detinatorii de bunuri imobile sunt obligati sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru, sa admita, in conditiile le

    amplasarea, pe sol sau pe constructii, a semnelor si semnalelor geodezice si sa asigure zonele de protectie a acestora.

    Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a date

    efect juridic echivalent.

    Primarii localitatilor au obligatia sa asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare contra cost, sprijin in angajarea sezoniera a person

    auxiliar pentru efectuarea masuratorilor pe teren si

    sa instiinteze, prin afisare sau prin alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de bunuri imobile sa permita accesul specialistilor pentru exec

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    10/29

    lucrarilor de cadastru sau, dupa caz, sa se prezinte personal sau prin mandatari pentru a da lamuriri privitoare la identificarea si marcarea li

    proprietatilor. Daca proprietarii sau mandatarii acestora nu se prezinta, marcarea si identificarea limitelor se pot face si in lipsa acestora.

    Dupa finalizarea lucrarilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, datele obtinute se prelucreaza, se inregistreaza in docum

    tehnice ale cadastrului si se introduc in baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecarei parcele se aduc la cunostinta proprietarilor.

    Contestatiile cu privire la exactitatea datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari in scris, in termen de 60 de zile de la comunicare, o

    judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Cei nemultumiti de modul de solutionare a contestatiilor de catre oficiul judetean de cadastru,

    si cartografie pot face plangere la instanta judecatoreasca competenta, conform legii.

    Art. 13.Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitatilor

    administrativ-teritoriale - comune, orase si municipii - si se pastreaza la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.

    Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completarii sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliara. O copie a ac

    pastreaza la biroul de carte funciara.

    Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanta cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, prec

    intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ

    confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.

    Studiile pedologice necesare elaborarii partii economice a cadastrului de specialitate se actualizeaza cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agr

    cu o periodicitate de 4 ani. Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrari de imbunatatiri funciare sau au avut loc procese de degradare o

    poluare a solului, actualizarea se poate face ori de cate ori este cazul.

    Actualizarea cadastrelor de specialitate prevazute in prezenta lege se face conform specificului fiecarui domeniu in parte.

    Art. 14.In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza valoarea economica a bunurilor imobile, potrivit legii.

    Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene din subordinea sa, precum si titularii cadastrelor de specialitate au o

    a furniza organelor Ministerului Finantelor evidentele necesare impunerii contribuabililor.

    Art. 15.Completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale necesare intocmirii si tinerii la zi a planurilor cad

    hartilor topografice se realizeaza de catre unitati specializate, sub coordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

    Art. 16.In lucrarile de cadastru general terenurile se impart din punct de vedere al destinatiei si al categoriei de folosinta, conform prevederilor lega

    Art. 17.Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este imputernicit sa execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrari tehnice privind

    comasarile, parcelarile, schimburile de tere-

    nuri si rectificarile de hotar dintre unitatile administrativ-teritoriale, altele decat cele stabilite in competenta oficiilor de cadastru agricol si or

    teritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.

    Operarea acestora in planurile si registrele cadastrale se realizeaza de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.

    Art. 18.Unitatile de specialitate sau, dupa caz, agentii economici care detin sau executa, pentru nevoile proprii, planuri topografice utilizabile si la lu

    cadastru general sunt obligate sa puna la dispozitie gratuit oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie copiile de pe acestea sau, d

    planurile originale pe termen determinat.

    Art. 19.Modul de avizare si de receptie a lucrarilor de cadastru general se stabileste de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

    Titlul ll - Publicitatea imobiliara

    CAPITOLUL l - Evidenta cadastral-juridica

    Art. 20.Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelo

    referitoare la imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor, pentru imobilele situate

    teritoriala de activitate a acestora.

    Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate ce se inscri

    funciara.

    Mai multe corpuri de proprietati, de pe teritoriul aceleiasi localitati, apartinand unui proprietar, formeaza partida sa cadastrala ce se inscrie i

    carte funciara.

    Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc, impreuna, registrul cadastral de publicitate

    al acestui teritoriu, ce se tine de catre biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza teritoriala de activitate este situat bunul respect

    Acest registru se intregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicand numaru

    al parcelelor si numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si cu o mapa in care se vor p

    cererile de inscriere, impreuna cu un exemplar al inscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse inscrierii.

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    11/29

    Art. 21.Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul, precum si din trei parti:

    A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:

    a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil;

    b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile;

    c) amplasamentul si vecinatatile;

    d) valoarea impozabila.

    B. Partea a II-a, referitoare la inscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:

    a) numele proprietarului;

    b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;

    c) stramutarile proprietatii;

    d) servitutile constituite in folosul imobilului;

    e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate;

    f) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau a ll-a a cartii funciare, cu privire la inscrierile facute.

    C. Partea a III-a, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va cuprinde:

    a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si loc

    cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;

    b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;

    c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;

    d) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.

    Datele din cartea funciara pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de pre

    automata a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu inscrisurile in baza carora au fost redate.

    Art. 22.Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit o

    transmis in mod valabil.

    Radierea inscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face in temeiul actului care exprima consimtamantul titularului stingerea lor, cu exceptia drepturilor care se sting la implinirea termenului mentionat in inscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin

    titularului lor.

    Hotararea judecatoreasca, definitiva si irevocabila, sau, in cazuri anume prevazute de lege, decizia autoritatii administrative va inlocui actul

    alin. 1 si 2.

    Art. 23.Modificarea continutului unui drept ce greveaza un drept real imobiliar se inscrie, daca legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pent

    dobandirea si stingerea drepturilor reale.

    Art. 24.Inscrierea unui drept se poate efectua numai:

    a) impotriva aceluia care, la inregistrarea cererii sale, era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;

    b) impotriva aceluia care, inainte de a fi inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.

    Art. 25.Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscrierile nu s-au facut, cel din urma indrep

    putea cere inscrierea dobandirilor suc-

    cesive o data cu aceea a dreptului sau, dovedind prin inscrisuri originale intreg sirul actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.

    Art. 26.Tnscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea face si dupa ce dreptul mostenitorului a fost inscris, in masura in care se dovede

    mostenitorul este tinut de aceste obligatii.

    Art. 27.Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii.

    Ordinea inregistrarii cererii va determina rangul inscrierii.

    Art. 28.Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara inscrierea in cartea funciara cand provin din succesiune, ac

    vanzare silita si uzucapiune. Aceste drepturi se vor inscrie, in prealabil, daca titularul intelege sa dispuna de ele.In aceleasi conditii sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobandite de stat si de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sa

    hotarari judecatoresti.

    Art. 29.Cel care a transmis sau a constituit, in folosul altuia, un drept real asupra unui imobil, este obligat sa predea inscrisul translativ sau constitu

    dreptului, pentru inscrierea in cartea funciara, daca acest inscris este in posesia sa si este singurul exemplar doveditor, afara de cazul in car

    procedat, din oficiu, la inscriere.

    In cazul in care cel obligat refuza predarea inscrisului, se va cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea.

    Art. 30.Dobanditorul anterior poate cere instantei judecatoresti sa acorde inscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata la cererea unui

    a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinta la data incheierii actului.

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    12/29

    Art. 31.Inscrierea provizorie in cartea funciara se face in cazul dobandirii unor drepturi afectate de o conditie suspensiva sau daca hotararea judecat

    care se intemeiaza nu este de-

    finitiva si irevocabila.

    Art. 32.Inscrierea provizorie devine opozabila tertilor cu rangul determinat de cererea de inscriere, sub conditie si in masura justificarii ei.

    Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea u

    provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea acesteia.

    Art. 33.Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul

    fost dobandit sau constituit cu buna-credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul.

    Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.

    Art. 34.Cuprinsul cartilor funciare se considera exact, in folosul acelei persoane care a dobandit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, daca i

    momentul dobandirii dreptului n-a fost inscrisa in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca nu a cunoscut, pe

    aceasta inexactitate.

    Art. 35.In cazul in care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii, cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.

    Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in ca

    funciara.

    Art. 36.Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara, daca printr- o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocab

    constatat ca:

    1. inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil;

    2. dreptul inscris a fost gresit calificat;

    3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;

    4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.

    Art. 37.Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond, va fi imprescriptibila.

    Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni

    termen de 10 ani, socotiti din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea in fon

    prescris mai inainte.

    Art. 38.

    Actiunea in rectificare, intemeiata pe prevederile art. 36 pct. 1-4, isi va produce efectele fata de tertele persoane care si-au inscris vreun dredobandit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros, intemeindu-se pe cuprinsul cartii furiciare.

    Termenul va fi de 3 ani socotiti de la inregistrarea cererii pentru inscrierea dreptului a carui rectificare se cere.

    Art. 39.Hotararea prin care s-a admis rectificarea unei inscrieri nu va fi opozabila persoanelor impotriva carora actiunea nu a fost admisa.

    Daca actiunea in rectificare a fost inscrisa in cartea funciara, hotararea judecatoreasca va fi opozabila si tertelor persoane care au dobandit d

    dupa inscriere.

    Art. 40.Actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor in legatura cu imobilele cuprinse in cartea fun

    putea fi inscrise la cerere, cu efect de informare pentru terte persoane.

    Art. 41.Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca sa fie inscrisa, aratand, in acest din urma caz, suma ce urm

    garanteze prin ipoteca.Daca se savarseste instrainarea sau ipotecarea, dreptul inscris va avea rangul inscrierii intentiei.

    Art. 42.Inscrierea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data inregistrarii cererii.

    Anul, luna si ziua in care inscrierea isi pierde efectul vor fi aratate atat in inscriere, cat si in incheierea care a ordonat-o.

    Art. 43.Orice persoana interesata va putea cerceta cartea funciara si celelalte evidente care alcatuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara, c

    evidentelor care privesc siguranta nationala.

    La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cartile funciare, cu plata taxelor legale.

    Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cartii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.

    Mapa inscrisurilor privind inscrierea atacata va putea fi ceruta de catre instanta judecatoreasca.

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    13/29

    Art. 44.Corpul de proprietati constituit prin inscrierile in cartea funciara se va putea modifica prin alipiri, daca mai multe parcele se unesc intr-un sin

    sau daca se adauga o noua parcela la un corp de proprietate ori se mareste intinderea unei parcele.

    De asemenea, corpul de proprietate se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parcela de un corp sau se micsoreaza intinderea unei pa

    Dezlipirea unei parcele sau a unei parti dintr-o parcela, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face impreuna cu sarcinile care o gre

    Parcela care este grevata cu sarcini nu poate fi alipita la un alt corp de proprietate, ci va forma, in caz de dezlipire, un corp de proprietate se

    Art. 45.In caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcela trece dintr-o carte funciara in alta, sau reinscrieri, daca, dezlipindu-s

    parcela, aceasta se va trece in aceeasi carte funciara ca un corp de proprietate de sine statator sau ca o parcela a unui alt corp de proprieta

    Daca se transcrie o parte din parcela intr-o alta carte funciara, restul se inscrie in vechea carte funciara, cu mentionarea noului numar si a iniar daca toate parcelele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi insc

    Art. 46.In cazul proprietatii imobiliare comune ori in indiviziune vor fi inscrisi in aceeasi carte funciara toti proprietarii. In ceea ce priveste proprietat

    se va indica cota fiecarui coproprietar.

    Art. 47.Daca o constructie face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va intocmi o carte funciara colectiva pentru intreaga constructie

    carte funciara individuala pentru fiecare etaj sau apartament avand proprietari diferiti.

    Imobilul va fi indicat in cartea funciara colectiva cu un numar de parcele nefractionat. In cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartam

    indica cu un numar fractionat, al carui numarator va fi numarul de parcela aratat in cartea funciara colectiva, iar numitorul va fi, dupa caz, n

    etajului sau al apartamentului.

    Inscrierile care privesc intreaga cladire se vor face in ambele carti funciare.

    Art. 48.Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, dupa caz, al unitatii administrativ-teritoriale, se vor inscrie in regipublicitate special al unitatii administrativ-

    teritoriale pe care sunt situate.

    Registrele de publicitate se tin de catre biroul de carte funciara al judecatoriei.

    CAPITOLUL II - Procedura de inscriere in cartea funciara

    Art. 49.Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara al judecatoriei si va fi insotita de inscrisul original sau de copi

    legalizata de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere. Copia legalizata se va pastra in mapa biroului

    funciara.

    In cazul hotararii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este definitiva si irevocabila.

    Cererile de inscriere se vor inregistra de indata in registrul de intrare, cu mentionarea datei si a numarului care rezulta din ordinea cronologidepunerii lor.

    Daca mai multe cereri au fost depuse deodata la acelasi birou de carte funciara, drepturile de ipoteca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar

    drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmand ca prin judecata sa se hotarasca asupra rangului si asupra radierii incheierii nevalabile

    Art. 50.In cazul in care judecatorul de la biroul de carte funciara admite cererea, dispune inscrierea prin incheiere, daca inscrisul indeplineste urmat

    conditii:

    a) cerintele de validitate a actului juridic;

    b) are deplina putere doveditoare;

    c) indica numele partilor;

    d) individualizeaza imobilul cu numarul de parcela;

    e) este insotit de o traducere legalizata, daca nu este intocmita in limba romana.

    Incheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numarului parcelei si a cartii funciare, precum si a partii cartii funcia

    urmeaza a se face inscrierea.

    In cazul in care identificarea cadastrala a parcelei nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite schite de plan vizate de oficiul ju

    cadastru, geodezie si cartografie.

    Art. 51.Daca se constata ca cererea de inscriere in cartea funciara nu intruneste conditiile legale, se va respinge printr-o incheiere motivata. Despre

    respingerea cererii se va face mentiune in registrul de intrare, in dreptul inregistrarii acesteia.

    Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cererilor de radiere.

    Art. 52.Incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit m

    din cartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 20 de zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la

    inregistrarii cererii.

    lncheierea este supusa cailor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciara si se inscrie in cartea funciara.

    in cazul in care se va declara si recurs, cererea de inscriere respectiva se va comunica biroului de carte funciara pentru inscriere.

    Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila se comunica, din oficiu, biroului de carte funciara, de catre instanta care s-a pronuntat ulti

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    14/29

    fondului.

    Art. 53.Inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti ramase definitiva si irevo

    Prevederile art. 52 se vor aplica in mod corespunzator.

    Art. 54.In cazul in care o carte funciara urmeaza a fi intocmita ori completata prin inscrierea unui imobil care nu a fost cuprins in nici o alta carte fu

    precum si in cazul in care o carte funciara a fost distrusa, pierduta ori a devenit nefolosibila, in total sau in parte, din diferite cauze, intocmir

    completarea si reconstituirea, dupa caz, se vor face de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu acordul ce

    interesati, pe baza unei incheieri. In acest scop se vor folosi toate inscrisurile privitoare la imobilele in cauza pentru identificarea parcelelor ssuprafetelor, precum si situatia dreptului de proprietate, schita de plan, constatari la fata locului sau, dupa caz, inregistrarile dupa microfilm

    suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor.

    Incheierea poate fi atacata, dupa caz, in conditiile art. 52 alin. 2.

    Art. 55.Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin incheiere motivata, de catre judecatorul de la biroul de c

    funciara, la cerere sau din oficiu, cu sau fara citarea partilor. Aceasta incheiere se va comunica partii care nu a fost prezenta.

    In acest caz se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile art. 38-40.

    Art. 56.Notarul public care a intocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ce

    oficiu, inscrierea in cartea funciara. in acest scop, va trimite cererea de inscriere a acestui act, in ziua intocmirii lui sau cel mai tarziu a doua

    biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul, in afara de cazul in care partea interesata si-a rezervat dr

    face diligentele necesare pentru inscriere.

    Instanta judecatoreasca va transmite, in termen de 3 zile, hotararea ramasa definitiva si irevocabila, constitutiva sau declarativa asupra unu

    real imobiliar, la biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul.

    Instanta judecatoreasca nu va trece la dezbaterea in fond a actiunii privind desfiintarea actului juridic supus inscrierii, daca acesta nu a fost

    prealabil, pentru informare, in cartea funciara.

    Art. 57.Ministerul Justitiei organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de publicitate a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, printr-un

    compartiment de specialitate.

    TITLUL III - Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale

    Capitolul I - Dispozitii tranzitorii

    Art. 58.inscrierile facute in conformitate cu actele normative in vigoare in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni, in cartile funciare si in cartile de p

    funciara, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce si dupa aceasta data efectele prevazute, cu exceptia cazurilor in c

    drepturile de proprietate si celelalte drepturi reale au fost afectate in orice mod prin efectul legii.

    Toate documentele de evidenta si publicitate imobiliara se preiau si se conserva de catre birouriie de carte funciara ale judecatoriilor in a car

    activitate se afla imobilele, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

    Executarea silita imobiliara va urma dispozitiile Codului de procedura civila si pentru actele de executare incepute potrivit Legii LX din anul 1

    modificarile aduse prin Legea 54 din anul 1912.

    Art. 59.Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, incheiat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, netranscri

    registrul de transcriptiuni si inscriptiuni ori, dupa caz, neinscris in cartea funciara, isi produce efectele la data inscrierii in cartea funciara, pot

    regimului juridic la data incheierii lui. Actul sub semnatura privata, valabil incheiat, va fi luat in considerare, daca are data certa anterioara i

    vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

    Art. 60.Actiunile introduse in temeiul art. 22, 23, 27, 28 si 34-40 din Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartil

    aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor solutiona potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate. Hotararile ju

    definitive, prin care s-au admis aceste actiuni, vor fi inscrise in cartea funciara.

    Art. 61.Actele si faptele juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s au definitivat documentele ca

    general se vor inscrie cu caracter nedefinitiv, in cate o carte funciara, urmand ca inscrierea definitiva sa fie efectuata la punerea in aplicare a

    cadastrului general si pe acel teritoriu. In aceleasi conditii se vor inscrie si titlurile de proprietate emise in temeiul Legii fondului funciar nr. 1

    cererea de inscriere se va atasa schita de plan a terenului sau a constructiei la care se refera inscrierea, intocmita de un cadru tehnic de spe

    autorizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a construct

    suprafetele, categoriile de folosinta, caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, da

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    15/29

    intocmirii si numele celui care a intocmit schita.

    Masuratorile cadastrale efectuate in cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si evidentiate ca atare in documentele c

    si in titlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, daca acestea corespund norm

    metodologice de cadastru elaborate de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

    Lucrarile tehnice de cadastru vor sta la baza eliberarii titlurilor de proprietate, emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, acolo unde a

    au fost intocmite si inmanate.

    Art. 62.Modul de inscriere in evidentele cadastrale a bunurilor imobile apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciulu

    de Informatii se va stabili de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu aceste organe.

    Art. 63.Daca se constata unele diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate si situatia reala din teren, rezultata din masuratorile execu

    pentru intocmirea cadastrului general, consiliile locale vor instiinta pe proprietarii interesati.

    Plusurile si minusurile de teren de pe aceeasi unitate administrativ-teritoriala se compenseaza intre proprietarii in cauza.

    Plusurile si minusurile de teren se stabilesc de catre persoanele autorizate care efectueaza masuratorile si se comunica celor in cauza si prim

    Art. 64.

    Orice neintelegeri cu privire la identificarea si masurarea parcelelor de teren, precum si cu privire la proprietarii acestora, se vor solutiona de

    instantele judecatoresti.

    Art. 65.

    Ministerul Justitiei va intocmi, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte fun

    judecatoriilor.

    CAPITOLUL ll - Sanctiuni

    Art. 66.Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:

    a) folosirea, in documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau constructii decat cele inscrise in documentele cadastrulu

    b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrarilor de cadastru, a celor geodez

    topografice si fotogrammetrice;

    c) refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date, precum si a documentelor necesare lucrarilor de ca

    catre cei care le detin, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Inf

    Externe si Serviciului de Protectie si Paza;

    d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fara avizul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si al min

    interesate, care executa lucrari de cadastru de specialitate.

    Faptele prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevazute la lit. c) si d) cu amenda de la 7

    1.500.000 lei.

    Amenzile se aplica persoanelor fizice si juridice.

    Art. 67.Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal incheiat de persoane imputernicite de ministerele care executa

    lucrari, de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau de primari, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.

    Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

    Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment si a semnalelor geodezice din reteaua nationala, amplasate pe sol sau

    sau impiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se pedepseste potrivit prevederilor art.

    Codul penal.

    De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal infiintarea sau m

    semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabi

    delimitarilor silvice, geologice si miniere, fara aprobarea prevazuta de lege.

    CAPITOLUL lll - Dispozitii finale

    Art. 68.In termen de 90 de zi le de la data definitivarii lucrarilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritoriala - comuna, oras sau municipiu -, ofi

    judetean de cadastru, geodezie si cartografie va transmite birourilor de carte funciara ale judecatoriilor evidenta privind partidele cadastrale

    proprietarilor de pe teritoriul fiecarei localitati din circumscriptia acestora, in vederea intocmirii cartilor funciare ale imobilelor.

    Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara de pe langa judecatorii realizeaza, pastreaza si asigura con

    copiilor de siguranta de pe documentele de cadstru, geodezie, cartografie si publicitate imobiliara, inclusiv de pe microfilme sau alte suportu

    Art. 69.Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului se reorganizeaza in Institutul de Cadastru si Organizarea Teri

    Agricol, ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.

    Oficiile de cadastru si organizarea teritoriului judetene si al municipiului Bucuresti se reorganizeaza in oficii de cadastru agricol si organizarea

    teritoriului agricol, ca institutii publice cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    16/29

    Modul de organizare si de functionare si atributiiie institutiilor prevazute la alin. 1 si 2, precum si nivelul de salarizare si statutul personalulu

    se vor stabili prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

    Patrimoniul, personalul si resursele materiale necesare institutiilor prevazute la art. 3, 21 si 68 se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in ra

    atributiile ce revin fiecaruia.

    Art. 70.Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu ministerele care raspund de cadastrele de specialitate, si Ministerul Justit

    stabili, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenta cadastrala tehnica, economica si juridi

    inscrierea actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.

    Autoritatile administratiei publice locale vor asigura institutiilor si birourilor de carte funciara, prevazute in prezenta lege, spatiile necesare d

    activitatii acestora.

    Art. 71.Informatiile din cadastrul general si publicitatea imobiliara, precum si din cadastrele de specialitate reprezinta bun proprietate publica a stat

    accesibile, contra cost, persoanelor fizice si juridice, cu exceptia cazurilor privind siguranta nationala sau alte cazuri reglementate potrivit pr

    legale.

    Sistemul informational al cadastrului si publicitatii imobiliare se va integra in Sistemul National de Informatizare al Romaniei.

    Art. 72.Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

    La data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet isi inceteaza

    aplicabilitatea, pentru judetul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:

    - art. 1.801, 1.802 si 1.816 -1.823 din Codul civil;

    - art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;

    - Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din

    1938, cu modificarile ulterioare;

    - Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Mo

    Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;

    - Decretul 2.142/12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;

    - Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.

    Dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari, se abroga:

    - art. 1.801, 1.802 si 1.816 - 1.823 din Codul civil;

    - art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;

    - Decretul-lege 115 din 27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95

    1938, cu modificarile ulterioare:

    - Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Mo

    Oficial nr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;

    - Decretul 2.142 din 12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;

    - Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.

    La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:

    - art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29-10-1974, publicata in B.Of. 138/05-11-1974, cu modificarile ulterioare;

    - anexa 1 la Decretul 146/1985 privind infiintarea colectivelor de lucrari cadastrale;- Decretul 305/15-09-1971 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si procurarea, detinerea si folosirea d

    documentelor rezultate din aceasta activitate, publicat in B.Of. 111/26-09-1971;

    - orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

    Clasificarea construciilor

    Aceast clasificare se face n funcie de obiectivele urmrite: proiectare, prescripii tehnice, eviden economic sau splanificarea i organizarea lucrrilor, documentare etc. Omogenitatea clasificrii se asigur prin gruparea asemntoelemente principale comune de proiectare i execuie. n clasificarea funcional sau dup destinaie se grupeaz condin punct de vedere al cerinelor funcionale i amplasamentului geografic. Din acest punct de vedere construciile sen cldiri i construcii inginereti. Cldirile sau construciile civile, industriale i agricole adpostesc oameni i alte vieactivitatea omeneasc, de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vnt, ploaie, aria soarelui etc.) fcnd posibil adapmediul geografic att de variat i cu clime att de diferite. Construciile inginereti sunt toate celelalte construcii, ccomunicaii terestre i pe ap, construciile hidrotehnice i subterane, liniile de transport ale energiei electrice etc.

    Condiii tehnice pentru construcii

    Fiecare construcie sau element de construcie trebuie s satisfac un ansamblu de condiii tehnice sau cerine tehniceconomice principale, care privesc durabilitatea n timp, rezistena la foc, rezistena i stabilitatea construciei, condiigienice, arhitectonice, economico-organizatorice etc.

    Durabilitatea reprezint durata de funcionare normal n timp a principalelor elemente de construcii, fr pierderenecesare exploatrii optime i poate fi: ridicat (de gradul I) i este peste 100 de ani; mijlocie (de gradul II) ntre 50

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    17/29

    de ani; normal sau obinuit (de gradul III) ntre 20 i 50 de ani.

    Construciile cu durat de funcionare sub 20 de ani se numesc provizorii.

    Durabilitatea este determinat de materialele folosite, modul de proiectare i execuie, condiiile de exploatare i ntrse refer la rezistena materialelor i elementelor de construcii la diferite aciuni cum ar fi: nghe-dezghe, umiditatecoroziune, aciunea biologic a microorganismelor ct i aciunea mediului nconjurtor: ageni atmosferici, fum, gazenoxe din mediul interior etc.

    Rezistena la foc reprezint capacitatea construciei de a rezista la solicitri termice i mecanice produse n timpul cauza incendiilor. Din punct de vedere al rezistenei la foc, elementele de construcii depind direct de materialele din execut i se caracterizeaz prin gradul de combustibilitate i limita rezistenei la foc. Combustibilitatea unui materiaelement de construcii reprezint capacitatea acestuia de a se aprinde i de a arde n continuare i din acest punct deacestea se clasific: incombustibili (betonul, zidria), greu combustibili sau semicombustibili (metalul protejat, ignifugat sau tencuit) i combustibili (lemn, carton bitumat). Limita de rezisten la foc este perioada de timp n care element de construcie supus unui incendiu i pstreaz stabilitatea.

    Rezistena i stabilitatea construciilor se refer la capacitatea lor portant, deformaii, fisuri, ct i la condiiile exploatare specifice fiecrei construcii(uzur, oc etc.).

    Condiiile fizice i igienice de exploatare sunt legate de factorii de climat exterior i interior i se refer la temperaumiditate, iluminare, viteza curenilor de aer, gaze nocive etc.

    Condiiile de ordin arhitectural asigur construciilor aspectul corespunztor destinaiei acestora, cu o plastic i compoziie arhitectonic optim.

    Condiiile economico-organizatorice privesc n general costul construciilor, tehnologia de execuie i posibilitileindustrializare, materiale folosite, soluii tehnice, termenul de execuie i punerea n funciune.

    Structura de rezisten a unei cldiri

    Structura de rezisten reprezint un ansamblu de elemente de construcii, asamblate astfel nct s asigure stabilitadurabilitatea cldirii i care preia sarcinile care l solicit i le transmite terenului de fundare. Proiectarea structurii derezisten a unei cldiri este un proces complex i soluia aleas trebuie s ndeplineasc un set de cerine de baz

    inginereti - n sensul c trebuie s aib siguran satisfctoare n ceea ce privete stabilitatea de form i ps fie exploatabil n condiii optime;

    arhitecturale - structura trebuie s corespund funciunii ei i s prezinte caliti estetice, s prezinte plasticfuncionalitatea adic aspectul exterior s fie corelat cu coninutul;

    economice - care se refer la consumul de materiale (folosirea materialelor locale i mai puin a celor energofcostul cldirii s fie mic;

    Fundaii

    Fundaia este elementul de construcie care se afl n contact direct cu terenul bun de fundare i transmite acestuia tncrcturile care acioneaz construcia. Fundaia este partea principal a structurii de rezisten a cldirii prin interm

    creia se realizeaz ncastrarea n pmnt. Deoarece pmntul de fundare are caracteristici inferioare celor ale matede construcii folosite pentru realizarea fundaiilor, forma lor este n general evazat, sugernd o analogie cu rdcinarborilor. Capacitatea portant a terenului este presiunea maxim pe care o poate suporta terenul de fundare, fr a pericolul ruperii acesteia sau a unor tasri care s pericliteze construcia. Capacitatea portant depinde de naturapmnturilor n care se amplaseaz fundaia i n funcie de prezena forelor de legtur ntre particolele solide ale apmnturile pot fi coezive sau necoezive. Pmnturile coezive sunt pmnturile prfoase i cele argiloase (praf argiloargilo-nisipos, praf nisipos) cu coeziune i plasticitate mijlocie sau redus. Coezivitatea i plasticitate mare sau foartepmnturile argiloase (argila gras, argila, argila prfoas, argila nisipoas), comportarea lor sub solicitri depinzndstarea fizic i coninutul de ap, prezentnd fenomenul de umflare - contracii la variaii de umiditate, ceea ce necesmsuri adecvate la executarea fundaiilor. n categoria pmnturilor necoezive se ncadreaz blocurile formate din bude roci, bolovniurile, pietriurile i nisipurile.

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    18/29

    Clasificarea fundaiilor

    Dup adncimea de fundare (adncimea la care se gsete terenul bun de fundare) sunt:o fundaii de suprafa (de mic adncime) sau fundaii directe;o fundaii de adncime sau fundaii indirecte (fundaii pe piloi, chesoane, puuri, coloane etc.).

    Dup modul de execuie fa de nivelul apelor subterane sunt:o fundaii executate deasupra nivelului apei freatice (fundaii executate sub ap).

    Dup materialele folosite sunt:o fundaii din lemn;o fundaii rigide din piatr natural, crmid, beton simplu sau ciclopian;o fundaii elastice din beton armat.

    Dup forma lor n plan se deosebesc:o fundaii izolate;o fundaii continue sub ziduri sau stlpi (tlpi continue);o fundaii cu reele de grinzi (tlpi ncruciate);o fundaii pe radier general (plac cu grinzi, plac continu)

    Dup tehnologia de execuie, pot fi:o fundaii monolit executate direct pe antier, n groapa de fundaie;o fundaii prefabricate executate n ateliere specializate, pe antier fcndu-se doar montarea lor.

    Alegerea tipului de fundaieAlegerea tipului de fundaie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii de rezisten n ansamblu i sseama de:

    condiii climatice (adncimea de nghe, cantitatea de precipitaii etc.); condiii hidrogeologice ale terenului (ape subterane i de suprafa, precipitaiile lor chimice, agresivitate, po

    ptrunderii acestora n fundaie); gradul de importan al cldirii; seismicitatea regiunii.

    Fundaiile de lemn

    Se execut la construciile cu structura de rezisten i nchidere din lemn cu durata de exploatare a acestor fundaii funcie de specia de lemn i natura terenului, n general 15-20 ani.

    Fundaiile de zidrie de piatr

    Se folosesc n zonele n care piatra este material economic i pentru construcii cu regim de nlime mic.

    Fundaii din beton

    Fundaiile din beton se execut n mod obinuit din beton ciclopian, beton simplu i beton armat.

    Perei

    Pereii sau zidurile sunt elemente de construcii verticale care ndeplinesc urmtoarele funcii:

    preiau i transmit fundaiilor cldirii greutatea proprie i n unele cazuri i ncrcturile provenite de la alte eleca planee, grinzi, acoperiuri;

    nchid cldirea spre exterior protejnd interiorul acesteia mpotriva agenilor atmosferici i asigur izolarea tefonic;

    compartimenteaz cldirea n interior n funcie de destinaie; asigur rezistena construciei la solicitri orizontale (vnt, cutremur).

  • 8/8/2019 36259557 Preturi Orientative Pe Categorii de Lucrari de Constructii

    19/29

    Dup materialul din care sunt alctuii, pereii se deosebesc:

    1.perei din zidrie din lut, piatr natural, crmid, nlocuitori de crmid, blocuri mici de beton etc.; 2.perei din le3.perei din elemente metalice; 4.perei din sticl, azbociment; 5.perei din materiale uoare; 6.perei din materiale p

    Dup rolul n construcii, se deosebesc:

    1.perei de rezisten (portani) care preiau i transmit la fundaie greutatea proprie i ncrcturile provenite de la acplanee, ziduri etc.; 2.perei autoportani care preiau numai greutatea lor proprie; 3.perei purtai care reazem pe elstructurale (planee, grinzi) i le transmit acestora ncrcrile din greutatea proprie.

    Dup poziia n construcie, se deosebesc:

    1.perei situai sub nivelul terenului natural; 2.perei amplasaideasupra terenului natural; 3.perei interiori; 4.perei e

    Dup modul de execuie, pereii pot fi:

    1.executai monolit, prin turnare (lut, beton); 2.executai prin zidire cu crmizi, blocuri, plci i mortarede legtur;3.executai prin mortare de elemente prefabricate din lemn, beton, elemente uoare etc. i materiale de legtur (deasamblare).

    StlpiStlpii sunt elemente de construcie