3.1.Analiza cheltuielilor firmei aspecte teoretice · cheltuielilor materiale, în special....

1

TEMA 3. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI

3.1.Analiza cheltuielilor firmei – aspecte teoretice

Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se efectuează în corelare

cu categoriile de venituri la a căror realizare contribuie.

Indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente veniturilor este rata medie de eficienţă a

cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 lei venituri totale, al cărei model de analiză este

următorul:

în care:

ctR - rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 lei venituri totale;

=

n

1i

ic - suma cheltuielilor pe categorii de activităţi (exploatare, financiare);

=

n

1i

iv - suma veniturilor pe categorii de activităţi (exploatare, financiare);

gi - structura veniturilor pe categorii de activităţi

= 100

V

Vg

t

ii ;

rci - rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri

= 100

v

cr

t

ici .

Cheltuielile de exploatare deţin ponderea principală în totalul cheltuielilor firmei, deoarece

suma lor este în legătură directă cu obiectul de activitate al firmei.

Analiza cheltuielilor de exploatare se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:

1. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli:

2.Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare:

în care:

=

n

1i

ice - suma cheltuielilor din exploatare pe tipuri de activităţi;

=

n

1i

ive - suma veniturilor de exploatare pe tipuri de activităţi;

gi - structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;

2

rcei - rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activităţi

= 1000

ve

cer

i

icei

Cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri (C1000) sunt principala componentă a cheltuielilor la

1000 lei venituri din exploatare şi se determină cu următoarele relaţii:

în care: qv - volumul fizic al producţiei vândute pe produse;

gi - structura producţiei vândute pe produse;

p - preţurile de vânzare unitare (exclusiv TVA);

c - costurile complete unitare; 1000ic - cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse.

În cadrul cheltuielilor de exploatare, partea variabilă (care depinde de volumul de activitate)

este predominantă. Teoria şi practica economică utilizează noţiunea de dependenţă proporţională,

caz în care suma costurilor variabile se exprimă prin relaţia:

Cv = a Q

în care: a - suma costurilor variabile pe produs; Q - cantitatea.

În cazul unei dependenţe neproporţionale, suma costurilor variabile se poate exprima prin

următoarea relaţie:

Cv = f(Q).

Analiza dinamicii cheltuielilor variabile se efectuează cu ajutorul următorilor indicatori:

1) cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare;

2) cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri.

În ceea ce priveşte analiza structurii cheltuielilor variabile, aceasta poate viza natura

cheltuielilor şi locul lor de formare, iar în cadrul acestora, structura pe produse.

Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în dependenţă proporţională cu producţia sau

vânzările.

Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe se poate realiza cu ajutorul

următorilor indicatori:

1)cheltuieli fixe la 1000 lei venituri din exploatare;

2)cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri.

Raportul dintre cheltuielile fixe cele variabile în activitatea practică caracterizează structura

de exploatare şi stă la baza analizei riscului operaţional, ca o componentă a riscului global al

firmei.

Riscul de exploatare sau operaţional se determină cu ajutorul „indicatorului de poziţie" faţă

de pragul de rentabilitate (X), astfel:

- în mărimi absolute: cr1 CACA −=

- în mărimi relative: 100CAcr

=

în care:

CA1 - cifra de afaceri în perioada curentă;

3

CAcr - cifra de afaceri critică

−=

v

crR1

CfCA

Riscul de exploatare scade pe măsură ce indicatorul de poziţie este mai mare decât zero (λ >

0).

Cheltuielile materiale au o pondere însemnată în totalul cheltuielilor de exploatare.

Cheltuielile materiale aferente exploatării se pot analiza, ca nivel la 1000 lei venituri (Cm), cu

relaţia:

în care: gi - coeficientul de structură al veniturilor (%);

cmi - cheltuielile materiale la 1000 lei venituri, pe categoriile „i" de venituri.

Cheltuielile materiale la 1000 lei cifră de afaceri (Cm*), care constituie partea cea mai

importantă a veniturilor din exploatare, se analizează cu relaţia:

în care: *

icm - cheltuielile materiale pe produsele „i".

Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusă în costul

produselor. Amortizarea este un element structural al costurilor produselor, în general, iar al

cheltuielilor materiale, în special.

Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe pot fi analizate în două moduri:

a) ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri;

b) ca sumă aferentă veniturilor din exploatare sau cifră de afaceri. Cheltuielile cu

personalul cuprind toate cheltuielile firmei privind remunerarea muncii ca factor

al producţiei şi cheltuielile privind protecţia socială.

În cadrul analizei cheltuielilor cu personalul pot fi urmărite următoarele obiective:

A. Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile.

B.Analiza corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului

mediu.

Cheltuielile cu salariile (Cs) pot fi analizate cu ajutorul următoarelor modele:

în care:

s

e

N

V- productivitatea medie anuală ( aw ) calculată pe baza veniturilor din exploatare;

4

e

s

V

C- cheltuielile medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare ( sc );

gi - structura veniturilor din exploatare pe produse, lucrări, servicii etc.

csi - cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produse, lucrări, servicii etc.

sN

T - numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an (t);

T

Cs - salariul mediu orar (csh).

Devansarea creşterii salariului mediu de către productivitatea medie a muncii determină

realizarea de economii privind cheltuielile cu salariile, ceea ce se evidenţiază pozitiv la nivelul

acestor cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri şi implicit, în creşterea ratei de eficienţă a

cheltuielilor totale.

Indicele corelaţiei (Ic) dintre creşterea productivităţii muncii şi creştere a salariului mediu se

poate calcula astfel:

Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul următoarelor modele:

în care: 1000pC - cheltuieli cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare (cifră de afaceri).

În ansamblul cheltuielilor financiare ale firmei, dobânzile deţin o pondere importantă. Ele

reprezintă costuri ale capitalului împrumutat şi cuprind diferenţa dintre dobânzile plătite de firmă

pentru creditele primite şi dobânzile încasate pentru disponibilităţile sale în cont.

Obiectul analizei cheltuielilor cu dobânzile îl constituie:

-suma absolută a cheltuielilor cu dobânzile;

-cheltuieli cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri.

Modelul utilizat în analiză pentru determinarea cheltuielilor totale cu dobânzile este

următorul:

în care:

Cd - cheltuielile totale cu dobânzile;

D - procesul mediu al dobânzii (%);

Cî - capitalul împrumutat.

5

3.2.Analiza cheltuielilor firmei – exemple de calcul

3.2.1.Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei

Rolul analizei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei este de a evidenţia

evoluţia acestora în dinamică şi pe structură, precum şi factorii care influenţează asupra nivelului

lor, în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora.

Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se tace în strânsă

corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare concură (tabelul nr. 1).

Se constată că, la nivel de firmă, creşterea în sumă absolută a cheltuielilor este devansată

de creşterea veniturilor. O situaţie asemănătoare se înregistrează la nivelul activităţii de

exploatare, în timp ce la celelalte activităţi situaţia este diferită de la o perioadă la alta datorită

naturii acestor activităţi dependente de condiţiile concrete din economie (apelarea la credite

bancare ca efect al blocajului financiar; deprecierea monedei naţionale în raport cu celelalte

valute etc.).

Tabelul nr. 1

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale

Nr

.

crt

.

Activităţi

Venituri Ponderea veniturilor în total (%)

An bază

An curent

An bază

An curent

Programat Realizat Programat Realizat

0. 1 2 3 4 5 6 7

1. Exploatare 122.875 165.600 182.045 97,7 92,0 92,98

2. Financiară 2.708 14.400 13.853 2,1 8,0 7,0

3. Extraordinară 134 - 39 0,2 - 0,02

TOTAL 125.717 180.000 195.937 100,0 100,0 100,0

Nr.

crt. Activităţi

MODIFICAREA VENITURILOR

în mărimi absolute (lei) în mărimi relative (%)

3-2 4-2 4-3 (3/2)100 (4/2)100 (4/3)100

8 9 10 11 12 13 14 15

1. Exploatare +42.725 +59.170 +13.445 134,8 148,1 109,9

2. Financiară +11.692 +11.145 -547 531,7 511,5 96,2

3. Extraordinară -134 -95 +39 - - -

TOTAL +54.283 +70.220 +15.937 143,2 155,9 108,9

Nr.

crt. Activităţi

Cheltuieli Ponderea cheltuielolor În total (%)

An bază

An curent An

bază

An curent

Programat Realizat Programat

Realizat

0 1 2 3 4 5 6 7

1. Exploatare 111.869 137.448 156.165 97,6 92,0 91,89

2. Financiară 2.593 11.952 13.820 2,2 8,0 8,1

3. Extraordinară 97 - 25 0,2 - 0,01

TOTAL 114.559 149.400 170.010 100 100 100

Nr.

crt. Activităţi

MODIFICAREA CHELTUIELILOR Rata De eficienţă

A cheltuielilor

Lei % An bază

An curent

3-2 4-2 4-3 (3/2)x 100

(4/2)x 100

(4/3)x 100

Programat

Realizat

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1. Exploatare +25.579 +44.296 +18.717 122,8 139,6 113,6 910,4 830,0 857,8

2. Financiară +9.359 +11.227 +1.868 460,9 532,9 115,6 957,5 830,0 997,6

3. Extraordina

ră -97 -72 +25 - 25,7 - 723,9 - 641,0

Total +34.841 +55.451 +20.610 130,4 148,4 113,8 911,2 830,0 867,7

6

Din punct de vedere al evoluţiei ratei medii de eficienţa a cheltuielilor totale, rata de

eficienţă a cheltuielilor programată este superioară celei din perioada de bază, în timp ce rata de

eficienţă a cheltuielilor totale realizată este inferioară celei programate, în special datorită

creşterii cheltuielilor financiare la 1000 lei venituri financiare.

Pentru evidenţierea factorilor care influenţează rata medie de eficienţă a cheltuielilor

totale, se impune etectuarea analizei de tip factorial, utilizând datele din tabelul nr. 1.

Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale (sau

..cheltuieli la 1000 lei venituri totale") se poate realiza atât prin compararea nivelului programat

din anul curent (pr) cu nivelul realizat în perioada de bază (simbolizai cu „0”), cât şi prin

compararea nivelului realizat din anul curent (simbolizat cu „1") cu nivelul programat (pr).

astfel:

2,812,9110,830100

rcigi

100

rcigicRcRcR

00prpr

0pr −=−=−

=−=

lei

7,378307,867100

rcigi

100

rcigicRcRcR

prpr11

pr1 +=−=−

=−=

lei

din care. datorita:

1)influenţei modificării structurii veniturilor pe categorii de activităţi:

0

0prcR

100

rcigigi −

=

0,92 x 910,4 = 837,568 lei

0,08 x 957,5 = 76,6 lei

0 x 723,9 = 0

837,568 +76,6 = 914,168 lei

968,22,911168,914gi =−= lei

şi

0

0prcR

100

rcigigi −

=

0,9298 x 830 = 771,734

0,07 x 830 = 58,1

0,0002 x 0 = 0

771,734 + 58,1 = 829,834

166,00,830834,829gi −=−= lei

7

2)influenţei modificării ratei de eficienţa a cheltuielilor pe categorii de venituri:

168,84168,9140,830100

rcigicRrci

0pr

pr −=−=

−=

lei

şi

866,37834,8297,867100

rcigicRrci

pr1

1 +=−=

−=

lei

În urma analizei efectuate se constata că, deşi a fost programată o îmbunătăţire a

eficienţei cheltuielilor pe total activitate, bazată pe reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri

totale, la finele perioadei analizate se înregistrează o situaţie inversă, deoarece indicele

cheltuielilor totale (Ict) devansează indicele veniturilor totale (Iv), respectiv Ict > Iv (113,8% >

108,9%).

Structura veniturilor, ca factor de influenţă, reflectă dinamica veniturilor pe categorii de

activităţi, cu precădere creşterea ponderii veniturilor din activitatea de exploatare, ceea ce

constituie un aspect pozitiv datorită cererii în exces la anumite produse.

Influenţa modificării structurii poate fi considerată ca favorabilă doar în a doua situaţie

(când s-a comparat nivelul realizat al ratei de eficienţă din perioada curentă cu nivelul

programat). Aceasta s-a datorat faptului că structura veniturilor s-a modificat în sensul creşterii

ponderii activităţii de exploatare, a cărei rată de eficienţă era superioară ratei medii programate la

nivel de firmă.

Rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri influenţează în mod favorabil, în

prima situaţie, ceea ce a condus la creşterea ratei medii de eficienţă în perioada programată faţă

de perioada de bază cu 84,168 lei. Situaţia de fapt, respectiv analiza nivelului programat

comparativ cu cel realizat în anul de bază, denotă o creştere a ratelor de eficienţă la nivelul

activităţii de exploatare şi financiare.

Însă, în cel de-al doilea caz, influenţa acestui factor este nefavorabilă, respectiv a condus

la scăderea ratei medii de eficienţă cu 37,866 lei; situaţia se datorează scăderii ratelor de eficienţă

la nivelul activităţii de exploatare şi financiare, în perioada analizată, faţă de nivelul realizat în

perioada de bază.

În ceea ce priveşte rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri, semnalăm

înregistrarea unei situaţii nefavorabile la nivelul activităţii de exploatare şi financiare constând în

scăderea acesteia cu 27,8 lei şi, respectiv, 167,6 lei (Icex > Ivex şi Icf > Ivf).

Trebuie să avem în vedere că, în cursul perioadei analizate, inflaţia influenţează atât

nivelul veniturilor, cât şi nivelul cheltuielilor care stau la baza determinării ratei medii de

eficienţă.

Modificarea nivelului ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale se reflectă în mărimea

rezultatului exerciţiului înaintea impozitării, astfel:

( ) ( ) 8,386.7

000.1

937,1958307,867

000.1

vicRcR

1

pr1 −=−=−−

lei

Se evidenţiază în felul acesta influenţa nefavorabilă pe care o exercită scăderea ratei

medii de eficienţă a cheltuielilor totale asupra rezultatului exerciţiului, în sensul diminuării

acestuia cu 7.386,8 lei.

8

3.2.2.Analiza cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare deţin ponderea în totalul cheltuielilor, suma lor fiind în strânsă

dependenţă cu realizarea obiectului de activitate al firmei.

Analiza cheltuielilor aferente activităţii de exploatare se realizează cu ajutorul indicatorilor:

1.Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de cheltuieli:

1000V

ceCe

e

i1000i =

2.Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare:

1000

ve

ce

ceRn

1i

j

n

1i

j

=

=

=

sau 100

rceg

ceR

n

1i

jj==

100Ve

veg

j

j = şi

1000ve

cerce

j

j

j =

în care:

ceR - rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare;

=

n

1i

jve

- suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;

=

n

1i

jce

- suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităţi;

jg- structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi:

jrce- rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pc tipuri dc activităţi.

Metodologia de analiză a influenţei factorilor este similară celei prezentată mai sus.

Principala componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare o reprezintă cheltuielile

la 1000 lei cifră de afaceri.

Modelele de analiză utilizate în acest caz sunt: Zqv-c

1.

1000pqv

cqvC1000

=

9

2. 100

cgC

ii1000 =

în care:

qv - volumul fizic al producţiei vândute pe produse;

ig - structura producţiei vândute pe produse;

p - preţurile medii de vânzare unitare (exclusiv TVA);

c - costurile complete unitare;

1000iC - cheltuieli la 1000 lei cifră dc afaceri pe produse.

Pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se vor utiliza datele din tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Factori de influenţă ai cheltuielilor totale la 1 000 lei cifră de afaceri

-lei- Nr.

crt Indicatori Simbol Realizat

an de bază anul curent

1. Volumul fizic al producţiei vândute

exprimat in:

-preţuri medii de vânzare unitare

-costuri complete unitare

qvp

qvc

113.678

111.869

180.772

156.165

2. Volumul fizic efectiv al producţiei

vândute exprimat în:

- preţuri medii de vânzare unitare din anul

de bază

- costuri complete unitare din nul de baza

01pqv

01cqv

-

-

178.500

155.500

3. Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) 1000C 984,1 863,9

Potrivit primului model, analiza factorială şi cuantificarea influenţei factorilor se prezintă astfel:

2,1201,9849,863CCC 10000

10001

1000 −=−=−= lei

Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 120,2 lei este apreciată ca favorabilă având

în vedere principalul efect pe care îl generează, respectiv creşterea sumei profitului cu 21.728 lei.

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri se explică prin:

1.Influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse:

lei 9515,112

1,9841485,8711,9841000500.178

500.1551000

pqv

cqv1000

pqv

cqvgi

00

00

01

01

−=

=−=−=−=

10

Structura producţiei vândute a avut o influenţă favorabilă, deoarece modificarea sa a

determinat scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 112,9515 lei. Situaţia se datorează

creşterii ponderii produselor al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs

era inferior nivelului mediu realizat în anul de bază.

2. Influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

lei 9489,10

1485,8711996,8601000500.178

500.1551000

772.180

500.1551000

pqv

cqv1000

pqv

cqvp

01

01

11

01

−=

=−=−=−=

Modificarea preţurilor medii de vânzare unitare a exercitat o influenţă favorabilă asupra

nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 10,9489

lei. Această situaţie este rezultatul creşterii preţurilor de vânzare comparativ cu cele realizate în

anul de bază la categoria de produse care deţin o pondere însemnată în totalul vânzărilor.

Cauzele modificării preţurilor de vânzare sunt diverse: schimbarea raportului dintre

cerere şi ofertă, îmbunătăţirea calităţii produselor, schimbarea destinaţiei produsului, acordarea

de bonificaţii, marca de fabrică, intervenţia statului, evoluţia cursului de schimb etc.

3.Influenţa modificării costurilor unitare:

lei 7,31996,8609,863

1000772.180

500.1559,8631000

pqv

cqv1000

pqv

cqvc

11

01

11

11

+=−=

=−=−=

Costurile complete unitare au contribuit la depăşirea cu 3,7 lei a nivelului cheltuielilor la

1000 lei cifră de afaceri, conducând la scăderea profitului aferent cifrei de afaceri. Situaţia de

fapt se datorează depăşirii costurilor realizate în perioada curentă faţă de cele realizate în

perioada anterioară, la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor.

Influenţa cu semnul „+” a costurilor o considerăm nefavorabilă în cazul depăşirii

consumurilor specifice normate, scăderii productivităţii muncii, diminuării gradului de utilizare a

capacităţii de producţie şi altor cauze care exprimă disfuncţionalităţi în activitatea firmei.

Influenţa în cauză poate fi apreciată ca favorabilă (justificată) atunci când folosirea unor

materii prime de calitate superioară celor din perioada anterioară se reflectă în îmbunătăţirea

calităţii produselor şi creşterea preţurilor de vânzare ale acestora.

În concluzie, pentru a depista cauzele care au determinat modificarea costurilor unitare

este importantă aprofundarea analizei influenţei costurilor unitare, în funcţie de factorii specifici

ai firmei analizate.

3.3.Analiza cheltuielilor variabile şi fixe

Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consumurile, lucrările

executate şi serviciile prestate de terţi; remunerarea personalului; executarea unor obligaţii legale

sau contractuale; constituirea amortizărilor şi provizioanelor, consumurile excepţionale.

După comportamentul lor in raport cu volumul de activitate, cheltuielile se împart în:

variabile şi fixe. Pe termen lung există tendinţa de variabilitate a tuturor cheltuielilor. Privite însă

pe termen scurt, în condiţii economice relativ stabile, cheltuielile pot fi variabile şi fixe în funcţie

de modul de participare a acestora la realizarea activităţii.

11

3.3.1.Analiza cheltuielilor variabile

Cheltuielile variabile sunt cheltuieli aferente activităţii de exploatare, modificându-se

proporţional sau neproporţional cu volumul de activitate.

Scopul analizei cheltuielilor variabile îl reprezintă elaborarea unor politici de producţie şi

vânzare optime, realizarea de previziuni şi bugete ale costurilor în condiţii de eficienţă,

furnizarea de informaţii pentru fundamentarea deciziilor de preţ şi optimizarea diferitelor

strategii ale firmei etc.

Analiza cheltuielilor variabile poate avea în vedere următoarele probleme:

A.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile (la 1000 lei venituri şi ca sumă

totală).

B.Analiza factorială a cheltuielilor variabile.

C.Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile.

A.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile se realizează pe baza datelor din

tabelul nr. 3.

Nr.

crt. Indicatori

Perioada

precedentă

Pn-1

Perioada curentă %

0

1

P

P

Prevăzut

P0

Realizat

P1

1. Cheltuieli de exploatare

variabile 95.088 125.100 132.741 106,11

2. Cheltuieli variabile aferente

cifrei de afaceri 90.350 121.350 130.086 107,20

3. Cheltuieli variabile aferente

cifrei de afaceri recalculate 91.284 X 130.150 X

4. Venituri din exploatare 122.875 165.600 182.045 109,93

5. Cifra de afaceri 116.331 164.500 180.772 109,89

6. Cifra de afaceri recalculată 112.841 X 184.387 X

7. Cheltuieli variabile la 1000

venituri din exploatare (lei) 773,85 755,43 729,16 96,52

8. Cheltuieli variabile la 1000

lei cifră de afaceri 776,66 737,69 719,61 97,55

Urmărind evoluţia cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare şi, respectiv,

cifra de afaceri, faţă de realizările anului precedent şi prevederi, rezultă o scădere a nivelului

acestora, într-un asemenea caz, în activitatea practică de analiză trebuie să se motiveze factorii

care au generat această situaţie, pentru a dimensiona, în perioadele viitoare, măsurile de reducere

a costurilor.

B.Analiza factorială a cheltuielilor variabile poate avea ca obiect nivelul cheltuielilor

variabile la 1000 lei venituri din exploatare, nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră

de afaceri, precum şi suma absolută a cheltuielilor variabile aferente producţiei fabricate.

În cazul utilizării indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifra de afaceri, modelul de

analiză este următorul:

1000pqv

cvqvC1000

V

=

/-ariahile

12

în care: cv - costurile variabile unitare.

Metodologia de stabilire a influenţelor factorilor, pe bara datelor din tabelul nr. 3 este

următoarea:

08,1869,73761,719CCC 1000V

1000V

1000V 01

−=−=−= lei

din care, datorită:

1.Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

84,3169,73785,70569,7371000387.184

150.1301000

pqv

cvqv1000

pqv

cqvgi

00

00

01

01−=−=−=−=

lei

2.Influenţei modificării preturilor medii de vânzare unitare:

lei 12,1485,70597,719

1000387.184

150.1301000

772.180

150.1301000

pqv

cvqv1000

pqv

cqvgi

01

01

11

01

+=−=

=−=−=

3.Influenţei modificării costurilor variabile unitare:

36,097,71961,7191000772.180

150.13061,7191000

pqv

cvqv1000

pqv

cvqvgi

11

01

11

11−=−=−=−=

lei

Se constată că la finele perioadei analizate s-a înregistrat, comparativ cu nivelul prevăzut,

o scădere cu 18,08 lei a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, ceea ce înseamnă o

economisire a resurselor firmei.

Economia înregistrată ca urmare a scăderii cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de

afaceri s-a datorat, pe de o parte, influenţei favorabile a structurii producţiei vândute pe produse

(ca urmare a creşterii ponderii acelor produse care au o cheltuială variabilă la 1000 lei cifră de

afaceri pe produs inferioară mediei prevăzute la nivel de firmă), iar pe de altă parte, scăderii

costurilor variabile unitare.

C.Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile

Estimarea evoluţiei cheltuielilor variabile totale şi a nivelului acestora la 1000 lei cifră de

afaceri este necesară în:

-elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli;

-elaborarea studiilor de fezabilitate:

-evaluarea economică a firmei.

Ca modalităţi practice de soluţionare pot fi avute în vedere două variante:

1)fară a considera că inflaţia afectează rentabilitatea firmei:

( )10001p CvCA

1000

1Cvp =

în care:

13

CAP - cifra de afaceri previzionată;

10001Cv - nivelul realizat al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

CA1p ICACA =

De exemplu: CAP = 180.772 • 110% = 198.849 lei

Cvp = 1000

1

(198.849-719,61) = 143.094 lei

2)considerând că inflaţia afectează rentabilitatea firmei:

Ştiind că inflaţia afectează în egală măsură suma veniturilor, precum şi cea a cheltuielilor, iar

raportul dintre indicele mediu al preţurilor de cumpărare şi, respectiv, indicele mediu al

preţurilor de vânzare este de 1,095 se corectează suma cheltuielilor variabile estimate cu acest

raport:

687.156095,1094.143Iv

IpCvCACvp 1000

1p ===lei

3.3.2.Analiza cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe propriu-zise sunt cele a căror mărime rămâne relativ constantă indiferent

dacă, în cadrul unei capacităţi de producţie date, volumul producţiei creşte sau scade.

Cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de producţie care manifestă o

mai mare sensibilitate faţă de modificarea volumului fizic al producţiei, respectiv in raport cu

măsura în care este utilizată capacitatea de producţie a firmei.

În ansamblu, cola cheltuielilor fixe ce revine pe unitatea de produs, depinde de suma lor

totală şi de volumul fizic al producţiei sau vânzărilor firmei.

Analiza cheltuielilor fixe vizează următoarele aspecte:

3.3.2.1.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe.

3.3.2.2.Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de

afaceri.

3.3.2.3.Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe.

3.3.2.1.Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe

Studierea dinamicii cheltuielilor fixe este necesară pentru a cunoaşte evoluţia în raport cu cifra

de afaceri sau cu producţia fabricată. Pentru o firmă s-au extras următoarele date (tabelul nr. 4.):

Tabelul nr. 4

Nivelul cheltuielilor fixe şi corelaţia acestora cu cifra de afaceri

Anii Cheltuielile Cifra de afaceri

Ponderea cheltuielilor

fixe în totalul

cheltuielilor

lei % lei % %

t-4 4.062 100 26.041 100 15

t-3 6.501 155 43.663 168 15

14

t-2 9.626 237 62.859 241 15

t-l 16.780 413 116.331 447 15

t 23.425 577 180.772 694 15

Din analiza datelor rezultă comportamentul caracteristic al cheltuielilor fixe în raport cu

cifra de afaceri, respectiv caracterul lor constant, indiferent de volumul producţiei fabricate, şi,

implicit, al cifrei de afaceri realizate.

Etapa următoare în analiza cheltuielilor fixe o constituie analiza structurii acestora, pe

categorii de cheltuieli (natura lor), respectiv amortizări, salarii, materiale etc.

Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare sau cifră de afaceri

Eficienţa cheltuielilor fixe poate fi caracterizată şi analizată prin nivelul lor la 1000 lei cifră de

afaceri, folosind modelul următor:

1000CA

CfC1000

f = sau

1000pqv

Cf

în care:

Cf - suma cheltuielilor fixe;

CA - cifra de afaceri.

Analiza factorială a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră dc afaceri se realizează pe

baza datelor din tabelul nr. 5. potrivit metodologiei prezentate în continuare

Tabelul nr. 5

Nr.

crt. Indicatori

Programat

P0

Realizat

P0 %

1. Volumul fizic al producţiei vândute

exprimat în preţ mediu de vânzare unitary 142.340 180.772 127

2. Suma cheltuielilor fixe 20.468 23.425 114

3. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute

exprimat în preţ mediu de vânzare programat - 175.500 -

4. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri 143,8 129,58 90

22,148,14358,129CCC 1000f

1000f

1000f 01

−=−=−=lei


1.Influenţei modificării cifrei de afaceri:

1000CA

Cf1000

CA

CfCA

0

0

1

0 −=

sau

10000

CA

10000 Cf

I

CfCA −=

100pqv

pqvI

00

11

CA =

15

58,308,14322,1138,1431000772.180

468.20CA −=−=−=

lei


1.1.Influenţei modificaţii volumului fizic al productiei vândute:

1000pqv

Cf1000

pqv

Cfqv

00

0

01

0 −= sau

10000

qv

10000 Cf

I

Cfqv −=

100pqv

pqvI

00

01

qv =

17,278,14363,1168,1431000500.175

468.20qv −=−=−=

lei

1.2.Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare (exclusiv TVA)

1000pqv

Cf1000

pqv

Cfp

01

0

11

0 −= sau

qv

10000

CA

10000

I

Cf

I

Cfp −=

41,363,11622,113p −=−= lei

2.Influenţei modificarii sumei cheltuielilor fixe:

1000CA

Cf1000

CA

Cfcf

1

0

1

1 −=

sau

CA

100001000

1I

CfCf −

36,1622,11358,129Cf +=−=

Corelaţia de bază care permite aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe presupune creşterea mai

rapidă a cifrei de afaceri faţă de creşterea cheltuielilor fixe ( cfCA II ).

16

În cazul firmei analizate se constata o reducere a nivelului realizat al cheltuielilor fixe la

1000 lei cifră de afaceri, comparativ cu nivelul programat, cu 14,22 lei. Această situaţie confirmă

respectarea corelaţiei de bază dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele cheltuielilor fixe

( cfCA II ,respectiv 127% > 114%).

Efectul favorabil al creşterii cifrei de afaceri prin cele două componente ale sale (volumul

fizic al producţiei vândute şi preţul mediu unitar), ca factori care influenţează invers proporţional

asupra fenomenului analizat constă în scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

Suma cheltuielilor fixe, ca factor care influenţează direct proporţional asupra

indicatorului analizat, a crescut, conducând implicit la creşterea acestuia. Trebuie continuată

analiza în scopul identificării cauzelor care au determinat creşterea cheltuielilor fixe, în vederea

luării măsurilor vizând intrarea în normalitate ( cfCA II ).

3.3.2.3.Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe

Cunoscând realizările perioadei analizate, precum şi faptul că în perioada următoare se

prognozează, de exemplu, o creştere a cifrei de afaceri cu 15%, pe baza datelor din tabelul nr. 6.,

se poate estima nivelul probabil al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

Tabelul nr. 6

Estimarea cheltuielilor fixe

-lei-

Nr.

crt.

Indicatori Realizări

(perioada analizată)

1. Cifra de afaceri 180.772

2. Suma cheltuielilor fixe 23.425

3. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri (lei) 129,58

68,11215,1

158,129C1000

f ==

lei

3.4.Analiza cheltuielilor materiale şi salariale

Cheltuielile de producţie au un caracter complex, îmbrăcând forme diverse în funcţie de criteriile

ce se au în vedere la clasificarea acestora. Astfel, structurând cheltuielile de producţie după

natura lor, distingem cheltuieli materiale, cheltuieli salariale şi cheltuieli financiare.

3.4.1.Analiza cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale pot fi analizate pe clemente componente, respectiv cheltuieli cu materialele

şi cheltuieli cu amortizarea.

A.Analiza cheltuielilor cu materialele

Cheltuielile cu materialele pot fi calculate prin scăderea cheltuielilor cu amortizarea din totalul

cheltuielilor materiale.

Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul indicatorului: cheltuieli cu

materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din exploatare.

Modelul de analiză a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este următorul:

17

1000pqv

cmqvC1000

m

=

= pjcsjcm

în care: cm - costurile cu materialele pe unitate de produs:

csj - consumul specific din resursa materială j;

pj - preţul de aprovizionare al resursei materiale j.

Sistemul de factori care influenţează asupra nivelului cheltuielilor cu materialele este următorul:

Pentru exemplificare, se folosesc datele din tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7

Analiza cheltuielilor materiale la 1 000 lei cifră de afaceri Nr.

crt. Indicatori

Programat

(P0)

Realizat

(P1)

1.

Volumul fizic al producţiei vândute, exprimat în:

preţuri medii de vânzare unitare;

costurile cu materialele pe unitatea de produs

142.340

76.150

180.772

96.134

2.

Volumul fizic efectiv al producţiei vândute,

exprimat în:

preţuri medii de vânzare unitare programate;

costurile cu materialele unitare programate

-

-

175.150

95.170

3.

Suma cheltuielilor cu materialele recalculate în

funcţie de volumul efectiv al producţiei vândute,

consumurile specifice efective şi preţurile de

aprovizionare programate

- 94.500

4. Cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră de

afaceri

534,986 531,797

Utilizând datele din tabelul nr. 7 prezentam în continuare metodologia de analiză factorială a

cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri:

189,3986,534797,531CC 1000m

1000m 1

−=−==lei


1)influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

lei 377,8986,534363,543

986,5341000150.175

170.951000

pqv

cmqv1000

pqv

cmqvg

00

00

01

01

+=−=

=−=−=

2)influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:

18

lei 899,16363,534464,526

363,5341000772.180

170.951000

pqv

cmqv1000

pqv

cmqvp

01

01

11

01

−=−=

=−===

3)influenţei modificării costurilor cu materialele pe produse:

333,5464,526797,5311000pqv

cmqv1000

pqv

cmqvcm

11

01

11

11+=−===

lei

= 531,797 - 526.464 = * 5.333 lei din care, datorită:

3.1)influenţei modificării consumurilor specifice:

lei 707,3464,526757,522

1000772.180

170.951000

772.180

500.941000

pqv

pcsqv1000

pqv

pcsqvcs

11

0j0j1

11

0j1j1

j

−=−=

=−=

−

=

3.2)influenţei modificării preturilor de aprovizionare:

lei 040,9757,522797,531

757,522C1000pqv

pcsqv1000

pqv

pcsqvp 1000

m

11

0j1j1

11

1j1j1

j 1

+=−=

=−=

−

=

În urma analizei efectuate, se constată că la nivel de firmă s-a înregistrat o reducere cu

3,189 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri. Situaţia rezultată se apreciază

ca fiind pozitivă, deoarece contribuie, pe de o parte, la creşterea ratei medii de eficienţă a

cheltuielilor totale, iar pe de altă parte, creează premisele îmbunătăţirii rezultatului brut al

exploatării.

În ceea ce priveşte influenţa factorilor care acţionează asupra nivelului cheltuielilor cu

materialele la 1000 lei cifră de afaceri, se constată următoarele:

-modificarea structurii producţiei vândute pe produse a influenţat nefavorabil, deoarece a

determinat depăşirea cu 8,377 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca

urmare a creşterii ponderii acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de

afaceri pe produs mai mari decât media programată la nivel de firmă;

-preţurile de vânzare (exclusiv TVA) au fost mai mari decât cele prevăzute pe principalele

categorii de produse, ceea ce a contribuit la reducerea cu 16,899 lei a nivelului cheltuielilor cu

materialele la 1000 lei cifra de afaceri pe total firmă;

-costurile cu materialele pe produse au influenţat în sensul creşterii cu 5,333 lei a nivelului

cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a depăşirilor constatate la

sortimentele care deţin ponderea cea mai mare in totalul vânzărilor. Aprofundând analiza

influenţei acestui factor, constatăm că depăşirea înregistrată s-a datorat în exclusivitate

modificării preţurilor de aprovizionare.

19

Consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente şi au contribuit la reducerea

cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,707 lei. Această situaţie poate fi

interpretată ca fiind pozitivă numai în condiţiile în care nu a fost afectată calitatea produselor.

Reducerea consumurilor specifice se poate obţine, în cea mai mare parte, în faza de

proiectare a produselor, şi nu în faza de execuţie a acestora.

Preţurile de aprovizionare pe categorii de materii prime şi materiale sunt influenţate de:

-preţul de facturare;

-cheltuielile de transport, aprovizionare şi stocare.

Preţurile de facturare, la rândul lor, sunt rezultatul negocierilor dintre firmă şi furnizorii

de materii prime şi materiale, în funcţie de calitatea acestora, iar cheltuielile de transport-

aprovizionare depind de mijloacele de transport folosite, de gradul de încărcare a mijloacelor de

transport şi de distanţele faţă de furnizori:

B.Analiza cheltuielilor cu amortizarea

Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe inclusă în costul produselor.

Amortizarea este un element al cheltuielilor materiale.

Cheltuielile cu amortizarea fac parte din categoria cheltuielilor fixe, au un caracter

convenţional constant, iar analiza acestora se justifică a fi efectuată ca nivel la 1000 lei venituri

din exploatare, producţie a exerciţiului sau cifră de afaceri.

Schema de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare sau

cifră de afaceri este următoarea:

Pentru exemplificarea modului de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de

afaceri, vom utiliza datele din tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8

Calculul cheltuielilor cu amortizarea la 1 000 lei cifră de afaceri

-lei-

Nr.

crt. Indicatori

Valoare indicatori

Programat

(P0)

Realizat

(P1)

1. Valoarea iniţiali a mijloacelor fixe 17.429 10.947

2. Valoarea medie a intrărilor de mijloace

fixe în cursul anului

712 2.029

3. Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe

în cursul anului

356 676

4. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe 17.785 12.300

5. Cota medie de amortizare 14% 12%

6. Suma cheltuielilor cu amortizarea 2.490 1.476

7. Valoarea cifrei de afaceri 142.340 180.772

20

8. Cheltuieli cu amortizarea la 1000 cifră de

afaceri (lei)

17,493 8,165

Utilizând datele din tabelul nr. 8. prezentăm în cele ce urmează metodologia de analiză a

cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.

328,9493,17165,8CCC 1000a

1000a

1000a 11

−=−=−=lei


1)influenţei modificării cifrei de afaceri:

719,3493,17774,13493,171000772.180

490.21000

CA

Am1000

CA

AmCA

0

0

1

0 −=−=−=−=

lei

2)influenţei modificării sumei amortizării:

609,5774,13165,81000CA

Am1000

CA

AmCA

1

0

1

1 −=−=−=

lei


2.1)influenţei modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe:

( ) ( )2479,41000

772.180

14,0785.17300.121000

CA

cVVV

1

0mama

ma01 −=

−=

−=

lei

din care. datorită:

2.1.1)influenţei modificării valorii iniţiale a mijloacelor fixe:

( ) ( )02,51000

772.180

14,0429.17947.101000

CA

cVIVIVI

1

001 −=−

=−

=

lei

2.1.2) influenţei modificării valorii medii a intrărilor de mijloace:

( ) ( )02,11000

772.180

14,0712029.21000

CA

cVmiVmiVmi

1

001 −=−

=−

=

lei

2.1.3) influenţei modificării valorii medii a ieşirilor de mijloace:

( ) ( )2479,01000

772.180

14,03566761000

CA

cVmeVmeVme

1

001 −=−

=−

=

lei

2.2)infiuenfei modificării cotei medii de amortizare:

21

( ) ( )3611,11000

772.180

14,012,0300.121000

CA

ccVmac

1

011 −=−

=−

=

lei

Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri s-au modificat în sens favorabil din

punct de vedere economic, respectiv au scăzut cu 9,328 lei. La această evoluţie au contribuit toţi

factorii de influenţă în sensuri şi cu intensităţi diferite.

Astfel, creşterea cifrei de afaceri de la 142,340 lei programate la 180,772 lei realizate în

anul curent a determinat o reducere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri cu

3,719 lei.

De asemenea, totalul cheltuielilor cu amortizarea, diminuându-se de la 2,490 lei

programate la 1,476 lei realizate în anul curent, a determinat reducerea indicatorului analizat cu

5,609 lei.

Reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a datorat atât scăderii valorii medii anuale a

mijloacelor fixe, cât şi scăderii cotei de amortizare. Scăderea sumei cheltuielilor cu amortizarea

demonstrează o reducere a gradului de înzestrare tehnică, ceea ce influenţează negativ produc-

tivitatea muncii sau este posibil ca utilajele să nu fi fost folosite intensiv şi să nu fi fost

recuperate ca valoare la termenul prevăzut.

3.4.Analiza cheltuielilor cu dobânzile

Dobânzile intră în categoria cheltuielilor financiare şi, de regulă, nu se includ în costul

producţiei. Indiferent dacă acestea se includ sau nu în costuri, ele afectează profitul net al firmei.

Dobânzile reprezintă costuri ale capitalului împrumutat şi eficienţa lor prezintă importanţă în

analiza economică.

Pentru analiza sumei cheltuielilor cu dobânzile se folosesc modelele:

1) 1000

CA

100

PdKAC

1000CA

SdC

21000d

==

2)

1000rC

Sd

CA

rCC1000

d

=

3)

1000rC

Sd

AC

rC

CA

ACC1000

d

=

în care:

1000dC - cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri:

Sd - suma cheltuielilor cu dobânzile;

AC - soldul mediu al activelor circulante;

K - cota de participare a creditului la acoperirea activelor circulante:

22

100AC

rCK =

rC - soldul mediu al creditelor pe termen scurt;

dP - procentul mediu de dobândă:

100rC

SddP =

sau 100

pgdP

diki =

kig - structura creditelor pe categorii;

dip - rata dobânzii pe categorii de credite.

Condiţia de eficienţă care conduce la diminuarea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei

cifră de afaceri este:

SdCA II

unde:

CAI - indicele cifrei de afaceri;

SdI - indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile.

Pentru exemplificare, folosim modelul de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000

lei cifră de afaceri prezentat în tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9

Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri

Nr.

crt. Indicatori t - 2 t - 1 t t – 1/ t - 2 t/ t - 1

1. Cifră de afaceri 62.859 116.331 180.772 185,07 155,4

2. Cheltuieli cu

dobânzile 247 1.093 2.082 442,5 190,5

3. Soldul mediu al

activelor circulante 15.235 17.396 32.402 114,2 186,3

4. Volumul creditelor

contractate 651 1.917 4.627 294,5 241,4

5. Rata medie a

dobânzii (%) 38 57 45 150,0 78,9

6. Cheltuieli cu

dobânzile la 1000 lei

cifră de afaceri

3,93 9,4 11,52 239,2 122,6

23

Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri au crescut cu 5,47 lei la 1000 lei în t

- 1 faţă de t - 2, respectiv cu 2,12 lei la 1000 lei în t faţă de t - 1, efect firesc al unui indice al

cheluielilor cu dobânzile superior celui înregistrat de cifra de afaceri:

Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori este următorul:

Metodologia de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei, utilizând datele din tabelul nr.

10., presupune:

47,593,34,9CCC 1000d

1000d

1000d 11

+=−=−=lei


1)influenţei modificării cifrei de afaceri:

lei 8161,19394,31233,2

1000859.62

2471000

331.116

2471000

CA

Sd1000

CA

SdCA

1

0

1

0

−=−=

=−=−=

2)influenţei modificării sumei dobânzii plătite:

lei 2767,71233,24,9

1000331.116

2471000

331.116

093.11000

CA

Sd1000

CA

SdSd

1

0

1

1

+=−=

=−=−=


2.1)influenţei modificării soldului mediu al activelor circulante:

( ) ( )

3016,01000331.116

100

382731,4235.15396.17

1000CA

100

dPKACAC

AC2

1

2

0001

+=

−

=

−

=

lei

2731,4100235.15

651100

AC

rCK

0

00 ===

2.2)influenţei modificării cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante:

24

( ) ( )

lei 8338,3331.116

3,989.445

1000331.116

100

382731,40198,11396.17

1000CA

100

dPKKAC

K2

1

2

0011

+==

=

−

=

−

=

0198,11100396.17

917.1100

AC

rCK

1

11 ===

2.3)influenţei modificării procentului mediu al dobânzii:

( ) ( )

lei 1413,3331.116

8,230.364

1000331.116

100

38570198,11396.17

1000CA

100

dPdPKAC

dP2

1

2

0111

+==

=

−

=

−

=

Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri în perioada t/t - 1 este

similară cu metodologia aplicată la analiza perioadei (t - 1/t - 2).

Semnificaţia economică a influenţelor factorilor care au apărut în modelul analizat si

prezentat mai sus este următoarea:

-influenţa soldului mediu al activelor circulante este pozitivă (+0.3016 lei) si se apreciază ca

fiind justificată din punct de vedere economic, deoarece s-a respectat corelaţia:

100<IAC<ICA

respectiv, în cazul analizat:

100 < 114,7 < 185,07

În situaţia în care indicele activelor circulante ar devansa indicele cifrei de afaceri:

-IAC>ICA situaţia s-ar aprecia ca fiind nefavorabilă, deoarece ar însemna o creştere a

cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri, determinată de încetinirea vitezei de rotaţie

a activelor circulante:

-influenţa cotei de participare a creditului la acoperirea activelor circulante cu semnul

„+”(+3,8338 lei) reflectă o situaţie nefavorabilă, adică o scădere a surselor proprii, cu consecinţe

negative asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei;

-influenţa ratei dobânzii cu semnul „+" (+3,1413 lei) înseamnă creşterea ratei dobânzii în

perioada analizată comparativ cu perioada de bază (în cazul de faţă, creşterea dobânzii în anul „t

- 1” comparativ cu dobânda din „t - 2”).

PROBLEME REZOLVATE

1.Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere:

lei Nr.

crt Indicatori P0 P1 %

1 Cheltuieli de exploatare 9.480 9.850 103,90

2 Cheltuieli financiare 1.200 1.100 91,67

3 TOTAL CHELTUIELI 10.680 10.950 102,53

4 Venituri din exploatare 12.100 12.750 105,37

25

5 Venituri financiare 650 500 76,92 1

6 TOTAL VENITURI 12.750 13.250 103,92

Se cere:

a)Să se determine cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli;

b)Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor la 1.000 lei venituri.

Rezolvare

a)Cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli:

000.1

V

Ch

Rn

1i

i

n

1i

i

ct =

=

=

unde: iCh = cheltuielile pe structură (exploatare, financiare);

iV = venituri pe structură (exploatare, financiare, extraordinare);

Nr.


1 Cheltuieli la l000 lei

venituri, din care: 837,65 826,42 98,66

1.1. Cheltuieli de exploatare 783,47 772,55 98,60

1.2. Cheltuieli financiare 1.846,15 2200,00 119,17

b)Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se realizează utilizând indicatorul „cheltuieli la

1.000 lei venituri” (rata de eficienţă a cheltuielilor totale) calculat astfel:

000.1V

Chc

100

cgR

i

i000.1i

000.1ii

ct =→=

unde: 000.1

ic = rata de eficienţă a cheltuielilor pe structură;

iCh = cheltuielile pe structură:

iV = venituri pe structură;

ig = structura veniturilor.

Cheltuielile la 1.000 lei venituri pe categorii de venituri sunt calculate la punctul a.

Structura veniturilor, calculată pe baza datelor de la punctul a, este redată în tabelul următor,

astfel:

Structura veniturilor

Nr.

crt. Indicatori


P0 (%) P1(%)

1 Venituri din exploatare 94,90 96,23

26

2 Venituri financiare 5,10 3,77

TOTAL 100 100

Modelul factorial de analiză este următorul:

Modificarea cheltuielilor la 1.000 lei venituri se determină cu relaţia:

23,1165,83740,826RRR01 ctctct −=−=−=

din care:

1)Influenţa modificării structurii veniturilor:

În efectuarea calculelor de mai jos pornim de la următoarea structură a veniturilor și

cheltuielilor prezentată mai jos:

Nr.


1 Cheltuieli de exploatare 8.900 9.100 102,25

2 Cheltuieli financiare 1.200 1.100 91,67

3 Cheltuieli extraordinare 580 750 129,31

4 TOTAL CHELTUIELI 10.680 10.950 102,53

5 Venituri din exploatare 11.500 12.200 106,09

6 Venituri financiare 650 500 76,92 1

7 Venituri extraordinare 600 550 91,67

8 TOTAL VENITURI 12.750 13.250 103,92

Nr.


1 Cheltuieli la l000 lei

venituri, din care: 837,65 826,42 98,66

1.1. Cheltuieli de exploatare 773,91 745,90 96,38

1.2. Cheltuieli financiare 1.846,15 2200,00 119,17

1.3. Cheltuieli extraordinare 966,67 1.363,64 141,07

Nr.

crt. Indicatori


P0 (%) P1(%)

1 Venituri din exploatare 90,20 92,08

2 Venituri financiare 5,10 3,77

3 Venituri extraordinare 4,71 4,15

TOTAL 100 100

( )32,1565,83733,822RR

100

cg

100

cg

R0

0001

ict

rct

n

1i

000.1ii

n

1i

000.1ii

gct −=−=−=−=

==

27

33,822100

67,96615,415,846.177,391,77308,92

100

cg

R

n

1i

000.1ii

rct

01

=++

==

=

2)Influenţa modificării cheltuielilor la 1000 lei, pe categorii:

09,433,82242,826RR100

cg

100

cg

c rctct

n

1i

000.1ii

n

1i

000.1ii

000.1i 1

0111

+=−=−=−=

==

De la o perioadă la alta indicatorul cheltuieli la l.000 lei venituri se modifică in sens

pozitiv, cheltuielile la l.000 lei scăzând cu 11,23 lei. Influenţează pozitiv structura veniturilor cu

-l5,32 lei/ l.000 lei, datorită veniturilor din exploatare ce deţin ponderea cea mai mare în cadrul

veniturilor şi care cresc cu 6,09% de la o perioadă la alta.

Indicatorul cheltuieli la l.000 lei venituri pe categorii de cheltuieli are o influenţă

negativă, conducând la creşterea cheltuielilor cu 4,09 lei/l .000 lei venituri.

2.Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul de profit şi pierdere:

Nr.


1. Venituri din exploatare

din care aferente:

11.500 12.200 106,09

- producţiei vândute 10.800 11.600 107,41

- producţiei stocate 600 400 66,67

- producţiei imobilizate 100 200 200

2. Cheltuieli din exploatare

din care aferente:

8.900 9.100 102,25

- producţiei vândute 8.200 8.500 103,66

- producţiei stocate 400 350 87,50

- producţiei imobilizate 300 250 83,33

Se cere:

a)Să se determine cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, pe categorii

de cheltuieli;

b)Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri

din exploatare.

Rezolvare

a)Calculul cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare, pe categorii de

cheltuieli de exploatare se realizează cu relaţia:

000.1V

ChR

e

ece =

în care: eCh = cheltuieli de exploatare;

Ve = venituri din exploatare.

28

Nr.


1 Cheltuieli de exploatare la

1.000 lei venituri din

exploatare, aferente:

773,91 745,90 96,38

1.1. - producţiei vândute 759,26 732,76 96,51

1.2. - producţiei stocate 666,67 875,00 131,25

1.3. - producţiei imobilizate 3.000 1.250 41,67

b)Analiza cheltuielilor de exploatare aferente veniturilor din exploatare se realizează se

utilizează cu ajutorul următorului model:

100

rg

R

n

1j

000.1cej

ce

j=

= unde

000.1V

Chr

j

j000.1cej

=

în care: jg = structura veniturilor din exploatare;

000.1cej

r= rata de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din exploatare;

jCh = cheltuieli aferente activităţilor componente ale ciclului de exploatare;

jV= venituri pe tipuri de activităţi ale ciclului de exploatare.

Ratele de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din exploatare au fost determinate la

punctul a.

Structura veniturilor din exploatare este următoarea:

Nr.

crt. Indicatori


din exploatare

P0 (%) P1(%)

1 Venituri din exploatare aferente producţiei

vândutet

93,91 95,08

2 Venituri financiare aferente producţiei stocate 5,22 3,28

3 Venituri extraordinare aferente producţiei

imobilizate

0,87 1,64

TOTAL 100 100

Analiza se efectuează pe baza relaţiilor:

01,2891,77390,745RRR01 cecece −=−=−=

din care:

1)Influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare:

29

06,1991,77397,792100

rg

100

rg

g

n

1j

000.1cej

n

1j

000.1cej

j

0j00j1

+=−=−=

==

97,792100

000.364,167,66628,326,75908,95

100

rgn

1j

000.1cej

0j1

=++

=

=

2)Influenţa modificării ratei de influenţă a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de venituri:

07,4797,79290,745100

rg

100

rg

r

n

1j

000.1cej

n

1j

000.1cej

000.1ce

0j11j1

j−=−=−=

==

01,2807,4706,19rg 000.1cej j

−=−+=+

Indicatorul cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare se modifică în sens

pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 28,01 lei. Influenţează în sens negativ structura

veniturilor cu 19,06 lei/1.000 lei. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri din exploatare are o

influenţă pozitivă, conducând la scăderea cheltuielilor de exploatare cu 47,07 lei/1.000 lei

venituri din exploatare.

3.Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori, pentru două perioade:

Nr.


1 QA(buc) 10.000 11.000 110

2 QB (buc) 15.000 14.000 93,33

3 QC (buc) 20.000 21.000 105

4 Preţ A (lei/buc) 100 105 105

5 Preţ B(lei/buc) 200 210 105

6 Preţ C (lei/buc) 500 490 98

7 Cost A (lei/buc) 95 100 105,26

8 Cost B (lei/buc) 450 440 97,78

9 Cost C (lei/buc) 170 185 108,82

Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri.

Rezolvare

Analiza faciorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face cu ajutorul următorului

model de analiză:

000.1pq

cqC

iv

iv000.1

i

i =

în care: ivq - volumul fizic al producţiei vândute pe produse;

ip = preţul unitar ai produsului „i”;

30

ic = costul unitar al produsului „i”;

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este influenţată de următorii

factori:

10,188,7927,774

1000000.000.14

000.100.11000.1

000.385.14

000.145.11000.1

500000.20200000.15100000.10

170000.20450000.1595000.10

000.1490000.21210000.14105000.11

185000.21440000.14100000.11

000.1pq

cq000.1

pq

cqCCC

00i

00i

11i

11i

iv

iv

iv

iv000.10

000.11

000.1

−=−=

=−=++

++−

−++

++=

=−=−=

Influenţa factorilor asupra modificării nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se

calculează astfel:

1)Influenţa structurii cifrei de afaceri;

lei 9,348,7929,7578,792000.1500000.21200000.14100000.11

170000.21450000.1495000.11

000.1pq

cq000.1

pq

cqg

00i

00i

01i

01i

iv

iv

iv

iv

i

−=−=−++

++=

=−=

2)Influenţa modificării preţului de vânzare:

lei 80,09,7577,7589,757000.1490000.21210000.14105000.11

170000.21450000.1495000.11

000.1pq

cq000.1

pq

cqp

01i

01i

11i

01i

iv

iv

iv

iv

+=−=−++

++=

=−=

3)Influenţa modificării costului pe produs:

167,7587,774000.1pq

cq000.1

pq

cqc

11i

01i

11i

11i

iv

iv

iv

iv+=−=−=

10,18168,09,34cpg iii −=++−=++ lei

Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri a evoluat în sens pozitiv în perioada

curentă faţă de cea precedentă (în sensul scăderii cheltuielilor cu -18,10 lei la 1.000 lei cifră de

afaceri). Influenţa favorabilă s-a datorat variaţiei structurii producţiei (cu -34,87 lei/1.000 cifră

de afaceri). Asupra indicatorului analizat a avut o influenţă negativă variaţia preţului unitar pe

produs precum şi costul unitar care au condus la creşterea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de

afaceri cu 0,8 şi respectiv 16 lei.

31

4.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Nr. crt Indicatori P0 P1 %

1 Cifra de afaceri 1.500 1.400 93,33%

2 Cheltuieli aferente cifrei

de afaceri, din care:

1.080 980 90,74%

-Cheltuieli variabile 660 630 95,45%

- Cheltuieli fixe 420 350 83,33%

3 Volumul efectiv al cifrei

dc afaceri la preţul de

vânzare din perioada de

referinţă P0

- 1.420 -

4 Volumul efectiv al cifrei

de afaceri la costul

perioadei de referinţă P0

- 1.001,1 -

5 Cheltuieli variabile

recalculate

- 634,74 -

Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifiă de afaceri pe total şi pe structură

(variabile şi fixe) şi să se interpreteze rezultatele obţinute.

Rezolvare

Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face prin utilizarea următorului

model de analiză:

20720700000.1500.1

080.1000.1

400.1

980CCC 000.1

0000.1

1000.1 −=−=−=−=

lei

din care:

1)Influenţa structurii cifrei de afaceri:

lei 15720705

000.1500.1

080.1000.1

420.1

1,001.1000.1

pq

cq000.1

pq

cqg

00i

00i

01i

01i

iv

iv

iv

iv

i

−=−=

=−=−=


lei 10705715

000.1420.1

1,001.1000.1

400.1

1,001.1000.1

pq

cq000.1

pq

cqp

01i

01i

11i

01i

iv

iv

iv

iv

i

+=−=

=−=−=

3)Influenţa modificării costului pe produs:

32

15715700000.1pq

cq000.1

pq

cqc

11i

01i

11i

11i

iv

iv

iv

iv

i +=−=−=

lei

20151015cpg iii −=−+−=++ lei

În exemplul dat, cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri s-au redus cu 20 lei, ceea ce

reflectă o situaţie favorabilă, deoarece creşte profitul aferent cifrei de afaceri şi alţi indicatori de

eficienţă determinaţi pe baza acestuia. Se remarcă faptul că cei trei factori direcţi au avut

influenţe diferite ca sens şi mărime.

Structura cifrei de afaceri a determinat scăderea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de

afaceri cu 15 lei, ca urmare a creşterii ponderii produselor cu o cheltuială la 1.000 lei mai mică

decât cheltuiala medie din perioada P0.

Preţurile de vânzare au influenţat nefavorabil, contribuind la depăşirea nivelului

cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei, ca urmare a reducerii lor faţă de P0.

Costul unitar a influenţat favorabil, determinând reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifră

de afaceri cu 15 lei.

Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

1)Cheltuielile variabile la l 000 lei cifră de afaceri se determină după următoarea relaţie:

2)Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri (folosind datele din

tabelul prezentat în enunţul problemei 4), se prezintă astfel:

10440450000.1500.1

660000.1

400.1

630CCC 000.1

v000.1

v000.1

v 01+=−=−=−=

lei

2.1)Influenţa modificării structurii producţiei:

lei 7440447

000.1500.1

660000.1

420.1

74,634000.1

pq

cq000.1

pq

cqg

0v

vv

0v

vv

0

00

1

01

+=−=

=−=−=

2.2)Influenţa modificării preţului de vânzare:

lei 39,644739,453

000.1420.1

74,634000.1

400.1

74,634000.1

pq

cq000.1

pq

cqp

0v

vv

1v

vv

1

01

1

01

+=−=

=−=−=

2.3)Influentei modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:

33

lei 39,339,453450

000.1400.1

74,634000.1

400.1

630000.1

pq

cq000.1

pq

cqc

1v

vv

1v

vv

v

1

01

1

11

−=−=

=−=−=

1039,339,67cpg v +=−+=++ lei

În cazul analizat s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de

afaceri cu 10 lei. Cei trei factori direcţi au influenţat diferit creşterea cheltuielilor variabile.

Structura producţiei vândute a influenţat nefavorabil, contribuind la creşterea cheltuielilor

variabile la 1.000 lei cu 7 lei şi demonstrează că a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli

la 1.000 lei mai mari decât media realizată în perioada P0.

Dacă schimbările de structura sunt rezultatul cererii agenţilor economici, se apreciază în

mod favorabil, întrucât acestea se vor reflecta în indicatorii performanţei economico-financiare.

Preţul de vânzare, de asemenea, a influenţat nefavorabil cu 6,39 lei, ceea ce reflectă

rezervele existente la nivelul firmei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii producţiei şi

implicit, creşterea preţurilor.

Cheltuielile variabile pe produs au influenţat pozitiv, determinând o reducere a

cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 339 lei. Analiza acestei situaţii impune

descoperirea cauzei care a generat acest fenomen prin cunoaşterea influenţei factorilor de gradul

2, respectiv consumurilor specifice şi preţul de cumpărare al materialelor, precum şi aspectele

legate de asigurarea şi folosirea eficientă a forţei de muncă.

Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

Cheltuielile fixe la 1 000 lei cifra de afaceri se determina după următorul model:

Pe baza datelor din tabelul prezentat mai sus, folosind metoda substituţiilor în lanţ, se

determină influenţa factorilor direcţi asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri astfel:

30280250000.1500.1

420000.1

400.1

650CfCfCf 000.1

0000.1

1000.1 −=−=−=−=

lei

1)Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:

lei 77,1528077,295

1000500.1

4201000

420.1

420000.1

pqv

Chf000.1

pqv

Chfqv

00

0

01

0

+=−=

=−=−=


34

lei 23,477,295300

1000420.1

4201000

400.1

420000.1

pqv

Chf000.1

pqv

Chfp

01

0

11

0

+=−=

=−=−=

3)Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:

lei 50300250

1000400.1

4201000

400.1

350000.1

pqv

Chf000.1

pqv

ChfChf

11

0

11

1

−=−=

=−=−=

305023,477,15Chfpgv −=−+=++ lei

Aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea indicilor de

creştere a celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de cheltuielile

fixe ( ChfCA II ) conduce la micşorarea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifra de afaceri faţă de

nivelul de referinţă (P0).

În cazul analizei cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, pe baza datelor prezentate,

cheltuielilor fixe scad într-un ritm mai rapid (83,33%) decât cifra de afaceri (93,33%), ceea ce a

condus la reducerea cheltuielilor fixe cu 30 lei.

Scăderea volumului fizic al producţiei vândute cu 5,34% a determinat creşterea

cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15,77 lei. De asemenea, preţul de vânzare a

influenţat nefavorabil cu 4,23 lei. În schimb, scăderea sumei cheltuielilor fixe cu 16,67% a

contribuit la reducerea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 50 lei.

Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri,

managerii firmei trebuie să adopte măsuri de creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de

producţie, concomitent cu găsirea de noi posibilităţi de reducere a sumei cheltuielilor fixe.


Nr. crt Indicatori P0 P1

1 Cifra de afaceri 80.000 75.000

2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 64.000 60.750

3 Indicele preţurilor de vânzare 106%

4 Indicele costurilor - 107%

Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră

de afaceri.

Rezolvare

Modelul de analiză utilizat este următorul:

35

lei 43,4543,802757

000.17,754.70

7,775.56000.1

000.75

7,775.56000.1

106

100000.75107

100750.60

000.1000.75

107

100750.60

000.1

106

100pq

107

100cq

000.1pq

107

100cq

000.1pq

cq000.1

pq

cqp

1

1i

1

1i

11i

1

1i

01i

01i

11i

01i

i

v

i

v

iv

i

v

iv

iv

iv

iv

i

−=−=

=−=

−

=

−

=−=

6.Pentru o firmă se cunosc următoarel date:



2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 50.500 52.240

3 Indicele preţurilor 110%


Se cere să se determine influenţa structurii asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.

Rezolvare


lei 6,332,9186,884

000.1000.55

500.50000.1

727.53

8,642.46000.1

000.55

500.50000.1

110

100000.58112

100240.53

000.1

pq

cq000.1

110

pq

112

100cq

000.1pq

cq000.1

pq

cqqv

00i

00i

1

1i

1

1i

00i

00i

01i

01i

iv

iv

i

v

i

v

iv

iv

iv

iv

i

−=−=

=−=−

=

−

=−=

7.Pentru o firma se cunosc următoarele date:

Nr. crt Indicatori -

1 Cifra de afaceri 60.000

2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000

3 Indicele preţurilor 35.800

4 Indicele costurilor 63.000

Se cere să se determine nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.

36

Rezolvare

Pornind de la comportamentul cheltuielilor variabile care, la nivelul firmei, se modifică ca

sumă absolută în funcţie de evoluţia volumului cifrei de afaceri, iar la 1.000 lei sau pe

produs rămân neschimbate, se poate determina suma cheltuielilor variabile totale pe baza

următoarei relaţii:

( )10001CvCAp

000.1

1Cvp −

în care:

Cvp - suma cheltuielilor variabile previzionate;

CAp - cifra de afaceri previzionată;

10001Cv - nivelul realizat al cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifra de afaceri.

Conform datelor din tabel, nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră dc afaceri se

determină după cum urmează:

( ) lei 37.589,58 596,66 - 63.000000.1

1000.1

000.60

800.35000.63

000.1

1Cvp ==

=

1111 ofitPrCfCvCA ++=

60.000 = 35.800 + 16.200 + 8.000

Având în vedere că suma cheltuielilor fixe rămâne aceeaşi, indiferent de volumul fizic al

producţiei, nivelul probabil al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se determină astfel:

Chp = Cvp + Cfp = 37.589,58 + 16.200 = 53.789,58

lei 81,853000.1000.63

58,789.53C 000.1

p ==



1 Suma cheltuielilor fixe 4.800 4.725


3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la

preţul perioadei P0 - 20.425,5

Se cere să se determine influenţa cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră

de afaceri.

37

Rezolvare


lei 57,357,228225

1000000.21

800.41000

000.21

725.4000.1

pqv

Chf000.1

pqv

ChfChf

11

0

11

1

−=−=

=−=−=



1 Cheltuieli variabile 432 442

2 Cifra de afaceri 800 850

3 Indicele preţurilor de vânzare - 105%


Se cere să se determine influenţa preţului asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifra de

afaceri.

Rezolvare

Modelul de analiză utilizat este următorul:,

lei 84,23

9,50006,477000.15,809

5,405000.1

850

5,405000.1

105

100850109

100442

000.1850

109

100442

000.1

105

100pq

109

100cq

000.1pq

109

100cq

000.1pq

cq000.1

pq

cqp

1

1i

1

1i

11i

1

1i

1

01

1

01

i

v

i

v

iv

i

v

0v

vv

1v

vv

−=

=−=−=

−

=

−

=−=

3.1.Analiza cheltuielilor firmei aspecte teoretice · cheltuielilor materiale, în special....

Documents

Transcript of 3.1.Analiza cheltuielilor firmei aspecte teoretice · cheltuielilor materiale, în special....