Am fost foarte impresionat de autobiografia lui Mary Karr, The Liars Club. Nu att datorit\ ferocit\]ii ei, a frumuse]ii ei [i a `ncnt\toarei st\pniri a limbajului vernacular al autoarei, ct datorit\ totalit\]ii ei Mary Karr e-o femeie care-[i aminte[te totul despre primii s\i ani de via]\. Eu nu sunt a[a. Am avut o copil\rie stranie [i zbuciumat\, crescut de-un singur p\rinte, de mama, care, `n primii mei ani de via]\, a dus un trai nomad [i care dar nu sunt `ntru totul sigur de asta ne-a trimis o vreme, pe mine [i pe fratele meu, la una dintre surorile ei pentru c\, `n perioada aceea, era economic [i emo]ional incapabil\ s\ ne poarte de grij\. Poate c\ nu f\cea dect s\ fug\ pe urmele tat\lui nostru, care-a acumulat tot soiul de facturi [i-apoi [i-a luat t\lp\[i]a pe cnd eu aveam doi ani [i fratele meu David, patru. Dac\ a[a au stat lucrurile, c\ut\rile ei n-au avut sor]i de izbnd\. Mama mea, Nellie Ruth Pillsbury King, a fost una dintre primele femei emancipate ale Americii, dar nu fiindc\ [i-ar fi dorit ea asta. Mary Karr `[i prezint\ copil\ria `ntr-o panoram\ aproape ne`ntrerupt\. A mea e-un peisaj `nce]o[at din care amintirile r\sar ici-colo ca ni[te copaci izola]i... din aceia care par c\ ar vrea s\ te apuce [i s\ te `nfulece.

18

Stephen King

Ceea ce urmeaz\ sunt cteva dintre amintirile acelea, pigmentate cu instantanee din zilele pu]in mai coerente ale adolescen]ei [i cele ale primei mele maturit\]i. Aceasta nu e o autobiografie. Este mai degrab\ un soi de curriculum vitae `ncercarea mea de a ar\ta cum s-a format un scriitor. Nu cum a fost format un scriitor; nu cred c\ scriitorii pot primi o formare, nici din `mprejur\ri, nici din proprie voin]\ (chiar dac\ a[a am crezut cndva). Dot\rile sunt cuprinse `n pachetul original. Dar nu e vorba de accesorii ie[ite din comun; p\rerea mea e c\ sunt mul]i cei care au, fie [i numai `n form\ latent\, talent de scriitor [i povestitor, [i c\ acest talent poate fi consolidat [i rafinat. Dac\ nu a[ fi convins de asta, a scrie o carte ca aceasta ar fi o pierdere de timp. A[a mi-a mers mie, nici mai mult, nici mai pu]in un proces de cre[tere dezarticulat `n care au jucat roluri diferite ambi]ia, dorin]a, norocul [i pu]inul talent. Nu v\ str\dui]i s\ citi]i printre rnduri [i nu c\uta]i un fir c\l\uzitor. Nu exist\ fire doar instantanee, majoritatea lipsite de un punct comun.

1Prima mea amintire e c\-mi imaginam c\ sunt altcineva `mi `nchipuiam, de fapt, c\ sunt For]osul de la Circul Fra]ilor Ringling. Asta se `ntmpla pe cnd locuiam `n casa m\tu[ii Ethelyn [i-a unchiului Oren din Durham, Maine. M\tu[a mea `[i aminte[te episodul destul de bine [i zice c\ aveam doi ani [i jum\tate sau poate trei. G\sisem o c\r\mid\ de ciment `ntr-un col] al garajului [i reu[isem s-o ridic. Am tras-o `ncet-`ncet pe podeaua de ciment neted, numai c\-n mintea mea eram `mbr\cat `ntr-o piele de animal (leopard, probabil) [i duceam c\r\mida f\r\ greutate dintr-o parte `n alta a arenei circului. Mul]imea numeroas\ era amu]it\. Cercul sclipitor al unui reflector alb-alb\strui `mi urm\rea remarcabilul progres. Fe]ele lor stupefiate spuneau totul: nu mai v\zuser\ niciodat\ un

Misterul Regelui (Despre scris)

19

copil att de incredibil de puternic. {i are doar doi ani!, a murmurat cineva a ne`ncredere. Nu [tiam c\ `n partea de jos a c\r\mizii `[i construiser\ viespile un cuib mic. Una dintre ele, nervoas\ probabil pentru c\ fusese mutat\ din loc, a zburat afar\ [i m-a `mpuns `n ureche. Durerea a fost fulger\toare, ca o inhalare otr\vitoare. A fost cea mai crunt\ durere pe care o `ncercasem pn\ atunci, dar m-a acaparat doar pre] de cteva secunde. Cnd am l\sat c\r\mida s\-mi cad\ pe piciorul descul], zdrobindu-mi toate cele cinci degete, am uitat complet de viespe. Nu-mi amintesc dac\ am fost dus la doctor [i nu-[i aminte[te nici m\tu[a Ethelyn (unchiul Oren, c\ruia cu siguran]\ c\-i apar]inea C\r\mida Malefic\, e mort de aproape dou\zeci de ani), dar `[i aminte[te `n]ep\tura, degetele zdrobite [i reac]ia mea. Ce mai ]ipete, Stephen!, mi-a zis. Da [tiu c\ aveai glas `n ziua aia.

2Cu un an `n urm\ sau, poate, dup\, mama, fratele meu [i cu mine ne aflam `n West De Pere, Wisconsin. Nu [tiu de ce. ~n Wisconsin locuia o alt\ sor\ de-a mamei, Cal (regin\ a frumuse]ii `n trupele auxiliare `n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial), `mpreun\ cu simpaticul ei so] b\utor de bere, [i poate c\ mama m-a mutat ca s\ fie aproape de ei. Dac\ a[a au stat lucrurile, nu-mi amintesc totu[i s\-i fi v\zut prea des pe so]ii Weimer. Mama lucra, dar nu mai [tiu nici m\car ce munc\ f\cea. A[ vrea s\ spun c\ lucra la o brut\rie, dar cred c\ asta a fost mai trziu, cnd ne-am mutat `n Connecticut ca s\ fim aproape de sora ei Lois [i de so]ul acesteia (Fred nu bea bere [i nu era nici cine [tie ce simpatic; era un tip cu p\rul tuns perie care se sim]ea mndru s\-[i conduc\ decapotabila cu capota `nchis\, Dumnezeu [tie de ce). Ct am stat `n Wisconsin a fost un flux continuu de babysittere. Nu [tiu dac\ plecau pentru c\ eu [i David eram prea zv\p\ia]i sau

20

Stephen King

pentru c\-[i g\seau slujbe mai bine pl\tite ori fiindc\ mama pretindea o eficien]\ mai mare dect erau ele dispuse s\ ofere; [tiu doar c\ au fost foarte multe. Singura de care-mi amintesc ct de ct limpede este Eula sau poate c\ era Beulah. Era o adolescent\, era mare ct casa [i rdea `ncontinuu. Eula-Beulah avea un fantastic sim] al umorului, pn\ [i la patru ani `mi d\deam seama de asta, `ns\ era un sim] al umorului periculos ca [i cnd `n\untrul fiec\rei explozii de ilaritate cu b\tut din palme, lovit de cap [i r\sucit pe fese s-ar fi ascuns o furtun\. Cnd v\d `nregistr\ri din-acelea cu camera ascuns\ `n care babysitterelor [i d\dacelor li se pune brusc pata [i-i plesnesc pe copii f\r\ drept de apel, m\ gndesc `ntotdeauna la zilele mele cu Eula-Beulah. Era la fel de dur\ [i cu fratele meu David? Nu mai [tiu. El nu apare `n niciuna dintre amintirile astea. Pe deasupra, el era mai pu]in vulnerabil la periculoasele r\bufniri ale Uraganului Eula-Beulah; la [ase ani, era deja `n clasa `nti [i-[i petrecea mare parte din zi departe de poligonul de tir. Eula-Beulah era, de exemplu, la telefon, rdea cine [tie cu cine [i m\ chema la ea. M\ strngea `n bra]e, m\ gdila, m\ f\cea s\ rd, dup\ care, `nc\ rznd, m\ plesnea peste cap destul de tare ca s\ m\ doboare la p\mnt. Apoi m\ gdila cu picioarele goale pn\ ce rdeam amndoi din nou. Eula-Beulah era predispus\ la b\[ini de genul celor deopotriv\ zgomotoase [i puturoase. Uneori, cnd era victima unui asemenea atac, m\ arunca pe canapea, `mi acoperea fa]a cu fundul ei `mbr\cat `n fust\ de ln\ [i-[i d\dea drumul. Bum! ]ipa cu o veselie maxim\. Era ca [i cnd m-ar fi `nghi]it focuri de artificii cu gaz putrescent. Mi-amintesc `ntunericul, senza]ia de sufocare [i mi-amintesc c\ rdeam. Pentru c\, de[i ceea ce se `ntmpla era oribil `ntr-un fel, era [i comic. ~n multe privin]e, Eula-Beulah m-a preg\tit pentru critica literar\. Dup\ ce ]i s-a b\[it `n fa]\ o babysitter de-un chintal, ]ipnd `n acela[i timp: Bum!, The Village Voice e ap\ de ploaie.

Misterul Regelui (Despre scris)

21

Nu [tiu ce au p\]it celelalte babysittere, dar Eula-Beulah a fost concediat\. Din cauza ou\lor. ~ntr-o diminea]\, Eula-Beulah mi-a pr\jit un ou la micul dejun. L-am mncat [i-am mai cerut unul. Eula-Beulah mi-a pr\jit un al doilea ou, apoi m-a `ntrebat dac\ mai vreau unul. Avea `n ochi o privire care spunea: S\ nu `ndr\zne[ti s\ mai m\nnci unul, Stevie. A[a c\ i-am mai cerut unul. {i `nc\ unul. {i a[a mai departe. M-am oprit dup\ [apte, cred [apte e num\rul care mi-a r\mas `n minte, [i `nc\ destul de clar. Poate c\ am r\mas f\r\ ou\. Poate c\ am spus eu pas. Sau poate c\ s-a speriat Eula-Beulah. Nu [tiu, dar a fost poate un lucru bun c\ jocul s-a terminat la [apte. {apte ou\ nu sunt pu]ine pentru un copil de patru ani. M-am sim]it bine pentru o vreme, dup\ care am vomitat pe toat\ podeaua. Eula-Beulah a rs, mi-a trosnit una peste cap, apoi m-a aruncat `n [ifonier [i a `ncuiat u[a. Bum. Dac\ m-ar fi `ncuiat `n baie, poate c\ [i-ar fi p\strat slujba, dar n-a f\cut-o. Ct despre mine, nu m-a deranjat cine [tie ct s\ stau `n [ifonier. Era `ntuneric, dar mirosea a Coty, parfumul mamei, [i pe sub u[\ p\trundea o dr\ reconfortant\ de lumin\. M-am trt pn\-n fundul [ifonierului, frecndu-m\ cu spatele de hainele [i rochiile mamei. Am `nceput s\ rgi rgieli prelungi [i zgomotoase, care m\ ardeau ca focul. Nu mi-amintesc s\-mi fi fost r\u la stomac, dar trebuie s\ m\ fi durut deoarece, cnd am deschis gura ca s\ mai scot un rgit arz\tor, am vomitat din nou. Peste pantofii mamei. Asta a pecetluit sfr[itul Eulei-Beulah. Cnd s-a `ntors mama de la serviciu, Eula-Beulah dormea adnc pe canapea [i micu]ul Stevie era `ncuiat `n [ifonier, dormind la rndul lui adnc, cu p\rul plin de ou\ pr\jite pe jum\tate digerate.

3{ederea noastr\ `n West De Pere n-a fost nici lung\, nici reu[it\. Am fost evacua]i din apartamentul de la etajul doi cnd un vecin

22

Stephen King

l-a z\rit pe fratele meu de [ase ani c\ se tra pe acoperi[ [i a chemat poli]ia. Nu [tiu unde era mama cnd s-a `ntmplat asta. Nu [tiu unde era nici cea care avea grij\ de noi `n s\pt\mna aceea. {tiu doar c\ eu eram `n baie, unde st\team cu picioarele goale pe calorifer [i m\ uitam afar\, curios dac\ fratele meu va c\dea de pe acoperi[ sau dac\ se va `ntoarce teaf\r `n baie. A reu[it s\ se `ntoarc\. Are acum patruzeci [i cinci de ani [i tr\ie[te `n New Hampshire.

4Cnd aveam cinci sau [ase ani, am `ntrebat-o pe mama dac\ a v\zut vreodat\ pe cineva murind. Da, mi-a zis ea, v\zuse o persoan\ murind [i pe alta o auzise. Am `ntrebat-o cum po]i s\ auzi pe cineva c\ moare [i mi-a zis c\ era vorba de o fat\ care se `necase `n larg, la Prouts Neck, `n anii dou\zeci. A spus c\ fata `notase dincolo de clocotul apei, nu se mai putuse `ntoarce [i `ncepuse s\ strige dup\ ajutor. Mai mul]i oameni `ncercaser\ s\ ajung\ la ea, dar mareea era puternic\ `n ziua aceea [i to]i fuseser\ `mpin[i `napoi spre mal. ~n cele din urm\, nu putuser\ dect s\ stea laolalt\, turi[ti [i localnici, printre ei [i adolescenta care a devenit mama mea, a[teptnd o barc\ de salvare ce n-a mai venit [i ascultnd strig\tele fetei pn\ ce i-au secat for]ele [i s-a dus la fund. Cadavrul i-a fost scos pe mal `n New Hampshire, a continuat mama. Am `ntrebat-o c]i ani avea fata. Mama a zis c\ avea paisprezece, apoi mi-a citit cteva pagini dintr-o carte de benzi desenate [i m-a trimis `n pat. ~ntr-o alt\ zi mi-a vorbit despre cel pe care l-a v\zut murind un marinar care s\rise de pe acoperi[ul hotelului Graymore din Portland, Maine, [i c\zuse pe asfalt. S-a `mpr\[tiat, mi-a zis mama pe tonul ei cel mai colocvial. A f\cut o pauz\, apoi a ad\ugat: Treaba ce-a ie[it din el a fost verde. N-am uitat niciodat\ asta. Ceea ce-nseamn\ c\ suntem doi, mam\.

Misterul Regelui (Despre scris)

23

5A trebuit s\ stau `n pat mare parte din cele nou\ luni ale clasei `nti. Problemele mele au `nceput cu pojarul o form\ `ntru totul comun\ , apoi s-au `nr\ut\]it zi dup\ zi. Am suferit de nenum\rate ori de-o boal\ despre care eu credeam c\ se chema gt `n f[ii; z\ceam `n pat bnd ap\ rece [i imaginndu-mi c\ aveam gtul `n f[ii ro[ii [i albe (lucru nu departe de adev\r, probabil). Apoi mi-au fost afectate [i urechile [i, `ntr-o zi, mama a chemat un taxi (ea nu conducea) [i m-a dus la un doctor prea important ca s\ fac\ vizite la domiciliu un specialist `n urechi. (Din cine [tie ce motiv, `mi formasem ideea c\ genul \sta de doctor se chema otiolog.) Pu]in `mi p\sa mie dac\ se specializase `n urechi sau `n g\oaze. Cu treizeci [i nou\ de grade febr\, de fiecare dat\ cnd `nghi]eam, durerea `mi aprindea fa]a ca un tonomat. Doctorul s-a uitat `n urechile mele, dedicndu-[i aproape tot timpul (cred) celei din stnga. Apoi m-a `ntins pe patul de consulta]ie. Ridic\-te pu]in, Stevie, a zis infirmiera lui [i mi-a strecurat sub cap o bucat\ mare de crp\ absorbant\ s-ar putea s\ fi fost un scutec , a[a `nct, atunci cnd m-am l\sat `napoi jos, am a[ezat obrazul pe ea. Trebuia s\ ghicesc c\ era ceva putred `n Danemarca. Cine [tie, poate c-am ghicit. Am sim]it un miros `n]ep\tor de spirt. Un z\ng\nit cnd doctorul de urechi a deschis sterilizatorul. Am v\zut acul din mna sa ar\ta lung ct liniarul din penarul meu [i m-am `ncordat. Doctorul de urechi a zmbit lini[titor [i-a dat glas minciunii pentru care doctorii ar trebui s\ fie numaidect trimi[i la `nchisoare ([i cu sentin]\ dubl\ atunci cnd minciuna este adresat\ unui copil): Relaxeaz\-te, Stevie, n-o s\ te doar\. L-am crezut. Mi-a vrt acul `n ureche [i mi-a `n]epat timpanul. Durerea a `ntrecut tot ce mai sim]isem pn\ atunci a[ putea-o asemui doar cu prima lun\ de convalescen]\ dup\ ce am fost lovit de-o furgonet\ `n vara lui 1999. Durerea aceea a fost de durat\ mai lung\, dar nu

24

Stephen King

att de intens\. ~n]eparea timpanului a fost o durere dincolo de lume. Am urlat. Am auzit un sunet `n cap un ]oc\it ca un s\rut zgomotos. Din ureche mi-a curs un lichid cald a fost ca [i cnd a[ fi `nceput s\ plng din gaura gre[it\. Dumnezeu [tie c\ plngeam deja destul din g\urile potrivite. Am ridicat fa]a [iroind de lacrimi [i m-am uitat incredul la doctorul de urechi [i la infirmiera lui. Apoi m-am uitat la bucata de pnz\ pe care o `ntinsese infirmiera pe partea de sus a patului de consulta]ie. Pe ea era o pat\ mare [i ud\. Erau [i fire sub]iri de puroi g\lbui. Gata, a zis doctorul de urechi, lovindu-m\ amical cu mna peste um\r. Ai fost foarte curajos, Stevie, [i acum s-a terminat. S\pt\mna urm\toare, mama a mai chemat un taxi, ne-am `ntors la doctorul de urechi [i m-am trezit iar\[i `ntins pe-o parte cu bucata de pnz\ absorbant\ sub cap. Doctorul de urechi a f\cut din nou s\ se simt\ mirosul de spirt miros pe care `nc\-l mai asociez, cum cred c\ fac majoritatea oamenilor, cu durerea [i boala, [i teroarea [i, odat\ cu el, a scos [i acul cel lung. M-a asigurat iar\[i c\ nu m\ va durea [i, `nc\ o dat\, l-am crezut. Nu complet, dar suficient ct s\ nu m\ agit cnd mi-a p\truns acul `n ureche. Dar m-a durut, [i `nc\ cum. Aproape la fel de tare ca prima oar\. }oc\itul din cap a fost [i el mai puternic; acum parc\ s-ar fi s\rutat ni[te uria[i (se mozoleau de s\ li se `nnoade limbile, cum ne pl\cea nou\ s\ spunem). Gata, a zis infirmiera doctorului de urechi cnd s-a terminat totul [i eu z\ceam `ntr-o balt\ de puroi apos. Nu doare dect pu]in [i nu vrei s\ fii surd, nu-i a[a? Pe deasupra, s-a terminat cu totul. Am crezut asta pre] de aproximativ cinci zile, dup\ care a venit un alt taxi. Ne-am `napoiat la doctorul de urechi. Mi-amintesc c\ taximetristul i-a zis mamei c-o s\ trag\ pe dreapta [i-o s\ ne dea jos, dac\ ea nu-l poate face pe copil s\ tac\. M-am trezit `nc\ o dat\ pe masa de consulta]ie cu scutecul sub cap, `n vreme ce mama st\tea `n sala de a[teptare cu o revist\ pe care probabil c\ nu era `n stare s-o citeasc\ (sau a[a-mi pl\cea mie s\-mi imagi-

Misterul Regelui (Despre scris)

25

nez). ~nc\ o dat\, mirosul `n]ep\tor de spirt [i doctorul `ntorcndu-se spre mine cu un ac care p\rea lung ct liniarul din penarul meu. ~nc\ o dat\ zmbetul, apropierea, asigurarea c\ de data asta n-o s\ doar\. De cnd cu repetata `n]epare a timpanului de la vrsta de [ase ani, unul dintre cele mai ferme principii ale vie]ii mele a fost acesta: Dac\ m\ p\c\le[ti o dat\, ru[ine s\-]i fie. Dac\ m\ p\c\le[ti de dou\ ori, ru[ine s\-mi fie. Dac\ m\ p\c\le[ti de trei ori, ru[ine s\ ne fie amndurora. A treia oar\ cnd m-am aflat pe masa doctorului de urechi, m-am luptat [i-am strigat, [i m-am zvrcolit, [i m-am opus. De fiecare dat\ cnd se apropia acul de partea stng\ a fe]ei mele, `l `nl\turam cu un bobrnac. ~ntr-un trziu, infirmiera a chemat-o pe mama din sala de a[teptare [i amndou\ au reu[it s\ m\ ]in\ locului destul ct doctorul s\-[i poat\ `nfige acul. Am scos un ]ip\t att de tare [i de lung, c\ `nc\ `l mai aud. De fapt, cred c\ `ntr-o vale adnc\ din mintea mea acel ultim ]ip\t `nc\ mai reverbereaz\.

6~ntr-o lun\ friguroas\ [i sumbr\ nu cu mult timp dup\ aceea trebuie s\ fi fost ianuarie sau februarie 1954, dac\ am pus bine lucrurile cap la cap , taxiul a venit din nou. De data aceasta, specialistul n-a fost doctorul de urechi, ci un doctor de gt. ~nc\ o dat\, mama a stat `n sala de a[teptare, `nc\ o dat\, eu am stat pe masa de consulta]ie cu o infirmier\ care treb\luia prin apropiere [i, `nc\ o dat\, am sim]it mirosul `n]ep\tor de spirt, o arom\ care `nc\ are puterea de a-mi dubla b\t\ile inimii `n doar cinci secunde. ~ns\ tot ce-a ie[it la iveal\ de data aceea a fost un soi de tampon pentru gt. A `n]epat [i a avut un gust oribil, dar, dup\ acul lung al doctorului de urechi, a fost o nimica toat\. Doctorul de gt [i-a legat cu o curea `n jurul frun]ii un instrument interesant. Avea o oglinjoar\ `n mijloc [i-o lumin\ puternic\ [i necru]\toare care r\zb\tea din ea ca un al treilea ochi. Mi s-a uitat pe gtlej `n

26

Stephen King

jos vreme `ndelungat\, spunndu-mi s\ deschid gura mare pn\ ce mi-au pocnit maxilarele, `ns\ nu m-a `n]epat cu ace [i, pentru asta, l-am iubit. Dup\ o vreme, mi-a dat voie s\ `nchid gura [i-a chemat-o pe mama. Problema sunt amigdalele, a zis doctorul. Arat\ de parc\ le-ar fi zgriat o pisic\. Vor trebui scoase. Dup\ o vreme, mi-amintesc c\ am fost `mpins pe un pat cu rotile sub ni[te lumini puternice. Deasupra mea s-a aplecat un om cu masc\ alb\. St\tea la c\p\tiul mesei pe care eram a[ezat (1953 [i 1954 au fost anii `n care am stat mult la orizontal\) [i eu `l vedeam cu capul `n jos. Stephen, a zis. M\ auzi? Am spus c\ da. Vreau s\ inspiri adnc, a zis. Cnd o s\ te treze[ti, o s\ po]i mnca `nghe]at\ ct\ vrei. Un aparat a fost `ndreptat spre fa]a mea. A[a cum `l v\d cu ochiul min]ii, p\rea un motor scos din bord. Am tras o gur\ de aer adnc `n piept [i totul s-a `ntunecat. Cnd m-am trezit, am avut `ntr-adev\r voie s\ m\nnc ct\ `nghe]at\ pofteam, o glum\ excelent\, din punctul meu de vedere, pentru c\ nu pofteam deloc. ~mi sim]eam gtul umflat [i gras. ~ns\ era mai bine dect trucul \la cu acul `n ureche. O, da! Orice ar fi fost mai bine dect vechiul truc cu acul `n ureche. Scoate]i-mi amigdalele, dac\ e nevoie, pune]i-mi piciorul `ntr-o colivie de o]el, dac\ vi se pare necesar, dar Dumnezeu s\ m\ fereasc\ de otiolog.

7~n anul acela, fratele meu David a trecut `n clasa a patra, iar eu am fost retras cu totul de la [coal\. Mama [i reprezentan]ii [colii c\zuser\ de acord c\ pierdusem prea mult din clasa `nti; puteam s-o iau de la cap\t `n toamn\, dac\ m\ ajuta s\n\tatea.

Misterul Regelui (Despre scris)

27

Cea mai mare parte din acel an am petrecut-o fie `n pat, fie `nchis `n cas\. Am dat gata [ase sau [apte tone de c\r]i cu benzi desenate, am ridicat [tacheta la Tom Swift [i Dave Dawson (un pilot, erou din al doilea r\zboi mondial, ale c\rui avioane de toate felurile `ntotdeauna se luptau din r\sputeri ca s\ c[tige altitudine), apoi am trecut la `nfior\toarele pove[ti cu animale ale lui Jack London. La un moment dat, am `nceput s\ scriu eu `nsumi pove[ti. Imita]ia a precedat crea]ia: `n maculatorul meu Blue Horse, copiam cuvnt cu cuvnt benzi desenate din seria Combat Casey [i, cnd mi se p\rea c\ e nevoie, ad\ugam descrieri personale. Erau `ntr-o cas\ mare de ferm\, cuib\ri]i `ntr-o camer\ afurisit\, scriam, de exemplu; a trebuit s\ mai treac\ un an sau doi pn\ s\ descop\r c\ dratty [i drafty 1 erau dou\ cuvinte diferite. Din aceea[i perioad\ mi-amintesc c\ f\ceam confuzie `ntre details [i dentals 2 [i credeam c\ o bitch 3 era o femeie extrem de `nalt\. Un juc\tor de baschet era, `n felul acesta, un fiu de trf\. La [ase ani, bilele jocului t\u de bingo `nc\ se-nvrt aproape toate `n urn\. La un moment dat, i-am ar\tat mamei unul dintre hibrizii \ia copia]i [i a fost `ncntat\: mi-amintesc sursul ei pu]in buimac, de parc\ nu i-ar fi venit s\ cread\ c\ un odor de-al ei ar putea fi att de dotat, de-a dreptul un copil prodigios, pentru numele lui Dumnezeu. Nu mai v\zusem pn\ atunci expresia aceea pe fa]a ei nu `n ceea ce m\ privea, `n orice caz [i-am `ncercat o pl\cere imens\. M-a `ntrebat dac\ eu singur am inventat povestea [i am fost nevoit s\ recunosc c\ o copiasem aproape toat\ dintr-o carte cu benzi desenate. A p\rut dezam\git\, iar asta mi-a r\pit mare parte din pl\cere. ~n cele din urm\, mi-a dat `napoi maculatorul. Scrie una numai a ta, Stevie, a zis ea. Benzile alea desenate cu Combat Casey1 2 3

Afurisit [i plin de curen]i de aer (n. tr.). Detalii [i dentali (n. tr.). Femeie u[oar\, trf\, `n limbaj vulgar (n. tr.).

28

Stephen King

sunt ni[te prostii \la nu [tie dect s\ le scoat\ din]ii adversarilor. Pun pariu c\ tu te-ai descurca mai bine. Scrie una numai a ta.

8Mi-amintesc c\ am `ncercat un imens sentiment al poten]ialit\]ii la aceast\ idee, de parc\ a[ fi fost `mpins `ntr-o cl\dire uria[\ plin\ de u[i `nchise [i mi se d\duse permisiunea s-o deschid pe care vreau. Erau mai multe u[i dect ar putea deschide o persoan\ `ntr-o singur\ via]\, a[a credeam ([i `nc\ mai cred). Am scris pn\ la urm\ o poveste despre patru animale magice care hoin\reau `ntr-o ma[in\ veche, ajutndu-i pe copiii mici. Conduc\torul lor era un iepure mare [i alb, pe nume Dl Rabbit Trick. El avea privilegiul de a sta la volan. Povestea avea patru pagini, laborios scrise cu creionul. Din cte-mi amintesc, niciun personaj nu s\rea de pe acoperi[ul hotelului Graymore. Cnd am terminat-o, i-am dat-o mamei, care a luat loc `n camera de zi, [i-a pus pe jos cartea de buzunar pe care o lectura [i a citit dintr-o suflare povestea mea. Mi-am dat seama c\-i place a rs exact acolo unde trebuia , dar nu eram sigur dac\ o f\cea fiindc\ m\ iubea [i voia s\ m\ simt bine ori pentru c\ povestea era `ntr-adev\r bun\. Pe asta n-ai copiat-o? m-a `ntrebat dup\ ce-a terminat-o. Am spus c\ nu, n-o copiasem. A zis c\ e destul de bun\ ca s\ apar\ `ntr-o carte. Nimeni de-atunci `ncoace nu mi-a spus ceva care s\ m\ fac\ mai fericit. Am mai scris patru pove[ti despre Dl Rabbit Trick [i prietenii lui. Ea mi-a dat un sfert de dolar pe fiecare [i le-a trimis surorilor ei, care cred c\ `ncercau pu]in\ compasiune fa]\ de mama mea. Ele, `n fond, erau `nc\ m\ritate; pe ele nu le abandonaser\ so]ii. Era adev\rat c\ unchiul Fred nu prea avea sim]ul umorului [i c\ se `nc\p\]na s\ ]in\ ridicat\ capota ma[inii sale decapotabile, era adev\rat [i c\ unchiul Oren bea cam mult [i avea teorii sumbre despre cum conduceau evreii lumea, `ns\ ei erau

Misterul Regelui (Despre scris)

29

prezen]i. Ruth, pe de alt\ parte, r\m\sese s\ creasc\ singur\ copilul atunci cnd Don d\duse bir cu fugi]ii. Voia s\ le arate acum c\, m\car copilul era talentat. Patru povestiri. Dou\zeci [i cinci de cen]i fiecare. A fost primul dolar pe care l-am c[tigat `n bran[a asta.

9Ne-am mutat `n Stratford, Connecticut. Pe-atunci eram `n clasa a doua [i `ndr\gostit lulea de frumu[ica adolescent\ care locuia vizavi de noi. ~n timpul zilei nu m\ `nvrednicea nici m\car cu o privire, dar noaptea, pe cnd st\team `n pat [i m\ cuprindea somnul, fugeam `mpreun\ de lumea nemiloas\ a realit\]ii iar [i iar. Noua mea profesoar\ era doamna Taylor, o femeie blnd\ cu p\r c\runt ca Elsa Lanchester `n So]ia lui Frankenstein [i cu ochi bulbuca]i. Cnd stau de vorb\ cu ea, `mi vine `ntotdeauna s\-i pun minile sub fa]\ `n caz c\-i vor c\dea ochii, zicea mama. Noul nostru apartament se g\sea la etajul doi pe West Broad Street. Cu un cvartal `n josul dealului, nu departe de Teddys Market [i peste drum de Burrets Building Materials, se afla o uria[\ zon\ s\lbatic\, cu o groap\ de gunoi `ntr-o parte [i-o cale ferat\ care o traversa prin mijloc. Acesta e unul dintre locurile la care m\ `ntorc des cu imagina]ia; apare constant `n c\r]ile [i povestirile mele sub o sumedenie de nume. Copiii din Ora[ul bntuIT `i spun Maidan; noi `i spuneam jungl\. Eu [i Dave l-am explorat pentru `ntia dat\ nu la mult timp dup\ ce ne-am mutat `n noua locuin]\. Era var\. Era cald. Era minunat. Eram `n inima misterelor verzi ale acelui nou [i r\coros teren de joac\, [i-atunci am fost lovit de-o urgent\ nevoie de a-mi goli intestinele. Dave, am zis. Du-m\ acas\! Trebuie s\ `mping! (|sta e termenul pe care fuseser\m `nv\]a]i s\-l folosim pentru acea necesitate anume.)

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.