CUMIN}I DIN LEAG|NPÂN| ~N MORMÂNT

Femeile sunt sexul cuminte. Amabile, gatamereu s\ cedeze, modeste [i generoase. Astase a[teapt\ de la ele, dar corespunde [i imaginiipe care orice femeie o poart\ `n interiorul ei.

Azi, femeile nu mai vor s\ fie doar cumin]i.Felul de a se concepe pe sine se modific\.Totu[i, Femeia Nou\ mai este `nc\ plin\ decontradic]ii. Ea `[i impune voin]a, dar adeseoricu un sentiment de culpabilitate. ~n exterior,ea r\mâne calm\, dar `n interior s-a declan[atun conflict: pe de o parte, [i Femeia Nou\ vreas\ fie agreat\ de cei din jur, [i ea se str\duie[tes\ le fac\ tuturor pe plac. Pe de alt\ parte, ea[tie c\ `n felul acesta se `ncurc\ printre i]eleunor dependen]e. Ea vrea s\ se impun\, f\r\a r\ni pe nimeni; vrea s\-[i ating\ scopul,f\r\ a da pe nimeni peste cap; vrea s\ fiecritic\, f\r\ a ponegri pe nimeni; vrea s\-[i

spun\ p\rerea [i s\-i conving\ pe al]ii, f\r\ s\manipuleze; vrea s\ fie sigur\ pe sine, f\r\ a-isperia pe ceilal]i.

Dar `ndoielile ascunse legate de propria lorpersoan\ r\zbat la suprafa]\. Ele devin vizibilefantomatic `n nuan]ele subtile ale limbajuluicorporal. Un cap u[or `nclinat, o privire care`ntreab\ abia sesizabil, un zâmbet scurt, ne-sigur semnaleaz\: „De fapt, nu sunt chiar a[ade sigur\.“ Un gest fugitiv, apa rent lipsit de im-portan]\, devine: „Trebuie s\ m\ transformi.“Sau: „Eu fac opozi]ie numai pe jum\tate.“

Femeile se pot transpune u[or `n situa]ia al-tora. Ele `n]eleg cum se face c\ cineva are o anu -mit\ p\rere [i din ce cauz\. Ele au facultateaempatiei. De aceea, le vine greu s\-[i impun\dorin]ele sau s\-[i sus]in\ sus [i tare p\rerea.

Dac\ studiem imaginea rolului „femeii“ `nmajoritatea serialelor de televiziune, g\sim opersoan\ care [tie [i poate s\ fac\ orice, darcare, `n ultim\ instan]\, cedeaz\ mereu. Ea seachit\ cu un zâmbet de sarcinile casnice, decele profesionale, de `ngrijirea copiilor [i de`ndatoririle unei so]ii. Ea sprijin\ cu mult spiritde sacrificiu cariera so]ului ei. E frumoas\, `nform\ bun\, e `ngrijit\, plin\ de energie. }ineseama de cei din jur, e flexibil\ [i gata s\ajute. Se sacrific\ pentru al]ii [i nu a[teapt\

U T E E H R H A R D T8

recuno[tin]\. ~ntr-o postur\ de subaltern, areanumite succese profesionale.

Femeile sufer\ mai frecvent decât b\rba]iide angoase [i depresii. Au impresia c\ trebuies\ realizeze mai mult decât b\rba]ii pentru aob]ine aceea[i apreciere ca [i ei. {i experien]ale d\ dreptate. Femeile se str\duiesc s\ fieperfecte, mai harnice, mai dispuse la compro-misuri, mai serviabile [i mai colegiale decâtcolegii lor de sex masculin. Dar, ajung la ni[terezultate mai degrab\ modeste. De fapt, elerealizeaz\ mai mult decât colegii lor b\rba]i,dar nu sunt pl\tite [i avansate `n mod cores -punz\tor. Ele `nse[i `[i pre]uiesc cel mai pu]inrealiz\rile.

Ne vine `n minte vechiul proverb: „F\r\ sâr-guin]\, nicio biruin]\.“ A[a se face c\ femeilesunt mereu `n mi[care [i lucreaz\ mult. Ade-seori, din p\cate, nu la locul potrivit. Ele faclucr\rile suplimentare, `i ajut\ pe ceilal]i, cre -zând c\ acumuleaz\ astfel puncte `n plus pecalea succesului. Femeile acoper\ spatelecolegilor de sex masculin sau al propriilor so]i[i ace[tia se arunc\ apoi inten]ionat `n ni[teactivit\]i care promit mai mult succes. Celecare i-au ajutat r\mân de c\ru]\. Numai fe-meile care uzeaz\ de ni[te strategii mai dibacereu[esc s\ ajung\ pân\ `n vârf. A lucra pentru

Fetele bune ajung `n rai, fetele rele ajung unde vor 9

al]ii e o strategie proast\. La fel de proast\ ca[i modestia. Multe femei `[i ascund re-aliz\rile, ele nu vor s\ se laude. A[teapt\ s\fie descoperite [i, `n cel mai bun caz, devinar]\goase, dar ajung, probabil, depresive,epuizate sau alcoolice, dac\ nimeni nu le re-cunoa[te calit\]ile.

„Femeile sunt n\scute pentru a servi“,postuleaz\ un [ef de sec]ie. El e de p\rere c\femeile lucreaz\ mai bine `n domeniul servi -ciilor publice, c\ acolo, `ntr-o oarecare m\sur\,pot deveni [i independente. St\ `n firea lor s\„serveasc\“. {i, cu atitudinea lor, multe femei`i dau, `n mod indirect, dreptate. Ele fac exactceea ce se a[teapt\ de la ele. Nu evadeaz\.Renun]\ s\-[i impun\ ideile bune. Multefemei cred c\ vor câ[tiga, `n via]a profesional\[i `n cea personal\, dac\ sunt amabile [i calme.Sper\ s\ lege de ele un b\rbat prin faptul c\tac, cu `n]elegere, [i cedeaz\; prin faptul c\ iauasupra lor tot ce e incomod pentru el. A[teapt\laude [i afec]iune pentru c\ sunt gata oricânds\ ajute [i robotesc mereu. Consider\ c\ sin-gura strategie care duce la succes este aceea dea fi dr\gu]e cu ei, de acest lucru nici nu se ̀ ndo -iesc. ~[i `nsu[esc, pe deasupra, exemplul mameilor, când experien]a le-a ar\tat deja de mult c\ajung departe femeile insolente, `nc\p\]ânate,

U T E E H R H A R D T10

`ndr\zne]e. Niciodat\ cele cumin]i [i rareoricele mai bune!

Adeseori, femeile au ni[te preten]ii nerea -list de mari `n ceea ce prive[te propria puterede munc\ [i rezisten]a lor la efort. Pentrumulte dintre ele, succesele ob]inute relativu[or n-au nicio valoare. Ele fac eforturi uria[e[i realizeaz\ foarte mult. Când au ajuns la]int\, se `ntâmpl\ ceva fatal: ele cred c\ succe-sul nu e rezultatul propriului efort. Cred c\numai capacit\]ile [i munca lor nu sunt sufi-ciente pentru a da rezultate bune. Când le-areu[it ceva, ele atribuie succesul unor `mpre-jur\ri exterioare, norocului sau `ntâmpl\rii.Când nu-[i ating scopul propus, acest lucruconfirm\ autoaprecierea lor latent\: Nu suntsuficient de bune. Altele, cu siguran]\, ar fif\cut mai bine. Sunt sup\rate pe ele `nse[i,se retrag `n sine [i `ncep s\ se team\ de so-licit\rile deosebite.

A D A P T A R E A – O S T R A T E G I E C U C O N S E C I N } EI M P O R T A N T EDe obicei, femeile nu vor s\ ias\ `n eviden]\,

prefer\ s\ se adapteze `ntr-o m\sur\ atât demare, `ncât nu mai pot fi recunoscute. Ele suntsclavele ideii eronate c\, astfel camuflate, `[i

Fetele bune ajung `n rai, fetele rele ajung unde vor 11

vor putea atinge scopurile. Mottoul lor este:Orice, numai s\ nu devin\ vizibile.

Asemenea femei se str\duiesc s\ r\mân\ni[te anonime, cumin]i [i nu pot `n]elegec\ nimeni nu le apreciaz\ pentru faptul c\-[ireprim\ tr\irile.

Femeile trebuie s\ `nve]e s\ nu mai a[tepte`n tain\ recuno[tin]a, ci s\ pretind\ contraser-vicii. Ele se sacrific\ [i cred c\ al]ii le sunt ast-fel datori, c\ ei `[i vor achita cândva datoria.De regul\, acest lucru nu se `ntâmpl\. Femeiletrebuie s\ `n]eleag\ c\ ori vor s\-i fac\ un ser-viciu cuiva, s\-i d\ruiasc\ ceva – f\r\ s\a[tepte nimic `n schimb –, ori fac ceva pentruc\ a[teapt\ recuno[tin]\, pre]uire sau contra -servicii. Dar situa]ia trebuie clarificat\ de la`nceput. Atunci cel\lalt are dreptul [i [ansa dea refuza [i fiecare din ei [tie cum stau lucrurile.

Cel mai mare obstacol pentru femei, pecare ele trebuie s\ `l dep\[easc\, este faptul c\vor neap\rat s\ fie agreate. De aceea, renun]\ laautodeterminare, la independen]\ [i la putere.~n loc de a „se g\si“ pe sine, asemenea femei se`ndep\rteaz\ tot mai mult de propria lor fiin]\.Când cineva spune c\ le agreeaz\, adeseori elenu cred. Nu a[teapt\ cu adev\rat s\ fie respec-tate [i situa]ia aceasta se va men]ine atât timpcât femeile se vor orienta `ntr-o m\sur\ mai

U T E E H R H A R D T12

mare dup\ gândirea altora decât dup\ propriilelor idei [i dorin]e.

Dac\ vre]i s\ ie[i]i din tiparele acesteigândiri, `ncepe]i chiar de acum. Enumera]itrei motive pentru care v\ agrea]i pe dvs.`n[iv\! Admite]i-le numai pe acelea care v\pot aduce foloase!

Femeile care sunt `n acord cu ele `nsele aug\sit un echilibru `ntre preten]iile lor [i cerin -]ele celor din jur. Ele `ncearc\, lor le placeriscul. {tiu c\ riscul presupune s\ câ[tigi sau s\pierzi. {i ele vor s\ câ[tige. Se concentreaz\asupra c\ii lor, f\r\ a se l\sa hipnotizate de`ntrebarea ce cred al]ii despre ele. Important efaptul c\ ele cred `n capacit\]ile lor, `n compe-ten]a [i destoinicia lor orientate spre scop.Consecin]a acestei atitudini nu e nici josnicie,nici lips\ de considera]ie fa]\ de ceilal]i, cicuraj, o mai mare independen]\ [i o bucuriemai intens\ de a tr\i. Femeile care s-au deciss\ `ndr\z neasc\ ceva nu se tem de o `nfrân-gere. Ele [tiu c\ o echip\ de fotbal care acâ[tigat un meci cu scorul de trei la doi a`ncasat [i ea dou\ goluri. Ele nu las\ pânzele josdac\ au primit un refuz ori au f\cut o gre[eal\:nu iau `n mod personal un „Nu“. Dac\ nu lereu[e[te ceva, caut\ cauzele `n problem\, nu `npropria lor persoan\. Nu v\ mai tortura]i

Fetele bune ajung `n rai, fetele rele ajung unde vor 13

gândindu-v\ c\ cineva are ceva `mpotriva dvs.Nu v\ bate]i capul chinuindu-v\ s\ g\si]i r\s -puns la `ntrebarea ce nu este `n ordine cu dvs.,ci c\uta]i ni[te rezolv\ri creatoare.

Din p\cate, doar pu]ine femei reu[esc s\ fac\acest pas spre independen]\. Majoritatea r\mân`nc\tu[ate `n vechile scheme. ~n aparen]\, pre-fer\ s\ fie ni[te fete cumin]i `n loc s\ fie unelec\rora le place s\ tr\iasc\. De unde aceast\renun]are la incursiunile `n sfera lucrurilor in-terzise? De ce multor femei le este greu s\ fac\ceva despre care se spune c\ este r\u? De ce fe-meile consider\ rele multe lucruri care pentrumajoritatea b\rba]ilor sunt perfect normale?

Purt\m povara fricii pentru pedeapsa ce arputea urma dup\ exaltare, dup\ micile `nc\l -c\ri ale uzan]elor. Ce vor crede ceilal]i desprenoi? Ce atitudine vor adopta? Le va mai pl\ceao fat\ rea?

Cumin]enia le pune femeilor c\lu[ul `n gur\.Mute, ele renun]\ la multe dintre lucrurile carele-ar face pl\cere. Rareori ob]in ceea ce `[idoresc cu adev\rat. Fundamentele acestei re -nun ]\ri vin din trecutul `ndep\rtat. Deja felulcum e al\ptat un sugar influen]eaz\ compor-tamentul s\u de mai târziu, [i e clar c\ b\ie]ii[i fetele sunt al\pta]i(te) `n dou\ moduri evi-dent diferite. E greu s\ ne d\m seama `n ce fel

U T E E H R H A R D T14

devin copiii fete sau b\ie]i. Dar numai `n acestcontext devine clar felul `n care iau na[tereneajutorarea [i supraadaptarea feminin\ [i ceanume face ca acestea s\ r\mân\ atât destrâns lipite de femei.

~n ultimii cincisprezece ani au fost elabo-rate, respectiv `mbun\t\]ite, dou\ modelepsi holo gice explicative care arat\ cum apar [ise men]ine aceast\ automutilare. Ele demon-streaz\ cum ajung femeile `n ni[te situa]ii devia]\ aparent f\r\ ie[ire [i ce face s\ fie atât dedificil\ ie[irea din aceste sisteme, prin care fe-meile `[i fac r\u singure.

Neajutorarea `nv\]at\ este conceptul centralcare explic\ apari]ia conflictelor de via]\ femi -nine. Multe situa]ii de via]\ pot fi incluse `ncuvântul „neajutorare“. Femeile se arat\ nea-jutorate când au o pan\ de cauciuc la ma[in\[i cred c\ nu-l pot schimba. Femeile care suntb\tute de so]ii lor violen]i [i nu `ndr\znescs\-i p\r\seasc\ se comport\ [i ele ca ni[tefiin]e neajutorate. Martin Seligman, unul dintrep\rin]ii conceptului de neajutorare `nv\]at\,afirm\ c\ [i afec]iunile suflete[ti dramatice,cum sunt depresiile ori st\rile de angoas\,pot fi explicate tot ca efecte ale neajutor\rii.O multitudine de experien]e pot duce la con-statarea: „Nu m\ pot descurca singur\!“ Aici

Fetele bune ajung `n rai, fetele rele ajung unde vor 15

`ncep angoasa [i depresia. Oamenii au reac]iide neajutorare numai pentru c\ ei cred c\ nupot face fa]\ unei situa]ii sau unei constela]iide `mprejur\ri de via]\. De fapt, nu realitateaeste aici determinant\, ci propria aprecierebazat\ pe convingerea c\ noi `n[ine nu avemnicio posibilitate de a face ca o situa]ie s\ aib\un sfâr[it pozitiv. Consecin]a: Oamenii devinincapabili s\ ac]ioneze.

Neajutorarea este o convingere `nv\]at\, eanu apare niciodat\ prin for]a lucrurilor.

Conceptul profe]iei care se `mpline[te de la sine1

spune: Un eveniment are loc pentru c\ a exis-tat ideea c\ el va avea loc. Defini]ia exact\ aPCS (self-fulfilling prophecy, profe]ia care se`mpline[te de la sine) ar trebui s\ sune a[a:Când eu am o idee despre faptul c\ anumiteevenimente vor avea loc, cre[te probabili-tatea ca eu s\ m\ preg\tesc `n acest senspentru situa]ia concret\ viitoare. Acest pro-ces se desf\[oar\ `n mare parte `n mod incon -[tient: Mi-e fric\ de un examen. ~nv\] agitat [ila `ntâmplare. Ia na[tere imaginea interioar\ aunor r\spunsuri gre[ite sau a senza]iei c\ toate

U T E E H R H A R D T16

1 Robert K. Merton a introdus no]iunea ̀ n sociologia mo -dern\, dar ea poate fi `ntâlnit\ deja `n 1885 la Ebbinghaus.

Merton, Robert K.: 1948, ~mplinirea profe]iei, citat apudPeter H. Ludwig.

ideile mi-au fugit din cap. Probabilitatea s\ picexamenul cre[te. Consecin]a este o fric\ [i maimare de examen.

Contrariul acestei atitudini: Eu cred c\ pot s\iau examenul (ideea de a reu[i). ~nv\] `ntr-unmod planificat, eficient. M\ concentrez, toatesim]urile mele sunt alerte. Toate eforturilemele se `ndreapt\ spre examen. M\ simt pemine. Ia na[tere imaginea interioar\ a r\s pun -surilor bune. Probabilitatea de a trece de exa-men cre[te. Consecin]a acestei atitudini esteideea c\ voi reu[i.

Sistemele NI (neajutorarea `nv\]at\) [i PCSinterfereaz\ [i se completeaz\ reciproc. Uneifemei care crede c\ nu are niciun fel de aptitu-dini pentru tehnic\ i-a fost inoculat\ dejaaceast\ idee `n copil\rie. Ea spune dinainte, deexemplu, c\ nu poate schimba o bujie. Facetotu[i o `ncercare nesigur\, cu ni[te sculenepo trivite [i având prea pu]ine cuno[tin]e, `[iprinde degetul `ntr-un [urub greu de accesat,nu mai [tie ce cablu se leag\, rupe ceva [i ast-fel `[i confirm\ prompt ideea subcon[tient\ apropriei neajutor\ri. Cu toate c\, s-a str\duit,ea nu a rezolvat problema. {i generalizeaz\acest e[ec dinainte programat, spunându-[i cu [imai mult\ convingere c\ nu va reu[i niciodat\s\ solu]ioneze probleme de natur\ tehnic\.

Fetele bune ajung `n rai, fetele rele ajung unde vor 17

Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.