31 DECEMBRIE 2016 - bcrasigviata.ro · sau esalonata (anuala, semestriala, trimestriala si lunara)...
88
RAPORTUL PRIVIND SOLVABILITATEA SI CONDITIA FINANCIARA 31 DECEMBRIE 2016 BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA 2017-05-18
Transcript of 31 DECEMBRIE 2016 - bcrasigviata.ro · sau esalonata (anuala, semestriala, trimestriala si lunara)...
RAPORTUL PRIVIND
SOLVABILITATEA SI CONDITIA
FINANCIARA
31 DECEMBRIE 2016
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA
2017-05-18
1
Cuprins A. ACTIVITATEA SI PERFORMANTA ......................................................................................................... 3
A.1. Informatii generale ............................................................................................................................. 3
A.2. Performanta de subscriere ................................................................................................................. 7
A.3. Rezultatul investitiilor ......................................................................................................................... 8
A.4. Alte rezultate financiare...................................................................................................................... 9
A.5. Alte informatii semnificative ............................................................................................................... 9
B. SISTEMUL DE GUVERNANTA .............................................................................................................. 10
B.1. Informatii generale ........................................................................................................................... 10
B.1.1. Structura organizationala .......................................................................................................... 12
B.1.2. Organizarea pe Procese ........................................................................................................... 14
B.1.3. Modificari in timpul perioadei de raportare ................................................................................ 15
B.1.4. Politica de remunerare .............................................................................................................. 16
B.2. Competenta profesionala si probitatea morala ................................................................................ 17
B.3. Sistemul de managementul riscului si Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii ........................... 18
B.3.1. Sistemul de managementul riscului .......................................................................................... 18
B.3.2. Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii ................................................................................. 25
B.4. Sistemul de Control Intern................................................................................................................ 28
B.4.1. Implementarea Sistemului de Control Intern ............................................................................. 28
B.4.2. Functia de Conformitate ............................................................................................................ 30
B.5. Functia de Audit Intern ..................................................................................................................... 31
B.6. Functia Actuariala ............................................................................................................................ 32
B.7. Externalizarea .................................................................................................................................. 33
C. PROFILUL DE RISC .............................................................................................................................. 34
C.1. Riscul de subscriere ......................................................................................................................... 34
C.2. Riscul de piata ................................................................................................................................. 38
C.3. Riscul de contrapartida .................................................................................................................... 41
C.4. Riscul de lichiditate .......................................................................................................................... 42
C.5. Riscul operational ............................................................................................................................ 43
C.6. Alte riscuri materiale ........................................................................................................................ 44
C.7. Teste de senzitivitate asupra profilului de risc ................................................................................. 46
C.9. Corelatii intre componentele profilului de risc .................................................................................. 49
2
D. EVALUAREA CONFORM SOLVENCY II ............................................................................................... 50
D.1. Active ............................................................................................................................................... 50
D.2. Rezerve tehnice ............................................................................................................................... 53
D.2.1. Bazele, metodele si principalele ipoteze utilizate pentru calcularea rezervelor tehnice conform
reglementarilor Solvency II .................................................................................................................. 54
D.2.2. Diferentele de reevaluare intre rezervele conform reglementarile statutare si rezervele tehnice
conform Solvency II ............................................................................................................................. 60
D.3. Alte elemente de pasiv..................................................................................................................... 63
E. MANAGEMENTUL CAPITALULUI ......................................................................................................... 64
E.1. Fonduri proprii .................................................................................................................................. 64
E.1.1. Managementul capitalului .......................................................................................................... 64
E.1.2. Fonduri proprii de baza ............................................................................................................. 65
E.1.3. Diferente de reconciliere intre reglementarile statutare si Solvency II ...................................... 65
E.2. Cerinta de capital de solvabilitate (SCR) si Cerinta de capital minim (MCR) .................................. 67
E.3. Situatii de neconformitate ................................................................................................................ 67
ANEXA 1 - Nota explicativa in conformitate cu cerintele regulamentului 2/2016 privind aplicarea
principiilor de guvernanta corporativa de catre autoritatile autorizate, reglementate si supravegheate de
ASF ............................................................................................................................................................. 68
ANEXA 2 – Valorile cantitative la 31 decembrie 2016 ................................................................................ 75
3
A. ACTIVITATEA SI PERFORMANTA
A.1. Informatii generale
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA este parte a Grupului Vienna Insurance Group
(VIG), lider pe piata de asigurari din Austria, precum si in Europa Centrala si de Est. Aproximativ 50 de
companii din 25 de tari formeaza un grup cu o traditie de lunga durata, branduri puternice si relatii stranse
cu clientii. VIG are o traditie de peste 190 de ani in domeniul asigurarilor. Cu aproximativ 23.000 de
angajati, Vienna Insurance Group este lider pe pietele sale principale. Prin urmare, este excelent
pozitionat pentru a profita de oportunitatile de crestere pe termen lung intr-o regiune cu 180 de milioane
de oameni. Listata la Bursa, Vienna Insurance Group este compania cel mai bine cotata – ATX cel mai
bun indice al Bursei de la Viena. VIG este una din companiile de top la Bursa din Praga.
4
Cu ajutorul unei strategii de crestere bine pusa la punct, de perspectiva si pe termen lung, Vienna
Insurance Group ocupa locul 1 in majoritatea pietelor de referinta , cu o cota de piata de doua cifre.
Grupul a devenit consacrat in toate liniile de business si ofera un portofoliu de produse si servicii complet
orientat catre client.
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA este o societate administrata in sistem
dualist, autorizata de Autoritatea de Supraveghere Financiara, cu sediul in str. Rabat nr. 21, et. 2, 3 si 4,
sector 1, Bucuresti, Romania, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/17847/2005, avand cod
unic de inregistrare 18066920, inregistrata in Registrul Asiguratorilor sub nr. RA-055/2005, cod LEI
529900W3WGW631HK2G98.
Societatea este o persoana juridica romana, infiintata si functionand ca societate pe actiuni administrata
in sistem dualist, conform legilor din Romania, in special legislatia societatilor si legislatia asigurarilor,
care functioneaza in baza autorizatiei emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, ca societate de
asigurare-reasigurare.
Domeniul principalul de activitate al Societatii este activitati de asigurare (Cod CAEN 651). Obiectul de
activitate este reprezentat de activitatea de asigurare exercitata in sau din Romania, care desemneaza, in
principal, oferirea, intermedierea, negocierea, incheierea de contracte de asigurare si reasigurare,
incasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres si de recuperare, precum si investirea sau
fructificarea fondurilor proprii si atrase prin activitatea desfasurata.
Activitatea principala a Societatii consta in "activitati de asigurari de viata" (Cod CAEN 6511).
Societatea isi desfasoara activitatea sub supravegherea Autoritatii de Supraveghere Financiara („ASF”),
cu sediul in Splaiul Independentei nr. 15, sector 5, Bucuresti.
Auditorul financiar al societatii desemnat de Adunarea Generala a Actionarilor este KPMG AUDIT SRL,
cu sediul in Victoria Business Park, DN1, Sos. Bucuresti-Ploiesti nr. 69-71, sector 1, Bucuresti.
5
Structura sintetica a actionariatului in anul 2016 a fost urmatoarea:
Nr. Actionari Numar actiuni Valoarea
totala (RON)
Procentul detinerii
din capitalul social
1 VIENNA INSURANCE GROUP
AG Wiener Versicherung Gruppe 14,177,187 141,771,870 93.98%
2 Banca Comerciala Romana S.A. 829,975 8,299,750 5.50%
3 Alti actionari 78,468 784,680 0.52%
4 Total 15,085,630 150,856,300 100%
In Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din data de 29.09.2016, s-a hotarat reducerea
capitalului social cu suma de 15.213.870 RON de la 150.856.300RON la 135.642.430 RON prin
reducerea numarului de actiuni. Aceasta reducerea a fost aprobata de catre ASF in data de 07.11.2016
prin decizia nr. 2112 si a fost inregistrata la Oficiul National al Registrului Comertului in data de
07.02.2017.
Informatii despre numarul de salariati
Numarul anagajatilor la sfarsitul anului 2016 este 75. Dintre acestia 73% reprezinta personalul
administrativ.
Retea teritoriala
Societatea avea inregistrate un numar de 18 puncte de lucru la Registrul Comertului la data de 31
decembrie 2016.
Directiile principale de activitate
Cu o experienta pe piata din Romania de peste 11 ani, BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group
are o strategie de business:
orientata catre client
adaptata pietei
inovatoare a produselor
axata pe dezvoltarea canalelor de distributie
Produse oferite de BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group este autorizata sa practice urmatoarele clase de
asigurari:
a. Clasa C1– Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare;
b. Clasa C3 – Asigurari de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de investitii;
c. Clasa A1– Asigurari de acident de persoane;
d. Clasa A2 – Asigurari de Sanatate, categoria Asigurari Generale.
6
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group ofera clientilor urmatoarele produse:
Asigurari traditionale de viata:
o Asigurarea de renta studii
o Anuitati
o Asigurarea mixta de viata
o Asigurarea temporara de deces
o Asigurarea permanenta de deces
o Asigurarea de supravietuire
o Clauze suplimentare
Asigurari de viata pentru beneficiarii de credite:
o Asigurarea pe termen limitat de deces
o Asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta din accident
o Asigurarea suplimentara de invaliditate temporara si somaj
Asigurari unit linked si index linked
Asigurari de sanatate
Asigurari de accident de persoane
Asigurarile traditionale cuprind asigurari individuale (asigurari mixte de viata, asigurari permanente sau
limitate de deces, asigurari de supravietuire, rente de studii pentru copii) si asigurari de grup. Aceste
asigurari sunt emise cu prima esalonata (anuala, semestriala, trimestriala si lunara) si este recunoscuta
ca si prima bruta subscrisa valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an calendaristic
din cadrul contractului de asigurare.
Asigurarile de viata pentru beneficiarii de credite sunt asigurari de deces emise pentru beneficiarii de
credite. Beneficiul asigurat este fie soldul creditului la data decesului, fie valoarea initiala a creditului in
functie de tipul produsului. Aceste asigurari sunt emise cu prima esalonata (lunara). Societatea
recunoaste primele brute subscrise pentru aceste produse lunar.
Asigurarea unit linked imbina beneficiile asigurarii de viata (protectie - suma garantata in caz de deces)
cu beneficiile accesului la fondurile de investitii (profit ca urmare a investirii primelor).
La incheierea asigurarii, clientii pot opta pentru unul din programele investitionale cu grad scazut, mediu
sau ridicat. Asigurarea unit linked este o asigurare la care riscul investitiei este transferat contractantului.
In cazul in care asiguratul este in viata la sfarsitul asigurarii, beneficiul asigurat este reprezentat de
valoarea contului individual. In cazul in care asiguratul decedeaza pe durata asigurarii, asiguratorul va
plati beneficiarilor desemnati maximul dintre suma asigurata in caz de deces si valoarea contului
majorata cu 10% din suma asigurate in caz de deces. Asigurarea unit linked este emisa cu prima unica
sau esalonata (anuala, semestriala, trimestriala si lunara) si este recunoscuta ca si prima bruta subscrisa
valoarea primei brute unice sau a celei scadente .
Asigurarea index linked este un instrument de protectie si economisire pe termen mediu care combina
componenta de protectie (suma asigurata in caz de deces al persoanei asigurate) cu componenta
investitionala garantata (garantarea primei platite plus randamentul minim garantat). In cazul in care
asiguratul este in viata la sfarsitul asigurarii, beneficiul asigurat este reprezentat de valoarea contului
individual. In cazul in care asiguratul decedeaza pe durata asigurarii, asiguratorul va plati beneficiarilor
desemnati maximul dintre suma asigurata in caz de deces si valoarea contului majorata cu 10% din suma
asigurata in caz de deces. Asigurarea index linked este emisa cu prima unica si este recunoscuta ca si
prima bruta subscrisa valoarea primei brute unice, aferenta contractului de asigurare).
7
Toate primele mentionate mai jos nu includ taxe sau impozite care pot fi percepute, referitor la acestea.
Cifra de afaceri conform reglementarilor in vigoare reprezinta primele brute subscrise din asigurarea
directa in cursul exercitiului financiar plus variatia rezervelor de prime rezultata ca diferenta intre rezerva
de prima de la inceputul perioadei si rezerva de prima de la sfarsitul perioadei.
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei.
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA va fi denumina in continuarea acestui document
“Societatea”.
A.2. Performanta de subscriere
Din activitatea de asigurari de viata societatea a inregistrat la 31 decembrie 2016 prime brute subscrise in
valoare de 249,016,716 RON, fata de 262,455,424 RON in 2015.
2016 Prime brute subscrise
Contracte in vigoare
Prime cedate in reasigurare
Indemnizatii brute (inclusiv rascumparari si maturitati)
Asigurari de viata total,
din care 249,016,716 397,614 18,933,080 119,575,774
Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata
146,707,865 367,778 18,894,626 19,742,545
Asigurari unit linked si index linked
95,754,984 28,620 5,712 95,018,901
Asigurari de accident de persoane
63,969 601 32,741 30,800
Asigurari de sanatate 6,489,898 615 - 4,783,528
2015 Prime brute subscrise
Contracte in vigoare
Prime cedate in reasigurare
Indemnizatii brute (inclusiv rascumparari si maturitati)
Asigurari de viata total,
din care 262,455,424 442,759 16,263,305 105,329,774
Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata
103,782,129 412,337 16,246,768 27,294,317
Asigurari unit linked si index linked
151,431,228 29,703 9,117 72,017,725
Asigurari de accident de persoane
- - - -
Asigurari de sanatate 7,242,067 719 7,420 6,017,732
Toate veniturile Societatii din prime brute subscrise sunt obtinute pe teritoriul Romaniei.
Programul de reasigurare al Societatii este bazat pe o retinere proprie care permite reducerea riscurilor
majore, astfel incat Societatea sa isi poata indeplini in orice moment obligatiile asumate fata de clientii
sai. Societatea manifesta o continua si intensa preocupare pentru ca portofoliul sa corespunda cerintelor
8
necesare obtinerii unei bune stabilitati financiare, urmarind omogenizarea acestuia, in paralel cu
diversificarea liniilor de business, dar si cu dispersarea riscurilor pe piata internationala.
In cursul anului 2016, Societatea a avut incheiate tratate de reasigurare cu reasiguratori de renume de pe
piata internationala de reasigurari, si anume Gen Re AG, Cardiff Assurances Risques Divers S.A. Paris si
VIG Re.
A.3. Rezultatul investitiilor
Veniturile din activitatea de investitii sunt rezultate in urma detinerilor de active financiare in perioada de
raportare, precum si rezultate in urma vanzarilor si provizioanelor stabilite pe anumite investitii sau
categorii de investitii.
Societatea a inregistrat venituri din activitatea de investitii din portofoliul propriu (non index-linked si / sau
unit-linked) un rezultat de 10,007,970 RON.
Rezultatul financiar a fost ridicat in special de expunerea in obligatiuni, cu un venit total de 9,130,660
RON. Veniturile au fost rezultate in special din detinerile curente, rezultand un venit de 7,860,341 RON si
1,270,319 RON venituri nete din vanzari si apreciere neta a portofoliului. Raportat la media lunara a
portofoliului Societatii a fost obtinut un randament anualizat de 3.8%.
Din detinerile de numerar si depozite Societatea a realizat o pierdere neta de 11,765 RON, avand ca
principal driver pierderea din detinerile de valute straine fata de leu. In urma detinerilor curente de
numerar si depozite a rezultat un venit din dobanzi de 18,232 RON, suma foarte mica datorata dobanzilor
medii apropiate de 0% pe parcursul anului 2016 precum si alocarii reduse pe aceasta clasa de active.
Randamentul anualizat al detinerilor de depozite si numerar a atins -0.07%.
Din portofoliul de actiuni listate si participatii strategice a fost inregistrata o pierdere neta de 225,000
RON. Au fost inregistrate venituri din dividende in suma de 250,000 RON, pierderea fiind generata de
provizioanele inregistrate de societate pe totalul participatiilor strategice la o parte din subsidiare.
Portofoliul de unitati la fonduri deschise de investitii a generat un venit anual de 277,993 RON, in timp ce
rezultatul pozitiei forward a Societatii a adus un venit de 836,081 RON.
Randamentul total anualizat realizat in anul 2016 a atins 3.38%.
La nivelul cheltuielilor, cea mai mare influenta este generata de dobanda aferenta imprumutului
subordonat acordat de Grupul VIG. Imprumutul in valoare de 3,100,000 EUR este cu maturitate perpetua.
Avand in vedere riscul valutar, Societatea urmeaza indeaproape politica de Grup prin care este
recomandata acoperirea diferentei, in ceea ce priveste expunerea valutara. Astfel la sfarsitul anului 2016
Societatea inregistra un surplus de active bilatiere fata de pasive denominate in EUR de 404,621 EUR.
Societatea nu are raportate castiguri sau pierderi in capitaluri rezultate din investitii financiare.
9
A.4. Alte rezultate financiare
Din activitatea de asigurari de viata societatea a inregistrat la 31 decembrie 2016 un rezultat tehnic sub
forma de profit in suma de 25,171,984 RON.
Cheltuieli de exploatare nete au scazut de la 53,970,952 RON in 2015 la 50,923,425 RON in 2016, cu
5,6% mai putin fata de anul anterior. Unul din motivele scaderii este scaderea cheltuielilor de achizitii,
datorita modificarilor tarifelor de comisionare aferente politelor de grup.
A.5. Alte informatii semnificative
In data de 8 februarie 2017, Consiliul ASF a hotarat aprobarea intentiei Societatii de a deveni actionar
semnificativ la societatea AXA Life Insurance SA, conform proiectului de achizitie prezentat. In data de 28
aprile 2017, toate conditiile suspensive ale tranzactiei au fost indeplinite si astfel, tranzactia a fost
finalizata, Societata devenind actionar al AXA Life Insurance SA.
La sfarsitul anului 2016 a fost lansat produsul de tip asigurare mixta de viata cu o donbanda tehnica de
2% pentru RON si 1.5% pentru EUR. Durata minima este de 5 ani si cea maxima de 10 ani.
10
B. SISTEMUL DE GUVERNANTA
B.1. Informatii generale
In ceea ce priveste sistemnul de guvernanta conform cerintelor cerintelor Solvency II, Societatea a
implementat o structura de guvernanta care promoveaza o cultura a eficientei si transparentei la toate
nivelele de organizare, administrarea corespunzatoare a riscurilor, adecvarea politicilor si strategiilor si a
mecanismelor de control intern, asigurarea unui sistem de eficient de comunicare si transmitere a
informatiilor. Structura de guvernanta a Societatii este bazata pe functia de conducere reprezentata:
Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) care decide asupra activitatii generale si asupra
politicilor economice si de afaceri ale Societatii;
Consiliul de Supraveghere si Directorat care asigura administrarea Societatii
Structurii de conducere ii sunt subordonate diverse Comitete, departamente, servicii si functii.
Consiliul de Supraveghere urmareste, guverneaza si coordoneaza activitatea Directoratului, se asigura
asupra conformitatii cu cerintele legale, actul constitutiv si deciziile AGA. Una dintre principalele
responsabilitati ale Consiliului de Supraveghere este de a aproba structura organizatorica a Societatii,
precum si impartirea rolurilor si a departamentelor fiecarui membru al Directoratului. Totodata, Consiliul
de Supraveghere are responsabilitatea de a organiza un Comitet de Audit, un Comitet de Nominalizare si
Remuneratie (pentru aspecte legate de Directorat) si un Comitet al Situatiilor de Urgenta. Toate deciziile
acestor comitete sunt raportate Consiliului de Supraveghere, spre informare.
Directoratul are trei membri, din care unul fiind nominalizat Presedinte, iar ceilalti avand statutul de
membri ai Directoratului (Membru Directorat A si Membru Directorat B). Directoratul a stabilit structura
organizationala care este bazata pe un sistem ierarhic, organizarea fiind facuta in conformitatea cu
specializarea diferitelor structuri.
Totodata Directoratul Societatii a stabilit comitete cu rol consultativ si Comitetul de risc cu rol decizional,
pe teme referitoare la managementul riscului si procesul prin care riscurile sunt evaluate, monitorizate si
controlate.
Comitetele cu rol consultativ sunt :
o Comitetul de Daune si Subscrieri
o Comitetul de Investitii si Administrare Active & Pasive
o Comitetul de Produse si Pret
o Comitetul de Resurse Umane
o Comitetul de Management al Schimbarii
o Colectivul de Analiza si Solutionare a Petitiilor
o Comitetul de Sanatate si Securitate in munca
11
Societatea a stabilit functiile cheie, impreuna cu cerintele de organizare si responsabilitati. Persoanele
nominalizate in functiile cheie ale Societatii sunt:
- Functia de Managementul Riscului
- Functia de Conformitate
- Functia de Audit Intern
- Functia Actuariala
Societatea a stabilit functii critice in functie de rolul, importanta si impactul activitatii asupra rezultatelor in
Politica de Competenta.
In afara persoanelor responsabile de functiile-critice mentionate la punctele de mai sus, pot exista si alte
persoane care exercita un impact major asupra procesului decizional in cadrul Societatii. Analiza
nominalizarii functiilor critice este efectuata impreuna cu revizuirea Politicii privind Competenta
profesionala si probitatea morala.
In ceea ce priveste alocarea functiilor Directoratul reprezinta managementul de nivel 1.
Departamentele functionale reprezinta o structura orgnizationala de management de nivel 2, fiind direct
subordonata unui membru al Directoratului, coordonata de un manager si are atributii stabilite in mod clar
si diferite de ale celorlalte departamente.
Serviciul/ echipa reprezinta o structura organizationala de management de nivel 3, subordonata unui
departament functional, sau si direct unui membru al Directoratului. Coordonarea serviciului/ echipei
reprezinta atributia conducatorului respectivei entitati.
Pozitiile individuale din cadrul Societatii reprezinta structura organizationala de management de nivel 4 si
sunt subordonate direct unui serviciu/ departament sau unui membru de Directorat.
Delegarea responsabilitatilor poate fi realizata in scris sau verbal, in functie de importanta si marimea
activitatii delegate, si nu exonereaza persoana care a delegat de responsabilitati.
Regulile de delegare in ceea ce priveste dreptul de semnatura sunt definite in structura de delegari a
Societatii. Drepturile de semnatura pot fi delegate doar orizontal sau vertical, intr-o directie ascendenta
atata timp cat acest lucru este posibil.
Linii de Raportare si Informare
Structura organizatorica a Societatii este bazata pe un flux informational vertical, orizontal, in ambele
directii, asigurand in acest fel:
Informarea structurii de conducere cu privire la riscurile legate de functionarea Societatii;
Informarea managerilor si personalului cu privire la strategiile, politicile si procedurile Societatii;
Fluxul informatiilor relevante intre structurile Societatii.
Liniile de raportare in cadrul structurii organizationale sunt clare, precise, bine definite, transparente si
coerente in utilizarea si aplicarea lor.
12
Societatea a definit si implementat limite de autoritate, in cadrul proceselor operationale. Drepturi de
semnatura sunt definite pentru procesele legate de relatia cu clientii, care implica de exemplu, fluxuri de
iesiri de numerar sau subscrierea unor polite noi. Astfel, Societatea a definit si implementat o structura de
delegari, in cadrul careia ofiteri autorizati sunt nominalizati pentru procese.
B.1.1. Structura organizationala
Structura organizationala a Societatii este propusa de catre Directorat. Structura organizationala este bazata pe un sistem ierarhic, organizarea fiind facuta in conformitatea cu specializarea diferitelor structuri.
Directoratul
Directoratul are trei membri, din care unul fiind nominalizat Presedinte, iar ceilalti avand statutul de membri ai Directoratului (Membru Directorat A si Membru Directorat B). Directoratul este nominalizat de catre Consiliul de Supraveghere si este autorizat sa conduca Societatea in dezvoltarea actiunilor curente, in acelasi timp avand dreptul si autoritatea de a obliga legal Societatea.
Societatea poate fi angajata in tranzactii pe baza semnaturilor ale 2 membri ai Directoratului, sau a unui membru si a unui ofiter autorizat, precum si a doi ofiteri autorizati, asa cum este definit in structura de delegari a Societatii.
Directoratul poate stabili necesitatea crearii unor comitete cu rol consultativ, pentru diverse arii. Directoratul va lua decizii pe baza avizarilor/ sfaturilor primite de la respectivele comitete.
Departamentul de Audit Intern
Departamentul Audit Intern este responsabil cu organizarea, dezvoltarea si managementul proceselor si
activitatile de audit intern, implementarea standardelor de audit si efectuarea misiunilor de audit in toata
structura organizationala a Companiei, avand drept scop examinarea si evaluarea independenta a
eficientei controalelor existente, precum si identificarea de riscuri asociate proceselor auditate.
Departamentul Audit Intern coopereaza cu toate functiile operationale responsabile de procese si are
autoritate functionala referitor la dezvoltarea de misiuni de audit intern. Departamentul Audit Intern este
independent in atributii, avand raportare directa catre Comitetul de Audit, Consiliul de Supraveghere si
Auditul de Grup, operat de catre Auditul S-Versicherung. Problemele identificate, recomandarile
formulate, precum si stadiul implementarii acestora sunt prezentate periodic catre Comitetul de Audit si
Consiliul de Supraveghere.
Departamentul Control Intern si Conformitate
Departamentul Control Intern si Conformitate este responsabil pentru activitatile de control si monitorizare a conformitatii, pentru asigurarea aderarii la principiile descrise in politici, proceduri si regulamente interne, si pentru a mentine conformitatea permanenta cu cerintele legislative.
Departamentul de Managementul Riscului
Societatea a stabilit un departament de management al riscului cu responsabilitatea de a identifica, analiza si gestiona riscurile care pot impacta Societatea, interesele, imaginea si reputatia acesteia. Departamentul este de asemenea responsabil pentru definirea si implementarea unor planuri pentru a reduce sau diminua impactul riscurilor sau a unor planuri de prevenire.
13
Departamentul Actuariat
Departamentul Actuariat este responsabil pentru evaluarea riscurilor, a probabilitatilor de aparitie si consecintelor impactului (riscuri referitoare la produsele de asigurare, managementul politelor, etc.).
Departamentul Resurse Umane
Departamentul Resurse Umane are responsabilitatea intregii activitati referitoare la personal, precum si asupra altor activitati referitoare la dezvoltarea organizationala, evaluarea performantei, definirea schemelor de motivare si remunerare, politici de recrutare, training.
Serviciul Juridic
Serviciul Juridic are responsabilitatea de a asigura asistenta conducerii Societatii, departamentelor si partenerilor de afaceri, cooperand cu toate structurile Societatii, precum si cu casele de avocatura, autoritati, corpuri de control si instante juridice.
Departamentul de Planificare si Analiza Financiara
Departamentul de Planificare si Analiza Financiara are responsabilitatea de a dezvolta analize financiare si economice complexe, de a monitoriza progresul financial actual comparativ cu estimari si bugete, cu scopul de a se asigura ca Societatea urmareste directia dorita.
Departamentul Financiar si Contabilitate
Departamentul Financiar-Contabilitate are responsabilitatea de a organiza si coordona actvitatile economice, financiare si investionale ale Societatii.
Managerul de Investitii
Managerul de Investitii este o functie individuala, responsabila pentru coordonarea activitatilor de investitii zilnice.
Serviciul Administrare Polite si Suport Business
Serviciul Administrare Polite si Suport Business este responsabil pentru organizarea, coordonarea si controlul activitatilor de asigurari de baza si pentru implementarea strategiilor de afaceri specifice.
Serviciul Customer Service si Administrarea Reclamatiilor
Serviciul Customer Service si Administrarea Reclamatiilor are responsabilitatea gestiunii, inregistrarii si
rezolutiei cerintelor si reclamatiilor venite din partea clientilor din diverse surse (telefon, email, scrisori
etc).
Departamentul IT
Departamentul IT este responsabil pentru oferirea consultantei si suportului Societatii in toate aspectele legate de tehnologia informatiei, precum si pentru dezvoltarea activitatilor operationale cu o componenta IT.
14
Serviciul Adminsitrativ si Suport Secretariat
Serviciul Administrativ si Suport Secretariat are rolul de a oferi suport structurii organizatorice a Societatii in ceea ce priveste procesele administrative, arhivarea documentelor.
Departamentul Business development
Departamentul Business development este responsabil pentru gestionarea produselor de asigurare distribuite prin canalele de vanzari.
Departamentul Managementul Vanzarilor Bancassurance
Departamentul Managementul Vanzarilor este responsabil pentru organizarea, coordonarea si controlul activitatilor de vanzare bancassurance prin intermediul retelei de agentii/ sucursale BCR.
Departamentul Managementul Vanzarilor Corporate
Departamentul Managementul Vanzarilor Corporate este responsabil pentru organizarea, coordonarea si controlul activitatii de vanzare corporate in cadrul Societatii.
Serviciul Subscrieri
Serviciul Subscriere este responsabil pentru evaluarea riscului aferent propunerilor de asigurare corespunzatoare produselor de subscriere aflate in portofoliul de vanzari al Societatii.
Serviciul Daune
Serviciul Daune este responsabil pentru gestionarea tuturor dosarelor de dauna rezultate in urma producerii evenimentelor asigurate.
B.1.2. Organizarea pe Procese
Directoratul Societatii a stabilit comitete, cu rol consultativ si Comitetul de risc cu rol decizional. Rolurile fiecarui comitet sunt detaliate in sectiunile de mai jos.
Comitetul de Risc
Comitetul de Risc este un comitet cu rol decizional cu privire la aspecte legate de managementul riscului si procesul prin care riscurile sunt evaluate, monitorizate si controlate.
Comitetul de Risc are rolul de a intretine constientizarea si comunicarea regulata in cadrul Societatii cu privire la managementul riscului. Scopul activitatii Comitetului de Risc este de a:
Asigura o supraveghere solida a riscurilor pentru membrii Comitetului de Risc si Directorat;
Oferi o platforma de comunicare pentru aspectele legate de riscuri;
Oferi o platforma de informare asupra situatiei curente a riscurilor si activitatilor de management al riscurilor.
Comitetul de Daune si Subscrieri
Comitetul de Subscriere si Daune are un rol consultativ in ceea ce priveste evaluarea si propunerea unor masuri pentru scaderea riscului de subscriere, riscului de inregistrare de pierderi sau de nerealizare a
15
profiturilor, ca urmare a stabilirii unor tarife neadecvate si/ sau rezerve tehnice insuficiente. Riscul poate conduce la diferente intre frecventa si impactul evenimentelor asigurate si estimarile initiale.
Comitetul de Investitii si Administrare Active & Pasive
Comitetul de Investitii si Administrare Active & Pasive are principalul scop de a aplica Strategia de Investitii si de Risc, aprobata de Consiliul de Supraveghere, si de a asigura conformitate cu legislatia in vigoare pentru activitatea de investitii. Comitetul are un rol consultativ pentru managementul activelor si obligatiilor si al investitiilor in cadrul Societatii. Comitetul va realiza o analiza permanenta asupra portofoliului de investitii al Societatii, avand in vedere strategii de diversificare adecvate, in conformitate cu Strategia de Investitii si de Risc si cu legislatia in vigoare.
Comitetul de Produse si Pret
Comitetul de Produse si Pret are un rol consultativ si ofera suport in eforturile de diversificare a produselor si in stabilirea politicilor de pret.
Comitetul de Resurse Umane
Comitetul de Resurse Umane are un rol consultativ cu privire la activitatile de resurse umane si personal ale Societatii.
Comitetul de Management al Schimbarii
Comitetul de Management al Schimbarii are un rol consultativ cu privire la procesul de management al schimbarilor dezvoltat in cadrul Societatii, inclusiv mediul IT, asigurand astfel o coordonare rationala a nivelului modificarilor, raportate la factorii interni si externi.
Colectivul de Analiza si Solutionare a Petitiilor
Colectivul de Analiza si Solutionare a Petitiilor are un rol consultativ in ceea ce priveste rezolutiile oferite petitiilor si solicitarilor clientilor.
In cadrul Societatii exista si functioneaza si Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca.
B.1.3. Modificari in timpul perioadei de raportare
In ceea ce priveste structura Consiliului de Supraveghere acesta a suferiti modificari pe parcursul anului
2016, astfel:
Pana la 30 iunie 2016 componenta Consiliului de Supraveghere al BCR Asigurari de Viata Vienna
Insurance Group SA era urmatoarea:
Franz Fuchs - Vice Presedinte
Dana Demetrian - Membru
Andrew Gerber - Membru
Erwin Hammerbacher- Membru
Hans Raumauf - Membru
Martin Stenitzer - Membru
16
Incepand cu 1 iulie 2016 componenta Consiliului de Supraveghere al BCR Asigurari de Viata Vienna
Insurance Group SA era urmatoarea:
Roland Groell - Presedinte
Franz Fuchs – Vice Presedinte
Dana Demetrian - Membru
Erwin Hammerbacher – Membru
Martin Kana - Membru
Sergiu Manea - Membru
Werner Matula – Membru
Hans Raumauf – Membru
B.1.4. Politica de remunerare
Societatea a implementat o politica de remunerare care stabileste principiile generale de remunerare in
vederea conformarii cu Solvency II si asigurarii unei forte de munca competente si motivate financiar care
sa isi desfasoare activitatea intr-un mod profesionist si in limitele de risc agreate de catre Societate.
Obiectivele acestei politici sunt asigurarea pozitiei Societatii ca angajator atractiv capabil sa recruteze
personal calificat si bine motivat, cresterea sustenabila si pe termen lung a societatii, management
corespunzator al costurilor cu personalui, alinierea practicilor de remunerare la politica de risc a societatii,
remuneratie competitiva pe piata de asigurari, descurajarea asumarii de actiuni si practici comerciale
excesiv de riscante, incurajarea comportamentelor etice si de conformitate cu legea, normele ASF,
regulile si procedurile interne.
Sunt definite principiile politicii de remunerare: nediscriminare, transparenta, orientare pe termen mediu si
lung, ajustare la risc, subordonare fata de principiile generale de guvernanta corporative, consistenta
interna, competitivitate externa, protectia datelor si fundamentarea economica.
La determinarea pachetului salarial total pentru fiecare angajat se iau in considerare variabile precum
calificarea si nivelul de studii, responsabilitatile asociate postului, complexitatea sarcinilor legate de postul
respective, nivelul salarial platit in general de piata pentru pozitia in cauza, nivelul individual de
performanta, evitarea discriminarii, pastrarea unei consistente interne
Remuneratia totala este compusa din recompensa fixa – salariul individual brut, recompensa variabila si
beneficiile extrasalariale.
Recompensa variabila se refera la toate tipurile de plati care sunt dependente de performanta Societatii,
departamentului de care apartine salariatul si de performanta individuala a angajatului.
Consiliul de Supraveghere are responsabilitatea de a organiza un Comitet de Nominalizare si
Remuneratie. Comitetul de Nominalizare si Remuneratie este format din cel putin trei membri ai
Consiliului de Supraveghere (inclusiv Presedintele si Vice-Presedintele). Comitetul este responsabil
pentru aspecte legate de personal privind Directoratul, inclusiv planuri de succesiune. Comitetul are rolul
de a negocia, pregati, decide, si, dupa caz, modifica continutul contractelor membrilor Directoratului,
precum si remuneratia acestora.
17
B.2. Competenta profesionala si probitatea morala
Societatea a implementat o politica privind competenta profesionala si probitatea morala care are ca
scop oferirea garantiei faptului ca membrii structurii de conducere, persoanele responsabile de functii-
cheie si alte persoane care exercita un impact major asupra procesului decizional indeplinesc cerintele de
competenta profesionala si probitate morala necesare pentru un management corect, prudent si eficient,
bazat pe principiul continuitatii activitatii, promovand astfel increderea tuturor categoriilor de participanti in
conducerea si administrarea Societatii.
Aceasta politica nominalizeaza – alaturi de functiile cheie stabilite – functiile critice la nivelul Societatii.
Sunt precizate, de asemenea, responsabilitatile si procesele derulate la nivelul societatii in vederea
verificarii respectarii cerintelor privind detinatorii acestor functii.
Astfel, Consiliul de Supraveghere este responsabil pentru numirea, evaluarea/reevaluarea membrilor
Directoratului. Directoratul are in atributii stabilirea si aplicarea politicii, identificarea si supunerea spre
aprobarea ASF a persoanelor cheie, reevaluarea competentei profesionale, probitatii morale si cerintelor
de guvernanta ale persoanelor care detin functii cheie si critice, notificarea ASF pentru aprobarea si/sau
orice modificare privind situatia detinatorilor acestor functii.
Departamentul Resurse Umane este responsabil pentru stabilirea, implementarea si mentinerea politicii
privind competenta profesionala si probitatea morala.
Persoanele evaluate din pespectiva competentei profesionale si a probitatii morale sunt membrii structurii
de conducere, detinatorii functiilor cheie si critice. Aceste persoane trebuie sa indeplineasca si sa
mentina pe toata durata de desfasurare a activitatii cerintele de:
competenta profesionala: cunostinte teoretice, vechime, experienta, abilitati manageriale,
probitate morala: buna reputatie si integritate morala,
guvernanta: gestionarea situatiilor unde exista posibile conflict de interese, restrictii si incompatibilitati, capacitatea persoanei de alocare a timpului necesar de indeplinire a atributiilor in mod independent, precum si relatiile cu membrii structurii de conducere, actionari, alte societati.
La aparitia unui eveniment care poate modifica indeplinirea unuia dintre criteriile de mai sus, se
declanseaza reevaluarea acestor persoane.
Societatea solicita ASF aprobarea persoanelor care conduc efectiv societatea (membrii structurii de
conducere), impreuna cu toate informatiile necesare pentru a evalua daca aceste persoane indeplinesc
cerintele de competenta profesionala, probitate morala si guvernanta, conform prevederilor legale si ale
reglementarilor ASF in vigoare.
Societatea notifica ASF persoanele care detin functii-cheie, dupa verificarea in prealabil si asumarea de
catre structura de conducere a indeplinirii de cate persoana respectiva a cerintelor de competenta
profesionala, probitate morala si guvernanta, conform prevederilor legale si ale reglementarilor ASF in
vigoare.
18
B.3. Sistemul de managementul riscului si Auto-evaluarea riscurilor si a
solvabilitatii
B.3.1. Sistemul de managementul riscului
B.3.1.1. Organizare
Politica de Managementul Riscului contine principii care sunt urmarite in cadrul unei abordari
conservative asupra managementului riscului. Politica are drept scop sustinerea si consolidarea culturii
riscului, printr-o descriere si definire cuprinzatoare a sistemului de managementul riscului, incluzand si
sistemul organizational si procesul central aferente.
Structura detaliata a procesului de managementul riscului si responsabilitatile functiilor implicate, inclusiv
structura organizationala, sunt prezentate in politica de managementul riscului. Principiul care sta la baza
structurii organizatorice adera la conceptul „celor trei linii de aparare”, prezentat in Modelul de
Guvernanta Corporatista al Societatii:
Responsabilitatea globala asupra riscurilor asumate de catre Societate se afla la Directorat
(Responsabilul de Risc final). Departamentul Managementul Riscului este responsabil pentru
managementul riscului in cadrul Societatii.
Directoratul Societatii defineste principiile de afaceri, luand in considerare propunerile inaintate de
Comitetul de Risc si Managerul Departamentului Managementul Riscului. Situatia de risc curenta trebuie
discutata la nivel de Directorat, fiind inclusa pe agenda intalnirilor acestora.
Pentru a intari cultura de managementul riscului in cadrul Societatii si pentru a integra responsabilii de
risc in procesele de managementul riscului, un Comitet de Risc este stabilit. Comitetul are rol de a sprijini
Managementul operational si angajatii sunt responsabili pentru managementul si deciziile recurente si au o responsabilitate primordiala in
stabilirea si mentinerea unui mediu de control eficace.
Revizuire externa
Audit Extern, Autoritatile de reglementare
Linia 1 Management si Personal
Management Executiv Management Operational
Angajati
Aceste functii sunt responsabile pentru dezvoltarea, facilitarea si monitorizarea unui cadru si a unor strategii eficace de risc si control.
Linia 2 Functiile de Risc/ Control
Managementul Riscului, Conformitate, Control Intern,
Juridic, Financiar
Auditul ofera o asigurare independent cu privire la eficacitatea sistemului de control intern.
Linia 3 Audit Intern
Comitete: Audit, etc.
Comitete BCR
19
Directoratul si Consiliul de Supraverghere in ceea ce priveste situatia riscurilor prezente si posibilele
decizii viitoare.
Sistemul de managementul riscurilor este documentat prin intermediul politicilor si procedurilor,
documente ce sunt revizuite cu frecventa cel putin anuala si inaintate spre aprobare Comitetului de Risc,
Directoratului si Consiliului de Supraveghere.
B.3.1.2. Procesele de managementul riscului
Procesele de managementul riscului, stabilite la nivelul intregii societati, sunt stabilite si incorporate intr-o
structura organizationala de managementul riscului solida si prudenta. Procesul din cadrul Societatii
consta in urmatorii pasi:
Procesul de managementul riscului este concentrat asupra riscurilor relevante Societatii, si este definit
pentru urmatoarele categorii de riscuri:
o Riscul de Subscriere Asigurari de Viata
o Riscul de Subscriere Asigurari de Sanatate
o Riscul de Piata
o Riscul de Contrapartida
o Riscul Operational
o Riscul de Lichiditate
o Riscul Reputational
o Riscul de Contagiune
o Riscul Strategic
o Riscuri globale (Riscul de razboi, criza financiara)
Abordare Cantitativa
Abordare Calitativa
20
Identificarea Riscurilor
Identificarea riscurilor reprezinta punctul de pornire in procesul de managementul riscului si stabileste
fundamentul pasilor urmatori. Scopul acestei etape este de a identifica, detecta si documenta toate
sursele posibile de riscuri, care ar putea impiedica atingerea obiectivelor Societatii. Procesul trebuie
realizat in mod regulat, cel putin o data pe an. Procesul include revizuirea riscurilor si a surselor de risc
existente, care s-ar fi putut modifica, precum si detectarea si documentarea unor surse noi. Rezultatele
identificarii riscurilor sunt documentate in cadrul raportului de Inventar de Riscuri.
Evaluarea riscurilor
In cadrul acestui proces, tipurile de riscuri sunt clasificate in categoriile de riscuri definite. Astfel, metode
diferite de evaluare sunt utilizate in functie de tipul de risc, si in concordanta cu principiul proportionalitatii.
Evaluarea categoriilor de risc si a factorilor de risc este bazata pe doua metode diferite:
1. Abordare cantitativa:
Abordarea cantitativa este aplicata pentru toate categoriile de riscuri pentru care exista date istorice
suficiente pentru o analiza statistica, precum riscurile de piata, riscul de marja de credit, riscul de
subscriere etc.. Astfel, se va obtine drept rezultat, un interval de incredere sau valoarea necesarului
de capital, pentru acoperirea riscurilor.
2. Abordare calitativa:
Abordarea calitativa este aplicata tuturor categoriilor de risc, unde nu sunt suficiente date istorice
pentru evaluare sau nu fac parte din categoriile de risc adresate prin intermediul formulei standard.
Intre acestea, au fost identificate riscuri globale, strategice, reputationale. Astfel, evaluarea este
efectuata in general de catre experti, si prezinta un rezultat ce poate fi reprezentat printr-un estimat al
frecventei/ severitatii, sau un estimat bazat pe o alta metoda de cuantificare (ex. nivel ridicat, mediu,
scazut).
In cadrul Societatii, exista mai multe procese si proceduri stabilite pentru efectuarea evaluarii riscurilor,
mentinand o abordare consistenta la nivel de Grup.
Raportarea
Rapoarte cu privire la activitatea de managementul riscului sunt pregatite la diferite intervale de timp si
prezentate Comitetului de Risc si, dupa caz, Directoratului, Consiliului de Supraveghere sau inaintate
ASF.
B.3.1.3. Functia de managementul riscului
In cadrul Societatii Managerul Departamentului de Managementul Riscului este detinatorul functiei de
managementul riscului. In acest sens, Managerul Departamentului de Managementul Riscului este
responsabil de performanta tuturor sarcinilor care se refera la functia de managementul riscului.
21
Pentru Societate, functia de managementul riscului precum si orice functie a Departamentului de
Managementul Riscului este separata de functia de Audit Intern si independenta de celelalte functii cheie.
In plus, detinatorul functiei de managementul riscului si toti angajatii Departamentului de Managementul
Riscului nu sunt responsabili cu business-ul operational de zi cu zi, dar ofera suport angajatilor in
procesul de managementul riscurilor.
Avand in vedere gama larga de atributii a functiei de managementul riscului, care sunt partial
interconectate cu activitatile si responsabilitatile altor departamente, definirea interactiunilor si
colaborarea sunt esentiale. Astfel, functia de managementul riscului este implicata in comitetele Societatii
si in interactiunea/ cooperarea cu alte departamente.
Comitetul de risc
Comitetul de risc este o institutie centrala in sistemul de management al riscului care reuneste detinatorul
de risc si functia de managementul riscului pentru a discuta eventuale amenintari si masuri de diminuare
a riscului.
Comitetul de investitii/ Managerul de investitii
Cu toate ca functia de managementul riscului nu este implicata in deciziile de investitii de zi cu zi, aceasta
trebuie sa furnizeze informatii catre partile interesate cu privire la perspectiva riscului de investitii
existente in portofoliu sau care urmeaza a fi realizate in stransa colaborare cu Managerul de Investitii.
Functia actuariala
Functia actuariala in cadrul Societatii este detinuta de catre Manager Departament Actuariat. Interactiuni
puternice sunt stabilite cu functia de managementul riscului pentru a asigura gestionarea corecta si
eficienta a riscurilor, cu privire la riscurile pe partea de elemente actuariale. O colaborare stransa trebuie
sa existe, in special in cazul rezervelor tehnice. In plus, Departamentul Actuariat este responsabil de
coordonarea activitatilor de reasigurarea (active si pasive) in cadrul Societatii, conform politicii de
reasigurare. In acest sens participa ca parte cheie in reducerea riscului de asigurare si este astfel
necesara o stransa colaborare cu functia de managementul riscului si Departamentul de Managementul
Riscului.
Departamentul Planificare si Analiza
Pe langa alte sarcini, Departamentul de Planificare si Analiza este responsabil cu planificarea operativa si
suportul Directoratului pentru planificarea strategica. Mai mult decat atat este responsabil de
functionalitatea sistemului de raportare unificata care formeaza o baza pentru cerintele de date Solvency
II. Prin urmare, interactiunile cu managementul riscului sunt importante in cadrul procesului de planificare,
reflectat ulterior in auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii (ORSA).
Departamentul Financiar-Contabilitate
Departamentul Financiar-Contabilitate joaca un rol important cand este vorba despre cerintele de date de
raportare a riscurilor. Mai mult, calculul fondurilor proprii de rang 1, 2 sau 3 se realizeaza de catre
departamentul Financiar-Contabilitate in cooperare cu functia de managementul riscului, deoarece
22
consolidarea fondurilor proprii este parte importanta si urmareste o abordare consecventa intre cerintele
statutare, IFRS si Solvency II.
Departamentul IT
Activitatea operationala a departamentului de managementul riscului este sustinuta in mare parte de
instrumente sprijinite de sistemul IT. Chiar daca modelele si implementarea apartin Departamentului de
Managementul Riscului, suportul tehnic este necesar pentru cateva subiecte cum ar fi infrastructura
serverelor, programarea datelor depozitate etc. Mai mult, interactiuni cu procesele de managementul
riscurilor sunt stabilite si in ceea ce priveste procesele referitoare la managementul calitatii datelor,
managementul schimbarii, documentarea proceselor.
B.3.1.4. Riscurile Specifice ale Societatii si Managementul acestora
Riscul Investitional
Societatea are o Strategie de Investitii si Risc care este aplicata in mod continuu in activitatea
investitionala. Astfel, strategia este verificata constant in momentul luarii deciziilor de investitii, iar o
analiza permanenta a portofoliului de investitii este realizata cu scopul de a asigura conformitatea cu
limitele stabilite si regulile de diversificare.
In plus fata de monitorizarea limitelor de investitii si mentinerea diversificarii, Societatea monitorizeaza
lunar riscurile asocitate riscurilor de piata:
Riscul de rata de dobanta: reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a
instrumentelor financiare la modificari in structura temporala a ratelor de dobanda sau in
volatilitatea acestora.
Riscul de marja de credit: acopera senzivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor
financiare la modificari in nivelul sau volatilitatea marjelor de credit pe parcursul structurii
temporale a ratei dobanzilor fara risc.
Riscul de devalorizare a actiunilor: reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a
instrumentelor financiare la modificari in nivelul sau volatilitatea valorilor de piata ale actiunilor.
Riscul valutar: reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor financiare
la modificari in nivelul sau volatilitatea ratelor de schimb valutar.
Riscul de Subscriere
Riscul de subscriere reiese din obligatiile aferente asigurarilor de viata, in legatura cu riscurile acoperite si
procesele utilizate.
Societatea realizeaza o monitorizare continua (lunara) a componentelor riscurilor de subscriere, prin
utilizarea unor factori substituenti:
Riscul de mortalitate: reprezinta riscul de pierdere, sau riscul unor modificari nefavorabile in
valoarea obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau
volatilitatea ratelor de mortalitate, unde o crestere in ratele de mortalitate genereaza o crestere in
obligatiile din asigurare.
23
Riscul de longevitate: reprezinta riscul de pierdere, sau de modificare nefavorabila in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea
ratelor de mortalitate, unde o scadere in ratele de mortalitate genereaza o crestere in obligatiile
de asigurare.
Riscul de reziliere: reprezinta riscului de pierdere, sau de modificare nefavorabila in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul sau volatilitatea ratelor de reziliere a
politelor, maturitatilor, reinnoirilor si rascumpararilor.
Riscul de cheltuieli: reprezinta riscul de pierdere sau de modificare nefavorabila in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea
cheltuielilor ocazionate de administrarea contractelor de asigurare. Riscul de cheltuieli reiese in
cazul in care cheltuielile anticipate in tarifare sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor
suportate in anul urmator.
Riscul de catastrofa: reprezinta riscul de pierdere sau de modificare nefavorabila in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultat din gradul semnificativ de incertitudine in tarifare si in ipotezele
de creare a rezervelor pentru evenimente extreme sau nerecurente. Riscul de catastrofa reiese
din evenimente extreme sau nerecurente pentru care efectele nu sunt suficient surprinse in alte
riscuri de subscriere pentru asigurarile de viata. Exemple de astfel de evenimente sunt pandemia
sau explozia nucleara.
Riscul de prima si rezerva: reprezinta riscul de pierdere sau de modificare nefavorabila in
valoarea obligatiilor din asigurare, ca urmare a unor fluctuatii in aparitia, frecventa sau severitatea
evenimentelor asigurate, si in momentul de inchidere si sumele platite aferente daunelor.
Riscul de lichiditate: reprezinta situatia in care Societatea nu poate materializa investitii sau alte
active cu scopul de a achita obligatiile financiare ajunse la termen. Riscul de lichiditate poate
genera imposibilitatea de plata a Societatii. In ceea ce priveste aceste risc, politica Societatii este
de a detine resurse de lichiditate adecvate, astfel incat sa isi poata indeplini obligatiile la termenul
acestora.
Riscul Operational
Riscul operational este de asemenea evaluat in cadrul inventarului de risc, care presupune si evaluarea
eficacitatii controalelor (Sistemul de Control Intern – SCI).
Riscul operational este evaluat de catre experti din cadrul departamentelor Societatii, utilizand estimari
pentru frecventa/ severitate, printr-o abordare calitativa. Pentru asigurarea adecvarii calculului SCR
aferent riscului operational, mai multe controale au fost definite pentru riscurile proceselor interne,
sistemelor si resurselor umane, creand astfel un sistem de control intern functional.
Evaluarea riscului include de asemenea si o intelegere a eficacitatii controalelor sau grupurilor de
controale in cadrul SCI, inventarul de riscuri fiind o evaluare pe baza neta (dupa aplicarea controalelor).
Acest proces reda situatia de risc actuala, ceea ce presupune faptul ca masurarea riscurilor ia in
considerare controalele si activitatile implementate in scopul diminuarii acestora.
Riscul operational este de asemenea evaluat cantitativ prin intermediul formulei standard, ca parte a
calculelor Solvency II.
24
Riscul de Concentrare
Riscul de concentrare se refera la riscurile emergente fie dintr-o lipsa de diversificare a portofoliului de
active, fie din expuneri mari sub incidenta riscului de neplata, emise de un singur emitent sau de un grup
de emitenti.
Societatea monitorizeaza riscul de concentrare prin evaluari lunare asupra investitiilor detinute la diferite
contrapartide si asupra respectarii limitelor stabilite prin strategia de investitii si risc.
Riscul Strategic si Riscul Reputational
Riscul reputational este generat de situatii in care publicitatea negativa privind practici trecute sau
prezente, adevarate sau false, pot cauza o scadere in numarul clientilor, litigii avand costuri ridicate sau
scaderi in venituri. Riscul reputational poate duce la o scadere a increderii clientilor si investitorilor si la
scaderi in prime/ cote de piata.
Riscul reputational este masurat pe baza unei evaluari calitative, prin utilizarea rationamentului calificat.
Societatea monitorizeaza riscul reputational si prin monitorizarea reclamatiilor primite prin diferite canale
si rezultatele solutionarii acestora.
Riscul strategic este rezultant al incompatibilitatii intre doua sau mai multe componente: obiectivele
strategice ale Societatii, strategiile de afaceri dezvoltate si resursele alocate pentru indeplinirea
obiectivelor, calitatea implementarii si situatia economica din tara. Riscul strategic poate genera
inabilitatea de a atinge obiectivele planificate sau indicatorii cheie ai Societatii.
Riscul strategic in Societate este masurat prin utilizarea unei evaluari calitative pe baza rationamentului
calificat.
B.3.1.5. Strategia de managementul riscului
Strategia de managementul riscului este se asigura ca pozitia de capital a societatii este una solida tot
timpul.
In calitatea sa de furnizor de servicii financiare, Societatea isi asuma in unele situatii riscuri in mod
deliberat, astfel incat obiectivele sa poata fi indeplinite. Astfel, orice decizie de afaceri implica si aspecte
de managementul riscului. Este responsabilitatea structurii organizationale de managementul riscului de
a adresa aceste riscuri si de a se asigura ca sunt in mod adecvat reflectate in procesul decizional
strategic si aliniate strategiei de risc.
Strategia de managementul riscului a Societatii reprezinta parte integranta si esentiala a unui cadru de
management bazat pe valoare. Managementul riscului ofera capabilitati imbunatatite de aliniere a
apetitului de risc cu strategia si de a conecta cresterea economica cu riscurile si recompensele. Mai mult,
strategia de risc reprezinta parte integranta a strategiei de afaceri, in ceea ce priveste necesarul de
capital pentru sustinerea cresterii organice, dar si din perspectiva stabilirii categoriilor de risc neacceptate
din punct de vedere strategic.
Avand in vedere profilul Societatii, aceasta este expusa la o varietate de riscuri. Aceste riscuri includ
modulele standard de subscriere, ce rezulta din subscrierea volumelor de afaceri de asigurari de viata si
25
de sanatate, precum si riscuri emergente portofoliului de investitii (riscuri de piata), riscuri de
contrapartida, riscuri operationale, sau riscuri specifice profilului de entitate apartinand unui grup, precum
riscul de contagiune. Aditional, Societatea poate sa fie afectata si de alte categorii specifice de risc,
precum riscul reputational.
B.3.2. Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii
B.3.2.1. Organizare si proces
Regulile de baza ale procesului de auto-evaluare a riscurilor si a solvabilitatii („ORSA”) sunt descrise in
procedura generala de autoevaluare a riscurilor si a solvabilitatii. Aceasta stipuleaza derularea ORSA cu
regularitate anuala si ad-hoc, ca urmare a unor schimbari semnificative in profilul de risc sau actiuni ale
conducerii, care ar putea crea un impact semnificativ asupra profilului de risc. Procesul ORSA este in
responsabilitatea functiei de managementul riscului si este supravegheat de catre Comitetul de Risc si
aprobat de Directorat. Rezultatele procesului ORSA sunt de asemenea aprobate in Consiliul de
Supraveghere, iar dupa 2 saptamani de la data aprobarii sunt transmise catre ASF.
Orizontul de timp este definit pentru perioada planului de afaceri de 3 ani. Metoda de evaluare coincide
cu metoda utilizata in calculele SCR si fonduri proprii, formula standard fiind utilizata pentru determinarea
necesarului de capital de solvabilitate.
O contributie esentiala in procesul de planificare este adusa de strategiille de afaceri si cea de risc, iar
ipotezele si rezultatele procesului de planificare reprezinta date de intrare pentru proiectiile ORSA.
Rezultatele proiectiilor ORSA sunt apoi reintroduse in procesul de planificare pentru a evidentia impactul
asupra solvabilitatii si sunt astfel utilizate pentru evaluarea ipotezelor folosite in planificare.
Strategia de risc a Societatii reprezinta o componenta esentiala si integranta a unui management bazat
pe valoare. Managementul riscului furnizeaza capabilitati suplimentare pentru alinierea apetitului la risc
cu strategia de risc, precum si interconectarea conceptelor de crestere, risc si rezultate. In plus, strategia
de risc reprezinta o parte integranta a strategiei de afaceri, in ceea ce priveste atat cerintele de capital ce
sustin cresterea strategica, cat si categoriile de riscuri evitate prin prisma strategiilor alese.
Strategia de risc defineste capacitatea de suportare a ricurilor a Societatii, precum si apetitul la risc,
limitele de risc, si elimina categoriile sau factorii de risc nedoriti. Strategia de risc are drept scop
protejarea bazei de capital si cresterea valorii si competitivitatii.
Procesul ORSA contine 4 pasi:
1. Identificarea Si Evaluarea Riscurilor: Pe baza inventarului de riscuri si definirea scenariilor de
stres si a metodelor de calcul, profilul de risc este evaluat si sunt identificate astfel diferente
semnificative in SCR.
2. Proiectii, Teste de Stres, Analiza pe baza Scenariilor si Senzitivitati: Situatia de solvabilitate
actuala este proiectata in conformitate cu scenariul de baza pentru planul de afaceri. Aditional,
sunt proiectate rezultatele intr-unul sau mai multe scenarii de evolutie. Mai mult, analize de
senzitivitate sunt realizata cu scopul identificarii consecintelor unor modificari in riscurile
generatoare specificate.
26
3. Evaluare si Consultanta: Dupa analiza si aprobarea rezultatelor conform structurii organizatorice,
responsabilii de risc dezvolta un plan de masuri si planuri de actiune, dupa caz.
4. Raportare: Rezultatele proceselor anterior mentionate sunt incluse in raportul ORSA anual.
Societatea a pregatit si transmis catre ASF raportul ORSA aferent anului 2016, indicand o pozitie de
solvabilitate in crestere pentru perioada acoperita in proiectie (2017-2019), depasind nivelul de 300% in
2018 si 2019.
B.3.2.2. Integrarea ORSA in procesele si sistemele Societatii
Procesul ORSA este bine integrat in cadrul sistemului de managementul riscului. Rezultatele si
concluziile proceselor centrale de managementul riscului formeaza baza procesului in cadrul Societatii.
Urmatorul grafic ilustreaza modalitatea de integrare a ORSA in procesele si sistemele de managementul
riscului:
B.3.2.3. Responsabilitati in cadrul procesului ORSA
Functia de managementul riscului este responsabilul pentru procesul de ORSA, in timp ce Comitetul de
Risc supravegheaza executia acestuia. Directoratul utilizeaza informatia si rezultatele procesului ORSA in
procesul decisional.
Multiplele interfete ale procesului ORSA cu alte procese de afaceri, percum planificarea, inventarul de
riscuri, setarea limitelor de risc etc., nu modifica responsabilitatile la nivel individual in cadrul fiecarui
process.
Inventarul de riscuri si SCR Evaluarea riscurilor specfice
ale Societatii Adecvarea masurilor de
evaluare
Planificarea afacerilor si planificarea strategica
Datele planificarii Strategia de afaceri Strategia de risc
Strategia de managementul
capitalului
Alte procese de managementul riscului
Evaluarea companiei Sistemul de control intern
Etc.
Inventarul de riscuri Incorporarea riscurilor noi
Modificari in clasificarea
riscurilor
Planificarea afacerilor si planificarea strategica
Ajustari in datele din plan Decizii cu privire la masurile
de diminuare
Revizuire si ajustare a planificarii strategice a
companiei
Alte procese de managementul riscului
Ajustarea proceselor de managementul riscului
Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii
Profilul de riscuri si necesarul
de solvabilitate
Realizarea testelor de stres si analiza de scenarii
Suport in procesul de luare a
deciziilor Conformitatea continua cu
cerinta de capital
Evaluarea adecvarii metodelor de cuantificare a riscurilor (ex. formula
standard)
27
Consiliul de Supraveghere
Consiliul de Supraveghere aproba strategia de risc si de afaceri si planul de afaceri. Consiliului de
Supraveghere ii sunt prezentate rezultatele ORSA.
Directoratul
Directoratul este responsabil cu implementarea, executia si monitorizarea procesului ORSA, aproba
politica ORSA si aplicarea acesteia in cadrul Societatii.
Comitetul de Risc
Revizuirea cu regularitate a cadrului ORSA, politica, procesele relevante si administrarea sunt in sarcina
Comitetului de Risc. Comitetul de Risc se asigura ca celelalte comitete/ departamente monitorizeaza si
rapoteaza asupra oricaror aspecte ce ar putea avea implicatii in procesul ORSA.
Functia de managementul riscului
Functia de managementul riscului executa procesul ORSA, colecteaza informatiile si redacteaza
documentatia necesara pentru Directorat, Comitetul de Risc si Consiliul de Supraveghere. Functia de
managementul riscului pregateste raportul si propune schimbari pentru procedura ORSA.
Functia actuariala
Functia actuariala ofera suport in procesul ORSA si ofera informatii cu privire la respectarea cerintelor cu
privire la rezervele tehnice si raporteaza riscurile potentiale relevante. Functia actuariala ia parte la
calculul proiectiilor si la testele de stres, furnizand calculele rezervelor tehnice sub diferite scenarii.
Functia de audit intern
Functia de audit intern este responsabila pentru revizuirea independenta si cu frecventa regulata a
procesului ORSA, in concordanta cu planul de audit intern sau la cerinta Directoratului sau a Consiliului
de Supraveghere.
Functia de conformitate
Functia de conformitate ofera informatii cu privire la riscurile de conformitate cu care Societatea se
confrunta si ofera suport Societatii in identificarea aspectelor de conformitate, in cadrul procesului ORSA.
Departamentul Planificare si Analiza
Departamentul Planificare si Analiza ofera asistenta in proiectiile conform planului de afaceri, definind si
coordonand procesul de planificare.
28
B.4. Sistemul de Control Intern
B.4.1. Implementarea Sistemului de Control Intern
Sistemul de Control Intern asigura conformitatea cu legislatia aplicabila, reglementarile in vigoare,
precum si eficacitatea si eficienta operatiunilor societatii, asigurandu-se astfel existenta si exactitatea
informatiilor financiare si nefinanciare. Sistemul de Control Intern reprezinta o parte importanta a
managementului riscului in cadrul societatii. Sistemul de control intern reprezinta derularea unui proces
continuu, care asigura existenta unui mediu de control adecvat, cu controale eficiente si este relevant
deoarece asigura conformitatea cu legislatia, dar si pentru ca functioneaza ca un instrument important
pentru un management al afacerii sustenabil. Mediul de control trebuie sa fie bine implementat in
structura organizationala si operationala, prin proceduri clare, de comunicare si monitorizare.
Standardele sistemului de control intern sunt definite la nivelul Grupului VIG si aplicate de catre
Societate. Scopul este acela de a se asigura ca exista o cultura a controlului si un mediu de control care
sunt mentinute si dezvoltate continuu.
Standardul 1
Societatea trebuie sa stabileasca si sa intretina o cultura a controlului care demonstreaza importanta
controalelor la nivelul tuturor nivelelor existente.
Standardul 2
Societatea trebuie sa stabileasca si sa mentina o structura organizationala si operationala care este
adecvata, comparativ cu scala si complexitatea ariilor in care Societatea opereaza.
Standardul 3
Roluri si responsabilitati trebuie definite printr-o metoda clara si adecvata. Astfel, trebuie sa existe
implementate controale care sa asigure prevenirea conflictelor de interese.
Standardul 4
Societatea trebuie sa identifice si evalueze riscurile rezultate din activitati si procese care pot afecta
negativ obiectivele de afaceri. Mai mult, Societatea este obligata sa stabileasca si sa mentina controale
eficiente, aliniate riscurilor, astfel incat sa se asigure asupra atingerii obiectivelor.
Standardul 5
Controale trebuie aplicate la diverse niveluri ale structurilor organizationale si operationale, la diferite
momente de timp si cu nivele diferite de detaliu, dupa cum este necesar. Activitatile de control trebuie sa
fie proportionale cu riscul.
Standardul 6
Un canal eficient de comunicare si sisteme de informare trebuie stabilite pentru a asigura intelegerea
clara si aderarea la politicile si procedurile care afecteaza sarcinile si responsabilitatile personalului, si
transmiterea informatiei relevante catre personal.
Totodata sistemul de control intern este un element central, integrat in structura operationala si
organizationala a Societatii cu rolurile si responsabilitatile bine definite si sumarizate mai jos.
29
B.4.1.1. Structura organizationala a Sistemului de Control Intern
Directorat
Directoratul Societatii are responsabilitatea generala pentru implementarea adecvata si mentinerea
sistemului de control intern in cadrul Societatii. Directoratul se va asigura asupra faptului ca
responsabilitatile din cadrul sistemului de control intern precum si procesele relevante sunt bine definite.
Mai mult, Directoratul primeste rezultatele evaluarii anuale a sistemului de control intern si decide asupra
masurilor si planurilor de actiune pentru adresarea riscurilor identificate, in conformitate cu strategiile si
planul de afaceri.
Managementul/ Directorii de Departament
Managementul/ Directorii de Departament sunt responsabili pentru implementarea, aplicarea si
monitorizarea controalelor in aria lor de responsabilitate. In rolul lor de responsabili de risc, sunt obligati
sa evalueze eficacitatea controalelor, si sa decida implementarea unor imbunatatiri in controale sau unor
masuri de diminuare a riscurilor. Mai mult, ei sunt obligati sa ofere suport in procesul de evaluare a
sistemului de control intern, care are loc anual.
Angajatii
Fiecare angajat al Societatii este obligat sa realizeze sarcinile cu responsabilitate. Angajatii sunt astfel
responsabili sa se asigure ca isi executa munca eficient si pun in aplicare controalele definite. In cazul
identificarii unor riscuri sau deficiente de control care nu pot fi rezolvate, angajatii sunt obligati sa
comunice aspectele superiorilor ierarhici.
Auditul intern
Auditul Intern al Companiei este responsabil pentru un audit independent privind matricea sistemului de
control intern din cadrul Companiei, in conformitate cu planul de audit intern sau la cererea expresa a
Conducerii Executive sau Non-Executive (Comitet de Audit/Consiliu de Supraveghere).
Departamentul Control Intern si Conformitate
Departamentul Control Intern si Conformitate este responsabil pentru activitatile de control si monitorizare
a conformitatii, pentru asigurarea aderarii la principiile descrise in politici, proceduri si regulamente
interne, si pentru a mentine conformitatea permanenta cu cerintele legislative.
Departamentul Control Intern este subordonat Directoratului si coopereaza cu celelalte departamente,
precum si cu autoritatile, in indeplinirea rolurilor si responsabilitatilor sale.
Responsabilitatile sunt urmatoarele:
- Evaluarea modului in care sunt definite controalele la nivelul proceselor si asigurarea
documentarii acestora in conformitate cu situatia existenta;
- Reperformerea controalelor in baza unui esantion reprezentativ;
- Propunerea actualizarii procedurilor interne, in functie de deficientele constatate;
30
In cadrul Societatii au fost elaborate proceduri privind organizarea si functionarea activitatii de control
intern precum si privind organizarea sistemului de control intern.
Departamentul Control Intern si Conformitate este responsabil pentru activitatile de control intern si
monitorizare a conformitatii, pentru asigurarea aderarii la principiile descrise in politici, proceduri si
regulamente interne, si pentru a mentine conformitatea permanenta cu cerintele legislative.
B.4.1.2. Evaluarea Sistemului de Control Intern
Anual, Sistemului de Control Intern parcurge un proces de evaluare, al carui rezultat este prezentat
conducerii executive si celei superioare.
Exista trei parti in cadrul evaluarii sistemului de control intern.
a. Indentificarea riscurilor: Identificarea tuturor riscurilor operationale, de continuitatea afacerii, financiare si de conformitate. In timpul procesului de evaluare a sistemului de control intern, trebuie sa se asigure un nivel adecvat de documentare a riscurilor identificate. Pe baza riscurilor identificate, responsabilii de proces evalueaza impactul potential al acestor riscuri in situatia in care exista controale, precum si in situatia in care nu exista controale. Rezultatul final este reprezentat de o lista cu toate riscurile operationale, de continuitate a afacerii, financiare si de conformitate ale Societatii, inclusiv o evaluare a materialitatii riscului.
b. Identificarea si evaluarea controalelor: In situatia in care un risc este considerat ca fiind material pentru Societate, trebuie implementate suficiente controale pentru a diminua riscul la un nivel acceptabil. In cadrul procesului de evaluare a sistemului de control intern, controalele existente sunt identificate si documentate in detaliu. Identificarea si documentarea controalelor este realizata de catre responsabilii de proces, cu suportul functiilor de management al riscurilor si conformitate. Ca ultim pas, responsabilii de proces evalueaza eficienta controalelor. Daca nu exista controale sau controalele existente sunt ineficiente pentru riscurile materiale, este dezvoltat, implementat si documentat un plan de masuri.
c. Raportarea: Rezultatele evaluarii sunt documentate ca urmare a desfasurarii procesului de evaluare a sistemului de control intern. Raportul este prezentat Directoratului pentru aprobare. Raportul contine toate informatiile relevante asupra situatiei controalelor in cadrul Societatii.
Sistemul de Control Intern este parte a evaluarii anuale in estimarea riscurilor din partea Auditului
Intern pentru stabilirea planului anual de audit intern, acesta fiind discutat si supus aprobarii catre
Comitetul de Audit si Consiliul de Supraveghere.
Sistemul de Control Intern este inclus in obiectivele analizate pentru fiecare proces din cadrul
misiunilor de Audit Intern.
B.4.2. Functia de Conformitate
Functia de conformitate este parte a sistemului de control intern si este responsabilta pentru evaluarea si
controlul riscurilor de conformitate in cadrul Societatii. Functia de conformitate are urmatoarele
responsabilitati:
gestionarea riscului de conformitate
evaluarea posibilului impact cu privire la orice schimbari ale mediului juridic asupra operatiunilor
din cadrul Societatii
31
evaluarea masurilor de prevenire a neconformitatii si promovarea respectarii legilor aplicabile si
cerintelor de reglementare
consiliere cu privire la noi produse, servicii si piete din punct de vedere al conformitatii.
Principiile Functiei de Conformitate:
Proportionalitate;
Evitarea incompatibilitatii.
In vederea evitarii incompatibilitatii, Societea, pastreaza Functia de Conformitate separat de celelalte
functii cheie.
Ofiterul de conformitate raporteaza o data pe an Directoratului Societatii si ofiterului de conformitate al
Grupului. In raportul de conformitate sunt documentate activitatile efectuate de ofiterul de conformitate in
anul de raportare si anume:
- Rezultatele analizei de risc efectuate;
- Testarile de conformitate si rezultatele;
- Aspectele identificate si masurile de imbunatatire;
- Raport in ceea ce priveste indeplinirea planului de conformitate;
- Trainingurile de conformitate sustinute;
- Status cu privire la evolutia legistlatiei si impactul acestei asupra activitatii Societatii.
Societatea se asigura prin politica de conformitate de obligativitatea ofiterului de conformitate de a
raporta anual Directoratului si in cazul problemelor ad-hoc si ulterior ofiterului de conformitate al Grupului
(dupa ce rapoartele de conformitate sunt aprobate de Directorat). Aceste rapoarte includ o vedere de
ansamblu asupra activitatii de conformitate pentru o anumita perioada de raportare, masuri preventive
sau planificate, precum si un mediu de conformitate sub toate aspectele relevante.
In cazul aparitiei incidentelor de neconformitate, responsabilul riscului de conformitate trebuie sa notifice
imediat ofiterului de conformitate si sa explice situatia de neconformitate. Ofiterul de conformitate
inspecteaza si analizeaza situatia notificata si daca este cazul, raporteaza catre Directorat.
B.5. Functia de Audit Intern
Compania a implementat functia de Audit Intern cu scopul de a oferi o asigurare independenta si
obiectiva, precum si activitati de consultanta, care sa aduca valoare adaugata si imbunatatirea
operatiunilor existente. Ajuta organizatia in atingerea obiectivelor printr-o abordare sistematica si
disciplinata in evaluarea eficientei proceselor referitoare la managementul riscurilor, controalelor si
guvernantei.
Auditul Intern are 2 roluri importante:
a) efectuarea unei asigurari independente catre Conducerea Executiva locala, Comitetul de Audit si
Consiliul de Supraveghere si concentrare pe revizuirea eficientei proceselor privind guvernanta,
managementul riscurilor si controalele aferente pe care managementul le-a pus in aplicare.
32
b) efectuarea de consultanta si asistenta catre management referitor la guvernanta, riscuri si
controale
Auditul Intern are printre altele, urmatoarele responsabilitati principale:
dezvoltarea unui plan de audit bazat pe estimarea riscurilor, luand in considerare riscurile si
controalele identificate de catre management, auditorii externi, ASF sau orice comitete relevante
implementarea planului de audit aprobat de catre Comitetul de Audit si Consiliul de
Supraveghere, orice analize sau misiuni cerute de catre Comitetul de Audit, Auditul de Grup,
operat de catre S-Versicherung sau Conducerea Executiva locala
raportarea in mod formal a problemelor semnificative identificate in cadrul misiunilor de audit
catre Conducerea Executiva locala si Comitetul de Audit
intocmirea si raportarea trimestriala catre Conducerea Executiva locala, Comitetul de Audit si
Auditul de Grup, operat de catre S-Versicherung, referitor la indeplinirea planului de audit, stadiul
rezolvarii problemelor identificate, bugetul Auditului Intern si resursele aferente
stabilirea unui program de asigurare a calitatii privind eficienta si eficacitatea activitatilor efectuate
de catre auditul intern
investigarea activitatilor fraudulente suspecte sau nelegale din cadrul organizatiei si notificarea
acestora catre Comitetul de Audit si Conducerea Executiva
coordonarea activitatii de Audit Intern luand in considerare activitatile functiilor din cea de a doua
linie de aparare pentru a asigura o acoperire eficienta la costuri rezonabile
asigurarea conformitatii cu politica de Audit Intern si dezvoltarea procedurilor aferente, precum si
pastrarea celor mai bune practici in domeniu
intelegerea proactiva asupra guvernantei si dezvoltarilor efectuate in cadrul Societatii.
B.6. Functia Actuariala
Societatea a stabilit Functia Actuariala care are ca scop asigurarea existentei unor controale suficient de explicite si adecvate in jurul calcularii si stabilirii rezervelor tehnice, calculate pe baza principiilor Solvency II. Aceasta acopera arii legate de aspecte precum asigurarile de viata, sanatate si reasigurare. Principalele sarcini ale functiei sunt:
Coordonarea procesului de calcul al rezervelor tehnice;
Exprima o opinie cu privire la elaborarea politicilor de subscriere si reasigurare;
Contribuirea la o implementare eficienta a sistemului de management al riscurilor;
Raportarea interna catre conducere si Consiliul de Supraveghere.
Functia actuariala reprezinta o masura de asigurare a calitatii, reflectata prin realizarea unor anumite activitati de control, bazate pe experienta tehnica actuariala.
Functia actuariala este alocata Actuarului Sef. Interactiuni puternice sunt stabilite intre functia de managementul riscului si cea actuariala cu scopul de a asigura un management adecvat si eficient al riscurilor legate de rezervele tehnice. Mai mult, cooperarea este esentiala in momentul pregatirii si validarii rezervelor tehnice.
Interactiuni cu functia de managementul riscului:
Opinie asupra metodologiilor privind riscurile de subscriere;
Calculul valorii celei mai bune estimari a rezervelor tehnice;
Suport in procesul de autoevaluare a riscurilor si a solvabilitatii (ORSA).
33
B.7. Externalizarea
Conform cerintelor legale, Societatea a elaborat si aplica o procedura interna de externalizare prin care
se asigura ca externalizarea unor activitati operationale sau functii se realizeaza in conditiile aplicarii
legislatiei specifice si in conditiile in care nu va avea niciuna dintre urmatoarele consecinte:
a) deteriorarea semnificativa a calitatii sistemului de guvernanta al entitatii reglementate; b) cresterea nejustificata a riscului operational; c) imposibilitatea ASF de a monitoriza respectarea de catre entitatea reglementata a obligatiilor care
ii revin; d) impiedicarea furnizarii de servicii continue si de calitate catre consumatorii de produse financiare
Conform porcedurii interne In vederea externalizarii unei activitati, conducatorul/responsabilul activitatii
care urmeaza a se externaliza trebuie sa elaboreze si sa pregateasca documentatia necesara privind
administrarea activitatii externalizate.
Acestea vor include cel putin urmatoarele informatii:
a) descrierea activitatii, prezentarea riscurilor care deriva din externalizare; b) procedura de selectare si evaluare a furnizorului care preia activitatea de la societate, cu referire
la: pozitia pe piata in care isi desfasoara activitatea, reputatia, experienta in colaborarea cu sectorul asigurarilor, calitatea serviciilor prestate, organizarea activitatii si controlul intern, existenta unui personal competent, existenta unui plan alternativ de redresare a activitatii, asigurarea confidentialitatii informatiei, jurisdictia aplicabila;
c) procedura de monitorizare si evaluare a modului in care furnizorul de servicii desfasoara activitatea externalizata si respecta obligatiile din contractul incheiat;
d) elaborarea de planuri alternative si estimarea costurilor si a resurselor necesare in caz de incetare a prestarii serviciilor de catre furnizorul extern.
e) hotararea Directoratului privind aprobarea externalizarii activitatii;
Conform procedurii interne Societatea va notifica Autoritate de Supraveghere Financiara intentia de a
externaliza functii cheie sau critice sau activitati critice ori semnificative si evolutiile semnificative ale
functiilor sau activitatilor respective.Functiile cheie si critice sunt definite in politica privind competenta
profesionala si probitate morala.
In cazul externalizarii unor servicii IT, Societatea are obligatia de a notifica Autoritatea de Supraveghere
Financiara, furnizorul extern sau furnizorul de servicii IT ce se doresc a fi externalizate, in termen de 10
zile lucratoare de la momentul incheierii contractului cu acesta, exclusiv pentru sistemele informatice
importante.
Prestarea de servicii IT la standarde din ce in ce mai ridicate este o necesitate survenita atat din
diversificarea si cresterea in amploare a activitatii cat si din perspectiva indeplinirii cerintelor de
conformitate cu Norma 6/2015 a ASF. Astfel, in decembrie 2016 s-a nofiticat externalizarea serviciilor IT
catre VIG Management Services SRL. In procesul de externalizare Societatea a a avut in vederea
respectarea cerintelor stipulate in procedura interna.
34
C. PROFILUL DE RISC
Profilul de risc al Societatii reprezinta un rezultat al procesului anual de inventariere riscuri, proces ce
ofera o cunoastere in detaliu a riscurilor actuale si potentiale, printr-o perspectiva atat individuala, cat si
agregata.
Riscurile sunt identificate si evaluate in concordanta cu ultimul proces de inventariere desfasurat in cadrul
Societatii. Catalogul de riscuri – rezultatul procesului de inventariere – furnizeaza informatii referitoare la
acoperirea riscurilor in calculul SCR (formula standard) sau daca riscurile sunt evaluate prin metode
alternative (evaluari calitative, calcule alternative, rationament calificat). Evaluarea riscurilor este bazata
pe materialitatea alocata acestora in cadrul inventarului de risc.
Astfel, compilarea catalogului de riscuri este realizata pe baza identificarii riscurilor semnificative, ca
rezultat al inventarului de riscuri. Pentru acestea, sunt identificate scenarii privind probabilitatea lor de
materializare, cu scopul de a evalua impactul viitor pentru Societate.
Asa cum a fost prezentat in sectiunea B.3.2., inventarul de riscuri reprezinta data de intrare pentru
procesul anual de ORSA. Mai mult, rezultatele ORSA sunt apoi integrate in inventarul de riscuri, astfel
incat procesul de evaluare, actualizare si monitorizare, este aplicat in mod continuu.
C.1. Riscul de subscriere C.1.1. Riscul de subscriere asigurari de viata
Riscul de subscriere reiese din obligatiile aferente asigurarilor de viata, in legatura cu riscurile acoperite si
procesele utilizate in desfasurarea activitatii. Urmatorul tabel, prezinta rezultatele componentelor riscului
de subscriere asigurari de viata, la 31 decembrie 2016:
valori in RON Cerinta de capital de solvabilitate bruta
Risc de mortalitate 5,550,667
Risc de longevitate 304,976
Risc de cheltuieli 4,871,671
Risc de reziliere 44,532,498
Risc de catastrofa 6,783,890
Efect de diversificare (11,970,159)
Risc de subscriere asigurari de viata 50,073,544
Pentru gestionarea riscului de subscriere asigurari de viata, exista implementate o serie de masuri:
realizarea unei monitorizari continue privind respectarea limitelor stabilite prin Sistemul de Limite
de Risc;
evaluari lunare (utilizare proxy-uri) pentru determinarea proiectiilor lunare ale riscurilor;
recalcul trimestrial al componentelor SCR validandu-se astfel proiectiile lunare;
existent contractelor de reasigurare pentru acoperirea riscului de mortalitate;
aplicarea unor ipoteze prudente in calculul tarifelor;
documentarea si validarea ipotezelor de calcul in fiecare an.
35
C.1.1.1. Riscul de mortalitate
Riscul de mortalitate reprezinta riscul de pierdere, sau riscul unor modificari nefavorabile in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea ratelor de
mortalitate, unde o crestere in ratele de mortalitate genereaza o crestere in valoarea obligatiilor din
asigurare.
Formula standard presupune aplicarea unui scenariu de mortalitate cu o crestere simultana si
permanenta de 15% in ratele de mortalitate. Rezultatele evaluarii arata faptul ca riscul de mortalitate este
a treia cea mai semnificativa componenta in cadrul riscului de subscriere. Evaluarea este adecvata,
tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a volumelor este contingenta riscului de mortalitate.
Masuri preventive si corective de control al riscului de mortalitate sunt implementate si presupun:
implementarea contractelor de reasigurare pentru riscul de mortalitate, utilizarea ipotezelor prudente in
stabilirea tarifelor, documentarea si validarea ipotezelor de modelare cu frecventa anuala.
C.1.1.2. Riscul de longevitate
Riscul de longevitate reprezinta riscul de pierdere, sau de modificare nefavorabila in valoarea obligatiilor
din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea ratelor de mortalitate,
unde o scadere in ratele de mortalitate genereaza o crestere a obligatiilor de asigurare.
Riscul de longevitate este generat de portfoliul de anuitati. Formula standard presupune aplicarea unui
scenariu de longevitate cu o scadere simultana si permanenta de 20% a ratelor de mortalitate.
Rezultatele evaluarii riscului releva faptul ca riscul este unul minor pentru Societate, in corelatie cu
proportia scazuta a portofoliului de produse cu anuitati.
Avand in vedere dimensiunea redusa a portofoliului si, implicit, valoarea redusa a cerintei de capital,
masurile de control al expunerii la riscul de longevitate, presupun actiuni de monitorizare si urmarire a
incadrarii in limitele stabilite.
C.1.1.3. Riscul de reziliere
Riscul de reziliere reprezinta riscul de pierdere, sau de modificare nefavorabila in valoarea obligatiilor din
asigurare, rezultate din modificari in nivelul sau volatilitatea ratelor de reziliere a politelor.
Formula standard presupune aplicarea unui test de stres care utilizeaza o modificare permanenta a
ratelor de reziliere, precum si pentru un eveniment de reziliere in masa. Trei scenarii de stres sunt
calculate:
1) Cresterea rezilierilor - 50% crestere in ratele de reziliere, in cazul produselor de asigurare cu un
rezultat din rascumparare pozitiv (diferenta pozitiva intre valoarea curenta a rascumpararii si valoarea
rezervelor tehnice exprimate prin cel mai bun estimat).
2) Scaderea rezilierilor – 50% scadere in ratele de reziliere, in cazul produselor de asigurare cu un
rezultat din rascumparare negativ (diferenta negativa intre valoare curenta a rascumpararii si
valoarea rezervelor tehnice exprimate prin cel mai bun estimat).
3) Reziliere in masa – rascumpararea a 40% din politele de asigurare cu un rezultat din rascumparare
pozitiv.
36
Rezultatele evaluarii evidentiaza riscul de reziliere ca fiind cel mai semnificativ risc al Societatii. Valoarea
crescuta rezulta din modificarea ce ar surveni in valoarea rezervelor tehnice conform celui mai bun
estimat, aferente portofoliului de asigurari de credite.
valori in RON Cerinta de capital de solvabilitate bruta
Risc de crestere a ratelor de reziliere 24,966,720
Risc de scadere a ratelor de reziliere 7,788,704
Risc de reziliere in masa 44,532,498
Scenariul de risc de reziliere care afecteaza Societatea este scenariul rezilierii in masa.
Masurile de control al riscului de reziliere, contin actiuni preventive si corective, precum incurajarea
mentinerii contractului de asigurare pana la data maturitatii, documentarea si validarea ipotezelor de
modelare cu frecventa anuala.
C.1.1.4. Riscul de cheltuieli
Riscul de cheltuieli reprezinta riscul de pierdere sau de modificare nefavorabila in valoarea obligatiilor din
asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea cheltuielilor ocazionate
de administrarea contractelor de asigurare.
Conform formulei standard, socul aplicat in modulul risc de cheltuieli, reprezinta o combinatie a
urmatoarele modificari simultane si permanente:
o crestere cu 10% a valorii cheltuielilor incluse in calculul rezervelor tehnice;
o crestere de 1 punct procentual in rata de inflatie (exprimata ca si procent) utilizata in calculul
rezervelor tehnice.
Rezultatele evaluarii cerintei de capital releva riscul de cheltuieli ca fiind a doua componenta ca nivel al
capitalului de risc de subscriere pentru Societate.
Masurile de control implementate pentru riscul de cheltuieli includ actiuni detective, precum monitorizarea
permanenta a cheltuielilor pe categorii, comparativ cu planul de afaceri.
C.1.1.5. Riscul de catastrofa
Riscul de catastrofa in cazul asigurarilor de viata reprezinta riscul de pierdere sau de modificare
nefavorabila in valoarea obligatiilor din asigurare, rezultat din gradul semnificativ de incertitudine in
tarifare si in ipotezele de creare a rezervelor pentru evenimente extreme sau nerecurente.
Riscul de catastrofa in cazul asigurarilor de viata este aplicabil obligatiilor din asigurare aflate sub
incidenta riscului de mortalitate. Formula standard utilizeaza ipoteza unei cresteri cu 0.15 puncte
procentuale in ratele de mortalitate (exprimate in procente) pentru anul urmator.
In scopul mentinerii riscului de catastrofa sub control, au fost implementate contracte de reasigurare, ce
acopera riscul de mortalitate.
37
C.1.1.6. Riscul de concentrare
Riscul de concentrare rezulta dintr-o lipsa de diversificare a portofoliului de asigurari. Acest risc se
extinde tuturor politelor luate in considerare in cadrul riscului de subscriere.
Pe baza strategiei Societatii adoptata incepand cu anul 2014, principalul canal de distributie este canalul
bancassurance. Astfel, exista o concentrare semnificativa a certificatelor de asigurare atasate creditelor,
acestea reprezentand cea mai semnificativa linie de afaceri a Societatii. Mai mult, rezervele tehnice
conform celei mai bune estimari rezulta intr-o valoare negativa (fluxurile de numerar care intra sunt mai
mari decat fluxurile de numerar care ies). Societatea detine de asemenea un acord de colaborare extins
cu BCR si are in vedere si dezvoltarea unor canale de distributie secundare.
Astfel, riscul de concentrare al asigurarilor de viata este considerat cu un potential impact ridicat pentru
Societate.
Urmatoarele masuri de gestionare a riscului exista:
Planuri si initiative de dezvoltare produse, care includ si distributia prin canale alternative
(Brokeri), precum si relansarea produselor traditionale de asigurari de viata;
Extinderea colaborarii cu BCR (parteneriat strategic) prin lansarea altor tipuri de asigurari;
Achizitia de companii.
C.1.2. Riscul de subscriere asigurari de sanatate
Riscul de subscriere asigurari de sanatate rezulta din obligatiile aferente portofoliului de asigurari de
sanatate, in legatura cu riscurile acoperite.
valori in RON Cerinta de capital de solvabilitate bruta
Risc de prima si rezerva 1,504,406
Risc de catastrofa 2,230,764
Efect de diversificare (748,946)
Risc de subscriere asigurari de sanatate 2,986,225
Riscul de subscriere asigurari de sanatate non-similare asigurarilor de viata reprezinta riscul ce rezulta
din obligatii aferente portofoliului de asigurari obtinut printr-o baza tehnica similara asigurarilor generale.
Riscul include atat riscul de prima si rezerva, cat si riscul de catastrofa.
Masuri de monitorizare sunt implementate pentru controlul riscului de subscriere, asigurari de sanatate,
precum evaluarea respectarii limitelor setate prin sistemul de limite de risc.
C.1.2.1. Riscul de prima si rezerva
Riscul de prima si rezerva reprezinta riscul de pierdere sau de modificari adverse in valoarea obligatiilor
de asigurare, ce rezulta din fluctuatii in momentul de aparitie, frecventa si severitatea evenimentelor
asigurate, respectiv in momentul de aparitie si valoarea platilor aferente daunelor.
38
Pentru a efectua calculele, Societatea utilizeaza pentru determinarea expunerii la riscul de prima,
valoarea primelor nete castigate, obtinuta din raportari financiare pentru perioade trecute si estimarile
perioadelor viitoare.
Masuri preventive sunt implementate cu scopul de a adresa riscul, spre exemplu, monitorizarea utilizarii
limtei pentru serviciile medicale in ambulatoriu.
C.1.2.2. Riscul de catastrofa
Riscul de catastrofa in cazul asigurarilor de sanatate reprezinta riscul de pierdere sau modificare
nefavorabila in valoarea obligatiilor de asigurare, rezultand in incertitudine in tarifare sau in ipotezele de
determinare a rezervelor. Exemple de evenimente extreme sau neregulate reprezentate in riscul de
catastrofa ar putea fi o pandemie sau o explozie nucleara. Scenariile aplicabile Societatii sunt cele de
accident in masa, accident concentrat si pandemie.
valori in RON Cerinta de capital de solvabilitate (*)
Accident in masa 382
Accident concentrat 20,101
Pandemie 2,230,674
(*) rezultat net de efectul reasigurarii
C.2. Riscul de piata
Riscul de piata reprezinta riscul generat de portofoliul de investitii detinut de Societate. Activele alocate
politelor in cazul carora contractantii suporta riscul de investitie au fost alocate componentelor riscului de
piata utilizandu-se in calcule ponderea rezultata din valoarea acestor active si corespondentul
obligatiunilor
Urmatorul tabel, prezinta rezultatele componentelor riscului de piata, la 31 decembrie 2016:
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate bruta
Risc de rata dobanzii 2,560,173
Risc de pret al actiunilor 7,616,320
Risc de marja de credit 3,120,782
Risc de concentrare 23,514,312
Risc valutar 4,114,439
Efect de diversificare (14,333,502)
Risc de piata 26,592,524
C.2.1. Portofoliul de investitii
La 31 decembrie 2016, portofoliul de investitii detinut de Societate, altele decat cele detinute pentru
contractele index-linked si unit-linked, era format intr-o proportie semnificativa din obligatiuni, peste 90%
din aceasta expunere fiind reprezentata de obligatiuni guvernamentale. Deciziile de investitii si rezultatele
39
la 31 decembrie 2016 sunt in conformitate cu Strategia de Investitii si Risc a Societatii si respecta
principiul persoanei prudente. Strategia Societatii de a mentine o pondere importanta in portofoliu a
obligatiunilor si depozitelor (cu venit fix), conduce la rezultate stabile si riscuri scazute, constituind astfel o
masura prudentiala. Aceasta masura a fost luata in considerare si se reflecta in continutul strategiei.
Grafic 1 – Portofoliu active 31 decembrie 2016
Rezultatul investitional planificat rezulta din alocarea strategica a activelor si din estimarile rezultatelor
diferitelor clase de active. Elemente de management al activelor si obligatiilor si de managementul
riscului sunt luate in considerare in cadrul alocarii strategice a activelor.
Alocarea strategica a activelor este completata prin limite minime si maxime pentru fiecare clasa de
active, orferind posibilitatea adaptarii rezonabile a alocarii tactice a activelor, in conformitate cu asteptarile
pe termen scurt si mediu legate de evolutia pietei. Alocarea strategica a activelor este definita astfel incat
este asigurata conformitatea cu limita stabilita pentru capacitatea de suportare a riscurilor.
Pentru minimizarea riscului de piata, exista implementate o serie de masuri:
acoperire adecvata a obligatiilor prin active, in termeni de maturitati, valute;
analize active-obligatii (analiza maturitatilor, monedei, duratei lor) realizate cu o frecventa
trimestriala;
rezultat pozitiv din veniturile din investitii, corelat cu rata de dobanda tehnica;
monitorizare regulata (lunar) a respectarii limitelor stabilite pentru componentele de risc prin
intermediul Sistemului de Limite de Risc si prin Strategia de Investitii si Risc.
Societatea se asigura asupra faptului ca toate bancile au rating inaintea crearii unor expuneri noi
(numerar, depozite). Unde exista rating-uri furnizate de institutii externe, a doua cea mai buna
metodologie va fi utilizata.
depozite & conturi
curente; 10%
obligatiuni; 86%
actiuni; 3%
participatii; 1%
40
C.2.2. Riscul de rata dobanzii
Riscul ratei dobanzii reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor financiare la
modificari in structura temporala a ratelor de dobanda sau in volatilitatea acestora. Astfel, capitalul de risc
este determinat prin aplicarea unor scenarii de crestere, respectiv scadere a ratelor de dobanda fara risc.
Parametrii aplicati curbelor de dobanda sunt definiti conform formulei standard, respectiv Art.166 si 167
din Regulamentul delegat.
Socul relevant pentru Societate este socul aplicat prin cresterea ratelor de dobanda. Riscul este generat
de faptul ca Societatea detinte o proportie importanta de obligatiuni cu venit fix in portofoliul de investitii,
generatoare ale acestui risc.
C.2.3. Riscul de pret al actiunilor
Riscul de pret al actiunilor reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor
financiare la modificari in nivelul sau volatilitatea valorilor de piata ale actiunilor.
Componenta de risc reprezinta o pondere importanta a riscului de piata, explicata prin faptul ca
parametrul de risc aplicat conform formulei standard are o valoare ridicata la 31 decembrie 2016,
respectiv 47.56%, aplicata la valoarea portofoliului de expuneri pe actiuni de tip 2. In plus, Societatea
detine o participatie strategica la Vienna Insurance Group Management Services, careia se aplica un
parametru de risc conform formulei standard de 22% la valoarea totala a expunerii.
C.2.4. Riscul de marja de credit
Riscul de marja de credit acopera senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor financiare
la modificari in nivelul sau volatilitatea marjelor de credit pe parcursul structurii temporale a ratei
dobanzilor fara risc. Riscul de marja de credit este generat de portofoliul de obligatiuni corporate detinut,
cea mai mare parte a expunerii fiind plasata la Erste Bank.
Conform formulei standard a riscului de marja de credit, obligatiunile guvernamentale denominate in
moneda locala nu au risc de marja de credit. Mai mult, odata cu aplicarea masurilor de tranzitie la
Solvency II, solicitate prin Directiva 2014/51/EU art. 308b 12, obligatiunile guvernamentale emise in
moneda unui Stat Membru (altele decat RON), au acelasi tratament ca si cele denominate in RON si deci,
nu au risc de marja de credit.
Societatea detine o proportie semnificativa de obligatiuni corporate cu rating BBB si BB, in conformitate
cu strategia de investitii si risc:
Rating % detineri active cu risc de marja de credit
AAA AA A 4%
BBB 39%
BB 57%
B < B sau fara rating
41
C.2.5. Riscul de concentrare
Riscul de concentrare se refera la riscurile emergente fie dintr-o lipsa de diversificare a portofoliului de
active, fie din expuneri mari sub incidenta riscului de neplata, emise de un singur emitent sau de un grup
de emitenti. Riscul este aplicabil activelor considerate in riscul de pret al actiunilor, marja de credit, si
exclude riscurile acoperite in componenta risc de contrapartida.
Rezultatele riscului de concentrare sunt in corelatie cu structura portfoliului Societatii unde, asa cum este
prezentata in Strategia de Investitii si Risc, principala expunere este cea la BCR, avand contrapartida
finala Erste Bank AG.
C.2.6. Riscul valutar
Riscul valutar reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor financiare la
modificari in nivelul sau volatilitatea ratelor de schimb valutar.
Un rezultat al managementului continuu al gap-ului valutar, vanzarea obligatiunilor denominate in EUR si
implementarea hedging-ului, riscul valutar reprezinta a 3-a componenta ca pondere in totalul riscului de
piata. Impartirea activelor Societatii la 31 decembrie 2016 pe monede este inclusa in tabelul de mai jos:
Moneda Alocare
EUR 13,10%
GBP 0,00%
RON 86,80%
USD 0,10%
100%
C.3. Riscul de contrapartida
Riscul de contrapartida reprezinta riscul de pierdere generat de modificari neasteptate in capacitatea de
onorare a obligatiilor contrapartidelor, sau de deteriorare a rating-ului contrapartidelor sau debitorilor, in
perioada urmatoarelor 12 luni. In scopul riscului de contrapartida sunt incluse contractele pentru mitigarea
riscurilor, precum contractele de reasigurare, contractele aferente instrumentelor derivate, creantele de la
intermediari, precum si alte expuneri care nu sunt acoperite in calculul riscului de marja de credit (creante
de la asigurati, numerar depus la banca in conturile curente).
Calculul cerintei de capital aferenta riscului de contrapartida conform formulei standard, face distinctie
intre cele doua tipuri de expuneri. Expunerile de tip 1 sunt reprezentate de contracte de reasigurare si
numerar la banci. Expunerile de tip 2 sunt reprezentate de creante din asigurare.
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate bruta
Expuneri de tip 1 117,381
Expuneri de tip 2 969,901
Efect de diversificare (26,500)
Risc de contrapartida 1,060,782
42
Urmatoarele masuri de gestionare a riscului sunt implementate:
mentinerea unor expuneri diversificate in numerar la banci, in conformitate cu Strategia de
Investitii si Risc;
selectarea contrapartidelor pe baza rating-urilor acestora;
aplicarea Strategiei de reasigurare;
realizarea unei monitorizari continue privind respectarea limitelor stabilite prin Sistemul de Limite
de Risc;
monitorizarea continua a creantelor si aplicarea procedurii de anulare privind creantele restante;
evaluari lunare pentru determinarea proiectiilor lunare ale riscurilor.
Risc de contrapartida – expuneri de tip 1
Riscul asociat acestor expuneri reiese din expuneri ce nu pot fi diversificate si unde contrapartida detine
un rating. Expunerile aferente acestei clase sunt expuneri referitoare la contracte de gestionare a
riscurilor, numerar in conturi curente la banci si alte angajamente financiare.
Risc de contrapartida – expuneri de tip 2
Riscul de contrapartida aferent expunerilor de tip 2 reprezinta riscul ce reiese din expuneri ce sunt
diversificate si unde contrapartida nu detine un rating. Clasa expunerilor de tip 2 contine expuneri care nu
sunt acoperite in categoriile risc de marja de credit sau expuneri de tip 1. Spre exemplu, creantele de la
asigurati si intermediari, imprumuturi etc.
C.4. Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate reprezinta situatia in care Societatea nu poate materializa investitii sau alte active cu
scopul de a achita obligatiile financiare ajunse la termen. Riscul de lichiditate poate include, spre
exemplu, pierderi reiesite dintr-o asimetrie intre active si obligatii.
Riscul de lichiditate este masurat pe baza rationamentului calificat, conform urmatoarelor argumente:
- Conform cerintelor legale in vigoare, Societatea monitorizeaza lunar fluxurile de numerar si
coeficientul de lichiditate, precum si situarea acestuia peste limita legala. Astfel, la 31 decembrie
2016, valoarea coeficientului de lichiditate este 7,45.
- Mentinerea unei proportii ridicate de active lichide in portofoliul de investitii, in concordanta cu
strategia de investitii si risc.
- Analiza periodica a activelor si datoriilor, cu scopul de a identifica asimetrii de lichiditate. Astfel, cu
frecventa trimestriala este realizata o comparatie a acoperirii rezervelor tehnice prin activele detinute,
iar in cazul unor asimetrii ce pot conduce la deficiente de lichiditate, sunt intreprinse masuri de
corectare a gap-ului.
Urmatoarele masuri de diminuare a riscului sunt implementate:
monitorizarea continua a conformitatii cu cerintele legale;
realizarea cu regularitate a unor analize privind managementul activelor si obligatiilor, atat pe
baza lichida cat si nelichida;
mentinerea unei proportii semnificative de active lichide, conform cerintelor de lichiditate.
43
Valoarea profiturilor estimate incluse in primele viitoare (EPIFP)
La 31 decembrie 2016, valoarea EPIFP a fost calculat ca diferenta intre valoarea rezervelor tehnice
conform celei mai bune estimari, inclusa in bilantul Solvency II si valoarea rezervelor tehnice conform
celei mai bune estimari, sub ipoteza neincluderii primelor viitoare.
Astfel, la 31 decembrie 2016, valoarea EPIFP este 99,558,961 RON.
C.5. Riscul operational
In plus fata de evaluarea prin intermediul formulei standard, riscul operational este de asemenea evaluat
in cadrul inventarului de risc, care presupune si evaluarea eficacitatii controalelor (Sistemul de Control
Intern – SCI). Riscul operational reprezinta riscul de pierdere ce rezulta din procese interne neadecvate
sau generatoare de erori, sau erori de sistem, umane, sau ca urmare a unor evenimente externe. Riscul
operational include riscul legal si exclude riscul strategic si pe cel reputational.
Riscul operational este evaluat de catre experti din cadrul departamentelor Societatii, utilizand estimari
pentru frecventa/ severitate, printr-o abordare calitativa. Pentru asigurarea adecvarii calculului cerintei de
capital de solvabilitate, aferent riscului operational, mai multe controale au fost definite pentru riscurile
proceselor interne, sistemelor si resurselor umane, creand astfel un sistem de control intern functional.
Evaluarea riscului include de asemenea si o intelegere a eficacitatii controalelor sau grupurilor de
controale in cadrul SCI, inventarul de riscuri fiind o evaluare pe baza neta (dupa aplicarea controalelor).
Acest proces reda situatia de risc actuala, ceea ce presupune faptul ca masurarea riscurilor ia in
considerare controalele si activitatile implementate in scopul diminuarii acestora.
In ceea ce priveste rezultatele conform formulei standard, calculul riscului operational include ipoteze
care coreleaza cresterea valorii acestuia cu evolutia primelor si rezervelor tehnice.
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate bruta
Risc operational 8,782,665
Evaluarea calitativa a riscului operational in cadrul procesului de monitorizare SCI, porneste de la
estimari privind frecventa si severitatea, realizate impreuna cu experti din cadrul departamentelor
(responsabili de proces si/sau de risc).
Frecventa este evaluata conform unei scale ce porneste de la evenimente rare, pana la cele frecvente.
Pierderile care au loc cel mult o data la zece ani sunt evaluate ca fiind evenimente rare, in timp ce
pierderile care au loc mai mult de 100 de ori intr-un an sunt evaluate ca fiind evenimente frecvente.
Severitatea este evaluata conform unei scale de la nesemnificativ la sever. Pierderile cu un impact sub
0,0001% din fondurile proprii sunt evaluate ca fiind nesemnificative, in timp ce pierderile cu un impact
peste 1% din fondurile proprii sunt evaluate ca fiind severe. Fondurile proprii ale Societatii sunt bazate pe
calcule cerintei de capital de solvabilitate. In baza estimarilor cu privire la frecventa si severitate, riscurile
operationale sunt incadrate in una din cele 4 categorii: „scazut”, „mediu”, „ridicat”, „foarte ridicat”.
44
Astfel, evaluarea calitativa a riscului operational, rezulta la o evaluare a riscului cu un nivel mediu-scazut
pentru Societate.
C.6. Alte riscuri materiale
Riscul de marja de credit – obligatiuni guvernamentale
Conform art. 163 SR7 (3) de Nivel 2, expunerile fata de obligatiunile emise de state membre UE in
moneda locala, nu sunt luate in calculul modulului marja de credit din formula standard. Mai mult, ca
urmare a aplicarii in mod obligatoiu a masurilor de tranzitie, conform cerintelor Directivei 2014/51/EUR
art. 308b 12, obligatiunile guvernamentale emise in moneda statelor membre UE au acelasi tratament ca
si cele emise in moneda locala si deci, nu au risc de marja de credit. Societatea realizeaza o analiza de
senzitivitate a profilului de risc cantitativ al riscului de marja de credit, analizand ipoteza calculului cerintei
de capital pentru obligatiunile guvernamentale. Evaluarea riscului de marja de credit pentru obligatiuni
guvernamentale emise in lei si euro este efectuata in concordanta cu rating-ul acestor instrumente,
aplicand marja utilizata pentru titlurile corporative cu acelasi rating.
Riscul aditional rezultat la 31 decembrie 2016 este de aproximativ 27.7 mil RON pentru obligatiuni
guvernamentale denominate in lei si 4.8 mil RON pentru obligatiuni guvernamentale denominate in euro,
ceea ce ar semnifica o proportie semnificativa in totalul riscurilor de piata. Rezultatul este o consecinta a
cresterii semnificative a portofoliul de obligatiuni in cursul anului 2016, in linie cu Strategia de Investitii si
Risc.
Masurile implementate pentru adresarea expunerii la risc constau in monitorizarea lunara a cerintei de
capital pentru riscul de marja de credit pe portofoliul de obligatiuni guvernamentale denominate in euro.
Riscul reputational
Riscul reputational este generat de situatii in care publicitatea negativa privind practici trecute sau
prezente, adevarate sau false, pot cauza o scadere in numarul clientilor, litigii avand costuri ridicate sau
scaderi in venituri. Riscul reputational poate duce la o scadere a increderii clientilor si investitorilor si la
scaderi in prime/ cote de piata. Riscul reputational este masurat pe baza unei evaluari calitative, prin
utilizarea rationamentului calificat.
Urmatoarele sub-riscuri sunt luate in considerare: pierderi generate de deteriorarea imaginii Societatii,
rezultate financiare nesatisfacatoare, riscul de conformitate si riscul legal. Mai mult, riscul reputational
poate conduce la o scadere a volumelor de afaceri noi. Avand in vedere faptul ca in calculele Solvency II
nu sunt luate in considerare dezvoltarile privind volumele de afaceri noi, riscul reputational nu prezinta un
impact in marja de solvabilitate. Insa, acest risc poate cauza o crestere a ratelor de reziliere, ipoteza
acoperita in formula standard ca parte a modulului risc de reziliere. In componenta riscului reputational,
riscul de contagiune este evaluat ca avand un potential impact scazut.
Evaluarea riscului este adecvata pentru Societate, avand in vedere faptul ca numarul reclamatiilor
formulate de catre clienti este redus si ca imaginea Societatii in mediile de informare este in general una
pozitiva.
Masurile implementate pentru gestionarea riscului sunt:
45
reevaluarea produselor si a adecvarii acestora la necesitatile clientilor;
monitorizarea petitiilor si reclamatiilor;
monitorizarea indicelui de satisfactie a clientilor.
Riscul strategic
Riscul strategic este rezultant al dezvoltarii nefavorabile a afacerii ca urmare a unor decizii de afaceri sau
investire sub-optimale, a unei comunicari sau unor obiective neadecvate, sau a lipsei capacitatii de
ajustare la modificari in mediul economic, sau a unor obiective de afaceri conflictuale.
Riscul strategic al Societatii este evaluat utilizand evaluarea calitativa bazata pe opinia expertilor.
Urmatoarele sub-riscuri au fost luate in considerare: pierderea principalului canal de distributie
(bancassurance), evaluarea incorecta a pietei, ce poate duce la planificare gresita sau la estimari gresite
ale potentialului pietei (de exemplu, referitor la produsele noi). Rezultatul evaluarii riscului este bazat pe
existenta parteneriatului exclusiv cu BCR, Societatea fiind o companie pura bancassurance.
Masuri propuse pentru adresarea riscului sunt:
extinderea termenului de colaborare cu Banca;
dezvoltarea unor canale de distributie secundare si complementare.
Riscul global
Riscurile globale nu se afla sub influenta Societatii, precum riscul de razboi sau riscul unor evolutii
nefavorabile ale mediului macroeconomic, precum devalorizarea EURO sau insolvabilitatea unui stat.
Riscurile globale sunt masurate prin evaluare calitativa, bazata pe rationament calificat. Urmatoarele
categorii de riscuri globale au fost luate in considerare in evaluare: riscul de razboi si criza financiara.
Rezulatele evaluarii au relevat un risc de razboi scazut pentru societate. Rezultatul este bazat pe
urmatoarele:
- Romania este membra NATO si UE;
- Nu exista expuneri pe produse de raspundere civila (excluderi de acoperire in caz de razboi);
- Nu exista expuneri pe asigurari generale de bunuri;
- Implementarea unor masuri de evitare a riscurilor: excluderi in conditiile de asigurare.
Rezultatele evaluarii riscului de criza financiara releva un risc de nivel mediu pentru Societate, pe baza
urmatoarelor considerente:
- Desi Romania este in afara zonei EURO, exista conexiuni puternice cu zona EURO; Strategia de
Investitii si de Risc a Societatii ia in considerare acest risc, si foloseste un plan de masuri pentru
inlaturarea/ minimizarea riscului (restrictii de investire in depozite/ titluri cu emitenti avand tara de
resedinta sau actionarul majoritar in una din urmatoarele tari: Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia,
Spania);
- Existenta unui acord cu FMI si Comisia Europeana;
46
Strategia Societatii este aceea de a se adapta constant la modificari in conditiile pietei, prin adoptarea
unor strategii de promovare adecvate si crearea unor produse de asigurare competitive si atractive.
Riscul litigiilor si investigatiilor in curs
Riscul legal prezentat in aceasta sectiune este cel referitor la litigiile si investigatiile in curs. In baza
reprezentarilor primite de la avocati, Societatea nu a inregistrat provizioane pentru litigii intrucat nu
estimeaza ca va fi obligata la plata pretentiilor mai sus mentionate.
Masuri implementate in scopul de a diminua acest risc: monitorizarea continua a litigiilor si investigatiilor
in curs si intreprinderea unui plan de masuri in cazul unor modificari in statusul acestora.
C.7. Teste de senzitivitate asupra profilului de risc
Analize de senzitivitate sunt realizate asupra profilului de risc al Societatii, detaliate in tabelul de mai jos:
Senzitivitate parametri risc de piata
Parametru Senzitivitate
Rata dobanzii + / - 50 pp
Cursul la termen final (UFR) Setat la 3.7%
Ultimul punct lichid (LLP) Setat la 30 de ani pentru EUR
Rating Scadere cu o clasa
Actiuni - 20%
Senzitivitate parametri risc de subscriere
Parametru Senzitivitate
Cheltuieli (Asigurarile de viata) + / - 10%
Rata de reziliere (Asigurarile de viata) +100% / -50%
47
C.7.1. Senzitivitatea parametrilor de piata
Scenariul de baza
Variatie de la scenariul de baza
31-Dec-15 IR +50 pp IR -50 pp UFR 3.7%
LLP 30 ani
(EUR)
Rating -1 clasa
Pret actiuni -20%
Fonduri proprii 229,488,572 (5,606,535) 4,651,794 125,344 253,408 (0) (6,126,769)
Cerinta de capital SCR 68,482,286 204,328 (205,691) (95,995) (53,755) 2,808,899 1,063,423
Marja de solvabilitate 335% -9% 8% 1% 1% -13% -14%
In ceea ce priveste impactul in SCR, scenariul cel mai nefavorabil este reprezentat de scaderea ratingului
contrapartidelor cu 1 clasa, urmat de cel al scaderii pretului actiunilor cu 20%. In ceea ce priveste
impactul in fondurile proprii, cele mai nefavorabile scenarii sunt reprezentate de scaderea pretului
actiunilor cu 20% si de cresterea curbei ratelor de dobanda cu 50 pp.
Rating-ul contrapartidelor reprezinta o data de intrare pentru riscurile de marja de credit, concentrare, si
cel de contrapartida. In ceea ce priveste riscul de marja de credit, inrautatirea rating-ului, creeaza un
impact de sub 1 mil RON, avand in vedere expunerea scazuta pe obligatiuni corporate. Riscul de
concentrare nu este afectat, deoarece expunerile (altele decat cele in obligatiuni guvernamentale) sunt
deja incluse in clasa de risc 4, sau mai jos, si au deja cei mai inalti parametri de risc aplicati, conform
formulei standard. Pe de alta parte, valoarea riscului de contrapartida aproape se dubleaza, ca urmarea a
scaderii rating-ului aplicat bancilor unde sunt plasate depozite pe termen scurt. Scaderea rating-ului nu
creeaza un impact asupra fondurilor proprii.
In ceea ce priveste scaderea cu 20% a preturilor actiunilor, impactul asupra fondurilor proprii provine
dintr-o valoare scazuta a investiilor reprezentate de expuneri in actiuni. Valoarea SCR inregistreaza o
crestere, ca urmare a impactului redus produs de ajustarea din impozitul pe profit amanat, rezultata din
reevaluarea bilantului statutar la cel conform Solvency II.
Celelalte analize realizate, arata o senzitivitate redusa la modificari in curbele de dobanda de +/- 50 pp,
aplicarea unui curs la termen final de 3.7% si cresterea ultimului punct lichid la 30 de ani. Cresterea
curbelor de dobanda cu 50 pp conduce la o valoare mai ridicata a valorii celui mai bun estimat. Valoarea
de piata a activelor este de asemenea mai redusa, conducand la o cerinta de capital mai redusa, dar si la
o valoarea mai mica a fondurilor proprii (cu aprox. 5.6 mil RON), impact reflectat de asemnea in ajustarea
impozitului pe profit amanat. Evolutia inversa este observata pentru scenariul scaderii ratelor de dobanda
cu 50 pp. In ceea ce priveste cursul la termen final, pe baza analizei efectuate asupra fluxurilor de
numerar in functie de maturitati, curba de dobanda utilizata in cazul senzitivitatii UFR urmeaza curba de
dobanda de baza pana in 2029-2030, pana cand a fost atrasa majoritatea fluxurilor de numerare
importante. In ceea ce priveste ultimul punct lichid setat la 30 de ani pentru monedele EUR si CZK,
impactul scazut este explicat de expunerea redusa la respectivele monede pe termen lung, atat in
portofoliul de active, cat si in cel de pasive (rezerve tehnice).
In cazul tuturor senzitivitatilor aplicate, rezultatele marjei de solvabilitate (care ramane mult peste pragul
minim de 125%), fondurilor proprii si cerintei de capital SCR, nu inregistreaza evolutii neobisnuite, fapt ce
sustine robustetea rezultatelor in prezenta unor factor de intrare incerti.
48
C.7.2. Senzitivitatea parametrilor tehnici
Scenariul de baza
Variatie de la scenariul de baza
31-Dec-15 Chelt. +10% Chelt. -10% Rezilieri +100%
Rezilieri -50%
Fonduri proprii 229,488,572 (3,766,965) 3,766,811 (41,169,322) 38,645,746
Cerinta de capital SCR
68,482,286 (471,548) 509,777 (12,946,303) 14,135,220
Marja de solvabilitate
335% -3% 3% 4% -11%
In ceea ce priveste impactul in SCR, scenariul cel mai nefavorabil este reprezentat de scaderea ratelor
de reziliere cu 50%, in timp ce, impactul maxim in fondurile proprii este generat de scenariul cresterii
ratelor de reziliere cu 100%.
Valorea mai ridicata a ratelor de reziliere conduce la o valoarea semnificativ mai scazuta a valorii celui
mai bun estimat pentru portofoliul de asigurari de credite, valoarea fiind mai redusa cu 57 mil RON
comparativ cu scenariul de baza (31 decembrie 2015). Deoarece ratele de reziliere sunt mai ridicate,
portofoliul scade si deci, cerinta de capital de solvabilitate generata este mai redusa. Ratele de reziliere
mai scazute cu 50% conduc la un portofoliu mai mare si o valoare redusa a celui mai bun estimat pentru
portofoliul de asigurari de credite (cu 50 mil RON), contribuind in mod direct la valoarea crescuta a
fondurilor proprii (rezerve de reconciliere pe partea de pasive) si SCR.
O crestere in cheltuieli cu 10% ar conduce la o valoare mai ridicata a rezervelor tehnice, provenind din
fluxuri de numerar mai mari aferente cheltuielilor, in timp ce scaderea cheltuielilor cu 10% produce efectul
opus. Astfel, in cazul senzitivitatii referitoare la cheltuieli mai mari, fondurile proprii si SCR sunt mai
scazute, in timp ce scaderea cheltuielilor produce efectul opus.
In cazul tuturor senzitivitatilor aplicate, rezultatele marjei de solvabilitate (care ramane mult peste pragul
minim de 125%), fondurilor proprii si cerintei de capital SCR, nu inregistreaza evolutii neobisnuite, fapt ce
sustine robustetea rezultatelor in prezenta unor factor de intrare incerti.
49
C.9. Corelatii intre componentele profilului de risc
Societatea aplica formula standard in determinarea cerintei de capital de solvabilitate de baza. Asa cum
este prezentat in Art. 101 (3) al Directivei Solvency II, respectiv Art.74-76 din Legea nr. 237/ 2015, cerinta
de capital de solvabilitate se calibreaza pe baza valorii la risc a fondurilor proprii de baza, la un nivel de
incredere de 99,5%, pe o perioada de un an.
Coeficient corelatie Risc de piata Risc de
contrapartida Risc de subscriere asigurari de viata
Risc de subscriere asigurari de sanatate
Risc de piata 1 0.25 0.25 0.25
Risc de contrapartida 0.25 1 0.25 0.25
Risc de subscriere asigurari de viata
0.25 0.25 1 0.25
Risc de subscriere asigurari de sanatate
0.25 0.25 0.25 1
Astfel, cerinta de capital de solvabilitate de baza bruta, este in valoare de 63,616,615 RON.
valori in RON Cerinta de capital de solvabilitate bruta
Risc de piata 26,592,524
Risc de contrapartida 1,060,782
Risc de subscriere asigurari de viata 50,073,544
Risc de subscriere asigurari de sanatate
2,986,225
Efect de diversificare (17,096,458)
Cerinta de capital de solvabilitate de baza
63,616,615
50
D. EVALUAREA CONFORM SOLVENCY II
D.1. Active
Principalele clase de active si diferentele intre evaluarea conform reglementarilor contabile si legale din
Romania, Norma 41/2015 (denumite in continuare „reglementari statutare”) si cea conform Solvency II
sunt analizate in sectiunile urmatoare.
Cheltuieli de achizitie reportate
Raportarea Solvency II este bazata pe o estimare a fluxurilor de numerar viitoare, astfel, cheltuielile de
achizitie reportate reprezinta un iesiri de numerar ce au avut loc in trecut. Primele viitoare pot sa includa
un cost pentru acoperirea costurilor de achizitie, acestea fiind reflectate in determinarea rezervelor
tehnice conform celui mai bun estimat. Astfel, cheltuielile de achizitie reportate sunt reevaluate la zero in
bilantul economic conform Solvency II.
Cheltuielile de achizitie reportate sunt evaluate in conformitate cu cerintele statutate, pe baza de produs:
Pentru produsele de asigurari de viata traditionale, cheltuielile de achizitie reportate sunt evaluate
utilizand metoda Zillmer, ca diferenta intre rezerva matematica neta si rezerva matematica
determinata prin metoda Zillmer.
Pentru produsele de asigurare de sanatate de grup, metoda utilizata este bazata pe calculul
rezervelor de prima.
Active necorporale
La 31 decembrie 2016, Societatea a inregistrat in raportarile conform reglementarilor statutare active
necorporale reprezentand licente si active in curs, respectiv dezvoltari software in suma de 4,076,087
RON. Avand in vedere ca activele necorporale nu pot fi vandute unui alt utilizator, acestea sunt
reeavaluate la valoarea zero in bilanturile economice conform Solvabilitate II.
Plasamentele financiare
Plasamentele financiare ale Societatii cuprind titluri de participare, obligatiuni guvernamentale, obligatiuni
corporative, fonduri de investitii, instrumente derivate si depozite plasate la banci. Daca valoarea
contabila conform reglementarilor statutare difera de valoarea justa, atunci plasamentele au fost
reevaluate la valoarea lor justa. Urmatoarele reguli sunt aplicate:
1. Daca este disponibila, valoarea economica va corespunde valorii de piata a activului, de pe o piata
activa.
2. Daca nu exista valoare de piata disponibila, se utilizeaza metoda ajustarii echivalente, care
presupune ca evaluarea sa fie realizata pe baza ponderii detinute in compania afiliata, aplicata
diferentei intre activele si obligatiile acesteia. Cand se calculeaza diferenta intre active si obligatii,
regulile de evaluare Solvency II trebuie folosite, presupunand ca dividendele viitoare nu impacteaza
compania detinatoare.
51
3. In cazul companiilor detinute care nu sunt companii de asigurari, metode alternative din IFRS pot fi
folosite. Dar, pentru a avea consistenta cu metoda prezentata la punctul 2, fondul comercial si alte
active necorporale vor fi eliminate. Aceasta metoda este introdusa cu scopul de a facilita si armoniza
evaluarea in cazurile in care este dificil de reevaluat bilantul complet pe baza principiilor Solvency II.
4. In cazul participatiilor unde nu exista influenta semnificativa (<50%) este permis sa se foloseasca
metoda fluxurilor de numerar actualizate.
Plasamentele financiare sunt evaluate la valoarea lor justa, conform urmatoarelor metode:
Active detinute pana la maturitate: reevalurea la valoarea economica
Active disponibile pentru vanzare: evaluate la valoarea de piata
Active detinute pentru vanzare: evaluate la valoarea de piata
Imprumuturi: evaluate la valoarea economica
Participatii
Pentru raportarea conform reglementarilor statutare, participatiile detinute la alte societati sunt
inregistrate la valoarea justa, calculata ca diferenta intre cost si ajustarile de depreciere rezultate din
deprecierea respectivelor active. La 31 decembrie 2016, Societatea a inregistat un provizion de 100%
pentru investitiile detinute la Capitol Intermediar de Produse Bancare SRL, Capitol Intermediar de
Produse Leasing SRL si Capitol Broker de Pensii Private SRL, calculat ca diferenta intre valoarea
contabila a activului net ponderata cu procentul de detinere.
Active financiare
Plasamentele financiare sunt inregistrate conform reglementarilor statutare, la cost amortizat folosind
metoda de amortizare care utilizeaza dobanda efectiva mai putin ajustarile de valoare rezultate din
deprecieri fata de pretul pietei. Pentru raportarea Solvency II, este realizata reevaluarea instrumentelor
financiare detinute, la valoarea de piata, conducand la o diferenta din reevaluare de 7,556,586 RON.
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Active financiare 302,586,504 7,556,586 310,143,091
La 31 decembrie 2016, Societatea detine instrumente derivate in portofoliul de plasamente financiare. In
bilantul economic conform Solvency II, rezultatul acestor diferente este prezentat la valorea neta de
42,620 RON, pe partea de datorii.
Plasamente aferente asigurarilor de viata de tip index-linked si unit-linked
Activele detinute de catre Societate aferente asigurarilor de viata de tip index-linked si unit-linked sunt
inregistrate la valoarea lor de piata la 31 decembrie 2016. Astfel, nu sunt inregistrate diferente de
reconciliere intre bilanturile conform reglementarilor statutare si Solvency II.
Sume recuperabile din reasigurare
Sumele recuperabile din reasigurare reprezinta conform reglementarilor statutare, reprezinta rezervele
tehnice aferente contractelor de cedare in reasigurare. Valoarea inregistrata este determinata conform
contractelor de reasigurare incheiate cu Gen Re, Cardif-Assurances Risques Divers S.A. Paris Sucursala
52
Bucuresti („Cardif”) si VIG Re. Pe baza limitelor de retentie stabilite, sumele cedate in reasigurare sunt
calculate. Rezultatele sumelor recuperabile din reasigurare conform reglementarilor statutare si Solvency
II sunt prezentate in tabelul de mai jos:
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Sume recuperabile din reasigurare:
11,516,557 -24,216,701 -12,700,144
Rezerva de prima 7,453,471
Rezerva de dauna 4,063,086
Sumele recuperabile din reasigurare sunt reevalute conform Solvency II la valoara celei mai bune
estimari. Mai multe detalii privind metodele aplicate sunt prezentate in sectiunea D.2.
Creante
Creantele din asigurare cuprind creante de la asigurati si intermediari, nete de provizion. Societatea a
evaluat necesitatea inregistrarii unui provizion la 31 decembrie 2016, calculat prin aplicarea unor
procente de recuperabilitate sumelor care inregistreaza depasiri de termen.
Creantele din reasigurare cuprind comisionul aferent contributiei la profit si daune cedate la 31 decembrie
2016.
Sumele aflate la scadenta sau care inregistreaza intarzieri, datorate de catre asigurati, reasiguratori, nu
sunt incluse in fluxurile de numerar utilizate in calculul rezervelor tehnice. Insa, sumele pentru care
scadenta este in viitor, sunt incluse in calculul celei mai bune estimari (fluxuri de numerar viitoare) si
astfel, sunt eliminate din bilantul economic conform Solvency II, valoarea acestora fiind inclusa pe
coloana „Diferente” din tabelul de mai jos:
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Creante din asigurare 28,486,046 -22,020,043 6,466,004
Scadente 6,466,004
6,466,004
Nescadente 22,020,043
-
Creante din reasigurare 9,074,712 -1,301,270 7,773,442
Scadente 7,773,442
7,773,442
Nescadente 1,301,270
-
53
Creanta cu impozitul pe profit amanat
Impozitul amanat este calculat pentru diferentele temporare intre valorile raportate conform Solvency II si
bilantul fiscal. Reevaluarile activelor si obligatiilor sunt:
Daca valoarea economica este mai mare decat baza fiscala pe partea activelor si mai mica pe
partea obligatiilor, este creata o datorie cu impozitul amanat;
Daca valoarea economica este mai mica decat baza fiscala pe partea activelor si mai mare pe
partea obligatiilor, este creata o creanta cu impozitul amanat.
Astfel, pe baza diferentelor inregistrate la 31 decembrie 2016, o creanta cu impozitul amanat a fost
inregistrata in bilantul conform Solvency II. Societatea considera creantele privind impozitul amanat
recuperabile In exercitiile financiare urmatoare.
D.2. Rezerve tehnice
Rezervele tehnice acopera toate obligatiile ce decurd din asigurari si reasigurari fata de contractantii si
beneficiarii contractelor de asigurare si reasigurare. Valoarea rezervelor tehnice este calculata astfel incat
sa corespunda cu valoarea curenta pe care compania ar trebui sa o achite in cazul unui transfer imediat
catre o alta societate de asigurari a obligatiilor rezultate din asigurari si reasigurari.
In BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group calculul rezervelor tehnice este in concordanta cu
informatiile furnizate de pietele financiare si cu datele disponibile in general privind riscurile de subscriere.
De asemenea, rezervele tehnice sunt calculate intr-o maniera prudenta, fiabila si obiectiva.
Rezervele tehnice sunt calculate ca suma dintre cea mai buna estimare si marja de risc pentru fiecare
linie de activitate in parte.
Cea mai buna estimare a obligatiilor reprezinta valoarea actualizata estimata a fluxurilor de numerar
aferente obligatiilor viitoare (fara includerea unei prudente aditionale) si incluzand toate optiunile si
garantiile. In modalitatea de calcul este necesara utilizarea unor rate de actualizare adecvate (bazate pe
curbe de dobanda fara risc si fara aplicarea primei de volatilitate).
Fluxurile de trezorerie includ veniturile provenite din primele de asigurare, dar si beneficiile garantate
pentru contractanti, cheltuielile efectuate in scopul onorarii obligatiilor de asigurare, luand in considerare
rata inflatiei, precum si toate celelalte plati posibile catre beneficiarii politelor de asigurare, inclusiv
beneficiile discretionare.
Marja de risc a fost calculata separat pentru intregul portofoliu de asigurari ca fiind costul utilizarii unei
parti a capitalului propriu, egala cu Cerinta de capital de solvabilitate necesara pentru a sustine obligatiile
de asigurare si de reasigurare pe durata de viata a portofoliului in vigoare la 31 decembrie 2016. Rata
utilizata pentru determinarea costului capitalului a fost de 6%.
Alocarea marjei de risc pe fiecare linie de activitate se face pe baza contributiei SCR-ului (cerintei de
capital de solvabilitate) aferent liniei de activitate respective la total SCR (cerinta de capital de
solvabilitate). Alocarea aleasa este proportionala cu natura, amploarea si complexitatea riscurilor
Societatii.
54
Sumarul valorii rezervelor tehnice pentru activitatea de asigurari de viata este prezentat in tabelul de mai
jos:
valori in RON
Asigurari de viata cu
participare la profit
Asigurari unit-linked si index-
linked
Asigurari de viata fara
participare la profit
Cea mai buna estimare (valoarea bruta)
135,844,081 932,853,826 -31,037,415
Sume recuperabile din reasigurare
0,00 0,00 12,700,144
Marja de risc 1,627,387 213,773 9,989,715
Rezerve tehnice - Total 137,471,467 933,067,599 -8,347,555
Sumarul valorii rezervelor tehnice pentru activitatea de asigurari de sanatate, asigurari generale, este
prezentat in tabelul de mai jos:
valori in RON Asigurare de
cheltuieli medicale
Rezerva de prime 1,777,632,85
Rezerva de daune 215,253,90
Valoarea bruta - total 1,992,886,74
Marja de risc
Rezerve tehnice - Total 1,992,886,74
D.2.1. Bazele, metodele si principalele ipoteze utilizate pentru calcularea rezervelor tehnice
conform reglementarilor Solvency II
Societatea recunoaste o obligatie de asigurare sau de reasigurare la data la care devine parte la
contractul care da nastere obligatiei sau la data la care incepe acoperirea de asigurare sau de
reasigurare, in functie de data care survine mai devreme. De asemenea, sunt recunoscute numai
obligatiile ce rezulta cu respectarea limitarilor contractului de asigurare.
Tehnica de evaluare utilizata este metoda veniturilor. Aceasta inseamna ca fluxurile de trezorerie sunt
aduse la o singura valoare folosind tehnica valorii actualizate in prezent. Ratele de actualizare utilizate
sunt rate fara risc si fara aplicarea primei de volatilitate, in functie de moneda in care este exprimat
contractul de asigurare (RON, EUR sau USD).
In orice moment in timp, fluxul de trezorie net aferent unei perioade de asigurare este calculat ca
diferenta dintre ieșiri (indemnizatii pentru beneficiarii de asigurari, cheltuieli, comisioane) si intrari (prime
si alte venituri din asigurari).
Cea mai buna estimare a obligatiilor (valoarea bruta) se calculeaza inainte de cedarea in reasigurare.
Urmatoarele ipoteze au fost utilizate in proiectarea fluxurilor de trezorerie viitoare:
55
Ipoteze economice
Curba de baza a ratei dobanzii, precum si prima de lichiditate contra-ciclica sunt definite de EIOPA.
Societatea utilizeaza pentru calcul celei mai bune estimari curbele ratei dobanzii fara risc, fara aplicarea
primei de volatilitate.
Toate celelalte ipoteze economice sunt stabilite in functie de conditiile pietei si informatiile oficiale
publicate de Institutul National de Statistica al Romaniei, Comisia Nationala de Prognoza a Romaniei,
Banca Nationala a Romaniei.
Rata de inflatie a cheltuielilor
Rata de inflatie a cheltuielilor este stabilita pe baza previziunilor oficiale privind Indicele Preturilor de
Consum aferent anilor urmatori. Inflatia se aplica cheltuielilor de administrare si cheltuielilor cu lichidarea
daunelor (deces, rascumparare, maturitate).
An Ipoteze
2017 1.90%
2018 2.30%
2019 2.20%
2020+ 2.00%
Rate de actualizare
Ratele de actualizare sunt derivate din curbele ratei dobanzii fara risc, fara aplicarea primei de volatilitate,
furnizate de catre EIOPA.
Ipoteze legate de deciziile de management si acordarea participarii la beneficii
Regula generala pentru alocarea participarii la profit pentru contractele in care aceasta alocare este
prevazuta in conformitate cu termenii si conditiile de asigurare este existenta unui surplus din investitii
pozitiv (rezultat investitional - marja de siguranta - rata tehnica a dobanzii garantate) si, de asemenea, un
rezultat brut pozitiv in anul financiar, dupa alocarea participarii la profit; Procentul de alocare a participarii
la profit catre contractantii politelor de asigurare nu s-a modificat in ultimii ani si este de 85%; O marja de
siguranta in valoare de 0,5% a fost inclusa in calculul alocarii participarii la profit din motive de risc de
reinvestire.
Deciziile de management cu privire la acordarea participarii la beneficii in cadrul Societatii sunt in
concordanta cu regulile de management aprobate la nivel local.
Taxe
Ipotezele fiscale sunt in concordanta cu legea fiscala actuala. In cazul in care se prevad schimbari fiscale
viitoare care sunt cunoscute si agreate cu certitudine, se permite utilizarea acestora in proiectiile viitoare.
Taxa legala utilizata este:
An Ipoteze
2016+ 16%
56
Rate de reziliere
Ratele de reziliere
Analiza ratelor de reziliere se face pe baza datelor specifice portofoliului, date ce se impart in urmatoarele
grupe de risc omogene, acestea avand caracteristici specifice tipului de produs:
Polite traditionale de viata cu prime de asigurare esalonate: cu rate de reziliere diferite pentru
Anuitati, Renta de studii, Asigurari de deces viager precum si alte produse; ratele medii de
reziliere pe perioada de proiectie sunt de: 11%, 8%, 12%, respectiv 16%;
Polite traditionale de viata cu prime de asigurare unice, rata medie de reziliere pe perioada de
proiectie fiind de 3%;
Politele de asigurare de viata pentru beneficiarii de credite precum si acoperirile suplimentare
(atat pentru imprumuturile garantate – rata medie de reziliere 14%, cat si negarantate – rata
medie de reziliere 23%);
Polite de tip Unit Linked cu prima unica si polite de tip Index Linked, rata medie de reziliere pe
perioada de proiectie fiind de 3%, respectiv 2%;
Polite de tip Unit Linked cu prima esalonata, rata medie de reziliere pe perioada de proiectie fiind
de 12%.
Ipotezele privind ratele de reziliere pentru fiecare grup omogen de risc sunt stabilite luand in considerare
anul de polita in care polita este reziliata.
Rate de liberalizare de la plata primelor de asigurare
Analiza ratelor de liberalizare se face pe baza datelor specific portofoliului, impartite pe urmatoarele
categorii de produse:
Polite traditionale de viata: Anuitati, Renta de studii, Asigurari de deces viager precum si alte
produse; ratele medii de liberalizare fiind de 3%;
Polite de tip Unit Linked cu prima esalonata, cu o rata medie de liberalizare de 1%.
Ipoteze demografice
Aceasta categorie de ipoteze se refera la factori care au legatura cu caracteristicile demografice ale
contractantilor si influenteaza performanta contractului de asigurare. De exemplu, in cazul produselor ce
ofera beneficii in cazul producerii decesului, mortalitatea prognozata va influenta valoarea obligatiilor
asiguratorului.
Experienta istorica a ratelor de mortalitate este calculata ca procent din ratele de mortalitate aferente
tabelelor de mortalitate standard. In cazul politelor traditionale de asigurare de viata pentru beneficiarii de
credite, calitatea si multitudinea datelor disponibile este suficienta pentru efectuarea unei analize interne
si pentru crearea si utilizarea unei tabele de mortalitate proprie Societatii ca ipoteza pentru cea mai buna
estimare.
Analiza se realizeaza utilizand experienta pe riscul de mortalitate aferent asigurarii de viata pentru
beneficiarii de credite. La sfarsitul anului 2016, a fost efectuat un test de gradatie a mortalitatii, prin
57
utilizarea experientei pe riscul de mortalitate din ultimii 3 ani, fata de tabela de mortalitate standard. In
urma testului de gradatie a mortalitatii, a rezultat o noua tabela de mortalitate, proprie companiei.
Acest test a fost ulterior extins pentru a determina ipotezele de mortalitate si pentru alte produsele ale
Societatii ce acopera riscul de mortalitate.
Ipoteze legate de cheltuieli
Cheltuielile reprezinta toate costurile suportate de Societate pe parcursul derularii activitatii. De
asemenea, sunt luate in considerare si costurile cu lansarea activitatii. Costurile care apar sunt
structurate pe mai multe tipuri de costuri si pe mai multe grupuri omogene de risc. Aceasta impartire
trebuie sa fie echilibrata si sa implice un bun rationament calificat. Este esential ca impartirea costurilor sa
fie facuta astfel incat sa se tina cont de toate tipurile de costuri ce pot aparea.
Cheltuielile sunt impartite in urmatoarele doua clase:
• Costurile care pot fi alocate direct pe polita de asigurare (comisioane, taxe ASF) - comisioanele se
reflecta direct in produse si se calculeaza utilizand schemele de comisionare adecvate.
• Costurile generale care trebuiesc alocate produselor in baza unor impartiri ale costurilor – acestea
fiind compuse din mai multe categorii, care cuprind o gama larga de costuri, de la costurile cu
lansarea produselor pana la cheltuielile ce apar la intrarea politelor in vigoare, cheltuielile de
administrare si costurile ce decurg din lichidarea daunelor. Principalele tipuri de cheltuieli sunt
enumerate mai jos:
o Cheltuieli de achizitie (cheltuieli aditionale comisioanelor cu vanzarea politei de asigurare)
o Cheltuieli de administrare
o Cheltuieli cu despagubirea dosarelor de dauna. Acestea pot fi clasificate ulterior dupa tipul
daunelor: deces, rascumparare sau maturitate.
o Cheltuieli cu investitiile
Urmatoarele aspecte au fost luate in considerare in procesul de evaluare:
Limite contractuale
In scopul determinarii obligatiilor de asigurare care decurg dintr-un contract de asigurare si prin urmare,
determinarea fluxurilor de trezorerie ce trebuiesc incluse in rezervele tehnice, trebuiesc stabilite limitele
contractuale. Obligatiile asiguratorului sunt luate in considerare pana la data la care Societatea isi rezerva
dreptul:
• de reziliere unilaterala a contractului de asigurare • de respingere a primelor de asigurare platibile in baza contractului de asigurare • de modificare unilaterala a primelor de asigurare sau a beneficiilor platite astfel incat primele
platite de asigurat sa reflecte intocmai riscul preluat in asigurare.
Normele privind limitele enumerate mai sus se aplica si in cazul in care politele de asigurare sunt supuse
unei reinnoiri automate sau in cazul in care durata contractului este fixa, dar primele sunt ajustate
periodic pe intreaga durata a contractului. In primul caz, limitarea este definita ca fiind durata contractului
(de ex. Durata asigurarii: un an), in timp ce in al doilea caz limitarea este stabilita la data la care
58
asiguratorul are dreptul de a modifica prima de asigurare astfel incat aceasta sa reflecte pe deplin
riscurile.
In cadrul Societatii, in conformitate cu procedurile grupului VIG, normele mai sus descrise sunt aplicabile
intregului contract. De exemplu, in cazul in care normele sunt valabile numai pentru clauzele
suplimentare ale produsului de asigurare traditionala de viata, dar nu sunt valabile pentru contractul
principal, limitarile contractului principal vor fi aplicabile si clauzelor suplimentare.
Optiuni cheie si garantii
In calculul celei mai bune estimari ale obligatiilor in cadrul regimului de Sovlency II, Societatea identifica
si ia in considerare urmatoarele:
garantiile financiare semnificative si optiunile contractuale incluse in politele de asigurare
factorii ce ar putea afecta semnificativ frecventa ratelor de exercitare a optiunilor sau valoarea
garantiei.
Garantii financiare incluse in produsele Societatii si in modelarea oblgatiilor viitoare sunt urmatoarele:
Randamentul investitional minim garantat (rata tehnica a dobanzii)
Beneficii minime garantate (la maturitate si/sau in cazul in care survine decesul)
Optiunile contractuale incluse in produsele Societatii incluse si in modelarea obligatiilor viitoare sunt
urmatoarele:
Rascumpararea;
Rezilierea;
Liberalizarea de la plata primelor de asigurare;
Optiunea incasarii sub forma de anuitati a indemnizatiei de la maturitate;
Participarea la profit
Comportamentul contractantului asigurarii
In special pentru calculul ratei de reziliere (inclusiv rascumparare), Societatea a efectuat o analiza a
experientei anterioare in ceea ce priveste rascumpararile si reziliere pentru fiecare linie importanta de
produs. Ratele de reziliere utilizate ca ipoteze se bazeaza in primul rand pe rezultatele analizei mai sus
mentionata, dar si pe influenta preconizata a conditiilor trecute asupra comportamentului viitor al clientilor.
Sume recuperabile din reasigurare
Sumele recuperabile din reasigurare se calculeaza pe baza proiectiilor privind fluxurile de trezorerie din
reasigurare (prime de reasigurare, daune cedate in reasigurare, comision de reasigurare, participare la
profit din reasigurare), modelate cu ajutorul programului informatic de proiectie si in conformitate cu
tratatele de reasigurare in vigoare. Rezervele de daune cedate in reasigurare la 31 decembrie 2016 sunt
deduse din cea mai buna estimare a fluxurilor de trezorerie din reasigurare viitoare, modelate in
programul informatic de proiectie.
59
Faptul ca in cazul Societatii activitatea de reasigurare genereaza un rezultat negativ, care nu este
compensat integral de creante, conduce la o valoare negativa a sumelor recuperabile din reasigurare,
care contribuie la cresterea rezervelor tehnice.
Grupuri de riscuri omogene
La calcularea rezervelor tehnice, Societatea segmenteaza obligatia de asigurare pe linii de produs si
grupuri omogene de risc ce reflecta natura riscurilor care stau la baza obligatiei.
Grupurile de risc au fost stabilite utilizand caracteristici similare ale produselor din cadrul unui grup, cum
ar fi:
o Durata contractuala
o Existenta optiunilor si garantiilor
o Beneficii discretionare posibile
o Tipul de risc acoperit (natura si complexitate)
Societatea foloseste urmatoarea segmentare a liniilor de produse in scopul raportarii conform regimului
de Solvency II:
Asigurarea de Viata cu participarea la profit
Asigurari de tip Index-linked si Unit-linked
Divizari ulterioare a contractelor fara optiuni si garantii precum si a contractelor cu optiuni
si garantii
Alte Asigurari de Viata
Divizari ulterioare a contractelor fara optiuni si garantii precum si a contractelor cu optiuni
si garantii
Asigurarea de Cheltuieli Medicale (asigurare de sanatate nesimilara cu asigurarea de viata)
Societatea defineste grupurile omogene de risc ca fiind aceleasi cu liniile de produse, in timp ce fiecare
produs apartine unei singure linii de produs.
Simplificari
Societatea a folosit o simplificare in calculul celei mai bune estimari a obligatiilor pentru linia de asigurari
de sanatate non-similare asigurarilor de viata. In acest caz, datorita volumelor reduse inregistrate pentru
linia de asigurari de sanatate non-similare cu asigurarile de viata (rezervele statutare pentru aceasta linie
de afaceri reprezinta doar 0.18 % din totalul rezervelor statutare ale companiei), folosim o simplificare in
calcularea valorii celei mai bune estimari. Ca atare, utilizarea rezervelor statutare (rezerva de prime,
rezerva de dauna avizata si neavizata) este considerata o buna aproximare a celei mai bune estimari
pentru aceasta linie de activitate.
Societatea foloseste o abordare stocastica simplificata, care inlocuieste calculul direct de utilizare a
scenariilor stocastice printr-o abordare simplificata bazata pe factori. Valoarea garantiilor financiare (VFG)
a fost calculata ca fiind 0.8% din valoarea actualizata a rezervei matematice la care se acorda garantii, pe
fiecare an al perioadei de proiectie. Valoarea este actualizata pe baza ratelor de referinta. Valoarea
garantiilor financiare este adaugata la cea mai buna estimare rezultata din modelul determinist pentru
asigurarea de viata cu participare profit, pentru a obtine cea mai buna estimare stocastica.
60
Exista si alte optiuni suplimentare incorporate in anumite produse de asigurare Societatii, dar conform
statisticilor acestea nu sunt semnificative (schimbarea optiunilor contractuale referitoare la prima de
asigurare - indexare/ prime suplimentare, reducerea primelor de asigurare, adaugarea/eliminarea
clauzelor suplimentare, rascumparari partiale).
Ajustari
Urmatoarele ajustari au fost efectuate in scopul calcularii celei mai bune estimari a obligatiilor la data de
31 decembrie 2016:
o Rezerva de daune (avizata si neavizata), in valoare de 16,420,470 RON. Sumele aferente
rezervei de dauna vor fi onorate in urmatoarele 12 luni de la data evaluarii, astfel incat valoarea
rezervelor de daune a fost adaugata la cea mai buna estimare a obligatiilor. Motivul includerii
acestora este ca odata ce riscul asigurat a avut loc acestea reprezinta plati datorate catre
contractanti, indiferent daca politele mai sunt sau nu in vigoare la data de 31 decembrie 2016.
o Rezerva de prima nealocata si rezervele de prime neincasate aferente portofoliului de asigurari
de tip unit-linked în valoare de 377,622 RON, au fost adaugate la cea mai buna estimare a
obligatiilor viitoare modelata pentru aceasta linie de activitate.
o Rezervele statutare pentru produsele de asigurare care nu sunt modelate cu ajutorul programul
informatic de proiectie Prophet (clauza de asigurare de imbolnaviri grave atasata portofoliul de
credite, asigurarea de viata de grup) in valoare de 591,152 RON au fost adaugate la valoarea
modelata a celei mai bune estimari pentru linia de activitate “Alte asigurari de viata”.
D.2.2. Diferentele de reevaluare intre rezervele conform reglementarile statutare si rezervele
tehnice conform Solvency II
Diferentele de reevaluare intre rezervele conform reglementarilor statutare si cele conform Solvency II, pe
principalele linii de afaceri asigurari de viata, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
valori in RON
Rezerve conform
reglementarilor statutare, nete
de DAC
Diferente Solvency II
Asigurari de viata cu participare la profit
136,530,094 (941,374) 137,471,467
Valoarea celei mai bune estimari
135,844,081
Marja de risc
1,627,387
Asigurari de viata fara participare la profit
33,073,986 54,121,685 (21,047,700)
Valoarea celei mai bune estimari
(31,037,415)
Marja de risc
9,989,715
Asigurari de viata legate de fonduri de investitii
944,297,872 11,230,272 933,067,599
Valoarea celei mai bune estimari
932,853,826
Marja de risc
213,773
61
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Sume recuperabile din reasigurare
11,516,557 24,216,701 (12,700,144)
Asigurari de viata cu participare la profit
Asigurari de viata fara participare la profit
11,516,557 24,216,701 (12,700,144)
Asigurari de viata legate de fonduri de investitii
Principalele surse ale diferentelor intre rezervele tehnice conform regulilor statutare si cele conform
Solvency II sunt:
Rezervele tehnice conform Solvency II pentru linia de afaceri de asigurari de viata fara participare
la profit este -21,047,700 RON, in timp ce rezervele conform reglementarilor statutare pentru
aceeasi linie de afaceri sunt de 33,073,986 RON. Aceasta linie de afaceri include volumele de
produse de tip bancassurace (asigurari de viata atasate creditelor si clauzele suplimentare
atasate), care produc o valoare negativa a valorii celei mai bune estimari. Valoarea negativa
poate fi recunoscuta in scopul Solvency II, in totalul rezervelor tehnice. Pentru aceste produse, in
conformitate cu metodele de evaluare conform Solvency II, valoarea prezenta a fluxurilor de
numerar viitoare de venit (prime) este mai mare ca valoarea prezenta a fluxurilor de numerar
viitoare de cheltuieli (daune, cheltuieli, comisioane), generand astfel valoarea negativa a celei
mai bune estimari.
Astfel, rezervele de reconciliere (diferenta intre valoarea conform reglementarilor statutare si
valoarea conform Solvency II) este in valoare de 54,121,685 RON, reprezentand 84% din
valoarea totala a rezervei de reconciliere generata.
16% din totalul rezervelor de reconciliere este reprezentat de valaorea generata de rezervele
tehnice conform Solvency II pentru asigurarile de viata legate de fondurile de investitii si
asigurarile de viata cu participare la profit. Astfel, aceste diferente sunt generate de utilizarea
unor ipoteze diferite in calculul rezervelor tehnice conform Solvency II, in ceea ce priveste ratele
de mortalitate, costuri, ratele de reziliere, comparativ cu rezervele conform reglementarilor
statutare, Ipotezele aferente ratelor de mortalitate si cost pentru calculul rezervelor tehnice
conform Solvency II sunt bazate pe experienta, in timp ce in cazul rezervelor conform
reglementarilor statutare, ipotezele de reziliere nu sunt luate in considerare. Rezervele conform
reglementarilor statutare includ: rezerva matematica, rezerva de participare la beneficii, rezerva
de prima si rezerva de dauna.
Sumele recuperabile din reasigurare conform Solvency II sunt calculate prin proiectia fluxurilor de
numerar aferente reasigurarii (prime, daune, comisioane si participare la profit). Valoarea
rezervelor de dauna cedate la 31 decembrie 2016 este scazuta din valoarea celei mai bune
estimari, calculate in Prophet. In cazul Societatii, reasigurarea genereaza un rezultat negativ,
care nu este compensat in totalitate de creante, conducand astfel la o valoare negativa a sumelor
recuperabile din reasigurare si la cresterea rezervelor tehnice conform Solvency II. In acelasi
timp, in cazul reglementarilor statutare, valoarea rezervelor tehnice cedate in reasigurare include
62
rezerva de dauna cedata si rezerva de prima cedata, cu un impact de scadere asupra rezervelor
tehnice totale. Diferenta intre cele doua valori, evaluate conform reglementarilor statutare,
respectiv Solvency II, este in valoare de 24,216,701 RON.
Astfel, valoarea negativa a sumelor recuperabile din reasigurare reduce valoarea rezervelor de
reconciliere, conducand la o valoare finala aferenta rezervelor tehnice de 40,193,882 mil RON,
intre rezervele tehnice conform reglementarilor statutare si cele evaluate conform Solvency II.
Diferentele de reevaluare intre rezervele conform reglementarilor statutare si cele conform Solvency II, pe
linia de afaceri asigurari de sanatate, non similare asigurarilor de viata, sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
Rezerve tehnice conform reglementarilor statutare
Nume Descriere valoare in
RON
Rezerva de dauna Rezerva de dauna, valoare bruta 215,254
Rezerva de prima Rezerva de prima, valoare bruta, neta de DAC
1,777,633
Rezerva de dauna Rezerva de dauna, cedata 0
Rezerva de prima Rezerva de prima, cedata, neta de DAC
0
Rezerva de dauna Rezerva de dauna, valoare neta 215,254
Rezerva de prima Rezerva de prima, valoare neta, neta de DAC
1,777,633
Rezerve tehnice conform Solvency II
Nume Descriere valoare in
RON
Rezerva de dauna Valoarea bruta a celei mai bune estimari
215,254
Rezerva de prima Valoarea bruta a celei mai bune estimari
1,777,633
Rezerva de dauna Valoarea neta a celei mai bune estimari 215,254
Rezerva de prima Valoarea neta a celei mai bune estimari 1,777,633
Rezerve tehnice asigurari generale incl. sanatate
Marja de risc 0
Rezerve tehnice asigurari generale incl. sanatate
Rezerva de reconciliere 0
Societatea utilizeaza o metoda simplificata pentru calculul valorii celei mai bune estimari a
obligatiilor aferente portofoliului de asigurari de sanatate, non-similare asigurarilor de viata, In
acest caz, avand in vedere volumele scazute aferente linii de afaceri (rezervele conform
reglementarilor statuare reprezinta doar 0,18% din totalul rezervelor tehnice), valoarea celei mai
bune estimari este reprezentata de rezervele de prima si cea de dauna la data raportarii, Astfel,
nu exista aport in rezerva de reconciliere aferent acestei linii de afaceri.
63
D.3. Alte elemente de pasiv
Datorii
Datoriile din asigurare si reasigurare reprezinta sume datorate asiguratilor, reasiguratorilor, in conexiune
cu activitatea de asigurare. In corespondenta cu creantele, sumele scadente sau care inregistreaza
intarzieri nu sunt incluse in calculul rezervelor tehnice. Insa, sumele scadente in viitor sunt incluse in
fluxurile de numerar utilizate in determinarea rezervelor tehnice si deci, sunt excluse din bilantul conform
Solvency II, valoarea acestora fiind inclusa pe coloana „Diferente” din tabelul de mai jos:
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Datorii din asigurare 53,121,178 -1,387,270 51,733,908
Scadente 51,733,908
51,733,908
Nescadente 1,387,270
-
Datorii din reasigurare 10,469,053 -9,343,490 1,125,563
Scadente 1,125,563
1,125,563
Nescadente 9,343,490
-
Alte datorii
Asa cum este mentionat si in sectiunea referitoare la portofoliul de plasamente financiare, datoria
aferenta instrumentelor derivate in valoare de 42,620 RON este inclusa in pozitia „Alte datorii”. Celelalte
elemente cuprinse in aceasta valoare sunt reprezentate de: provizioane si datorii aferente salariilor,
datorii catre furnizori, taxa de functionare si de garantare, dividende.
Alte elemente de pasiv
Valorile incluse in pozitia „Alte elemente de pasiv”, cuprind veniturile din kick back inregistrate in avans, in
valoare de 2,001,867 RON la 31 decembrie 2016.
64
E. MANAGEMENTUL CAPITALULUI
Societatea are implementata o politica privind managementul capitalului. Obiectivele Societatii cu privire
la managementul capitalului sunt acelea de a asigura indeplinirea principiului continuitatii, cu scopul de a
continua sa ofere actionarilor si asiguratilor rezultatele la care acestia sunt indreptatiti. Mai mult, obiectivul
este acela de a mentine o structura a capitalului optima, cu scopul de a reduce costul capitalului, a
asigura recunoasterea instrumentelor de capital in conformitate cu regimul Solvency II si indeplinirea
cerintelor agentiilor de rating, daca este cazul.
E.1. Fonduri proprii
E.1.1. Managementul capitalului
Politica privind managementul capitalului a Societatii descriere cerintele si standardele minime necesare procesului de managementul capitalului. Principalele responsabilitati in cadrul procesului sunt:
Conducerea Societatii este responsabila pentru luarea initiativei in dezvoltarea si stabilirea unui sistem de management al capitalului, tinand cont in dezvoltarea planului de afaceri de necesarul de capital prezent si de cerintele de capital viitoare.
Politica de distribuire a dividendelor
Toate actiunile Societatii au aceleasi drepturi privind dividendele.
Optiunile privind distribuirea dividendelor pentru un an fiscal, precum si cuantumul si momentul distributiei, sunt propuse de catre Directorat. Propunerile sunt prezentate Consiliului de Supraveghere si in Adunarea Generala anuala, pentru aprobare. Pentru rezultatele anului 2016, au fost propuse spre aprobare si aprobate spre plata pana la data de 23 octombrie 2017, dividende in suma de 15,236,446.10 RON.
65
Procesul de management al capitalului
E.1.2. Fonduri proprii de baza
Elementele de rang ale fondurilor proprii la 31 decembrie 2016 sunt:
- Elementele de capital de rang 1 contin doar elemente considerate ca fiind de „cea mai buna calitate”, Astfel, aici sunt incluse capitalul social, primele de capital, profitul nedistribuit al perioadei si alte rezerve de capital.
- Elementele de capital de rang 2 ar trebui sa contina datorii subordonate, decizia Societatii fiind de a nu le include in fondurile proprii la 31 decembrie 2016, ci de a le prezenta ca obligatii. Acest rationament este bazat pe faptul ca Societatea indeplineste criteriile privind cerinta de capital de solvabilitate si cerinta de capital minim si astfel, nu este necesara includerea imprumutului subordonat in fondurile proprii raportate.
- Elementele de capital de rang 3 contin creanta cu impozitul amanat.
E.1.3. Diferente de reconciliere intre reglementarile statutare si Solvency II
Tratamentul conform Solvency II pentru elementele de capital este bazat pe Actele Delegate, emise de
catre Comisia Europeana, In structura de capital detinuta, Societatea detine fonduri proprii de rang 1 si 3.
Structura fondurilor proprii pentru raportarea Solvency II comparativ cu raportarea conform
reglementarilor statutare este prezentata in tabelul de mai jos:
I. Evaluarea adecvarii capitalului
Elemente de capital conform
institutiilor de reglementare Capital economic Cerinte interne de capital Responsabili: Managementul Riscului,
Deptartamentul Financiar-Contabilitate
II. Planificarea capitalului
Cantitatea si calitatea
elementelor de capital Cantitatea si structura riscului
asumat Alocarea capitalului Obiectivele de afaceri Responsabili:
Departamentul Analiza si Planificare Financiara, Functia de trezorerie (pentru propuneri), Directorat (pentru aprobari),
III. Actiuni/ masuri cu impact in managementul capitalului
Obiective de afaceri Volume afaceri noi si tarifare Limite de investitii Managementul portofoliului Dividende Emitere instrumente de capital Exercitii de management al
datoriilor Orice alte masuri identificate Responsabili:
Managerii functiilor relevante masurilor de mai sus, Directorat
Contrapartide externe:
Institutii financiare Autoritati Actionari Contractanti/ Clienti
Contrapartide interne: Consiliul de Supraveghere Directoratul
66
Fonduri proprii – valori in RON Reglementari
statutare Solvency II
Capital social 150,856,300 150,856,300
Prime de capital 11,040,000 11,040,000
Fonduri in surplus 0 0
Actiuni preferentiale 0 0
Prime de capital pentru actiunile preferentiale 0 0
Rezerva de reconciliere -6,980,685 24,235,774
Datorii subordonate 0 0
Creanta cu impozitul amanat neta 0 3,020,172
Alte elemente aprobate de catre supraveghetor ca fonduri proprii si care nu sunt prezentate mai sus
0 0
Capitalul social al Societatii la 31 decembrie 2016 are aceeasi valoare in raportarea conform
reglementarilor statutare si cea conform Solvency II, principalele componente fiind:
15,085,630 actiuni cu o valoare nominala de 10 RON/ actiune;
Prime de capital in valore de 11,040,000 RON reprezentand excedentul dintre pretului de
emisiune al actiunilor si valoarea nominala a acestora.
Conform reglementarilor statutare, rezerva de reconciliere cuprinde rezultatul reportat in valoare de -
7,084,496 RON si rezerva de reevaluare de 103,812 RON. Pentru raportarea Solency II, acestor sume le
sunt adaugate diferentele de reconciliere intre active si pasive conform celor doua bilanturi economice.
Principalele componente ale rezervei de reconciliere, rezultate din diferentele intre componentele
bilantului conform Solvency II si cele conform reglementarilor statutare, sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
valori in RON
Rezerva de reconciliere active (49,371,320)
Cheltuieli de achizitie reportate (5,446,435)
Active necorporale (4,076,087)
Plasamente financiare 7,689,215
Sume recuperabile din reasigurare (24,216,701)
Creante (23,321,312)
Rezerva de reconciliere pasive (80,587,779)
Rezerve tehnice (69,857,019)
Datorii (10,730,759)
Rezerva de reconciliere neta 31,216,458
Rezultat reportat si rezerva de reevaluare
-6,980,685
Rezerva de reconciliere Solvency II 24,235,774
67
E.2. Cerinta de capital de solvabilitate (SCR) si Cerinta de capital minim
(MCR)
Prin agregarea componentelor de risc, rezulta cerinta de capital de solvabilitate la 31 decembrie 2016:
Componente Cerinta de capital de solvabilitate (RON)
Risc de subscriere asigurari de viata 50,073,544
Risc de subscriere asigurari de sanatate 2,986,225
Risc de piata 26,592,524
Risc de contrapartida 1,060,782
Efect de diversificare -17,096,458
Cerinta de capital de solvabilitate de baza 63,616,615
Risc operational 8,782,665
Cerinta de capital de solvabilitate 72,399,280
Cerinta de capital minim 18,099,820
Astfel, Societatea inregistreaza la 31 decembrie 2016 o marja de solvabilitate calculata conform formulei
standard Solvency II de 261,3%.
Valoarea cerintei de capital minim la 31 decembrie 2016, este in valore de 18,099,820 RON, peste pragul
absolut al MCR, in valoare de 16,641,860 RON. Astfel, la 31 decembrie 2016, Societatea inregistreaza o
marja a capitalului mimin de 1,028.4%.
Valorile fondurilor proprii, cerintei de capital de solvabilitate si cerintei de capital minim, prezentate in
acest document, nu au fost auditate sau revizuite de catre ASF.
E.3. Situatii de neconformitate
La 31 decembrie 2016, Societatea indeplineste cerintele de solvabilitate, avand o marja de solvabilitate
de 261,3%, respectiv o marja a capitalului minim de 1,028.4%.
68
ANEXA 1 - Nota explicativa in conformitate cu cerintele regulamentului 2/2016 privind aplicarea principiilor de guvernanta corporativa de catre autoritatile autorizate, reglementate si supravegheate de ASF
Evenimentele relevante in legatura cu aplicarea principiilor guvernantei corporative, inregistrate in cursul
exercitiului financiar au fost urmatoarele:
Societatea a implementat setul de cerintele care stau la baza aplicarii principiilor de guvernanta
corporativa si a adoptat masurile corespunzatoare privind aplicarea unui sistem de guvernanta
corporativa care sa asigure o administrare corecta, eficienta şi prudenta bazata pe principiul continuitatii
activitatii.
Sistemul de guvernanta corporativa aplicat respecta cerintele regulamentului:
a) asigurarea unei structuri organizatorice transparente şi adecvate; b) alocarea adecvata şi separarea corespunzatoare a responsabilitatilor; c) administrarea corespunzatoare a riscurilor/managementul riscurilor; d) adecvarea politicilor şi strategiilor, precum şi a mecanismelor de control intern; e) asigurarea unui sistem eficient de comunicare şi de transmitere a informatiilor;
In cursul anului 2016 a fost revizuit actul constitutiv al Societatii precum si Regulamentul Consiliului de
Supraveghere si al Conducerii executive, prin mentionarea responsabilitatilor de baza ale Consiliului de
Supraveghere si a Conducerii executive cu privire la aplicarea principiilor de guvernanta corporativa.
Astfel, Consiliu de Supraveghere este responsabil pentru managementul strategic al entitatii
reglementate, indeplinirea obiectivelor stabilite şi, in functie de sistemul de administrare al entitatii
reglementate, elaboreaza/avizeaza planul de afaceri şi are obligatia ca, in baza unor dispozitii formale şi
transparente, sa efectueze evaluarea pozitiei financiare a Societatii si are urmatoarele responsabilitati de
baza cu privire la implementarea si respectarea principiilor guvernantei corporative:
(a) analizeaza cel putin o data pe an activitatile desfasurate de Societate, perspectivele de
dezvoltare si pozitia financiara a acesteia, in baza rapoartelor intocmite de Directorat;
(b) coordoneaza elaborarea de regulamente interne, aproba, revizuieste periodic si verifica
daca sunt aplicate politici scrise privind:
(i) managementul riscurilor si analizeaza adecvarea, eficienta si actualizarea
sistemului de management al riscurilor si al instrumentelor, tehnicilor si
mecanismelor utilizate pentru identificarea si managementul riscurilor la care este
expusa Societatea;
(ii) controlul intern si analizeaza in mod regulat eficienta sistemului de control intern si
modul de actualizare pentru a asigura o gestionare riguroasa a riscurilor la care
este expusa Societatea;
(iii) auditul intern;
(iv) raportarea financiara;
(v) externalizarea unor functii, daca este necesar;
69
(vi) remunerarea in cadrul Societatii, corespunzator strategiei de afaceri, obiectivelor si
intereselor pe termen lung ale Societatii si se asigura ca politicile privind
remunerarea sunt consistente si au un management al riscurilor eficient si nu
creeaza conflicte de interese;
(vii) recrutarea si selectarea membrilor Directoratului;
(viii) identificarea si gestionarea conflictelor de interese;
(ix) circulatia informatiilor necesare indeplinirii atributiilor functiilor-cheie in cadrul
Societatii;
(x) avertizarea corespunzatoare pentru comunicarea suspiciunilor reale si
semnificative ale personalului angajat cu privire la modul de administrare a
activitatii.
Politicile scrise sunt revizuite de catre Consiliul de Supraveghere cel putin anual si adaptate in functie de
modificarile semnificative survenite in sistemul de guvernanta.
In cursul anului 2016 au fost implementate politicile interne in conformitate cu cerintele de solvabilitate II,
regulamentul 14/2015 si regulamentul 2/2016, fiind transmise la ASF in data de 29.12.2016 .
Prin politicile implementate la nivelul Societatii Consiliu de Supraveghere se asigura ca
exista un cadru adecvat de verificare a informatiilor transmise catre A.S.F., la solicitarea acesteia,
privind anumite actiuni intreprinse de Societate;
analizeaza adecvarea, eficienta şi actualizarea sistemului de administrare/management al riscului
in vederea gestionarii eficiente a activelor detinute de catre entitatea reglementata, precum şi
modul de administrare a riscurilor aferente la care aceasta este expusa, semenstrial, pe baza
raportului de risc. Sistemul de administrare/management al riscului asigura concordanta
activitatilor de control cu riscurile generate de activitatile şi procesele care fac obiectul controlului.
respectarea cerintelor privind externalizarea/delegarea unor activitati operationale sau functii, atât
inainte de efectuarea acesteia, cât şi pe toata durata externalizarii/delegarii politica de
remunerare a Societatii corespunde strategiei de afaceri, obiectivelor şi intereselor pe termen
lung şi cuprinde masuri pentru prevenirea aparitiei conflictelor de interese, toate angajamentele
referitoare la remunerare sunt structurate corect şi responsabil, Nivelul remuneratiei se stabileşte
in strânsa concordanta cu responsabilitatile şi angajamentele aferente atributiilor.
comunica cu partile interesate in baza unei strategii de comunicare care respecta cel putin
urmatoarele cerinte asigurarea unui tratament echitabil pentru actionari şi parti interesate;
comunicarea informatiilor in timp util; asigurarea unui cadru transparent de comunicare.
dezvoltarea şi aplicarea standardelor etice şi profesionale pentru a asigura un comportament
profesional şi responsabil la nivelul entitatii reglementate in vederea prevenirii aparitiei conflictelor
de interese
sunt aplicate proceduri interne de avertizare corespunzatoare pentru comunicarea suspiciunilor
reale şi semnificative ale personalului angajat cu privire la modul de administrare a activitatii.
In ceea ce priveste structura Consiliului de Supraveghere acesta a fost pe parcursul anului 2016 astfel :
70
Pana la 30 iunie 2016 componenta Consiliului de Supraveghere al BCR Asigurari de Viata Vienna
Insurance Group SA era urmatoarea:
Franz Fuchs - Vice Presedinte
Dana Demetrian - Membru
Andrew Gerber - Membru
Erwin Hammerbacher - Membru
Hans Raumauf - Membru
Martin Stenitzer - Membru
Incepand cu 1 iulie 2016 componenta Consiliului de Supraveghere al BCR Asigurari de Viata Vienna
Insurance Group SA era urmatoarea:
Roland Groell - Presedinte
Franz Fuchs – Vice Presedinte
Dana Demetrian - Membru
Erwin Hammerbacher - Membru
Martin Kana - Membru
Sergiu Manea - Membru
Werner Matula – Membru
Hans Raumauf – Membru
Tototodata in actul contitutiv al Societatii sunt descrise responsabilitatile Conducerii Executive
(Directoratului) care actioneaza intr-un cadru bine structurat, cu obiective specifice, clar definite.
Societatea a inclus in politicile si procedurile interne prevederi privind recrutarea si selectarea membrilor
conducerii executive/conducerii superioare si reinnoirea mandatului celor existenti precum si privind
evaluarea bunei reputatii si integritatii atat pentru personalul propriu din functiile-cheie, cat si pentru
personalul din functii-cheie externalizate.
Societatea mentina o politica de Competenta si Probitate Morala prin care se asigura ca membrii
Consiliului de Supraveghere, Directoratului si persoanele care detin functii cheie si critice detin
competenta si experienta profesionala, precum si o buna reputatie si integritate.
In conformitate cu cerintele regulamentului 14/2015 Societatea a realizat evaluarea persoanelor din
conducere, functiile cheie si critice in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a regulamentului,
in scopul asigurarii unui management prudent si corect prin indeplinirea cerintelor referitoare la
competenta şi experienta profesionala, integritate şi buna reputatie si guvernanta .
Societatea a depus declaratia privind respectarea principiilor de guvernanta la data de 31.01.2017 in
conformitate cu cerintele regulamentului 2/2016.
Alte evenimente relevante in legatura cu aplicarea principiilor guvernantei corporative, inregistrate in
cursul exercitiului financiar nu au fost.
75
ANEXA 2 – Valorile cantitative la 31 decembrie 2016
S.02.01.01 – Bilantul conform Solvency II la 31 decembrie 2016
Valori in RON Valoare
„Solvabilitate II”
Active C0010
Imobilizări necorporale R0030 -
Creanțe privind impozitul amânat R0040 3,020,172
Fondul surplus aferent beneficiilor pentru pensii R0050 -
Imobilizări corporale deținute pentru uz propriu R0060 183,856
Investiții (altele decât activele deținute pentru contractele index-linked și unitlinked) R0070 360,322,791
Bunuri (altele decât cele pentru uz propriu) R0080
Dețineri în societăți afiliate, inclusiv participații R0090 3,680,000
Acțiuni R0100
Acțiuni – cotate R0110
Acțiuni – necotate R0120
Obligațiuni R0130 310,143,091
Titluri de stat R0140 287,587,305
Obligațiuni corporative R0150 12,021,331
Obligațiuni structurate R0160 10,534,454
Titluri de valoare garantate cu garanții reale R0170
Organisme de plasament colectiv R0180 10,988,015
Instrumente derivate R0190
Depozite, altele decât echivalentele de numerar R0200 35,511,686
Alte investiții R0210
Active deținute pentru contractele index-linked și unit-linked R0220 947,305,799
Împrumuturi și credite ipotecare R0230
Împrumuturi garantate cu polițe de asigurare R0240
Împrumuturi și credite ipotecare acordate persoanelor fizice R0250
Alte împrumuturi și credite ipotecare R0260
Sume recuperabile din contracte de reasigurare pentru: R0270 (12,700,144)
Asigurare generală și asigurare de sănătate cu baze tehnice similare asigurării generale R0280
Asigurare generală, fără asigurarea de sănătate R0290
Asigurare de sănătate cu baze tehnice similare asigurării generale R0300
Asigurare de viață și asigurare de sănătate cu baze tehnice similare asigurării de viață, fără asigurarea de sănătate și contractele index-linked și unit-linked R0310 (12,700,144)
76
Valori in RON Valoare
„Solvabilitate II”
Active C0010
Asigurare de sănătate cu baze tehnice similare asigurării de viață R0320
Asigurare de viață, fără asigurarea de sănătate și contractele index-linked și unitlinked R0330 (12,700,144)
Asigurare de viață de tip index-linked și unit-linked R0340
Depozite pentru societăți cedente R0350
Creanțe de asigurare și de la intermediari R0360 6,466,004
Creanțe de reasigurare R0370 7,773,442
Creanțe (comerciale, nelegate de asigurări) R0380 10,964,374
Acțiuni proprii (deținute direct) R0390
Sume datorate în raport cu elemente de fonduri proprii sau fonduri inițiale apelate, dar încă nevărsate R0400
Numerar și echivalente de numerar R0410 255,397
Alte active care nu figurează în altă parte R0420 119,223
Total active R0500 1,323,710,914
Valori in RON Valoare
„Solvabilitate II”
Obligații C0010
Rezerve tehnice – asigurare generală R0510 1,992,887
Rezerve tehnice – asigurare generală (fără asigurarea de sănătate) R0520
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0530
Cea mai bună estimare R0540
Marja de risc R0550
Rezerve tehnice – asigurarea de sănătate (cu baze tehnice similare asigurării generale) R0560 1,992,887
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0570
Cea mai bună estimare R0580 1,992,887
Marja de risc R0590
Rezerve tehnice – asigurarea de viață (fără contractele index-linked și unit-linked) R0600 116,423,768
Rezerve tehnice – asigurarea de sănătate (cu baze tehnice similare asigurării de viață) R0610
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0620
Cea mai bună estimare R0630
Marja de risc R0640
77
Valori in RON Valoare
„Solvabilitate II”
Obligații C0010
Rezerve tehnice – asigurarea de viață (fără asigurarea de sănătate și contractele index-linked și unit-linked) R0650 116,423,768
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0660
Cea mai bună estimare R0670 104,806,666
Marja de risc R0680 11,617,102
Rezerve tehnice – contracte index-linked și unit-linked R0690 933,067,599
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0700
Cea mai bună estimare R0710 932,853,826
Marja de risc R0720 213,773
Obligații contingente R0740
Rezerve, altele decât rezervele tehnice R0750 6,228,743
Obligații pentru beneficii aferente pensiilor R0760
Depozite de la reasigurători R0770
Obligații privind impozitul amânat R0780
Instrumente derivate R0790 42,620
Datorii către instituții de credit R0800
Obligații financiare, altele decât datoriile către instituții de credit R0810 1,062,055
Obligații de plată din asigurare și către intermediari R0820 51,733,908
Obligații de plată din reasigurare R0830 1,125,563
Obligații de plată (comerciale, nelegate de asigurări) R0840 6,802,248
Datorii subordonate R0850 14,077,410
Datorii subordonate care nu sunt incluse în fondurile proprii de bază R0860 14,077,410
Datorii subordonate care sunt incluse în fondurile proprii de bază R0870
Alte obligații care nu figurează în altă parte R0880 2,001,867
Total obligații R0900 1,134,558,669
Excedentul de active față de obligații R1000 189,152,245
78
S.05.01.02 – Prime, daune si cheltuieli la 31 decembrie 2016
Valori in RON Linia de afaceri pentru: obligații de asigurare și de reasigurare generală (asigurare directă și primiri în reasigurare
proporțională)
Asigurare pentru
cheltuieli medicale
Asigurare de
protecție a
veniturilor
Asigurare de accidente de
muncă și boli
profesionale
Asigurare de
răspundere civilă auto
Alte asigurări
auto
Asigurare maritimă, aviatică
și de transport
Asigurare de
incendiu și alte
asigurări de bunuri
Asigurare de
răspundere civilă
generală
Asigurare de
credite și garanții
C0010 C0020 C0030 C0040 C0050 C0060 C0070 C0080 C0090
Prime subscrise
Brut – Asigurare directă R0110 6,553,867
Brut – Primiri în reasigurare proporțională R0120
Brut – Primiri în reasigurare neproporțională R0130
Partea reasigurătorilor R0140 32,741
Net R0200 6,521,125
Prime câștigate
Brut – Asigurare directă R0210 6,568,532
Brut – Primiri în reasigurare proporțională R0220
Brut – Primiri în reasigurare neproporțională R0230
Partea reasigurătorilor R0240 37,471
Net R0300 6,531,061
Daune apărute
Brut – Asigurare directă R0310 4,814,327
Brut – Primiri în reasigurare proporțională R0320
Brut – Primiri în reasigurare neproporțională R0330
Partea reasigurătorilor R0340 -
Net R0400 4,814,327
Variațiile altor rezerve tehnice
Brut – Asigurare directă R0410 -
Brut – Primiri în reasigurare proporțională R0420
Brut – Primiri în reasigurare neproporțională R0430
Partea reasigurătorilor R0440 -
Net R0500 -
Cheltuieli în avans R0550 1,948,646
Alte cheltuieli R1200
Total cheltuieli R1300
79
Valori in RON
Linia de afaceri pentru: obligații de asigurare și de reasigurare generală (asigurare directă și
primiri în reasigurare proporțională)
Linia de afaceri pentru: primiri în reasigurare neproporțională
Total
Asigurare de
protecție juridică
Asistență Pierderi
financiare diverse
Sănătate Accidente
și răspunderi
Maritimă, aviatică
și de transport
Bunuri
C0100 C0110 C0120 C0130 C0140 C0150 C0160 C0200
Prime subscrise
Brut – Asigurare directă R0110 6,553,867
Brut – Primiri în reasigurare proporțională R0120 Brut – Primiri în reasigurare neproporțională R0130 Partea reasigurătorilor R0140 32,741
Net R0200 6,521,125
Prime câștigate Brut – Asigurare directă R0210 6,568,532
Brut – Primiri în reasigurare proporțională R0220 Brut – Primiri în reasigurare neproporțională R0230 Partea reasigurătorilor R0240 37,471
Net R0300 6,531,061
Daune apărute Brut – Asigurare directă R0310 4,814,327
Brut – Primiri în reasigurare proporțională R0320 Brut – Primiri în reasigurare neproporțională R0330 Partea reasigurătorilor R0340 -
Net R0400 4,814,327
Variațiile altor rezerve tehnice Brut – Asigurare directă R0410 -
Brut – Primiri în reasigurare proporțională R0420 Brut – Primiri în reasigurare neproporțională R0430 Partea reasigurătorilor R0440 -
Net R0500 -
Cheltuieli în avans R0550 1,948,646
Alte cheltuieli R1200 Total cheltuieli R1300 1,948,646
80
Valori in RON Linia de afaceri pentru: obligații de asigurare de viață Obligații de reasigurare de
viață Total
Asigurare
de sănătate
Asigurare cu
participare la profit
Asigurare de tip
indexlinked și unit-linked
Alte asigurări de viață
Anuități provenind
din contracte
de asigurare
generală și legate de
obligații de asigurare
de sănătate
Anuități provenind
din contracte
de asigurare
generală și legate de
obligații de asigurare,
altele decât obligațiile
de asigurare
de sănătate
Reasigurare de sănătate
Reasigurare de viață
C0210 C0220 C0230 C0240 C0250 C0260 C0270 C0280 C0300
Prime subscrise
Brut R1410 56,240,295 95,754,984 90,467,570
242,462,849
Partea reasigurătorilor R1420 16,973 5,712 18,877,653
18,900,338
Net R1500 56,223,322 95,749,272 71,589,917
223,562,511
Prime câștigate Brut R1510 57,182,314 95,571,296 88,182,749
240,936,359
Partea reasigurătorilor R1520 13,138 5,712 17,419,003
17,437,853
Net R1600 57,169,176 95,565,584 70,763,746
223,498,506
Daune apărute Brut R1610 9,021,821 94,990,601 12,651,923
116,664,345
Partea reasigurătorilor R1620 - 20,000 2,539,941
2,559,941
Net R1700 9,021,821 94,970,601 10,111,982
114,104,404
Variațiile altor rezerve tehnice Brut R1710 45,418,683 29,095,158 (1,393,025)
73,120,816
Partea reasigurătorilor R1720 - - -
-
Net R1800 45,418,683 29,095,158 (1,393,025)
73,120,816
Cheltuieli în avans R1900 3,895,671 7,659,536 41,746,963
53,302,169
Alte cheltuieli R2500 Total cheltuieli R2600
53,302,169
81
S.12.01.02 – Rezerve tehnice pentru asigurarea de viata
Valori in RON
Asigurare cu
participare la profit
Asigurare de tip index-linked și unit-linked
Asigurare de tip index-linked și unit-linked
Anuități provenind
din contracte
de asigurare
generală și legate de
obligații de asigurare,
altele decât
obligațiile de
asigurare de
sănătate
Primiri în reasigura
re
Total (asigurarea de
viață, alta decât asigurarea de
sănătate, inclusiv
contractele unit-linked)
Contracte fără
opțiuni și garanții
Contracte cu opțiuni
sau garanții
Contracte fără
opțiuni și garanții
Contracte cu opțiuni sau
garanții
C0020 C0030 C0040 C0050 C0060 C0070 C0080 C0090 C0100 C0150
Rezerve tehnice calculate ca întreg
R0010
Total sume recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă, corespunzătoare rezervelor tehnice calculate ca întreg
R0020
Rezerve tehnice calculate ca suma dintre cea mai bună estimare și marja de risc
Cea mai bună estimare
Cea mai bună estimare brută
R0030 135,844,081
932,853,826
(31,037,415)
1,037,660,492
82
Valori in RON
Asigurare cu
participare la profit
Asigurare de tip index-linked și unit-linked
Asigurare de tip index-linked și unit-linked
Anuități provenind
din contracte
de asigurare
generală și legate de
obligații de asigurare,
altele decât
obligațiile de
asigurare de
sănătate
Primiri în reasigura
re
Total (asigurarea de
viață, alta decât asigurarea de
sănătate, inclusiv
contractele unit-linked)
Contracte fără
opțiuni și garanții
Contracte cu opțiuni
sau garanții
Contracte fără
opțiuni și garanții
Contracte cu opțiuni sau
garanții
C0020 C0030 C0040 C0050 C0060 C0070 C0080 C0090 C0100 C0150
Total cuantumuri recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă
R0080
(12,700,144)
(12,700,144)
Cea mai bună estimare minus cuantumurile recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite – total
R0090
135,844,081
932,853,826
(18,337,271)
1,050,360,636
Marja de risc R0100 1,627,387 213,773
9,989,715
11,830,875
Cuantumul aferent aplicării măsurii tranzitorii pentru rezervele tehnice
Rezerve tehnice calculate ca întreg
R0110
Cea mai bună estimare R0120
Marja de risc R0130
Rezerve tehnice – total R0200 137,471,467 933,067,599
(21,047,700)
1,049,491,367
83
S.17.01.02 – Rezerve tehnice pentru asigurari generale
Asigurare directă și primiri în reasigurare proporțională
Valori in RON
Asigurare pentru
cheltuieli medicale
Asigurare de protecție a veniturilor
Asigurare de
accidente de muncă și
boli profesionale
Asigurare de
răspundere civilă auto
Alte asigurări
auto
Asigurare maritimă, aviatică și
de transport
Asigurare de incendiu
și alte asigurări de
bunuri
Asigurare de
răspundere civilă
generală
Asigurare de credite și garanții
C0020 C0030 C0040 C0050 C0060 C0070 C0080 C0090 C0100
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0010
Total sume recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă, corespunzătoare rezervelor tehnice calculate ca întreg
R0050
Rezerve tehnice calculate ca suma dintre cea mai bună estimare și marja de risc
Cea mai bună estimare
Rezerve de prime
Brut R0060
1,777,633
Total cuantumuri recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă
R0140
Cea mai bună estimare netă a rezervelor de prime
R0150
1,777,633
Rezerve de daune
Brut R0160
215,254
Total cuantumuri recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă
R0240
Cea mai bună estimare netă a rezervelor R0250
84
Asigurare directă și primiri în reasigurare proporțională
Valori in RON
Asigurare pentru
cheltuieli medicale
Asigurare de protecție a veniturilor
Asigurare de
accidente de muncă și
boli profesionale
Asigurare de
răspundere civilă auto
Alte asigurări
auto
Asigurare maritimă, aviatică și
de transport
Asigurare de incendiu
și alte asigurări de
bunuri
Asigurare de
răspundere civilă
generală
Asigurare de credite și garanții
C0020 C0030 C0040 C0050 C0060 C0070 C0080 C0090 C0100
de daune 215,254
Total cea mai bună estimare – brut R0260
1,992,887
Total cea mai bună estimare – net R0270
1,992,887
Marja de risc R0280
-
Cuantumul aferent aplicării măsurii tranzitorii pentru rezervele tehnice
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0290
Cea mai bună estimare R0300
-
Marja de risc R0310
-
Rezerve tehnice – total
Rezerve tehnice – total R0320
1,992,887
Cuantumuri recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă – total
R0330
-
Rezerve tehnice minus cuantumurile recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite – total
R0340 1,992,887
85
Asigurare directă și primiri în
reasigurare proporțională Primiri în reasigurare neproporțională
Total obligații de asigurare generală Valori in RON
Asigurare de
protecție juridică
Asistență Pierderi
financiare diverse
Reasigurare neproporțională
de sănătate
Reasigurare neproporțională de accidente și
răspunderi
Reasigurare neproporțională
maritimă, aviatică și de
transport
Reasigurare neproporțională
de bunuri
C0110 C0120 C0130 C0140 C0150 C0160 C0170 C0180
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0010
Total sume recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă, corespunzătoare rezervelor tehnice calculate ca întreg
R0050
Rezerve tehnice calculate ca suma dintre cea mai bună estimare și marja de risc
Cea mai bună estimare
Rezerve de prime
Brut R0060 1,777,633
Total cuantumuri recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă
R0140
Cea mai bună estimare netă a rezervelor de prime
R0150
1,777,633
Rezerve de daune
Brut R0160 215,254
Total cuantumuri recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă
R0240
Cea mai bună estimare netă a rezervelor de daune
R0250
215,254
Total cea mai bună estimare – brut R0260
86
Asigurare directă și primiri în
reasigurare proporțională Primiri în reasigurare neproporțională
Total obligații de asigurare generală Valori in RON
Asigurare de
protecție juridică
Asistență Pierderi
financiare diverse
Reasigurare neproporțională
de sănătate
Reasigurare neproporțională de accidente și
răspunderi
Reasigurare neproporțională
maritimă, aviatică și de
transport
Reasigurare neproporțională
de bunuri
C0110 C0120 C0130 C0140 C0150 C0160 C0170 C0180
1,992,887
Total cea mai bună estimare – net R0270 1,992,887
Marja de risc R0280 -
Cuantumul aferent aplicării măsurii tranzitorii pentru rezervele tehnice
Rezerve tehnice calculate ca întreg R0290
Cea mai bună estimare R0300 -
Marja de risc R0310 -
Rezerve tehnice – total
Rezerve tehnice – total R0320 1,992,887
Cuantumuri recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite după ajustarea cu pierderile estimate cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale de către contrapartidă – total
R0330
-
Rezerve tehnice minus cuantumurile recuperabile din contracte de reasigurare/de la vehicule investiționale și din reasigurări finite – total
R0340
1,992,887
87
S.23.01.01 – Fonduri proprii
Valori in RON
Total Rangul 1 –
nerestricționat Rangul 1 –
restricționat Rangul
2 Rangul 3
C0010 C0020 C0030 C0040 C0050
Fonduri proprii de bază înaintea deducerii pentru participațiile deținute în alte sectoare financiare, astfel cum se prevede la articolul 68 din Regulamentul delegat (UE) 2015/35
Capital social ordinar (incluzând acțiunile proprii) R0010
150,856,300
150,856,300
Contul de prime de emisiune aferent capitalului social ordinar R0030
11,040,000
11,040,000
Fondurile inițiale, contribuțiile membrilor sau elementul de fonduri proprii de bază echivalent pentru societățile mutuale și de tip mutual
R0040
Conturile subordonate ale membrilor societății mutuale R0050
Fonduri surplus R0070
Acțiuni preferențiale R0090
Contul de prime de emisiune aferent acțiunilor preferențiale R0110
Rezerva de reconciliere R0130
24,235,774
24,235,774
Datorii subordonate R0140
O sumă egală cu valoarea creanțelor nete privind impozitul amânat R0160
3,020,172
3,020,172
Alte elemente de fonduri proprii aprobate de autoritatea de supraveghere ca fonduri proprii de bază care nu sunt menționate mai sus
R0180
Fonduri proprii din situațiile financiare care nu ar trebui să fie reprezentate de rezerva de reconciliere și nu îndeplinesc criteriile pentru a fi clasificate ca fonduri proprii Solvabilitate II
Fonduri proprii din situațiile financiare care nu ar trebui să fie reprezentate de rezerva de reconciliere și nu îndeplinesc criteriile pentru a fi clasificate ca fonduri proprii Solvabilitate II R0220
Deduceri
Deduceri pentru participațiile deținute în instituții financiare și de credit R0230
Total fonduri proprii de bază după deducere R0290
189,152,245
186,132,074
3,020,172
Fonduri proprii auxiliare
Capitalul social ordinar nevărsat și neapelat, plătibil la cerere R0300
Fondurile inițiale, contribuțiile membrilor sau elementul de fonduri proprii de bază echivalent pentru societățile mutuale și de tip mutual nevărsate și neapelate, plătibile la cerere R0310
Acțiunile preferențiale nevărsate și neapelate, plătibile la cerere R0320
Un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic de a subscrie și a plăti datoriile R0330
88
subordonate la cerere
Acreditivele și garanțiile prevăzute la articolul 96 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE R0340
Acreditive și garanții, altele decât cele prevăzute la articolul 96 alineatul (2) din Directiva 2009/138/CE
R0350
Contribuțiile suplimentare ale membrilor, prevăzute la articolul 96 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2009/138/CE
R0360
Contribuții suplimentare ale membrilor – altele decât cele prevăzute la articolul 96 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2009/138/CE
R0370
Alte fonduri proprii auxiliare R0390
Total fonduri proprii auxiliare R0400
Fonduri proprii disponibile și eligibile
Total fonduri proprii disponibile pentru îndeplinirea SCR R0500 189,152,245 186,132,074
3,020,172
Total fonduri proprii disponibile pentru îndeplinirea MCR R0510 186,132,074 186,132,074
Total fonduri proprii eligibile pentru îndeplinirea SCR R0540 189,152,245 186,132,074 - - 3,020,172
Total fonduri proprii eligibile pentru îndeplinirea MCR R0550 186,132,074 186,132,074 - -
SCR R0580 72,399,280
MCR R0600 18,099,820
Raportul dintre fondurile proprii eligibile și SCR R0620 3
Raportul dintre fondurile proprii eligibile și MCR R0640 10
C0060
Rezerva de reconciliere
Excedentul de active față de obligații R0700 189,152,245
Acțiuni proprii (deținute direct și indirect) R0710
Dividendele, distribuirile și cheltuielile previzibile R0720
Alte elemente de fonduri proprii de bază R0730 164,916,472
Ajustarea elementelor de fonduri proprii restricționate aferente portofoliilor pentru prima de
echilibrare și fondurilor dedicate R0740
Rezerva de reconciliere R0760 24,235,774
Profiturile estimate
Profituri estimate incluse în primele viitoare (EPIFP) – Asigurare de viață R0770 99,558,961
Profituri estimate incluse în primele viitoare (EPIFP) – Asigurare generală R0780
Total profituri estimate incluse în primele viitoare (EPIFP) R0790 99,558,961
89
S.25.01.21 – Cerinta de capital de solvabilitate – pentru societatile care aplica formula standard
Valori in RON
Cerința de capital de
solvabilitate brută
Parametri specifici societății
Simplificări
C0110 C0090 C0100
Risc de piață R0010 26,592,524
Risc de contrapartidă R0020 1,060,782
Risc de subscriere pentru asigurarea de viață R0030 50,073,544
Risc de subscriere pentru asigurarea de sănătate R0040 2,986,225
Risc de subscriere pentru asigurarea generală R0050 -
Diversificare R0060 (17,096,458)
Risc aferent imobilizărilor necorporale R0070 -
Cerința de capital de solvabilitate de bază R0100 63,616,615
Calcularea cerinței de capital de solvabilitate C0100
Risc operațional R0130 8,782,665
Capacitatea rezervelor tehnice de a absorbi pierderile R0140 -
Capacitatea impozitelor amânate de a absorbi pierderile R0150 -
Cerința de capital pentru activitățile desfășurate în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2003/41/CE
R0160 -
Cerința de capital de solvabilitate fără majorarea de capital de solvabilitate R0200 72,399,280
Majorările de capital de solvabilitate deja impuse R0210 -
Cerința de capital de solvabilitate R0220 72,399,280
Alte informații privind SCR
Cerința de capital pentru submodulul „risc aferent devalorizării acțiunilor în funcție de durată”
R0400 -
Valoarea totală a cerinței de capital de solvabilitate noționale pentru partea rămasă R0410 -
Valoarea totală a cerinței de capital de solvabilitate noționale pentru fondurile dedicate
R0420 -
Valoarea totală a cerinței de capital de solvabilitate noționale pentru portofoliile aferente primei de echilibrare
R0430 -
Efectele diversificării generate de agregarea nSCR a fondurilor dedicate, pentru articolul 304
R0440 -
90
S.28.01.01 – Cerinta de capital minim – Numai activitatea de asigurare sau reasigurare de viata sau numai activitatea de asigurare
sau reasigurare generala
Componenta de formula liniara pentru obligatii de asigurare si de reasigurare generale
Valori in RON C0010
MCR(NL) Rezultat R0010
400,159
Valori in RON
Cea mai bună estimare netă (fără
reasigurare/ vehicule
investiționale) și rezerve tehnice
calculate ca întreg
Prime subscrise nete (fără
reasigurare) în ultimele 12 luni
C0020 C0030
Asigurare și reasigurare proporțională pentru cheltuieli medicale R0020 1,992,887 6,521,125
Asigurare și reasigurare proporțională de protecție a veniturilor R0030
Asigurare și reasigurare proporțională de accidente de muncă și boli profesionale R0040
Asigurare și reasigurare proporțională de răspundere civilă auto R0050
Alte asigurări și reasigurări proporționale auto R0060
Asigurare și reasigurare proporțională maritimă, aviatică și de transport R0070
Asigurare și reasigurare proporțională de incendiu și alte asigurări de bunuri R0080
Asigurare și reasigurare proporțională de răspundere civilă generală R0090
Asigurare și reasigurare proporțională de credite și garanții R0100
Asigurare și reasigurare proporțională de protecție juridică R0110
Asigurare și reasigurare proporțională de asistență R0120
Asigurare și reasigurare proporțională de pierderi financiare diverse R0130
Reasigurare neproporțională de sănătate R0140
Reasigurare neproporțională de accidente și răspunderi R0150
Reasigurare neproporțională maritimă, aviatică și de transport R0160
Reasigurare neproporțională de bunuri R0170
91
Componenta de formula liniara pentru obligatii de asigurare si de reasigurare de viata
Valori in RON C0040
MCR(L) Rezultat R0200
16,023,221
Valori in RON
Cea mai bună estimare netă (fără
reasigurare/ vehicule
investiționale) și rezerve tehnice
calculate ca întreg
Valoarea totală netă a capitalului la risc (fără reasigurare/
vehicule investiționale)
C0050 C0060
Obligații cu participare la profit – beneficii garantate R0210 133,261,778
Obligații cu participare la profit – beneficii discreționare viitoare R0220 2,582,303
Obligații de asigurare de tip index-linked și unit-linked R0230 932,853,826
Alte obligații de (re)asigurare de viață și de (re)asigurare de sănătate R0240 -
Valoarea totală a capitalului la risc pentru toate obligațiile de (re)asigurare de viață R0250 6,709,768,289
Calcularea MCR totala
Valori in RON C0070
MCR liniară R0300 16,423,379
SCR R0310 72,399,280
Plafonul MCR R0320 32,579,676
Pragul MCR R0330 18,099,820
MCR combinată R0340 18,099,820
Pragul absolut al MCR R0350 16,641,860
C0070
Cerința de capital minim R0400 18,099,820
