30067475 Ghid Tehnic Drum Rural

download 30067475 Ghid Tehnic Drum Rural

of 28

description

Ghid Tehnic Drum Rural

Transcript of 30067475 Ghid Tehnic Drum Rural

  • Annex no. 18

    Technical guidelines for rural roads rehabilitation sub-projects

    CAPITOLUL 1.

    1.1.Definitie.Drumul este o cale de comunicare terestra special amenajata pentru circulatia vehiculelor si a pietonilor.

    1.2.Clasificarea drumurilor si a strazilor ( dupa diferite criterii )a. Din punct de vedere al destinatiei : drumuri publice drumuri de exploatare ( apartin unor intreprinderi sau unor persoane fizice )

    b. Din punct de vedere al importantei lor: (clasificarea si incadrarea drumurilor din Romania dupa importanta lor a fost legiferata prin HG.540 / 2000) drumuri publice de interes republican autostrazi ( se mai numesc si europene in cazul in care apartin unor trasee continentale) E nationale DN drumuri publice de interes local drumuri judetene DJ drumuri comunale DC strazi - principale ( 2 benzi de circulatie )

    - secundare ( 1 banda de circulatie )

    c. Din punct de vedere functional : drumuri straziSTRAZILE sint drumuri publice in interiorul localitatilor, special amenajate, destinate circulatiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport in comun, a pietonilor, a ciclistilor, amplasarii retelelor tehnico-edilitare si asigurarii accesului la cladiri. Pe sectoarele de strazi fara canalizare scurgerea apelor se asigura prin santuri amenajate.Zona strazilor cuprinde: parte carosabila, acostament, sant (rigola), trotuare, spatii verzi, suprafete adiacente pentru parcari, suprafete de teren necesare amplasarii anexelor strazii.Deosebirile structurale intre strazi si drumuri constau in tipul sectiunii transversale si in dimensionarea sistemului rutier.Strazile in localitatile rurale pot fi principale sau secundare.Unele strazi pot fi inchise traficului auto. Pentru strazile rurale incadrarea in categorii si inchiderea pentru circulatie auto se face de catre Consiliul Local pe baza studiilor de

    1

  • dezvoltare si organizare a traficului efectuat impreuna cu Politia Rutiera, conform Ordinului Ministrul Transportului nr. 50/ 98.

    Ex. Sectiuni transversale-tip pentru strazi rurale ( STAS 10144/1-90 )

    d. Din punct de vedere al reliefului : drumuri de ses ( maxim 150 m altitudine ) drumuri de deal ( intre 150-300 m altitudine ) drumuri de munte ( peste 300 m altitudine )

    e. Din punct de vedere al gradului de perfectionare tehnica : drumuri de pamint drumuri pietruite

    2

    1,000,751,00

    1,000,751,00 0,75 5,50 1,00

    7,00

    1,00

    0,75 3,50

    5,00

    0,25 0,25

  • drumuri cu imbracaminti provizorii drumuri cu imbracaminti moderne

    f. Din punct de vedere administrativ : drumurile nationale in administrarea MLPTL- AND RA drumurile judetene in administrarea Consiliului Judetean drumurile comunale si strazile in administrarea Consiliului Local

    Din punct de vedere tehnic si metodologic, coordonator al intreagii retele de drumuri, indeplinind totodata si functia de ordonator principal de credite in calitatea lui de administrator al Fondului special al drumurilor publice este Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei.(cf. art.57 din Legea.82/98 si art. 1 alin. (3) din Normele metodologice MLPTL-MF 3705/ 21137/ 2001).

    g . Din punct de vedere tehnicClasificarea se face in functie de intensitatea traficului = numarul de vehicule care trec in unitatea de timp printr-o sectiune de drum. Intensitatea se calculeaza pentru o perspectiva de 15 ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala( MZA).

    raportul intre volumul total anual de traficMZA =

    numarul de zile ale anului

    MZA se exprima in autovehicule fizice sau in autovehicule- etalon in 24 de ore si se determina pe baza prelucrarii rezultatelor recensamintelor si / sau inregistrarilor automate de circulatie.Autovehiculul etalon este un autovehicul, in general conventional, in care se transforma prin echivalare (conform STAS 7348-88) diferitele vehicule care circula pe un drum. Autovehiculul etalon se foloseste ca unitate de referinta pentru dimensionarea si verificarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie si al capacitatii portante a sistemului rutier.Autovehiculul etalon are caracteristicile : - presiunea specifica transmisa de roata imbracamintii p = 0,5 N/mmp - diametrul suprafetei de contact D = 34 cm

    In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare* in functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Drumurile comunale si strazile se incadreaza in clasa tehnica V, IV.

    *Viteza de proiectare < Vp > = viteza maxima pe care o poate atinge un autoturism in punctele cele mai dificile ale traseului, in ipoteza ca starea imbracamintii este buna si conditiile atmosferice sint favorabile.Viteza de circulatie < Vc >= viteza medie cu care circula pe un sector de drum un procent ridicat din numarul total al vehiculelor ( peste 80 % ).

    3

  • Categoria functionala( Clasa tehnica )

    MZA Categoria drum

    Numar benzi de circulatie

    Latimea Viteza de proiectare ( km/h ) Inaltimea gabarit de libera trecere ( m )

    Latime pod( m)Nr.

    vehicule etalon

    Nr. vehicule fizice

    Benzii de circulatie

    Platformei

    Ses deal munte

    IV < 750 < 500DJDC

    2 3,00 7-12 60 40 30 5 7,8

    V ( 2 benzi ) < 750 < 500DJDCStrazi

    2 2,75 7-12 50 40 25 5 7

    V ( 1 banda ) < 750 < 500 strazi 1 4 5 50 40 25 5 5

    Elemente geometrice UM Viteza de proiectare ( km/h )60 50 40 30 25

    Razele minime ale curbelor in plan M 240 125 95 60 35Razele minime in serpentine M 30 25 20 20 20Declivitati longitudinale maxime M 6,5 7 7 7,5 8Razele minime ale racordarii verticale convexe M 1600 1300 1000 800 500Razele minime ale racordarii verticale concave M 2200 1500 1000 1000 500Distanta de vizibilitate M 230 140 110 70 60

    4

  • CAPITOLUL 2

    2.1. Infrastructura si suprastructuraInfrastructura drumului - totalitatea lucrarilor menite sa invinga dificultatile impuse de relief.Infrastructura cuprinde lucrarile de pamant (terasamente) inclusiv lucrarile de consolidare, asanare sau protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, etc) si lucrari de arta (poduri, podete, tuneluri).Terasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi, umpluturi, transporturi) executate in vederea realizarii umpluturilor (rambleuri) si sapaturilor (debleuri) din infrastructura drumurilor.Suprastructura drumului totalitatea lucrarilor executate cu scopul de a usura circulatia prin reducerea rezistentelor datorita frecarilor (rezistenta de rulare, de rostogolire) dintre vehicul si suprafata de rulare.

    In figura 1.1 este prezentat profilul transversal al unui drum :

    Fig.1.1

    Tot ce se gaseste deasupra orizontalei H-H constituie suprastructura drumului; ceea ce se afla sub aceasta orizontala formeaza infrastructura drumului.Legatura intre infrastructura si suprastructura se face prin patul drumului.Patul drumului reprezinta partea superioara a terasamentului in general amenajata, pe care se aseaza sistemul rutier.Sistemul rutier reprezentat prin suprafata hasurata EFFE este alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate prin tehnologii adecvate, din diverse materiale de constructie si dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata solicitarile din trafic si din conditiile climaterice, in limita deformatiilor admisibile.Complexul rutier reprezinta ansamblul de straturi care alcatuiesc sistemul rutier si zona activa a terasamentelor (adancimea pana la care practic nu se mai resimte influenta sarcinilor mobile).

    5

  • 2.2. Elemente caracteristice ale drumului in planDaca axa verticala M-N din figura 1.1 se deplaseaza de-a lungul drumului urmand tot timpul mijlocul lui, va descrie o suprafata ; suprafata este plana pe sectoarele in care drumul urmeaza o linie dreapta si este cilindrica in portiunile unde drumul este in curba.Axa drumului reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata imbracamintei.Traseul drumului reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata terenului natural, respectiv linia descrisa de punctul N.Traseul drumului este proiectia pe teren a axei drumului .Privite de sus, aceste linii se suprapun.In plan, intre 2 puncte A si B (fig.1.2), traseul unui drum respectiv axa lui este alcatuit din linii drepte numite aliniamente, racordate intre ele cu linii curbe numite curbe de racordare.

    Fig.1.2

    Clasificarea curbelor :- in functie de unghiul de intersectie al aliniamentelor pot fi :

    curbe interioare curbe exterioare (serpentine)

    - in functie de raza curbe circulare (raza constanta) curbe progresive (raza variabila) se mai numesc si de tranzitie sau

    radioide parabola cubica

    6

  • lemniscata clotoida

    - in functie de sens curbe de acelasi sens curbe cu sens opus

    - in functie de dispozitia in spatiu curbe izolate curbe succesive

    Pentru a satisface deplin cerintele obiective ale traficului/circulatiei, curbele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :- intre 2 curbe succesive se introduce un aliniament de redresare , a carui lungime este 1,4 Vp < a r < 20 Vp- alegerea tipului curbei de racordare si a razei este in functie de clasa tehnica a drumului si de Vp.- trecerea treptata de la valoarea 0 in aliniament a curburii , la valoarea constanta ( 1/ = 1/ R ) pe arcul de cerc ( efectul fizic este aparitia si disparitia treptata a fortei centrifuge Fc = c x 1/ = c x 1/R , unde c = constanta) .

    2.3. Elemente caracteristice in profil longitudinalProfilul longitudinal al drumului se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea) axei drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia rosie sau linia proiectului.Profilul longitudinal al terenului natural se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea) traseului drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia neagra sau linia terenului.In mod curent se foloseste expresia de profil longitudinal al drumului sectiunea verticala prin axa drumului , desfasurata pe un plan vertical, continind atit linia rosie cit si linia neagra si o serie de date necesare executiei (fig.1.3).

    7

  • Fig.1.3Realizarea platformei drumului la cotele proiectului ( cotele liniei rosii ) se face corectind relieful terenului prin lucrari de terasamente ( taieturi sau umpluturi ) si lucrari de arta ( poduri, viaducte, tunele ).Sectoarele orizontale din profilul longitudinal se numesc paliere iar cele inclinate rampe daca drumul urca in sensul de mers si pante daca coboara. Inclinarea liniei rosii fata de orizontala se masoara prin tangenta trigonometrica a unghiului pe care il face cu orizontala si se numeste declivitate ( d ) si se masoara in %, cm\m, mm\m , m\km .

    2.4. Elemente caracteristice in profil transversal

    Daca intr-un punct oarecare al traseului se face o sectiune verticala printr-un plan perpendicular pe axa drumului se obtine profilul transversal al drumului in punctul respectiv.

    Un profil transversal de drum contine urmatoarele elemente caracteristice (fig.1.4)

    Fig.1.4

    parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie

    acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a platformei drumului .Ele servesc la - incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din corpul drumului- asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 %

    - circulatia pietonilor, stationarea vehiculelor defecte, depozitarea materialelor de intretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii ( borne, parapete, table indicatoare )

    Zona drumului (Zn)

    1 m

    Rigola

    B.i

    Zona sigurantaZona siguranta

    Banda circulatie (Bc)

    Acostament

    Platforma drumului (Pe)

    Ampriza drumului (Az)

    Banda circulatie (Bc)

    Taluz de debleu

    1: m

    1: m

    Acostament

    B.i

    Parte carosabila

    Trepte de infratire

    Taluz de rambleu

    8

  • benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga partea carosabila. Au intre 25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila de defectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al depasirilor

    benzi de consolidare = inlocuiesc uneori benzile de incadrare, reprezinta consolidari mai slabe

    platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupa caz, trotuare, piste de ciclisti, zone verzi

    ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului :parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta.

    taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural care margineste lateral un rambleu sau debleu

    santuri = constructii anexe drumului sub forma de canal deschis ,cu sectiunea trapezoidala sau triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platforma drumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare

    rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ,cu profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului sau strazii, la marginea platformeibanchete laterale = fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant,

    prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad de pe taluz evitind impotmolirea santurilor

    gabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme si dimensiuni astfel stabilite incit sa asigure trecerea nestingherita a vehiculelor cu dimensiuni normale. trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrari

    mai bune intre acesta si corpul drumului panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, a

    suprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ).

    Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectieZonele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, sau pentru alte scopuri legate de exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesare asigurarii vizibilitatii in curbe si intersectii si suprafete ocupate de lucrarile de consolidare ale terenului drumului.Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta ale drumului sint interzise.Zonele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului.Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilor rurale, distantele intre gardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de: min.26 m pentru DN min. 24 m pentru DJ

    9

  • min. 20 m pentru DC.Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.

    In figura 1.5 a) sectiunea transversala reprezinta un rambleu.Un drum sau o portiune de drum este in rambleu (umplutura) daca platforma lui este deasupra terenului natural. In acest caz , pentru constructia drumului trebuie adus pamant (sau alt material de umplutura corespunzator)

    In figura 1.5 b) sectiunea transversala reprezinta un debleu. Un drum sau o portiune de drum este in debleu daca platforma drumului este situata sub linia terenului ; debleul este deci sapatura executata in terenul natural pentru construirea drumului.

    Fig.1.5

    Profilul transversal reprezinta un rambleu sau un debleu dupa cum se incadreaza in definitiile de mai sus.Daca drumul este partial in umplutura partial in sapatura , profilul transversal se numeste mixt ; este caracteristic drumurilor de coasta (fig.1.6)

    10

  • Fig.1.6

    CAPITOLUL 3

    3.1.CONSOLIDAREA SI PROTEJAREA TERASAMENTELOR

    Lucrarile respective sint:- Colectarea si evacuarea apelor

    - Consolidarea si protejarea taluzurilor

    - Apararea malurilor

    - Sprijinirea masivelor de pamint

    3.1.1. Colectarea si evacuarea apelorLucrarile au scopul de a evita degradarea corpului drumului, reducerea capacitatii portante* a terenului de fundatie, degradarea terenurilor riverane prin stagnari de ape, spalari, baltiri.(* capacitatea portanta = caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua incarcarile de trafic). Orice lucrare are la baza datele hidrologice, studiile topografice si geotehnice precum si a datele culese de pe teren. Aceste lucrari se materializeaza in constructii anexe care se impart in functie de destinatie in:

    3.1.1.1. Lucrarile pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice:- santuri la marginea platformei

    - santuri de garda

    - rigole la marginea platformei

    - rigole la bordura trotuarului

    11

  • - rigole de acostament

    - casiuri

    - lucrari de canalizare

    - canale de evacuare

    - puturi

    3.1.1.2. Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si strazilor:- drenuri transversale de acostament- drenuri transversale de interceptie- drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole- strat drenant continuu

    3.1.1.3 Lucrari pentru asanarea drumului:- drenuri de adincime ( drenuri longitudinale, transversale, spice, forate , etc. )- drenuri de taluz- masti drenante

    3.1.2. Lucrari de consolidare si protectie a taluzurilor3.1.2.1.Lucrarile de consolidare sint cele care asigura stabilitatea corpului drumului. Se proiecteaza in functie de conditiile topo si geotehnice.Constau in:a.Plantari, insamintari( protectie vegetala) Insamintarea si creerea unui covor vegetal consta in insamintarea taluzului cu ierburi alese in functie de regiune, clima, sol. Plantele maresc coeziunea, reduc viteza de curgere a apei si efectul vintului la suprafata terenului micsorind astfel puterea lor de erodare.

    1) Insamantarea cu sau fara adaos de pamant sau teren vegetal utilizand iarba. Se adopta pentru taluzuri cu pante maxime 1 1,5 si inaltimi mai mici de 5,0 m. Terenul vegetal se aseaza in trepte pe grosimi de 10 20 cm.

    Unele tipuri de soluri impun imbracarea taluzului cu pamint vegetal.

    2). Plantari de arbusti se recomanda pe terasamente uscate din cauza expunerii la vint si soare. Specia arbustului se stabileste impreuna cu unitatile silvice din zona.

    3). Brazduirea simpla sau cu gardulete.

    a. Brazdele se pot aseza pa lat sau pe muchie la taluzuri cu pante maxim 1 1 pentru deblee si maxim 1 1,5 la ramblee. Brazdele se fizeaza cu tarusi de lemn moale.

    4). Consolidarea cu nuiele se foloseste cind malul taluzului este in permanenta sub apa 3.1.2.2 .Lucrarile de protectie

    a. Gardulete din impletituri de nuiele pe tarusi batuti in pamint ( 15-20 cm inaltime).Sunt provizorii si protejaza taluzul pe timpul necesar ca plantele insamintate sa se dezvolte suficient.

    12

  • b. Cleionaje japoneze sint prefabricate din Bc 15 armate constructiv si montate in sistem patratic, se fixeaza in pamint cu tarusi din Bc 15. Suprafata se insaminteaza sau se brazduiesc.

    Metodele a si b. se aplica pe taluzurile in care se pot produce fagase sau pot fi spalate de apele meteorice. Pentru debite mari, se folosesc gardulete de 1 15 cm inaltime din nuiele, intre care se aseaza pamant vegetal.

    3.1.3. Lucrari de aparare a malurilorSe executa in taluzuri aflate in apa permanent, intermitent sau impotriva caderilor de piatra.a. Apararea cu fascine se aplica in zone permanent sub apa si in care curentul de apa poate eroda baza terasamentului. In functie de puterea de erodare a curentilor de apa avem- gard simplu sau dublu asezat pe fascine- anrocamente de 150-300 kg/buc asezate pe pat de fascine- suluri de fascine cu diametrul de 60, 80, 100 cm umplute cu bolovani

    3.1.4. Sprijinirea terasamentelorEste necesara pentru impiedicarea alunecarii datorate perturbarii echilibrului natural al terasamentului si pentru asigurarea stabilitatii rambleelor asezate pe terenuri cu inclinare mare sau ramblee inalte.Se realizeaza prin:

    3.1.4.1.Contrabanchete = constructii de pamint folosite la sprijinirea rambleelor inalte sau executate pe coaste abrupte sub forma unor umpluturi mai mici amplasate la baza taluzului. Pot fi exterioare , la baza rambleului sau cuprinse in corpul rambleului.

    3.1.4.2 Zidurile de sprijin sint constructii ce asigura sprijinirea unor masive de pamint.Se executa din zidarie de piatra uscata sau cu mortar de ciment, beton simplu, beton armat monolit sau prefabricat.Pot fi - de debleu sau de rambleu.

    3.1.4.3. Pamintul armat este un material de constructie rezultat din asocierea si conlucrarea unui material necoeziv sau slab coeziv, capabil sa suporte eforturi de compresiune si de forfecare , cu un material de armare capabil sa preia eforturi de intindere. Armaturile sint din otel, beton, beton armat sau precomprimat, geosintetice, etc.Un masiv de pamint armat este alcatuit dintr-o succesiune de straturi orizontale de material granular ( natural sau artificial ) cu grosimea de 25-60 cm, intre care sint intercalate armaturile fixate de la unul din capete de un perete subtire numit ecran sau parament. ( realizat din elemente prefabricate din beton, beton armat, metal, materiale sintetice rigide ) si cu o lungime suficienta pentru a nu se produce smulgerea lor din masiv.Pamintul armat se incastreaza in terenul de fundare pe adincime relativ redusa = 0,10-0,20 H ( H este inaltimea sprijinirii realizate ), iar fundatia ecranului se poate realiza din grinzi de beton simplu cu latimea de 0,35-0,40 m si grosimea de 0,15-0,20 m.La partea superioara se realizeaza un coronament prin intermediul caruia se fixeaza si capatul superior al ecranului de terasament sprijinit.Se va executa un strat drenant intre terasamentul sprijinit si masi si , daca este cazul , sub talpa masivului.Este o solutie economica, fiind de 2-3 ori mai ieftin decit zidurile de sprijin din beton.

    13

  • CAPITOLUL 4 Materiale de constructie4.1.Agregate naturale prelucrate (produse de cariera)

    Sunt exploatate de obicei in cariere deschise dupa analizarea rezervelor si calitatii agregatelor.

    Agregatele de cariera pot fi fasonate (piatra cioplita) sau nefasonate (piatra bruta, piatra sparta, nisip de concasaj, filer etc.

    Sortimentele livrate de cariere sunt urmatoarele:

    - piatra bruta, (blocuri neregulate) se foloseste la fundatii sau pavaje avand intre 100 200 mm;

    - piatra sparta, cu dimensiuni intre 8 120 mm, cu urmatoarele sorturi: savura (0 8 mm), splitul (8 40 mm), piatra sparta (40 60 mm) si piatra sparta mare (rassel), cu 60 90 mm.

    Piatra mare sparta se foloseste la fundatii, piatra sparta, splitul si savura la macadam si nisipul de concasaj la imbracaminti asfaltice;

    - criblura, este o piatra sparta concasata si granulata intre 3 25 mm. Se foloseste la mixturi asfaltice si betoane de ciment sau pentru repararea acestora;

    - nisipul de concasaj obtinut prin dubla concasare, avand intre 0 3 mm si utilizat la protectia macadamurilor, la mixturi asfaltice si la betoane de ciment;

    - piatra fasonata este un material cioplit regulat pe minim 5 parti cu diverse sorturi: pavele, calupuri si borduri;

    - filerul provine din cariere de calcar sau din stingerea varului, continand pulberi minerale (unele active) si utilizate la mixturi asfaltice.

    4.2.Agregate naturale neprelucrate (produse de balastiera)Sunt exploatate din balastiere, de pe marginea sau albia raurilor sau prundisurilor

    sau din fostele funduri de ape (rauri, lacuri).Nisipurile se exploateaza din carierele de nisip de dune, de lacuri sau de mare.Produsele de balastiera necesare constructiilor de drumuri sunt urmatoarele:- nisipul, agregat cu dimensiuni intre 0 7 mm (intre 3 7 mm se numeste

    margaritar);- pietrisul, agregat cu dimensiuni [ntre 7 70 mm (7 15 mm se numeste

    margaritar);- balastul, agregat provenind din amestecul natural al nisipului si pietrisului.Conditiile tehnice pentru aceste agregate sunt: - nisip pentru fundatii la pavaje de piatra (0 7 mm);- nisip pentru macadam (0 7 mm si nisip argilos pentru colmatare (max.0,08

    mm);

    14

  • - nisip pentru mortare asfaltice si covoare cu suspensie de bitum filerizat (0 7 mm) cu granulozitate speciala;

    - nisip pentru betoane asfaltice, asfalt turnat sau alte mixturi asfaltice (0 3 mm sau 0 7 mm), cu granulozitate continua;

    - pietris pentru binder (7 30 mm), cu granulozitate continua;- pietris pentru imbracaminti din beton de ciment (7 40 mm), cu

    granulozitate speciala;- pietris pentru intretinerea drumurilor pietruite (10 40 mm);- balast pentru fundatii (0 70 mm, 40% nisip si 60% pietris);- balast pentru intretinerea drumurilor nepietruite sau slab nepietruite (0 70

    mm, nisip 30 50%), cu granulozitate continua.

    4.3.Lianti pentru lucrari de drumuriLiantii sunt materiale care pot lega intre ele alte materiale, formand amestecuri

    ce se intaresc in urma unor fenomene fizico-chimice.

    Liantii pot fi:

    a) minerali ( in amestec cu apa formeaza paste visco-plastice care se intaresc in timp). Dupa modul de comportare in mediul umed ei se impart in 2 categorii :

    - lianti hidraulici = ciment- lianti nehidraulici= ipsos, varb) puzzolanici = cenusa de termocentrala, zgura de furnal inalt, tuful vulcanic .

    Se folosesc in adaos cu var sau ciment la stabilizarea agregatelor naturale pentru realizarea straturilor inferioare . Efectul principal este scaderea pretului de cost al lucrarii. Pentru traficuri usoare este o solutie potrivita.

    c) hidrocarbonati : bitum care poate fi natural sau distilat din titei ,

    amintim aici urmatoarele tipuri de bitumuri pentru lucrari de drumuri :

    - bitum neparafinos pentru drumuri (tratamente, reparatii si constructii noi cu betoane asfaltice);

    - bitum neparafinos pentru constructii (reparatii si constructii noi de podete);

    - bitum parafinos si emulsii (pentru tratamente si constructii noi);

    - bitum inmuiat (pentru tratamente superficiale);

    - bitum subtiat (taiat, pentru izolatii, stropiri si protectii la impietruiri si ca liant la mixturi asfaltice);

    - emulsii de bitum (suspensii de bitum in apa 50% cu emulsionare 50%) ; gudronul se obtine prin distilarea uscata a huilei . Este inferior ca si parametri calitativi bitumului, si a fost interzis la prepararea mixturilor asfaltice si tratamentelor bituminoase fiind toxic si inflamabil.

    15

  • d) mixti = stabicol. Este un liant obtinut din amestecarea cimentului cu emulsii bituminoase . Pentru a stabiliza amestecul se mai adauga aditivi speciali ( substante tensioactive si polimeri organici )

    Se foloseste pentru realizarea de straturi rutiere cu rezistente superioare datorita faptului ca este mai stabil la variatiile de temperatura decit bitumul.

    4.4. Materiale folosite la executia imbracamintilora) mixturi asfaltice, obtinute prin amestecarea agregatelor naturale cu bitum , pot fi : betonul asfaltic ( B.A ) sint amestecuri de cribluri, nisip natural sau de concasaj, filer si bitum ca liant. Se realizeaza dupa retete de laborator in statii speciale si se utilizeaza la realizarea imbracamintilor bituminoase cu durata de exploatare indelungata, pentru trafic greu si conditii climatice rele.

    anrobate bituminoase ( An. B ) .Sint inferioare calitativ betoanelor asfaltice pentru ca se realizeaza cu agregate de balastiera si nu cu agregate concasate.

    mortarul asfaltic ( M.A ) are aceeasi compozitie ca si betonul asfaltic, mai putin agregatul mare ( nisip natural, nisip concasaj, filer , bitum, aditivi) . Dezavantajele sint : continut mare de bitum, rugozitate redusa, instabilitatea la temperaturi mari.

    Betoanele si mortarele asfaltice pot fi preparate la cald sau la rece si pot avea diverse compactitati:

    - masticuri si chituri bituminoase (asfaltice), obtinute prin amestecuri de bitum cu sau fara filer si corpuri straine (deseuri de cauciuc, fire de azbest, etc.). Se folosesc de regula la inchiderea rosturilor. asfalt turnat ( A.T) . Este recomandat ca imbracaminte pentru strazi si trotuare. Este un material complet impermeabil si nu necesita compactare. Se foloseste mai ales pentru imbracaminti pe poduri.

    b) betoane de ciment sint amestecuri de agregate naturale, ciment, apa si diversi aditivi( plastifiantii, antrenori de aer,acceleratori de priza si intarire ) . Imbracamintile rutiere rigide au o durata de viata mult mai mare decit cele asfaltice dar sint mai scumpe, mai greu de realizat tehnologic si aproape imposibil de reparat. Practic , la noi in tara nu s-a reusit constructia in parametrii recomandati a acestor tipuri de imbracaminti.

    CAPITOLUL 5 5.1.Structuri rutiere

    5.1.1. Definitie : Structurile rutiere reprezinta scheletul de rezistenta al drumului.Structura rutiera este formata din mai multe straturi realizate din diverse materiale, prin tehnologii adecvate. Ea este dimensionata astfel incit sa poata prelua , pentru o perioada determinata , solicitarile din trafic si din conditiile climaterice , in limita deformarilor admise. 5.1.2. Clasificare.

    16

  • Din punct de vedere al modului de alcatuire si comportare in exploatare structurile rutiere se impart in: - suple ( imbracaminti bituminoase, macadam) - rigide ( imbracaminti din beton de ciment )- mixte

    STRUCTURI RUTIERE

    Structuri rutiere suple Structuri rutiere mixte Structuri rutiere rigide IMBRACAMINTEStraturi bituminoasePietruire macadam

    IMBRACAMINTE Straturi bituminoase

    IMBRACAMINTEBeton de ciment simpluBeton de ciment armat

    STRAT DE BAZAAnrobate bituminoase

    STRAT DE BAZAAnrobate bituminoaseAgregate naturale Stabilizate cu ciment

    STRAT DE FUNDATIE (REZISTENTA)structuri rutiere suple vechibalast stabilizat mecanicmacadam,macadam bitu-minosblocaj din piatra bruta sau din bolovani de raupietruiri existente

    STRAT DE FUNDATIE (REZISTENTA)agregate naturale stabilizatecu ciment sau cu liantipuzzolanicistraturi din beton de cimentmacadam cimentatpavajeca straturi inferioare de fun-datie,cele mentionate lastructura supla

    STRAT DE FUNDATIE (PORTANT)strat drenant din beton porosbalast stabilizat mecanicagregate naturale stabili-zate cu liantipietruiri existentestructura rutiera supla(in cazul ranforsarii)

    STRAT DE PROTECTIEAnticapilarAntigelAnticontaminantDrenant

    Secventele marcate reprezinta nivele de abordare in Proiectul de Dezvoltare Rurala.

    17

  • Sectiune transversala prin structura rutiera

    a. Imbracamintea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si poate fi alcatuita din unul sau doua straturi . La drumuri de clasa tehnica IV si V proiectarea se opreste la nivelul stratului de baza asimilat stratului superior al fundatiei , de aceea realizarea acestui strat trebuie sa se faca din materiale mai rezistente deoarece primeste si solicitarile transmise prin imbracamintea rutiera ( socuri, vibratii, o parte din eforturile unitare tangentiale ) .Punctele slabe ale unei structuri rutiere care pot compromite tot complexul rutier sint contaminarea cu argila din patul drumului si sensibilitatea la actiunea apei. Pentru anihilarea acestor fenomene primele straturi de fundatie se numesc de protectie si pot fi - anticapilar ( balast min. 15 cm , cota lui trebuie sa fie deasupra inaltimii capilare

    maxime )- antigel ( zgura expandata 0-7 mm, zgura granulata de furnal cls. A , min.12 cm)- anticontaminant ( nisip 7 cm sau geotextile ) se aplica cind nu se executa strat de

    forma sau atunci cind celelalte straturi de protectie a fundatiei nu indeplinesc si acest rol

    Geotextilele pot indeplini si rol drenant, in acest caz stratul se va executa pina la taluzurile santurilor cota sa fiind cu minim 15 cm mai sus decit cota fundului de sant- drenant ( balast, min. 15 cm )Modul de evacuare al apelor din straturile de protectie difera in functie de situatia existenta. Pentru ramblee realizate din paminturi necoezive sau permeabile nu se prevede. b.Straturile

    18

  • b1.Stratul de forma este stratul superior al terasamentului, amenajat pentru uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Structural el face parte din infrastructura.Necesitatea executarii lui si solutia tehnica de realizare sint date de - caracteristicile pamintului din terasamente iar la debleuri de omogenitatea terenului

    de fundare- natura si caracteristicile straturilor inferioare de fundatieGrosimea stratului de forma se stabileste prin calcul , de regula 10-30 cm.

    Materialele din care se executa :- paminturi coezive imbunatatite cu adaosuri pentru corectatea granulozitatii si

    stabilizate cu zgura granulata, cenusa de termocentrala, ciment, var- materiale necoezive nisip, balast, deseu de cariera, zgura bruta de furnal , etc.Ca mod de alcatuire a unui sistem rutier de clasa tehnica IV sau V voi detalia 2 scheme constructive ( conform STAS 6400/ 84 ) 1 ) un strat inferior de balast 10 cm grosime- un strat superior de balast amestec optimal 10 cm grosime- strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece2 ) - un strat inferior de balast 10 cm grosime - un strat superior de piatra sparta mare sort 63-90 sau piatra sparta amestec optimal 12 cm grosime - strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la receIn general , straturile de fundatie pot fi alcatuite din

    - agregate naturale ( nisip, balast, impietruiri vechi )- balast amestec optimal- piatra sparta mare , sort 63-90- piatra sparta amestec optimal- pamint stabilizat mecanic- agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ( ciment )- agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici ( zgura granulata, cenusa de termocentrala, activanti- var, ciment )- blocaj de piatra bruta-

    b.2.Straturi de fundatie din balastExecutia lor necesita urmatoarele operatii - asternerea si nivelarea agregatului natural la sablon , manual sau mecanic, in

    straturi de max.15 cm inainte de compactare.- Adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii

    optime de compactare Proctor modificat- Indesarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si

    vibrareDescarcarea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin basculare, de preferinta in mers, iar imprastierea acestora cu autogrederul sau buldozerul.

    19

  • Compactarea se face cu compactoare vibratoare ( pentru un procent al echivalentului de nisip de min.40 % ), compactoare pe pneuri (pentru un procent al echivalentului de nisip de 25-40 % ) sau cu rulouri netede ( pentru En < 25 % ) .Pentru drumuri de clasa tehnica IV sau V gradul de compactare realizat trebuie sa fie intre 95-98 %.

    b.3.Straturi de fundatie din piatra spartaExecutia straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 mm ( numita rassel ) necesita urmatoarele operatii

    - asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pina la inclestarea acesteia . Compactarea se face cu compactor cu rulouri netede de 60 Kn , dupa care se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 100-140 Kn.

    - Impanarea pietrei sparte cu split 16-25 mm, care se compacteaza si se raspindeste succesiv pe toata suprafata

    - Innoroirea ,, sau colmatarea stratului de nisip sau savura urmata de o compactare corespunzatoare

    - Acoperirea cu material de protectie ( nisip grauntos sau savura ) , in cazul in care asternerea stratului superior nu se face imediat

    In cazul in care stratul superior este din macadam nu se prevede innoroirea ,, si protectia stratului de piatra sparta.

    b.4. Straturi de fundatie din piatra sparta amestec optimal

    Executia acestui tip de strat necesita urmatoarele operatii- stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra sparta sau de nisip

    si pietris pentru realizarea granulozitatii amestecului optimal si determinarea umiditatii optime de compactare Proctor modificat

    - realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazut cu predozator cu 4 compartimente

    - asternerea materialului cu raspinditorul-finisor si eventuala completare a cantitatii de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinate in laborator

    - compactarea stratului cu ajutorul compactoarelor cu pneuri sau vibratoare

    c. Folosirea impietruirilor vechi in fundatia drumului sau in stratul de baza

    20

  • Modul de utilizare a impietruirilor existente in alcatuirea sistemului rutier se stabileste functie de latimea si grosimea acestora si de calitatea materialelor constituente , astfel- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului iar grosimea

    ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in alcatuirea sistemului rutier, dar se va scarifica si reprofila

    - in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului iar grosimea ei este de min 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a sistemului rutier,

    - in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului dar are o grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica , se reprofileaza si se compacteaza alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare cu grosimea rezultata dupa reprofilare

    - impietruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaus cu alte agregate naturale din materiale care indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi conform STAS 662-82 .

    In cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor vechi, grosimea reala a acestor straturi si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin recoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora in laborator. d. Strat de baza din macadam

    Macadamul este un strat rutier alcatuit din piatra sparta monogranulara, cilindrata pina la fixare, apoi impanata cu split raspindit uniform, udata si cilindrata pina la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare pina la fixarea definitiva.

    Se poate folosi ca imbracaminte la drumuri cu o intensitate a circulatiei care se incadreaza in clasa de trafic foarte usor. Elemente geometriceGrosimea prescrisa ca imbracaminte, min. 10 cm dupa cilindrare.Latimea trebuie sa depaseasca cu 0,25 m pe ambele parti latimea partii carosabile.Profilul transversal in aliniament se executa sub forma unui acoperis cu 2 pante egale ( 3 % ) , si cu racordare prin arc de cerc in treimea mijlocie, in curbe si in zonele de amenajare aferente profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare.In profil longitudinal declivitatea este functie de viteza de proiectare dar max. 8 %. Recomandabil este 6 %. MaterialeMaterial Macadam ca

    imbracaminteMacadam ca strat de baza

    Piatra sparta kg/mp 175-180 140-145Split kg/mp 20-24 16-20Savura sau nisip kg/mp 35-40 30-35Nisip sau savura kg/mp 15-18 15-18Apa l/mp 30-35 25-30

    21

  • CAPITOLUL 6

    6.1. Imbracaminti provizorii

    Ca imbracaminte provizorie cu o durata de exploatare de citiva ani( in jur de 7 ani )se recomanda:

    macadam semipenetrat cu bitum ( M.P.5 ) macadam penetrat cu bitum ( M.P.7 ) macadam penetrat cu emulsie ( M.P.E.) macadam protejat cu tratamente bituminoase .

    6.1.1.Macadam semipenetrat cu bitum M.P.5Penetrarea macadamului se realizeaza cu bitum tip D80/120 incalzit la temperatura de 160-180 C , stropirea facindu-se cu autostropitoare de bitum.

    Material Cantitati kg / mpPiatra sparta 40-63

    140-145 pentru formarea scheletului mineralSplit 16-25 14-19 pentru impanarea scheletului mineralSplit 16-25 25-31pentru acoperire dupa penetrareCriblura 3-8 20-25 pentru tratamentul de inchidereBituM D80/ 120

    3,5-4,3 pentru penetrare

    Bitum D180/200 1,2-1,6 pentru tratamentul de inchidere

    Ca faza tehnologica, stropirea se face dupa cilindrarea splitului de impanare, imediat dupa stropire, inainte de racirea bitumului se asterne uniform splitul de acoperire, se cilindreaza dupa care se indeparteaza splitul in exces.Se executa tratamentul bituminos de inchidere.In cazul in care se utilizeaza pentru executarea macadamului roci acide , pentru asigurarea adezivitatii liantului la acestea inainte de stropirea bitumului se executa o stropire cu lapte de var diluat ( cca 1l/mp )Penetrarea macadamului se poate realiza in conditii bune si cu emulsie in locul bitumului.Semipenetrare inseamna o singura stropire cu liant, iar penetrarea 2 stropiri. 6.1.2.Macadam penetrat cu bitum M . P. 7Dupa prima stropire cu bitum se raspindeste splitul, se cilindreaza, se indeparteaza prin maturare splitul in exces, si se aplica a 2-a stropire cu bitum cald,dupa care se asterne splitul de acoperire, se cilindreaza, se matura excesul si se executa tratamentul de inchidere.

    22

  • ConsumuriMateriale

    Cantitati

    Piatra sparta 40-63 140-145 pentru formarea scheletului mineralSplit 16-25 14-19 pentru impanarea scheletului mineralSplit 16-25 25-31pentru acoperire dupa prima penetrareSplit 8-16 19-25 pentru acoperire dupa penetrarea a 2-aCriblura 3-8 12-19 pentru tratamentul de inchidereBitum D80/120 3,0-3,5 pentru prima stropire

    2,0-2,5 pentru stropirea a 2-aBitum D 180-200 1,0-1,2 pentru tratamentul de inchidere

    6.1.3. Macadam penetrat cu emulsie M.P.EEmulsia bituminoasa este o dispersie intima a bitumului in apa in prezenta unui emulgator ( material tensioactiv care scade tensiunea interfaciala intre cele 2 faze ).Daca emulgatorul este o substanta bazica va rezulta o emulsie bituminoasa anionica, iar daca emulgatorul este o substanta acida va rezulta o emulsie bituminoasa cationica.Ruperea emulsiei bituminoase este un fenomen de separare a celor 2 faze ( bitum si apa ) in contact cu agregatele naturale . In functie de timpul de rupere se utilizeaza 3 tipuri de emulsii cationice- cu rupere rapida ( pina la 30 minute )- cu rupere semilenta ( 30-60 minute )- cu rupere lenta ( peste 1 ora )

    Pentru penetrarea macadamului se recomanda EBCR 60 ( emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida cu procent de bitum 60% ) sau EBCR 65 . Se executa 2 stropiri cu emulsie, tehnologia de executie fiind aceeasi ca la M.P.7.Consumuri

    Material Cantitati kg/mp

    Piatra sparta 40-63 150 pentru formarea scheletului mineralSplit 16-25 11 pentru impanarea scheletului mineralEBCR 60 2 pentru prima penetrareEBCR 60 2,8 pentru a 2-a penetrareSplit 16-25 10 pentru prima acoperireSplit 8-16 10 pentru a 2-a acoperireEBCR 60 1,6 pentru tratamentul bituminosCriblura 3-8 8,5 pentru tratamentul bituminos

    Macadamurile bituminoase se executa numai pe timp frumos si cald, inainte de inceperea sezonului rece.

    23

  • 6.1.4. Macadam protejat cu tratament bituminosAstfel de imbracaminti se realizeaza in scopul evitarii formarii prafului si noroiului, etansarii structurii rutiere si conservarii pietruirilor existente.Tratamentele bituminoase sint invelisuri subtiri realizate prin stropirea in mod uniform si continuu cu un liant hidrocarbonat( bitum cald sau emulsie) , urmata de acoperirea cu criblura care se fixeaza prin cilindrare.

    6.2.Clasificarea tratamentelor bituminoasea ) dupa modul de punere in opera al liantului - TB. Executate la cald. Se executa numai pe timp uscat si calduros, cu temperatura

    aerului mai mare de 8 C, liantul este bitum incalzit la temperatura de 170-190 C- TB. Executate la rece . Liantul poate fi bitum taiat sau EBCR 60, EBCR65,

    EbmCR.Acest tip de TB se poate aplica pe suprafete umede dar nu pe ploaie la temperaturi de minim 5 C. b ) dupa scop- TB. De etansare ( pentru inchiderea suprafetelor poroase )- TB. De intretinere ( pentru regenerarea suprafetelor uzate sau imbatrinite )- TB. De rugozitate ( pentru asprirea suprafetelor slefuite )- TB. De protectie ( pentru protejarea macadamului sau straturilor stabilizate cu

    lianti minerali sau puzzolanici )c ) dupa tehnologie- TB. Simple = o singura stropire cu bitum, urmata de raspindirea criblurii si

    cilindrare- TB. Duble sau multiple = doua sau mai multe stropiri, urmate fiecare de

    raspindirea criblurii si cilindrare- TB. Intarite = se executa cu agregatele bitumate in prealabil

    Alte avantaje pe care le au tratamentele sint marirea rugozitatii, o buna drenare a apelor pluviale de pe suprafata de rulare si intreruperea filmului de polei chiar de la formarea sa.De mentionat ca aceste tratamente imbunatatesc starea de viabilitate a drumului dar nu maresc capacitatea portanta.

    6.3. Imbracaminti provizorii alcatuite din tratamente bituminoaseSe pot aplica pe un strat suport alcatuit din:- pietruirea existenta- straturi de pamint stabilizate chimicAlegerea tipului de tratament (dublu sau triplu, simplu sau intarit) se face din considerente tehnico-economice de administratorul drumului.Pregatirea stratului suport se face astfel:

    24

  • - pietruirile existente se vor scarifica, se aduce la cotele din proiect prin completare cu agregate naturale si se compacteaza

    - straturile rutiere din paminturi stabilizate chimic sau mecanic se remediaza si se egalizeaza cu mixturi asfaltice.

    Dupa remediere se matura , daca este cazul,iar pentru asigurarea acrosarii se aplica un strat de materiale pietroase.

    Agregatele naturale folosite pot fi- criblura sort 6-10 si 10-14- piatra sparta ( split ) sort 8-16 si 16-25 - pietris sortat sau concasat sort 7-16 si 16-31

    Decizia privind tipul de agregat natural folosit se ia in functie de posibilitatile locale si considerente tehnico-economice.Ca liant se recomanda folosirea emulsiei , in special pe suport de impietruire sau din pamint stabilizat iar pe sectoare cu declivitati mai mari de 3 % se recomanda EBCR 65.

    6.4. Modele de sisteme rutiere aplicabile in mediul rural 6.4.1. Sistem Rutier A:1) pamint stabilizat mecanic2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece ( TB )Operatii : 1) - scarificare

    - adaus material granular- amestecarea ,, in situ ( cu autogreder )- asternere+ reprofilare- compactare- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor

    2) -raspindirea emulsiei- raspindirea pietrisului- compactare- transportul materialelor

    Durata de viata : 3-5 aniNR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.

    6.4.2. Sistem Rutier B:1) pamint stabilizat chimic2) impermeabilizare cu tratament bituminos simplu la rece Operatii: 1) - scarificare

    - adaus material chimic (var, ciment, lianti puzzolanici, clorura de calciu , etc. )- amestecarea ,, in situ ( cu autogreder ), in betoniera sau INS - asternere+ reprofilare

    25

  • - compactare- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor

    2) -raspindirea emulsiei- raspindirea pietrisului- compactare- transportul materialelor

    Durata de viata : 3-5 aniNR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate. 6.4.3. Sistem Rutier C:1) strat balast ( grosime intre 10-30 cm )2) TB simplu/dublu la receOperatii:

    1) reprofilare- asternere balast- compactare - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor

    2) -raspindirea emulsiei- raspindirea pietrisului- compactare- transportul materialelor

    Durata de viata : 7 aniNR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Grosimea stratului de balast rezulta din calculul de portanta .

    6.4.4. Sistem Rutier D1) strat drenant ( nisip, balast, geotextile )2) macadam semipenetrat la rece ( MPE ) Operatii:

    1) - reprofilare- asternere materiale in straturi- compactare

    2)- asternerea pietrei sparte - compactare- asternerea split de impanare- compactare- stropirea emulsiei pentru penetrare- raspindirea split de acoperire dupa penetrare- compactare- stropire emulsie pentru tratament de inchidere

    26

  • - raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor

    Durata de viata : min.7 aniNR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate

    6.4.5. Sistem Rutier E1) strat anticontaminant , antigel, anticapilar( nisip, geotextil, liant puzzolanic,

    balast)2) macadam MPE

    Operatii:1) reprofilare

    - asternere materiale in straturi- compactare

    2)- asternerea pietrei sparte - compactare- asternerea split de impanare- compactare- stropirea emulsiei pentru penetrare- raspindirea split de acoperire dupa penetrare- compactare- stropire emulsie pentru tratament de inchidere- raspindirea criblura 3-8 pentru tratament de inchidere- benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor

    Durata de viata : min. 7 ani NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi coezive. Stratul definit la 1) este in functie de tipul pamintului si a nivelului apei freatice .

    6.4.6. Sistem rutier F 1) strat anticontaminant( nisip, geotextil, liant puzzolanic)2) balast1 3) TB simplu/dubluOperatii:

    1) reprofilare- asternere materialului- compactare - transportul materialelor

    2) - asternerea balastului in straturi- compactare

    - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc.- transportul materialelor

    3) -raspindirea emulsiei- raspindirea pietrisului

    27

  • - compactare- transportul materialelor

    Durata de viata :min.7 aniNR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi coezive.2

    28

    MZAFig.1.12.2. Elemente caracteristice ale drumului in planFig.1.2Fig.1.4Fig.1.5Fig.1.6

    CAPITOLUL 3 3.1.CONSOLIDAREA SI PROTEJAREA TERASAMENTELORLucrarile respective sint:- Colectarea si evacuarea apelor - Consolidarea si protejarea taluzurilor Secventele marcate reprezinta nivele de abordare in Proiectul de Dezvoltare Rurala.Sectiune transversala prin structura rutiera b.3.Straturi de fundatie din piatra spartab.4. Straturi de fundatie din piatra sparta amestec optimalExecutia acestui tip de strat necesita urmatoarele operatii

    CAPITOLUL 66.1. Imbracaminti provizorii

    Cantitati6.2.Clasificarea tratamentelor bituminoaseAgregatele naturale folosite pot fi

    6.4.3. Sistem Rutier C:6.4.6. Sistem rutier F