Introducere –istoricLocalitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei,

amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în

exploatarea metalelor prețioase din Europa.

Istoria localitatilor Rosia Montana si Corna este strâns legata de istoria exploatarii

zacamintelor aurifere (spalarea nisipurilor aluvionare si extractia minereului aurifer). Primele

atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 - 2500

î.Chr.).

În epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, într-un stil de factura locala, atestata prin

descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana.

Cucerirea Daciei de catre romani a însemnat o etapa noua, de cristalizare a nucleului de locuire

în zona Rosiei Montana.1

Rosia Montana a fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș

minier cu coloniști din Iliria.

Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest

nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.2

1 http://www.drumulaurului.ro/RO/rosia_montana_istoric.htm2 http://img-cdn.romania-tourist.info/rosia-montana-brve1265--rezolutie-maxima

1

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte

pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Multe din

descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Din istoria

mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri3 care funcționau asemănător

morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea

Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău)

artificial.4

În perioada romana organizarea exploatarii aurifere cadea în sarcina unui procurator

aurariarum, libert pe timpul lui Traian si facând parte din ordinul cavalerilor începând cu

Hadrian.

Rosia Montana (Alburnus Maior) era subordonata administrativ Procuratorului general

din Ampelum (Zlatna ).

Importanta mineritului aurifer este subliniata de descoperirea a trei contracte de

vânzare-cumparare de sclavi (Corpus Inscriptiones Latinarum, III, Tab. Cer.VI, VII, 25) si de un

bogat inventar de unelte si ustensile folosite în galeriile de exploatare miniera (opaite -

lucernae, butuc de roata hidraulica, daltite, sfredele etc.).

3 http://www.rosiamontana.ro/drumulaurului/docs/tehnici_miniere.htm http://www.alba.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=21844 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba#Istorie

2

În Evul Mediu, localitatea a purtat denumirea Rosia Montana cu diferite variante: Valea

Rosie, Verespatak, Rosia de Munte, dar nu mai apare în documente ca localitate de sine

statatoare, fiind inclusa pâna în 1860 în orasul Abrud. În anul 1850 întâlnim titulatura în limba

româna a localitatii Rosia si Corna, ortografiat Korna (Fondurile arhivare ale Statisticii

Transilvaniei din 1830-1850).

Începând cu anul 1857 începe actiunea de separare administrativa de Abrud, devenita

oficiala în anul 1860. Dupa 1854 localitatea Rosia Montana va avea denumirea dubla, maghiara

si româneasca, Verespatak-Rosia, iar dupa Marea Unire se va numi Rosia de Munte (Buletinul

Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania)5.

In anul 1868 geologul slovac Frantz posepny a editat o harta, pe care pe langa ariile

exploatarilor existente la acea perioada in zona Abrud-Rosia Montana , sunt marcate si

segmente de lucrari miniere din vremea romanilor, precum si zone cu locuinte sau cimitire din

epoca romana. Exemplarul original a fost restaurant si conservat si poate fii admirat in expozitia

de istorie a mineritului “Aurul Apusenilor” din Rosia Montana. 6

5 http://www.drumulaurului.ro/RO/rosia_montana_istoric.htm6 http://turism.rosia-montana.ro/ , pag 14-15

3

Abandonul extractiei În timpul primului razboi mondial s-a întrerupt cea mai mare parte a activitatii miniere, dupa

razboi urmeaza o scurta perioada de prosperitate a localitatii, guvernul român încercând sa

îmbunatateasca, prin masuri speciale, situatia economica a Tarii Motilor.

În anul 1930 Societatea Mica construieste instalatia de flotare de la Minele Statului din Dealul

Crucii. Treptat se trece la exploatarea industriala a minereului aurifer si prelucrarea acestuia în

steampuri de tip californian. Totusi, la Rosia Montana s-a practicat în continuare extractia rudimentara a

minereului, locuitorii folosind traditionalele steampuri actionate hidraulic.

Exploatarea minelor se facea de catre asociatii constituite în baza numarului de cuxe (parti de

participare detinute de fiecare asociat). Epuizarea filoanelor principale, capitalul redus si schimbarile

produse dupa razboi pe piata aurului au determinat în deceniul al patrulea al sec. XX degradarea

activitatii miniere, însotita de decaderea localitatii. Mare parte din mineri migreaza împreuna cu familiile

catre alte zone miniere din tara, cu precadere în Valea Jiului.

Dupa nationalizarea din 1948 este interzisa exploatarea în regim privat a minereului aurifer,

minele particulare sunt închise, iar functionarea steampurilor este interzisa. Urmeaza o perioada grea

pentru locuitorii Rosiei Montane, a carei amintire este pastrata si evocata de batrânii rosieni ce nu pot

uita represaliile si torturile la care au fost supusi pentru a divulga locurile unde si-au ,,ascuns aurul

pentru zile negre " (inf. Gheorghe Joja, sat Corna, 77 ani).

Scaderea treptata a nivelului economic al gospodariei taranesti din comuna Rosia Montana si

prigonirea celor care au detinut guri de mina, steampuri, magazine, cârciumi, au avut ca efect parasirea

satelor de catre o parte a populatiei, degradarea si ruinarea cladirilor reprezentative, care si-au schimbat

proprietarii într-un ritm nemaiântâlnit în alte zone.

4

Roșia Montană Gold Corporation (RMGC)

Locul a devenit cunoscut după ce o companie română-canadiană, Roșia Montană Gold

Corporation (RMGC) obține licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea

minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană, licență obținută prin transfer de la Minvest

SA Deva și nu prin licitație. 7

Licența este valabilă doar pentru exploatarea veche, care a fost închisă în 2006. De altfel

autorizația de mediu, emisă pentru Minvest, a expirat în decembrie 2004, dar exploatarea de mici

dimensiuni a continuat până în 2006, în condițiile în care licența nr.47/1999 nu a fost anulată.

RMGC este o companie înființată în anul 1997, în județul Alba, în care acționari sunt Gabriel Resources,

firmă canadiană și acționar majoritar – cu 80,46% din totalul acțiunilor, compania minieră de stat

Minvest Deva - cu 19,31% și alți acționari minoritari – cu 0,23%.

Proiectul minier de la Roșia Montană este prevazut a se desfășura pe parcursul a 17 ani, pe o suprafață

de 12 km², timp în care se estimează că vor fi extrase aproximativ 300 tone de aur și 1600 tone de

argint.Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în

curs de evaluare la Ministerul Mediului.

7 a b c 24 argumente ‘contra' proiectului Roșia Montană. Niciun argument pentru. observatorulurban.ro

5

Proiectul Roșia Montană este combătut de o parte a membrilor Academiei

Române prin Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la

Roșia Montană și Academia de Studii Economice București, în urma unor analize științifice date

publicității.8

8 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba

6

Probleme de legalitate contractului Roșia Montană Gold

Corporation (RMGC) si statul roman Pentru a obține licența de exploatare a aurului din Apuseni, Roșia Montană Gold

Corporation a ocolit licitația legală, cu largul sprijin al statului român. Ca și cum nu ar ști nimic

despre asta, președintele Traian Băsescu cere cu îndîrjire începerea exploatării și pretinde că

publicul nu este informat în legătură cu proiectul. Revista Kamikaze îi cere președintelui o

dovadă de transparență, tocmai pentru ca publicul să fie informat: desecretizarea anexelor

secrete ale licenței de exploatare a aurului și argintului de la Roșia Montană.9

Licența de exploatare, dată de stat unei companii de stat în 1999

Licența de exploatare a fost emisă în iunie 1999 și a fost aprobată prin hotărîrea de guvern cu

numărul 458. HG 458/1999 are numai două articole. Primul: „Se aprobă licența de concesiune

pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, județul Alba,

încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Compania Națională a

Cuprului, Aurului și Fierului «Minvest» SA, cu sediul în municipiul Deva, județul Hunedoara,

prevăzută în anexa la prezenta hotărâre“. Al doilea articol arată că „licența de concesiune

pentru exploatare“ intră în vigoare în momentul publicării hotărîrii în Monitorul Oficial. A, și să

nu uităm: în HG 458 nu au fost publicate anexele, în care se stabilesc condițiile exploatării și alte

detalii despre aceasta.

În 2000, statul a transferat licența de exploatare privatului RMGC

Un mai tîrziu, președintele ANRM, Mihail Ianăș, a aprobat transferul licenței de la Minvest Deva

la Roșia Montană Gold Corporation. Cererea a fost depusă de Minvest pe 4 octombrie 2000 și a

fost rezolvată repejor, în numai cinci zile. Pe 9 octombrie, în Monitorul Oficial apărea deja

ordinul lui Ianăș prin care se aproba transferul „licenței pentru exploatare nr. 47/1999“ de la

compania de stat Minvest la privatul RMGC, care avea sediul în Roșia Montană. Ordinul mai

menționează că transferul s-a făcut cu aprobarea ministrului Industriilor, Radu Berceanu.9 http://www.kmkz.ro/investigatii-2/ancheta/ca-sa-si-demonstreze-buna-credinta-presedintele-basescu-trebuie-sa-desecretizeze-contractul-rmgc/

7

Transferul de licență = ocolirea licitației, anularea concurenței 10

Articolul 10 din legea minelor valabilă la acel moment (61/1998) arăta că licența de exploatare

se acorda fie „titularului licenței deexplorare, la solicitarea acestuia“, fie „cîștigătorului unui

concurs de ofertă publică, organizat de autoritatea competentă în condițiile prezentei legi“. De

asemenea, art. 46 al aceleiași legi arată că „instituţiile publice, companiile naţionale miniere şi

societăţile comerciale îşi vor continua activitatea numai la acele obiective pe care le au în

administrare şi unde, la data publicării prezentei legi, desfăşoară lucrări autorizate de explorare,

dezvoltare sau exploatare“. Astfel, avînd în vedere că Minvest avea deja o exploatare minieră la

Roșia Montană a putut obține fără probleme licența de exploatare. Dar Gabriel Resources,

acționarul majoritar al RMGC, care nu îndeplinea aceste condiții, nu putea face același lucru.

Motiv pentru care s-a ajuns fix la soluția de ocolire a legii. Minvest a luat licența și a transferat-o

RMGC. Gabriel Resources a evitat astfel orice posibilă concurență în exploatarea aurului de la

Roșia.

RMGC explorează pe licența de exploatare a statului

Exista insa si alta firma care ar dorii exploatarea aurului de la Rosia Montana , aceasta find

"Deva Gold".Ambele firme insa sunt oprite de la inceperea exploatari zonei . Guvernul Romaniei

nu acorda inca licenta de exploatare a aurului la Rosia Montana, in conditiile in care Societatea

"Deva Gold", care a primit drept de concesiune, are nevoie doar de o decizie a Agentiei de

Protectie a Mediului Timisoara. La ora actuala, atat "Deva Gold", cat si RMGC asteapta avizele

de mediu, scrie HydePark, intr-un articol publicat pe 14 martie 2012.

Daca prima nu are nevoie decat de o decizie a Agentiei de Protectie a Mediului Timisoara,

cea de-a doua are un proiect supus dezbaterii CAT (Comitetului de Analiza Tehnica) al

Ministerului Mediului, autoritate care ar urma sa propuna Guvernului emiterea avizului de

mediu, scrie aceeasi sursa.11

10 http://www.kmkz.ro/investigatii-2/ancheta/ca-sa-si-demonstreze-buna-credinta-presedintele-basescu-trebuie-sa-desecretizeze-contractul-rmgc/

11 http://www.ziare.com/articole/rosia+montana+aur+diferente

8

Analiza proiectului legislativ

Pentru a ne lamuri, dincolo de orice indoiala, de reaua credinta a parlamentarilor care au

initiat-o si de pericolul real pe care adoptarea acestei modificari legislative l-ar aduce. Vomi

enumera in continuare doar cateva dintre argumentele relevante, citand textul modificarii

legislative.

Art. 10-2: "Se declara de utilitate publica lucrarile miniere pentru exploatarea

substantelor minerale utile care se executa in baza unei licente de exploatare."

Conform legilor in vigoare, normelor constitutionale si jurisprudentei Curtii Europene a

Drepturilor Omului (CEDO), o proprietate nu poate fi expropriata decat pentru o cauza de

utilitate publica, procedura de expropriere trebuind sa fie prevazuta de lege, sa fie conforma

normelor de drept intern si sa respecte un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite

si scopul vizat.

Conform prevederilor legale, pana in prezent, doar statul roman avea dreptul de a realiza

exproprieri, iar cauza de utilitate publica trebuia demonstrata prin hotarari si legi specifice. In

schimb, articolul de lege propus de Grebla si Ruset declara apriori ca orice proiect minier este

de utilitate publica, daca exista o licenta de exploatare.

Cu alte cuvinte, chiar daca statul roman detine sub 20% din actiuni, cum este in cazul Rosiei

Montana, proiectul este declarat de utilitate publica.

9

Art.10-3: "(1) Pentru lucrarile declarate de utilitate publica in conditiile art.102,

expropriator este statul roman, prin titularii licentelor de exploatare, operatori economici" si

Art. 108: "Plata despagubirilor pentru imobilele ce urmeaza a fi expropriate in temeiul

prevederilor art. 105 alin. 1 se face de titularul de licenta direct titularilor drepturilor reale, in

numerar sau prin consemnarea sumelor intr-un cont bancar la dispozitia acestora."

Cu alte cuvinte, corporatiile care detin licentele de exploatare devin expropriatori in numele

statului roman. Adica firme private preiau responsabilitati care in orice stat de drept apartin

exclusiv statului pentru ca intotdeauna se pune problema utilitatii publice si a responsabilitatii

fata de propriii cetateni.

Daca firma privata devine expropriatorul, calea abuzurilor este deschisa deoarece aceasta nu

are nicio responsabilitate fata de cetateni, asa cum ar trebui sa aiba statul. Firma isi urmareste

profitul, si, dupa cum s-a demonstrat in nenumarate cazuri (vezi si Rosia Montana), nu se va da

in laturi de la actiuni de intimidare si de la abuzuri.

Mai departe, faptul ca firma ar trebui sa plateasca direct contravaloarea imobilului expropriat in

contul expropriatului demonstreaza clar ca proiectul de lege prevede ca firma sa fie, in fapt,

expropriatorul direct, ceea ce reprezinta, dupa cum am precizat, un abuz.

Art. 10-12: "(2) Judecarea cauzelor ce au ca obiect exproprierile pornite in temeiul prezentei legi

se face cu precadere, iar termenele stabilite in cursul judecatii de catre instantele investite nu

pot fi mai mari de 7 zile" si "(3) Instanta competenta poate suspenda executarea unui act emis

in procedura exproprierii daca se depune o cautiune de 10% din cuantumul sumei contestate, iar

in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, o cautiune de pana la 10.000 de lei".

Aceste prevederi sunt nu doar imorale, ci si profund neconstitutionale. Ele implica faptul ca

daca un cetatean actioneaza in judecata firma privata care doreste sa il exproprieze, termenul

de judecata nu poate fi mai mare de 7 zile. In termen de o saptamana, cel expropriat nici macar

10

nu are timp sa faca rost de actele necesare pentru a se prezenta in instanta.

De altfel, jurisprudenta CEDO (exemplu, cazul Iosif s.a. impotriva Romaniei, cu decizia CEDO din

20.12.2007) prevede ca instituirea unor asemenea cautiuni ingradeste dreptul la justitie si ca

este ilegala. Iata cat de departe au indraznit sa mearga senatorii Grebla si Ruset, propunand

texte legislative care confisca drepturi elementare si fundamentale ale cetatenilor.

Articolul 10-15 prevede derogari de la Codul silvic asa incat proiectul minier sa se autorizeze

mai rapid, iar padurile sa poata fi distruse cu mai mare usurinta. Articolul 11, alineatele (3) si

(6)-(8), preved derogari de la legile de protectie a patrimoniului national, astfel incat proiectele

miniere sa poata sa obtina mai usor terenurile pe care sunt amplasate monumente de

patrimoniu, consfintind astfel distrugerea mult mai facila a monumentelor istorice, cum este de

exemplu masivul Carnic de la Rosia Montana.

Articolele 43-1, 40-1, 43-2 si 43-3 prevad derogari de la Legea 50/1991 privind autorizarea

lucrarilor de constructie, Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea 350/2001 privind

amenajarea teritoriului si urbanismul, astfel incat operatorii de proiecte miniere sa nu mai fie

nevoiti sa respecte legile statului roman in aceleasi conditii cum o face oricare alt operator

economic.

Detinatorii de licente miniere sunt astfel favorizati si primesc unda verde pentru a distruge mai

usor mediul (padurile), pentru a scoate mai usor terenurile din circuitul agricol, pentru a putea

sa distruga mai usor monumentele de patrimoniu protejate si pentru a le fi avizate proiectele

mult mai rapid decat in cazul altor proiecte economice.

Aceasta in conditiile in care proiectele de minerit sunt printre cele mai daunatoare mediului si

11

patrimoniului natural si cultural. Scriam mai demult ca: "...mineritul a consumat aproape de

10% din energia globala, este responsabil pentru 13% din emisiile de dioxid de sulf la nivel

mondial si este estimat ca ameninta aproape 40% din padurile din zonele nedezvoltate. Cu

toate aceste efecte negative, mineritul ofera la nivel global doar 0,5% din locurile de munca si

contribuie cu doar 0,9% la produsul brut mondial

Impactul asupra mediului

Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață,

prin cianurare, din Europa care va cuprinde, în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de

prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a

substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare.

Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident

ecologic asemănător celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de

decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei și a Dunării, moartea a 1200 tone de pește și

contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni.

Totuși, experții de la Norwegian Geotechnical Institute (NGI), care au studiat proiectul

barajului ce urmează a fi construit la Roșia Montană, au estimat că, dacă se respectă proiectul,

barajul Corna poate prezenta siguranță. Riscul poluării apei a fost evaluat - în baza aceleași

proiecte ale companiei - de specialiști internaționali, sub coordonarea Prof. Paul Whitehead, de

la Centrul de Cercetări al Mediilor Acvatice, Universitatea Reading (Marea Britanie), care au

estimat că, în cazul Roșia Montană, riscul producerii poluării accidentale a apei este redus, ca

de altfel și riscul poluării transfrontaliere.12

În proiect se prevede că pe măsură ce se va încheia activitatea în cele patru cariere de

suprafață propuse, acestea vor fi reumplute cu pământ, cu excepția carierei Cetate, care va fi

12 http://www.ftr.ro/studii-barajul-de-la-rosia-montana-cel-mai-sigur-riscul-poluarii-transfrontaliere-inexistent-45517.php

12

umplută cu apă și transformată într-un lac de agrement. Întreaga zonă va fi plantată cu

vegetație. Planurile de închidere și post-închidere a minei au fost gândite astfel încât să se

asigure o monitorizare permanentă pe parcursul a 50 de ani după încheierea exploatării,

măsură condiționată de asigurarea resurselor bănești absolut necesare și care trebuie avansate

sub forma unor garanții sau depozite bancare necesare acoperirii acestor cheltuieli.

O eventuala externalizare a acestor activități de închidere și post - închidere a

proiectului minier (denumit impropriu minier întrucât tehnologic avem un proiect mai degrabă

industrial, specific industriei materialelor de construcții și industriei chimice) poate compromite

proiectul prezentat, firmele găsind multe „portițe legale”, inclusiv intrarea în faliment pentru „a

nu arunca bani” cu refacerea mediului. Constituirea unui depozit bancar sau alte instrumente

de garanții certe pentru finanțarea activităților de închidere și post-închidere pentru întreaga

durata de 50 ani ar înlătura acest risc, însă istoricul acestui proiect ne arată că instituțiile

statului român sunt mai puțin meticuloase.13

Impactul asupra atmosferei se va concretiza prin emisii de poluanţi din activităţile de

construcţii miniere (preponderent din surse mobile) şi din activitatea uzinei şi din perimetrul ei

(din surse staţionare şi mobile). 

Asupra apei, poluarea se va manifesta prin pătrunderea de sedimente în cursul de apă şi a

metalelor grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zi) emise în special în cadrul activităţilor miniere. De

asemenea există riscul de contaminare cu cianuri a apelor de suprafaţă şi subterane.

Exploatarea va avea un impact destul de mare și asupra geologiei zonei. Modificările de natură

fizică vor duce la: epuizarea rezervelor de gresie şi de andezit prin exploatare în carieră;

acoperirea aflorimentelor şi structurilor geologice cu roci sterile şi sterile de procesare;

eliminarea aflorimentor şi monumentelor geologice; epuizarea resurselor geologice de minereu; 

afectarea dinamicii apelor subterane, în sensul că rata de descărcare a apei subterane în cursurile

apelor de suprafaţă va scădea.

Problemele cauzate de exploatare vor fi resimtite și la nivelul biodiversității pe o suprafaţă mai

mare decât cea a proiectului (peste 1061,61 ha). Vor fi afectate: vegetaţia locală prin defrişarea a

13 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba#Impactul_asupra_mediului

13

circa 250 ha de păduri de fag, fag cu carpen şi molid şi prin decopertările de sol cu vegetaţie

(înlăturarea a 414 specii de plante, dintre care una protejată prin O.M.1198

/25.12.2005, Galanthus nivalis); resursele de ciuperci (unele specii fiind considerate

spectaculoase) şi resursele de fructe de pădure; resursele de lemn cu importanţă

economică; populaţiile de insecte, inclusiv cele protejate prin legislaţia română şi cea europeană ,

etc.

Exploziile folosite in tehnologia de decopertare prin “puscare” de 5 ori pe saptamana, prezinta

riscul unor vibratii si unde seismic care pot avea efecte negative in imediata vecinatate a

exploatarii, riscand slabirea si prabusirea unor costructii si a unor galerii miniere vechi.

Asupra peisajului se va interveni prin: ocuparea a circa 10616161,7 mp de teren cu

obiectivele necesare proiectului: uzină, şantier, bazine de decantare, baraje, drumuri de acces,

depozite, cariere, canale, halde etc; schimbarea utilizării terenurilor: vor creşte terenurile

neproductive de la 5% la 64,4%, vor scădea fâneţele de la 60% la 29%, suprafeţele forestiere de

la 17,7% la 5,6% şi drumurile de la 3% la 1%, vor creşte zonele construite de la 12% la 64,4%,

14

vor scădea suprafaţa destinată apelor de la 0,8% la 0,3% şi terenurile agricole de la 1% la

0,9%; modificarea zonelor protejate.14

Riscurile dezvoltarii zonei

Roșia Montană

Prezentul capitol constituie o abordare a riscurilor majore pe care le genereaza acest proiect si realizeaza o analiza a raportului dintre aceste riscuri si beneficiile care revin statului roman prin exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana. Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca, in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept o lucrare de “interes public in beneficial economic al tarii”, iar beneficiile de inters privat nu justifica efectele colaterale si riscurile majore pe care le genereaza. Acest fapt conduce la concluzia majora ca proiectul trebuie abandonat inainte de a produce consecinte dezastruase pentru economia romaneasca.

1. Riscurile economice si socialeSe preconizeaza exploatarea aurului si argintului din zona intr-o perioada de circa 17ani.

Inseama ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ramane din nou fara locuri de munca cu un numar mare de someri (si cu un mediu grav afectat). Prin urmare pe terme lung problema sociala nu are o rezolvare durabila.

2. Riscuri juridice

Un aspect deloc neglijabil este compatibilitatea proiectului cu legislatia europeana, iar Romania trebuie sa respecte legislatia de mediu a Uniunii Europene. Un studiu intocmit de un grup de experti (prof. dr. Phischer si dr. A. Lengauer) de la Institutul de Drept European de la Viena, Austria, se incheie cu urmatoarele concluzii:

14 http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=486:impactul-proiectului-minier-de-la-roia-montana-asupra-mediului&catid=38:articole

15

- Tehnologia promovata in cadrul proiectul minier Rosia Montana, incalca Directiva de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 si Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European.

- Metoda de separare a aurului cu cianura incalca directiva 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 referitoare la protectia apelor subterane (panza freatica;

- Masurile de stramutare si relocare pe care autoritatile locale roman ear intentiona sa le promoveze impotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa isi cedeze proprietatile ar incalca art. 8 al CEDO care este déjà obligatoriu pentru Romania;

Documentul mai mentioneaza ca in situatia in care partenerul Canadian Gabriel Resoucers LTD va mentine in continuare 80% din actiunile comaniei RMGC, iar partenerul roman doar 20%, s-ar “contrazice criteriul de <<interes public in beneficial economic al tarii>> si este neuzuala in practica international de valorifiare a bogatiilor solului precizand ca industria petrolifera, de exemplu raportul de concesionare este de 85:15% in favoarea tarii gazda”. In felul acesta se incalca si criteriul prevazut in art. 8 alin. 2 al CEDO. Proietul incalca deasemenea Convetia de la Berlin (10 octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul UE.

In concluzie se poate afirma ca proiectul de la Rosia Montana nu corespunde prevederilor art. 8 alin. 2 al CEDO si ar contrazice nu numai legislatia de mediu a UE ci si principiile de baza si standardele CEDO. Nu poate fi ignorant riscul unor procese la CEDO de la Strasbourg in care statul Roman (si nu firma RMGC) va fi parte si va trebui sa suporte consecintele unor sentinte nefavorabile in cazul in care se va constata ca au fost lezate grav drepturile unor persoane prin exproprieri, stramutare fortata sau alte masuri legislative.

3. Riscuri tehnologice

Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului macinat cu solutie de cianura de sodium. Folosirea unei asemnea tehnologii bazata pe extractia aurului din minereu cu cianura, pericliteaza in mod serios mediul ambient si experienta dezastrului de la Baia Mare este relevanta. Accidente similare (cca. 30 numai dupa 1990) au avut loc si in alte tari ude se mai aplica acest procedeu, ca de exemplu in SUA, Guyana, Australia, Filipine etc.

Nimeni nu poate garanta ca asemenea accidente nu se pot repeta in Romania, iar odata produse pedepsirea vinovatilor nu mai serveste la nimic.15

Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de “interes public in beneficial economic al tarii”, iar beneficiile de interes privat nu justifica riscurile. Acest fapt conduce la concluzia Centrului de Economie a Industriei si Serviciilor Bucuresti, Academia Romana, filial Cluj, ca initiativa trebuie abandonata inainte de a produce consecinte dezastruase, iremediabile.16

15 Haiduc, I., Ragalie, S., (2004). “Consideratii economice privind riscurile si oportunitatea investitiei de la Rosia Montana” in Academica, Nr 26, Mai, Bucuresti16 Ragalie, S. (2003). “Prezent si perspective de dezvoltare durabile a zonei Rosia Montana”

16

ROSIA MONTANA 17- Ghid cultural-turistic sustine pastrarea zonei asa cum ea in momentul de

fata , cu splenditele ei peisaje pitoresti, ca si cele pe care le ilustrez mai jos

-

Foto 1-Rosia Montana :Taul Mare18

Foto 2- Rosia Montana : Piata Centrala. In fundal - biserica romano-catolicaFoto 3- Biserica din satul Roşia Montană. 19

Romanii trebuie sa-si puna intrebarea: de ce trebuie sa se aleaga praful de toata

aceasta frumusete?" 17 http://www.descopera.ro/cultura/5690095-intre-a-fi-si-a-nu-fi-rosia-montana18 http://www.formula-as.ro/2011/974/acasa-1/rosia-montana-ghid-cultural-turistic-1386619 http://www.dw.de/ro%C5%9Fia-montan%C4%83-un-sat-la-marginea-pr%C4%83pastiei/a-16358157

17

Opinii contra

-Interzicerea cianurii in minerit trebuie sa devina o prioritate in problematica de mediu

din Romania. Cu peste 25 de accidente si deversari majore in intreaga lume intre 1998-2006,

este din ce in ce mai evident ca cianura prezinta un pericol continuu pentru mediul inconjurator

pe durata a zeci de ani.20

-Avem un studiu comparativ de dezvoltare durabilă alternativă mineritului la Roșia

Montană, un studiu de 70 de pagini , inca care sunt indicate toate punctele tari si slabe , si ce ar

trebui facut sa isi revina zona in timp. Studiu realizat de Alburnus Maior Rosia Montana21

-A fost o Iniţiativa a organizării unui referendum care aparţine celor 35 de primari din

localităţile din Apuseni, precum şi din zonele limitrofe, care au fost afectaţi de închiderea

exploatărilor miniere. La acest referendum sunt aşteptaţi la vot 72.000 de cetăţeni cu drept de

vot, în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare. Ei vor răspunde la întrebarea :”

Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în Munţii Apuseni şi a exploatării de la

Roşia Montană? 22

- Ca şi cetăţean, ca om de pe stradă, Mircea Diaconu a spus că lui îi plac munţii cum

sînt: ,,netăiaţi, nesparţi, nesăpaţi”. “Nu-mi place cînd cineva îi toacă”, a mai spus ministrul

Culturii.23

-Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legata de un posibil

accident ecologic asemanator celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj

al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianura a Tisei si a Dunarii, moartea a 1.200

tone de peste si contaminarea resurselor de apa a 2 milioane de oameni.24

20 http://www.faracianura.ro/?x=2289&cmd[95]=c-1-eecb84af70f7bb1c92ec74071ce78855&cmd[98]=x-98-228921https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=9&cad=rja&ved=0CG4QFjAI&url=http%3A% 2F%2Fwww.rosiamontana.ro%2Fimg_upload%2Fc77c3453789af5de5049783baaa35f31%2Fstudiu_alternative_dezvoltare.doc&ei=GLBJUdHgDMjKsgbVz4GIAQ&usg=AFQjCNEzGryKBROhpCtZiX458azs7lotxA&sig2=IXu1yp7jPDJCBw768-NhlQ&bvm=bv.44011176,d.Yms22 http://www.evz.ro/detalii/stiri/referendum-exploatare-rosia-montana-9-decembrie-1011405.html23 http://www.ziarulfaclia.ro/mircea-diaconu-sint-foarte-legat-de-rosia-montana/24 http://stiri.rol.ro/rosia-montana-beneficii-dezavantaje-sustinatori-interese-727747.html

18

- Conform studiului facut de Centru de Economie a Industriei si

Serviciilor Bucuresti, Academia Romana, filial Cluj, intregul proiect de investitii de La Rosia

Montana sta sub semnul incertitudinii economice si a dezastrelor ecologice pentru partea

romana. In acelasi timp toate valorile indepedente facute de firme de consultant

prestigioase, atrag atentia asupra sensibilitatii proeictului de la Rosia Montana, la pretul de

la bursa a aurului, precum si costurile ridicate de mediu pe care proiectul le implica. Din

aceste motive o evaluare realista a problemelor economic-financiare pe care le ridica

proiectul este absolute necesara.

Pozitia Academiei Romane privind exploatarea miniera de la Rosia Montana

Academia Romana si-a exprimat punctul de vedere cu privire la acest proiect de exploatare miniera de la Rosia Montana, dorind sa previna o eroare cu efecte negative asupra comunitatii, mediului inconjurator si vestigiilor arheologice din zona si sa semnaleze consecintele riscante pentru statul roman. As adauga ca aceste consecinte nu sunt doar pentru statul roman. O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si prin urmare nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect. Argumentele pe care se bazeaza pozitia Academiei Romane sunt urmatoarele:

-Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila, pe termen lung, problemele sociale si economice ale zonei ramanand nerezolvate sau agravandu-se dupa aceasta perioada. Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii (estimat la circa 300) este nesemnificativ in raport cu nevoile locale;

-Beneficiul economic al Statului Roman (rezultat din 2% din profit ca redevente de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adica 34 milioane/an) – este nesemnificativ in raport cu consecintele proiectului tinand cont ca valoarea aurului preconizat a se extrage depaseste 2 miliarde de dolari. De obicei 80% pentru statul respectiv, 20% pentru companie. Doar asemenea relatie in cazul exploatarii de la Rosia Montana ar fi atractiva din punct de vedere economic pentru statul roman.

-Stramutarea si reamplasarea fortata a persoanelor care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze Statul Roman in procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinte greu de evaluat in present;

-Folosirea cianurii de sodiu in procesul tehnologic si depozitarea in bazin deschis a reziduurilor, continand resturi de cianura, produsi de asa-numita neutralizare a cianurii, de asemenea potential toxic si mai ales metale grele, creeaza motive serioase de ingrijorare. Chiar daca neutralizarea cianurii, promisa de proiect s-a realizat intr-un grad avansat, toxicitatea reziduurilor ramane o sursa de grave riscuri.

19

Opini pro-Cu investiții majore, turistul are ce vedea-RMGC a prevăzut un buget de 70 de milioane de dolari pentru cercetarea, conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural din Roșia Montană, o sumă care nu ar putea fi niciodată acoperită din fonduri de la bugetele locale sau bugetul de stat-Va fi înfiinţat un complex muzeal care să prezinte descoperirile arheologice.25

-Principiul general de restaurare a fost cel al păstrării unui procent cât mai mare din materialul original de construcție. Zonele cu risc de prăbușire au fost reclădite, iar porțiunile păstrate au fost securizate. Casa 325 restaurată și inaugurată în 2010 este, de altfel, un prim pas pe care l-am făcut spre un Muzeu al Mineritului modern și complex, pe care îl vom amenaja în paralel cu dezvoltarea proiectului minier.

-"Am cunostinte, rude, care stau in zona si care spun ca zona e moarta practic din punct de vedere economic, nu exista investitori in zona aceea, oamenii traiesc usor primitiv, cu schimburi in natura, pana la urma. In egala masura, doar ideea ca trebuie sa creezi locuri de munca si ca asa salvezi o zona de la moartea economica nu e un argument suficient, ca sa nu ma intreb daca nu cumva salvez zona de la moarte economica, dar provoc moartea mediului", a precizat deputatul PNL Adriana SaftoiuAdriana Saftoiu26

CE INSEAMNA ROSIA MONTANA IN CIFRE25 http://ziaruldeapuseni.ro/mina-de-la-rosia-montana-bani-pentru-patrimoniu-dezvoltare-durabila-si-turism_12412.html

26 http://www.ziare.com/articole/pro+si+contra+rosia+montana

20

Pe scurt, proiectul Rosia Montana prevede organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantitati de aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint, prin metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare, care insemna extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu.

Roca sterila va fi depozitata in doua halde (Cetate, 66 hectare, si Carnic, 70 ha). Reziduurile epuizate, rezultate in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului, vor fi acumulate intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la aproximativ 100 hectare (600 ha dupa alte surse), in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila, potrivit datelor Academiei Romane.

In urma exploatarii, Firma Rosia Montana Gold Corporation, in calitate de actionar majoritar, dupa numarul de actiuni, va obtine 80% din profit, in timp ce statul roman va beneficia de 20% din rezultatul obtinut plus redeventa de exploatare, care este estimata la cateva milioane de dolari anual.

Se preconizeaza ca proiectul creeaza pe toata durata lui un numar de aproximativ 4.000 de locuri de munca intr-o zona cunoscuta ca fiind deficitara din acest punct de vedere, cu toate ca multe dintre ele sunt cu caracter sezonier.

Initiatorii proiectului sustin ca vor reabilita Rosia Montana, asupra caruia apasa de sute de ani o poluare istorica provocata de mineritul facut in conditii rudimentare.27

Concluzii personale:27 http://stiri.rol.ro/rosia-montana-beneficii-dezavantaje-sustinatori-interese-727747.html

21

-din punct de vedere al dezvoltarii zonei in viitor si al sprijiniri oamenilor ramasi in zona si care

apartin zonelor alaturate Rosiei Montane, eu cred ca ar trebui , pornita exploatatia.

-multe proiecte nu se pot demara deoarece nu este inca o siguranta ca se/sau nu se va exploata

zona , iar aceasta este doar in defavoare cetatenilor si al localitatilor din zona.

-ar trebui ca statul sa aiba grija de clauzele luate sub raspundere de RMGC, iar in cazul ne

indepliniri obligatilor, sanctionare grava a firmei raspunzatoare, pana la rezilierea contractului,

urmand pe negocierea prin licitatie cu o alta firma dispusa sa faca o asemenea exploatare in

zona

Biografie

22

http://www.drumulaurului.ro/RO/rosia_montana_istoric.htmhttp://img-cdn.romania-tourist.info/rosia-montana-brve1265--rezolutie-maximahttp://www.rosiamontana.ro/drumulaurului/docs/tehnici_miniere.htm http://www.alba.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=2184http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba#Istoriehttp://www.drumulaurului.ro/RO/rosia_montana_istoric.htmhttp://turism.rosia-montana.ro/ , pag 14-15a b c 24 argumente ‘contra' proiectului Roșia Montană. Niciun argument pentru . observatorulurban.rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Albahttp://www.kmkz.ro/investigatii-2/ancheta/ca-sa-si-demonstreze-buna-credinta-presedintele-basescu-trebuie-sa-desecretizeze-contractul-rmgc/http://www.kmkz.ro/investigatii-2/ancheta/ca-sa-si-demonstreze-buna-credinta-presedintele-basescu-trebuie-sa-desecretizeze-contractul-rmgc/http://www.ziare.com/articole/rosia+montana+aur+diferentehttp://www.ftr.ro/studii-barajul-de-la-rosia-montana-cel-mai-sigur-riscul-poluarii-transfrontaliere-inexistent-45517.phphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba#Impactul_asupra_mediuluihttp://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=486:impactul-proiectului-minier-de-la-roia-montana-asupra-mediului&catid=38:articolehttp://www.descopera.ro/cultura/5690095-intre-a-fi-si-a-nu-fi-rosia-montanahttp://www.formula-as.ro/2011/974/acasa-1/rosia-montana-ghid-cultural-turistic-13866http://www.dw.de/ro%C5%9Fia-montan%C4%83-un-sat-la-marginea-pr%C4%83pastiei/a-16358157http://www.faracianura.ro/?x=2289&cmd[95]=c-1-eecb84af70f7bb1c92ec74071ce78855&cmd[98]=x-98-2289https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=9&cad=rja&ved=0CG4QFjAI&url=http%3A% 2F%2Fwww.rosiamontana.ro%2Fimg_upload%2Fc77c3453789af5de5049783baaa35f31%2Fstudiu_alternative_dezvoltare.doc&ei=GLBJUdHgDMjKsgbVz4GIAQ&usg=AFQjCNEzGryKBROhpCtZiX458azs7lotxA&sig2=IXu1yp7jPDJCBw768-NhlQ&bvm=bv.44011176,d.Ymshttp://www.evz.ro/detalii/stiri/referendum-exploatare-rosia-montana-9-decembrie-1011405.htmlhttp://www.ziarulfaclia.ro/mircea-diaconu-sint-foarte-legat-de-rosia-montana/http://stiri.rol.ro/rosia-montana-beneficii-dezavantaje-sustinatori-interese-727747.htmlhttp://ziaruldeapuseni.ro/mina-de-la-rosia-montana-bani-pentru-patrimoniu-dezvoltare-durabila-si-turism_12412.htmlhttp://www.ziare.com/articole/pro+si+contra+rosia+montanahttp://stiri.rol.ro/rosia-montana-beneficii-dezavantaje-sustinatori-interese-727747.html

23