ANOTIMPURILEPRIMĂVARA

Ilustraţii: Marcel Marlier - Text: didactic.ro, ro.wikipedia.org

Lunile primăverii

Iepuraşul stă să iasăChiar din coşul cu verdeață.Cinci puişori se-ntreabă iară:

- E-aprilie? Şi ies afară.

E martie, e primăvară,Soarele râde iar afară!Toți ghioceii înfloresc,

Când razele cu drag zâmbesc.

Fluturaş eu sunt în straiŞi anunț că vine… mai,O lună de primăvară

Şi-o speranță bunăoară!

MARTIE APRILIE MAI

Deşi au un aspect fragil, ghioceii ştiu să se apere foarte bine. Bulbii lor sunt otrăvitori, motiv pentru care niciun rozător nu se încumetă să-i mănânce. Dacă o persoană este curioasă să guste din bulbul de ghiocel, riscă să se intoxice, deoarece subsţantele pe care le conţine sunt otrăvitoare şi pentru om.

Ceasul deșteptător al na-turii a sunat. Primii care des-chid ochii sunt somnoroșii ghiocei. Încă buimaci se gră-besc să ne vestească sosirea primăverii. Ogoarele răsună de duduitul tractoarelor și zumzetul hărniciei. În livezi oamenii curăță pomii, iar în grădini sapă pământul să pună răsaduri.

Bolta albastră se oglindeș-te în apele limpezi ale râuri-lor. Zilele sunt acum mai blânde și mai lungi, iar nop-țile mai scurte. Primăvara a așternut peste tot un covor multicolor. Câmpurile și dea-lurile au înverzit, iar pomii au dat în floare. În păduri, muș-chiul copacilor e moale ca o pernă de puf, iar în desişuri un parfum uşor de lăcră-mioare, narcise și iriși se răs-pândeşte la adierea vântului.

În Munţii Făgăraş se află Dumbrava Vadului, cunoscută şi sub numele de Poiana Narciselor, una dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate poieni de narcise din România. În fiecare an, în luna mai, are loc aici Festivalul Narciselor. Narcisele de la Vad sunt denumite coprine de către țărani şi sunt considerate plante de suflet.

Fluturii zburdă, albinele harnice își încep dulcele zumzet prin flori. Păsările că-lătoare par niște vâslași pe marea cerului albastru. Rân-dunica cea veselă, turturica, sturzul ciripesc în deschi-derea marelui concert al pri-măverii. Ciobanii își mână turma spre pășunea cea ver-de de pe vârfurile dealurilor. Mielușeii și ieduții pasc ve-seli pe câmpia proaspăt în-florită. Ce mișcare veselă aduce primăvara și printre păsări și animale!

Un cioban este un păstor (îngrijitor) de turme de oi; denumirea este folosită și pentru proprietarul acestor turme (căruia i se spune și baci). Pe lângă denumirea de cioban, un păstor de oi poartă numele de oier. Adesea, proprietarul unor turme este și păstorul lor, dovadă fiind desemnarea celor două ocupații printr-un termen comun, acela de cioban.

La 1 martie sărbătorim mărțișorul, sărbătoare tradi-ţională românească care celebrează sosirea primă-verii. Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii pri-măverii. Împreună cu măr-țișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară.

Mărțișorul este o sărbătoare românească, ce datează încă de acum 8000 de ani. Primele date despre această sărbătoare au fost găsite în zona Mehedinâi. Istoria lui datează încă de pe vremea geților. În acea perioadă femeile purtau monezi și pietricele legate pe fire de lână de culoare albă și roșie. Mărțisoarele erau purtate pentru a avea noroc.

O zi dedicată tuturor fe-meilor și mamelor din lumea întreagă este ziua de 8 Martie. Acest cuvânt ,,ma-ma’’ evocă fiinţa iubita care ne-a dat viaţă, care se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adoles-centului şi este cel dintâi gângurit al pruncului când deschide ochii în lume. A fi mamă e bucuria şi durerea, mândria şi puterea, gloria şi măreţia, începutul şi sfârşitul misiunii sfinte a femeii.

În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. În această zi, femeile din întreaga lume primesc cadouri şi flori, iar în cinstea lor se organizează diferite evenimente speciale : concerte, petreceri, serbări școlare etc.

Paștele, sărbătoare de pri-măvară, reprezintă una din-tre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează eveni-mentul fundamental al creș-tinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști. Unele obi-ceiuri asociate acestei săr-bători, cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit re-pede și la noi în țară.

În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Isus.

Poezii despre primăvară

Primăvarade Vasile Alecsandri

De pe-o „bună-dimineaţă“de Otilia Cazimir

A trecut iarna geroasă,Câmpul iar a înverzit

Rândunica cea voioasăLa noi iarăşi a sosit.

Dintr-o creangă-n alta zboară Sturzul galben, auritSalutare, primăvară,

Timp frumos, bine-ai venit!

Turturelele se îngână,Mii de fluturi vezi zburând

Şi pe harnica albinăDin flori miere adunând.

Cântă cucu-n dumbrăvioarăPe copacul înflorit,

Salutare, primăvară,Timp frumos, bine-ai venit!

De pe-o "bună dimineaţă"Cu tulpină de cârcel,A sărit un gândăcelCu mustăţile de aţă.

Alţi gândaci mărunţi şi roşii,Care-şi poartă fiecareOchelarii pe spinare,

Dorm la soare, somnoroşii!

Iar pe-un fir de păpădieCe se-nalţă, drept, din iarbă,

Suie-un cărăbuş cu barbă,În hăinuţa aurie.

Suie, mândru şi grăbit,Să vestească-n lumea mare:

- Prea cinstită adunare,Primăvara a sosit!