2_Material ILM SSM FORMOT PRES tie Noua

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti APROBAT Administrator Csaba Antal

MATERIAL pentru instruirea de S.S.M. la locul de munc1. Date introductive Delimitarea locurilor de munc din cadrul S.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti este conform organigramei aprobat de conductorul unitii. n cazul apariiei unor noi locuri de munc aceasta trebuie modificat corespunztor. Pentru locurile de munc existente n cadrul unitii instruirea la locul de munc: Se face imediat dup instruirea introductiv generala; Are ca scop prezentarea riscurilor i msurilor de prevenire specifice locului de munc; Se face noilor angajai i celor transferai de la un loc de munc la altul n cadrul unitii; Se face de conductorul direct al locului de munc conform deciziei de organizare a activitii de S.S.M. n unitate. n cadrul unitii durata instruirii este de 8 ore ,pentru oricare din locurile de munc.

2. Tematica de instruire n urma analizrii activitii desfurate n cadrul S.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti i a locurilor de munc existente n cadrul unitii a rezultat colecia de Norme Specifice de Securitate a Muncii necesar. Aceast tematic, completat cu Legea 319/2006 mpreun cu Normele Metodologice de Aplicare a acesteia, cerinele minime de Securitate i Sntate n Munc (Hotrrile de Guvern care transpun n legislaia romneasc directivele europene), instruciunile interne unitii i proprii fiecrui loc de munc se constituie n biblioteca de Securitate i Sntate n Munc proprie unitii, alte acte normative din legislaia de S.S.M. i conexe. 2.1. Tematica de instruire pentru locurile de munc din cadrul unitii 2.1.1. Personal T.E.S.A. (casier, recepioner) 1) Evaluarea Riscurilor de Accidentare i mbolnvire Profesional pentru posturile de lucru din cadrul locului de munc: Personal T.E.S.A. 2) Instruciuni interne i proprii pentru locul de munc: Personal T.E.S.A.COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 1 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti 3) HG 1091/2006 cerine minime SSM pentru locul de munc 4) HG 1048/2006- cerine minime SSM pentru utilizarea EIP la locul de munc 5) HG 1146/2006 cerinele minime SSM pentru utilizarea ET 6) HG 1028/2006 cerinele minime SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 7) Primul ajutor in caz de accidente 8) Prevenirea i Stingerea Incendiilor 9) Norme generale de igien a muncii 10) N.S.S.M. 37-pt. prelucrarea automata a datelor 11) Codul Rutier, plus regulamentul de aplicare 12) D. P.(utiliz. EIP, MAIE, prim ajutor) 2.1.2. Personal de deservire (paznici, ngrijitori) 1) Evaluarea Riscurilor de Accidentare i mbolnvire Profesional pentru posturile de lucru din cadrul locului de munc 2) Instruciuni interne i proprii pentru locul de munc 3) HG 1091/2006 cerine minime SSM pentru locul de munc 4) HG 1048/2006- cerine minime SSM pentru utilizarea EIP la locul de munc 5) HG 1146/2006 cerinele minime SSM pentru utilizarea ET 6) HG 1051-manip. manuala a maselor care reprez. riscuri pt. lucrtori, in spec. de afeciuni dorsolombare 7) Prim ajutor 8) Prevenirea i Stingerea Incendiilor 9) Norme generale de igien a muncii 10) Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecia persoanelor 11) N.S.S.M.57-manipul., transp. prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor 12) Codul Rutier plus regulamentul de aplicare-circul. pietonala 13) D. P.(utiliz. EIP, MAIE, prim ajutor) 2.1.3. Atelier mecanic (inspectori tehnici , mecanici) 1) Evaluarea Riscurilor de Accidentare i mbolnvire Profesional pentru posturile de lucru din cadrul locului de munc 2) Instruciuni interne i proprii pentru locul de munc 3) HG 1091/2006 cerine minime SSM pentru locul de muncCOD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 2 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti 4) HG 1048/2006- cerine minime SSM pentru utilizarea EIP la locul de munc 5) HG 1146/2006 cerinele minime SSM pentru utilizarea ET 6) HG 1051/2006 cerinele minime SSM pentru manipulare manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special afeciunile dorsolombare 7) Prim ajutor 8) Prevenirea i Stingerea Incendiilor 9) NSSM adoptat pentru transportul intern / 6 10) NSSM adoptat pentru intretinere si reparatii auto / 8 11) NSSM adoptat pentru transporturi rutiere / 23 12) NSSM adoptat pentru prod. aerului comprimat/ 40 13) NSSM adoptat pentru transp. prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor / 57 14) Norme generale de igien a muncii 15) Codul Rutier plus regulamentul de aplicare 16) D. P.(utiliz.EIP, MAIE, prim ajutor) 2.2. Total bibliotec 1) Evaluarea Riscurilor de Accidentare i mbolnvire Profesional la locurile de munc din cadrul unitii 2) Instruciuni interne i proprii 3) HG 1091/2006 cerine minime SSM pentru locul de munc 4) HG 1048/2006- cerine minime SSM pentru utilizarea EIP la locul de munc 5) HG 1146/2006 cerinele minime SSM pentru utilizarea ET 6) HG 1051/2006 cerinele minime SSM pentru manipulare manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special afeciunile dorsolombare 7) HG 1028/2006 cerinele minime SSM referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare 8) Prim ajutor 9) Prevenirea i Stingerea Incendiilor 10) NSSM adoptat pentru transportul intern / 6 11) NSSM adoptat pentru intretinere si reparatii auto / 8 12) NSSM adoptat pentru transporturi rutiere / 23 13) NSSM adoptat pentruprelucrarea automata a datelor / 37 14) NSSM adoptat pentru manipulare, transport prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor / 57COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 3 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti 15) NSSM adoptat pentru producerea aerului comprimat / 40 16) Norme generale de igien a muncii 17) Codul Rutier plus regulamentul de aplicare

3. Riscuri de accidentare i mbolnvire profesional specifice locurilor de munc din cadrul S.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristesti n actuala abordare a activitii de prevenire a accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale, procesele de munc sunt abordate ca un sistem cu patru componente: executantul, sarcina de munc, mijloacele de producie i mediul de munc. Fiecare din aceste componente introduce n procesul de munc factori de risc de accidentare i mbolnvire profesional. n cadrul unitii, cei mai relevani factori de risc sunt prezentai n continuare: A. 1. EXECUTANT ACIUNI GREITE 1.1.Executare defectuoas de operaii: comenzi;manevre;poziionri, fixri, asamblri;reglaje; 1.2. Nesincronizri de operaii ntrzieri; devansri. 1.3.Efectuare de operaii neprevzute prin sarcina de munc : pornirea autovehiculelor; ntreruperea funcionrii; alimentarea sau oprirea alimentrii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.); neamenajarea corespunztoare a locului de munc; deplasri, staionri n zone periculoase (accidentul rutier); deplasri cu pericol de cdere: de la acelai nivel: prin dezechilibrare; alunecare; mpiedicare; OMISIUNI 2.1.Omiterea unor operaii (dup principiul merge i aa) 2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecie (las c nu pesc nimic, nu e prima oar) SARCINA DE MUNC CONINUT NECORESPUNZTOR AL SARCINII DE MUNC N RAPORT CU CERINELE DE SECURITATE 1.1.Operaii, reguli, procedee greite 1.2.Absena unor operaii 1.3.Metode de munc necorespunztoare (succesiune greit a operaiilor) (din dorina de a simplifica i a termina mai repede) SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONAT N RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.1.Solicitare fizic: efort static; poziii de lucru forate sau vicioase; efort static; 2.2.Solicitare psihic :EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 4 din 23

2. B. 1.

2.

COD: M.S.S.M. M.I.L.M.

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti ritm de munc mare; decizii dificile n timp scurt; operaii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.; monotonia muncii. MIJLOACE DE PRODUCIE FACTORI DE RISC MECANIC 1.1.Micri periculoase 1.1.1.Micri funcionale ale echipamentelor tehnice: organe de maini n micare la intervenia sub capota mainii sau sub masina; deplasri ale mijloacelor de transport pe cile de transport rutier; 1.1.2.Autodeclanri sau autoblocri contraindicate ale micrilor funcionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor 1.1.3.Deplasri sub efectul gravitaiei cderea autovehicului de pe cric; alunecare; rostogolire; rulare pe roi; rsturnare; cdere liber; 1.1.4.Deplasri sub efectul propulsiei (parbiz spart); proiecare de corpuri sau particule; deviere de la traiectoria normal; balans; recul; ocuri excesive; 1.2.Suprafee sau contururi periculoase : neptoare; tioase; alunecoase; abrasive; adezive. 1.3.Recipiente sub presiune(centrala termic, butelii de GPL) FACTORI DE RISC TERMIC 2.3. Flcri, flame FACTORI DE RISC ELECTRIC 3.1.Curentul electric(la intervenie neautorizat n echipamente electrice); atingere direct; atingere indirect; FACTORI DE RISC CHIMIC (lichid de frn, antigel, lichid de parbriz n cazul confuziei cu sticla de ap, carburani) 4.1.Substane toxice 4.3.Substane inflamabile 4.4.Substane explozive 4.5.Substane cancerigene MEDIU DE MUNC FACTORI DE RISC FIZIC 1.1.Temperatura aerului (lucrul n exterior sub influena direct a condiiilor meteo): ridicat; sczut. 1.2.Umiditatea aerului(lucrul n exterior sub influena direct a condiiilor meteo): ridicat; sczut. 1.3.Cureni de aer 1.4.Presiunea aerului(lucrul n exterior sub influena direct a condiiilor meteo): ridicat; sczut. 1.7.Zgomot 1.9.Vibraii 1.10.Iluminat: artificial i natural; 1.13.Calamiti naturale (trsnet, vnt ) 1.14.Pulberi pneumoconiogene FACTORI DE RISC CHIMIC 2.2.Pulberi n suspensie n aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi FACTORI DE RISC BIOLOGICEDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 5 din 23

C. 1.

2. 3. 4.

D. 1.

2. 3.


H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti 3.1.Microorganisme n suspensie n aer : bacterii; virusuri; richei; spirochete; ciuperci; protozoare etc.(de la clieni sau din tapierie);

3.1. Pericole de accidentare Pericolele de accidentare cele mai mari sunt cele specifice operatiilor de reparare si verificare a autovehicolelor. Pericolele i msurile de prevenire/combatere sunt prezentate detaliat n lucrarea de Evaluare a Riscurilor de Accidentare i mbolnvire Profesional. 3.2. Bolile profesionale Bolile profesionale sunt acele afeciuni ale organismului care se produc ca urmare a exercitrii unei profesiuni i sunt cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munc precum i de suprasolicitarea unor organe sau sisteme ale organismului uman n procesul de munc. n activitile din activitatea de service auto se remarc bolile profesionale specifice meseriei de mecanic auto. Poziiile fixe ortostatice pot genera dureri i afeciuni scheleto-musculare n special lombare. Neutilizarea poziiilor corespunztoare de lucru, a pauzelor de relaxare, a gimnasticii la locul de munc, contribuie la apariia durerilor de spate . Pentru detaliere punctul 3.2. se va aborda n prezena medicului de medicina muncii/medicina de ntreprindere. Instructajul la locul de munc va include n mod obligatoriu demonstraii practice privind activitatea pe care o va desfura persoana instruit. 4. Locuri de munc cu pericol deosebit Este locul de munca cu un nivel ridicat de accidentare sau imbolnavire profesionala care poate genera accidente cu consecinte grave, ireversibile, materializate prin deces sau invaliditate. Conform prevederilor normei metodologice de aplicare a Legii S.S.M. 319/2006, toate persoanele fizice si juridice sunt obligate s identifice i s evidenieze locurile de munc cu pericol deosebit, ntocmind pentru fiecare loc de munc o fi care s cuprind date concrete privind criteriile care au stat la baza stabilirii acestei ncadrri. Lista locurilor de munc identificate ca fiind cu pericol deosebit, precum i fiele acestora vor fi inute n eviden i se vor reactualiza ori de cte ori intervin modificri ale proceselor i parametrilor care caracterizeaz locul de munc respectiv. Pentru stabilirea locurilor de munc cu pericol deosebit se vor avea n vedere urmtoarele criterii: factorii de risc de accidentare i mbolnvire profesional, precum i consecinele acestora asupra organismului uman (invaliditate sau deces); nivelul cantitativ al factorilor de risc n cazul mbolnvirilor profesionale; durata de expunere la aciunea factorilor de risc; nivelul morbiditii prin accidente i boli profesionale.


EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0

Pag 6 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti Locurile de munc cu pericol deosebit sunt caracterizate prin aciunea unuia sau a mai multor factori de risc de accidentare sau mbolnvire profesional ntlnii n cadrul sistemului de munc (mecanici, termici, chimici, biologici, care pot genera explozii / incendii, etc.) datorai interaciunii executantului cu sarcina de munc mijlocul de producie mediul de munc. Identificarea locurilor de munc cu pericol deosebit se face la nivelul unitii de ctre o comisie mixt compus din specialiti desemnai de ctre conductorul unitii cu reprezentani ai salariatilor. Angajatorul poate solicita, dup caz, asisten tehnic de la experi abilitai sau instituii de specialitate.

5. Pericolul iminent de accidentare Este situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a deveni realitate in orice moment. Constatarea starii de pericol iminent se face de catre executant, conducatorul locului de munca sau persoane care au atributii de control in domeniul protectiei muncii, in raport cu prevederile normelor specifice, normativelor, standardelor, instructiunilor proprii etc. La constatarea starii de pericol iminent se vor lua imediat una sau mai multe masuri de securitate dupa caz: oprirea instalatiilor si / sau activitatii; evacuarea personalului din zonele periculoase; anuntarea conducatorilor ierarhici; eliminarea factorilor care au condus la aparitia starii de pericol iminent. In vederea masurilor de securitate precizate, conducerea persoanei juridice / fizice are urmatoarele obligatii: o sa stabileasca masurile necesare pentru: acordarea primului ajutor in caz de accident, eliminarea cauzelor care creaza situatia de pericol iminent, evacuarea rapida a persoanelor din zona locului de munca respectiv; la stabilirea acestor masuri se va tine seama de natura activitatilor, marimea unitatii, precum si de prezenta in zona a altor persoane in afara celor implicate direct in procesul de munca; o sa asigure sistemul de contactare a serviciilor exterioare (dupa caz) pentru interventii in cazul producerii unui accident (serviciul medical de urgenta, salvarea, pompierii); o sa desemneze persoanele responsabile cu asigurarea acordarii masurilor de prim ajutor si evacuarea personalului din zona; numarul persoanelor desemnate in acest sens, instruite si echipate corespunzator se stabileste in functie de conditiile concrete; o sa asigure un sistem operativ de informare a personalului asupra, pericolului iminent la care sunt expusi si asupra masurilor de protectie; o sa asigure instruirea angajatilor asupra modului in care urmeaza sa intrerupa lucrul si sa paraseasca locul de munca spre o zona sigura, in cazul aparitiei unei situatii de pericol iminent, chiar si atunci cand conducatorul locului de munca lipseste; instructajul trebuie sa asigure responsabilitatea angajatilor pentru desfasurarea actiunilor proprii in conditii corespunzatoare; o sa interzica prim masuri severe continuarea sau reluarea activitatii inainte de eliminarea cauzelor care au generat starea de pericol iminent.COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 7 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti

Conducerea persoanei juridice / fizice este obligata sa identifice locurile de munca unde pot sa apara stari de pericol iminent de accidentare, in vederea realizarii tuturor masurilor de securitate si sanatate in munca.

6. Instruciuni interne i proprii de protecia muncii In cadrul sistemului de reglementari al activitatii de SSM exista palierul legislatiei tertiare care cuprinde instructiunile proprii de securitate a muncii, elaborate de utilizatorul lor si obligatorii numai pentru acesta. Rolul acestor instructiuni este de a particulariza si concretiza masurile de prevenire a comportamentului accidentogen al executantului prevazute in normele generale si specifice in raport cu conditiile reale ale proceselor de munca desfasurate de catre fiecare agent economic.Continutul instructiunilor trebuie sa fie format din colectii de prevederi cu caracter obligatoriu pentru personalul angajat de un agent economic, prin a caror respectare se urmareste eliminarea cauzelor subiective (dependente de om) de accidentare si imbolnavire profesionala. Functiile instructiunilor proprii sunt: instrument pentru realizarea instructajului la locul de munca si al celui periodic; instrument folosit in cadrul cercetarii accidentelor de munca pentru stabilirea cauzelor producerii acestora si a responsabilitatilor; instrument cu ajutorul caruia se realizeaza controlul, dar mai ales autocontrolul de protectie a muncii; act juridic principal in baza caruia se stabilesc si se sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei muncii; punct de plecare in stabilirea programelor anuale de protectie a muncii. La elaborarea instructiunilor proprii de securitate a muncii trebuie sa se respecte ca principiu de baza corespondenta biunivoca factor de risc masura de prevenire, astfel incat pentru fiecare factor identificat in procesul de munc s se prevada cel putin o masura care sa-l anihileze sau sa ii diminueze actiunea pana la nivelul la care sa fie exclusa posibilitatea producerii accidentelor sau imbolnavirilor profesionale. Masurile care pot fi impuse prin instructiuni atat organizatorice, cat si tehnice sunt de doua tipuri: masuri care vizeaza comportamentul propriu-zis al executantului direct al operatiilor de munca, in raport cu celelalte trei elemente ale sistemului de munca; masuri de organizare si realizare a conditiilor de munca, pe care trebuie sa le adopte conducatorii si organizatorii proceselor de munca, astfel incat elementele materiale ale sistemului de munca sa corespunda cerintelor de securitate impuse prin standarde sau alte acte normative, iar sarcina de munca sa fie corecta si conform capacitatilor executantului direct.



Pag 8 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti Pentru ca instructiunile sa-si indeplineasca scopul stabilit prin lege, in afara principiului enuntat mai trebuie respectate si urmatoarele criterii: organizarea prevederilor astfel incat sa reflecte elementele componente ale sistemului de munca pentru fiecare proces de munca din cadrul activitatilor desfasurate de unitate; stabilirea continutului de detaliu, concret, astfel incat sa se asigure acoperirea integrala a tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala prin masuri de prevenire si protectie, inclusiv a celor care nu au fost luati in considerare, din motive obiective, in normele specifice aferente.

6.1. Instruciuni interne ale unitii n cadrul unitii , activitatea de securitate i sntate n munc are la baz principiul potrivit cruia toi salariaii vor trebui s lucreze astfel nct s nu expun la pericole de accidentare i mbolnvire profesional nici persoana proprie i nici pe ali participani la procesele de munc. Acionnd n consens cu acest principiu, conducerea unitii a stabilit urmtoarele reguli interne i obligaii ale angajailor: a) Angajarea i repartizarea personalului la locurile de munc n cadrul unitii se face n conformitate cu prevederile legale n domeniu, astfel: Candidatul este informat asupra activitilor pe care le va desfura, a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional specifice unitii i locului de munc precum i a msurilor de prevenire/combatere/limitare a acestor riscuri. Pe baza cererii de angajare, candidatul este trimis la cabinetul medical de medicina muncii care deservete firma cu o solicitare de examinare nsoit de fia de expunere profesional. Funcie de noxele la care va fi expus la viitorul loc de munc, medicul de medicina muncii indic solicitantului care sunt investigaiile de specialitate pe care trebuie s le parcurg. Cu rezultatele de la aceste analize i investigaii, candidatul se rentoarce la medicul de medicina muncii care le analizeaz i interpreteaz i stabilete dac solicitantul este apt, apt condiionat, inapt temporar sau inapt pentru profesia i locul de munc la care dorete a fi angajat. Cu fia de aptitudine se rentoarce la firm unde eventual se ia decizia de angajare. Decizia de angajare odat luat, noul angajat parcurge procedura de instructaj introductiv general de protecia muncii. Instructajul introductiv general dureaz 8 ore i este efectuat de ctre administrator sau persoanele numite de acesta. Instructajul se finalizeaz cu o testare. Instructajul se poate repeta n caz c testul nu este trecut. Dup trecerea testului se parcurge etapa instructajului de protecia muncii la locul de munc. Acest instructaj se face la locul de munc la care va lucra noul angajat. Dureaz 8 ore i este efectuat de conductorul direct al locului de munc. Cele 8 ore de instructaj pot fi repartizate ntr-o singur zi sau mai multe pe durata perioadei de prob. Materialul prezentat teoretic la acest instructaj este dublat de aplicaii practice la locul de munc la care va lucra angajatul. Verificarea nsuirii instructajului o face eful ierarhic al conductorului direct al locului de munc, ef care face i admiterea la lucru. Angajatul are obligaia s participe la instructajele periodice de protecia muncii, instructaje care au rolul de a remprospta angajatului normele de protecia muncii aplicabile la locul su de munc.COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 9 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti Conductorii auto sunt obligai s participe la testrile pentru autorizrile interne anuale i externe. Dotarea cu echipament individual de protecie i echipament individual de lucru Dotarea cu echipament individual de protecie se face n scopul prevenirii accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale: n cadrul unitii, echipamentul individual de protecie se acord cu titlu gratuit conform cu lista intern aprobat n acest scop. Lista este discutat cu reprezentanii salariailor i poate suporta modificri la solicitarea justificat a angajailor. n cadrul unitii exist regula ca nainte de utilizare, lucrtorul s fie instruit asupra modului de folosire a echipamentului i a riscurilor de care este protejat prin purtarea acestuia. n cadrul instructajului la locul de munc i periodic se organizeaz i edine de antrenament de purtare i de lucru cu echipamentul de protecie. n schimb, salariatul unitii noastre are obligaia de a-i nsui i a cunoate caracteristicile i modul corect de utilizare a echipamentului individual de protecie, s-l poarte pe toat perioada de aciune a riscului pentru care a fost acordat i, dup caz, s-l prezinte la verificare i curare. Firma nlocuiete echipamentul care i-a pierdut calitile de protecie avute n vedere n momentul acordrii, indiferent dac a trecut sau nu durata de utilizare prevzut n lista de dotare. Degradarea echipamentului din dotare din vina angajatului sau nstrinarea acestuia, atrage rspunderea material a angajatului potrivit legii (se imput proporional cu durata de serviciu nerealizat). Nepurtarea echipamentului de protecie acordat de firm constituie abatere disciplinar grav i poate atrage dup sine concedierea fr preaviz. Firma poate acorda la cererea salariailor echipament individual de lucru. Acesta nu are caliti de protecie ci are doar rolul de a proteja mbrcmintea i nclmintea angajatului. Firma suport doar 50 % din preul echipamentului de lucru, diferena de 50 % se suport de ctre salariat n momentul primirii acestuia. La plecarea din firm la cererea sau din vina salariatului nainte de termenul limit al contractului, angajatul va suporta i partea de contribuie suportat iniial de firm. c) Materiale igienico-sanitare i alimentaie de protecie Firma poate acorda gratuit materiale igienico-sanitare n scopul asigurrii igienei i proteciei personale, n completarea msurilor generale luate pentru prevenirea unor mbolnviri profesionale. Sortimentele care se acord, cantitile i periodicitatea sunt stabilite pe baza normativului intern la recomandarea medicului de medicina muncii. La locurile de munc din cadrul unitii exist asigurat trus sanitar de prim ajutor medical n caz de accident, avnd coninut conform reglementrilor n vigoare. Atunci cnd lucrtorii lucreaz n condiii de munc grele sau vtmtoare, firma acord i alimentaie de protecie, la recomandarea medicului de medicina muncii i funcie de activitile n cauz. Exist obligaia ca atunci cnd se acord, aceste alimente s fie consumate la locul de munc, fiind interzis consumul la domiciliul angajatului. d) Conceperea i repartizarea sarcinilor de munc La nivelul unitii sarcinile de munc sunt astfel concepute nct s in cont de: interaciunea operator echipament tehnic;COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 10 din 23

b)

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti relaiile interumane; capacitile fizice, fiziologice i psihologice ale angajailor; asigurarea unei solicitri profesionale n limite normale; confortul psihic i fizic la lucrtorului; condiiile minimale de securitate i sntate n munc prevzute de reglementri. Se ateapt de la angajat s aduc la cunotina conducerii unitii orice abatere de la aceste principii pe care ni le asumm. e) Timpul de munc i de odihn n cadrul unitii programul efectiv de lucru este de 8 ore pe zi, cinci zile pe sptmn. De regul, zilele de odihn sunt Smbta i Duminica. n firm nu se lucreaz n schimburi de noapte,cu exceptia paznicului. f) Munca femeilor La repartizarea n munc a femeilor se ine seama de caracteristicile lor morfo-funcionale i de strile fiziologice specifice. Firma aplic msurile legale cu privire la mbuntirea securitii i sntii n munc a femeilor gravide, a celor luze i a celor care alpteaz, dup cum urmeaz: Salariatele nu sunt obligate s lucreze munc de noapte i nici s desfoare activiti cu caracter insalubru sau greu de suportat. Exist asigurat posibilitatea ca la intervale regulate de timp salariatele s poat face pauze pentru repaus n poziie eznd, respectiv pentru micare. Acordarea de dispens pentru consultaii prenatale n limita a 8 ore pe lun. ndeplinirea de ctre firm a tuturor obligaiilor legale fa de aceast categorie de salariate. Angajatele care se afl n una din aceste situaii trebuie s informeze conducerea asupra strii lor fiziologice, pentru a se putea bucura n condiiile legii de toate condiiile de protecie asigurate de firm . g) Munca tinerilor Firma garanteaz lucrtorilor si tineri condiii de munc adaptate vrstei, n condiiile legii i solicit din parte acestora un comportament matur, responsabil fa de securitatea i sntatea proprie. h) Dotri social-sanitare, puncte de prim ajutor, ap potabil Personalul unitii beneficiaz de condiiile social-sanitare prevzute de normele n vigoare. Salariaii au obligaia de a folosi toate dotrile social - sanitare corespunztor scopului pentru care au fost destinate i de a se abine de la distrugeri, duriti, gesturi necivilizate. i) Locul de munc Locurile de munc din cadrul unitii sunt organizate n concordan cu obiectul de activitate al unitii, corespund cerinelor minimale de securitate i sntate prevzute de reglementrile n vigoare. n aceste condiii lucrtorii trebuie s aib o grij deosebit pentru meninerea acestora ntr-o stare de igien corespunztoare, inclusiv a unor ci de circulaie i de acces sigure la toate posturile de munc.COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 11 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti j) Echipamente tehnice n cadrul unitii este interzis derularea oricrei faze a utilizrii echipamentelor tehnice din dotare fr existena i aplicarea msurilor de protecia muncii asociate acestuia prevzute de productor i a celor prevzute de firm, funcie de specificul locului de munc. Salariaii vor folosi echipamentele tehnice puse la dispoziie de firm astfel nct s nu prezinte riscuri pentru securitatea i sntatea proprie. Lucrtorii vor lucra cu echipamentele tehnice numai dac au fost anume desemnai i instruii n acest sens. Lucrtorilor care exploateaz echipamentele, le este interzis s efectueze reglarea, repararea, modificarea sau ntreinerea acestora. n acest sens firma colaboreaz pe baz de contract cu firme sau persoane specializate. Cei care lucreaz cu aceste echipamente trebuie s cunoasc: condiiile de utilizare i situaiile anormale previzibile, astfel nct s fie n msur s reacioneze corespunztor n cazul apariiei unei situaii neprevzute. Se interzice lucrtorilor unitii s foloseasc echipamentele tehnice din dotare n alte scopuri dect cele destinate de productor i pentru care au fost achiziionate de firm. Salariailor unitii le este interzis, indiferent de motiv, s ndeprteze protectorii cu care echipamentele tehnice au fost dotate de productori. nainte de utilizarea echipamentelor tehnice, lucrtorii au obligaia s verifice starea tehnic a acestora, inclusiv legarea la sursa de curent electric i existena msurilor mpotriva electrocutrii prin atingere direct i indirect. Este interzis lucrtorilor s fac improvizaii la instalaiile electrice. k) Alte obligaii ale salariailor unitii n domeniul SSM S aduc la cunotina conductorului locului s de munc orice defeciune tehnic sau alt situaie care constituie un pericol de accidentare sau mbolnvire profesional; S-i nsueasc i s respecte normele i instruciunile de SSM i msurile de aplicare a acestora stabilite la nivelul unitii, nensuirea sau nerespectarea acestora constituind abatere disciplinar grav ce poate atrage concedierea fr preaviz a salariatului n cauz; S aduc la cunotina conductorului locului de munc n cel mai scurt timp posibil, accidentele de munc suferite de persoana proprie sau de ali angajai; S refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de accidentare persoana sa ori a celorlali participani la procesul de munc; S opreasc lucrul la apariia unei stri de pericol iminent de producere a unui accident i s informeze de ndat pe eful direct; S coopereze cu conducerea unitii i cu ceilali salariai, atta timp ct este necesar, pentru a da conducerii posibilitatea s se asigure c toate condiiile de munc sunt corespunztoare i nu prezint riscuri pentru securitatea i sntatea la locul de munc; S dea relaii din proprie iniiativ sau la solicitarea organelor de control i de cercetare n domeniul proteciei muncii; S prezinte conducerii unitii propuneri proprii de msuri de mbuntire a strii de securitate i sntate la locul su de munc; S evite locurile de munc care prezint pericol pentru securitatea i sntatea personal, dac nu a fost instruit adecvat pentru acestea; n caz de pericol iminent, n lipsa efului ierarhic superior, s ia singur msurile care se impun pentru protejarea propriei persoane sau a altor angajai. n timpul lucrului salariaii sunt obligai s poarte echipamentul individual de protecie pus la dispoziie de firm. Refuzul purtrii acestei categorii de echipament constituie abatere disciplinar grav i se sancioneaz potrivit prevederilor din prezentul regulament. Este deCOD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 12 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti asemenea considerat abatere disciplinar nlocuirea sau distrugerea materialelor cu caracter de informare i propagand a securitii i sntii n munc achiziionate de firm, montate n spaiile de lucru sau administrative ale unitii.

6.2. Instruciuni proprii de S.S.M. ale unitii n cadrul cadrul unitii se decide structurarea pe locuri de munc a instruciunilor propriiStructurarea pe locuri de munca pleaca de la definitia locului de munca ca fiind zona strict delimitata in spatiu, inzestrata cu mijloace de munca (utilaje, mijloace de transport, mobilier, scule, etc.) si obiecte ale muncii (materiale, materii prime, semifabricate, etc.), organizat in vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru indeplinirea unei functii, de catre un executant (individ sau colectiv de indivizi) cu pregatirea si indemanarea necesare, in conditii tehnice, organizatorice si de protectie a muncii precizate.

6.2.1. Instruciuni proprii personalului TESA Personalul TESA din cadrul unitii i desfoar activitatea n birourile unitii. n timpul orelor de program nu prsete locul de munc fr aprobarea sau nsrcinarea efului direct. Sarcinile de lucru sunt cele prevzute n fia postului i contractul individual de munc. Personalul este obligat s menin starea de curenie i de ordine la locul de munc. n acest scop are grij s menin cile de circulaie libere. Documentele i bibliorafturile se depoziteaz corespunztor n dulapuri i fietele de destinaie. Amenajarea locurilor de munc se realizeaz astfel nct s ofere utilizatorilor confort i libertate de micare i s diminueze n msur maxim posibil reducerea de vizibilitate. Preferinele unui lucrtor nu trebuie s stnjeneasc activitatea colegilor de birou. Amenajarea postului de lucru la echipamentele electronice vor respecta principiile din H.G. 1091/2006, 1028/2006, 1146/2006. Timpul de lucru n faa monitorului calculatorului este 50 min cu 10 min pauz n care vor executa alte sarcini cu monitorul n poziie screen saver sau mai bine nchis. Toate echipamentele utilizate trebuie s fie cele furnizate de unitate i vor respecta principiile de siguran i protecie electric i funcional. La nceputul fiecrei zile de lucru se verific stabilitatea echipamentelor tehnice i a materialelor de birotic aflate pe birouri sau pe suporturi la nlime. Este interzis personalului s foloseasc aparatur electric i electronic cu improvizaii sau care nu au gradul de protecie la electrocutare potrivit. Pentru depanarea aparaturii, unitatea are contract de service cu furnizori astfel c este interzis personalului s intervin n interiorul lor pentru reparaii. Este interzis personalului TESA s intervin n instalaii sau tablouri electrice. Pe traseul domiciliu unitate i invers, precum i n alte mprejurri prevzute la art. 30, alin. (1), lit. f k din Legea 319/2006 va respecta codul rutier i va evita zonele periculoase. 6.2.2. Instruciuni proprii pt.celelalte categorii de personalCOD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 13 din 23


Personalul i desfoar activitatea n ncperile strict atribuite acestui scop. Personalului i este interzis s intervin n interiorul aparaturii, a instalaiilor electrice, tablourilor electrice i a celorlalte echipamente tehnice din ncpere, cu exceptia celor autorizati acestor activitati. La punerea n funciune a aparaturii se vor respecta urmtoarele: verificarea umiditii i temperaturii din ncpere, verificarea exterioar a aparaturii, cablurilor i legturii la priz, fr atingerea prilor metalice, dac totul este n regul se conecteaz aparatura. n caz de nefuncionare se anun persoan nsrcinat cu anunarea depanatorului autorizat. Repornirea echipamentelor dup revizii i reparaii se va face numai dup primirea confirmrii scrise c echipamentul este n perfect stare de funcionare. Cile de evacuare vor fi pstrate libere, uile s poat fi deschise pe direcia de evacuare, iar personalul va fi instruit asupra ieirii n caz de pericol. Nu se vor consuma buturi sau alimente deasupra echipamentelor electrice. Nu se vor introduce sau consuma bauturi alcoolice la locurile de munca. Nu se va fuma decat in locuri special amenajate. Stingerea nceputurilor de incendiu se va face numai cu stingtoare cu praf. Reluarea activitii se va face dup aerisirea sau ventilarea ncperii cel puin o or. Orice neconformiti n ceea ce privete ergonomia locului de munc i iluminatul vor fi anunate imediat efului de tur pentru remediere. Locul de munc i instalaiile sanitare vor fi pstrate n stare perfect de curenie. Se vor efectua vizitele medicale obligatorii la ncadrare i periodic conform reglementarilor legale. Personalul se prezint la serviciu apt pentru munc, la ora i locul stabilite pentru intrarea n schimb In cazul unor agresiuni respecta planul de alarmare, actiune si interventie stabilit de unitate Pe traseul domiciliu unitate i invers, precum i n alte mprejurri prevzute la art. 30, alin. (1), lit. f k din Legea 319/2006 va respecta codul rutier i va evita zonele periculoase.

7. Cod minim de reguli privind acordarea primului ajutor

Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul.

Se face o examinare exterioara completa a accidentatului, avand grija de a nu agrava starea sa prin actiuni bruste sau gresite. Se va respecta o asepsie perfecta. Primul ajutor in cazul unui accident colectiv se va acorda in ordinea gravitatii (daca nu sunt suficiente persoane pentru a se ajuta simultan): extrema urgenta - hemoragiile (la cap, gat, subsoara, coapsa), hemoragiile interne, ranitii in zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu mai multe rani grave; prima urgenta - ranitii care au pierderi de sange, ranitii cu membre zdrobite;EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 14 din 23



a doua urgenta - fracturile (de craniu, de coloana vertebrala, fracturile deschise, ranile adanci); a treia urgenta - fracturile mici inchise, ranile putin adanci, etc.

7.1. Prim ajutor in caz de raniri RANA (PLAGA) = leziune a pielii insotita de o atingere a tesuturilor profunde (muschi, oase, organe, nervi etc.) 1. CURATIREA SUMARA A PLAGII cu apa curata. 2. DEZINFECTIE cu tinctura de iod sau apa oxigenata. 3. PANSAREA consta in aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui strat de vata, urmata de infasurarea ranii in totalitate. - pansarea ranilor capului, ochilor, nasului, barbiei etc. = in forma de cruce, de nod, in opt la ceafa; - pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe genitale etc.; - pansarea membrelor = in forma de opt a mainii si piciorului, degetului, cotului, genunchiului, bratului, coapsei.

7.2. Primul ajutor in caz de hemoragii HEMORAGIE = ruptura unui vas sanguin urmata de o pierdere de sange. Dupa felul vasului de sange: - arteriala - sangele de culoare rosu deschis, curge cu presiune prin tasnituri ritmice, urmand bataile inimii; - venoasa - sangele de culoare rosu inchis, curge continuu fara tasnituri;COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 15 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti - capilara - sangele se prelinge lent in picaturi. Dupa locul producerii: externa - sangerarea intr-o plaga la suprafata corpului; interna - sangerarea intr-o cavitate inchisa (abdomen, torace, craniu etc.). Hemoragiile externe pot fi oprite provizoriu: - hemoragii capilare mici - prin spalarea plagii cu apa oxigenata si tamponare cu comprese sterile; - hemoragii mijlocii - printr-un pansament compresiv; - hemoragii arteriale - prin apasare manuala deasupra plagii, la punctul de compresiune cel mai apropiat. Mai eficace este folosirea garoului (tub cauciuc, curea, cravata etc.) aplicat numai la ranile membrelor si intotdeauna deasupra ranii. Intre garou si tegumente se aplica o fasa sau o bucata de panza pentru a nu produce leziuni ale pielii. Cand nu se poate folosi garoul (cap, piept, abdomen) se aplica pansamente compresive (stranse puternic). Apoi ranitul va fi transportat de urgenta la spital, pentru a i se face hemostaza definitiva. Hemoragiile interne sunt de obicei la ranitii cu plaga la piept sau la abdomen si oricat de neansemnata ar parea rana, acesti raniti trebuie sa fie evacuati cu prioritate intrucit pot fi pierderi mari de singe si ranitul nu mai poate fi recuperat.

7.3. Primul ajutor in caz de arsuri

ARSURA = leziune a pielii datorata efectului termic, incendiilor indirecte cauzate de avarii la retelele electrice si de gaze, la instalatiile si depozitele petroliere etc. Clasificare: arsuri de gradul I - inrosire si usoara inflamare a pielii; arsuri de gradul II - aparitia unor basici cu lichid alb-galbui;

arsuri de gradul III - pe langa leziunile de la primele doua categorii si necroze, iar in cazuri grave, chiar carbonizarea tesuturilor. Gravitatea arsurilor depinde de intinderea suprafetei arse a corpului si de gradul arsurii.



Pag 16 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti 1. Se scot hainele de pe suprafata arsa si apoi in functie de gravitatea arsurii se procedeaza diferit. La arsurile de gradul II si III se aplica pe suprafata arsa un pansament uscat steril, executandu-se cu grija spargerea basicilor cu lichid care creaza pericol de infectie. 2. Bolnavii se invelesc cu paturi (cearceafuri) cand arsurile sunt intinse. 3. Se evacueaza bolnavul in prima urgenta la spital. Pentru preantampinarea starii de soc, accidentatul care sufera de arsuri va trebui incalzit si, daca este posibil, li se da sa bea ceai indulcit.

7.4. Primul ajutor in caz de fractura

FRACTURA = ruperea unui os. Clasificare: inchisa - se rupe numai osul, pielea ramane nevatamata; deschisa - capetele osului ies prin piele formand o rana.

Fracturile inchise se mobilizeaza pe cat posibil in axul membrului, fara sa folosim gesturi bruste. Se pune de o parte si de alta a osului rupt cate o scandurica (atela), suficient de lunga incat sa cuprinda articulatiile osului rupt. Atelele vor fi captusite cu vata, carpe etc. Se fixeaza solid cu cateva ture de panza (fasa) care se leaga dedesubtul si deasupra fracturii. In loc de atele se mai pot folosi crengi, bastoane etc. Trebuie evitat pe cat posibil a se misca membrul rupt pentru ca apare posibilitatea ca cele doua capete ale osului rupt sa se deplaseze si sa rupa muschii, arterele, venele, nervii sau pielea. Nu se va incerca niciodata indreptarea unei deformatii daca membrul fracturat isi pastreza pozitia in axul lung. Readucerea corecta si imobilizarea fracturii in pozitie normala a osului se executa in spitale de catre medic. Pentru prevenirea socului, ranitul trebuie culcat si invelit. Ranitul va fi insotit pana la spital, transportul facandu-se culcat. O atentie deosebita se va acorda celor care acuza fracturi de coloana vertebrala (ranitul simte o durere puternica in spate si uneori nu mai poate misca piciorele). In aceste situatii se procedeaza la ridicarea de catre mai multe persoane a ranitului si introducerea dedesubt a unei scanduri, usi, oblon sau targa de care va fi bine legat ranitul si apoi se transporta urgent la spital, de regula, cu fata in jos pe o patura sau un cearceaf.



Pag 17 din 23


7.5. Primul ajutor in caz de electrocutare

ELECTROCUTARE = trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are drept consecinte contractii musculare puternice, arsuri locale, pierderea cunostintei, oprirea respiratiei si inimii, fenomene care pot deveni ireversibile, daca nu se intervine imediat. Timpul dupa care se intervine (min) Sanse de salvare (%) 1 95 2 90 3 74 4 50 5 25 8 0,5

1. Se intrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul de alimentare cu curent electric, fie cu un lemn, topor cu maner de lemn sau clesti cu brate izolate. ESTE INTERZIS: SA SE ATINGA PARTILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MANA NEPROTEJATA. SA SE FOLOSEASCA OBIECTE UMEDE SAU INLATURAREA VICTIMEI SAU FIRELOR ELECTRICE. METALICE PENTRU

2. Se indeparteaza victima de la locul accidentului, fie cu o prajina, cu mana invelita intro haina groasa si uscata sau cu manusi de cauciuc. In acest timp salvatorul va sta pe o scandura de lemn. 3. Daca victima mai respira sau prezinta o respiratie neregulata, se executa respiratie gura la gura sau gura la nas si masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiratie artificiala. 4. Dupa revenirea starii de constienta, victima este transportata de urgenta la cea mai apropiata unitate sanitara cu serviciu de reanimare.

7.6. Primul ajutor in caz de inec INEC = umplerea plamanilor cu apa, inspirata de victima sau ca urmare a opririi activitatii inimii si plamanului, in mod reflex la contactul cu apa rece, mai ales cu ocazia sariturilor.COD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 18 din 23


1. Daca victima are gura inclestata, poate fi deschisa prin introducerea unei linguri intre dinti si a unei batiste impaturite in colturile gurii. 2. In faza urmatoare, limba inecatului invelita intr-o batista si apucata cu doua degete, va fi trasa in afara, dupa care (daca este cazul) gura si nasul vor fi curatate de nisip, alge sau mucozitati. 3. Dupa executarea rapida a acestor operatiuni, victima va fi apucata de la spate cu mainile impreunate la baza toracelui sub forma de chinga sau luata de la spate, tinuta cu capul in jos si scuturata de cateva ori. 4. Daca bolnavul nu si-a recapatat respiratia si pulsul se mai resimte inca, se recomanda executarea respiratiei artificiale de catre o singura persoanasau chiar de doua (unul face respiratie gura la gura iar celalalt apasa toracele cu palmele in ritmul respiratiei). 5. Daca inecatul nu are puls, el trebuie intors cu fata, in sus si i se face respiratie artificiala imediat de una sau doua persoane. Trebuie retinut ca in astfel de cazuri insuflatia trebuie sa fie cat mai puternica pentru a invinge rezistenta alveolelor si a apei din ele.

7.7. Primul ajutor in intoxicarea cu substante toxice In cazul producerii unor avarii sau explozii la anumite instalatii, substantele puternic toxice sunt expulzate in atmosfera formand un nor toxic care se dsplaseaza pe directia vintului la mari distante de la locul accidentului, cu consecinte grave pentru oamenii si animalele din zona respectiva. Substantele toxice din norul de aer contaminat patrund in organism, indeosebi pe caile respiratorii, producind vatamari ale organelor interne, uneori deosebit de grave, care in functie de concentratia si natura substantei toxice pot provoca pierderea cunostintei si, in scurt timp, moartea. La sol se disting doua zone de contaminare: Zona letala (raionul accidentului unde apar cele mai grave intoxicatii, care de regula sunt mortale). Zona de intoxicare (cuprinde norul toxic deplasat pe directia vantului la sol, unde apar cazuri mai usoare de intoxicatii). 1. Intreruperea inhalarii de substante toxice prin acoperirea fetei cu o bucata de panza impaturita si umezita cu solutii de protectie specific substantei toxice.



Pag 19 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti 2. Se scoate imediat victima din atmosfera contaminata cu mijloace improvizate, targa sanitara etc. 3. Se face respiratie artificiala persoanelor care nu mai respira sau si-au pierdut cunostinta. 4. Pe timpul acordarii primului ajutor daca este posibil, intoxicatul sa stea culcat. 5. Transportul victimei la spital sau la cabinetul medical se va face numai dupa acordarea primului ajutor amintit mai sus.



Pag 20 din 23

H&S CONSULT TG. MURES.C. FORMOT PRES S.R.L. Cristeti 8. Prescripii minime de semnalizare de securitate i/sau de sntate n cadrul unitii 8.1. Indicatoare de securitate

INTERZICERE

AVERTIZARE

OBLIGATIVITATE

SIGURANTA

INFORMARE GENERALA

INFORMARE



Pag 21 din 23


8.2. Culori de securitate si culori de contrast CULOARE DE SECURITATE ROSU SEMNIFICATIE INTERZICERE, OPRIRE EXEMPLE DE APLICARE Interzicerea de a efectua anumite operatii,oprire de a intra intr-un anumit loc, de a intra cu foc deschis intr-un anumit spatiu, de a atinge conductoare electrice etc. Semnalizare de riscuri (incendiu, explozie, radiatie, riscuri chimice etc.). Semnalizare de praguri, de denivelari, de obstacole. * Obligativitatea de a purta echipament de protectie. Informare asupra posturilor telefonice, tablourilor electrice etc. Indicare de cai de evacuare, iesiri de salvare, posturi de prim ajutor, locuri in care se poate lucra.

GALBEN

ATENTIE, RISC DE PERICOL

ALBASTRU

OBLIGATIVITATE ** INFORMARE

VERDE

SIGURANTA

*) In loc de galben poate fi folosit rosu-portocaliu fluorescent, culoare care are un grad de vizibilitate ridicat in conditii de iluminat natural **) Albastru se considera culoare de obligativitate cand este folosita impreuna cu un cerc. CULOARE DE SECURITATE Rosu Galben Albastru Verde CULOARE DE CONTRAST * ) Alb Negru Alb Alb

* ) Culoarea de contrast pentru alb este negru si culoarea de contrast pentru negru este alb

CUPRINSCOD: M.S.S.M. M.I.L.M. EDIIA: 2 /11.2006, Revizia 0 Pag 22 din 23




Pag 23 din 23

2_Material ILM SSM FORMOT PRES tie Noua

Documents

Transcript of 2_Material ILM SSM FORMOT PRES tie Noua