2.CONCEPT DE DEZVOLTARE 2.1 INTRODUCERE …stradală a fost schimbată prin mutarea spre nord a...

38
2.CONCEPT DE DEZVOLTARE 2.1 INTRODUCERE Situţia actuală Economic Politica de industrializare forţată precum şi intervenţiile urbane semnificative din socialism au afectat în mare măsură municipiul Miercurea Ciuc. O mare parte din moştenirea industrială a fost dezafectată, în special cea mai importantă unitate industrială dezafectată a fost HART, fabrica de tractoare. Diminuarea ofertei locurilor de muncă şi deficitul economic legat de aceste dezafectări a fost amortizat doar parţial de noi investiţii. La ora actuală, oraşul parcurge un proces de fragmentare: numeroase fabrici de dimensiuni mici/ medii , alături de firme de logistică, de depozitare, servicii tehnice au preluat locaţii industriale sau zootehnice vacante. Principalul profil economic al oraşului a fost în mod tradiţional comercial, Miercurea Ciuc fiind de fapt o aşezare formată la intersecţia a două drumuri comerciale importante. Oraşul a pierdut treptat din importanţa sa ca nod comercial regional, astfel că este perceput în primul rând ca centru administrativ, reşedinţă de judeţ. Avantajele care decurg din poziţia geografică(centrul ţării- accesibilitate rutieră, feroviară bună etc.) precum şi cele legate de statutul de centru administrativ pot fi valorificate. Turismul reprezintă momentan şi în perspectivă ramura cu cel mai mare potenţial de dezvoltare. Miercurea Ciuc este o locaţie deja cunoscut ca destinaţie turistică religioasă- culturală, sportivă importantă. Sectorul de servicii este slab dezvoltat datorită faptului că veniturile reduse ale populaţiei nu pot susţine o creştere semnificativă a cererii cantitativ şi calitativ, capabile să determine schimbări rapide. La această cauză majoră se adaugă lipsa de spaţii adecvate, infrastructura necesară dezvoltării acestui sector. Oraşul nu are o tradiţie universitară îndelungată, dar în ultimii ani, prin înfiinţarea Universităţii Sapientia, se doreşte consolidarea unor secţii academice profilate pe domenii specifice zonei (ex. dezvoltare regională, mediu, turism etc). Dezvoltarea mediului universitar este influenţată de un set de factori: contextul cultural, gradul de calificare al populaţiei (implicit specialişti care să participe la acest proces de consolidare a mediului academic), şi poziţia geografică faţă de alte centre universitare, calitatea ofertei academice etc. Nici unul dintre profilele tradiţionale nu este suficient de puternic pentru a putea asigura, singur, o evoluţie pozitivă a oraşului, de aceea perspectiva dezvoltării profilului mixt al localităţii este o necesitate. Social Miercurea Ciuc nu se bucură de o tradiţie urbană îndelungată. În deceniile 8 şi 9 ale secolului trecut a imigraţii semnificative au influenţat peisajul social. Totuşi identitatea comunitară a rămas puternică şi alături de specificitatea culturală, şi etnică-religioasă, reprezintă principalele avantaje ale resurselor umane în municipiu. Transformările din ultimele trei decenii, perioada în care Miercurea Ciuc şi-a dobândit statutul de oraş mijlociu/reşedinţă de judeţ, au generat un interes public activ al societăţii civile, ai diferitelor categorii de actori urbani în dialogul legat de evoluţia urbei. Mobilitatea relativ mare a populaţiei tinere, prezenţa în municipiu a unui institut de învăţământ superior, coraborat cu un mediu profesional şi financiar atractiv pot asigura condiţiile sociale necesare pentru dezvoltarea urbană durabilă a municipiului Miercurea Ciuc. Urbanistic Oraşul a traversat o perioadă de intervenţii urbane radicale în anii 70 şi 80. O parte însemnată a patrimoniului construit a fost demolată şi înlocuită cu ansambluri noi(ex. Str. Florilor- vechea tramă stradală a fost schimbată prin mutarea spre nord a nodului creat de intersecţia străzilor Coşbuc şi

Transcript of 2.CONCEPT DE DEZVOLTARE 2.1 INTRODUCERE …stradală a fost schimbată prin mutarea spre nord a...

2.CONCEPT DE DEZVOLTARE

2.1 INTRODUCERE

Situţia actuală

Economic

Politica de industrializare forţată precum şi intervenţiile urbane semnificative din socialism au afectat în mare măsură municipiul Miercurea Ciuc. O mare parte din moştenirea industrială a fost dezafectată, în special cea mai importantă unitate industrială dezafectată a fost HART, fabrica de tractoare. Diminuarea ofertei locurilor de muncă şi deficitul economic legat de aceste dezafectări a fost amortizat doar parţial de noi investiţii. La ora actuală, oraşul parcurge un proces de fragmentare: numeroase fabrici de dimensiuni mici/ medii , alături de firme de logistică, de depozitare, servicii tehnice au preluat locaţii industriale sau zootehnice vacante. Principalul profil economic al oraşului a fost în mod tradiţional comercial, Miercurea Ciuc fiind de fapt o aşezare formată la intersecţia a două drumuri comerciale importante. Oraşul a pierdut treptat din importanţa sa ca nod comercial regional, astfel că este perceput în primul rând ca centru administrativ, reşedinţă de judeţ. Avantajele care decurg din poziţia geografică(centrul ţării- accesibilitate rutieră, feroviară bună etc.) precum şi cele legate de statutul de centru administrativ pot fi valorificate.Turismul reprezintă momentan şi în perspectivă ramura cu cel mai mare potenţial de dezvoltare. Miercurea Ciuc este o locaţie deja cunoscut ca destinaţie turistică religioasă- culturală, sportivă importantă. Sectorul de servicii este slab dezvoltat datorită faptului că veniturile reduse ale populaţiei nu pot susţine o creştere semnificativă a cererii cantitativ şi calitativ, capabile să determine schimbări rapide. La această cauză majoră se adaugă lipsa de spaţii adecvate, infrastructura necesară dezvoltării acestui sector.Oraşul nu are o tradiţie universitară îndelungată, dar în ultimii ani, prin înfiinţarea Universităţii Sapientia, se doreşte consolidarea unor secţii academice profilate pe domenii specifice zonei (ex. dezvoltare regională, mediu, turism etc). Dezvoltarea mediului universitar este influenţată de un set de factori: contextul cultural, gradul de calificare al populaţiei (implicit specialişti care să participe la acest proces de consolidare a mediului academic), şi poziţia geografică faţă de alte centre universitare, calitatea ofertei academice etc. Nici unul dintre profilele tradiţionale nu este suficient de puternic pentru a putea asigura, singur, o evoluţie pozitivă a oraşului, de aceea perspectiva dezvoltării profilului mixt al localităţii este o necesitate.

Social

Miercurea Ciuc nu se bucură de o tradiţie urbană îndelungată. În deceniile 8 şi 9 ale secolului trecut a imigraţii semnificative au influenţat peisajul social. Totuşi identitatea comunitară a rămas puternică şi alături de specificitatea culturală, şi etnică-religioasă, reprezintă principalele avantaje ale resurselor umane în municipiu. Transformările din ultimele trei decenii, perioada în care Miercurea Ciuc şi-a dobândit statutul de oraş mijlociu/reşedinţă de judeţ, au generat un interes public activ al societăţii civile, ai diferitelor categorii de actori urbani în dialogul legat de evoluţia urbei.

Mobilitatea relativ mare a populaţiei tinere, prezenţa în municipiu a unui institut de învăţământ superior, coraborat cu un mediu profesional şi financiar atractiv pot asigura condiţiile sociale necesare pentru dezvoltarea urbană durabilă a municipiului Miercurea Ciuc.

Urbanistic

Oraşul a traversat o perioadă de intervenţii urbane radicale în anii 70 şi 80. O parte însemnată a patrimoniului construit a fost demolată şi înlocuită cu ansambluri noi(ex. Str. Florilor- vechea tramă stradală a fost schimbată prin mutarea spre nord a nodului creat de intersecţia străzilor Coşbuc şi

Florilor). Aşadar centrul istoric a fost afectat şi aceste intervenţii au produs conflicte, răni care persistă şi astăzi în ţesutul urban, cu repercusiuni asupra atmosferei sociale, nivelul de acceptanţă pentru noile intervenţii fiind foarte scăzut( vezi Piaţa Libertăţii). Patrimoniul urbanistic al oraşului este unul restrâns, dar conţine câteva elemente de excepţie. Zona cetăţii Mikó, strada pietonală Petőfi, zona fostului gimnaziu catolic/ actualul Liceu Teoretic Márton Áron, complexul bisericesc de la Şumuleu dar şi ansamblurile rezidenţiale din anii 60-70/ cartierul Patinoarului/ cu configuraţii spaţiale de calitate, sunt elemente pozitive de configurare a identităţii urbane. Un caz aparte generator de controverse este zona Piaţa Libertăţii, centru civic-administrativ realizat în spiritul politicilor urbane caracteristice perioadei socialiste de după 1970-72. Problemele structurale ale oraşului au apărut în primul rând din cauza necordonării dezvoltării economice-sociale cu cea spaţială, simultan cu nesoluţionarea unor deficienţe de comunicare şi conexiune organică a diferitelor părţi componente.

În ultimii ani se face simţită o cerere crescândă pentru terenuri destinate funcţiunilor de locuire sau activităţilor economice, fără ca oraşul să poată asigura o ofertă satisfăcătoare. Deşi investiţii noi se pot găsi în toate zonele, nu se poate vorbi despre o integrare judicioasă din punct de vedere spaţial şi funcţional a acestora în oraş: unele investiţii ocupă locaţii mult prea valoroase pentru dezvoltarea oraşului pe termen mediu şi lung riscând astfel închiderea relaţiei ecologice oraş-cadru natural prin crearea unor centuri etanşe de hale şi parcaje pe limita cartierelor de mare densitate/ Lunca Mare/ ori la mare distanţă de oraş, cu efort infrastructural mare, şi consum inutil al resursei de teren. Consecinţele acestei evoluţii sunt dezavantaje precum poluare, perturbări de trafic, blocarea unor dezvoltări viitoare şi încurajarea speculei în detrimentul unei dezvoltări durabile. Calitatea vieţii în oraş şi imaginea acestuia pe termen mediu şi lung sunt aspectele cele mai puternic afectate. Inexistenţa unei scheme de amplasare coerente şi avantajoase, nu numai pentru investitori, ci şi pentru oraş, a unor unităţi mari consumatoare de suprafeţe este generatoare de conflicte în dezvoltare urbană pe termen scurt, mediu şi lung (ex. Lunca Mare). Marea parte a platformelor industriale tradiţionale, cea de vest şi cea de est decad sau sunt utilizate mult sub capacitatea reală în pofida echipării şi conectării lor la căile principale de trafic, favorabile investiţiilor. Prelungirea oraşului în cadrul oraşului înseamnă o utilizare neeficientă a suprafeţelor (resursă limitată şi nemultiplicabilă), o extindere nejustificată şi costisitoare a reţelei de infrastructură şi o formă urbană incoerentă. Astfel densificarea unor structuri urbane centrale rarefiate sau reconversia vechilor platforme industriale sunt binevenite în faţa extinderii exterioare a oraşului. Miercurea Ciuc beneficiază deja de exemple pozitive în acest sens. Într-un proces cvasi-spontan, neplanificat, părţi importante ale platformei industriale de vest sunt transformate în unităţi comerciale en-gros, show-room-uri auto sau sedii de firme prestatoare de servicii tehnice. Reciclarea acestor suprafeţe şi clădiri (dezvoltări de tip brown-field) previne extinderea neeconomică a oraşului la periferii prin ocuparea şi echiparea unor suprafeţe noi (dezvoltări de tip green-field). Mai mult decât atât, procesul de conversie menţine atractivitatea unor părţi ale oraşului cu profil industrial şi evită declinul acestora şi a zonelor rezidenţiale. Viabilitatea structurii urbane existente şi viitoare depinde de prevenirea destrămării oraşului în peisaj şi distrugerii peisajului în consecinţă. Suprafeţele introduse în intravilan prin Planul Urbanistic General depăşesc capacitatea oraşului de a le ocupa chiar pe termen mediu. În schimb importante suprafeţe interne rămân neutilizate: platforma industrială de est, golurile- terenuri virane din zona centrală etc. Cel mai important potenţial structural al oraşului îl reprezintă complexul Zona Spitalului- platforma industrială de est- zona Radio şi culoarul Oltului cu platforma industrială de vest şi eventualele extinderi viitoare. Aşadar orice strategie urbană de ansamblu trebuie să acorde o atenţie specială acestor zone şi legăturilor dintre ele.

Potenţial

Potenţialul de dezvoltare al oraşului se bazează pe următoarele factori:

- Poziţie geografică: în centrul ţării, la intersecţia unor căi rutiere şi feroviare importante, în mijlocul Depresiunii Ciucului, o zonă cu o bogată tradiţie în agricultură(ex. producţia de cartofi, îmbuteliere ape minerale), viticultură şi silvicultură. Deasemenea locaţia depresionară a generat apariţia unei microclime cu ierni lungi şi precipitaţii abundente, favorizând astfel practicarea sporturilor de iarnă

- Calitatea mediului: lipsa factorilor majori de poluare (excepţie fac staţia de epurare şi rampa de deşeuri), zonele înverzite din oraş, prezenţa vizuală accentuată a celor două lanţuri muntoase, Munţii Harghitei şi Munţii Ciucului, culoarul Oltului, lacul şi pădurea parc Şuta, dar şi numeroasele surse de apă minerală;

- Comunitate, tradiţii culturale, religioase cu rol identitar major(Şumuleu, astăzi parte a oraşului fiind un centru catolic important în fostul scaun secuiesc al Ciucului)

- Domenii specifice de activitate, printre care turismul sportiv (legat de sporturile de iarnă, în special hochei pe gheaţă) şi cel religios (pelerinajul de Rusalii la Şumuleu)

Oportunităţi

Turismul, locuirea şi administraţia sunt cele trei vocaţii principale ale oraşului. Miercurea Ciuc poate deveni un loc cu o bună calitate a vieţii. Mediul natural se bucură de o relaţie privilegiată cu natura, de proximitatea elementului natural aproape în fiecare zonă rezidenţială. Dezvoltarea în continuare a acestei relaţii oraş-natură, extinderea şi modernizarea infrastructurii aferente locuirii (servicii şi echipamente publice, învăţământ, agrement şi sport). Destinaţiile turistice variate- sportive, cultural-religioase, de tratament prin interconectare pot deveni oferte atractive pentru vizitatori de-a lungul întregului an conferind astfel oraşului un caracter turistic mult mai accentuat.

Poziţia geografică a oraşului, tradiţiile social-politice ale zonei precum şi evoluţia politică-economică a întregii ţări în pragul aderării la Uniunea Europeană pot deschide perspectiva unui rol regional. Regiunile constituie al treilea pilon important în ierarhia organizaţională a Uniunii Europene. Odată integrată, România va putea beneficia de fonduri structurale semnificative, ale căror accesibilitate va depinde de gradul de eficienţă administrativă al viitoarelor euroregiuni. Datorită poziţiei favorabile din punct de vedere geografic, dar şi căilor rutiere şi feroviare, Miercurea Ciuc figurează ca posibil centru pentru o euroregiune.

Pentru abordarea realistă a acestor deziderate a fost elaborat un set de elemente de strategie. Suma acestora, completată cu studii de specialitate amănunţite şi permanent actualizată, stă la baza unei politici coerente de dezvoltare şi trebuie supusă dezbaterii publice.

Planurile de măsuri şi resursele vor putea fi astfel orientate spre o finalitate bine definită şi larg acceptată de către comunitatea locală, condiţie esenţială în susţinerea unei dezvoltări eficiente şi durabile.

2.2 SCOP

Studiul de faţă se concetrează, după cum am arătat, pe aspectele urbanistice ale acestei finalităţi , asupra procesului în sine menit să atingă scopurile descrise. Prioritare în definirea conceptului sunt întrebările legate de calitatea spaţiului urban şi a setului complex de interacţiuni şi relaţii care au loc în acest spaţiu al oraşului.

Obiectivul studiului este identificarea temelor majore care ghidează evoluţia spaţială, principalelor opţiuni strategice şi vizualizarea în comun, în colaborare cu actori urbani locali, politici şi profesionali precum şi cu publicul a unor imagini, viziuni care reunesc, mediază şi satisfac interese şi nevoi complexe, tipice unui organism urban aflat în formare, în coagulare.

Tendinţei actuale de disoluţie şi atomizare a formei urbane în lungul căilor de acces dar şi în mediul natural înconjurător i se contrapune imaginea unui corp principal compact şi mai dens decât cel actual, cu limite interioare (relaţia peisaj construit-natural mai bine conturată) şi limite exterioare clare, la care se adaugă o suită de „sateliţi”- trupuri urbane de mici dimensiuni, relativ autonome din punct de vedere al activităţilor (locuire+ dotări suficiente+ poli economici proprii), bine delimitaţi în teritoriu(cu reguli stricte de extindere), cu un caracter morfologic propriu, capabil să le confere identitate şi atractivitate fără ca să reprezinte un factor de risc în procesul de densificare şi revigorare al zonei centrale. Unei forme urbane atomizate, uniform distribuite în peisaj i se oferă ca alternativă o reţea de poli urbani, cu o ierarhie bine stabilită, o dezvoltare intercoordonată conectaţi, printr-un sistem de legături avantajoase. Unele dintre aceste legături, căi rutiere majore sau drumuri de câmp, sunt deja existente, urmând ca printr-un concept de ansamblu împreună cu unele legături noi să formeze noua reţea urbană verde. Prin această reţea se asigură continuitatea elementelor de peisaj exterioare în interiorul oraşului. Astfel peisajul încadrează nucleele urbane şi nu riscă să fie fragmentat de

aglomerări urbane haotice. Reţeaua verde are două componente majore: culoarul Oltului, devenit prima axă urbană de dezvoltare, şi complexul lacul/pădurea parc Şuta- dealurile Şumuleu, o centură verde la limita de est al municipiului situat de-a lungul axei de dezvoltare de est( Zona Spitalului-Zona Centru Est-Zona Radio). Cele două componente sunt conectate prin trei legături verzi, elemente secundare, care la rândul lor comunică(în unele locuri chiar se suprapun parţial) cu reţeua de căi verzi pietonale, de biciclişti- a treia categorie structurală ca şi importanţă în cadrul reţelei majore de spaţii verzi.

Astfel presiunile de urbanizare asupra noilor suprafeţe situate la marginea sau în afara oraşului pot fi redirecţionate către zone intraurbane, centrale, sau în trupurile satelit existente în interiorul unor limite bine stabilite.

2.3 CONCEPT

Redirecţionarea efortului de urbanizare de la nivelul periurban, respectiv parţial al tentaculelor existente către interior este posibilă şi necesară prin instituirea unor limite spaţiale convenţionale. În condiţiile unui intravilan supradimensionat, cele două tipuri de limite (limita de intravilan existent respectiv limita de construire definitivă/ pe termen lung) etapizează creşterea arealului construit/ construibil, condiţionând ocuparea suprafeţelor periferice prin „umplerea” celor centrale. În condiţiile existenţei unui intravilan lărgit mult peste capacitatea oraşului de a-l ocupa judicios în timp previzibil, noile limite trebuie percepute ca intravilane temporare. Prin politici administrative adecvate, trebuie descurajată urbanizarea arealelor aflate în afara acestor limite, chiar atunci când terenurile fac parte din intravilan până la ajustarea lor în noul Plan Urbanistic General. Printre arealele vizate figurează zona celor două dealuri Şumuleu sau Băile Jigodin, ambele părţi constitutive ale unor arii naturale protejate sau propuse a fi protejate în viitorul proxim. Ca măsură de compensare, sunt delimitate suprafeţe alternative de extindere, cu precădere în lungul culoarului Oltului, partea de nord al Şumuleului, zona de pe latura sudică al cartierului Tudor precum şi în zona limitrofă cartierului Spicului, denumită zona Radio. Densificarea zonelor intraurbane poate echilibra reducerea ritmului de extindere în teritoriu, o măsură necesară pentru folosirea potrivită/ la capacitatea optimă a numeroaselor goluri virane în structura urbană, a unor areale rezidenţiale de densitate minimă, a unor platforme industriale dezafectate şi/sau aflate în reconversie etc. Prin intermediul unei serii de planuri urbanistice zonale, subordonate conceptului de ansamblu, aceste zone pot fi restructurate şi dezvoltate independent de existenţa unui Plan Urbanistic General. Deasemenea, pentru zone mai ample, coerente pot fi elaborate şi planuri directoare ca treaptă intermediară. Capacitatea zonelor enumerate ca locaţii atractive pentru investiţii (locuire, activităţi) oferă avantajul unei funcţiuni noi mai bine integrate oraşului decât cele amplasate la periferie şi, în plus, a economisirii resurselor de teren, şi a efortului infrastructural. Dincolo de aceste considerente, centrul în sine necesită o densificare care să-l facă competitiv la nivel urban, periurban, zonal. În paralel, vor fi consolidate nucleele de activităţi în trupurile urbane periferice pentru ca acestea să funcţioneze autonom faţă de corpul central al oraşului. Acestea vor fi configurate în sistem cluster: structuri compacte de densitate mică şi medie, clar delimitate în teritoriu şi înconjurate de elemente naturale. Apropierea de natură şi legături avantajoase/ auto, velo şi pietonale/ cu centrul oraşului le fac atractive ca mediu rezidenţial sau ca locaţie pentru investiţii economice corespunzătoare (industrie mică, ateliere, servicii tehnice, agro- sau ecoturism etc.)

Planul de concept propune măsuri şi scheme de dezvoltare, plecând de la concluziile analizelor şi oferind baza de actualizare a noului PUG prin planul de zonare funcţională. În cadrul planului de concept sunt delimitate zone de intervenţie, în două cazuri speciale-trupul Ciba, respectiv zona Şumuleu-mai multe zone de intervenţie sunt grupate printr-o planificare corelată. Zonele vizate prezintă problemele şi soluţiile specifice ale structurii urbane, cu efecte care depăşesc limitele lor concrete. Identificate ca areale cheie în dezvoltarea urbanistică, acestea reclamă abordări diferenţiate, care deşi sunt realizabile autonom, trebuie să fie subordonate conceptului de ansamblu. Câteva din aceste zone au caracter prioritar. Pentru acestea vor fi trasate reperele unor planificări de tip PUZ, necesare pentru contracararea riscurilor şi pentru deblocarea potenţialelor specifice. Tematic, măsurile se împart în patru tipuri. Realizarea fiecărui tip de măsuri nu depinde de celelalte, ele completându-se reciproc în cadrul conceptului general. Aceste tipuri sunt: dezvoltarea teritorială a structurii urbane, restrucurarea/ reabilitarea intraurbană, trafic şi peisaj.

2.4 SETURI DE MĂSURI

2.4.1 DEZVOLTAREA TERITORIALĂ A STRUCTURII URBANE

Măsurile vizează stabilizarea formei oraşului în relaţie cu cadrul său natural. Ele urmăresc contracararea principalului risc – dizolvarea corpului urban în peisaj şi distrugerea iremediabilă a elementelor de peisaj natural exterior oraşului– desemnând în acelaşi timp posibile areale-rezervă pentru extensii viitoare ale oraşului.

Măsuri:

- controlul şi limitarea extinderii necontrolate a ariei edificate în lungul drumurilor de penetraţie sau la perifirii, stoparea activităţilor de construcţie ilegale din extravilan(ex. Szecseny)

- planificare locală (PUZ) cu rol de stabilizare şi configurare clară a limitelor ariei edificate spre cadrul natural.Noile arii construite vor avea o limită clară şi stabilă pe termen lung către est. Realizarea viitoarei zone de protecţie naturală (propusă de Agenţia de Protecţie a Mediului Miercurea Ciuc) presupune interdicţie de construire pentru bazele dealurilor Şumuleu şi malul lacului Şuta. Presiunile de construire existente astăzi în partea de sud din zona Şumuleu vor fi direcţionate către partea de nord prin rezervarea unor suprafeţe dezvoltabile pentru funcţiuni rezidenţiale. Conform conceptului general dezvoltarea zonelor rezidenţiale pe latura de est al oraşului va permite păstrarea unor canale verzi spre peisajul natural exterior.

- trasarea unei succesiuni de limite temporare care să etapizeze extinderea ariei edificate pe termeni scurt-mediu-lung. Activarea unui „intravilan virtual” are drept condiţie „umplerea” suprafeţelor delimitate de cel precedent şi existenţa unei planificări de tip PUZ. Un astfel de sistem asigură un control asupra evoluţiei formei urbane în timp, constituită după principiul "de la centru spre periferii". Planul de concept prin identificarea zonelor de intervenţie şi a planurilor de directoare, respectiv planurile detaliate ale zonelor de intervenţie prin temele pregătitoare ale viitoarelor planuri urbanistice zonale deservesc acest sistem de extindere urbană.

- favorizarea procesului de coagulare a zonei centrale şi dezvoltarea fâşiei “Miercurea Ciuc Est”, ce va include platforma industrială de est, care, prin conversie funcţională, va găzdui obiective complementare funcţiunii de locuire, exploatînd şi poziţia apropiată de centrul oraşului şi de cartierul Tudor.- structura urbană a noilor cartiere va rezerva coridoare de legătură între oraş şi cadrul natural (cartierul Spicului- dealurile Şumuleu, cartierul Tudor- lacul şi pădurea Şuta, centru- Lunca Mare)- consolidarea funcţiunilor rezidenţiale şi a activităţilor economice în trupul Ciba în paralel cu stabilizarea limitelor spaţiale. Atragerea de investiţii, inserţia de activităţi economice(IMM-uri, servicii, industrie nepoluantă) şi menţinerea atractivităţii sale ca adresă rezidenţială. - consolidarea funcţiunilor rezidenţiale şi dezvoltarea/intensificarea activităţilor economice legate de turism, agrement în trupul Harghita Băi în paralel cu stabilizarea limitelor spaţiale.

- dezvoltarea/intensificarea activităţilor economice legate de turism, agrement şi restricţionarea funcţiunilor rezidenţiale în trupurile Jigodin Băi, Miercurea Ciuc Băi şi Szécseny în paralel cu stabilizarea limitelor spaţiale.

- modernizarea infrastructurii pentru nucleele periurbane (drumuri, edilitare, transp. în comun) şi amenajarea unor legături pietonale/velo verzi într-o reţea care se conectează cu traseele din interiorul oraşului. Noile legături pot prelua traseele drumurilor agricole existente, sau cursurile unor pârâuri sau canale (ex. între Topliţa şi Şumuleu). Prin modernizarea şi plantarea lor, aceste relaţii devin practicabile nu numai pentru maşini, dar şi pentru biciclişti şi pietoni, pregătind o mai bună valorificare turistică a peisajului specific zonei din jurul oraşului.

- realizarea centurii de ocolire pe latura de vest al oraşului va avea ca şi efect decongestionarea reţelei intraurbane a oraşului, în zona centrală şi dezvoltarea, modernizarea zonelor limitrofe centurii de ocolire. Zona industrială de vest va parcurge un proces de conversie, modernizare, şi posibil de extindere.

- Lunca Mare constituie „golful verde“ al oraşului: reprezintă suprafaţa rezervă principală, care simultan poate fi spaţiul verde tampon între zone rezidenţiale şi platforma industrială vest.

2.4.2 RESTRUCTURAREA INTRAURBANĂ

Procesul de restructurare a suprafeţelor deja edificate este complementar celui de reducere a urbanizării de noi suprafeţe. În configuraţia sa actuală, oraşul oferă, în interiorul său, posibilităţi multiple de dezvoltare, pentru toate tipurile de funcţiuni urbane: locuire, comerţ şi servicii, industrie sau alte activităţi. Miercurea Ciuc prezintă astăzi o structură urbană cu multiple “răni”-goluri în ţesutul urban din centru în urma intervenţiilor urbane din anii 70-80. Lărgirea rapidă a periferiilor lasă în urmă goluri: suprafeţe virane sau terenuri subutilizate, în general cu funcţiune industrială. Activarea, densificarea sau conversia lor funcţională sunt alternative mai eficiente pe termen lung la o urbanizare extensivă a teritoriului. Mai mult decît atât, golurile sunt văzute ca rezerve interne destinate nu numai densificării dar şi dotării şi creşterii atractivităţii zonei centrale. Ansamblurile de locuinţe de mare densitate, cea mai mare suprafaţă aflată în proprietate publică, suferă în urma degradării spaţiilor libere, a lipsei locurilor de parcare, a lipsei dotărilor specifice. În condiţiile în care marea parte a populaţiei oraşului locuieşte aici, cartierele reclamă o atenţie aparte în cadrul operaţiunilor de reabilitare urbană. Nu în ultimul rând, părţi importante ale zonei centrale, destructurate în urma intervenţiilor din anii 80’, odată cu noul centru civic, au rămas nefinalizate până astăzi. Închiderea acestor breşe în ţesutul urban tradiţional, este o oportunitate pentru completarea setului de oferte reprezentative: instituţii publice, comerţ, servicii specializate, locuire cu un standard ridicat de calitate, cultură. În cadrul procesului de restrucurare intraurbană se impun următoarele măsuri:

- elaborarea unui set de planuri urbanistice zonale care pregătesc restructurarea zonelor cheie din interiorul oraşului/ ex. zona centrală cuprinsă între Piaţa Libertăţii şi Piaţa Gării, zona Lunca Mare, Stadionului, Spitalului etc./

- organizarea de concursuri de idei, studii urbane pentru remobilarea, reconfigurarea urbană a zonelor centrale destructurate (zona centrală cuprinsă între str. Petőfi şi piaţa Gării), în paralel cu identificarea resurselor disponibile, a posibililor parteneri privaţi sau publici. Elaborarea unei strategii de promovare a locaţiilor centrale pentru atragerea de activităţi caracteristice zonelor centrale, terţiare/ sedii de birouri, centre de afaceri, instituţii publice locale sau regionale, locuire de calitate, comerţ şi servicii cu caracter reprezentativ etc/ astfel ca centrul să devină o zonă competitivă faţă de zone aflate în afara sa, periurbane.

- conversia funcţională a suprafeţelor industriale locate central sau pericentral spre funcţiuni adecvate poziţiei/ex. zona Centru Est/.

- elaborarea, eşalonat in timp, a unor planuri de reabilitare (inclusiv PUZ) pentru fiecare cartier de mare densitate în parte(cartierul Lunca Mare, zona Şumuleu etc.), ce trebuie să determine: organizarea şi ierarhizarea spaţială de ansamblu (ce implică şi diferenţierea între spaţiile publice, semipublice, semiprivate) organizarea internă a circulaţiilor auto, pietonale şi velo, a parcărilor şi garajelor pentru automobile, a locurilor de joacă şi sport, a spaţiilor verzi, a serviciilor/dotărilor, introducerea unor activităţi profesionale (printr-un proces de densificare şi prin conversia unor locuinţe), reabilitarea infrastructurii (mai ales incălzirea, ce poate implica introducerea unor sisteme mai eficiente) etc

- demararea efectivă a programului prin identificarea in prima instanţă a unui proiect pilot, intr-o zonă de relativ mică întindere, în cadrul căreia disponibilitatea partenerilor şi oportunităţile sunt clar stabilite (zona Tanorok)

2.4.3 PEISAJ

Municipiul Miercurea Ciuc este oraş verde prin prezenţa pronunţată a peisajului natural exterior oraşului în interiorul său: cele două lanţuri muntoase Munţii Ciucului şi Munţii Harghitei, fiind dominante ale perspectivelor din oraş, asigurând un fundal de valoare direcţiilor care se deschid din peisajul construit. Peisajul natural are un rol decisiv în conturarea caracterului municipiului, în identificarea aşa numitului brand urban. Cele mai importante componente ale celor două categorii sunt cursul Oltului, dealurile Şumuleu, lacul şi pădurea-parc Şuta, o zonă recent inclusă în aria protejată- Aria Naturală Băile Jigodin- Csihányos, respectiv zona Lunca Mare. De asemenea, elemente valoroase de peisaj se află in zona trupului Harghita Băi. Acestea constituie cel mai important potenţial, demn de valorificat al oraşului.

Protejarea şi dezvoltarea ofertei naturale şi antropice, punerea ei în legătură cu locuirea, dar şi cu alte unităţi funcţionale ale oraşului, reglementarea relaţiei limită arie construită/ construibilă- peisajul natural, reducerea surselor interne şi externe de poluare, accesibilizarea elementelor naturale din teritoriul apropiat, interconectarea elementelor de peisaj într-o reţea verde cuprinzând dotări de agrement şi posibile atracţii turistice de diferite tipuri, sunt măsuri menite să întărească vocaţia rezidenţială şi turistică a oraşului şi să-i contureze identitatea în cadrul concurenţei interurbane regionale.

Integrată unui concept ecologic şi turistic coerent la nivel regional, reţeaua verde se dezvoltă în coordonare cu reţeaua urbană oraş-clustere. Cele două sisteme se susţin şi deservesc reciproc.

Evoluţia arealului edificat are ca principal criteriu protejarea şi extinderea reţelei verzi. Aceasta, la rândul ei, asigură calitatea ecologică şi configurează coridoarele de legătură interne ale sistemului urban. Elementele constitutive ale reţelei sunt:

Insule verzi în corpul urban .Parcurile, grădinile publice, şi în general spaţiile verzi publice amenajate sunt elemente ale reţelei verzi intraurbane. Parcul Central, Elisabeta, cel din jurul Muzeului Secuiesc al Ciucului, parcul de mesteceni şi parcul dendrologic sunt în această idee insule verzi care prin legături pietonale verzi, trasee de ciclotursim vor fi interconectate şi conectate la elementele de peisaj extraurbane creându-se astfel o reţea verde unitară.

Bandouri verzi. Bandourile verzi au rolul de a stabili zone-tampon între structuri urbane de caracter diferit. Aceste fâşii pot fi de diferite tipuri: limită spaţială/ prag urban între cartiere/, barieră de protecţie/ între funcţiuni diferite: ex. locuire şi industrie/ şi legătură pietonală verde. Dincolo de rolul ecologic şi ambiental ele sunt instrumente de refacere a coerenţei imaginii urbane, acolo unde claritatea de percepţie şi orientabilitatea sunt periclitate de dezvoltări recente. Aşadar, se impune parcului Elisabeta de lângă gară concomitent cu crearea unei fâşii de protecţie de-a lungul liniei de cale ferată, precum şi de-a lungul centurii ocolitoare.

Elemente extra/ periurbane de peisaj, arii protejate. 1.Oltul. Naturalizarea cursului Oltului, în concordanţă cu intensficarea folosirii lui pentru agrement, parţial demarată deja (traseul pentru ciclişti Greenways) constituie primul pas în sporirea prezenţei Oltului în oraş, în peisajul urban. Sursele de poluare enumerate în partea de analiză vor trebui dezafectate, iar zonele deja afectate reabilitate. Astfel culoarul Oltului poate deveni unul dintre elementele majore ale reţelei verzi.2. Zona Şuta- Dealurile Şumuleu/ Centura verde est. Arealul vizat este viitoarea arie naturală protejată propusă de către APM Harghita. Zona Şuta curpinde îmrejurimile lacului Şuta, pădurea parc Şuta şi reprezintă un peisaj natural valoros. În zona dealurilor Şumuleu putem identifica prezenţa simultană a mai multor tipuri de peisaj: drumul de pelerinaj de la biserica franciscană aflată în vale până la altarul tripartit din şaua dintre cele două coline, Şumuleul Mic şi Şumuleul Mare, sau păşunile îngrijite prin arături periodice de pe versanţiii de vest ale dealului Şumuleu Mare, ş.a.. Ansamblul Şumuleu, datorită coexistenţei simultane a elementului natural şi religios se constituie într-un peisaj cultural cu un rol major în definirea identităţii locului. Între mediul construit şi zona Şuta-Şumuleu urmează să se creeze o zonă verde tampon, o centură verde, care să fie păstrată liberă de construcţii prin interdicţia definitivă de construire. 3. Aria naturală protejată Jigodin- Csihányos. Rezervaţia naturală Băile Jigodin-Csihányos a fost creată în 2003. Lipsa protecţiei instituţionalizate îngreunează păstrarea unor elemente de peisaj valoroase în celelalte zone ale oraşului.

Legături verzi –reţele peisagere. O categorie aparte o constituie reţelele peisagere, care pot fluentiza legăturile urbane, căile de comunicare între oraş şi mediul natural înconjurător şi cele din interiorul oraşului. O experienţă pozitivă în acest sens o reprezintă proiectul realizat recent, intitulat “Drumul apelor minerale”. Realizarea coridorului ecologic în partea de sudest al zonei Şumuleu prevăzut de Planul Urbanistic General din 1998, pare să fie periclitată de construcţiile de locuinţe familiale. Presiunea pieţei imobiliare, coraborată cu lipsa unei viziuni de dezvoltare urbană de ansamblu, creează situaţii conflictuale în relaţia dintre mediul construit şi cel natural. Zonele verzi amenajate din interiorul cartierelor de locuit şi cele din centru nu sunt interconectate şi nici conectate corespunzător cu mediul natural din jurul oraşului, în mare măsură din cauza infrastructurii, a dotărilor de loisir, sport, turism şi agrement insuficient dezvoltate. Reţeaua verde Miercurea Ciuc leagă şi elementele de peisaj din teritoriu, integrându-le conceptului eco-turistic de ansamblu. Pădurile înconjurătoare (pădurea parc Şuta, pădurea Jigodin etc.) pe lângă destinaţiile de agrement tradiţionale/ Băile Miercurea Ciuc, Băile Jigodin, Szécseny/ pot deveni tot atâtea destinaţii pentru drumeţii sau turism de week-end. Prin renaturalizarea unor suprafeţe din jurul oraşului, prin refacerea ecosistemului specific în zonele afectate de procesul de industrializare forţată

din anii 70-80 sau de recentele extinderi necontrolate/ albia râului Olt sau împrejurimile lacului Şuta/, într-o proporţie echilibrată cu peisajul antropic, al culturilor agricole, întregul cadru natural al oraşului poate fi valorificat ca mediu activ de viaţă pentru locuitori. O astfel de accepţiune a peisajului, care nu se limitează la elementele naturale deosebite, spectaculoase, ci include în demersul de protejare, restaurare şi proiectare întregul teritoriu are implicaţii pozitive nu numai punctual ci asupra calităţii vieţii în ansamblu. Tocmai de aceea, prezervarea calităţilor ecologice şi ambientale ale cadrului natural nu poate fi realizată decât în corelare cu dezvoltarea teritorială a structurii urbane. Un posibil brand ecologic al oraşului, pe termen mediu şi lung este în primul rând legat de valorificarea poziţiei sale în cadrul natural. „Oraşul verde” este parte indisolubilă a unei regiuni cu aceleaşi calităţi ale mediului, o regiune „verde” (din fericire mediul natural învecinat nu a fost afectat iremediabil, însă se impun măsuri de protecţie preventivă ca parte a unei planificări strategice). Conservarea şi dezvoltarea unei relaţii fluente, armonioase între Miercurea Ciuc şi cadrul său natural extins este deci vitală.Promovarea unor legături verzi dintre diferitele părţi componente ale peisajului natural exterior dar şi cu spaţiile verzi publice din interiorul oraşului pot facilita crearea de reţele peisagere. Un exemplu în acest sens îl constituie pe latura de est al municipiului prelungirea ariei naturale protejate Jigodin- Csihányos înspre viitoarea arie naturală protejată Şuta-Şumuleu.

2.4.4. Trafic

Setul de măsuri are ca obiective principale eficientizarea circulaţiei urbane în concordanţă cu creşterea valorilor de trafic, cu reorientarea unor relaţii origine-destinaţie şi cu dezvoltarea în perspectivă a oraşului, degrevarea oraşului (mai alea centrul oraşului) de traficul de tranzit, stimularea deplasărilor pietonale şi velo, descurajarea folosirii cotidiene (în deplasările de rutină) a automobilului personal.

Aceste măsuri sunt concepute în perspectiva realizării(cel puţin parţiale) centurii ocolitoare a oraşului. Scopul lor este, pe de-o parte, rezolvarea problemelor funcţionale care vor persista şi după apariţia centurii ocolitoare, pregătind în acelaşi timp terenul pentru dezvoltări ulterioare şi, pe de altă parte, folosirea şanselor şi potenţialelor existente pentru ameliorarea calităţilor spaţiale ale reţelei de trafic în ansamblu. Toate propunerile legate de sistemul de trafic au la bază analize preliminare proprii precum şi interpretarea datelor şi documentaţiilor existente la momentul elaborării studiului.

Se impune în pregătirea noului PUG şi a demarării planificării investiţiilor importante(ex. ocolitoare) elaborarea unui studiu de trafic pentru întregul oraş. Considerentele prezentului studiu nu pot substitui un studiu de trafic, dar se pot verifica prin intermediul acestuia.

Traseul centurii ocolitoare va face obiectul unui studiu de fezabilitate, optându-se în prezent pe varianta care ocoleşte oraşul pe partea de vest.

Varianta „de vest” este considerată mai avantajoasă din mai multe puncte de vedere:

- un nivel ridicat de aplicabilitate prin posibila etapizare facilă a întregii investiţii şi teren mai puţin accidentat - intervenţii relativ reduse cu excepţia celei de-a treia etape, care ar presupune un pasaj deasupra liniilor de cale ferată, precum şi etapa a doua subvarianta II.A, care ar implica deasemenea şi realizarea unui pasaj similar- ambele pasaje însă ar putea contribui la fluentizarea legăturilor insuficiente în momentul de faţă dintre cele două părţi ale oraşului separate de linia de cale ferată- ar putea contribui la revitalizarea zonei industriale vest- în comparaţie cu varianta de est ar însemna grad de risc de poluare a mediului natural semnificativ mai redus, deoarece nu ar afecta viitoarea arie naturală protejată Şuta- Şumuleu, implicit centura verde de pe latura de est, dar nici traseele pietonale funcţionale în timpul pelerinajului de Rusalii.

Propunerile se împart în două categorii: (1) reconfigurare /reamenajare şi (2) optimizare/extindere.

Aceste măsuri se conformează ideilor stipulate prin conceptul general propus. Traficul de tranzit, tranzit greu vor fi direcţionate către partea de vest al oraşului, în zona industrială. Centura de ocolire şi căile auto principale la partea de vest vor avea un rol dublu: vor contribui la revigorarea şi extinderea platformei industriale de vest fără să afecteze zonele rezidenţiale şi centrul. Deasemenea cele trei zone vizate pentru amplasarea unor complexe comerciale mari, cash&carry, retail, precum şi servicii, funcţiuni din sectorul terţiar etc.(Centru Est, partea de sud al zonei Lunca Mare şi zona

industrială vest) vor fi conectate la centura ocolitoare prin căi auto principale. Centrul şi latura de est al oraşului vor beneficia de căi rutiere colectoare şi străzi locale-secundare. Măsurile de reconfigurare sunt prevăzute în relaţie directă cu realizarea viitoarei centuri ocolitoare a oraşului şi au ca scop general adaptarea străzilor la noua schemă de trafic. Sunt propuse astfel o serie de intervenţii treptate, pe segmente, dintre care multe realizabile deja astăzi cu eforturi relativ reduse. Acestea, în corelare cu măsuri de reorganizare locale ale structurii urbane, joacă un rol cheie în rezolvarea unor probleme actuale ale oraşului.

Un set de măsuri se referă la adaptarea profilului stradal la categoria de importanţă a acesteia şi la caracterul zonei pe care o traversează:

-reconfigurarea, reamenajarea, plantarea străzii pictor Nagy Imre: reconfigurarea profilului stradal vizeazã accentuarea componentei pietonale şi ciclistice a strãzii, în favoarea zonei rezidenţiale.

-odatã cu redirecţionarea traficului de tranzit, apare posibilitatea reconfigurãrii profilului strãzii Lunca Mare, în favoarea componentei pietonale şi a caracterului rezidenţial al zonei.

-reconfigurarea, reamenajarea, plantarea străzii George Coşbuc: similar străzii Lunca Mare reconfigurarea profilului stradal vizeazã accentuarea componentei pietonale şi ciclistice a strãzii

-partea superioarã a strãzii Iancu de Hunedoara şi strada Sâncrãieni constituie legãtura colectoare majorã între cartierul Tudor şi Şumuleu. Fiind subdimensionate ireversibil se impune reducerea traficului pe aceste segmente de stradã concomitent cu crearea unor trasee alternative.

-reamenajarea strãzii Szék, ca şi legãturã majorã dintre centrul oraşului şi subcentrul Şumuleu este o prioritate pentru caracterul turistic tradiţional al zonei şi al oraşului. Mãsurile includ redimensionarea carosabilului, plantaţii de aliniament, piste pentru biciclişti şi amenajãri pietonale.

-odatã cu redirecţionarea traficului de tranzit, apare posibilitatea reconfigurãrii profilului strãzii Rét şi strãzii Izvorului, respectiv străzii Topliţa în favoarea componentei pietonale şi a caracterului rezidenţial al zonei.

-în cadrul etapei a doua de redirecţionare a traficului de tranzit, str. Bãii poate deveni o legãturã auto importantã între centrul oraşului şi platforma industrialã de vest, respectiv legãturã pietonalã şi velo între centru şi Szécseny.

Măsurile de extindere şi optimizare a reţelei stradale sunt următoarele:

-prelungirea centurii ocolitoare/etapa 1./ pânã la strada Harghita de-a lungul liniei CFR, ceea ce va fluentiza traficul de tranzit.

-legãturile auto transversale din zona industrială de vest vor contribui la dezvoltarea, modernizarea platformei industriale vest.

-extinderea rezidenţialã în zona Spitalului impune modernizarea drumului de câmp existent, legãturã auto principalã în viitoarea reţea stradalã zonalã.

-în jurul zonei de protecţie a Spitalului şi a rezervei de apã se prevede o legãturã auto în formã de buclã, în prelungirea străzii Mikó şi Dénes László- ca componentã secundarã în reţeaua stradalã zonalã

-prelungirea străzii Tudor Vladimirescu va deveni a doua arterã majorã a zonei prin rolul de stradã colectoare şi legãtura principalã cu cartierul Tudor, respectiv Centrul.

-trupul cu complexul de locuinţe creat prin reconversia unei foste ferme se va conecta la trupul central al oraşului printr-o legãturã secundarã în prelungirea străzii Tudor Vladimirescu.

-strada secundarã în interiorul viitoarei zone Centru Est este esenţialã pentru procesul de conversie a fostei platforme industriale est.

-noua zonã rezidenţialã Radio va dispune de o reţea stradalã cu rol zonal. Principala legãturã auto va avea forma unei bucle în jurul cimitirului.

-paralel cu str.Szék se va crea o stradã secundarã care sã poatã rãspunde nevoilor crescânde în urma extinderii zonei rezidenţiale în Şumuleu.

-preconizata legãturã dintre Topliţa şi zona de ieşire spre Pãuleni va funcţiona ca şi stradã colectoare în partea de nord-vest din Şumuleu, zona de extindere rezidenţialã.

-procesul de urbanizare treptatã în partea de nord-vest din Şumuleu va configura o structurã urbanã deschisã, cu posibile prelungiri/ extinderi ale reţelei stradale existente.

-extinderea, modernizarea străzii Şumuleu şi conectarea cu strada Progresului este esenţialã pentru densificarea, dezvoltarea şi urbanizarea treptatã a zonei.

-legãtura transversalã dintre extinderea străzii Progresului şi viitoarea legãturã dintre Topliţa şi ieşirea spre Pãuleni va deservi zona de joncţiune dintre Şumuleu- Centru-Topliţa cu caracter funcţional mixt.

-crearea unei legãturi secundare între strada Lacului şi strada Lunca Mare va susţine configurarea/ dezvoltarea zonei rezidenţiale Tanorok.

-conform PUZ pentru Sala Sporturilor şi stadionul municipal, aflat în pregãtire se impune realizarea unei conexiuni dintre strada Revoluţiei din Decembrie şi strada Lunca Mare.

-linia CFR este o limitã fizicã, un obstacol în dezvoltarea organicã a zonei. Aşadar crearea/ refacerea pasajelor în prelungirea strãzii Bãii şi strãzii Oborului sunt necesare.

Măsurile de reconfigurare/reamenajare şi optimizare/extindere vor genera o reţea de trafic auto şi pietonal bine ierarhizată, flexibilă, care să poată răspunde eventualelor schimbări, modificări în structura urbană.

2.5.Concluzii

Prezentul studiu preliminar de reactualizare al Planului Urbanistic General al Municipiului Miercurea Ciuc are două niveluri de aplicabilitate: ghid de actualizare a Planului Urbanistic General şi set de soluţii urbanistice pentru perioada de timp, neacoperită planificativ, necesară până la intrarea în vigoare a următorului PUG. Aşadar la elaborarea noului Plan Urbanistic General, în completarea acestui studiu preliminar- ghid de actualizare PUG, sunt necesare alte studii de fundamentare de specialitate: studiu de trafic, de sociologie-demografie, de mediu, economic, istoric etc.

Lucrarea identifică în primul rând şi favorizează stabilizarea unui profil urban care să facă din Miercurea Ciuc un oraş competitiv în contextul unei concurenţe interurbane şi interregionale crescânde. Activarea şi valorificarea avantajelor majore date de conjuctura geografică, urbanistică şi economică va avea ca rezultat configurarea “brandului urban”: Miercurea Ciuc este un “oraş verde”, parte integrantă a unui peisaj cultural complex, cu rol administrativ la nivel judeţean-regional.

Raportul peisaj natural- oraş este determinant în toate aspectele majore ale profilului urban propus. Municipiul este în acelaşi timp oraş cultural, oraş al sporturilor de iarnă, oraş turistic subalpin- toate cele trei ipostaze se datorează prezenţei elementelor naturale valoroase: Munţii Harghitei şi Ciucului, Dealurile Şumuleu, Lacul Şuta, aria naturală protejată Jigodin-Csihányos etc. Dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung va trebui să ţină cont de relaţia privilegiată cu peisajul natural exterior. Studiul de faţă propune trasarea principalelor linii directoare ale acestei dezvoltări. Pentru trupul central se propune o structură urbană cu trei arii funcţionale principale care înseamnă tot atâtea vocaţii ale oraşului: la vest o zonă industrială, de producţie cu spaţii pentru depozite, spaţii de retail, de comerţ en-gros, cash&carry şi de ateliere, o zonă centrală bi/ tripolară(centrul propriu zis, centrul Şumuleu şi parţial noul Centru Est) cu funcţiuni caracteristice, predominant din sectorul terţiar şi servicii publice, respectiv o zonă rezidenţială pe latura estică a oraşului. Aceste trei componente se integrează într-o entitate urbană coerentă, fiind separate prin zone naturale tampon sau zone de joncţiune: zona verde Lunca Mare, zona verde tampon de-a lungul liniei de cale ferată, zona Centru Est şi dealul Spitalului. Măsurile de optimizare, reorganizare şi reconfigurare- extindere ale traficului se conformează schemei structurale propuse.

Concomitent cu elaborarea unui concept general necesar pentru ghidul de actualizare al Planului Urbanistic General au fost identificate 17 posibile zone de intervenţie, dintre care 4 au fost detaliate. Fiecare dintre cele patru zone detaliate beneficiază de temă PUZ( memoriu în cazul Şumuleu) respectiv un plan preliminar PUZ(plan director pentru Şumuleu).Întâmpinarea provocărilor cu care se confruntă oraşul (concurenţă interurbană, investiţii, mediu) prin măsuri de tip PUZ, prealabil actualizării Planului Urbanistic General, urmăreşte o mai mare capacitate de reacţie şi o iniţiativă mai flexibilă a administraţiei locale în faţa unei evoluţii rapide şi parţial imprevizibile a contextului economic şi social. PUZ-urile urmează să pregătească zonele cele mai active ale oraşului pentru oportunităţi sau crize

existente deja sau care pot să apară înainte de actualizarea Planului Urbanistic General şi care cer reacţii prompte. Deasemenea, noul set de planuri urbanistice zonale apare ca necesar pentru prevenirea proceselor riscante de tipul extinderilor necontrolate a periferiilor, a ocupării premature a unor locaţii preţioase sau a abandonării altora, aflate în declin.

O atenţie sporită se recomandă la:- extinderea din jurul dealului Spitalului, -la conversia fostei platforme industriale est,-la stabilirea limitei maxime de extindere în proximitatea lacului Şuta şi pe latura sudică al zonei Şumuleu, prevenind astfel poluarea vizuală- fizică a viitoarei arii naturale naturale Dealurile Şumuleu- lacul Şuta şi a complexului religios Şumuleu. Deasemenea păstrarea ca spaţiu verde rezervă a zonei Lunca Mare reprezintă o prioritate, pentru compensarea lipsei spaţiilor verzi în oraş.

Măsurile de interdicţie definitivă de construire se impun imperativ în zonele indicate. Aceste măsuri restrictive sunt oportune în procesul de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung al oraşului. Împreună cu principiile enunţate în conceptul general, de ansamblu, ele pot constitui bazele unui viitor Plan Urbanistic General coerent.

PLAN URBANISTIC ZONAL, TANOROK, MIERCUREA CIUC

TEMA DE PROIECTARE

1. Situaţia actuală. Generalităţi.Zona Tanorok este situată la extremitatea sudică a cartierului (şi fostului sat) Topliţa/ Taploca, în apropierea zonei centrale. Spre vest, zona este învecinată cu spaţiul natural Lunca Mare/ Rét, zonă umedă, cu un peisaj caracteristic luncilor şi cu condiţii dificile de fundare. Caracteristicile geotehnice dificile au făcut ca Lunca Mare să rămînă liberă de construcţii, fiind astăzi înconjurată pe trei laturi de zone edificate (platforma industrială la vest, zona centrală la sud şi Topliţa la est. În condiţiile unei pronunţate crize de spaţii verzi la nivelul municipiului Miercurea Ciuc, Lunca Mare reprezintă o importantă rezervă de teren pentru amenajarea etapizată şi în perspectivă a unui parc public, avînd în acelaşi timp rol de coridor verde de legătură între oraş şi cadrul său natural. Aflată la marginea sud-estică a Luncii Mari, Tanorok prezintă condiţii acceptabile de fundare. Apropierea de centru şi deschiderea spre natură o fac foarte atractivă pentru construcţii de locuinţe. În ultimii ani, în interiorul zonei de studiu au fost elaborate trei Planuri Urbanistice Zonale avînd ca scop reparcelarea, viabilizarea şi urbanizarea terenurilor, unul dintre ele fiind realizat la nivelul parcelarului. În acelaşi timp, pe latura nordică (str. Lacului/ Tó u.) şi, izolat, în centru au fost şi sunt construite locuinţe individuale cu o înălţime medie de P+1+M. Cea mai mare parte a suprafeţelor are utilizare agricolă sau este fără utilizare.Extremitatea sudică a zonei de studiu, riverană străzii Lunca Mare/ Nagyrét u. a fost ocupată parţial de construcţii adăpostind activităţi de servicii şi comerţ.

2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Tanorok. Studiul preliminar PUZScopul principal al planificării zonale este asigurarea unui cadru urbanistic coerent şi unitar pentru dezvoltarea zonei Tanorok. Studiul preliminar pentru actualul PUZ (anexat) este un instrument director, menit să coreleze principalele repere ale dezvoltării zonei cu obiectivele urbanistice la nivelul oraşului în ansamblu, stabilite prin PUG şi prin Studiul prelinar pentru reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului.Studiul preliminar pentru PUZ trasesază structura de organizare a viitorului cartier la nivelul reţelei de străzi şi spaţii publice şi stabileşte zonificarea funcţională. Principala destinaţie a zonei Tanorok va fi cea rezidenţială, cu dotări minimale de proximitate. De asemenea, studiul propune rezrvarea zonei Lunca Mare pentru viitoare spaţii verzi publice şi accesarea prin intermediul unor trasee pietonale/ velo, de importanţă locală sau ca segmente ale unor trasee verzi importante la nivelul întregului oraş: traseul ciclo-turistic Drumul Apelor Minerale – Jigodin – Şuta – Şumuleu – Lunca Mare – zona industrială – Olt (Drumul Apelor Minerale).

Principalele obiective ale Planului Urbanistic Zonal:- întîmpinarea, pe termen scurt, a presiunii imobiliare şi prevenirea unor evoluţii haotice - prevenirea expansiunii necontrolate a oraşului în cadrul natural prin instituirea unor limite pe termen mediu şi lung- integrarea dezvoltării zonei în cea de ansamblu, a întregului oraş, corelarea măsurilor locale cu cele supraordonate (reţea de infrastructură, spaţii verzi, tipologii construite etc) şi cu documentaţiile de urbanism existente: PUG, PUZ, studii preliminare- viabilizarea terenurilor prin reparcelare şi conectare la reţeaua de infrastructură- trasarea structurii urbane (reţea de străzi şi utilităţi edilitare, spaţii publice, tipuri de utilizări, relaţii)- reglemetarea utilizării şi a tipurilor de ocupare a terenurilor- stabilizarea limtei arealului edificat al oraşului în direcţia zonei naturale Lunca Mare - rezervarea suprafeţelor necesare realizării traseului ciclo-turistic Şumuleu – Olt

3. Prezentarea zonei de studiuZona este delimitată de:- la nord : str. Lacului/ Tó u.- la vest : limita parcelarului cu folosinţă agricolă riveran drumului agricol aflat între străzile Lacului/ Tó u. şi Lunca Mare/ Nagyrét u.- la sud: str. Lunca Mare/ Nagyrét u.- la est: str. George Coşbuc u.

Suprafaţa zonei este de 26 ha.

În cadrul Planului Urbanistic General, zona este inclusă în UTR 6 şi UTR 4, avînd în componenţă următoarele subzone:

- (Lm.u.+ IS.)p. – locuinţe individuale propuse cu regim mic de înălţime(P / P+2) cu caracter urban şi instituţii publice şi servicii propuse – zona aflată la nord de pîrîul Şumuleu- Lm.u.p. – locuinţe individuale propuse cu regim mic de înălţime(P / P+2) cu caracter urban – zona aflată la sud de pîrîul Şumuleu- IS.co.p. – instituţii publice şi servicii, subzona construcţii pentru comerţ – o parte a zonei riverane străzii Lunca Mare/ Nagyrét u.- P.p.p. – parcuri, spaţii verzi, amenajări pentru sport, recreere, perdele de protecţie, subzona perdele de protecţie – în lungul străzii Lacului/ Tó u şi a pîrîului Şumuleu- L.m.u.e. – locuinţe individuale existente cu regim mic de înălţime cu caracter urban – zona riverană străzii George Coşbuc.

În interiorul zonei de studiu au fost elaborate şi aprobate trei Planuri Urbanistice Zonale. Restructurarea parcelarului a fost realizată conform unui PUZ aprobat (dintre cele trei), pe o suprafaţă de aprox. 3,2 ha.

4. Date de temă

4.1 Generalităţi. Cadrul legal şi cadrul consultativ- se va respecta conţinutul cadru reglementat pentru PUZ, cf. Ordinului Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului Nr. 176/N/16 August 2000 (vezi Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul –cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000)

- se vor respecta prevederile PUG, cu excepţiile enumerate mai jos

- se vor lua în considerare recomandările studiului preliminar PUZ (anexat) privind structura urbană majoră, utilizarea terenurilor şi legăturile principale din zonă şi din zonele învecinate

4.2 Modificări ale prevederilor PUG- suprafaţa zonei de dezvoltare este restrînsă la limitele zonei de studiu PUZ, decsrisă mai sus , urmînd ca la vest de această limită să fie instituită interdicţie definitivă de construire. Această fîşie vestică (în PUG: Lm.u.p.+ IS.p.) va fi inclusă zonei P.p.- suprafeţele aflate la nord de pîrîul Şumuleu vor fi incluse zonei Lm.u.p, cu excepţia fîşiei vestice care va fi inclusă zonei Lb.p.+LI.p- culoarul riveran pîrîului Şumuleu va fi inclus zonei P.s.p.+P.v.p., cu excepţia străzii de acces prevăzute pe malul nordic prin PUZ aprobat la ora elaborării actualului PUZ- suprafeţele aflate la sud de pîrîul Şumuleu vor fi incluse zonei Lb.p+LI.p- suprafeţele riverane la nord străzii Lunca Mare/ Nagyrét u. vor fi incluse zonei IS.p.- strada propusă în lungul malului sudic al pîrîului se va desfiinţa, lăsînd loc unui traseu (alee) pietonal şi pentru biciclişti

4.3 Utilizarea terenurilor – reglementarea utilizărilor va asigura caracterul rezidenţial şi urban al zonei- locuinţe individuale cu caracter urban maximum P+2 niveluri (10 m la cornişă) în subzonele Lm.u.e.şi Lm.u.p. (cf. PUG)- locuinţe semicolective sau colective cu max P+3+M niveluri în subzonele Lb.p/LI.p. (cf. PUG)- dotări de proximitate integrate la parterul clădirilor rezidenţiale sau în clădiri proprii max P+1 (10 m la cornişă): comerţ pentru cartier, servicii nepoluante, grădiniţă- servicii profesionale prestate de proprietari în cadrul locuinţelor, dar cu limitări de dimensiune, fără trafic public redus şi nepoluante- cabinete pt. medici de familie sau cabinete stomatologice etc- garaje aferente locuinţelor- construcţii pentru servicii sau comerţ, max P+1 în zona rezervată dotărilor de proximitate (vezi studiu preliminar)- construcţii pentru servicii sau comerţ, max P+4 în subzona IS.p.

Nu se vor admite spaţii anexe pentru activităţi agricole, aferente locuinţelor (coteţe,maiewsti grajduri, şuri, hambare etc).

4.4 Amplasarea construcţiilor. Tipologii

Pentru locuinţele individuale (în sistem izolat sau cuplat) sunt recomandate parcele cu dimensiuni medii de 500 mp (front 20m, adîncime 25m). Pentru Locuinţele colective dimensiunile şi formele parcelelor vor fi determinate de tipologiile respective.Alături de locuinţe individuale în sistem izolat se vor prevedea, în funcţie şi de opţiunile deţinătorilor de terenuri, locuinţe în sisteme cu o densitate mai mare de ocupare a terenului.Prin promovarea tipologiilor densificate de locuire individuală (locuinţe cuplate, înşiruite ş.a.) sau a celor semicolective şi colective se urmăreşte atît utilizarea mai eficientă a terenului, cît şi un caracter mai urban al zonei. Locuinţele semicolective sau colective vor fi grupate la marginea de vest a zonei, pentru a defini limita spaţială a cartierului spre zona naturală Lunca Mare (înălţimea nu va depăşi P+3+M sau P+4). De asemenea, zona aflată la sud de pîrîu este propusă pentru locuinţe semicolective şi colective, urmînd ca cele de înălţime maximă (P+3+M sau P+4) să fie aliniate la limita vestică.În cazul construcţiilor destinate dotărilor de proximitate, modul de ocupare al terenului şi tipologiile concrete vor fi precizate prin PUZ. Înălţimea construcţiilor nu va depăşi P+1.Se vor marca pe planul de reglementări suprafeţele construibile pentru fiecare parcelă (edificabilul), stabilindu-se distanţele minime faţă de limitele de proprietate. Cu excepţia locuinţelor cuplate şi a celor înşiruite, distanţa minimă faţă de limitele laterale va fi de jumătate din înălţimea clădirii dar nu mai puţin de 3 metri. Distanţa minimă faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii. Se vor fixa prin RLU toţi parametri specificaţi în Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al PUZ.

4.5 Accese şi parcări. 4.5.1 Accese autoDrumul agricol existent în zonă (direcţionat sud-est – nord-vest şi conectat la str. Lunca Mare/ Nagyrét u. şi la str. Lacului/ Tó u.) va deveni stradă colectoare pentru zona Tanorok, pe malul nordic al pîrîului. Zona aflată pe malul sudic al pîrîului va fi accesată prin intermediul unei bucle conectate la str. Lunca Mare Nagyrét u..Pentru zona reparcelată conform PUZ la sud-vestul străzii colectoare se vor păstra accesele stipulate prin PUZ, cu excepţia extremităţii de vest, unde traseul străzii este translatat spre est pentru alinierea la limita cartierului (vezi studiu preliminar).Suprafaţa cuprinsă între strada colectoare şi strada George Coşbuc va fi accesată prin intermediul unei succesiuni de fundături din strada colectoare. Scopul acestor accese este viabilizarea şi urbanizarea capetelor vestice ale parcelelor riverane la str. George Coşbuc.Colectoarele secundare vor fi configurate în sistem buclă, la est şi la vest faţă de colectoarea principală.Pentru străzile de acces la locuinţe (cu excepţia colectoarei principale) se recomandă un regim de stradă rezidenţială. Configuraţia lor (profilul transversal şi longitudinal) va include sisteme de sensuri unice, măsuri de reducere a vitezei, zone semicarosabile, cu prioritate pentru pietoni, amenajări specifice zonelor de locuit, plantaţii etc.

4.5.2 Accese pietonaleAlături de accesele pietonale aferente străzilor, vor fi prevăzute căi de acces în zonă şi în interiorul zonei cu caracter exclusiv pietonal şi ciclistic.

4.5.2.1 Legături pietonale/ velo cu zonele învecinatePrincipalul circuit cicloturistic al oraşului, prevăzut să conecteze puncte de atracţie naturale şi antropice, traversează zona de studiu pe malul sudic al pîrîului Şumuleu (traseu integral: Drumul Apelor Minerale – Jigodin – Şuta – Şumuleu – Lunca Mare – zona industrială – Olt (Drumul Apelor Minerale)). Prin PUZ Tanorok se va rezerva suprafaţa necesară realizării acestui traseu şi se va stabili amenajarea profilului transversal al albiei şi al drumului. Atît pe laturile drumului cît şi pe malul nordic vor fi rezervate suprafeţe verzi publice.Marginea vestică a zonei de locuinţe va fi rezervată unui drum pietonal şi velo, ca prim segment al unui drum de promenadă pe perimetrul zonei Lunca Mare. Drumul va fi amenajat şi va avea un caracter exclusiv pietonal, accesul auto la locuinţele de pe latura de vest făcîndu-se dinspre est (vezi studiu preliminar).4.5.2.2 Legături pietonale/ velo interne O reţea de alei pietonale completează, în interiorul zonei, trama stradală. Principalul scop este oferirea unei alternative de deplasare, pe trasee mai scurte, în pricipal în direcţia spaţiilor publice pentru pietoni şi biciclişti. O astfel de măsură sporeşte calitatea ecologică a cartierului, favorizînd şi protejînd în

primul rînd copiii şi persoanele în vîrstă. Un alt efect este cel al limitării şi descurajării traficului auto intern şi, ca urmare, al reducerii poluării din surse locale.Străzile carosabile nu vor atinge limita vestică a cartierului. Ele vor accesa ultimul rînd de parcele din direcţie estică, continuînd apoi spre Lunca Mare sub forma unor alei pietonale.Accesele de tip fundătură continuă de asemenea sub formă de alei pietonale, făcînd legătura cu grădina publică. Spre est, se va trasa o alee de legătură cu strada George Coşbuc, în prelungirea fundăturii.

4.5.3 ParcăriPrin RLU, toate locurile de parcare necesare unei dotări sau unei locuinţe vor fi asigurate pe parcela proprie. Prin excepţie, pentru vizitatori sau pentru opriri se pot utiliza şi parcajele de pe domeniul public. Pentru fiecare locuinţă se va asigura posibilitatea de parcare/garare pentru minimum un autoturism pe parcela proprie. Pentru locuinţele colective sau semicolective se vor asigura pe parcela acestora parcaje/ garaje comune cu o capacitate cel puţin egală cu numărul apartamentelor plus cîte 2 locuri per clădire. În cazul construcţiilor pentru servicii şi comerţ se va dispune asigurarea unui număr suficient de locuri de parcare pe parcela proprie pentru a acoperi necesarul însumat al angajaţilor şi clienţilor. Reglementarea numărului de locuri de parcare necesare obiectivelor propuse în zonă se va face pe baza Regulamentului General de Urbanism (tabel anexa nr. 5) şi a Normativului P 132-93, cu un spor de 10% datorat creşterii indicelui de motorizare.Configuraţia străzilor propuse precum şi măsurile de modernizare a celor existente vor include locuri de parcare publice.

4.6 Spaţii publice. Spaţii verziSuprafeţele de teren se află integral în proprietate privată, cu excepţia străzilor existente care aparţin domeniului public local. Asigurarea reţelei de spaţii publice (străzi şi pietonale, spaţii verzi, parcaje publice, echipare edilitară) presupune trecerea în domeniul public a unei cote procentuale egale a fiecărei proprietăţi. Acest transfer se va face fără acordarea unor despăgubiri către deţinători, în contul plus-valorii create prin urbanizarea terenurilor. Schema de dispunere şi organizare funcţională a reţelei principale de spaţii publice este redată în cadrul Studiului preliminar. Malurile pîrîului Şumuleu vor fi amenajate pentru a include spaţii verzi, pe o fîşie paralelă cu albia. Pa malul nordic, amenajările vor integra profilul străzii de acces la locuinţe. Pe malul sudic se va rezerva o fîşie cu lăţimea de minim 15 m pentru spaţii verzi, care va include drumul pietonal/velo.Grădina publică prevăzută în centrul zonei face legătura între strada colectoare şi zona naturală Lunca Mare, avînd în acelaşi timp rol de centru al noului cartier.În vecinătatea grădinii publice, riveran străzii colectoare, se va dispune zona destinată dotărilor rezidenţiale (grădiniţă, comerţ şi servicii de proximitate etc). Prin PUZ, se vor stabili principii de dimensionare şi configurare a acestei zone, stabilindu-se poziţia, gabaritul volumetric şi tipologia clădirilor, destinaţia şi caracterul spaţiilor libere, parcări etc. Suplimentar, se pot prevedea şi alte spaţii publice, de mici dimensiuni, cum ar fi locuri de joacă, curţi şi alei rezidenţiale semipublice, alei pietonale verzi etc.În lungul străzilor vor fi prevăzute plantaţii de aliniament.

4.7 Alte precizăriConstrucţiile existente realizate neautorizat sau care pun în pericol siguranţa publică sau pe cea a utilizatorilor vor fi propuse spre demolare.

Pentru zonele neviabilizate la ora elaborării PUZ se va condiţiona, prin RLU, eliberarea autorizaţiilor de construire, numai după confiinţirea restructurării funciare (reparcelării), materializarea ei în teren şi realizarea completă a infrastructurii publice (echiparea tehnico-edilitară şi circulaţii auto şi pietonale, parcaje, spaţii verzi), conform reglemetărilor PUZ.

Pentru locuinţele colective sau semicolective se va cere prin RLU elaborarea de Planuri Urbanistice de Detaliu care să reglementeze inserţia acestora în spaţiul rezidenţial şi să structureze terenul aferent.

5. Conţinutul cadru al proiectului 5.1 Piese scrise

5.1.1 Memoriu general – cf. Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000

5.1.2 Regulament Local de Urbanism – cf. Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000

5.2 Piese desenate

5.2.1 Plan de încadrare în localitate a zonei – sc. 1:10.000

5.2.2 Plan de ansamblu al parcelării propuse pe suport topografic şi cadastral actualizat cu evidenţierea parcelelor propuse, drumurilor, spaţiilor verzi, parcajelor, dotărilor, amenajărilor şi a servituţilor de utilitate publică propuse – sc. 1:500

5.2.3 Plan de reglementări urbanistice cu evidenţierea alinierilor, edificabilul parcelei (distanţele impuse faţă de aliniament, de limite laterale şi de spate ale parcelelor), înălţimea maximă admisă a clădirilor, terenuri de reglementare identică (TRI) accesul carosabil pe parcelă – sc. 1:500. Se va anexa un bilanţ teritorial.

5.2.4 Plan coordonare reţele edilitare – amplasarea reţelelor de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate menajare, gaz, electricitate, iluminat stradal, telefonie, trasee, dimensiuni, cote de nivel pentru poziţionarea reţelelor şi a căminelor – sc. 1:500

5.2.5 Plan de amenajare a spaţiilor publice – străzi, alei rezidenţiale, alei pietonale, locuri de joacă, spaţii verzi, dotări publice etc – sc. 1: 500

6. Anexe - Studiu preliminar PUZ Tanorok, cu încadrarea zonei de studiu- Baza topografică şi cadastrală, scara 1:500

7. Bibliografie

Urbanproiect: Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000, Bucureşti, 2000

Urbanproiect: Ghid privind reglementarea dezvoltării urbane prin operaţiuni de parcelare şi reparcelare a terenurilor introduse în intravilan (inclusiv terenuri retrocedate ca urmare a aplicării legii nr. 18/1991 şi a legii nr. 1/2000), Bucureşti 2002

PLAN DIRECTOR – ZONA ŞUMULEU, MIERCUREA CIUC

1. Situaţia actuală/potenţiale, conflicte/

În cadrul bipolarităţii oraşului, Şumuleu ocupă un rol major cu un statut de centru spiritual-cultural însemnat pe plan regional. Situat pa flancul nord-estic al urbei, Şumuleu a fost localitate de sine stătătoare până în anii 50. Arealul vizat de planul director cuprpinde Şumuleu- Ciuc, precum şi cele două zone de joncţiune cu Topliţa-Ciuc respectiv cartierul Spicului. Aria zonei de studiu este de aproximativ 307.4 ha. Principala legătură auto cu centrul oraşului este str.Szék. Zona este dominată vizual şi oarecum şi funcţional de cele două dealuri: Şumuleul-Mare şi Şumuleul-Mic. Cele două dealuri sunt componente majore şi in silueta oraşului dinspre vest, sud-vest şi nord-vest. Importanţa culturală- religioasă justifică atenţia specială de care se bucură Şumuleu. Protecţia peisajului antropic şi al peisajului natural trebuie coordonată într-o viziune unitară care să respecte principiile conceptului general. Agenţia de Mediu Harghita a propus recent crearea unei arii naturale protejate mai largi, care să cuprindă pădurea parc Şuta, lacul Şuta şi dealurile Şumuleu. Complexul religios din centrul Şumuleu constituie zonă protejată ca ansamblu de clădiri monument. În prezent Şumuleu reprezintă o zonă rezidenţială preferată de către locuitorii municipiului. Se semnalează o presiune imobiliară crescândă mai ales pe partea de sud, sud-est. Pe lângă funcţiunea de locuire de tip unifamilial, izolat, cu regim de înălţime mic, se mai regăsesc local funcţiuni legate de cultură, învăţământ, comerţ, servicii/ turism/ precum şi agricultură. Utilizarea terenurilor virane din intravilan, precum şi a celor învecinate din extravilan este predominant agricolă.

Pentru această zonă au fost elaborate şi aprobate o serie de planuri urbanistice zonale şi de detaliu. În lipsa unei planificări coordonatoare, planurile urbanistice izolate şi elaborate, de cele mai multe ori, pentru a susţine proiecte individuale, riscă să producă pe termen mediu şi lung situaţii disfuncţionale şi conflictuale la nivelul întregii zone.

În zona de studiu au fost construite sau se află în şantier case unifamiliale izolate în partea cuprinsă dintre străzile Szék si Apor Péter, în jurul antenelor radio, de-a lungul străzilor Prieteniei şi Şumuleu. Deasemena trebuie menţionat faptul că municipalitatea doreşte realizarea unei legături auto colectoare între Şumuleu şi Topliţa în partea de nord-est.

2. Obiectivele Planului Director Şumuleu

Ca prima măsură planificativă va fi elaborat un plan director, prin care să fie trasate principalele repere, principii ale dezvoltării şi organizării spaţiale a întregii zone pe termen mediu şi lung. Planul Director stabileşte etapele de urbanizare a suprafeţelor libere. Zonarea propusă de Planul director corespunde paşilor de dezvoltare. Dezvoltarea fiecăreia dintre zonele numerotate Z01-Z17 va fi pregătită prin intermediul unui PUZ, putându-se, în funcţie de necesar, asocia mai multe zone în cadrul unui PUZ. Toate planficările de tip PUZ vor fi corelate prin intermediul Planului Director, ale cărui prevederi vor fi incluse în temele program ale PUZ.

Principalele obiective ale Planului Director sunt:

- întâmpinarea, pe termen scurt, a presiunii imobiliare şi prevenirea unor evoluţii haotice

- asigurarea dezvoltării etapizate a zonei, prin delimitarea unor subzone dezvoltabile în peri-oade de timp planificabile

- împiedicarea expansiunii oraşului în cadrul natural prin instituirea unor limite pe termen me-diu şi lung

- trasarea structurii urbane majore (reţea principală de străzi, spaţii publice, tipuri de utilizări, relaţii). Structura urmăreşte în primul rând relaţionarea avantajoasă a zonei Şumuleu cu Topliţa-Ciuc, Şumuleu şi cartierul Spicului, şi mai ales cu viitoarea arie naturală protejată prin intermediul unui coridor verde Şumuleu-cartierul Spicului, respectiv centura verde a oraşului

- delimitarea şi asigurarea unor rezerve de teren importante pentru dezvoltarea durabilă a zonei (viitoare străzi, spaţii publice, spaţii verzi, rezerve pt. dotările publice existente şi viitoare etc)

- protejarea celor două dealuri Şumuleu, ca elemente valoroase ale peisajului cultural- religios şi natural din jurul municipiului Miercurea Ciuc, prevenirea poluării peisajului prin ocupări necontrolate ale dealului cu construcţii, concomitent cu protecţia cadrului construit din centrul Şumuleu.

- rezervarea unor culoare de legătură între zona Lunca Mare, cartierul Spicului şi zona natur-ală Dealurile Şumuleu. Culoarele vor avea caracter verde şi predominant pietonal (alei piet-onale, alei semicarosabile rezidenţiale, grădini publice, terenuri de sport, străzi intens înverzite etc)

- naturalizarea albiei pârâului Şumuleu, ca element important în reţeaua de spaţii verzi propuse pentru zonă

3. Concept general Plan Director Şumuleu

Elementele peisajului natural şi complexul religios Şumuleu constituie nucleul oricărui concept de dez-voltare urbanistică a acestei părţi a oraşului. Ele au un rol identitar important la nivelul întregului oraş. Dealurile Şumuleu, pârâul Şumuleu sunt piesele majore ale peisajului natural. Reţeaua de spaţii verzi va avea ca piese structurale majore Dealurile Şumuleu, pârâul Şumuleu şi viitorul coridor ecologic Şu-muleu-cartierul Spicului. Legătura verde/ traseu velo-pietonal/ dintre Şumuleu şi Topliţa, precum şi traseul cicloturistic Jigodin- Şuta-Şumuleu sunt componente secundare ale reţelelei verzi. Similar acestora coridoarele verzi propuse ca legături transversale dintre elementele majore, pârâul Şumuleu şi coridorul ecologic- sunt desemenea elemente verzi secundare. Înverzirea străzii Szék reprezintă o prioritate la nivel urban în ideea realizării unei legături verzi dintre viitoarea arie naturală protejată „Lacul Şuta- Dealurile Şumuleu” şi zona verde propusă în Lunca Mare, conform conceptului general pentru municipiul Miercurea Ciuc. Albia pârâului Şumuleu, naturalizată-ecologizată împreună cu zonele verzi amenajate sau modernizate de-a lungul acesteia vor crea un parc linear.

Reţeua de străzi propusă(în special legătura auto propusă între Şumuleu şi Topliţa) va lua în considerare reţeaua de străzi existentă respectând în acelaşi timp noua reţea de spaţii verzi.

Parcul linear ca şi axă principală a structurii urbane din Şumuleu va ordona zonele funcţionale publice/ învăţământ, cultură, servicii şi comerţ de cartier, turism/ de-a lungul său. Structural principala legătură auto şi pietonală cu centrul municipiului va dispune de două noduri de legătură cu această axă verde: la cele două capete, primul fiind o prelungire a zonei centrale iar al doilea (sub)centrul Şumuleu.

Dezvoltarea/ urbanizarea şi extinderea zonei Şumuleu se va ghida după această structură urbană.

Caracterul funcţional actual va fi păstrat în mare măsură, conversiile unor unităţi industriale, agroindustriale contribuind la conturarea unei zone predominant rezidenţiale având un subcentru cu mixaj de funcţiuni cultural-religioase, învăţământ, comerţ, turism şi servicii la scara unui cartier.

4. Măsuri ale Planului Director

Suprafaţa care face obiectul actualului plan director cuprinde 17 zone pentru care urmează să fie elaborate Planuri Urbanistice Zonale.

Prioritar vor fi elaborate, sau reactualizate planurile urbanistice zonale pentru zonele construite, sau cele care sunt în şantier în momentul de faţă. Acest demers va urmări coagularea unui trup compact

prin diverse măsuri: finalizare, densificare sau conversie în zonă rezidenţială (Z01-Z08). În zonele Z04-Z07, părţile neconstruite vor fi reparcelate conform structurii urbane prevăzute de planul director. Pentru Zona Z09 se va propune un caracter funcţional mixt/ locuire, cultură, învăţământ, comerţ, ser-vicii/ urmărind crearea unui centru comunitar pentru Şumuleu.

Pe termen scurt operaţiunile de dezvoltare şi reparcelare se vor extinde în următoarea etapă la zonele Z10- Z12, situate pe latura nordică a pârâului Şumuleu.

Pe termen mediu vor fi vizate două zone: Z13 şi Z14. Prima dintre acestea(Z13) este zona Radio, care reprezintă legătura dintre zona Şumuleu şi zona Centru Est. Z13 va avea un pronunţat caracter rezi-denţial, locuire de tip colectiv, semicolectiv, cu regim de înălţime mic şi mediu. Grădina publică- zonă tampon dintre cele două zone rezidenţiale va fi în acelaşi timp şi parte a coridorului verde Şumuleu-Spicului.

Pe termen lung urmează a fi urbanizate treptat zonele Z15-17. Ca măsuri imediat următoare trasării legăturii auto Şumuleu-Topliţa, propusă de către municipalitate vor începe operaţiunile de reparcelare.

În cadrul Planului Urbanistic General din 1998, zona analizată a fost inclusă în UTR 1, 2,3, 4 şi UTR 10.

Se anexează documentaţiei scrise planul director Şumuleu.

PLAN URBANISTIC ZONAL “CENTRU EST” (fosta platformă industrială est)MIERCUREA CIUC

TEMA DE PROIECTARE

1. Situaţia actuală. Generalităţi.Fosta platformă industrială est – denumită în continuare „Centru Est“ – este situată la marginea estică a trupului principal al oraşului, între zona centrală şi zona naturală Şumuleu. Cea mai mare parte a unităţilor industriale amplasate în zonă între anii 60 şi anii 80 au fost dezafectate pe parcursul restructurărilor economice din ultimii 16 ani. Prin urmare, majoritatea suprafeţelor, construite sau nu, sunt astăzi subutilizate sau în stare de abandon. Izolat, în zona Centru Est sunt active unităţi cu caracter industrial (producţie textilă în lohn) sau logistic (depozite cu desfacere), un ansamblu de locuinţe, staţia de pompieri a oraşului şi cîteva unităţi comerciale de mici dimensiuni. Dezvoltarea în continuare a activităţilor industriale este dezavantajoasă, în primul rînd din cauza proximităţii cartierelor de locuinţe şi a zonei naturale.În starea actuală, zona reprezintă nu numai o importantă suprafaţă centrală nevalorificată, dar şi o barieră urbană. Incintele industriale neaccesibile, lipsa activităţilor urbane şi a legăturilor auto şi pietonale fac ca zona să blocheze relaţia între centrul oraşului şi zona Şuta, destinată în perspectivă dezvoltării unui pol de dotări de agrement. Pe axa nord-sud, Centru Est se află la distanţe egale faţă de două cartiere de locuire colectivă (Tudor la sud şi Spicului la nord). Zonele libere învecinate la nord şi la sud zonei Centru Est fac, în ultimii ani obiectul unei presiuni imobiliare în creştere. Periferia estică a oraşului concentrează cea mai parte a activităţilor din domeniul imobiliar, avînd ca punct de inflexiune (inactiv) zona Centru Est.Situaţia actuală a zonei, precum şi potenţialul dat de poziţia în oraş, la intersecţia a două axe importante de legătură şi dezvoltare, fac din Centru Est o zonă prioritară de intervenţie în cadrul strategiei de dezvoltare a oraşului.

2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal. Studiul prelimiar PUZStrategia de dezvoltare urbanistică pentru Miercurea Ciuc vizează revalorificarea zonei Centru Est, prin integrarea ei în circuitul economic şi urban al oraşului şi prin transformarea profilului funcţional. Conceptul pleacă de la poziţia avantajoasă a zonei şi de la oportunitatea dată de prezenţa unor suprafeţe de mari dimensiuni, parţial libere de construcţii, abordabile unitar.Planul Urbanistic Zonal este precedat de un Studiu Preliminar PUZ, derulat în cadrul Studiului preliminar pentru reactualizarea Planului Urbanistic General. Acesta trasează principalele repere structurale ale redezvoltării zonei Centru Est: străzi de acces, zonificare funcţională majoră şi un set de măsuri de impulsionare a dezvoltării. Studiul preliminar PUZ are un rol informal, de ghid pregătitor pentru elaborarea PUZ, sintetizînd opţiunile administraţiei publice locale şi corelînd evoluţiile posibile ale zonei cu cele ale oraşului în ansamblu.

Principalele obiective ale dezvoltării zonei Centru Est sunt:- reducerea la minim a activităţilor cu caracter industrial şi logistic

- valorificarea suprafeţelor intraurbane ca alternativă la extinderea oraşului la periferii prin urbanizarea suprafeţelor agricole şi naturale- conversia profilului funcţional al zonei în direcţia activităţilor din sector terţiar, în mixaj cu locuirea şi asigurarea unui cadru urban adecvat dezvoltării serviciilor, comerţului şi locuirii de calitate. Organizarea funţională, a acceselor şi circulaţiilor în zonă în vederea unei dezvoltări judicioase, a unei utilizări eficiente a suprafeţelor şi a evitării disfunţiunilor- asigurarea unei rezerve importante de suprafeţe pentru extinderea în perspectivă a funcţiunilor urbane centrale (instituţii şi servicii publice, locuire)- optimizarea legăturilor vest-est (centru – Şuta) şi nord – sud. Asigurarea unor culoare verzi între zona centrală tradiţională şi viitoare arie naturală protejată Şumuleu-Şuta-Jigodin- extinderea şi optimizarea reţelei de spaţii publice şi spaţii verzi a oraşului- reabilitarea calităţii locuirii în cartierele Tudor şi Spicului prin consolidarea unui centru de dotări şi printr-o ofertă semnificativă de locuri de muncă în proximitate, după principiul durabil al oraşului distanţelor scurte- asigurarea unui pol central pentru noile cartiere rezidenţaile aflate în curs de dezvoltare pe flancul estic al oraşului

- prevenirea expansiunii necontrolate a oraşului în cadrul natural prin instituirea unor limite pe termen mediu şi lung

- asiguarea unui cadru planificativ şi de infrastructură pentru întîmpinarea, atragerea şi selectarea investiţiilor în zonă şi pentru asigurarea unei dezvoltări corelate şi echilibrate a zonei Centru Est

Fiind primul pas într-un proces de durată condiţionat de factori multiplii, actualul Plan Urbanistic Zonal “Centru Est” are un carater director. Planul va urmări în primul rînd reorganizarea şi extinderea reţelei de infrastructură în zonă, o nouă zonificare funcţională şi măsuri locale de impulsionare a dezvoltării. Un aspect esenţial în elaborarea şi realizarea PUZ este dat de situaţia, strategiile economice şi opţiunile deţinătorilor de terenuri, în majoritate societăţi comerciale. De aceea o componentă indispensabilă a elaborării PUZ va fi consultarea şi cooptarea în procesul de planificare a actorilor urbani interesaţi (firme, deţinători individuali, posibili investitori, alături de administraţia locală şi de societatea civilă).

Se recomandă aşadar stabilirea unor platfome de colaborare şi dialog între actorii implicaţi, sub forma unei societăţi, asociaţii, grup de lucru etc care să realizeze şi să coordoneze, pe toată durata desfăşurării sale, managmentul integrat şi interdisciplinar al proiectului de reconversie a zonei Centru Est. Structura de asociere a actorilor urbani va sta la baza viitoarelor parteneriate public-privat necesare pentru dezvoltarea obiectivelor propuse. De asemenea, într-un cadru coordonat şi pluridisciplinar se pot gestiona eficient şi convingător, în toate fazele şi în toate aspectele (politic, economic, juridic, tehnic şi administrativ) proiecte care pot beneficia de sprijinul unor fonduri structurale europene.

3. Prezentarea zonei de studiuZona este delimitată de:- la nord : cimitirul nou- la vest: str. Iancu de Hunedoara/ Hunyadi János u.- la sud: aleea Ciocîrliei/ Pacsirta sétány şi colonia de grădini- la est: fîşia riverană la est a drumului de deservire a zonei industriale (fără nume)

Suprafaţa zonei de studiu este de 48 ha.

În cadrul Planului Urbanistic General, zona este inclusă în UTR 16, UTR 17 şi UTR 18, avînd în componenţă următoarele zone:

- I.e. – zona activităţi industriale, existent- S.e. – zona destinaţie specială, existent - A.e. – zona activităţi agricole, existent- G.c.e. – zona gospodărire comunală, existent- Is.a.e. – zona instituţii publice şi servicii, subzona construcţii administrative, existent- Is.î.e. – zona instituţii publice şi servicii, subzona construcţii de învăţămînt, existent- Is.co.e. – zona instituţii publice şi servicii, subzona construcţii pentru comerţ, existent

- LI.e. – zona de locuinţe cu regim mediu de înălţime, existent- LI.p. – zona de locuinţe cu regim mediu de înălţime, propus (între timp realizate)- (P.o.+P.s.)p. – zona parcuri şi grădini publice + zona amenajări pentru sport, recreere,

propus

Pentru localizarea zonelor funcţionale, vezi RLU aferent PUG Miercurea Ciuc, 1998.

4. Date de temă

4.1 Generalităţi. Cadrul legal şi cadrul consultativ- se va respecta conţinutul cadru reglementat pentru PUZ, cf. Ordinului Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului Nr. 176/N/16 August 2000 (vezi Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul –cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000)

- se vor lua în considerare recomandările Studiului preliminar PUZ “Centru Est” (anexat) privind structura urbană majoră, zonificarea funcţională şi legăturile principale din zonă şi din zonele învecinate

4.2 Modificări ale prevederilor PUG- se va înlocui destinaţia de tip I.e. şi A.e. (unităţi industriale şi unităţi agricole) cu destinaţiile Is.p., Lb/LI.p şi P.o.p./P.s.p., cf. recomandărilor din studiul preliminar. Această schimbare a

profilului funcţional se va aplica pentru toate suprafeţele cu destinaţie industrială sau agricolă sin interiorul zonei de studiu- pentru fîşia riverană la est drumului de deservire care constituie limita estică a zonei de studiu se va instituii interdicţie definitivă de construire- fîşia de capăt sud-est îşi păstrează destinaţia dată prin PUG: P.s.p. - zona amenajări pentru sport, recreere, propus- capătul sudic al platformei FILATEX, împreună cu zona grădinilor private din capătul aleii Ciocîrliei/ Pacsirta sétány va primi destinaţia locuire (LI.p.)- terenul viran din capătul de vest al aleii Şuta/ Suta sétány va primi destinaţia spaţii verzi publice (P.), destinaţie care se va prelungi spre est, pentru a rezerva suprafaţa necesară realizării unui parc liniar de legătură cu zona de dotări sportive şi cu Şuta- se vor rezerrva suprafeţele necesare realizării noilor străzi în zonă (vezi studiu), suprafeţe care urmează a fi trecute în domeniul public

4.3 Utilizarea terenurilor – reglementarea utilizărilor va asigura caracterul central şi urban al zonei

4.3.1 Utilizări permiseSunt permise utilizări de tipurile Instituţii publice şi servicii (Is.), Locuinţe colective cu regim mic, mediu şi mare de înălţime (Lb./LI.), Parcuri, amenajări pentru spaţii verzi, recreere, perdele de protecţie (P.), Căi de comunicaţie rutiere şi construcţiile aferente (CC.r.). Subcategoriile funcţionale recomandate, precum şi zonificarea funţională sunt explicitate în planul studiului preliminar (anexat) 4.3.2 Utilizări interzise- nu se va admite extinderea sau modernizarea unităţilor industriale, agricole, sau logistice existente în zonă (fabrici sau ateliere producătoare sau prelucrătoare, depozite cu sau fără desfacere, garaje sau service auto, activităţi cu caracter agricol)- nu se va admite amplasarea în zonă a funcţiunilor industriale, agricole sau logistice, nici conversia unor clădiri existente pentru asemenea utilizări- nu se va admite amplasarea în zonă a locuinţelor individuale (case izolate sau cuplate)

4.4 Amplasarea construcţiilor. TipologiiPentru zona Centru Est, zonă de tranzit între spaţiul natural şi oraş, se urmăreşte o configuraţie morfologică deschisă, permisivă, care asigură pătrunderea spaţiilor verzi în interiorul oraşului şi păstrează relaţii directe şi vizuale cît mai ample spre cadrul natural. Structura urbană rarefiată va păstra coridoare înverzite, cu precădere pe direcţia est-vest, atît sub formă de plantaţii de aliniament pentru străzi, cît şi sub forma de pasaje sau alei pietonale şi parcuri (vezi studiu preliminar).Se vor reglementa retragerile necesare faţă de aliniamente şi faţă de celelalte pentru a asigura caracterul verde şi deschis dpdv spaţial al străzilor existente şi propuse.De asemenea, se va reglementa un Procent de Ocupare al Terenului mai mic decît 50%, pentru a asigura un procent ridicat de spaţii libere.Limita estică a zonei Centru Est va fi astfel configurată încît să marcheze spaţial terminaţia oraşului (accente verticale, fronturi întrerupte, plantaţii etc) fără a obtura însă relaţia est-vest.Prin PUZ, pot fi identificate elemente ale fondului construit care pot fi revalorificate şi se pot propune spre reconversie, în cadrul utilizărilor admise.

Se vor fixa prin RLU toţi parametri specificaţi în Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al PUZ.

4.5 Accese şi parcări. 4.5.1 Accese autoPrincipalele artere de legătură şi acces în zonă vor rămîne strada Leliceni/ Szentlélek utca şi bd. Frăţiei - str. Iancu de Hunedoara / Testvériség sugárút – Hunyadi János utca. Prelungirea străzii Bradului/ Fenyő utca şi conectarea ei la strada Leliceni/ Szentlélek utca realizează o legătură suplimentară cu zona “Dealul Spitalului” şi cu Jigodin, legătură importantă odată cu dezvoltarea zonei rezidenţiale între Jigodin şi cartierul

Tudor. Penetrarea laturii sudice a zonei Centru Est (FILATEX) de către prelungirea străzii Bradului are rolul de accesa şi activa fosta incintă industrială.Vor fi prevăzute două străzi de acces a zonei interioare, ambele realizate prin prelungirea şi modernizarea unor drumuri existente. Cele două străzi se vor desfăşura pe direcţia est-vest (EV) şi pe direcţia nord-sud (NS), avînd cîte o bandă pe sens şi plantaţii de aliniament. Strada EV va primi un pronunţat caracter verde (plantaţii duble, spaţii verzi în lungul străzii, trotuare lărgite etc)Opţional, se va păstra posibilitatea refacerii fostei străzi de legătură oraş-Şuta, actualmente principalul drum de deservire din cadrul platformei S.C. Hart. S.A..Pentru accesarea suplimentară a suprafeţelor vor fi prevăzute străzi secundare, colectate de către cele două accese interioare EV şi NS. Accesele se vor planifica în funcţie de obiectivele propuse în zonă, prin prezentul PUZ sau ulterior, prin PUD. Aleea Şuta/ Suta sétány şi aleea Ciocîrliei/ Pacsirta sétány vor fi prelungite spre est şi conectate.Se va avea în vedere eficientizarea schemei de acces auto prin reducerea situaţiilor de supraaccesare, adică cele în care o parcelă este mărginită de mai mult decît o singură cale de acces auto. Pentru străzile existente se vor propune măsuri de modernizare şi amenajare.

4.5.2 Accese pietonaleSuplimentar faţă de legăturile pietonale aferente străzilor de acces (trotuare), vor fi prevăzute alei exclusiv pietonale cu caracter verde, cu precădere pe direcţia est-vest. Străzile orientate est-vest (existente sau propuse) vor avea trotuare extinse şi plantaţii de aliniament. Întreaga zonă Centru Est va fi conectată cu zona de agrement Şuta prin intermediul unor alei pietonale şi pentru biciclişti, care pot fi amenajate paralel drumurilor agricole existente. Planificarea acestora va avea în vedere extinderea în perspectivă a traseului ciclo-turistic Drumul Apelor Minerale pe traseul Jigodin-Şuta-Şumuleu-Lunca Mare-Olt.Principalele alei pietonale sunt figurate în studiul preliminar. Suplimentar, se vor propune legături pietonale, în cadrul planificării obiectivelor din zonă, prin prezentul PUZ sau ulterior, prin PUD.

4.5.3 ParcăriPrin RLU, toate locurile de parcare necesare unei dotări sau unei locuinţe vor fi asigurate pe parcela proprie. Prin excepţie, pentru vizitatori sau pentru opriri se pot utiliza şi parcajele de pe domeniul public. Reglementarea numărului de locuri de parcare necesare obiectivelor propuse în zonă se va face pe baza Regulamentului General de Urbanism (tabel anexa nr. 5) şi a Normativului P 132-93, cu un spor de 10% datorat creşterii indicelui de motorizare.Configuraţia străzilor propuse precum şi măsurile de modernizare a celor existente vor include locuri de parcare publice.

4.6 Spaţii publice. Spaţii verziSchema de dispunere şi organizare funcţională a reţelei principale de spaţii publice este redată în cadrul studiului preliminar.Se vor propune soluţii pentru redimensionarea şi reorganizarea pieţei aflate la intersecţia străzilor Iancu de Hunedoara/ Hunyadi János şi Leliceni/ Szentlélek. Piaţa va fi extinsă pentru a prelua o parte din piaţa agro-alimentară centrală, actualmente supraaglomerată. Piaţa agroalimentară va fi deschisă (în aer liber), păstrînd pe perimetru posibilitatea amenajării de spaţii de vînzare închise, eventual prin achiziţia şi transformarea clădirii P+1 care se învecinează pieţei la est.Principalele spaţii vezi propuse prin studiul preliminar incluse sau alăturate ansamblurilor de locuinţe, realizînd în acelaşi timp deschideri în direcţia zonei naturale de la est.În cadrul detalierii, prin PUZ sau ulterior prin PUD, a obiectivelor propuse în zona Centru Est se vor asigura spaţii publice şi spaţii verzi suplimentare, corelate structurii propuse în studiu.

4.7 Alte precizări

Construcţiile existente realizate neautorizat sau care pun în pericol siguranţa publică sau pe cea a utilizatorilor vor fi propuse spre demolare.

În cazul suprafeţelor cu utilizare industrială (actuală sau trecută) se impun studii premergătoare PUZ pentru evaluarea gradului de poluare sau contaminare a solului sau a pînzei freatice şi pentru stabilirea măsurilor de decontaminare şi de reconstrucţie ecologică. Concluziile studiilor de specialitate vor fi integrate fazei de analiză a PUZ, prin marcarea suprafeţelor afectate, urmînd ca faza de reglementări să specifice măsurile necesare în vederea recuperării acestora.

Pentru suprafeţele care, la momentul elaborării PUZ, au situaţii incerte dpdv juridic sau pentru care nu există informaţii privind intenţiile/obiectivele de dezvoltare din partea deţinătorilor, investiţiile ulterioare se vor condiţiona prin forme de planificare urbanistică corelate/ subordonate prevederilor actualului PUZ. Pentru aceste planificări ulterioare (PUZ sau PUD), actualul PUZ va avea rol de cadru director.

6. Conţinutul cadru al proiectului 5.1 Piese scrise

5.1.1 Memoriu general – cf. Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000

5.1.2 Regulament Local de Urbanism – cf. Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000

6.2 Piese desenate

5.2.1 Plan de încadrare în localitate a zonei – sc. 1:10.000

5.2.2 Plan de analiză a situaţiei existente, cu evidenţierea disfuncţiunilor, a zonelor poluate sau contaminate (la suprafaţă sau în subsol) – sc. 1:1000

5.2.4 Plan de reglementări urbanistice cu evidenţierea parcelarului, reţelei de străzi şi spaţii publice, utilizării terenurilor. Se va preciza regimul alinierilor, edificabilul parcelelor (distanţele impuse faţă de aliniament, de limite laterale şi de spate ale parcelelor).

5.2.5 Plan coordonare reţele edilitare – amplasarea reţelelor de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate menajare, gaz, electricitate, iluminat stradal, telefonie, trasee, dimensiuni, cote de nivel pentru poziţionarea reţelelor şi a căminelor – sc. 1:500

7. Anexe - Studiu preliminar PUZ “Centru Est”, cu încadrarea zonei de studiu- Baza topografică şi cadastrală, scara 1:500

8. Bibliografie

Urbanproiect: Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000, Bucureşti, 2000

Urbanproiect: Valorificarea fostelor clădiri şi incinte industriale, colecţia Politici urbane, Bucureşti, 2003

Urbanproiect: Modalităţi de reintegrare în structura urbană a zonelor reconvertibile funcţional,Bucureşti 2005

Planul Urbanistic General al Municipiului Miercurea Ciuc, 1998

Studiu preliminar pentru reactualizarea PUG Miercurea Ciuc, 2006

PLAN URBANISTIC ZONAL, STR. BRADULUI/ FENYŐ U. – STR. DÉNES LÁSZLÓ U. MIERCUREA CIUC

TEMA DE PROIECTARE

1. Situaţia actuală. Generalităţi.Zona face parte din interspaţiul care separă două entităţi urbane majore ale oraşului: cartierul Tudor, construit în anii 70 şi 80, şi Jigodin, sat înglobat în municipiu. Cele două cartiere constituie terminaţia sudică a oraşului, rămînînd însă, deşi învecinate direct, slab relaţionate.Arealul este dominat de Dealul Spitalului, o colină parţial împădurită care marchează silueta oraşului dinspre sud şi vest. Obiectivele publice care ocupă parţial colina (policlinica, spitalul judeţean şi rezervoarele de apă potabilă) impun un regim de protecţie sanitară pentru suprafeţele învecinate. Aceste restricţii au conservat pînă în prezent elementele de peisaj ale părţii superioare ale colinei. Utilizarea predominantă a suprafeţelor din zonă este cea agricolă. Întregul areal din jurul Dealului Spitalului face, în ultimii ani, obiectul unei presiuni imobiliare aflate în creştere. Zonele cu cele mai intense activităţi de construcţii sunt strada Mikó şi suprafaţa cuprinsă între străzile Bradului/Fenyő u. şi Dénes László. În acelaşi timp, pentru această zonă au fost elaborate şi aprobate o serie de planuri urbanistice zonale şi de detaliu. În lipsa unei planificări coordonatoare, planurile urbanistice izolate şi elaborate, de cele mai multe ori, pentru a susţine proiecte individuale, riscă să producă pe tremen mediu şi lung situaţii disfuncţionale şi conflictuale la nivelul întregului cartier.În zona de studiu au fost construite sau se află în şantier case unifamiliale izolate în lungul străzilor Bradului/ Fenyő, Tudor Vladimirescu şi Dénes László. Reţeaua stradală şi edilitară din interiorul zonei este nemordenizată. Strada Bradului/ Fenyő u. este flancată pe ambele laturi de parcări şi garaje improvizate aparţinînd locuitorilor cartierului Tudor. Necesarul spaţiilor de parcare la nivelul acestei străzi urmează să crească odată cu indicele de motorizare al localităţii.

2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal. Planul director “Dealul Spitalului”.Planul Urbanistic Zonal str. Bradului – str. Dénes László u. este prima măsură planificativă coordonatoare care urmăreşte stabilizarea dezvoltării zonei Dealul Spitalului (vezi subzonele Z06 şi Z07). Prezentul PUZ este precedat de un Plan Director pentru zona Dealul Spitalului, prin care sunt stabilite principalele repere ale dezvoltării şi organizării spaţiale a zonei pe termen mediu şi lung. Alături de trasarea structurii majore a zonei, Planul Director stabileşte etapele de urbanizare a suprafeţelor libere. Zonarea propusă de Planul director corespunde paşilor de dezvoltare. Dezvoltarea fiecăreia dintre zonele numerotate Z01-Z12 va fi pregătită prin intermediul unui PUZ, putîndu-se, în funcţie de necesar, asocia mai multe zone în cadrul unui PUZ. Toate planficările de tip PUZ vor fi corelate prin intermediul Planului Director, ale cărui prevederi vor fi incluse în temele program ale PUZ. Principalele obiective ale Planului Director sunt:

- întîmpinarea, pe termen scurt, a presiunii imobiliare şi prevenirea unor evoluţii haotice - asigurarea dezvoltării etapizate a zonei, prin delimitarea unor subzone dezvoltabile în perioade de timp planificabile - prevenirea expansiunii necontrolate a oraşului în cadrul natural prin instituirea unor limite pe termen mediu şi lung- trasarea structurii urbane majore (reţea principală de străzi, spaţii publice, tipuri de utilizări, relaţii). Structura urmăreşte în primul rînd relaţionarea avantajoasă a cartierului Jigodin cu

cartierul Tudor şi cu centrul oraşului şi medierea acestei legături prin intermediul unui nucleu verde de dotări şi servicii, în special medicale.- delimitarea şi asigurarea unor rezerve de teren importante pentru dezvoltarea durabilă a zonei (viitoare străzi, spaţii publice, spaţii verzi, rezerve pt. dotările publice existente şi viitoare etc)- protejarea Dealului Spitalului, ca element valoros al peisajului urban din Miercurea Ciuc, prevenirea poluării peisajului prin ocupări necontrolate ale dealului cu construcţii- rezervarea unor culoare de legătură între cartierul Tudor şi zona naturală de la sud-est. Culoarele vor avea caracter verde şi predominant pietonal (alei pietonale, alei semicarosabile rezidenţiale, grădini publice, terenuri de sport, străzi intens înverzite etc).

Prin intermediul Planului Urbanistic Zonal str. Bradului/ Fenyő u. – str. Dénes László u. se planifică şi reglementează dezvoltarea şi viabilizarea terenurilor din subzonele Z06 şi Z07, parţial prin operaţiuni de reparcelare. Planul va stabili noul parcelar, va trasa şi organiza dpdv funcţional reţeaua de străzi, alei, spaţii publice şi spaţii verzi, va desemna utilizarea terenului şi va reglementa tipurile de ocupare a parcelelor.

3. Prezentarea zonei de studiuZona este delimitată de:- la nord : strada Bradului/ Fenyő u.- la vest şi sud-vest: str. Tudor Vladimirescu u.şi str. Dénes László u.- la sud şi la est: drumurile agricole notate A, B, C, pe planul de încadrare anexat

Suprafaţa zonei este de 19 ha.

În cadrul Planului Urbanistic General, zona este inclusă în UTR 19, avînd în componenţă următoarele subzone:

- Lm.u.e. – locuinţe individuale existente cu regim mic de înălţime(P / P+2) cu caracter urban (caracter urban obligatoriu în cadrul trupului principal 1)- Lm. u.p. – locuinţe individuale propuse cu regim mic de înălţime(P / P+2) cu caracter urban (caracter urban obligatoriu în cadrul trupului principal 1)

Terenurile riverane străzilor Dénes László şi Tudor Vladimirescu sunt parcelate şi ocupate aproape integral. Modul predominant de ocupare este cel al locuinţelor individuale. Restul suprafeţelor se află în folosinţă agricolă, cu excepţia unor construcţii izolate realizate recent sau aflate în curs de realizare, unele dintre ele fără autorizaţiile necesare.

4. Date de temă

4.1 Generalităţi. Cadrul legal şi cadrul consultativ- se va respecta conţinutul cadru reglementat pentru PUZ, cf. Ordinului Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului Nr. 176/N/16 August 2000 (vezi Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul –cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000)

- se vor respecta prevederile PUG, cu excepţiile enumerate mai jos

- se vor lua în considerare recomandările Planului director “Dealul Spitalului” (anexat) privind structura urbană majoră, utilizarea terenurilor şi legăturile principale din zonă şi din zonele învecinate

4.2 Modificări ale prevederilor PUG- latura de est a străzii Dénes László (subzona P.p.p.) va fi inclusă subzonelor Lm.u.e., respectiv Lm. u.p.- pentru suprafeţele aflate la est de drumul agricol A se va institui interdicţie definitivă de construire (vezi planul de încadrare anexat)- pentru suprafeţele aflate la sud de drumurile agricole B şi C se va institui interdicţie temporară de construire, pînă la elaborarea PUZ pentru zonele marcate în Planul director „Dealul Spitalului” cu Z08, Z09, Z10 (vezi planul de încadrare anexat)- limita estică a cartierului va constitui o subzonă de tipul Lb.p.(locuinţe colective sau semicolective de max P+3+M)

- opţional se poate prevede aceaşi modificare pentru subzona riverană străzii Bradului/ Fenyő u.

4.3 Utilizarea terenurilor – reglementarea utilizărilor va asigura caracterul rezidenţial şi urban al zonei- locuinţe individuale cu caracter urban maximum P+2 niveluri (10 m la cornişă) în subzonele Lm.u.e.şi Lm. u.p. (cf. PUG)- locuinţe semicolective sau colective cu max P+3+M niveluri în subzonele Lb.p (cf. PUG)- locuinţe semicolective sau colective cu parter liber pentru alte funcţiuni (comerţ, servicii, dotări) în subzonele Lb.p (cf. PUG)- dotări de proximitate integrate la parterul clădirilor rezidenţiale sau în clădiri proprii max P+1 (10 m la cornişă): comerţ pentru cartier, servicii nepoluante, grădiniţă- servicii profesionale prestate de proprietari în cadrul locuinţelor, dar cu limitări de dimensiune, fără trafic public redus şi nepoluante- cabinete pt. medici de familie sau cabinete stomatologice etc- garaje aferente locuinţelor

Nu se vor admite spaţii anexe pentru activităţi agricole.

4.4 Amplasarea construcţiilor. TipologiiAlături de locuinţe individuale în sistem izolat se vor prevedea, în funcţie şi de opţiunile deţinătorilor de terenuri, locuinţe în sisteme cu o densitate mai mare de ocupare a terenului.Prin promovarea tipologiilor densificate de locuire individuală (locuinţe cuplate, înşiruite ş.a.) sau a celor semicolective şi colective se urmăreşte atît utilizarea mai eficientă a terenului, cît şi un caracter mai urban al zonei. Locuinţele semicolective sau colective vor fi grupate la marginea de est a zonei, pentru a defini limita spaţială a cartierului spre zona naturală (înălţimea nu va depăşi P+3+M). Opţional, se pot dispune clădiri de locuire colectivă sau semicolectivă în lungul străzii Bradului/ Fenyő u.( înălţimea nu va depăşi P+3+M, respectiv P+4, conform Planului director anexat).Se vor marca pe planul de reglementări suprafeţele construibile pentru fiecare parcelă (edificabilul), stabilindu-se distanţele minime faţă de limitele de proprietate. Cu excepţia locuinţelor cuplate şi a celor înşiruite, distanţa minimă faţă de limitele laterale va fi de jumătate din înălţimea clădirii dar nu mai puţin de 3 metri. Distanţa minimă faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii. Se vor fixa prin RLU toţi parametri specificaţi în Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al PUZ.

4.5 Accese şi parcări. 4.5.1 Accese autoStrăzile Tudor Vladimirescu şi Bradului/ Fenyő vor fi principalele colectoare ale traficului în zonă, asigurînd legătura cu centrul. Planul director prevede posibilitatea prelungirii străzii Bradului/ Fenyő spre nord-est şi conectarea ei la strada Leliceni, prin penetrarea laturii sudice a actualei zone industriale est. Măsura este menită să asigure o legătură suplimetară a zonei Dealul Spitalului cu zona centrală şi de nord.Două străzi de acces secundare în zona Z06-Z07 sunt trasate prin intermediul Planului director: 1.prelungirea unui drum existent la estul zonei Z06 şi 2. o buclă conectată la str. Bradului/ Fenyő u. pentru accesarea zonei Z07.Străzile de acces terţiare vor fi trasate prin PUZ. Se recomandă soluţii care descurajează traficul auto “străin” zonelor respective, adică traficul de tranzit, cum ar fi buclele sau fundăturile. De asemenea, se recomandă aleile rezidenţiale semicarosabile, cu măsuri de reducere a vitezei şi cu prioritate pentru pietoni. Se va avea în vedere eficientizarea schemei de acces auto prin reducerea situaţiilor de supraaccesare, adică cele în care o parcelă este mărginită de mai mult decît o singură cale de acces auto.

Pentru străzile existente se vor propune măsuri de modernizare şi amenajare.

4.5.2 Accese pietonaleZona va fi legată pietonal de zonele învecinate: cartierul Tudor şi centrul oraşului, viitoarea zonă verde de pe Dealul Spitalului, zona naturală de la est de oraş (viitoarea arie naturală protejată).

Suplimentar faţă de legăturile pietonale aferente străzilor de acces (trotuare), vor fi prevăzute alei exclusiv pietonale cu caracter verde. Principalele alei recomandate de planul director sunt (vezi Plan director):

- drumul agricol existent (A) considerat limita estică a zonelor Z07 şi Z08 va deveni o alee de acces şi promenadă pietonală şi velo fără a se permite accesul auto. Această alee va asigura o legătură verde între Jigodin, Tudor, Centru Est şi Şuta, atît pentru locuitorii din zonă cît pentru (ciclo)turism- între capătul sudic al Aleeii Narciselor/ Narcisz Sétány şi zona naturală de la est- între capătul sudic al traseului pietonal din cartierul Tudor (alăturat şcolii) şi zona naturală de la est, trecînd printr-o nouă grădină publică şi avînd la capăt un ansamblu de terenuri de sport publice- între capătul străzii noi de la marginea de est a zonei Z06 şi str. Dénes László u.

4.5.3 ParcăriPrin RLU, toate locurile de parcare necesare unei dotări sau unei locuinţe vor fi asigurate pe parcela proprie. Prin excepţie, pentru vizitatori sau pentru opriri se pot utiliza şi parcajele de pe domeniul public. Pentru fiecare locuinţă se va asigura posibilitatea de parcare/garare pentru minimum un autoturism pe parcela proprie. Pentru locuinţele colective sau semicolective se vor asigura pe parcela acestora parcaje/ garaje comune cu o capacitate cel puţin egală cu numărul apartamentelor plus cîte 2 locuri per clădire.

Garajele existente pe strada Bradului/ Fenyő u. vor fi propuse spre demolare. În vederea asigurării unui număr de locuri de parcare cel puţin egal cu cel al garajelor existente va fi reorganizat profilul străzii Bradului/ Fenyő u., eventual prin lărgirea amprizei, dacă acest lucru este necesar. Prin RLU, nu vor fi admise garaje individuale pe domeniul public. Se vor putea propune în schimb soluţii de protejare a maşinilor parcate, cum ar fi plantaţii, garduri vii, pergole etc.

4.6 Spaţii publice. Spaţii verziSuprafeţele de teren se află integral în proprietate privată, cu excepţia străzilor existente care aparţin domeniului public local. Asigurarea reţelei de spaţii publice (străzi şi pietonale, spaţii verzi, parcaje publice, echipare edilitară) presupune trecerea în domeniul public a unei cote procentuale egale a fiecărei proprietăţi. Acest transfer se va face fără acordarea unor despăgubiri către deţinători, în contul plus-valorii create prin urbanizarea terenurilor.

Schema de dispunere şi organizare funcţională a reţelei principale de spaţii publice este redată în cadrul Planului director. Cele două spaţii verzi principale vor fi dispuse în prelungirea aleii pietonale din cartierul Tudor. Primul dintre ele va avea caracterul unei grădini publice de cartier. Al doilea va mijloci relaţia cartierului Tudor şi a noii zone rezidenţile cu zona naturală şi grupează terenuri de sport. Cele două spaţii verzi vor fi legate prin intermediul unei alei pietonale înverzite.Odată cu elaborarea PUZ pentru zona Z08, conform Planului director, cele două spaţii verzi descrise mai sus vor fi integrate unui parc de cartier liniar, care face legătura între cartierul Tudor şi viitoarea arie naturală protejată din est.

Între str. Tudor Vladimirescuu.şi viitoarea grădină publică este amplasată zona destinată dotărilor rezidenţiale (grădiniţă, comerţ şi servicii de proximitate etc). Prin PUZ, se vor stabili principii de dimensionare şi configurare a acestei zone, stabilindu-se poziţia, gabaritul volumetric şi tipologia clădirilor, destinaţia şi caracterul spaţiilor libere, parcări etc. Suplimentar, se pot prevedea şi alte spaţii publice, de mici dimensiuni, cum ar fi locuri de joacă, curţi şi alei rezidenţiale semipublice, alei pietonale verzi etc.

În lungul străzilor vor fi prevăzute plantaţii de aliniament.

4.7 Alte precizăriConstrucţiile existente realizate neautorizat sau care pun în pericol siguranţa publică sau pe cea a utilizatorilor vor fi propuse spre demolare.

Pentru zonele neviabilizate la ora elaborării PUZ (zona Z07 şi capătul de sud al zonei Z06) se va condiţiona, prin RLU, eliberarea autorizaţiilor de construire, numai după confiinţirea restructurării funciare (reparcelării), materializarea ei în teren şi realizarea completă a infrastructurii publice (echiparea tehnico-edilitară şi circulaţii auto şi pietonale, parcaje, spaţii verzi), conform reglemetărilor PUZ.

Pentru locuinţele colective sau semicolective se va cere prin RLU elaborarea de Planuri Urbanistice de Detaliu care să reglementeze inserţia acestora în spaţiul rezidenţial şi să structureze terenul aferent.

5. Conţinutul cadru al proiectului 5.1 Piese scrise

5.1.1 Memoriu general – cf. Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000

5.1.2 Regulament Local de Urbanism – cf. Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000

5.2 Piese desenate

5.2.1 Plan de încadrare în localitate a zonei – sc. 1:10.000

5.2.2 Plan director zona „Dealul Spitalului“– sc. 1:2500

5.2.3 Plan de ansamblu al parcelării propuse pe suport topografic şi cadastral actualizat cu evidenţierea parcelelor propuse, drumurilor, spaţiilor verzi, parcajelor, dotărilor, amenajărilor şi a servituţilor de utilitate publică propuse – sc. 1:500

5.2.4 Plan de reglementări urbanistice cu evidenţierea alinierilor, edificabilul parcelei (distanţele impuse faţă de aliniament, de limite laterale şi de spate ale parcelelor), înălţimea maximă admisă a clădirilor, terenuri de reglementare identică (TRI) accesul carosabil pe parcelă – sc. 1:500. Se va anexa un bilanţ teritorial.

5.2.5 Plan coordonare reţele edilitare – amplasarea reţelelor de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate menajare, gaz, electricitate, iluminat stradal, telefonie, trasee, dimensiuni, cote de nivel pentru poziţionarea reţelelor şi a căminelor – sc. 1:500

5.2.6 Plan de amenajare a spaţiilor publice – străzi, alei rezidenţiale, alei pietonale, locuri de joacă, spaţii verzi, dotări publice etc – sc. 1: 500

6. Anexe - Planul director “Dealul Spitalului”- Baza topografică şi cadastrală, scara 1:500- Plan de încadrare a zonei de studiu

7. Bibliografie

Urbanproiect: Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000, Bucureşti, 2000

Urbanproiect: Ghid privind reglementarea dezvoltării urbane prin operaţiuni de parcelare şi reparcelare a terenurilor introduse în intravilan (inclusiv terenuri retrocedate ca urmare a aplicării legii nr. 18/1991 şi a legii nr. 1/2000), Bucureşti 2002

PLAN URBANISTIC ZONAL, STRADA MIKÓ UTCA, MIERCUREA CIUC

TEMA DE PROIECTARE

1. Situaţia actuală. Generalităţi.Zona face parte din interspaţiul care separă două entităţi urbane majore ale oraşului: cartierul Tudor, construit în anii 70 şi 80, şi Jigodin, sat înglobat în municipiu. Cele două cartiere constituie terminaţia sudică a oraşului, rămînînd însă, deşi învecinate direct, slab relaţionate.Arealul este dominat de Dealul Spitalului, o colină parţial împădurită care marchează silueta oraşului dinspre sud şi vest. Obiectivele publice care ocupă parţial colina (policlinica, spitalul judeţean şi rezervoarele de apă potabilă) impun un regim de protecţie sanitară pentru suprafeţele învecinate. Aceste restricţii au conservat pînă în prezent elementele de peisaj ale părţii superioare ale colinei. Utilizarea predominantă a suprafeţelor din zonă este cea agricolă. Întregul areal din jurul Dealului Spitalului face, în ultimii ani, obiectul unei presiuni imobiliare aflate în creştere. Zonele cu cele mai intense activităţi de construcţii sunt strada Mikó utca şi suprafaţa cuprinsă între străzile Bradului/Fenyő u. şi Dénes László. În acelaşi timp, pentru această zonă au fost elaborate şi aprobate o serie de planuri urbanistice zonale şi de detaliu. În lipsa unei planificări coordonatoare, planurile urbanistice izolate şi elaborate, de cele mai multe ori, pentru a susţine proiecte individuale, riscă să producă pe tremen mediu şi lung situaţii disfuncţionale şi conflictuale la nivelul întregului cartier.

În zona de studiu au fost construite sau se află în şantier case unifamiliale izolate în lungul străzii Mikó. Reţeaua stradală şi edilitară din interiorul zonei este nemordenizată. Strada Mikó realizează accesul principal la Policlinica municipală. Avansarea construcţiilor spre sud, pe latura estică a străzii Miko periclitează atît un element de peisaj valoros pentru oraş, Dealul Spitalului, cît şi rezervele de teren necesare funcţiunilor sanitare şi spaţiilor verzi publice.

2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal. Planul director “Dealul Spitalului”.Planul Urbanistic Zonal str. Bradului – str. Dénes László u. este prima măsură planificativă coordonatoare care urmăreşte stabilizarea dezvoltării zonei Dealul Spitalului (vezi subzonele Z06 şi Z07). Prezentul PUZ este precedat de un Plan Director pentru zona Dealul Spitalului, prin care sunt stabilite principalele repere ale dezvoltării şi organizării spaţiale a zonei pe termen mediu şi lung. Alături de trasarea structurii majore a zonei, Planul Director stabileşte etapele de urbanizare a suprafeţelor libere. Zonarea propusă de Planul director corespunde paşilor de dezvoltare. Dezvoltarea fiecăreia dintre zonele numerotate Z01-Z12 va fi pregătită prin intermediul unui PUZ, putîndu-se, în funcţie de necesar, asocia mai multe zone în cadrul unui PUZ. Toate planficările de tip PUZ vor fi corelate prin intermediul Planului Director, ale cărui prevederi vor fi incluse în temele program ale PUZ. Principalele obiective ale Planului Director sunt:

- întîmpinarea, pe termen scurt, a presiunii imobiliare şi prevenirea unor evoluţii haotice - asigurarea dezvoltării etapizate a zonei, prin delimitarea unor subzone dezvoltabile în perioade de timp planificabile - prevenirea expansiunii necontrolate a oraşului în cadrul natural prin instituirea unor limite pe termen mediu şi lung

- trasarea structurii urbane majore (reţea principală de străzi, spaţii publice, tipuri de utilizări, relaţii). Structura urmăreşte în primul rînd relaţionarea avantajoasă a cartierului Jigodin cu cartierul Tudor şi cu centrul oraşului şi medierea acestei legături prin intermediul unui nucleu verde de dotări şi servicii, în special medicale.- delimitarea şi asigurarea unor rezerve de teren importante pentru dezvoltarea durabilă a zonei (viitoare străzi, spaţii publice, spaţii verzi, rezerve pt. dotările publice existente şi viitoare etc)- protejarea Dealului Spitalului, ca element valoros al peisajului urban din Miercurea Ciuc, prevenirea poluării peisajului prin ocupări necontrolate ale dealului cu construcţii- rezervarea unor culoare de legătură între cartierul Tudor şi zona naturală de la sud-est. Culoarele vor avea caracter verde şi predominant pietonal (alei pietonale, alei semicarosabile rezidenţiale, grădini publice, terenuri de sport, străzi intens înverzite etc).

Prin intermediul Planului Urbanistic Zonal str. Mikó u. se planifică şi reglementează dezvoltarea şi viabilizarea terenurilor din subzonele Z02, parţial prin operaţiuni de reparcelare. Planul va stabili noul parcelar, va trasa şi organiza dpdv funcţional reţeaua de străzi, alei, spaţii publice şi spaţii verzi, va desemna utilizarea terenului şi va reglementa tipurile de ocupare a parcelelor.

3. Prezentarea zonei de studiuZona este delimitată de:- la nord : capetele sudice ale parcelelor riverane străzii Arsenalului/ Puskaporos u., pe latura de sud- la vest: capetele estice ale parcelelor riverane străzii Nagy Imre u. pe latura de est - la sud: parcela adiacentă la sud parcelei ocupate de Direcţia Drumuri şi Poduri- la est: Policlinica şi Spitalul Judeţean

Suprafaţa zonei este de 6 ha.

În funcţie de opţiunile deţinătorilor terenurilor riverane străzii Nagy Imre pe latura estică, zona de studiu se poate extinde pînă la str. Nagy Imre. O astfel de măsură ar viza densificarea zonei prin viabilizarea capetelor estice ale parcelelor de la str. Nagy Imre, ocupate astăzi de grădini. Zona adiţională (marcată pe planul de încadrare anexat ca zonă de influenţă) are o suprafaţă de 6 ha.

În cadrul Planului Urbanistic General, zona este inclusă în UTR 19, avînd în componenţă următoarele subzone:

- Lm.u.p. – locuinţe individuale propuse cu regim mic de înălţime(P / P+2) cu caracter urban (caracter urban obligatoriu în cadrul trupului principal 1)

- IS.s.e. – instituţii publice şi servicii, subzona construcţii de sănătate, existente- CC.r.e. – căi de comunicaţie rutieră, existent

Terenurile riverane străzii Mikó sunt parcelate şi ocupate aproape integral. Modul predominant de ocupare este cel al locuinţelor individuale. Restul suprafeţelor se află în folosinţă agricolă.

4. Date de temă

4.1 Generalităţi. Cadrul legal şi cadrul consultativ- se va respecta conţinutul cadru reglementat pentru PUZ, cf. Ordinului Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului Nr. 176/N/16 August 2000 (vezi Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul –cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000)

- se vor respecta prevederile PUG, cu excepţiile enumerate mai jos

- se vor lua în considerare recomandările Planului director “Dealul Spitalului” (anexat) privind structura urbană majoră, utilizarea terenurilor şi legăturile principale din zonă şi din zonele învecinate

4.2 Modificări ale prevederilor PUG- suprafeţele situate la est de strada Mikó utca, şi la sud de ultima construcţie realizată la data elaborării PUZ va fi inclusă zonei (P.p.+ P.v.)p., zona parcuri, amenajări pentru spaţii verzi, recreere, perdele de protecţie

- suprafeţele situate la vest de strada Mikó utca vor fi incluse zonei (Lm.u+Lb.u) p. - locuinţe individuale propuse cu regim mic de înălţime(P - P+2) cu caracter urban şi locuinţe colective cu regim mic de înălţime (P - P+2)- suprafaţa ocupată de Direcţia Drumuri şi Poduri va fi inclusă zonei IS.p., zona instituţii publice şi servcii

4.3 Utilizarea terenurilor – reglementarea utilizărilor va asigura caracterul rezidenţial şi urban al zonei- locuinţe individuale cu caracter urban maximum P+2 niveluri în subzonele Lm.u.p. - locuinţe colective, maximum P+2 niveluri în subzonele Lb.p. - servicii profesionale prestate de proprietari în cadrul locuinţelor, dar cu limitări de dimensiune, fără trafic public redus şi nepoluante- cabinete pt. medici de familie sau cabinete stomatologice etc- garaje aferente locuinţelor

Nu se vor admite spaţii anexe pentru activităţi agricole.

4.4 Amplasarea construcţiilor. TipologiiSe vor marca pe planul de reglementări suprafeţele construibile pentru fiecare parcelă (edificabilul), stabilindu-se distanţele minime faţă de limitele de proprietate. Cu excepţia locuinţelor cuplate şi a celor înşiruite, distanţa minimă faţă de limitele laterale va fi de jumătate din înălţimea clădirii dar nu mai puţin de 3 metri. Distanţa minimă faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii. Se vor fixa prin RLU toţi parametri specificaţi în Ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al PUZ.

4.5 Accese şi parcări. 4.5.1 Accese autoAccesul auto se va face pe strada Mikó utca.Se vor lua în considerare structura de perspectivă a zonei, care prevede închiderea inelului dat de străzile Mikó şi Dénes László.De asemenea, se va studia posibilitatea redeschiderii străzii de legătură între str. Nagy Imre u. şi str. Mikó u.. Se pot propune, suplimentar, căi de acces de tip buclă sau fundătură pentru accesarea, de pe strada Mikó utca a zonei riverane vestice, dincolo de primul rînd de parcele.Pentru segmentul existent al străzii Mikó se vor propune măsuri de modernizare şi amenajare.

4.5.2 Accese pietonalePrincipalul acces pietonal se va face pe strada Mikó utca.Suplimentar, se vor studia legături pietonale cu strada Nagy Imre, în lungul sau în prelungirea străzii redeschise sau în zona Direcţiei Drumuri şi Poduri.

4.5.3 ParcăriPrin RLU, toate locurile de parcare necesare unei dotări sau unei locuinţe vor fi asigurate pe parcela proprie. Prin excepţie, pentru vizitatori sau pentru opriri se pot utiliza şi parcajele de pe domeniul public. Pentru fiecare locuinţă se va asigura posibilitatea de parcare/garare pentru minimum un autoturism pe parcela proprie. Pentru locuinţele colective sau semicolective se vor asigura pe parcela acestora parcaje/ garaje comune cu o capacitate cel puţin egală cu numărul apartamentelor plus cîte 2 locuri per clădire.

4.6 Spaţii publice. Spaţii verziSuprafeţele de teren se află integral în proprietate privată, cu excepţia străzilor existente care aparţin domeniului public local. Asigurarea reţelei de spaţii publice (străzi şi pietonale, spaţii verzi, parcaje publice, echipare edilitară) presupune trecerea în domeniul public a unei cote procentuale egale a fiecărei proprietăţi. Acest transfer se va face fără acordarea unor despăgubiri către deţinători, în contul plus-valorii create prin urbanizarea terenurilor.

Schema de dispunere şi organizare funcţională a reţelei principale de spaţii publice este redată în cadrul Planului director.

Suprafeţele aflate pe latura estică a străzii Mikó, la sud faţă de construcţiile existente la data elaborării PUZ, vor intra în domeniul public cu destinaţia de spaţii verzi. Pentru aceste suprafeţe se va instituii interdicţie definitivă de construire şi se vor propune măsuri de plantare şi amenajare. Zona verde face parte din viitorul parc public, prevăzut prin Planul director “Dealul Spitalului”.Măsura interdicţiei de construire vizează, de asemenea, prezervarea dominantei peisagistice date de Dealul Spitalului în peisajul urban.

În lungul străzilor vor fi prevăzute plantaţii de aliniament.

4.7 Alte precizăriConstrucţiile existente realizate neautorizat sau care pun în pericol siguranţa publică sau pe cea a utilizatorilor vor fi propuse spre demolare.

Pentru zonele neviabilizate la ora elaborării PUZ se va condiţiona, prin RLU, eliberarea autorizaţiilor de construire, numai după confiinţirea restructurării funciare (reparcelării), materializarea ei în teren şi realizarea completă a infrastructurii publice (echiparea tehnico-edilitară şi circulaţii auto şi pietonale, parcaje, spaţii verzi), conform reglemetărilor PUZ.

Pentru locuinţele colective sau semicolective se va cere prin RLU elaborarea de Planuri Urbanistice de Detaliu care să reglementeze inserţia acestora în spaţiul rezidenţial şi să structureze terenul aferent.

5. Conţinutul cadru al proiectului 5.1 Piese scrise

5.1.1 Memoriu general – cf. Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000

5.1.2 Regulament Local de Urbanism – cf. Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000

5.2 Piese desenate

5.2.1 Plan de încadrare în localitate a zonei – sc. 1:10.000

5.2.2 Plan de ansamblu al parcelării propuse pe suport topografic şi cadastral actualizat cu evidenţierea parcelelor propuse, drumurilor, spaţiilor verzi, parcajelor, dotărilor, amenajărilor şi a servituţilor de utilitate publică propuse – sc. 1:500

5.2.3 Plan de reglementări urbanistice cu evidenţierea alinierilor, edificabilul parcelei (distanţele impuse faţă de aliniament, de limite laterale şi de spate ale parcelelor), înălţimea maximă admisă a clădirilor, terenuri de reglementare identică (TRI) accesul carosabil pe parcelă – sc. 1:500. Se va anexa un bilanţ teritorial.

5.2.4 Plan coordonare reţele edilitare – amplasarea reţelelor de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate menajare, gaz, electricitate, iluminat stradal, telefonie, trasee, dimensiuni, cote de nivel pentru poziţionarea reţelelor şi a căminelor – sc. 1:500

5.2.5 Plan de amenajare a spaţiilor publice – străzi, alei rezidenţiale, alei pietonale, locuri de joacă, spaţii verzi, dotări publice etc – sc. 1: 500

6. Anexe - Planul director “Dealul Spitalului”- Baza topografică şi cadastrală, scara 1:500- Plan de încadrare a zonei de studiu

7. Bibliografie

Urbanproiect: Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000, Bucureşti, 2000

Urbanproiect: Ghid privind reglementarea dezvoltării urbane prin operaţiuni de parcelare şi reparcelare a terenurilor introduse în intravilan (inclusiv terenuri retrocedate ca urmare a aplicării legii nr. 18/1991 şi a legii nr. 1/2000), Bucureşti 2002