1

ANESTEZIA IN STOMATOLOGIE SI CHIRURGIE OMF

Catedra de chirurgie oro-maxilo-faciala

Profesor Hitu DumitruStudenta Rubliova IrinaGrupa 3204

Anestezia reprezinta introducerea in organism a unor substante care au proprietatea de a provoca disparitia sensibilitatii. Cuvantul anestezie provine din limba greaca si semnifica absenta sau pierderea senzatiei.Anestezicul este substanta care atenueaza sau inlatura temporar durerea. Exemple: xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina.

Anestezia dentaraClasificarea anestezie se face in functie de segmentul sau zona asupra careia actioneaza substantele anestezice si mecanismul lor la acest nivel. Exista trei tipuri mari de anestezie: Anestezia locala - este cea produsa prin contactul substantelor anestezice, de tip local, pe receptorii periferici ai excitatiei dureroase. Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata unor interventii de mica amploare. Anestezia de conducere - blocheaza transmiterea influxurilor dureroase prin nervii periferici, plexurile nervoase, caile medulare. Include: anestezia plexala, tronculara, intravenoasa sub garou si mai cunoscute de dumneavoastra - rahianestezia si anestezia peridurala. Anestezia generala - cu o tehnica complexa utilizand o multitudine de substante si o aparatura speciala, ea realizeaza mai multe deziderate: analgezia (inlaturarea durerii si a reactiilor vegetative ale acesteia), hipnoza (sau somnul anestezic), relaxarea musculara si echilibrarea functiilor vitale.

anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a terminatiilor nervoase periferice, perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial, intramuscular, etc.);

anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala aimpulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare:

- bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea interesata:- bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar),- bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert),- bloc al nervului sciatic,- bloc al plexului lombar (N. femural, obturator, femurocutan lateral),- bloc al nervilor intercostali,- bloc spinal (rahianestezie),- bloc epidural (peridural, extratecal);- anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier): interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in prelabil de sange i izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;

- anestezie generala: inhalatorie (IOT, masca laringiana),intravenoasa.

2.Particularitatile anesteziei generale in OMF.Anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune:- narcoza (sau pierderea constientei, ori somn profund), care este datorata administrarii unui agent anestezic, fie prin inhalare (candva de eter, azi de protoxid de azot sau de agenti halogenati), fie pe cale intravenoasa (barbiturice, ketamina, etomidat si, mai recent, diprivan); - analgezia (disparitia durerii) care este obtinuta multumita substantelor morfinomimetice ca fenoperidina sau fentanilul; - curarizarea (folosirea unei substante paralizante), care permite relaxarea musculara necesara unei bune desfasurari a intreventiei. Ipotezele privind modul de actiune al anesteziei generale asupra organismului se refera la : - agenti blocanti neuromusculari; - pierderea cunostintei ; - cortexul cerebral; - agenti inhalatori pentru a controla raspunsul autonom si a produce analgezia si amnezia; - benzodiazepine pentru efectul antianxios si amnezic. - obtructionarea conducerii nervoase; - intreruperea transmiterii sinaptice;

3.Elementele de risc in anestezia generala.Riscurile anesteziei dentare:

** Zona anesteziata nu amorteste. Cauza : anomalia anatomica a zonei anesteziate - Anestezia nu se prinde - atunci cand in zona anesteziata este o infectie, iar PH-ul organismului este in scadere (5-6) fata de valoarea normala (7, 4) .

** Dureri foarte mari in timpul injectiei. Cauza: injectarea direct in nerv sau in artera. - Pentru a scadea durerea la efectuarea anesteziei, se poate aplica, pe suprafata unde va intra acul, un anestezic, benzocaina. Tot din cauza anatomiei locale, acul poate nimeri o structura nervoasa. La pacientii mai slabi, probabilitatea de a nimeri o structura nervoasa sau o artera este mai mare. - Hematoamele care apar in urma injectarii anestezicului in artera apar din cauza vasoconstrictorului, care provoaca ischemie (lipsa fluxului sangvin) .

** Dureri prelungite, amorteala, parestezie. ** Leziuni vasculare. ** Leziuni nervoase. ** Pareza tranzitorie de nerv facial (efectele dispar in aproximativ o ora) in cursul anesteziei pentru dintii inferiori.

** Hematomul obrazului - Apare ca urmare a lezarii vaselor de sange din tesuturile pe care le strabate acul seringii. - Se manifesta prin aparitia imediata a unei umflaturi in grosimea obrazului se aplica pentru 24 h un pansament compresiv apoi tratament cu antibiotice) .

** Necroza mucoasei. ** Fracturi ale acului, inghitirea sau aspirarea acului.

** Intoxicatii sistemice. ** Nevritele postanestezice - apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de catre substanta anestezica.

** Reactii de hipersensibilitate sau alergice. - Este bine ca, daca nu ati mai facut nici o anestezie locala in scop stomatologic, sa vi se faca in cabinet un test alergologic (prin test cutanat).

** Reactii adverse date de vasoconstrictor. ** Riscul de infarct miocardic. ** Trimusul - limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in masticatie.In stomatologie si chirurgie OMF anestezia generala prezinta multiple elemente de dificultate si risc specific acestui teritoriu datorita : zonelor reflexogene mai numeroase in teritoriul buco-maxilo-facial care expun pacientul la declansarea unor reflexe nocive; dezvoltarii unor procese patologice (tumori,supuratii) in raporturi strinse cu caile aeriene superioare; limitarii sau imposibilitatii deschiderii gurii in constrictiile de maxilare sau anchilozele temporomandibulare; dificultati de a mentine permeabilitatea cailor respiratorii care risca sa fie compromisa in cursul interventiilor prin secretii, singe, corpi straini; desfasurarii in acelasi teritoriu a activitatii operatorului si anesteziculuisi limitarii reciproce a cimpului lor de actiune; dificultati de urmarire clinica a mersului anesteziei prin supravegherea miscarii globilor aculari, a reflexelor palpebrale.

4.Anestezia loco-regionalaDefinitie Abolirea tranzitorie a sensibilitatii unei parti a corpului pentru o interventie chirurgicala, un examen sau un tratament. Anestezia locoregionala consta in injectarea de anestezice locale in vecinatatea unui nerv sau a maduvei spinarii, cu scopul de a insensibiliza o regiune data a organismului. Starea de constienta a pacientului nu este afectata.

Scop: -Sa previna durerea de la inceput ;-Sa ofere conditii optime actului operator, atat pacientului cat si chirurgului ;-Sa mentina constante functiile vitale si metabolice ale pacientului. 5. Clasificarea metodelor de anestezie loco regional.Anestezia de contact (prin instilatii, badijonare, spray)Utilizata in : oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana, esofagiana, kerato-conjunctiva, vezicala Se folosesc : Cocaina (5 - 15%), singura cu efect vasoconstrictor, anestezic puternic, dureaza 30-60 min., are toxicitate mare da dependenta, midriaza, convulsii, necesitand reanimare cardio-respiratorie;Xilina (0.5 - 4%), folosita si anestezia rahidiana, dar si in tratamentul infardului miocardic acut (IMA) si tulburari de ritm cardiac.Tehnica

Mucoasa se usuca pentru a usura absorbtia anestezicului. Administrarea se face prin clatirea gurii, instilatie, badijonare, masaj timp de 1 minut pe mucoasa cu pasta analgezica si in mod current prin aplicarea unui tampon imbibat cu anestezic si lasat citeva minute pe locul unde se va intervene, sau prin pulverizare sub presiune.Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de aproximativ 1-2 minute, iar durata medie de 10-15 minute. Concentratia anestezicului,cantitatea utilizata si intinderea zonei de aplicare trebuie atent controlate.Disparitia senzatiei de voma se obtine prin clatirea gurii cu pantocaina 0.5%,cocaina 2% sau prin pulverizarea acestor solutii. Badijonarea declanseaza ea insasi reflexul de voma.Prin aceasta metoda se mai poate obtine anestezia nervului nazopalatin aplicind cite un tampon imbibat in anestezic pe planseul foselor nazale linga septul nazal, indaratul subseptului cutanat; anestezia nervului lingual prin aplicarea tamponului pe mucoasa planseului bucal in santul paralingual la nivelul ultimului molar.Anestezia prin refrigeratie

*Utilizeaza substante volatile care produc racirea tegumentului (clorura de etil - Kelen, efect 1-3 min., folosita pentru interventii mici abcese, panaritii);

Se obtine prin proiectarea unui jet de clorura de etil asupra liniei de incizie sau cimpului operator. In contact cu pielea sau mucoasa,clorura de etilen se volatilizeaza, luind caldura necesara din tesuturi si producind o racire a planului superficial pina la -3grade,-5gradeC. Prin congelarea tesuturilor se suprima sensibilitatea dureroasa . Indicatii:

~restrinse la interventiile superficial si de scurta durata, adica, incisia unui abces superficial subcutanat sau submucos, extractia unui dinte temporar cu rizaliza accentuate.Tehnika:

se izoleaza cimpul operator, se usuca regiunea si se proecteaza jetul de kelen de la o distant de 25-30 cm, urmarind linia de incizie printr-o miscare continua a jetului de-a lungul ei.Pt grabirea evaporarii se poate proiecta concomitant asupra regiunii un jet de apa. Aparate special pentru administrarea locala a kelenului ii maresc eficienta. Instalarea analgeziei este indicata prin aparitia unei coloratii albe; zona respective devine dura si se acopera cu un strat asemanator ca zapada.

Anestezia ptin injectie

Sunt necesare instrumente de examinare; seringi Record sau din material plastic de 2 si 5 cm; ace de injectie inoxidabile cu bizoul scurt, bine ascutite, nu prea subtiri, de lungimi diferite, scurte de 2.5-4 cm,lungi de pina la 12cm; pensa anatomica pentru manipularea acelor; comprese sterile; eter, alcool 70% simplu sau iodat de 2%.Reguli generale:bolnavul este examinat corect; ne asiguram ca nu prezinta contraindicatii pentru anestezia locala si ca a fost corect efectuata preanestezia. Pentru anestezia pe cale cutanata se barbiereste locul de punctie, se degreseaza pielea si se antiseptizeaza cu alcool 70% sau iodat, aplicat de la centru spre periferie.Pentru anestezie pe cale orala , bolnavul isi clateste gura cu sol antiseptica,apoi I se aplica aspiratorul de saliva.

ANESTEZIE PRIN INJECTARE (sau prin infiltratie locala) - se realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in tesuturile pe care se intervine chirurgical sau in jurul acestora, si/sau prin injectarea anestezicului local la distanta (anestezie in baraj) de locul unde se intervine chirurgical. Acestea pot fi : * directa intramucoasa* punctiforma* liniara (superficial, profunda) * difuza* intragingivala, * plexala- indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui * in baraj - afectiuni superficiale situate la nivel tegumentar (abces tegumentar) * tronculara- anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar * intraligamentara anestezicul locala se depune in tesutul periodontal. * intrapapilara- la nivelul papilei dentare. * intraseptala- se foloseste rar. * intraosoasa- se foloseste foarte rar. * intrapulpara- la nivelul pulpei dentare Acestea pot fi folosite in proceduri stomatologice ca : obturatii, curatarea cariilor, pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale.Pentru a face intepatura mai usor de suportat , se efectueaza o anestezie topica cu pantocaina 2% sau un spray analgezic.Acul este schimbat pentru o fiecare noua intepatura si se evita atingerea sa de buze, dinti , limba.

Bizoul acului este indreptat spre planul osos.Tehnica.Anestezia prin infiltratie

Consta in injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-1%) pe linia de incizie pana la aparitia efectului de coaja de portocala (buton dermic) in abcese.Injectarea in profunzimea tesutului (xilina, bupivacaina, ropivacaina), plan cu plan; permite efectuarea de operatii de apendicita, hernie, organe genitale, iar infiltrarea peritoneului si a mezourilor permite operatii mari pe abdomen la bolnavii tarati. Infiltrarea trunchiurilor nervoase permite realizarea anesteziei loco-regionale de conducere (tronculara n.sciatic, n.colaterali digitali; plexulara cervical, brahial; spinala rahidiana si peridurala).Interesata este doar o zona anume.Tehnica:La o interventie complicata necesita o cantitate mare de anestezic si provoaka o dilacerare a tesuturilor.Se foloseste procaina 0.5-1% sau xilina de 0.25-0.50%. Se face mai intii un buton intradermic sau intramucos si apoi se introduce solutia anestezica treptat pe traiectul liniei de incizie, plan cu plan, in pielea sau mucoasa, tesut celular, muschi. Acul este impins aspirind si injectind incet sol anestezica in tesuturi, apoi este retras partial si introdus in alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziat anterior.Anestezia se instaleaza in 5 min.Infiltratie localaVideo

Injectie prin infiltratie

Se obtine pornind din 2-4 puncte dermice asezate la distanta, circumscriind intr-o figura geometrica regiunea in care se va interveni. Conform actiunii fiziologice este o anestezie terminala,deoarece blocheaza ramuri foarte fine. Prezinta avantajul ca nu deformeaza cipmul operator si nu diminua vizibilitatea .Indicatii:- restrinse, in interventiile pe obraz, regiunea submandibulara etc.in special pentru extirparea unor tumori.Infiltratie la distantaAnestezia prin infiltratie, incidente si accidente1. Hipersensibilitatea la solutia anestezica : paliditate, hipotensiune, tahicardie, puls filiform, greata, dispnee, stop cardio-respirator (testare obligatorie : buton intradermic, test pe conjunctiva);2. Injectarea intravasculara determina lipotimii, convulsii, stop cardio-respirator;3. Gangrena segmentului respectiv;4. Complicatii septice;5. Neinstalarea anesteziei;6. Accidente tehnice: ruperea acelor, lezarea vaselor sangvine, hematoame, inteparea trunchiurilor nervoase sau organe cavitare.ANESTEZIA PLEXALA: indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui.

Anestezia plexala

ANESTEZIA PLEXALA

Arcada superioara

-acolo unde corticala osoasa e subtire

Aria anesteziata

*periostul

*osul

*mucoasa vestibulara

*1 max.2 d-ti daca subst anestezica se lasa intr-un sg. locContraindicatii:

*anestezia unui grup de d-ti*infectie sau inflam a mucoasei*cortical anormala, groasa (la copii in dreptul apex molari)Indicatii:

*pulpectomii vitale *extractii dentare *rezectii apicale *extirpari chisturi, epulide, etc. *plastii limitate mucoasa sau os *interventii de chirurgie parodontalaTehnica-punctia se efectueaza in vestibulul bucal in mucoasa mobila (in fixa => distensie = durere)-bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost)-directia ac = oblica, se va orienta deasupra apex dinte dar si M si D de acesta-injectarea sol. imediat dupa ce s-a traversat mucoasa, lasandu-se anestezicul sub -mucoasa, intre aceasta si periost, lent, fara presiune-lasare anestezic pe o arie mai larga (M si D de apex) duce la o instalare mai rapida a anesteziei (difuzare pe mai multe canale Havers) + pe o arie mai intinsa pentru anestezia IS punctia anestezica se poate face trecand cu acul prin frenul buzei superioare, dinspre partea opusa zonei pe care dorim sa o anesteziem datorita disp. filetelor nervoase prin anastomozele cu ramurile nervoase contralaterale .

Arcada inferioara-zona incisivilor, si in special la copii si tineri

Indicatii*anestezia a 1-2 d-ti frontali*anestezia mucoasa si periost reg V frontale*vasoconstrictia unui teritoriuContraindicatii*afectiuni de tip inflam in reg frontala*procese tumoraleTehnica - idemANESTEZIA TRONCULARA: anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar .

6. Anestezia regionala/ tronculara

Anestezia regionala tronculara este o anestezie de conductie. Solutia anestezica actioneaza pe traiectul trunchiului nervos sau la nivelul orificiilor osoase de intrare sau iesire a trunchiurilor nervoase, intrerupand conductibilitatea si propagarea sensibilitatii dureroase:1. Daca solutia anestezica e introdusa in ganglionul Gasser se produce anestezia lui si a tuturor ramurilor nervului trigemen.2. Daca solutia anestezica e depusa la baza craniului (la gaura rotunda mare) ea actioneaza asupra nervului maxilar.3. Daca solutia anestezica e depusa la baza gauri ovale, actioneaza asupra nervului mandibular si a maxilarului superior si a tuturor ramurilor lui.4. Daca solutia asestezica e depusa la orificiile unde intra nervii dentari supero posteriori sau nervul dentar inferior, sau pe unde ies nervii suborbitari si supraorbitari, naso- palatin, palatin mare, mentonier si incisiv. Daca se depune la nervul lingual, bucal, maseter sau maseterinul, care se desprin din trunchiul principal mandibular, anestezia se numeste tronculara periferica.

Avantajele: este o anestezie sigura, reduce volumul solutiei injectate, reduce numarul de intepaturi, tehninica este simpla, atat exo cat si endo.La maxilarul superiorAnestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar (ramura terminala a nervului oftalmic), ca zone de anestezie sunt cuprinse tegumentul pleoapei superioare, tegumentul unghiului intern al orbitei, tegumentul regiuni frontale pana la vertex, osul frontal cu musoasa sinusului frontal, tegumentul radacinii nasului si a dorsului nasului, tegumentul varfului si aripilor nazale, lobulul nazal, sacul lacrimal si segmentul medial al pleoapelor. Indicatii: pt alcolizari in nevralgia de trigemen, in interventia din chirurgia maxilo-faciala, pt regiunile invecinate nervului supraorbitar, pt plasti sau interventie pe sinusul frontal. Ca si dezavantaje: posibilitatea intepari glubului ocular, dificultati in reperarea orificiului.

REPERELE GAURI SUPRAORBITARA (osoasa) pe arcada sprancenoasa, la 2-3 mm deasupra marginii osoase, la 1 cm lateral de unghiul intern al orbitei, pe aceeasi verticala cu gaura suborbitara si mentoniera.

Tehnica: se dezinfecteaza tegumentul cu iod, alcool, dupa care se trece la intepatura, acul patrunde la cativa mm deasupra arcadei sprancenoase, in 1/3 interna a arcadei sprancenoase, medial cu orificiul supraorbitar. Directia acului si profunzimea, usor in jos, inafara si inapoi. Imediat dupa ce se inteapa se cade pe os, in scobitura supraorbitara si fara sa se patrunda in orificiul supraorbitar dar pastrand contact cu osul, aici se va depune anestezicul. Pt anestezia ambelor ramuri ale nervului oftalmic, locul de intepatura e intersprancenos. Directia acului va fi impins intr-o parte si alta, subcontinent, de-a lungul unei linii care trece prin regiunea sprancenoasa.

Zone anesteziate: dintii incisivi si caninul, partial premolarii 50% din cazuri, osul, parodontiul si mucoasa vestibulara, pleoapa inferioara si fata latero nazala, jumatatea buzei superioare, peretele osos antero sinusal si mucoasa corespunzatoare a sinusului. Ca si indicatii: e folosita in procedurile stomatologice si in chirurgia maxilo, atunci cand anestezia plexala e insuficienta sau cand anestezia nu se pot face din motive patologice.

Repere gaurii suborbitare: osoase, dentare, de parti moi si mixte. Reperele osoase: marginea inferioara a orbitei, la 6 - 10 mm sub marginea inferioara a orbitei. La unirea 1/3 interne cu cele 2/3 externe. Pe linia verticala care trece prin mijlocul marginii inferioare a orbitei. Pe linia verticala care uneste gaura supraorbitara, suborbitara cu gaura mentoniera. Pe linia verticala care trece prin sutura maxilo malara. Repere dentare : pe verticala care trece prin axul PM2 superior, sau intre primul si al doile premolar. Cam la 2,5 cm deasupra apexului PM2 superior. Reperele partilor moi: la 0,5 cm inauntrul liniei verticale, mediopupilare, cand pacientul priveste inainte. Pe verticala care trece prin marginea interna a corneei. Pe vertiala care trece prin comisura bucala. Repere mixte: la intersectia verticalei care trece prin cele 3 orificii cu linia oblica ce porneste de la marginea gingivala intre IC si IL omolateral si care merge la aproximativ 4 mm deasupra partii interne a suturii fronto malare. Repere pt situatia in cazul in care se face pe calea exobocala: reperele gaurii suborbitare, aripa nazala, santul nazogenian, marginea inferioara a orbitei. Pe cale endobucala: repere la gaurii suborbitare, fornixul vestibular superior, caninul, marginea inferioara a orbitei si fosa si bosa canina.

38Tehnica pt calea endobucala: cea mai frecvent folosita, sunt folosite ace de mici dimensiuni, gura trebuie sa fie intredeschisa, se ridica buza pt a mentine fornixul vestibular intins, inainte, se poate aplica o anestezie topica, se dezinfecteaza mucoasa cu alcool, se repereaza marginea inferioara a orbitei cu indexul si gaura suborbitara cu policele. Calea exobucalaEste indicata in caz de leziuni endobucale care impiedica anestezia pe cale endobucala.

La mandibula

ANESTEZIA LA SPINA SPIX (n alveolar inferior)- cale orala -Indicatii*interventii asupra osului si d-tilor pe o *hemiarcada, a mucoasei vestibulare, de la *gaura mentoniera la linia medianaContraindicatii*procese inflam sau tumori la locul de intepatura.

Reperele

-nivelul planului de ocluzie al Minf-creasta temporala, medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular-plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian intern.Tehnica-capul bolnavului in continuarea trunchiului sau in usoara extensie, arcadele dentare larg deschise, expunandu-se bine regiunea retromolara-se fixeaza punctul in care se va face punctia anestezica prin palpare cu indexul mainii stangi cand anestezia se face la arcada dreapta sau cu policele cand se face la arcada stg-locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1 cm deasupra planului de ocluzie al Minf-directia acului e de la inceput sagitala ant-post pana cand se ia contact cu osul in zona crestei temporale, corpul seringii ramanand paralel cu arcada inferioara-acul va progresa apoi in contact cu osul inaintand in profunzime pe fata interna a ramurei mandibulei si pe masura ce patrunde, datorita oblicitatii acesteia , necesitatea mentinerii contactului cu osul va face ca corpul seringii sa se deplaseze progresiv catre linia mediana a mandibulei ajungand chiar in dreptul C sau Pm arcadei popuse, in functie de gradul de inclinare a ramului mandibular-injectarea anestezicului se incepe in momentul cand acul atinge osul si continua pana la 1.5-2 cm , profunzime-la 1 cm se aneseziaza n lingual-la 1.5 2 cm n alveolar inferior situat mai posteriorAnest. tronculara a nervului lingual-odata cu anest. n. dentar inf. (pt. anestezia n. lingual (endobucal) se depune AL la spix, la o profunzime de 1 cm, (iar exobucal pe cale submandibulara, 5,5 cm)-odata cu anestezia altor nervi (situati in vecinatate)-anestezie separata tronculara a n. lingual.

Anestezia limbii N. bucal e o ramura terminala a n. temporo-bucal. Trece prin spatiul pterigomandibular, are traiect descendent si spre ant.,paralel cu marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei, pe care o incruciseaza la nivelul bazei apofizei coronoide (punctimportant pt anestezia tronculara) si se indreapta spre obraz, aici in dreptul bulei grasoase a lui Bichat se bifurca:- intr-o ramura interna pt mucoasa jugala, gingia si periostul vestibular in dreptul molarilor inf. (mai rar si in dreptulpremolarilor, si uneori si zona vestibulara superioara corespunzatoare molarului 1)- si o ramura externa care inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio-comisurale

In stomatologie si chirurgia orala se abordeaza ramura sa interna prin: - infiltratie locala in fornixul vestibular corespunzatorsau prin anestezia tronculara la baza apofizei Coronoide.

Indicatii: -detartraj subgingival-rezolvarea cariilor de colet vestibulare si subgingivale-prepararea bonturilor subgingival-plasarea unei matrici...

Avantaje: -tehnica usoara pt. anestezia prin infiltratie

Alternative: -anestezia tronculara bazala a n. mandibular

Tehnica anesteziei tronculare pe cale endobucala:

- Pacientul are gura larg deschisa. (Pt. anestezia prin infiltratie plexala pacientul are gura intredeschisa). Mucoasa sedezinfecteaza cu alcool.- Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior cu marginea anterioara a ramuriiascendente a mandibulei, la baza apofizei coronoide, distal si bucal de ultimul molar superior.- Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar superior; corpul seringii eindreptata spre comisura bucala de partea opusa; directia acului e inapoi, in afara si relativ orizontal.- Profunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii ascendente la baza apofizeicoronoide, fara a intepa periostul, (2-4mm adancime), 0,3 ml/10 sec.Nivel de incostienta care este foarte apropiat de nivelul anesteziei chirurgicale complete. Pacientul nu raspunde la stimuli verbali, dar reactioneaza la stimuli durerosi (ex. intepaturi). Anestezia nervului maxilar.Nervul maxilar asigura sensibilitatea unui maxilar impreuna cu dintii si paradontiul respective, a sinusului maxilar, boltii si valului palatin, mucoasei foselor nazale si a vestibuluilui bucal superior, hemibuzei superioare, aripii nasului si pleoapelor inferioare.

Anestezia tronculara bazala

Anestezia ganglionului Gasser se poate obtine: pe cale lateral subzigomatica, folosind procedeul Braun pentru anestezia nervului mandibular si un ac curb pentru a patrunde prin gaura ovala sau pe cale anterioara prin procedeul Hartel care prezinta conditii mai favorabile de traversare a bazei craniului. Acul trebuie sa patrunda prin gaura oval ape o distant de 1-1.5 ml sol anestezica.In present acest tip de anestezie este inlocuita cu anestezia prin intubatie.

Anestezia ganglionaraAnalgezia regional poate fi obtinuta prin stimulare periferica cu ajutorul unor ace in punce de elective diferite in raport cu teritoriul in care urmeaza a se intervene. Mecanismul analgeziei in raport cu teritoriul in care urmeaza a se interveni. Pentru ca analgesia sa fie eficienta este necesara colaborarea pacientului, increderea sa in succesul metodei. Stimularea acelor se poate obtine manual imprimindu-li-se miscari de rotatie sau de dute-vina effectuate de medic sau pacient, sau prin stimularea electrica utilizind un current de intensitate slaba. Analgezia se instaleaza in 15-20 de minute.

7.Anestezia regionala prin acopunctura sau electropunctura.

Principiul - S-a demonstrat ca acupunctura elibereaza in sistemul nervos central endorfine (hormoni cu efect analgezic). Mai mult, introducerea de ace, stimuland nervii periferici, ar distrage atentia de la durerea de baza. Dupa medicina traditionala chineza, ki, influxul vital, circula in corp in lungul a 24 meridiane sau linii de inaintare, in legatura unele cu altele. Pe lungimea fiecarui meridian se gasesc punctele-cheie. Ele se impart in 5 categorii: - punctele de tonificare, al caror rol este de a stimula o functie organica deficitara;- punctele de dispersie, al caror rol este de a calma o functie organica ce sufera prin exces (hiperfunctie, hipersecretie etc.); - punctele surse care regleaza; - punctele de alarma sau punctele Herault, dureroase spontan atunci cand meridianul pe care se gasesc este perturbat; - punctele de trecere, prin care se scurge energia vitala atunci cand ea se afla in exces intr-un organ.G. Timosca ; C. Burlibasa Chirurgie oro-Maxilo-Faciala

Internet info dent

08.12.2009Bibliografie