2.5.Capital Propriu

Contabilitate intermediară Tema 2.

2.5. Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă drepturile titularilor de patrimoniu asupra activelor entităţii după deducerea tuturor datoriilor acesteia. Fiind o sursa proprie de finanţare capitalul propriu cuprinde următoarele componente:

Capitalul social Capitalul suplimentar Rezervele Profitul nerepartizat Alte elemente ale capitalului propriu

De asemenea capitalul propriu este influenţat de mărimea următoarelor componente: capitalul nevărsat capitalul retras pierderea neacoperită profitul utilizat al anului de gestiune, care se scad la determinarea mărimii totale a

capitalului propriu. Capitalul social reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor entităţii (acţionarilor,

fondatorilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor) pentru asigurarea activităţii statutare a entităţii.

Capitalul social al societăţii pe acţiuni (S.A.) determină valoarea minimă a activelor nete ale societăţii, care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor şi acţionarilor şi nu poate fi mai mic de 20 000 lei. Acesta se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor şi este egal cu suma valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate, dacă aceasta a fost stabilită.

Capitalul social al societăţii cu răspundere limitată (S.R.L.) se constituie din aporturile asociaţilor, reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le deţină societatea şi nu poate fi mai mic de 5 400 lei.

Aporturile la capitalul social al societăţii este prezumat a fi în numerar, dacă actul de constituire nu prevede altfel. În calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi mijloace băneşti.

Formarea capitalului social se contabilizează după înregistrarea de stat a entităţii (de exemplu, în societăţile pe acţiuni − după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii) în mărimea nominală aprobată prin decizia organului de conducere împuternicit şi fixată în actele de constituire ale entităţii.

Contabilitatea capitalului social se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 311 „Capital statutar”, care după conţinutul economic este un cont de surse proprii, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Creditul acestui cont reflectă mijloacele depuse în capitalul social al entităţii, iar debitul - mijloacele retrase de către proprietari (acţionari, fondatori). Soldul acestui cont este creditor şi reflectă mărimea capitalului social existent la un moment dat. În dezvoltarea contului 311 "Capital statutar" pot fi deschise următoarele conturi de gradul II (subconturi): 3111 „Capital social”, 3112 „Acţiuni simple”, 3113 „Acţiuni privilegiate”, 3114 „Aporturi ale asociaţilor (membrilor”, 3115 „Cote de participaţie”.

Exemplul 17. Se constituie societatea pe acţiuni Europrim S.A. prin actul de constituire a acesteia adoptat la 05.02.N, conform cărui capitalul social al entităţii este de 90 000 lei. Un număr de 50 de persoane subscriu să cumpere cele 4 500 acţiuni simple puse în vânzare la valoarea nominală de 20 lei/acţiune. Din cele 4 500 acţiuni subscrise 1 500 sunt acţiuni pentru aport în natură, constituit din următoarele bunuri: un autocamion în valoare de 15 400 lei şi un utilaj frigorific în valoare de 14 600 lei.

Note de curs: Titularul cursului Natalia Zlatina dr., conf. univ. 1


Depunerea integrală a aporturilor subscrise în numerar în contul societăţii s-a efectuat la 15.03.N. Înregistrarea de stat a entităţii a fost efectuată la 30.04.N, iar la 09.05.N a fost semnat actul de primire-predare a depunerilor subscrise în natură, adică a autocamionului şi sistemului frigorific.

Exprimarea contabilă a operaţiilor economice:1. Formarea capitalului social ca:a) majorare a mijloacelor băneşti în sumă de 60 000 lei,b) majorare a capitalului nevărsat în sumă de 30 000 lei (15 400 + 14 600), şic) majorare a capitalului social în mărime de 90 000 lei, respectiv:

2. Depunerea aporturilor în natură subscrise ca:a) micşorare a dreptului de creanţă a acţionarilor aferente aporturilor în capitalul social în valoarea de 30 000 lei (diminuarea capitalului nevărsat)b) majorare a imobilizărilor corporale în valoare de 30 000 lei, respectiv:

Aporturile nebăneşti (în natură) pot fi de asemenea: valori mobiliare plătite în întregime, stocuri, drepturi patrimoniale sau alte drepturi care pot fi evaluate în bani. Contabilizarea aporturilor în cauză se prezintă în următorul tabel:

Tabelul Înregistrări contabile privind aporturile ne băneşti ale fondatorilor la capitalul social

(diminuarea creanţelor fondatorilor privind capitalului nevărsat)

Nr. cr. Conţinutul operaţiunilor economice

Conturi corespondentedebit credit

1. Valoarea activelor necorporale primite de la fondatori în contul achitării aporturilor

2. Valoarea imobilizărilor corporale primite3. Valoarea activelor imobilizate în curs de execuţie primite4. Valoarea titlurilor de valoare şi a altor investiţii pe termen lung primite5. Valoarea stocurilor primite (materii prime, materiale, obiecte de mică

valoare şi scurtă durată, mărfuri)

Evidenţa analitică a capitalului social se ţine pe fondatori (acţionari, asociaţi) ai entităţii.

Capital suplimentar reprezintă suma diferenţei între preţul de vânzare şi valoarea nominală a acţiunilor, şi apare în cazul când acţiunile societăţii pe acţiuni sunt plasate la subscriptori la preţul care depăşeşte valoarea nominală a acestora. Pentru generalizarea informaţiei privind capitalul suplimentar este destinat contul de gradul I 312 “Capital suplimentar”. După conţinutul economic este un cont de surse proprii, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Creditul acestui cont reflectă capitalul suplimentar din emisiune sau din aporturi la capital. Debitul acestui cont reflectă valoarea capitalului suplimentar incorporat în capitalul social. Soldul acestui cont este creditor şi reflectă capitalul suplimentar existent la un moment dat .



Exemplul 18. După doi ani de la înfiinţare societatea pe acţiuni Europrim S.A. decide majorarea capitalului social cu 100 000 lei prin emisiunea de 5 000 de acţiuni simple cu valoarea nominală de 20 lei per acţiune. Acţiunile au fost plasate la preţul de 22 lei/acţiune. Acţiunile plasate au fost înregistrate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Exprimarea contabilă a operaţiilor economice:Majorarea capitalului social şi capitalului suplimentar ca:a) majorare a mijloacelor băneşti în sumă de 110 000 leib) majorare a capitalului social în sumă de 100 000 leic) majorare a capitalului suplimentar în sumă de 10 000 lei, respectiv:

De menţionat că, potrivit Legii privind societăţile pe acţiuni dacă valoarea aporturilor efectuate în contul plăţii acţiunilor depăşeşte valoarea nominală (fixată) a acţiunilor plasate, această depăşire constituie capitalul suplimentar al societăţii, care poate fi utilizat numai pentru majorarea, capitalului social al societăţii. Dacă s-a luat o atare hotărâre, în baza Deciziei Camerei Înregistrării de Stat şi a registrelor contabile exprimarea contabilă a operaţiei economice privind majorarea capitalului social se prezintă astfel:

D 312 „Capital suplimentar” C 311 „Capital statutar”

Rezervele sunt surse proprii create prin autofinanţare, adică se constituie pe seama profitului sau altor surse prevăzute de legislaţie şi se utilizează în baza deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii. După modul de constituire şi utilizare capitalul de rezervă poate fi divizat în:

capital de rezervă (rezerve stabilite de legislaţie), rezerve statutare (prevăzute de statut) şi alte rezerve.

În conformitate cu prevederile Codului civil societăţile pe acţiuni şi societăţile cu răspundere limitată sunt obligate să formeze un capital de rezervă de cel puţin 10% din cuantumul capitalului social.

Capitalul de rezervă al societăţii se formează prin vărsăminte anuale din beneficiul ei, în proporţie de cel puţin 5% din beneficiul net, până la atingerea mărimii stabilite de actul de constituire. În cazul, în care valoarea activelor nete ale societăţii devine mai mică decât suma capitalului social şi capitalului de rezervă, vărsămintele în capitalul de rezervă reîncep. Este utilizat doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social.

Rezervele statutare se constituie anual din profitul obţinut conform prevederilor din statutul societăţii şi sunt utilizate pentru motivarea personalului, dezvoltarea socială sau de producţie etc.

Alte rezerve sunt rezerve neprevăzute de lege sau statutul societăţii şi se constituie în mod facultativ, de regulă din profitul net. Aceste rezerve sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau fondatorilor cu respectarea prevederilor legale. De exemplu: pentru modernizarea entităţii sau în alte scopuri, în conformitate cu hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor sau fondatorilor.



Potrivit categoriilor capitalului de rezervă prezentate anterior, pentru contabilitatea fiecărei categorii sunt destinate conturi distincte de gradul I, din grupa 32 “Rezerve”, şi anume:

321 “Rezerve stabilite de legislaţie”322 “Rezerve prevăzute de statut”323 “Alte rezerve”, conturi de surse proprii cu funcţie contabilă de pasiv. Creditul

acestor conturi reflectă rezervele constituite, iar debitul – rezervele utilizate. Soldul este creditor şi reflectă rezervele existente la un moment dat .

Exemplul 19. Acţionarii societăţii pe acţiuni Europrim S.A. la 28.02.N au decis constituirea capitalului de rezervă pe seama profitului net al anului N-1 în sumă de 15 250 lei. Ulterior la 22.10.N acţionarii au decis să majoreze capitatul social al societăţii cu 10 000 lei pe seama capitalului de rezervă. La 15.12.N a fost efectuată înregistrarea de stat a modificării capitalului social al entităţii.

Exprimarea contabilă a operaţiilor economice:

Deci, formarea rezervelor este reflectată în contabilitate în debitul contului sursei respective şi în creditul contului de evidenţă a rezervelor. Astfel, la suma defalcărilor din profit în rezervele prevăzute de legislaţie se întocmeşte următoarea formulă contabilă:

D 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”C 321 “Rezerve stabilite de legislaţie”, sauC 322 “Rezerve prevăzute de statut”, sauC 323 “Alte rezerve”.

Utilizarea mijloacelor rezervelor create se contabilizează în debitul conturilor de evidenţă a rezervelor în corespondenţă cu creditul conturilor, care reflectă consumul acestor mijloace.

D 321 “Rezerve stabilite de legislaţie”, sauD 322 “Rezerve prevăzute de statut”, sauD 323 “Alte rezerve”C 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”, în cazul folosirii

capitalului de rezervă pentru acoperirea pierderilor anilor precedenţi.D 321 “Rezerve stabilite de legislaţie”, sauD 322 “Rezerve prevăzute de statut”, sauD 323 “Alte rezerve”C 311 „Capital statutar”, în cazul folosirii capitalului de rezervă pentru majorarea

capitalului social.

Rezultatele financiare sintetizează eficienţa cu care s-a desfăşurat activitatea economică a entităţii şi se calculează, de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune pe baza diferenţei dintre venituri şi cheltuieli. Rezultatul poate fi o mărime valorică pozitivă denumită profit, în situaţia când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile sau o mărime valorică negativă denumită pierdere, în situaţia inversă.



Profitul (pierderea) net al anului de gestiune şi profitul nerepartizat al anilor precedenţi sunt componente ale capitalului propriu, care reprezintă drepturile acţionarilor şi fondatorilor asupra activelor generate de profiturile obţinute în entitate.

Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare şi se determină ca diferenţa dintre profitul până la impozitare şi suma cheltuielilor (economiei) aferente impozitului pe profit.

Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină în contul 351 “Rezultat financiar total”, cont de comparare. În creditul acestui cont se reflectă pe tipuri de activităţi veniturile generalizate realizate în perioada curentă, precum şi sumele anuale ale pierderilor nete, iar în debit - cheltuielile pe aceleaşi tiruri de activităţi, cheltuielile curente aferente impozitului pe profit şi sumele profitului net rămas la dispoziţia entităţii după impozitare.

La sfârşitul perioadei de gestiune (de regulă finele anului) în contul 351 "Rezultat financiar total" se trec veniturile şi cheltuielile acumulate pe toate tipurile de activităţi. De asemenea în acest cont se determină rezultatul financiar contabil (profitul sau pierderea) până la impozitare şi se închide prin transferarea rezultatului net la profitul sau pierderea netă a perioadei de gestiune. Soldul intermediar debitor sau creditor al acestui cont reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune. Deci, la sfârşitul perioadei de gestiune contul 351 "Rezultat financiar total" nu prezintă sold.

Evidenţa analitică a rezultatului financiar total se ţine pe tipuri de venituri şi cheltuieli.Sub formă de tabel structura generală a contului de rezultat poate fi prezentată astfel:

C H E L T U I L I V E N I T U R ICheltuieli ale activităţii de bazăCheltuieli de distribuţieCheltuieli administrativeCheltuieli financiareCheltuieli extraordinareCheltuieli privind impozitul pe profit

Venituri din activitatea de bazăVenituri din alte activităţi

(+) (-) Rezultatul perioadei de gestiune

După reflectarea în acest cont a cheltuielilor (economiei) aferente impozitului pe profit, suma diferenţei dintre rulajele debitoare şi creditoare va reprezenta rezultatul financiar net. Exprimarea contabilă a înregistrărilor în cauză se prezintă astfel:

D 351 “Rezultat financiar total”C 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”, la suma profitului net, sau

D 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”C 351 “Rezultat financiar total”, la suma pierderii nete.

În conformitate cu actele legislative în vigoare entităţile pot utiliza profitului anului de gestiune pentru plata dividendelor intermediare, crearea rezervelor, precum şi în alte scopuri la decizia fondatorilor, aprobată de organele împuternicite ale acestora. Utilizarea profitului anului de gestiune (curent) se contabilizează în contul 334 “Profit utilizat al anului de gestiune ”, cont rectificativ. Se debitează cu sumele profitului utilizat al anului de gestiune curent şi se creditează cu decontarea acestor sume la reformarea bilanţului. Soldul contului 334 “Profit utilizat al anului de gestiune ” este debitor şi reflectă suma profitului utilizat al anului de gestiune curent.

Contabilizarea utilizării şi decontării profitului anului de gestiune se prezintă prin următoarele formule contabile:

1. Utilizarea profitului anului de gestiune pentru plata dividendelor intermediare către acţionari sau fondatori:

a) calculul dividendelor intermediare



D 334 “Profit utilizat al anului de gestiune ”C 537 ”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”b) plata dividendelorD 537 ”Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”C 241 „Casa” sau 242 „Conturi curente în valută naţională”.

2. Utilizarea profitului anului de gestiune pentru crearea capitalului de rezervă:D 334 “Profit utilizat al anului de gestiune ”C 321 “Rezerve stabilite de legislaţie”C 322 “Rezerve prevăzute de statut”C 323 “Alte rezerve”.

3. La reformare bilanţului contabil suma profitului utilizat se trece la diminuarea profitului net al anului de gestiune:

D 333 “Profit net (pierdere) al anului de gestiune”C 334 “Profit utilizat al anului de gestiune ”.După reflectarea operaţiunilor menţionate, soldul contului 333 “Profit net (pierdere) al

anului de gestiune” reprezintă suma profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anului de gestiune, rămase la dispoziţia entităţii. Deci, soldul contului “Profit net (pierdere) al anului de gestiune” poate fi:

creditor şi reflectă profitul net al perioadei de gestiune, şi debitor şi reflectă pierderea netă a perioadei de gestiune.

Exemplul 20. Entitatea Gloria a înregistrat în anul N venituri în sumă de 175 200 lei şi cheltuieli în sumă de 95 500 lei, profitul constituind 79 700 lei. Conform deciziei consiliului entităţii în august N au fost calculate dividendele intermediare în sumă de 12 950 lei.

Exprimarea contabilă a operaţiilor economice:



Rezultatul nerepartizat (pierderea neacoperită) se reportează la perioadele următoare şi deci următoarea perioadă (an financiar nou) se va începe cu soldul “zero” la contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”. Exprimarea contabilă a reportării:

a sumei profitului netD 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”C 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”, şi a sumei pierderii nete:D 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”C 333 “ Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”.

Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizată sau repartizată între proprietarii entităţii sub formă de dividende sau venituri din participaţii. Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi ca şi a profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai în baza deciziei adunării generale a proprietarilor entităţii. În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:

la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru constituirea capitalului de rezervă:D 332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”C 321 “Rezerve stabilite de legislaţie”C 322 “Rezerve prevăzute de statut”C 323 “Alte rezerve” la majorarea capitalului social pe seama profitului anilor precedenţi:D 332 “Profit nerepartizat (pierdere) al anilor precedenţi”C 311 “Capital statutar” la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru plata dividendelor:D 332 “Profit nerepartizat (pierdere) al anilor precedenţi”C 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”

Rezultatul net al perioadei de gestiune se reflectă în bilanţ şi este explicat în Situaţia de profit şi pierdere , element component al situaţiilor financiare.

Alte elemente ale capitalului propriu cuprind orice elemente ale acestuia care nu au fost incluse în capital social şi suplimentar, rezerve sau profit nerepartizat (pierdere neacoperită). De exemplu, alte elemente ale capitalului propriu pot include diferenţe din reevaluarea investiţiilor imobiliare sau activelor financiare.

PROBLEME Problema 1. La crearea unei societăţi pe acţiuni au fost emise şi plasate 3 000 acţiuni

simple cu valoarea nominală de 50 lei/acţiune. Până la înregistrarea rezultatelor emisiunii de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, care a avut loc la 10 zile după înregistrarea de stat a societăţii, au fost achitate 70 % din acţiuni. După înregistrarea de stat au fost achitate restul acţiunilor.

Se cere: De reflectat în conturi operaţiile economice privind crearea capitalului social al entităţii.

Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice

Nr.cr.

Conţinutul operaţiilor economiceSuma,

lei

Corespondenţaconturilor

Debit Credit

1.Reflectarea la momentul înregistrării întreprinderii valorii aporturilor depuse de către fondatori

105 000



2.Înregistrarea valorii aporturilor nedepuse de către fondatori la momentul înregistrării întreprinderii

45 000

3.După înregistrarea de stat a întreprinderii, are loc deschiderea contului curent, şi respectiv mijloacele băneşti se trec de la contul provizoriu la cel permanent

105 000

4.Reflectarea valorii aporturilor depuse de către fondatori după înregistrarea de stat a întreprinderii

45 000

5.Înregistrarea totalurilor emisiei de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

150 000

Problema 2. La 20.09.N fondatorii S.R.L. „StarCom” au încheiat un contract de constituire a entităţii a cărui capital social este de 15 000 lei, aporturile nebăneşti - utilaj care necesită montaj – 6 600 lei. Până la înregistrarea societăţii fondatorii au depus în contul bancar provizoriu mijloace băneşti în proporţie de 50 % din capitalul social. La 01.10.N s-a efectuat înregistrarea de stat a entităţii, iar la 22.10.N fondatorii şi-au achitat datoria în capitalul societăţii.

Se cere: De reflectat în conturi operaţiile legate de crearea capitalului social al entităţii.


Nr.cr.


lei

Corespondenţa conturilor

Debit Credit

Problema 3. La 20.08.N a fost încheiat contractul de constituire a S.R.L. „Delta” cu un capital social de 12 000 lei, din care aporturi nebăneşti în valoare de 5 800 lei. Până la înregistrarea de stat a întreprinderii au fost depuse mijloace băneşti la contul bancar provizoriu în mărime de 40 % din capitalul social. Înregistrarea de stat a avut loc la 12.09.N, iar la 01.10.N fondatorii au depus aporturile la capitalul societăţii după cum urmează: utilaj care nu necesită montaj – 2 500 lei; materiale - 3 300 lei, mijloace băneşti – 1 400 lei.

Se cere: de reflectat în conturi operaţiile privind crearea capitalului social al întreprinderii.


Nr.cr.


lei

Corespondenţa conturilor

Debit Credit

1.



2.

3.

4.

5.

6.

Problema 4. Conform contractului de constituire a societăţii pe acţiuni „Dagvin-Plus”, s-a decis constituirea acesteia cu un capital de 80 000 lei care este divizat în 5 000 acţiuni simple. Acţiunile sunt plasate la preţul de 20 lei/unitate. Până la înregistrarea de stat a întreprinderii fondatorii au transferat mijloacele băneşti la contul bancar provizoriu în proporţie de 100 % din valoarea acţiunilor plasate. Peste 3 luni a fost anunţată emisia suplimentară a 2 000 acţiuni, care au fost plasate la preţul de 15 lei/acţiune. Plata acţiunilor din emisia suplimentară este efectuată prin transferarea mijloacelor băneşti la contul bancar provizoriu. În decursul a 15 zile totalurile emisiei suplimentare au fost înregistrate la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Se cere: de reflectat în conturi operaţiile economice de mai sus.


Nr.cr.

Conţinutul operaţiilor economice Suma, leiCorespondenţa

conturilorDebit Credit

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.



Problema 5. Societatea pe acţiuni „Treza - Tur”, la 16 aprilie, a răscumpărat de la acţionarii săi, în scopul prevenirii scăderii cursului acţiunilor, 4 000 acţiuni proprii la valoarea de răscumpărare 80 lei/acţiune, valoarea nominală fiind 75 lei/acţiune.

La 1 august au fost revândute 1 800 acţiuni la preţul de 77 lei/acţiune, iar la 20 august a fost înregistrată micşorarea capitalului social prin anularea a 1 500 acţiuni. Ulterior, la 25 septembrie au fost revândute 700 acţiuni la preţul de 86 lei/acţiune.

Se cere: De reflectat în conturi operaţiile economice generate de condiţiile problemei 6.


Nr.cr.

Conţinutul operaţiilor economice Suma, leiCorespondenţa


1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Problema 6. La 01.01.N rezervele prevăzute de statut ale societăţii pe acţiuni „Mioriţa” constituiau 25 000 lei. Pe parcursul anului au avut loc următoarele modificări în componenţa rezervelor prevăzute de statut:

la 15.03.N s-au majorat rezervele prevăzute de statut, pe seama profitului anului precedent – 3 600 lei;

la 20.04.N au fost plătite dividende pentru acţiuni preferenţiale din contul rezervelor prevăzute de statut – 10 000 lei;

conform deciziei adunării generale a acţionarilor din 01.08.N s-a hotărât şi înregistrat majorarea capitalului social din contul rezervelor prevăzute de statut 6 000 lei;

în luna noiembrie s-a înregistrat majorarea rezervelor pe seama profitului anului curent de gestiune – 5 000 lei.

Se cere: De reflectat în conturi operaţiile economice de mai sus şi de determinat soldul contului 322 „Rezerve prevăzute de statut” la finele anului.




Nr.r.

Conţinutul operaţiei Suma, leiCorespondenţa


1.

2.

3.

4.


2.5.Capital Propriu

Documents

Transcript of 2.5.Capital Propriu