1

Alimetarea cu apă în orașul Câmpulung Muscel

- Proiect la Alimentări cu apă -

Profesor coordonator: Lect. dr. Diaconu Daniel

CUPRINS:

Capitolul I. Caracteristici fizico – geografice ....................................................................3

1.1. Așezarea geografică................................................................................................................3

1.2. Relieful....................................................................................................................................4

1.3. Condiții geologice..................................................................................................................5

1.4. Solurile...................................................................................................................................7

1.5. Vegeta ia.....ț ............................................................................................................................8

1.6. Condiții climatice..................................................................................................................9

1.7. Caracteristici hidrografice....................................................................................................11

1.8. Presiuni antropice.................................................................................................................12

Capitolul II. Caracteristici morfometrice, hidrografice i ș hidrologiece.............................13

2.1. Particularităţi morfometrice ale bazinului hidrografic ..........................................................13

2.2. Reţeaua hidrografică şi caracteristicile sale morfometrice...................................................14

2.3. Caracteristici hidrologice..................................................................................................14

2.4. Lacurile.............................................................................................................................17

2.6. Apele subterane.................................................................................................................17

Capitolul III. Alimetarea cu apă...................................................................................18

3.1. Surse de alimentare.............................................................................................................19

3.2. Baraje ...............................................................................................................................21

3.3 Sta ie ț de tratarea apei.......................................................................................................22

3.4. Sta ia ț de epurare a apei uzate.............................................................................................23

3.5. Calitatea apelor...................................................................................................................24

Bibliografie..................................................................................................................................29

Capitolul I. Caracteristici fizico – geografice

1.1. Așezarea geografică

Câmpulung Muscel este situat la 51km de Pite tiș iș 83km de Bra ov,ș iș este dezvoltat peterasele inferioare ale râului Târgului, în depresiunea subcarpatică cu acela iș nume. Ora ulș are oaltitudine de 587 m în partea de sud iș 610 m în partea de nord, fiind înconjurat de dealuri înalte ișavând un climat moderat, plăcut iș ferit de dealuri.

Fig. 1. Harta fizică a României cu localizarea orașului CânpulungSursă: Date prelucrate de pe geo-spatial.org

În nordul depresiunii Câmpulung, între Râul Doamnei iș Dâmbovița, se înal ăț masivul Iezer(Harta Mun iț lor Iezer - Păpușa), unitate de relief distinctă. Legatura între creasta Făgăra ului ș șimasivul Iezer se face prin culmea mai joasă Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S și S - E maimulte culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea iș culmea prelungă Danciu-Portareasă - Zănoaga. Ceilalți muțti care se învecinează cu depresiunea Câmpulungului sunt: Păpușa,Leaotă i ș Piatra Craiului.

Această depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din țară, la sud cu dealuriînalte subcarpatice acoperite cu pă uni, fș âne e ț și pomi fructiferi, numite de locuitori muscele.

Existen aț în această zona a culoarului Rucăr - Bran, deschis între masivele Piatra Craiului ișLeaota, a influențat foarte mult dezvoltarea economică a ora uluiș Câmpulung Muscel și aîmprejurimilor sale. Ora â ulț ș s-a dezvoltat în lungul văii Râului Târgului, dar iș pe terase mai înalte aledepresiunii.

Un sistem întreg de drumuri leaga satele mai apropiate sau mai îndepartate de oras, cum ar fi:Lere tș i, Valea Mare - Pravat, Voinești, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Schitu Gole tș i, Matau iș ValeaRomane tș ilor.

1.2. Relieful

Variat iș repartizat propor ionț al, relieful Bazinului Râul Târgului coboară în trepe de la nordspre sud, iș cuprinde aproape toate unitățile geomorfologice carpato transdanubiele, de la altitudinea de2350m ( Masivul Iezer) până la 290 m (Dealurile Arge uluș i).

Masivul Iezer – Păpușa,situat in partea centrală a munțilorjude ului ț Arge , ș între RâulDoamnei i Dș âmbovița. Acest masivreprezintă o diviziunemorfotectonică distinctă în cadrulmunților Făgăra ,ș de care se leagădirect culmea Oticu – Mezea –Călțun, constituindu-se ca o imensăpotcoavă cu deschiderea spre sud,către depresiunea subcarpatică aCâmpulungului. Culmea principală amunților Iezer-Păpu aș începe cucoama greoaie a Păpăului (2093 m)din sud-vest, de unde trece prinCurmătura Groapelor iș se continuăcu vârfurile Iezer (2462 m), Ro uș(2473 m ) iș Piscanu (2383 m),arcuindu-se mult spre est. Spinareamuntelui devine netedă iș estedominată de vârfurile larg boltite:Bătrâna (2341 m), Tambura (2269m) iș

Păpu a ș (2391 m). În parteanord vest

li respectiv în partea de nord,masivul Iezer-Păpușa domină printr-un versant abrupt abâr iș ile RâuluiDoamnei iș Dâmbovi ei,ț de-a lungulcărora se desfă oș ară culuarulOticului care reprezintă limita cumunții Făgăra , în ș timp ce spre sud iș

Fig. 2. Harta unită ilorț de relief din Bazinul Râul Târgului sud-est pornesc tentacular numeroaseSursă: Date prelucrate de pe geo-spatial.org culmi iș plaiuri cu spinări te iș te.

Din nodurile orografice Iezeru Mare i ș Bătrâna se desprind din culmile Văcarea, Danciu,Portăreasa, Zănoaga, Plaiu lui Pătru, Plaiu Iezerului Mare. Culmile domoale paralele Găina u,țDobria uș iș Țefeleica-Căpitanu, care încatrează valea Arge uluș i, precum iș plaiurile Boteanu, Cascoe,Dracsinu, Pecineagu iș Piciorul Văii Barbului, dispre valea Dâmbovi eiț sunt desprinse din cel mai

puternic nod orografic al masivului, i ș anume vârful Păpușa. Aceste culmi se ramifică la rândul lor înculmi secundare, despărțite de văi adânci, grupate în trei bazine hidrografice: Râul Doamnei, RâulTârgului iș Dâmbovi a.ț Și în masivul Iezer-Păpu a seș găsesc urme ale glacia iunț ii cuaternare, iar subvârful Iezeru Mare este cantonat, în circ glaciar, lacul glaciar Iezer.

La contactul dintre munți iș dealuri, de-a lungul râurilor, apare irulș depresiunilor subcarpatice:Câmpulung (pe Râul Târgului), Nucșoara (pe Râul Doamnei), Brădet (pe Vâlsan), Arefu-Căpătâni (peArge )ș iș Sălătruc (pe Topolog); între ele înăl âț ndu-se dealurile subcarpatice care trec adesea de 1000m altitudine: Mă ău (ț 1010 m), Pătica (1143 m), Chicera (1227 m), Tâma (1104 m).ș Dealurilesubcarpatice s-au reînălțat în faza de definitivare a Carpaților i ș sunt alcătuite din gresii ișconglomerate paleogene i ș miocene.

Dealurile înalte subcarpatice, acoperite cu pădurile iș foioase, domină spre sud un relief larg,vălurit cu spinări netede iș văi largi, însoțite de terase fluviatile, orientate pe direcția de curgere arâurilor (nord-sud), acoperite cu păduri de stejar iș cu fâne eț pe culmi. Între dealurile subcarpatice ișcele de podiș se află un alt irș de depresiuni intracolinare – Boteni, Jugur, Poenarii de Muscel, SchituGole tș i, Godeni, Berevoe tș i, Slănic, Domne tș i, Mușăte ti, ș Curtea de Arge ș și Tigveni.

Piemontul este format din dealuri cu podul neted (ca urmare, unitatea mai poartă numele iș depodi ) ș ce coboară ușor spre sud, fiind despăr ite deț văi largi cu terase întinse.

Pe teritoriul bazinului Râul Târgului se află par iț al piemonturile Cânde tiș iș Arge uluiș ( sauDealurile Arge uluș i).

Între Râul Doamnei i ș Bratia, irul ș micilor depresiuni submontane este întrerupt de unimpunător masiv deluros împădurit (Masivul Plăticăi), a cărui altitudine trece de 1100 m în culmeaBahnei. La est de Bratia se desfă oș ară, până în valea Dîmbovi ei,ț o depresiune mult mai largă iș multmai clar conturată – Depresiunea subcarpatică a Câmpulungului. Limitată la nord de Muntții Iezer,bine închisă la sud de culmea anticlinală Mă ăuț – Ciocanu iș la est de culmea Groapa Oii, aceasta esteuna dintre depresiunile subcarpatice cele mai bine individualizate din aț ra noastră.

1.3. Condi ii geologiț ce

Partea nordică a bazinului Râul Târgului este ocupată de unitățile muntoase cristaline (Iezer –Păpușa), iar limita sudică a cristalinului este dată de linia localită iț lor Arefu, Albe tș i, Nămăe tș i,Stoene tș i.

Depozite de conglometare iș gresii cretacice apar iș în sudul munților Iezer-Păpușa, precum ișpe bordura vesticp a munților Leaota.

Masivitatea iș caracterele generale ale reliefului din Mun iiț Iezer reflectă, în bună măsură,rezisten a la ț eroziune a rocilor cristaline din care sunt constituiți. Astfel, culmea principală a fostmodelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna (gnaise de Cumpăna, mica iș sturi cugrana iț iș paragnaise micacee). Cea mai mare parte a culmilor secundare au fost sculpate în cristalinulseriei de Leaota, reprezentat prin iș sturi muscovit-cloritice iș iș sturi clorito-sericitoase. Pe aceste roci,mai puțin rezistente la eroziune, s-a format în general un relief mai coborât iș cu aspect mai monoton.Din punct de vedere structural, Mun iiț Iezerul se dezvoltă pe flancul sudic al anticlinalului gnaisului deCumpăna, puternic redresat spre nord, în lungul culmii principale. Orientarea acesteia iș a văilorlongitudinale periferice (Dâmbovi aș i valș ea Văsălatului din bazinul Râul Doamnei) reflectă direcția decutare a cristalinului din partea estică a Carpaților Meridionali.

Depresiunea subcarpatică Câmpulung este o depresiune tectonică sinclinală, formată prinafundarea axială a depozitelor paleogenului getic între Râul Doameni i Dș âmbovi a.ț

Fig. 3. Harta geologică a Bazinului Râul TârguluiSursă: Date prelucrate de pe geo-spatial.org

Relieful depresiunii estemodelat în pietri urișlevantine ișvillafranchiene, argile,tufuri dacitice, marnemiocene i ș pliocene.Versanții văilor carestrăbat depresiuneasunt afecta i ț deeroziuni torențiale,alunecări u surpș ări.

Depresiunea trimite spre ramamuntoasă câtevagolfuri, dintre care seremarcă cel de nord-vest, de la Cânde tiș (peBratia), sculptat înmarne iș gresii friabileeocene i ș dominat demăguri formate dinroci rezistente (calcare,granite, conglomerate,burdigaliene), apoigolful Lere tiș pe valeaRâul Târgului, cu treinivele de terase binedezvoltate pe stângavăii, precum iș golfulmai strâmt albazinetului depresionarde la Nămăie tș i, peArgeșel.

1.4. Solurile

Variația altitudinală a reliefului iș climei, precum iș complexitatea petrografică a teritoriuluiimprimă înveli uluiș de soluri o mare diversitate.

Cercetările pedologice au arătat că în regiunea analizată este reprezentată cea mai mare partedin grupele de soluri ce se întâlnesc pe teritoriul ăț rii noastre, începând cu solurile paji tș ilor alpinepână la soluri brune de pădure i ș la cele slab dezvoltate i deș luncă din lungul văilor largi.

După regionarea pedrogeografică a Hăr ii soluriț lor R.S. România (1971), solurile regiuniianalizate se încadrează în provincia montană (de munți iș de dealuri premontane), care cuprinde nordulteritoriului, iș în provincia danubiano-getică, extină în regiunea podi urilorș piemontane.

În partea de nord, solurile montane au o largă răspândire. La altitudini de peste 1700-1800 m sedesfă oș ară arealul solurilorpuțin profunde, de culoarecenu ieș -negricioasă, formatesub pătura ierburilor de pajistialpine. Acestea suntreprezentate prin trei tipuri desoluri, care se succed subforma unor zone concentricede la vârfurile cele mai înaltepână la limita superioară apădurii. Astfel, solurilehumicosilicatice de paji tișalpine iș cele humicosilicaticepodzolice, care fac trecereaspre podzoluri, se dispuninsupar pe culmea principală aIezerului. Urmeazppodzolurile humico-feriiluviale i ș solurilepodzolice brune, care ocupăsuprafe e înț tinse în acela ișmasiv. Pe o suprafa ă ț mailargă se întind solurile bruneacide specifice paji tș ilorsubalpine, solurile podzolicebrune, local podzolite,humico-feriiluviale, care suntbine reprezentate în munțiiIezer cât iș în Masivul Leaotă.

Fig. 4. Harta solurilora Bazinului Râul TârguluiSursă: Date prelucrate de pe geo-spatial.org

Mai jos la etajul pădurilor de ră inoaș se iș de rășinoase în amestec cu fag, solurile devin maievoluate, având un profil mai profun iș mai complex. Aici au o mare răspândire solurile brune acidemontane de pădure cu diferite grade de podzolire iș solurile podzolice montane, dezvoltate sub păduresau par iț al sub paji tiș secundare. Ele apar în toată zona montană mijlocie. În toată partea inferioară amunților iș pe muncelele dintre Bratia iș Topolog predomină solurile brune montane de pădure iș celebrune montae de pădure podzolite, formate mai ales sub păduri de foioase.

Dealurile subcarpatice iș dealurile piemontane, constituie domeniul de dezvoltare a solurilorsilvestre podzolite brune iș brune-gălbui, iar podi ulș piemontan Cânde tiș este acoperit pe o mareîntindere a lui de soluri silvestre podzolice pseudogleice. Acestea se continuă spre sud cu soluripodzolice pseudogleizate i soluriș pseudogleice, care de asemenea au o mate extensiune datorităexcesului de umiditate specific acestei regiuni, unde apa de precipita iiț stagnează la suprafa a tț erenului.

1.5. Vegeta iaț

Dispunerea reliefului petrepte hipsometrice iș etajareacorespunzătoare a tipurilorprincipale de soluri din cuprinsulzonei analizate, determină înfuncție de variația temperaturii cualtitudinea, o evidentă zonalitatepe verticală a vegeta iei.ț Astfel, sedisting mai multe zonebioclimatice, care se mulează petreptele principale de relief subforma unor brâie orientate de lavest la est, dominate de un anumittip de vegeta ie lemț noasă sauierboasă.

În regiunea muntoasă dinnordul bazinului analizat se punastfel în evidență două zone devegeta ie:ț zona paji tș ilor iștufări urilor ș alpine i ș zonapădurilor montane.

Zona paji tș ilor iștufări urilorș alpine se desfă oș arădeasupra limitei superioare apădurii de conifere, ca fiindcaracterizată printr-o vegeta iețspecifică de tufări uriș târâtoare ișpaji tiș de ierburi scunde. De aici aprovenit denumirea de „gol alpin”.

Fig. 5. Harta utilizării terenurilor în Bazinului hidrografic Râul TârguluiSursă: Date prelucrate de pe geo-spatial.org:

Acest termen este sinonim cu cel de „munte”, care în accepția populară a cuvântului, adicădomenul de pă uș nat pentru turmele de oi. Prin contrast, ceea ce se află în afara acestuia, la altitudinimai mici, capătă funcții economice ledate de prezen a pț ădurii.

După repartiția pe altitudine a anumitor specii alpine, indicatoare ale condițiilor pedoclimatice,vegeta iaț este diferențiată în doup etaje: etajul alpin superior sau alpin propiu-zis iș etajul alpin inferiorsau subalpin.

Zona pădurilor montane formează un brâu larg, care încinge masivele muntoase la periferiapaji tș ilor alpine. Domeniul forestier montan, datorită diferențierilor topoclimatice, se divide în douăeta eș de vegeta ie bineț individualizate: etajul pădurilor de molid iș etajul pădurilor de foioase.

În zona deluroasă, colinară iș de câmpie, vegeta iaț este foarte eterogenp, aici aflându-se o gamăvariată de forma iiț vegetale, de la brădete iș făgete până la paji tiș de silvostepă iș chiar de stepă.Dealurile iș podi urileș piemontane înalte reflectă în mod clar etajarea climatului în altitudine, fiindocupate de subetajul gorunetelor, în timp ce colinele joase (sub 300 m) rămân sub influen așmodificărilor climatice produse de latitudine, fiind încadrate în zona latitudinalp a pădurilor de foioasei paș rțial în cea de silvostepă.

Astfel în zona muscelelor dintre Topolog iș Râul Doamnei, ca iș în nordul podi urilorșpiemontane, în lungul interfluviilor apar făgete de dealuri iș de podi .ș

1.6. Condi ii cliț matice

Dispunerea în trepte a reliefului joacă rolul principal n conturarea tipurilor de climp ce apar înbazinul hidrografic Râul Târgului. Un alt factor important este orientarea generală spre sud aîntregului relief; munții din nord, totodată joacă rol de barieră în calea unor influen eț legate decircula iaț generală a atmosferei. În aceste condiții apar următoarele tipuri de climă: climatul de munte,i cliș matul de deal.

Climatul de munte se caracterizează prin prezenta celor mai scăzute temperaturi medii anuale,care coboară până la 0°C iș chiar până la -2°C; în acela iș timp, precipita iț ile sunt foate bogate,ajungând la 1200 – 1400 mm. Vânturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest iș est. Zonalitatea verticală pregnantă impune separarea a două subunități: subtipul climatuluialpin – corespunzător înălțimilor de peste 1900m – i ș subtipul climatul munților mijlocii.

Climatul de deal este influen atț de prezenta unor fenomene de întrepătrundere a elementelorclimatice atât dinspre munte cât iș dinspre câmpie.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între valorie de 7° iș 10°C, în timp ce precipita iț ilevariază între 1000 i 700ș mm.

Astfel în zona de munte iș dealuri înalte precipita iț ile sunt abundente, factorul limitativ fiindaici temperatura. În această zonă se dezvoltă foarte bine pă unileș alpine, pădurile i,ș mai la sud, pomiifructiferi.

Zona piemontană, ocupă o parte însemnată din suprafa aț bazinului, se caracterizează printemperaturile mai ridicate iș precipita iț ile cele mai scăzute, dar suficiente, totu i,ș în majoritatea anilor,pentru dezvoltarea în bune condiții a culturilor agricole.

Pentru caracterizarea climatică a ora uluiș Câmpulung am folosit datele meteorologice de lastatia Câmpulung.

În ansamblu clima ora uluiș are un caracter moderat atât în ceea ce privește regimul vânturilor,al precipitatiilor i uș midatatea aerului.

Tabel 1. Mediile lunare ale componentelor climatice pe perioada 1953-1977 la sta iațmeteorologică Câmpulung Muscel

Luna Temperatura medie °C Precipitatii medii ml Viteza vântuluiI -1,7 26,7 0,2II 0,6 23,4 o,4III 5,1 27,2 1,2IV 7,3 56,4 1,4V 16,3 118,2 1,5VI 15,8 124,2 1,7VII 18,6 100,2 1,7VIII 16,4 68,2 2,1IX 12,4 62,8 1,6X 7,9 51,7 0,6XI 3,7 56,9 0,7XII 0,2> 40,9 o,8

Sursa: h tt p: // www .cj a r g es.ro

Temperatura medie anuală este de 8-9°C dar aceasta nu poate da o idee clara asupraspecificului climatic iș de aceea se impune urmarirea variațiilor temperaturii în cursul anului. Astfel înlunile de iarnă, temperatura medie este negativă. În luna cea mai rece (ianuarie), media termică laCâmpulung variază între 0,4°C iș –3,4° după o medie de 25 ani: 1953 - 1977.

În general vara este moderată, temperatura medie reprezintă cele mai mici amplitudini de la unan la altul. La Câmpulung Muscel aceste amplitudini nu depășesc 3°C. Primăvara iș toamna,temperaturile prezintă valori medii între cele de vară iș cele de iarnă. Astfel primăvara temperaturamedie variază între 8°C iș 11°C la Câmpulung, iar toamna se caracterizează prin temperaturi între 1°Ciș 3°C mai ridicate ca primăvara. Amplitudinea medie a temperaturilor este cuprinsă între 8,4°C iș

12,4°C justificând caracterul moderat al evoluției temperaturilor.Elementul climatic îl constituie precipita iț ile generate de gradul de umiditate al aerului iș de

nebulozitate, iar acesta se diferentiază dupa anotimpuri.Numarul zilelor cu cer acoperit în zona sub carpatică este de aproximativ 128, iar la

Campulung de 102,4, număr destul de mare care are drept consecință volumul de precipita iiț relativridicat în zonă.

Precipita iț ile atmosferice în cea mai mare parte a anului cad sub forma lichidă. Iarna nu suntmai mult de 20-25 zile cu ninsoare, iar stratul de zapadă are o durată ce oscilează între 60-80 zile. LaCâmpulung, cantitătile maxime anuale de precipita iiț pot ajunge în anii ploio iș la valori foarte mari cade exemplu 900-1000 ml/an.

În anii seceto iș cantită iț le anuale de precipita iiț scad simțitor înregistrându-se valori mult submediile anuale, ca de exemplu: 428ml/an la Schitu Gole tș i, 287 ml/an la Boteni. Privind regimul anualal precipita iț ilor se observă variații de la o lună la alta. Cea mai mare cantitate de precipita iiț cade inlunile mai si iunie, iar cele mai scăzute valori se înregistrează în februarie.

Privind regimul vânturilor, configurația reliefului, face ca zona să aibă un caracter maiadăpostit. Se face simțită în zonă iș prezen aț crivăului care în anii gero iș bate cu destulă putereinfluen ând nț egativ regimul temperaturilor.

Din cele relatate rezulta că sub aspect climatic ora ulș Câmpulung are un caracter moderat darvarietatea relifului, altitudinea, configurația lui i oriș entarea culmilor determina o serie departicularitati locale cu serioase implicații în activitatea din agricultură.

Astfel evoluția anuală a temperaturilor face ca dată medie a primului iș ultimului înghet să fietoamna mai devreme i priș mavăra mai târziu fa ăț de media pe țară specifică regiunilor deluroase.

Coborârea temperaturii sub 0°C are drept urmare atât toamna cât iș primăvara, căderea brumei.Primele înghe uriț se produc în medie în primele zile ale lunii octombrie, iar ultimele în intervalul 28martie i 1 ș iunie.

Apari ia bț rumei iș a înghe urilor tț ârzii de primăvara produc mari pagube legumelor timpurii sauafectează faza de înflorire iș de fecundare a pomilor fructiferi. Diferen aț de altitudine între dealuri siinterfluvii face ca diferen eleț de temperatură să fie sesizabile cifrându-se la 1°C – 1,5°C.

Fa ăț de cele relatate se poate afirma că de iș pe ansamblu sub aspect climatic zona are uncaracter adăpostit, moderat cu nuanțe specifice culoarului depresionar al Râului Târgului, totu iș localse deosebesc diferențieri generate de expoziția pantelor iș de altitudine, diferențiere care evidențiazăcaracterul blând al climatului localită iiț Câmpulung Muscel.

1.7. Caracteristici hidrografice

Tragându-şi izvoarele din munţiiIezer-Păpusa, al căror bastion impunătordomină la nord depresiunea Câmpulung,Râul Târgului ia naştere din unireapârâielor Bătrana (care izvoreşte dinIezer) cu Cuca (care izvoreşte dinPăpuşa). Principalul afluent în sectorulmontan al Râului Târgului este Râuşorul.Dintre afluenţii mărunţi de pe teritoriulmunicipiului, amintim pârâiele Pietroasa,Valea Româneştilor, Valea Izvorului şiValea Bărbuşii – din stânga – şi ValeaRea, Valea Dracilor şi ValeaUncheaşului – din dreapta.

Debitul mediu multianual alRâului Târgului creşte progresiv de la2,05 mc/s la Voina (debitul realizat de peo suprafaţă a bazinului de numai 65kmp) la 4,22 mc/s la Apa Sărată (186kmp suprafaţa bazinului). Observăm cuuşurinţă că între Voina şi Apa Sărată, întimp ce bazinul se măreşte de 3 ori,debitul Râului Târgului se dublează. Laconfluenţa cu Râul Doamnei, debitulRâului Târgului ajunge la 10 mc/s, prinaportul, în special, al Bughei (0,664mc/s), Brăţiei (3,07 mc/s) şi Argeşelului(1,50 mc/s).

Fig. 6. Harta utilizării terenurilor în Bazinului hidrografic Râul TârguluiSursă: Date prelucrate de pe geo-spatial.org

Debitele minime şi maxime înregistrate au fost de 0,338 şi 77,7 mc/s la Voina, 0,300 şi 103mc/s la Apa Sărată şi de 0,200 şi 543 mc/s la Piscani (viitura din 2 iulie 1975). Aceasta ultimă valoareîntrece de doua ori debitul Siretului (225 mc/s) - cel mai mare râu al ţării.

1.8. Presiuni antropice

Municipiul Câmpulung Muscel este aşezat de o parte şi de alta a Râului Târgului, de la ieşireaacestuia din munţi până la pătrundera în depresiunea intracolinară Schitul Goleşti.

Poziţia sa în zona de interferenţă carpato-subcarpatică a permis dezvoltarea timpuriu a uneivieţi economice intense, locuitorii acestor plaiuri ştiind să folosească cu pricepere şi chibzuinţa atâtresursele oferite de munte (păşuni şi păduri, piatra de construcţie, ape repezi), cât şi solurile roditoaredin regiunea subcarpartică şi, respectiv, bogăţiile subsolului de aici (lignitul, gipsul, argila, calcarulnumulitic, izvoare minerale).

Vatra oraşului se întinde chiar de la zona de contact a muntelui cu depresiunea subcarpatică,străzile principale, paralele cu Râul Târgului, fiind orientate de la nord-nord-est spre sud-sud-est, iarcele de legatură urcând când domol, când abrupt pe versanţii văii, până spre cumpana apelor şi dincolode aceasta.

Teritoriul oraşului se întinde de la ramă montană pe tot parcursul depresiunii subcarpatice şi asectorului de defileu din sud şi ajunge până în depresiunea intracolinară. Are o suprafaţă totală de35kmp.

Oraşul este străbătut din capătul de sud-sud-vest până în cel de nord-est pe o distanţă de 14 kmde DN 73 (E 574), care porneşte de la Piteşti (52 km) şi ajunge la Braşov (85 km). Din acesta, laintrarea în Câmpulung, se desprinde spre vest DN 73 C spre Curtea de Argeş (40 km), Râmnicu Vâlcea(85 km), iar dincolo de Valea Mare-Pravaţ, porneste spre sud DN 72 A spre Targovişte (60 km). Cevamai jos, un alt drum naţional DN 73 D se îndreaptă spre Mioveni (prin Boteni, Vultureşti, Davideşti).La aceste cinci direcţii de drumuri naţionale (din care două internaţional) se adaugă cinci drumurijudeţene care leaga oraşul de: Lereşti-Cabana Voina, Măţău-Suslăneşti, Poienari-Jugur, Bughea deSus-Cândeşti şi Bughea de Jos-Malu.

De asemenea, oraşul este străbătut şi de calea ferată Goleşti (55km)-Argeşel (14 km). Până laPiteşti pe calea ferată sunt 63 km, iar până la Bucureşti 155 km, pe căile rutiere (DN 73 şi A1) până încapitală sunt 165 km.

În central oraşului, altitudinea absolută oscilează în jurul valorii de 600 m; la ieşirea de peteritoriul Câmpulungului, Râul Târgului coboară la 500 m, iar partea cea mai înaltă a vetrei urbaneajunge la 900 m (Chilli). Rezultă, aşadar, o energie de relief a vetrei oraşului de 400 m – una dintrecele mai mari din ţară.

În cvasitotalitate, teritoriul oraşului este situat în bazinul hidrografic al Râului Târgului, iar pe oparte infimă în subbazinul Bughei (cartierul Grui şi o mică parte din Mărcuş).

Câmpulungul este format din mai multe cartiere (Grui, Centru, Tabaci, Şubeşti, Schei, Vişoi,Vişoi-Blocuri, Flămânda, Valea Bărbuşii, Măgura, Mărcuş, Apa Sărată, Pescăreasa), la care se adaugăsatul Valea Româneştilor şi o parte din satul Chilii (cealaltă parte aparţinând comunei Mioarele).

Teritoriul oraşului Câmpulung Muscel se învecinează cu cel al localităţilor: Voineşti la nord;Pietroasa, Valea Mare-Pravaţ şi Şelari la nord-est; Bilceşti şi Colnic la est; Măţău, Chilii şi Groşani lasud-est; Loturi şi Schitu Goleşti la sud; Godeni la sud-vest;. Limitele teritoriului sunt extrem desinuoase.

Limita nordică coboară din Culmea Măgurei aproape perpendicular pe Râul Târgului, de undeajunge în drumul judeţean care se îndreaptă spre Voina, urmărindu-l până la ramificaţie, iar de-aicidrumul naţional spre Braşov, care urcă pe rând terasele din stânga Râului Târgului.

Limita estică porneşte din această şosea, taie Valea Pietroasă, ocoleşte Malul Rudarilor seapropie de obârşia Văii Româneştilor şi Vf. Hodor (867 m), traversează Plaiul Hodor şi drumulMăţăului, trecând pe la obârşiile văilor Chichirez şi Malului ce Răsună şi ajunge în satul Chilii, pe careîl divizează pe la est de biserica (900 m), de unde se îndreaptă pe la partea superioară a versantuluistâng abrupt al Râului Târgului din cadrul defileului, apoi traversează Drumul Poienarilor si se apropiede Pădurea Ruginoasă (680 m).

Limita sudică coboară din Vf. Ruginoasa până în talvegul Râului Târgului în punctul cel mai dejos al teritoriului oraşului (500 m), de unde urcă pe rând terasele din dreapta văii, pe la sud de DN 73C, până la cumpana – situată pe podul întins şi neted al celei mai înalte terase de aici. Limita vesticăurmareşte terasele înalte din zona Mărcuş, apoi terasa Gruiului, depăşind cumpana apelor dinspreBughea a Râului Târgului în ambele sectoare şi apoi urcă în lungul Culmii Măgura, mergând chiar pecumpană.

Capitolul II. Caracteristici morfometrice, hidrografice i ș hidrologice

2.1. Particularităţi morfometrice ale bazinului hidrografic

Afluent al Argeşului de ordinul 2, Râul Târgului are cel mai dezvoltat sistem din cadrul acestuibazin şi, ca urmare, ar putea fi considerat drept obârşie a Argeşului. Cu o suprafaţă de 1087 kmp, RâulTârgului ocupă locul al saptelea în cadrul sistemului Argeş, dupa lungime (69,7 km) locul al 12-lea, iardupă debit (10 mc/s) locul al treilea (după Râul Doamnei şi Dâmboviţa).

Râul Târgului este un râu care curge în judeţul Argeş, România. Îşi are izvorul în Munţii Iezer-Păpuşa, curge prin municipiul Câmpulung Muscel şi se varsă în râul Râul Doamnei în apropiere deColibaşi. Râul Târgului se formează din două braţe: Cuca şi Bătrâna.

Râul Târgului traversează municipiul Câmpulung Muscel pe o lungime de cca. 7,5 km. Pesectorul de râu regularizat, cu o lungime de 2,4 km, se constată un dezechilibru major al niveluluitalvegului, respectiv o coborâre accentuată a acestuia, iar, ca urmare, fenomenele de eroziune amalurilor au crescut în amploare. Mai multe obiective economice şi sociale sunt în pericol de a fiafectate.

Spre deosebire de traseul net al celor două mari văi marginale dinspre vest şi nord-est, apelesudice ale masivului Iezer - Păpuşa — deşi tributare în final unui singur trunchi colector (RâulTârgului) — rămân, în cuprinsul zonei de munte, risipite în cinci fascicule bine individualizate:Râuşorul Bratiei, Bratia cu Brătioara, Râul Târgului, Argeşelul (practic, un simplu fir complet lipsit deafluenţi) şi, singura ne-tributară Râului Târgului, Râuşorul Dîmboviţei.

Cu excepţia ansamblului Râuşor-Bratia (cu izvoarele pornind numai cu puţin deasuprapădurilor), toate celelalte văi au obârşii puternic glaciare sau glacio-nivale. Fiind cea mai importantăapă a acestui versant — prin poziţia sa centrală, înălţime a zonei de obârşie, suprafaţă şi adâncime abazinului, Râul Târgului merită, în cele ce urmează, câteva precizări suplimentare.

Izvorând în două ramuri, ambele repede şi puternic adâncite: Bătrâna (vest) şi Cuca (est), valeacare ia naştere în punctul de confluenţă de la "Între Văi" (altitudine de 935 m) este inferioară cu 1200m şeilor de pornire din creasta principală. Păstrând de aici mai departe un traseu aproape rectiliniu (dela nord spre sud), Râul Târgului nu va mai primi, cu excepţia Râuşorului, decât afluenţi cu totulneînsemnaţi. Zona înaltă a văilor ce-i dau naştere egalează — cu precădere prin văile Iezerului Mic şiMare - toată măreţia circurilor de pe versantul Dâmboviţean.

Spre deosebire însă de acestea, treptele superioare ale Iezerului beneficiază de avantajul unuiteren mai puţin înclinat şi care a permis formarea — rară în masiv — a unor văi glaciare dezvoltate înlung. În cuprinsul lor se găseşte cel mai mare lac glaciar din masiv: l. Iezer, cca 2135 m altitudine.

Pe măsură ce privim amfiteatrul de ape al Râului Târgului de la vest către est, căldările scadcontinuu ca extindere în plan şi ca sălbăticie a reliefului - ele reducându-se, în bazinul văii Cuca, lasimple nişe izolate sub linia înaltă a vârfurilor Frăcea şi Tambura. Zona de izvoare a văii Râuşoruluiadăposteşte, la rândul ei, un sector glaciar bogat compartimentat în trepte, praguri şi căldări laterale.

Toate văile ce brăzdează masivul Iezer-Păpuşa sunt puternic marcate de prezenţa omului, elefiind presărate — de-a lungul drumurilor forestiere ce le însoţesc pe mari distanţe — de numeroasepuncte locuite tot timpul anului. Zona lor mijlocie — în genere de la capătul acestor drumuri şi pânădeasupra pădurilor — este aproape întotdeauna inaccesibilă, majoritatea căilor de parcurgere abătându-se invariabil pe coastele sau culmile învecinate pentru a răzbate la gol şi, mai departe, spre interiorulmasivului.

Barajul Râuşor se află situat pe Râul Târgului, la o distanţă de 7,5 km de satul Lereşti şi 14 kmde oraşul Câmpulung.

2.2. Reţeaua hidrografică şi caracteristicile sale morfometrice

Apele de suprafaţă aparţinând în totalitate sistemului hidrografic al Argeşului, se încadreazăbazinului hidrografic al Râului Târgului. Afluent al Argeşului de ordinul 2, Râul Târgului are cel maidezvoltat sistem din cadrul acestui bazin şi, ca urmare, ar putea fi considerat drept obârşie a Argeşului.Cu o suprafaţă de 1087 kmp, Râul Târgului ocupă locul al saptelea în cadrul sistemului Argeş, dupalungime (69,7 km) locul al 12-lea, iar după debit (10 mc/s) locul al treilea (după Râul Doamnei şiDâmboviţa).

Tragându-şi izvoarele din munţii Iezer-Păpusa, al căror bastion impunător domină la norddepresiunea Câmpulung, Râul Târgului ia naştere din unirea pârâielor Bătrana (care izvoreşte dinIezer) cu Cuca (care izvoreşte din Păpuşa). Principalul afluent în sectorul montan al Râului Târguluieste Râuşorul. Dintre afluenţii mărunţi de pe teritoriul municipiului, amintim pârâiele Pietroasa, ValeaRomâneştilor, Valea Izvorului şi Valea Bărbuşii – din stânga – şi Valea Rea, Valea Dracilor şi ValeaUncheaşului – din dreapta.

Debitul mediu multianual al Râului Târgului creşte progresiv de la 2,05 mc/s la Voina (debitulrealizat de pe o suprafaţă a bazinului de numai 65 kmp) la 4,22 mc/s la Apa Sărată (186 kmp suprafaţabazinului). Observăm cu uşurinţă că între Voina şi Apa Sărată, în timp ce bazinul se măreşte de 3 ori,debitul Râului Târgului se dublează. La confluenţa cu Râul Doamnei, debitul Râului Târgului ajunge la10 mc/s, prin aportul, în special, al Bughei (0,664 mc/s), Brăţiei (3,07 mc/s) şi Argeşelului (1,50 mc/s).

Debitele minime şi maxime înregistrate au fost de 0,338 şi 77,7 mc/s la Voina, 0,300 şi 103mc/s la Apa Sărată şi de 0,200 şi 543 mc/s la Piscani (viitura din 2 iulie 1975). Aceasta ultimă valoareîntrece de doua ori debitul Siretului (225 mc/s) - cel mai mare râu al ţării.

2.3. Caracteristici hidrologice

Râul Târgului:Suprafata bazinului - 1.096 kmp Altitudinea medie a bazinului - 801 mAltitudine amonte - 2.280 m Altitudine aval - 292 mLungimea râului - 72 kmPanta medie - 22‰Coeficient de sinuozitate - 1,15

Tabel 2. Debite Râul Târgului

Secțiunea Q.med.multianual Q.min.95%Câmpulung Apa Sărată 4,31 mc/s 1,18 mc/s

Am.confl.Doamnei 9,48 mc/s 2,58 mc/sSursa: h tt p: // www . ag w a ter. r o

Pe Râul Târgului în prezent funcţionează 2 staţii hidrometrice fiind printre cele mai vechi dinbazin şi anume: la Voina şi la Piscani (in sectorul inferior). Acesta are un debit mediu multianual de2,05 m3 /s, la staţia hidrometrică Voina şi de 8,0 m3/s, la Piscani.

Tabel 3. Caracteristicile regimului hidrologic

RâulSta ia ț

hidrometricăLungimea râului (km)

Suprafa ațDebit mediu multianual

Debitul lunar cu asigurarea Qm/QM

(km2) (m3/s) (m3/s) (m3/s)

80% 90% 95%

Târgului Voina 8,00 65 2.48 0.64 0.5 0.41 0.338/75.0

Târgului Voine tiș 22,0 156 4.29 1.38 1.23 1.27 0.030/32.6

Târgului Piscani 76,5 843 8.28 3.25 2.9 2.6 0.160/54.3

Sursa: h tt p: // www . ag w a ter. r o

Debitul lichid specific pe Râul Târgului înregistrează valori de 31,5 l/s/Km2, la Voina şi de 9,4l/s/Km2, la staţia Piscani şi pe principalii afluienţi ai Râului Târgului debite module cuprinse între 17,1şi 21,2 l/s/Km2.

Stratul mediu de apă (ho)Valorile stratului de apă înregistrează la stația Voina de pe Râul Târgului 995 mm.Volumul mediu de apă (Wo)Râul Târgului are un volum mediu multianual de apă de 252,4 mil. m3, la Piscani şi reprezintă

71% din cel al Râului Doamnei. La staţia Voina situată în cursul superior, scurgerea medie anuală avariat între 1,11 m3 /s, în anul 1991 şi 3,45 m3/s, în 1975, iar la staţia hidrometrică Piscani, situată laconfluenţa cu Râul Doamnei, debitele medii anuale au fost cuprinse între 4,28 m3 /s în 1994 şi 13,05m3 /s, în anul 1972.

Bebitul maxim maximorumPe Râul Târgului debitul maxim maximorum, la staţia hidrometrică Voina, a fost de 61,7 m3 /s,

în 17 iunie 1998, la staţia Piscani, de 278,0 m3 /s în iulie 1991.Debitele minime. Debitul minim minimorum şi etiajul.În regimul hidrologic al râurilor debitele minime şi etiajele se formează în perioadele cu

alimentarea cea mai redusă din toată perioada anului, când se înregistrează faza „apelor mici”. După(I. Pişota, 1995) etiajul absolut este echivalent cu debitul minim minimorum.

Pe Râul Târgului, acesta a avut valori cuprinse între 0,33 m3 /s, la staţia hidrometrică Voina, înanul 1976 şi 0,16 m3 /s în 1992, la Piscani.

Variaţia scurgerii medii de aluviuni în suspensie la scară multianuală.Pe Râul Târgului la Voina, debitul mediu de aluviuni în suspensie în perioada analizată a fost

de 1,12 Kg/s, reprezentând 5,4 t/ha/an (35,3 milioane tone)şi la Piscani de 27,3 Kg/s, adică un debitspecific de aluviuni în suspensie de 10,2 t/ha/an şi un volum de 861,6 milioane tone.

Scurgerea maximă de aluviuni în suspensiePe Râul Târgului, la staţia hidrometrică Voina debitele maxime de aluviuni în suspensie au

oscilat între 0,41 kg/s (în 1970) şi 196 kg/s (în 1974), în timp ce la Piscani s-au situat între 14,2 kg/s(în 1992) şi 25087 Kg/s.

Variabilitatea temperaturii râurilor pe parcursul anului reflectă în mare măsură variaţiatemperaturii aerului. Astfel, temperatura medie a apei râurilor din bazinul hidrografic al RâuluiDoamnei variază între un minim care se înregistrează în luna ianuarie şi un maxim care se produce îniulie. Se remarcă un mers ascendent al temperaturii apei în perioada ianuarie – iulie, iar din mijloculanului devine descendent până în luna decembrie.

Fig.7. Variabilitatea temperaturii râurilor pe parcursul anului

Sursa: Teză Doctorat Vișan M. Silvia, 2010

Oxigenul dizolvat constituie un indicator de bază în stabilirea calităţii apelor. Cantitatea mediede oxigen dizolvat din apa râului în perioada 2000-2002, a fost de 10,2 mg/l pe Râul Târgului, laVoina. În general, concentraţia de oxigen dizolvat scade de la izvor spre vărsare.

Consumul chimic de oxigen CCO-Mn reprezintă puterea de oxidare permanganatică şicorespunde cu cantitatea de oxigen consumată de substanţele din apă cu rol reducător, fără a intervenimateriile vii. Consumul chimic de oxigen în bazinul Râului Târguluieste de 6,4 mg/l la Apa Sărată.

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH-ul) evidenţiază caracterul acid sau bazic al apelor. Analiza concentraţiei ionilor de hidrogen s-a realizat la cele 11 secţiuni de supraveghere

amplasate în toată aria bazinului hidrografic şi atestă că valorile ph - ului medii au fost cuprinse între7,3 la Apa Sărată pe Râul Târgului şi 7,9 la Ciumeşti, pe Râul Doamnei ceea ce reflectă faptul că apelesunt caracterizate prin reacţie uşor alcalină.

Duritatea reprezintă existenţa cationilor de calciu şi cei de magneziu în apa organismelorfluviatile din bazinul studiat ceea ce le imprimă gradul de duritate. În bazinul hidrografic al RâuluiTârguluivalorile durităţii totale medii a apei a fost de 6,6 0 G la Voina. Aceste valori corespund unorape ce pot fi încadrate în categoria celor moi (4 - 8 0 G), semidure ( 8 -120 G) şi destul de dure (12-18 0

G) (I.Pişota şi L.Zaharia, 2001).

2.4. Lacurile

Pe Râul Târgului, atât în amonte de Câmpulung, cât şi în cadrul teritoriului său, se înşirăurmătoarele lacuri: Râuşor – cel mai mare (are un baraj de 114 m înalţime şi 366 m lungime; volumulacumulării este de 60 mil. mc, iar lungimea lacului este de 4 km pe Râul Târgului şi 3 km pe Râuşor;alimentează hidrocentrala Lereşti de 19 MW, dată în funcţiune în 1987), Pojorata, Lereşti, Voineşti,Vişoi şi Apa Sărată.

Realizarea barajelor şi acumulărilor respective a dus la modificarea atât a regimului nivelurilor,cât mai ales al debitelor. O urmare directă este atenuarea substanţială a viiturilor.

Barajul Râuşor pe râul Tirgului, are un volum total de 68 mil.mc. Acesta are mai multefolosinte precum: alimentarea cu apã potabilã şi industrialã cu un debit de 2.5m³/s a municipiuluiCâmpulung, rezervã de apã pentru marii consumatori din aval Piteşti şi Bucureşti, producerea deenergie electricã prin centralele Lereşti cu o putere instalatã de 19 MW şi Voineşti cu o putere instalatãde 5.5 MW, atenuarea undei de viiturã cu un volum de 15.6 mil m³, agrement şi pisciculturã.

Fig.8. Barajul Râușor Sursa: h ttp: //www.ro wa te r.ro

Barajul de priză Clucereasa, pe raul Târgului prin cele 2 sta iiț de pompare aferente asigurăalimentarea cu apa a Uzinei de automobile Dacia –Renault Mioveni iș a ora uluiș Mioveni.

2.5. Apele subterane

Apele subterane depind de raportul dintre rocile permeabile şi cele impermeabile, ca şi desuccsesiunea cutelor. Teriroriul oraşului Câmpulung beneficiază de surse importante de ape fereticesau de adâncime, provenite mai ales din infiltrarea precipitatiilor, iar în mică măsură pe o calesubterană, din zona montană. De altfel, oraşul a fost alimentat cu apă printr-o serie de puţuri, aziabandonate.

Cele mai importante izvoare sunt cele de terasă, cărora li se adaugă izvoarele minerale (de laBăile Kretzulescu de altădată şi de la Valea Româneştilor, precum şi cele de la Bughea de Sus),folosite de locuitorii zonei (şi nu numai) în tratarea anumitor afecţiuni.

Capitolul III. Alimetarea cu apă

Fig. 9. Schema sinoptică a bazinului Hidrografic Argeș – VedeaSursa: h tt p: // www . r o w a ter. r o

Alimentarea cu apă potabilă este o folosință ce cuprinde ansamblul lucrărilor hidroedilitarenecesare pentru asigurarea cerințelor de apă, cu caracter de potabilitate, ale centrelor populate.

3.1. Surse de alimentare

În Municipiul Câmpulung de alimentarea cu apă se ocupă S.C. Edilul CGA S.A. În atribu iț ileacestuia intră captarea, producerea si distributia apei potabile. De asemenea se ocupă de re eț au decanalizare, epurarea apelor menajere, colectarea gunoiului de la persoane fizice, asocia iiț de proprietari(locatari) i ș persoane juridice.

Sistemul de alimentare cu apă al Municipiului Câmpulung este alcătuit din:

Captări:- Captare Lere tiș – sursă subterană- Captare Topli aț – sursă subterană- Captare Lere tiș Pojorata – sursă subterană- Captare Voine tiș – sursă de suprafa ăț- Rezervoare de înmagazinare – 16500 mc sursă de suprafa ăț

Sta iiț de pompare:- Sta ia deț tratare Calea Pietroasa – 1300 l/s- Sta ie deț pompare Grui- Sta ie deț pompare Marcus- Sta ie deț pompare Valea Mare- Sta ie deț pompare Bilcești – Șelari- Sta ie deț pompare Bughea de Sus – Malin- 6 Sta ie deț pompare i rș epompare – Dr. Falcoianu, Ghe Mitu, Richard, PoenandreRe eleț de distribu iț e:- Priza de apă Polderul Lere tiș cu o capacitate de 1300 l/s;- Statia de tratare a apei Calea Pietroasa 440 l / s.- 2 surse de adâncime, totalizând 10 pu uri ț cu o capacitate instalată de 61 m3/h.- 5 sta iiț de pompare (Grui, Marcus, Valea Mare Pravat iș Valea Romaneștilor) având o

capacitate de 370m3/h.- Laboratoare de analize fizico-chiice, biologice iș bacteriologice pentru apă potabilă iș

apă uzată- Re eleț de apă în lungime de 228km, din care: 17 km de re eleț de aducțiune, 211 km

re eleț de distribu iț e.- Re elț ele în funcție de ponderea materialelor, sunt executate din:o el,ț fontă, azbociment,

PREMO i ș PEHD.- Starea de uzură a acestora este de peste 45%.

Apa potabilă este asigurată din sistemul de alimentare cu apă al municipiului CâmpulungMuscel din sursa Izvorul Topli a.ț

Proiectul de alimentare cu apă prin infiltrație în cavitățile subterane ale calcarului tithonic de laMateia uș (Izvorul Topli a)ț a fost întocmit în anul 1910 de inginerul Letourneur. La început proiectul afost puternic combătut, pe motive că apa de la Mateia uș ar prezenta anumite dezavantaje: duritate,expunere la infectări precum i ș măsuri de protecție i amș eliorare prea costisitoare.

Instalații de captare: branșament (Dn = 150 mm) pe conducta de aducțiune (Dn = 200 mm) dela sursa Izvorul Topli a,ț situat imediat dupa traversarea râului Argeșel, lângă podul rutier de pe DN 73Câmpulung - Bra ov ș prin care asigură alimentarea re elț ei interne de distribu ieț a apei potabile.

Instalații de înmagazinare i dș istribuție:Apa pentru acoperirea consumului potabil, preluată din rețeaua orășenească, este distribuită

direct la consumatori (grupuri sanitare) printr-o re eaț inelară de distribu ieț ( L = 2,7 km) realizată dinconductă de fontă (Dn = 100 - 150 mm).

Volume i debite deș apă prelevate autorizate:- Q zi maxim = 650 mc/zi (7,523 l/s);- Q zi mediu = 480 mc/zi (5,555 l/s); V an mediu = 160,8 mii mc;- Q zi minim = 330 mc/zi (3,819 l/s);- Timpul de funcționare a captării este de 335 zile/an, 24 ore/zi.

Fig.10. Harta Bazinului Hidrografic Râul TîrguluiSursă: Date prelucrate de pe geo-spatial.org

3.2. Baraje

Fig.11. Localizarea barajul si lacului de acumulare RâușorSursa: h ttp: //www.ro wa ter.ro

Acumularea Râuşor este amplasata pe Râul Târgului, la cca. 16 km de Câmpulung, în partea de sud-est a masivului Iezer-Păpuşa.

Funcțiile acumulării

Alimentarea cu apa potabila si industriala a mun. Câmpulung şi rezervă pentru consumatorii din aval Piteşti si Bucureşti (Q=2.5mc/s)

Producerea de energie electrica prin centralele Lereşti şi Voineşti cu Pi = 19 MWAtenuarea viiturilor (volum disponibil: 14,5 mil. mc).Barajul este realizat din anrocamente cu nucleu de argilă, uşorînclinat amonte şi curbat

orizontal.

Caracteristicile lacului de acumulare: Dimensiuni:

- Inălţime maximă: 118.0 m- Lungime coronament: 386.0 m- Lătime coronament: 10.0 m- Lăţime maximă la bază: 415.0 m- Lungimea lacului: 600 km.- Suprafaţă lac la NNR: 160 ha

Volume caracteristice:

- Volum total lac: 68.0 mil. mc.- Volum util lac: 50.0 mil. mc.- Volum de atenuare:14.50 mil.mc.

Caracteristici evacuator:Turnul descarcatorului este o constructie din beton armat tip semi-palnie aeriana, cu forma

cilindrica- Evacuator de ape mari:415 mc/s- Golirea de semiadâncime: 70.0 mc/s- Galeria energetică: 5.00 mc/s- Golirea de fund: 115 mc/s

3.3 Stație de tratarea apei

Sta iaț de tratare Calea Pietroasa a municipiului Câmpulung este tot în subordinea S.C. EdilulCGA S.A.

Aductiunea apei:Apa preluata din treapta de decantare primara a statiei de tratare Calea Pietroasa este

transportata catre rezervoarele de inmagazinare printr-o conducta metalica (Dn = 300 mm) in lungimede 4,5 km. De la rezervoarele de inmagazinare (cota 768,00 mMN) apa este transportata gravitationalcatre reteaua de distributie apa tehnologica din incinta societatii (cota 690,00 mMN) prin 1 + 1conducte metalice (Dn = 400 mm) in lungime de 600 m.

Inmagazinarea apei preluate din statia de tratare Calea Pietroasa se face in 2 rezervoaresupraterane( V=2500 mc. fiecare) din beton amplasate pe versantul malului drept al raului Argesel, inpunctul Bilcesti, la circa 600 m vest fata de incinta societatii.

Distributia apei tehnologice in incinta societatii se face gravitational printr-o retea (L = 2,2 km)de tip inelar realizata din teava de otel (Dn = 200 - 300 mm).

Gospodaria de apa recirculata are in componenta urmatoarele instalatii:-un turn de racire cu tiraj natural;-o cuva de colectare a apei racite (V = 100 mc);-un grup de pompare apa racita compus din 3 + 1 electropompe tip LOTRU 250 c (Qp = 160

mc/h, Hp = 40 mCA);-un rezervor de stocare a apei calde recuperate (V = 50 mc);-un grup de pompare apa calda compus din 3 + 1 tip CRIS 150 a (Qp = 160 mc/h, Hp = 21

mCA). Acest grup de pompare transvazeaza apa din rezervorul de stocare in turnul de racire.-retea de transport apa tur - retur (Lt = 1600 m, Dn = 100 - 250 mm).

Apa este folosita la:- prepararea apei calde menajere;- grupurile sanitare;- asigurarea rezervei de incendiu;- racirea instalatiilor tehnologice;- producerea agentului termic.

Sistemul de canalizare are in componenta urmatoarele instalatii:- retea de canalizare ape uzate menajere;- retea de canalizare pluvial-industriala;- separator de produs petrolier la gospodaria de combustibil alternativ;- bazin de neutralizare- laboratorul central;-statie de epurare ape menajere.

Tabel 4. Reţele de apa potabilă

LocalitateReţele apă potabilă

Lungime (km)Volum distribuit (mii

mc)Populaţie racordată

Câmpulung Muscel 227.5 3277 33913Sursă: h tt p: // ap m ag . a np m . r o

3.4. Stația de epurare a apei uzate

În aglomerarea Câmpulung (46078 l.e.), 71% din locuitori sunt racordaţi la reţeaua decanalizare în lungime de 66 km. Apele uzate sunt evacuate în râul Târgului după ce trec prin staţia deepurare existentă prevazută cu treaptă mecano-biologică. Debitul evacuat din staţia de epurare a fost de160,83 l/s, din analizele efectuate reieşind depăşiri la fosfor total şi amoniu.

Fig.12. Staţia de pompare nămol primar şi în excesSursa: h tt p: // www .e d il u l - c a m pu l un g . r o /

S.C. Edilul CGA S.A. Campulung are o sta ieț de epurare cu două trepte (mecanică iș biologică)care trebuie să trateze apele uzate provenind de la 38.285 locuitori echivalenți. Capacitatea sta ieiț estede 460 l/s. În anul 2002 debitul mediu de ape uzate tratate a fost de 196 l/s. Cu toate că debitul de apeuzate este cu mult sub cel proiectat, eficien a stț ației este redusă (în jur de 30%) ceea ce conduce ladepă irș ea unor indicatori fizico-chimici, cum ar fi CBO5, NH4 i suș spensii.

De asemenea s-a realizat reabilitarea sta ieiț de epurare a municipiului Câmpulung cu scopulmic orș ării impactului negativ asupra mediului înconjurător iș a protecției popula ieiț la poluările asuprasistemelor de apă.

- Reabilitarea Staţiei de epurare a municipiului Câmpulung - linia nămolului a condus laurmătoarele beneficii asupra mediului şi emisarului:

- protejarea calităţii emisarului (Râul Târgului) şi a folosinţelor de apă din aval;- protecţia mediului prin fermentarea, deshidratarea şi reducerea cantităţilor de nămol,

acţiuni care au condus la eliminarea poluării aerului şi dezafectarea paturilor de uscare;- reducerea cheltuielilor de operare;- funcţionarea automatizată a treptei biologice.

- De asemenea, la momentul de faţă a fost întocmit şi depus spre aprobare studiul defezabilitate pentru reabilitarea liniei apei din Staţia de epurare a municipiului Câmpulung.

- Prin acest proiect se are în vedere înlocuirea completă a tuturor echipamentelor de pelinia de degrosisare (grătar rar, grătar des, canal de măsură debit, separator grăsimi) comună pentrucele două linii de epurare existente. Se va construi, de asemenea, o hală a grătarelor, iar deznisipatorulva fi completat cu separator de grăsimi.

- Se vor reabilita elementele de construcţie şi se vor înlocui echipamentele tehnice de ladecantoarele primare şi secundare aferente liniilor 2 şi 3, camera de distribuţie şi un bazin de aerare lalinia 2;

- Va fi realizată automatizarea SCADA pentru întreaga staţie;- În acest sens este prevăzută a se realiza o investiţie de 2323 mii euro;- Finalizarea treaptă terţiară cu reducerea fosforului prin precipitare chimică folosind

coagulant;- Dezinfectarea efluentului cu raze ultraviolete;- Dotarea laboratorului de ape uzate conform standardelor în vigoare.

Retea de canalizare menajera:Reteaua de canalizare menajera are o lungime L = 3,0 km si este realizata din tuburi de beton

(Dn = 200 - 300 mm), colecteaza apele uzate menajere si le descarca printr-un colector (Dn = 300 mm,L = 800 m) in statia de epurare.

Tabel 5. Reţele de canalizare

Localitate Lungime (km)Pitesti 220.824Campulung Muscel 69Leresti 6.97

3.5. Calitatea apelor

Tabel 6. Calitatea apei în bazinul hidrografic Râul Târgului

Sursă: h tt p: // ap m ag . a np m . r o

Râul Secţiunea de supraveghereCategoria de calitate

RO GM TS GeneralăRâul Târgului Voina I I I IRâul Târgului Apa Sărată II I I IIRâul Târgului Piscani I III I IIIRâul Bughea Bughea I I I IRâul Bratia Bratia I I I I

Râul Argeşel Nămăeşti I II I IIRâul Argeşel Mioveni I III I III

RO-Regimul de oxigen; GM-gradul de mineralizare; TS-Substanţe toxice şi speciale

Sursa: Teză Doctorat Vișan M. Silvia, 2010

Tabel 7. Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinată potabilizării (însecţiunile monitorizate).

Numesecţiune deprelevare

Sursa deapă

Debit mediuprelevat în

2007

Populaţiadeservită

Categoria de calitatecorespunzătoare

tehnologiei de tratare

Categoria de calitateînregistrată în 2007

(conform HG 100/2002)

Indicatoridepaşiţi

VoinaRâul

Târgului0,18 39500 A2 A3

- bacteriicoliforme totale- bacterii coliforme fecale- streptococifecali

ClucereascaRâul

Târgului0,09 33000 A2 >A3

bacteriicoliforme totale bacterii coliforme fecalestreptococi fecali

Sursă: h tt p: // ap m ag . a np m . r o

Tabel 6. Starea ecologicã a corpurilor de apã de suprafaţã naturale –râuri monitorizate în anul 2011

Bazin hidrografic

Cursulde apă

Denumirecorp de apă

Sectiune de monitorizare

Stare ecologică aelementelor biologice

Stare ecologică aelementelor fizico- chimicegenerale

Stareecologicăpoluan i țspecifici

Starefinală

Argeș Târgului

RâulTârgului:izvor-intrareac Râușor Voina Foarte bună Bună Bună Bună

Argeș Târgului

av acRâușor-locCâmpulung Voine tiș Foarte bună Bună Bună Bună

Argeș Bughea BUGHEA

AmonteBughea de Sus Amonteconfl. Târgului Bună Bună Bună Bună

Argeș Bratia

BRATIA:loc Berevoiesti -cf Târgului

Amonte confl. Târgului Bună Bună Foarte bună Bună

Sursă: h tt p: // ap m ag . a np m . r o

Tabel 9. Potenţialul ecologic al corpurilor de apã de suprafaţã puternic modificate -râuri,monitorizate în anul 2011

Cursulde apă

Denumire corpde apă

Sec iț une demonitorizare

Poten ialț ecological elementelor

biologice

Poten ialț ecologic alelementelor fizico-chimice generale

Poten ialțecologic poluan iț

specifici

Starefinală

RâulTârgului

Râul Târgului:loc Câmpulung –cf râul Doamnei

ClucereasaApa Sărată

Poten ialț EcologicMaxim

Poten ialț EcologicBun

Poten ialțEcologic Bun

Poten ialțEcologic

BunSursă: h tt p: // ap m ag . a np m . r o

Tabel 10. Repartizarea lungimii corpurilor de apã (râuri) pe tronsoane caracteristice (km)conform evaluarii stãrii ecologice pe anul 2011

Cursul de apa

Denumirecorp de

apa

Denumiresec iț une

Lungimeinvestigată

(km)

Repartiția lungimilor corpurilor de apă (râuri) conformevaluarii stării ecologice

Observaţii(indicatori care

conduc laîncadrare

nefavorabilă

F.Bună

Bună Moderată Slabă Proastă

km % km % km % km % km %

Targului

RâulTârgului:

izvor-intrare acRâusor

Voina 16.58 16.58 100

Târgului

av acRâușor-

locCâmpulung

Voine tiș 18.99

18.99 100

Sursă: h ttp: //ap mag .anp m. ro

Tabel 11. Nitraţii şi fosfaţii în râuri

Cursul deapă

Denumire corp de apa

Denumiresectiune

Nitrați Fosfați

Stare finalăConcentra iațmedie anuală

mg/l

Stare/Poten ialțecologic

Concentratiamedie anuala

mg/l

Stare/Poten ialțecologic

Târgului

Râul Târguluiizvor-intrare

ac RâusorVoina 1.764 Foarte bună 0.245 Foarte bună

Foartebună

Târguluiav ac Râusor-

locCâmpulung

Voine tiș 4.531 Moderată 0.028 Foarte bună Moderată

RâulTârgului

Râul Târgului:loc

Câmpulung -cf raul

Doamnei

ClucereasaApa Sarata

5.282Poten ialț

Ecologic Bun0.278

Poten ialțEcologicModerat

Poten ialțEcologicModerat

RâulTârgului

Ac. Râușor Ac. Râușor 1.423Poten ialțEcologicMaxim

0.021Poten ialțEcologicMaxim

Poten ialțEcologic

Bun

Sursă: h tt p: // ap m ag . a np m . r o

Tabel 12. Potenţialul ecologic al corpurilor de apã de suprafaţã –lacuri de acumulare,monitorizate în anul 2011

Cursulde apă

Denumirecorp apă

Denumirelac de

acumulare

Poten ialțecologic

al elementelorbiologice

Poten ialțecologic alelementelor

fizico- chimicegenerale

Potențial ecologicpoluan i speț cifici

Poten ial țecologic

RâulTârgului

Ac.Râu orș

Ac.Râu orș

Poten ialțEcologic Bun

Poten ialțEcologic Bun

Poten ialțEcologic Maxim

Poten ialțEcologic

Bun

Sursă: h ttp: //ap mag .anp m. ro

Tabel 13. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

Surse de poluare

Domeniu deactivitate

EmisarStatie epurare

Treaptaepurare

Volum apeuzate evacuate

(mii.mc)

Poluantispecifici

SC CDMANAGEMENT EURO 07

SRLCâmpulung

Prod de mobilier

Râul Târguluimecanica+biol

ogica0,800

pH,NH4, Pt ,CBO5,CCO-Cr ,Detergenti sintetici,Substante extractibile,

Reziduu filtrabil

SC EDILUL C.G.A. SA

Captare siprelucraer apapt. alimentare

Râul Târguluimecanica+biol

ogica4918,018

pH,MTS ,CBO5,CCO-Cr,Pt, Substante extractibile

,NH4, NO2,NO3,Detergenti sintetici

,Substante extractibile,Reziduu filtrabil Pb, SO4,

Cl, Cu,Zn,Ni,Cd,Cr,MnSC PIROUXINDUSTRIEROMANIA

SRL-apemenajere

Industriamijloacelor de

transportRâul Târgului

mecanica+biologica

2,729

pH ,MTS ,CBO5,CCO-Cr, Pt, NH4, NO3,NO2,Nt, SO4, Cl ,Detergenti

sintetici, Reziduu filtrabil,Substante extractibile

SC PIROUXINDUSTRIEROMANIA

SRL-apetehnologice

Industriamijloacelor de

transportRâul Târgului

mecanica+chimica

10,201

pH ,MTS,CCO-Cr, Pt,SO4, Cl, Reziduu filtrabil

,Substante extractibile,Reziduu filtrabil

,Cu,Zn,Ni,Cr,Pb,FeSC

SEALYNXAUTOMOTIVE ROMANIA

SRL Darmanesti

Industriamijloacelor de

transportRâul Târgului

mecanica+biologica

1,374

pH ,MTS ,CBO5,CCO-Cr, Pt, Nt, NH4, Substante

extractibile, Reziduufiltrabil ,Detergenti

sintetici

SC SEGULAINTERGRATI

ON SRL

Industriamijloacelor de

transportRâul Târgului

mecanica+biologica

0,712

pH ,MTS ,CBO5,CCO-Cr, Pt, Nt, NH4, Substante

extractibile, Reziduufiltrabil ,Detergenti

sinteticiSursă: h tt p: // ap m ag . a np m . r o

Tabel 14. Foraje rampe deşeuri monitorizate de ARPM Piteşti 2011

LocprelevareCMA

Ph6.5-8.5

O2mg/l

CCOMn5 mg/l

CCOCr mg/l

TOCmg/l

Rez.Fix mg/l

MTSmg/l

NO350 mg/l

NO20.5 mg/l

NH40.5 mg/l

Cl‾250 mg/l

RampaC-lung

6.568 4.8 3.55 44.8 10.20 229 24.8 5.969 3.514 4.419 163.1

LocprelevareCMA

Camg/l

Mgmg/l

Ni20μg/l

Cd5μg/l

Cu0.1 mg/l

Cr50μg/l

Zn5μg/l

Pb10μg/l

Femg/l

Mnmg/l

HTPmg/l

RampaC-lung

85.1 10.75 0 0 0 0 22.8 0 0.197 0.161 -

Sursă: h tt p: // ap m ag . a np m . r o

Calitatea apelor de suprafaţă sunt monitorizate prin măsurători efectuate în cadrul SistemuluiNaţional de Supraveghere a Calităţii Apelor pe întreaga suprafaţă a bazinului hidrografic în secţiuni desupraveghere, amplasate pe Râul Târgului, Argeşelul, Bughea, Bratia.

În calitatea apelor de suprafaţă din bazinul studiat s-a considerat apele pot fi clasificate în 5categorii de calitate: Foarte bună, Bună, Moderată, Slabă şi Proastă.Principalele surse de poluare a râurilor şi caracteristicile apelor uzate receptate. Din datele obţinute dela Departamentul de Monitoring al Administraţiei Naţionale „Apele Române” Direcţia Apelor Argeş-Vedea, se constată că pe întreaga suprafaţă a bazinului există o multitudine de surse care polueazăapele curgătoare şi sunt reprezentate prin : SC CD MANAGEMENT EURO 07 SRL Câmpulung , SC EDILULC.G.A. SA, SC PIROUX INDUSTRIE ROMANIA SRL-ape menajere, SC PIROUX INDUSTRIE ROMANIA SRL-apetehnologice, SC SEALYNX AUTOMOTIVE ROMANIA SRL Darmanesti, SC SEGULA INTERGRATION SRL.

Calitatea apelor subterane se caracterizează printr-o calitate mai bună faţă de apele desuprafaţă.

Bibliografie

- Badea, L., i ș colaboratorii, (2001) „Unitățile de relief ale României I, Carpa iițMeridionali i Munș ții Banatului”, Editura Ars Docendi, Bucure tiș- Badea, L., iș colaboratorii, (2010) „Unitățile de relief ale României IV, Podi uriș lePericarpatice, Podi ulș Mehedințiului, Piemontul Getic, Podi ulș Moldovei, Podi ul Dobrogș ei”,Editura Ars Docendi, Bucure tș i.- Barco, A., Nedelescu, E., (1974) „Jude ul ț Argeș”, Editura Academiei RepubliciiSocialiste România, Bucure tș i.- Băloiu, V., (1971) „Gospodărirea apelor”, Editura Didactică i ș Pedagogică, Bucure tș i.- Filipescu, M. G., (1942) „Posibilități de alimentare cu apă ale Ora uluiș Câmpulung-Muscel”, Extras din Buletinul Societății Române de Geologie, Vol. V, 1942, Tiparul CarteaRomânească, Bucure tș i.- Pi ota I., ș Zaharia L., (2001,2002), „Hidrologie”, Editura Universitară, Bucureşti.- Ujvari,I., (1972 ) „Geografia apelor României”, Editura Științifică, Bucure tș i.- Vi aș n, M. S., (2010), Teza de doctorat: „Resursele de apă din Bazinul Râului Doamnei,Studiu de Hidrologie”, Bucure tș i.- **** (1980) Județele patriei, Monografie Argeș, Editura Sport – Turism, Bucure tș i.- **** (1987) Geografia României III, Editura Academiei Republicii Socialiste România,Bucure tș i.- ht t p: / /ww w . a g w a te r .ro- ht t p: / /apm a g . a npm.ro- ht t p: / / m us ce lpedi a .ro- ht t p: / /ww w .ro wa te r .ro- ht t p: / /ww w . e di l u l -ca mpu l un g .ro