22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

408

Transcript of 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

Page 1: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006
Page 2: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006
Page 3: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

NICOLAE ONIŢA ELISABETA IVAN

MEMORATOR PENTRU CALCULE

ÎN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ

EDITURA MIRTON

Timişoara, 2006

Page 4: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

Această lucrare se doreşte a fi, într-un spaţiu concentrat, sistematizat într-un singur volum, ce cuprinde 461 tabele şi 131 figuri, grafice sau nomograme, un instrument util şi rapid de acces la principalele date de proiectare tehnologică şi operaţională din domeniul industriei alimentare, dar şi a celei chimice. În general, caracteristicile termofizice sunt exprimate în unităţile Sistemului Internaţional de măsură, în caz contrar având la dispoziţie unităţile de măsură şi factorii de conversie pentru alte sisteme de unităţi de măsură (MKfS, CGS sau anglo-saxon – FPS). În partea I sunt prezentate date despre elementele chimice, corelaţii între unităţile de măsură, caracteristici termofizice ale unor materiale solide, lichide, soluţii, gaze şi vapori, agenţi frigorifici, în general ceea ce se cunoaşte sub numele de agenţi auxiliari. Totodată sunt date elemente de calcul pentru pierderile de presiune prin conducte şi de transfer termic. În partea a II-a se prezintă principalele caracteristici termofizice (densitate, vâscozitate, căldură specifică, conductivitate termică, difuzivitate termică, etc.) pentru principalele materii prime, produse intermediare şi finite din industria alimentară. Partea a III-a are un rol special, în sensul, că pune la dispoziţia celui aflat în dificultate, posibilitatea de a caracteriza un produs vegetal sau alimentar din punct de vedere fizico-chimic, conform cu cele mai noi cercetări în domeniu, elemente de calcul şi date ce permit evaluarea căldurii specifice, entalpiei, variaţiei de entalpie la schimbările de fază, conductivităţii termice doar pe baza compoziţiei exprimate pe clase de substanţe (proteine, lipide, carbohidraţi, fibre celulozice, elemente minerale). Lucrarea, aflată la a III-a ediţie, constituie preocuparea noastră de ani buni privind punerea la dispoziţie a unui instrument de lucru versatil, atât studenţilor de la facultăţile de profil, cât şi unui spectru larg de specialişti: ingineri, cercetători ştiinţifici, proiectanţi, cadre didactice, din domeniul industriei alimentare şi a celor conexe.

Autorii

Adresă de contact: [email protected]

Page 5: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

NICOLAE ONIŢA ELISABETA IVAN

MEMORATOR PENTRU CALCULE

ÎN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ

EDITURA MIRTON

Timişoara, 2006

Page 6: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

CUPRINS

PARTEA I .............................................................................................................................................1 1. DATE PRINCIPALE DESPRE ELEMENTELE CHIMICE ............................................................1 2. CORELAŢII ÎNTRE UNITĂŢILE DE MĂSURĂ ...........................................................................4

Scări de temperatură .................................................................................................................11 3. CRITERII DE SIMILITUDINE ......................................................................................................14 4. PROPRIETĂŢILE FIZICE ALE UNOR MATERIALE.................................................................16 5. VÂSCOZITATEA FLUIDELOR....................................................................................................39 6. CURGEREA FLUIDELOR PRIN CONDUCTE ............................................................................42

6.1. CALCULUL PIERDERILOR DE PRESIUNE ÎN CONDUCTE..................................................................43 6.2. REZISTENŢE LOCALE .................................................................................................................51 6.3. COEFICIENŢII REZISTENŢELOR LOCALE.......................................................................................65 6.4. PUTERILE CALORIFICE ALE UNOR COMBUSTIBILI ........................................................................69 6.5. ELEMENTE DE TRANSFER TERMIC...............................................................................................70

Calculul coeficientului parţial de transfer de căldură α la circulaţie forţată fără schimbarea stării fizice .................................................................................................................................74 Determinarea pierderilor de căldură ale conductelor neizolate................................................77

7. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE UNOR GAZE ŞI VAPORI .........................................113 8. TEHNICA VIDULUI ...................................................................................................................134 9. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE APEI (ÎN STARE S, L, G)..........................................136 10. DURITATEA APEI ....................................................................................................................152 11. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE UNOR SOLUŢII.......................................................154 12. MATERIAL EDE IZOLAŢIE ŞI AGENŢI FRIGORIFICI UTILIZAŢI ĂN INSTALAŢIILE FRIGORIFICE ..................................................................................................................................204 PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE PRINCIPALELOR PRODUSE ALIMENTARE............219 13. ACIZI GRAŞI, GLICERINĂ ŞI SĂPUNURI.............................................................................219

13.1. ACIZI GRAŞI ......................................................................................................................219 13.2. GLICERINĂ, ULEIURI ETERICE, SĂPUN.......................................................................224

14. ULEIURI SI GRASIMI VEGETALE .........................................................................................232 14.1. ULEIURI VEGETALE ................................................................................................................232 14.2. GRĂSIMI VEGETALE. MARGARINĂ ..........................................................................................243

15. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE ZAHĂRULUI ...........................................................247 15.1. ZAHĂR TOS ...........................................................................................................................247 15.2. SOLUŢII DE ZAHAROZĂ ..........................................................................................................249

Variante privind teoria extracţiei zahărului prin difuziune .....................................................258 Proprietăţi fizice ale zaharozei ................................................................................................260

15.3. BORHOT. MELASĂ ..................................................................................................................268

I

Page 7: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

15.4. CENTRIFUGAREA ............................................................................................................275 16. SPIRT ŞI BĂUTURI ALCOOLICE............................................................................................280 17. BERE...........................................................................................................................................304 18. LICHIORURI..............................................................................................................................307 19. PRODUSE ZAHAROASE..........................................................................................................307

GLUCOZĂ. AMIDON.................................................................................................. 317

20. LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE .............................................................................. 321 20.1. LAPTE, BRÂNZĂ..................................................................................................... 321 20.2. SMÂNTÂNĂ ........................................................................................................... 326 20.3. GRĂSIME DIN LAPTE. UNTUL................................................................................. 331 20.4. ÎNGHEŢATĂ ....................................................................................................... 333

21. CARNE ŞI PRODUSE DIN CARNE.......................................................................... 335 21.1. GRĂSIMI ANIMALE................................................................................................. 340 21.2. PEŞTE..................................................................................................................... 341

22. LEGUME ŞI FRUCTE................................................................................................ 343 22.1. SUCURI ŞI CONCENTRATE DE TOMATE ................................................................... 343 22.2. SUCURI ŞI CONCENTRATE DE FRUCTE ................................................................. 345

23. PRODUSE MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE.................................................................. 370 23.1. CEREALE, FĂINĂ.................................................................................................... 370 23.2. PRODUSE DE PANIFICAŢIE...................................................................................... 371

PARTEA A III-A ..............................................................................................................................376 24. CALCULUL CĂLDURII SPECIFICE, ENTALPIEI ŞI CONDUCTIVITĂŢII TERMICE A PRODUSELOR ALIMENTARE PE BAZA CONŢINUTULUI EXPRIMAT PE CLASE DE SUBSTANŢE (PROTEINE, GRĂSIMI, CARBOHIDRAŢI, FIBRE CELULOZICE, ELEMENTE MINERALE). COMPOZIŢIA PRINCIPALELOR PRODUSELOR ALIMENTARE .....................376

24.1. CALCULUL CĂLDURII SPECIFICE ŞI ENTALPIEI PRODUSELOR ALIMENTARE PE BAZA CONŢINUTULUI DE CLASE DE SUBSTANŢE (PROTEINE, GRĂSIMI, CARBOHIDRAŢI, FIBRE CELULOZICE, ELEMENTE MINERALE).....................................................................................................................................376 24.2. CALCULUL VARIAŢIEI DE ENTALPIE LA SCHIMBĂRILE DE FAZĂ................................................379 24.3. ESTIMAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE A PRODUSELOR ALIMENTARE ....................................380 24.4. COMPOZIŢIA PRINCIPALELOR PRODUSELOR ALIMENTARE EXPRIMATĂ PE CLASE DE SUBSTANŢE (PROTEINE, GRĂSIMI, CARBOHIDRAŢI, FIBRE CELULOZICE, ELEMENTE MINERALE) ............................383

BIBLIOGRAFIE ...............................................................................................................................400

II

Page 8: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

1

PARTEA I

1. DATE PRINCIPALE DESPRE ELEMENTELE CHIMICE Tabelul 1 (Masele atomice date în paranteză corespund celui mai stabil izotop)

Element Simbol Număr atomic

Masa atomică relativă

Densitate, 204d

Punct de topire, ºC

Punct de fierbere, ºC

1 2 3 4 5 6 7 Actiniu Ac 89 (227) 10,07 1050 3200±300 Aluminiu Al 13 26,98154 2,70 660,37 2467 Americiu Am 95 (243) 11,7 994±4 2607 Argint Ag 47 107,868 10,5 962 2212 Argon Ar 18 39,948 1,78* -189 -186 Arsen As 33 74,9216 5,73 817

(28 bari) 613

(subl.) Astatin At 85 (210) - 302 337 Aur Au 79 196,9665 19,32 1064 2807 Azot N 7 14,0067 1,25* -210 -196 Bariu Ba 56 137,33 3,76 725 1640 Berkeliu Bk 97 (247) - - - Beriliu Be 4 9,01218 1,85 1278±5 2970

(6,7 mbar) Bismut Bi 83 208,9804 9,8 271 1560±5 Bor B 5 10,81 2,35 2300 2550 subl. Brom Br 35 79,904 3,12 -7 59 Cadmiu Cd 48 112,41 8,65 321 765 Californiu Cf 98 (251) 15,1(hex) - - Carbon C 6 12,011 2,1-2,3 3350 4827 Ceriu Ce 58 140,12 6,67-8,23 789±3 3257 Cesiu Cs 55 132,9054 1,90 28 678 Clor Cl 17 35,435 3,21* -101 -35 Cobalt Co 27 58,9332 8,9 1495 2870 Crom Cr 24 51,996 7,2 1857±20 2672 Cupru Cu 29 63,546 8,94 1083 2595 Curiu Cm 96 (247) 13,51 1340±40 - Disprosiu Dy 66 162,50 8,56 1409 2335 Einsteiniu Es 99 (254) - - - Erbiu Er 68 167,26 9,06 1522 2510 Europiu Eu 151,96 151,96 5,96 822±5 1597 Fermiu Fm 100 (257) - - - Fier Fe 26 55,847 7,87 1535 2750

Page 9: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

2

Tabelul 1 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7

Fluor F 9 18,99840 1,70* -220 -188 Fosfor P 15 30,97376 1,82 44(alb) 280(alb) Franciu Fr 87 (223) - (27) (677) Gadoliniu Gd 64 157,25 7,9 1311±1 3233 Galiu Ga 31 69,72 5,9(solid) 30 2403 Germaniu Ge 32 72,59 5,32 937 2830 Hafniu Hf 72 178,49 13,1 2227±20 4602 Heliu He 2 4,00260 0,18* -272 -269 Hidrogen H 1 1,0079 0,09* -259 -253 Holmiu Ho 67 164,9304 8,8 1470 2720 Indiu In 49 114,82 7,3 157 2080 Iod I 53 126,9045 4,93 114 184 Iridiu Ir 77 192,22 22,42 2410 4130 Kripton Kr 36 83,80 3,708* -157 -152 Kurceatoviu Ku 104 (261) - 1083 2657 Lantan La 57 138,9055 6,16(hex) 920±5 3454 Lawrenciu Lr 103 (260) - - - Litiu Li 3 6,941 0,534 181 1347 Luteţiu Lu 71 174,97 9,842 1656±5 3315 Magneziu Mg 12 24,305 1,745 649 1090 Mangan Mn 25 54,9380 7,43 1244±3 1962 Mendeleeviu Md 101 (258) - - - Mercur Hg 200,59 13,59 -39 356,6 Molibden Mo 42 95,94 10,2 2617 4612 Neodim Nd 60 144,24 7,007(hex) 1010 3127 Neon Ne 10 20,179 0,91* -249 -246 Neptuniu Np 93 237,0482 α:20,45 640±1 3902 Nichel Ni 28 58,70 8,9 1453 2732 Niobiu Nb 41 92,9064 8,57 2468±10 4742 Nobeliu No 102 (259) - - - Osmiu Os 76 190,2 22,48 3045±30 5027±100 Oxigen O 8 15,9994 1,43* -218 -183 Paladiu Pd 46 106,4 12,02 1552 3140 Platină Pt 78 195,09 21,45 1772 4530 Plumb Pb 82 207,2 11,34 327 1740 Plutoniu Pu 94 (244) α:19,84 641 3232 Poloniu Po 84 (209) β:9,4 254 962 Potasiu K 19 39,0983 0,862 64 774 Praseodim Pr 59 140,9077 6,77 931±4 3212

Page 10: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

3

Tabelul 1 (continuare)

1 2 3 4 5 6 7 Prometiu Pm 61 (145) 6,48 ~1080 2460(?) Protactiniu Pa 91 231,0359 15,37 <1600 - Radiu Ra 88 226,0254 5 700 1140 Radon Rn 86 (222) 9,96* -71 - 62 Reniu Re 75 196,207 20,53 3180 5627 Rodiu Rh 45 102,9055 12,4 1996±3 3727±100 Rubidiu Rb 37 85,4678 1,53 39 688 Ruteniu Ru 44 101,07 12,3 2310 3900 Samariu Sm 62 150,4 7,52 1072±5 1778 Scandiu Sc 21 44,9559 2,99 1539 2832 Seleniu Se 34 78,96 4,81 217 685±1 Siliciu Si 14 28,0855 2,33 1410 2355 Sodiu Na 11 22,98977 0,97 98 883 Staniu Sn 50 118,69 7,3 232 2270 Stibiu Sb 51 121,75 6,68 631 1750 Stronţiu Sr 38 87,62 2,6 769 1384 Sulf S 16 32,0655 1,96 113 445 Taliu Tl 81 204,37 11,85 304 1457±10 Tantal Ta 73 180,9479 16,6 2996 5425±100 Tecneţiu Tc 43 (97) 11,5 2172 4877 Telur Te 52 127,60 6,25 450 990 Terbiu Tb 65 158,9254 8,23 1360±4 3041 Toriu Th 90 232,0381 11,7 1750 ~ 4790 Tuliu Tm 69 168,9342 9,32 1545±15 1727 Titan Ti 22 47,90 4,5 1660±10 3287 Uraniu U 92 238,029 19,05 1132 3818 Vanadiu V 23 50,9414 6,1 1890±10 3380 Wolfram W 74 183,85 19,3 3410±20 5660 Xenon Xe 54 131,30 5,89* - 112 - 107±3 Yterbiu Yb 70 173,04 6,98 824±5 1193 Ytriu Y 39 88,9059 4,47 1523±8 3337 Zinc Zn 30 65,38 7,14 420 907 Zirconiu Zr 40 91,22 6,49 1852±2 4377 (Hahniu) Ha 105 (262) - - -

- - 106 (263) - - -

Page 11: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

4

2. CORELAŢII ÎNTRE UNITĂŢILE DE MĂSURĂ Tabelul 2. Unităţile de măsură ale principalelor mărimi termofizice

Mărimea UM în SI UM în sistemul tehnic MKfS

UM în sistemul anglo-saxon - FPS

1 2 3 4 Lungime, l, L m (metru) m ft (foot)

in (inch) yd (yard)

1 m = 39,37 in = 3,281 ft = 1,94 yd = 6,214·10-4 mile 1 in = 2,54 cm = 25,4 mm = 0,08333 ft = 0,02778 yd 1 ft = 0,3048 m = 30,48 cm = 12 in= 0,3333 yd 1 yd = 0,9144 m = 36 in = 3 ft 1 mile = 1,609 km = 1609 m = 63360 in = 5280 ft = 1760 yd Suprafaţă (arie), A, S m2 (metru pătrat) m2 ft2 (square foot)

in2 (square inch) yd2 (square yard)

1 m2 = 10-4 ha = 1550 in2 = 10,76 ft2 = 1,196 yd2 = 6,214·10-4 mile 1 ha = 104 m2 = 1,55·107 in2 = 1,076·105 ft2 = 1,196·104 yd2 1 in2 =6,452 cm2 = 645,2 mm2 1 ft2 = 0,0929 m2 = 929 cm2 = 144 in2 = 0,1111 yd2 1 yd2 = 0,8631 m2 = 8631 cm2 = 1296 in2 = 9 ft2 1 mile2 = 2,59 km2 = 2,59·106 m2 = 3,098·106 yd2 Volum, V m3 (metru cub) m3 ft3 (cubic foot)

in3 (cubic inch) US gal (gallon USA); US fl oz (fluid ounce

USA) 1 m3 = 1000 dm3 = 106 cm3 = 106 ml = 35,31 ft3 = 1,308 yd3 = 264,2 US gal = = 6,29 oil barrel 1 dm3 = 1 l = 10-3 m3 = 1000 cm3 = 61,02 in3 = 0,03531 ft3 = 0,001308 yd3 = = 0,2642 US gal = 0,00629 oil barrel 1 mm3 = 1 μl = 10-3 cm3 = 10-3 ml 1 ft3 = 28,32 dm3 = 1728 in3 = 0,037404 yd3 = 7,481 US gal = 0,1781 oil barrel 1 yd3 = 0,7646 m3 = 764,6 dm3 = 27 ft3 = 202 US gal = 4,809 oil barrel 1 US gal = 3,785 dm3 = 231 in3 = 0,1337 ft3 = 0,02381 oil barrel 1 oil barrel = 0,159 m3 = 159 dm3 = 9702 in3 = 5,613 ft3 = 0,2079 yd3 = 42 US gal 1 US fl oz = 29,57 cm3 = 1,805 in3 = 7,812·10-3 US gal

Page 12: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

5

Tabelul 2 (continuare) 1 2 3 4

Masă, m, M Kg (kilogram) kgf·s/m lb (pound); oz (ounce); US short ton (short ton USA)

1 t = 1000 Kg = 2205 lb = 102 kgf·s2/m 1 Kg = 1000 g = 2,205 lb = 0,102 kgf·s2/m 1 g = 10-3 Kg = 1000 mg 1 mg = 10-3 g 1 lb = 0,4536 Kg = 453,6 g = 0,04625 kgf·s2/m 1 oz = 0,02835 Kg = 28,35 g = 0,0625 lb = 2,891·10-3 kgf·s2/m 1 US sh ton = 0,9072 t = 907,2 Kg = 2000 lb92,51 kgf·s2/m 1 ton (long ton) = 1,016 t = 1016 Kg = 2240 lb = 103,61 kgf·s2/m Timp, τ s (secundă) s, h (oră) s (second);

h (hour) 1 zi = 24 h = 1440 min = 86400 s 1 h = 60 min = 3600 s Viteză, w m/s m/s ft/s Acceleraţie, a, g m/s2 m/s2 ft/s2 1 m/s2 = 39,37 in/s2 = 3,281 ft/s2 = 1,094 yd/s2 1 in/s2 = 0,0254 m/s2 = 2,54 cm/s2 = 0,08333 ft/s2 = 0,02778 yd/s2 1 ft/s2 = 0,3048 m/s2 = 30,48 cm/s2 = 12 in/s2 = 0,3333 yd/s2 1 yd/s2 = 0,9144 m/s2 = 91,44 cm/s2 = 36 in/s2 = 3 ft/s2 Turaţie, n s-1 (rot/s) s-1 (rot/s);

min-1 (rot/min)s-1 (rot/s);

min-1 (rot/min) Viteză unghiulară, ω rad/s rad/s rad/s Acceleraţie unghiulară, aω rad/s2 rad/s2 rad/s2 Densitate (masă specifică), ρ

Kg/m3 kgf·s2/m4 lb/ft3

1 t/m3 = 1 Kg/dm3 = 1 g/cm3 = 103 Kg/m3 1 kgf.s2/m4 = 9,81 Kg/m3 1 lb/ft3 = 16,02 Kg/m3 1 lb/gal = 0,1198 Kg/dm3 = 7,492 lb/ft3 1 lb/in3 = 27,68 t/m3 = 27,68.103 Kg/m3= 27,68 Kg/dm3 = 27,68 g/cm3 1 oz/ft3 = 1,001 Kg/m3 = 3,617·10-5 lb/in3 = 0,0625 lb/ft3 Volum specific (volum masic), v

m3/Kg m4/kgf·s2 ft3/lb

1 m3/t = 10-3 m3/Kg = 27,68 in3/lb = 0,01602 ft3/lb 1 dm3/Kg = 1 l/Kg = 27,68 in3/lb = 0,01602 ft3/lb 1 cm3/g = 1 ml/g = 27,68 in3/lb = 0,01602 ft3/lb 1 gal/lb = 8,345 m3/t = 8,345 dm3/Kg = 8,345 cm3/g = 231 in3/lb = 0,1335 ft3/lb 1 ft3/oz = 999 m3/t = 0,999 m3/Kg = 999 dm3/Kg = 999 cm3/g = 27650 in3/lb = = 16 ft3/lb 1 ft3/ton = 0,02787 m3/t = 2,787·10-5 m3/Kg = 0,02787 dm3/Kg = 0,02787 cm3/g = = 0,7714 in3/lb = 4,464·10-4 ft3/lb

Page 13: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

6

Tabelul 2 (continuare) 1 2 3 4

Debit masic, Qm, M Kg/s kgf·s/m lb/s 1 Kg/h = 0,01667 Kg/min = 2,778·10-4 Kg/s = 10-3 t/h = 0,2778 g/s = 2,205 lb/h 1 Kg/s = 3600 Kg/h = 60 Kg/min = 3,6 t/h = 1000 g/s = 2,205 lb/s35,27 oz/s 1 lb/s = 1633 Kg/h = 27,22 Kg/min = 0,4536 Kg/s = 1,633 t/h = 453,6 g/s = = 3600 lb/h = 16 oz/s 1 oz/s = 102 Kg/h = 1,701 Kg/min = 0,1021 t/h = 28,35 g/s = 0,0625 lb/s = 225 lb/h Debit volumetric, QV, V

m3/s m3/s ft3/s

1 m3/s = 1000 dm3/s = 1000 l/s = 1,308 yd3/s = 35,31 ft3/s 1 dm3/s = 1 l/s = 10-3 m3/s = 60 l/min = 3600 l/h = 1000 cm3/s = 61,02 in3/s 1 l/min = 0,06 m3/h = 60 l/h = 16,67 cm3/s = 1,017 in3/s 1 m3/h = 0,2778 dm3/s = 16,67 l/min = 1000 l/h = 277,8 cm3/s = 16,95 in3/s 1 cm3/s = 10-6 m3/s = 10-3 dm3/s = 0,06 l/min = 0,0036 m3/h = 3,6 l/h = 0,06102 in3/s 1 yd3/s = 764,6 dm3/s = 2753 m3/h = 27 ft3/s 1 ft3/s = 28,32 dm3/s = 1699 l/min = 102 m3/h = 1728 in3/s 1 gal/s = 3,785 dm3/s = 227,1 l/min = 13,63 m3/h = 3785 cm3/s = 0,1337 ft3/s = 231 in3/s 1 oil barrel/s = 0,159 m3/s = 159 dm3/s = 9540 l/min = 572,4 m3/h = 0,2079 yd3/s = 5,613 ft3/s = 9702 in3/s Viteză masică, (debit masic specific), m

Kg/(m2·s) kgf·s /m3 lb/(ft2·s)

Gradientul temperaturii

K/m K/m; °C/m °F/ft

Coeficient de dilatare termică liniară, coeficient de dilatare termică volumetrică

1/K (K-1) 1/K; (K-1) 1/°C; (°C)-1

1/°F; (°F)-1

Forţă, F, greutate, G

N (newton) kgf (kilogram forţă);

dyn (dynă)

lbf (pound force), pdl (pondal), ozf (ounce

force) 1 N = 10-3 KN = 10-6 MN = 105 dyn = 0,102 kgf = 0,2248 lbf 1 dyn = 10-5 N = 1,02·10-6 kgf = 2,248·10-6 lbf 1 kgf = 9,807 N = 9,807·105 dyn = 2,205 lbf 1 lbf = 4,448 N = 0,4536 kgf 1 pdl = 0,1383 N = 13830 dyn = 0,0141 kgf = 0,03108 lbf 1 ozf = 0,278 N = 27800 dyn = 0,02835 kgf = 0,0625 lbf Greutate specifică (greutate volumică)

N/m3 kgf/m3 lbf/ft3

1 N/m3 = 0,102 kgf/m3 = 1,02·10-4 kgf/dm3 1 kgf/m3 = 9,807 N/m3

Page 14: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

7

Tabelul 2 (continuare) 1 2 3 4

Presiune, p Diferenţă, pierdere de presiune, Δp

N/m2 kgf/m2; at (atmosferă tehnică); m H2O

(metri coloană apă); Torr (torricelli)

lbf/in2; in H2O (inch of water)

1 Pa = 1 N/m2 = 10-5 bar = 0,102 kgf/m2 = 1,02·10-5 kgf/cm2 (at) = 0,102 mm H2O = 0,0075 mm Hg (Torr) = 1,45·10-4 lbf/in2 (psi) = 4,015·10-3 in H2O = 2,953·10-4 in Hg 1 bar = 105 Pa = 10200 kgf/m2 = 1,02 kgf/cm2 = 750 mm Hg = 14,5 lbf/in2 (psi) = = 401,5 in H2O = 29,53 in Hg 1 kgf/cm2 = 1 at = 98070 Pa = 0,9807 bar = 104 kgf/m2 = 104 mm H2O = = 735,6 mm Hg (Torr) = 14,22 lbf/in2 (psi) = 393,7 in H2O = 28,96 in Hg 1 mm H2O = 9,807 Pa 1 mm Hg = 1 Torr = 133,3 Pa = 13,6 mm H2O 1 lbf/in2 = 1 psi = 6895 Pa= 703,1 kgf/m2 = 703,1 mm H2O = 51,71 mm Hg = = 27,68 in H2O = 2,036 in Hg 1 atm = 1,013·105 Pa = 1,013 bar = 10330 kgf/m2 = 1,033 kgf/cm2 (at) = 10330 mm H2O = 10,33 m H2O = 760 mm Hg = 14,7 lbf/in2 = 406,8 in H2O = 29,92 in Hg 1 pdl = 1,488 Pa = 0,1517 kgf/m2 = 0,1517 mm H2O = 0,01116 mm Hg = 2,158·10-4 psi = 5,974·10-3 in H2O = 4,395·10-4 in Hg 1 lbf/ft2 = 47,88 Pa = 4,882 mm H2O = 0,3591 mm Hg = 6,944·10-3psi = = 0,1922 in H2O = 0,01414 in Hg Tensiune mecanică, σ N/m2 kgf/m2 psi (pound per square

inch) Impuls (cantitate de mişcare)

Kg·m/s kgf·s lb·ft/s

Tensiune superficială, σ

N/m kgf/m lbf/ft

1 N/m = 1000 dyn/cm = 1000 erg/cm2 = 0,102 kgf/m = 0,06852 lbf/ft 1 dyn/cm = 1 erg/cm2 = 10-3 N/m = 1,02·10-4 kgf/m = 6,852·10-5 lbf/ft 1 kgf/m = 9,807 N/m = 9807 dyn/cm = 9807 erg/cm2 = 0,67198 lbf/ft 1 lbf/ft = 14,595 N/m = 1,4595·104 dyn/cm = 1,488 kgf/m Vâscozitate dinamică, η

N·s/m2 (Pa·s) kgf·s/m2; P (poise)

lbf·s/ft2

1 Pa·s = 0,102 kgf·s/m2 = 10 dyn·s/cm2 (P) = 1000 cP = 0,02089 lbf·s/ft2 1 kgf·s/m2 = 9,807 Pa·s = 98,07 dyn·s/cm2 (P) = 9807 cP = 0,2048 lbf·s/ft2 1 dyn·s/cm2 = 1 P = 0,1 Pa·s = 0,0102 kgf·s/m2 = 100 cP = 2,089·10-3 lbf·s/ft2 1 cP = 10-3 Pa·s = 0,01 cP 1 lbf·s/ft2 = 47,88 Pa·s = 4,882 kgf·s/m2 = 478,8 P

Page 15: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

8

Tabelul 2 (continuare) 1 2 3 4

Vâscozitate cinematică, ν

m2/s m2/s; St (stokes)

in2/s; ft2/s

1 m2/s = 104 cm2/s (St) = 106 mm2/s (cSt) = 3600 m2/h = 1550 in2/s = 10,76 ft2/s 1 cm2/s = 1 St = 100 cSt = 0,36 m2/h 1 mm2/s = 1 cSt = 10-2 St 1 in2/s = 6,452 St = 2,323 m2/h = 6,944·10-3 ft2/s 1 ft2/s = 929 St = 334,5 m2/h = 144 in2/s Lucru mecanic – L, energie – W, E, căldură – Q

J (joule) kgf·m; cal (calorie);

Wh (watt-oră); CPh (cal putere-oră)

Btu (British thermal unit)

1 J = 107 erg = 0,2388 cal = 0,102 kgf·m = 2,778·10-7 KWh = 3,777·10-7 CPh = = 9,478·10-4 Btu 1 erg = 10-7 J 1 cal = 4,187 J = 0,4269 kgf·m = 1,163·10-6 KWh = 1,581·10-6 CPh = 3,968·10-3 Btu 1 kcal15 = 4185,5 J = 426,79 kgf⋅m = 1162,64⋅10-6 KWh 1 kcal20 = 4182J = 426,45 kgf⋅m = 0,0011614 KWh 1 kcalSUA = 4184,09 J = 426,66 kgf⋅m = 0,001162 KWh 1kcalJT = 4186,85 J = 426,94 kgf⋅m = 0,0011628 KWh 1 KWh = 3600 KJ = 8,598·105 cal = 3,671·105 kgf·m = 1,36 CPh = 3412 Btu 1 Btu = 1055 J = 252 cal = 107,6 kgf·m = 2,931·10-4 KWh = 3,985·10-4 CPh 1 hph = 2685 J = 641,2 kcal = 0,7457 KWh = 1,014 CPh = 2544 Btu Observaţii: Conferinţa mondială a Energiei a adoptat următoarele valori de echivalenţă: 1 tonă echivalent petrol (tep) = 10,5 Gcal = 44 GJ 1 tonă combustibil convenţional (tcc) = 2/3 tep = 7 Gcal; 1 kg c.c. = 7000 kcal; 1000 KWh = 0,082 tep = 3,6 GJ Entalpie – H, I, i, h J (joule) cal (calorie) Btu Putere – P, N, flux termic - Φ

J (joule) cal/s; kgf·m/s;

CP (cal putere)

Btu/h, hp (horse power)

1 W = 10-3 KW = 10-6 MW = 0,2388 cal/s = 0,8598 kcal/h = 0,102 kgf·m/s = = 1,36·10-3 CP = 3,412 Btu/h = 1,341 hp 1 erg/s = 10-7 W = 2,388·10-8 cal/s = 8,598·10-8 kcal/h = 1,02·10-8 kgf·m/s = = 1,36·10-10 CP = 3,412·10-7 Btu/h = 1,341·10-10 hp 1 cal/s = 4,187 W = 3,6 kcal/h = 0,4269 kgf·m/s = 5,692·10-3 CP = = 14,29 Btu/h = 5,615·10-3 hp 1 CP = 735,5 W = 175,7 cal/s = 632,4 kcal/h = 75 kgf·m/s = 2510Btu/h = 0,9863 hp 1 Btu/h = 0,2931 W = 0,07 cal/s = 0,252 kcal/h = 0,02988 kgf·m/s = 3,985·10-4 CP 1 lbf·ft/s = 1,356 W = 0,3238 cal/s = 1,166 kcal/h = 0,1383 kgf·m/s = = 1,843·10-3 CP = 4,626 Btu/h = 1,818·10-3 hp

Page 16: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

9

Tabelul 2 (continuare) 1 2 3 4

Căldură masică (căldură specifică), c, cp, cv

J/(Kg·K); J/(Kmol·K)

cal/(g·ºC) = kcal/(kg·ºC)

Btu/(lb·ºF)

1 J/(Kg·K) = 10-3 KJ/(Kg·K) = M J/(Kmol·K) = 0,388·10-4 cal/(g·ºC) = = 104 erg/(g·ºC) = 2,388·10-4 Btu/(lb·ºF) 1 cal/(g·ºC) = 1 kcal/(kg·ºC) = 1000·M J/(Kmol·K) = 4187 J/(Kg·K) = = 4,187·107 erg/(g·ºC) = 1 Btu/(lb·ºF) 1 Btu/(lb·ºF) = 4187 J/(Kg·K) = 4187·M J/(Kmol·K) 1 J/(Kmol·K) = 1 / M J/(Kg·K) = 0,001 / M KJ/(Kg·K) = 2,388·10-4 / M cal/(g·ºC) = 104 / M erg/(g·ºC) = 2,388·10-4 / M Btu/(lb·ºF) 1 kcal/(kg·ºC) = 4187 / M J/(Kg·K) = 1 / M cal/(g·ºC) = 4,187·107 / M erg/(g·ºC) = = 1 / M Btu/(lb·ºF) = 4187 J/(Kmol·K) Observaţii: M – masă moleculară. Difuzivitate termică, a m2/s m2/h in2/s;

ft2/s 1 m2/s = 60 m2/min = 3600 m2/h = 1550 in2/s = 10,76 ft2/s 1 ft2/s = 0,0929 m2/s = 5,577 m2/min = 334,5 m2/h = 144 in2/s Capacitate termică, C W/K cal/(s·ºC);

kcal/(h·ºC) Btu/(lb·ºF)

1 W/K = 107 erg/(s·ºC) = 0,2388 cal/(s·ºC) = 0,8598 kcal/(h·ºC) = 1,8956 Btu/(lb·ºF) 1 cal/(s·ºC) = 4,187 W/K = 3,6 kcal/(h·ºC) = 7,939 Btu/(lb·ºF) 1 kcal/(h·ºC) = 1,163 W/K = 0,2778 cal/(s·ºC) = 2,205 Btu/(lb·ºF) 1 Btu/(lb·ºF) = 0,5275 W/K = 5,275·106 erg/(s·ºC) = 0,126 cal/(s·ºC) = 0,4536 kcal/(h·ºC) Căldură latentă masică - r, entalpie masică – L

J/Kg cal/g = kcal/kg

Btu/lb

1 J/Kg = 104 erg/g = 2,388·10-4 cal/g = 4,299·10-4 Btu/lb 1 erg/g = 10-4 J/Kg = 2,388·10-8 cal/g = 4,299·10-8 Btu/lb 1 cal/g = 1 kcal/kg = 4187 J/Kg = 4,187·107 erg/g = 1,8 Btu/lb 1 Btu/lb = 2326 J/Kg = 2,326·107 erg/g = 0,5556 cal/g Entropie, S J/K cal/K Btu/ºR 1 J/K = 107 erg/K = 0,2388 cal/K = 9,478·10-4 Btu/K = 5,266·10-4 Btu/ºR 1 cal/K = 4,187 J/K = 4,187·107 erg/K = 3,968·10-3 Btu/K = 2,205·10-3 Btu/ºR 1 Btu/K = 1055 J/K = 252 cal/K = 1,8 Btu/ºR 1 Btu/ºR = 1899 J/K = 453,6 cal/K = 0,5555 Btu/K

Page 17: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

10

Tabelul 2 (continuare) 1 2 3 4

Entropie masică J/(Kg·K) cal/(kgf·K) Btu/(lb·ºR) Coeficient liniar de schimb de căldură

W/(m·K) cal/(m·h·ºC) Btu/(ft·h·ºF)

Conductivitate termică, λ

W/(m·K) cal/(m·h·ºC) Btu/(ft·h·ºF)

1 W/(m·K) = 0,8598 kcal/(m·h·ºC) = 2,388·10-3 cal/(cm·s·ºC) = 105 erg/(cm·s·ºC) = 0,5778 Btu/(ft·h·ºF) = 0,04815 Btu/(in·h·ºF) 1 kcal/(m·h·ºC) = 1,163 W/(m·K) = 2,778·10-3 cal/(cm·s·ºC) = 1,163·105 erg/(cm·s·ºC) = 0,672 Btu/(ft·h·ºF) = 0,056 Btu/(in·h·ºF) 1 cal/(cm·s·ºC) = 418,7 W/(m·K) = 360 kcal/(m·h·ºC) = 4,187·107 erg/(cm·s·ºC) = = 241,9 Btu/(ft·h·ºF) = 20,16 Btu/(in·h·ºF) 1 Btu/(ft·h·ºF) = 1,731 W/(m·K) =1,488 kcal/(m·h·ºC) = 4,134·10-3 cal/(cm·s·ºC) = = 0,0833 Btu/(in·h·ºF) 1 Btu/(in·h·ºF)= 20,77 W/(m·K) = 17,86 kcal/(m·h·ºC) = 12 Btu/(ft·h·ºF) Coeficient de schimb termic prin suprafaţă – α, coeficient global de schimb termic – K

W/(m2·K) cal/(m2·h·ºC) Btu/(ft2·h·ºF)

1 W/(m2·K) = 0,8598 kcal/(m2·h·ºC) = 2,388·10-5 cal/(cm2·s·ºC) = 1000 erg/(cm2·s·ºC) = 0,1761 Btu/(ft2·h·ºF) = 1,233·10-3 Btu/(in2·h·ºF) 1 kcal/(m2·h·ºC) = 1,163 W/(m2·K) = 1163 erg/(cm2·s·ºC) = 0,2048 Btu/(ft2·h·ºF) = = 1,422·10-3 Btu/(in2·h·ºF) 1 Btu/(ft2·h·ºF) = 5,678 W/(m2·K) = 4,882 kcal/(m2·h·ºC) = 5678 erg/(cm2·s·ºC) = = 6,944·10-3 Btu/(in2·h·ºF) 1 Btu/(in2·h·ºF) = 817,7 W/(m2·K) = 703,1 kcal/(m2·h·ºC) = 0,01953 cal/(cm2·s·ºC) = 8,177·105 erg/(cm2·s·ºC) = 144 Btu/(ft2·h·ºF) Coeficient de radiaţie termică

W/(m2·K4) kcal/(m2·h·K4)cal/(cm2·s·K4)

Btu/(ft2·h·ºF4)

1 W/(m2·K4) = 0,8598 kcal/(m2·h·K4) = 2,388·10-5 cal/(cm2·s·K4) = 0,0302 Btu/(ft2·h·ºF4) 1 W/(cm2·K4) = 104 W/(m2·K4) = 10 KW/(m2·K4) = 8598 kcal/(m2·h·K4) = = 0,2388 cal/(cm2·s·K4) = 302 Btu/(ft2·h·ºF4) 1 kcal/(m2·h·K4) = 1,163 W/(m2·K4) = 0,03512 Btu/(ft2·h·ºF4) 1 cal/(cm2·s·K4) = 41870 W/(m2·K4) = 3,6·104 kcal/(m2·h·K4) = 1264 Btu/(ft2·h·ºF4) 1 Btu/(ft2·h·ºF4) = 33,11 W/(m2·K4) = 28,49 kcal/(m2·h·K4) = 7,908·10-4 cal/(cm2·s·K4) Flux termic unitar de suprafaţă

W/m2 cal/(m2·h) Btu/(ft2·h)

Flux termic unitar volumetric

W/m3 cal/(m3·h) Btu/(ft3·h)

Page 18: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

11

Scări de temperatură Unitatea de măsură a temperaturii termodinamice în SI (Sistemul Internaţional) este kelvinul (K), definit pe scara de temperaturi pentru care punctul zero absolut reprezintă 0 K, iar punctul triplu al apei este 273,16 K. În sistemul tehnic (MKfS), unitatea de măsură pentru temperatură este gradul Celsius (°C), ce reprezintă a suta parte din intervalul de temperatură definit de punctele de îngheţare (°C) şi de fierbere (100°C) ale apei pure. În sistemul anglo-saxon unitatea de măsură a temperaturii este gradul Fahrenheit (°F), ce se defineşte pe scara de temperaturi pentru care punctul de topire al gheţii reprezintă 32°F şi punctul de fierbere al apei (212°F). Unitatea de măsură a temperaturii termodinamice în sistemul anglo-saxon este gradul Rankine (°R), definit pe scara de temperaturi pentru care zero absolut reprezintă 0°R, iar punctul de topire al gheţii 491,67°R. Tabelul 3. Valorile temperaturilor caracteristice pe scările de temperatură Kelvin (SI), Celsius (sistemul MKfS), Fahrenheit şi Rankine (sistemul anglo-saxon)

Punctul caracteristic K °C °F °R Zero absolut 0 -273,15 -459,67 0

Punctul de îngheţare al apei

273,15 0 +32 491,67

Punctul triplu al apei 273,16 +0,01 +32,0183 491,688

Punctul de fierbere al apei pure

373,15 +100 +212 671,67

Tabelul 4.

Mărimea UM în SI UM în sistemul tehnic MKfS

UM în sistemul anglo-saxon - FPS

Temperatură termodinamică, T (K), t (°C, °F, °R)

K (kelvin) K (Kelvin), °C (grad Celsius)

°F (Fahrenheit degree); °R (Rankine degree)

T (K) = t (ºC) + 273,15 = ( ) 6745995 ,Ft +°⋅ = ( )RT °⋅

95

t (ºC) = T (K) - 273,15 = 3295

−⋅ t = ( ) 1527395 ,Rt −°⋅

t (ºF) = ( ) 6745959 ,KT −⋅ = ( ) 32

59

+°⋅ Ct = ( ) 67459,RT −°

( )RT ° = ( )KT⋅59 = ( ) 67491

59 ,Ct +°⋅

Observaţii: În valoare absolută şi pentru transformarea intervalelor şi diferenţelor de temperatură între cele patru unităţi de măsură pentru scările Kelvin (SI), Celsius

Page 19: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

12

(sistemul MKfS), Fahrenheit şi Rankine (sistemul anglo-saxon) există următoarea corespondenţă:

1 K = 1 °C = 1,8°F = 1,8 °R

1 °F = 1 °R = 95

⋅K = 95

⋅°C

Tabelul 5. Factori de transformare pentru greutatea specifică – γ, densitate – ρ, conductivitatea termică – λ, căldura specifică – cp, difuzivitatea termică – a, vâscozitatea dinamică – η, vâscozitatea cinematică – ν şi tensiunea superficială σ, între sistemele CGS, SI şi MKfS

Factori de transformare Sim-bol

Sistem de unităţi UM din/cm3 N/m3 kgf/m3

1 2 3 4 5 6 7 8 CGS din/cm3 1 10 1,0197

SI N/m3 0,1 1 0,10197 γ MKfS kgf/m3 0,98066 9,8066 1

UM g/cm3 Kg/m3 kgf·s2/m4 CGS g/cm3 1 1000 101,97

SI Kg/m3 0,001 1 0,10197 ρ

MKfS kgf·s2/m4 9,8066·10-3 9,8066 1

UM erg/ /(cm·s·grd)

cal/ /(cm·s·grd W/(m·K) kcal/

/(m·s·grd) kgf·m/

/(m·s·grd) erg/

/(cm·s·grd) 1 2,39·10-8 10-5 2,39·10-7 1,02·10-6 CGS cal/

/(cm·s·grd) 4,18·107 1 4,18·102 0,1 42,65

SI W/(m·K) 105 2,39·10-3 1 2,39·10-4 0,102 kcal/

/(m·s·grd) 4,18·106 10 4,18·103 1 426,5

λ

MKfS kgf·m/ /(m·s·grd) 9,8·105 2,35·10-2 9,8 2,35·10-3 1

UM erg/(g·grd) cal/(g·grd) kcal/ /(Kg·grd) J/(Kg·K)

erg/(g·grd) 1 2,39·10-8 2,39·10-8 10-4 cal/(g·grd) 4,1816·107 1 1 4186,6 CGS kcal/ /(Kg·grd) 4,1816·107 1 1 4186,6

SI J/(Kg·K) 104 2,39·10-2 2,39·10-2 1

cp

MKfS - - - - - -

Page 20: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

13

Tabelul 5. (continuare)

Factori de transformare Sim-bol

Sistem de unităţi UM din/cm3 N/m3 kgf/m3

1 2 3 4 5 6 7 8 UM cm2/s m2/s

CGS cm2/s 1 10-4 SI, MKfS m2/s 104 1 a

Obs: 1 m2/h = 2,7778·10-4 m2/s

UM P (Poise) Pa·s (N·s/m2) kgf·s/m2

CGS P (Poise) 1 0,1 1,0197·10-2

SI Pa·s (N·s/m2) 10 1 1,0197·10-1

η

MKfS kgf·s/m2 98,06 9,806 1 UM St m2/s

CGS St (Stokes) 1 10-4 ν SI, MKfS m2/s 104 1

UM din/cm N/m kgf/m CGS din/cm 1 10-3 0,102·10-3

SI N/m 103 1 0,102 σ

MKfS kgf/m 9810 9,810 1 Tabelul 6 Prefixe decimale pentru multiplii şi submultiplii unităţilor

Prefix Simbol Prefix Simbolul 1018 Exa E 10-1 Deci d

1015 Peta P 10-2 Centi c

1012 Terra T 10-3 Mili m

109 Giga G 10-6 Micro μ

106 Mega M 10-9 Nano n

103 Kilo k 10-12 Pico p

102 Hecto h 10-15 Femto f

10 Deca da 10-18 Atto a

Page 21: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

14

3. CRITERII DE SIMILITUDINE Tabelul 7

Denumire criteriului Simbol Relaţia de calcul Semnificaţia fizică

1 2 3 4

Arhimede Ar ρρ

ρρρ

νΔ

⋅=−

⋅⋅ Galg 02

3 Forţe gravitaţionale / Forţe de vâscozitate (Mişcare liberă)

Biotm Bim D

l⋅α

Viteză transfer de masă la interfaţă / Viteza transferului de

masă la peretele solid (Transfer de masă)

Biot Bi λ

α l⋅ Rezistenţa termică internă /

Rezistenţa termică la suprafaţă (Transfer de căldură)

Euler Eu 2wp

Δ

ρ

Forţe de presiune / Forţe inerţie (Frecarea fluidelor la curgerea

prin conducte)

Fourier Fo 2la τ⋅ (Transfer de căldură în regim

tranzitoriu)

Fourierm Fom LeFo

lD

=⋅2τ (Transfer de masă în regim

tranzitoriu)

Froude Fr lg

w⋅

2

Forţe de inerţie / Forţe gravitaţionale

(Curgerea fluidelor compresibile)

Galilei Ga 2

3

νlg ⋅

Forţe gravitaţionale / Forţe de vâscozitate

(Curgerea fluidelor vâscoase)

Gay-Lussac TΔ⋅β

1 (Dilatarea gazelor)

Grashoff Gr 2

3

νβ Tlg Δ⋅⋅⋅

Forţe de perturbaţie / Forţe de vâscozitate (Transfer de căldură

prin convecţie liberă)

Hooke Ho Ew2⋅ρ

Forţe de inerţie / Forţe de compresibilitate

(Curgerea fluidelor compresibile – elasticitatea mediilor în curgere)

Homocro-nicitate Ho

lw τ⋅

Durata procesului / Timpul necesar ca fluidul să parcurgă

distanţa l (Alegerea rapoartelor de similitudine pentru timp)

Page 22: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

15

Tabelul 7 (continuare) 1 2 3 4

Karaman K 2

3

μ

ρlpd

ΔΔ

⋅⋅ (Curgerea fluidelor prin conducte)

Kirpicev Ki NuBilwl

⋅=⋅

⋅⋅⋅

λα

λα

Intensitatea schimbului de căldură cu exteriorul / Schimbul de căldură

intern (Transfer de căldură)

Kutateladze Ku ( )plp

v

ttcl

−⋅

(Transfer de căldură şi masă în timpul vaporizării) ti, tp – temperatura

lichidului şi a peretelui

Lewis Le Da

Dc p=

⋅⋅ρα (Transfer de căldură şi masă)

Newton Ne 22 lw

R f

⋅⋅ρ Forţe de frecare / Forţe de inerţie

(Frecare în canale)

Nusselt Nu λ

α l⋅ Căldură transmisă prin convecţie / Căldură transmisă prin conducţie

(Transfer de căldură)

Nusseltm Num CDlm

Δ⋅⋅α

Flux total de masă / Flux specific de difuziune moleculară prin

stratul de grosime l (Transfer de masă)

Péclet Pé PrRe⋅=⋅⋅⋅

λρ lwc p

Transfer de căldură total / Transfer de căldură prin conducţie

(Transfer de căldură)

Pécletm Pém ScLePeD

lw⋅=⋅=

⋅ Re Transfer de căldură total /

Transfer masă prin difuziune (Transfer de masă)

Prandtl Pr a

c p νλ

νρ=

⋅⋅

Difuzivitate momentană / Difuzivitate termică

(Transferul de căldură convectiv la mişcarea forţată a fluidului)

Rayleigh Ra λη

ρβ⋅

⋅⋅Δ⋅⋅⋅ 23pctlg

Forţe de inerţie / Forţe de

vâscozitate (Convecţie forţată liberă şi forţată)

Reynolds Re νη

ρ lwlw ⋅=

⋅⋅ Forţe de inerţie / Forţe de vâscozitate (Curgerea fluidelor)

Schmidt Sc DDν

ρη

=⋅

Vâscozitatea cinematică / Difuzivitatea moleculară

(Transfer de masă)

Page 23: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

16

Tabelul 7 (continuare) 1 2 3 4

Stanton St m

m

PeNuNu

=⋅ PrRe

Fluxul termic / Capacitatea

calorică a fluidului (Transferul de căldură prin

convecţie forţată)

Sherwood Sh D

la ⋅ Difuzivitatea masei / Difuzivitate moleculară (Transfer de masă)

Weber We τ

ρ⋅⋅ lw2 (Transfer de căldură)

4. PROPRIETĂŢILE FIZICE ALE UNOR MATERIALE

Tabelul 8

Materialul T, K ρ, Kg/m3 λ, (W/m·K) cp, KJ/(Kg·K)

1 2 3 4 5 Alfol cu grosimea stra-turilor de aer 10 mm - - 0,0302+0,85⋅10-4·t -

- 340 0,087+0,24⋅10-3·t 0,816 Azbest desfoliat - 650 0,11+0,19⋅10-3·t 0,816

Ardezie 367 - 1,49 - Asfalt 273…303 2120 0,60…0,74 1,67 Argilă 293 2000…1600 0,90…0,70 0,81 Argilă refractară 723 1845 1,04 1,09 Argilă cu conţinut de SiO2 78%, Al2O3 18%; Fe2O3 3,3%; CaO 0,5% cu tempe-ratura de ardere 1323 K

418…1283 1810 1,59 -

Argilă cu conţinut de SiO2 78%, Al2O3 18%; Fe2O3 3,3%; CaO 0,5% cu tempe-ratura de ardere 1573 K

573…1273 1900 2,26 -

Beton cu prundiş 273 2000 1,28 0,81 Beton cu prundiş uscat 273 1600 0,84 - Beton armat, compact 273 2200 1,55 0,81 Beton din zgură 273 1500 0,70 0,80 Bandă izolantă (lăcuită) 311 - 0,157 - Bucăţi de plută cu φ=4…5 mm 273…333 85 0,044…0,058 1,76

Carton 293 700…1000 0,14…0,35 1,51 Carton din azbest - 900 0,16+0,17⋅10-3·t 0,816

Page 24: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

17

Tabelul 8 (continuare) 1 2 3 4 5

293…373 1420 3,6…4,0 - Cărbune de pământ - de gazogen - solid, obişnuit 293 1200…1350 0,24…0,27 - Cărămidă roşie, formată cu maşina 273 1800 0,77 0,88 Cărămidă roşie, formată manual 273 1700 0,70 0,88 Cărămidă silico-calcaroasă 273 1900 0,81 0,84 Carbolit negru 323 1150 0,231 - Cocs sub formă de pulbere 373 449 0,191 1,21 Cuarţ cristalizat transversal pe axă 273 - 0,72 - Cuarţ cristalizat de-a lungul axei 273 - 1,94 - Cretă 323 2000 0,9 0,88 Cauciuc dur obişnuit 273...373 1200 0,157...0,16 1,38 Cauciuc moale 293 - 0,13...0,16 1,38 Cărbune de lemn, bucăţi 353 190 0,074 - Celuloid 303 1400 - 0,21 Ebonită 293 1200 0,157...0,17 - Fibră roşie 293...373 1290 0,46...0,50 - Fibrolit 353 360...990 0,073...0,128 -

273 917 2,2 2,26 253 920 2,2 1,94 233 922 2,44 1,82 213 924 2,67 1,67 193 926 2,91 1,46 173 928 3,14 1,36

Gheaţă

153 929 3,5 1,17 Hârtie obişnuită 293 - 0,14 1,51 Ipsos (uscat) 293 1250 0,43 0,8...0,92 Lemn de stejar, transversal pe fibre 273…288 825 0,20…0,21 2,39 Lemn de stejar, de-a lungul fibrelor 285…323 819 0,35…0,43 2,39 Lemn de pin, transversal pe fibre 273…323 546 0,14…0,16 2,72 Lemn de pin, de-a lungul fibrelor 293…298 546 0,35…0,72 2,72

Magazie în formă de segmente pentru izolarea conductelor 323…473 266 0,073…

0,081 -

Page 25: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

18

Tabelul 8 (continuare) 1 2 3 4 5

Marmură 273 2800 3,5 0,92 Mătase 273…366 100 0,043…0,06 - Micanită 293 - 0,21…0,41 - Mică (transversal pe straturi) 293 2600…3200 0,46…0,58 -

Negru de fum 313 165 0,07…0,12 - Nisip mărunt de râu (uscat) 273…433 1520 0,30…0,38 0,80 Pietriş 293 1840 0,36 - Placaj electroizolant 308…343 - 0,21 - Praf de cărbune 303…423 730 0,12…0,13 - Piele 293 - 0,14…0,16 - Piatră de cazan bogată în gips 373 2000…2700 0,70…2,3 -

Piatră de cazan bogată în var 373 1000…2700 0,15…2,3 -

Piatră de cazan bogată în silicaţi 373 300…1200 0,08…0,23 -

Parafină 293 920 0,27 - Preşpan 293…323 - 0,26…0,22 - Plexiglas 293 - 0,184 -

Plăci de plută, uscate 353 147…198 0,042…0,053 1,76

Placaj 273 600 0,15 2,51 Porţelan 368 2400 1,04 1,09 Porţelan 1328 2400 1,96 1,09 Sticlă pentru oglinzi 273…373 2500 0,78…0,88 0,779 Sticlă obişnuită 293 2500 0,74 0,67 Sticlă termometrică 293 2590 0,96 - Sticlă pirex 273 - 1,04 - Sticlă pirex 673 - 1,55 - Sticlă de cuarţ 673 - 1,76 - Sticlă de cuarţ 1073 - 2,40 - Sticlă de cuarţ 1473 - 3,05 - Sulf rombic 294 - 0,28 0,762 Şist cu conţinut mare de azbest 293 1800 0,17…0,35 -

Şist cu 10...15% azbest (uscat) 293 1800 0,64…0,52 -

Şnur de azbest - 800 0,13-0,15⋅10-3⋅t 0,816

Page 26: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

19

Tabelul 8 (continuare) 1 2 3 4 5

Tencuială din var 273 1600 0,70 0,84 Tencuială din ciment şi nisip 273 1800 1,20 0,84

Textolit 293 1300…1400 0,23…0,34 1,46…1,51 Ţesătură de in - - 0,088 - Vată de bumbac 303 80 0,042 -

Vată de sticlă 361 154…206 0,051…0,059 -

Zahăr tos 273 1600 0,58 1,26 Zăpadă proaspăt căzută - 200 0,10 2,09 Zăpadă îndesată - 400 0,46 2,09 Zidărie din cărămidă roşie cu mortar rece 273 1700 0,81 0,88

Zidărie din cărămidă roşie cu mortar cald 273 1600 0,67 0,81

Zidărie din cărămidă silico-calcaroasă cu mortar rece 273 1900 0,87 0,84

Zidărie din cărămidă silico-calcaroasă cu mortar cald 273 1700 0,76 0,80

Zidărie brută, din piatră de densitate medie 273 2000 1,28 0,88

Zgură de cazan 273 1000 0,29 0,75 Zgură de furnal, granulată 273 500 0,15 0,75

Tabelul 9

Materialul ρ, Kg/m3 λ, W/(m⋅K)

cp, KJ/(Kg⋅K

) 1 2 3 4

Plăci de azbociment 1900 0,35 0,84 500 0,13 0,84 Plăci termoizolante din azbociment 300 0,09 0,84

Mortar asfaltic 1800 0,75 0,84 Beton asfaltic 2100 1,04 0,84 Bitum 1050 0,17 0,84

2600 2,03 0,84 2500 1,74 0,84 Beton armat 2400 1,62 0,84 2200 1,39 0,84 2000 1,16 0,84

Beton simplu cu agregate de natură sedimentară şi amorfă sau artificiale (pietriş, lut calcaros, deşeuri ceramice, diamant) 1800 0,93 0,84

Page 27: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

20

Tabelul 9 (continuare) 1 2 3 4

1600 0,75 0,84 1400 0,58 0,84 1200 0,46 0,84

Beton simplu cu agregate de natură sedimentară şi amorfă sau artificiale (pietriş, lut calcaros, deşeuri ceramice, diamant) 1000 0,37 0,84

1800 0,87 0,84 1600 0,75 0,84 1400 0,64 0,84 1200 0,52 0,84

Beton cu zgură de cazan sau agloporit

1000 0,41 0,84 1800 0,64 0,84 1600 0,58 0,84 Beton cu zgură granulată 1200 0,46 0,84 1600 0,58 0,84 1400 0,46 0,84 Beton cu zgură expandată 1200 0,41 0,84 1200 0,41 0,84 1000 0,33 0,84 800 0,26 0,84 Beton cu perlit 600 0,17 0,84

1000 0,41 0,84 900 0,35 0,84 800 0,29 0,84 750 0,27 0,84 650 0,23 0,84 600 0,21 0,84 550 0,20 0,84 400 0,14 0,84

Beton celular autoclavizat

300 0,13 0,84 1800 0,81 0,84 1400 0,58 0,84 1200 0,46 0,84 1000 0,35 0,84 800 0,29 0,84 600 0,23 0,84

Beton cu argilă expandată sau granulit

400 0,17 0,84 ρ=1675 Kg/m3 1700 0,75 0,87 ρ=1475 Kg/m3 1550 0,70 0,87 ρ=1325 Kg/m3 1450 0,64 0,87 ρ=1200 Kg/m3 1350 0,58 0,87 ρ=1075 Kg/m3 1250 0,55 0,87

Zidărie din cărămidă cu găuri verticale cu densitatea aparentă a cărămizilor:

ρ=950 Kg/m3 1150 0,46 0,87

Page 28: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

21

Tabelul 9 (continuare) 1 2 3 4

ρ=1980 Kg/m3 2000 1,16 0,87 ρ=1800 Kg/m3 1800 0,93 0,87 ρ=1620 Kg/m3 1600 0,75 0,87 ρ=1440 Kg/m3 1400 0,61 0,87 ρ=1260 Kg/m3 1200 0,50 0,87

Zidărie din blocuri mici pline din beton uşor sau cu masă medie cu agregate de natură sedimentară sau amorfă, cu densitatea aparentă a blocurilor: ρ=1080 Kg/m3 1000 0,42 0,87

ρ=1520 Kg/m3 2000 0,96 0,87 ρ=1370 Kg/m3 1800 0,81 0,87 ρ=1220 Kg/m3 1600 0,71 0,87 ρ=1070 Kg/m3 1400 0,59 0,87 ρ=910 Kg/m3 1200 0,51 0,87

Zidărie din blocuri mici cu goluri (STAS 6029-68) sau din beton cu agregate uşoară de natură sedimentară sau amorfă - cu găuri aşezate paralel cu direcţia fluxului termic, de 24 cm grosime, cu densitatea aparentă a blocurilor: ρ=760 Kg/m3 1000 0,44 0,87

ρ=1520 Kg/m3 2000 0,82 0,87 ρ=1370 Kg/m3 1800 0,70 0,87 ρ=1220 Kg/m3 1600 0,59 0,87 ρ=1070 Kg/m3 1400 0,49 0,87 ρ=910 Kg/m3 1200 0,42 0,87

Zidărie din blocuri mici cu goluri (STAS 6029-68) sau din beton cu agregate uşoară de natură sedimentară sau amorfă - cu găuri aşezate perpendicu-lar pe direcţia fluxului termic, de 29 şi 36,5 cm grosime, cu densitatea aparentă a blocurilor:

ρ=760 Kg/m3 1000 0,37 0,87

ρ=1520 Kg/m3 2000 0,89 0,87 ρ=1370 Kg/m3 1800 0,77 0,87 ρ=1220 Kg/m3 1600 0,66 0,87 ρ=1070 Kg/m3 1400 0,56 0,87 ρ=910 Kg/m3 1200 0,49 0,87

Zidărie din blocuri mici cu goluri (STAS 6029-68) sau din beton cu agregate uşoară de natură sedimentară sau amorfă - cu alcătuiri mixte (cu rânduri alternate; cu blocuri aşezate pe lat şi lung) de 36,5 cm grosime, cu densitatea aparentă a blocurilor:

ρ=760 Kg/m3 1000 0,43 0,87

Elemente de construcţie din produse de beton celular autoclavizat: - zidărie din blocuri mici de 24 cm grosime:

750 0,37 0,87

Elemente de construcţie din produse de beton celular autoclavizat: - fâşii armate la pereţi şi acoperişuri 750 0,59 0,87 Plăci de paie 1200 0,05 1,67 Stufit - presat manual 250 0,09 1,67 Stufit - presat cu maşina 400 0,14 1,46 Ampora 20 0,05 1,46

Page 29: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

22

Tabelul 9 (continuare) 1 2 3 4

Polistiren celular 20 0,04 1,46 70 0,05 1,46 Spumă de policlorură de vinil 30 0,05 1,46

Poliuretan celular 30 0,04 1,46 Mortar sau tencuială de var 1600 0,70 0,84 Mortar sau tencuială de nisip – var, ciment 1700 0,87 0,84 Mortar sau tencuială de ciment 1800 0,93 0,84 Tencuială din mortar de var pe trestie 1400 0,52 0,84

1400 0,64 0,84 Mortar de zgură 1200 0,52 0,84 1800 0,38 1,4635 1600 0,32 1,4635 1350 0,23 1,4635 Linoleum

1100 0,18 1,4635 Folii din policlorură de vinil 1200 0,17 1,4635 Pânză asfaltată, carton asfaltat, carton impregnat 600 0,12 1,4635

900 0,41 0,84 500 0,21 0,84 Argilă expandată granulit 300 0,15 0,84 600 0,23 0,84 Piatră ponce 400 0,17 0,84

Perlit 250 0,09 0,84 Vermiculit 300 0,14 0,84

700 0,21 0,84 Diatomit 500 0,17 0,84

Gresie şi cuarţite 2400 2,03 0,92 2000 1,16 0,92 Pietre calcaroase 1700 0,93 0,92

Tuf calcaros 1300 0,52 0,92 ρ=2800 Kg/m3 2680 3,19 0,92 ρ=2000 Kg/m3 1960 1,13 0,92

Zidărie din pietre de forma regulată, cu mortar greu, cu densitatea aparentă a pietrei: ρ=1200 Kg/m3 1260 0,51 0,92

ρ=2800 Kg/m3 2420 2,55 0,92 ρ=2000 Kg/m3 1900 1,06 0,92

Zidărie din pietre de formă neregulată, cu mortar greu, cu densitatea aparentă a pietrei: ρ=1200 Kg/m3 1380 0,60 0,92 Zidărie din cărămidă de argilă arsă 1800 0,80 0,87 Zidărie din cărămizi de diatomit (ρ=1000 Kg/m3) 1200 0,52 0,87 Zidărie din cărămizi de zgură (ρ=1100 Kg/m3) 1500 0,70 0,87 Zidărie din cărămizi silico-calcaroase 1900 0,99 0,87 Vată minerală 200 0,07 0,75 Vată de sticlă 100 0,06 0,75

Page 30: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

23

Tabelul 9 (continuare)

1 2 3 4 Pâslă minerală 250 0,08 0,75

350 0,09 0,75 Plăci semirigide de vată minerală 250 0,08 0,75 tip G10 80 0,75 0,75 tip G100 100 0,04 0,75 Plăci din vată minerală

(STAS 5838/5-72): tip AP 120 0,04 0,75 400 0,07 0,75 300 0,06 0,75 Fibromin 250 0,05 0,75 400 0,14 0,84 Sticlă spongioasă 300 0,12 0,84

Plăci de ipsos 1100 0,41 0,84 Plăci de ipsos cu umplutură organică 700 0,23 0,84 Beton de ipsos cu zgură granulată 1000 0,37 0,84 Beton de ipsos cu zgură de cazan 1300 0,56 0,84 Ipsos celular 500 0,18 0,84 Pământ vegetal 1800 1,16 0,84 Umplutură din nisip uscat 1600 0,58 0,84 Rumeguş 250 0,09 2,51

600 0,23 2,51 400 0,15 2,51 Stabilit cu ciment Portland 300 0,14 2,51

1000 0,36 2,51 800 0,21 2,51 Beton cu agregate vegetale (talaş, rumeguş,

puzderie de cânepă) 600 0,16 2,51 600 0,16 2,51 400 0,12 2,51 Plăci fibrolemnoase poroase 200 0,07 2,51

Plăci fibrolemnoase dure 700 0,21 2,51 - izolatoare 450 0,09 2,51

650 0,17 2,51 - stratificate 550 0,15 2,51 700 0,22 2,51 650 0,18 2,51 - omogene pline 500 0,14 2,51

Plăci din aşchii de lemn aglomerate

- omogene cu goluri 450 0,13 2,51 900 0,26 0,84 Zgură granulată de furnal înalt, zgură expandată 500 0,16 0,84

Page 31: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

24

Tabelul 10. Dependenţa de temperatură a conductivităţii termice şi a căldurii masice pentru unele materiale de construcţii

Materialul ρ, Kg/m3 λ, W/(m⋅K) cp, KJ/(Kg⋅K) Cărămidă şamotă 1,8…1,9 0,84+6⋅10-4⋅t 0,88+2,3⋅10-3⋅t

0,95 0,28+2,3⋅10-4⋅t - Şamotă spongioasă 0,60 0,10+1,45⋅10-4⋅t -

- silicioasă 1,9…1,95 0,9+7⋅10-4⋅t 0,8+2,5⋅10-4⋅t - magnezitică 2,6…2,8 4,65-1,7⋅10-3⋅t 1,05+3⋅10-4⋅t - cromo-magnezitică

2,75…2,85 1,86…1,98 (273…873 K)

-

Cărămidă

- cu crom 3…3,1 1,3+4,1⋅10-4⋅t 0,8+3⋅10-4⋅t - silimanit (mulit) 2,2…2,4 1,69-2,3⋅10-4⋅t 0,8+2,5⋅10-4⋅t - corindon (alund) 2,3…2,6 2,09+1,9⋅10-3⋅t 0,8+4⋅10-4⋅t - zirconiu 3,3 1,3+6,4⋅10-4⋅t 0,54-1,2⋅10-4⋅t - carborund (carbofrax)

2,3…2,6 21-0,010⋅t 0,96+1,46⋅10-4⋅t

- cărbune 1,35…1,6 23+0,35⋅t (până la 1273 K)

0,8

Prefabricate din:

- grafit 1,6 163-0,041⋅t 0,8 Vată de zgură 0,17…0,2 0,06+1,45⋅t - Vată minerală 0,18…0,25 0,46…0,58

(la 323 K) 0,75

Azbest defoliat 0,8 0,13+1,9⋅10-4⋅t 0,816 Diatomit pisat 0,4…0,5 0,091+2,8⋅10-4⋅t 0,84 Vermiculit (zonolit) 0,15…0,25 0,072+2,62⋅10-4⋅t - Sfărâmături de turbă 0,2…0,35 0,06…0,08 - Plăci de vermiculit 0,35…0,38 0,081+1,5⋅10-4⋅t - Cărămidă diatomit 0,5…0,6 0,113+2,3⋅10-4⋅t - Plăci de turbă 0,17…0,25 0,046+1,4⋅10-4⋅t - Plăci de vulcanit 0,4 0,08+2,1⋅10-4⋅t - Pâslă pentru construcţii 0,3 0,05 (la 273 K) - Plăci de stuf 0,26…0,36 0,10 (la 273 K) - Blocuri de beton spongios 0,4…0,5 0,099…0,122

(la 323 K) -

Plăci de plută 0,25 0,07 (la 273 K) 1,76

Page 32: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

25

Tabelul 11. Proprietăţile termofizice ale unor materiale refractare

Materialul refractar Densitatea, ρ [Kg/m3]

Conductivitatea termică, λ [W/m·grd]

Căldura specifică, c [J/kg·grd]

Temperatura maximă de

utilizare, t [ºC] Cărămidă de şamotă 1800-1900 0,84 + 0,0006·tm 880 + 2,3·tm 1350 – 1450 Şamotă spongioasă 950 0,28 + 0,00023·tm - 1350 600 0,10 + 0,000145·tm - - Cărămidă spongioasă 1900-1950 0,9 + 0,0007·tm 800 + 0,25·tm 1700

Cărămidă magnezitică 2600-2800 4,65 + 0,0017·tm 1050 + 0,3·tm 1650 – 1700

Cărămidă cromomagnezică 2750-2850 11,86 ... 1,98 (0 ...

600ºC) - 1700

Cărămidă cu crom 3000-3100 1,3 + 0,00041·tm 800 + 0,3·tm 1650 – 1700 Produse din silimanit (mulit) 2200-2400 1,69 – 0,00023·tm 800 + 0,25·tm 1650

Produse din corindon (alcaund) 2300-2600 2,09 – 0,00019·tm 800 + 0,4·tm 1600 – 1700

Produse din zirconiu 3300 1,30 + 0,00064·tm 540 – 0,12·tm 1750 – 1800 Produse din carborund (carbofrax)

2300-2600 21 – 0,01·tm 960 + 0,146·tm 1400 – 1500

Produse din cărbune 1350-1600 23 + 0,035·tm 800 2000 Produse din grafit 1600 163 + 0,041·tm 800 2000

Tabelul 12. Proprietăţi termofizice ale unor materiale izolante

Materialul termoizolant Densitatea, ρ [Kg/m3]

Temperatura maximă de

utilizare, t [ºC]

Conductivitatea termică, λ [W/m·grd]

1 2 3 4 Folie de aluminiu gofrată 20-40 350 (550) 0,059+0,00025·tm Folie de aluminiu netedă 20-40 350 (550) 0,053+0,00022·tm Saltele de azbest cu umplutură de sovelit

280 450 0,087+0,00012·tm

Saltele de azbest cu umplutură de fibră de sticlă

200 450 0,058+0,00023·tm

Saltele de azbest cu umplutură de fibră de vermiculit

220 450 0,081+0,00014·tm

Ţesătură de azbest în mai multe straturi

500-600 200 cu bumbac 450 fără bumbac

0,013+0,00026·tm

Şnur de azbest 750-900 450 0,12+0,00031·tm Azbozurit mastic 600 900 0,16+0,00018·tm Azbotermic mastic 570 500 0,13+0,00010·tm Produse de azbovermiculit 300 600 0,081+0,00023·tm

Page 33: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

26

Tabelul 12 (continuare) 1 2 3 4

Produse de azbociment 400 450 0,085+0,00020·tm Pâslă din vată minerală, cu legături de bitum

250 200 în exterior, 60 în încăperi

0,060+0,00020·tm

Pâslă de construcţii 200 100 0,044+0,00021·tm Pâslă pentru izolare termică 100 100 0,052+0,00020·tm

350 600 0,078+0,000185·tm Produse de vulcanit 400 600 0,081+0,000185·tm 500 900 0,116+0,00023·tm Produse de diatomit calcinat 600 900 0,14+0,00023·tm

Produse de calcar cu silice 200 650 0,052+0,000186·tm 400 650 0,075+0,000186·tm

200 600 0,050+0,00021·tm Umplutură de vată minerală sub reţea cu inele de susţinere din materiale termoizolante

250 600 0,056+0,00019·tm

Umplutură din vermiculit 230 900 0,070+0,00023·tm Saltele (ţesături) din vată minerală 130 600 pe reţea

metalică 0,045+0,00020·tm

200 0,059+0,00185·tm 300

450 pe ţesătură de

sticlă 0,059+0,000185·tm

Saltele şi benzi din fibră de sticlă 200 450 0,042+0,00023·tm Saltele din vată minerală cu legătură sintetică

150 200 0,046+0,00021·tm

Saltele din fibră de sticlă cu legătură sintetică

100 200 0,046+0,00035·tm

Azbomegnezie (niuvel) mastic 370 350 0,077+0,000105·tm 350 850 0,081+0,00023·tm Cărămizi spongioase de diatomit 400 850 0,093+0,00023·tm

Produse din beton spongios neautoclavizat

400 400 0,011+0,00030·tm

500 400 0,0127+0,00030·tm Produse din şamotă spongioasă 950 1350 0,28+0,00023·tm Umplutură de perlit 180 900 0,058+0,000115·tm Produse de perlitociment 350 600 0,076+0,000185·tm 400 600 0,082+0,000185·tm Produse perlitoceramice 300 800 0,076+0,000185·tm

115 400 0,043+0,00022·tm 120 400 0,044+0,00021·tm

Plăci de vată minerală cu legătură sintetică (răşini fenolice)

150 400 0,047+0,000185·tm Sovelit mastic 500 500 0,099+0,000105·tm

Page 34: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

27

Tabelul 12 (continuare) 1 2 3 4

Produse de sovelit 350 500 0,076+0,000185·tm 400 500 0,078+0,000185·tm Înveliş de vată minerală finisată 300 600 0,069+0,00019·tm Plăci din segmente din turbă 275 100 0,064+0,00015·tm 350 100 0,076+0,00015·tm Produse din vată minerală cu legătură anorganică

350-400 600 0,073+0,00020·tm

Blocuri de ceramică celulară 500 900 0,0116+0,00023·tm Produse din beton spongios autoclavizat armat sau nearmat

400 200 0,105+0,00023·tm

Saltele tip SPS 1 – 2 110-120 0,0304+0,00022·tm Saltele tip SPSI 1 – 2 110-120 0,0323+0,00023·tm Cochilii din vată minerală 110-130 - 0,033+0,00019·tm Şnur din vată minerală 120 0,022+0,00048·tm Observaţie: tm este temperatura medie a izolaţiei termice, în ºC. La aşezare subterană a obiectelor izolate valoarea lui se obţine prin înmulţirea valorilor din tabel cu 1,2, ce ţine seama de umezirea construcţiei termoizolante. Tabelul 13. Conductivitatea termică a unor materiale folosite la izolarea instalaţiilor frigorifice

Materialul termoizolant Densitatea, ρ [Kg/m3]

Temperatura maximă de

utilizare, t [ºC]

Conductivitatea termică, λ [W/m·grd]

1 2 3 4 Pâslă de construcţie 100-200 -60 0,08-0,09 Şnur de sticlă 130 -180 0,06-0,07 Produse din perlit bituminat 250-350 -60 0,08-0,09 Saltele din pâslă de sticlă compactă 150-200 -180 0,06-0,07 Saltele din pâslă de fibră de sticlă cu legătură sintetică

60-100 -60 0,06-0,07

Plăci fibrolemnoase 150-250 -60 0,08-0,09 Plăci din vată minerală cu legătură sintetică

100-180 -180 0,06-0,07

Plăci din pâslă de fibră de sticlă cu legătură sintetică

60-100 -60 0,06-0,07

Plăci rigide din vată minerală cu legătură de bitum

250-300 -60 0,08-0,09

Plăci de plută (expanzit) 150-200 -150 0,065-0,07 Semicilindri şi cilindri tubulari din vată minerală cu legătură sintetică

150-200 -180 0,065-0,070

Straturi spongioase din polistiren rigid 30-100 -180 0,045-0,06

Page 35: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

28

Tabelul 13 (continuare)

1 2 3 4 Straturi spongioase rigide din policlorură de vinil

50-120 -180 0,045-0,06

Straturi spongioase fenolice 80-120 -180 0,05-0,065 Poliuretan expandat elastic 35-50 -60 0,045-0,06 Poliuretan expandat rigid 50-100 -180 0,045-0,06 Bandă din pâslă de sticlă compactă 150-200 -180 0,06-0,07 Cauciuc spongios 250-300 -40 0,065-0,075 Plăci din turbă 170-220 -60 0,07-0,08 Umplutură din vată minerală şi de sticlă sub înveliş ermetic

150-200 -180 0,045-0,055

Umplutură din vată minerală şi de sticlă sub înveliş din perlit afânat

120-180 -180 0,045-0,055

Tabelul 14. Căldura specifică medie a câtorva materiale solide la 0-100°C

Materialul cp, KJ/(Kg·K) Materialul cp, KJ/(Kg·K) Aluminiu 0,92 Magneziu 0,92 Azbest 0,84 Cupru 0,385 Beton 1,13 Cretă 0,88 Bronz 0,385 Naftalină 1,3 Viniplast 1,76 Parafină 2,72 Lemn 2,72 Nisip uscat 0,8 Fier 0,5 Plută 1,68 Caolin 0,92 Răşină 1,68 Huilă 1,3 Plumb 0,13 Cuarţ 0,8 Oţel 0,5 Cărămidă 0,92 Sticlă 0,42-0,84 Cărămidă refractară 0,88-1,01 Textolit 1,47 Cocs 0,84 Celuloză 1,55 Alamă 0,394 Zinc 0,38 Gheaţă 2,14 Fontă 0,50 Piatră turnată 0,84 Zgură 0,75 Lână 1,63 Oxigen lichid 1,68 Azot lichid 2,01 Ulei de motoare 1,68 Acid azotic 2,77 Nitrobenzen 1,38

Amoniac 4,19 Anhidridă sulfuroasă 1,34

Benzină 1,84 Terebentină 1,76 Hexan 2,51 Fenol 2,35 Petrol lampant 2,10

Page 36: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

29

Tabelul 15. Coeficienţii de conductivitate termică a unor materiale la 0-100°C

Materialul Densitatea pentru materiale

granulare, densitatea în vrac, Kg/m3

Coeficient de conductivitate termică, W/(m⋅K)

Azbest 600 151 Beton 2300 1,28 Viniplast 1380 0,163 Pâslă de lână 300 0,047 Lemn (pin) perpendicular pe fibră 600 0,140-0,174

Lemn (pin) de-a lungul fibrei 600 0,384 Zidărie din cărămidă obişnuită 1700 0,698-0,814 Zidărie din cărămidă refractară 1840 1,05* Zidărie din cărămidă izolantă 600 0,116-0,209 Vopsea de ulei - 0,233 Gheaţă 920 2,33 Piatră turnată 3000 0,698 Magnezie 85% praf 216 0,070 Crustă, piatră de cazan - 1,163-3,49 Rumeguş de lemn 230 0,070-0,093 Fenoplast 30 0,047 Nisip uscat 1500 0,349-0,814 Praf de plută 160 0,047 Rugină - 1,16 Sovelit 450 0,098 Sticlă 2500 0,698-0,814 Vată de sticlă 200 0,035-0,070 Textolit 1380 0,244 Plăci de turbă 220 0,064 Faolit 1730 0,419 Vată de zgură 250 0,076 Email 2350 0,872-1,163 Metale Aluminiu 2700 203,5 Bronz 8000 64,0 Alamă 8500 93,0 Cupru 8800 384 Plumb 11400 34,9 Oţel 7850 46,5 Oţel inoxidabil 7900 17,5 Fontă 75000 46,5-93,0 *Pentru temperaturi de 800-1100°C

Page 37: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

30

Tabelul 16. Coeficientul de permeabilitate la vaporii de apă al unor materiale de construcţii

Materialul ρ, Kg/m3 μ⋅1012, s 1 2 3

Plăci şi foi de azbociment 1900 8,334 Plăci din azbociment, izolatoare 500 108,34 Asfalt turnat pentru pardoseli 2000 2,08 Asfalt cu nisip (poros) 1800 2,08 Plăci de asfalt presate 2200 2,08 Bitum asfaltic 2100 2,08 Bitum 1200 2,08 Beton armat vibrat, cu agregate obişnuite 2600 6,25 Beton armat, cu agregate obişnuite 2400 8,334 Beton simplu, cu agregate obişnuite 2200 12,50

2200 12,50 2000 16,67 1800 20,835 1600 25

Betoane cu densitate aparentă mijlocie şi mică cu agregate de natură sedimentară şi amorfă, sau artificiale (pietriş, tuf calcaros, deşeuri ceramice, diatomit, granulit)

1400 37,5 2200 12,5 2000 16,67 1800 18,75 1600 25 1400 33,34 1200 37,5 1000 41,67

Betoane cu densitatea aparentă mijlocie şi mică cu agregate de natură sticloasă sau vitroasă (zgură granulată de furnal, zgură expandată) şi de natură eruptivă (tuf vulcanic, scorie bazaltică, piatră ponce)

800 50 1800 20,835 Beton de zgură de cazan 1400 25 2000 14,58 Beton cu deşeuri ceramice 1200 31,25 1900 57,3 Beton macroporos cu agregate compacte 1500 64,59 1600 62,5 Beton macroporos din agregate poroase 1200 70,84 800 58,34 600 62,5 Beton termoizolator cu agregate poroase artificiale

(granulit, perlit, agloporit) 400 66,67 1000 20,835 800 20,835 Beton celular autoclavizat 600 35,42

Page 38: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

31

Tabelul 16 (continuare) 1 2 3

400 56,29 Beton celular autoclavizat 300 72,92 1000 41,76 800 51,05 600 59,38 Beton celular neautoclavizat

400 67,71 Plăci de ipsos 1100 29,17 Plăci din beton de ipsos cu agregate organice (vegetale şi animale) 700 52,09

Beton de ipsos cu zgură granulată de furnal 1000 41,67 Idem, cu zgură de cazan (de combustibil) 1300 29,17 Ipsos termoizolator celular 500 104,17 Idem, adaosuri uşoare de perlit 450 93,76 Idem, cu adaosuri de deşeuri din lemn 550 114,59 Ziduri de lut bătut sau cărămidă nearsă de pământ 2000 27,08 Ziduri de chirpici 1600 47,92

- argilă - nisip 1600 27,92 - argilă - zgură 1300 41,67 - argilă - paie 1000 52,09

Amestecuri uscate în planşee:

- argilă - rumeguş 800 52,09 - nisip 1600 45,84 - nisip hidrofil 1500 41,67 - pământ vegetal uscat, cernut 1400 52,09 - produse pulverulente minerale (diatomit) 1000 83,34

- produse granulare minerale (tuf) 600 72,92

Umpluturi:

- argilă expandată 500 83,31 Pin şi brad cu fibre transversale pe direcţia fluxului de substanţă 550 17,085

Idem, longitudinal 550 89,59 Stejar cu fibrele aşezate transversal pe direcţia fluxului de substanţă 800 15,63

Idem, longitudinal 800 83,34 Talaş îndesat 300 125,01 Rumeguş de lemn 250 75,00 Plăci de rumeguş cu lianţi bituminoşi 300 68,76 Stabilit cu ciment portland 400 83,34 Fibrolit cu deşeuri vegetale 800 83,34 Placaj încleiat 600 6,25

Page 39: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

32

Tabelul 16 (continuare) 1 2 3

600 31,25 400 52,09 250 66,67 Plăci fibrolemnoase izolatoare

150 93,76 Plăci fibrolemnoase dure 700 20,84 Metale - 0 Marmură, granit, bazalt 2800 3,125 Gresie şi cuarţite 2400 10,42 Pietre calcaroase grele 1700 20,84 Calcar cochilifer 1400 41,67 Tuf calcaros 1300 41,67

1200 Kg/m3 1260 36,46 2000 Kg/m3 1960 17,92

Zidărie din piatră de formă regulată cu densitatea aparentă a pietrei de: 2800 Kg/m3 2680 5,83

1200 Kg/m3 1380 33,75 2000 Kg/m3 1900 20,42

Zidărie din piatră naturală de formă neregulată cu densitatea aparentă a pietrei de: 2800 Kg/m3 2420 11,46

- în pereţi exteriori 1900 29,17 Zidărie de cărămidă plină din argilă arsă cu mortar obişnuit: - în pereţi interiori 1800 31,25

- în pereţi exteriori 1900 18,75 Zidărie din cărămizi silico-calcare - în pereţi interiori 1800 20,84

2000 16,67 1800 20,84 1600 25,002 1400 37,50 1200 41,67

Zidărie din blocuri mici pline, de beton uşor sau de densitate medie, cu agregate poroase

1000 45,84 Mortar de ciment cu nisip sau tencuială cu aceeaşi compoziţie 1800 25,002

Tencuială de var pe trestie 1600 37,50 Tencuială de var cu zgură 1200 33,34 Mortar de ipsos, mortar de var-ipsos, tencuială de anhidrit 1300 29,17

Stufit presat manual 250 35,43 Pâslă de lână pentru construcţii 150 93,76 Vată minerală 200 135,43 Pâslă de vată minerală 250 125,01

Page 40: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

33

Tabelul 16 (continuare) 1 2 3

Plăci semirigide din vată minerală 350 114,59 300 125,01 Plăci rigide din vată minerală 400 104,17

Linoleum 1100 0,4167 - strat inferior 1000 35,42 Xilolit în pardoseală - strat superior 1800 25,002

Ampora 20 156,26 Praf hidrofob 1000 3,542 Plută expandată 400 12,50 Plută bituminoasă 200 12,50

Tabelul 17 Rezistenţa la permeabilitate la aer a unor materiale şi elemente de construcţii

Materialul sau elementul de construcţie Grosimea, mm Ra, m/s

1 2 3 Astereală cu strat intermediar de carton asfaltat 50 353.039.4

Astereală din plăci fibrolemnoase dure cu rostuire 10 120.033,396

Astereală din scânduri aşezate alăturat 25…70 176,5197 Astereală din scânduri geluite aşezate alăturat sau îmbinate în falţ 20…25 3.530,591

Astereală din scânduri geluite aşezate alăturat sau îmbinate în lambă şi uluc 20…25 5.295,591

Astereală din stabilit din plăci fibrolemnoase izolatoare cu rostuire 15…70 8.825,985

Beton cu zgură fără rosturi 100 49.425,516 Beton obişnuit fără rosturi 100 70.607.880 Beton spumos autoclavizat 100 7.060.788 Beton spumos neautoclavizat fără rosturi 100 706.078,8 Carton asfaltat 1,5 1.765.197 Carton asfaltat fără rosturi 1,3 229.475,61 Hârtie de ziar sau tapet cu rosturile lipite - 70.607,88 Ipsos spumos 100 141.215,76 Pardoseală de xilolit 25 6.531.228,90 Placaj de lemn fără rosturi 3…4 10.591.182 Plăci de ipsos cu rosturi 10 70.607,88 Plăci rigide de vată minerală 50 7.060,788 Straturi de aer, straturi de materiale coe-rente şi straturi de materiale fibroase afânate - 0

Page 41: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

34

Tabelul 17 1 2 3

Tencuială de argilă executată îngrijit 5,7 24.712,758 Tencuială de ciment pe zidărie de piatră sau cărămidă 15 1.341.539,72

Idem, de var 15 511.907,13 Zid de o cărămidă şi sub o cărămidă cu mortar greu ≤ 240 7.060,788

idem, peste o cărămidă > 240 63.547,092 Zid de blocuri de beton cu zgură cu mortar greu 400 45.895,122

Zid de cărămidă găurită cu grosimea de 1½ cărămizi, cu mortar greu - 31.773,546

Zid de grinzi sau bârne cioplite cu rosturile umplute - 141.215,76

Tabelul 18 Coeficientul de permeabilitate la aer al unor materiale de construcţii

Materialul ρ, Kg/m3 i, s Beton celular autoclavizat 670 1,4729⋅10-8 Beton celular neautoclavizat 600 1,4616⋅10-7 Beton simplu 2150 1,218⋅10-9 Calcar cochilifer 1500 (2,9175…26,91) ⋅10-6 Cărămidă 1900 1,3879⋅10-8 Plăci de ipsos 1300 1,44459⋅10-9 Stufit - 1,45026⋅10-6 Vată minerală - 1,232157⋅10-5 Zgură de cazan - 1,7845⋅10-4

Tabelul 19 Gradul de negru pentru câteva materiale

Materialul ε Materialul ε Aluminiu 0,05-0,07 Lac de aluminiu 0,4 Azbest 0,96 Vopsea de ulei 0,78-0,96 Apă 0,93 Cupru 0,57-0,87 Gips 0,78-0,9 Plumb 0,28 Cherestea 0,9 Sticlă 0,94

Fier oxidat 0,74-0,96 Fontă rugoasă oxidată 0,96

Fier zincat 0,27 Tencuială 0,93 Zidărie de cărămidă 0,93 Lac 0,8-0,98

Page 42: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

35

Tabelul 20. Proprietăţile fizice ale unor metale

Metalul t, °C ρ, Kg/m3 λ, W/(m⋅K)

cp, KJ/(Kg⋅K)

a⋅106, m2/s

ν⋅108, m2/s Pr⋅102

1 2 3 4 5 6 7 8 20 13550 7,90 0,1390 4,36 11,4 2,72

100 13350 8,95 0,1373 4,89 9,4 1,92 150 13320 9,65 0,1373 5,30 8,6 1,62 200 13120 10,3 0,1373 5,72 8,0 1,40

Mercur (Hg) ts=38,90°C tf=357°C

ls=11,72 KJ/Kg lv=281,8 KJ/Kg 300 12880 11,7 0,1373 6,64 7,1 1,07

250 6980 34,1 0,255 19,2 27,0 1,41 300 6940 33,7 0,255 19,0 24,0 1,26 400 6865 33,1 0,255 18,9 20,0 1,06

Staniu (Sn) ts=231,9°C tf=2270°C

ls=58,2 KJ/Kg lv=3015 KJ/Kg 500 6790 32,6 0,255 18,8 17,3 0,92

300 10030 13,0 0,151 8,61 17,1 1,98 400 9910 14,4 0,151 9,72 14,2 1,46 500 9785 15,8 0,151 10,8 12,2 1,13

Bismut (Bi) ts=271°C tf=1477°C

ls=52,2 KJ/Kg lv=855,4 KJ/Kg 600 9660 17,2 0,151 11,9 10,8 0,91

200 515 37,2 4,187 17,2 111,0 6,43 300 505 39,0 4,187 18,3 92,7 5,03 400 495 41,9 4,187 20,3 81,7 4,04

Litiu (Li) ts=179°C tf=1317°C

ls=661,5 KJ/Kg lv=19595 KJ/Kg 500 484 45,3 4,187 22,5 73,4 3,28

150 10550 9,8 0,146 6,39 28,9 4,50 200 10490 10,3 0,146 6,67 24,3 3,64 300 10360 11,4 0,146 7,50 18,7 2,50 400 10240 12,6 0,146 8,33 15,7 1,87

Aliaj Bi-Pb 56,5% Bi + 43,5% Pb

ts=123,5°C tf=1670°C 500 10120 14,0 0,146 9,44 13,6 1,44

100 852 23,2 1,143 23,9 60,7 2,51 200 828 24,5 1,072 27,6 45,2 1,64 300 808 25,8 1,038 31,0 36,6 1,18 400 778 29,1 1,005 34,7 30,8 0,89 500 753 28,4 0,967 39,0 26,7 0,69 600 729 29,6 0,934 43,5 23,7 0,54

Aliaj Na-K 25% Na + 75%

ts= -11°C tf=784°C

700 704 30,9 0,900 48,8 21,4 0,44 150 916 84,9 1,356 68,3 59,4 0,87 200 903 81,4 1,327 67,8 50,6 0,75 300 878 70,9 0,281 63,0 39,4 0,63 400 854 63,9 1,273 58,9 33,0 0,56

Sodiu (Na) ts=97,8°C tf=833°C

ls=113,3 KJ/Kg lv=4208 KJ/Kg 500 829 57,0 1,273 54,2 28,9 0,53

Page 43: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

36

Tabelul 21. Conductivitatea termică a metalelor pure Metalul T, K λ, W/(m⋅K) Metalul T, K λ, W/(m⋅K)

83 426 173 209 273 419 273 209 Argint > 99,98%373 416

Aluminiu 99% 373 207

173 420273 410373 392

83 255

573 362 273 229 Argint 99,9%

773 363

Aluminiu 99,75%

473 229 83 328 83 105 273 310 173 96 Aur 99,999% 373 310 273 93 293 70 373 92 Cobalt 97,1% 273 71

Cadmiu pur

473 91 93 394 293 73 173 407 373 67 273 386 473 62 373 391 673 49 473 373 873 38 673 364

Cupru 99,9...99,98%

873 354

Fier 99,92%

1073 29

93 488 293 50 273 395 373 49

573 46 Cupru electrolitic pur 373 392

Fontă cu 1% Ni 773 37 273 71 Fontă 3% C, fără

adaosuri 293 56…64 Litiu pur 373 71 273 67 83 49 373 63 473 58 173 36 673 52

223 28 873 57

Mercur pur

273 8…10

Nichel 99,2%

1073 63 93 110 173 56 273 93 273 58 373 83 373 57 473 73 473 55 573 64 673 49 673 51 873 53

Nichel 99,94%

773 62

Nichel 97…99 %

1073 58 23 49 273 45 73 41

373 45 173 37 573 43 273 35 773 37 293 24

Oţel cu 99,2% Fe, 0,2% C

1073 30

Plumb pur

373 33 273 136 273 100 Potasiu pur 373 119 Sodiu pur 323 93 173 115 273 113 473 106 Zinc pur 373 110

Zinc pur 573 101

Page 44: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

37

Tabelul 22 Conductivitatea termică a unor aliaje, λ, W/(m⋅K)

T, K Metalul sau aliajul 273 293 373 473 573 673 773 873 973 Oţel cu 13% Cr şi 20% Mn - - 14,6 15,9 17,2 18,4 19,6 20,9 22,1

Oţel cu crom (inoxidabil) - - 16-23,9

18-23,6

19-23,3

20,2-23,3

21,3-24

22,3-25,9

23,5-27

Oţel cu 25% Cr şi 20% Ni - - 14,6 - - - 21,6 23,5 25,1 Oţel cu 18% Cr şi 25% Ni - - 15,1 - - - 22,7 24,6 26,2 Oţel cu 18% Cr şi 8% Ni rezistent la acizi (inoxida-bil)

- - 16,9 19,2 21,5 24,4 26,7 29,6 26,2

Oţel cu 10% Cr şi 0,8% Mo - - 18,4 - 21,7 - - 24,6 25,5 Oţel cu 13…15% Cr; 13…15% Ni; 2…2,8% W, rezistent la temperaturi ridicate

- - 15,5 - 18,1 - - 21,2 22

Oţel cu conţinut mare de crom rezistent la tempera-turi ridicate

- - 20,9 - - - 24,3 25 -

Oţel cu 1% Cr şi 0,5% Mo - - 44,2 - 37,9 - 32,6 29,3 - Oţel cu 5% Cr şi 0,5% Mo - - 36,6 - 35,1 34,2 33,5 32,6 - Oţel moale 63 - 57 52 46 42 36 31 - Oţel carbon 15 - - 54,4 50,2 46 41,9 37,7 33,5 - Cupru (99,9%) 393 - 385 378 371 365 359 354 - Aluminiu 202 - 206 229 262 319 371 422 - Alamă: 90% Cu; 10% Zn 102 - 117 134 149 166 180 195 - Alamă: 70% Cu; 30% Zn 106 - 109 110 114 116 120 121 - Alamă: 67% Cu; 33% Zn 100 - 107 113 121 128 135 151 - Alamă: 60% Cu; 40% Zn 106 - 120 137 152 169 186 200 - Aliaje nichel-crom: 90% Ni; 10% Cr 17,1 17,4 19 20,9 22,8 24,6 - - -

Aliaje nichel-crom: 80% Ni; 20% Cr 12,2 12,6 13,8 15,6 17,2 19 - 22,6 -

Aliaje nichel-crom-fier: 90% Ni; 15% Cr; 20% Fe; 4% Mn

- 11,6 11,9 12,2 12,4 12,7 - 13,1 -

Aliaje nichel-crom-fier: 61% Ni; 16% Cr; 23% Fe 11,9 12,1 13,2 14,6 16 17,4 - - -

Alpaca: 62% Cu; 15% Ni; 22% Zn - 25 31 40 45 49 - - -

Metal-monel: 29% Cu; 67% Ni; 2% Fe. - 22,1 24,4 27,6 30 34 - - -

Page 45: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

38

Tabelul 23. Conductivitatea termică a unor aliaje, λ, W/(m⋅K)

T, K Metalul sau aliajul 273 293 373 473 Bronz cu aluminiu: 95% Cu; 5% Al - 82 - -

92,8% Cu; 5% Sn; 2% Zn; 0,15% P - 79 - -

91,7% Cu; 8% Sn; 0,3% P - 45 - - Bronz fosforos:

87,2% Cu; 12,4% Sn; 0,4% P - 36 - -

92% Al; 8% Mg; 102 106 123 148 Aliaje de aluminiu: 80% Al; 10% Si 158 160 169 174 Duraluminiu: 94…96% Al; 5…3% Cu; 0,5% Mg 159 165 181 194

Platină iradiată: 90% Pt; 10% Ir 30,9 - 31 - 92% Mg; 8% Al - 62 - - 88% Mg; 10% Al; 2% Si - 58 - - Aliaje de

magneziu: 92% Mg; 8% Cu - 126 - - 90% Cu; 10% Sn - 42 - - 75% Cu; 25% Sn - 26 - - Bronz: 88% Cu; 10% Sn; 2% Zn - 48 - -

Invar: 35% Ni; 65% Fe - 11 - - Constantan: 60% Cu; 40% Ni - 22,7 - - Manganină: 84% Cu; 4% Ni; 12% Mn - 21,3 26,4 -

70% Cu; 30% Mn - 13 - - 90% Cu; 10% Ni - 58 76 - 80% Cu; 20% Ni - 34 41 - Aliaje de cupru

40% Cu; 60% Ni - 22 26 - Argint nichelat 29 - - - Electron: 93% Mg; 4% Zn; 0,5% Cu - 116 - -

70% Ni; 28% Cu; 2% Fe - 35 - -

Aliaje de nichel: 62% Ni; 12% Cu; 26% Fe - 13,5 - -

Page 46: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

39

5. VÂSCOZITATEA FLUIDELOR Tabelul 24. Echivalenţa dintre vâscozitatea relativă exprimată în ºE (grade Engler) şi vâscozitatea cinematică exprimată în cm2/s (St = Stokes)

Vâscozitatea relativă, ºE

Vâscozitatea cinematică, cm2/s (St)

Vâscozitatea relativă, ºE

Vâscozitatea cinematică, cm2/s (St)

Vâscozitatea relativă, ºE

Vâscozitatea cinematică, cm2/s (St)

1,0 0,0100 5,6 0,3981 11,0 0,7884 1,1 0,0230 5,7 0,4056 11,5 0,8352 1,2 0,0351 5,8 0,4132 12,0 0,8720 1,3 0,4650 5,9 0,4206 12,5 0,9087 1,4 0,5730 6,0 0,4281 13,0 0,9454 1,5 0,6760 6,1 0,4356 13,5 0,9822 1,6 0,0776 6,2 0,4430 14,0 1,0189 1,7 0,0872 6,3 0,4501 14,5 1,0556 1,8 0,0965 6,4 0,4580 15,0 1,0923 1,9 0,1057 6,5 0,4654 15,5 1,1280 2,0 0,1147 6,6 0,4729 16,0 1,1657 2,1 0,1235 6,7 0,4804 16,5 1,2023 2,2 0,1321 6,8 0,4878 17,0 1,2390 2,3 0,1407 6,9 0,4953 17,5 1,2756 2,4 0,1491 7,0 0,5027 18,0 1,3123 2,5 0,1575 7,1 0,5101 18,5 1,3489 2,6 0,1658 7,2 0,5176 19,0 1,3856 2,7 0,1740 7,3 0,5250 19,5 1,4222 2,8 0,1821 7,4 0,5324 20,0 1,4588 2,9 0,1902 7,5 0,5398 21,0 1,5321 3,0 0,1983 7,6 0,5473 22,0 1,6053 3,1 0,2063 7,7 0,5547 23,0 1,6786 3,2 0,2142 7,8 0,5621 24,0 1,7518 3,3 0,2221 7,9 0,5695 25,0 1,8250 3,4 0,2300 8,0 0,5769 26,0 1,8982 3,5 0,2378 8,1 0,5843 27,0 1,9714 3,6 0,2456 8,2 0,5916 28,0 2,0446 3,7 0,2534 8,3 0,5591 29,0 2,1178 3,8 0,2612 8,4 0,6065 30,0 2,1909 3,9 0,2689 8,5 0,6139 32,0 2,3372 4,0 0,2766 8,6 0,6213 34,0 2,4835 4,1 0,2843 8,7 0,6629 36,0 2,6298 4,2 0,2920 8,8 0,6361 38,0 2,7761 4,3 0,2996 8,9 0,6435 40,0 2,9224 4,4 0,3073 9,0 0,6508 45,0 3,2881 4,5 0,3149 9,1 0,6583 50,0 3,6537 4,6 0,3225 9,2 0,6657 55,0 4,0193 4,7 0,3301 9,3 0,6731 60,0 4,3850 4,8 0,3377 9,4 0,6804 65,0 4,7505 4,9 0,3452 9,5 0,6878 70,0 5,1161 5,0 0,3529 9,6 0,6952 75,0 5,4817 5,1 0,3604 9,7 0,7026 80,0 5,8472 5,2 0,3680 9,8 0,7100 85,0 6,2128 5,3 0,3755 9,9 0,7173 90,0 6,5783 5,4 0,3830 10,0 0,7247 95,0 6,9438 5,5 0,3906 10,5 0,7616 100,0 7,3094

Transformarea vâscozităţii relative a lichidelor exprimate în grade Engler (ºE) în vâscozitate cinematică ν şi dinamică η sunt:

Page 47: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

40

ν = (7,31·ºE – 6,31/ºE)·10-6 [m2/s] η = (7,31·ºE – 6,31/ºE)·10-6 [Pa·s] în care: ρ este densitatea lichidului, în Kg/m3, respectiv avem corespondenţa de transformare 1 m2/s = 104 cm2/s = 104 St = 106 cSt Tabelul 25. Masele molare şi constantele unor gaze

Gazul M, [Kg/Kmol] R, [J/Kg·K] Gazul M,

[Kg/Kmol] R,

[KJ/Kg·K] Aer 28,966 287,04 Heliu 4,003 2077,022 Argon 39,948 208,19 hidrogen 2,016 4124,289 Azot 28,013 296,788 Metan 16,043 518,215 Dioxid de carbon

44,01 188,919 Butan 58,124 143,044

Dioxid de sulf

64,063 129,784 Etan 30,07 276,498

Monoxid de carbon

28,011 296,828 Propan 44,097 188,545

Oxigen 31,999 259,832 Vapori de apă

18,016 461,51

Formule de calcul pentru determinarea vâscozităţii dinamice a gazelor

Constanta lui Sutherland C utilizată pentru determinarea vâscozităţii dinamice a gazelor dată de relaţia:

CTC,

,T /

T ++

⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

1527315373

23

0ηη

în care Tη – vâscozitatea dinamică la T; T – temperatura absolută. K; 0η – vâscozitatea dinamică la ºC (273,15 K); C – constanta lui Sutherland, este dată în tabelul ce urmează: Tabelul 26. Constanta lui Sutherland C utilizată pentru determinarea vâscozităţii dinamice a gazelor

Gazul C Temperatura, ºC Gazul C Temperatura,

ºC 1 2 3 4 5 6

103,9 25-280 Acetat de metil

501,8 143-307 Azot

104,7 20-825 Bromură de metil

379 20-120

Page 48: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

41

Tabelul 26. (continuare) 1 2 3 4 5 6

Protoxid de azot

260 25-280 Alcool metilic 486,9 111-312

Oxid de azot 128 20-250 Metiltiofen 400 50-250 Amoniac 503 20-300 Clorură de

metilen 425 22-309

Argon 142 20-827 Clorură de metil

441 20-308

Acetilenă 19,2 20-120 Metileter 345 20-120 Acetonă 541,5 119-306 Acid arsenios 300 0-100 Benzen 447,5 130-313 61 20-100 Brom 533 190-600 70 100-250 Acid bromhidric

375 0-100 82 200-250

Bromură de mercur

657 219-582

Neon

128 686-827

n-butan 377.4 20-120 n-nonan 276 100-250 α-butilen 328.9 20-120 n-octan 337 100-250 β-butilen 362.1 20-120 n-pentan 382,8 122-306

106.8 20-280 Piridină 320 98-265 Aer 111 16-825 278 20-250 73 20-200

Propan 290 25-280

86 100-200 Propilenă 321,6 20-120 105 200-250 Alcool n-

propilic 515,6 122-273

Hidrogen

234 713-822 Mercur 942 220-610 Vapori de apă 673 100-250 Gaz sulfuros 306 300-825

83 100-200 Hidrogen sulfurat

331 0-100

95 200-250 Sulfură de carbon

499,5 117-310

Heliu

173 682-815 Tiofen 467 20-245 n-heptan 445 100-252 Toluen 370 60-250 n-hexan 436,1 121-307 Acid fosforos 290 0-100 Dician 330 20-100 254 25-280 Dietileter 404 122-309

Dioxid de carbon 213 300-824

Difenilmetan 387 166-360 Oxid de carbon

101,2 22-277

Difenileter 400 176-362 Tetraclorură de carbon

335 50-250

Izoamilenă 368 20-120 365,4 128-315 Izobutan 368 20-120 Clor 351 20-250 Izobutilenă 339 20-120 Acid

clorhidric 360 0-250

Page 49: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

42

Tabelul 26. (continuare) 1 2 3 4 5 6

Alcool izopropilic

459,9 119-308 Cloroform 373 121-308

Iod 568 106-523 Cian 330 0-100 Acid iodhidric 390 0-100 Acid

cianhidric 901 20-330

Iodură de mercur

717 282-512 Zinc 876 600-680

Cadmiu 1053 506-627 Tetraclorura de zinc

432 107-592

126,6 20-280 Tetrabromura de zinc

525 105-578 Oxigen

125 15-630 Ciclopropan 372 20-120 Kripton 188 0-100 Ciclohexan 350,9 122-306 Xenon 252 0-100 Etan 252 20-250 Mesitilen 136,3 100-200 Acetat de etil 504 128-314 Metan 162 20-500 Etilenă 225 20-250

6. CURGEREA FLUIDELOR PRIN CONDUCTE Tabelul 27 Valorile diametrului echivalent - de şi ale coeficientului A, în regim laminar pentru diferite secţiuni (dech = 4⋅Au/Pu)

Forma secţiunii dech Cerc cu diametrul d d Pătrat cu latura a a Triunghi echilateral cu latura a 0,58⋅a Inel cu lăţimea a 2⋅a Dreptunghi cu laturile a şi b: a/b ≈ 0 2⋅a a/b =0,1 1,81⋅a a/b = 0,25 1,60⋅a a/b = 0,5 1,30⋅a Elipsă a -semiaxa mică, b-semiaxa mare: a/b= 0,1 1,55⋅a a/b= 0,3 1,40⋅a a/b= 0,5 1,30⋅a

Page 50: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

43

Tabelul 28 Coeficienţii de debit ai diafragmelor

m Re=wdρ/η 0,05 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7

5000 0,6032 0,6110 0,6341 - - - - - 10000 0,6026 0,6092 0,6261 0,6530 0,6890 0,7367 0,7975 - 20000 0,5996 0,6050 0,6212 0,6454 0,6765 0,7186 0,7753 0,8540 30000 0,5990 0,6038 0,6187 0,6403 0,6719 0,7124 0,7650 0,8404 50000 0,5984 0,6032 0,6188 0,6384 0,6666 0,7047 0,7553 0,8276

100000 0,5980 0,6026 0,6162 0,6359 0,6626 0,6992 0,7472 0,8155 400000 0,5978 0,6020 0,6150 0,6340 0,6600 0,6950 0,7398 0,8019

d-diametrul interior al ţevii, m; w-viteza medie a lichidului sau gazului în ţeavă, m/s; d0 - diametrul orificiului normal al diafragmei, m; m = (d0/d)2

6.1. Calculul pierderilor de presiune în conducte Considerând o conductă dreaptă de lungime L şi diametru d (sau diametru echivalent), prin care se transportă izoterm un fluid cu viteza w şi a cărui densitate ρ nu variază sensibil, calculul pierderilor de presiune se face cu relaţia:

2

2wdLp ρλ ⋅⋅=Δ

sau dacă se au în vedere şi rezistenţele locale, are forma:

2

2wd

LLp ech ρλ ⋅

+⋅=Δ ∑ ∑

în care λ este coeficientul de frecare, care pe bază de analiză dimensională se ajunge la concluzia că este dat de relaţia:

cb

Red

a ⋅⎟⎠⎞

⎜⎝⎛⋅=

ελ

în care: ε - coeficientul de rugozitate; d – diametrul conductei; a, b, c – coeficienţi, respectiv exponenţi; aportul ε/d este cunoscut şi sub numele de rugozitate relativă.

Coeficientul de frecare λ în cazul curgerii laminare, la care efectul asperităţilor este preluat de vâscozitatea fluidului, este influenţat numai de valoarea criteriului Re, fapt ce se poate demonstra analitic şi verifica experimental, conform relaţiei:

λ = a ⋅ Re-1 în care a are valorile: 64 pentru secţiune circulară, 57 – pătrată, 53 – triunghi echilateral, 96 – inelară, 62 – dreptunghi cu laturile a = 0,5 b.

Page 51: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

44

În cazul curgerii turbulente relaţia de dependenţă stabilită experimental de diverşi autori este:

λ = a + b ⋅ Re-c cu coeficienţii din tabelul de mai jos. Tabelul 29.

Tipul de ţeavă a b c Domeniul de aplicare

Autorul relaţiei

Ţevi netede 0,0056 0,500 0,32 3⋅103<Re<3⋅104 Koo Ţevi netede 0,0000 0,184 0,20 5⋅103<Re<2⋅105 Koo Ţevi netede 0,0000 0,316 0,25 3⋅103<Re<1⋅105 Blasius Ţevi netede 0,0032 0,221 0,237 1⋅105<Re<1⋅108 Nicuradze Ţevi netede 0,0000 0,160 0,16 Generaux Ţevi netede din sticlă, cupru, plumb

0,0014 0,125 0,32

Ţevi de oţel şi fontă cu asperităţi

0,0014 1,056 0,42 Koo

Tabelul 30 Valori medii ale rugozităţii conductelor

Conducte e, mm 1 2

Ţevi din oţel trase şi sudate, la coroziune neînsemnată 0,2

Ţevi din oţel, vechi şi ruginite 0,67 şi mai mult

Ţevi din oţel de acoperire, impregnate cu ulei de in fiert 0,125

Ţevi din fontă pentru apă, care au fost utilizate 1,4

Ţevi tehnice netede din aluminiu 0,015-0,06

Ţevi trase, curate, din alamă, cupru sau plumb ; ţevi de sticlă 0,0015-0,01

Ţevi de beton, suprafaţă bună netezită prin frecare 0,3-0,8

Ţevi din beton, suprafaţă grosieră, cu asperităţi 3-9

Conducte pentru petrol la condiţii medii de exploatare şi

conducte pentru abur saturant 0,2

Conducte pentru abur, cu funcţionare periodică 0,5

Conducte de aer comprimat de la compresoare 0,8

Conducte pentru condensat, cu funcţionare periodică 1,0

Page 52: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

45

Fig. 1. Variaţia coeficientului de frecare λ în funcţie de valoarea criteriului Re şi a

rugozităţii relative ε/d

Page 53: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

46

Fig. 2. Rugozitatea relativă în funcţie de

diametrul conductei şi de natura materialului

Alte relaţii de calcul pentru λ se dau doar în funcţie de diametrul conductei şi natura materialului, fiind de fapt relaţii ce iau considerare o valoare a rugozităţii relative modificate.

3140210

,

dk

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛= −λ

25011110

,

dk, ⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛=λ

în care coeficienţii k şi k1 depind de natura materialului din care este confecţionată conducta.

Page 54: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

47

Pentru canale deschise, la calculul lui λ se găsesc relaţii de forma:

330

2

124 ,edn

⋅=λ

în care de este diametrul echivalent, iar n este un coeficient caracteristic

materialului.

Tabelul 31.

Materialul k k1 Materialul n

Metal nou, ţeavă zincată sau

tablă asfaltată

1,5 0,1-

0,2

Alamă 0,011

Fontă nouă, tablă sau ciment

sclivisit

2,5 0,3 Scânduri geluite 0,013

Oţel (conducte ruginite) 5 - Fontă 0,014

Ciment, fontă cu cruste,

scânduri

7 0,86-

1

Oţel galvanizat, bazalt

sau beton sclivisit

0,015

Canale din cărămidă 10 - Oţel comercial 0,017

Pământ 0,023

Lang dă relaţii de calcul pentru valoarea lui λ în funcţie de produsul w⋅d:

dw,a

⋅+=

00180λ

în care a are valoarea 0,012 pentru ţevi netede, iar pentru ţevi normale valoarea

0,020.

Ceea ce trebuie remarcat este că aplicând relaţii de calcul pentru acelaşi

caz, se obţin rezultate diferite, motiv pentru care este mai indicată utilizarea

relaţiilor criteriale.

Page 55: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

48

Tabelul 32. Valori medii ale rugozităţii absolute e pentru conducte

Materialul Starea conductei e, mm - noi, conducte acoperite cu Cu, Ni, Cr 0,00135 - - întrebuinţate până la 0,03

Conducte trase din cupru, alamă, ţevi din sticlă şi din materiale sintetice - furtunuri netede din cauciuc 0,0016

- imediat după fabricare 0,02 - 0,06 - noi, curăţate cu acid 0,03 - 0,04 - din oţel inoxidabil, metalizate 0,08 - 0,09 - noi, zincate prin scufundare în baie 0,07 - 0,10 - noi, zincate 0,10 - 0,16

Conducte din oţel trase, laminate

- întrebuinţate, ruginite 0,10 - 0,30 - noi, sudate pe generatoare 0,04 - 0,10 - noi, bituminate 0,05 - folosite, cu stratul de bitum discontinuu 0,10 - noi, cu strat de beton 0,18 - noi, galvanizate pentru instalaţii de ventilaţii

0,008

- conducte de abur şi de presiune (în medie)

0,2 - 0,4

- conducte de gaz (în medie) 0,2 - 0,4

Conducte din oţel sudate

- conducte de apă (în medie) 0,4 - 1,2 - cu pete uniforme de rugină 0,15 - ruginite, cu cruste mici 0,15 - 0,40 - cu cruste de mărime medie 1,5 - cu cruste mari 2 - 4 - curăţate, după folosire îndelungată 0,15 - 0,20 - pentru transportul gazelor 0,5

Conducte din oţel folosite

- pentru transportul gazelor, după o exploatare de circa 20 de ani

1,1

- noi, fără bitum 0,2 - 0,6 - noi, bituminate 0,1 - 0,13 - folosite, ruginite 1 - 1,5 - cu cruste 1,5 - 4 - curăţate, după folosire îndelungată 0,3 - 0,5 - folosite în instalaţii de canalizare 1,2 - ruginite puternic 4,5

Conducte din fontă

- conducte de apă şi de ape reziduale (în medie)

1 - 3

- noi, din beton centrifugat 0,1 - 0,15 - noi, cu rugozitate medie 1 - 2

Conducte din beton

- folosite, sclivisite cu ciment, pentru apă 0,2 - 0,3 Conducte din azbociment - noi 0,03 - 1,0

Page 56: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

49

Tabelul 33. Principalele formule de calcul pentru calculul coeficientului de frecare λ la curgerea izotermă a fluidelor

Natura conductei

Formula de calcul Domeniul de aplicabilitate

Condiţia de valabilitate

Autorul relaţiei

Regim de curgere laminar Conducte netede şi rugoase Re

64=λ

0<Re<2320 - Stokes

Regim de curgere turbulent λ=0,3164⋅Re-0,25 4000<Re<105 Blasius λ=0,184⋅Re-0,2 5000<Re<2⋅105 McAdams

6418211 ,Relg, −⋅=λ

4000<Re<2⋅107 Filonenko

λ=0,0054+0,396⋅Re-0,3 105<Re<2⋅106 Herman λ=0,0032+0,221⋅Re-0,237 105<Re<3,24⋅10

6 Nikuradse

λ=0,0076+0,899⋅Re-0,394 Re<1,2⋅106 Lorenz λ=0,0056+0,5⋅Re-0,32 3000<Re<3⋅106 Koo

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅=

51221

,Relg λ

λ

3000<Re<107 Prandtl-Kármán

Conducte netede hidraulic, λ=f(Re)

( )251811

,Relg, −⋅=λ

3000<Re<107

Re<Re1

Konakov

⎥⎥⎦

⎢⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛+⋅+=

3161000020100550/

Re., ελ

4000<Re<107 Moody

⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ +⋅−=723

51221,Re

,lg ελλ

- Colebrook

-White

25010046110,

Re,, ⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ +⋅⋅= ελ

- Altşul

⎥⎥⎦

⎢⎢⎣

⎡+⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛−=

72381621 90

,Re,lg

, ελ

- Frenkl

ελ72321 ,lg−= 105<Re<108

Re1<Re<Re2

Prandtl-Nikuradse

Conducte semirugoase hidraulic, λ = f(Re, ε)

250110 ,, ελ ⋅= - Re>Re2 Şifrinson

Observaţii: ε=e/d este rugozitatea relativă, unde e este rugozitatea absolută, în mm, iar d – diametrul interior al conductei, în mm. Valorile limită Re1 şi Re2 se pot

calcula cu formulele ε

101 ≅Re şi

ε560

2 ≅Re sau

14311356,

,Reε

= şi 1251

2120 ,

Re ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

ε

Page 57: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

50

Fig. 3. Reprezentarea grafică a funcţiei λ = f(Re, ε)

Page 58: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

51

6.2. Rezistenţe locale

Fig. 4. Coeficientul de pierderi locale ξ pentru diverse tipuri de ventile (la

diametrul nominal de 100 mm)

Fig. 5. Variaţia coeficientului de pierderi ξ pentru diverse tipuri de rezistenţe locale (1- ventil normal de trecere; 2-ventil de colţ; 3-teu; 4-compensator liră; 5-ventil special (Koswa, ş.a.), 6-cot de 90°, 7-vană; 8-conductă dreaptă de 100 m lungime cu λ=0,0206; 9-conductă dreaptă de 10 m lungime cu λ=0,0206 (pentru 8 şi 9 s-a

considerat dL

⋅= λξ ))

Page 59: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

52

Fig. 6. Lungimea echivalentă a unor armături (rezistenţe locale). Pentru lărgire

bruscă şi contracţie bruscă pe scara diametrului se va folosi diametrul mai mic d

Page 60: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

53

Fig. 7. Nomogramă pentru determinarea pierderii liniare specifice de presiune la

conductele de apă (valabilă pentru t = 12ºC)

Page 61: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

54

Fig. 8. Nomogramă pentru determinarea pierderii liniare specifice de presiune la conductele de apă (valabilă pentru t = 12ºC)

Page 62: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

55

Fig. 9. Nomogramă pentru determinarea vitezei de curgere a aburului în conducte

Page 63: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

56

Fig. 10. Nomogramă pentru determinarea pierderii de presiune în conducte scurte

de abur

Page 64: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

57

Tabelul 34. Coeficientul ξ şi raportul Lech/d pentru câteva rezistenţe locale

Rezistenţa locală ξ Lech/d Cot standard la 45° 0,3 15 Cot standard cu R mare 0,2 10 Cot standard la 90° 0,74 32 Cot standard la 90°cu R mediu 0,6 26 Cot standard la 90° cu R mare 0,46 20 Cot la 90° (de colţ) 1,3 60 Întoarcere la 180°, cu R mic 1,7 75 Întoarcere la 180°, cu R mediu 1,2 50 Piesă T standard, în flux drept (cu derivaţia închisă) 0,4 20 Piesă T standard, folosit drept cot, cu ieşirea din derivaţie 1,3 60 Piesă T standard, folosit drept cot, cu intrarea în derivaţie 1,5 70 Piesă T standard, cu R mare, folosită drept cot, cu ieşirea din derivaţie

0,5 30

Îmbinare cu flanşe 0,04 2 Vană deschisă complet 0,13 7 Vană deschisă 3/4 0,8 40 Vană deschisă 1/2 3,8 200 Vană deschisă 1/4 15,0 800 Ventil de reţinere cu bilă, cu scaun oblic, deschis 6,3 350 Ventil de reţinere cu bilă, cu scaun oblic, deschis 1/2 10,0 550 Ventil de reţinere cu bilă, cu scaun şaibă, deschis 6,0 330 Ventil de reţinere cu bilă, cu scaun şaibă, deschis 1/2 9,0 500 Ventil de reţinere cu bilă, cu scaun ştampilă, deschis 9,0 500 Ventil de reţinere cu bilă, cu scaun ştampilă, deschis 1/2 35,0 2000 Ventil de colţ, deschis 3,0 170 Ventil Y sau ventil de purjă, deschis 3,0 170 Ventil de probe cu scaun conic 65,0 3500 Contoare de debit cu diafragmă 8,0 400 Contoare de debit cu piston 12,0 600 Contoare de debit cu moment de rotaţie 6,0 300 Pentru determinarea lungimii echivalente Lech, în m, se înmulţeşte mărimea Lech/d cu diametrul interior d, în m, al rezistenţei locale respective

Page 65: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

58

Tabelul 35. Lungimea echivalentă, Lech, pentru pierderea de presiune în rezistenţe locale, în m de conductă nouă de oţel (Re = 200.000)

Diametrul nominal, mm 50 100 150 200 250 300 350 400 500 600

Compensator U neted descărcare 10d, cot R=4d)

4 8 12 16 20 24 28 33 41 49

Compensator U cutat descărcare 6d, cot R=3d)

6 13 20 26 33 40 47 54 68 82

Cot neted la 90º R = 3d 0,7 1,4 2,1 2,8 3,6 4,3 5,0 5,8 7,2 8,7 R = 4d 0,7 1,4 2,1 2,9 3,7 4,4 5,2 5,9 7,5 9,0

Cot cutat la 90º R = 3d 1,4 3,0 4,7 6,3 8,0 9,6 11,3 13,0 16,3 19,7 R = 4d 1,3 2,8 4,4 5,7 7,4 9,0 10,6 12,1 15,3 18,4

Ventil normal de trecere 12 28 48 70 97 125 156 186 253 320

Ventil de colţ 8 22 40 61 85 109 135 160 211 260 Ventil DIN 8 22 38 53 71 91 112 137 179 - Ventil Koswa 6,5 13 20 27 35 41 47 53 64 - Ventil Rhei 7 15 17 17 17 18 18 19 21 - Ventil de trecere directă 2,4 3,7 5,1 6,8 7,3 9 10,5 12 15 -

Vană de închi-dere cu ştuţuri - deschidere 64% 1,1 2,5 4,0 5,4 7 8,5 10 11 14 17 - deschidere 49% 3,3 7,3 11,4 15,6 20 24 29 33 42 50 - deschidere 36% 8,8 19,6 30,9 42,0 54 66 77 89 112 136 Cot turnat R = 1d 0,8 2,0 3,2 4,5 5,8 7,2 8,6 10,0 12,9 15,8 λoţel / λfontă 0,55 0,63 0,67 0,70 0,72 0,74 0,76 0,77 0,80 0,82 Observaţii: La rezistenţele locale din fontă valorile se împart cu raportul λoţel / λfontă. Lungimea echivalentă pentru colectorul de abur este Lech = 10 ... 60 m, iar pentru separatorul de apă Lech = 60 ... 120 m.

Page 66: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

59

Fig. 11. Variaţia raportului w/wmax în funcţie de criteriul Re la curgerea fluidelor în conducte

Fig. 12. Variaţia criteriului Re la serpentine, în funcţie de raportul d/D

Page 67: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

60

Fig. 13. Variaţia coeficientului de frecare λ în funcţie criteriul Re şi de rugozitatea dech/e (Cu linie punctată este trasat aşa numitul domeniu de automodelare, în care coeficientul de frecare λ, nu depinde de criteriul Re şi se determină numai după valoarea raportului dech/e).

Page 68: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

61

Fig. 14. Variaţia raportului Eu/Γ în funcţie criteriul Re şi de rugozitatea relativă e/dech

Page 69: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

62

Fig. 15

Page 70: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

63

Fig. 15. Dependenţa criteriului puterii de criteriul Reynolds:

1-agitator turbină deschis cu şase palete verticale drepte (b=0,2d; la D/d=3), în vase cu patru şicane (B/d=0,17); 2-agitator turbină de tip 1 la B/d=0,1; 3-agitator turbină deschis cu şase palete verticale curbate (b=0,2d; l=0,25d) la D/d=3 în vase cu patru şicane (B/d=0,l); 4-agitator turbină de tip 1 pentru B/d=0,04; 5-agitator turbină deschis cu şase palete în formă de săgeată (b=0,2d: l=0,25d) la D/d=8 în vas cu patru şicane (B/d=0,1) 6-agitator cu discuri radiale cu şase palete drepte verticale (b=0,1d: l=0,35d), discul inferior cu D/d=2,5, în vase cu patru şicane (B/d=0,25); 7-agitator turbină radial cu şaisprezece palete cu stator în vas fără şicane; 8-agitator cu două palete drepte verticale (b=0,25d) la D/d=4,35 în vas cu trei şicane (B/d=0,11); 9-agitator cu opt palate drepte (b=0,25d) sub unghi de 45º la D/d=3 în vas cu patru şicane (B/d=0,1); 10-agitator cu două palete de tip 8 la D/d=3 în vas cu patru şicane (B/d0,1); 11-agitator turbină deschis cu şase palete cu stator la D/d=2,4 în vas fără şicane; 12-agitator turbină de tip 11 la D/d=3 în vas fără şicane; 13-agitator turbină de tip 12, fără stator la D/d=3 în vas cu patru şicane (B/d=0,1); 14-agitator turbină de tip 1 în vas fără şicane; 15-agitator cu elice cu trei palete la D/d=3 în vas, fără şicane; 16-agitator cu patru palete de tip 8 la D/d=3 în vase fără şicane; 17-agitator cu patru palete (b=0,25d) sub unghi de 60º în vase fără şicane; 18-agitator cu elice cu trei palete de tip 15, dar pentru b=1,33d şi D/d=16 în vase cu trei şicane (B/d=0,06); 19-agitator cu patru palete de tip 9 la D/d=5,2 în vase fără şicane; 20-agitator cu două palete de tip 8 la Dl/d=3 în vase fără şicane; 21-agitatar cu elice cu trei palete de tip 15 la D/d=3,3 în vase fără şicane; 22-agitator cu patru palete de tip 9 (ca şi 19) la D/d=2,4+3,0 în vase fără şicane; 23-agitator cu trei palete de tip 15 la s=1,05d şi D/d=9,6 în vase cu trei şicane (B/d=0,06); 24-la fel pentru s=d şi D/d=3 în vase cu patru şicane (B/d=0,1); 25la fel pentru s=1,04d şi D/d=4,5 în vase fără şicane; 26-la fel pentru s=d şi D/d=3 în vase fără şicane; 27-la fel pentru s=1,05d şi D/d=2,7 în vase fără şicane; 28-la fel pentru s=d şi D/d=3,8 în vase fără şicane; 29-agitator cu 2 palete de tip 8 cu palete înguste (b=(0,13-0,17)d) la D/d=1,1 în vase fără şicane.

Caracteristicile agitatorului: D-diametrul vasului; d-diametrul agitatorului; b-lăţimea paletei agitatorului; l-lungimea paletei; B-lăţimea şicanei; s-pasul agitatorului elice.

Page 71: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

64

Fig. 16. Nomogramă pentru determinarea debitului de lichid sau gaz în ţevi cu secţiunea circulară

Page 72: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

65

6.3. Coeficienţii rezistenţelor locale Intrare în ţeavă Ieşire din ţeavă

Cu colţuri ascuţite: ξ=0,5 Cu colţuri rotunjite: ξ=0,2

ξ=1

Diafragmă (orificiu) cu margini ascuţite în ţeavă dreaptă

20

Ddm ⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛=

d0-diametrul orificiului diafragmei, m; δ - grosimea diafragmei, m; w0 - viteza medie în orificiu; wm - viteza medie în ţeavă, m/s; D - diametrul ţevii, m.

Pentru δ/d0=0÷0,015, pierderea de presiune: 2wp

2m⋅

⋅=Δρ

ξ ; valoarea ξ

determinându-se din tabelul: m 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22 ξ 7000 1670 730 400 245 165 117 86,0 65,6 51,5 40,0 m 0,24 0,26 0,28 0,30 0,34 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 ξ 32,0 26,8 22,3 18,2 13,1 8,25 4,00 2,00 0,97 0,42 0,13

Lărgire bruscă

A0 - aria secţiunii minime; m2; w0-viteza curentului în secţiunea minimă, m/s; A1-aria secţiunii maxime, m2; Re=w0⋅de/ν;

2wp

20

ireargl⋅

⋅=Δρ

ξ .

A0/A1

νe0 dwRe ⋅

= 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 10 3,10 3,10 3,10 3,10 3,10 3,10 100 1,70 1,40 1,20 1,10 0,90 0,80

1000 2,00 1,60 1,30 1,05 0,90 0,60 3000 1,00 0,70 0,60 0,40 0,30 0,20

≥ 3500 0,81 0,64 0,50 0,36 0,25 0,16

Page 73: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

66

Îngustare bruscă

A0 - aria secţiunii minime; m2; w0 - viteza curentului în secţiunea minimă, m/s; A1-aria secţiunii maxime, m2;

Re=w0⋅de/ν;

2wp

20

îngustare⋅

⋅=Δρξ .

A0/A1

νe0 dwRe ⋅

= 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 10 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00 5,00

100 1,30 1,20 1,10 1,00 0,90 0,80 1000 0,64 0,50 0,44 0,35 0,30 0,24 10000 0,50 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20

> 10000 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 Curbă sau ramificaţie de secţiune rotundă (pătrată)

d - diametrul interior al ţevii, m; R0-raza de curbură a ţevii, m. Coeficientul de rezistenţă ξ=A⋅B, se determină din tabelul:

Unghiulϕ, grade 20 30 45 60 90 110 130 150 180

A 0,31 0,45 0,60 0,78 1,00 1,13 1,20 1,28 1,40

R0/d 1,0 2,0 4,0 6,0 15 30 50 B 0,21 0,15 0,11 0,09 0,06 0,04 0,03

Cot de 90°, standardizat, din fontă

Trecerea nominală, mm 12,5 25 37 50 ξ 2,2 2 1,6 1,1

Ventil normal (Valoarea ξ este dată la deschiderea completă a ventilului)

D, mm 13 20 40 80 100 150 200 250 350 A 10,8 8,0 4,9 4,0 4,1 4,4 4,7 5,1 5,5

Ventil pentru echicurent D, mm 25 38 50 65 76 100 150 200 250

ξ 1,04 0,85 0,79 0,65 0,60 0,50 0,42 0,36 0,32

Page 74: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

67

Observaţie: pentru 3103 ⋅≥⋅

DwRe , valoarea lui ξ se ia din tabelul de sus.

Pentru Re < 3·105, coeficientul de rezistenţă ξ = ξ1 · K. Valoarea ξ1 se determină ca şi la Re ≥ 3·105, iar valoarea lui K este dată în tabelul ce urmează:

Re 5·103 104 2·104 5·104 105 2·105 3·105 K 1,40 1,07 0,94 0,88 0,91 0,93 1

Robinet de probă

Trecere nominală, mm 13 19 25 32 38 peste 50 ξ 4 2 2 2 2 2

Vană

Trecerea nominală, mm 15-100 175-200 peste 300 ξ 0,5 0,25 0,15

Tabelul 36. Înălţimea admisibilă de aspiraţie (în m) la pomparea apei

Temperatura apei, °C Turaţia pompei, rot/min 0 20 30 40 50 60 70

50 7 6,5 6 5,5 4 2,5 0 60 6,5 6 5,5 5 3,5 2 0 90 5,5 5 4,5 4 2,5 1 0

120 4,5 4 3,5 3 1,5 0,5 0 150 3,5 3 2,5 2 0,5 0 0 180 2,5 2 1,5 1 0 0 0

Tabelul 37. Valorile constantelor c şi m pentru diferite tipuri de agitatoare Caracteristica

geometrică Valorile

constantelor Observaţii Tipul agitatorului H0/d D/d h/d c m

Cu două palete 2 2 0,36 111,0 14,35

1,0 0,31

Re < 20 Re = 100-5.104

Cu doua palete 3 3 0,33 6,8 0,2 Cu două palete sub un unghi de 45° 3 3 0,33 4,05 0,2

Cu patru palete 3 3 0,33 8,52 0,2 Cu patru palete înclinate în sus cu 45° 3 3 0,33 5,05 0,2

Cu patru palete înclinate în sus cu 60° 3 3 0,33 6,30 0,18

Ancoră cu două palete 1,11 1,11 0,11 6,2 0,25 Ancoră cu patru palete 1,11 1,11 0,11 6,0 0,25

Page 75: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

68

Tabelul 37. (continuare) Elice cu două palete cu o înclinare de 22,5° 3 3 0,33 0,985 0,15

Elice cu trei palete cu înclinare d 3,5 3,8 1

230 4,63 1,19

1,67 0,35 0,15

Re < 30 Re < 3 .103 Re > 3.103

Turbină cu trei palete cu deschidere centrală de 37 mm 3 3 0,3 3,90 0,2 Turbină cu şase palete cu aparat de dirijare 1,78 2,4 0,25 5,98 0,15

Tabelul 38. Valorile coeficientului de corecţie K Diametrul ţevii, m m = 0,1 m = 0,2 m = 0,3 m = 0,4 m = 0,5 m = 0,6 m = 0,7

0,05 0,1 0,2 0,3

1,0037 1,0024 1,0017 1,0005

1,0063 1,0045 1,0023 1,001

1,0082 1,0064 1,0034 1,001

1,0118 1,0065 1,004 1,001

1,0144 1,0108 1,0052 1,001

1,0172 1,013 1,006 1,001

1,02 1,0148 1,007 1,001

m = (d0/d)2

Tabelul 39. Caracteristica umpluturilor scruberelor

Tipul umpluturii Diametrul elementelor

umpluturii, mm

Numărul de elemente la 1 m3 volum de umplutură

Volumul liber,m3 /m3

Suprafaţa specifică,

m2 /m3

Masa specifică umplutură,

Kg/m3

Inele de porţelan 8x8x1,5 1 465 000 0,64 570 600 Inele ceramice 15x15x2 250 000 0,7 330 690 Inele ceramice 25x25x3 53 000 0,74 204 532 Inele ceramice 35x35x4 20 200 0,78 140 505 Inele ceramice 50x50x5 6 000 0,785 87,5 530 Inele de fier 35x35x2,5 19 000 0,83 147 - Inele de fier 50x50x1 6 000 0,95 110 430 Pietriş rotund 42 14 400 0,388 80,5 - Adezit bucăţi 43,2 12 600 0,565 68 1200 Cocs bucăţi 42,6 14 000 0,56 77 455 Cocs bucăţi 40,8 15 250 0,545 86 585 Cocs bucăţi 28,6 27 700 0,535 110 660 Cocs bucăţi 24,4 64 800 0,535 120 600 Catalizator pentru sinteza amoniacului în bucăţi

6,1 5 200 000 0,465 960 2420

Catalizator pentru conversia CO în tablete

d = 11,5 h = 6 1 085 000 0,38 460 1100

Catalizator de vanadiu pentru acid sulfuric în tablete

d = 11 h = 6,5 1 000 000 0,43 415 611

Page 76: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

69

Tabelul 40. Caracteristica umpluturilor din lemn (şipci din lemn)

Secţiunea şipcii Dimensiunile

secţiunii transversale, mm

Distanţa dintre şipci, mm

Distanţa între rândurile de şipci, mm

Suprafaţa specifică, m2/m3

12,5x100 25,0 20 50 12,5x100 12,5 20 75 Dreptunghiulară 12,5x100 10,0 20 89

Triunghiulară 30x30x30 30 12,5 78

6.4. Puterile calorifice ale unor combustibili Tabelul 41

Puterea calorifică superioară Puterea calorifică inferioară Combustibilul Simbol chimic [KJ/Kg] [KJ/m3N] [KJ/Kg] [KJ/m3N]

1 2 3 4 5 Sulf S 9250 - 9250 - Oxid de carbon CO 10170 12720 10170 12720 Carbon C 33900 - 33900 - Hidrogen H2 141890 12770 120120 10800 Metan CH4 55670 39890 50100 35910 Etan C2H6 51900 70400 47400 64200 Etilenă C2H4 50770 64000 47630 60020 Acetilenă C2H2 50350 58900 48550 56900 Propan C3H8 50400 100800 46200 93400 Butan C4H10 49550 134000 45750 126500 Hidrogen sulfurat H2S 16660 25620 15390 23650

G.P.L. (aragaz) - - 119290 - 116360 Gaze naturale (Transilvania) - - 39860 - 35610�39760

Gaze de sondă - - - - 3770...4200 Gaz de furnal - - - - 5020...6030 Gaz de generator - - - - 16740...18830

Gaz de cocserie - - - - -

Lemn uscat - - - 12560...16740 - Lemn umed - - - 6280...10460 - Turbă - - - 8370...14650 - Lignit - - - 8370...17580 - Cărbune brun - - - 17580...23860 - Huilă - - - 23860...29300 - Antracit - - - 29300...31390 - Cocs - - - 25950...33480 - Cărbune de Anina - - - 21400...22800 -

Page 77: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

70

Tabelul 41 (continuare)

1 2 3 4 5 Cărbune de Godeni - - - 9600...10400 -

Cărbune de Poenari - - - 7400 -

Cărbune de Jugur - - - 11600 -

Cărbune de Ponor - - - 19700 -

Cărbune de Vulcan - - - 21000 -

Benzină - - - 43740 - Păcură - - - 37670...41870 - Motorină - - - 41870...46040

6.5. Elemente de transfer termic Tabelul 42. Valorile medii ale conductivităţii termice a pereţilor impurificaţi

Purtătorul de căldură Conductivitatea termică a

peretelui cu depuneri, (1/rdep⋅1,1613), W/(m⋅K)

Apa impurificată 1200-1600*

Apă de calitate medie 1600-2500*

Apă de calitate bună 2500-5000*

Apă purificată 2500-5000*

Apă distilată 10000

Produse petroliere curate, uleiuri, vapori de agenţi

frigorifici 2500

Produse petroliere brute 1000

Lichide organice, soluţii de săruri, agenţi

frigorifici 5000

Vapori de apă cu resturi de ulei 5000

Vapori de compuşi organici 10000

Aer 2400

*Pentru apă, valorile mai mici ale conductivităţii termice a impurităţilor corespund la temperaturi mai înalte.

Page 78: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

71

Tabelul 43 Valori orientative ale coeficientului total de transfer de căldură K, [W/(m⋅K)]

Rezistenţa termică de bază Transferul de căldură Convecţie

liberă Convecţie

forţată

Tipul de agent Tipul aparatului

1 2 3 4 5 Lichid-lichid 140...350 850...1700 Apă Schimbător de

căldură lichid-lichid Lichid-lichid 30...50 100...300 Ulei Radiatoare pentru apă

fierbinte Lichid-gaz (p=1,01325 bar)

5...20 10...60 Ulei Radiatoare pentru apă fierbinte

Lichid în fierbere – lichid

100...350; 30...120

80...900; 140...350

Apă; NH3; F; ulei

Răcitoare de saramură

Gaz (p=1,01325 bar) - lichid

5...20 10...60 Răcitoare de aer, economizoare

Gaz (p=1,01325 bar) - gaz

3...15 10...35 Supraîncălzitoare de abur

Gaz (p=1,01325 bar) - lichid în fierbere

5...20 10...60 Abur Cazane de abur

Vapori în condensare- lichid

280...1200 850...4600 Abur

- lichid 50...180 100...350 Vapori-ulei - lichid 230...500 340...1700 Vapori

organici-apă - lichid - 80...1700 Amestec apă-

vapori

Încălzitoare de apă (lichide) şi condensatoare

Vapori în condensare - lichid în fierbere - lichid în fierbere - lichid în fierbere

1700...4600

280...900 -

- -

280...2300

Vapori-apă Vapori-ulei

Vapori organici-apă

Ţevi de abur cu cămaşă

Abur în condensare - gaz (p=1,01325 bar)

5...20 30...100 Ţevi de abur în aer, încălzitoare de aer

Abur în condensare - lichid în fierbere

200...600 - Aparate de vaporizare cu umplutură de saramură

Page 79: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

72

Tabelul 44. Valori orientative ale coeficientului global de transfer de căldură şi încărcării termice pentru aparate frigorifice cu amoniac şi freoni

Tipul aparatului K, [W/m2⋅K] .q , [W/m2] Observaţii

A. Vaporizator: -cu amoniac 1.cu ţevi verticale 400...500 2300...2900 pentru ΔTm = 5 K

2.cu plăci 520...580 2600...2900 pentru ΔTm = 5 K

3.multitubulare 470...520 2300...2600 ΔTm = 5...6 K

-cu freoni

4. multitubulare şi serpentină cu manta 1100...1400 5800...7000

ΔTm = 5...6 K (după suprafaţa interioară a ţevilor cu nervuri sau aripioare)

B. Condensator - cu amoniac 1. multitubular

vertical 900...1000 4700...5200 ΔTm = 5...6 K

2. multitubular

orizontal 900...1000 4700...5200 ΔTm = 5...6 K

3. cu elemente 900...1000 4700...5200 ΔTm = 5...6 K

4. cu stropire 700...900 4000...4700 ΔTm = 5...6 K

5. cu evaporare 500...700 1400...2300 ΔTm = 3 K

- cu freoni 6. multitubulare şi ser-

pentină cu manta cu

ţevi nervurate din cupru

400...470 3000...4000 ΔTm = 7...10 K

7. serpentine nervu-

rate răcite cu aer 30...35 230...300 ΔTm = 8...10 K

* Mărimile K şi q, în cazul condensatoarelor cu freoni sunt raportate la suprafaţa interioară

Page 80: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

73

Tabelul 45. Valori orientative ale rezistenţelor termice datorate depunerilor în diverse cazuri

Starea de agregare Agentul termic Rtd⋅103 [m2⋅K/W] Abur 0,00 HCl (vapori) 0,70 Gaz natural 0,48 Gaz de cocserie 2,38 Aer 0,48 Vapori de spirt 0,119 Vapori evacuaţi din maşini şi aparate (cu ulei) 0,24

Vapori şi gaze

Vapori de agent termic după compresoare 0,48

Apă industrială în circuit închis (de turn) 0,466...0,7

Organice 0,24 Utilizate pentru răcire 0,24 Saramuri pentru răcire (CaCl2, NaCl, MgCl2)

0,24

Ulei greu 0,24 Ulei uşor 0,48

Lichide

Ulei de maşini şi transformator 0,24

Tabelul 46 Valori orientative ale rezistenţelor termice datorate depunerilor din apa de răcire

Viteza apei, w⋅103 [m/s] Apă de răcire ≤ 0,91 > 0,91 ≤ 0,91 > 0,91

Apă de mare 0,119 0,119 0,238 0,238 Apă de răcitoare (aparate frigorifice) din ţevi sau cu stropire: -cu duritate mică 0,238 0,238 0,477 0,477 -cu duritate mare 0,715 0,715 0,119 0,955 Apă din reţeaua publică sau de puţ 0,238 0,238 0,477 0,477 Apă din lacuri mari 0,238 0,238 0,477 0,477 Apă de râu, minimum 0,477 0,238 0,715 0,477 Apă de râu, maximum 1,91 1,91 1,43 2,38 Apă de baltă 0,715 0,477 0,955 0,715 Apă deosebit de dură 0,715 0,715 1,19 1,19 Apă distilată 0,119 0,119 0,119 0,119 Apă dedurizată pentru alimentarea cazanelor 0,238 0,119 0,238 0,238

Apă de purjare, eliminată din cazan 0,477 0,477 0,477 0,477

*Temperatura agentului termic până la 389 K, iar temperatura apei ≤ 325 K; **Temperatura agentului termic 389...477 K, iar temperatura apei > 325 K.

Page 81: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

74

Calculul coeficientului parţial de transfer de căldură α la circulaţie forţată fără schimbarea stării fizice

Se utilizează relaţiile criteriale Nu = c·Rem·Prn·ε sau

ελα ⋅⋅⋅⋅= nm PrRel

c în care c, m, n, ε sunt coeficienţi, respectiv exponenţi

determinaţi practic, după cum se vede în tabelul ce urmează. Tabelul 47. Valorile coeficienţilor c, m, n, ε pentru calculul lui α, pe baza relaţiei precedente

Caracterizarea situaţiei c m n ε Curgere laminară

- Scurgere pe un perete plan în strat limită laminar Re<5·103

- lichide 0,67 0,50 0,33 1 - gaze biatomice 0,63 0,50 0 1

- Curgere laminară în ţevi pentru fluide vâscoase (d < 0,063 m şi l < 3,5 m)

1,86 0,33 0,35 pl

dηη

Curgere turbulentă - Scurgere pe un perete plan Re<5·103

- lichide 0,0356 0,8 0,7 1 - gaze biatomice 0,032 0,8 0 1

- Curgere forţată în ţevi drepte lungi (l / d < 100) ; 104 < Re < 9·104 ; 0,7 < Pr < 370 - încălzire 0,0209 0,8 0,45 1 - răcire 0,0263 0,8 0,35 1 - ecuaţie unică încălzire-răcire 0,023 0,8 0,4 1 - gaze biatomice 0,018 0,8 0 1 - lichide vâscoase 0,027 0,8 0,33 ( ) 140 ,

p/ηη

- Curgere forţată în ţevi scurte (Aceeaşi coeficienţi ca mai sus, depinzând de condiţie):

l / d 5 10 20 50 ε 1,32 1,20 1,12 1,07

- Curgere forţată în ţevi curbate (serpentine) 1+1,77·d/R - Curgere în ţevi concentrice (d/D)0,14 - Curgere turbulentă în interiorul unui cilindru fără şicane 1,16 0,60 0,33 1 - Idem, când sunt şicane transversale, segment de cerc 1,72 0,60 0,30 p/ηη

- Idem, când sunt şicane transversale inelare 2,08 0,60 0,33 p/ηη

- Curgere perpendiculară pe un fascicul de ţevi; Re < 2300 - ţevi nedecalate 0,26 0,60 0,33 - ţevi decalate 0,33 0,60 0,33

vezi tabelul următor

Page 82: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

75

Tabelul 48. Valorile coeficientului ε la un fascicul de ţevi în funcţie de numărul de rânduri de ţevi

Rânduri de ţevi 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ε, ţevi decalate 0,73 0,82 0,88 0,91 0,94 0,96 0,98 0,99 1,00 ε, ţevi nedecalate 0,80 0,87 0,90 0,92 0,94 0,96 0,98 0,99 1,00 Tabel 49. Valorile coeficienţilor c, m, n, ε pentru calculul lui α, în cazul amestecătoarelor de diferite forme

Caracterizare amestecător şi tip de amestecare c m n ε

Amestecătoare cu elice - recipient D < 610 mm; d / D = 0,33; 200 < n < 500 rot / min 0,207 0,63 0,50 1

- recipient cu D = 1500 mm; d / D = 0,40; n = 120 rot / min 0,54 0,64 0,25 ( ) 140 ,

p/ηη

Amestecătoare cu paletă - paletă cu 2 braţe d / D = 0,16; 50 < n < 300 rot / min, transfer de căldură la şi de la manta

- idem, transfer de căldură la şi de la serpentină 0,17 0,67 0,37 ( ) 140 ,

p/ηη

- amestecătoare cu turbină în recipiente cu serpentină 0,17 0,67 0,37 ( ) 100 ,s/d

Notaţii: d- diametrul paletei; D – diametrul vasului; sau d – diametrul la care este realizată serpentina cu pasul – s; n – turaţia agitatorului în rot / min. În cazul în care 2300 < Re < 104, coeficientul parţial de transfer termic α se poate calcula cu aceeaşi relaţie:

ελα ⋅⋅⋅⋅= nm PrRel

c

însă a cărei valoare finală fα se obţine înmulţind α cu coeficientul f:

81

51061 ,Ref ⋅

−= , conform relaţiei:

αα ⋅= ff Pentru gaze biatomice, în care intră şi aerul, valoarea criteriului Pr este constantă, valoarea lui α, în cazul gazelor ce circulă perpendicular pe fasciculul de ţevi este dată de relaţia:

mRel

c ⋅⋅=λα

Trebuie specificat că la calcularea valorii criteriului Re se are în vedere viteza gazului în secţiunea minimă, iar ca dimensiune geometrică se ia diametrul

Page 83: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

76

echivalent al spaţiului dintre ţevi. Valorile coeficientului c şi n sunt date în tabelul ce urmează.

Fig. 17. Dispunerea ţevilor într-un fascicul: a – decalat; b - nedecalat

Tabelul 50.

x2/d=1,25 x2/d=1,50 x2/d=2,00 x2/d=3,00 Tipul x1/d c n c n c n c n 0,600 - - - - - - 0,213 0,636 0,900 - - - - 0,446 0,571 0,401 0,581 1,000 - - 0,497 0,558 - - - - 1,125 - - - - 0,478 0,565 0,518 0,560 1,250 0,518 0,556 0,505 0,554 0,519 0,556 0,552 0,562 1,500 0,451 0,568 0,460 0,562 0,492 0,568 0,488 0,508 2,000 0,404 0,572 0,416 0,568 0,482 0,556 0,419 0,570

Decalat

3,000 0,310 0,592 0,356 0,580 0,440 0,562 0,421 0,574 1,250 0,348 0,592 0,275 0,608 0,100 0,704 0,063 0,752 1,500 0,367 0,586 0,250 0,620 0,101 0,702 0,068 0,744 2,000 0,418 0,570 0,299 0,602 0,229 0,632 0,198 0,648 Nedecalat

3,000 0,290 0,601 0,375 0,584 0,374 0,581 0,286 0,608 Notă: Când numărul de rânduri din fascicul este 10, valorile lui ε sunt diferite de 1 şi se iau din tabelul 51. Dacă gazele circulă oblic, sun un unghi de înclinare φ, valoarea lui α se înmulţeşte cu coeficientul ε1, conform tabelului următor.

Tabelul 51. φ˚ 10 20 30 40 50 60 70 80-90 ε1 0,42 0,52 0,67 0,78 0,88 0,94 0,98 1,0

Pentru determinarea lui α, în cazul convecţiei forţate în regim staţionar, în literatura de specialitate se găsesc şi relaţii numai în funcţie de criteriul Pé, de forma:

ελα ⋅⋅⋅= mPél

c ,

cum Pé = Re·Pr, relaţia este similară cu cea anterioară dacă m=n.

Page 84: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

77

Alte relaţii empirice recomandate pentru apă, în cazul curgerii turbulente:

( ) 20

80

0156011545 ,

,

m dwt, ⋅⋅+⋅=α

sau

( ) 130

870

0156012035 ,

,'m d

wt, ⋅⋅+⋅=α

respectiv în curgere forţată perpendicular pe ţevi:

( ) 40

60

1011185 ,

,

m dwt, ⋅⋅+⋅=α

în care: - d este diametrul conductei sau diametrul echivalent în secţiunea cea

mai mică; - w este viteza fluidului în conductă; - tm – temperatura medie, între temperatura medie a apei tma, şi

temperatura pe suprafaţa cu care vine în contact apa tp; - pma

'm t,t,t ⋅+⋅= 1090 .

Pentru alte lichide, valoarea lui α se obţine ţinând cont de valoarea calculată a lui α pentru apă, corectată conform cu relaţia:

940120700750 ,

L,

L

,

L,

LL c

c−

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛⋅⎟⎟

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛⋅=

ηη

ρρ

λλαα

în care indicele L face referinţă la lichidul pentru care se face corecţia.

Determinarea pierderilor de căldură ale conductelor neizolate Pentru determinarea pierderilor de căldură ale conductelor neizolate se foloseşte nomograma de mai jos, dar ţinând cont şi de factorul de corecţie M, ce ţine seama de diferenţa dintre temperatura peretelui şi a aerului, conform cu cele de mai jos:

Diferenţa dintre temperatura peretelui şi a aerului, ºC Temperatura aerului, t0, ºC 50 100 200 400

0 0,91 0,91 0,91 0,91 10 0,95 0,95 0,96 0,96 20 1,00 1,00 1,00 1,00 30 1,05 1,05 1,05 1,05

Page 85: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

78

Fig. 18. Nomogramă pentru determinarea pierderilor de căldură ale conductelor neizolate

Page 86: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

79

Fig. 19. Nomogramă pentru determinarea stratului de bază al construcţiei termoizolante

Page 87: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

80

Tabelul 52. Coeficienţii de conductivitate termică ai unor soluţii

Substanţa dizolvată

Concentraţia, % masă Temperatura, °C

Coeficientul de conductivitate

termică, W/(m⋅K) NH3 26 18 0,45 BaCl2 21 32 0,58 KBr 40 32 0,50

21 32 0,58 KOH

42 32 0,55 K2SO4 10 32 0,60

15 32 0,58 KCl

30 32 0,56 MgSO4 22 32 0,59

11 32 0,58 MgCl2 29 32 0,52 CuSO4 18 32 0,58

20 32 0,57 NaBr

40 32 0,54 Na2CO3 10 32 0,58

12,5 32 0,58 NaCl

25 32 0,48 30 32 0,52 60 32 0,44 H2SO4 90 32 0,35

12,5 32 0,52 25 32 0,48 HCl 38 32 0,44

CH3COOH 50 25 0,36 10 12 0,52 30 12 0,42 50 13 0,32 70 14 0,24

CH3-CH2OH

90 15 0,19

Page 88: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

81

Fig. 20. Transmiterea căldurii prin convecţie în regim laminar: 1-conducte verticale (sensul mişcării libere şi forţate a lichidului coincide); 2-2-conducte orizontale; 3-conducte verticale (sensul mişcării forţate este invers sensului mişcării libere); AA-în absenţa convecţiei libere

Fig. 21. Variaţia raportului Nu/[Pr0,43.(Pr/Prp)0,25]

Page 89: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

82

Fig. 22. Corecţia ε=f(P, R) pentru schimbătoare de căldură

Page 90: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

83

Fig. 22 (continuare)

Page 91: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

84

Fig. 23. Coeficienţii de conductivitate termică ai gazelor de ardere (compoziţie: CO2-13%; O2-5%;

(N2+H2O)-82% vol): 1-conţinutul în vapori de apă=0; 2- conţinutul în vapori de apă=15%; 3- conţinutul în vapori de apă=20%; 1 kcal/(m·h·ºC)=1,163 W/(m·K)

Fig. 24. Coeficienţii de corecţie εΔt pentru schimbătoare de căldură cu curenţi paraleli şi încrucişaţi: a-cu o singură trecere în spaţiul intertubular şi 2, 3, 6 şi mai multe în spaţiul tubular; b) cu două treceri

în spaţiul intertubular cu şicane transversale şi 4 treceri în spaţiul tubular;

12

21

11

12 ;ttTT

RtTtt

P−−

=−−

=

Page 92: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

85

Fig. 25. Nomogramă pentru determinarea coeficientului parţial de transfer termic în ţevi

drepte la Re>10000 şi ε4=1 etapa I: ABO→C; etapa a II-a: DCO→E.

Page 93: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

86

Fig. 26. Câmpul de temperaturi din interiorul unui perete plan cu grosimea 2δ

Page 94: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

87

Fig. 27. Câmpul de temperaturi din interiorul unui cilindru

Page 95: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

88

Fig. 28. Câmpul de temperaturi din interiorul unei sfere

Page 96: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

89

Tabelul 53. Caracteristicile de bază ale schimbătoarelor de căldură multitubulare cu ţevi cu diametrul de 25×2 mm. Pasul ţevilor 32 mm.

Lungimea ţevilor, mm 1000 1500 2000 2500 3000 4000 5000 6000

Diametrul mantalei (interior)

mm

Numărul de ţevi Aria suprafeţei de schimb, m2

(calculată pentru diametrul mediu al ţevilor) Schimbătoare cu o trecere

150 13 1,0 1,5 2,5 4,0 6,0 259 43 6,5 8,0 10 13 17 20 400 121 9,0 14 18 23 28 37 47 56 600 283 33 43 54 87 87 109 131 800 511 77 97 117 157 197 237

1000 823 124 156 189 253 318 382 Schimbătoare cu două treceri

400 110 12 17 21 25 34 42 51 600 266 30 40 51 61 82 102 123 800 488 74 93 121 189

1000 792 119 181 244 305 1200 1152 174 220 355 445 1400 1596 240 301 366 490

Schimbătoare cu patru treceri 400 90 17 21 42 600 232 44 53 72 90 108 800 446 67 85 102 137 172 207

1000 736 111 140 226 384 342 1200 1088 207 207 335 420 506 1400 1518 288 348 466 585 705 1600 780 940 1800 1200

Schimbătoare cu şase treceri 600 204 31 39 47 63 79 95 800 404 61 77 93 124 156 188

1000 686 130 157 211 365 320 1200 1024 395 476 1400 1446 557 672 1600 1936 900 1800 2500 1160 2000 3118 1442 2200 3876 1800

Page 97: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

90

Tabelul 54. Numărul de ţevi, dispuse pe placa tubulară a unui schimbător de căldură cu o trecere pe hexagoane sau cercuri concentrice

Dispunerea pe hexagoane Dispunerea pe

cercuri Ţevi suplimentare

Nr.

de h

exag

oane

sau

cerc

uri

Nr. ţe

vilo

r pe

diag

onal

a he

xago

nulu

i

Nr.

tota

l de ţe

vi fă

segm

ente

Pe p

rimul

rând

al

segm

ente

lor

Pe a

l doi

lea

rând

al

segm

ente

lor

Pe a

l tre

ilea

rând

al

segm

ente

lor

Nr.

de ţe

vi p

e to

ate

segm

ente

le

Nr.

tota

l de ţe

vi

Nr.

de ţe

vi p

e ce

rcul

ex

terio

r

Nr.

tota

l de ţe

vi

1 3 7 - - - - 7 6 7 2 5 19 - - - - 19 12 19 3 7 37 - - - - 37 18 37 4 9 61 - - - - 61 25 62 5 11 91 - - - - 91 31 93 6 13 127 - - - - 127 37 130 7 15 169 3 - - 18 187 43 173 8 17 217 4 - - 24 241 50 223 9 19 271 5 - - 30 301 56 279

10 21 331 6 - - 36 367 62 341 11 23 397 7 - - 42 439 69 410 12 25 469 8 - - 48 517 75 485 13 27 547 9 2 - 66 613 81 566 14 29 631 10 5 - 90 721 87 653 15 31 721 11 6 - 102 823 94 747 16 33 817 12 7 - 114 931 100 847 17 35 919 13 8 - 126 1045 106 953 18 37 1027 14 9 - 138 1165 113 1066 19 39 1141 15 12 - 162 1303 119 1185 20 41 1261 16 13 4 198 1459 125 1310 21 43 1387 17 14 7 228 1615 131 1441 22 45 1519 18 15 8 246 1765 138 1579 23 47 1657 19 16 9 264 1921 144 1723

Page 98: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

91

Tabelul 55. Principalele ecuaţii criteriale utilizate în transferul de căldură şi masă Nr. crt.

Regimul de mişcare şi domeniul de valabilitate lc Temperatura de referinţă Ecuaţia criterială Observaţii

1 2 3 4 5 6 1.CONVECŢIA FORŢATĂ 1.1. Curgerea fluidelor prin ţevi sau în tuburi de secţiune circulară (η - viscozitate dinamică)

1. Laminar

PéLd

>13 dech

14,03

1

86,1 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

p

f

LdPeNu

ηη Fluide cu

vâscozitate mare

2. Laminar

PéLd

<4,5 dech 3

1

62,1 ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

LdPeNu Pe =

awdech

3. Laminar Re<2300 dech

31

40,2 ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

LdPeNu Încălzire

4. Laminar Re<2300 dech

31

60,1 ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

LdPeNu Răcire

Lp

fGrNu ε4

1

1,043,033,0

PrPr

PrRe15,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛=

în care: Lε = f ⎟⎠⎞⎜

⎝⎛

echdL

L/dech 10 15 20 30 40 ≥50

5. Laminar 10<Re<2000 dech

( )2121

fff TTT +=

εL 1,28 1,18 1,13 1,05 1,02 1,0

Curgere paralelă neizotermă

TgdGr ech Δ⋅⋅

= βν2

3

=Pr

Tabelul 55 (continuare)

Page 99: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

92

1 2 3 4 5 6

6. Tranzitoriu

2100 ≤ Re ≤ 104

Pr = 20…140 dech

Nu = 14,0

32

31

32

1Pr125Re116,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎥⎥⎦

⎢⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛+⎟

⎠⎞⎜

⎝⎛ −

p

f

Ld

ηη

7. Tranzitoriu 2100 ≤ Re ≤ 104 dech Nu = 433,09,0 PrRe15,0 Fluide foarte vâscoase

(glicerină, ulei, siropuri)

Nu =K0 ( )4

1

43,0

PrPr

Pr ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

p

ff

în care:K0 = f ( )Re

Re⋅10

-3

2,1

2,3

2,5

3

3,5

4 5 6 7 8 9

10 8. Tranzitoriu 2100 ≤ Re ≤ 104 dech

K0

1,9

3,3

4,4

7

10

12,2

15,5

19,5

24

27

30

33

νechwd

=Re

9. Turbulent

Re>104 şi uneori pentru Re>2100

dech

( )2121

fff TTT +=

Nu = 40,08,0 PrRe023,0 Fluide cu vâscozitate mică

Page 100: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

93

Tabelul 55 (continuare) 1 2 3 4 5 6

10. Turbulent Re>104 dech Nu =

14,0

318,0 PrRe027,0 ⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

p

ff η

η

Fluide având

fη >2 fapăη

Nu = Lε45,08,0 PrRe0209,0

Nu = Lε45,08,0 PrRe0209,0

L/dec 50 100 200 11.

Turbulent Re>104

echdL

> 150

Pr = 0,7…150

dech ( )212

1fff TTT +=

εL 1,04 1,01 0,99

Încălzire Răcire

Nu = Lp

ff ε

41

43,08,0

PrPr

PrRe021,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

Lε = f ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛Re;

echdL

Re L/dech 10 20 30 40 ≥ 50

1·104 1,23 1,13 1,07 1,03 1,0 2·104 1,18 1,10 1,05 1,02 1,0 5·104 1,13 1,08 1,04 1,02 1,0 1·105 1,10 1,06 1,03 1,02 1,0

12. Turbulent

Re>104

Pr > 0,7 dech

1·106 1,05 1,03 1,02 1,01 1,0

Page 101: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

94

Tabelul 55 (continuare) 1 2 3 4 5 6

13. Turbulent 3⋅103< Re < 2,5⋅105

1,3< Pr <178 0,3< ηp/ηf <38

dech

Nu =

07,11Pr8

7,12

8

32

+⎟⎠⎞⎜

⎝⎛ −

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

f

n

p

fPe

ξ

ηηξ

( )[ ] 1264,1Relg82,1−

−=izξ

( )m

izneiz f

p

ηηξξ =

n = 0,11 – la încălzire;n = 0,25 – la răcire;

ξ - coeficientul Darcy la curgerea izotermică

în ţevi netede; m = 0,14 – la încălzire;

m=0,28 41

Pr − - la

răcire.

14. Turbulent 104 <Re <106

0,03>Pr>0,0,005

1042m

W<q<106

2mW

L/dech>30

dech

Nu = 8,0014,05,4 Pe+

15. Turbulent în ţevi netede orizontale 104 <Re; Pr = 0,005…0,05

dech

( )2121

fff TTT +=

Nu = 8,0025,07 Pe+

Metale lichide în ţevi

16. Turbulent 20< Pe<104 dech

Nu = 8,0Pr025,036,4 + Metale lichide, grele şi alcaline în ţevi oxidate, fără influenţa gazelor

inerte 17. Turbulent

Re>104 dech

( )2121

fff TTT +=

Nu = 8,0Re018,0 Canal de aer dreptunghiular

Page 102: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

95

1.2. Curgerea fluidelor de-a lungul unei plăci Tabelul 55 (continuare)

1 2 3 4 5 6 18. Laminar

Re<105 Nu =4

1

43050760 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

p

f,f

,

PrPr

PrRe,

Nu = 5,0Re66,0 - pentru aer 19. Turbulent

Re>105

Dim

ensi

unea

geo

met

rică

în d

irecţ

ia m

işcă

rii

( )2121

fff TTT +=

Nu =4

1

43,08,0

PrPr

PrRe037,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

p

ff

Nu = 8,0Re032,0 - pentru aer

1.3. Curgerea lichidelor în film pe suprafeţe verticale 1 2 3 4 5 6

20. Mişcare laminară a filmului Re<2000

Nu = 0,67 ( ) 9132 RePrGa Nu=

λαH

Re = ν

echwd

Ga = 2

3

νgH

H- înălţimea suprafeţei21. Mişcare turbulentă

a filmului Re>2000

dech = ( )

dbbd

PS

h

−===

44

b- grosimea filmului

dech == ( )bnbdm−π

pt. Re≤1500 b =3 2

3gP

m

h ⋅⋅ ρη

( )fp TTT +=21

Nu = 0,01 ( ) 3132 RePrGa

Page 103: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

96

1.4. Curgerea transversală pe un cilindru şi prin fascicul de ţevi 1.4.1. Curgerea transversală a unui curent de fluid pe un cilindru

Tabelul 55 (continuare)

1 2 3 4 5 6 22. Re = 0,1…50

Re = 50…..104 Re≥104

dech ( )2121

fff TTT += Nu = 0,91 31,0385,0 PrRe

Nu = 0,60 31,050,0 PrRe Nu = 0,25 31,0Pr60,0Re

Re = ν

echdw0

0w - viteza curentului în amonte de cilindru

1.4.2. Curgerea transversală a unui curent de aer pe un cilindru

a) Nu = 0,48Re0,5 b) Nu = 0,174Re0,618

c) Nu = 0,0239Re0,805

⊥= NuNu ψψ ε

Pentru un unghi de atac 090=ψ

Pentru unghiuri de atac 090<ψ se aplică

corecţia ψε

ψ, [°] 90 80 70 60 50 40 30

23. a) Re = 1…..4⋅104 b) Re = 4⋅103…..4⋅104 c) Re = 4⋅104…..4⋅105

εψ 1 1 0,99 0,93 0,87 0,76 0,66

24. a) Re = 0,1…..50 b) Re = 50…..104

Re≥104

dech fT

a) Nu = 0,44Re0,5 b) Nu = 0,22Re0,6

⊥= NuNu ψψ ε

vezi pct.23

Page 104: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

97

1.4.3. Curgerea transversală a picăturilor de lichid pe un cilindru Tabelul 55 (continuare)

1 2 3 4 5 6 25. a) 8≤ Ref ≤103

b) 103 ≤ Ref ≤ 2⋅105 dech fT

a) fNu =25,0

38,05,0

PrPr

PrRe5,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

p

fff

b) fNu =25,0

38,06,0

PrPr

PrRe25,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

p

fff

1.4.4. Curgerea transversală a unui curent de gaze pe un fascicul de ţevi cu suprafaţă curată 26.

Ref = 103…..105 dech fT

3fNu = sip

ff εε

25,0

60,0

PrPr

Re41,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

15,0

2

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

ds

3fNu = sip

ff εε

25,0

60,0

PrPr

Re41,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

22

1 <ss

; 6

1

2 ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

ds

sε 22

1 ≥ss

; 12,1=sε

1s - pasul transversal pe direcţia curentului

2s - pasul longitudinal.

Fascicul în coridor (rândul

trei de ţevi) 6,01 =ε9,02 =ε

0,1...43

====

Nεεε

Fascicul în eşicher (rândul

trei de ţevi)

0,1...

7,06,0

43

2

1

=====

==

Nεεε

εε

Page 105: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

98

Observaţie: Coeficientul mediu α se va calcula cu relaţia: ( )[ ]321 21 αααα −++= NN

în care: pentru coridor: 31 6,0 αα = ;

32 9,0 αα = ; pentru eşicher: 31 6,0 αα = ; 31 7,0 αα =

În cazul unui unghi de atac, ψ , diferit de 900, se aplică corecţia: ⊥= NuNu ψψ ε cu ψε din tabelul de mai jos.

[ ]0ψ 90 80 70 60 50 40 30 20 10

ψε 1 1 0,98 0,94 0,88 0,78 0,67 0,52 0,42 Pentru curgerea transversală a unui curent de picături pe un fascicul de ţevi, se aplică relaţiile anterioare, corectate cu raportul (Prf/Prp)0,25.

1.5 Curgerea transversală pe un fascicul de ţevi cu aripioare Tabelul 55 (continuare)

1 2 3 4 5 6

27.

Turbulent Re = 3⋅103…..2,5⋅104

3<bd

<4,8

b = pasul aripioarelor

Nu =

14,054,04,072,0 PrRe116,0 ⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

hb

ab

Fascicul coridor

28.

Turbulent Re = 3⋅103…..2,5⋅104

3<bd

<4,8

b

T =

( )221

ffi TT + Nu =14,054,0

4,065,0 PrRe25,0 ⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

hb

ab

Fascicul eşicher. În expresia numărului Re, se

introduce viteza în secţiunea cea mai îngustă

Page 106: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

99

1.6. Amestecarea lichidelor în aparate cu serpentine, cămaşă şi agitator Tabelul 55 (continuare)

1 2 3 4 5 6 29. Turbulent

Re >104

0dD

=2,5…4

D≤1,5m

d0 T = ( )22

1ffi TT + Nu =

1

0

14,0

33,067,0 PrRe36,0−

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

dD

p

mf η

η

Nu =λ

α 0d⋅ ; Re=λ

α 20d⋅

D = diametrul vasului; d0 = diametru orificiului în care intră agitatorul; n = nr. de rotaţii ale agitatorului

Aparat cu serpentine

30. Turbulent Re >104

0dD

=2,5…4

D≤1,5m

d0 T = ( )22

1ffi TT + Nu = ⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

Dd

p

mf

0

14,0

33,062,0 PrRe87,0ηη

Aparat cu serpentine

1.7. Curgerea fluidelor în ţevi umplute cu particule solide

1 2 3 4 5 6 31. Laminar

Re>250

dech= d⋅ϕ6

ϕ = factorul de formăal particulei

T = ( )221

ffi TT + Nu = 9,0

0

Re6exp813,0 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⋅

ddech

Nu = 7,0

0

Re6,4exp5,3 ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−⋅

ddech

do – diametrul ţevii m0 = ρ⋅w0 – viteza masică în secţiunea liberă în

Kg/s

Încălzire Răcire

Nu= λ

α 0d⋅

Re = μ

echdm0

Page 107: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

100

1.8. Curgerea printr-un strat granular Tabelul 55 (continuare)

1 2 3 4 5 6 32. Turbulent

20<Re<200 Nu = 0,106·Re

33. Turbulent Re>200

Nu = 0,60·Re0,67

Transfer de căldură gaz - solid

34. Turbulent 20<Re<200

Nu = 0,124 430670 ,, PrRe

35. Turbulent Re>200

dech= d⋅ϕ6

T = ( )221

ffi TT +

Nu = 0,711 43,067,0 PrRe

Relaţie generală pentru lichid şi gaze în contact cu granule

2. CONVECŢIA LIBERĂ 2.1. Convecţia liberă în spaţii nelimitate 1 2 3 4 5 6

36. Pelicular Gr⋅Pr < 10-3

Nu = 0,5 = const.

37. Tranzitoriu Gr⋅Pr = 10-3…5⋅102

Nu = 1,18(Gr⋅Pr)0,125

Transfer de căldură gaz - solid

38. Laminar Gr⋅Pr = 500…2⋅107

Nu = 0,54(Gr⋅Pr)0,25

39. Turbulent Gr⋅Pr > 2⋅107

Lc = d Ţevi orizontale

L = H plăci şi ţevi verticale

La plăci orizontale se ia latura mică

( )fp TT21T +=

Nu = 0,135(Gr⋅Pr)0,33

Relaţie generală pentru lichid şi gaze în contact cu

granule

40. Mixt 103<Gr⋅Pr<108

d 4/1

p

f4/1f Pr

PrPr)Gr(50,0Nu ⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅=

Ţevi orizontale

41. Laminar 108<Gr⋅Pr<109

H

( )2f1f TT21T +=

4/1

p

f4/1f Pr

PrPr)Gr(76,0Nu ⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅=

Ţevi şi plăci verticale

Page 108: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

101

Tabelul 55 (continuare) 1 2 3 4 5 6

42. Turbulent Gr⋅Pr > 109

H 4/1

p

f3/1f Pr

PrPr)Gr(15,0Nu ⎟

⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅=

43. Pelicular sau tranzitoriu Gr⋅Pr < 5⋅102

d ( )fp TT21T +=

Nu = 1,15⋅(Gr⋅Pr)1/8 Sârme cu diametru mic (0,2…1 mm)

2.2. Convecţia liberă în spaţii limitate 1 2 3 4 5 6

44. Mixt 103<Gr⋅Pr<106

3,0c Pr)Gr(105,0 ⋅=ε

45. Turbulent 106<Gr⋅Pr<1010

2,0c Pr)Gr(40,0 ⋅=ε

46. Laminar Gr⋅Pr ≤ 103

1c =ε

47. Pelicular sau tranzitoriu Gr⋅Pr < 5⋅102

( )2f1ff TT21T +=

25,0c Pr)Gr(18,0 ⋅=ε

δ=grosimea stratului de fluid cuprins în spaţiul limitat

λec = εc⋅λ

48. Laminar Gr = 102…109 Nu = 0,52⋅Gr1/3⋅Pr0,4

Relaţie generală de exploatare λec = εc⋅λ

49. Turbulent Gr = 109…1013

δ

( )fp TT21T +=

Nu = 0,106⋅Gr1/3⋅Pr0,4 Metale topite în ţevi

Page 109: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

102

3. CONVECŢIE LIBERĂ LA SCHIMBAREA STĂRII DE AGREGARE 3.1. Condensarea peliculară a vaporilor

Tabelul 55 (continuare) 1 2 3 4 5 6

50. Laminar Ga⋅Pr⋅Ku<1015

H ( )2

TTT sp +

= Nu= 1,15 ( ) 41

Pr KuGa ⋅⋅ Condensarea vaporilor curaţi saturaţi pe

ţevi şi plăci verticale wabur≤10m/s

51. Mixt Ga⋅Pr⋅Ku>1015

H Nu= 0,068 ( ) 3

1Pr KuGa ⋅⋅

52. Laminar H Ts Nu=

0,42 ( )4

1

PrPr

Pr ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅

p

fKuGa

53. Laminar de T = ( )sp TT +

21

Nu= 1,72 ( ) 41

Pr KuGa ⋅⋅

Condensarea vaporilor curaţi saturaţi pe ţevi orizontale

3.2. Condensarea vaporilor în ţevi orizontale 1 2 3 4 5 6

54. q = 2300…140000 W/m2

225...50=id

L

di Ts 35,0

i

3.03,05,0k d

LRe26,1Nu ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛= ρπ σ

'ldq

Rev

ik μ⋅

⋅= ;

σρ

π σ

2idg' ⋅⋅

= ; "'

ρρπ ρ =

Relaţie valabilă în cazul aburului saturat, în cazul

vaporilor de benzol şi toluol se înlocuieşte 1,26 cu 0,89 σ - tensiune superficială

Page 110: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

103

3.3. Fierberea globulară a lichidelor. 3.3.1. Fierberea globulară în volum mare

Tabelul 55 (continuare)

1 2 3 4 5 6 55. Rex ≥ 10-2

Rex ≤ 10-2 0,86≤ Pr≤7,6 10-5 ≤Rex ≤104

0,045bar≤ ps≤175 bar

( )2,,v

s,

px

l

Tcl

ρ

σρ= Ts

3/165,0xx PrRe125,0Nu =

3/165,0xx PrRe625,0Nu =

Nux= λ

α xl⋅; Rex =

v

x

llq

⋅⋅νρ ,,

1 2 3 4 5 6 56. Critic

0,86≤ Pr≤13,1 1bar≤ ps≤185 bar

lx Ts ( ) 3/19/4crx PrAr68Re −=

Arx = ,

,,,

3

3

ρρρ

ν−xlq

( )crxRe = νρ ..

v

xcr

llq

qcr – solicitarea termică critică 57.

1bar≤ ps≤86 bar 0,2 m/s≤ ps≤6,7m/s; β≤70% α0/αw≤0,5 α0/αw≥2 0,5≤α0/αw≤2

di

di

di

Ts

Ts

Ts

αf=αw αf=α0

0w

0w

w

f

44

αααα

αα

++

=

αf-coeficient de convecţie la curgerea prin ţevi a lichidelor de fierbere αf- αf- coeficient de convecţie la fierberea globulară în volum mare; αw- idem la curgerea monofazică turbulentă a lichidului prin ţevi, calculat cu relaţia 12 β- concentraţia volumică de abur

Page 111: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

104

Observaţie: 1) În cazul în care vaporii conţin gaze inerte (necondensabile), de exemplu aer, valoarea coeficientului α, calculată cu una din relaţiile de mai sus, se înmulţeşte cu factorul de corecţie εG, din diagrama de mai jos, εG=f(ξG=(ρG/ρV)⋅100, %); 2) În cazul unei condensări pe un fascicul de ţevi coeficientul α0 calculat pentru o ţeavă se

multiplică cu ε=f(n), iar ∑=

=n

1jj

0

αα .

3.4. Condensarea bifazică în ţevi, în condiţii de curgere turbulentă 1 2 3 4 5 6

58.

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−+⋅⋅⋅= 1x1PrReCNu

v

l43,0l

8,0am ρ

ρ ; lv

v

mmm

x+

= Relaţia este valabilă pentru coeficientul local α:

l2

am

l

cam d

m4dwRe

μπν=

⋅=

59.

Ream > 5000 ps=12,2…88,2 bar

0<x1, x2<1 1Pr ≅

di Ts

⎥⎥⎦

⎤⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−++

⎢⎢⎣

⎡+⎟⎟

⎞⎜⎜⎝

⎛−+⋅⋅⋅=

1x1

1x121PrReCNu

v

l2

v

l1

43,0l

8,0am

ρρ

ρρ

x1, x2 – titru de vapori la intrarea, respectiv la ieşirea din conductă

Relaţia valabilă pentru coeficientul mediu α :

l

dNuλ

α ⋅=

C=0,024 (ţevi de oţel); C=0,032 (ţevi de cupru)

3.5. Transferul de căldură la solidificarea apei în ţevi 3.5.1. Convecţie liberă

Tabelul 55 (continuare)

Page 112: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

105

1 2 3 4 5 6 60. 45,0

w

p25,0

0 TT

KuFo31,0

NuNu

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛Δ

Δ⋅⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛⋅=

λα dNu ⋅

= - criteriul Nusselt la transformarea de fază;

λα dNu ⋅

= - criteriul Nusselt fără transformarea de fază; d-

diametrul ţevii cu gheaţă (di+2δg); d0-diametrul ţevii curate;

2dtaFo ⋅

= - criteriul Fourier; w

s

Tcl

KuΔ⋅

= - criteriul

Kutateladze al transformării de fază la solidificare; c-căldura specifică a apei.

3.5.2. Convecţie forţată

1 2 3 4 5 6 61. fT

0f0 Pr5,611

NuNu

λ⋅+=

fsf

wf0 l3

Tρν

λλ

⋅⋅⋅

Δ⋅= ; ΔTw = Tf – Tp

0Nu - valoarea medie Nusselt la curgerea forţată a apei în conducte fără transformare de fază, calculat cu relaţia 12; Nu - idem, cu transformare de fază; ls – căldura masică latentă de solidificare

Page 113: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

106

Tabelul 56 Nr. crt.

Forma şi poziţia reciprocă a suprafeţelor Schema Coeficienţii de iradiere şi suprafeţele

mutuale 0 1 2 3

1.

Două suprafeţe care formează un sistem închis .Suprafaţa mai mică nu prezintă concavităţi

1122

12112 ;;1 SS

SS

=== ϕϕ

2.

Două suprafeţe care formează un sistem închis. Suprafaţa mai mica prezintă concavităţi

DS;SD;

SD

122

211

12 === ϕϕ

D- suprafaţa “întinsă” pe conturul respectiv.

3.

Doi pereţi paraleli, ale căror dimensiuni sînt mari în raport cu distanţa dintre ei

21122112 SSS;1 ==== ϕϕ

4. Doi pereţi paraleli şi un corp convex

ϕ12 = ϕ21=1; ϕ23=ϕ13=0; ϕ31=ϕ32=1/2

3233113 S21SSS ===

5. Trei suprafeţe care formează un sistem închis

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−+=

1

3

1

212 S

SSS1

21

ϕ

( )32112 SSS21S −+=

6. Patru suprafeţe care formează un sistem închis

( )432112 SSDD21S −−+=

( )13112 DSS21S −+=

( )24114 DSS21S −+=

7. Două platbande paralele ( )

( ) 2212

221212

haa41

haa41S

+−−

−++=

8. Două cercuri paralele ,cu centrele pe normala comună a suprafeţelor

22

1222

1212 h

2dd

h2

dd4

S −⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛ +−+⎟

⎞⎜⎝

⎛ +=

π

la d1=d2, 2

2212 hhd

4S ⎟

⎠⎞⎜

⎝⎛ −+=

π

Page 114: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

107

Tabelul 56 (continuare) 0 1 2 3

9.

Două dreptunghiuri identice, aşezate în planuri paralele

( ) ( )( ) ⎥

⎥⎦

++

+⋅+⋅++⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛−

−+

××⎟⎠⎞

⎜⎝⎛⋅+⋅+

++

×⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛⋅+=

2222

22222

2222

2222

12

2

1

12

hhbahbha

abh

haarctg

bh

hbarctg

ah

hb

ahaarctgha

b

ha

bhaarctgha

aπϕ

Dacă a=b (în cazul pătratelor)

( )( ) ⎥

+

+⋅⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛⋅+⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛⋅⋅

−+

×⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛+×=

222

2222

2222

12

2ln

212

22

hhaha

ah

haarctg

ah

ha

ahaarctgha

aπϕ

10.

Două dreptunghiuri perpendiculare cu o latură comună

( )( )( )

( )( )( )( )( )( )2222

2222

2222

2222

2222

22222

22

2

12

cabaacbaln

b4a

cbbabcbaln

a4b

cbcaccbaln

ab4c

cb

aarctg1ac

caarctg

baarctg1

++

⋅++×

×−++

⋅++×

×+++

⋅++×+

+⎟⎟

⎜⎜

+×−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛−

−⎟⎠⎞

⎜⎝⎛+

⎢⎢⎣

⎡⎜⎜⎝

⎛⎟⎠⎞

⎜⎝⎛=

πϕ

11. Doi cilindri paraleli, cu diametre egale

ssdarcsinddsS

ds1

ds

sdarcsin1

2212

2

12

−+−=

⎟⎟⎟

⎜⎜⎜

⎛−−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛+⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛=

πϕ

Aici S12 este calculată pentru o lungime de 1 m a cilindrilor.

12 Plan nelimitat şi fascicul cu un rând de ţevi

11122

'12 −⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛⋅+⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛−−=

dsarctg

sd

sdϕ

dsS

dsarctg

ds

ds

⋅⋅=⋅=

−⎟⎠⎞

⎜⎝⎛+

⎥⎥

⎢⎢

⎡−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛−=

πϕϕ

πϕ

'21

'1212

22'12 111

Aici S12 se referă la o singură ţeavă cu o lungime de 1 m.

Page 115: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

108

Tabelul 56 (continuare) 0 1 2 3

13

Un plan nelimitat 1 şi un fascicul 2, cu un n rânduri de ţevi

( )SS

;11

1212

'1212

⋅=

−−=

ϕϕϕ

'12ϕ este coeficientul de iradiere al suprafeţei

pentru fasciculul cu un rând de ţevi (v.nr.12) n-nr. de rânduri ale fasciculului

14

Sistem închis, format din suprafeţele 1 şi 2, prin care se primeşte şi se cedează căldură şi suprafaţa reflectantă R, neconducătoare decăldură.

12112

22

1

1

1212

SSR

1SS

R1

1

ϕϕϕ

ϕϕ

⋅=⋅

⋅+⋅

+=

14a

Caz particular al schemei 14; un plan nelimitat 1 şi un fascicul cu unul sau două rânduri de ţevi 2, în prezenţa unei suprafeţe reflectante R, situată după fascicul.

( )21212112

121212

SSS

2

ϕϕ

ϕϕϕ

⋅=⋅=

−=

Pentru fasciculul cu un rând, 12ϕ se calculează cu formula de la nr. 12 ( '

1212 ϕϕ = ), iar pentru cele cu două rânduri cu formula de la nr.13 (n=2)

14b

Caz particular al schemei 14;suprafeţele 1 şi 2 nu au concavităţi.

212121

21212

12 S2SSSS

ϕϕϕ

−+−

=

12112 SS ϕ⋅=

14c

Caz particular al schemei 14:suprafeţele 1 şi 2 sunt egale şi paralele (discuri, pătrate, dreptunghiuri, etc.)

1211212

12 SS;2

1 ϕϕϕ ⋅=+

=

*Formulele sînt corecte şi în cazul în care 1, 2, 3, 4 şi R (S în m/m) reprezintă suprafeţele cilindrice lungi cu generatoare paralele.

Page 116: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

109

Fig. 29. Coeficientul de emisivitate al CO2 Fig. 30. Coeficientul de emisivitate al H2O

Page 117: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

110

Tabelul 57. Coeficienţi de emisivitate - ε, ai unor corpuri solide pe diverse intervale de temperatură

Materialul şi caracterul suprafeţei t sau Δt, ºC ε 1. Metale pure şi oxidate

Aluminiu polizat 225-575 0,039-0,057 Aluminiu cu asperităţi 26 0,055 Aluminiu oxidat la 600°C 200-600 0,11-0,19 Suprafaţa de Cu acoperită cu Al, în cazul încălzirii până la 600°C 200-600 0,18-0,19

Suprafaţă de OL acoperită cu Al în cazul încălzirii până la 600°C 200-600 0,52-0,57

Wolfram 230-2230 0,053-0,31 Filament de wolfram 3300 0,39 Filament de wolfram întrebuinţat 25-3300 0,032-0,35 Fier electrolitic, polizat cu îngrijire 175-225 0,052-0,064 Fier polizat 425-1020 0,144-0,377 Fier, proaspăt, prelucrat cu şmirghel 20 0,242 Fier oxidat neted 125-525 0,78-0,82 Fier turnat neprelucrat 925-1115 0,87-0,95 Piese turnate din otel, polizate 770-1040 0,52-0,56 Tablă din otel şlefuită 940-1100 0,52-0,61 Otel oxidat la 600°C 200-600 0,79-0,79 Fier sudat, polizat cu îngrijire 40-250 0,28 Tablă de oţel, cu un strat dens-strălucitor de oxid 25 0,82

Oţel oxidat, cu asperităţi 40-370 0,94-0,97 Oţel moale topit 1600-1800 0,28-0,28

Tabelul 58

Materialul şi caracterul suprafeţei t sau Δt, ºC ε 1 2 3

Fontă polizată 200 0,21 Fontă strunjită 830-990 0,6-0,7 Fontă oxidată la 600°C 200-600 0,64-0,78 Fontă cu asperităţi, puternic oxidată 40-250 0,95 Fontă topită 1300-1400 0,29-0,29 Aur polizat cu îngrijire 225-625 0,018-0,035 Alamă polizată cu îngrijire: 73,2% Cu; 26,7% Zn 245-355 0,028-0,031 idem 62,4% Cu; 36,8% Zn; 0,4 % Pb; 0,3% Al 255-375 0,039-0,037 idem 82,9% Cu; 17,1% Zn 275 0,03 Alamă laminată, cu suprafaţă naturală 22 0,06

Page 118: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

111

Tabelul 58 (continuare) 1 2 3

Alamă laminată, frecată cu şmirghel grosier 22 0,20 Alamă ştearsă 50-350 0,22 Alamă oxidată, în cazul încălzirii până la 600°C 200-600 0,61-0,59 Cupru electrolitic polizat cu îngrijire 80 0,018 Cupru polizat 115 0,023 Cupru lustruit dar fără luciu 22 0,072 Cupru oxidat, în cazul încălzirii până la 600°C 200-600 0,57-0,55 Cupru încălzit continuu, acoperit cu un strat gros de oxid

25 0,78

Cupru topit 1075-1275 0,11-0,13 Fir de molibden 725-2600 0,096-0,292 Nichel depus pe fier polizat, prin galvanizare şi apoi polizat

23 0,045

Nichel pur din punct de vedere tehnic, polizat 225-375 0,07-0,087 Nichel oxidat în cazul încălzirii până la 600°C 200-600 0,11 Puternic radiante 500-600 0,80-0,85 Idem 1000 0,85-0,90 Cărămidă silicioasă, nesmălţuită cu asperităţi 1000 0,8 Cărămidă silicioasă, smălţuită, cu asperităţi 1100 0,85 Cărămidă de şamotă, smălţuită 1100 0,75 Şamotă (55% SiO2, 41% Al2O3) 1230 0,59 Cărămidă de magnezită (80% MgO; 9% Al2O3) 1500 0,39 Cărămidă de gresie (95% SiO2) 1230 0,66 Cărămidă de silimanit (33% SiO2; 64% Al2O3) 1500 0,29 Cărămidă roşie cu asperităţi 20 0,93 Porţelan smălţuit 22 0,92 Ghips 20 0,8-0,9 Tencuială de var cu asperităţi 10-90 0,90-0,91 Marmura cenuşie, polizată 22 0,93 Cuarţ fuzibil, cu asperităţi 20 0,93 Sticlă netedă 22 0,94 Hârtie 20 0,8-0,9 Apă 0-100 0,95-0,96 Lemn de construcţie 20 0,8-0,9 Negru de fum, strat ≥ 0,075 mm 40-370 0,95 Tencuială din sticlă lichidă, cu negru de fum 100-225 0,96-0,95 Cauciuc tare, lustruit 23 0,95 Cauciuc moale cenuşiu, cu asperităţi 24 0,86 Carton gudronat pentru acoperişuri 20 0,93 Cărbune ameliorat (0,9% cenuşă) 125-625 0,81-0,79

Page 119: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

112

Tabelul 58 (continuare) 1 2 3

Filament de cărbune 1040-1405 0,53 Email alb, pe fier 19 0,9 Lac alb de email, pe placă de fier cu asperităţi 23 0,91 Lac negru, strălucitor, pulverizat pe suprafaţa fierului 25 0,88 Lac negru mat 40-95 0,96-0,98 Lac alb 40-95 0,80-0,95 Şerlac negru strălucitor pe fier cositorit 21 0,82 Şerlac negru mat 75-145 0,91 Vopsele de ulei, de diferite culori 100 0,92-0,96 Vopsele de aluminiu de vechimi diferite cu conţinut variabil de Al

100 0,27-0,67

Vopsele de aluminiu, după încălzirea până la 325°C 150-315 0,35 Lac de aluminiu pe placă cu asperităţi 20 0,39 Fier corodat nichelat, nepolizat 20 0,37-0,48 Sârmă de nichel 185-1000 0,096-0,186 Crom – nichel 52-1035 0,64-0,76 Cositor sau plăci de fier cositorite, strălucitoare 25 0,43-0,064 Platină polizată, curată 225-625 0,054-0,104 Bandă de platină 925-1115 0,12-0,17 Fir de platină 25-1230 0,036-0,192 Sârmă de platină 225-1375 0,073-0,182 Mercur foarte pur 0-100 0,09-0,12 Plumb pur neoxidat 125-225 0,057-0,075 Plumb cenuşiu, oxidat 24 0,281 Plumb oxidat la 200°C 200 0,63 Argint pur polizat 225-625 0,0198-0,0324 Argint polizat 38-370 0,0221-0,0324 Crom 38-538 0,08-0,26 Zinc comercial (99,1%) polizat 225-325 0,046-0,053 Zinc oxidat, în cazul încălzirii până la 400°C 400 0,11 Tablă de fier zincată foarte strălucitoare 28 0,288 Tablă de fier zincată, cenuşie, oxidată 24 0,276

Materiale refractare de construcţii, termoizolante şi altele Carton de azbest 24 0,96 Şnur de azbest 40-370 0,93-0,95 Azboardezie 20 0,96

Materiale refractare Slab radiante 500-600 0,65-0,70 idem 1000 0,75

Page 120: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

113

7. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE UNOR GAZE ŞI VAPORI Tabelul 59. Căldurile molare la presiune constantă cp, pentru modelul de gaz perfect (p→0), [KJ/(Kmol·K)]

T, K O2 N2 Aer H2 CO CO2 H2O 50 29,13 29,10 29,03 20,83 - 29,10 33,32 100 29,11 29,10 29,03 22,57 29,10 29,21 33,31 150 29,11 29,11 29,03 25,38 29,11 30,24 33,32 200 29,13 29,11 29,04 27,27 29,11 32,36 33,34 250 29,20 29,11 29,06 28,33 29,12 34,83 33,42 300 29,39 29,13 29,11 28,84 29,14 37,22 33,59 350 29,70 29,17 29,20 29,08 29,21 39,39 33,87 400 30,11 29,25 29,36 29,18 29,34 41,33 34,25 450 30,59 29,39 29,56 29,23 29,53 43,06 34,70 500 31,09 29,58 29,82 29,26 29,79 44,63 35,21 550 31,60 29,83 30,12 29,29 30,10 46,04 35,74 600 32,09 30,11 30,44 29,33 30,44 47,32 36,30 650 32,56 30,42 30,79 29,38 30,81 48,49 36,88 700 32,99 30,76 31,14 29,44 31,17 49,56 37,47 750 33,38 31,10 31,48 29,53 31,55 50,54 38,07 800 33,74 31,43 31,82 29,63 31,90 51,43 38,68 850 34,07 31,77 32,15 29,75 32,24 52,25 39,31 900 34,36 32,09 32,47 29,88 32,58 53,00 39,94 950 34,63 32,40 32,77 30,04 32,89 53,68 40,58

1000 34,88 32,70 33,05 30,21 33,18 54,31 41,22 1100 35,31 33,24 33,57 30,58 33,71 55,41 42,47 1200 35,68 33,73 34,02 30,99 34,17 56,34 43,70 1300 36,00 34,15 34,42 31,43 34,57 57,14 44,87 1400 36,29 34,52 34,77 31,87 34,91 57,80 45,97 1500 36,56 34,85 35,08 32,30 35,22 58,38 47,00 1600 36,82 35,13 35,36 32,73 35,48 58,88 47,96 1700 37,07 35,38 35,61 33,13 35,70 59,32 48,84 1800 37,31 35,60 35,83 33,53 35,91 59,70 49,66 1900 37,54 35,80 36,03 33,92 36,09 60,05 50,41 2000 37,78 35,98 36,22 34,29 36,24 60,35 51,10 2100 38,01 36,13 36,39 34,64 36,39 60,62 51,74 2200 38,24 36,27 36,55 34,95 36,51 60,86 52,32 2300 38,47 36,40 36,70 35,26 36,63 61,09 52,86 2400 38,70 36,52 36,83 35,55 36,73 61,29 53,36 2500 389,2 36,62 36,96 35,84 36,83 61,47 53,82 2600 39,14 36,72 37,09 36,10 36,92 61,55 54,24 2800 39,56 36,89 37,31 36,60 37,08 61,95 55,00 3000 39,96 37,04 37,51 37,07 37,22 62,23 55,66

Page 121: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

114

Tabelul 60. Căldurile masice medii la presiune constantă ale unor gaze - pc , KJ/(Kg·K)

t, ºC H2 N2 curat O2 CO H2O CO2 SO2 Aer N2 aer ext.

0 14,38 1,039 0,9084 1,039 1,858 0,8205 0,607 1,004 1,026 100 14,40 1,041 0,9218 1,041 1,874 0,8689 0,637 1,007 1,031 200 14,42 1,044 0,9355 1,046 1,894 0,9122 0,663 1,013 1,035 300 14,45 1,049 0,9500 1,054 1,918 0,9510 0,687 1,020 1,041 400 14,48 1,057 0,9646 1,064 1,946 0,9852 0,707 1,029 1,048 500 14,51 1,066 0,9971 1,075 1,976 1,016 0,724 1,039 1,057 600 14,55 1,076 0,9926 1,087 2,008 1,043 0,740 1,050 1,067 700 14,59 1,087 1,005 1,099 2,041 1,067 0,754 1,061 1,078 800 14,64 1,098 1,016 1,010 2,074 1,089 0,765 1,072 1,088 900 14,71 1,108 1,026 1,121 2,108 1,109 0,776 1,082 1,099

1000 14,78 1,118 1,035 1,131 2,142 1,126 0,784 1,092 1,108 1100 14,85 1,128 1,043 1,141 2,195 1,143 0,791 1,100 1,117 1200 14,94 1,137 1,051 1,150 2,208 1,157 0,798 1,109 1,126 1300 15,03 1,145 1,058 1,158 2,240 1,170 0,804 1,117 1,134 1400 15,12 1,153 1,065 1,166 2,271 1,183 0,810 1,124 1,142 1500 15,21 1,160 1,071 1,173 2,302 1,195 0,815 1,132 1,150 1600 15,30 1,168 1,077 1,180 2,331 1,206 0,820 1,138 1,157 1700 15,39 1,174 1,083 1,186 2,359 1,216 0,824 1,145 1,163 1800 15,48 1,181 1,089 1,193 2,386 1,225 0,829 1,151 1,169 1900 15,56 1,186 1,094 1,198 2,412 1,233 0,834 1,156 1,175 2000 15,65 1,192 1,099 1,204 2,437 1,241 0,837 1,162 1,180 2100 15,74 1,197 1,104 1,209 2,461 1,249 - 1,167 1,186 2200 15,82 1,202 1,109 1,214 1,485 1,256 - 1,172 1,191 2300 15,91 1,207 1,114 1,218 2,508 1,263 - 1,176 1,195 2400 15,99 1,211 1,118 1,222 2,530 1,269 - 1,181 1,200 2500 16,07 1,215 1,123 1,226 2,552 1,275 - 1,185 1,204 2600 16,14 1,219 1,127 1,230 2,573 1,281 - 1,189 1,207 2700 16,22 1,223 1,131 1,234 2,594 1,286 - 1,193 1,211 2800 16,28 1,227 1,135 1,237 2,614 1,292 - 1,196 1,215 2900 16,35 1,230 1,139 1,240 2,633 1,296 - 1,200 1,218 3000 16,42 1,233 1,143 1,243 2,652 1,301 - 1,203 1,221

Page 122: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

115

Tabelul 61. Căldurile volumetrice medii în presiune constantă ale unor gaze - 'pc ,

KJ/(m3N·K)

T, K t, ºC CO2 N2 O2 H2O Aer uscat

Aer umed

273 0 1,5998 1,2946 1,3059 1,4943 1,2971 1,3188 373 100 1,7003 1,2958 1,3176 1,5051 1,3004 1,3243 473 200 1,7873 1,2996 1,3352 1,5223 1,3071 1,3318 573 300 1,8627 1,3067 1,3561 1,5424 1,3172 1,3423 673 400 1,9297 1,3163 1,3775 1,5654 1,3235 1,3544 773 500 1,9887 1,3276 1,3980 1,5897 1,3427 1,3652 873 600 2,0411 1,3435 1,4168 1,6148 1,3565 1,3829 973 700 2,0884 1,3536 1,4344 1,6412 1,3708 1,3975

1073 800 2,1311 1,3670 1,4499 1,6680 1,3842 1,4114 1173 900 2,1692 1,3795 1,4645 1,6956 1,3975 1,4248 1273 1000 2,2035 1,3917 1,4775 1,7229 1,4097 1,4373 1373 1100 2,2349 1,4034 1,4892 1,7501 1,4214 1,4499 1473 1200 2,2638 1,4143 1,5005 1,7769 1,4327 1,4612 1573 1300 2,2898 1,4252 1,5106 1,8028 1,4432 1,4725 1673 1400 2,3136 1,4348 1,5203 1,8280 1,4528 1,4830 1773 1500 2,3354 1,4440 1,5294 1,8527 1,4620 1,4926 1873 1600 2,3555 1,4528 1,5378 1,8761 1,4708 1,5018 1973 1700 2,3743 1,4612 1,5462 1,8995 1,4788 1,5102 2073 1800 2,3915 1,4687 1,5541 1,9213 1,4867 1,5177 2173 1900 2,4074 1,4758 1,5617 1,9423 1,4938 1,5257 2273 2000 2,4221 1,4825 1,5692 1,9628 1,5010 1,5328 2373 2100 2,4359 1,4892 1,5759 1,9824 1,5072 1,5399 2473 2200 2,4484 1,4951 1,5830 2,0009 1,5135 1,5462 2573 2300 2,4602 1,5010 1,5897 2,0189 1,5194 1,5525 2673 2400 2,4700 1,5064 1,5964 2,0365 1,5252 1,5583 2773 2500 2,4811 1,5114 1,6027 2,0528 1,5303 1,5638

Tabelul 62. Entalpia gazelor de ardere kJ/m3N

T, K t, ºC CO2 N2 O2 H2O Aer uscat

Aer umed

1 2 3 4 5 6 7 8 273 0 0 0 0 0 0 0 373 100 171,27 129,59 131,73 150,52 130,00 132,39 473 200 395,12 260,02 267,06 304,30 261,42 266,28 573 300 561,15 391,80 406,86 462,60 395,16 402,57 673 400 774,80 526,24 551,00 626,00 531,56 541,60

Page 123: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

116

Tabelul 62 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8

773 500 998,05 663,65 698,80 794,45 671,15 683,90 873 600 1229,28 804,00 850,14 968,40 813,9 829,50 973 700 1467,27 947,31 1003,80 1148,56 958,56 977,97

1073 800 1711,04 1092,96 1159,92 1334,40 1107,28 1128,72 1173 900 1959,21 1240,92 1317,78 1525,68 1257,39 1281,87 1273 1000 2212,5 1391,80 1477,10 1722,40 1408,30 1436,90 1373 1100 2469,17 1544,29 1637,79 1924,56 1563,50 1594,34 1473 1200 2728,8 1697,76 1800,24 2131,68 1718,76 1752,84 1573 1300 2989,87 1852,24 1963,26 2343,12 1876,16 1913,60 1673 1400 3253,88 2009,98 2127,72 2559,06 2034,48 2075,50 1773 1500 3519,60 2166,75 2293,50 2778,30 2193,60 2238,15 1873 1600 3787,04 2324,64 2459,84 3001,60 2353,92 2402,08 1973 1700 4056,54 2484,04 2627,86 3228,30 2514,64 2566,49 2073 1800 4327,56 2643,84 2796,66 3458,16 2676,06 2730,95 2173 1900 4598,95 2804,97 2966,47 3690,18 2838,98 2897,88 2273 2000 4872,00 2966,00 3136,80 3924,40 3001,80 3064,60 2373 2100 5146,26 3127,53 3308,55 4162,83 3165,96 3232,74 2473 2200 5420,80 3291,20 3481,72 4401,54 3329,70 3400,54 2573 2300 5698,02 3452,30 3654,47 4642,09 3495,54 3569,60 2673 2400 5969,76 3614,40 3830,40 4886,16 3660,48 3738,72 2773 2500 6251,00 3778,75 4005,75 5130,50 3826,50 3908,25

Tabelul 63. Proprietăţi fizice ale gazelor de ardere la p = 101325 Pa (componenţa volumică a gazelor CO2 = 13%; H2O 11%; N2 = 76%)

T, K t, ºC ρ, Kg/m3

cp, KJ/(Kg. K)

λ.102, W/(m.K)

a .102, m2/h

η.106, Pa·s

ν.106, m2/s

Pr -

273 0 1,295 1,0425 2,2794 6,08 15,7842 12,2 0,72 373 100 0,950 1,0676 3,1284 11,10 20,3949 21,54 0,69 473 200 0,748 1,0969 4,0123 17,60 24,4955 32,80 0,67 573 300 0,617 1,1221 4,8380 25,16 28,2331 45,81 0,65 673 400 0,525 1,1514 5,6987 35,04 31,6863 60,38 0,64 773 500 0,457 1,1849 6,5593 43,61 43,8549 76,30 0,63 873 600 0,405 1,2142 7,4199 54,32 37,8666 93,61 0,62 973 700 0,363 1,2393 8,2689 66,17 40,6918 112,1 0,61

1073 800 0,329 1,2644 9,1528 79,09 43,3798 131,8 0,60 1173 900 0,301 1,2895 10,0134 92,87 45,9108 152,5 0,59 1273 1000 0,275 1,3063 10,8973 109,21 38,3633 174,3 0,58 1373 1100 0,257 1,3230 11,7463 124,37 50,7078 197,1 0,57 1473 1200 0,240 1,3398 12,6185 141,27 52,9936 221,0 0,56

Page 124: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

117

Tabelul 64. Parametrii critici şi constanta caracteristică pentru diferite gaze

Gazul M, Kg/Kmol R, J/(Kg·K) tcr, ºC per, bar ρ, Kg/m3

H2 2,0159 4124,4 -239,9 12,97 31 D2 4,032 2062,2 -231,8 16,64 - He 4,0026 2077,1 -267,9 2,29 69,3 N2 28,013 296,78 -147 33,9 311 O2 31,999 259,83 -118,4 50,8 410 Ne 20,183 411,97 -228,7 27,3 484 Cl 35,45 234,5 144 77,1 573 Ar 39,948 208,16 -122,4 48,6 531 Kr 83,8 99,22 -63,8 55 908 Xe 131,3 63,326 16,59 58,8 1105

H2O 18,015 451,52 374,15 221,3 310 H2S 34,08 243,9 100,4 90,1 349

S 32,06 259,3 1040 118 - SO2 64,06 129,8 157,5 78,8 524 SF6 146,05 56,927 45,55 37,6 752 C 12,011 692,26 - - -

CO 28,011 296,84 -140,2 35 301 CO2 44,01 188,92 31,04 73,9 468 NH3 17,031 488,18 132,3 112,8 235 CH4 16,043 518,31 -82,1 46,4 162 C2H6 30,07 276,53 32,2 48,8 203 C3H8 44,097 188,57 96,8 42,6 220

n-C4H10 58,124 143,06 152 38 228 i-C4H14 58,124 143,06 134,9 36,5 221 n-C5H12 72,15 115,25 196,6 33,7 232

C2H4 28,054 196,4 9,2 50,7 227 C3H6 42,081 197,6 91,8 46,2 233 C2H2 26,038 319,35 36,5 62,4 231 C6H6 78,115 106,4 289 49,2 300

CH3OH 32,042 259,5 240 79,5 272 C2H5OH 46,07 180,5 243 63,8 276

CCl4 153,82 54,048 283,2 45,6 558 CHCl3 119,38 69,643 263,4 55 500 CH3Cl2 84,93 97,89 237 61 - CH3Cl 50,49 164,7 143,1 66,8 353 CF3Cl 104,46 79,589 28,8 39,9 580 CF2Cl2 120,91 68,762 111,5 40,1 555 CFCl3 137,37 60,523 198 43,8 554

CHF2Cl 86,47 96,15 96,4 49,1 525

Page 125: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

118

Tabelul 65. Proprietăţile fizice ale aerului uscat la p = 101325 Pa

t, ºC ρ, Kg/m3

cp, KJ/(Kg·K)

λ.102, W/(m,K)

a.106, m2/s

η.106, Pa.s

ν.106 m2/s

Pr -

-50 1,584 1,013 2,04 12,7 14,6 9,23 0,728 -40 1,515 1,013 2,12 13,8 15,2 10,04 0,728 -30 1,453 0,013 2,20 14,9 15,7 10,80 0,723 -20 1,395 1,009 2,28 16,2 16,2 12,79 0,716 -10 1,324 1,009 2,36 17,4 16,7 12,43 0,712 0 1,293 1,005 2,44 18,8 17,2 13,28 0,707

10 1,247 1,005 2,51 20,0 17,6 14,16 0,705 20 1,250 1,005 2,59 21,4 18,1 15,06 0,703 30 1,165 1,005 2,67 22,9 18,6 16,00 0,701 40 1,128 1,005 2,76 24,3 19,1 16,96 0,699 50 1,093 1,005 2,85 25,7 19,6 17,95 0,698 60 1,060 1,005 2,90 27,2 20,1 18,97 0,696 70 1,029 1,009 2,96 28,6 20,6 20,02 0,694 80 1,000 1,009 3,05 30,2 21,1 21,09 0,692 90 0,972 1,009 3,13 31,9 21,5 22,10 0,690

100 0,946 1,009 3,21 33,6 21,9 23,13 0,688 120 0,898 1,009 3,34 36,8 22,8 25,45 0,686 140 0,854 1,013 3,49 40,3 23,7 27,80 0,648 160 0,815 1,017 3,64 43,9 24,5 30,09 0,682 180 0,779 1,022 3,78 47,5 25,3 32,49 0,681 200 0,746 1,026 3,93 51,4 26,0 34,85 0,680 250 0,674 1,038 4,27 61,0 27,4 40,61 0,677 300 0,615 1,047 4,60 71,6 29,7 48,33 0,674 350 0,566 1,059 4,91 81,9 31,4 55,46 0,676 400 0,524 1,068 5,21 93,1 33,0 63,09 0,678 500 0,456 1,093 5,74 115,3 36,2 79,38 0,687 600 0,404 1,114 6,22 138,3 39,1 96,89 0,699 700 0,362 1,135 6,71 163,4 41,8 115,4 0,706 800 0,329 1,156 7,18 188,8 44,3 134,8 0,713 900 0,301 1,172 7,63 216,2 46,7 155,1 0,717

1000 0,277 1,185 8,07 245,9 49,0 177,1 0,719 1100 0,257 1,197 8,50 276,2 51,2 199,3 0,722 1200 0,239 1,210 9,15 316,5 53,5 233,7 0,724

Page 126: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

119

Tabelul 66. Proprietăţile fizice principale ale unor gaze Punctele critice

Denumirea Formula

ρ, (la 0°C şi 760

mm Hg), Kg/m3

M, (masa

moleculară), Kg/Kmol

R, (constanta gazelor), J/(Kg·K)

K=cp/cv tf

(la 760 mm Hg, 0°C)

Căldura latentă de evaporare la 760 mm Hg, KJ/Kg t, 0°C pabs, ata

Azot N2 1,25 28 297 1,40 -195,8 199,4 -147,1 33,49 Amoniac NH3 0,77 17 488 1,29 -33,4 1374 +132,4 111,5 Argon Ar 1,78 39,9 209 1,66 -185,9 163 -122,4 48,00 Acetilenă C2H2 1,171 26,0 320 1,24 -83,7 830 +35,7 61,6 Aer - 1,293 (29,0) 287 1,40 -195 197 -140,7 37,2 Benzen C6H6 - 78,1 106 1,1 +80,2 394 +288,5 47,7 Butan C6H10 2,673 58,1 143 1,03 -0,5 387 +152 37,7 Dioxid de azot NO2 - 46,0 181 1,31 +21,2 712 +158,2 100,0 Dioxid de sulf SO2 2,93 64,1 130 1,25 -10,8 394 +157,5 77,78 Dioxid de carbon CO2 1,98 44,0 189 1,30 -78,2 574 +31,1 72,9 Clor Cl2 3,22 70,9 117 1,36 -33,8 306 +144,0 76,1 Clorură de metil CH3Cl 2,3 50,5 165 1,28 -24,1 406 +148 66,0 Etan C2H6 1,36 30,1 277 1,20 -88,5 486 +32,1 48,85 Etilenă C2H4 1,26 28,1 297 1,20 -103,7 482 +9,7 50,7 Heliu He 0,179 4,0 2080 1,66 -268,9 19,5 -268,0 2,26 Hidrogen H2 0,0899 2,02 4130 1,107 -252,8 455 -239,9 12,80 Hidrogen sulfurat H2S 1,54 34,1 244 1,30 -60,2 549 +100,4 188,9 Metan CH4 0,72 16,0 519 1,31 -161,6 511 -82,15 45,6 Oxigen O2 1,429 32 260 1,40 -183,0 213 -118,8 49,71 Pentan C5H12 - 72,2 115 1,09 +36,1 360 +197,1 33,0 Propan C3H8 2,02 44,1 189 1,13 -42,1 427 +95,6 43 Propilenă C3H6 1,91 42,1 198 1,17 -47,7 440 +91,4 45,4 Monoxid de carbon CO 1,25 28,0 297 1,40 -191,5 212 -140,2 34,53

Page 127: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

120

Tabelul 67. Densitatea câtorva gaze în starea normală Gazul Formula Densitatea - ρ, g/l

Acetilenă C2H2 1,1709 Acid clorhidric HCl 1,6391 Aer - 1,2929* Amoniac HN3 0,7714 Azot N2 1,2505 Dioxid de carbon CO2 1,9768 Dioxid de sulf SO2 2,9263 Clor Cl2 3,2200 Hidrogen H2 0,08987 Hidrogen sulfurat H2S 1,5392 Metan CH4 0,7168 Oxid de azot NO 1,13402 Monoxid de carbon CO 1,2500 Oxigen O2 1,42896 Oxigen/32 1/32 O2 0,,44618 Protoxid de azot N2O 1,9870

*Reprezintă media dintre 1,2927 şi 1,2933

Tabelul 68. Solubilitatea unor gaze în apă (solubilităţile sunt date în g/100 g apă, la o presiune totală de 760 mm Hg (presiunea totală fiind compusă din suma presiunilor parţiale ale gazului şi presiunea vaporilor de apă la temperatura respectivă).

t, [°C] Cl2 H2⋅104 HBr HCl H2S Aer

[ml/l] N2⋅104 NH3 N2O

0 - 1,922 221,2 82,3 0,7066 29,12 29,42 89,5 - 5 - 1,824 - - 0,6001 25,68 26,00 79,6 (4°C) -

10 0,9972 1,740 210,3 - 0,5112 22,84 23,12 72,0 (8°C) 0,1705 15 0,8495 1,668 - - 0,4411 20,55 20,85 58,7 (16°C) - 20 0,7293 1,603 198,0 72 0,3846 18,68 19,01 53,1 0,1211 25 0,6413 1,535 184 - 0,3375 17,08 17,51 48,2 (24°C) - 30 0,5723 1,474 - 67,3 0,2983 15,64 16,24 44,0 (28°C) - 35 0,5104 1,425 - - 0,2648 - 15,01 - - 40 0,4590 1,384 - 63,3 0,2361 - 13,91 - - 45 0,4228 1,341 - - 0,2110 - 13,00 - - 50 0,3925 1,287 171,5 59,6 0,1883 - 12,16 - - 60 0,3295 1,178 - 56,1 0,1480 - 10,52 - - 70 0,2793 1,020 - - 0,1101 - 8,51 - - 80 0,2227 0,790 - - 0,0765 - 6,60 - - 90 0,127 0,460 - - 0,041 - 3,8 - -

Page 128: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

121

Tabelul 68 (continuare)

t, [°C] NO⋅104 O2⋅104 SO2 CH4⋅104 C2H6⋅

104 C2H4 C2H2 CO⋅104 CO2

0 98,33 69,45 22,83 39,59 131,7 0,0281 0,200 43,97 0,3346 5 85,84 60,72 19,31 34,10 106,9 0,0237 0,171 39,03 0,2774

10 75,60 53,68 16,21 29,55 87,0 0,0200 0,150 34,79 0,2318 15 67,88 48,02 13,54 25,99 72,7 0,0171 0,131 31,30 0,1970 20 61,73 43,39 11,28 23,19 62,0 0,0149 0,117 28,30 0,1688 25 56,30 39,31 9,41 20,91 53,5 0,0131 0,105 26,03 0,1449 30 51,65 35,88 7,80 19,04 46,8 0,0118 0,094 24,05 0,1257 35 47,57 33,15 6,47 17,33 41,2 - - 22,31 0,1105 40 43,94 30,82 5,41 15,86 36,6 - - 20,75 0,0973 45 40,59 28,58 - 14,66 32,7 - - 19,33 0,0860 50 37,58 26,57 - 13,59 29,4 - - 17,97 0,0761 60 32,37 22,74 - 11,44 23,9 - - 15,22 0,0576 70 26,68 18,56 - 9,26 18,5 - - 12,76 - 80 19,84 13,81 - 6,95 13,4 - - 9,8 - 90 11,3 7,9 4,0 8,0 - 5,7 -

Tabelul 69. Coeficienţii de difuzie ai gazelor şi vaporilor în aer (în condiţii normale)

Substanţa D0⋅106 m2/s

D0, m2/h Substanţa D0⋅106

m2/s D0,

m2/h Acid clorhidric 13,0 0,0467 Dioxid de carbon 13,8 0,049 Alcool etilic 10,2 0,0367 Dioxid de sulf 10,3 0,037 Alcool metilic 13,3 0,0478 Eter etilic 7,8 0,028 Amoniac 17,0 0,0612 Hidrogen 61,1 0,22 Anhidridă sulfurică 9,4 0,034 Oxigen 17,8 0,61 Azot 13,2 0,0475 Sulfură de carbon 8,9 0,0321 Benzen 7,7 0,0277 Vapori de apă 21,9 0,079

La alte temperaturi şi presiuni: 2/3

0

00 T

TppDD ⎟⎟

⎞⎜⎜⎝

⎛⋅⋅=

Tabelul 70. Coeficienţi de difuzie ai câtorva gaze în apă la 20°C

Substanţa D0⋅106 m2/s

D0⋅103 m2/h Substanţa D0⋅106

m2/s D0⋅103 m2/h

Amoniac 1,8 6,5 Clor, hidrogen sulfurat 1,6 5,8

Acid clorhidric (la 12°C) 2,3 8,3 Hidrogen 5,3 19,1

Azot 1,9 6,9 Bioxid de carbon 1,8 6,4 Protoxid de azot 1,8 6,4 Oxigen 2,1 7,5 La alte temperaturi: Dt = D20[1+0,02(t-20)]

Page 129: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

122

Tabelul 71

D la temperatura t, °C Gazul 0 100 300 600

Azot, oxigen, aer, oxid de carbon 29,0 29,3 30,0 31,0

Amoniac 35,3 37,9 43,2 50,1

Hidrogen 29,1 29,3 29,7 30,4

Vapori de apă 35,0 35,5 36,7 39,3

Metan 35,7 39,7 47,8 59,8

Hidrogen sulfurat 34,3 35,8 38,6 43,3

Dioxid de carbon şi dioxid de sulf 38,6 41,1 45,7 54,3

Clor 36,3 36,4 36,7 37,0

Notă: Datele pot fi folosite şi pentru presiuni de câteva atmosfere Tabelul 72. Coeficienţii de conductivitate termică ai gazelor la pabs=1 atm

Temperatura t, °C Gazul 0 50 100 200

Azot 0,0233 0,0267 0,0314 0,0384

Amoniac 0,0209 0,0256 0,0314 -

Hidrogen 0,1628 0,1861 0,2210 0,2559

Vapori de apă 0,0163 0,0198 0,0244 0,0326

Aer 0,0244 0,0279 0,0326 0,0395

Oxigen 0,0244 0,0291 0,0326 0,0407

Metan 0,0302 0,0361 0,0465 -

Oxid de carbon 0,0221 0,0244 - -

Dioxid de carbon 0,0140 0,0186 0,0233 0,0314

Etan 0,0174 0,0233 0,0314 -

Etilenă 0,0163 0,0209 0,0267 -

Page 130: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

123

Fig. 31. Nomogramă pentru determinarea coeficientului vâscozităţii dinamice (la presiune

normală şi cel mult câteva atmosfere): 1-O2; 2-NO; 3-CO2; 4-HCl; 5-aer; 6-N2; 7-SO2; 8-CH4; 9-H2O; 10-NH3; 11-C2H4; 12-H2;

13-C6H6; 14-9H2+N2; 15-3H2+N2; 16-CO; 17-Cl2 (1 cP = 1·10-3 Pa·s)

Page 131: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

124

Fig. 32. Vâscozitatea unor gaze şi vapori la 1 atm

Nr. crt. Gazul X Y Nr. crt. Gazul X Y Nr. crt. Gazul X Y 1 Acid acetic 7,7 14,3 20 Alcool etilic 9,2 14,2 39 I2 9,0 18,4 2 Acetonă 8,9 13,0 21 Clorură de etil 8,5 15,6 40 Hg 5,3 22,9 3 Acetilenă 9,8 14,9 22 Eter etilic 8,9 13,0 41 CH4 9,9 15,5 4 Aer 11,0 20,0 23 Etilenă 9,5 15,1 42 CH3OH 8,5 15,6 5 Amoniac 8,4 16,0 24 Fluor 7,3 23,8 43 NO2 10,9 20,5 6 Argon 10,5 22,4 25 Freon-11 10,6 15,1 44 N2 10,6 20,0 7 Benzen 8,5 13,2 26 Freon-12 11,1 16,0 45 NOCl 8,0 17,6 8 Brom 8,9 19,2 27 Freon-21 10,8 15,3 46 NO 8,8 19,0 9 Butenă 9,2 13,7 28 Freon-22 10,1 17,0 47 O2 11,0 21,3 10 Butilenă 8,9 13,0 29 Freon-113 11,3 14,0 48 Pentan 7,0 12,8 11 CO2 9,5 18,7 30 Heliu 10,9 20,5 49 Propan 9,7 12,9 12 SO2 8,0 16,0 31 Hexan 8,6 11,8 50 Alcool propilic 8,4 13,4 13 CO 11,0 20,0 32 H2 11,2 12,4 51 Propilenă 9,0 13,8 14 Cl2 9,0 18,4 33 3H2 + N2 11,2 17,2 52 SO2 9,6 17,0 15 CH3Cl 8,9 15,7 34 HBr 8,8 20,9 53 Toluen 8,6 12,4 16 Dician 9,2 15,2 35 HCl 8,8 18,7 54 2,3,3-Trimetilbutan 9,5 10,5 17 C6H6 9,2 12,0 36 HCN 9,8 14,9 55 Apă 8,0 16,0 18 Etan 9,1 14,5 37 HI 9,0 21,3 56 Xenon 9,3 23,0 19 Etil acetat 8,5 13,2 38 H2S 8,6 18,0

Page 132: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

125

Fig. 33. Căldura specifică a unor gaze şi vapori la presiunea de 1 atm.

Nr. crt. Gaz Interval de

variaţie Nr. crt. Gaz Interval de

variaţie Nr. crt. Gaz Interval de

variaţie 10 Acetilenă 32-390 9 Etan 390-1110 36 HI 32-2550 15 Acetilenă 390-750 8 Etan 1110-2550 1 Hidrogen 32-1110 16 Acetilenă 750-2550 4 Etilenă 32-390 2 Hidrogen 1110-2550 27 Aer 32-2550 11 Etilenă 390-1110 5 Metan 32-570 12 Amoniac 32-1110 13 Etilenă 1110-2550 6 Metan 570-1290 14 Amoniac 1110-2550 17B Freon 11 (CCl3F) 32-300 7 Metan 1290-2500

17 Apă 32-2550 17D Freon 113 (CCl2F-CClF2)

32-300 26 Monoxid de carbon 32-2550

26 Azot 32-2550 17C Freon 21 (CHCl2F) 32-300 25 NO2 32-1290 32 Clor 32-390 17A Freon 22 (CHClF2) 32-300 28 NO2 1290-2550 34 Clor 390-2550 19 H2S 32-1290 23 Oxigen 32-930

18 Dioxid de carbon 32-750 21 H2S 1290-2550 29 Oxigen 930-2550

24 Dioxid de carbon 750-2550 35 HBr 32-2550 22 SO2 32-750

3 Etan 32-390 30 HCl 32-2550 31 SO2 750-2550 20 HF 32-2550 33 Sulf 570-2550

Page 133: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

126

Fig. 34. Diagrama T-S, pentru aer (1 kcal/Kg=4,19 KJ/Kg; 1 at = 9,81·104 Pa)

Page 134: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

127

Fig. 35. Diagrama i-x pentru aer umed la temperaturi mici (diagrama Ramzin)

Page 135: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

128

Fig. 36. Diagrama i-x pentru aer umed la temperaturi mari (diagrama Ramzin)

Page 136: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

129

Fig. 37. Diagrama i-x pentru aer umed la p=101325 Pa

Page 137: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

130

Fig. 38. Nomogramă pentru determinarea puterii necesare ventilatoarelor: Qv – debitul

volumetric în m3/h şi m3/s; H – înălţimea de refulare în Pa şi în mm H2O; P – puterea în CP şi KW; η – randamentul total.

Page 138: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

131

Fig. 39. Caracteristica ventilatorului centrifugal

Tabelul 73. Dependenţa presiunii atmosferice de altitudine Altitudinea,

m -600 0 +100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1500

Presiunea atmosferică,

m H2O 11,3 10,3 10,2 10,1 10,0 9,8 9,7 9,6 9,5 9,4 9,3 9,2 8,6

Tabelul 74. Temperatura medie şi umezeala relativă a aerului atmosferic în câteva localităţi ale României

Ianuarie Iulie Localitatea t, ºC % t, ºC % 1 2 3 3 5

Alba Iulia – 3,3 86 20,5 66 Alexandria – 3,2 87 22,7 64 Arad – 1,1 83 21,4 58 Baia Mare – 2,4 84 19,9 67 Bacău – 4,3 81 20,8 60 Bistriţa – 4,4 81 19,1 71 Braşov – 3,9 80 17,8 65 Brăila – 2,3 82 23,1 58 Bucureşti-Filaret – 2,8 85 22,9 56 Bucureşti-Băneasa – 3,3 87 22,3 57 Buzău – 2,4 80 22,5 59

Page 139: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

132

Tabelul 74 (continuare) 1 2 3 3 5

Calafat – 1,5 84 23,4 60 Călăraşi – 2,0 86 23,1 61 Cluj – 4,4 85 18,9 65 Câmpulug Muscel – 2,8 78 18,4 66 Constanţa – 0,3 88 22,2 74 Craiova – 2,5 83 22,7 58 Deva – 2,2 86 20,5 68 Fălticeni – 4,3 78 18,9 66 Galaţi – 3,1 85 22,6 61 Huşi – 3,5 79 21,3 59 Iaşi – 3,6 81 21,3 62 Jimbolia – 1,5 88 21,4 60 Lugoj – 1,0 85 21,4 65 Mangalia – 0,2 89 21,8 76 Oradea – 1,5 86 21,2 65 Ploieşti – 2,1 83 22,0 61 Piteşti – 2,4 76 20,8 62 Piatra Neamţ – 3,3 72 19,5 62 Roman – 4,9 80 19,9 64 Râmnicu Sărat – 2,8 78 22,1 60 Râmnicu Vâlcea – 2,4 71 21,3 59 Sibiu – 3,8 85 19,6 68 Sulina – 0,6 87 22,4 72 Timişoara – 1,2 86 21,6 62 Târgu Jiu – 2,5 82 21,6 62 Târgu Mureş – 4,3 82 19,4 70 Târgu Ocna – 2,7 67 20,0 59 Târgovişte – 2,3 84 21,0 66 Tulcea – 1,5 84 22,9 57 Drobeta Turnu Severin – 0,9 82 23,1 59 Vaslui – 4,2 84 21,0 58

Tabelul 75. Constantele atomice ale vâscozităţii

Atomi H O N Cl Br I C Constanta atomică, n 2,7 29,7 37,0 60,0 79,0 110,0 50,2

Page 140: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

133

Tabelul 76. Valoarea KTM ⋅ pentru câteva gaze

Gazul M TK, K KTM ⋅ Vapori de apă 18 647 108 Aer 29 132,7 61,9 Dioxid de carbon 44 304 115,5 Azot 28 126 59,5 Oxigen 32 154 70,2 Hidrogen 2 33 8,13 Oxid de carbon 28 134 61,4 Metan 16 190 55,1 Etilenă 28 283 89,0 Etan 30 305 95,6 Propan 44 370 128 Butan 58 426 157 Pentan 72 470 184 Hexan 86 508 209

Tabelul 77. Corecţii la constantele atomice ale vâscozităţii Nr. crt. Caracterul legăturii şi al grupărilor p

1. Legătură dublă -15,5 2. Inel cu cinci atomi de carbon -24,0 3. Inel cu şase atomi de carbon -21,0

4. Catenă laterală a inelului de 6 atomi de C, cu M < 16 -9,0

5. Catenă laterală a inelului de 6 atomi de C, cu M > 17 -17,0

6. Aşezare în poziţii orto şi para ale substituenţilor secundari +3,0

7. Aşezare în poziţii meta ale substituenţilor secundari +1,0

8. R2CH-CHR2 +8,0 9. CR4 +13,0 10. R-CHO +16,0 11. R-CO-CH3 +5,0

12. -CH=CH-CH2X (X-grupă negativă) +4,0

13. R2CH-X (X-grupă negativă) +6,0 14. -OH +24,7 15. -COO -19,6 16. -COOH -7,9 17. NO2 -16,4

Page 141: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

134

Tabelul 78. Valorile coeficientului lui Henry, E, pentru soluţiile apoase ale câtorva gaze (se dă valoarea E.10-6 mm Hg; 1 mm Hg = 133,33 Pa)

Temperatura t, °C Gazul 0 5 10 15 20 25 30 40 60 80 100

Acetilenă 0,55 0,64 0,73 0,82 0,92 1,01 1,11 - - - - Aer 32,8 37,1 41,7 46,1 50,4 54,7 58,6 66,1 76,5 81,7 81,6 Azot 40,2 45,4 50,8 56,1 61,1 65,7 70,2 79,2 90,9 95,9 95,4 Bioxid de carbon 0,553 0,666 0,792 0,93 1,08 1,24 1,41 1,77 2,59 - -

Brom 0,0162 0,0209 0,0278 0,0354 0,0451 0,056 0,0688 0,101 0,191 0,307 - Clor 0,204 0,25 0,297 0,346 0,402 0,454 0,502 0,6 0,731 0,73 - Etan 9,55 11,8 14,4 17,2 20 23 26 32,2 42,9 50,2 52,6 Etilenă 4,19 4,96 5,84 6,8 7,74 8,67 9,62 - - - - Hidrogen 44 46,2 48,3 50,2 51,9 53,7 55,4 57,1 58,1 577,4 56,6 Hidrogen sulfurat 0,203 0,239 0,278 0,321 0,367 0,414 0,463 0,566 0,782 1,03 1,12

Metan 17 19,7 22,6 25,6 28,5 31,4 34,1 39,5 47,6 51,8 53,3 Oxid de carbon 26,7 30 33,6 37,2 40,7 44 47,1 52,9 62,5 64,3 64,3

Oxigen 19,3 22,1 24,9 27,7 30,4 33,3 36,1 40,7 47,8 52,2 53,3

8. TEHNICA VIDULUI La alegerea pompelor de vacuum trebuie să se ţină seama de următorii factori:

a) calitatea depresiunii care trebuie realizată (tabelul 79); b) natura gazelor care urmează a fi evacuate (gaze necondensabile, vapori sau amestecuri); c) corozivi-tatea gazelor şi a vaporilor de evacuat; d) debitul pompei, pentru o evacuare într-un anumit timp (tabelul 80). Pentru vapori şi gaze corosive se vor utiliza doar pompe cu circulaţie de lichid, sau mai bine ejectoare cu aburi sau apă. Tabelul 79. Calitatea vidului realizat de diferite tipuri de pompe

Tipul pompei Domeniul de utilizare(mm Hg) Pompa cu inel de apă 103-101,5 Trompa de apă 103-101,2 Pompa cu palete 103-10-1 Pompe rotative în 2 trepte 103-10-1,5 Ejectoare cu vapori de apă 103-10-1,5 Pompa Root cu cilindri 103-10-3 Pompe moleculare 103-10-3 Pompa moleculară cu 2 trepte 103-10-5 Ejectoare cu vapori de ulei 100,5-10-3,5 Ejectoare cu vapori de Hg + Pompe de difuziune

101-10-7

Pompe de difuziune cu mai multe trepte 10-0,7-10-7

Page 142: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

135

Tabelul 80. Criterii de alegere a pompelor Gaze necondensabile,

debit Amestecuri , debit Vapori, debit Calitatea vidului

mic mare mic mare mic mare

Vid coborât Pompă cu

piston (uscat)

Pompă rotativă

Pompă cu inel

Pompă cu piston (umed)

Pompă umedă

Pompă cu inel

Pompă umedă

Pompă cu inel

Pompă umedă

Pompă cu inel

Vid mijlociu

Pompă rotativă Ejector cu Hg

Ejector cu Hg

Ejector cu Hg

Ejector cu Hg - -

Vid înaintat

Pompă de difuziune cuplată cu

pompă rotativă

Pompă de difuziune cuplată cu

ejectoare cuHg si pompe

rotative

- - - -

Tabelul 81. Clasificarea convenţională a domeniilor de vid

Denumirea Domeniul de presiune, torri

Densitatea moleculară, molecule/cm3

Drumul liber mijlociu, cm

Vid coborât 760-1 2,69⋅1019-3,5⋅1016 6,6⋅10-6-5⋅10-3 Vid mijlociu 1-10-3 3,5⋅1016-3,5⋅1013 5⋅10-3-5 Vid înaintat 10-3-10-7 3,5⋅1013-3,5⋅109 5-5⋅104 Vid foarte înaintat 10-7-10-9 3,5⋅109-3,5⋅107 5⋅104-5⋅106 Ultravid <10-9 <3,5⋅107 106 Tabelul 82. Domeniile de utilizare a diferitelor instrumente pentru măsurarea depresiunilor

Tipul instrumentului Domeniul de utilizare, mm Hg

Manometre cu membrana metalica 104-10-1 Manometre cu lichid 104-10-2 Manometre cu comprimare 102-10-5 Alfatron 102-10-4 Conductibilitate termica 102-10-4 Membrana de sticla sau cuarţ 101-10-5 Manometru radiometric 10-2-10-7 Manometru cu ionizare 10-1-10-9

Pentru recalcularea unităţilor în SI pornind de la vechile unităţi se vor utiliza relaţiile de transformare: 1Pa (N/m2) = 7,50062·10-3 torri = 9,8692·10-6 atm =10-5 bari

Page 143: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

136

9. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE APEI (ÎN STARE S, L, G) Tabelul 83. Proprietăţile fizice ale apei pe curba de saturaţie

p, bar t, °C v’·103,

m3/Kgv”

m3/Kg ρ”·102, Kg/m3

i’ KJ/Kg

i” KJ/Kg

lν, KJ/Kg

s’

KJ/(Kg·K) s”,

KJ/(Kg·K) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0,010 6,92 1,0001 129,9 0,770 29,32 2513 2484 0,1054 8,975 0,015 13,038 1,0007 87,90 1,138 54,75 2525 2470 0,1958 8,827 0,020 17,514 1,0014 66,97 1,493 73,52 2533 2459 0,2609 8,722 0,025 21,094 1,0021 54,24 1,843 88,50 2539 2451 0,3124 8,642 0,030 24,097 1,0028 45,66 2,190 101,04 2545 2444 0,3546 8,576 0,035 26,692 1,0035 39,48 2,533 111,86 2550 2438 0,3908 8,521 0,040 28,979 1,0041 34,81 2,873 121,42 2554 2433 0,4225 8,473 0,045 31,033 1,0047 31,13 3,211 130,00 2557 2427 0,4507 8,431 0,050 32,88 1,0053 28,19 3,547 137,83 2561 2423 0,4761 8,393 0,055 34,59 1,0059 25,77 3,880 144,95 2564 2419 0,4993 8,359 0,060 36,18 1,0064 23,74 4,212 151,50 2567 2415 0,5207 8,328 0,065 37,65 1,0070 22,02 4,542 157,68 2570 2412 0,5406 8,300 0,070 39,03 1,0075 20,53 4,871 163,43 2572 2409 0,5591 8,274 0,075 40,32 1,0080 19,23 5,198 168,80 2574 2405 0,5764 8,250 0,080 41,54 1,0085 18,10 5,525 173,90 2576 2402 0,5927 8,227 0,085 42,69 1,0090 17,10 5,849 178,7 2578 2399 0,6080 8,206 0,090 43,79 1,0094 16,20 6,172 183,3 2580 2397 0,6225 8,186 0,095 44,84 1,0098 15,40 6,493 187,7 2582 2394 0,6362 8,167 0,10 45,84 1,0103 14,68 6,812 191,9 2584 2392 0,6492 8,149 0,11 47,72 1,0111 13,40 7,462 199,7 2588 2388 0,6740 8,116 0,12 49,45 1,0119 12,35 8,097 207,0 2591 2384 0,6966 8,085 0,13 51,07 1,0126 11,46 8,726 213,8 2594 2380 0,7174 8,057 0,14 52,58 1,0133 10,69 9,354 220,1 2596 2376 0,7368 8,031 0,15 54,00 1,0140 10,02 9,980 226,1 2599 2373 0,7550 8,007 0,16 55,34 1,0147 9,429 0,1060 231,7 2601 2369 0,7722 7,984 0,17 56,61 1,0153 8,909 11,23 236,9 2603 2366 0,7884 7,963 0,18 57,82 1,0159 8,444 11,85 241,9 2605 2363 0,8038 7,944 0,19 58,98 1,0165 8,025 12,47 246,7 2607 2360 0,8183 7,925 0,20 60,08 1,0171 7,647 13,08 251,4 2609 2358 0,8321 7,997 0,21 61,14 1,0177 7,304 13,69 255,9 2611 2355 0,8453 7,890 0,22 62,16 1,0183 6,992 14,30 260,2 2613 2353 0,8581 7,874 0,23 63,14 1,0188 6,708 14,91 264,3 2614 2350 0,8703 7,859 0,24 64,08 1,0193 6,445 15,51 268,2 2616 2348 0,8821 7,844 0,25 64,99 1,0199 6,202 16,12 272,0 2618 234 0,8934 7,830 0,26 65,88 1,0204 5,977 16,73 275,7 2620 2344 0,9043 7,816 0,27 66,73 1,0209 5,769 17,33 279,3 2621 2342 0,9147 7,803

Page 144: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

137

Tabelul 83 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0,28 67,55 1,0214 5,576 17,93 282,7 2623 2340 0,9248 7,791 0,29 68,35 1,0218 5,395 18,53 286,0 2624 2338 0,9346 7,779 0,30 69,12 1,0222 5,226 19,13 289,3 2625 2336 0,9441 7,769 0,32 70,60 1,0232 4,922 20,32 295,5 2627 2332 0,9625 7,745 0,34 72,02 1,0240 4,650 21,51 301,5 2630 2328 0,9796 7,724 0,36 73,36 1,0248 4,407 22,69 307,1 2632 2325 0,9958 7,705 0,38 74,64 1,0256 4,189 23,87 312,5 2634 2322 1,0113 7,687 0,40 75,88 1,0264 3,994 25,04 317,7 2636 2318 1,0261 7,670 0,45 78,75 1,0282 3,574 27,97 329,6 2641 2311 1,0601 7,629 0,50 81,35 1,0299 3,239 30,87 340,6 2645 2204 1,0910 7,593 0,55 83,74 1,0315 2,903 33,75 350,7 2649 2298 1,1193 7,561 0,60 85,95 1,0330 2,732 36,61 360,0 2653 2293 1,1453 7,531 0,65 88,02 1,0345 2,534 39,46 368,6 2657 2288 1,1693 7,504 0,70 89,97 1,0359 2,364 42,30 376,8 2660 2283 1,1918 7,479 0,75 91,80 1,0372 2,216 45,12 384,5 2663 2278 1,2130 7,456 0,80 93,52 1,0385 2,087 47,92 391,8 2665 2273 1,2330 7,434 0,85 95,16 1,0397 1,972 50,71 398,7 2668 2269 1,2518 7,414 0,90 96,72 1,0409 1,869 53,50 405,3 2670 2265 1,2696 7,394 0,95 98,21 1,0421 1,777 56,27 411,5 2673 2261 1,2865 7,376 1,00 99,64 1,0432 1,694 59,03 417,4 2675 2258 1,3026 7,360 1,1 102,32 1,0452 1,550 64,53 428,9 2679 2250 1,3327 7,328 1,2 104,81 1,0472 1,429 69,99 439,4 2683 2244 1,3606 7,298 1,3 107,14 1,0492 1,325 75,45 449,2 2687 2238 1,3866 7,271 1,4 109,33 1,0510 1,236 80,88 458,5 2690 2232 1,4109 7,246 1,5 111,38 1,0527 1,159 86,27 467,2 2693 2226 1,4336 7,223 1,6 113,32 1,0543 1,091 91,64 475,4 2696 2221 1,4550 7,202 1,7 115,17 1,0559 1,031 96,99 483,2 2699 2216 1,4752 7,182 1,8 116,94 1,0575 0,9773 102,3 490,7 2702 2211 1,4943 7,163 1,9 118,62 1,0591 0,9290 107,6 497,9 2704 2206 1,5126 7,145 2,0 120,23 1,0605 0,8854 112,9 504,8 2707 2202 1,5302 7,127 2,1 121,78 1,0619 0,8459 118,2 511,4 2709 2198 1,5470 7,111 2,2 123,27 1,0633 0,8098 123,5 517,8 2711 2193 1,5630 7,096 2,3 124,71 1,0646 0,7768 128,7 524,0 2713 2189 1,5783 7,081 2,4 126,09 1,0659 0,7465 134,0 529,8 2715 2185 1,5929 7,067 2,5 127,43 1,0627 0,7185 139,2 535,4 717 2182 1,6071 7,053 2,6 128,73 1,0685 0,6925 144,4 540,9 2719 2178 1,621 7,040 2,7 129,98 1,0697 0,6684 149,6 546,2 2721 2175 1,634 7,027 2,8 131,20 1,0709 0,6461 154,8 551,4 2722 2171 1,647 7,015 2,9 132,39 1,0721 0,6253 159,9 556,5 2724 2167 1,660 7,003 3,0 133,54 1,0733 0,6057 165,1 561,4 2725 2164 1,672 6,992 3,1 134,66 1,0744 0,5873 170,3 566,3 2727 2161 1,683 6,981

Page 145: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

138

Tabelul 83 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

3,2 135,75 1,0754 0,5701 175,4 571,1 2728 2157 1,695 6,971 3,3 136,82 1,0765 0,5539 180,5 575,7 2730 2154 1,706 6,961 3,4 137,86 1,0776 0,5386 185,7 580,2 2731 2151 1,717 6,951 3,5 138,88 1,0786 0,5241 190,8 584,5 2732 2148 1,728 6,941 3,6 139,87 1,0797 0,5104 195,9 588,7 2734 2145 1,738 6,932 3,7 140,84 1,0807 0,4975 201,0 592,8 2735 2142 1,748 6,923 3,8 141,79 1,0817 0,4852 206,1 596,8 2736 2139 1,758 6,914 3,9 142,71 1,0827 0,4735 211,2 600,8 2737 2136 1,768 6,905 4,0 143,62 1,0836 0,4624 216,3 604,7 2738 2133 1,777 6,897 4,1 144,51 1,0845 0,4518 221,3 608,5 2740 2131 1,786 6,889 4,2 145,39 1,0855 0,4416 226,4 612,3 2741 2129 1,795 6,881 4,3 146,25 1,0865 0,4319 231,5 616,1 2742 2126 1,804 6,873 4,4 147,09 1,0874 0,4227 236,6 619,8 2743 2123 1,812 6,865 4,5 147,92 1,0883 0,4139 241,6 623,4 2744 2121 1,821 6,857 4,6 148,73 1,0892 0,4054 246,7 629,9 2745 2118 1,829 6,850 4,7 149,53 1,0901 0,3973 251,7 630,3 2746 2116 1,837 6,843 4,8 150,31 1,0910 0,3895 256,8 633,7 2747 2113 1,845 6,835 4,9 151,08 1,0918 0,3819 261,8 636,9 2748 2111 1,853 6,828 5,0 151,84 1,0927 0,3747 266,9 640,1 2749 2109 1,860 6,822 5,2 153,32 1,0943 0,3612 276,9 646,5 2750 2104 1,875 6,809 5,4 154,76 1,0960 0,3485 286,9 652,7 2752 2099 1,890 6,796 5,6 156,16 1,0976 0,3368 296,9 658,8 2754 2095 1,904 6,784 5,8 157,52 1,0992 0,3258 306,9 664,7 2755 2090 1,918 6,772 6,0 158,84 1,1007 0,3156 316,9 670,5 2757 2086 1,931 6,761 6,2 160,12 1,1022 0,3060 326,8 676,0 2758 2082 1,944 6,750 6,4 161,37 1,1037 0,2970 336,7 681,5 2760 2078 1,956 6,739 6,6 162,59 1,1052 0,2885 346,7 686,9 2761 2074 1,968 6,729 6,8 163,79 1,1066 0,2804 356,6 692,1 2762 2070 1,980 6,719 7,0 164,96 1,1081 0,2728 366,6 697,2 2764 2067 1,992 6,709 7,2 166,10 1,1095 0,2656 376,5 702,2 2765 2063 2,003 6,699 7,4 167,21 1,1109 0,2588 386,4 707,1 2766 2059 2,014 6,690 7,6 168,30 1,1123 0,2523 396,3 711,8 2767 2055 2,025 6,681 7,8 169,37 1,1136 0,2462 406,2 716,4 2768 2052 2,036 6,672 8,0 170,42 1,1149 0,2403 416,1 720,9 2769 2048 2,046 6,663 8,2 171,44 1,1162 0,2347 426,0 725,4 2770 2045 2,056 6,655 8,4 172,44 1,1175 0,2294 435,9 729,8 2771 2041 2,066 6,647 8,6 173,43 1,1187 0,2243 445,8 734,2 2772 2038 2,076 6,639 8,8 174,40 1,1200 0,2195 455,6 738,6 2773 2034 2,085 6,631 9,0 175,35 1,1213 0,2149 465,4 742,8 2774 2031 2,094 6,623 9,2 176,29 1,1225 0,2104 475,3 746,9 2775 2028 2,103 6,615 9,4 177,21 1,1237 0,2061 485,2 750,9 2776 2025 2,112 6,608 9,6 178,12 1,1249 0,2020 494,9 754,8 2777 2022 2,121 6,601

Page 146: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

139

Tabelul 83 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

9,8 179,01 1,1261 0,1982 504,5 758,8 2778 2019 2,130 6,594 10,0 179,88 1,1273 0,1946 513,9 762,7 2778 2015 2,138 6,587 10,5 182,00 1,1303 0,1856 538,8 772,1 2779 2007 2,159 6,570 11,0 184,05 1,1331 0,1775 563,4 781,1 2781 2000 2,179 6,554 11,5 186,04 1,1358 0,1701 587,9 789,8 2783 1993 2,198 6,538 12,0 187,95 1,1385 0,1633 612,4 798,3 2785 1987 2,216 6,523 12,5 189,80 1,1412 0,1570 636,9 806,5 2786 1980 2,234 6,509 13,0 191,60 1,1438 0,1512 661,4 814,5 2787 1973 2,251 6,495 13,5 193,34 1,1464 0,1458 685,9 822,3 2789 1967 2,268 6,482 14,0 195,04 1,1490 0,1408 710,3 830,0 2790 1960 2,284 6,469 14,5 196,68 1,1515 0,1361 734,8 837,4 2791 1954 2,299 6,457 15,0 198,28 1,1539 0,1317 759,3 844,6 2792 1947 2,314 6,445 15,5 199,84 1,1563 0,1276 783,7 851,5 2793 1941 2,329 6,433 16,0 201,36 1,1586 0,1238 808,0 858,3 2793 1935 2,344 6,422 16,5 202,85 1,1609 0,1201 832,5 865,0 2794 1929 2,358 6,411 17,0 204,30 1,1632 0,1167 856,9 871,6 2795 1923 2,371 6,400 17,5 205,72 1,1655 0,1135 881,2 878,1 2796 1918 2,384 6,389 18,0 207,10 1,1678 0,1104 905,8 884,4 2796 1912 2,397 6,379 18,5 208,45 1,1700 0,1075 930,3 890,6 2797 1907 2,410 6,369 19,0 209,78 1,1722 0,1047 954,9 896,6 2798 1901 2,422 6,359 19,5 211,09 1,1744 0,1021 979,5 902,6 2799 1896 2,435 6,350 20,0 212,37 1,1766 0,9958 1004,1 908,5 2799 1891 2,447 6,340 20,5 213,62 1,788 0,09719 1029 914,2 2800 1886 2,458 6,331 21,0 214,84 1,1809 0,09492 1054 919,8 2800 1880 2,470 6,322 21,5 216,05 1,1830 0,09276 1078 925,4 2800 1875 2,481 6,314 22,0 217,24 1,1851 0,09068 1103 930,9 2801 1870 2,492 6,305 22,5 218,41 1,1872 0,08869 1128 936,3 2801 1865 2,503 6,297 23,0 219,55 1,1892 0,08679 1152 941,5 2801 1860 2,514 6,288 23,5 220,67 1,1912 0,08498 1177 946,7 2802 1855 2,524 6,280 24,0 221,77 1,1932 0,08324 1201 951,8 2802 1850 2,534 6,272 24,5 222,85 1,1952 0,08156 1226 956,8 2802 1845 2,544 6,264 25,0 223,93 1,1972 0,07993 1251 961,8 2802 1840 2,554 6,256 25,5 224,99 1,1992 0,07837 1276 966,8 2803 1836 2,564 6,249 26,0 226,03 1,2012 0,07688 1301 971,7 2803 1831 2,573 6,242 26,5 227,05 1,2031 0,07545 1325 976,6 2803 1826 2,582 6,234 27,0 228,06 1,2050 0,07406 1350 981,3 2803 1822 2,592 6,227 27,5 229,06 1,2069 0,7271 1375 985,9 2803 1817 2,602 6,220 28,0 230,04 1,2088 0,07141 1400 990,4 2803 1813 2,611 6,213 28,5 231,01 1,2107 0,07016 1425 994,9 2803 1808 2,620 6,206 29,0 231,96 1,2126 0,06895 1450 999,4 2803 1804 2,628 6,199 29,5 232,90 1,2145 0,06778 1475 1003,8 2804 1800 2,637 6,193 30 233,83 1,2163 0,06665 1500 1008,3 2804 1796 2,646 6,186

Page 147: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

140

Tabelul 83 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

31 235,66 1,2201 0,06450 1550 1016,9 2804 1787 2,662 6,173 32 237,44 1,2238 0,06246 1601 1025,3 2803 1778 2,679 6,161 33 239,18 1,2274 0,06055 1652 1033,7 2803 1769 2,695 6,149 34 240,88 1,2310 0,05875 1702 1041,9 2803 1761 2,710 6,137 35 242,54 1,2345 0,05704 1753 1049,8 2803 1753 2,725 6,125 36 244,16 1,2380 0,05543 1804 1057,5 2802 1745 2,740 6,113 37 245,75 1,2415 0,05391 1855 1065,2 2802 1737 2,755 6,102 38 247,31 1,2450 0,05246 1906 1072,7 2808 1729 2,769 6,091 39 248,84 1,2485 0,05108 1958 1080,2 2801 1721 2,783 6,081 40 250,33 1,2552 0,04977 2009 1087,5 2801 1713 2,796 6,070 41 252,80 1,2554 0,04852 2061 1094,7 2800 1705 2,810 6,059 42 253,24 1,2588 0,04732 2113 1101,7 2800 1698 2,823 6,049 43 254,66 1,2622 0,04617 2166 1108,5 2799 1691 2,836 6,039 44 256,05 1,2656 0,04508 2218 1115,3 2798 1683 2,849 6,029 45 257,41 1,2690 0,04404 2271 0022,1 2798 1676 2,862 6,020 46 258,75 1,2724 0,04305 2323 0028,8 2797 1668 2,874 6,010 47 260,07 1,2757 0,04210 2376 1135,4 2796 1661 2,886 6,001 48 261,37 1,2790 0,04118 2429 1141,8 2796 1654 2,898 5,991 49 262,65 1,2824 0,04029 2482 1148,2 2795 1647 2,909 5,982 50 263,91 1,2857 0,03944 2535 1154,4 2794 1640 2,921 5,973 51 265,15 1,2890 0,03863 2589 1160,6 2793 1632 2,932 5,964 52 266,38 1,2923 0,03784 2643 1166,8 2792 1625 2,943 5,956 53 267,58 1,2955 0,03708 2697 1172,9 2791 1618 2,954 5,947 54 268,77 1,2988 0,03635 2751 1179,0 2791 1612 2,965 5,939 55 269,94 1,3021 0,03564 2806 1184,9 2790 1604,6 2,976 5,930 56 271,10 1,3054 0,03495 2861 1190,8 2789 1597,7 2,987 5,922 57 272,24 1,3087 0,03429 2916 1196,6 2788 1591,0 2,997 5,914 58 273,36 1,3120 0,03365 2972 1202,4 2786 1584,3 3,007 5,906 59 274,47 1,3152 0,03303 3028 1208,2 2786 1577,6 3,017 5,898 60 275,56 1,3185 0,03243 3084 1213,9 2785 1570,8 3,027 5,890 61 276,64 1,3217 0,03185 3140 1219,6 2784 1564,1 3,037 5,882 62 277,71 1,3250 0,03130 3195 1225,1 2782 1557,4 3,047 5,874 63 278,76 1,3282 0,03076 3251 1230,6 2781 1550,7 3,057 5,866 64 279,80 1,3314 0,03024 3307 1236,0 2780 1544,1 3,066 5,859 65 280,83 1,3347 0,02973 3364 1241,3 2779 1537,5 3,076 5,851 66 281,85 1,3380 0,02923 3421 1246,6 2778 1530,9 3,085 5,844 67 282,86 1,3412 0,02874 3479 1251,8 2776 1524,4 3,095 5,836 68 283,85 1,3445 0,02827 3537 1257,0 2775 1517,9 3,104 5,829 69 284,83 1,3478 0,02782 3595 1262,2 2773 1511,4 3,113 5,822 70 285,80 1,3510 0,02737 3654 1267,4 2772 1504,9 3,122 5,814 71 286,76 1,3542 0,02694 3712 1272,5 2771 1498,4 3,131 5,807 72 287,71 1,3574 0,02652 3771 1277,6 2769 1492,0 3,140 5,800

Page 148: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

141

Tabelul 83 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

73 288,65 1,3607 0,02611 3830 1282,6 2768 1485,6 3,149 5,793 74 289,58 1,3640 0,02571 3889 1287,6 2767 1479,2 3,158 5,786 75 290,50 1,3673 0,02532 3949 1292,7 2766 1472,8 3,166 5,779 76 291,41 1,3706 0,02494 4009 1297,7 2764 1466,4 3,174 5,772 77 292,32 1,3739 0,02457 4070 1302,6 2763 1460,0 3,183 5,765 78 293,22 1,3772 0,02421 4130 1307,4 2761 1453,7 3,192 5,758 79 294,10 1,3805 0,02386 4191 1312,2 2759 1447,4 3,200 5,751 80 294,98 1,3838 0,02352 4252 1317,0 2758 1441,1 3,208 5,745 81 295,85 1,3872 0,02318 4314 1321,8 2757 1434,8 3,216 5,738 82 296,71 1,3905 0,02285 4376 1326,6 2755 1428,5 3,224 5,731 83 297,56 1,3938 0,02253 4438 1331,4 2753 1422,2 3,232 5,724 84 298,40 1,3972 0,02222 4500 1336,1 2752 1416,0 3,240 5,717 85 299,24 1,4005 0,02192 4562 1340,8 2751 1409,8 3,248 5,711 86 300,07 1,4039 0,02162 4625 1345,4 2749 1403,7 3,255 5,704 87 300,89 1,4073 0,02132 4690 1350,1 2747 1397,6 3,263 5,698 88 301,71 1,4106 0,02103 4755 1354,7 2746 1391,5 3,271 5,691 89 302,52 1,4140 0,02075 4819 1359,2 2744 1385,4 3,279 5,685 90 303,32 1,4174 0,02048 4883 1363,7 2743 1379,3 3,287 5,678 91 304,11 1,4208 0,02021 4948 1368,2 2741 1373,2 3,294 5,672 92 304,90 1,4242 0,01995 5013 1372,7 2740 1367,0 3,301 5,665 93 305,67 1,4276 0,01969 5079 1377,1 2738 1360,9 3,309 5,659 94 306,45 1,4310 0,01944 5145 1381,5 2736 1354,7 3,316 5,653 95 307,22 1,4345 0,01919 5211 1385,9 2734 1348,4 3,324 5,646 96 307,98 1,4380 0,01895 5277 1390,2 2732 1342,1 3,331 5,640 97 308,74 1,4415 0,01871 5344 1394,5 2730 1335,8 3,338 5,634 98 309,49 1,4450 0,01848 5411 1398,9 2728 1329,5 3,346 5,628 99 310,23 1,4486 0,01825 5479 1403,3 2726 1323,2 3,353 5,621

100 310,96 1,4521 0,01803 5546 1407,7 2725 1317,0 3,360 5,615 102 312,42 1,4592 0,01759 5685 1416,4 2721 1304,6 3,374 5,602 104 313,86 1,4664 0,01716 5827 1425,0 2717 1292,3 3,388 5,590 106 315,28 1,4736 0,01675 5970 1433,5 2713 1280,0 3,402 5,578 108 316,67 1,4808 0,01636 6113 1441,9 2709 1267,3 3,416 5,565 110 318,04 1,489 0,01598 6258 1450,2 2705 1255,4 3,430 5,553 112 319,39 1,496 0,01561 6405 1458,4 2701 1243,0 3,443 5,541 114 320,73 1,503 0,01526 6554 1466,6 2697 1230,6 3,457 5,528 116 322,05 1,511 0,01491 6706 1474,8 2693 1218,3 3,470 5,516 118 323,35 1,519 0,01458 6859 1483,0 2689 1205,9 3,483 5,504 120 324,63 1,527 0,01426 7013 1491,1 2685 1193,5 3,496 5,492

Page 149: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

142

Tabelul 84. Proprietăţi fizice ale apei pe curba de saturaţie

t, ºC p, bar

ρ, Kg/m3

i, KJ/Kg

cν, KJ/(Kg·K)

λ.102, W/(m.K)

a.108

m2/sη.106,Pa·s

ν.106, m2/s

β.104

K-1 σ⋅104, Ν/m

Pr -

0 1,013 999,9 0,00 4,212 55,1 13,1 1788 1,789 -0,63 756,4 13,67 10 1,013 999,7 42,04 4,191 57,4 13,7 1306 1,306 +0,70 741,6 9,52 20 1,013 998,2 83,91 4,183 59,9 14,3 1004 1,006 1,82 726,9 7,02 30 1,013 995,7 125,7 4,174 61,8 14,9 801,5 0,805 3,21 712,2 5,42 40 1,013 992,2 167,5 4,174 63,5 15,3 653,3 0,659 3,87 696,5 4,31 50 1,013 988,1 209,3 4,174 64,8 15,7 549,4 0,556 4,49 676,9 3,54 60 1,013 983,2 251,1 4,179 65,9 16,0 469,4 0,478 5,11 662,2 2,98 70 1,013 977,8 293,0 4,187 66,8 16,3 406,1 0,415 5,70 643,5 2,55 80 1,013 971,8 335,0 4,195 67,4 16,6 355,1 0,365 6,32 625,9 2,21 90 1,013 965,3 377,0 4,208 68,0 16,8 314,9 0,326 6,95 607,2 1,95

100 1,013 958,4 419,1 4,220 68,3 16,9 282,5 0,295 7,52 588,6 1,75 110 1,43 951,0 461,4 4,233 68,5 17,0 259,0 0,272 8,08 569,0 1,60 120 1,98 943,1 503,7 4,250 68,6 17,1 237,4 0,252 8,64 548,4 1,47 130 2,70 934,8 546,4 4,266 68,6 17,1 217,8 0,233 9,19 528,8 1,36 140 3,61 926,1 589,1 4,287 68,5 17,2 201,1 0,217 9,72 507,2 1,26 150 4,76 917,0 632,2 4,313 68,4 17,3 186,4 0,203 10,3 486,6 1,17 160 6,18 907,4 675,4 4,366 68,3 17,3 173,6 0,191 10,7 466,0 1,10 170 7,92 897,3 719,3 4,380 67,9 17,3 162,8 0,181 11,3 443,4 1,05 180 10,03 886,9 763,3 4,417 67,4 17,2 153,0 0,173 11,9 422,8 1,00 190 12,55 876,0 807,8 4,459 67,0 17,1 144,2 0,165 12,6 400,2 0,96 200 15,55 863,0 852,8 4,505 66,3 17,0 136,4 0,158 13,3 376,7 0,93 210 19,08 852,8 897,7 4,555 65,5 16,9 130,5 0,153 14,1 354,1 0,91 220 23,20 840,3 843,7 4,614 64,5 16,6 124,6 0,149 14,8 331,6 0,89 230 27,98 827,3 990,2 4,681 63,7 16,4 119,7 0,145 15,9 310,0 0,88 240 33,48 813,6 1037,5 4,756 62,8 16,2 114,8 0,141 16,8 285,5 0,87 250 39,78 799,0 1085,7 4,844 61,8 15,9 109,9 0,137 18,1 261,9 0,86 260 46,94 784,0 1135,1 4,949 60,5 15,6 105,9 0,135 19,7 237,4 0,87 270 55,05 767,9 1185,3 5,070 59,0 15,1 102,0 0,133 21,6 214,8 0,88 280 64,19 750,7 1236,8 5,230 57,4 14,6 98,1 0,131 23,7 191,3 0,90 290 74,45 732,3 1290,0 5,485 55,8 13,9 94,2 0,129 26,2 168,7 0,93 300 85,92 712,5 1344,9 5,736 54,0 13,2 91,2 0,128 29,2 144,2 0,97 310 98,70 691,1 1402,2 6,071 52,3 12,5 88,3 0,128 32,9 120,7 1,03 320 112,90 667,1 1462,1 6,574 50,6 11,5 85,3 0,128 38,2 98,10 1,11 330 128,65 640,2 1526,2 7,244 48,4 10,4 81,4 0,127 43,3 76,71 1,22 340 146,08 610,1 1594,8 8,165 45,7 9,17 77,5 0,127 53,4 56,70 1,39 350 165,37 574,4 4671,4 9,504 43,0 7,88 72,6 0,126 66,8 38,16 1,60 360 186,74 528,0 1761,5 13,984 39,5 5,36 66,7 0,126 109 20,21 2,35 370 210,53 450,5 1892,5 40,321 33,7 1,86 56,9 0,126 264 4,71 6,79

Page 150: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

143

Tabelul 85. Vâscozitatea dinamică a apei

Temperatura t, °C

Vâscozitatea dinamică η,mPa.s (cP)

Temperatura t, °C

Vâscozitatea dinamică η,mPa.s (cP)

Temperatura t, °C

Vâscozitatea dinamică η, mPa.s (cP)

0 1,792 33 0,7523 67 0,4233 1 1,731 34 0,7371 68 0,4174 2 1,673 35 0,7225 69 0,4117 3 1,619 36 0,7085 70 0,4061 4 1,567 37 0,6947 70 0,4006 5 1,519 38 0,6814 72 0,3952 6 1,473 39 0,6685 73 0,3900 7 1,428 40 0,6560 74 0,3849 8 1,386 41 0,6439 75 0,3799 9 1,346 42 0,6321 76 0,3750

10 1,308 43 0,6207 77 0,3702 11 1,271 44 0,6097 78 0,3655 12 1,236 45 0,5988 79 0,3610 13 1,203 46 0,5883 80 0,3565 14 1,171 47 0,5782 81 0,3521 15 1,140 48 0,5683 82 0,3478 16 1,111 49 0,5688 83 0,3436 17 1,083 50 0,5494 84 0,3395 18 1,056 51 0,5404 85 0,3355 19 1,030 52 0,5315 86 0,3315 20 1,005 53 0,5229 87 0,3276

20,2 1,000 54 0,5146 88 0,3239 21 0,9810 55 0,5064 89 0,3202 22 0,9579 56 0,4985 90 0,3165 23 0,9358 57 0,4907 91 0,3130 24 0,9142 58 0,4832 92 0,3095 25 0,8937 59 0,4759 93 0,3060 26 0,8737 60 0,4688 94 0,3027 27 0,8545 61 0,4618 95 0,2994 28 0,8360 62 0,4550 96 0,2962 29 0,8180 63 0,4483 97 0,2930 30 0,8007 64 0,4418 98 0,2899 31 0,7840 65 0,4355 99 0,2868 32 0,7679 66 0,4293 100 0,2838

Page 151: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

144

Tabelul 86. Proprietăţile fizice ale apei (pe linia de saturaţie) p, at

t, oC

ρ, Kg/m3

i, KJ/Kg

c, KJ/(Kg·K)

λ.102, W/(m·K)

a·107,m2/s

η·106,Pa·s

ν·106,m2/s

β·104, K-1

σ·104, N/m Pr

1 0 1000 0 4,23 55,1 1,31 1790 1,79 -0,63 756 13,7 1 10 1000 41,9 4,19 57,5 1,37 1310 1,31 +0,70 762 9,52 1 20 998 83,8 4,19 59,9 1,43 1000 1,01 1,82 727 7,02 1 30 996 126 4,18 61,8 1,49 804 0,81 3,21 712 5,42 1 40 992 168 4,18 63,4 1,53 657 0,66 3,87 697 4,31 1 50 988 210 4,18 61,8 1,57 549 0,556 4,49 677 3,51 1 60 983 251 4,18 65,9 1,61 470 0,478 5,11 662 2,98 1 70 978 293 4,19 66,8 1,63 406 0,415 5,70 643 2,55 1 80 972 335 4,19 67,5 1,66 355 0,365 6,32 626 2,21 1 90 965 377 4,19 68,0 1, 68 315 0,326 6,95 607 1,95

1,03 100 958 419 4,23 68,3 1,69 282 0,295 7,5 589 1,75 1,46 110 951 461 4,23 68,5 1,69 256 0,268 8,0 569 1,58 2,02 120 943 503 4,23 68,6 1,72 231 0,244 8,6 549 1,43 2,75 130 935 545 4,27 68,6 1,72 212 0,226 9,2 529 1,32 3,68 140 926 587 4,27 68,5 1,72 196 0,212 9,7 507 1,23 4,85 150 917 629 4,32 68,4 1,72 185 0,202 10,3 487 1,17 6,30 160 907 671 4,36 68,3 1,72 174 0,191 10,8 466 1,10 8,08 170 897 713 4,40 67,9 1,72 163 0,181 11,5 444 1,05

10,23 180 887 755 4,44 67,5 1,72 153 0,173 12,2 424 1,01 Tabelul 87. Proprietăţile fizice ale aburului pe curba de saturaţie

p, bar

ρ, Kg/m3

i, KJ/Kg

lv KJ/Kg

cp, KJ/(Kg·K)

λ.102, W/(m·K)

a .107,m2/s

η.106,Pa·s

ν. 106, m2/s Pr

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1,013 0,598 2675,9 2256,8 2,135 2,372 18,58 11,97 20,02 1,08 1,43 0,826 2691,4 2230,0 2,177 2,489 13,83 12,46 15,07 1,09 1,98 1,121 2706,5 2202,8 2,206 2,593 10,50 12,85 11,46 1,09 2,70 1,496 2720,7 2174,3 2,257 2,686 7,972 13,24 8,85 1,11 3,61 1,966 2734,1 2145,0 2,315 2,791 6,130 13,54 6,89 1,12 4,76 2,547 2746,7 2114,3 2,395 2,884 4,728 13,93 5,7 1,16 6,18 3,258 2758,0 2082,6 2,479 3,012 3,722 14,32 4,39 1,18 7,92 4,122 2768,9 2049,5 2,583 3,128 2,939 14,72 3,57 1,21 10,03 5,157 2778,5 2015,2 2,709 3,268 2,339 15,11 2,93 1,25 12,55 6,397 2786,4 1978,8 2,856 3,419 1,872 15,60 2,44 1,30 15,55 7,862 2793,1 1940,7 3,023 3,547 1,492 15,99 2,03 1,36 19,08 9,588 2798,2 1900,5 3,199 3,722 1,214 16,38 1,71 1,41 23,20 11,62 2801,5 1875,8 3,408 3,896 0,983 16,87 1,45 1,47

Page 152: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

145

Tabelul 87 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

27,98 13,99 2803,2 1813,0 3,634 4,094 0,806 17,36 1,24 1,54 33,48 16,76 2803,2 1765,6 3,881 4,291 0,658 17,76 1,06 1,61 39,78 19,98 2801,1 1715,3 4,158 4,521 0,544 18,25 0,913 1,68 46,94 23,72 2796,5 1661,4 4,468 4,803 0,453 18,84 0,794 1,75 55,05 28,09 2789,8 1604,4 4,815 5,106 0,378 19,32 0,688 1,82 64,19 33,19 2779,7 1542,9 5,234 5,489 0,317 19,91 0,600 1,90 74,45 39,15 24766, 1476,3 5,694 5,827 0,261 20,60 0,526 2,01 85,92 46,21 27249, 1404,3 6,280 6,268 0,216 21,29 0,461 2,13 98,72 54,58 27247, 1325,2 7,118 6,838 0,176 21,98 0,403 2,29

112,90 64,72 27002, 1238,1 8,206 7,513 0,141 22,86 0,353 2,50 128,65 77,10 2665,9 1139,7 9,881 8,257 0,108 23,94 0,310 2,86 146,08 92,76 2621,9 1027,3 12,35 9,304 0,0811 25,21 0,272 3,35 165,37 113,6 2564,5 893,1 16,24 10,70 0,0580 26,58 0,234 4,03 186,74 144,0 2481,2 719,7 23,03 12,79 0,0396 29,14 0,202 5,23 210,53 203, 0 2330,9 431,4 56,52 17,10 0,0150 33,75 0,166 11,10

Tabelul 88. Presiunea de saturaţie a vaporilor de apă din aerul umed, în funcţie de temperatură

t, ºC p, mbar t, ºC p, mbar t, ºC p, mbar 1 2 1 2 1 2

-20 1,029 20 23,37 60 199,17 -19 1,113 21 24,85 61 208,6 -18 1,246 22 26,42 62 218,4 -17 1,369 23 28,08 63 228,5 -16 1,503 24 29,82 64 239,1 -15 1,649 25 31,67 65 250,1 -14 1,808 26 33,60 66 261,5 -13 1,980 27 35,64 67 273,3 -12 2,169 28 37,78 68 285,6 -11 2,373 29 40,04 69 298,3 -10 2,595 30 42,41 70 311,6 -9 2,833 31 44,91 71 325,3 -8 3,095 32 47,53 72 339,6 -7 3,376 33 50,29 73 354,3 -6 3,681 34 53,18 74 369,6 -5 4,011 35 56,22 75 385,5 -4 4,368 36 59,40 76 401,9 -3 4,754 37 62,74 77 418,9 -2 5,172 38 66,24 78 436,5 -1 5,621 39 69,91 79 454,7

Page 153: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

146

Tabelul 88 (continuare) 1 2 1 2 1 2 0 6,108 40 73,75 80 473,6 1 6,565 41 77,77 81 493,1 2 7,054 42 81,98 82 513,3 3 7,574 43 86,39 83 534,2 4 8,129 44 91,00 84 555,7 5 8,718 45 95,82 85 578,0 6 9,346 46 100,85 86 601,1 7 10,013 47 106,12 87 624,9 8 10,721 48 111,62 88 649,7 9 11,473 49 117,36 89 674,9

10 12,271 50 123,35 90 701,1 11 13,117 51 128,60 91 728,1 12 14,015 52 136,13 92 756,1 13 14,996 53 142,93 93 784,9 14 15,974 54 150,02 94 814,6 15 17,040 55 157,41 95 845,2 16 18,169 56 165,09 96 876,9 17 19,363 57 173,12 97 909,5 18 20,620 58 181,46 98 943,0 19 21,957 59 190,15 99 977,6

Tabelul 89. Proprietăţile vaporilor de apă saturanţi în funcţie de temperatură

Tem

pera

tura

, ºC

Pres

iune

a ab

solu

tă,

ata

Vol

um

spec

ific,

m

3 /Kg

Den

sita

tea,

K

g/m

3

Enta

lpia

lic

hidu

lui

satu

rat,

i’,

KJ/

Kg

Enta

lpia

va

poril

or

satu

ranţ

i, i”

, KJ/

Kg

Căl

dura

la

tentă

de

vapo

rizar

e r,

KJ/

Kg

1 2 3 4 5 6 7 0 0,0062 206,5 0,0084 0 2493,1 2493,1 5 0,0089 147,1 0,00680 20,95 2502,7 2481,7

10 0,0125 106,4 0,00940 41,90 2512,3 2470,4 15 0,0174 77,9 0,01283 62,85 2522,4 2459,5 20 0,0238 57,8 0,01729 83,80 2532,0 2448,2 25 0,0323 43,40 0,02304 104,75 2541,7 2436,9 30 0,0433 32,93 0,03036 125,70 2551,3 2425,6 35 0,0573 25,25 0,03960 146,65 2561,0 2414,3 40 0,0752 19,55 0,05114 167,60 2570,6 2403,0 45 0,0977 15,28 0,06543 188,55 2579,8 2391,3 50 0,1258 12,054 0,0830 209,50 2589,5 2380,0 55 0,1605 9,589 0,1043 230,45 2598,7 2368,2 60 0,2031 7,687 0,1301 251,40 2608,3 2356,9 65 0,2550 6,209 0,1611 272,35 2617,5 2345,2

Page 154: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

147

Tabelul 89 (continuare)

1 2 3 4 5 6 7 70 0,3177 5,052 0,1979 293,30 2626,3 2333,0 75 0,393 4,139 0,2416 314,3 2636 2321 80 0,483 3,414 0,2929 335,2 2644 2310 85 0,590 2,832 0,3531 356,2 2653 2297 90 0,715 2,365 0,4229 377,1 2662 2285 95 0,862 1,985 0,5039 398,1 2671 2273

100 1,033 1,675 0,5970 419,0 2679 2260 105 1,232 1,421 0,7036 440,4 2687 2248 110 1,461 1,212 0,8254 461,3 2696 2234 115 1,724 1,038 0,9635 482,7 2704 2221 120 2,025 0,893 1,1199 504,1 2711 2207 125 2,367 0,7715 1,296 525,4 2718 2194 130 2,755 0,6693 1,494 546,8 2726 2179 135 3,192 0,5831 1,715 268,2 2733 2165 140 3,685 0,5096 1,962 589,5 2740 2150 145 4,238 0,4469 2,238 611,3 2747 2125 150 4,855 0,3933 2,543 632,7 2753 2120 160 6,303 0,3075 3,252 654,1 2765 2089 170 8,080 0,2431 4,113 719,8 2776 2056 180 10,23 0,1944 5,145 763,8 2785 2021 190 12,80 0,1568 6,378 808,3 2792 1984 200 15,85 0,1276 7,840 852,7 2798 1945 210 19,55 0,1045 9,567 897,9 2801 1904 220 23,66 0,0862 11,600 943,2 2803 1860 230 28,53 0,07155 13,98 989,3 2802 1813 240 334,13 0,05967 16,76 1035 2799 1763 250 40,55 0,04998 20,01 1082 2792 1710 260 47,85 0,04199 23,82 1130 2783 1653 270 56,11 0,03538 28,27 1178 2770 1593 280 65,42 0,02988 33,47 1226 2754 1528 290 75,88 0,02525 39,60 1275 2734 1459 300 87,6 0,02131 46,93 1327 2710 1384 310 100,7 0,01799 55,59 1380 2682 1302 320 115,2 0,011516 65,95 1437 2650 1213 330 131,3 0,01273 78,53 1798 2613 1117 340 149,0 0,01064 93,98 1564 2571 1009 350 168,6 0,00884 113,2 1638 2519 881,2 360 190,3 0,00716 139,6 1730 2444 713,6 370 214,5 0,00585 171,0 1890 2304 411,5 374 225 0,00310 322,6 2100 2100 0

Page 155: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

148

Tabelul 90. Proprietăţile vaporilor de apă saturaţi în funcţie de presiune

Pres

iune

a ab

solu

tă, a

ta

Tem

pera

tura

, ºC

Vol

um

spec

ific,

m

3 /Kg

Den

sita

tea,

K

g/m

3

Enta

lpia

lic

hidu

lui

satu

rat,

i’,

KJ/

Kg

Enta

lpia

va

poril

or

satu

raţi,

i”,

KJ/

Kg

Căl

dura

la

tentă

de

vapo

rizar

e r,

KJ/

Kg

1 2 3 4 5 6 7 0,01 6,6 131,60 0,00760 27,7 2506 2478

0,015 12,7 89,64 0,01116 53,2 2518 2465 0,02 17,1 68,27 0,01465 71,6 2526 2455

0,025 20,7 55,28 0,01809 86,7 2533 2447 0,03 23,7 46,53 0,2149 99,3 2539 2440 0,04 28,6 35,46 0,02820 119,8 2548 2429 0,05 32,5 28,73 0,03481 136,2 2556 2420 0,06 35,8 24,19 0,04133 150,0 2562 2413 0,08 41,1 18,45 0,05420 172,2 2573 2400 0,10 45,4 14,96 0,06686 190,0 2581 2390 0,12 49,0 12,60 0,07937 205,3 2588 2382 0,15 53,6 10,22 0,09789 224,6 2596 2372 0,20 59,7 7,977 0,1283 250,1 2607 2358 0,30 68,7 5,331 0,1876 287,9 2620 2336 0,40 75,4 4,072 0,2456 315,9 2632 2320 0,50 80,9 3,304 0,3027 339,0 2642 2307 0,60 85,5 2,785 0,3590 358,2 2650 2296 0,70 89,3 2,411 0,4147 375,0 2657 2286 0,80 93,0 2,128 0,4699 389,7 2663 2278 0,90 96,2 1,906 0,5246 403,1 2668 2270 1,0 99,1 1,727 0,5790 415,2 2677 2264 1,2 104,2 1,457 0,6865 437,0 2686 2249 1,4 108,7 1,261 0,7931 456,3 2693 2237 1,6 112,7 1,113 0,898 473,1 2703 2227 1,8 116,3 0,997 1,003 483,6 2709 2217 2,0 119,6 0,903 1,107 502,4 2710 2208 3,0 132,9 0,6180 1,618 558,9 2730 2171 4,0 142,9 0,4718 2,120 601,1 2744 2141 5,0 151,1 0,3825 2,614 637,7 2754 2117 6,0 158,1 0,3222 3,104 667,9 2768 2095 7,0 164,2 0,2785 3,591 694,3 2769 2075 8,0 169,6 0,2454 4,075 718,4 2776 2057 9,0 174,5 0,2195 4,536 740,0 2780 2040 10 179,0 0,1985 5,037 759,6 2784 2024

Page 156: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

149

Tabelul 90 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7

11 183,2 0,1813 5,516 778,1 2787 2009 12 187,1 0,1668 5,996 795,3 2790 1995 13 190,7 0,1545 6,474 811,2 2793 1984 14 194,1 0,1438 6,952 826,7 2795 1968 15 197,4 0,1346 7,431 840,9 2796 1956 16 200,4 0,1264 7,909 854,8 2798 1943 17 203,4 0,1192 8,389 867,7 2799 1931 18 206,2 0,1128 8,868 880,3 2800 1920 19 208,8 0,1070 9,349 892,5 2801 1909 20 211,4 0,1017 9,83 904,2 2802 1898 30 232,8 0,06802 14,70 1002 2801 1800 40 249,2 0,05069 19,73 1079 2793 1715 50 262,7 0,04007 24,96 1143 2780 1637 60 274,3 0,03289 30,41 1199 2763 1565 70 284,5 0,02769 36,12 1249 2746 1497 80 293,6 0,02374 42,13 1294 2726 1432 90 301,9 0,02064 48,45 1337 2705 1369

100 309,5 0,01815 55,11 1377 2684 1306 120 323,1 0,01437 69,60 1455 2638 1183 140 335,0 0,01164 85,91 1531 2592 1061 160 345,7 0,00956 104,6 1606 2540 934 180 355,4 0,00782 128,0 1684 2483 799 200 364,2 0,00614 162,9 1783 2400 617 225 374 0,00310 322,6 2100 2100 0

Tabelul 91. Presiunea vaporilor de apă saturaţi în intervalul de temperatură –20oC ÷ +100oC

t, ºC

p, mm Hg

t, ºC

p, mm Hg

t, ºC

p, mm Hg

t, ºC

p, mm Hg

t, ºC

p, mm Hg

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -20 0,722 5 6,54 30 31,82 55 118,0 80 355,1 -19 0,850 6 7,01 31 33,70 56 123,8 81 369,7 -18 0,935 7 7,51 32 35,66 57 129,8 82 384,9 -17 1,027 8 8,05 33 37,73 58 136,1 83 400,6 -16 1,128 9 8,61 34 39,90 59 142,6 84 416,8 -15 1,238 10 9,21 35 42,18 60 149,4 85 433,6 -14 1,357 11 9,84 36 44,56 61 156,4 86 450,9 -13 1,486 12 10,52 37 47,07 62 163,8 87 468,7 -12 1,627 13 11,23 38 49,65 63 171,4 88 487,1

Page 157: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

150

Tabelul 91 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

-11 1,780 14 11,99 39 52,41 64 179,3 89 506,1 -10 1,946 15 12,79 40 55,32 65 187,5 90 525,8 -9 2,125 16 13,63 41 58,34 66 196,1 91 546,1 -8 2,321 17 14,53 42 61,50 67 205,0 92 567,0 -7 2,532 18 15,48 43 61,80 68 214,2 93 588,6 -6 2,761 19 16,48 44 68,26 69 223,7 94 610,9 -5 3,008 20 17,54 45 71,88 70 233,7 95 633,9 -4 3,276 21 18,65 46 75,65 71 243,9 96 657,6 -3 3,566 22 19,83 47 79,60 72 254,6 97 682,1 -2 3,879 23 21,07 48 83,71 73 265,7 98 707,3 -1 4,216 24 22,38 49 88,02 74 277, 2 99 733,2 0 4,579 25 23,76 50 92,51 75 289,1 100 760,0

+1 4,93 26 25,21 51 97,20 76 301,1 2 5,29 27 26,74 52 102,1 77 314,1 3 5,69 28 28,35 53 107,2 78 327,3 4 6,10 29 30,04 54 112,5 79 311,0

Notă: Transformarea în S.I.: 1 mm Hg = 133,3 Pa Tabelul 92. Valori orientative pentru coeficienţii parţiali de transfer termic (λ/δ) ale depunerilor (crustelor)

Agentul termic (λ/δ)cruste, W/(m2·K) Apă distilată 11000 Apă de mare 6000-6000 Apă purificată şi dedurizată 3000-6000 Apă de lac, fântână sau reţea 3000-6000 Apă de râu de calitate bună, w > 1 m/s 1800-3000 Apă de râu de calitate bună, w < 1 m/s 3000-5000 Vapori de apă 11000 Vapori de apă cu conţinut de ulei 6000 Vapori de substanţe organice 11000 Produse petroliere brute 1200 Produse petroliere pure, ulei, purtători organici de căldură, agenţi lichizi de răcire (amoniac, freon etc. )

5000

Aer 3000

Page 158: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

151

Tabelul 93. Densitatea apei la diferite temperaturi t, °C ρ, Kg/m3 t, °C ρ, Kg/m3

0,0 999,808 17,5 998,713 0,5 999,899 18,0 998,622 1,0 999,927 18,5 998,528 1,5 999,950 19,0 998,432 2,0 999,968 19,5 998,332 2,5 999,982 20,0 998,230 3,0 999,922 20,5 998,126 3,5 999,928 21,0 998,019 4,0 1.000,000 21,5 997,909 4,5 999,998 22,0 997,797 5,0 999,992 22,5 997,682 5,5 999,982 23,0 997,565 6,0 999,968 23,5 997,445 6,5 999,951 24,0 997,323 7,0 999,929 24,5 997,198 7,5 999,904 25,0 997,071 8,0 999,876 25,5 996,941 8,5 999,844 26,0 996,810 9,0 999,808 26,5 996,676 9,5 999,769 27,0 996,539

10,0 999,727 27,5 996,400 10,5 999,681 28,0 996,259 11,0 999,632 28,5 996,116 11,5 999,580 29,0 995,971 12,0 999,525 29,5 995,823 12,5 999,466 30,0 995,673 13,0 999,404 30,5 995,521 13,5 999,339 31,0 995,367 14,0 999,271 31,5 995,211 14,5 999,200 32,0 995,052 15,0 999,126 32,5 994,892 15,5 999,050 33,0 994,729 16,0 998,970 33,5 994,564 16,5 998,887 34,0 994,398 17,0 998,801 34,5 994,229

Page 159: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

152

10. DURITATEA APEI

A.Definirea durităţii Duritatea apei reprezintă conţinutul acesteia în oxid (carbonat) de calciu, modul de exprimare fiind diferit de la o ţară la alta, conform datelor din tabelul de mai jos: Tabelul 94

Ţara Definiţia şi modul de exprimare a durităţii România 1° duritate = 10 mg CaO la 1 l apă Anglia 1° englez = 1 grain = 0,0648 g CaO la 1

galon (4,546 l) apă Franţa 1° francez = 10 mg CaCO3 la 1l apa Germania 1° german (1° dH ) = 10 mg CaO la 1l apa S.U.A. numărul de g CaCO3 la 106 cm 3 apă Rusia numărul de mvali CaO la 1l apă

B. Transformarea gradelor de duritate

Tabelul permite transformarea durităţii exprimată în diferite moduri. Recalcularea se bazeaza pe următoarele relaţii:

1 mval CaO = 28,04 mg CaO = 20,13 mg MgO 1 mg MgO = 1,39 mg CaO

Tabelul 95

Unitatea CaO mval /l

CaO mg/l

MgO mg/l

°dH (german) °englez °francez °S.U.A.

CaO mval /l 1,00 28,04 20,13 2,80 3,50 5,00 50,0 CaO mg /l 0,0357 1,00 0,719 0,100 0,125 0,178 1,79 MgO mg/l 0,0496 1,391 1,000 0,139 0,174 0,248 2,49 °dH 0,357 10,000 7,19 1,00 1,25 1,78 17,9 °englez 0,285 8,004 5,76 0,800 1,00 1,43 14,3 °francez 0,200 5,608 4,04 0,560 0,700 1,00 10,0 °S.U.A. 0,020 0,56 0,40 0,056 0,070 0,100 1,00 Clasificarea apei după gradul de duritate Tabelul 96

Grad de duritate, (º) Caracterizarea 0 – 4 apă foarte moale 4 – 8 apă moale 8 – 12 apă de duritate medie

12 – 30 apă dură peste 30 apă foarte dură

Page 160: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

153

Tabelul 97 Densitatea gheţii şi zăpezii în funcţie de temperatură

Densitatea ρ, Kg/m3 la diferite temperaturi t,°C Denumirea

0 -20 -40 -60 -80 -100 -120 Gheaţă 917 920 922 924 926 928 929 Zapadă 150 200 300 400 500 600 800

Tabelul 98 Conductivitatea termică a gheţii şi zăpezii în funcţie de temperatură

Temperatura, °C Conductivitatea termică a gheţii - λ, W/(m·K)

Conductivitatea termică a zăpezii - λ, W/(m·K)

0 2,21 0,116 -20 2,44 0,151 -40 2,67 0,233 -60 2,91 0,337 -80 3,14 0,465

-100 3,49 0,640 -120 3,84 1,279

Tabelul 99 Caracteristicile termofizice ale gheţii şi zăpezii

Denumirea Temperatura - t, °C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivita-tea termica λ,

W/(m·K)

Căldura specifică – cp,

J/(Kg·K)

Difuzivitatea termică –

a.106, m2/s 0 920 2,250 2261 1,080

-10 - 2,779 - - Gheaţă - 900 2,384 1800 1,469 - 100 0,046 - - - 500 0,640 - - - 560 1,050 2093 0,397 Zăpadă

- 90 2,210 - - Tabelul 100 Coeficienţii de dilatare volumică a apei (K-1)

t,°C β⋅105 t,°C β⋅105 t,°C β⋅105

5 1,5 50 46 100 75 10 9 60 52 120 85 20 21 70 58 140 97 30 30 80 64 160 110 40 39 90 70

Page 161: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

154

11. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE UNOR SOLUŢII Tabelul 101. Tensiunea superficială a soluţiilor apoase – σ, N/m

σ, N/m în funcţie de concentraţia în % masă Substanţa dizolvată Temp.,°C 5 10 20 50

H2SO4 18 - 0,0741 0,0752 0,0773 NHO3 20 - 0,0727 0,0711 0,0654 NaOH 20 0,0746 0,0773 0,0858 - NaCl 18 0,0740 0,0755 - - Na2SO4 18 0,0738 0,0752 - - NaNO3 30 0,0721 0,0728 0,0744 0,0798 KCl 18 0,0736 0,0748 0,0773 - KNO3 18 0,0730 0,0736 0,0750 - K2CO3 10 0,0758 0,0770 0,0792 0,1064 NH4OH 18 0,0665 0,0635 0,0593 - NH4Cl 18 0,0733 0,0745 - - NH4NO3 100 0,0592 0,0601 0,0616 0,0675 MgCl2 18 0,0738 - - - CaCl2 18 0,0737 - - -

Tabelul 102. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid clorhidric

Concentraţia HCl Concentraţia HCl Densitatea la 20°C g/100 g

soluţie mol/l Densitatea

la 20°C g/100 g soluţie mol/l

1,000 0,3600 0,09872 1,105 21,36 6,472 1,005 1,360 0,3748 1,110 22,33 6,796 1,010 2,364 0,6547 1,115 23,29 7,122 1,015 3,374 0,9391 1,120 24,25 7,449 1,020 4,388 1,227 1,125 25,22 7,782 1,025 5,408 1,520 1,130 26,20 8,118 1,030 6,433 1,817 1,135 27,18 8,459 1,035 7,464 2,118 1,140 28,18 8,809 1,040 8,490 2,421 1,145 29,17 9,159 1,045 9,510 2,725 1,150 30,14 9,505 1,050 10,52 3,029 1,155 31,14 9,863 1,055 11,52 3,333 1,160 32,14 10,225 1,060 12,51 3,638 1,165 33,16 10,595 1,065 13,50 3,944 1,170 34,18 10,97 1,070 14,495 4,253 1,175 35,20 11,34 1,075 15,485 4,565 1,180 36,23 11,73 1,080 16,47 4,878 1,185 37,27 12,11 1,085 17,45 5,192 1,190 38,32 12,50 1,090 18,43 5,5095 1,195 39,37 12,90 1,095 19,41 5,829 1,198 40,00 13,14 1,100 20,39 6,150

Page 162: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

155

Tabelul 103. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid azotic Concentraţia HNO3 Concentraţia HNO3 Densitatea

la 20°C g/100 g soluţie mol/l

Densitatea la 20°C g/100 g

soluţie mol/l

1 2 3 1 2 3 1,000 0,3333 0,05231 1,285 46,06 9,394 1,005 1,255 0,2001 1,290 46,85 9,590 1,010 2,164 0,3468 1,295 47,63 9,789 1,015 3,073 0,4950 1,300 48,42 9,990 1,020 3,982 0,6445 1,305 49,21 10,190 1,025 4,883 0,7943 1,310 50,00 10,390 1,030 5,784 0,9454 1,315 50,85 10,610 1,035 6,661 1,094 1,320 51,71 10,830 1,040 7,530 1,243 1,325 52,56 11,050 1,045 8,398 1,393 1,330 53,41 11,270 1,050 9,259 1,543 1,335 54,27 11,490 1,055 10,12 1,694 1,340 55,13 11,720 1,060 10,97 1,845 1,345 56,04 11,960 1,065 11,81 1,997 1,350 56,96 12,200 1,070 12,65 2,148 1,355 57,87 12,440 1,075 13,48 2,301 1,360 58,78 12,680 1,080 14,31 2,453 1,365 59,69 12,930 1,085 15,13 2,605 1,370 60,67 13,190 1,090 15,95 2,759 1,375 61,69 13,460 1,095 16,76 2,913 1,380 62,70 13,730 1,100 17,58 3,068 1,385 63,72 14,010 1,105 18,39 3,224 1,390 64,74 14,290 1,110 19,19 3,381 1,395 65,84 14,570 1,115 20,00 3,539 1,400 66,97 14,88 1,120 20,79 3,696 1,405 68,10 15,18 1,125 21,59 3,854 1,410 69,23 15,49 1,130 22,38 4,012 1,415 70,39 15,81 1,135 23,16 4,171 1,420 71,63 16,14 1,140 23,94 4,330 1,425 72,86 16,47 1,145 24,71 4,489 1,430 74,09 16,81 1,150 25,48 4,649 1,435 75,35 17,16 1,155 26,24 4,810 1,440 76,71 17,53 1,160 27,00 4,970 1,445 78,07 17,90 1,165 27,76 5,132 1,450 79,43 18,28 1,170 28,51 5,293 1,455 80,88 18,68 1,175 29,25 5,455 1,460 82,39 19,09

Page 163: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

156

Tabelul 103 (continuare) 1 2 3 1 2 3

1,180 30,00 5,618 1,465 83,91 19,51 1,185 30,74 5,780 1,470 85,50 19,95 1,190 31,47 5,943 1,475 87,29 20,43 1,195 32,21 6,107 1,480 89,07 20,92 1,200 32,94 6,273 1,485 91,13 21,48 1,205 33,68 6,440 1,490 93,49 22,11 1,210 34,41 6,607 1,495 95,46 22,65 1,215 35,16 6,778 1,500 96,73 23,02 1,220 35,93 6,956 1,501 96,98 23,10 1,225 36,70 7,135 1,502 97,23 23,18 1,230 37,48 7,315 1,503 97,49 23,25 1,235 38,25 7,497 1,504 97,74 23,33 1,240 39,02 7,679 1,505 97,99 23,40 1,245 39,80 7,863 1,506 98,25 23,48 1,250 40,53 8,040 1,507 98,50 23,56 1,255 41,36 8,237 1,508 98,76 23,63 1,260 42,14 8,426 1,509 99,01 23,71 1,265 42,92 8,616 1,510 99,26 23,79 1,270 43,70 8,808 1,511 99,52 23,86 1,275 44,48 9,001 1,512 99,77 23,94 1,280 45,25 9,195 1,513 100,00 24,01

Tabelul 104. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de amoniac

Concentraţia NH3 Concentraţia NH3 Densitatea la 20°C g/100g

soluţie mol/l Densitatea

la 20°C g/100g soluţie mol/l

1 2 3 4 5 6 0,998 0,0465 0,0273 0,938 15,47 8,52 0,996 0,512 0,299 0,936 16,06 8,83 0,994 0,977 0,570 0,934 16,65 9,13 0,992 1,43 0,834 0,932 17,24 9,44 0,990 1,89 1,10 0,930 17,85 9,75 0,988 2,35 1,365 0,928 18,45 10,06 0,986 2,82 1,635 0,926 19,06 10,37 0,984 3,30 1,91 0,924 19,67 10,67 0,982 3,78 2,18 0,922 20,27 10,97 0,980 4,27 2,46 0,920 20,88 11,28 0,978 4,76 2,73 0,918 21,50 11,59 0,976 5,25 3,01 0,916 22,125 11,90

Page 164: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

157

Tabelul 104 (continuare) 1 2 3 4 5 6

0,974 5,75 3,29 0,914 22,75 12,21 0,972 6,258 3,57 0,912 23,39 12,52 0,970 6,75 3,84 0,910 24,03 12,84 0,968 7,26 4,12 0,908 24,68 13,16 0,966 7,77 4,41 0,906 25,33 13,48 0,964 8,29 4,69 0,904 26,00 13,80 0,962 8,82 4,98 0,902 26,67 14,12 0,960 9,34 5,27 0,900 27,33 14,44 0,958 9,87 5,55 0,898 28,00 14,76 0,956 10,405 5,84 0,896 28,67 15,08 0,954 10,95 6,13 0,894 29,33 15,40 0,952 11,49 6,42 0,892 30,00 15,71 0,950 12,03 6,71 0,890 30,685 16,04 0,948 12,58 7,00 0,888 31,37 16,36 0,946 13,14 7,29 0,886 32,09 16,69 0,944 13,71 7,60 0,884 32,84 17,05 0,942 14,29 7,91 0,882 33,595 17,40 0,940 14,88 8,21 0,880 34,35 17,75

Tabelul 105. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de hidroxid de sodiu

Concentraţia NaOH Concentraţia NaOH Densitatea la 20°C g/100 g

soluţie moli/l Densitatea

la 20°C g/100 g soluţie moli/l

1 2 3 1 2 3 1,000 0,159 0,0398 1,270 24,645 7,824 1,005 0,602 0,151 1,275 25,10 8,000 1,010 1,045 0,264 1,280 25,56 8,178 1,015 1,49 0,378 1,285 26,02 8,357 1,020 1,94 0,494 1,290 26,48 8,539 1,025 2,39 0,611 1,295 26,94 8,722 1,030 2,84 0,731 1,300 27,41 8,906 1,035 3,29 0,851 1,305 27,87 9,092 1,040 3,745 0,971 1,310 28,33 9,278 1,045 4,20 1,097 1,315 28,80 9,466 1,050 4,655 1,222 1,320 29,26 9,656 1,055 5,11 1,347 1,325 29,73 9,847 1,060 5,56 1,474 1,330 30,20 10,04 1,065 6,02 1,602 1,335 30,67 10,23

Page 165: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

158

Tabelul 105 (continuare) 1 2 3 1 2 3

1,070 6,47 1,731 1,340 31,14 10,43 1,075 6,93 1,862 1,345 31,62 10,63 1,080 7,38 1,992 1,350 32,10 10,83 1,085 7,83 2,123 1,355 32,58 11,03 1,090 8,28 2,257 1,360 33,06 11,24 1,095 8,74 2,391 1,365 33,54 11,45 1,100 9,19 2,527 1,370 34,03 11,65 1,105 9,645 2,664 1,375 34,52 11,86 1,110 10,10 2,802 1,380 35,01 12,08 1,115 10,555 2,942 1,385 35,505 12,29 1,120 11,01 3,082 1,390 36,00 12,51 1,125 11,46 3,224 1,395 36,495 12,73 1,130 11,92 3,367 1,400 36,99 12,95 1,135 12,37 3,510 1,405 37,49 13,17 1,140 12,83 3,655 1,410 37,99 13,39 1,145 13,28 3,801 1,415 38,49 13,61 1,150 13,73 3,947 1,420 38,99 13,84 1,155 14,18 4,095 1,425 39,495 14,07 1,160 14,64 4,244 1,430 40,00 14,30 1,165 15,09 4,395 1,435 40,515 14,53 1,170 15,54 4,545 1,440 41,03 14,77 1,175 15,99 4,697 1,445 41,55 15,01 1,180 16,44 4,850 1,450 42,07 15,25 1,185 16,89 5,004 1,455 42,59 15,49 1,190 17,345 5,160 1,460 43,12 15,74 1,195 17,80 5,317 1,465 43,64 15,98 1,200 18,255 5,476 1,470 44,17 16,23 1,205 18,71 5,636 1,475 44,695 16,48 1,210 19,16 5,796 1,480 45,22 16,73 1,215 19,62 5,958 1,485 45,75 16,98 1,220 20,07 6,122 1,490 46,27 17,23 1,225 20,53 6,286 1,495 46,80 17,49 1,230 20,98 6,451 1,500 47,33 17,75 1,235 21,44 6,619 1,505 47,85 18,00 1,240 21,90 6,788 1,510 48,38 18,26 1,245 22,36 6,958 1,515 48,905 18,52 1,250 22,82 7,129 1,520 49,44 18,78 1,255 23,275 7,302 1,525 49,97 19,05 1,260 23,73 7,475 1,530 50,50 19,31 1,265 24,19 7,650

Page 166: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

159

Tabelul 106. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de hidroxid de potasiu Concentraţia KOH Concentraţia KOH Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l

Densitatea la 20°C g/100 g

soluţie moli/l

1,000 0,197 0,0351 1,200 21,380 4,570 1,005 0,743 0,133 1,205 21,880 4,700 1,010 1,295 0,233 1,210 22,380 4,830 1,015 1,840 0,333 1,215 22,880 4,955 1,020 2,380 0,4335 1,220 23,380 5,080 1,025 2,930 0,536 1,225 23,870 5,210 1,030 3,480 0,6395 1,230 24,370 5,340 1,035 4,030 0,744 1,235 24,860 5,470 1,040 4,580 0,848 1,240 25,360 5,600 1,045 5,120 0,954 1,245 25,850 5,740 1,050 5,660 1,060 1,250 26,340 5,870 1,055 6,200 1,170 1,255 26,830 6,000 1,060 6,740 1,270 1,260 27,320 6,135 1,065 7,280 1,380 1,265 27,800 6,270 1,070 7,820 1,490 1,270 28,290 6,400 1,075 8,360 1,600 1,275 28,770 6,540 1,080 8,890 1,710 1,280 29,250 6,670 1,085 9,430 1,820 1,285 29,730 6,810 1,090 9,960 1,940 1,290 30,210 6,950 1,095 10,490 2,050 1,295 30,680 7,080 1,100 11,030 2,160 1,300 31,150 7,220 1,105 11,560 2,280 1,305 31,620 7,360 1,110 12,080 2,390 1,310 32,090 7,490 1,115 12,610 2,510 1,315 32,560 7,630 1,120 13,140 2,620 1,320 33,030 7,770 1,125 13,660 2,740 1,325 33,500 7,910 1,130 14,190 2,860 1,330 33,970 8,050 1,135 14,705 2,975 1,335 34,430 8,190 1,140 15,220 3,090 1,340 34,900 8,335 1,145 15,740 3,210 1,345 35,360 8,480 1,150 16,260 3,330 1,350 35,820 8,620 1,155 16,780 3,450 1,355 36,280 8,760 1,160 17,290 3,580 1,360 36,735 8,905 1,165 17,810 3,700 1,365 37,190 9,050 1,170 18,320 3,820 1,370 37,650 9,190 1,175 18,840 3,945 1,375 38,105 9,340 1,180 19,350 4,070 1,380 38,560 9,480 1,185 19,860 4,195 1,385 39,010 9,630 1,190 20,370 4,320 1,390 39,460 9,780 1,195 20,880 4,450 1,395 39,920 9,930

Page 167: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

160

Tabelul 106 (continuare) 1 2 3 1 2 3

1,400 40,37 10,07 1,475 46,96 12,35 1,405 40,82 10,22 1,480 47,39 12,50 1,410 41,26 10,37 1,485 47,82 12,66 1,415 41,71 10,52 1,490 48,25 12,82 1,420 42,155 10,67 1,495 48,675 12,97 1,425 42,60 10,82 1,500 49,10 13,13 1,430 43,04 10,97 1,505 49,53 13,29 1,435 43,48 11,12 1,510 49,95 13,45 1,440 43,92 11,28 1,515 50,38 13,60 1,445 44,36 11,42 1,520 50,80 13,76 1,450 44,79 11,58 1,525 51,22 13,92 1,455 45,23 11,73 1,530 51,64 14,08 1,460 45,66 11,88 1,535 52,05 14,24 1,465 46,095 12,04 1,470 46,53 12,19

Tabelul 107. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de carbonat de sodiu

Concentraţia Na2CO3 (anh.)

Concentraţia Na2CO3 (anh.) Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l

Densitatea la 20°C g/100 g

soluţie moli/l

1,000 0,19 0,018 1,100 9,75 1,012 1,005 0,67 0,0635 1,105 10,22 1,065 1,010 1,14 0,109 1,110 10,68 1,118 1,015 1,62 0,155 1,115 11,14 1,172 1,020 2,10 0,202 1,120 11,60 1,226 1,025 2,57 0,248 1,125 12,05 1,279 1,030 3,05 0,296 1,130 12,52 1,335 1,035 3,54 0,346 1,135 13,00 1,392 1,040 4,03 0,395 1,140 13,45 1,446 1,045 4,50 0,444 1,145 13,90 1,501 1,050 4,98 0,493 1,150 14,35 1,557 1,055 5,47 0,544 1,155 14,75 1,607 1,060 5,95 0,595 1,160 15,20 1,663 1,065 6,43 0,646 1,165 15,60 1,714 1,070 6,90 0,696 1,170 16,03 1,769 1,075 7,38 0,748 1,175 16,45 1,823 1,080 7,85 0,800 1,180 16,87 1,878 1,085 8,33 0,853 1,185 17,30 1,934 1,090 8,80 0,905 1,190 17,70 1,987 1,095 9,27 0,958

Page 168: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

161

Tabelul 108. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid acetic Concentraţia CH3COOH Concentraţia CH3COOH Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l 1,000 1,20 0,200 1,050 40,2 7,03 1,005 4,64 0,777 1,055 46,9 8,24 1,010 8,14 1,37 1,060 53,4 9,43 1,015 11,7 1,9 1,065 61,4 10,9 1,020 15,4 2,61 1,070 77–79* 13,7–14,1 1,025 19,2 3,27 1,075 91,2 16,2 1,030 23,1 3,96 1,080 95,4 16,8 1,035 27,2 4,68 1,085 98,0 17,2 1,040 31,6 5,46 1,090 99,9 17,5 1,045 36,2 6,30

*Soluţiile de acid acetic, în limitele date, au densitatea de 1,07000, cu o abatere mai mică de 0,0001. Deoarece densitatea scade cu creşterea concentraţiei, pentru a afla care din două concentraţii posibile există la proba în speţă, se adaugă o mică cantitate de apă la acidul în cauză. Dacă densitatea scade, concentraţia este mai mică; dacă densitatea creşte, concentraţia este mai mare (ex. La 1,060 corespunde 53,4 sau 95,4%. Dacă după diluare se obţine o scădere a densităţii, a fost vorba de prima soluţie – 53,4% – în caz contrar, de cea de a doua).

Tabelul 109. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid sulfuric

Concentraţia H2SO4 Concentraţia H2SO4 Densitatea la 20°C g/100 g soluţie moli/l

Densitatea la 20°C g/100 g soluţie moli/l

1 2 3 1 2 3 1,000 0,2609 0,02660 1,100 14,73 1,652 1,005 0,9855 0,1010 1,105 15,41 1,735 1,010 1,731 0,1783 1,110 16,08 1,820 1,015 2,485 0,2595 1,115 16,76 1,905 1,020 3,242 0,3372 1,120 17,43 1,990 1,025 4,000 0,4180 1,125 18,09 2,075 1,030 4,746 0,4983 1,130 18,76 2,161 1,035 5,493 0,5796 1,135 19,42 2,247 1,040 6,237 0,6613 1,140 20,08 2,334 1,045 6,956 0,7411 1,145 20,73 2,420 1,050 7,704 0,8250 1,150 21,38 2,507 1,055 8,415 0,9054 1,155 22,03 2,594 1,060 9,129 0,9865 1,160 22,67 2,681 1,065 9,843 1,066 1,165 23,31 2,768 1,070 10,56 1,152 1,170 23,95 2,857 1,075 11,26 1,235 1,175 24,58 2,945 1,080 11,96 1,317 1,180 25,21 3,033 1,085 12,66 1,401 1,185 25,84 3,122 1,090 13,36 1,484 1,190 26,47 3,211 1,095 14,04 1,567 1,195 27,10 3,302

Page 169: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

162

Tabelul 109 (continuare) 1 2 3 1 2 3

1,200 27,72 3,391 1,400 50,50 7,208 1,205 28,33 3,481 1,405 51,01 7,307 1,210 28,95 3,572 1,410 51,52 7,406 1,215 29,57 3,663 1,415 52,02 7,505 1,220 30,18 3,754 1,420 52,51 7,603 1,225 30,79 3,846 1,425 53,01 7,702 1,230 31,40 3,938 1,430 53,50 7,801 1,235 32,01 4,031 1,435 54,00 7,901 1,240 32,61 4,123 1,440 54,49 8,000 1,245 33,22 4,216 1,445 54,97 8,099 1,250 33,82 4,310 1,450 55,45 8,198 1,255 34,42 4,404 1,455 55,93 8,297 1,260 35,01 4,498 1,460 56,41 8,397 1,265 35,60 4,592 1,465 56,89 8,497 1,270 36,19 4,686 1,470 57,36 8,598 1,275 36,78 4,781 1,475 57,84 8,699 1,280 37,36 4,876 1,480 58,31 8,799 1,285 37,95 4,972 1,485 58,78 8,899 1,290 38,53 5,068 1,490 59,24 9,000 1,295 39,10 5,163 1,495 59,70 9,100 1,300 39,68 5,259 1,500 60,17 9,202 1,305 40,25 5,356 1,505 60,62 9,303 1,310 40,82 5,452 1,510 61,08 9,404 1,315 41,39 5,549 1,515 61,54 9,506 1,320 41,95 5,646 1,520 62,00 9,608 1,325 42,51 5,743 1,525 62,45 9,711 1,330 43,07 5,840 1,530 62,91 9,813 1,335 43,62 5,938 1,535 63,36 9,916 1,340 44,17 6,035 1,540 63,81 10,02 1,345 44,72 6,132 1,545 64,26 10,12 1,350 45,26 6,229 1,550 64,71 10,23 1,355 45,80 6,327 1,555 65,15 10,33 1,360 46,33 6,424 1,560 65,59 10,43 1,365 46,86 6,522 1,565 66,03 10,54 1,370 47,39 6,620 1,570 66,47 10,64 1,375 47,92 6,718 1,575 66,91 10,74 1,380 48,45 6,817 1,580 67,35 10,85 1,385 48,97 6,915 1,585 67,79 10,96 1,390 49,48 7,012 1,590 68,23 11,06 1,395 49,99 7,110 1,595 68,66 11,16

Page 170: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

163

Tabelul 109 (continuare) 1 2 3 1 2 3

1,600 69,09 11,27 1,750 82,09 14,65 1,605 69,53 11,38 1,755 82,57 14,78 1,610 69,96 11,48 1,760 83,06 14,90 1,615 70,39 11,59 1,765 83,57 15,04 1,620 70,82 11,70 1,770 84,08 15,17 1,625 71,25 11,80 1,775 84,61 15,31 1,630 71,67 11,91 1,780 85,16 15,46 1,635 72,09 12,02 1,785 85,74 15,61 1,640 72,52 12,13 1,790 86,35 15,76 1,645 72,95 12,24 1,795 86,99 15,92 1,650 73,37 12,34 1,800 87,69 16,09 1,655 73,80 12,45 1,805 88,43 16,27 1,660 74,22 12,56 1,810 89,23 16,47 1,665 74,64 12,67 1,815 90,12 16,68 1,670 75,07 12,78 1,820 91,11 16,91 1,675 75,49 12,89 1,821 91,33 16,96 1,680 75,92 13,00 1,822 91,56 17,01 1,685 76,34 13,12 1,823 91,78 17,06 1,690 76,77 13,23 1,824 92,00 17,11 1,695 77,20 13,34 1,825 92,25 17,17 1,700 77,63 13,46 1,826 92,51 17,22 1,705 78,06 13,57 1,827 92,77 17,28 1,710 78,49 13,69 1,828 93,03 17,34 1,715 78,93 13,80 1,829 93,33 17,40 1,720 79,37 13,92 1,830 93,64 17,47 1,725 79,81 14,04 1,831 93,94 17,54 1,730 80,25 14,16 1,832 94,32 17,62 1,735 80,70 14,28 1,833 94,72 17,70 1,740 81,16 14,40 1,834 95,12 17,79 1,745 81,62 14,52 1,835 95,72 17,91

Tabelul 110. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid sulfuric fumans (oleum)

Densitatea la 35°C

% SO3

liber % SO3 total

Densitatea la 35°C

% SO3

liber % SO3 total

1,8565 10 83,46 1,9220 28 86,76 1,8918 20 85,30 1,9280 30 87,14 1,9020 22 85,66 1,9585 40 88,97 1,9092 24 86,03 1,9733 50 90,81 1,9158 26 86,40

Page 171: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

164

Tabelul 111. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid fosforic Concentraţia H3PO4 Concentraţia H3PO4 Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l 1,000 0,296 0,030 1,200 32,75 4,010 1,005 1,222 0,1253 1,205 33,44 4,112 1,010 2,148 0,2214 1,210 34,13 4,215 1,015 3,074 0,3184 1,215 34,82 4,317 1,020 4,000 0,4164 1,220 35,50 4,420 1,025 4,926 0,5152 1,225 36,17 4,522 1,030 5,836 0,6134 1,230 36,84 4,624 1,035 6,745 0,7124 1,235 37,51 4,727 1,040 7,643 0,8110 1,240 38,17 4,829 1,045 8,536 0,9110 1,245 38,83 4,932 1,050 9,429 1,010 1,250 39,49 5,036 1,055 10,82 1,111 1,255 40,14 5,140 1,060 11,19 1,210 1,260 40,79 5,245 1,065 12,06 1,311 1,265 41,44 5,350 1,070 12,92 1,411 1,270 42,09 5,454 1,075 13,76 1,510 1,275 42,73 5,559 1,080 14,60 1,609 1,280 43,37 5,655 1,085 15,43 1,708 1,285 44,00 5,771 1,090 16,26 1,807 1,290 44,63 5,875 1,095 17,07 1,906 1,295 45,26 5,981 1,100 17,87 2,005 1,300 45,88 6,087 1,105 18,68 2,105 1,305 46,49 6,191 1,110 19,46 2,204 1,310 47,10 6,296 1,115 20,25 2,304 1,315 47,70 6,400 1,120 21,03 2,403 1,320 48,30 6,506 1,125 21,80 2,502 1,325 48,89 6,610 1,130 22,56 2,602 1,330 49,48 6,716 1,135 23,32 2,702 1,335 50,07 6,822 1,140 24,07 2,800 1,340 50,66 6,928 1,145 24,82 2,900 1,345 51,25 7,570 1,150 25,57 3,000 1,350 51,84 7,141 1,155 26,31 3,101 1,355 52,42 7,247 1,160 27,05 3,203 1,360 53,00 7,355 1,165 27,78 3,304 1,365 53,57 7,463 1,170 28,51 3,404 1,370 54,14 7,678 1,175 29,23 3,505 1,375 54,71 7,678 1,180 29,94 3,606 1,380 55,28 7,784 1,185 30,65 3,707 1,385 55,85 7,894 1,190 31,35 3,806 1,390 56,42 8,004 1,195 32,05 3,908 1,395 56,98 8,112

Page 172: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

165

Tabelul 111 (continuare). Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid fosforic Concentraţia H3PO4 Concentraţia H3PO4 Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l 1,400 57,54 8,221 1,640 81,20 13,59 1,405 58,09 8,328 1,645 81,64 13,71 1,410 58,64 8,437 1,650 82,08 13,82 1,415 59,19 8,547 1,655 82,52 13,94 1,420 59,74 8,658 1,660 82,96 14,06 1,425 60,29 8,766 1,665 83,39 14,17 1,430 60,84 8,878 1,670 83,82 14,29 1,435 61,38 8,989 1,675 84,25 14,40 1,440 61,92 9,099 1,680 84,68 14,52 1,445 62,45 9,208 1,685 85,11 14,63 1,450 62,98 9,322 1,690 85,54 14,75 1,455 63,51 9,432 1,695 85,96 14,87 1,460 64,03 9,541 1,700 86,38 14,98 1,465 64,55 9,651 1,705 86,80 15,10 1,470 65,07 9,761 1,710 87,22 15,22 1,475 65,58 9,870 1,715 87,64 15,33 1,480 66,09 9,982 1,720 88,06 15,45 1,485 66,60 10,09 1,725 88,48 15,57 1,490 67,10 10,21 1,730 88,90 15,70 1,495 67,60 10,31 1,735 89,31 15,81 1,500 68,10 10,42 1,740 89,72 15,93 1,505 68,60 10,53 1,745 90,13 16,04 1,510 69,09 10,64 1,750 90,54 16,16 1,515 69,58 10,76 1,755 90,95 16,29 1,520 70,07 10,86 1,760 91,36 16,41 1,525 70,56 10,98 1,765 91,77 16,53 1,530 71,04 11,09 1,770 92,17 16,65 1,535 71,52 11,20 1,775 92,57 16,77 1,540 72,00 11,32 1,780 92,97 16,89 1,545 72,48 11,42 1,785 93,37 17,00 1,550 72,95 11,53 1,790 93,77 17,13 1,555 73,42 11,65 1,795 94,17 17,25 1,560 73,89 11,76 1,800 94,57 17,37 1,565 74,36 11,88 1,805 94,97 17,50 1,570 74,83 11,99 1,810 95,37 17,62 1,575 75,30 12,11 1,815 95,76 17,74 1,580 75,76 12,22 1,820 96,15 17,85 1,585 76,22 12,33 1,825 96,54 17,98 1,590 76,68 12,45 1,830 96,93 18,10

Page 173: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

166

Tabelul 111 (continuare). Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid fosforic Concentraţia H3PO4 Concentraţia H3PO4 Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l 1,595 77,14 12,56 1,835 97,32 18,23 1,600 77,60 12,67 1,840 97,71 18,34 1,605 78,05 12,78 1,845 98,10 18,47 1,610 78,50 12,90 1,850 98,48 18,60 1,615 78,95 13,01 1,855 98,86 18,72 1,620 79,40 13,12 1,860 99,24 18,84 1,625 79,85 13,24 1,865 99,62 18,96 1,630 80,30 13,36 1,870 100,00 19,08 1,635 80,75 13,48

Tabelul 112. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de acid percloric

Concentraţia HClO4 Concentraţia HClO4 Densitatea la 20°C g/100 g soluţie moli/l

Densitatea la 20°C g/100 g soluţie moli/l

1 2 3 4 5 6 1,005 1,00 0,1004 1,340 43,89 5,854 1,010 1,90 0,1910 1,345 44,35 5,937 1,015 2,77 0,2799 1,350 44,81 6,021 1,020 3,61 0,3665 1,355 45,26 6,104 1,025 4,43 0,4520 1,360 45,71 6,188 1,030 5,25 0,5383 1,365 46,16 6,272 1,035 6,07 0,6253 1,370 46,61 6,356 1,040 6,88 0,7122 1,375 47,05 6,439 1,045 7,68 0,7989 1,380 47,49 6,523 1,050 8,48 0,8863 1,385 47,93 6,608 1,055 9,28 0,9745 1,390 48,37 6,692 1,060 10,06 1,061 1,395 48,80 6,776 1,065 10,83 1,148 1,400 49,23 6,860 1,070 11,58 1,233 1,405 49,68 6,948 1,075 12,33 1,319 1,410 50,10 7,032 1,080 13,08 1,406 1,415 50,51 7,114 1,085 13,83 1,494 1,420 50,90 7,196 1,090 14,56 1,580 1,425 51,31 7,278 1,095 15,28 1,665 1,430 51,71 7,360 1,100 16,00 1,752 1,435 52,11 7,443 1,105 16,72 1,839 1,440 52,51 7,527 1,110 17,45 1,928 1,445 52,89 7,607 1,115 18,16 2,015 1,450 53,27 7,689 1,120 18,88 2,105 1,455 53,65 7,770 1,125 19,57 2,191 1,460 54,03 7,852

Page 174: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

167

Tabelul 112 (continuare) 1 2 3 4 5 6

1,130 20,26 2,279 1,465 54,41 7,934 1,135 20,95 2,367 1,470 54,79 8,017 1,140 21,64 2,456 1,475 55,17 8,100 1,145 22,32 2,544 1,480 55,55 8,183 1,150 22,99 2,632 1,485 55,93 8,267 1,155 23,65 2,719 1,490 56,31 8,352 1,160 24,30 2,806 1,495 56,69 8,436 1,165 24,94 2,892 1,500 57,06 8,519 1,170 25,57 2,978 1,505 57,44 8,605 1,175 26,20 3,064 1,510 57,81 8,689 1,180 26,82 3,150 1,515 58,17 8,772 1,185 27,44 3,237 1,520 58,54 8,857 1,190 28,05 3,323 1,525 58,91 8,942 1,195 28,66 3,409 1,530 59,28 9,028 1,200 29,26 3,495 1,535 59,66 9,116 1,205 29,86 3,582 1,540 60,04 9,203 1,210 30,45 3,667 1,545 60,41 9,290 1,215 31,04 3,754 1,550 60,78 9,377 1,220 31,61 3,839 1,555 61,15 9,465 1,225 32,18 3,924 1,560 61,52 9,553 1,230 32,74 4,008 1,565 61,89 9,641 1,235 33,29 4,092 1,570 62,29 9,730 1,240 33,85 4,178 1,575 62,63 9,819 1,245 34,40 4,263 1,580 63,00 9,908 1,250 34,95 4,349 1,585 63,37 9,998 1,255 35,49 4,433 1,590 63,74 10,09 1,260 36,03 4,519 1,595 64,12 10,18 1,265 36,56 4,604 1,600 64,50 10,27 1,270 37,08 4,687 1,605 64,88 10,37 1,275 37,60 4,772 1,610 65,26 10,46 1,280 38,10 4,854 1,615 65,63 10,55 1,285 38,60 4,937 1,620 66,01 10,64 1,290 39,10 5,021 1,625 66,39 10,74 1,295 39,60 5,105 1,630 66,76 10,83 1,300 40,10 5,189 1,635 67,13 10,93 1,305 40,59 5,273 1,640 67,51 11,02 1,310 41,08 5,357 1,645 67,89 11,12 1,315 41,56 5,440 1,650 68,26 11,21 1,320 42,02 5,521 1,655 68,64 11,31 1,325 42,49 5,604 1,660 69,02 11,40 1,330 42,97 5,689 1,665 69,40 11,50 1,335 43,43 5,771 1,670 69,77 11,60

1,675 70,15 11,70

Page 175: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

168

Tabelul 113. Densităţile şi concentraţiile soluţiilor de lapte de var % masă % masă Densitatea

la 20°C CaO Ca(OH)2 Densitatea

la 20°C CaO Ca(OH)2 1,000 0,99 1,31 1,119 14,30 18,90 1,017 1,96 2,59 1,126 15,10 19,95 1,025 2,93 3,87 1,133 15,89 21,00 1,032 3,88 5,13 1,140 16,67 22,03 1,039 4,81 6,36 1,148 17,43 23,03 1,046 5,74 7,58 1,155 18,19 24,04 1,054 6,65 8,79 1,162 18,94 25,03 1,061 7,54 9,96 1,169 19,68 26,01 1,068 8,43 11,14 1,176 20,41 26,96 1,075 9,30 12,29 1,184 21,12 27,91 1,083 10,16 13,43 1,191 21,84 28,86 1,090 11,01 14,55 1,198 22,55 29,80 1,097 11,86 15,67 1,205 23,42 30,71 1,104 12,68 16,76 1,213 23,92 31,61 1,111 13,50 17,84 1,220 24,60 32,51

Tabelul 114. Densităţile şi concentraţiile unor reactivi uzuali Concentraţia Denumirea reactivului Densitatea la

20°C g/100 g soluţie moli/l Acid acetic glacial ≤1,0503 ≥99,8 ≥17,45 Acid azotic, p.a. 1,372–1,405 60,7–68,0 13,28–15,16 Acid bromhidric, p.a. 1,486 46,85 8,6 Acid clorhidric, p.a. 1,174–1,185 35,0–38,0 11,27–12,38 Acid fluorhidric, p.a. ≥1,128 ≥40 ≥22,55 Acid fosforic, p.a. ≥1,719 ≥88 ≥15,43 Acid iodhidric, p.a. 1,50–1,55 45,3–54,8 5,31–5,55 Acid percloric, p.a. 1,206–1,220 30,0–31,61 3,60–3,84 Acid sulfuric 1,83–1,835 93,56–95,6 17,46–17,88 Amoniac, p.a. 0,901–0,907 25,0–27,0 13,32–14,28

Tabelul 115. Densitatea soluţiilor de acid citric la 15°C în funcţie de concentraţie

Concentraţia, g/l Densitatea ρ, Kg/m3 Concentraţia, g/l Densitatea ρ,

Kg/m3 10,039 1.003,9 454,779 1.166,1 50,940 1.018,8 496,188 1.181,4

106,920 1.039,2 551,908 1.199,8 158,865 1.059,1 595,497 1.215,3 204,459 1.076,1 654,974 1.235,8 251,413 1.093,1 700,784 1.251,4 299,862 1.110,6 748,297 1.268,3 349,928 1.128,8 796,576 1.284,8 400,330 1.143,8 845,975 1.301,5

Page 176: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

169

Tabelul 116. Densitatea soluţiilor de acid clorhidric în funcţie de concentraţie şi temperatură

Densitatea ρ (Kg/m3) la diferite temperaturi t, °C Concen-traţia, % -5 0 10 20 40 60 80 100

1 1.004,8 1.005,2 1.004,8 1.003,2 997,0 988,1 976,8 963,6 2 1.010,4 1.010,6 1.010,0 1.008,2 1.001,9 993,1 981,9 968,8 4 1.021,3 1.021,3 1.020,2 1.018,1 1.011,6 1.002,6 991,9 979,1 6 1.032,1 1.031,9 1.030,3 1.027,9 1.021,1 1.012,1 1.001,6 989,2 8 1.042,8 1.042,3 1.040,3 1.037,6 1.030,5 1.021,5 1.011,1 999,2

10 1.053,6 1.052,8 1.050,4 1.047,4 1.040,0 1.031,0 1.020,6 1.009,0 12 1.064,5 1.063,4 1.060,7 1.057,4 1.049,7 1.040,6 1.030,2 1.018,8 14 1.075,4 1.074,1 1.071,1 1.067,5 1.059,4 1.050,2 1.039,8 1.028,6 16 1.086,4 1.084,9 1.081,5 1.077,6 1.069,2 1.059,8 1.049,4 1.038,3 18 1.097,5 1.095,8 1.092,0 1.087,8 1.079,0 1.069,4 1.059,0 1.047,9 20 1.108,7 1.106,7 1.102,5 1.098,0 1.088,8 1.079,0 1.068,5 1.057,4 22 1.120,0 1.117,7 1.113,1 1.108,3 1.098,6 1.088,6 1.078,0 1.066,8 24 1.131,4 1.128,7 1.123,8 1.118,7 1.108,5 1.098,2 1.087,4 1.076,1 26 1.142,6 1.139,6 1.134,4 1.129,0 1.118,3 1.107,6 1.096,7 1.085,3 28 1.153,7 1.150,5 1.144,9 1.139,2 1.128,0 1.116,9 1.105,8 1.094,2 30 1.164,8 1.161,3 1.155,3 1.149,3 1.137,6 1.126,0 1.114,9 1.103,0

Tabelul 117. Densitatea soluţiilor de hidroxid de sodiu în funcţie de concentraţie şi temperatură

Densitatea ρ·10-3, Kg/m3 la diferite temperaturi t, °C Concentraţia, % 0 15 20 40 60 80 100 1 1,0124 1,01065 1,0095 1,0033 0,9941 0,9824 0,9693 2 1,0244 1,02198 1,0207 1,0139 1,0045 0,9929 0,9797 4 1,0482 1,04441 1,0428 1,0352 1,0254 1,0139 1,0009 8 1,0943 1,08887 1,0869 1,0780 1,0676 1,0560 1,0432

12 1,1399 1,13327 1,1309 1,1210 1,1101 1,0983 1,0855 16 1,1849 1,17761 1,1751 1,1645 1,1531 1,1408 1,1277 20 1,2296 1,22183 1,2191 1,2079 1,1960 1,1833 1,1700 24 1,2741 1,26582 1,2629 1,2512 1,2388 1,2259 1,2124 28 1,3182 1,30940 1,3064 1,2942 1,2814 1,2682 1,2546 32 1,3614 1,35200 1,3490 1,3362 1,3232 1,3097 1,2960 36 1,4030 1,39330 1,3900 1,3768 1,3634 1,3498 1,3360 40 1,4435 1,43340 1,4300 1,4164 1,4027 1,3889 1,3750 44 1,4825 1,47200 1,4685 1,4545 1,4405 1,4266 1,4127 48 1,5210 1,51020 1,5065 1,4922 1,4781 1,4641 1,4503 50 1,5400 1,52900 1,5253 1,5190 1,4967 1,4827 1,4690

Page 177: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

170

Tabelul 118. Concentraţii (% masă) câteva soluţii apoase, care fierb la presiunea atmosferică

Temperatura de fierbere, oC Substanţa dizolvată 101 102 103 104 105 107 110 115 120 125

CaCl2 5,66 10,34 14,46 17,36 20,00 24,24 29,33 35,68 40,53 45,80 CuSO4 26,95 39,98 40,83 44,47 - - - - - - K2CO3 10,31 18,37 24,24 28,57 32,24 37,69 43,97 50,86 56,04 60,40 KCl 8,42 14,34 18,96 23,02 26,57 32,62 - - - - KNO3 13,19 23,66 32,23 39,20 45,10 54,65 65,34 79,53 - - KOH 4,49 8,54 14,97 14,82 17,01 20,88 25,65 34,97 36,51 40,23 MgCl2 4,67 8,42 11,66 14,31 16,59 20,32 24,41 29,48 33,07 36,02 MgSO4 14,31 22,78 28,34 32,23 35,32 42,86 - - - - Na2CO3 9,42 17,22 23,72 29,18 33,86 - - - - - Na2SO4 15,26 24,81 30,73 - - - - - - - NaCl 6,19 11,03 14,67 17,69 20,32 25,09 - - - - NaNO3 8,26 15,61 21,87 27,53 32,43 40,47 49,97 60,94 68,94 - NaOH 4,12 7,40 10,15 12,51 14,53 18,32 23,08 26,21 33,77 37,58 NH4Cl 6,10 11,35 15,96 19,80 22,89 28,37 35,98 46,95 - - NH4NO3 9,09 16,66 23,08 29,08 34,21 42,53 54,92 63,24 71,26 77,11 ZnSO4 20,00 31,22 37,89 42,92 46,15 - - - - - (NH4)2SO4 13,34 23,14 30,65 36,71 41,79 49,73 - - - -

Temperatura de fierbere, oC Substanţa dizolvată 140 160 180 200 220 240 260 280 300 CaCl2 57,89 68,94 75,85 - - - - - - CuSO4 - - - - - - - - - K2CO3 - - - - - - - - - KCl - - - - - - - - - KNO3 - - - - - - - - - KOH 48,05 54,89 60,41 64,91 68,73 72,46 75,76 78,95 81,63 MgCl2 38,61 - - - - - - - - MgSO4 - - - - - - - - - Na2CO3 - - - - - - - - - Na2SO4 - - - - - - - - - NaCl - - - - - - - - - NaNO3 - - - - - - - - - NaOH 48,32 60,13 69,97 77,53 84,03 88,89 93,02 95,92 98,47 NH4Cl - - - - - - - - - NH4NO3 87,09 93,20 96,00 97,61 98,84 - - - - ZnSO4 - - - - - - - - - (NH4)2SO4 - - - - - - - - -

Page 178: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

171

Tabelul 119. Căldura de dizolvare în apă, q, a câtorva săruri (1 kmol sare în n kmoli apă)

Formula sării Masa molară, Kg/Kmol

q, KJ/Kmol n

CaCl2.6H2O 219 +18060 400 K2CO3.1,5H2O 165 +1590 400 KCl 74,6 +17560 100 KNO3 101 +35700 200 KOH.2H2O 92 +126 170+30 MgCl2. 6H2O 203 -12360 400 Na2SO4 142 +1927 400 Na2SO4.10H2O 322 +78600 100 NaCl 58,5 +4941 100 NaNO3 85 +21080 200 (NH4)2SO4 132 +9930 400

Notă: Semnul + arată dizolvarea endotermă, iar semnul – indică dizolvarea exotermă. Tabelul 120. Densitatea soluţiilor de clorură de calciu în funcţie de concentraţie şi temperatură

Densitatea ρ în Kg/m3 la diferite temperaturi t, oC Concentraţia,% +15 0 -10 -20 -30 15 1132 1137 1140 - - 16 1142 1147 1150 - - 17 1151 1157 1160 - - 18 1161 1167 1170 - - 19 1171 1177 1180 - - 20 1181 1187 1190 - - 21 1191 1197 1201 1205 - 22 1201 1207 1211 1215 - 23 1211 1218 1222 1226 - 24 1222 1228 1238 1237 - 25 1232 1239 1244 1248 - 26 1243 1250 1254 1259 1263 27 1252 1261 1266 1270 1275 28 1264 1272 1277 1282 1287 29 1275 1283 1288 1293 1298 30 1286 1294 1298 1304 1310

Page 179: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

172

Tabelul 121. Temperatura de îngheţare, densitatea şi căldura specifică a soluţiilor de clorură de calciu funcţie de concentraţie

Concentraţia, % Temperatura de îngheţare, oC

Densitatea ρ, Kg/m3

Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

0,1 0 1000 4199 2,5 -1,2 1020 4053 4,8 -2,4 1040 3902 7,1 -3,7 1060 3764 9,4 -5,2 1080 3626

11,5 -7,1 1100 3500 13,7 -9,1 1120 3383 15,8 -11,4 1140 3274 17,8 -14,2 1160 3174 19,9 -17,4 1180 3086 21,9 -21,2 1200 3002 23,8 -25,7 1220 2931 25,7 -31,2 1240 2868 27,5 -38,6 1260 2809 29,4 -50,1 1280 2755 29,9 -55,0 1280 2738 31,2 -41,6 1300 2700 33,0 -27,1 1320 2650 34,7 -15,6 1340 2600 36,4 -5,1 1360 2554 37,3 0 1370 2529

Tabelul 122. Densitatea soluţiilor de clorură de sodiu, în funcţie de concentraţie şi temperatură

Densitatea ρ în Kg/m3 la diferite temperaturi t, oC Concentraţia, % +15 0 -5 -10 -15 10 1075 1078 1079 - - 11 1082 1086 1087 - - 12 1089 1093 1095 - - 13 1098 1101 1102 - - 14 1103 1108 1110 - - 15 1111 1116 1117 1119 - 16 1119 1124 1125 1125 - 17 1127 1133 1134 1135 - 18 1134 1141 1142 1144 - 19 1141 1147 1148 1149 1151 20 1151 1158 1160 1162 1163 21 1160 1165 1168 1169 1171 22 1168 1174 1176 1178 1180 23 1174 1181 1183 1185 1187 24 1184 1191 1194 1196 1198 25 1193 1199 1202 1204 -

Page 180: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

173

Tabelul 123. Vâscozitatea dinamică a câtorva soluţii apoase Temperatura, oC

0 20 30 40 60 Substanţa dizolvată

Concentraţia (% masă) Vâscozitate dinamică, η.105, Pa.s

10 2,17 1,27 - - - 20 3,14 1,89 - - - CaCl2 35 8,9 5,1 - - - 5 1,7 0,99 0,8 0,66 0,48

15 1,58 1,0 0,33 0,69 0,52 KCl 20 - 1,02 0,85 0,72 0,54 5 1,68 0,98 0,8 0,66 0,49

15 - 0,98 0,8 0,69 0,51 KNO3 30 - - 0,89 - - 10 - 1,23 1,0 0,83 - 20 - 1,63 1,33 1,11 - KOH 30 - 2,36 1,93 1,57 - 10 2,8 1,5 - - - 20 5,3 2,7 - - - MgCl2. 35 19,3 10,1 - - - 10 - 1,74 1,38 1,1 - 20 - 4,02 2,91 2,25 - Na2CO3 30 - - 8,35 5,6 - 5 1,86 1,07 0,87 0,71 0,51

15 2,27 1,36 1,07 0,89 0,61 NaCl 25 3,31 1,89 - - - 10 - 1,07 0,88 0,72 0,54 20 - 1,18 1,03 0,86 0,62 NaNO3 30 - 1,33 1,3 1,07 0,79 5 - 1,3 1,05 0,85 -

15 - 2,78 2,10 1,65 - NaOH 25 - 7,42 5,25 3,86 - 10 1,58 0,96 0,79 0,66 0,5 30 1,51 1,0 0,84 0,73 0,57 (NH4)2NO3

50 - 1,33 1,14 0,99 0,77

Page 181: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

174

Tabelul 124. Temperatura de îngheţare, densitatea şi căldura specifică a soluţiilor de clorură de sodiu, în funcţie de concentraţie

Concentraţia, % Temperatura de îngheţare, oC

Densitatea ρ, Kg/m3

Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

0,1 0 1000 4191 1,5 -0,9 1010 4074 2,9 -1,8 1020 4003 4,3 -2,6 1030 3940 5,6 -3,5 1040 3881 7,0 -4,4 1050 3827 8,3 -5,4 1060 3772 9,6 -6,4 1070 3722

11,0 -7,5 1080 3676 12,3 -8,6 1090 3630 13,6 -9,8 1100 3588 14,9 -11,0 1110 3550 16,2 -12,2 1120 3513 17,5 -13,6 1130 3475 18,8 -15,1 1140 3442 20,0 -16,6 1150 3408 21,2 -18,2 1160 3375 22,4 -20,0 1170 3341 23,11 -21,2 1175 3324 23,7 -17,2 1180 3312 24,9 -9,5 1190 3282 26,1 -1,7 1200 3257 26,3 0 1203 3249

Notă: 1Soluţie eutectică Tabelul 125. Proprietăţile fizice ale soluţiilor apoase de clorură de sodiu la temperaturi reduse

Coeficient de vâscozitate dinamică, ρ·104, Pa·s

Conductivitatea termică

λ, W/(m·K)

Conţin

utul

de

sare

în so

luţie

%

masă

Den

sita

tea

la

15°C

, Kg/

m3

Tem

pera

tura

de

îngh

eţar

e,

°C

0°C -5°C -10°C -15°C -20°C 0°C -10°C -20°C 0,1 1.000 0,0 17,66 – – – – 0,5815 – – 1,5 1.010 – 0,9 17,85 – – – – 0,5780 – – 2,9 1.020 – 1,8 18,05 – – – – 0,5757 – – 4,3 1.030 – 2,6 18,25 – – – – 0,5734 – –

Page 182: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

175

Tabelul 125 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

5,6 1.040 – 3,5 18,44 – – – – 0,5710 – – 7,0 1.050 – 4,4 18,74 – – – – 0,5687 – – 8,3 1.060 – 5,4 19,13 23,05 – – – 0,5664 – – 9,6 1.070 – 6,4 19,62 23,74 – – – 0,5641 – –

11,0 1.080 – 7,5 20,21 24,43 – – – 0,5606 – – 12,3 1.090 – 8,6 20,80 25,21 – – – 0,5582 – – 13,6 1.100 – 9,8 21,48 26,09 – – – 0,5559 – – 14,9 1.110 –11,0 22,37 27,17 33,45 – – 0,5536 0,5187 – 16,2 1.120 –12,2 23,25 28,35 34,92 – – 0,5513 0,5164 – 17,5 1.130 –13,6 24,33 29,72 36,79 – – 0,5489 0,5140 – 18,8 1.140 –15,1 25,60 31,20 38,75 47,77 – 0,5466 0,5117 – 20,0 1.150 –16,6 26,88 32,77 40,81 50,13 – 0,5443 0,5094 – 21,2 1.160 –18,2 28,25 34,43 43,07 52,78 – 0,5420 0,5071 – 22,4 1.170 –20,0 29,63 36,40 45,62 55,82 68,67 0,5408 0,5059 0,4768 23,1 1.175 –21,2 30,41 37,47 47,09 57,49 70,44 0,5396 0,5047 0,4757 23,7 1.180 –17,2 31,39 38,55 48,66 59,35 – 0,5385 0,5036 – 24,9 1.190 – 9,5 32,96 40,71 – – – 0,5361 – – 26,1 1.200 – 1,7 34,73 – – – – 0,5338 – – 26,3 1.203 0,0 35,02 – – – – 0,5338 – –

Tabelul 126. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor de clorură de sodiu în funcţie de concentraţie şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η·104 (Pa⋅s) la diferite temperaturi t,°C Concentraţia,

% 20 10 0 -5 -10 -15

0,1 10,30 12,85 17,65 – – – 2,9 10,39 13,24 18,04 – – – 5,6 10,59 13,83 18,44 – – – 8,3 10,98 14,42 19,12 23,05 – –

11,0 11,47 15,20 20,20 24,42 – – 13,6 12,26 16,18 21,48 26,09 – – 16,2 13,14 17,26 23,24 28,34 34,91 – 18,8 14,32 18,53 25,59 31,18 38,74 47,76 21,2 15,49 20,10 28,24 34,42 43,05 52,76 23,1 16,67 21,57 30,40 37,46 47,07 57,47 24,9 18,04 23,44 32,95 40,70 – – 26,3 19,22 25,00 35,01 – – –

Page 183: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

176

Tabelul 127. Conductivitatea termică a soluţiilor de clorură de sodiu în funcţie de temperatură

Conductivitatea termică λ·104 , W/(m·K), la diferite temperaturi t,°C Concentraţia, %

0 -5 -10 -15 0,1 0,581 – – – 1,5 0,578 – – – 2,9 0,576 – – – 4,3 0,573 – – – 5,6 0,571 – – – 7,0 0,569 – – – 8,3 0,566 0,547 – – 9,6 0,564 0,544 – –

11,0 0,560 0,542 – – 12,3 0,558 0,540 – – 13,6 0,556 0,37 – – 14,9 0,553 0,535 0,519 – 16,2 0,551 0,533 0,516 – 17,5 0,549 0,531 0,514 – 18,8 0,547 0,529 0,512 0,497 20,0 0,544 0,527 0,509 0,495 21,2 0,542 0,524 0,507 0,493 22,4 0,541 0,522 0,506 0,491 23,11 0,540 0,521 0,505 0,490 23,7 0,538 0,520 0,503 0,488 24,9 0,536 0,519 – – 26,1 0,534 – – – 26,3 0,534 – – –

1Soluţie eutetică

Page 184: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

177

Tabelul 128. Conductivitatea termică λ·104 , W/(m·K), a soluţiilor de clorură de sodiu în funcţie de temperatură

Clorură de sodiu Clorură de calciu Densitatea la 15°C Kg/m3 0°C -10°C -20°C

Densitatea la 15°C Kg/m3 0°C -10°C -20°C -30°C

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1.010 4,077 – – 1.100 3,503 – – – 1.020 4,006 – – 1.110 3,444 – – – 1.030 3,943 – – 1.120 3,385 – – – 1.040 3,884 – – 1.130 3,331 3,306 – – 1.050 3,830 – – 1.140 3,276 3,251 – – 1.060 3,775 – – 1.150 3,226 3,201 – – 1.070 3,725 – – 1.160 3,176 3,155 – – 1.080 3,679 – – 1.170 3,130 3,109 – – 1.090 3,633 – – 1.180 3,088 3,063 – – 1.100 3,591 3,582 – 1.190 3,046 3,021 – – 1.110 3,553 3,541 – 1.200 3,004 2,979 2,954 – 1.120 3,515 3,503 – 1.210 2,967 2,941 2,916 – 1.130 3,478 3,469 – 1.220 2,933 2,908 2,883 – 1.140 3,444 3,432 – 1.230 2,899 2,874 2,849 – 1.150 3,411 3,398 – 1.240 2,870 2,845 2,819 2,795 1.160 3,377 3,365 – 1.250 2,841 2,816 2,791 2,765 1.170 3,344 3,335 3,323 1.260 2,812 2,786 2,761 2,736 1.175 3,331 3,323 3,310 1.270 2,782 2,757 2,732 2,707 1.203 3,251 – – 1.280 2,757 2,732 2,707 2,682

1.286 2,740 2,715 2,690 2,665 1.370 2,531 – – –

Page 185: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

178

Tabelul 129. Densitatea soluţiilor de clorură de calciu în funcţie de concentraţie şi temperatură Densitatea ρ·10-3, Kg/m3 la diferite temperaturi, t °C Concentraţia

% -5 0 20 30 40 60 80 100 120 140 2 – 1,0171 1,0148 1,0120 1,0084 0,9994 0,9881 0,9748 0,9596 0,9428 4 – 1,0346 1,0316 1,0286 1,0249 1,0158 1,0046 0,9915 0,9765 0,9601 8 1,0708 1,0703 1,0659 1,0626 1,0586 1,0492 1,0382 1,0257 1,0111 0,9954

12 1,1083 1,1072 1,1015 1,0978 1,0937 1,0840 1,0730 1,0610 1,0466 1,0317 16 1,1471 1,1454 1,1386 1,1345 1,1301 1,1202 1,1092 1,0973 1,0835 1,0691 20 1,1874 1,1853 1,1775 1,1730 1,1684 1,1581 1,1471 1,1352 1,1219 1,1080 25 – 1,2376 1,2284 1,2336 1,2186 1,2079 1,1965 1,1846 – – 30 – 1,2922 1,2816 1,2764 1,2709 1,2597 1,2478 1,2359 – – 35 – – 1,3373 1,3316 1,3255 1,3137 1,3013 1,2893 – – 40 – – 1,3957 1,3895 1,3526 1,3700 1,3571 1,3450 – –

Tabelul 130. Proprietăţile fizice ale soluţiilor apoase de clorură de calciu la temperaturi scăzute

Coeficient de viscozitate dinamică - η·104 , Pa·s Conductivitate termică -λ, W/(m·K) Conţinutul

de sare în soluţie %

Densitatea la 15°C, Kg/m2

Temperatura de

îngheţare,°C 0°C -10°C -20°C -30°C 0°C -10°C -20°C -30°C 0,1 1.000 0,0 17,76 – – – 0,5815 – – – 5,9 1.050 – 3,0 19,82 – – – 0,5675 – – –

11,5 1.100 – 7,1 22,96 – – – 0,5524 – – – 16,8 1.150 –12,7 27,66 43,65 – – 0,5350 0,504 – – 17,8 1.160 –14,2 28,74 45,13 – – 0,5303 0,500 – – 18,9 1.170 –15,7 29,92 46,70 – – 0,5257 0,497 – –

Page 186: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

179

Tabelul 130 (continuare). Proprietăţile fizice ale soluţiilor apoase de clorură de calciu la temperaturi scăzute Coeficient de viscozitate dinamică - η·104 , Pa·s Conductivitate termică -λ, W/(m·K) Conţinutul

de sare în soluţie %

Densitatea la 15°C, Kg/m2

Temperatura de

îngheţare,°C 0°C -10°C -20°C -30°C 0°C -10°C -20°C -30°C 19,9 1.180 –17,4 31,20 48,46 – – 0,5210 0,493 – – 20,9 1.190 –19,2 32,77 50,72 – – 0,5164 0,490 – – 21,9 1.200 –21,2 34,43 53,27 86,13 – 0,5117 0,486 0,465 – 22,8 1.210 –23,3 36,20 56,11 90,15 – 0,5071 0,484 0,463 – 23,8 1.220 –25,7 38,16 59,25 94,76 – 0,5024 0,480 0,459 – 24,7 1.230 –28,3 40,22 62,69 99,96 – 0,4978 0,477 0,457 – 25,7 1.240 –31,2 42,58 66,81 105,7 148,1 0,4931 0,473 0,455 0,437 26,6 1.250 –34,6 45,22 70,83 111,7 158,9 0,4885 0,470 0,452 0,436 27,5 1.260 –38,6 48,07 75,25 118,5 171,7 0,4838 0,464 0,449 0,435 28,4 1.270 –43,6 51,21 80,25 126,9 188,4 0,4792 0,463 0,446 0,434 29,4 1.280 –50,1 54,94 86,33 136,9 212,9 0,4745 0,459 0,444 0,433 30,3 1.290 –50,6 58,86 93,29 149,6 238,4 0,4690 0,456 0,442 0,430 31,2 1.300 –41,6 63,37 100,6 161,9 265,9 0,4652 0,452 0,438 0,429 32,1 1.310 –33,9 68,28 108,7 176,3 307,1 0,4605 0,449 0,436 0,428 33,0 1.320 –27,1 73,87 117,3 191,9 – 0,4571 0,444 0,434 – 33,9 1.330 –21,2 80,15 127,2 210,0 – 0,4524 0,441 0,431 – 34,7 1.340 –15,6 86,52 138,1 – – 0,4478 0,438 – – 35,6 1.350 –10,2 93,20 151,9 – – 0,4431 0,433 – – 36,4 1.360 – 5,1 100,9 – – – 0,4396 – – – 37,3 1.370 0,0 109,2 – – – 0,4350 – – –

Page 187: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

180

Tabelul 131. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor de clorură de calciu în funcţie de concentraţie şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η·104 (Pa⋅s), la diferite temperaturi t,°C Concentraţia, %20 10 0 -10 -15 -20

0,1 10,19 13,04 17,75 – – – 2,5 10,49 13,43 18,33 – – – 4,8 10,88 13,82 19,22 – – – 7,1 11,47 14,61 20,29 – – – 9,4 12,35 15,49 21,57 – – –

11,5 13,23 16,57 23,00 – – – 13,7 14,32 17,85 24,71 – – – 15,8 15,49 19,51 26,58 – – – 17,8 17,06 21,37 28,73 – – – 19,9 19,02 23,34 31,18 – – – 21,9 21,08 25,89 34,42 – – – 26,6 27,75 33,93 45,21 70,80 88,65 111,70 29,9 35,11 43,34 56,88 90,42 111,99 143,86 31,2 – – – 100,52 125,92 161,81 33,0 44,23 56,19 73,84 117,29 150,43 191,82 34,7 49,91 64,72 86,49 138,08 181,23 – 37,3 59,33 78,75 109,15 – – –

Tabelul 132. Conductivitatea termică a soluţiilor de clorură de sodiu în funcţie de temperatură

Conductivitatea termică λ·104 , W/(m·K), la diferite temperaturi t,°C Concentraţia %

0 -5 -10 1 2 3 4

14,7 0,541 0,509 – 15,8 0,538 0,506 – 16,8 0,534 0,503 – 17,8 0,530 0,500 – 18,8 0,525 0,497 – 19,9 0,521 0,493 – 20,9 0,516 0,489 – 21,9 0,511 0,486 0,465 22,8 0,507 0,483 0,462 23,8 0,502 0,480 0,459

Page 188: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

181

Tabelul 132 (continuare) 1 2 3 4

24,7 0,497 0,476 0,457 25,7 0,493 0,473 0,454 26,6 0,488 0,469 0,452 27,5 0,483 0,466 0,448 28,4 0,479 0,462 0,446 29,4 0,474 0,459 0,444

29,91 0,472 0,457 0,443 30,3 0,469 0,455 0,442 31,2 0,465 0,452 0,438 32,1 0,460 0,448 0,436 33,0 0,457 0,444 0,433 34,7 0,447 0,437 0,431 35,6 0,443 0,432 – 36,4 0,439 – – 37,3 0,434 – –

1Soluţie eutetică

Fig. 40. Temperatura de îngheţare a soluţiilor de acid sulfuric în funcţie de concentraţie

Fig. 41. Vâscozitatea soluţiilor de hidro-xid de sodiu în funcţie de concentraţie şi temperatură

Page 189: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

182

Fig. 42. Solubilitatea în apă a unor săruri, în funcţie de temperatură

Fig. 43. Creşterea temperaturii de fierbere (la presiunea atmosferică) în funcţie de concentraţie, pentru soluţii apoase

Page 190: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

183

Fig. 44. Variaţia criteriilor Re şi Li în funcţie de criteriul Ar la sedimentarea particulelor individuale într-un mediu imobil (pentru 1 şi 6-particule sferice, 2-rotunjite, 3-colţuroase, 4-alungite, 5-lamelare)

Page 191: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

184

Fig. 45. Variaţia criteriului Li în funcţie de criteriul Ar şi de porozitatea ε a stratului

Page 192: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

185

Fig. 46. Nomogramă pentru determinarea coeficientului vâscozităţii dinamice a lichidelor la diferite temperaturi: 1-glicerină 100%, 2-acid sulfuric 111%, 3-acid sulfuric 98%, 4-etilenglicol, 5-fenol, 6-acid sulfuric 60%, 7-glicerină 50%, 8-anilină, 9-nitrobenzen, 10-alcool etilic 40%, 11-alcool butilic, 12-acid acetic 70%, 13-alcool metilic 30%, 14-naftalină, 15-mercur, 16-terebentină, 17-alcool metilic, 18-acid acetic 100%, 19-alcool etilic 100%, 20-apă, 21-tetraclorură de carbon, 22-clorbenzen, 23-clorură de etil, 24-alcool metilic 90%, 25-benzen, 26-alcool metilic 100%, 27-toluen, 28-octan, 29-cloroform, 30-acetat de etil, 31-heptan, 32-acetat de metil, 34-acetonă, 35-anhidridă sulfurică, 36-hexan, 37-eter etilic, 38-pentan, 39-amoniac, 40-bioxid de carbon.

Page 193: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

186

Fig. 47. Nomogramă pentru determinarea coeficientului vâscozităţii dinamice a lichidelor din tabelul alăturat la diferite temperaturi

Page 194: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

187

Nr. crt. Lichidul X Y Nr. crt. Lichidul X Y

1 Acetaldehidă 15,2 4,8 17 Difenil 12,0 18,3 10 Acetat de amil 11,8 12,5 16 Dimetiloxalat 12,3 15,8 41 Acetat de etil 13,7 9,1 25 Dioxid de carbon 11,6 0,3 72 Acetat de metil 14,2 8,2 95 Dioxid de sulf 15,2 7,1

106 Acetat de vinil 14,0 8,8 40 Dipropiloxalat 10,3 17,7 5 Acetonă 100% 14,5 7,2 48 Eter etilic 14,5 5,3 6 Acetonă 35% 7,9 15,0 45 Etilbenzen 13,2 11,5 2 Acid acetic 100% 12,1 14,2 51 Etilenglicol 6,0 23,6 3 Acid acetic 70% 9,5 17,0 84 Fenol 6,9 20,8 77 Acid azotic 60% 10,8 17,0 49 Formiat de etil 14,2 8,4 76 Acid azotic 95% 12,8 13,8 53 Freon-11 14,4 9,0 24 Acid butiric 12,1 15,3 57 Freon-113 12,5 11,4 62 Acid clorhidric, 31,5% 13,0 16,6 54 Freon-12 16,8 5,6 30 Acid clorosulfonic 11,2 18,1 55 Freon-21 15,7 7,5 52 Acid formic 10,7 15,8 56 Freon-22 17,2 4,7 64 Acid izobutiric 12,2 14,4 58 Glicerină 100% 2,0 30,0 87 Acid propionic 12,8 13,8 59 Glicerină 50% 6,9 19,6 96 Acid sulfuric 110% 7,2 27,4 60 Heptan 14,1 8,4 98 Acid sulfuric 60% 10,2 21,3 61 Hexan 14,7 7,0 97 Acid sulfuric 98% 7,0 24,8 93 Hidroxid de sodiu 50% 3,2 25,8 7 Alcool alilic 10,2 14,3 50 Iodură de etil 14,7 10,3 11 Alcool amilic 7,5 18,4 91 Iodură de propil 14,1 11,6 23 Alcool butilic 8,6 17,2 66 Kerosen 10,2 16,9 42 Alcool etilic 100% 10,5 13,8 109 m- xilen 13,9 10,6 44 Alcool etilic 40% 6,5 16,6 32 m-clorotoluen 13,3 12,5 43 Alcool etilic 95% 9,8 14,3 34 m-crezol 2,5 20,8 63 Alcool izobutilic 7,1 18,0 68 Mercur 18,4 16,4 65 Alcool izopropilic 8,2 16,0 69 Metanol 100% 12,4 10,5 81 Alcool octilic 6,6 21,1 71 Metanol 40% 7,8 15,5 88 Alcool propilic 9,1 16,5 70 Metanol 90% 12,3 11,8 8 Amoniac 100% 12,6 2,0 74 Metil-etil-cetonă 13,9 8,6 9 Amoniac 26% 10,1 13,9 19 NaCl 25% 10,2 16,6 4 Anhidridă acetică 12,7 12,8 75 Naftalină 7,9 18,1 12 Anilină 8,1 18,7 78 Nitrobenzen 10,6 16,2 13 Anisol 12,3 13,5 79 Nitrotoluen 11,0 17,0

107 Apă 10,2 13,0 31 o-clorotoluen 13,0 13,3 15 Benzen 12,5 10,9 80 Octan 13,7 10,0 20 Brom 14,2 13,2 108 o-xilen 13,5 12,1 21 Bromtoluen 20,0 15,9 110 p- xilen 13,9 10,9 46 Bromură de etil 14,5 8,1 33 p-clorotoluen 13,3 12,5 89 Bromură de propil 14,5 9,6 82 Pentacloretan 10,9 17,3 22 Butilacetat 12,3 11,0 83 Pentan 14,9 5,2 18 CaCl2 25% 6,6 15,9 86 Priclorură de fosfor 16,2 10,9 35 Ciclohexanol 2,9 24,3 92 Sodiu 16,4 13,9 28 Clorobenzen 12,3 12,4 26 Sulfură de carbon 16,1 7,5 29 Cloroform 14,4 10,2 105 Terpentină 11,5 14,9 47 Clorură de etil 14,8 6,0 100 Tetracloretan 11,9 15,7 73 Clorură de metil 15,0 3,8 101 Tetracloretilenă 14,2 12,7 90 Clorură de propil 14,4 7,5 27 Tetraclorură de carbon 12,7 13,1 99 Clorură de sulfuril 15,2 12,4 102 Tetraclorură de titaniu 14,4 12,3 94 Clorură stanică 13,5 12,8 103 Toluen 13,7 10,4 36 Dibromoetan 12,7 15,8 85 Tribromură de fosfor 13,8 16,7 37 Dicloroetan 13,2 12,2 104 Tricloretilenă 14,8 10,5 38 Diclorometan 14,6 8,9 14 Triclorură de arsen 13,9 14,5 39 Dietiloxalat 11,0 16,4 67 Ulei brut din seminţe de in 7,5 27,2

Page 195: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

188

Fig. 48. Nomogramă pentru determinarea căldurii specifice a unor lichide

specificate în tabelul alăturat pe intervalele specificate de temperatură

Page 196: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

189

Nr. crt. Gazul Interval,

(ºC) Nr. crt. Gazul Interval,

(ºC) 29 Acid acetic 100% 0÷80 6A Dicloretan -30÷60

26 Acetat de amil 0-100 5 Diclormetan -40÷50

24 Acetat de etil -50÷25 15 Difenil 80-120

32 Acetonă 20÷50 22 Difenilmetan 30-100

48 Acid clorhidric, 30% 20÷100 16 Difeniloxid 0-200

9 Acid sulfuric 98% 10÷45 11 Dioxid de sulf -20÷100

37 Alcool amilic -50÷25 16 Dowtherm A 0-200

27 Alcool benzilic -20÷30 31 Eter izopropilic -80÷20

44 Alcool butilic 0-100 25 Etilbenzen 0-100

42 Alcool etilic 100% 30-80 39 Etilenglicol -40÷200

50 Alcool etilic 50% 20-80 36 Etil-eter -100÷25

46 Alcool etilic 95% 20-80 2A Freon 11 (CCl3F) -20÷70

41 Alcool izoamilic 10÷100 3A Freon 113 (CCl2F-CCl2F)

-20÷70

43 Alcool izobutilic 0÷100 6 Freon 12 (CCl2F2) -40÷15

47 Alcool izopropilic -20÷50 4A Freon 21 (CHCl2F) -20÷70

40 Alcool metilic -40÷20 7A Freon 22 (CHClF2) -20÷60

45 Alcool propilic -20÷100 38 Glicerină -40÷20

52 Amoniac -70÷50 28 Heptan 0-60

30 Anilină 0-130 35 Hexan -80÷20

53 Apă 10÷200 7 Iodură de etil 0÷100

23 Benzen 10-80 18 m-xilen 0÷100

1 Bromură de etil 5-125 14 Naftalină 90÷200

8 Clorbenzen 0-100 12 Nitobenzen 0÷100

4 Cloroform 0-50 34 Nonan -50÷25

10 Clorură de benzil -30÷30 33 Octan -50÷25

49 Clorură de calciu 25% -40÷20 19 o-xilen 0÷100

3 Clorură de carbon 10-60 3 Percloretilenă -30÷140

13 Clorură de etil -30÷40 20 Piridină -50÷25

13A Clorură de metil -80÷20 17 p-xilen 0÷100

51 Clorură de sodiu 25% -40÷20 2 Sulfură de carbon -100÷25

21 Decan -80÷25 23 Toluen 0÷60

Page 197: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

190

Fig. 49. Nomogramă pentru determinarea căldurii specifice a lichidelor: (1-bromură de etil, 2-tetraclorură de carbon, 3-cloroform, 4-sulfură de carbon, 5-iodură de etil, 6-clorbenzen, 7-acid sulfuric 100%, 8-difenil, 9-o- şi m-crezol, 10-p-xilol, 11-clorură de etil, 12-acetat de amil, 13-acetat de etil, 14-anilină, 15-actan, 16-acid acetic 100%, 17-eter etilic, 18-acetonă, 19-heptan, 20-izopentan, 21-glicerină, 22-etilenglicol, 23-alcool metilic, 24-alcool butilic, 25-alcool propilic, 26-acid clorhidric, 27-alcool izopropilic (de la –50 la 0 °C), 28-toluen (de la –60 la 40 °C), 29-benzen, 30-toluen (de la 40 la 100 °C), 31-alcool etilic, 32-alcool izopropilic (de la 0 la 50 °C), 33-alcool izobutilic, 34-clorură de calciu 25%, 35-clorură de sodiu 25%, 36-apă)

Page 198: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

191

Fig. 50. Nomogramă pentru determinarea presiunii vaporilor saturanţi şi temperaturii de fierbere a câtorva lichide: (55-acid acetic, 2-acetilenă, 25-acetat de etil, 51-acetonă, 6-alenă, 49-amoniac, 40-anilină, 54-apă, 24-benzen, 35-brombenzen, 18-bromură de etil, 46-α-bromnaftalenă, 10-1,3-butadienă, 11-butan, 9-α-butilenă, 12-β-butilenă, 58-butilenglicol, 33-clorbenzen, 21-cloroform, 13-clorură de etil, 7-clorură de metil, 19-clorură de metilen, 8-clorură de vinil, 44-m-crezol, 41-o-crezol, 38-decalină, 36-decan, 45-difenil, 1,2,-dicloretan, 29-dioxan, 1-etan, 53-alcool etilic, 15-eter etilic, 59-etilenglicol, 27-fluorbenzen, 20-formiat de etil, 16-formiat de metil, 60-glicerină, 28-heptan, 22-hexan, 39-iodbenzen, 57-acid izooleic, 14-izopren, 61-mercur, 50-metilamină, 52-alcool metilic, 3-metlmonosilan, 43-naftalină, 47-α-naftol, 48-β-naftol, 37-nitrobenzen, 31, 32*-octan (*după datele diverşilor autori), 17-pentan, 5-propan, 4-propilenă, 56-acid propionic, 23-tetraclorură de carbon, 42-tetralină, 30-toluen, 34-m-xilol)

Page 199: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

192

Fig. 51. Valorile criteriului Pr pentru lichide (15-acid acetic 100%, 9-acid acetic 50%, 31-acetat de amil, 24-acetat de etil, 14-amoniac, 25-acetonă, 5-anilină, 17-apă, 21-acid clorhidric 30%, 22-benzen, 29-bromură de etil, 11-alcool butilic, 35-clorbenzen, 34-cloroform, 36-etilenglicol, 28-eter etilic, 32-heptan, 13-alcool etilic 100%, 8-alcool etilic 50%, 3-alcool izoamilic, 7-alcool izopropilic, 27-iodură de etil, 20-alcool metilic 100%, 10-alcool metilic 40%, 33-octan, 26-pentan, 1-acid sulfuric 111%, 2-acid sulfuric 98%, 4-acid sulfuric 60%, 30-sulfură de carbon, 18-tetraclorură de carbon, 23-toluen, 19-xilol)

Page 200: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

193

Fig. 52. Coeficienţii de conductivitate termică ai câtorva lichide (7-acid acetic, 27-acid clorhidric 30%, 2-acid formic, 30-acid sulfuric 98%, 8-acetonă, 31-amoniac 26%, 6-anilină, 16-apă, 11-benzen, 9-alcool butilic, 17-clorură de calciu 25%, 18-clorură de sodiu 25%, 4-alcool etilic 100%,19-alcool etilic 80%, 20-alcool etilic 60%, 21-alcool etilic 40%, 22-alcool etilic 20%, 12-alcool izopropilic, 3-alcool metilic 100%, 32-alcool metilic 40%, 29-eter etilic, 26-hexan, 1-glicerină anhidră, 25-glicerină 50%, 5-ulei de ricin, 28-petrol lampant, 10-nitrobenzen , 33-octan, 23-sulfură de carbon, 24-tetraclorură de carbon, 13-toluen, 14-xilol)

Fig. 53. Diagrama liniarităţii pentru determinarea temperaturii de fierbere (faţă de hexan): 1-eter etilic, 2-sulfură de carbon, 3-cloroform, 4-tetraclorură de carbon, 5-benzen, 6-toluen.

Fig. 54. Dependenţa de temperatură a căldurii de vaporizare a hexanului (1 kcal/Kg = 4,19 KJ/Kg)

Page 201: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

194

Fig. 55. Diagrama liniarităţii pentru determinarea temperaturii de fierbere (faţă de apă) (1-eter etilic, 2-sulfură de carbon, 3-acetonă, 4-cloroform, 5-tetraclorură de carbon, 6-benzen, 7-toluen, 8-clorbenzen, 9-o-xilol, 10-brombenzen, 11-benzaldehidă, 12-anilină)

Fig. 56. Dependenţa presiunii vaporilor saturanţi de hexan de temperatură

Page 202: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

195

Fig. 57. Curbe de echilibru lichid-vapori, la presiunea p=1 ata: 1-acetonă-apă, 2-tetraclorură de carbon-toluen

Fig. 58. Curbe de echilibru lichid-vapori (cu punct de azeotrop), la p=1 ata: 1-apă-acid formic; 2-alcool metilic-benzen

Fig. 59. Presiunea vaporilor saturanţi ai unor lichide organice în funcţie de temperatură: 1-eter etilic, 2-acetonă, 3-alcool metilic, 4-alcool etilic, 5-acid formic, 6-acid acetic.

Fig. 60. Presiunea vaporilor saturanţi ai unor lichide organice nemiscibile cu apa, în funcţie de temperatură (1-sulfură de carbon, 2-hexan, 3-tetraclorură de carbon, 4-benzen, 6-terebentină, 7-anilină, 8-crezol, 9-nitrobenzen, 10-nitrotoluen)

Page 203: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

196

Tabelul 133. Proprietăţile fizice ale câtorva lichide organice

Lichidul Formula chimică

Masa molară, Kg/kmol

Densitatea, Kg/m3

Temperatura de fierbere, oC

Presiunea vaporilor

saturanţi, mm Hg

Temperatura de solidificare, oC

Acetat de etil CH3COOC2H5 88,10 900 77,15 73 -83,6 Acetonă CH3COCH3 58,08 810 56 186 -94,3 Alcool butillic C4H9OH 74,12 810 117,7 4,7 -90 Alcool etilic C2H5OH 46,07 790 78,3 44 -114,5 Alcool izoamilic C5H11OH 88,15 810 132 2,2 -117 Alcool izobutilic C4H9OH 74,12 800 108 8,8 -108 Alcool izopropilic C3H7OH 60,09 785 82,4 32,4 -89 Alcool metilic CH3OH 32,04 800 64,7 95,7 -98 Alcool propilic C3H7OH 60,09 800 97,2 14,5 -126 Benzen C6H6 78,11 900 80,2 75 -5,5 Benzină - - 690-760 70-120 - - Cloroform CHCl3 119,38 1530 61,2 160 - Dicloretan (ClCH2)2 98,97 1250 83,7 65 - Eter etilic C2H5OC2H5 74,12 710 34,5 442 -116,3 Izopropilacetat CH3COOC5H11 130,18 870 142,5 6 - Metil acetat CH3COOCH3 74,08 930 57,5 170 - Propil acetat CH3COOC3H7 102,13 890 101,6 25 - Sulfură de carbon CS2 76,13 1290 46,3 298 -112 Terebentină C16H16 136,1 850-880 155-190 4 - Tetraclorură de carbon CCl4 153,84 1630 76,7 90,7 -22,8 Toluen C6H5CH3 92,13 870 110,8 22,3 -95 Xiloli (amestec) C6H4(CH3)2 106,16 860 136-145 10 -13….-48

Page 204: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

197

Tabelul 134. Densitatea câtorva lichide la 0-20oC

Lichidul DensitateaKg/m3

Lichidul Densitatea Kg/m3

Acetat de etil 900 Benzină 760 Acetonă 810 Clorbenzen 1130 Acid acetic 30% 1040 Cloroform 1530 Acid acetic 70% 1070 Clorură de calciu 25% 1195 Acid acetic 100% 1060 Clorură de etil 1280 Acid azotic 92% 1500 Clorură de sodiu 25% 1189 Acid clorhidric 30% 1150 Dicloretan 1250 Acid clorhidric fumans 1210 Eter etilic 710 Acid formic 1240 Fenol topit 1060 Acid sulfuric 30% 1220 Glicerină 80% 1130 Acid sulfuric 60% 1500 Glicerină 100% 1270 Acid sulfuric 98% 1830 Mercur 13600 Alcool butilic 810 Naftalină topită 1100 Alcool etilic 10% 980 Nitrobenzen 1200 Alcool etilic 40% 920 Păcură 890-950 Alcool etilic 70% 850 Petrol lampant 850 Alcool etilic 100% 790 NaOH 10% 1110 Alcool metilic 30% 950 NaOH 30% 1330 Alcool metilic 90% 820 Sulfură de carbon 1290 Alcool metilic 100% 800 Tetraclorură de carbon 1630 Amoniac 26% 910 Toluen 870 Anilină 1040 Ţiţei 790-950 Apă 1000 Xilol 880 Benzen 900

Tabelul 135. Densitatea câtorva lichide organice (în Kg/m3) în funcţie de temperatură

Temperatura de fierbere, oC Lichidul 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 Acetonă 813 791 767 745 721 - - - - - Acid formic - 1019 1028 1000 981 960 936 909 883 856 Alcool etilic 806 790 772 754 735 716 693 663 633 598 Alcool metilic 810 792 774 756 736 714 690 664 634 598 Alcool propilic 819 804 788 770 752 733 711 688 660 629 Anilină 1037 1023 1007 990 972 952 933 914 896 878 Benzen 900 879 858 836 815 793 769 744 719 691 Eter etilic 736 711 689 666 640 611 539 539 495 - Glicerină 1267 1259 1250 1238 1224 1208 1188 1163 1126 - n-Hexan 677 660 641 622 602 581 559 534 506 475 Tetraclorură de carbon 1634 1595 1555 1517 1477 1435 1344 1344 1297 1247

Toluen 885 866 847 829 810 791 773 754 - - m-Xilol 882 865 847 831 813 796 777 759 - -

Page 205: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

198

Tabelul 136. Temperatura de fierbere (°C) a câtorva lichide organice la presiuni mai mici de 1 atm Pres. abs.,

mm Hg Anilină Glicerină m-Xilol Nitrobenzen Toluen Octan

10 69,4 167,2 28,3 84,9 6,4 19,2 20 82,0 182,2 41,1 99,3 18,4 31,5 40 96,7 198,0 55,3 115,4 31,8 45,1 60 106,0 208,0 64,4 125,8 40,3 53,8

100 119,9 220,1 76,8 139,9 51,9 65,7 200 140,1 240,0 95,5 161,2 69,5 83,6 400 161,9 263,0 116,7 185,8 89,5 104,0 760 184,4 290,0 139,1 210,6 110,6 125,6

Tabelul 137. Căldura latentă de vaporizare a câtorva substanţe Temperatura, °C Substanţa

0 20 60 100 140 Acetat de etil 427,4 411,5 385,9 355,7 317,3 Acetonă 565,7 553,1 519,6 473,5 -

Acid acetic - - - 406,4 (la 18°C) 395,5

Alcool metilic 1198,3 1173,2 1110,4 1013,9 892,6 Alcool butilic 703,9 687,2 653,6 611,7 561,5 Alcool etilic 921,8 913,4 879,9 812,9 712,3 Alcool izopropilic 775,2 750,0 699,7 636,9 557,3 Alcool propilic 812,9 791,9 745,8 683,0 595,0 Amoniac 1265,4 1190,0 - - -

Anilină - - - - 435,8 (la 84°C)

Apă 2493,1 2446,9 2359,0 2258,4 2149,5 Benzen 448,3 435,8 408,5 379,2 346,1 Clor 266,5 253,1 222,0 176,8 71,23 Clorbenzen 375,8 369,5 354,4 338,1 320,5 Cloroform 271,5 263,1 247,6 231,3 - Dioxid de carbon 235,1 155,4 - - - Eter etilic 387,6 366,6 326,1 282,4 228,4 Freon 12 155,0 144,9 132,4 - -

Nitrobenzen - - - - 331,9 (la 11°C)

Sulfură de carbon 374,6 367,0 344,4 316,4 282,4 Tetraclorură de carbon 218,3 213,7 201,9 185,6 168,0

Toluen 414,8 407,7 388,8 368,7 344,0

Page 206: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

199

Tabelul 138. Căldura latentă de vaporizare a câtorva substanţe Lichidul Temp., °C Tens. superf.,

dyn/cm Formula relaţiei

Acetat de etil 20 23,9

Acetonă 0

20 40

26,2 23,7 21,2

Acid acetic 20 27,8

Acid formic 17 80

37,5 30,8

Alcool metilic 20 22,6

Alcool etilic 0

20 40

24,1 22,8 20,2

σl= σ0 - 0,0092t

Alcool propilic 20 23,8 Anilină 20 42,9

Apă

0 20 60

100

75,6 72,8 66,2 58,9

Azot lichid -196 8,5

Benzen 0

30 60

31,6 27,6 23

σl = σ0 - 0,146t

Cloroform 10 60

28,5 21,7

Eter etilic 20 17,0 σl = σ0 - 0,115t Oxigen lichid -183 13,2 Sulfură de carbon

19 46

33,6 29,4

Terebentină 15 27,3 Tetraclorură de carbon 20 26,8

Toluen 15 28,8 Ulei de măsline 20 32,0 Ulei de parafină 25 26,1

Tabelul 139. Coeficienţii de dilatare volumică ai lichidelor la ≈20°C (în K-1) Lichidul β.105 Lichidul β.105

Acid acetic 107 Eter etilic 163 Acid sulfuric 57 Glicerină 53 Alcool amilic 93 NaCl2 26% (aq.) 44 Alcool etilic 110 Pentan 150 Alcool metilic 122 Petrol lampant 10 Anilină 85 Sulfură de carbon 121

Tabelul 139 (continuare) Lichidul β.105 Lichidul β.105

Page 207: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

200

Benzen 124 Terebentină 94 Benzină 125 Toluen 109 CaCl2 41% (aq.) 46 Ulei de măsline 70 CaCl2 6% (aq.) 25 Ulei de parafină 90 Cloroform 126 m-Xilol 101

Tabelul 140. Compoziţia la echilibru a lichidelor şi vaporilor pentru câteva sisteme binare la pabs=1 atm

Alcool metilic-apă Cloroform-benzen % (mol) alcool metilic % (mol) cloroform t, °C în lichid în vapori t, °C în lichid în vapori

93,5 4 23,0 79,0 15 20 91,2 6 30,4 78,2 22 30 87,7 10 41,8 77,3 29 40 81,7 20 57,9 76,4 36 50 78,0 30 66,5 75,3 44 60 75,3 40 72,9 74,0 54 70 73,1 50 77,9 71,9 66 80 71,2 60 82,5 68,9 79 90 69,3 70 87,0 61,4 100 100 67,5 80 91,5 66,0 90 95,8 64,5 100 100,0

Apă-acid acetic Azot-oxigen %(mol) apă %(mol) azot t, oC în lichid în vapori T, K în lichid în vapori

118,1 0 0 90,1 0 0 115,4 5 9,2 89,5 3,5 13,0 113,8 10 16,7 89 6,2 20,2 110,1 20 30,2 88 11,5 30,4 107,5 30 42,5 87 17,1 39,7 105,8 40 53,0 86 22,2 47,8 104,4 50 62,6 85 27,7 55,7 103,2 60 71,6 84 33,8 63,1 102,1 70 79,5 83 40,5 70,1 101,3 80 86,4 82 47,8 76,4 100,6 90 93,0 81 56,6 82,3 100,0 100 100,0 80 66,6 88,0

79 78,4 93,2 78 91,9 97,8 77,3 100,0 100,0

Page 208: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

201

Tabelul 141. Gradul de îndepărtare a substanţelor extrase la prelucrarea succesivă cu aceleaşi cantităţi de solvent proaspăt

Numărul de spălări 1 2 3 4

Raportul curenţilor

Gra

dul d

e în

depă

rtare

%

masă

Vol

umul

to

tal d

e so

lven

t G

radu

l de

înde

părta

re,

%m

asă

Vol

umul

ota

l de

solv

ent

Gra

dul d

e în

depă

rtare

, %

masă

Vol

umul

to

tal d

e so

lven

t G

radu

l de

înde

părta

re,

%m

asă

Vol

umul

to

tal d

e so

lven

t

1 50,00 1 75,00 2 87,50 3 93,75 4 2 66,67 2 88,89 4 96,30 6 98,76 8 3 75,00 3 93,75 6 98,44 9 99,61 12 4 80,00 4 96,00 8 99,20 12 99,84 16 5 83,33 5 97,22 10 99,54 15 99,92 20 6 85,71 6 97,96 12 99,71 18 99,96 24 7 87,50 7 98,44 14 99,81 21 99,98 28 8 88,89 8 98,76 16 99,86 24 99,98 32 9 90,00 9 99,00 18 99,90 27 99,99 36

10 90,90 10 99,17 20 99,92 30 99,99 40 Tabelul 142. Gradul de îndepărtare (în % masă) a substanţelor extrase la prelucrarea materialului solid în contracurent

Numărul de extracţii, ne Raportul curenţilor 1 2 3 4 5 6

1 50,00 66,67 75,00 80,00 83,33 85,71 2 66,67 85,71 93,00 96,77 98,42 99,21 3 75,00 92,31 97,50 99,17 99,73 99,91 4 80,00 95,24 98,82 99,71 99,93 - 5 83,33 96,77 99,36 99,87 99,97 - 6 85,71 97,67 99,61 99,94 - - 7 87,50 98,24 99,75 99,96 - - 8 88,89 98,63 99,83 99,98 - - 9 90,00 98,90 99,88 99,99 - -

10 90,90 99,10 99,91 - - -

Page 209: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

202

Tabelul 143. Valori ale coeficienţilor de difuziune D pentru diverse sisteme Sistemul A-B (în fază gazoasă la 0ºC şi 1 at) DAB·104 m2/s Sistemul A-B (în fază

lichidă la 20ºC şi 1 at) DAB·109 m2/s

NH3-Aer 0,198 N2-H2O 1,64 H2O-H2 0,7516 HNO3-H2O 2,6 H2O-Aer 0,220 NH3-H2O 1,76 H2O-CO2 0,1387 C2H2-H2O 1,56 H2-N2 0,674 Br2-H2O 1,2 H2-Aer 0,611 H2-H2O 5,13 H2-CO2 0,550 NaOH-H2O 1,51 H2-SO2 0,480 Glucoză (180)-H2O 0,60 H2-H2O 0,535 CO2-H2O 1,77 H2-CH4 0,625 CO2-C2H5OH 3,4 H2-O2 0,697 N2O-H2O 1,51 H2-CO 0,651 O2-H2O 1,80 H2-C2H6 0,459 CH3OH-H2O 1,28 H2-C2H4 0,486 C3H7OH-H2O 0,87 He-Ar 0,641 H2SO4-H2O 1,73 CO2-Aer 0,138 H2S-H2O 1,41 CO2-CH4 0,153 Cl2-H2O 1,22 N2O-CO2 0,096 HCl-H2O 2,64 I2-N2 0,0654 NaCl-H2O 1,35 I2-Aer 0,097 CHCl3-C6H6 2,11 O2-N2 0,181 C2H5OH-H2O 1,00 O2-Aer 0,178 SO2-H2O 1,47 O2-CO2 0,139 Glicerină (92)-H2O 0,72 O2-CO 0,185 Fenol (98)-H2O 0,84 CO-CO2 0,137 Fenol-C2H5OH 0,80 CO-C2H4 0,116 Fenol-C6H6 1,04 Notă: Cifrele dintre paranteze reprezintă masele moleculare; coeficienţii de difuziune în faza lichidă se referă la soluţii diluate ale componentului A în componentul B

Page 210: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

203

Tabelul 144. Căldurile de adsorbţie pe cărbune a câtorva substanţe organice

Căldura de adsorbţie Substanţa Formula KJ/kmol KJ/Kg Benzină - 50280 628,5 Benzen C6H6 61590 789,8 Clorură de butil primară CH3(CH2)2Cl 65360 706,4 Clorură de butil secundară

CH3CHClC2H5 60340 652,4

Clorură de trimetilmetan (CH3)2CCl 56980 615,9 Diclor metan CH2Cl2 51960 611,3 Clorură de izopropil CH3CHClCH3 54890 699,3 Metan CH4 18860 1230 Clorură de metil CH3Cl 38550 763,4 Clorură de propil CH3(CH2)2Cl 61170 779,3 Sulfură de carbon* CS2 52380 689,3 Alcool metilic CH3OH 54890 1715 Alcool propilic C3H7OH 68720 1145 Alcool etilic* C2H5OH 62850 1386 Tetraclorură de carbon CCl4 64110 415,2 Cloroform* CHCl3 60760 508,2 Bromură de etil* C2H5Br 58240 534,6 Iodură de etil* C2H5I 58660 376,3 Clorură de etil* C2H5Cl 50280 779,3 Formiat de etil* HCOOC2H5 60760 820,8 Eter etilic* (C2H5)O 64950 877,8

Observaţii 1. Valorile căldurii de adsorbţie sunt date pentru condiţiile absorbţiei a 1 kmol vapori pe 1 Kg cărbune la 0°C (cu excepţia benzinei, pentru care corelaţia între cantitatea de substanţă adsorbită şi cantitatea de cărbune nu se respectă). 2. Pentru substanţele notate cu asterisc, căldura de adsorbţie s-a calculat cu formula: q=m⋅an (în J/Kg cărbune)

Page 211: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

204

12. MATERIALE DE IZOLAŢIE ŞI AGENŢI FRIGORIFICI UTILIZAŢI ÎN INSTALAŢIILE FRIGORIFICE

Tabelul 146. Conductivitatea termică a unor materiale folosite la izolarea instalaţiilor frigorifice

Materialul termoizolant Densitatea ρ [Kg/m3]

Temperatura maximă de

utilizare t [°C]

Conductivitatea termică

λ [W/(m⋅K)]

Pâslă de construcţie Şnur de sticlă Produse din perlit bitumat Saltele din pâslă de sticlă compactă Saltele din pâslă de fibră de sticlă cu legătură sintetică Plăci fibrolemnoase Plăci din vată minerală cu legătură sintetică Plăci din pâslă de fibră de sticlă cu legătură sintetică Plăci rigide din vată minerală cu legătură de bitum Plăci de plută (expanzit) Semicilindri şi cilindri tubulari din vată minerală cu legătură sintetică Straturi spongioase din polistiren rigid Straturi spongioase rigide din policlorură de vinil Straturi spongioase fenolice Poliuretan expandat elastic Poliuretan expandat rigid Bandă din pâslă de sticlă compactă Cauciuc spongios Plăci din turbă Umplutură din vată minerală şi de sticlă sub înveliş ermetic Idem din perlit afânat

100-200 130

250-350 150-200

60-100

150-250

100-180

60-100

250-300

150-200

150-200

30-100

50-120

80-200 35-50 50-100

150-200

250-300 170-220

150-200 120-180

-60 -180 -60

-180

-60 -60

-180

-60

-60

-150

-180

-180

-180

-180 -60

-180 -180

-40 -60

-180 -180

0,08-0,09 0,06-0,07 0,08-0,09 0,06-0,07

0,06-0,07 0,08-0,09

0,06-0,07

0,06-0,07

0,08-0,09

0,065-0,07

0,065-0,07

0,045-0,06

0,045-0,06

0,05-0,065 0,045-0,06 0,045-0,06 0,06-0,07

0,065-0,075

0,07-0,08

0,045-0,055 0,045-0,055

Page 212: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

205

Tabelul 147. Conductivitatea termică a solului la adâncimea de 1,5 m la

temperatura tsol=5°C

Umiditatea

solului

Aspectul

solului

ρsol uscat

[Kg/m3]

Umiditatea

absolută a

solului, [%]

λsol

[W/(m⋅K)]

λsol

[W/(m⋅K)]

Sol puţin

umed

Argilos şi

argilo-

nisipos

Nisipos

Stâncos

1600

2000

1600

2000

2000

2400

5

5

5

5

5

1

0,87

1,74

1,11

2,03

2,03

2,33

1,2

Sol umed

Argilos şi

argilo-

nisipos

Nisipos

Stâncos

1600

2000

1600

2000

1600

2000

20

10

15

5

8

3

1,74

2,56

1,92

3,20

2,73

3,48

1,8

Sol saturat

cu apă

Argilos şi

argilo-

nisipos

Nisipos

Stâncos

1600

2000

1600

2000

2000

2400

23,8

11,5

23,8

11,5

11,5

3,3

1,86

2,67

2,44

3,37

3,37

5,11

2,3

Page 213: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

206

Tabelul 148. Proprietăţile fizice ale unor agenţi frigorifici T t p ρ' ρ'' lv λ cp ν⋅106 η⋅103 Pr Lichidul K °C bar Kg/m3 Kg/m3 KJ/Kg W/(m·K) KJ/(Kg·K) m2/s Pa·s -

243 -30 1,20 678 1,04 1358,6 0,57 4,44 0,354 2,35 1,89253 -20 1,47 665 1,60 1328,4 0,57 4,52 0,304 1,98 1,62 263 -10 2,90 652 2,39 1296,4 0,559 4,57 0,263 1,67 1,39 273 0 4,30 638 3,45 1262,4 0,548 4,61 0,235 1,48 1,27 283 10 6,25 624,7 4,86 1223,2 0,518 4,69 0,209 1,29 1,18

NH3

293 20 8,55 610,3 6,69 1187,2 0,50 5,19 0,183 1,13 1,09 253 -20 19,6 1029,9 51,4 284 0,152 2,01 0,146 1,48 2,00263 -10 26,4 980,8 70,5 262 0139 2,29 0,128 1,21 2,08 273 0 34,9 924,8 96,3 235 0,129 2,59 0,118 1,07 2,47 283 10 45,0 858 133 202 0,116 2,93 0,114 0,96 2,47 293 20 57,3 770,7 190,24 155 0,093 3,64 0,098 0,74 2,96

CO2

303 30 72,0 596,4 334,4 63 0,07 6,50 0,096 0,53 5,05 253 -20 0,63 1484 1,973 395 0,223 1,256 0,337 4,90 2,81263 -10 1,01 1458 3,05 387 0,218 1,299 0,316 4,53 2,745 273 0 1,53 1434 4,56 376 0,212 1,304 0,287 4,03 2,60 283 10 2,30 1409 6,49 368 0,205 1,351 0,272 3,79 2,54 293 20 3,30 1383 9,22 360 0,199 1,39 0,255 3,47 2,47

SO2

303 30 4,56 1356 12,63 348 0,193 1,56 0,239 3,18 2,40 263 -10 1,76 978 4,15 415 0,189 1,54 0,271 2,60 2,16273 0 2,52 960 5,93 405 0,179 1,565 0,254 240 2,14 283 10 5,56 941 8,31 394 0,171 1,581 0,240 2,22 2,09 293 20 4,88 922 11,43 383 0,162 1,60 0,228 2,06 2,08

CH3Cl

303 30 6,60 902 15,37 371 0,154 1,615 0,219 1,94 2,07

Page 214: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

207

Tabelul 148 (continuare). Proprietăţile fizice ale unor agenţi frigorifici

Codul Denumirea agentului Formula chimică M [Kg/Kmol]

R⋅10 KJ/(Kg·

K)

tf (fierb) [°C]

tsolid, [°C]

Tcr [K]

pcr⋅10-5 [Pa]

ρcr⋅10-3 [kg/m3]

R717

R10

R10B1

R10B2

R10B3

R11

R11B1

R11B2

R11B3

R12

R12B1

R12B2

R13

R13B1

R14

R20

R20B1

Amoniac

Tetraclormetan

Triclorbrommetan

Diclordibrommetan

Clortribrommetan

Fluortriclormetan

Fluordiclorbrommetan

Fluorclordibrommetan

Fluortribrommetan

Difluordiclormetan

Difluorclorbrommetan

Difluordibrommetan

Trifluorclormetan

Trifluorbrommetan

Tetrafluormetan (metforan)

Triclormetan

Diclorbrommetan

NH3

CCl4

CCl3Br

CCl2Br2

CClBr3

CFCl3

CFCl2Br

CFClBr2

CFBr3

CF2Cl2

CF2ClBr

CF2Br2

CF3Cl

CF3Br

CF4

CHCl3

CHCl2Br

17,03

153,82

198,27

242,73

287,18

137,37

181,82

226,27

270,72

120,91

165,36

209,82

104,46

148,91

88,0

119,38

163,83

4,8816

0,5405

0,4193

0,3425

0,2895

0,6053

0,4573

0,3675

0,3071

0,6876

0,5028

0,3963

0,7960

0,5584

0,9448

0,6965

0,5075

-33,34

77,47

104,90

145,40

148,46

23,65

51,88

80,10

106,50

-29,74

-3,83

24,50

-81,59

-57,77

-128,2

61,20

90,10

-77,7

22,9

-

-

-

-11,0

-

-

-

-155,9

-80,0

-

-180,0

-143,2

-184,0

-

-

405,55

556,36

602,46

668,21

674,67

471,15

516,26

562,14

605,31

385,15

426,88

472,08

301,90

340,05

227,5

536,6

585,43

113,97

44,93

46,93

48,35

50,25

43,70

44,40

45,84

47,31

41,19

42,52

43,35

38,68

39,46

37,45

54,72

56,05

0,2350

0,5540

0,6968

0,7934

0,9678

0,5702

0,7039

0,8316

0,9549

0,5791

0,7410

0,8664

0,5989

0,77

0,6297

0,5524

0,7122

Page 215: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

208

Codul Denumirea agentului Formula chimică M [Kg/Kmol]

R⋅10 KJ/(Kg·

K)

tf (fierb) [°C]

tsolid, [°C]

Tcr [K]

pcr⋅10-5 [Pa]

ρcr⋅10-3 [kg/m3]

R20B2

R20B3

R21

R21B1

R21B2

R22

R22B1

R23

R30

R30B1

R30B2

R31

R31B1

R40

R40B1

R41

R50

R112

Clordibrommetan

Tribrommetan

Fluordiclormetan

Fluorclorbrommetan

Fluordibrommetan

Difluorclormetan

Difluorbrommetan

Trifluormetan

Diclormetan

Clorbrommetan

Dibrommetan

Fluorclormetan

Fluorbrommetan

Clormetan (clorură de metil)

Brommetan

Fluormetan

Metan

1,2-Difluortetracloretan

CHClBr2

CHBr3

CHFCl2

CHFClBr

CHFBr2

CHF2Cl

CHF2Br

CHF3

CH2Cl2

CH2ClBr

CH2Br2

CH2FCl

CH2FBr

CH3Cl

CH3Br

CH3F

CH4

CFCl2CFCl2

208,28

252,73

102,92

147,37

191,83

86,47

130,92

70,01

84,93

129,38

173,84

68,48

112,93

50,49

94,94

34,03

16,04

203,83

0,3992

0,3290

0,8078

0,5642

0,4334

0,9616

0,6351

1,1875

0,9789

0,6426

0,4783

1,2142

0,7362

1,6468

0,8758

2,4430

5,1826

0,4079

131,71

149,21

8,73

43,44

64,90

-40,81

-15,70

-82,14

40,10

68,06

96,95

-9,10

16,64

-23,86

3,60

-79,64

-161,59

92,30

-

-

-135,0

-

-

-160,0

-

-155,0

-96,7

-

-

-

-

-97,8

-

-

-182,5

25,2

654,41

684,94

451,65

507,54

543,53

369,28

411,11

299,45

510,00

555,49

605,70

424,83

468,14

416,25

462,16

317,75

190,55

551,15

57,48

59,12

51,73

53,54

54,91

49,90

51,75

48,11

61,70

63,22

64,69

60,01

61,10

64,88

65,68

58,56

45,33

33,34

0,8300

0,9888

0,5279

0,7069

0,8805

0,5372

0,7501

0,5280

0,4700

0,6692

0,8405

0,4435

0,6737

0,3991

0,5980

0,2960

0,1366

0,5687

Page 216: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

209

Codul Denumirea agentului Formula chimică M [Kg/Kmol]

R⋅10 KJ/(Kg·

K)

tf (fierb) [°C]

tsolid, [°C]

Tcr [K]

pcr⋅10-5 [Pa]

ρcr⋅10-3 [kg/m3]

R113

R113B2

R114

R114B2

R115

R116

R142B

R143a

R152a

R160

R170

R215

R216

R217

R218

R290

R3(11)0

R31(10)

1,2,2-Trifluortricloretan

1,2,3-Trifluor-2-clordibrommetan

1,2-Diclortetrafluoretan

1,2-Dibromtetrafluoretan

Pentafluormonocloretan

Hexafluoretan

1,1-Diclor-1-cloretan

1,1,1-Trifluoretan

1,1-Difluoretan

Cloretan

Etan

1,1,1-Triclorpentafluorpropan

1,2-Diclorhexafluorpropan

1-Clorheptafluorpropan

Octofluorpropan

n-Propan

n-Butan

n-Perfluorbutan

CFCl2CF2Cl

CF2BrCFClBr

CF2ClCF2Cl

CF2BrCF2Br

CF3CF2Cl

CF3CF3

CF2ClCH3

CF3CH3

CHF2CH3

CH2ClCH3

CH3CH3

CF3CF2CCl3

CF3CFClCF2Cl

CF3CF2CF2Cl

CF3CF2CF3

CH3CH2CH3

CH3CH2CH2CH3

CF3CF2CF2CF3

187,38

276,28

170,92

259,82

154,46

138,01

100,49

84,04

66,05

64,51

30,07

237,38

220,93

204,47

188,02

44,10

58,12

238,02

0,4437

0,3009

0,4864

0,3200

0,5383

0,6024

0,8274

0,9893

1,2588

1,2888

2,7651

0,3503

0,3763

0,4066

0,4422

1,8855

1,4305

0,3493

46,82

94,57

3,63

47,15

-38,97

-78,21

-9,20

-47,58

-24,54

12,23

-88,53

73,04

35,73

-1,48

-36,81

-41,97

-0,55

-2,02

-35,0

-72,9

-93,9

-110,5

-106,0

-100,6

-138,0

-111,3

-117

-138,7

-183,3

-

-125,4

-

-183,0

-187,7

-138,3

-41,2

487,15

563,15

418,85

487,30

353,09

292,85

409,60

346,25

386,65

460,35

305,42

505,15

453,14

395,15

345,05

369,96

425,16

386,35

33,89

35,23

33,33

33,58

31,92

28,83

41,38

41,10

44,91

53,92

49,34

29,80

27,49

26,90

26,77

42,69

37,79

23,24

0,6076

0,7970

0,6230

0,8129

0,6673

0,6381

0,4590

0,4487

0,3514

0,3371

0,2138

0,6825

0,6391

0,6731

0,7045

0,2254

0,2347

0,6258

Page 217: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

210

Codul Denumirea agentului Formula chimică M [Kg/Kmol]

R⋅10 KJ/(Kg·

K)

tf (fierb) [°C]

tsolid, [°C]

Tcr [K]

pcr⋅10-5 [Pa]

ρcr⋅10-3 [kg/m3]

R4(13)0

RC318

R1150

R1270

R500

R502

R503

R504

A1

n-Pentan

Octofluorciclobutan

Etilenă

Propilenă

R12/R152a

R22/R115

R13/R23

R32/R115

R124/RC318

CH3CH2CH2CH2CH3

C4F8

CH2=CH2

CH2=CH-CH3

CF2Cl2/CHF2CH3

CHF2/CF3CF2Cl

CF3Cl/CHF3

CH2F2/CF3CF2Cl

CF3CHFCl/C4F8

72,15

200,04

28,05

42,08

99,30

111,63

87,25

79,42

156,35

1,1524

0,4156

2,9637

1,9758

0,8373

0,7448

0,9529

1,0493

0,5318

36,05

-5,97

-103,74

-47,75

-33,30

-45,62

-87,84

-57,40

-13,85

-129,7

-40,2

-169,2

-185,2

-160

-

-

-

-

469,77

388,47

282,65

364,95

378,65

355,31

292,65

339,54

386,65

33,89

27,80

50,56

46,14

43,60

40,10

43,38

47,70

32,95

0,2426

0,5479

0,2140

0,2388

0,5130

0,5717

0,5894

0,531

0,6233

Page 218: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

211

Tabelul 148 (continuare). Proprietăţile fizice ale unor agenţi frigorifici T t p ρ' ρ'' lv λ cp ν⋅106 η⋅103 Pr Lichidul K °C bar Kg/m3 Kg/m3 KJ/Kg W/(m·K) KJ/(Kg·K) m2/s Pa·s -

243 -30 1,00 1486 6,20 167,3 0,106 0,895 0,252 3,67 3,29 253 -20 1,51 1457 9,03 163,1 0,102 0,905 0,232 3,32 3,01 263 -10 2,19 1426 12,80 159,4 0,097 0,91 0,224 3,14 3,01 273 0 3,095 1394 16,65 154,9 0,092 0,93 0,211 2,98 2,98 283 10 4,22 1361 23,79 150,0 0,0872 0,945 0,203 2,71 2,80 293 20 5,67 1327 31,50 144,5 0,0825 0,964 0,198 2,58 3,06

CCl2F2 (R-12)

303 30 7,42 1293 41,11 138,6 0,078 0,964 0,194 2,46 3,10 243 -30 0,096 1601 0,653 192,5 0,120 0,844 0,506 7,92 5,80 253 -20 0,162 1579 1,059 192 0,115 0,855 0,446 6,95 5,23 263 -10 0,216 1557 1,651 191 0,111 0,870 0,389 5,94 4,79 273 0 0,406 1524 2,486 189 0,106 0,875 0,357 5,31 4,79 283 10 0,611 1511 3,631 187 0,101 0,885 0,317 4,70 4,03 293 20 0,895 1486 5,165 184 0,0905 0,891 0,281 4,10 3,94

CCl3F (R-11)

303 30 1,28 1464 7,179 181 0,091 0,90 0,272 3,90 3,90 Tabelul 149. Mărimile b=f(T) şi (lV)1/4 pentru calculul transferului de căldură la condensarea agenţilor frigorifici

Temp. condensului Agentul frigorific

NH3 R-11 R-12 R-121 R-22 CH3Cl °C K (lV)1/4 b (lV)1/4 b (lV)1/4 b (lV)1/4 b (lV)1/4 b (lV)1/4 b 0 273 5,963 1438,22 3,714 463,76 3,528 437,95 3,961 590,69 3,791 486,99 4,484 670,51

10 283 5,920 1415,16 3,698 460,38 3,498 420,35 3,941 582,46 3,751 468,86 4,453 648,02 20 293 5,869 1354,20 3,679 458,90 3,468 400,50 3,491 576,53 3,704 453,62 4,420 627,18 30 303 5,816 1306,43 3,661 453,21 3,431 380,97 3,325 562,85 3,648 432,70 4,386 603,46 40 313 5,759 1257 3,642 449,67 3,389 359,80 3,157 551,48 3,582 414,50 4,346 578,58

Page 219: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

212

Tabelul 150. Proprietăţile termodinamice ale amoniacului pe curba de saturaţie

t, °C p, bar ν', m3/Kg ν'', m3/Kg s', KJ/(Kg⋅K)

s'', KJ/(Kg⋅K) i', KJ/Kg i'', KJ/Kg lv, KJ/Kg

-75 0,0750 0,001368 12,89 2,7771 10,2287 87,5 1563,8 1476,3 -70 0,109 0,001379 9,01 2,8797 10,0906 108,4 1573,0 1464,5 -65 0,157 0,001390 6,46 2,9823 9,9621 129,8 1582,2 1452,4 -60 0,219 0,001401 4,70 3,0840 9,8407 151,1 1591,0 1439,8 -55 0,302 0,001413 3,49 3,1824 9,7272 172,5 1599,8 1427,3 -50 0,409 0,001425 2,62 3,2791 9,6204 193,4 1608,1 1414,7 -45 0,546 0,001437 2,01 3,3767 9,5199 215,6 1616,5 1400,9 -40 0,718 0,001449 1,55 3,4730 9,4245 237,8 1624,9 1387,1 -35 0,933 0,001462 1,22 3,5672 9,3341 260,0 1632,9 1372,9 -30 1,195 0,001476 0,963 3,6601 9,2486 282,2 1640,8 1358,6 -25 1,516 0,001490 0,772 3,7514 9,1074 304,4 1648,3 1344,0 -20 1,902 0,001504 0,624 3,8410 9,0895 327,4 1655,9 1328,5 -15 2,363 0,001519 0,509 3,9293 9,0150 350,0 1662,6 1312,6 -10 2,909 0,001534 0,419 4,0164 8,9438 372,0 1669,3 1296,7 -5 3,549 0,001550 0,347 4,1022 8,8756 395,7 1675,1 1279,5 0 4,294 0,001566 0,290 4,1868 8,8094 418,7 1681,0 1262,3 5 5,157 0,001583 0,244 4,2705 8,7458 441,7 1686,4 1244,7

10 6,150 0,001601 0,206 4,3530 8,6838 465,2 1691,0 1225,9 15 7,283 0,001619 0,175 4,4347 8,6240 488,6 1695,7 1207,1 20 8,572 0,001639 0,149 4,5155 8,5658 512,5 1699,4 1187,0 25 10,03 0,001659 0,128 4,5954 8,5093 536,3 1703,2 1166,9 30 11,67 0,001680 0,111 4,6746 8,4536 560,2 1705,7 1145,5 35 13,50 0,001702 0,0959 4,7529 8,3991 584,9 1708,2 1123,3 40 15,54 0,001726 0,0833 4,8307 8,3455 609,2 1709,9 1100,7 45 17,81 0,001750 0,0727 4,9078 8,2928 633,9 1710,7 1076,8 50 20,33 0,001777 0,0625 4,9840 8,2400 659,0 1711,1 1052,1

Page 220: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

213

Tabelul 151. Proprietăţile termofizice ale soluţiei de ETILENGLICOL: ρ [Kg/m3], tsolid [°C], cp [J/(Kg⋅K)], λ [W/(m⋅K)], η [N⋅s/m2], ν [m2/s], a [m2/s] (ζ - conţinutul de etilenglicol în soluţie; tsolid – temperatura de solidificare)

ρ ζ [%] tsolid t [°C] cp η⋅104 ν⋅106 λ a⋅107 Pr 1005 4,6 -2 50

20 10 0

4145 4145 4124 4103

5,88 10,79 13,73 19,61

0,586 1,07 1,365

1,95

0,616 0,582 0,570 0,558

1,48 1,38 1,37 1,34

3,96 7,7 9,9

14,4 1010 8,4 -4 50

20 10 0

4103 4061 4061 4061

6,86 11,77 15,69 22,56

0,68 1,17 1,55 2,23

0,593 0,570 0,558 0,547

1,43 1,38 1,36 1,33

4,75 8,4 11,4 16,7

1015 12,2 -5 50 20 10 0

4061 4019 3998 3977

6,86 13,73 18,63 25,50

0,6771,35 1,84 2,51

0,582 0,547 0,541 0,535

1,41 1,33 1,33 1,30

4,8 10,1 13,8 18,9

1020 16 -7 50 20 10 0 -5

4019 3936 3915 3894 3894

7,8414,7120,5928,4434,30

0,77 1,45 2,02 2,79 3,37

0,558 0,535 0,523 0,512 0,500

1,36 1,33 1,31 1,28 1,26

5,65 10,8 15,4 21,6 26,6

1025 19,8 -10 50 20 10 0 -5

3977 3894 3873 3852 3852

7,84 16,67 22,56 31,38 38,25

0,76 1,63 2,20 3,06 3,73

0,547 0,523 0,512 0,500 0,488

1,33 1,30 1,29 1,26 1,24

5,7 12,5 17,0 24,2 30,0

1030 23,6 -13 50 20 10 0

-10

3953 3852 3810 3768 3768

8,83 17,65 25,50 35,30 51,00

0,858 1,72 2,48 3,44 4,95

0,523 0,500 0,494 0,488 0,488

1,29 1,26 1,26 1,26 1,26

6,6 13,7 19,6 27,4 39,4

1035 27,4 -15 50 20

0 -10 -15

3852 3768 3726 3684 3663

8,83 19,61 39,23 56,88 70,61

0,855 1,9 3,8 5,5

6,83

0,512 0,488 0,477 0,477 0,471

1,28 1,25 1,25 1,25 1,24

6,7 15,2 31,0 44,0 55,0

Page 221: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

214

Tabelul 151 (continuare)

ρ ζ [%] tsolid t [°C] cp η⋅104 ν⋅106 λ a⋅107 Pr 1040 31,2 -17 50

20 0

-10 -15

3810 3726 3642 3642 3622

9,81 21,58 44,13 66,60 82,37

0,94 2,07 4,25 6,45

7,9

0,500 0,477 0,465 0,465 0,459

1,26 1,23 1,23 1,23 1,23

7,5 16,8 34,5 52,0 65,0

1045 35 -21 50 20 0

-10 -15 -20

3726 3642 3599 3559 3538 3517

10,7924,5249,0376,4993,16

117,68

1,032,35

4,7 7,35

8,9 11,3

0,477 0,465 0,465 0,454 0,454 0,454

1,22 1,22 1,22 1,22 1,22 1,23

8,4 19,2 37,7 60,0 73,0 92,0

1050 38,8 -26 50 20 0

-10 -15 -20 -25

3684 3559 3517 3475 3454 3433 3412

11,7727,4655,9086,30

107,87142,20186,33

1,12 2,63 5,32 8,25 10,3 13,5 17,8

0,465 0,454 0,454 0,454 0,454 0,454 0,454

1,20 1,20 1,22 1,23 1,25 1,26 1,26

9,3 21,6 44,0 67,0 82,0

107,0 144,0

1055 42,6 -29 50 20 0

-10 -15 -20 -25

3601 3475 3433 3391 3370 3349 3328

13,7329,4261,7896,10

122,58160,83251,75

1,3 2,785,85

9,1 11,7 15,2 20,5

0,442 0,442 0,442 0,442 0,442 0,442 0,442

1,16 1,20 1,22 1,23 1,25 1,25 1,26

11,2 23,0 47,5 73,0 93,0

122,0 162,0

1060 46,4 -33 50 20 0

-10 -15 -20 -25 -30

3517 3391 3349 3308 3287 3266 3245 3224

15,6934,3268,65

107,87137,29181,42240,26323,62

1,48 3,24 6,28 10,2 13,0 17,2 22,6 30,5

0,430 0,430 0,430 0,430 0,430 0,430 0,430 0,430

1,15 1,19 1,22 1,22 1,23 1,23 1,25 1,26

12,8 27,0 51,5 84,0

105,0 140,0 180,0 242,0

Page 222: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

215

Tabelul 152. Mărimea b=f(T) pentru calculul transferului de căldură la condensarea aburului saturat uscat

Temperatura peliculei condensatului 4

32

μλρ

=b

°C K 0 273 104

20 293 12040 313 13960 333 15580 353 169100 373 179120 393 188140 413 194160 433 197180 453 199200 473 199

Tabelul 153. Proprietăţile fizice ale vaporilor saturanţi de amoniac Volumul specific Densitatea

Temperatura,°C

Presiunea,

ata lichid, L/Kg

vapori, m3/Kg

lichid, Kg/L

vapori, Kg/m3

Căldura de vaporizare,

KJ/Kg

-50 0,4168 1,4245 2,6170 0,7020 0,382 1416 -45 0,5562 1,4367 2,0015 0,6960 0,500 1402 -40 0,7318 1,4493 1,5503 0,6900 0,645 1388 -35 0,9503 1,4623 1,2151 0,6839 0,823 1374 -30 1,219 1,4757 0,9630 0,6777 1,038 1360 -25 1,546 1,4895 0,7712 0,6714 1,297 1345 -20 1,940 1,5037 0,6236 0,6650 1,604 1329 -15 2,410 1,5185 0,5087 0,6585 1,966 1314 -10 2,966 1,5338 0,4184 0,6520 2,390 1297 -5 3,619 1,5496 0,3469 0,6453 2,883 1281 0 4,379 1,5660 0,2897 0,6386 3,452 1263 5 5,259 1,5831 0,2435 0,6317 4,108 1246

10 6,271 1,6008 0,2058 0,6247 4,859 1227 15 7,431 1,6193 0,1740 0,6175 5,718 1210 20 8,741 1,6386 0,1494 0,6103 6,694 1188 25 10,225 1,6588 0,1283 0,6028 7,795 1168 30 11,895 1,6800 0,1107 0,5952 9,034 1146 35 13,765 1,7023 0,0959 0,5875 10,431 1124 40 15,850 1,7257 0,0833 0,5795 12,005 1101 45 18,165 1,7504 0,0726 0,5713 12,774 1078 50 20,727 1,7766 0,0635 0,5629 15,756 1053

Page 223: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

216

Tabelul 154. Proprietăţile fizice ale vaporilor saturanţi pentru freon-12

Densitatea Temperatura,

°C

Presiunea,

ata lichid, Kg/L

vapori, Kg/m3

Căldura de vaporizare, r,

KJ/Kg 0 1 2 3 4

+40 9,78 1,25 53,1 132,4 +30 7,59 1,29 41,2 138,7 +25 6,63 1,31 36,1 142,0 +20 5,79 1,33 31,5 145,0 +10 4,32 1,36 23,8 150,0

0 3,15 1,39 17,7 155,0 -10 2,24 1,43 12,8 160,0 -15 1,86 1,44 10,8 161,7 -20 1,54 1,46 9,04 163,8 -25 1,26 1,47 7,52 165,5 -30 1,03 1,49 6,2 167,6 -35 0,824 1,5 5,07 169,3 -40 0,655 1,52 4,1 171,0 -50 0,399 1,54 2,6 175,0 -60 0,231 1,57 1,56 178,0 -70 0,125 1,6 0,888 182,0 -80 0,063 1,63 0,47 185,0

Tabelul 155. Proprietăţile fizice ale uleiului de transformator

t, °C ρ, Kg/m3

cp, KJ/(m⋅K)

λ, W/(m⋅K)

η⋅104, Pa⋅s

ν⋅106, m2/s

α, m2/s

β, K-1

Pr -

0 892,5 1,549 0,1123 629,8 70,5 8,14 6,80 866 10 886,4 1,620 0,1115 335,5 37,9 7,83 6,85 484 20 880,3 1,666 0,1106 198,2 22,5 7,56 6,90 298 30 874,2 1,729 0,1098 128,5 14,7 7,28 6,95 202 40 868,2 1,788 0,1090 89,4 10,3 7,03 7,00 146 50 862,1 1,846 0,1082 65,3 7,58 6,80 7,05 111 60 856,0 1,905 0,1072 49,5 5,78 6,58 7,10 87,8 70 850,0 1,964 0,1064 38,6 4,54 6,36 7,15 71,3 80 843,9 2,026 0,1056 30,8 3,66 6,17 7,20 59,3 90 837,8 2,085 0,1047 25,4 3,03 6,00 7,25 50,5

100 831,8 2,144 0,1038 21,3 2,56 5,83 7,30 43,9 110 825,7 2,202 0,1030 18,1 2,20 5,67 7,35 38,8 120 819,6 2,261 0,1022 15,7 1,92 5,50 7,40 34,9

Page 224: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

217

Tabelul 156. Proprietăţile termofizice ale ULEIULUI HIDRAULIC: ρ [Kg/m3], cp [J/(Kg⋅K)], λ [W/(m⋅K)], η [N⋅s/m2], ν [m2/s], a [m2/s]

t [°C] ρ cp λ η⋅103 ν⋅106 a⋅108 Pr

-50

-45

-40

-35

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

40

50

60

70

80

90

100

934

931

928

925

922

918

915

912

909

906

903

899

896

893

889

887

884

877

871

864

858

852

845

838

1580

1580

1580

1590

1590

1600

1600

1600

1610

1610

1620

1630

1630

1640

1640

1650

1660

1680

1700

1720

1750

1780

1800

1820

0,125

0,125

0,124

0,124

0,124

0,123

0,123

0,122

0,122

0,121

0,121

0,120

0,120

0,119

0,119

0,118

0,118

0,117

0,116

0,115

0,114

0,113

0,112

0,111

57440

29050

7888

4357

1992

1088

582,8

307,7

152,3

86,80

56,93

40,14

30,55

23,71

18,67

14,90

12,20

8,288

6,097

4,752

3,518

2,897

2,366

1,760

61500

31200

8500

4710

2160

1185

637

337,5

167,5

95,8

63,05

44,65

34,10

26,55

21,00

16,80

13,75

9,45

7,00

5,50

4,10

3,40

2,80

2,10

8,49

8,48

8,47

8,43

8,43

8,38

8,37

8,37

8,31

8,31

8,25

8,20

8,20

8,20

8,15

8,09

8,04

7,94

7,84

7,74

7,61

7,47

7,38

7,30

724400

367900

100100

55900

25600

14100

7610

4000

2000

1150

760

540

410

320

260

210

170

120

89

71

54

45

38

29

Page 225: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

218

Tabelul 157. Proprietăţile termofizice ale ULEIULUI PENTRU INSTALAŢII FRIGORIFICE: ρ [Kg/m3], cp [J/(Kg⋅K)], λ [W/(m⋅K)], η [Pa⋅s], ν [m2/s], a [m2/s]

t [°C] ρ cp λ η⋅103 ν⋅106 a⋅108 Pr

-55

-50

-45

-40

-35

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

40

50

60

70

80

90

100

1050

1045

1042

1039

1035

1032

1028

1024

1020

1017

1013

1010

1006

1002

999

995

992

988

980

973

966

958

951

944

936

1630

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1640

1650

1660

1680

1680

1700

1700

1700

1700

1700

0,166

0,165

0,164

0,164

0,163

0,162

0,161

0,161

0,160

0,159

0,158

0,158

0,157

0,156

0,156

0,155

0,154

0,153

0,152

0,150

0,149

0,147

0,146

0,144

0,143

108800

77750

45850

13610

5382

3168

2157

1418

905,7

569,5

372,7

266,6

202,9

138,7

83,56

61,78

47,61

38,04

24,97

17,22

12,36

9,436

7,313

5,853

5,569

103600

74400

44000

13100

5200

3070

2098

1385

888

560

368

264

201,7

138,5

83,56

62,10

48,00

38,50

25,45

17,70

12,80

9,85

7,64

6,20

5,95

9,69

9,63

9,62

9,60

9,60

9,58

9,57

9,57

9,56

9,54

9,53

9,52

9,52

9,50

9,49

9,48

9,41

9,35

9,21

9,19

9,06

9,05

9,03

9,00

8,97

1069000

772600

457400

136500

54200

32000

21900

14500

9300

5900

3700

2800

2100

1460

880

650

510

410

280

190

140

100

85

69

66

Page 226: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

219

PARTEA A II-A

PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE PRINCIPALELOR PRODUSE ALIMENTARE

13. ACIZI GRAŞI, GLICERINĂ ŞI SĂPUNURI

13.1. ACIZI GRAŞI

Schimbătoarele de căldură, co-loanele de distilare şi rectificare, necesare în tehnologiile de prelucrare ale acizilor graşi, sunt dimensionate după un pre-alabil calcul termic de cele mai multe ori laborios. La baza acestui calcul stau ecuaţiile de bilanţ termic şi criteriale, ecuaţii ce conţin grupuri caracteristice de constante termofizice. Un calcul predictiv corect de dimensionare este posibil numai având la dispoziţie valorile acestor constante, în legătură directă cu alţi parametri. Astfel, căldura specifică pentru acidul stearic, se poate calcula cu relaţia empirică:

Fig. 61. Variaţia temperaturii de fierbere a acizilor graşi saturaţi în funcţie de numărul atomilor de carbon din moleculă

cp = 0,4266 + 0,0018⋅t, kcal/kg.grd, pe intervalul t = (70…78) °C

şi cp = 0,4272 + 0,0018⋅t, kcal/kg.grd, pe intervalul t = (-12…65) °C

Tabelul 158 Densitatea acizilor graşi la diferite temperaturi, în Kg/m3

Acid gras Temperatura t, °C Caprinic

C10 Lauric

C12 Miristic

C14 Palmitic

C16 Stearic

C18 Oleic C18:1

1 2 3 4 5 6 7 20 896,9 889,4 - - - 904,2 40 882,3 875,1 - - - 890,6 60 867,7 861,9 857,9 - - 877,0 70 860,4 854,8 850,9 848,3 845,7 870,2 80 853,1 847,7 843,9 841,4 839,0 863,4

100 838,5 833,5 829,9 827,6 825,6 849,8

Page 227: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

220

Tabelul 158 (continuare)c 1 2 3 4 5 6 7

120 823,9 819,3 815,9 813,8 812,2 836,2 130 816,1 812,2 808,9 806,9 805,5 829,4 140 809,3 805,0 801,9 800,0 798,8 822,6 150 802,0 798,0 794,9 793,1 792,1 815,8 160 794,7 790,9 787,9 786,2 785,4 809,0 170 787,4 783,8 780,9 779,3 778,7 702,2 180 780,1 776,7 773,9 772,4 772,0 795,4 190 772,8 769,7 766,9 765.5 765,3 788,6 200 765,5 762,5 759,9 758.6 758,6 781,8 210 758,2 755,4 752,9 751.7 751,9 775,0 220 750,9 748,3 745,9 744,8 745,2 768,2 230 743,6 741,2 738,9 734,9 738,5 761,4 240 736,3 734,1 731,9 731,0 731,8 754,6 250 729,0 727,0 724,9 724,1 725,1 747,8

Fig.

62.

Tem

pera

tura

de

fierb

ere

a ac

izilo

r graşi

satu

raţi

în fu

ncţie

de

pres

iune

: 1-a

cid

behe

nic;

2-a

rahi

c; 3

-ste

aric

, 4-p

alm

itic;

5-m

irist

ic; 6

-7-

laur

ic; 8

-n-c

aprin

ic; 9

-izoc

aprin

ic; 1

0-n-

capr

ilic;

12-

n-ca

proi

c; 1

3-iz

ocap

roic

; 14-

n-va

leria

nic;

15-

izov

aler

iani

c; 1

6-n-

butir

ic; 1

7-iz

obut

iric;

18

-pro

pion

ic; 1

9-ac

etic

; 20-

form

ic

În calculele de similitudine, intervine adesea numărul lui Weber, ce conţine la numitor tensiunea superficială. Valoarea ei poate fi calculată cu relaţia urmă-toare, în raport cu aerul – pentru o gamă largă de acizi graşi (la temperatura de 20°C):

Page 228: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

221

σ = (5 ⋅ ρ20 – 1,5) ⋅ 0,01 Kg/s2

Fig. 63. Temperatura de fierbere a soluţiilor glicerină-apă în funcţie de temperatura de fierbere a apei şi de concentraţia în glicerină

O altă importantă mărime este vâscozitatea dinamică, pentru a cărei variaţie în funcţie de temperatură şi felul acidului gras avem:

TkTlg75,2T561,4

qlg ⋅+⋅−⋅

=η , P (Poise),

în care: T este temperatura absolută, în K, iar valorile căldurii de asociere q, în cal/mol şi ale constantelor k şi C, sunt date mai jos. Tabelul 159. Valorile căldurii de asociere şi ale unor constante necesare calculului vâscozităţii dinamice a acizilor graşi saturaţi

Acidul q, KJ/mol k⋅103, P/K C, P 1 2 3 4

Butiric 8,210 1,770 2,9952 Valerianic 9,750 1,663 2,9050 Capronic 11,440 1,401 2,8200

Page 229: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

222

Tabelul 159 (continuare) 1 2 3 4

Enantic 13,420 1,470 2,5791 Caprilic 14,520 1,576 2,4883

Pelargonic 15,280 1,696 2,4160 Caprinic 15,470 1,992 2,3865 Miristic 21,100 1,670 2,0221 Stearic 22,950 1,967 1,7920

Tabelul 160. Densitatea acizilor graşi nesaturaţi la diferite temperaturi

Acidul Densit. ρ (Kg/m3 la t °C) Acidul Densit. ρ (Kg/m3 la

t °C) Elaidic 856,8/70 Linolenic 914,0/20 Erucic 860,0/57 Linoleic 903,0/20 Oleic 895,0/18 Brasidic 850,0/70 Petroselinic 861,1/40

Tabelul 161. Densitatea şi coeficientul de dilataţie volumică a acizilor graşi şi a trigliceridelor monoacide

Denumirea Temp. t, °C Densitatea ρ, Kg/m3

Coef. de dilataţie volumică, β.105, K-1

Acizi graşi Butiric 50,3 929,2 99 Caprilic 80,0 861,5 79 Caprinic 80,0 853,1 73 Capronic 80,0 875,1 89 Lauric 80,0 847,7 - Miristic 80,0 843,9 - Oleic 60,0 863,4 68 Palmitic 80,0 841,4 69 Stearic 80,0 839,0 67

Gliceride Tricaprină 80,0 891,3 73 Trilaurină 80,0 980,1 71 Trimiristină 80,0 872,2 69 Trioleină 25,0 907,8 68 Tripalmitină 80,0 866,3 67 Tristearină 80,0 863,2 67

Page 230: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

223

Tabelul 162. Temperatura de topire a acizilor graşi saturaţi, mono- şi polietilenici Denumirea acidului Masa moleculară Temp. de topire, °C

Acizi saturaţi Arahic 312,52 75,35 Behenic 340,57 79,95 Butiric 88,10 -7,9 Caprilic 144,21 16,7 Caprinic 172,26 31,6 Capronic 116,15 -3,4 Cerotic 396,68 89,7 Lauric 200,31 44,2 Lignoceric 368,62 84,15 Melisic 452,78 93,6 Miristic 228,36 54,4 Montanic 424,73 90,9 Palmitic 256,12 62,9 Pelargonic 158,23 12,5 Stearic 284,47 69,6 Valerianic 102,13 -34,5

Acizi monoetilenici Brasidic 338,56 61,9 Elaidinic 282,45 46,5 Erucic 338,56 34,7 Oleic 282,45 18,4 (α); 16,3 (β) Palmitelaidinic 282,45 31,0 Palmitoleic 254,40 0,5 Petroselaidinic 282,45 54,0 Petroselinic 282,45 30,0

Acizi polietilenici Arahidonic 280,41 - 49,5 Clupanodonic 278,42 -78 Linoleic 278,42 -5,0 Linolenic 278,42 -10….-11 Linolenelaidinic 272,42 29-30 α-Oleostearic 276,40 48-49 α-Parinaric 276,40 95-96 β-Oleostearic 304,46 71,5 β-Parinaric 320,49 -49,5

Page 231: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

224

13.2. GLICERINĂ, ULEIURI ETERICE, SĂPUN

Pentru instalaţii de complexitate aşa cum s-a menţionat la subcapitolul anterior, este necesară cunoaşterea şi pentru aceşti compuşi constantele caracteristice, cum ar fi: temperatura de fierbere, presiunea de vapori, căldura de dizolvare, căldura latentă de evaporare şi căldura specifică, mai jos fiind prezentate aceste valori în limite largi de presiune, temperatură sau concentraţie. Căldura specifică se poate determina şi prin calcul, conform unor ecuaţii empirice de forma:

cp = 0,531 + 0,00134⋅t + 2,84⋅10-8, kcal/g⋅grd

Fig. 64. Presiunea vaporilor acizilor graşi saturaţi în funcţie de temperatură (şi numărul atomilor de carbon din moleculă n=6-18)

Fig. 65. Vâscozitatea dinamică a acizilor graşi saturaţi în funcţie de temperatură: 1-acid caproic; 2-enantic; 3-caprilic; 4-pelargonic; 5-lauric; 6-miristic; 7-palmitic; 8-stearic.

Page 232: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

225

Tabelul 163. Densitatea soluţiilor de GLICERINĂ-APĂ în funcţie de concentraţie şi temperatură

Densitatea ρ [Kg/m3] la temperatura t Concentraţia de glicerină [%] 15°C 20°C 25°C 30°C

100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

1264,15 1251,30 1238,10 1224,85 1211,60 1197,85 1184,15 1170,30 1156,50 1142,60 1128,70 1115,10 1101,45 1088,00 1074,55 1061,50 1048,40 1035,80 1023,25 1020,85 1018,40 1016,00 1013,60 1011,20 1008,75 1006,35 1003,95 1001,53 999,13

1261,08 1248,25 1235,10 1221,80 1208,50 1194,85 1181,25 1167,50 1153,80 1140,05 1126,30 1112,80 1099,30 1086,00 1072,70 1059,80 1046,90 1034,50 1022,10 1019,70 1017,30 1014,95 1012,55 1010,15 1007,80 1005,40 1003,00 1000,60 998,23

1258,02 1245,15 1232,00 1218,70 1205,45 1191,95 1178,40 1164,75 1151,05 1137,40 1123,75 1110,40 1097,10 1083,90 1070,70 1058,00 1045,25 1033,00 1020,70 1018,35 1016,00 1013,60 1011,25 1008,90 1006,55 1004,15 1001,80 999,45 997,08

1254,95 1241,90 1229,90 1215,65 1202,40 1189,00 1175,65 1171,95 1148,30 1134,70 1121,10 1107,95 1094,75 1081,65 1068,55 1056,05 1043,50 1031,30 1019,05 1016,70 1014,40 1012,05 1009,70 1007,35 1005,05 1002,70 1000,35 998,00 995,68

Page 233: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

226

Tabelul 164. Temperatura de fierbere a glicerinei la diferite presiuni

Presiunea Presiunea Pa mm Hg Temp. t, °C Pa mm Hg Temp. t,°C

106700 800 292,1 8000 60 208,40 101400 766 290,00 6670 50 203,62 93500 700 286,79 5330 40 197,96 80000 600 280,91 4000 30 190,87 66700 500 274,23 2670 20 181,34 53300 400 266,20 1975 15 174,86 40000 300 256,32 1333 10 166,11 26700 200 243,16 1066 8 161,49 13330 100 222,41 800 6 155,69 11970 90 219,44 667 5 152,03 10660 80 216,17 533 4 147,89 9350 70 212,52

Tabelul 165. Presiunea vaporilor glicerinei la diferite temperaturi

Presiunea vaporilor Presiunea vaporilor Temperatura t,°C mm Hg Pa

Temperatura t,°C mm Hg Pa

50 0,0025 0,334 160 7,4 986,0 60 0,0067 0,894 170 12,1 1613,0 70 0,0170 2,267 180 18,3 2440,0 80 0,0410 5,472 185 23,0 3065,0 90 0,0930 12,400 190 30,3 4040,0

100 0,1950 26,000 200 46,0 6125,0 120 0,7400 98,600 208 60,0 8000,0 130 1,3500 180,000 220 100,0 13333,0 140 2,4300 324,000 240 200,0 26660,0 150 4,3000 573,000

Tabelul 166. Căldura de dizolvare a glicerinei la 15°C în funcţie de concentraţie

Concentraţia glicerinei, (% masă)

Căldura de dizolvare,

KJ/mol

Concentraţia glicerinei, (% masă)

Căldura de dizolvare,

KJ/mol 0 6,3 60 18,8

10 7,5 70 16,3 20 10,9 80 13,4 30 15,5 90 8,0 40 17,6 96,2 2,6 50 18,8

Page 234: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

227

Tabelul 167. Căldura latentă de evaporare a glicerinei, în funcţie de temperatură Temperatura

t,°C

Căldura latentă de evaporare, J/(mol·K)

Temperatura t,°C

Căldura latentă de evaporare, J/(mol·K)

55 88,0 135 81,2 65 88,4 145 82,9 75 88,8 155 82,5 85 87,3 165 78,1 95 83,3 175 77,9

105 80,6 185 78,5 115 81,6 195 76,0 125 79,2

Tabelul 168. Căldura specifică a glicerinei, în funcţie de temperatură

Temperatura t,°C

Căldura specifică cp, KJ/(Kg·K)

Temperatura t,°C

Căldura specifică cp, KJ/(Kg·K)

20 2,3464 120 2,8911 40 2,4302 140 2,9749 60 2,5559 160 3,1425 80 2,6816 180 3,2263

100 2,8073 200 3,352 Tabelul 169. Caracteristici termofizice ale glicerinei, în funcţie de temperatură

Tem

pera

tura

t,°C

Den

sita

tea

ρ, K

g/m

3

Căl

dura

spec

ifică

c p

, J/(K

g·K

)

Con

duct

ivita

tea

term

ică

λ, W

/(m·K

)

Vâs

cozi

tate

a di

nam

ică

η·10

4 , Pa.

s

Vâs

cozi

tate

a ci

nem

atică

ν·10

6 , m2 /s

Difu

zivi

tate

a te

rmică

a·10

4 , m2 /h

Criteriul Pr

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛λ

ηpgc3600

20 1260 2340 0,260 - - - - 60 1239 2550 0,279 1000 80,80 3,2 909,00 80 1224 2675 0,288 349,5 26,80 3,2 322,00

100 1207 2805 0,348 129,4 10,80 3,7 105,00 120 1188 2885 0,360 51,9 1,40 3,8 41,90 140 1167 2970 0,365 18,3 1,60 3,8 15,2 160 1143 3144 0,373 10,0 0,86 3,9 8,20 180 1117 3220 0,383 1,51 0,39 3,9 3,60 200 1090 3315 0,393 2,16 0,20 3,9 1,95 220 1059 3130 0,397 1,0 0,09 4,0 0,82 240 1025 3555 0,465 0,597 0,06 4,6 0,40

Page 235: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

228

Tabelul 170. Coeficientul de dilataţie volumică (K-1) a glicerinei, în funcţie de concentraţie Intervalul de temperatură

15-20°C 15-25°C 20-25°C Conţinutul în glicerină, %

β.104 β.104 β.104 100 6,15 6,15 6,15 97,5 6,20 6,15 6,05 95 6,15 6,15 6,15 90 6,10 6,15 6,20 80 6,20 6,15 6,10 70 5,80 5,70 5,65 60 5,40 5,45 5,50 50 4,85 4,95 5,10 40 4,30 4,35 4,45 30 3,70 3,85 4,00 20 3,00 3,15 3,25 10 2,30 2,65 2,80

Tabelul 171. Tensiunea superficială a glicerinei, în funcţie de temperatură

Tensiunea superficială, σ

Tensiunea superficială, σ Temperatura t,°C dyn/cm N/m

Temperatura t,°C dyn/cm N/m

20,0 64,0 0,0640 151,0 51,1 0,0511 104,1 55,7 0,0557 171,0 48,9 0,0489 121,0 54,9 0,0549 181,5 47,5 0,0475 130,0 54,4 0,0541 202,0 45,3 0,0453

Tabelul 172. Constanta dielectrică a glicerinei, în funcţie de presiune şi temperatură

Presiunea Constanta dielectrică, ε Kgf/cm2 N/m2 0°C 30°C

1 9,8.104 49,9 42,8500 4,9.107 51,0 43,91000 9,8.107 51,9 44,82000 19,6.107 53,5 46,44000 39,2.107 56,4 49,16000 58,8.107 58,9 51,68000 78,4.107 61,1 53,8

12000 117,5.107 - 57,6

Tabelul 173. Densitatea soluţiilor glicerină-apă, în funcţie de concentraţie şi temperatură

Densitatea ρ , Kg/m3 la temperaturaConcentraţia % glicerină -5°C -10°C -20°C -30°C -40°C

30 1081,0 - - - - 40 1109,6 1116,9 - - - 50 1138,7 1140,7 1145,6 - - 60 1166,3 1168,5 1173,2 1178,7 -1203,4

66,7 1186,0 1188,9 1194,5 1198,5 - 70 1195,4 1199,3 1203,8 1207,9 - 80 1221,0 1225,5 1230,5 - -

Page 236: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

229

Tabelul 174. Temperatura de îngheţare a soluţiilor glicerină-apă, la diferite concentraţii

Concentraţia, % glicerină

Temperatura de îngheţare, °C

Concentraţia, % glicerină

Temperatura de îngheţare, °C

0 -0 55 -28,0 5 -0,6 60 -34,7

10 -1,6 65 -43,0 15 -3,1 66,7 -46,5 20 -4,8 70 -38,9 25 -7,0 75 -29,8 30 -9,5 80 -20,3 35 -12,2 85 -10,5 40 -15,4 90 -1,6 45 -18,8 95 -7,7 50 -23,0 100 -17,0

Tabelul 175. Conductivitatea termică a soluţiilor glicerină-apă, în funcţie de concentraţie şi temperatură

Con

c. %

gl

icer

ină

Conductivitatea termică λ, W/(m·K) la diferite temperaturi

10°C 20°C 30°C 40°C 50°C 60°C 70°C 80°C 5 0,5568 0,5736 0,5862 0,6029 0,6155 0,6322 0,6448 0,6569

10 0,5443 0,5568 0,5736 0,5862 0,5987 0,6113 0,6238 0,6367 15 0,5234 0,5359 0,5485 0,5610 0,5736 0,5862 0,5982 0,6113 20 0,5066 0,5192 0,5317 0,5401 0,5527 0,5652 0,5778 0,5903 25 0,4899 0,4982 0,5108 0,5234 0,5317 0,5443 0,5527 0,5652 30 0,4689 0,4815 0,4899 0,5024 0,5108 0,4843 0,5275 0,5401 35 0,4564 0,4647 0,4773 0,4857 0,4940 0,5024 0,5108 0,5192 40 0,4396 0,4480 0,4522 0,4605 0,4689 0,4773 0,4857 0,4906 45 0,4271 0,4312 0,4396 0,4438 0,4512 0,4605 0,4647 0,4731 50 0,4061 0,4145 0,4187 0,4229 0,4312 0,4319 0,4396 0,4480 55 0,3936 0,3977 0,4019 0,4103 0,4145 0,4187 0,4229 0,4271 60 0,3768 0,3810 0,3810 0,3852 0,3859 0,3936 0,3629 0,4019 65 0,3601 0,3643 0,3684 0,3726 0,3723 0,3768 0,3733 0,3775 70 0,3517 0,3513 0,3559 0,3559 0,3601 0,3601 0,3643 0,3643 75 0,3349 0,3391 0,3391 0,3549 0,3549 0,3549 0,3549 0,3549 80 0,3224 0,3266 0,3266 0,3266 0,3269 0,3269 0,3308 0,3273 85 0,3098 0,3098 0,3095 0,3095 0,3095 0,3098 0,3140 0,3140 90 0,3014 0,3014 0,3014 0,3014 0,3014 0,3014 0,3014 0,3056 95 0,2931 0,2931 0,2931 0,2931 0,2931 0,2931 0,2931 0,2931

Page 237: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

230

Tabelul 176. Căldura specifică a soluţiilor glicerină-apă, în funcţie de temperatură şi concentraţie

Căldura specifică cp, J/(Kg.K), la diferite concentraţii, % glicerină Temp.,

°C 10 20 30 40 50 60 70 80 86

30 3996,36 3832,02 3650,54 3469,89 3288,83 3107,77 2926,70 2745,64 2636,92

40 4018,52 3844,14 3667,26 3494,14 3277,54 3176,34 2969,35 2794,56 2689,61

50 4024,79 3855,44 3688,17 3516,73 3347,37 3178,02 3008,66 3215,65 2725,15

60 4037,75 3877,18 3704,06 3539,31 3374,55 3209,80 3024,13 2880,29 2777,00

70 4047,37 3888,89 3709,92 3569,41 3410,09 3250,36 3091,04 2931,72 2835,96

80 4056,15 3905,61 3750,48 3597,01 3434,77 3290,08 3136,62 2983,15 2891,16

90 4068,70 3918,16 3768,88 3618,76 3468,64 3318,52 3168,40 3018,28 2928,37

100 4081,24 3939,07 3796,89 3632,14 3512,54 3370,37 3228,20 3086,02 3000,72

110 4092,53 3945,76 3813,62 3693,19 3535,12 3395,46 3256,21 3116,96 3033,33

120 4108,42 3972,52 3836,62 3700,72 3558,54 3423,89 3289,25 3154,60 3073,48

130 4133,93 4001,79 3870,91 3739,19 3607,88 3476,16 3344,86 3213,56 3134,53

140 4154,42 4022,70 3890,98 3759,26 3627,54 3495,82 3364,10 3232,38 3153,34

150 4181,60 4062,84 3934,89 3822,82 3683,99 3582,79 3431,42 3305,14 3229,45

160 4223,42 4106,33 3985,06 3863,80 3745,04 3621,27 3500,00 3378,73 3305,97

170 4261,05 4139,78 4019,77 3898,92 3778,08 3657,23 3536,38 3415,53 3343,19

180 4298,68 4179,93 4059,92 3939,90 3819,89 3699,88 3579,87 3459,86 3513,38

190 4340,50 4223,42 4107,17 3990,08 3873,42 3756,75 3639,66 3523,00 3456,93

200 4390,68 4265,23 4159,02 4042,77 3888,89 3810,27 3694,03 3577,78 3507,94

210 4480,17 4360,15 8129,45 4120,97 4000,95 3881,36 3761,35 3641,76 3569,83

220 4520,31 4399,04 4277,78 4156,51 4035,24 3913,98 3792,71 3671,44 3598,68

Page 238: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

231

Tabelul 177. Vâscozitatea dinamică η a soluţiilor de GLICERINĂ-APĂ în funcţie de concentraţie şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η⋅103 [Pa⋅s] la temperatura t Concentraţia de glicerină

[%] -

40°C -

30°C -20°C -10°C -5°C 0°C 10°C 20°C 30°C 40°C 50°C 60°C 70°C 80°C 90°C 100°C

0 10 20 30 40 50 60 65

66,7 70 75 80 85 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99

100

- - - - - - - -

1398 - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - -

244 -

631 1046

- - - - - - - - - - - - - -

- - - - - 48,1

108,0 -

289,0 394,0

- 1600,0

- - - - - - - - - - - -

- - - -

14,4 24,4 59,1 -

113,0 151,0

- 683,0

- - - - - - - - - - - -

- - - 6,5

10,3 18,8 41,6 -

74,7 110,0

- 419,0

- - - - - - - - - - - -

1,792 2,44 3,44 5,14 8,25 14,6 29,9 45,7 55,5 76,0 132 255 540

1310 1590 1950 2400 2930 3690 4600 5770 7370 9320 12070

1,308 1,74 2,41 3,49 5,37 9,01 17,4 25,3 29,9 38,8 65,2 116 223 498 592 729 860 1040 1270 1585 1950 2460 3090 3900

1,005 1,31 1,76 2,50 3,72 6,00 10,8 15,2 17,7 22,5 35,5 60,1 109 219 259 310 367 437 523 624 765 939 1150 1412

0,8007 1,03 1,35 1,87 2,72 4,21 7,19 9,85 11,3 14,1 21,2 33,9 58,0 109 126 147 172 202 237 281 340 409 500 612

0,656 0,826 1,07 1,46 2,07 3,10 5,08 6,80 7,73 9,40 13,6 20,8 33,5 60,0 68,1 78,3 89,0 105 121 142 166 196 235 284

0,548 0,680 0,879 1,16 1,62 2,37 3,76 4,89 5,50 6,61 9,25 13,6 21,2 35,5 39,8 44,8 51,5 58,4 67,0 77,8 88,9 104 122 142

0,4688 0,575 0,731 0,956 1,30 1,86 2,85 3,66 4,09 4,86 6,61 9,42 14,2 22,5 25,1 28,0 31,6 35,4 39,9 45,4 51,9 59,8 69,1 81,3

0,4061 0,500 0,635 0,816 1,09 1,53 2,29 2,91 3,23 3,78 5,01 6,94 10,0 15,5 17,1 19,0 21,2 23,6 26,4 29,7 33,6 38,5 43,6 50,6

0,3565 - -

0,690 0,98 1,25 1,84 2,28 2,50 2,90 3,80 5,13 7,28 11,0 11,9 13,1 14,4 15,8 17,5 19,6 21,9 24,8 27,8 31,9

0,3165 - - -

0,763 1,05 1,52 1,86 2,03 2,34 3,00 4,03 5,52 7,93 8,62 9,46 10,3 11,2 12,4 13,6 15,1 17,0 19,0 21,3

0,2838 - - -

0,668 0,910 1,28 1,55 1,68 1,93 2,43 3,18 4,24 6,00 6,40 6,82 7,54 8,19 9,08 10,1 10,9 12,2 13,2 14,8

Page 239: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

232

Tabelul 178. Tensiunea superficială a soluţiilor glicerină-apă la diferite temperaturi şi concentraţii

Tensiunea superficială σ.103, N/m la diferite concentraţii, % glicerină Temperatura,

°C 99,19 81,98 61,41 39,31 20,29 17 - 65,41 - - - 18 62, 47 - - 69,86 71,13 20 - 65,26 67,64 - 70,93 30 62,08 64,66 66,68 68,42 69,49 40 61,53 63,93 65,71, 67,18 68,02 50 61,05 63,05 64,67 65,86 66,79 60 60,34 62,11 63,59 64,55 65,23 70 59,36 61,11 62,39 63,09 63,73 80 58,72 60,07 61,21 61,62 62,01 90 57,85 59,02 59,92 60,13 60,48

14. ULEIURI ŞI GRĂSIMI VEGETALE

14.1. ULEIURI VEGETALE

Pentru condiţionarea şi depozitarea seminţelor oleaginoase este necesară urmărirea variaţiei umidităţii seminţelor în funcţie de umezeala relativă a aerului. Izotermele de sorbţie sunt redate mai jos pentru diverse tipuri de seminţe.

Fig. 66. Izotermele de sorbţie ale seminţelor oleaginoase (în paranteză se indică conţinutul de substanţă uscată în pro-cente): 1-ricin (55,1); 2-floarea soarelui (38,5); 3-muştar (39,3); 4-in (38,5); 5-roşcov; 6-bumbac (25,1); 7-soia (18,0).

Fig. 67. Variaţia caracteristicilor termofizice ale măcinăturii de floa-rea soarelui, în funcţie de densitatea în vrac (1-difuzivitatea termică; 2-conductivitatea termică)

Măcinătura de seminţe oleaginoase, pentru a fi prelucrată corespunzător în cadrul proceselor tehnologice necesită cunoaşterea caracteristicilor ei termofizice.

Page 240: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

233

Pentru cazul particular cel mai frecvent întâlnit, cel legat de prelucrarea seminţelor de floarea soarelui, prezentăm următoarele relaţii empirice de calcul pentru:

- difuzivitatea termică: a = (385,6 – 0,1468⋅ρ)⋅106, m2/h

- conductivitatea termică: λ = (135 + 1,244⋅ρ)⋅10-4, kcal/m⋅h⋅grd

- căldura specifică în funcţie de greutatea specifică în vrac ρ, are valori cuprinse în intervalul:

cp = (0,483 – 0,489) kcal/Kg⋅grd Determinarea rapidă şi uneori continuă a umidităţii materiilor prime şi produselor intermediare este o condiţie importantă în reglarea unor procese tehnologice. Valoarea umidităţi se poate determina indirect, prin măsurarea constantei dielectrice.

Fig. 68. Variaţia constantei dielectrice a seminţelor (1) şi cojilor (2) de floarea

soarelui în funcţie de umiditate

Fig. 69. Variaţia constantei dielectrice a

brokenului de floarea –soarelui în raport cu umiditatea (u), temperatura (t)

şi dimensiunea particulelor (d) brokenului

Page 241: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

234

Fig. 70. Variaţia constantei dielectrice a şrotului de floarea soarelui în raport cu umiditatea,

temperatura şi dimensiunea particulelor (d) brokenului

Fig. 71. Variaţia vâscozităţii dinamice a miscelei de ulei de floarea soarelui–hexan, cu

concentraţia ei, pentru diferite temperaturi (ºC)

Page 242: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

235

Fig. 72. Variaţia vâscozităţii dinamice a miscelei de ulei de floarea soarelui–hexan, cu temperatura ei, pentru diferite concentraţii ale miscelei (% greutate) Fig. 73. Temperatura de fierbere a miscelei de ulei de floarea soarelui –benzină de extracţie, în funcţie de concentraţie, pentru diferite valori ale presiunii remanente (mm Hg): 1-760; 2-600; 3-500; 4-400; 5-300.

După extragerea uleiului din materialul oleaginos, se obţine un amestec ulei-solvent, denumit miscelă. Cunoaşterea valorilor constantelor termofizice, în funcţie de natura uleiului, a solventului şi a parametrilor tehnologici, face posibilă dimensionarea judicioasă a instalaţiei de distilare. Tensiunea superficială pentru diverse miscele în benzină de extracţie, sunt prezentate în cele ce urmează, prin ecuaţiile empirice determinate pentru concentraţii c≤75% (în greutate):

miscelă: ulei de floarea soarelui – benzină de extracţie: σ = 21,78 – 0,015⋅c + 0,00109⋅c2 – (0,089 – 0,000269⋅c)⋅t, din/cm

miscelă: ulei de bumbac – benzină de extracţie: σ = 21,78 – 0,025⋅c + 0,00525⋅c2 – (0,089 – 0,0001⋅c)⋅t, din/cm

miscelă: ulei de in – benzină de extracţie: σ = 21,78 – 0,035⋅c + 0,000282⋅c2 – (0,089 – 0,000286⋅c)⋅t, din/cm

Pentru concentraţii c > 75% (în greutate), ecuaţiile pentru aceleaşi miscele se pot calcula cu relaţiile empirice:

miscelă: ulei de floarea soarelui – benzină de extracţie: σ = 0,415⋅c0,96 – (0,089 – 0,000269⋅c)⋅t, din/cm

miscelă: ulei de bumbac – benzină de extracţie: σ = 0,54⋅c0,91 – (0,089 – 0,0001⋅c)⋅t, din/cm

miscelă: ulei de in – benzină de extracţie: σ = 0,745⋅c0,83 – (0,089 – 0,000286⋅c)⋅t, din/cm

Page 243: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

236

Fig. 74. Vâscozitatea dinamică a miscelei de ulei de floarea soarelui –benzină de

extracţie, pentru diferite concentraţii şi temperaturi

Page 244: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

237

Fig. 75. Vâscozitatea dinamică a miscelei de ulei de soia-benzină de extracţie pentru diferite concentraţii şi temperaturi

Page 245: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

238

Tabelul 179. Vâscozitatea dinamică a miscelei de ulei de floarea soarelui – hexan în funcţie de temperatură şi concentraţie

Vâscozitatea dinamică - η.103, Pa.s Concentraţia miscelei în hexan, %

Temperatura t, °C 3,38 6,86 14,30 22,20 30,70 20 0,278 0,340 0,530 0,775 1,390 30 0,256 0,308 0,469 0,686 1,170 40 0,233 0,274 0,418 0,603 0,994 50 0,212 0,249 0,372 0,525 0,826 60 0,190 0,226 0,327 0,467 0,703 70 0,169 0,198 0,284 0,418 0,613

Tabelul 180. Densitatea diferitelor uleiuri vegetale la 15°C

Ulei de: Densitatea ρ, Kg/m3 Ulei de: Densitatea ρ,

Kg/m3 Baobab 917,8 Nucă de cocos 919-937 Gutui 922 Palmier 920-947 Măsline (ulei rafinat) 915-927 Pere 916,8

Nucă 913-924 Pin 927-930 Tabelul 181. Constanta dielectrică a diferitelor uleiuri

Ulei de: 020ε Ulei de: 0

20ε Arahide 3,0510 In 3,1920 Bumbac 3,1490 Ricin 4,5180

Tabelul 182. Densitatea uleiurilor vegetale la diferite temperaturi

Densitatea (în Kg/m3) pentru ulei de:

Tem

p.,

°C

In

Ger

men

i de

poru

mb

Sâm

buri

de

stru

guri

Soia

Susa

n

Bum

bac

Floa

rea

soar

elui

Ara

hide

Măs

line

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -20 958,0 947,0 946,0 948,0 946,0 944,6 946,1 941,8 940,0 -10 951,1 940,1 940,0 941,1 938,3 938,0 939,5 934,4 933,1 0 944,2 933,0 933,1 934,0 931,2 930,7 932,8 927,5 926,0

10 937,5 927,2 926,0 927,0 924,3 921,2 926,0 920,5 918,9 15 934,8 923,0 923,0 923,1 921,0 921,2 922,4 917,2 915,3 20 931,3 920,5 919,1 920,1 917,5 917,7 918,9 913,7 911,8

Page 246: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

239

Tabelul 182 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

25 927,8 916,0 916,2 916,1 914,0 914,2 915,4 910,2 908,3 30 924,3 913,1 912,8 912,6 910,5 910,7 911,7 906,7 904,8 35 920,8 909,0 909,0 909,1 907,0 907,2 908,9 903,2 901,3 40 917,3 906,1 906,0 905,6 903,5 903,7 904,9 899,7 897,8 45 913,8 900,6 900,0 902,1 900,0 900,2 901,4 896,2 894,3 50 910,3 898,1 898,0 898,6 896,5 896,7 897,9 892,7 890,8 60 903,3 892,7 892,0 891,6 889,5 889,7 890,9 885,7 883,8 70 896,3 885,0 885,2 881,6 882,7 882,7 883,9 878,7 876,8 80 889,3 878,0 878,1 877,6 875,5 875,7 876,9 871,7 869,8 90 882,3 872,1 872,0 870,6 868,5 868,7 869,9 864,7 862,8 100 875,3 865,0 865,0 863,6 861,5 861,7 862,9 857,7 855,8 120 861,6 852,0 851,1 849,2 847,2 847,4 848,5 843,6 841,4 140 847,5 838,1 838,0 835,5 833,0 833,2 835,0 830,0 827,5 150 840,3 831,0 831,0 828,6 826,5 826,7 827,9 822,7 820,8 200 805,3 795,0 795,0 793,6 791,5 791,7 792,9 787,7 785,8 250 770,3 760,0 760,0 758,6 756,5 756,7 797,7 752,7 750,8

Tabelul 182 (continuare) Ulei de Densitatea,

Kg/m3 Ulei de Densitatea,

Kg/m3 Agrişe 922 Lămâi 850-870 Alune 913-923 Mac 923-926 Arahide 917-926 Măceş 928 Boabe de cafea 950-952 Mei 925-933 Bumbac 922-926 Migdale 913-921 Cacao (unt) 976-977 Muştar alb 911-915 Caise 914-920 Muştar negru 912-922 Cânepă 924-932 Pătrunjel 924,3 Chimion 926,7 Portocale 884-857 Cireşe 920-927 Prune 915-920 Dovleac 918-927 Rapiţă 910-922 Floarea-soarelui 920-925 Ricin 949-972 Fragi 934-939 Sâmburi de măsline 918-927 Germeni de grâu 923-937 Sâmburi de palmier 924-934 Germeni de orz 954,7 Sâmburi de struguri 919-929 Germeni de ovăz 910-921 Sâmburi de tomate 919-924 Germeni de porumb 919-927 Soia 923-933 Germeni de secară 927-941 Susan 920-924 Germeni şi coji de orez 912-927 Tung 932-944 Germeni şi coji de sorg 910-928 Tutun 922-925 In 934-937 Ţelină 923,6 Zmeură 931

Page 247: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

240

Tabelul 183. Căldura specifică a uleiurilor vegetale de presă, rafinate şi hidrogenate, în funcţie de temperatură

Căldura specifică - cp în J/(Kg·K), la diferite temperaturi, toC Ulei din

-10 0 20 50 80 120 Sâmburi de struguri 1545 1571 1649 1721 1809 1934

Germeni de porumb 1633 1658 1733 1809 1901 2026

Susan 1859 1880 1938 2035 2123 2252

Floarea-soarelui:

- presă

- rafinat

- hidrogenat

- tehnic hidrogenat

1838

1615

2035

1771

1867

1687

2072

1821

1928

1775

2131

1926

2018

1905

2223

2081

2108

2030

2319

2236

2239

2198

2458

2411

Soia 1721 1758 1813 1905 1989 2102

Bumbac presă: - rafinat - hidrogenat

1608 1608 1892

1649 1654 1930

1712 1737 1993

1881 1863 2097

2010 1989 2202

2185 2156 2336

Tabelul 184. Conductivitatea termică a uleiurilor vegetale, în funcţie de temperatură

Conductivitatea termică – λ, W/(m·K), la diferite temperaturi, toC Ulei din

-20 0 20 50 80 120 Sâmburi de struguri 0,176 0,172 0,168 0,161 0,154 0,144

Germeni de porumb 0,186 0,180 0,173 0,168 0,160 0,151

Susan 0,192 0,185 0,180 0,173 0,166 0,155

Floarea-soarelui:

- presă

- rafinat

- tehnic

0,174

0,172

0,172

0,169

0,169

0,169

0,166

0,167

0,167

0,159

0,162

0,162

0,151

0,159

0,159

0,142

0,153

0,153

Soia 0,186 0,181 0,175 0,169 0,162 0,152

Bumbac presă: - rafinat

0,195 0,172

0,191 0,169

0,186 0,167

0,179 0,162

0,171 0,159

0,161 0,153

Page 248: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

241

Tabelul 185. Vâscozitatea dinamică a uleiurilor vegetale, la diferite temperaturi Ulei de

Măs

line

Ara

hide

Susa

n

Bum

bac

Floa

rea-

soar

elui

Soia

In

Mig

dale

Ger

men

i de

poru

mb

Sâm

buri

de

stru

guri

Tem

pera

tura

t,°

C

η.103 Pa.s 15 99,7 96,7 90,2 85,3 79,8 72,9 65,8 90,1 85,1 67,2 20 78,1 75,9 71,2 67,2 63,3 57,8 52,7 71,2 66,1 53,1 25 62,5 60,5 57,0 54,6 51,1 47,1 43,7 56,9 51,7 42,4 30 50,8 49,4 46,6 44,3 42,2 39,8 36,2 46,5 41,1 34,1 35 41,5 40,6 38,6 36,6 31,9 32,5 30,4 38,6 33,0 27,7 40 31,3 33,9 31,8 30,7 29,3 27,7 25,7 31,9 27,6 22,6 45 28,9 28,5 27,0 25,8 24,9 23,3 22,0 27,0 22,4 18,0 50 24,5 24,2 23,2 22,1 21,3 20,2 19,0 23,1 18,6 14,8 60 18,1 18,0 17,1 16,5 16,0 15,1 14,5 17,2 13,0 10,0 70 13,8 13,8 13,2 12,7 12,5 11,8 11,3 13,2 9,11 6,97 80 10,8 10,9 10,4 10,1 10,0 9,4 9,1 10,4 6,07 4,74 90 8,7 8,7 8,4 8,2 8,1 7,7 7,5 8,4 4,70 3,22

100 7,1 7,2 6,9 6,7 6,7 6,4 6,2 6,9 4,07 2,60 Tabelul 186. Vâscozitatea cinematică a uleiurilor vegetale, la diferite temperaturi

Ulei de

Măs

line

Ara

hide

Susa

n

Bum

bac

Floa

rea-

soar

elui

Soia

In

Mig

dale

Ger

men

i de

poru

mb

Sâm

buri

de

stru

guri

Tem

pera

tura

t,°C

ν.106 m2/s 15 108,5 105,2 97,9 93,7 86,2 79,0 71,8 97,8 92,8 72,8 20 85,6 83,3 78,0 73,4 68,4 61,8 56,6 78,0 72,3 57,6 25 65,4 66,5 62,2 60,0 55,7 51,3 46,9 62,1 56,5 46,3 30 56,4 54,6 51,1 49,6 46,3 42,5 38,0 51,0 44,9 37,4 35 46,3 45,2 42,6 40,4 38,3 35,6 33,0 42,6 36,4 30,5 40 34,6 37,8 35,6 33,8 32,3 30,6 28,7 35,7 30,5 25,0 45 32,0 31,7 30,0 28,6 27,6 25,4 24,1 30,0 24,9 20,1 50 27,4 27,5 29,1 24,6 24,5 22,5 20,0 29,0 20,7 16,5 60 20,4 20,1 19,2 18,7 18,0 18,1 16,1 19,3 14,6 11,2 70 15,8 15,6 15,0 14,4 14,1 13,8 12,6 15,0 10,3 8,0 80 12,3 12,5 11,9 11,6 11,3 10,7 10,2 11,9 6,9 5,4 90 10,1 10,1 9,8 9,5 9,3 8,8 8,5 9,8 5,4 3,7 100 8,2 8,4 8,1 7,8 7,7 7,4 7,1 8,1 1,7 3,0

Page 249: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

242

Tabelul 187. Tensiunea superficială a uleiurilor vegetale brute şi rafinate Sortimentul de ulei Sortimentul de ulei

Ulei brut de:

Tensiunea superficială, σ,

N/m Ulei rafinat de:

Tensiunea superficială, σ,

N/m Arahide 0,0308-0,0340 Arahide 0,0346-0,0347

Bumbac 0,0332 Bumbac 0,0355

Cocos 0,0214 Cocos 0,0336

In 0,0346 In 0,0364

Palmier 0,0324 Palmier 0,0335

Rapiţă 0,0345 Rapiţă 0,0358

Soia 0,0326-0,0311 Soia 0,0350-0,0358

Tabelul 188. Variaţia constantei dielectrice a uleiului de floarea-soarelui, în funcţie de temperatură (pentru o umiditate a uleiului u=0,23%)

Temperatura t, oC

Constanta dielectrică, ε

Temperatura t, oC

Constanta dielectrică, ε

20 2,060 70 2,040

30 2,060 80 2,040

40 2,060 90 2,032

50 2,060 100 2,028

Dimensionarea termo- şi hidrodinamică, cât şi în dimensionarea spaţiilor de depozitare intermediară sau finală, necesită cunoaşterea valorilor densităţii specifice a materialului procesat. Alte mărimi ce trebuie avute în vedere sunt: căldura specifică, conductivitatea termică, vâscozitatea dinamică şi cinematică ale acestora, ce sunt cuprinse în tabelele ce urmează.

bat

0

10t

+

η , cP

în care: η0 este vâscozitatea dinamică la 0°C, în cP; t – temperatura în °C; a şi b fiind constante caracteristice uleiului, mărimi date în tabelele ce urmează. Vâscozitatea cinematică a uleiurilor poate fi calculată cu ecuaţia empirică:

)Tlgba(1010 +=ν , cSt în care T este temperatura absolută, în K, iar valorile constantelor a şi b sunt date mai jos.

Page 250: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

243

Tabelul 189. Valorile unor parametri ce intră în calculul vâscozităţii dinamice a uleiurilor

Parametrii ecuaţiei Ulei de η0, cP a, 1/cP b, grd/cP Arahide 222,4 0,3019 36,89 Bumbac 193,6 0,3103 37,56 Floarea-soarelui 175,1 0,3185 38,68 In 136,4 0,3229 42,33 Măsline 234,2 0,2975 36,44 Soia 152,0 0,3076 41,54 Susan 203,3 0,3021 37,75

Tabelul 190. Parametrii ecuaţiei pentru calculul vâscozităţii cinematice a uleiurilor vegetale

Parametrii ecuaţiei Ulei de a b Arahide 7,6963 -3,0050 Bumbac 7,7459 -3,0300 Floarea-soarelui 7,6223 -2,9826 In 7,5431 -2,9585 Măsline 7,8156 -3,0520 Soia 7,6479 -2,9965 Susan 7,7471 -3,0283

În funcţie de natura uleiului şi intervalul de temperatură se poate calcula valoarea constantei dielectrice astfel: Tabelul 191

Ulei de: Intervalul de temperatură, °C Ecuaţia constantei dielectrice, εt

Arahide 0 - 100 )]t(,.[t °−−= 20003130120εε Bumbac 0 - 100 )]t(,.[t °−−= 20003660120εε Bumbac 20 – 100 )]t(,.[t °−−= 30008230120εε Floarea soarelui 0 - 100 )]t(,.[t °−−= 2000340120εε In 0 - 100 )]t(,.[t °−−= 20003850120εε

14.2. GRĂSIMI VEGETALE. MARGARINĂ

La dimensionarea instalaţiei pentru margarină, cât şi a depozitului frigorific, este necesară cunoaşterea valorilor constantelor termofizice. Din date experimentale s-a dedus o ecuaţie empirică pentru calculul difuzivităţii termice a margarinei:

8102002065277782 −−−= )].t.(,,.[,a , m2/s

Page 251: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

244

Fig. 76. Vâscozitatea cinematică a margarinei în funcţie de temperatură

Tabelul 192. Constantele termofizice ale margarinei în funcţie de temperatură Temperatura t,

°C Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică, λ, W/(m·K)

Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

Difuzivitatea termică,

a.106 m2/s -5 - 0,203 2901 0,0750 15 930 0,205 3182 0,0691 35 910 0,207 3328 0,0680 59 902 0,207 3337 0,0680

Tabelul 193. Constantele termofizice ale cremei de margarină în funcţie de temperatură · Temperatura t,

°C Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică, λ, W/(m·K)

Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

Difuzivitatea termică,

a.106 m2/s 20 922,0 0,1615 2061 0,0742 21 921,2 0,1632 2085 0,0739 22 920,1 0,1650 2114 0,0733 23 919,6 0,1668 2143 0,0726 24 918,8 0,1685 2166 0,0719 25 918,0 0,1702 2198 0,0713 26 917,2 0,1720 2227 0,0706 27 916,4 0,1725 2250 0,0700 28 915,6 0,1728 2275 0,0694 29 914,8 0,1732 2305 0,0689 30 914,0 0,1750 2328 0,0683 31 913,1 0,1766 2357 0,0678 32 912,2 0,1790 2384 0,0673

Page 252: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

245

Tabelul 194. Constante termofizice ale câtorva tipuri de margarină

Tip

de

mar

garină

Temperatura t, °C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivi-tatea termică, λ, W/(m·K)

Căldura specifică

cp, KJ/(Kg·K)

Difuzivitatea termică,

a.106 m2/h

51 930 0,1745 2,8492 2,32 101 923 0,1721 2,7654 2,39 151 916 0,1710 2,6397 2,42 201 908 0,1698 2,5140 2,48 251 90 0,1675 2,4302 2,52 402 909 0,2012 2,0531 3,93 C

u grăs

ime

anim

ală

502 901 0,1977 2,0531 3,87 51 946 0,1954 2,8492 2,19

101 940 0,1826 2,7235 2,30 151 934 0,1698 2,5978 2,40 201 928 0,1582 2,4721 2,52 251 920 0,1465 2,3464 2,64 402 920 0,1861 1,8436 3,91

Fără

lapt

e

502 914 0,1745 1,8436 3,72 51 932 0,1884 2,6397 2,56

101 924 0,1791 2,5559 2,64 151 916 0,1721 2,4302 2,63 201 908 0,1605 2,3045 2,72 251 900 0,1524 2,1788 2,78 402 928 0,2093 1,6341 4,87 C

u sm

ântâ

502 920 0,2093 1,6341 4,89 Notă: 1margarină solidificată; 2emulsie de margarină. Tabelul 195. Căldura specifică a uleiurilor eterice la 20°C

Ulei de: cp, J/(Kg·K) Ulei de: cp, J/(Kg·K) Anison 1846 Geraniol 2110 Coriandru 2315 Mentă 2080

Tabelul 196. Vâscozitatea dinamică a uleiurilor eterice

Fel ulei η, cP η, Pa.s Coriandru 4,396 0,00440 Geraniol 7,566 0,00757 Mentă 7,708 0,00770

Page 253: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

246

Tabelul 197. Caracteristicile termofizice ale benzinei de extracţie

Densitatea ρ, Kg/m3 Căldura specifică cp, kcal/kg.grd t, °C

Presiunea de

vapori, mm Hg

Benzină lichidă

Vapori de benzină

Benzină lichidă

Vapori de benzină

Vâscozi-tatea η,

cP

0 29,4 - 0,16 - - -

5 40,4 - 0,22 - - -

10 58,8 719,14 0,30 0,559 0,473 -

20 88,2 710,30 0,44 0,572 0,484 0,431

30 132,3 701,46 0,64 0,581 0,496 0,403

40 198,5 692,62 0,93 0,596 0,508 0,373

50 294,1 683,78 1,34 0,610 0,520 0,345

60 426,5 674,94 1,893,56 0,621 0,532 0,317

70 595,6 666,10 3,39 0,633 0,544 -

80 808,8 - 4,40 0,646 0,553 -

90 1080,9 - 5,53 0,658 0,567 -

100 1397,0 - - - 0,579 -

110 - - - - 0,591 -

120 - - - - 0,603 -

130 - - - - 0,614 -

140 - - - - 0,626 -

Page 254: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

247

15. PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ALE ZAHĂRULUI

15.1. ZAHĂR TOS

Pentru dimensionarea tehnologică a spaţiilor de depozitare (magazii şi silo-zuri) pentru depozitarea zahărului tos, pentru asigurarea microclimatului corespun-zător, cât şi pentru calculul uscării zahărului, se impune cunoaşterea mărimilor termo-fizice. În cazul zahărului cristalizat, pentru determinarea valorilor constantelor termofizice în funcţie de temperatură, este indicată folosirea ecuaţiilor specifice fiecărei constante. Densitatea zahărului la 15 °C este 1589,7 Kg/m3. Variaţia acesteia în funcţie de temperatură este exprimată analitic de relaţia:

)15t(1)t( 15

−−=

βρρ , Kg/m3

în care: β=1,1.10−4 Κ−1 şi reprezintă coeficientul de dilataţie volumică, pentru t=0÷100 °C.

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 1001587.0811588.8441590.6061592.3681594.13

1595.8931597.6551599.4171601.1791602.9421604.704

Temperatura, grd Celsius

Den

sita

tea,

kg/

m3

ρ( )t

t

Fig. 77. Variaţia densităţii zahărului în funcţie de temperatură Conductivitatea termică este redată variază conform relaţiei:

λ=1,163.(0,1637+0,0034.t) W/(m.K)

Page 255: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

248

0 10 20 30 40 50 60 70 80 901000.190.23

0.2690.3090.3490.3880.4280.4670.5070.5460.586

Temperatura, grd Clesius

Con

duct

ivita

tea

term

icã,

W/(m

.K)

λ ( )t

t

Fig. 78. Variaţia conductivităţii termice a zahărului în funcţie de temperatură

În raport cu variaţia densităţii conductivitatea termică variază astfel:

λ = 0,10467 + 5,9313⋅10-4(ρ – 800) W/(m⋅K) Difuzivitatea termică dată de relaţia:

a=(1,025.10-3-0,0492.10-5.t)/3600, m2/s este reprezentată în figura următoare:

0 10 20 30 40 50 60 70 80 901002.7112.7242.7382.7522.7652.7792.7932.806

2.822.8342.847

Temperatura, grd Celsius

Difu

zivi

tate

a te

rmic

ã, a

.E+7

m2/

s

a ( )t

t

Fig. 79. Variaţia difuzivităţii termice a zahărului în funcţie de temperatură

Page 256: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

249

Căldura specifică se poate calcul astfel:

cp = 0,28 + 0,03⋅10-3(ρ – 800) kcal/(Kg⋅grd)

Fig. 80. Conductivitatea termică a zahărului tos în funcţie de densitate

15.2. SOLUŢII DE ZAHAROZĂ

Dimensionarea termo- şi hidrodinamică a utilajelor necesare concentrării soluţiilor de zahăr face posibilă proiectarea lor economică şi corectă.

Fig. 81. Temperatura de fierbere a soluţiilor de

zahăr în funcţie de conţinutul în substanţă uscată Fig. 82. Conductivitatea termică a soluţiilor de zahăr în funcţie de temperatură şi concentraţie

Fig. 83. Diagrama de echilibru pentru sistemul zahăr umed-aer

Page 257: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

250

Fig. 84. Nomogramă pentru determinarea vâscozităţii dinamice a soluţiilor de zahăr

în funcţie de temperatură şi concentraţie

Page 258: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

251

Fig. 85. Nomogramă pentru determinarea punctului de fierbere al unei soluţii de zahăr, la presiuni diferite, în funcţie de concentraţia în substanţă uscată şi de

puritate

Page 259: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

252

Fig. 86. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor de zaharoză în apă în funcţie de concentraţie şi temperatură

Fig. 87. Nomograma pentru calculul vâscozităţii dinamice a soluţiilor de zaharoză în apă la diferite temperaturi şi concentraţii Tabelul 198. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor de zahăr în apă, în funcţie de concentraţie şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η, Pa·s la diferite temperaturi t, oC Concentraţia în zahăr % 20 30 40 50 60 70 80

60 0,0572 0,0331 0,0206 0,0137 0,0095 0,0069 0,0053 61 0,0679 0,0386 0,0238 0,0156 0,0107 0,0077 0,0058 62 0,0809 0,0454 0,0275 0,0178 0,0121 0,0086 0,0064 63 0,0970 0,0534 0,0320 0,0204 0,0137 0,0096 0,0071 64 0,1171 0,0636 0,0374 0,0235 0,0156 0,0108 0,0079 65 0,1428 0,0760 0,0441 0,0272 0,0172 0,0122 0,0088 66 0,1759 0,0916 0,0522 0,0317 0,0206 0,0139 0,0099 67 0,2190 0,1413 0,0622 0,0372 0,0239 0,0159 0,0112 68 0,2760 0,1366 0,0717 0,0440 0,0279 0,0183 0,0127 69 0,3540 0,1697 0,0906 0,0524 0,0328 0,0212 0,0145 70 0,4600 0,2141 0,1111 0,0631 0,0388 0,0248 0,0167 71 0,6737 0,2739 0,1381 0,0768 0,0463 0,0292 0,0194 72 - 0,3561 0,1737 0,0945 0,0559 0,0348 0,0227 73 - 0,4695 0,2220 0,1178 0,0682 0,0418 0,0268 74 - 0,6310 0,2885 0,1487 0,0841 0,0507 0,0319 75 - 0,8610 0,3805 0,1900 0,1050 0,0620 0,0384 76 - 1,2140 0,5130 0,2463 0,1330 0,0768 0,0466 77 - - 0,7010 0,3234 0,1707 0,0951 0,0572 78 - - 0,9800 0,4330 0,2216 0,1215 0,0711 79 - - 0,4300 0,5930 0,2927 0,1562 0,0896 80 - - 2,1600 0,8320 0,3939 0,2044 0,1152 81 - - - 1,2000 0,5160 0,2722 0,1505 82 - - - 1,8000 0,7700 0,3727 0,2000 83 - - - - 1,2500 0,5190 0,2800 84 - - - - 1,7000 0,7100 0,3760

Page 260: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

253

Tabelul 199. Constantele termofizice ale soluţiilor de zahăr în apă distilată, la diferite concentraţii şi temperaturi

Concentraţia, %

Temperatura t, oC

Conductivitatea termică λ,

W/(m·K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg·K)

Vâscozitatea cinematică ν.106, m2/s

Criteriul Pr

50 0,5706 3760 0,9065 6,38 60 0,5809 3775 0,7605 5,26 70 0,5893 3790 0,6420 4,37 20

80 0,5965 3805 0,5610 3,76 50 0,5368 3546 1,2820 9,71 60 0,5458 3568 1,0820 7,84 70 0,5536 3591 0,9063 6,49 30

80 0,5604 3614 0,7750 5,48 50 0,502 3333 2,140 16,52 60 0,510 3363 1,701 12,97 70 0,518 3393 1,389 10,48 40

80 0,524 3423 1,153 8,62 50 0,468 3119 4,173 33,82 60 0,475 3157 3,148 25,30 70 0,482 3195 2,442 19,47 50

80 0,488 3232 1,956 15,50 50 0,433 2906 11,02 93,90 60 0,440 2951 7,63 64,75 70 0,447 2996 5,54 46,82 60

80 0,452 3041 4,15 34,98 Tabelul 200. Constantele termofizice ale soluţiilor de zahăr în apă în funcţie de concentraţie

Concentraţia %

Temperatura de fierbere - t,

oC

Conducti-vitatea termică - λ, W/(m·K)

Căldura specifică - cp,

J/(Kg·K)

Vâscozitatea dinamică - η.106, Pa·s

0 100,0 0,682 4187 282,1 10 100,2 0,645 4120 366,7 20 100,4 0,642 3864 452,1 30 100,7 0,570 3626 619,7 40 101,2 0,531 3358 960,1 50 102,0 0,493 3256 1765,2 60 103,5 0,456 2939 3311,4

Page 261: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

254

Tabelul 201. Temperatura de fierbere a soluţiilor de zahăr în funcţie de conţinutul de substanţă uscată

tf, °C substanţă uscată % tf, °C substanţă

uscată % tf, °C substanţă uscată %

104 65,0 113 84,6 122 91,6 105 69,4 114 85,7 123 92,2 106 72,4 115 86,6 124 92,8 107 74,3 116 87,4 125 93,2 108 77,2 117 88,2 126 93,7 109 79,0 118 89,0 127 94,2 110 80,9 119 89,7 128 94,6 111 82,2 120 90,4 129 94,9 112 83,4 121 91,0 130 95,1

Tabelul 202. Densitatea soluţiilor de zahăr în apă în funcţie de temperatură

Tempera-tura, t°C

Concentraţia soluţiei g zahăr/100 cm3 apă

Densitatea ρ, Kg/m3

Temperatura, t°C

Concentraţia soluţiei g zahăr/100 cm3 apă

Densitatea ρ, Kg/m3

0 179,2 1314,0 55 273,1 1371,2 5 184,7 1319,2 60 287,3 1377,5

10 190,5 1323,5 65 302,9 1384,0 15 197,0 1328,0 70 320,5 1390,8 20 203,9 1332,7 75 339,9 1397,7 25 211,4 1342,7 80 362,1 1404,9 30 219,9 1342,7 85 386,8 1412,2 35 228,4 1348,0 90 415,7 1419,9 40 238,1 1353,5 95 448,6 1427,7 45 248,7 1359,2 100 487,2 1435,9 50 260,7 1365,1

Tabelul 203. Constantele termofizice ale soluţiilor de zahăr în apă în funcţie de concentraţie

Concentraţia, % tf, °C Conductivitatea

termică λ, W/(m·K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg·K)

Vâscozitatea dinamică - η.106, Pa·s

0 100,0 0,682 4187 2282,4 10 100,2 0,645 4120 366,7 20 100,4 0,642 3864 452,1 30 100,7 0,570 3626 619,7 40 101,2 0,531 3358 960,1 50 102,0 0,493 3256 1765,2 60 103,5 0,456 2939 3341,1

Page 262: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

255

Tabelul 204. Constantele termofizice ale soluţiilor de zahăr în apă distilată, la diferite concentraţii şi temperaturi

Concentraţia, %

Temperatura t, °C

Conductivi-tatea termică,

W/(m·K)

Căldura specifică - cp,

J/(Kg·K)

Vâscozitatea cinematică,

ν.106, m2/s

Criteriul Pr

50 0,5706 3760 0,9065 6,38 60 0,5809 3775 0,7605 5,26 70 0,5893 3790 0,6420 4,37

20

80 0,5965 3805 0,5610 3,76 50 0,5368 3546 1,2820 9,71 60 0,5458 3568 1,0820 7,84 70 0,5536 3591 0,9063 6,49

30

80 0,5604 3641 0,7750 5,48 50 0,502 3333 2,140 16,52 60 0,510 3363 1,701 12,97 70 0,518 3393 1,389 10,48

40

80 0,524 3423 1,153 8,62 50 0,468 3119 4,173 33,82 60 0,475 3157 3,148 25,30 70 0,482 3195 2,442 19,47

50

80 0,488 3232 1,956 15,50 50 0,4330 2906 11,02 93,90 60 0,440 2951 7,63 64,75 70 0,447 2996 5,54 46,82

60

80 0,452 3041 4,15 34,98 Tabelul 205. Solubilitatea zaharozei în apă la diferite temperaturi

Temperatura °C Zaharoză % (cântărită la aer)

Zaharoză în 100 părţi apă

10 65,32 188,4 20 66,60 199,4 50 72,04 257,6 90 81,0 426,2

Page 263: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

256

Tabelul 206. Densitatea soluţiilor de zaharoză şi indicele de refracţie în funcţie de concentraţiile soluţiei

Zaharoză % Densitatea, ρ (la 20°C) Indice de refracţie, 20Dn

0 0,998234 1,33299 5 1,017854 1,34027

10 1,038143 1,34783 15 1,059165 1,35567 20 1,080959 1,36384 25 1,103557 1,3723 30 1,126984 1,3811 40 1,176447 1,3997 50 1,229567 1,42008 60 1,286456 1,44192 70 1,347174 1,46541 80 1,411715 1,49063 85 1,445388 1,50391

Tabelul 207 Vâscozitatea soluţiilor de zahăr în funcţie de concentraţie şi temperatură, în cP

Vâscozitatea la temperatura de : g zaharoză în 100 ml 20°C 40 °C 60 °C 80°C 20 1,945 1,184 0,81 0,59 40 6,167 3,241 1,97 1,32 60 58,590 21,040 9,66 5,20 70 461,600 114,000 39,0 16,8

Tabelul 208 Valoarea coeficientului de difuziune D.10-5 cm2/s (după Schilphake) Temperatura, °C Zaharoză /100g soluţie

10 20 30 40 50 60 65 20 0,373 0,318 0,263 0,208 0,153 0,098 0,071 30 0,492 0,428 0,358 0,288 0,218 0,148 0,123 40 0,653 0,564 0,469 0,377 0,285 0,193 0,147 50 0,811 0,701 0,591 0,481 0,371 0,261 0,206 60 1,050 0,913 0,776 0,639 0,502 0,365 0,296 70 1,391 1,205 1,019 0,835 0,647 0,462 0,368

Invertirea zaharozei are loc în funcţie de pH-ul soluţiei, de temperatură şi de timp. Cantitatea de zahăr invertit în condiţiile de fabrică se poate calcula după formula:

x = c⋅a0⋅τ în care: - c este un coeficient de proporţionalitate;

- x – cantitatea de zahăr invertit format din 100 părţi zaharoză; - a0 - concentraţia iniţială de zaharoză;

Page 264: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

257

- t – timpul de la care a început invertirea, în minute. c = C0⋅[H+]

deci, c este proporţională cu pH-ul soluţiei, iar C0 este în funcţie şi de temperatură. Tabelul 209

Temperatura, °C C0 Temperatura, °C C0 50 0,1145 80 3,303 60 0,3806 90 8,922 70 1,182 100 26,797

După recoltare sfecla continuă să respire (fapt general valabil pentru toate fructele şi vegetale, indiferent de partea componentă recoltată) consumând pentru acesta zahărul ce a fost acumulat, pentru menţinerea activităţii celulare vitale. Pentru respiraţie, zaharoza este descompusă cu ajutorul oxigenului, a invertazei şi a oxidazei până la CO2 şi apă, cu degajare de căldură după reacţia:

C6H12O6 + 6 O2 → 6 CO2 + 6 H2O + 674 calorii Creşterea temperaturii, determină o intensificare a proceselor de respiraţie, deci la pierderi însemnate de substanţă utilă. Tabelul 210. Evaluarea pierderilor de zahăr în funcţie de temperatură Pierderi de zahăr, Kg/t, pe intervalele de temperatură Relaţii de calcul Observaţii

3 ÷ 18°C S⋅(0,066 + 0,031⋅t)

- 2 ÷ +10°C S⋅(0,140 + 0,016⋅t)

S – suprafaţa specifică a sfeclei = 0,6 cm2/g; t – temperatura, °C.

După Silin, în afară de aceste pierderi, sfecla normal conservată, mai pierde zahăr încă circa 50% în raport cu cel pierdut prin respiraţie, acesta transformându-se în diferite nezaharuri.

Tabelul 211. Evaluarea pierderilor zilnice de zahăr (în % sfeclă pe zi), după diverşi autori:

t, °C 0 3 5 7 10 12 Autor Pierderi, % sfeclă pe zi 0,009 0,01 0,012 0,014 0,019 0,028 Silin

t, °C 2 3 6 9 Pierderi, % sfeclă pe zi 0,016 0,018 0,028 0,043 Vajna

t, °C 0 3 5 7 10 12 Pierderi, % sfeclă pe zi 0,0061 0,007 0,008 0,0093 0,0130 0,019 Helemski

t, °C -12 -5 0 18 Pierderi, % sfeclă pe zi 0,0035 0,0035 0,0061 0,0413 Helemski

Page 265: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

258

Tabelul 212. Pierderi de masă şi de zahăr la sfecla conservată în silozuri aerisite artificial

Pierderi, Kg/% zi Scăderea Cazul Anul Tratament

aplicat la siloz de masă zahăr conţinut în zahăr, %

Coeficient de puritate

martor 0,130 0,034 0,9 2,7 A 1960-1964 ventilat 0,094 0,02 0,7 2,5 martor 0,088 0,033 1,8 5,1 B 1959-1964 ventilat 0,063 0,020 1,2 3,9 martor 0,132 0,047 1,1 4,1 C 1960-1963 ventilat 0,103 0,029 0,7 2,7

Tabelul 213. Creşterea cantităţii de nezahăr în sfecla depozitată în silozuri aerisite artificial

Creşterea la 100 părţi zahăr polarizabil Cazul Anul Tratament

aplicat la siloz Zahăr invertit

Azot vătămător Marc Coloizi

martor 1,92 11,85 7,16 3,28 A 1960-1964 ventilat 0,37 2,10 4,08 1,51 martor 0,65 27,1 0,87 0,58 B 1959-1964 ventilat 0,38 5,7 1,42 0,39 martor 1,17 11,0 0,76 - C 1960-1963 ventilat 0,45 10,8 0,89 -

Variante privind teoria extracţiei zahărului prin difuziune În general pentru transferul de material solid în lichid se face uz de ecuaţia

diferenţială: ( )CCKdt

dCs

s −⋅=−

în care: - Cs este concentraţia zahărului în sucul intracelular al tăiţeilor; - C – concentraţia de zahăr în zeamă; - K – constanta vitezei de extracţie; - t – durata extracţiei.

În constanta K sunt cuprinse variabilele ce nu sunt funcţie de concentraţie. Tabelul 214. Expresii ale constantei K, după câţiva autori

Expresia Autorul K = A⋅ϑ⋅λ; Silin K = A’⋅ϑ⋅λ; De Smet

212'

rDkK ⋅

= Oplatka

vk

K 0= Van Ginneken

Page 266: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

259

Tabelul 214 (continuare) Expresia Autorul

1;

221

;

1

0

1

0

1

0

1 ≥

⋅⋅

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−

=⋅= f

kk

ctgkk

kk

fkfKππ

.

Bruniche Olsen k0 şi k1 reprezintă constantele de viteză ale scăderii concentraţiilor relative ale zemii, respectiv sucului de tăiţei

În expresiile lui K: A, A’ – constanta lui Silin; ϑ - factorul de temperatură; λ - lungimea specifică a tăiţeilor. D – coeficientul de difuziune al zaharozei; v – volumul sucului din tăiţei; k, k’ – constante; r – drumul parcurs de molecula de zahăr în tăiţelul de formă cilindrică.

Tabelul 215. Coeficienţii de difuziune ai zaharozei din sfeclă în funcţie de diferite temperaturi, după diferiţi autori

t, °C D⋅104, cm2/min Autori 63 12,4 M. Tegze

65-75 5,44 Brünische Olsen 75 4-5 V. M. Lysyanskij 75 4,8-6,8 F. Schneider 75 5,5-6,6 V. Pliska

Tabelul 216. Valorile lui ϑ cuprinse între 0 şi 100°C

t, °C T, K η.103 1000.T

ηϑ = t, °C T, K η.103 1000.

ϑ =

10 283 13,10 21,6 60 333 4,72 70,6 20 293 10,06 29,1 70 343 4,10 83,6 30 303 8,01 37,8 80 353 3,61 97,8 40 313 6,58 47,7 90 363 3,21 113,0 50 323 5,52 58,6 100 373 2,89 129,0

Tabelul 217. Coeficienţii de difuziune ai diferitelor substanţe cm2/24 ore

Substanţa Coeficient de difuziune la

20°C

Coeficient de difuziune la

70°C Substanţa

Coeficient de difuziune la

20°C

Coeficient de difuziune la

70°C Acid citric 0,57 1,65 MgSO4 0,46 1,32 Acid tartric 0,62 1,81 Na2SO4 0,89 2,58 Albumină 0,0088 0,0255 NaCl 1,34 3,88 Caramel 0,0063 0,0183 Rafinoză 0,32 0,93 K2SO4 1,05 3,04 Zaharoză 0,37 1,07 KCl 1,71 4,98

Page 267: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

260

Tabelul 218. Date privind influenţa pH-ului în procesul de extracţie asupra calităţii zemii de difuziune (date obţinute experimental cu o instalaţie de laborator de difuziune statică)

Influenţa pH-ului Zeama de difuziune Zeama de saturaţie 1

Floculat alcoolic Durata 2 x 1 h Acid galacturonic Albumine Cenuşă

Timp de filtrare, s

pH T, °C g/l mg/l g/g floculat mg/l g/g

floculat mg/l g/g floculat 100 ml

5,6 75 0,6 63 10,4 155 25,7 124 20,8 25 6,0 75 1,06 388 36,6 239 22,5 120 11,3 24 6,3 75 2,28 1121 49,2 490 21,5 216 9,5 52 6,5 75 2,72 1500 55,1 381 14,0 237 8,7 67 7,3 75 5,4 3540 65,6 418 7,8 464 8,6 272

Tabelul 219. Principalii componenţi ai sfeclei de zahăr

Substanţă uscată în 100 g sfeclă, % în 100 g substanţă uscată din sfeclă, %

Substanţă uscată 23,6 - Zaharoză 16,5 69,91 Proteină brută 1,05 4,45 Substanţe grase 0,12 0,51 Celuloză 1,16 4,91 Extract fără azot (minus zaharoza) 2,92 12,37

Cenuşă 0,75 3,18

Proprietăţi fizice ale zaharozei Zaharoza este o substanţă solidă cu punctul de topire la 186-188ºC. Cristalizează în sistem monoclinic clinorombic, axa cristalului având o înclinaţie de 103,30ºC. Forma cristalului este complexă, fiind o combinaţie de şase forme de cristalizare. În apă zaharoza este uşor solubilă, solubilitatea ei crescând odată cu temperatura. Solubilitatea zaharozei în apă se poate calcula cu relaţia:

Z = 64,397 + 0,0721·t + 0,002057·t2 – 9,035·10-6·t3 în care: Z este zaharoza, în %; t – temperatura în ºC. Tabelul 220. Conductivitatea termică a zaharozei

Felul zaharozei λ, W/(m⋅K)Brută 0,17 Rafinată 0,081 Pudră 0,069 Presată 0,093 Cristale 0,580

Page 268: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

261

Tabelul 221. Conductivitatea termică şi căldura specifică a zaharozei cristalizate în funcţie de temperatură

t, °C λ, W/(m⋅K) cp, J/(Kg⋅K) t, °C λ, W/(m⋅K) cp, J/(Kg⋅K) 0 1.088,57 385.604 60 1.419,32 485.668

20 1.214,17 415.749 70 1.469,57 502.416 30 1.256,04 435.427 80 1.532,37 523.350 40 1.323,03 452.174 90 1.578,42 540.097 50 1.356,52 464.734

Tabelul 222. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor de zahăr invertit, în apă, la diferite concentraţii şi temperaturi

Concentraţia, % Substanţă

uscată Zahăr invertitTemperatura t,

°C

Vâscozitatea dinamică η,

Pa·s

Temperatura t, °C

Vâscozitatea dinamică η,

Pa·s 74,00 73,65 30,0 0,663 50,0 0,140 79,84 79,35 10,1 5,334 45,1 0,431 81,75 78,97 20,3 23,714 45,0 1,648 74,00 73,65 40,2 0,304 70,5 0,060 79,84 79,35 30,7 2,076 60,0 0,145 81,75 78,97 30,2 7,752 70,0 0,157

Tabelul 223. Tensiunea superficială �, a soluţiilor de zaharoză în apă, la 20ºC, în funcţie de concentraţie

Czaharoză, g/100 g soluţie σ·102, N/m Czaharoză,

g/100 g soluţie σ·102, N/m

0 7,27 29,8 7,60 6,8 7,31 31,0 7,62

10,0 9,34 40,7 7,71 13,1 7,36 47,5 7,80 20,5 7,45 51,2 7,87 22,2 7,49 62,7 7,96

Tabelul 224. Temperatura de fierbere a soluţiilor de zaharoză în apă în funcţie de concentraţie

Concentraţia, % zaharoză

Temperatura de fierbere tf, °C

Concentraţia % zaharoză

Temperatura de fierbere tf, °C

10 100,1 60 103,0 20 100,3 70 105,05 30 100,6 80 109,4 40 101,1 90 119,6 50 101,8 - -

Page 269: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

262

Tabelul 225. Temperatura de fierbere a soluţiilor de zaharoză în apă la diferite concentraţii şi presiuni

Presiunea p, mm Hg Czaharoză, % (masă)

soluţie 92,51 140,38 233,7 355,1 525,76 760

5 50,05 60,05 70,05 80,06 90,06 100,06 10 50,12 60,10 70,11 80,11 90,12 100,12 15 50,17 60,18 70,18 80,19 90,19 100,20 20 50,26 60,27 70,28 80,28 90,29 100,30 25 50,39 60,40 70,42 80,43 90,44 100,45 30 50,52 60,54 70,55 80,57 90,58 100,60 35 50,69 60,71 70,73 80,76 90,78 100,80 40 50,80 60,85 70,90 80,95 91,00 101,05 45 51,01 61,10 71,18 81,25 91,32 101,40 50 52,32 61,40 71,52 81,61 91,72 101,80 55 51,70 61,82 71,94 82,06 92,18 102,30 60 52,30 62,45 72,60 82,75 92,90 103,05 65 52,80 63,00 73,20 83,40 93,60 103,80 70 53,65 63,90 74,18 84,46 94,75 105,05 75 55,05 65,40 75,80 96,20 96,60 107,00 80 56,80 67,30 77,85 88,35 98,90 109,40 85 - 70,00 80,75 91,50 102,25 113,00 90 - - 86,00 97,20 108,40 119,60

Tabelul 226. Conductivitatea termică a soluţiilor de zaharoză în apă în funcţie de concentraţie şi temperatură

Conductivitatea termică λ, W/(m·K) la diferite temperaturi t, °C

g zaharoză/100

g soluţie 0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 0,565 0,583 0,599 0,614 0,628 0,611 0,652 0,633 0,672

10 0,545 0,551 0,566 0,581 0,594 0,607 0,617 0,628 0,636 20 0,505 0,520 0,535 0,548 0,560 0,572 0,538 0,592 0,600 30 0,474 0,488 0,501 0,514 0,526 0,536 0,547 0,555 0,563 40 0,443 0,457 0,470 0,480 0,492 0,502 0,512 0,519 0,526 50 0,413 0,391 0,437 0,449 0,458 0,467 0,477 0,484 0,491 60 0,383 0,384 0,405 0,415 0,419 0,434 0,411 0,449 0,455

Page 270: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

263

Tabelul 227. Vâscozitatea dinamică η·103, Pa·s, a soluţiilor de zaharoză, în apă în funcţie de concentraţie şi temperatură

Czaharoză, g/100 g soluţie 20ºC 30ºC 40ºC 50ºC 60ºC 70ºC 80ºC

1 2 3 4 5 6 7 8 20 1,957 1,501 1,190 0,97 0,81 0,68 0,59 25 2,463 1,862 1,458 1,17 0,97 0,82 0,70 30 3,208 2,386 1,842 1,47 1,20 1,00 0,85 35 4,352 3,170 2,403 1,88 1,51 1,25 1,05 40 6,210 4,405 3,262 2,50 1,98 1,60 1,32 45 9,449 6,466 4,642 3,47 2,67 2,12 1,72 50 15,54 10,18 7,040 5,09 3,82 2,95 2,35 55 28,28 17,55 11,58 8,04 5,83 4,37 3,38 60 58,93 34,07 21,19 14,0 9,69 7,00 5,22 65 148,2 77,85 44,68 27,6 18,0 12,4 8,84 70 485,0 223,2 114,8 64,6 39,1 25,1 16,9 71 640,8 285,4 143,0 78,6 46,7 29,5 19,6 72 860,9 370,2 180,2 96,8 56,3 35,0 22,9 73 1178,0 487,7 230,1 121,0 68,6 41,8 27,0 74 1643,0 653,1 298,1 152,0 84,4 50,5 32,1 75 2344,0 891,0 392,2 194,0 105,0 61,6 38,4 76 - 1214,0 513,0 246,3 133,0 76,8 46,6 77 - - 701,0 323,4 170,7 95,1 57,2 78 - - 980,0 433,0 221,6 121,5 71,1 79 - - 1430,0 593,0 292,7 156,2 89,6 80 - - 2160,0 832,0 393,9 20,4,4 115,2 81 - - - 1200,0 546,0 272,2 150,5 82 - - - 1800,0 770,0 372,7 200,0 83 - - - - 1250,0 519,0 280,0 84 - - - - 1700,0 740,0 376,0

Tabelul 228. Coeficientul de solubilitate al zaharozei în apă, la diferite purităţi şi temperaturi, în g zaharoză/g apă (după Grut)

Temperatura, ºC Puritatea 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

100 2,18 2,28 2,38 2,50 2,62 2,77 2,93 3,11 3,31 3,54 3,80 97 2,15 2,25 2,35 2,47 2,58 2,73 2,89 3,08 3,28 3,51 3,77 95 2,13 2,23 2,33 2,45 2,57 2,71 2,87 3,06 3,26 3,49 3,75

Page 271: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

264

Tabelul 228 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

94 2,13 2,22 2,32 2,44 2,56 2,71 2,86 3,05 3,25 3,48 3,74 93 2,12 2,21 2,31 2,44 2,56 2,70 2,85 3,04 3,24 3,47 3,73 92 2,11 2,20 2,31 2,43 2,55 2,69 2,84 3,03 3,23 3,47 3,73 91 2,11 2,20 2,30 2,42 2,54 2,68 2,84 3,03 3,23 3,46 3,72 90 2,10 2,19 2,30 2,42 2,54 2,68 2,83 3,02 3,22 3,46 3,72 89 2,10 2,19 2,30 2,42 2,54 2,68 2,83 3,02 3,22 3,45 3,72 88 2,10 2,19 2,29 2,42 2,53 2,68 2,83 3,02 3,22 3,45 3,72 87 2,10 2,19 2,29 2,42 2,53 2,68 2,83 3,02 3,22 3,45 3,72 86 2,10 2,19 2,29 2,42 2,53 2,68 2,83 3,02 3,22 3,46 3,72 85 2,10 2,19 2,29 2,42 2,54 2,68 2,83 3,02 3,22 3,46 3,73 84 2,10 2,20 2,30 2,42 2,54 2,69 2,84 3,03 3,23 3,47 3,74 83 2,11 2,20 2,30 2,43 2,55 2,69 2,85 3,03 3,24 3,48 3,75 82 2,11 2,20 2,30 2,43 2,55 2,70 2,86 3,04 3,24 3,50 3,77 81 2,12 2,21 2,31 2,44 2,56 2,71 2,87 3,05 3,26 3,52 3,80 80 2,12 2,22 2,32 2,45 2,58 2,72 2,88 3,06 3,27 3,54 3,83 79 2,13 2,23 2,33 2,46 2,59 2,74 2,90 3,08 3,29 3,56 3,87 78 2,14 2,23 2,34 2,47 2,61 2,76 2,91 3,10 3,32 3,59 3,92 77 2,15 2,24 2,35 2,49 2,62 2,78 2,93 3,12 3,35 3,63 3,97 76 2,16 2,26 2,37 2,50 2,64 2,80 2,95 3,14 3,38 3,66 4,03 75 2,17 2,27 2,38 2,52 2,66 2,82 2,98 3,17 3,41 3,71 4,09 74 2,18 2,28 2,40 2,54 2,68 2,84 3,01 3,20 3,45 3,76 4,15 73 2,19 2,29 2,42 2,56 2,71 2,87 3,04 3,24 3,49 3,82 4,22 72 2,20 2,31 2,44 2,58 2,73 2,90 3,08 3,28 3,54 3,88 4,30 71 2,21 2,32 2,46 2,61 2,76 2,93 3,12 3,33 3,59 3,94 4,39 70 2,23 2,34 2,48 2,63 2,79 2,96 3,16 3,38 3,64 4,01 4,50 69 2,24 2,35 2,50 2,65 2,82 3,00 3,21 3,43 3,70 4,10 4,59 68 2,25 2,37 2,52 2,68 2,85 3,03 3,25 3,48 3,76 4,20 4,70 67 2,27 2,39 2,54 2,70 2,88 3,07 3,30 2,54 3,82 4,30 4,80 66 2,28 2,40 2,56 2,73 2,91 3,11 3,35 3,60 3,90 4,40 4,92 65 2,30 2,42 2,58 2,76 2,95 3,15 3,40 3,66 4,00 4,50 5,04 64 2,31 2,44 2,61 2,79 2,98 3,19 3,46 3,73 4,11 4,60 5,16 63 2,33 2,46 2,63 2,82 3,02 3,24 3,51 3,81 4,22 4,70 5,29 62 2,34 2,48 2,65 2,85 3,06 3,29 3,58 3,89 4,33 4,83 5,42 61 2,36 2,50 2,68 2,88 3,10 3,34 3,64 3,98 4,44 4,95 5,56 60 2,37 2,52 2,70 2,91 3,14 3,40 3,70 4,07 4,57 5,10 5,72

Page 272: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

265

Fig. 88. Curbe de solubilitate a zaharozei în funcţie de puritatea reală, la diverse temperaturi (Fradiss)

Fig. 89. Curbe de solubilitate a zaharozei în funcţie de puritatea aparentă, la diverse temperaturi (Grut)

Se tinde, în general, spre exprimarea matematică a solubilităţii zaharozei. Cele mai folosite relaţii sunt cele exprimate mai jos, care exprimă încercările lui Hertzfeld (ecuaţia 1), ale lui Taylor şi Wise (ecuaţia 2), ale lui Nicholson (ecuaţia 3). Ulterior, Vavrinecz a revizuit datele existente ajungând la ecuaţia (4), iar Charles la ecuaţia (5):

c = 64,18 + 0,1348·t + 0,000531·t2 (1)

c = 63,608 + 0,1322·t + 0,000722·t2 (2)

c = 62,77 + 0,1706·t + 0,000344·t2 (3)

c = 64,47 + 0,10336·t + 0,00531·t2 – 6,02·10-6·t3 (4)

c = 64,407 + 0,0725·t + 0,0020569·t2 – 9,035·10-6·t3 (5) în care:

- c este concentraţia de saturaţie, în g zaharoză la 100 g de soluţie; - t – temperatura de saturaţie, în grade Celsius.

Page 273: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

266

Tabelul 229. Solubilitatea zaharozei în apă în funcţie de temperatură % zaharoză în soluţie g zaharoză la 1 g de apă

t, °C Hertzfeld, 1892

Charles, 1958 Hertzfeld Charles

0 64,18 64,41 1,792 1,810 5 64,87 64,82 1,847 1,843

10 65,58 65,33 1,905 1,884 15 66,34 65,93 1,971 1,935 20 67,09 66,61 2,039 1,995 25 67,89 67,35 2,114 2,064 30 68,70 68,19 2,195 2,144 35 69,55 69,08 2,284 2,234 40 70,42 70,02 2,381 2,336 45 71,32 71,01 2,487 2,450 50 72,25 72,05 2,604 2,577 55 73,20 73,11 2,731 2,720 60 74,18 74,21 2,873 2,878 65 75,18 75,33 3,029 3,054 70 76,22 76,46 3,205 3,249 75 77,27 77,60 3,399 3,464 80 78,36 78,75 3,622 3,705 85 79,46 79,88 3,870 3,970 90 80,61 81,01 4,157 4,265

Tabelul 230. Valorile constantei c, în funcţie de puritate şi temperatură Puritatea reală

t, °C 81 78 75 72 69 66 63 60

*g zaharoză/100 g apă

30 0,927 0,946 0,970 0,999 1,030 1,070 1,119 1,168 214,3 40 0,937 0,945 0,959 0,988 1,020 1,068 1,120 1,185 233,5 50 0,950 0,960 0,978 1,010 1,050 1,110 1,177 1,225 257,6 60 0,970 0,988 1,015 1,060 1,110 1,180 1,265 1,359 287,6 70 0,986 1,016 1,060 1,117 1,186 1,270 1,367 1,476 324,7 80 0,990 1,040 1,100 1,170 1,257 1,357 1,466 1,588 370,3 90 0,989 1,055 1,140 1,217 1,319 - - - 426,2

Notă: *- Solubilitatea în soluţii pure Tabelul 231. Vâscozitatea soluţiilor de zaharoză, în intervalul de temperatură 20-80°C, în cP

Vâscozitatea (cP), bazată pe solubilitate după: Temperatura t, °C Hertzfeld Grut Taylor 20 233 218 - 30 166 163 - 40 125 125 - 50 103 107 98 60 88 95 89 70 81 92 84 80 77 104 86

Page 274: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

267

Tabelul 232. Vâscozitatea aparentă a siropurilor de zahăr

Tip sirop Conţinut de aer în sirop, %v

Vâscozitatea la 55°C, P (Poise)

A. Sirop original A (ca atare) 19 311 B. Siropul A după dezaerare 0 57 C. Siropul B agitat cu aer 10 175

Tabelul 233. Temperatura de fierbere a soluţiilor de zaharoză în apă la diferite concentraţii şi presiuni

Presiunea p, mm Hg Concentraţia, zaharoză %,

(greutate) soluţie 93,51 149,38 233,7 355,1 525,76 760

5 50,05 60,05 70,05 80,06 90,06 100,06 10 50,12 60,10 70,11 80,11 90,12 100,12 15 50 17 60 18 70,18 80,19 90,19 100,20 20 50,26 60,27 70,28 80,28 90,29 100,30 25 50,39 60,90 70,42 80,43 90,44 100,45 30 50,52 60,54 70,55 80,57 90,58 100,60 35 50,69 60,71 70,73 80,76 90,78 100,80 40 50,80 60,85 70,90 80,95 91,00 101,05 45 51,01 61,10 71,18 81,25 91,32 101,40 50 52,32 61,40 71,52 81,61 91,72 101,80 55 51,70 61,82 71,94 82,06 92,18 102,30 60 52,30 62,45 72,60 82,75 92,90 103,05 65 52,80 63,00 73,20 83,40 93,60 103,80 70 53,65 63,90 74,18 84,46 94,75 105,05 75 55,05 65,40 75,80 86,20 96,60 107,00 80 56,80 67,30 77,85 88,35 98,90 109,40 85 - 70,00 80,75 91,50 102,25 113,00 90 - - 86,00 97,20 108,40 119,60

Tabelul 234. Constantele termofizice ale zahărului tos la diferite umidităţi şi temperaturi

Umiditatea u, %

Temperatura – t, oC

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivita-tea termică –λ, W/(m.K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg·K)

Difuzivitatea termică

a.104, m/h 0,15 30 799 0,139 1380 4,6 0,10 29 835 0,406 1090 16,0

- 20 879 0,1625 1256 4,9 0,10 27 900 0,1390 712 8,0

- 30 928 0,1275 1171 4,3 0,10 20 980 0,1510 1340 3,5 0,40 - 1000 0,5800 1046 2,0

- 20 1500 - 1256 - - 15 1500 0,5800 - - - - 1500 0,1740 - - - 20 1580 - 1213 - - 0 1600 0,5800 1256 10,0

Page 275: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

268

Tabelul 235. Constantele termofizice ale unor sortimente de zahăr

Produsul Temperatura t, oC

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivi-tatea

termică λ, W/(m.K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg·K)

Difuzivitatea termică

a·106, m2/s

-5 - 0,157 1340 0,1317 15 1600 0,153 1361 0,1280 Zahăr rafinat35 - 0,145 1390 0,1191

Zahăr tos (u = 0,1%) - 900 0,139 712 0,2390

Zahăr pudră(u = 0,3%) - 600 0,139 879 0,2360

15 1198 0,336 3207 0,0875 35 1188 0,334 3199 0,0883 60 1174 0,345 3303 0,0889 Zahăr invertit85 1160 0,353 3408 0,0894

15.3. BORHOT. MELASĂ

Pe lângă zahăr – din procesul tehnologic, rezultă şi deşeuri, dintre care borhotul şi melasa au largi posibilităţi de valorificare. Pentru uscătoarele de borhot, intervin ecuaţii criteriale şi de bilanţ termic, ce conţin constante termofizice caracteristice.

Fig. 90. Variaţia coeficienţilor termofizici ai borhotului (din sfeclă de zahăr) în funcţie de umiditate

Fig. 91. Variaţia coeficienţilor termofizici ai borhotului (din sfeclă de zahăr) în funcţie de temperatură

Page 276: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

269

Fig. 92. Nomogramă pentru determinarea conţinutului de zahăr din borhot raportat la sfeclă: zb – conţinutul de zahăr din borhot în % faţă de sfeclă; '

bz - conţinutul de zahăr din borhot, în % faţă de borhot; ηb – randamentul în borhot, în % faţă de sfeclă.

Page 277: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

270

Tabelul 236 Densitatea borhotului din melasă în funcţie de temperatură şi conţinut în substanţă uscată

Densitatea ρ , în Kg/m3 la diferite temperaturi t, ºC Conţinutul în substanţă uscată

(s.u.) % 20 30 40 50 60 70 80 90 95

10,0 1039 1034 1030 1026 1021 1016 1010 1006 1005 30,9 1129 1124 1120 1113 1109 1104 1098 1093 1090 50,0 1216 1211 1206 1199 1193 1187 1181 1175 1172 61,0 1275 1269 1263 1258 1253 1245 1239 1234 1231 70,4 1330 1325 1319 1313 1305 1299 1293 1287 1285 79,5 1375 1370 1364 1358 1352 1343 1338 1338 1328

Tabelul 237. Vâscozitatea dinamică a borhotului din melasă în funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată

Vâscozitatea dinamică η⋅102 în Pa⋅s la diferite temperaturi t, ºC Conţinutul în substanţă uscată

(s.u.) % 20 30 40 50 60 70 80 90

10,0 0,137 0,108 0,087 0,073 0,061 0,053 0,048 0,044 30,9 0,360 0,271 0,208 0,172 0,146 0,126 0,112 0,112 50,0 1,631 1,131 0,687 0,513 0,401 0,324 0,275 0,247 61,0 7,109 4,181 2,816 1,850 1,355 1,037 0,869 0,765 70,4 56,114 33,085 17,481 10,707 6,007 4,067 2,567 1,944 79,5 1754,20 604,365 234,160 95,497 50,198 33,505 37,024 13,815

În vederea valorificării ulterioare a borhotului din melasă, acesta este caracterizat printr-o serie de constante termofizice utile în diferite calcule termo- şi hidrodinamice.

Fig. 93. Căldura specifică a borhotului din melasă în funcţie de temperatură

Fig. 94. Căldura specifică a borhotului din melasă în funcţie de conţinutul de substanţă uscată

Page 278: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

271

Fig. 95. Tensiunea superficială a borhotului din melasă în funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată Fig. 96. Vâscozitatea dinamică a melasei în funcţie de temperatură şi concentraţie

Valorile acestor constante pot fi calculate cu ecuaţii empirice ce conţin ca termen variabil umiditatea sau temperatura.

Astfel pentru u = (0 – 30,0 %): λ = 0,349 + 0,00726 ⋅ u W/(m⋅K)

şi a = (1,183 + 0,00181 ⋅ u) ⋅ 10– 3 m2/h ,

respectiv cp = 828 + 1,059⋅u, J/(Kg⋅K)

în domeniul de variaţie a umidităţii cuprins în intervalul 0– 42,5 %, iar pentru u = (30,0 – 60,0 %)

λ = 0,683 – 0,000421 ⋅ u, W/(m⋅K) şi a = (2,46 – 0,00247 ⋅ u) ⋅ 10– 3, m2/h , respectiv cp = – 343 +3,767 ⋅ u J/(Kg⋅K). Când temperatura borhotului este parametrul variabil, valorile constantelor termofizice sunt date de ecuaţiile:

λ = 0,353 + 0,0056 ⋅ t W/(m⋅K)

Page 279: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

272

a = (1,17 + 0,00965 ⋅ t) ⋅ 10– 3, m2/h , cp = 973 +4,08 ⋅ t J/(Kg⋅K). În cazul melasei pentru t = (15 – 75ºC): ρ = 1,445 – 0,555 ⋅ t Kg/m3

λ = 1,163⋅(0,31 + 0,0001 ⋅ t) W/(m⋅K) a = 2,7778⋅(3,56 – 0,007 ⋅ t) ⋅ 10– 8, m2/s , cp = 4 186,8⋅(0,61 – 0,0005 ⋅ t), J/(Kg⋅K). Tabelul 238. Temperatura de fierbere a soluţiilor de melasă în funcţie de concentraţie şi presiune

Presiunea, mm Hg Concentraţia % în greutate faţă

de soluţie 92,51 149,38 233,7 355,1 525,76 760

70 52,62 62,81 73,12 83,21 93,43 103,65 75 53,49 63,74 74,00 84,28 94,55 104,85 80 54,62 64,96 75,30 85,66 96,05 106,45 85 56,44 66,97 77,40 87,89 98,43 109,00 90 59,73 70,45 80,20 91,97 102,79 113,60 92 62,11 73,01 83,94 94,91 105,91 117,00 94 66,18 78,97 88,85 99,96 111,33 122,75 96 71,92 86,82 98,81 110,85 123,28 140,00

Tabelul 239. Caracteristici termofizice ale melasei în funcţie de temperatură

Temperatura t, ºC

Densitatea ρ, Kg/m3

Conducti-vitatea termică

λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică

cp, J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅106,

m2/h

Difuzivitatea termică,

a⋅106, m2/s 15 1 436 0,366 2 512 367 0,1019 20 1 430 0,394 2 700 367 0,1019 50 1 418 0,378 2 449 392 0,1089 85 1 398 0,384 2 353 420 0,1167

Page 280: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

273

Tabelul 240. Vâscozitatea dinamică a melasei la 20ºC în funcţie de conţinutul în substanţă uscată

Vâscozitatea dinamică η Substanţă uscată, % P Pa ⋅ s

80,03 225,5 22,55 80,75 376,4 37,64 78,22 705,0 70,50 81,64 570,7 57,07 82,16 1 520,1 152,01 84,60 4 453,1 445,31 84,97 5 190,0 519,00

Tabelul 241. Vâscozitatea dinamică a melasei în funcţie de conţinutul în substanţă uscată şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η, Pa·s la diferite temperaturi t, oC Substanţă

uscată, % 15,6 26,7 37,8 48,9 55-56 60-60,5 70,5-71,2 78,00 - - - - 0,736 0,515 0,267 79,35 119,33 24,20 6,76 2,35 - 1,000 - 80,50 - - - - 1,508 - 0,500 81,10 328,80 57,24 159,6 5,07 - 1,940 - 82,50 - - - - 2,693 1,590 0,795 82,80 - 216,14 484,4 132,7 - 4,120 - 84,20 - - - - 4,579 3,321 1,580

Tabelul 242. Vâscozitatea dinamică a melasei în funcţie de conţinutul în umiditate şi substanţa reducătoare, la diferite temperaturi

Vâscozitatea dinamică η, Pa·s la diferite temperaturi t, oC Umiditate u,

%

Substanţă reducătoare,

% 17 20 50 70 82 100 22 42 12200 - 2,750 - 0,287 - 22 55 6720 - 1,600 - 0,167 - 20 38 - 22,5 1,500 0,4 - 0,12 19 39 - 37,6 1,750 0,5 - - 18 43 - 152,5 5,700 1,0 - 0,20 17 42 200000 - 3,300 - 1,730 - 17 55 1000000 - 1,680 - 0,830 -

Page 281: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

274

Tabelul 243. Randamentul (%) în borhot presat, la sfeclă cu reluarea apelor de presă la difuziune Substanţa uscată în tăiţeii presaţi, % Zahăr polari-

zabil în borho-tul presat, %

Marcul sfeclei, % 14 15 16 17 18 19 20 21 22

4,0 33,7 31,1 28,8 26,9 25,2 23,7 22,4 21,2 20,1 4,5 37,9 34,9 32,4 30,2 28,3 26,7 25,2 23,8 22,6 5,0 42,1 38,8 36,0 33,6 31,5 29,6 28,0 26,5 25,2 1,5 5,5 46,3 42,7 39,6 37,0 34,6 32,6 30,8 29,1 27,7 4,0 33,3 30,7 28,6 26,6 25,0 23,5 22,2 21,0 20,0 4,5 37,5 34,6 32,0 30,0 28,1 26,5 25,0 23,7 22,5 5,0 41,6 38,4 35,3 33,3 31,2 29,4 27,8 26,3 25,0 1,4 5,5 45,8 42,3 39,6 36,6 34,4 32,3 30,5 28,9 27,5 4,0 33,0 30,5 28,4 26,4 24,8 23,4 22,1 20,9 19,9 4,5 37,1 34,3 31,7 29,7 27,9 26,3 24,8 23,5 22,4 5,0 41,2 38,1 35,0 33,0 31,0 29,2 27,6 26,1 24,8 1,3

5,5 45,3 41,9 38,4 36,4 34,1 32,1 30,3 28,8 27,3 4,0 32,6 30,2 28,2 26,2 24,6 23,2 21,9 20,8 19,7 4,5 36,7 33,9 31,5 29,5 27,7 26,1 24,4 23,4 22,2 5,0 40,8 37,7 35,8 32,8 30,8 29,0 27,6 26,0 24,7 1,2

5,5 44,9 41,5 38,0 36,0 33,8 31,9 30,1 28,6 27,1 4,0 32,3 29,9 27,0 26,0 24,4 23,0 21,8 20,6 19,6 4,5 36,3 33,6 41,2 29,2 27,5 25,9 24,5 23,2 22,1 5,0 40,4 37,3 34,5 32,5 30,5 28,8 27,2 25,8 24,5 1,1

5,5 44,4 41,1 38,7 35,7 33,6 31,6 29,9 28,4 27,0 4,0 31,9 29,6 27,8 25,8 24,2 22,8 21,6 20,5 19,5 4,5 35,9 33,3 31,0 29,0 27,2 25,7 24,3 23,1 21,9 5,0 39,9 37,0 34,2 32,2 30,3 28,5 27,0 25,6 24,4 1,0

5,5 43,9 40,7 37,4 35,4 33,3 31,4 29,7 28,2 26,8 4,0 31,6 29,3 27,6 25,6 24,0 22,7 21,5 20,4 10,4 4,5 35,6 33,0 30,8 28,8 27,0 25,5 24,1 22,9 21,8 5,0 39,6 36,7 34,0 32,0 30,0 28,3 26,8 25,5 24,2 0,9

5,5 43,5 40,3 37,2 35,2 33,1 31,2 29,5 28,0 26,6 4,0 31,3 29,0 27,4 25,4 23,9 22,5 21,3 20,2 19,3 4,5 35,2 32,7 30,5 28,5 26,8 25,3 24,0 22,8 21,7 5,0 39,2 36,3 33,7 31,7 29,8 28,1 26,6 25,3 24,1 0,8

5,5 43,1 39,9 37,9 34,9 32,8 31,0 29,3 27,8 26,5 4,0 31,0 28,8 26,2 25,2 23,7 22,3 21,2 20,1 19,1 4,5 34,9 32,4 30,3 28,3 26,6 25,1 23,8 22,6 21,5 5,0 38,8 36,0 33,4 31,4 29,6 27,9 26,5 25,1 23,9 0,7

5,5 42,6 39,6 36,6 34,6 32,5 30,7 29,1 27,6 26,3 4,0 30,7 28,5 26,0 25,0 23,5 22,2 21,0 20,0 19,0 4,5 34,6 32,1 30,1 28,1 26,4 25,0 23,7 22,5 21,4 5,0 38,4 35,7 33,2 31,2 29,4 27,7 26,3 25,0 23,8 0,6

5,5 42,2 39,2 36,3 34,3 32,3 30,5 28,9 27,5 26,2 4,0 30,4 28,3 26,4 34,1 23,3 22,0 20,9 19,9 18,9 4,5 34,2 31,8 29,7 27,9 26,2 24,8 23,5 22,3 21,3 5,0 38,0 35,3 33,0 31,0 29,2 27,5 26,1 24,8 23,6 0,5

5,5 41,8 38,9 36,3 34,1 32,1 30,3 28,7 27,3 26,0 4,0 30,1 28,0 26,2 24,6 23,1 21,9 20,7 19,7 18,8 4,5 33,9 31,5 29,5 27,6 26,0 24,6 23,3 22,2 21,1 5,0 37,7 35,0 32,7 30,7 28,9 27,4 25,9 24,7 23,5 0,4

5,5 41,4 38,5 36,0 33,8 31,8 30,1 28,5 27,1 25,8 4,0 29,9 27,8 26,0 24,4 23,0 21,7 20,6 19,6 18,7 4,5 33,6 31,3 29,2 27,4 25,9 24,5 23,2 22,1 21,0 5,0 37,3 34,7 32,5 30,5 28,7 27,2 25,8 24,5 23,4 0,3

5,5 41,0 38,2 35,7 33,5 31,6 29,9 28,4 27,0 25,7

Page 282: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

275

Tabelul 244. Randament, % de borhot presat faţă de greutatea sfeclei, fără reluarea apelor de difuziune

Conţinutul sfeclei în marc, % Substanţa uscată a borhotului rezultat, % 4,0 4,25 4,5 4,75 5,0

7 67 69 73 76 80 8 57 60 64 67 70 9 50 53 56 59 62

10 44 47 50 52 55 11 40 42 44 47 50 12 36 38 41 43 46 13 33 35 37 39 42 14 30 32 34 36 38 15 28 30 32 34 35 16 26 28 30 32 33 17 25 26 28 30 31 18 23 25 27 27 29 19 22 24 25 26 27 20 20,5 22 23 24 25,5

15.4. CENTRIFUGAREA

Raportul Z dintre acceleraţia câmpului centrifugal şi acceleraţia câmpului gravitaţional se numeşte factor de separare:

g

RZ ⋅=

2π sau

grZ

⋅=

2v

Dat fiind că ecuaţia se poate scrie şi sub forma 2ω⋅⋅= RgGFC care

pentru G = 1 devine Zg

RF =⋅

=2

, rezultă că factorul de separare arată de câte

ori este multiplicată acceleraţia gravitaţională pentru a obţine acceleraţia centrifugală. Factorul mediu de separare se calculează în funcţie de raza cu poziţie medie între raza tamburului centrifugei R şi raza interioară a stratului de suspensie de cristale r. Relaţia dată de Matthey este:

22

33

32

rRrRZ

−−

⋅=

Page 283: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

276

Tabelul 245. Valoarea factorului de separare în funcţie de diametru şi viteza tamburului

Viteza, în rot / min Diametru mm 750 1 000 1 200 1 500 1 700 1 800 2 000 900 287 510 734 1 150 1 470 – –

1 000 318 566 815 1 274 1 636 1 830 2 265 1 050 334 954 855 1 337 1 718 – – 1 200 382 679 978 1 528 – – – 1 350 430 764 – – – – – 1 500 477 – – – – – –

Tabelul 246. Valoarea factorului de separare în funcţie de raza medie şi de viteza tamburului

Viteza, în rot / min 750 1 200 1 500 1 800 Diametru,

mm

Grosimea stratului de

masă groasă, mm

Raza medie,

mm Z 1 000 152,4 436,9 273 700 1 100 1 580 1 200 152,4 546,1 336 860 1 350 – 1 200 177,8 525,8 329 842 1 330 – 1 200 228,6 504,2 315 808 1 270 –

Tabelul 247. Capacitatea de filtrare a diferitelor sisteme de filtre având diferite feluri de elemente filtrante, în m3/m2/h

Grupa de filtre Filtru din ţesătură textilăFiltre din lumânări ceramice

Filtre din lumânări metalice

Filtre cu curăţire

centrifugă

Filtre din ţesătură metalică

Felul filtrului Filtru presă

Filtre cu saci până la 3,5 m H2O

presiune de filtrare

Zeamă după decantor şi filtre rotative

1,9 0,8 – 2,0 1,5 – 2,0

Zeama saturaţiei a II-a 0,4 1,9 2,0 – 4,0 2,0 – 4,0 2,0

Zeamă subţire înainte de evaporare

0,3 1,5 4,0

Zeamă groasă Cu kieselgur 0,2 , fără kieselgur 0,1 0,6 – 1,0 1,0 – 1,2 0,3 – 1,0

Clere 0,8 – 2,0 1,0 – 1,2 0,3 – 1,5 Clere cu cărbune activ 0,3 – 0,5 0,3 – 1,0 0,4 – 0,5

Page 284: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

277

Tabelul 248. Evoluţia coloraţiei zemii în funcţie de temperatură şi durată

Condiţii de defecare

Descom-punerea medie a

zahărului reducător

la defecare

Descom-punerea substan-ţelor

reducătoare %

Conţinut de substanţe

reducătoare în zeama defecată

%

Colo-raţia zemii defe-cate ºSt

Descom-punerea substan-ţelor re-

ducătoare%

Conţinut de substanţe

reducătoare în zeama defecată

%

Colo-raţia zemii defe-cate ºSt

Descom-punerea substan-ţelor

reducătoare%

Conţinut de substanţe re-ducătoare în

zeama defecată

% La un conţinut de substanţe reducătoare în zeama de difuziune, (%), de: t, ºC Durată,

min 0,200 0,300 0,400

Colo-raţia zemii

defecate, ºSt

10 55 0,110 0,090 11,0 0,165 0,145 10,93 0,220 0,180 12,00 20 63 0,126 0,074 12,0 0,189 0,111 14,05 0,252 0,148 15,50 50 30 70 0,140 0,060 16,0 0,210 0,090 17,27 0,280 0,120 19,50 10 60 0,120 0,080 18,0 0,180 0,120 17,35 0,240 0,160 22,00 20 70 0,140 0,060 20,5 0,210 0,090 21,09 0,280 0,120 24,20 60 30 80 0,160 0,040 23,2 0,240 0,060 25,64 0,320 0,080 28,10 10 72 0,144 0,056 25,1 0,216 0,084 28,64 0,288 0,112 32,30 20 83 0,166 0,034 28,0 0,249 0,051 33,20 0,332 0,068 38,40 70 30 92 0,184 0,016 30,2 0,276 0,024 36,95 0,368 0,032 44,20 10 84 0,168 0,032 32,0 0,252 0,048 41,50 0,336 0,064 50,30 20 91 0,182 0,018 38,3 0,273 0,027 49,50 0,364 0,036 60,10 80 30 97 0,194 0,006 45,1 0,291 0,009 57,40 0,388 0,012 70,30 10 92 0,184 0,016 53,1 0,276 0,024 67,20 0,368 0,032 80,60 20 96 0,192 0,008 60,4 0,288 0,012 74,54 0,384 0,016 90,50 90 30 98 0,196 0,004 70,2 0,294 0,006 85,50 0,392 0,008 102,50

Page 285: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

278

Tabelul 249

Condiţii de defecare

Conţinut de săruri de calciu în zeama defecată (%), la un conţinut iniţial de substanţe reducătoare în zeama de difuziune (%)

t, ºC Duratămin. 0,200 0,307 0,412 0,538 0,619 0,935 1,004 1,306

10 0,185 0,212 0,228 0,243 0,269 0,345 0,346 0,408

20 0,187 0,218 0,230 0,244 0,270 0,346 0,348 0,409 50

30 0,187 0,219 0,235 0,244 0,271 0,347 0,350 0,412

10 0,186 0,219 0,230 0,242 0,274 0,348 0,352 0,414

20 0,185 0,219 0,229 0,256 0,276 0,348 0,349 0,413 60

30 0,192 0,220 0,233 0,258 0,275 0,351 0,351 0,414

10 0,196 0,224 0,232 0,249 0,280 0,350 0,356 0,416

20 0,198 0,223 0,234 0,249 0,280 0,352 0,358 0,415 70

30 0,197 0,226 0,236 0,256 0,282 0,352 0,357 0,416

10 0,195 0,226 0,239 0,252 0,276 0,352 0,355 0,419

20 0,200 0,225 0,243 0,258 0,282 0,355 0,357 0,420 80

30 0,203 0,227 0,248 0,261 0,285 0,355 0,357 0,422

10 0,201 0,228 0,237 0,259 0,280 0,355 0,356 0,422

20 0,200 0,228 0,239 0,262 0,282 0,354 0,358 0,423 90

30 0,202 0,230 0,241 0,262 0,286 0,356 0,358 0,422

MEDIA 0,194 0,223 0,238 0,254 0,278 0,351 0,353 0,417

Tabelul 250 Solubilitatea CaO în apă şi în soluţii de zahăr de diferite concentraţii şi temperaturi

Temperatura t, oC 0 20 40 60 80 Zaharoză

g/100 cm3 apă g CaO 0,0 (apă curată) 0,136 0,127 0,110 0,089 0,072

1,5 0,253 0,176 0,133 0,119 - 3,0 0,477 0,281 0,201 0,146 - 6,0 1,173 0,66 0,311 0,213 0,131

10,0 - - 0,660 - 0,175 12,0 2,539 1,970 0,937 0,423 0,205 14,0 - - 1,220 - 0,250 18,0 4,141 3,554 1,943 1,169 0,357

Page 286: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

279

Tabelul 251. Cantităţi de zahăr şi CaO care intră în reacţie în soluţii diferite de zahăr

La 100 părţi var La 100 părţi zahăr Zaharoză g/100 cm3

apă

Temperatura t, oC Var

liber Var

ca zaharat Zahăr liber

Zahăr ca zaharat

g CaO la 100 cm3 soluţie

g CaO liber la 100 cm3 soluţie

80 28,8 71,2 84,5 15,5 0,250 0,072 14 40 9,2 90,8 3,2 96,8 1,220 0,110 80 41,1 58,9 87,4 12,6 0,175 0,072 10 40 16,7 83,3 32,8 67,2 0,660 0,110

Tabelul 252. Influenţa temperaturii zemii şi a duratei defecării asupra procesului de descompunere a zahărului invertit

Condiţii de defecare

Descompunerea substanţelor reducătoare (% faţă de iniţial) la un conţinut iniţial de substanţă reducătoare în

zeama de difuziune, % (defecare cu 2,5% CaO) Temperatura

t, °C Durata,

min 0,2 0,307 0,412 0,538 0,619 0,935 1,004 1,306 Des

com

-pu

nere

a su

bsta

nţel

or

redu

căto

are

%

10 54 56 54 56 55 56 53 56 55

20 62 64 64 63 64 63 62 62 63 50

30 70 71 71 69 69 70 70 70 70

10 59 61 61 59 61 60 61 58 60

20 71 71 68 70 70 69 71 70 70 60

30 81 82 80 79 80 79 79 82 80

10 72 71 71 72 74 71 73 72 72

20 84 82 84 84 85 82 83 83 83 70

30 90 91 91 94 92 93 93 92 92

10 83 83 85 84 86 85 85 85 84

20 93 92 91 91 93 90 92 90 91 80

30 96 98 96 96 96 98 97 98 97

10 93 91 92 92 92 93 91 91 92

20 96 96 96 96 96 95 97 95 96 90

30 99 97 98 98 98 97 99 98 98

Page 287: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

280

16. SPIRT ŞI BĂUTURI ALCOOLICE Tabelul 253. Determinarea greutăţii specifice a amestecurilor alcool în apă (spirt) la 15ºC

Alc

ool,

%

masă

Alc

ool,

%

vol

um

Gra

me

alco

ol /

1 lit

ru

Den

sita

te

spec

ifică

, la

15ºC

A

lcoo

l,

% m

asă

Alc

ool,

%

vol

um

Gra

me

alco

ol /

1 lit

ru

Den

sita

te

spec

ifică

, la

15ºC

A

lcoo

l,

% m

asă

Alc

ool,

%

vol

um

Gra

me

alco

ol /

1 lit

ru

Den

sita

te

spec

ifică

, la

15ºC

1 1,26 10,0 0,9981 36 42,94 340,8 0,9474 71 77,80 617,4 0,8703 2 2,51 19,9 0,9963 37 44,05 349,5 0,9455 72 78,67 624,3 0,8679 3 3,76 29,8 0,9945 38 45,15 358,3 0,9436 73 79,55 631,3 0,8655 4 5,01 39,7 0,9928 39 46,24 366,9 0,9417 74 80,42 638,2 0,8631 5 6,24 49,5 0,9912 40 47,33 375,6 0,9397 75 81,27 645,0 0,8607 6 7,48 59,3 0,9896 41 48,41 384,2 0,9377 76 82,13 651,8 0,8583 7 8,71 69,1 0,9881 42 49,48 392,7 0,9357 77 82,98 658,5 0,8558 8 9,94 78,9 0,9867 43 50,55 401,1 0,9336 78 83,81 665,1 0,8534 9 11,17 88,6 0,9853 44 51,60 409,5 0,9316 79 84,65 671,7 0,8510

10 12,39 98,3 0,9839 45 52,66 418,0 0,9295 80 85,46 678,2 0,8485 11 13,62 108,0 0,9826 46 53,71 426,2 0,9273 81 86,29 684,8 0,8419 12 14,82 117,6 0,9813 47 54,75 434,5 0,9252 82 87,09 691,2 0,8408 13 16,04 127,3 0,9801 48 55,79 442,7 0,9230 83 87,90 697,6 0,8380 14 17,26 137,0 0,9789 49 56,81 450,8 0,9208 84 88,69 703,8 0,8366 15 18,47 146,5 0,9777 50 57,83 458,9 0,9186 85 89,47 710,0 0,8340 16 19,68 156,1 0,9765 51 58,84 466,9 0,9164 86 90,25 716,3 0,8335 17 20,88 165,7 0,9753 52 59,86 475,0 0,9142 87 91,01 722,3 0,8309 18 22,08 175,2 0,9741 53 60,85 482,9 0,9120 88 91,77 728,3 0,8283 19 23,27 184,7 0,9729 54 61,85 490,8 0,9097 89 92,52 734,2 0,8257 20 24,46 194,1 0,9716 55 62,84 498,8 0,9075 90 93,27 740,1 0,8230 21 25,66 203,6 0,9704 56 53,82 506,5 0,9052 91 94,00 745,9 0,8203 22 26,85 213,2 0,9691 57 64,80 514,2 0,9029 92 94,71 751,6 0,8176 23 28,03 222,4 0,9678 58 65,77 521,9 0,9006 93 95,41 757,1 0,8149 24 29,20 231,7 0,9665 59 66,73 529,5 0,8983 94 96,11 762,7 0,8121 25 30,38 241,1 0,9651 60 67,68 537,1 0,8960 95 96,79 768,2 0,8092 26 31,55 250,3 0,9637 61 68,64 544,7 0,8937 96 97,46 773,4 0,8063 27 32,75 259,6 0,9623 62 69,58 552,1 0,8914 97 98,11 778,6 0,8034 28 33,87 268,8 0,9608 63 70,52 559,6 0,8891 98 98,76 783,7 0,8004 29 35,02 278,0 0,9593 64 71,46 567,0 0,8868 99 99,39 788,7 0,7973 30 36,17 287,0 0,9577 65 72,38 574,4 0,8844 100 100,00 793,6 0,7942 31 37,31 296,1 0,9561 66 73,30 581,7 0,8821 32 38,46 305,2 0,9544 67 74,21 588,9 0,8797 33 39,58 314,1 0,9527 68 75,12 596,2 0,8774 34 40,71 323,1 0,9510 69 76,01 603,2 0,8750 35 41,83 332,0 0,9492 70 76,91 610,4 0,8726

Page 288: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

281

Tabelul 254. Transformarea din % volume alcool în % masă alcool şi invers

Alc

ool,

%

vol

um

Alc

ool,

%

masă

Alc

ool,

%

vol

um

Alc

ool,

%

masă

Alc

ool,

%

vol

um

Alc

ool,

%

masă

Alc

ool,

%

masă

Alc

ool,

%

vol

um

Alc

ool,

%

masă

Alc

ool,

%

vol

um

Alc

ool,

%

masă

Alc

ool,

%

vol

um

1 0,8 36 29,9 71 63,5 1 1,2 36 42,9 71 77,8 2 1,6 37 30,7 72 64,6 2 2,5 37 44,1 72 78,7 3 2,4 38 31,6 73 65,7 3 3,7 38 45,2 73 79,6 4 3,2 39 32,5 74 66,8 4 5,0 39 46,3 74 80,4 5 4,0 40 33,4 75 67,9 5 6,2 40 47,3 75 81,3 6 4,8 41 34,3 76 69,0 6 7,5 41 48,4 76 82,1 7 5,6 42 35,2 77 70,1 7 8,7 42 49,5 77 83,0 8 6,4 43 36,1 78 71,2 8 9,9 43 50,6 78 83,8 9 7,3 44 37,0 79 72,4 9 11,2 44 51,6 79 74,7

10 8,1 45 37,9 80 73,5 10 12,4 45 52,7 80 85,5 11 8,9 46 38,8 81 74,7 11 13,6 46 53,7 81 86,3 12 9,7 47 39,7 82 75,9 12 14,8 47 54,8 82 87,1 13 10,5 48 40,6 83 77,0 13 16,1 48 55,8 83 87,9 14 11,3 49 41,5 84 78,2 14 17,3 49 56,8 84 88,7 15 12,1 50 42,5 85 79,4 15 18,5 50 57,8 85 89,5 16 13,0 51 43,4 86 80,7 16 19,7 51 58,9 86 90,3 17 13,8 52 44,4 87 81,9 17 20,9 52 59,9 87 91,0 18 14,6 53 45,3 88 83,1 18 22,1 53 60,9 88 91,8 19 15,4 54 46,3 89 84,4 19 23,3 54 61,9 89 92,5 20 16,3 55 47,2 90 85,7 20 24,5 55 62,8 90 93,3 21 17,1 56 48,2 91 87,0 21 25,7 56 63,8 91 94,0 22 17,9 57 49,2 92 88,3 22 26,8 57 64,8 92 94,7 23 18,8 58 50,2 93 89,7 23 28,0 58 65,8 93 95,4 24 19,6 59 51,2 94 91,0 24 29,2 59 66,7 94 96,1 25 20,5 60 52,2 95 92,4 25 30,4 60 67,7 95 96,8 26 21,3 61 53,2 96 93,9 26 31,5 61 68,7 96 97,5 27 22,1 62 54,2 97 95,3 27 32,7 62 69,6 97 98,1 28 23,0 63 55,2 98 96,8 28 33,9 63 70,5 98 98,8 29 23,8 64 56,2 99 98,4 29 35,0 64 71,5 99 99,4 30 24,7 65 57,2 100 100,0 30 36,2 65 72,4 100 100,0 31 25,5 66 58,2 31 37,3 66 73,3 32 26,4 67 59,3 32 38,5 67 74,2 33 27,3 68 60,3 33 39,6 68 75,1 34 28,1 69 61,4 34 40,7 69 76,0 35 29,0 70 62,4 35 41,8 70 76,9

Page 289: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

282

Tabelul 255 Tabel pentru determinarea cantităţii de apă care trebuie să fie adăugate la 100 litri spirt, pentru a-l dilua la o anumită tărie

Tăria spirtului pe care dorim să-l diluăm, în % volume alcool

95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20

Tărie

spirt

dilu

at

obţin

ut, î

n %

vo

lum

e

Cantitatea de apă în litri, care trebuie adăugate la 100 litri alcool cu tăria de mai sus, pentru a-l dilua la tăria din prima coloană 90 6,4 85 13,4 6,6 80 21,0 13,8 6,8 75 29,5 21,9 14,5 7,2 70 39,2 31,1 23,1 15,3 7,6 65 50,2 41,6 33,0 24,6 16,4 8,1 60 63,0 53,5 44,4 35,4 26,4 17,5 8,7 55 78,1 67,9 58,0 48,1 38,8 28,6 19,0 9,5 50 96,0 84,7 73,9 63,1 52,4 41,8 31,3 20,8 10,3 45 117,6 105,3 93,3 81,3 69,5 57,7 46,1 34,5 22,9 11,4 40 144,5 130,8 117,3 104,0 90,8 77,6 64,5 51,5 38,4 25,5 12,7 35 178,7 163,2 147,9 132,8 117,8 102,8 87,9 73,0 58,2 43,5 28,9 14,4 30 224,1 206,2 188,5 171,0 153,6 136,2 119,0 101,7 84,5 67,4 50,4 33,5 16,7 25 287,4 266,1 245,1 224,3 203,6 182,9 162,2 141,7 121,2 100,7 80,4 60,1 40,0 20,0 20 382,4 356,2 330,1 304,1 278,3 252,6 227,0 201,5 176,0 150,5 125,3 100,0 74,9 49,9 24,9 15 539,5 505,2 471,0 436,9 402,8 368,8 334,9 301,1 267,3 233,6 200,0 166,4 133,0 99,7 66,4 33,2

Page 290: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

283

Fig. 97. Căldura de vaporizare a alcoolului etilic în funcţie de temperatură

Tabelul 256. Căldura specifică a soluţiilor de alcool etilic – apă în funcţie de temperatură şi concentraţie

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K), la diferite concentraţii de alcool (% masă) t,°C 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 90,4 100 25 4180 4306 4367 4302 4083 3828 3576 3312 3023 2719 2588 2437 30 4178 4307 4368 4305 4101 3856 3609 3356 3076 2776 2644 2487 35 4178 4308 4368 4306 4119 3885 3647 3401 3130 2833 2700 2537 40 4178 4309 4368 4309 4138 3914 3684 3446 3142 2891 2757 2592 45 4180 4309 4369 4311 4156 3943 3725 3492 3238 2949 2814 2650 50 4180 4310 4369 4313 4175 3973 3761 3538 3293 3008 2874 2709

Tabelul 257. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor alcool etilic – apă în funcţie de concentraţie şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η, Pa .s, la diferite temperaturi t

nc.

alc

ool,

%

(ma

0 10 20 25 30 40 50 60 70 10 0,3215 0,2162 0,1548 0,1328 0,1153 0,0896 0,0725 0,0602 0,0509 20 0,5275 0,3235 0,2168 0,1808 0,1539 0,1144 0,0896 0,0728 0,0606 30 0,6900 0,4095 0,2670 0,2203 0,1849 0,1353 0,1038 0,0826 0,0674 40 0,7150 0,4355 0,2867 0,2374 0,1941 0,1455 0,1116 0,0887 0,0724 45 0,7100 0,4310 0,2867 0,2887 0,2007 0,1478 0,1138 0,0902 0,0736 50 0,6250 0,4174 0,2832 0,2368 0,2001 0,1475 0,1136 0,0904 0,0739 60 0,5715 0,3787 0,2642 0,2232 0,1906 0,1426 0,1109 0,0887 0,0727 70 0,4720 0,3268 0,2369 0,2025 0,1744 0,1328 0,1044 0,0841 0,0696 80 0,3648 0,3663 0,1998 0,1738 0,1519 0,1181 0,0950 0,0778 0,0648 90 0,2694 0,2048 0,1601 0,1422 0,1270 0,1022 0,0835 0,0695 0,0506 100 0,1776 0,1480 0,1221 0,1101 0,0997 0,0824 0,0695 0,0590 0,0506

Page 291: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

284

Tabelul 258. Căldura de vaporizare a soluţiilor de alcool etilic – apă în funcţie de concentraţie şi temperatură

Căldura de vaporizare, J/Kg, la diferite temperaturi t, °C Conţinutul în alcool % (volum) 0 30 50 70 80

5 4312 4228 4262 4269 4269 10 4396 4269 4262 4269 4312 20 4354 4312 4312 4312 4312 30 4187 4269 4396 4480 4563 40 3935 4103 4187 3354 4438 50 3642 3852 4019 3228 4396 60 3349 3601 3852 3103 4354 70 3140 3349 3684 3935 4269 80 2805 3098 3224 2642 4061 90 2554 2805 2931 2349 3768

100 2261 2512 2721 2972 3266 Tabelul 259. Căldura specifică a vaporilor soluţiilor de alcool etilic – apă la temperatura de condensare şi presiunea de 760 mm Hg Concentraţia în alcool %

(masă)

Temperatura de condensare

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Concentraţia în alcool %

(masă)

Temperatura de condensare

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K) 0 100,0 4186 55 90,6 3935 5 99,4 4270 60 89,0 3851

10 98,8 4312 65 87,0 3726 15 98,2 4312 70 85,1 3600 20 97,6 4312 75 82,8 3433 30 96,0 4354 80 80,8 3223 35 95,3 4270 85 79,6 3140 40 94,0 4228 90 78,7 3014 45 93,2 4103 95 78,2 2836 50 91,9 4019 100 78,3 2669

Page 292: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

285

Tabelul 260. Conductivitatea termică a soluţiilor de alcool etilic-apă, în funcţie de concentraţie şi temperatură

Conductivitatea termică λ, W/(m·K) la diferite temperaturi t, °C Concentraţia de alcool, (% masă) 0°C 10°C 20°C 30°C 40°C 50°C 60°C 80°C

5 - 0,502 0,565 0,582 0,594 0,607 0,623 - 10 0,504 0,523 0,536 0,553 0,565 0,578 0,590 0,636 20 0,447 0,473 0,483 0,497 0,507 0,515 0,528 0,579 30 0,401 0,426 0,434 0,444 0,447 0,457 0,460 0,532 40 0,348 0,384 0,389 0,389 0,394 0,397 0,402 0,482 50 0,293 0,343 0,343 0,347 0,347 0,347 0,347 0,423 60 0,251 0,305 0,305 0,301 0,301 0,301 0,297 0,381 70 0,215 0,272 0,267 0,264 0,259 0,255 0,251 0,346 80 0,190 0,243 0,238 0,230 0,226 0,217 0,213 0,319 90 0,186 0,217 0,209 0,201 0,191 0,184 0,175 0,290

100 0,159 0,191 0,180 0,172 0,159 0,151 0,138 0,174 Tabelul 261. Entalpia şi căldura de vaporizare a soluţiilor de alcool etilic – apă la temperatura de condensare şi presiunea de 760 mm Hg

Entalpia Concentraţia în

alcool, % (masă)Temperatura de

condensare i”⋅10–2, J/Kg i’⋅10–2, J/Kg

Căldura de vaporizare

cvp⋅10-2, J/Kg 0 100,0 26753,6 4186,8 22566,8 5 99,4 26100,5 4245,4 21855,1

10 98,8 25405,5 4262,1 21143,3 15 98,2 24564,4 4232,8 20430,5 20 97,6 23927,5 4207,7 19719,8 25 97,0 23232,5 4203,5 19029,0 30 96,0 22504,0 4168,3 18338,1 35 95,3 21695,9 4069,5 17626,4 40 94,0 20871,1 3973,2 16914,6 45 93,2 20067,3 3822,5 16244,7 50 91,9 19225,7 3692,7 15533,0 55 90,6 18409,3 3567,1 14842,2 60 89,0 17580,3 3428,9 14151,3 65 87,0 16688,5 3228,0 13360,5 70 85,1 15834,4 3064,7 12769,7 75 82,8 14942,6 2842,8 12099,8 80 80,8 14029,9 2600,0 11429,9 85 79,6 13217,7 2499,5 10718,2 90 78,7 12338,4 2373,9 9964,5 95 78,2 11480,2 2227,3 9252,8

100 78,3 10638,6 2097,5 8541,0

Page 293: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

286

Tabelul 262. Proprietăţi termofizice ALCOOL ETILIC (ETANOL) pe curba de saturaţie Formula chimică: C2H6O (C2H5OH); Masa moleculară: 46,1; Punctul normal de fierbere: 351,45 K; Punctul de topire: 158,65 K ; Temperatura critică: 516,25 K; Presiunea critică: 6390 KPa; Densitatea critică: 280 Kg/m3 Tsat [K] 351,45 373 393 413 433 453 473 483 503 513 Psat [KPa] 101,3 226 429 753 1256 1960 2940 3560 5100 6020

'ρ [Kg/m3] 757,0 733,7 709,0 680,3 648,5 610,5 564,0 537,6 466,2 420,3 ''ρ [Kg/m3] 1,435 3,175 5,841 10,25 17,15 27,65 44,40 56,85 101,1 160,2

'h [KJ/Kg] 202,5 271,7 340,0 413,2 491,5 576,5 670,7 722,2 837,4 909,8 ''h [KJ/Kg] 1165,5 1198,7 1225,5 1247,2 1264,4 1275,3 1269,0 1259,0 1224,6 1190,3

r [KJ/Kg] 963,0 927,0 885,5 834,0 772,9 698,9 598,3 536,7 387,3 280,5'pc [KJ/(Kg⋅K)] 3,00 3,30 3,61 3,96 4,65 5,51 6,16 6,61 ''pc [KJ/(Kg⋅K)] 1,83 1,92 2,02 2,11 2,31 2,80 3,18 3,78 6,55

6' 10⋅η [N⋅s/m2] 428,7 314,3 240,0 185,5 144,6 113,6 89,6 79,7 63,2 56,3 6'' 10⋅η [N⋅s/m2] 10,4 11,1 11,7 12,3 12,9 13,7 14,5 15,1 16,7 18,5

3' 10⋅λ [W/(m⋅K)] 153,6 150,7 146,5 141,9 137,2 134,8 129,1 125,6 108,0 79,11 3'' 10⋅λ [W/(m⋅K)] 19,9 22,4 24,5 26,8 29,3 32,1 35,3 37,8 43,9 50,7

'Pr 8,37 6,88 5,91 5,18 4,90 4,64 4,28 4,19 ''Pr 0,96 0,95 0,96 0,97 1,02 1,20 1,31 1,51 2,49

310⋅σ [N/m] 17,7 15,7 13,6 11,5 9,3 6,9 4,5 3,3 0,9 0,34 3' 10⋅β [1/K] 1,41 1,60 1,90 2,41 3,13 4,18 6,06 7,56 16,0

Page 294: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

287

Tabelul 263. Presiunea p a vaporilor de ALCOOL ETILIC (ETANOL) t [°C] p [KPa] t [°C] p [KPa] t [°C] p [KPa] t [°C] p [KPa] -31.3 -12.0 -2.3 8.0

19.0

0,133 0,667 1,333 2,666 5,332

26,0 34,9 48,4 63,5 78,4

7,998 13,33 26,66 53,32 101,3

97,5 126,0 151,8 183,0 203,0

203 506 1013 2026 3039

218,0 230,0 242,0 243,1

4052 5065 6078 6392

Tabelul 264. Proprietăţile termodinamice ale soluţiei apoase de 96% (în volum) de ALCOOL ETILIC (ETANOL) pe curba de saturaţie: h şi r [KJ/Kg]

t [°C] p [KPa] h’ h’’ r t [°C] p [KPa] h’ h’’ r 0

10 20 30 40 50 60 70 80 90

100 110 120

1,23,15,8

10,418,029,647,272,9

108,6158,8

226 315 429

-5,4418,8 43,5 68,7 94,6 121,4 149,5 178,4 208,5 239,5 271,7 305,2 340,0

1042,9 1058,0 1073,5 1089,8 1106,6 1122,1 1138,4 1153,5 1168,5 1184,0 1198,7 1212,1 1225,5

1048,41039,21030,21021,21011,91000,6988,9975,1960,0944,5927,0906,9885,5

130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240

248,2

575753978

1256158019602400294035604280510060206860

376,0413,2451,8491,5533,0576,5622,6670,7722,2777,5837,4909,8

1067,6

1236,4 1247,2 1256,0 1264,4 1271,1 1275,3 1273,2 1269,0 1259,0 1246,0 1224,6 1190,3 1067,6

860,4 834,0 804,3 772,9 738,1 698,8 650,6 598,3 536,7 468,5 387,3 280,5

0

Tabelul 265. Proprietăţile termodinamice ale soluţiei apoase de 96% (în volum) de ALCOOL ETILIC (ETANOL) pe curba de saturaţie: p [KPa], t [°C], ν [m3/Kg]

p t ν’⋅103 ν’’ p t ν’⋅103 ν’’

2 5

10 20 29 39 49 98

147 196 245 294 343 392 441 490

2,8 17,0 28,9 41,7 49,9 56,0 60,9 78,0 88,0 95,6

102,4 107,8 112,6 117,0 121,0 124,5

1,216 1,234 1,249 1,266 1,278 1,287 1,295 1,321 1,339 1,354 1,368 1,381 1,392 1,403 1,413 1,422

27,81 11,69 6,07 3,164 2,161 1,649 1,337 0,697 0,475 0,3618 0,2926 0,2456 0,2117 0,1862 0,1663 0,1502

981 1079 1177 1275 1373 1472 1570 1668 1766 1864 1962 2060 2158 2256 2354 2452

150,2 153,9 157,4 160,7 163,8 166,8 169,7 172,5 175,1 177,1 180,1 182,4 184,6 186,8 188,9 190,9

1,504 1,518 1,532 1,545 1,558 1,572 1,585 1,598 1,611 1,625 1,638 1,652 1,665 1,679 1,692 1,707

0,0750 0,0680 0,0622 0,0573 0,0532 0,0494 0,0462 0,0432 0,0405 0,03820 0,03617 0,03420 0,03243 0,03080 0,02930 0,02797

Page 295: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

288

p t ν’⋅103 ν’’ p t ν’⋅103 ν’’

589 687 785 883

2943 3041 3139 3237 3335 3434 3532 3630 3728 3826 3924 4022 4120 4218 4316 4414 4513 4611 4709 4807 4905

130,9 136,5 141,5 146,0 200,0 201,7 203,3 204,9 206,5 208,1 209,6 211,1 212,5 213,9 215,3 216,6 217,9 219,2 220,5 221,7 223,0 224,2 225,4 226,5 227,7

1,441 1,458 1,475 1,490 1,773 1,787 1,800 1,814 1,829 1,843 1,856 1,871 1,885 1,899 1,913 1,927 1,942 1,957 1,972 1,981 2,003 2,019 2,035 2,053 2,073

0,1243 0,1066 0,0937 0,0837 0,02248 0,02158 0,02080 0,01995 0,01919 0,01843 0,01777 0,01710 0,01651 0,01593 0,01536 0,01487 0,01439 0,01392 0,01345 0,01305 0,01261 0,01222 0,01185 0,01150 0,01112

2551 2649 2747 2845 5003 5101 5199 5297 5396 5494 5592 5690 5788 5886 5984 6082 6180 6278 6376 6475 6573 6671 6769 6857

192,8 194,7 196,5 198,3 228,9 230,0 231,1 232,2 233,3 234,4 235,5 236,5 237,5 238,6 239,6 240,6 241,5 242,5 243,5 244,5 245,5 246,4 247,3 248,2

1,720 1,733 1,746 1,760 2,093 2,112 2,132 2,154 2,177 2,202 2,230 2,259 2,288 2,322 2,361 2,407 2,452 2,506 2,583 2,650 2,717 2,814 2,945 3,742

0,02673 0,02557 0,02453 0,02350 0,01076 0,01043 0,01011 0,00977 0,00950 0,00916 0,00884 0,00854 0,00824 0,00794 0,00766 0,00738 0,00709 0,00679 0,00650 0,00618 0,00587 0,00549 0,00503 0,00374

Tabelul 266. Volumul specific ν⋅103 [m3/Kg] al soluţiei apoase de 96% (în volum) de ALCOOL ETILIC (ETANOL)

p,[MPa] t [°C] 0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 0 1,213 1,212 1,212 1,212 1,211 1,211 1,210 1,210 1,209 1,208 1,208

10 1,225 1,224 1,224 1,224 1,223 1,223 1,222 1,222 1,221 1,220 1,220 20 1,238 1,237 1,236 1,236 1,235 1,235 1,234 1,234 1,233 1,232 1,232 30 1,251 1,250 1,249 1,249 1,248 1,248 1,247 1,247 1,246 1,245 1,245 40 1,266 1,265 1,264 1,263 1,262 1,262 1,262 1,261 1,260 1,259 1,259 50 1,280 1,279 1,278 1,277 1,276 1,276 1,276 1,275 1,274 1,273 1,273 60 1,295 1,294 1,293 1,292 1,291 1,290 1,290 1,289 1,288 1,287 1,287 70 1,310 1,309 1,308 1,307 1,306 1,305 1,304 1,304 1,303 1,302 1,302 80 687 1,325 1,324 1,323 1,322 1,321 1,320 1,319 1,319 1,318 1,318 90 707 1,343 1,342 1,341 1,340 1,339 1,338 1,337 1,337 1,336 1,335

100 726 1,363 1,362 1,361 1,360 1,359 1,358 1,357 1,357 1,356 1,355 110 747 1,386 1,385 1,384 1,383 1,381 1,380 1,379 1,378 1,377 1,376 120 766 1,411 1,410 1,408 1,407 1,405 1,404 1,403 1,401 1,400 1,399 130 787 149,6 1,438 1,436 1,435 1,433 1,431 1,430 1,428 1,426 1,425 140 807 154,3 1,469 1,467 1,465 1,463 1,461 1,459 1,457 1,455 1,454

Page 296: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

289

p,[MPa] t [°C] 0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 150 827 158,8 1,504 1,502 1,499 1,496 1,494 1,492 1,489 1,487 1,485 160 848 163,3 76,6 1,542 1,539 1,536 1,533 1,530 1,527 1,524 1,521 170 862 167,6 79,4 49,2 1,584 1,580 1,577 1,573 1,569 1,566 1,563 180 888 171,9 81,8 51,4 1,638 1,634 1,629 1,624 1,620 1,614 1,610 190 909 176,2 84,2 53,2 37,38 1,699 1,692 1,685 1,679 1,673 1,667 200 928 180,5 86,6 55,1 39,13 29,09 1,771 1,761 1,752 1,743 1,734 210 949 184,8 89,1 57,8 40,7 30,67 23,75 18,44 1,848 1,836 1,824 220 968 189,0 91,4 58,7 42,2 32,13 25,16 20,04 15,86 1,958 1,936 230 989 193,3 93,7 60,4 43,6 33,44 26,50 21,35 17,33 14,25 11,19 240 1009 197,5 95,9 62,0 45,0 34,69 27,75 22,65 18,66 15,44 12,83 250 1029 201,7 98,2 63,7 46,4 35,89 28,85 23,75 19,84 16,66 14,08 260 1059 205,9 100,6 65,4 47,7 37,02 29,90 24,73 20,82 17,72 15,19 270 1069 210,1 102,8 66,9 49,0 38,10 30,88 25,67 21,71 18,60 16,09 280 1090 214,3 105,0 68,4 50,2 39,15 31,80 26,55 22,55 19,44 16,93 290 1110 218,5 107,1 70,0 51,4 40,2 32,68 27,34 23,31 20,17 17,61 300 1129 222,6 109,3 71,3 52,5 41,1 33,50 28,07 23,98 20,80 18,22 310 1150 226,7 111,2 72,8 53,6 42,1 34,31 28,79 24,64 21,41 18,81 320 1169 230,8 113,4 74,2 54,7 43,0 35,12 29,52 25,30 22,03 19,39 330 1189 234,8 115,4 75,6 55,9 43,9 35,93 30,24 25,96 22,64 19,98 340 1209 238,8 117,6 77,1 56,9 44,8 36,72 30,94 26,61 23,23 20,56 350 1229 242,8 119,7 78,6 58,0 45,7 37,52 31,64 27,25 23,83 21,11

Tabelul 266. (continuare) p

[MPa]

t [°C]

6,0 7,0 8,0 9,0 10,0 12,0 14,0 16,0 18,0 20,0

0 1,207 1,206 1,204 1,204 1,202 1,200 1,198 1,196 1,194 1,192

10 1,219 1,218 1,216 1,216 1,214 1,212 1,210 1,208 1,206 1,204

20 1,231 1,230 1,228 1,228 1,226 1,224 1,222 1,220 1,218 1,216

30 1,243 1,242 1,241 1,241 1,239 1,237 1,234 1,232 1,230 1,228

40 1,257 1,256 1,255 1,254 1,252 1,250 1,247 1,244 1,242 1,240

50 1,271 1,270 1,269 1,268 1,266 1,264 1,260 1,257 1,255 1,252

60 1,285 1,284 1,283 1,282 1,280 1,277 1,274 1,270 1,268 1,265

70 1,300 1,299 1,297 1,296 1,294 1,291 1,288 1,284 1,282 1,279

80 1,316 1,315 1,313 1,312 1,310 1,307 1,303 1,299 1,296 1,293

90 1,333 1,332 1,330 1,329 1,327 1,324 1,320 1,316 1,312 1,309

100 1,353 1,351 1,349 1,347 1,345 1,342 1,337 1,333 1,329 1,326

Page 297: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

290

p

[MPa]

t [°C]

6,0 7,0 8,0 9,0 10,0 12,0 14,0 16,0 18,0 20,0

110 1,374 1,371 1,369 1,367 1,365 1,360 1,355 1,351 1,347 1,344

120 1,396 1,394 1,391 1,388 1,386 1,381 1,376 1,371 1,367 1,364

130 1,422 1,419 1,416 1,413 1,410 1,405 1,399 1,394 1,390 1,385

140 1,450 1,446 1,443 1,439 1,436 1,430 1,423 1,418 1,413 1,407

150 1,480 1,476 1,473 1,468 1,464 1,457 1,450 1,444 1,438 1,432

160 1,515 1,510 1,505 1,500 1,496 1,487 1,479 1,472 1,465 1,458

170 1,555 1,549 1,543 1,537 1,531 1,521 1,511 1,502 1,495 1,486

180 1,602 1,594 1,586 1,578 1,571 1,558 1,546 1,534 1,525 1,516

190 1,661 1,650 1,634 1,624 1,615 1,599 1,584 1,571 1,560 1,549

200 1,727 1,710 1,690 1,677 1,665 1,645 1,627 1,613 1,599 1,587

210 1,800 1,779 1,759 1,740 1,724 1,697 1,674 1,655 1,638 1,625

220 1,898 1,867 1,839 1,815 1,794 1,759 1,730 1,705 1,685 1,667

230 2,047 1,993 1,949 1,912 1,881 1,831 1,794 1,763 1,736 1,714

240 8,16 2,204 2,105 2,039 1,988 1,916 1,868 1,828 1,795 1,766

250 10,00 5,81 2,438 2,255 2,155 2,025 1,954 1,902 1,860 1,826

260 11,21 8,15 4,80 2,84 2,462 2,160 2,069 1,988 1,934 1,874

270 12,20 9,36 6,98 4,72 3,256 2,447 2,241 2,120 2,035 1,950

280 13,06 10,22 8,04 6,08 4,45 2,942 2,488 2,291 2,160 2,033

290 13,78 10,98 8,79 7,03 5,53 3,552 2,819 2,502 2,321 2,157

300 14,38 11,59 9,45 7,75 6,35 4,32 3,260 2,773 2,520 2,296

310 14,93 12,12 10,02 8,35 7,00 5,02 3,761 3,087 2,739 2,447

320 15,47 12,63 10,53 8,86 7,55 5,59 4,28 3,449 2,977 2,614

330 16,00 13,15 11,03 9,37 8,04 6,06 4,70 3,821 3,269 2,803

340 16,43 13,65 11,50 9,82 8,48 6,50 5,15 4,21 3,572 3,008

350 17,02 14,11 11,93 10,25 8,90 6,90 5,54 4,58 3,933 3,219

Page 298: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

291

Tabelul 267. Căldura specifică a ALCOOLULUI ETILIC (ETANOLULUI) în stare gazoasă la p = 0,1 MPa

t [°C] 0 100 200 300 400 500 600 cp [J/(Kg⋅K)] 1340 1690 2010 2320 2610 2890 3160

Tabelul 268. Căldura specifică cp [J/(Kg⋅K)] a ALCOOLULUI ETILIC (ETANOLULUI) în stare lichidă pe curba de saturaţie

t [°C] cp’ t [°C] cp’ t [°C] cp’ t [°C] cp’ t [°C] cp’ 0

10 20

2265 2332 2403

30 40 50

2483 2575 2675

60 70 80

2784 2902 3027

90 100 110

3161 3304 3454

120 130 140

3613 3781 3957

Tabelul 269. Căldura specifică cp [J/(Kg⋅K)] a soluţiei apoase de 96% (în volum) de ALCOOL ETILIC (ETANOL)

p [MPa] t [°C] 7,36 9,81 12,26 14,71 17,16 19,61

190

200

210

220

230

240

250

260

270

280

290

300

310

320

330

340

350

360

370

4413

4560

4761

5079

5627

5870

58702

8399

5544

4535

3982

3643

3421

3266

3157

3073

3019

2969

2931

4338

4459

4602

4786

5070

5527

6364

8793

13181

8776

6230

5024

4371

3961

3685

3492

3350

3249

3161

4262

4367

4484

4622

4807

5049

5380

5925

6883

8123

8244

6938

5736

4949

4409

4053

3802

3605

3450

4208

4292

4375

4480

4614

4769

4966

5225

5619

6084

6574

6737

6373

5724

5104

4631

4262

3999

3789

4162

4229

4304

4384

4480

4589

4719

4890

5083

5309

5548

5765

5845

5678

5351

4970

4614

4308

4070

4116

4174

4237

4308

4384

4468

4560

4669

4794

4928

5075

5209

5309

5313

5192

4995

4735

4488

4246

Page 299: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

292

Tabelul 270. Entalpia h [KJ/Kg] pentru ALCOOL ETILIC (ETANOL) p [MPa] t [°C]

0 0,1 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0

0 1042,9 -5,44 -5,2 -4,6 -3,77 -2,93 -2,09 -1,26 10 1058,8 18,8 19,3 19,7 20,5 21,4 22,2 23,0 20 1074,8 43,5 44,0 44,4 45,2 46,0 46,9 47,7 30 1091,1 68,7 69,1 69,5 70,3 71,2 72,0 72,8 40 1107,8 94,6 95,0 95,5 96,3 97,1 97,6 98,4 50 1125,0 121,4 121,8 122,2 123,1 123,9 124,3 125,2 60 1141,7 149,5 149,9 150,3 151,1 151,6 152,4 153,2 70 1158,9 178,4 178,8 179,2 180,0 180,4 181,3 182,1 80 1176,1 1170,2 208,5 208,9 209,8 210,2 211,0 211,8 90 1193,7 1189,0 239,5 239,9 240,7 241,2 242,0 242,4

100 1211,7 1207,9 271,7 272,1 272,6 273,4 273,8 274,2 110 1229,7 1225,9 305,2 305,6 306,1 306,5 306,9 307,3 120 1248,1 1244,7 340,0 340,0 340,4 340,8 341,2 341,6 130 1266,9 1263,6 1241,8 376,0 376,0 376,4 376,8 377,2 140 1286,2 1283,2 1264,8 413,2 412,8 413,2 413,2 413,6 150 1305,9 1302,9 1287,0 1253,9 450,9 451,3 450,9 451,3 160 1325,5 1323,0 1308,8 1283,2 490,7 490,7 490,3 490,3 170 1345,6 1343,5 1330,6 1310,0 532,1 531,7 531,3 530,9 180 1366,2 1364,1 1352,3 1334,8 576,5 575,3 574,4 573,6 190 1387,1 1385,0 1374,1 1358,6 1308,4 621,3 620,1 618,8 200 1408,4 1406,3 1395,9 1382,1 1341,0 670,7 668,2 666,1 210 1429,8 1427,7 1417,6 1405,1 1369,9 1307,5 720,5 717,2 220 1451,1 1449,0 1439,8 1428,5 1398,8 1348,1 1276,1 772,5 230 1472,5 1470,8 1462,9 1451,6 1426,0 1385,8 1331,0 1237,2 240 1494,3 1492,6 1485,0 1475,0 1452,8 1419,7 1377,9 1306,7 250 1516,5 1514,8 1508,5 1498,5 1479,2 1451,6 1418,1 1366,6 260 1539,1 1537,4 1531,1 1521,9 1505,2 1481,7 1454,5 1416,0 270 1561,7 1560,4 1554,6 1545,3 1531,1 1510,6 1487,6 1458,3 280 1584,7 1583,9 1578,0 1569,6 1556,6 1539,1 1519,0 1495,5 290 1607,7 1607,3 1602,3 1539,9 1582,2 1566,3 1548,3 1528,6 300 1630,8 1630,3 1625,3 1618,6 1607,3 1592,7 1576,7 1559,2 310 1653,8 1653,4 1648,3 1642,9 1632,4 1618,6 1603,5 1587,2 320 1677,2 1676,8 1671,8 1667,2 1657,1 1644,2 1629,9 1614,4 330 1701,1 1700,7 1695,6 1691,5 1681,8 1669,7 1656,3 1642,1 340 1725,4 1725,0 1719,9 1716,2 1706,5 1694,8 1683,1 1669,3 350 1749,7 1749,2 1744,2 1740,9 1731,7 1720,4 1709,5 1696,5

Page 300: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

293

Tabelul 270. (continuare) p [MPa] t [°C] 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0 15,0 20,0

0 -0,42 0,84 1,67 2,51 3,35 7,95 12,56 10 23,9 24,7 25,5 26,4 27,2 31,8 36,4 20 48,6 49,4 50,2 51,1 51,9 56,5 60,7 30 73,7 74,5 75,4 76,2 77,0 81,2 85,4 40 99,2 100,1 100,9 101,7 102,6 107,2 111,4 50 126,0 126,9 127,7 128,5 129,4 133,6 137,7 60 154,1 154,9 155,3 156,2 157,0 161,2 165,4 70 183,0 183,4 184,2 185,1 185,5 189,2 193,4 80 212,7 213,1 213,9 214,8 215,2 219,0 223,2 90 243,3 243,7 244,5 245,3 245,8 249,1 253,3

100 275,1 275,5 276,3 276,7 277,2 280,5 284,3 110 308,1 308,6 309,0 309,4 309,8 312,8 316,5 120 342,1 342,5 342,9 343,3 343,7 345,8 349,6 130 377,2 377,6 378,1 378,1 378,5 380,2 383,5 140 413,7 413,7 414,1 414,1 413,7 415,3 418,7 150 451,3 450,9 451,3 450,9 450,5 451,8 455,1 160 490,3 489,8 489,8 489,4 489,0 489,8 492,8 170 530,9 530,0 529,6 529,2 528,8 529,2 531,7 180 573,2 571,9 571,1 570,2 569,8 569,8 571,1 190 618,0 615,9 614,6 613,4 612,5 612,1 612,5 200 664,9 662,4 660,3 658,6 657,3 656,5 656,1 210 715,1 711,3 708,8 706,7 705,1 703,4 702,1 220 769,5 764,1 760,7 758,2 756,1 751,5 749, 9 230 829,0 822,3 818,1 814,8 811,8 803,9 800,9 240 1184,4 896,4 888,0 880,5 875,5 860,0 854,1 250 1297,9 1143,8 1006,5 965,9 949,1 919,4 907,7 260 1370,8 1301,7 1215,8 1101,5 1044,2 982,2 964,2 270 1424,3 1379,1 1319,7 1243,9 1173,6 1048,8 1022,0 280 1470,0 1435,6 1392,9 1339,4 1283,2 1122,9 1081,4 290 1507,2 1480,0 1448,2 1408,9 1361,5 1197,0 1142,2 300 1539,9 1517,3 1493,0 1462,9 1426,0 1271,1 1202,4 310 1569,6 1550,0 1530,7 1506,0 1476,7 1337,7 1261,9 320 1598,9 1580,5 1563,8 1543,7 1519,0 1395,5 1320,1 330 1627,4 1609,8 1594,8 1576,7 1555,4 1447,4 1375,8 340 1655,9 1639,1 1624,9 1608,6 1588,5 1495,1 1429,0 350 1684,3 1668,8 1655,0 1639,1 1620,7 1541,2 1479,2

Tabelul 271. Vâscozitatea dinamică η a ALCOOLULUI ETILIC (ETANOLULUI) în stare gazoasă la p ≤ 0,1 MPa t [°C] 0 100 200 300 400 500 600 η⋅107 [N⋅s/m2] 78,5 108 137 167 197 227 257

Page 301: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

294

Tabelul 272. Vâscozitatea dinamică η [Pa⋅s] a soluţiei apoase de 96% (în volum) de ALCOOL ETILIC (ETANOL) pe curba de saturaţie

t [°C] 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 η’’⋅105 η’⋅103

0,774 1,799

0,809 1,464

0,835 1,198

0,869 0,985

0,900 0,819

0,930 0,690

0,959 0,588

0,990 0,500

1,030 0,432

1,059 0,369

1,092 0,318

1,125 0,278

1,157 0,243

Tabelul 272. (continuare)

t [°C] 130 140 150 160 170 180 190 200 210 220 230 240 η’’⋅105 η’⋅103

1,189 0,215

1,219 0,190

1,254 0,168

1,293 0,150

1,329 0,134

1,369 0,120

1,411 0,107

1,464 0,0950

1,529 0,0836

1,618 0,0725

1,728 0,0614

1,948 0,0488

Tabelul 273. Conductivitatea termică λ⋅104 [W/(m⋅K)] a soluţiilor apoase de 100% şi 96% (în volum) de ALCOOL ETILIC (ETANOL) la temperaturi scăzute

t [°C] -60 -50 -40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 100% 96%

1865 1950

1840 1930

1820 1910

1795 1890

1770 1870

1750 1850

1725 1830

1700 1810

1680 1790

1655 1770

1635 1750

1610 1730

1585 1710

Tabelul 274. Tensiunea superficială σ⋅103 [N /m] a ALCOOLULUI ETILIC (ETANOLULUI)

t [°C] σ t [°C] σ t [°C] σ t [°C] σ t [°C] σ 0

10 20 30 40

24,4 23,6 22,8 21,9 21,0

50 60 70 80 90

20,1 19,2 18,3 17,3 16,4

100 110 120 130 140

15,5 14,5 13,4 12,3 11,2

150 160 170 180 190

10,1 9,0 7,8 6,7 5,5

200 210 220 230 240

4,3 3,3 2,2 1,1 0,1

Page 302: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

295

Tabelul 275. Vâscozitatea dinamică η⋅105 [Pa⋅s] a soluţiei apoase de 96% (în volum) de ALCOOL ETILIC (ETANOL)

p [MPa] t [°C]

0,098 1,96 4,90 6,86 7,85 8,83 9,81 11,77 14,71 19,61

0 179,9 181,6 184,3 185,9 186,8 187,8 188,6 190,3 193,0 197,4 10 146,4 148,0 150,2 151,2 151,9 152,7 154,0 155,2 157,1 160,2 20 119,8 120,9 122,5 123,7 124,0 124,6 125,4 126,5 128,2 130,8 30 98,5 99,3 100,6 101,5 102,0 102,5 103,0 104,0 105,2 107,6 40 81,9 82,5 84,0 84,5 84,9 85,2 85,6 86,4 87,6 89,7 50 69,0 69,5 70,4 71,0 71,2 71,6 71,9 72,7 73,6 75,3 60 58,8 59,2 60,0 60,6 60,8 61,2 61,4 61,9 62,7 65,2 70 50,0 50,5 51,4 51,7 52,0 52,3 52,7 53,3 54,1 55,3 80 1,03 43,5 44,4 44,8 45,0 45,3 45,6 46,1 46,7 48,0 90 1,06 37,4 38,6 39,0 39,2 39,5 39,8 40,2 40,9 41,9

100 1,083 32,3 33,6 34,2 34,4 34,7 35,0 35,4 36,0 36,9 110 1,117 28,3 29,5 30,0 30,2 30,4 30,7 31,1 31,8 33,0 120 1,146 24,8 26,0 26,4 26,6 26,8 27,0 27,4 28,2 29,4 130 1,174 22,0 23,0 23,4 23,6 23,8 24,1 24,5 25,2 26,2 140 1,202 19,4 20,5 20,9 21,1 21,3 21,5 21,8 22,5 23,7 150 1,232 17,2 18,14 18,64 18,9 19,14 19,36 19,89 20,5 21,6 160 1,259 15,3 16,04 16,54 16,8 17,04 17,25 17,82 18,42 19,58 170 1,289 13,5 14,30 14,78 15,0 15,25 15,49 15,95 16,65 17,69 180 1,317 12,0 12,74 13,19 13,44 13,69 13,90 14,30 15,01 16,01 190 1,346 1,379 11,25 11,65 11,95 12,14 12,34 12,81 13,49 14,42 200 1,376 1,408 9,87 10,34 10,6 10,82 11,03 11,50 12,12 13,02 210 1,403 1,434 8,65 9,18 9,37 9,59 9,80 10,30 10,90 11,78 220 1,433 1,471 7,44 8,04 8,25 8,50 8,71 9,62 9,80 10,65 230 1,459 1,490 1,68 6,83 7,14 7,40 7,65 8,09 8,76 9,68 240 1,488 1,508 1,64 5,43 6,00 6,35 6,64 7,19 7,90 8,84 250 1,511 1,54 1,63 2,21 4,19 5,21 5,68 6,33 7,10 8,08 260 1,540 1,57 1,63 1,90 2,42 4,02 4,72 5,54 6,37 7,38

Page 303: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

296

p [MPa] t [°C]

0,098 1,96 4,90 6,86 7,85 8,83 9,81 11,77 14,71 19,61

270 1,569 1,60 1,66 1,84 2,05 2,50 3,60 4,71 5,64 6,72 280 1,594 1,63 1,68 1,83 1,94 2,14 2,56 3,74 4,88 6,10 290 1,625 1,65 1,70 1,83 1,93 2,04 2,22 2,96 4,20 5,52 300 1,649 1,68 1,73 1,84 1,92 2,01 2,15 2,63 3,66 4,98 310 1,680 1,70 1,76 1,85 1,92 2,00 2,11 2,44 3,27 4,54 320 1,704 1,72 1,78 1,87 1,93 2,00 2,09 2,34 2,96 4,16 330 1,730 1,76 1,82 1,89 1,94 2,00 2,08 2,29 2,78 3,84 340 1,759 1,78 1,85 1,91 1,96 2,01 2,08 2,25 2,65 3,57

Tabelul 276. Conductivitatea termică λ⋅104 [W/(m⋅K)] a ALCOOLULUI ETILIC (ETANOLULUI) cu concentraţia 100%

p [MPa] T [K]

0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0 7,5 10,0 15,0 20,0

290 1705 1707 1709 1711 1713 1715 1717 1721 1725 1735 1746 1767 1790 300 1675 1677 1679 1681 1683 1685 1687 1692 1696 1708 1718 1739 1762 320 1619 1621 1623 1626 1628 1631 1633 1638 1643 1655 1668 1690 1713 340 1571 1573 1575 1578 1580 1583 1585 1591 1596 1610 1623 1649 1672 350 1548 1550 1553 1556 1559 1561 1565 1571 1575 1589 1603 1630 1653 360 1528 1531 1534 1537 1540 1543 1549 1555 1569 1584 1610 1635 370 1507 1510 1513 1516 1520 1523 1529 1535 1550 1565 1593 1619 380 1487 1491 1494 1497 1500 1504 1510 1517 1532 1548 1576 1602 390 246 1468 1472 1475 1479 1482 1486 1493 1499 1515 1530 1560 1586 400 258 1454 1457 1460 1464 1468 1474 1481 1498 1514 1544 1571 410 270 1436 1440 1443 1447 1450 1457 1464 1480 1497 1529 1555 420 282 302 1419 1422 1426 1430 1433 1440 1447 1464 1481 1513 1540 430 293 313 1405 1409 1414 1416 1423 1430 1447 1465 1497 1525 440 304 322 1389 1392 1448 1482 1510

Page 304: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

297

p [MPa] T [K]

0,1 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0 7,5 10,0 15,0 20,0

450 316 331 346 1375 1432 1466 1496 460 328 341 356 1416 1450 1482 470 340 351 367 385 406 429 1400 1435 1467 480 352 363 377 394 414 437 1384 1420 1453 490 365 375 389 405 424 446 1368 1405 1439 500 378 387 400 416 435 457 1351 1389 1424 510 391 400 413 428 446 466 489 545 620 1331 1373 1410 520 404 413 425 439 454 472 491 537 599 1355 1396 530 417 425 437 449 463 478 494 533 583 1334 1382 540 430 438 449 460 473 486 500 532 571 1308 1365 550 444 451 461 471 482 494 507 535 567 1278 1345 560 458 465 473 482 492 503 514 540 568 1244 1320 570 472 478 485 494 503 513 524 547 573 1207 1291

Page 305: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

298

Tabelul 277. Temperatura de îngheţare a vinului în funcţie de concentraţia în alcool şi zahăr

Temperatura de îngheţare t,°C pentru diferite concentraţii în zahăr, g/100 ml Concentraţia în alcool % 0 5 10 15 20 25 30

7 - 3,0 - 3,9 - 4,8 - 5,8 - 6,8 - 7,9 - 9,0 8 - 3,4 - 4,3 - 5,3 - 6,3 - 7,4 - 8,5 - 9,7 9 - 3,9 - 4,8 - 5,8 - 6,9 - 8,0 - 9,2 - 10,4

10 - 4,4 - 5,3 - 6,3 - 7,5 - 8,7 - 10,0 - 11,3 11 - 4,8 - 5,8 - 6,8 - 8,1 - 9,3 - 10,7 - 12,1 12 - 5,3 - 6,3 - 7,4 - 8,7 - 10,0 - 11,5 - 13,1 13 -5,8 - 6,9 - 8,1 - 9,4 - 11,0 - 12,5 - 14,3 14 - 6,3 - 7,5 - 8,7 - 10,2 - 11,9 - 13,7 - 15,6 15 - 6,8 - 8,0 - 9,5 - 11,1 - 12,9 - 14,9 - 17,1 16 - 7,3 - 8,7 - 10,4 - 12,2 - 14,2 - 16,3 - 18,8 17 - 7,8 - 9,5 - 11,4 - 13,4 - 15,8 - 18,2 - 21,0 18 - 8,4 - 10,3 - 12,4 - 14,8 -17,4 - 20,2 - 23,3 19 - 8,9 - 11,1 - 13,6 - 16,3 - 19,3 - 22,6 - 25,4 20 - 9,4 - 12,0 - 14,9 - 18,1 - 21,6 - 25,4 - 29,5

Tabelul 278. Densitatea vinurilor în funcţie de temperatură

Densitatea ρ, Kg/m3 pentru diferite sorturi de vin Temperatura t, °C Sec Tare Dulce Muscat alb

- 10 - 1036 10192 1094 - 5 9961 1036 1019 1093 0 996 1034 1018 1092 3 996 1032 1017 1091

10 995 1030 1015 1089 15 994 1028 1014 1088 20 993 1025 1012 1086 25 992 1022 1010 1084 30 991 1020 1008 1082 35 989 1017 1005 1080 40 986 1014 1003 1077 45 984 1011 1000 1074 50 981 1008 998 1071 55 981 1005 995 1068 60 975 1002 993 1065 1) la – 4°C; 2) la – 9°C.

Page 306: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

299

Tabelul 279. Temperatura de fierbere a sucului de struguri la diferite presiuni în funcţie de aciditate şi conţinut în substanţe pectice

Temperatura de fierbere (tf,°C) la diferite valori ale conţinutului în: Presiunea p Aciditate, % Substanţe pectice, % mm Hg Pa 1,5 2,0 2,5 4,0 0,3 0,6 1,0 1,5

56 7460 316,6 316,6 316,7 316,8 316,6 316,6 316,7 316,8 156 20800 337,1 337,1 337,2 337,4 337,1 337,1 337,2 337,3 256 34100 348,5 348,5 348,6 348,8 348,5 348,5 348,6 348,7 356 47500 356,3 356,3 356,5 356,5 356,3 356,3 356,4 356,3 456 60700 362,6 362,6 362,7 362,9 362,6 362,6 362,6 362,8 556 74100 367,6 367,6 367,7 367,9 367,6 367,6 367,7 367,8 656 87500 371,7 371,7 371,9 372,0 371,7 371,7 371,8 372,0 756 100800 375,6 375,6 375,8 376,0 375,7 375,6 375,8 375,8

Tabelul 280. Temperatura de fierbere a sucului de struguri în funcţie de presiune şi conţinut în substanţă uscată

Presiunea p Temperatura de fierbere (T, K) în funcţie de conţinutul în substanţă uscată (s.u.%)

mm Hg N/m2 s.u., 20% s.u., 40% s.u., 60% 56 7460 315,8 317,9 319,4

156 20800 336,1 338,9 340,2 256 34100 347,6 349,9 352,0 356 47500 355,4 357,4 359,5 456 60700 361,4 363,7 366,1 556 74100 366,8 368,7 371,1 656 87500 370,9 372,9 374,8 756 100800 374,8 376,9 379,1

Tabelul 281. Conductivitatea termică a sucului de struguri în funcţie de temperatură şi conţinut în substanţă uscată

Conductivitatea termică în W/(m⋅K), la diferite temperaturi, °C

Conţinutul în substanţă uscată,

% 25 35 45 55 65 75 20 49,1 52,0 53,7 56,5 57,8 59,0 30 45,6 47,3 50,0 52,5 53,8 55,8 40 42,8 45,4 46,8 49,2 50,4 52,2 50 39,8 41,9 43,9 44,7 47,4 49,3 60 37,1 38,2 40,0 41,5 44,0 46,3

Page 307: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

300

Tabelul 282. Conductivitatea termică a vinurilor în funcţie de temperatură Conductivitatea termică, pentru diferite sorturi de vin λ,

W/(m⋅K) Temperatura t,

°C Sec Tare Dulce Muscat alb - 10 - 0,3301 0,3141 0,337 - 5 0,4092 0,350 0,326 0,345 0 0,424 0,367 0,337 0,355 5 0,443 0,381 0,349 0,364

10 0,461 0,393 0,360 0,373 15 0,479 0,401 0,372 0,383 20 0,494 0,408 0,384 0,392 25 0,508 0,414 0,395 0,401 30 0,521 0,416 0,407 0,416 35 0,531 0,417 0,419 0,421 40 0,539 0,419 0,430 0,430 45 0,546 0,420 0,442 0,439 50 0,551 0,421 0,453 0,448 55 0,556 0,422 0,465 0,459 60 0,558 0,423 0,477 0,474 1) La –9°C; 2) la –4°C

Tabelul 283. Căldura specifică a vinurilor în funcţie de temperatură Căldura specifică cp, pentru diferite sorturi de vin, J/(Kg⋅K) Temperatura t,

°C Sec Tare Dulce Muscat alb 1 2 3 4 5

- 10 - 3 529,41 - 3466,6 - 5 - 3625,7 3969,1 3562,9 0 3881,2 3680,2 4055,9 3600,6 3 3826,7 3713,7 4090,5 3609,0

10 3784,8 3726,2 4094,6 3609,0 15 3759,7 3726,2 4094,6 3609,0 20 3734,6 3726,2 4094,6 3609,0 25 3717,8 3726,2 4094,6 3609,0 30 3709,5 3726,2 4094,6 3609,0 35 3709,5 3726,2 4094,6 3609,0 40 3709,5 3726,2 4094,6 3609,0 45 3726,2 3726,2 4094,6 3609,0 50 3738,8 3726,2 4094,6 3609,0 55 3755,5 3726,2 4094,6 3609,0 60 3789,1 3726,2 4094,6 3609,0 1) la –9°C

Page 308: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

301

Tabelul 284. Difuzivitatea termică a vinurilor în funcţie de temperatură

Difuzivitatea termică a⋅104, pentru diferite sorturi de vin, m2/s Temperatura t, °C Sec Tare Dulce Muscat alb

- 10 - 0,0902 - 0,0891 - 5 - 0,0933 0,0805 0,0891 0 0,1100 0,0969 0,0816 0,0902 5 0,1163 0,0997 0,0838 0,0925

10 0,1227 0,1025 0,0866 0,0950 15 0,1283 0,1047 0,0894 0,0975 20 0,1330 0,1069 0,0927 0,1000 25 0,1380 0,1088 0,0958 0,1027 30 0,1416 0,1097 0,0986 0,1052 35 0,1447 0,1105 0,1019 0,1080 40 0,1472 0,1113 0,1047 0,1108 45 0,1488 0,1119 0,1080 0,1133 50 0,1502 0,1125 0,1111 0,1161 55 0,1516 0,1130 0,1144 0,1188 60 0,1519 0,1133 0,1175 0,1219

Tabelul 285. Vâscozitatea dinamică a vinurilor în funcţie de temperatură

Vâscozitatea dinamică η⋅104, Pa⋅s, pentru diferite sorturi de vin Temperatura t, °C Sec Tare Dulce Muscat alb

- 10 - 85,812 71,10 124,05 - 5 36,28 1 68,65 68,65 93,85 0 29,91 54,33 46,48 73,55 5 24,51 42,85 36,97 58,05

10 20,29 34,32 29,51 47,07 15 17,16 27,65 24,12 38,24 20 15,10 23,53 20,79 31,28 25 13,43 19,81 17,65 25,99 30 12,26 17,16 15,30 22,75 35 11,28 14,71 13,24 19,81 40 10,30 13,04 12,06 17,55 45 9,80 11,77 10,88 15,69 50 9,32 10,79 10,69 14,41 55 9,02 10,30 10,49 13,73 60 8,82 10,30 10,30 13,43 1) La –4°C; 2) La –9°C

Page 309: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

302

Tabelul 286. Vâscozitatea cinematică a vinurilor în funcţie de temperatură Vâscozitatea cinematică ν, m2/s pentru diferite sorturi de vin Temperatura t,

°C Sec Tare Dulce Muscat alb - 10 - 8,292 6,99 11,32 - 5 3,651 6,63 5,70 8,60 0 3,01 5,26 4,58 6,75 5 2,47 4,15 3,64 5,32

10 2,04 3,34 2,90 4,33 15 1,73 2,67 2,38 3,52 20 1,52 2,30 2,04 2,88 25 1,35 1,94 1,75 2,40 30 1,23 1,68 1,51 2,10 35 1,14 1,45 1,32 1,84 40 1,04 1,29 1,20 1,64 45 1,00 1,16 1,10 1,46 50 0,95 1,07 1,08 1,34 55 0,92 1,03 1,06 1,28 60 0,90 1,03 1,04 1,26 1) La –4°C; 2) La –9°C

Tabelul 287. Vâscozitatea cinematică a vinului şampanizat în funcţie de temperatură

Vâscozitatea cinematică ν⋅104 pentru două sorturi, m2/s Temperatura t, °C Dulce Demisec -2,5 0,0675 0,0450 0,0 0,0380 0,0320 5,0 0,0280 0,0245

10,0 0,0245 0,0210 15,0 0,0215 0,0185 18,0 0,0200 0,0170

Tabelul 288. Vâscozitatea dinamică a vinului în funcţie de soi

Conţinutul, % Soiul Alcool Extract Vâscozitatea

dinamică η⋅103, Pa⋅s Aligore 7,975 1,894 1,50 - 1,56 Risling 8,468 1,014 1,48 - 1,49 Madera 13,896 6,424 2,13 - 2,14 Porto alb 11,431 11,431 2,40 - 2,59 porto roşu 12,895 12,869 2,53 - 2,55 Roze desert 11,191 16,591 2,74 - 2,81 Cabernet 8,840 2,684 1,57 - 1,59 Saperavi 8,270 2,857 1,53 - 1,56

Page 310: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

303

Tabelul 289. Densitatea soluţiilor alcool etilic – apă în funcţie de temperatură şi concentraţie

Densitatea ρ, Kg/m3 la diferite temperaturi t, °C Concentraţia în alcool % (volum) 10 20 30 40 50 60 70

10 990 980 980 970 970 960 960 20 980 970 970 960 950 940 920 30 970 960 960 940 930 930 910 40 950 950 950 920 910 900 890 50 940 930 930 900 890 880 870 60 910 910 910 870 870 860 850 70 890 880 880 860 840 830 820 80 870 860 860 830 820 810 810 90 840 830 830 800 790 780 770 100 800 790 780 770 760 750 750

Tabelul 290. Densitatea soluţiilor alcool etilic – apă – zahăr în funcţie de temperatură

Densitatea, ρ⋅10-3 în Kg/m3 Alcool etilic= 14,31 %

Zahăr = 5,0 %

12,05 %

20,0 %

27,0 %

10,0 %

24,5 %

30,0 %

Tem

pera

tura

t,

°C

determi-nată calculată determi-

nată calculată determi-nată calculată determi-

nată calculată

0 1,00000 0,99933 1,06534 1,06365 1,00486 1,00457 1,08822 1,08743 5 - - 1,06395 1,06302 1,00274 1,00219 1,08557 1,08493

10 0,99773 0,99809 - - 0,99988 0,99968 1,08304 1,08230 15 - - 1,06108 1,06098 0,99698 0,99702 1,08025 1,07950 20 0,99483 0,99584 1,05868 1,05957 0,99423 0,99423 1,07648 1,07657 25 0,99357 0,99433 1,05775 1,05789 0,99069 0,99129 1,07353 1,07349 30 0,99165 0,99255 1,05559 1,05595 0,98774 0,98822 1,07021 1,07025 40 0,98737 0,98825 1,05108 1,05128 0,98214 0,98163 1,06345 1,06338

Tabelul 291. Conductivitatea termică a soluţiilor alcool etilic – apă – zaharoză în funcţie de temperatură

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K) Alcool etilic = 38,0

% Zahăr = 5,0 %

20,0 % 20,0 %

21,0% 30,0 %

24,0 % 40,0 %

Tem

pera

tura

t,°

C

determi-nată calculată determi-

nată calculată determi-nată calculată determi-

nată calculată

0 - 0,354 - 0,413 - 0,388 - 0,359 010 0,400 0,444 0,456 0,434 0,416 0,410 0,347 0,381 20 0,410 0,408 0,471 0,455 0,436 0,429 0,382 0,399 30 0,422 0,426 0,467 0,475 0,450 0,446 0,391 0,416 40 0,440 0,442 0,507 0,486 0,456 0,460 0,407 0,428

Page 311: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

304

Tabelul 292. Căldura specifică a soluţiilor alcool etilic – apă – zaharoză în funcţie de temperatură

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K) Alcool etilic = 38,0 % Zahăr = 5,0 %

20,0 %

20,0 %

21,0%

30,0 %

24,0 %

40,0 %

Tem

pera

tura

t,°

C

determi-nată calculată determi-

nată calculată determi-nată calculată determi-

nată calculată

0 - 1275 - 1490 - 1397 - 1295 10 1450 1392 1644 1565 1502 1475 1251 1373 20 1475 1472 1700 1640 1576 1550 1375 1440 30 1522 1535 1686 1710 1622 1611 1410 1500 40 1585 1594 1830 1752 1645 1661 1470 1546

Tabelul 293. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor alcool etilic – apă – zahăr în funcţie de temperatură

Vâscozitatea dinamică η⋅102, Pa⋅s Alcool etilic = 22,5 % Zahăr = 10,0 %

21,25 %

15,0 %

32,0%

20,0 %

28,0 %

30,0 %

Tem

pera

tura

t,°

C

determi-nată calculată determi-

nată calculată determi-nată calculată determi-

nată calculată

0 6,417 6,367 7,398 7,067 12,276 11,508 19,953 20,757 10 4,083 3,891 4,658 4,343 7,564 6,846 12,172 12,485 20 2,516 2,575 3,129 2,878 4,804 4,440 7,892 8,148 30 1,803 1,817 2,274 2,030 3,162 3,081 5,543 5,661 40 1,456 1,282 1,688 1,491 2,370 2,266 4,487 4,120

17. BERE Tabelul 294. Densitatea berii în funcţie de temperatură

Densitatea ρ, Kg/m3 Temperatura t,°C Bere cu 12,35% s.u.

şi 4,18% alcool Bere cu 12% s.u. Bere cu 5,5% extract şi 2,9% alcool

10 1030,1 1049,9 1018,4 20 1028,6 1048,3 1016,9 30 1026,0 1045,7 1014,4 40 1022,4 1042,0 - 50 1018,1 1037,6 1008,4 60 1013,1 1032,6 - 70 1007,6 1026,9 1000,1

Page 312: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

305

Tabelul 295. Căldura specifică a berii în funcţie de temperatură Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K)

Temperatura t,°C Bere cu 12,35% s.u. şi 4,18% alcool Bere cu 12% s.u.

10 4064 3988 20 4070 3992 30 4080 4003 40 4094 4017 50 4112 4035 60 4134 4055 70 4157 4077

Tabelul 296. Vâscozitatea berii în funcţie de temperatură

Vâscozitatea cinematică ν⋅104, Pa⋅s Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s Temperatura

t,°C Bere cu 12,35% s.u. şi 4,18% alcool Bere cu 12% s.u. Bere cu 12,35% s.u. şi

4,18% alcool 10 2,401 2,78 0,2010 20 1,816 2,11 0,1451 30 1,400 1,64 0,1180 40 1,100 1,29 - 50 0,878 1,04 0,0708 60 0,706 0,84 - 70 0,583 0,69 0,0520

Tabelul 297. Variaţia tensiunii superficiale a mustului de bere în funcţie de temperatură

Tensiunea superficială σ Temperatura t,°C Determinată, σ ⋅102 N/m Calculată, σ ⋅102 N/m

10,15 4,22 4,22 20,00 4,04 4,05 29,41 3,92 3,91 38,95 3,82 3,79 48,54 3,67 3,70 57,61 3,60 3,64 64,99 3,63 3,60

Tabelul 298. Variaţia tensiunii superficiale a berii în funcţie de temperatură Tensiunea superficială σ Temperatura t,°C

Determinată, σ ⋅102 N/m Calculată, σ ⋅102 N/m 10,15 4,73 4,60 20,00 4,47 4,54 29,41 4,44 4,48 38,95 4,42 4,43 48,54 4,39 4,37 57,61 4,35 4,33 64,99 4,31 4,29

Page 313: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

306

Tabelul 299. Conductivitatea termică a berii în funcţie de temperatură Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Temperatura t,°C Bere cu 12,35% s.u. şi 4,18% alcool Bere cu 12% s.u.

10 0,558 0,551 20 0,574 0,566 30 0,588 0,580 40 0,602 0,593 50 0,614 0,606 60 0,625 0,616 70 0,635 0,626

Tabelul 300. Difuzivitatea termică a berii în funcţie de temperatură Difuzivitatea termică a⋅104, m2/s

Temperatura t,°C Bere cu 12,35% s.u. şi 4,18% alcool Bere cu 12% s.u.

10 0,1333 0,1315 20 0,1371 0,1351 30 0,1406 0,1386 40 0,1438 0,1417 50 0,1467 0,1446 60 0,1493 0,1472 70 0,1516 0,1496

Tabelul 301. Caracteristicile tehnologice ale mustului de bere în diferite faze tehnologice

Denumirea t, °C ρ, Kg/m3 λ, W/(m⋅K) cp, J/(Kg⋅K) η, Pa⋅s 4,0-4,6 1046,0-

1055,2 0,50 3810-3768 32,85-31,67

30,0-30,4 1040,3-1050,0 0,68-0,54 3726-3684 15,49-15,78 Must de bere

60 1024,5-1037,5 0,59-0,56 3475-3559 10,68-1019

Must ziua a treia de fermentaţie 7,9-8,5 1043,5-

1031,2 0,53-0,52 3726 29,61-24,71

Must ziua a treia de fermentaţie 5,6 1020,0 0,53 3726 27,26

Must ziua a treia de fermentaţie 5,5 1021,0 0,47 3936 28,63

Must la fermentarea secundară

1,0 1018,3-1018,8 0,50-0,53 3810 33,14-34,71

Page 314: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

307

18. LICHIORURI Tabelul 302. Caracteristicile termofizice ale lichiorului de vişine în funcţie de temperatură

Temperatura t,°C Densitatea ρ, Kg/m3 Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

0 1118,92 0,349 0,035901 5 1116,51 - 0,027432

10 1112,53 0,381 0,021009 15 1107,90 - 0,016709 20 1105,42 0,395 0,013613 25 1101,33 - 0,010831 30 1097,76 0,426 0,009333 35 1093,85 - 0,007827 40 1090,12 0,443 0,006743 50 - 0,456 - 60 - 0,467 - 70 - 0,476 - 80 - 0,481 -

19. PRODUSE ZAHAROASE Tabelul 303.Densitatea câtorva materii prime

Denumirea produsului Umiditatea u, % Densitatea ρ, Kg/m3 Vanilie - 1056 Gelatină 12,0 1368 Miere 18,0 – 30,0 1435 Sare de bucătărie 3,5 2160 Ouă de găină - 1080 – 1090 Albuş 85,0 – 86,5 1045 Gălbenuş 53,5 1028 – 1030 Arahide crude - 915,4 Arahide prăjite - 914,6 Alune crude - 917,2 Alune prăjite - 912,7 Sâmburi de migdale - 916,5 Sâmburi de migdale prăjiţi - 916,2

Page 315: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

308

Tabelul 304. Caracteristicile termofizice ale unor materii prime în funcţie de temperatură

Denumirea produsului

Temperatura t,°C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivi-tatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅104

m2/s 20 560 0,105 2260,9 0,6819 50 - 0,099 2260,9 0,0777 70 - 0,093 2260,9 0,0763 Boabe de cacao

110 - 0,093 2260,9 0,0750 15 1542 0,179 1394,2 0,1436 30 - 0,177 1381,6 0,1430 Acid citric 50 - 0,174 1373,3 0,1417 -5 1010 0,654 1821,3 0,1250 15 1435 0,349 2306,9 0,1055 20 1345 - 2428,3 0,1055 Miere

35 1345 0,370 2993,6 0,0867 Lapte de soia praf - 1330 0,174 2018,0 0,1094

Ouă - - - 3181,9 - Tabelul 305. Vâscozitatea dinamică a diferitelor sorturi de pectine

Pectine din Umiditatea u, % Vâscozitatea dinamică η, cP

Caise 15,0 5,5 Portocale extrase cu apă 9,0 32,0 Portocale extrase cu acid oxalic 16,0 1,6

Lămâie extrase cu apă 8,0 18,0 Lămâie extrase cu acid oxalic 11,0 5,6 Pepene verde - 1,3 Floarea – soarelui 10,6 – 11,5 3,7 – 4,3 Sfeclă de zahăr 10,6 – 12,2 1,7 - 2,7 Mere 9,4 1,6

Tabelul 306. Temperatura de fierbere a unor siropuri în funcţie de concentraţie

Temperatura de fierbere tf, °C, la diferite concentraţii Sirop de 50 60 70 75 80 85 90

Zahăr 101,8 103,05 105,05 107,00 109,40 113,00 119,00 Glucoză 101,3 101,95 103,65 104,85 106,45 109,00 113,60 Zahăr invertit - - 108,10 110,50 113,50 118,00 124,55

Page 316: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

309

Tabelul 307. Caracteristicile termofizice ale siropului concentrat pentru masa de caramel în funcţie de conţinutul în substanţă uscată şi temperatură

Conţinutul în substanţă uscată,

%

Temperatura t, °C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅104,

m2/s 20 1420 0,326 1967,8 0,1167 40 1395 0,314 2009,7 0,1139 60 1370 0,314 2051,5 0,1111

80

80 1340 0,302 2093,4 0,1055 20 1450 0,314 1884,1 0,1167 40 1425 0,302 1925,9 0,1111 60 1400 0,302 1967,8 0,1083

85

80 1370 0,291 2009,7 0,1055 20 1480 0,314 1842,2 0,1167 40 1455 0,302 1884,1 0,1111 60 1430 0,302 1925,9 0,1083

88

80 1400 0,291 1967,8 0,1055 20 1520 0,314 1758,5 0,1167 40 1490 0,302 1800,3 0,1111 60 1460 0,291 1884,1 0,1055 92

80 1430 0,279 1925,9 0,1028

Tabelul 308. Vâscozitatea dinamică a siropului pentru masa de caramel în funcţie de cantitatea de glucoză, conţinutul în substanţă uscată şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s, la diferite temperaturi t,°C Specificaţia şi conţinutul în substanţă

uscată, % 100 108 116 120

Glucoză 50% din greutatea zahărului 87,30 0,389 0,258 0,163 0,131 85,20 0,200 0,139 0,094 0,077 84,08 0,145 0,102 0,070 0,060 82,20 0,115 0,077 0,054 0,044

25% din glucoză înlocuită cu zahăr invertit

86,74 0,238 0,165 0,106 0,088 84,20 0,107 0,078 0,054 0,046 82,53 0,077 0,055 0,039 0,033

Glucoză înlocuită integral cu zahăr invertit

87,0 0,159 0,106 0,073 0,064 84,8 0,094 0,063 0,044 0,037 81,9 0,044 0,034 0,025 0,022

Page 317: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

310

Tabelul 309. Densitatea mierii în funcţie de umiditate Umiditatea u, % Densitatea ρ,

Kg/m3 Umiditatea u, % Densitatea ρ, Kg/m3

16 1443 21 1409 17 1436 22 1402 18 1429 23 1396 19 1422 24 1389 20 1416 25 1382

Tabelul 310. Vâscozitatea dinamică a mierii în funcţie de umiditate şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s, la diferite temperaturi t,°C Umiditatea u, % 10 20 30 40 50 60 70 80 14,0 - 59,20 14,40 4,60 1,50 1,20 0,70 0,25 16,0 - 22,80 5,90 2,10 0,90 0,60 0,30 0,15 19,0 28,00 6,50 2,70 1,00 0,50 0,30 0,20 0,10 24,0 4,52 1,30 0,50 0,40 0,20 0,10 0,05 0,03

Tabelul 311. Caracteristicile termofizice ale masei de ciocolată şi cacao în funcţie de temperatură

Masă de Temperatura t, °C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivi-tatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅104,

m2/s 0 1235 0,214 1482,1 0,1172

10 - 0,223 1854,7 0,0975 20 - 0,233 2122,7 0,0889

Ciocolată

35 - 0,246 1603,5 0,1244 10 1110 0,372 2637,7 0,1278 30 1100 0,360 2637,7 0,1250 50 1090 0,349 2637,7 0,1194

Cacao

70 1080 0,337 2637,7 0,1167

Tabelul 312. Vâscozitatea dinamică a masei de ciocolată şi cacao la 40°C, în funcţie de conţinutul în unt de cacao

Masă de Conţinutul în unt de cacao,

%

Vâscozitatea dinamică η,

Pa⋅s Masă de

Conţinutul în unt de cacao,

%

Vâscozitatea dinamică η,

Pa⋅s 32 35,00 49 3,88 33 14,50 50 3,60 34 10,00 51 3,35 35 7,80 52 3,07 36 6,00 53 2,84 37 4,70 54 2,62 38 4,20 55 2,42

Ciocolată

38,9 3,80

Cacao

56 2,27

Page 318: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

311

Tabelul 313. Vâscozitatea dinamică a masei de cacao la 40°C, în funcţie de umiditate

Conţinutul în umiditate u, %

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

Conţinutul în umiditate u, %

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

2,0 3,7 3,5 12,0 2,3 5,0 3,7 13,5 2,5 5,9 4,0 16,7 2,7 7,0 4,2 18,7 3,0 8,5 4,5 23,5 3,2 9,7 4,65 27,2

Tabelul 314. Vâscozitatea dinamică a masei de cacao la 40°C, în funcţie de temperatură în diferite faze tehnologice

Faza procesului tehnologic Temperatura t,°C

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

30 11,0 32 – 35 8,8

După valţuri 40 5,0 33 9,0 38 8,0 Conşare 45 7,8 32 14,0 Conşare, I –a zi 35 8,0

Conşare, a II – a zi 40 15,0 Temperare 34 6,0

Tabelul 315. Vâscozitatea dinamică a pastei de miezuri

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s, la diferite temperaturi t,°C Miez de 35 40 45 50 55 60 65 70

Sâmburi de caise 7,6 6,6 5,2 4,8 4,0 - - -

Arahide 12,6 –16,0

9,6 – 12,0 9,2 -11,0 4,6 –

10,0 4,4 – 9,0 2,0 – 8,0 1,6 1,4

Alune 20,4 17,0 13,8 12,0 10,4 9,4 - 9,4 Tabelul 316. Vâscozitatea dinamică a masei de arahide şi susan în funcţie de temperatură

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s, la diferite temperaturi t,°C

Masă

de

Conţinutul în substanţă uscată

su, %

Conţinutul în grăsime % faţă

de substanţa uscată 26 40 60

Arahide 97,5 – 98,8 49,0 – 56,0 13,6 – 21,0 8,0 –12,4 4,4 – 7,6 Susan 98,45 - 99,00 61,1 – 68,0 3,4 – 7,0 1,8 – 4,0 1,0 – 2,3

Page 319: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

312

Tabelul 317. Vâscozitatea dinamică a masei de fondant în funcţie de conţinutul în substanţă uscată şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s, la diferite temperaturi t,°C Conţinutul în substanţă uscată su,

% 100 110 115 118 120

86,3 0,1750 0,1133 0,0932 0,0800 0,0740

86,6 0,2200 0,1370 0,1140 0,0980 0,0880

87,4 0,2520 0,1610 0,1400 0,1150 0,0990

Tabelul 318. Vâscozitatea dinamică a masei de fondant în funcţie de conţinutul în glucoză şi temperatură

Conţinutul în glucoză, % 5 25

Temperatura t,°C Conţinutul în substanţă uscată,

su%

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

Conţinutul în substanţă uscată,

su%

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

87,7 210,30 87,30 533,00 86,9 122,00 87,00 229,50

30 85,5 95,12 86,00 81,50 87,7 59,60 87,30 127,20 86,9 41,00 87,00 60,80

40 85,5 25,50 86,00 30,00 87,4 24,70 87,00 23,89 86,4 14,80 86,00 10,83

50 85,5 8,05 85,40 8,97

Tabelul 319. Vâscozitatea dinamică a masei de caramel în funcţie de conţinutul în sirop glucoză, umiditate şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s, la diferite temperaturi t,°C Conţinut

glucoză,

%

Conţinut

umiditate,

% 75 80 85 90 95 105 115 125 135

15 1,91 31700 11800 4680 2020 950 240 79,7 31,0 18,4

20 1,84 - 17400 7320 3030 1400 325 95,8 37,2 -

25 2,48 39900 12110 4470 1562,6 690 154,7 55,0 - -

35 2,30 95500 30060 11500 4820 2000 382 100,3 - -

50 2,70 - 35000 11700 5000 2400 390 110,0 - -

Page 320: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

313

Tabelul 320. Caracteristicile termofizice ale masei de caramel pentru cofetărie în funcţie de temperatură

Masă de Temperatura t, °C Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅104,

m2/s 25 1400 0,291 2239,9 0, 0928 40 - 0,291 2260,9 0, 0919 60 - 0,291 2281,8 0, 0911 M

asă

cara

mel

cu

lapt

e pe

ntru

ca

ram

ele

85 - 0,291 2311,1 0, 0900 20 1600 0,314 1381,6 0, 1444 40 1570 0,291 1465,4 0, 1278 60 1540 0,267 1632,8 0, 1055

Car

amel

(s

.u. 9

8%)

80 1500 0,256 1716,6 0, 1000 20 1550 0,314 1716,6 0, 1167 40 1520 0,302 1758,5 0, 1111 60 1490 0,291 1842,2 0, 1055 C

aram

el

(s.u

. 95

- 98

%)

80 1460 0,279 1884,1 0,1000

Tabelul 321. Caracteristicile termofizice ale unor umpluturi

Masă de Temperatura t,°C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅104,

m2/s Vişine - 1345 0,266 2093,40 0,0936 Căpşuni - 1345 0,257 2013,85 0,0950 Zmeură cu frişcă - 1420 0,339 2394,85 0,0992

25 1440 0,328 2344,61 0,0972 40 - 0,333 2415,78 0,0955 60 - 0,338 2491,15 0,0944

Prune

85 - 0,345 2583,25 0,0928 Mere - 1417 0,272 1963,61 0,0980

15 1375 0,320 2595,82 0,0897 35 - 0,326 2637,68 0,0897 60 - 0,326 2687,92 0,0897

Fructe (în general)

85 - 0,338 2746,54 0,0897

Tabelul 322. Vâscozitatea dinamică a umpluturilor de fructe la 70°C Denumirea umpluturii

Conţinutul în substanţă uscată, s.u.%

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

Vişine 81 – 82 7,0 – 7,5 Pere 81 – 82 9,0 – 9,5 Mere 81 – 82 3,9 – 8,0 Prune 81 – 83 6,0 – 11,5 Afine 81 – 82 6,0 – 8,0 Agrişe 82 10,0 – 11,0

Page 321: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

314

Tabelul 323. Vâscozitatea dinamică a umpluturilor de fructe în funcţie de temperatură

Conţinutul în Denumirea umpluturii substanţă uscată

% zahăr

%

Temperatura t, °C

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

Mere 86,00 75,20 23 50

503,0 57,0

Merişor 84,65 77,42

24 36 51 62

224,5 71,1 23,2 13,1

Vişine 82,50 71,80 21 55

400,4 14,4

Coarne 82,70 73,30

20 32 17 62

385,2 106,3 31,3 6,0

Zmeură 81,00 75,60 35 39,0 Scoruşă 82,40 74,00 22 359,5

Curmale 81,50 70,60 21 52

275,8 18,6

Coacăze negre 82,00 72,20 26 50 68

410,0 25,3 6,3

Tabelul 324. Vâscozitatea dinamică a pireurilor de fructe

Compoziţia pireului Conţinutul în

substanţă uscată, s.u. %

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

Porumb cu zahăr (1 : 1; t = 70°C)

68,0 80,0 39,0

Mere cu zahăr (1 : 1; t = 70°C) 68,0 78,6

195,0 - cu zahăr; t = 30°C 77,0 86,0 - cu zahăr; t = 20-25°C 13,0 2,01 12,6 1,50 10,5 1,45 9,0 1,80 6,0 1,60 - cu zahăr şi gelatină puţină; t =20°C 65,5 8,80 - cu zahăr şi gelatină puţină; t =20°C 66,0 11,20 Prune cu zahăr; t =20°C 66,0 5,80 78,0 56,80 Dovleac cu zahăr; t =20°C 66,0 2,90

Page 322: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

315

Tabelul 325. Caracteristicile termofizice ale unor produse zaharoase în funcţie de temperatură

Denumirea Temperatura t, °C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică

a⋅106, m2/s 15 1370 0,436 2080,5 0,1528 30 - 0,436 2281,8 0,1394

Compoziţie pentru învelişul bomboanelor 45 - 0,436 2453,5 0,1297 Bomboane sticloase - 1224 0,283 1704,0 0,1353

Praline - 1200 0,250 1410,9 0,1475 14 1360 0,372 1808,7 0,1514 25 - 0,366 1800,3 0,1500 Marmeladă 35 - 0,359 1779,4 0,1486 25 940 0,212 2101,8 0,1075 50 - 0,215 2491,2 0,0919 Gem 85 - 0,222 3328,5 0,0708

Tabelul 326.Căldura specifică a ciocolatei în funcţie de temperatură Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K) Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K) Tempera-

tura t,°C Ciocolată cu lapte

Ciocolată cu soia

Temperatura t,°C Ciocolată cu

lapte Ciocolată cu

soia -10 1130,4 1653,8 15 1967,8 2323,7 -9 1172,3 1653,8 16 2093,4 2323,7 -8 1172,3 1653,8 17 2260,9 2344,6 -7 1214,2 1653,8 19 2679,5 2344,6 -6 1214,2 1653,8 20 2872,6 2344,6 -5 1256,0 1653,8 21 3391,3 2344,6 -4 1256,0 1674,7 22 3977,5 2344,6 -3 1297,9 1758,4 23 4563,6 2344,6 -2 1297,9 2721,4 24 5170,7 2344,6 -1 1339,8 3998,4 25 5777,8 2344,6 0 1339,8 4019,3 26 5945,2 2344,6 1 1381,6 2512,1 27 5735,9 2344,6 2 1381,6 1339,8 28 5484,7 2344,6 3 1423,5 1800,3 29 5275,7 2344,6 4 1423,5 2323,7 30 5024,2 2344,6 5 1465,4 2553,9 31 4814,8 2344,6 6 1465,4 2470,2 32 4563,6 2344,6 7 1507,2 2386,5 33 4354,3 2344,6 8 1507,2 2323,7 34 4103,1 2302,7 9 1549,1 2323,7 35 3872,8 2009,7

10 1549,1 2323,7 36 3642,5 1716,6 11 1591,0 2323,7 37 3412,2 2428,3 12 1674,7 2323,7 38 3182,0 3851,8 13 1716,6 2323,7 39 2930,8 4647,3 14 1842,2 2323,7 40 2721,4 4103,1

Page 323: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

316

Tabelul 327. Caracteristicile termofizice medii ale tablelor de ciocolată Densitatea ρ,

Kg/m3 Căldura de topire q,

J/Kg Conductivitatea termică λ,

W/(m⋅K) Căldura specifică

cp, J/(Kg⋅K) 1315 125604 0,232 1591 - 1675

Tabelul 328. Caracteristici termofizice ale prafului de cacao în funcţie de temperatură

Temperatura t, °C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică -

a⋅104, m2/s 0 - 0,062 1226,7 0,1067

10 - 0,063 1377,5 0,0967 15 1475 0,064 1557,5 0,864 20 - 0,064 1988,7 0,0680 27 - 0,065 1821,3 0,0753 35 - 0,066 1423,5 0,0983 40 - 0,066 1285,3 0,1094

Tabelul 329. Caracteristici termofizice ale halvalei în funcţie de temperatură

Temperatura t, °C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică

a⋅104, m2/s 0 950 0,196 1976,2 0,1047

26 - 0,206 2265,1 0,0958 40 - 0,200 2265,1 0,0930 60 - 0,213 2499,5 0,0894

Tabelul 330. Caracteristici termofizice ale untului de cacao în funcţie de temperatură

Temperatura t, °C

Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică

a⋅104, m2/s 10 927 0,291 2512 0,1250 30 910 0,325 2512 0,1444 50 895 0,372 2512 0,1667 70 880 0,430 2512 0,1944

Page 324: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

317

GLUCOZĂ. AMIDON În tehnologia fabricării glucozei, materia primă este constituită dintr-o suspensie de amidon în apă, pregătită la concentraţii specifice sortimentului (sirop de glucoză, glucoză solidă, dextroză). Indiferent de procedeele utilizate, în instalaţiile de fabricare a glucozei intervin o serie de operaţii tehnologice (hidroliză, neutralizare, evaporare etc.) ce includ utilaje a căror dimensionare termo- şi hidrodinamică reclamă cunoaşterea constantelor termofizice specifice produ-selor, în condiţiile determinate. Variaţia vâscozităţii dinamice a soluţiilor saturate de glucoză, cu temperatura, este dată de relaţia η = 10 1 +

0,0143 t [cP]. Fig. 98. Vâscozitatea dinamică (1) şi solubilitatea (2) soluţiilor de glucoză funcţie de temperatură

Tabelul 331. Umiditatea la echilibru a amidonului pentru diferite valori ale umezelii relative a aerului

Umezeala relativă a aerului ϕ, % 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Umiditatea la echilibru u, % 2,2 3,8 5,2 6,4 7,4 8,3 9,2 10,6 12,7

Tabelul 332. Densitatea şi căldura specifică a amidonului funcţie de provenienţă

Amidon din Substanţă uscată, %

Densitatea ρ, Kg/m3

Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

Cartofi 80 – 87 1 648 1 089 – 1 214 Porumb 80 – 87 1 623 1 758 – 1 867 Grâu – 1 629 1 842 Orez – 1 620 –

Page 325: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

318

Tabelul 333. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor de glucoză funcţie de concentraţie şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η în mPa·s, la diferite temperaturi t, °C Concen-traţia, % 20 25 30 35 40 50

100 18,30 18,50 18,70 19,00 22,45 50,90 90 19,42 19,76 20,50 23,48 32,36 86,76 80 22,17 23,16 25,10 36,80 48,20 150,00 70 27,00 29,60 48,10 65,63 91,51 269,38

Tabelul 334. Vâscozitatea dinamică a soluţiilor saturate de glucoză funcţie de temperatură

Concentraţia în glucoză Temperatura t, °C % La 100 părţi apă

Vâscozitatea dinamică η, Pa·s

20 47,72 91,60 0,0183 30 54,64 120,46 0,0187 40 61,83 162,14 0,0224 50 70,91 243,80 0,0509 60 74,73 295,00 0,0662 70 78,23 359,91 0,0784 80 81,83 436,31 0,1040 90 84,63 552,77 –

Tabelul 335. Densitatea glucozei funcţie de provenienţă

Glucoză din Umiditatea u, % Densitatea ρ, Kg/m3

Amidon 79,2 – 81,5 1 430 Maltoză 81,6 1 430

Tabelul 336. Densitatea soluţiilor de fructoză la 20 °C, funcţie de concentraţie

Concentraţia %, fructoză

Densitatea ρ, Kg/m3

Concentraţia % fructoză

Densitatea ρ, Kg/m3

0 998,23 30 1 127,60 5 1 018,03 35 1 151,85

10 1 038,53 40 1 176,90 15 1 059,72 50 1 229,50 20 1 081,62 60 1 285,30 25 1 104,20 70 1 344,40

Page 326: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

319

Tabelul 337. Vâscozitatea dinamică a laptelui de amidon din cartofi funcţie de concentraţie şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η în Pa·s la diferite temperaturi t, °C Concentraţia, °Bx 6 12 20 8,9 0,1007 0,1001 0,10035 9,4 0,1007 0,1007 0,10034

18,2 0,1006 0,1048 0,10350 18,6 0,1086 0,1060 0,10460 30,0 0,1263 0,1211 0,11650 30,1 0,1280 0,1232 0,11930 37,1 0,2120 0,1892 0,16830 37,2 0,2140 0,1933 0,17530

Tabelul 338. Temperatura de fierbere a soluţiilor de glucoză funcţie de concentraţie

Concentraţia % glucoză

Temperatura de fierbere, °C

Concentraţia % glucoză

Temperatura de fierbere, °C

20 100,55 60 105,05 25 100,70 65 106,60 30 100,85 70 108,40 35 101,05 75 110,45 40 101,45 80 113,00 45 102,00 85 117,75 50 102,75 90 127,00 55 103,75

Tabelul 339. Temperatura de fierbere a soluţiilor de glucoză în °C funcţie de concentraţie şi presiune

Presiunea p, mm Hg Concentraţia, % glucoză 92,51 149,38 233,7 355,1 525,76 760

1 2 3 4 5 6 7 5 50,08 60,08 70,09 80,10 90,11 100,11

10 50,16 60,17 70,18 80,19 90,21 100,22 15 50,25 60,26 70,28 80,30 90,32 100,35 20 50,39 60,41 70,44 80,48 90,51 100,55 25 50,51 60,55 70,59 80,63 90,67 100,70 30 50,62 60,66 70,70 80,75 90,80 100,85 35 50,78 60,84 70,90 80,96 91,02 101,05 40 51,04 61,11 71,20 81,28 91,36 101,45

Page 327: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

320

Tabelul 339 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7

45 51,45 61,55 71,66 81,78 91,90 102,00 50 51,98 62,12 72,28 82,42 92,59 102,75 55 52,70 62,90 73,10 83,30 93,59 103,75 60 53,63 63,90 74,17 84,45 94,75 105,05 65 54,73 65,07 75,43 85,89 96,19 106,60 70 56,04 66,47 76,93 87,40 97,90 108,40 75 57,47 68,02 78,58 89,17 99,79 110,45 80 59,29 69,98 80,69 91,42 102,17 113,00 85 62,01 73,60 84,69 95,59 106,65 117,75 90 69,14 80,50 91,08 103,62 115,27 127,00

Tabelul 340. Căldura specifică a amidonului şi ciclul amidonului la 20 °C funcţie de umiditate

Amidon Clei de amidon Umiditatea u, % Căldura specifică cp,

J/(Kg·K) Umiditatea u, % Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

14,60 1 675 13,36 1 675 11,23 1 553 8,31 1 496 8,12 1 461 5,20 1 390 5,19 1 369 2,72 1 306 1,20 1 243 0,30 1 239

Tabelul 341. Caracteristici termofizice ale amidonului din porumb Umiditatea u,

% Densitatea ρ,

Kg/m3 Conductivitatea

termică λ, W/(m·K)Căldura specifică

cp, J/(Kg·K) Difuzivitatea termică a·106

13 – 20 1 623 0,106 1 867 0,0744

Tabelul 342. Vâscozitatea dinamică a laptelui de amidon din porumb funcţie de concentraţie şi temperatură

Vâscozitatea dinamică η, în Pa·s, la diferite temperaturi t, în °C Concentraţia, °Bx 20 30 40 50

8 0,102 0,101 0,099 – 11 0,106 0,103 0,100 – 14 0,111 0,106 0,103 – 20 0,106 0,102 0,100 – 25 0,111 0,106 0,104 – 30 0,128 0,120 0,114 – 35 0,183 0,154 0,141 – 38 – 0,249 0,199 0,179 41 – 0,457 0,325 0,286 44 – 1,196 0,361 0,637

Page 328: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

321

20. LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE

20.1. LAPTE, BRÂNZĂ

La tratamentul primar cât şi la igienizarea prin procedee termice, se impune cunoaşterea caracteristicilor termofizice ale laptelui în vederea dimensionării corecte a instalaţiilor de răcire, respectiv a instalaţiilor de pasteurizare, sterilizare şi fierbere. Pentru laptele integral în intervalul de temperatură 5…80°C, valorile densităţii, vâscozităţii dinamice şi cinematice sunt prezentate în tabelul 343. Indiferent de procedeele şi tipurile instalaţiilor de concentrare şi uscare, pentru proiectarea şi exploatarea lor raţională – în vederea menţinerii valorii nutritive a produsului şi prevenirii fenomenelor care produc îmbrunarea, este necesar – printre altele – să cunoaştem caracteristicile termofizice atât ale materiei prime cât şi ale produsului rezultat (lapte concentrat, respectiv lapte praf). Tabelul 343. Densitatea şi vâscozitatea laptelui integral (cu 2,5-3,6% grăsime) funcţie de temperatură

Temperatura t, ºC

Densitatea ρ, Kg/m3

Vâscozitatea dinamică η·102, Pa·s

Vâscozitatea cinematică ν·104, m2/s

5 1032,6 0,296 2,87 10 1031,7 0,247 2,39 15 1030,7 0,210 2,04 20 1028,7 0,179 1,74 30 1024,8 0,133 1,30 40 1020,9 0,104 1,02 50 1015,9 0,085 0,84 60 1011,1 0,071 0,70 70 1005,2 0,062 0,62 80 1000,3 0,057 0,57

Tabelul 344. Conductivitatea termică a laptelui integral (cu 3,2 % grăsime) funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m·K) Temperatura t, °C Conductivitatea

termică λ, W/(m·K) 0,9 0,483 35,2 0,506

10,0 0,484 38,7 0,512 14,8 0,493 48,8 0,517 21,3 0,498 60,0 0,522 24,8 0,499 70,1 0,530 30,2 0,503 80,3 0,542

Page 329: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

322

Tabelul 345. Conductivitatea termică a laptelui omogenizat (cu 13 % s.u. din care 3 % grăsime) funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m·K) Temperatura t, °C Conductivitatea

termică λ, W/(m·K) 22,6 0,567 36,7 0,599 24,1 0,571 50,7 0,617

Tabelul 324. Conductivitatea termică a laptelui integral şi smântânit

Conductivitatea termică λ Sol, în intervalul de

temperatură, °C Gel, în intervalul de

temperatură, °C Produsul U.M.

0 – 2 18 – 20 0 – 2 18 – 20 Lapte integral W/(m·K) 0,401 0,495 0,354 0,473 Lapte smântânit (cu 0,15 % grăsime) W/(m·K) 0,418 0,546 0,351 0,459

Tabelul 346. Căldura specifică a laptelui integral (cu 3,2 % grăsime), funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Căldura specifică cp, J/(Kg·K) Temperatura t, °C Căldura specifică

cp, J/(Kg·K) 5,60 3851,8 35,15 3952,3

10,20 3885,3 39,99 3956,5 15,10 3885,3 49,91 3969,1 19,97 3935,6 60,59 3977,5 25,20 3914,7 69,79 3990,0 30,00 3935,6

Tabelul 347. Căldura specifică a laptelui funcţie de temperatură şi conţinut în grăsime

Căldura specifică cp, în J/(Kg·K), la diferite temperaturi, °C Conţinutul în grăsime, % 0 15 40 60

4,3 3 851,8 3 901,0 3 928,0 3 810,0 15,0 3 140,0 3 860,0 3 725,0 3 765,0 20,0 3 215,0 3 935,6 3 680,0 3 709,0 30,0 2 818,0 4 112,0 3 566,0 3 600,0 40,0 2 540,0 4 250,0 3 295,0 3 320,0 60,0 2 344,0 4 410,0 3 020,0 3 044,0

Tabelul 348. Căldura specifică a laptelui şi zerului, funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Produsul U.M. 0 15 40 60

Lapte integral (4,3 % grăsime) J/(Kg·K) 3 851,8 3 906,3 3 931,4 3 843,5 Lapte smântânit (0,3 % grăsime) J/(Kg·K) 3 935,6 3 948,1 3 985,8 4 031,8 Zer (0,25 %grăsime) J/(Kg·K) 4 073,7 4 086,3 4 077,9 4 069,6

Page 330: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

323

Fig. 99. Căldura specifică a laptelui praf funcţie de temperatură

Fig. 100. Vâscozitatea dinamică a laptelui smântânit (la 20 °C) funcţie de conţinutul în substanţă uscată

Fig. 101. Vâscozitatea dinamică a laptelui integral, smântânit şi a lactozei, funcţie de temperatură

Fig. 102. Tensiunea superficială a laptelui (la 20 °C) funcţie de conţinutul în grăsime, durata de păstrare şi activitatea lipazică

Page 331: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

324

Tabelul 349. Constante termofizice ale diferitelor sortimente de lapte şi ale zerului

Prod

usul

Tem

pera

tura

t, °C

Den

sita

tea ρ,

K

g/m

3

Con

duct

ivita

tea

term

ică λ,

W

/(m·K

)

Căl

dura

sp

ecifi

că c

p, J/

(Kg·

K)

Difu

zivi

tate

a te

rmică

a·10

6 , m

2 /s

Vâs

cozi

tate

a di

nam

ică η·

104 ,

Pa·s

Vâs

cozi

tate

a ci

nem

atică

ν·10

6 , m2 /s

Crit

eriu

l Pr

Lapte integral 15 1031 0,495 3 935,6 0,122 18,04 1,754 14,40

Lapte smântânit concentrat smântânit

15 1036 0,547 3 956,5 0,114 17,36 1,680 14,75

Lapte concentrat – 1100 0,316 2 888,9 0,097 4 903,0 446,0 4 590,0

Lapte conc. cu zahăr – 1280 0,267 2 260,9 0,092 12 454,0 973,0 10 500,0

Lapte bătut 15 1032 0,453 3 935,6 0,114 16,67 1,615 14,2 Zer 15 1027 0,541 4 082,4 0,128 16,47 1,611 12,6 Tabelul 350. Conductivitatea termică a laptelui concentrat (cu 10 % grăsime) funcţie de conţinutul în apă şi temperatură

Conţinutul în apă, %

Temperatura t, °C

Conductivitatea termică λ, W/(m·K)

Conţinutul în apă, %

Temperatura t, °C

Conductivitatea termică λ, W/(m·K)

26,0 0,319 26,6 0,531 39,9 0,337 40,5 0,556 59,5 0,349 59,4 0,579 50

78,4 0,358

80

78,6 0,597 22,8 0,466 24,2 0,573 40,7 0,499 40,9 0,600 60,0 0,512 59,6 0,618 67

78,7 0,521

90

78,1 0,634 Tabelul 351. Căldura specifică a laptelui praf smântânit funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

Temperatura t, °C Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

– 11,8 824,8 2,0 1021,6 – 11,2 803,8 3,6 1046,7 – 10,0 828,9 35,0 1515,6 – 3,2 933,6

Page 332: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

325

Tabelul 352. Constantele termofizice ale diferitelor produse din lapte

Produsul Densitatea ρ, Kg/m3

Conductivitatea termică λ, W/(m·K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg·K)

Difuzivitatea termică a·106,

m2/s Lapte praf uscat pe valţuri 600 0,163 2 093,4 –

Lapte praf uscat prin atomizare 659 0,186 1 925,9 –

Lapte praf smântânit 570 0,122 1 716,6 0,1250 Zer uscat 500 0,130 1 800,3 0,1440 Brânză grasă de oaie 1080 0,349 2 428,3 0,1330 Brânză grasă de vacă 1060 0,430 3 265,7 0,1240 Smântână (la 20 °C) – 0,349 3 182,0 0,1022

Tabelul 353. Difuzivitatea termică a laptelui

Difuzivitatea termică a·106, m2/s Felul laptelui Temperatura t, °C Sol Gel

0 – 2 0,096 0,098 Integral (3,5 % grăsime) 18 – 20 0,125 0,126

0 – 2 0,102 0,106 Smântânit (0,15 % grăsime) 18 – 20 0,133 0,139

Tabelul 354. Vâscozitatea dinamică a laptelui concentrat cu zahăr, funcţie de temperatura de pasteurizare

Temperatura de pasteurizare, °C Vâscozitatea dinamică η, Pa·s Vâscozitatea dinamică η,

(valoarea medie), Pa·s 85 – 87 3,0 85 – 87 2,9 85 – 87 4,0

3,3

92 – 95 4,0 4,0 104 – 106 3,7 104 – 106 4,1 104 – 106 4,2

4,0

110 – 112 2,9 110 – 112 2,6 110 – 112 2,7

2,7

Tabelul 355. Tensiunea superficială a laptelui funcţie de temperatură

Tensiunea superficială σ, N/m, la diferite temperaturi t, °C Produsul 5 10 15 20 30 40 50 60 70

Lapte integral 0,046 0,046 0,045 0,044 0,044 0,044 0,043 0,042 – Lapte smântânit 0,051 0,050 0,049 0,049 0,048 0,046 0,044 0,042 0,041

Page 333: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

326

20.2. SMÂNTÂNĂ Tabelul 356. Ecuaţii empirice pentru calculul conductivităţii termice a smântânii cu conţinut diferit în grăsime funcţie de temperatură

Conţinut în grăsime, % Conductivitatea termică λ, W/(m·K) 10 0,4321 + 0,001694·t 20 0,3787 + 0,001601·t 35 0,3402 + 0,001531·t 45 0,2485 + 0,001415·t 60 0,1743 + 0,001264·t 80 0,1653 + 0,000997·t

Tabelul 357. Ecuaţii empirice pentru calculul căldurii specifice a smântânii cu conţinut în grăsime funcţie de temperatură

Conţinut în grăsime, % Căldura specifică cp, J/(Kg·K) 10 3480 + 4,935·t 20 3212 + 5,14·t 35 2798 + 5,73·t 45 2400 + 7,66·t 60 2030 + 5,94·t 80 1934 + 5,43·t

Tabelul 358. Ecuaţii empirice pentru calculul difuzivităţii termice a smântânii cu conţinut diferit în grăsime funcţie de temperatură

Conţinutul în grăsime, % Difuzivitatea termică a·106, m2/h 10 440 + 1,15·t 20 422 + 1,15·t 35 393 + 1,15·t 45 381 + 0,94·t 60 355 + 0,85·t 80 312 + 1,12·t

Tabelul 359. Căldura specifică a smântânii funcţie de temperatură şi conţinutul în grăsime

Căldura specifică cp, J/(Kg·K) funcţie de temperatura t, °C Conţinutul în grăsime, % 0 15 40 60

15 3 140,1 3 864,4 3 763,9 3 768,1 20 3 027,0 3 935,6 3 475,0 3 717,8 30 2 817,7 4 115,6 3 567,1 3 600,6 45 2 537,2 4 630,6 3 295,0 3 320,1 60 2 344,6 4 397,7 3 018,6 3 085,6

Page 334: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

327

Fig. 103. Conductivitatea termică a smântânii, funcţie de temperatură şi conţinut în grăsime

Fig. 104. Căldura specifică a smântânii, funcţie de temperatură şi conţinut în grăsime

Fig. 105. Difuzivitatea termică a smântânii, funcţie de temperatură şi conţinutul în grăsime

Fig. 106. Vâscozitatea dinamică a smântânii funcţie de temperatură şi conţinutul în grăsime

Page 335: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

328

Tabelul 360. Căldura specifică a smântânii funcţie de temperatură şi conţinutul în grăsime Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

Conţinutul în grăsime, % Intervalul de tempe-ratură, °C 10,5 19,9 23,7 26,7 28,0 30,4 35,0 35,7 39,0 47,0 0 – 15 2504 2629 2458 2282 2282 2726 2621 2931 2273 2395 0 – 31 3027 3048 3060 2889 2905 3136 3186 3358 2746 3014 0 – 41 3165 3148 3190 3123 3228 3228 3207 3508 2855 3060 0 – 61 3345 3383 3517 3328 3333 3366 3316 3362 2864 3119 5 – 11 2432 2621 3538 2328 2324 2432 2361 2453 2060 2177

11 – 15 2998 2734 3027 2579 2859 2960 2876 2943 2592 2617 15 – 21 3328 3379 3395 3236 3236 3224 3709 3458 2926 3140 21 – 25 3454 3232 3333 3366 3253 3408 3462 3504 3140 3772 25 – 31 3630 3458 3609 3374 3584 3701 3496 3588 3081 3412 31 – 35 3529 3563 3617 3563 3605 3718 3395 3822 3182 3500 35 – 41 3462 3508 3758 3688 3479 3730 3157 3299 3228 3236 41 – 45 3521 3596 3856 3818 3458 3517 3211 3199 3065 2973 41 – 61 3688 3835 4015 3789 3517 3542 3508 3228 2880 3228 45 – 51 3688 3814 3923 3634 4065 3496 3303 3400 3228 3312 51 – 61 3760 3940 4162 3793 3651 3601 3408 – 3257 3349 61 – 71 4069 4149 4358 3935 3889 3182 3894 – 3693 3831 71 – 91 4488 4421 4463 4095 – 4543 4199 – 3839 3831

Tabelul 361. Difuzivitatea termică a smântânii funcţie de conţinutul în grăsime, pentru diferite intervale de temperatură

Conţinutul în grăsime, % Temperatura t, °C Difuzivitatea termică a·106, m2/s

25 0 – 2 0,0753 25 18 – 20 0,1028 40 0 – 2 0,0650 40 18 – 20 0,0931

Tabelul 362. Tensiunea superficială a smântânii la diferite temperaturi, funcţie de conţinutul în grăsime

Tensiunea superficială σ, N/m Temperatura t, °C

Conţinutul în grăsime,

% 5 10 15 20 30 40 50 60 10 0,0512 0,0486 – 0,0464 0,0448 0,0441 0,0427 0,0419

20 0,0496 0,0468 0,0448 0,0488 0,0442 0,0418 0,0416 0,0416

22 0,0500 0,0488 0,0456 0,0454 0,0437 0,0435 0,0427 0,0417

Page 336: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

329

Tabelul 363. Constantele termofizice ale smântânii (cu 35 % grăsime) funcţie de temperatură

Tempe-ratura t, °C

Densitatea ρ,

Kg/m3

Conductivitatea termică λ,

W/(m·K)

Căldura specifică cp,

J/(Kg·K)

Vâscozitatea dinamică η·107, Pa·s

Vâscozitatea cinematică ν·106, m2/s

Criteriul Pr

5 1002,2 0,286 3265,7 7845,30 78,40 895,00 10 1002,2 0,295 3684,4 3922,60 39,20 490,00 15 996,9 0,305 4115,6 1716,16 17,20 319,00 20 993,9 0,317 4019,3 1176,79 11,80 148,00 25 991,5 0,320 4103,0 882,59 8,90 114,75 30 988,0 0,324 3851,8 686,46 7,00 81,50 35 985,0 0,329 3684,4 538,36 5,50 64,35 40 983,0 0,333 3567,0 441,29 4,50 47,20 45 982,0 0,339 3609,0 392,26 4,20 36,00 50 980,0 0,345 3596,4 254,97 2,60 26,00 55 980,0 0,351 3596,4 252,03 2,57 25,55 60 974,0 0,358 3600,6 250,06 2,57 25,10 65 971,0 0,367 3600,6 247,12 2,55 23,10 70 965,0 0,381 3600,6 245,16 2,54 23,10 75 964,0 0,389 3600,6 245,16 2,54 23,00 80 962,0 0,397 3600,6 245,16 2,54 23,00 85 960,0 0,395 3600,6 244,18 2,54 22,50 90 960,0 0,395 3600,6 243,20 2,53 22,00 95 960,0 0,395 3600,6 242,22 2,52 21,75

100 960,0 0,395 3600,6 240,26 2,50 21,63 Tabelul 364. Constantele termofizice ale smântânii funcţie de conţinutul în grăsime

Conductivitatea termică λ, KJ/(m·K)

Căldura specifică cp, KJ/(Kg·K)

Difuzivitatea termică a·106, m2/s

Valoare Valoare Valoare

Conţinutul în grăsime

%

Tempera-tura medie

°C Experim. Calculată Experim. Calculată Experim. Calculată 1 2 3 4 5 6 7 8

3,2 29,1 0,5384 0,5229 3,7823 3,8406 0,1306 0,1350 5,5 28,5 0,5288 0,5103 3,7325 3,7752 0,1236 0,1339 6,6 28,2 0,5132 0,5043 – 3,7438 – 0,1333 7,7 27,9 0,5049 0,4994 – 3,7182 – 0,1328 9,0 28,9 0,4928 0,4911 3,6667 3,6755 0,1214 0,1319

11,8 29,2 0,4621 0,4758 – 3,5954 – 0,1306 17,7 29,4 0,4371 0,4436 3,4995 3,4295 0,1197 0,1261 23,2 29,3 0,3939 0,4019 – 3,2703 – 0,1247

Page 337: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

330

Tabelul 364 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8

28,0 30,2 0,3591 0,3873 – 3,1337 – 0,1225 32,0 29,4 0,3473 0,3654 3,0805 3,0202 0,1194 0,1203 35,0 31,1 0,3413 0,3490 2,9917 2,9347 0,1192 0,1189 43,7 30,2 0,3042 0,3014 2,7118 2,6850 0,1169 0,1144 48,1 30,4 0,2754 0,2774 2,5668 2,5618 0,1117 0,1119 54,5 28,7 0,2528 0,2425 – 2,3791 – 0,1089 58,8 29,5 0,2320 0,2189 2,1482 2,2567 0,1094 0,1067 63,0 31,4 0,2170 0,1985 1,9982 2,1369 0,1044 0,1044 68,0 30,8 0,2119 0,1960 2,0305 2,1101 0,0994 0,1019 78,0 31,8 0,2062 0,1908 2,1109 2,1101 0,0964 0,0967 84,0 32,1 0,1871 0,1877 2,1310 2,1101 0,0958 0,0939 88,0 32,0 0,1720 0,1857 2,1989 2,1101 – 0,0917 92,0 30,6 0,1654 0,1836 – – 0,0908 0,0897 96,0 31,9 0,1635 0,1817 – – 0,0864 0,0875

Tabelul 365. Conductivitatea termică a smântânii - λ, în funcţie de conţinutul în grăsime Conţinutul în grăsime, %

λ, W/(m·K) la 0°C

λ, W/(m·K) la 20°C

Conţinutul în grăsime, %

λ, W/(m·K) la 0°C

λ, W/(m·K) la 20°C

20 0,336 0,384 45 0,301 0,325 25 0,319 0,372 85 0,158 0,201 35 0,313 0,349 100 0,131 0,169

Tabelul 366. Constantele termofizice ale smântânii funcţie de conţinutul în grăsime şi temperatură Conţinutul în grăsime, %

Temperatura t, °C

Conductivitatea termică λ, W/(m·K)

Căldura specifică cp, J/(Kg·K)

Difuzivitatea termică a·106, m2/s

0 – 2 0,337 4144,93 0,080 8 – 10 0,349 3872,79 0,089

15 – 17 0,361 3768,12 0,095 20

20 – 22 0,384 3642,51 0,105 0 – 2 0,314 4270,53 0,073 8 – 10 0,326 4103,06 0,086

15 – 17 0,349 3726,25 0,094 35

20 – 22 0,361 3516,91 0,102 0 – 2 0,302 4396,14 0,069 8 – 10 0,302 4019,32 0,076

15 – 17 0,314 3663,45 0,090 45

20 – 22 0,326 3391,30 0,097

Page 338: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

331

20.3. GRĂSIME DIN LAPTE. UNTUL

Tabelul 367. Conductivitatea termică a untului funcţie de procedeul de fabricaţie şi temperatură

Conductivitatea termică λ, W/(m·K) funcţie de temperatură t, °C Produsul 17 5 – 5 – 10 – 14 – 18 – 25 – 35

Unt nesărat fabricat în aparate discontinue 0,230 0,202 0,279 0,312 0,276 0,276 0,288 0,329 Unt sărat fabricat în aparate discontinue 0,206 0,195 0,269 0,292 0,287 0,284 0,272 0,320 Unt fabricat în flux continuu 0,230 0,195 0,264 0,251 0,233 0,244 0,239 0,273

Tabelul 368. Căldura specifică a untului funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Căldura specifică cp, J/(Kg·K) Temperatura t, °C Căldura specifică cp,

J/(Kg·K) 0 2143,6 40 2317,8

15 2206,4 60 2427,3

Tabelul 369. Căldura specifică a untului funcţie de procedeul de fabricaţie şi temperatură Căldura specifică cp, J/(Kg·K) funcţie de temperatură t, °C

Produsul 15…20 10…15 0…5 –2,1

…0 –2,1

…–6,5–7,4

...–10,6–15,4

..–18,5 –21,2.. ..–18,5

Unt nesărat fabricat în aparate discontinue 5128,8 4421,3 3094,0 5030,6 4810,6 2901,4 2110,1 1247,7 Unt sărat fabricat în aparate discontinue 5188,3 3948,1 3265,7 3102,4 5656,4 5601,9 2901,4 1469,6 Unt fabricat în flux continuu 5200,0 4207,7 3152,7 7892,1 7042,2 3253,1 2198,1 1331,4 Tabelul 370. Difuzivitatea termică a untului funcţie de procedeul de fabricaţie şi temperatură

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s, la temperatura t, °C Produsul UM 17 5 -5 -10 -14 -18 -25 -35

Unt nesărat fa-bricat în aparate discontinue

m2/s

0,04

72

0,06

66

0,08

88

0,11

88

0,12

22

0,15

27

0,23

80

0,27

50

Unt fabricat în aparate discontinue

m2/s

0,04

27

0,06

66

0,04

70

0,07

27

0,09

20

0,11

11

0,17

22

0,20

44

Unt fabricat în flux continuu m2/s

0,04

27

0,06

11

0,06

44

0,08

61

0,09

61

0,12

50

0,18

88

0,21

83

Page 339: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

332

Tabelul 371. Tensiunea superficială a untului funcţie de temperatură

Temp., t °C Tensiunea superficială σ, N/m Temp., t °C Tensiunea

superficială σ, N/m 17 36,38 - 5 574,37 10 89,83 - 9 797,67 5 155,53 - 14 1042,15 0 291,94 - 18 1831,26

Tabelul 372. Conductivitatea termică a grăsimii din lapte funcţie de temperatură

Temp., t °C Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K) Temp., t °C Conductivitatea termică

λ, W/(m⋅K) - 35 0,134 - 10 0,144 - 25 0,138 - 5 0,146 - 18 0,142 5 0,160 - 14 0,142 17 0,177

Tabelul 373. Căldura specifică a grăsimii din lapte funcţie de temperatură

Temperatura t, °C

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K)

Temperatura t, °C

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K)

- 24,8 2 847 - 0,2 3 479 - 21,2 2 910 0 3 488 - 21 2 876 1 3 697

- 11,4 2 931 30 1 813 - 6,6 3 224 50 1 980 - 3,8 3 203 54 2 043 - 2,9 3 324 65 2 123 - 2,8 3 467 74 2 194

Tabelul 374. Difuzivitatea termică a grăsimii din lapte funcţie de temperatură

Temperatura t, °C

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s

Temperatura t, °C

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s

- 35 0,1719 - 5 574,37 - 25 0,1230 - 5 797,67 - 18 0,0847 17 1042,15 - 14 0,0688 18...20 1831,26 - 10 0,0616

Page 340: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

333

Fig. 107. Densitatea untului funcţie de temperatură; unt obţinut: 1- în aparate discontinue; 2- prin prelucrare pe bandă

Fig. 108. Densitatea grăsimii din lapte funcţie de temperatură

20.4. ÎNGHEŢATĂ

În ecuaţiile de dimensionare a freezerelor şi spaţiilor de depozitare,

conductivitatea termică, căldura specifică, difuzivitatea termică, vâscozitatea sunt termeni nelipsiţi. Tabelul 375. Conductivitatea termică a amestecului pentru îngheţată funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K) Temperatura t, °C Conductivitatea

termică λ, W/(m⋅K) 5 0,457 70 0,623

20 0,495 70 0,623 45 0,559 85 0,661

Tabelul 376. Conductivitatea termofizică ale îngheţatei cu smântână funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s

- 4 0,405 2742,3 0,228 - 6 0,501 2436,7 0,317 - 8 0,549 1842,2 0,372

- 10 0,578 2156,2 0,414 - 12 0,595 2085 0,442 - 14 0,606 2030,6 0,461 - 16 0,616 1988,7 0,478 - 18 0,626 1959,4 0,480

1Compoziţie : grăsime 10%, zahăr 16%, 63,2% s.u., stabilizator agar.

Page 341: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

334

Tabelul 377. Conductivitatea termică şi vâscozitatea amestecului pentru îngheţată funcţie de temperatură

Amestec cu lapte1 Amestec cu smântână2 Temperatura t, °C Conductivitatea

termică λ, W/(m⋅K) Vâscozitatea dinamică

η, Pa⋅s

Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s

5 0,457 – 0,0594 10 0,469 – 0,0445 15 0,482 0,0236 0,0269 20 0,495 0,0182 0,0214 25 0,508 0,0164 0,0162 30 0,521 0,0143 0,0124 35 0,533 0,0124 0,0105 40 0,546 0,0107 0,0090 45 0,559 0,0095 0,0080 50 0,572 0,0083 0,0071 55 0,584 0,0070 0,0064 60 0,597 0,0064 0,0057 65 0,610 0,0059 0,0052 70 0,623 0,0050 0,0048 75 0,636 0,0048 0,0046 80 0,648 0,0045 0,0040 85 0,661 0,0043 0,0039

1Conţine: grăsime 3.5%, zahăr 16%, 29,5% s.u., stabilizator agar. 2Grăsime 10%, zahăr 16%, 36% s.u., stabilizator agar.

Tabelul 378. Conductivitatea termofizică ale îngheţatei cu lapte1 funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s

- 4 0,472 2847 0,255 - 6 0,562 2533 0,342 - 8 0,606 2344,6 0,397

- 10 0,627 2235,7 0,433 - 12 0,641 2168,8 0,455 - 14 0,652 2097,6 0,478 - 16 0,669 2068,3 0,497 - 18 0,671 2051,5 0,505

1Compoziţie : grăsime 3,5%, zahăr 16%, 68% cu stabilizator făină de grâu.

Page 342: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

335

21. CARNE ŞI PRODUSE DIN CARNE Pentru păstrarea cărnii în condiţii de temperatură corespunzătoare sunt necesare camere sau tunele de refrigerare a căror dimensionare termică impune cunoaşterea valorilor constantelor termofizice ale acesteia. Ecuaţii empirice pentru: Tabelul 379

Carne de calitate superioară λ = 0,130 + 0,0058⋅u W/(m⋅K) Carne de calitatea I λ = 0,15 + 0,005⋅u W/(m⋅K) Carne de calitatea II λ = 0,12 + 0,0044⋅u W/(m⋅K)

Temperatura este un alt parametru ce condiţionează valoarea conductibili-tăţii. În ecuaţiile criteriale şi de bilanţ, specifice transferului termic, căldura specifică ocupă un loc important.

La temperatură constantă, valoarea căldurii specifice se poate calcula cu ecuaţii empirice în funcţie de calitatea şi umiditatea cărnii.

În cazul cărnii de vită, căldura specifică este dată de relaţiile: Tabelul 380

Carnea de calitate superioară cp = 2630 + 12⋅u J/(Kg⋅K) Carnea de calitatea I cp = 1715 + 14⋅u J/(Kg⋅K) Carnea de calitatea II cp = 1415 + 14⋅u J/(Kg⋅K)

Criteriile de similitudine Pé, Pr, Fo cuprind şi difuzivitatea termică. Tabelul 381. Căldura specifică a unor sortimente de carne funcţie de umiditatea şi temperatura de congelare

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K) Sortimentul de carne proaspătă

Umiditatea u, %

Temperatura de congelare tcong., °C peste tcong. °C sub tcong. °C

Vită 62 – 67 - 2,2 ... – 1,7 2901 – 3517 1591 – 1800 Viţel 70 – 80 - 2,2 ... – 1,7 3182 – 3517 1758 – 2135 Porc 35 – 42 - 2,2 ... – 1,7 2010 – 2261 1256 – 1340 Pasăre 74 - 2,8 3307 – Tabelul 382. Conductivitatea termică a cărnii de vită şi porc funcţie de temperatură

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K) Temperatura t, °C Carne grasă de vită Carne slabă de vită Carne de porc -30 1,535 1,651 1,454 - 25 1,500 1,628 1,396 - 20 1,430 1,570 1,291 - 15 1,337 1,489 1,151 - 10 1,198 1,349 0,988 - 5 0,930 1,058 0,767 0 0,477 0,477 0,477 30 0,488 0,488 0,488

Page 343: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

336

Tabelul 383. Difuzivitatea termică a cărnii de vită şi porc funcţie de temperatură Difuzivitatea termică a⋅104, m2/s Temperatura t, °C Carne grasă de vită Carne slabă de vită Carne de porc

- 30 0,6690 0, 5630 0,4611 - 25 0,4860 0,5333 0,3888 - 20 0,4305 0,4722 0,3194 - 15 0,3583 0,3972 0,2500 - 10 0,2777 0,3055 0,1666 - 5 0,1916 0,2000 0,1166 0 0,1166 0,1166 0,1260 30 0,1250 0,1250 –

Tabelul 384. Caracteristicile termofizice ale cărnii de vită slabă funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s

- 1 0,453 – – - 2,5 1,271 44 263 0,0280 - 5 1,221 10 496 0,1288

- 7,5 1,418 6 163 0,2252 - 10 1,447 4 153 0,3416

- 12,5 1,461 3 312 0,4308 - 15 1,469 2 885 0,5000

- 17,5 1,471 2 499 0,5772 - 20 1,482 2 303 0,6305 - 25 1,491 2 047 0,7152

- 32,5 1,499 1 993 0,7361 - 65 1,519 1 809 0,8222

Fig. 109. Căldura specifică a cărnii de vită funcţie de temperatură şi umiditate (1- carne de calitate superioară; 2- calitatea I; 3- calitatea a II-a)

Fig. 110. Căldura specifică a cărnii slabe de vită în funcţie de umiditate

Page 344: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

337

Tabelul 385. Entalpia diferitelor sortimente de carne funcţie de temperatură Entalpia i, J/Kg Temperatura t, °C Carne grasă de vită Carne slabă de vită Carne de porc

25 312 500 306 000 288 000 20 296 500 286 700 272500 17 286 700 277 500 262 300 15 280 500 271 100 256 800 12 270 800 261 500 248 000 10 264 100 255 000 241 800 7 254 600 246 100 233 200 5 248 000 240 000 227 000 3 241 800 233 800 221 100 1 235 500 227 300 214 700 0 232 000 224 000 212 000

- 1 184 000 179 500 170 000 - 3 79 500 77 000 73 600 - 5 57 300 55 600 54 400 - 8 39 300 38 250 37 250

- 10 31 000 29 670 28 870 - 12 22 150 21 750 21 300 - 15 12 960 12 550 12 140 - 18 4 600 4 600 4 600

Fig. 111. Difuzivitatea termică a cărnii de vită în funcţie de umiditate (1- carne de cali-tate superioară; 2- calitatea I; 3- calitatea a II-a) Fig. 112. Căldura specifică a cărnii slabe de vită în funcţie de temperatură şi umiditate

Page 345: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

338

Fig. 113. Caracteristicile termofizice ale salamului de masă (fără structură) în funcţie de temperatură

Fig. 114. Caracteristicile termofizice ale salamului dietetic funcţie de temperatură

Fig. 115. Caracteristicile termofizice ale crenvurştilor funcţie de temperatură

Page 346: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

339

Tabelul 386. Constanta dielectrică a cărnii slabe de vită funcţie de regiunea anatomică, temperatură şi frecvenţă

Constanta dielectrică ε, la temperatura t, °C 10 20

Frecvenţa, MHz Regiunea anatomică

Umiditatea, u %

10 35 100 200 10 35 100 200 Coaste 75,2 13,1 9,9 8,4 7,3 90,6 74,3 68,9 64,9 Piept 74,1 13,5 10,2 8,9 7,8 92,6 74,9 69,2 64,9 Cap 73,5 13,1 10,2 8,8 7,9 94 76,3 71,1 68,5 Spate 73,9 12,2 9,4 8,3 7,1 93,7 75,1 70,2 65,7 Pulpă 73,8 12,8 9,8 8,7 7,4 92 74,7 69,8 66

Tabelul 387. Căldura specifică a unor produse din carne funcţie de umiditatea şi temperatura de congelare

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K) Denumirea produsului

Umiditatea, u %

Temperatura de congelare, tcong., °C peste tcong.,°C sub tcong.,°C

Bacon 13 – 29 – 1256 – 1800 1005 – 1214 Jambon proaspăt 17 – 54 - 2,2 ... – 1,7 2428 – 2638 1423 – 1507

Jambon conservat 40 – 45 – 2177 – 2345 1340 – 1382

Tabelul 388. Caracteristicile termofizice ale salamului dietetic funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s

30 0,473 3 363 0,1217 40 0,429 3 116 0,1292 50 0,450 2 981 0,1417 60 0,428 2 884 0,1375 70 0,442 2 976 0,1392 80 0,453 3 082 0,1378

Tabelul 389. Vâscozitatea dinamică a unor produse din carne

Denumirea Vâscozitatea dinamică η, Pa⋅s Tocătură din :

carne de vită carne de porc semidegresată

32 – 42 19 – 22

Salam de casă 18 – 28 Crenvuşti de porc 9,6 – 10,4

Page 347: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

340

Tabelul 390. Caracteristicile termofizice ale grăsimilor de vită funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s

- 30 0,279 0,1690 - 25 0,262 0,1527 - 20 0,253 0,1361 - 15 0,238 0,1166 - 10 0,227 0,0972 - 5 0,212 0,0750 0 0,203 0,0527

30 0,237 0,0770

Tabelul 391. Conductivitatea termică a unor sortimente de carne

Denumirea Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K) Denumirea Conductivitatea

termică λ, W/(m⋅K) Carne de porc 0,477 Muşchi proaspăt 0,500 Carne de vită 0,453 Carne slabă 0,556 Carne galinacee 0,409

21.1. GRĂSIMI ANIMALE Atât pentru depozitare cât şi la dimensionarea termică a instalaţiilor de

topirea grăsimilor apare ca necesară cunoaşterea constantelor lor termofizice. În privinţa grăsimii de vită, literatura indică valori medii pentru densitate,

căldură specifică, vâscozitate dinamică, respectiv ρ=886 Kg/m3, cp= 2,3045 KJ/(Kg⋅K), η=1,96⋅10-2 Pa⋅s.

Tabelul 392. Caracteristicile termofizice ale slăninei de porc funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Difuzivitatea termică a⋅106, m2/s

- 30 0,316 0,1160 - 25 0,305 0,1027 - 20 0,291 0,0888 - 15 0,274 0,0777 - 10 0,253 0,0638 - 5 0,227 0,0500 0 0,186 0,0444

30 0,186 0,0500

Page 348: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

341

Tabelul 393. Temperatura de fierbere şi solidificare a grăsimii de porc

Temperatura t, °C Zona de provenienţă a grăsimii Fierberea tf Solidificarea ts

Ventrală 41,4 – 44 27,5 – 28,4 Cap 39,4 – 41,8 25,7 Piept 39,9 – 42,4 26 – 26,6 Sacrală 42,8 – 48,1 26,8 – 29,1 Spate 43 – 48,7 27,8 – 29,6 Greabăn 43,9 – 46 27,6 – 30,1

21.2. PEŞTE Tabelul 394. Conductivitatea termică1 a cărnii unor peşti

Denumirea peştelui Conductivitatea termică λ, W/m⋅K Plătică 0,471 Şalău 0,433 Morun 0,460

1În intervalul -2°C…0°C

Tabelul 395. Conductivitatea termică a cărnii de şalău funcţie de temperatură

Temperatura t, °C Conductivitatea

termică λ, W/m⋅K Temperatura t, °C Conductivitatea

termică λ, W/m⋅K - 1,0 0,432 - 6,2 1,080 - 3,0 0,907 - 8,1 1,091 - 3,1 0,985 - 14,0 1,099 - 3,3 1,072

Tabelul 396. Căldura specifică şi temperatura de congelare a cărnii unor produse de peşte funcţie de umiditate

Căldura specifică cp, J/(Kg·K)Denumirea peştelui sau produsului

Umiditatea u, % peste tc sub tc

Temperatura de congelare tc , °C

Peşte congelat 62-85 3 349 1 675 - File de merlan 82 3 601 1 842 - 2,2 File de biban de mare 80 3 517 1 842 - 2,2

File de scrumbie 57 2 763 1 549 - 2,2 Batog 80 3 517 1 842 - 2,2

Page 349: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

342

Tabelul 397. Căldura specifică cp şi entalpia i, a cărnii unor peşti marini în funcţie de variaţia temperaturii

Cod, u=83,6% Morun, u=80,3% Biban de mare, u=79,1% t, ºC cp,

KJ/(Kg·K) i, KJ/Kg cp, KJ/(Kg·K) i, KJ/Kg cp,

KJ/(Kg·K) i, KJ/Kg

-40 1,842 - 1,842 - 1,842 - -38 1,884 3,684 1,842 3,684 1,842 3,684 -36 1,926 7,452 1,884 7,411 1,884 7,411 -34 1,968 11,346 1,926 11,221 1,926 11,179 -32 2,010 15,240 1,968 15,072 1,968 14,947 -30 2,093 19,385 2,051 19,092 2,010 19,008 -28 2,177 23,572 2,135 23,237 2,093 23,153 -26 2,261 27,968 2,219 27,591 2,177 27,382 -24 2,345 32,431 2,303 32,113 2,261 31,820 -22 2,428 37,304 2,428 36,927 2,386 36,467 -20 2,554 42,328 2,596 41,994 2,512 41,265 -19 2,679 44,966 2,679 44,631 2,596 43,919 -18 2,721 47,646 2,763 47,353 2,638 46,515 -17 2,805 50,409 2,889 50,200 2,805 49,237 -16 2,889 83,256 3,014 53,130 2,931 52,126 -15 3,014 56,187 3,140 56,187 2,973 55,014 -14 3,098 59,243 3,266 59,369 3,140 58,071 -13 3,266 62,245 3,475 62,760 3,307 61,295 -12 3,475 65,775 3,642 66,319 3,475 64,644 -11 3,684 69,291 3,977 70,171 3,726 68,287 -10 4,019 73,143 4,229 74,232 3,977 72,055 -9 4,522 77,414 4,731 78,712 4,396 76,242 -8 5,192 82,229 5,317 83,694 4,940 80,847 -7 6,196 87,881 6,280 89,388 5,820 86,206 -6 7,745 94,789 7,745 92,151 7,159 92,654 -5 10,425 103,665 10,258 105,172 9,378 100,734 -4 15,491 116,184 15,114 117,440 13,607 111,829 -3 27,130 136,029 26,544 136,908 23,739 129,205 -2 69,124 176,641 65,649 176,515 60,960 160,312 -1 114,551 307,185 102,744 297,933 111,453 283,404 0 3,977 337,707 4,135 323,053 4,145 317,862 2 3,684 345,067 3,642 330,338 3,601 325,063 4 3,684 352,487 3,642 337,665 3,601 332,264 6 3,684 359,897 3,642 344,950 3,601 339,466 8 3,684 367,350 3,642 352,277 3,601 346,667

10 3,726 374,760 3,684 359,604 3,601 353,868 12 - 382,171 - 366,931 - 361,070 14 - 389,582 - 374,258 - 368,271 16 - 397,034 - 381,585 - 375,472 18 - 404,445 - 388,954 - 382,673 20 3,726 411,897 3,684 396,281 3,601 389,875

Page 350: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

343

Tabelul 398. Difuzivitatea termică (a·106) a cărnii de şalău în funcţie de temperatură (t, °C)

t, °C a·106, m2/s t, °C a·106, m2/s t, °C a·106, m2/s -1,0 0,1250 -7,6 0,1722 -12,5 0,3388 -3,1 0,0583 -7,7 0,2055 -13,8 0,3555 -3,7 0,0638 -8,3 0,2416 -15,0 0,3611 -4,2 0,0666 -9,2 0,2111 -16,4 0,4194 -6,0 0,1416 -9,3 0,2583 -18,1 0,4444 -6,2 0,1888 -11,5 0,2777 -19,5 0,4361 - 7,2 0,2000

Tabelul 399. Vâscozitatea dinamică a uleiului de peşte în funcţie de temperatură

Temperatura t, ºC

Vâscozitatea dinamică η,

Pa·s

Temperatura t, ºC

Vâscozitatea dinamică η,

Pa·s

Temperatura t, ºC

Vâscozitatea dinamică η,

Pa·s 15 0,0581 40 0,0174 65 0,0066 20 0,0456 45 0,0139 70 0,0058 25 0,0307 50 0,0118 75 0,0051 30 0,0252 55 0,0091 80 0,0046 35 0,0207 60 0,0076 85 0,0041

Tabelul 400. Vâscozitatea cinematică a unor uleiuri de peşte

Denumirea Vâscozitatea cinematică ν pentru t = 37,8 °C

Vâscozitatea cinematică ν pentru t = 98,9 °C

Ulei de sardele 2,786·10-5 7,06·10-6 Untură de peşte 3,279·10-5 7,80·10-6 Ulei rafinat, de caşalot 3,147·10-5 7,48·10-6 Ulei de spermaceti 2,290·10-5 5,70·10-6

22. LEGUME ŞI FRUCTE

Cunoaşterea valorilor constantelor termofizice care intervin în păstrarea şi prelucrarea legumelor şi fructelor, are o deosebită importanţă în stabilirea posibilităţilor de recoltare, condiţionare, prelucrare şi a pierderilor rezultate în urma acestora şi pentru efectuarea calculelor necesare proiectării utilajelor componente ale liniilor tehnologice, pentru eliminarea pierderilor şi obţinerea unor produse finite de calitate ridicată.

22.1. SUCURI ŞI CONCENTRATE DE TOMATE

Sucul de tomate poate fi destinat utilizării ca atare sau concentrat în instalaţii ce conţin utilaje, a căror proiectare din punct de vedere tehnologic, presupune calcule, în care intervin diferite constante termofizice, care sunt în general variabile în funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată.

Page 351: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

344

Fig. 116. Temperatura de fierbere a concentratelor din tomate funcţie de conţinutul în substanţă uscată Fig. 117. Densitatea concentratelor din tomate funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată: 1- 8,07%; 2- 12,4%; 3- 16,07%; 4-20,22%; 5- 25,22%; 6- 30,04%.

Fig. 118. Vâscozitatea dinamică a concentratelor din tomate funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată: 1- 10,8%; 2- 11,2%; 3- 13,5%; 4- 14,0%; 5- 17,6%; 6- 23,0%.

Page 352: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

345

Fig. 119. Conductivitatea termică a concentratelor din tomate funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată: 1- 20% s.u.; 2- 30%; 3- 40%.

Fig. 120. Difuzivitatea termică a concentratelor din tomate funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată: 1- 20% s.u.; 2- 30%; 3- 40%.

22.2. SUCURI ŞI CONCENTRATE DE FRUCTE Pentru stabilirea unui regim optim de păstrare a fructelor este necesară cunoaşterea conductivităţii termice, a căldurii specifice şi a temperaturii de îngheţ a fructelor. Tabelul 401. Densitatea sucului de mere funcţie de temperatură şi conţinut în substanţă uscată

t, °C s.u., % ρ, Kg/m3 t, °C s.u., % ρ, Kg/m3 -1,3 10,80 1046 -9,6 47,60 1212 -5,0 32,65 1124 -11,3 52,60 1232 -7,0 40,65 1176 -18,6 63,70 1295

Tabelul 402. Densitatea sucului de mere funcţie de conţinutul în substanţă uscată la 20°C

Conţinutul în substanţă uscată

s.u.,%

Densitatea ρ, Kg/m3

Conţinutul în substanţă uscată

s.u.,%

Densitatea ρ, Kg/m3

9,8 1 030 36,5 1 179 12,8 1 048 46,5 1 220 15,0 1 063 47,0 1 223 18,0 1 077 48,5 1 223 20,0 1 080 51,5 1 225 22,4 1 086 54,7 1 227 24,0 1 086 56,5 1 272 26,4 1 109 57,5 1 275 30,0 1 124 61,0 1 301 33,0 1 144 62,4 1 308 34,0 1 146 64,0 1 312

Page 353: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

346

Tabelul 403. Conductivitatea termică a sucului de mere funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată

Conductivitatea termică λ⋅102, în W/mK la dferite temperaturi t, °C Substanţă uscată, s.u.% 25 35 45 55 65 75

13 52,1 55,6 55,9 58,0 60,0 62,0 20 47,5 49,7 51,6 53,4 55,3 57,8 30 44,5 46,4 47,6 50,4 52,0 54,5 40 41,5 43,4 45,0 47,5 48,8 50,7 50 39,2 41,0 42,6 44,6 46,7 47,5 60 35,4 38,6 40,0 41,9 43,1 44,3

Fig. 121. Vâscozitatea dinamică a sucului de mere funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată: 1- 15%; 2- 29,5%; 3- 35,4%; 4- 40%; 5- 50%.

Fig. 122. Vâscozitatea dinamică a sucului de mere funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată: 1- 12% s.u.; 2- 15,4%; 3- 20%; 4- 25,1%; 5- 30%; 6- 35%; 7- 40%; 8- 45%; 9- 50%, 10- 55%.

Page 354: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

347

Fig. 123. Vâscozitatea dinamică a sucului din diferite fructe în funcţie de temperatură şi conţinutul în substanţă uscată: 1- 10,8% s.u.; 2- 11,2%; 3- 13,5%; 4- 14,0%; 5- 17,6%; 6- 23,0%.

Fig. 124. Vâscozitatea dinamică a sucului de mere funcţie de conţinutul în substanţă uscată, la diferite temperaturi

Tabelul 404. Conţinutul procentual în apă şi substanţe proteice (N⋅6,25) la unele specii de fructe

Specia Apă Proteine Specia Apă Proteine Afine 83,2 0,7 Merişoare 87,9 0,4 Agrişe 88,9 0,8 Mure 81,8 0,6 Ananas 85,3 0,4 Nectarine 88,7 0,6 Avocado 74,0 2,1 Papaya 85,89 0,6 Banane 75,7 1,1 Pepeni verzi 92,6 0,5 Caise 85,3 1,0 Pere 83,2 0,7 Căpşuni 89,9 0,7 Piersici 89,1 0,6 Cireşe 80,4 1,3 Portocale 86,0 1,0 Coacăze albe 85,7 1,4 Prune 79-87 0,5-0,8 Coacăze negre 84,2 1,7 Rodii 82,3 0,5 Curmale 22,5 2,2 Roşii mature 95,5 1,1 Grapefruit 88,4 0,5 Roşii verzi 93,0 1,2 Guava 83,0 0,8 Smochine 77,5 1,2 Lămâi 87,4 1,2 Struguri americani 81,6 1,3 Limele 89,3 0,7 Struguri europeni 81,4 0,6 Mango 81,7 0,7 Tangerine 87,0 0,8 Măsline mature 73-84 1-1,2 Vişine 83,7 1,2 Măsline verzi 78,2 1,4 Zmeură neagră 80,8 1,5 Melone cantalup 91,2 0,7 Zmeură roşie 84,2 1,2 Mere 84,8 0,2

Page 355: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

348

Tabelul 405. Conţinutul mediu procentual în zaharuri la 100 g substanţă proaspătă Specia Glucoză Fructoză Zaharoză Total

Afine 2,66 0,74 0,14 3,54 Agrişe 4,40 4,10 0,71 9,21 Ananas 2,32 1,42 7,89 11,63 Banane 5,82 3,78 6,58 16,18 Caise 1,93 0,37 4,35 6,65 Căpşuni 2,59 2,32 1,30 6,21 Cireşe, desert 4,70 7,24 0,00 11,94 Cireşe, menaj 5,50 6,11 1,00 11,61 Coacăze negre 2,35 3,67 0,62 6,64 Coacăze roşii 2,28 1,93 0,15 4,36 Coacăze albe 3,03 2,56 0,00 3,59 Curmale 32,00 23,70 8,20 63,90 Dude 4,44 3,64 0,00 8,08 Grapefruit 1,95 1,24 2,14 5,33 Hibridul Logan 1,94 1,26 0,23 3,43 Lămâi (suc) 0,52 0,92 0,18 1,52 Mere, desert 1,72 6,08 3,62 11,42 Mere, menaj 1,82 5,01 2,40 9,23 Mure 3,84 2,88 0,24 6,36 Pepeni cantalup 1,16 0,83 3,26 5,25 Pepeni galbeni 2,09 1,52 1,43 5,04 Pere, desert 2,44 7,00 0,98 10,42 Pere, menaj 2,18 6,00 1,12 9,30 Piersici 1,47 0,93 6,66 8,06 Portocale (suc) 2,36 2,38 4,70 9,44 Prune, desert 4,00 1,34 4,26 9,00 Prune, menaj 3,50 1,27 1,45 6,22 Prune damason 5,22 3,42 0,96 9,60 Prune sp 5,00 2,60 4,16 11,96 Rodii 5,46 6,44 0,00 11,60 Roşii (pătlăgele) 1,63 1,17 0,00 2,80 Smochine verzi 5,54 4,00 0,00 9,51 Struguri negri 8,20 7,28 0,00 15,48 Struguri albi 8,12 8,01 0,00 16,13 Zmeură 2,26 2,39 0,96 5,61

Page 356: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

349

Tabelul 406. Limitele conţinutului în zaharuri a 100 g porţiune comestibilă din fructe (după diferiţi autori)

Conţinutul în zaharuri Specia şi soiul Conţinutul în zaharuri Specia şi soiul Minim Maxim Total Minim Maxim Total

Afine - - 10,68 Mure sălbatice 1,70 7,60 5,01

Agrişe 1,98 10,25 4,56 Mure, desert 6,01 16,60 11,57

Ananas 7,5 18,4 12,3 Mure, menaj 5,34 13,05 9,64

Avocado - - 0,4 Nectarine - - 7,91

Banane 11,4 21,7 18,0 Papaya - - 9,00

Caise 1,57 11,83 6,05 Pepene cantalup - - 6,92

Căpşuni 2,81 9,81 5,65 Pepene honeydim - - 7,49

Cireşe albe 7,30 14,05 11,03 Persimone - - 16,00

Cireşe negre 7,69 17,30 12,40 Piersici 6,32 11,70 8,45

Cireşe roşii 6,38 15,30 9,41 Portocale amare 3,85 9,43 5,49

Coacăze negre 1,58 10,64 6,27 Portocale dulci 3,96 11,98 7,88

Coacăze roşii 0,60 8,32 5,10 Prune 4,05 13,84 8,49

Curmale - - 6,10 Prune albastre 2,88 13,40 7,79

Ferjoa - - 6,6 Prune damason 5,58 13,24 8,51

Fructul pasiunii 7,4 13,3 10,0 Prune italiene 8,07 14,47 9,94

Grapefruit 3,30 9,96 6,74 Prune roşii 2,28 13,22 7,40

Guava 3,30 10,00 5,71 Prune verzi şi lb

2,91 18,40 7,59

Gutui 6,50 9,96 8,10 Roşii 1,76 4,26 2,80

Lămâi 0,92 3,50 2,9 Smochine 13,1 18,2 15,9

Logon-hibridul 1,11 7,28 4,27 Soc 7,75 7,86 7,81

Mango - - 14,0 Struguri 9,58 18,91 14,81

Măsline 1,07 2,76 2,22 Vişine 7,44 13,00 9,81

Mure cidru 8,50 21,10 12,50 Zmeură 1,74 8,67 4,46

Mure cultivate 2,41 10,42 4,49

Page 357: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

350

Tabelul 407. Principalele componente ale speciilor de fructe aflate pe teritoriul ţării noastre, cultivate şi necultivate, redate la 100 g substanţă proaspătă (după literatura românească de specialitate; * Specii cultivate, restul necultivate)

Specia Apă totală Zahăr total Aciditate titrabilă

Proteine (N x 6,25) Pectine Tanoide Celuloză Amidon Cenuşă

Afine negre Afine roşii Agrişe Alune Castane Coarne Corcoduşe Dude Gherghine Măceşe Merişoare Migdale (miez)* Mure Nectarine* Nuci (miez)* Pepeni galbeni* Pepeni verzi* Porumbe Răchiţele Scoruşe Struguri (amestec)* Zmeură

83,41 - 89,36 84,50 - 87,92 84,70 - 87,95 8,20 - 9,60

52,41 - 56,20 84,62 - 88,30 87,20 - 89,40 82,80 - 86,30 74,30 - 78,24 66,20 - 69,40 82,90 - 86,38 3,25 - 5,40

80,72 - 84,75 82,96 - 86,45 3,25 - 5,10

90,12 - 92,16 90,14 - 93,24 86,14 - 87,95 87,45 - 89,25 72,80 - 78,14 77,85 - 79,74 87,96 - 88,87

6,90 - 11,90 5,40 - 10,80 3,40 - 8,90 1,30 - 2,80 2,10 - 5,60 4,30 - 8,20 2,60 - 7,80 7,50 - 12,40 3,40 - 10,20 8,20 - 16,14 0,96 - 2,54 4,30 - 9,20 4,60 - 8,31 5,36 - 11,85 1,80 - 3,20 5,40 - 9,80 4,20 - 5,70 3,96 - 9,20 3,46 - 5,80 4,60 - 7,90 7,30 - 26,50 4,10 - 7,06

0,67 - 0,85 0,64 - 0,76 1,98 - 2,36

urme urme

1,68 - 2,14 0,62 - 1,20 0,58 - 0,81 0,10 - 0,12 0,96 - 1,42 2,04 - 2,36 0,46 - 0,64 1,12 - 1,34 1,15 - 1,27

urme 0,02 - 0,04 0,04 - 0,06 1,60 - 2,47 2,14 - 2,36 1,48 - 2,94 0,62 - 0,84 1,78 - 2,18

0,65 - 0,83 0,84 - 0,92 1,12 - 1,35

13,96 - 15,2016,72 - 18,460,72 - 0,88 0,60 - 0,78 0,96 - 1,46 0,92 - 1,10 2,16 - 3,24 0,72 - 0,86

14,62 - 37,251,25 - 1,76 0,42 - 0,58

14,85 - 26,420,25 - 0,35 0,20 - 0,25 0,84 - 1,08 0,40 - 0,66 1,14 - 1,32 1,88 - 3,16 1,26 - 1,48

0,26 - 0,64

0,89 - 1,380,40 - 0,560,30 - 0,85

0,25 - 0,320,20 - 0,480,13 - 0,78

0,46 - 0,82 0,27 - 0,36

0,58 - 0,62 0,12 - 0,20 0,04 - 0,12

0,36-0,52

1,02-1,85

0,48-0,59 0,26-0,52

0,95 - 1,32 1,66 - 1,84 1,80 - 3,80 2,46 - 3,02 0,76 - 0,92 0,48 - 0,66 0,62 - 0,94 3,60 - 4,20 1,00 - 1,16 5,82 - 7,40 0,68 - 0,89 1,68 - 2,46 2,46 - 3,50 0,40 - 0,56 0,56 - 0,78

0,48 - 0,86 0,89 - 1,30 1,50 - 2,42 0,36 - 0,72 0,68 - 1,52

6,0 - 8,5

urme

3,5 - 7,2

0,28 - 0,36 0,32 - 0,44 0,61 - 0,72 2,42 - 2,56 2,14 - 2,45 0,33 - 0,86 0,56 - 0,80 0,84 - 0,92 0,72 - 0,84 1,10 - 1,34 0,15 - 0,28 0,47 - 0,58 0,65 - 0,72 0,50 - 0,64 2,06 - 0,32 0,02 - 0,05 0,03 - 0,06 0,51 - 0,72 0,20 - 0,38 0,79 - 0,84 0,58 - 0,74 0,52 - 0,76

Page 358: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

351

Tabelul 408. Principalele componente ale speciilor de fructe cultivate în România, redate la 100 g substanţă proaspătă Determinări Mere Pere Gutui Prune Piersici

Apă totală g% 77,8 - 88,5 79,2 - 85,5 77,4 - 87,2 73,5 - 86,9 82,6 - 91,4 Substanţă uscată g% 22,2 - 11,5 20,8 - 14,5 22,6 - 12,8 26,5 - 13,1 17,4 - 8,6 Zahăr total g% 7,6 - 16,4 8,9 - 15,2 7,3 - 12,9 9,0 - 16,5 5,4 - 12,9 Aciditate titrabilă (ca acid malic) g% 0,16 - 1,27 0,1 - 0,6 0,6 - 1,8 0,39 - 2,07 0,28 - 1,4 Proteine (N x 6,25) g% 0,18 - 0,72 0,24 - 0,63 0,31 - 0,66 0,22 - 1,07 0,40 - 1,37 Pectine g% 0,23 - 1,14 0,14 - 0,71 0,73 - 1,13 0,35 - 0,95 0,24 - 0,72 Tanoide g% 0,06 - 0,31 0,07 - 0,26 0,2 - 0,44 0,06 - 0,25 0,02 - 0,39 Cenuşa g% 0,10 - 0,42 0,14 - 0,54 0,28 - 0,50 0,23 - 0,65 0,31 - 0,75 Alcalinitatea cenuşii (NaOH m/1) ml% 1,2 - 6,27 1,7 - 5,05 2,4 - 7,2 2,90 - 9,28 3,3 - 7,5 Acid ascorbic mg% 1,04 - 47,0 0,6 - 4,7 10,8 - 38,2 0,20 - 14,10 3,1 - 19,2 Zahăr/aciditate mg% 11,8 - 76,3 22,2 - 123,0 0,4 - 20,7 4,3 - 37,1 6,0 - 37,0 Valoarea energetică cal.% 39,0 - 75,0 44,0 - 70,0 47,0 - 70,0 44,0 - 89,0 29,0 - 64,0

Determinări Caise Cireşe Vişine Căpşuni Coacăze Apă totală g% 79,40 - 88,70 75,40 - 89,21 77,83 - 88,55 87,24 - 92,25 81,05 - 87,12 Substanţă uscată g% 20,60 - 11,30 24,60 - 10,79 22,17 - 11,45 12,73 - 7,75 18,95 - 12,88 Zahăr total g% 8,40 - 15,20 7,70 - 16,82 6,34 - 13,80 4,55 - 9,70 5,90 - 7,38 Aciditate titrabilă (ca acid malic) g% 0,56 - 1,86 0,49 - 1,37 1,02 - 2,41 0,70 - 1,34 2,11 - 3,20 Proteine (N x 6,25) g% 0,73 - 1,50 0,54 - 1,41 0,70 - 1,90 0,36 - 1,23 0,94 - 1,74 Pectine g% 0,30 - 0,88 0,06 - 0,39 0,05 - 0,29 0,10 - 0,51 0,39 - 0,51 Tanoide g% 0,03 - 0,26 0,06 - 0,30 0,18 - 0,21 0,12 - 0,20 0,26 - 0,91 Cenuşa g% 0,28 - 0,93 0,19 - 0,62 0,37 - 0,59 0,31 - 0,70 0,33 - 0,86 Alcalinitatea cenuşii (NaOH m/1) ml% 3,60 - 11,0 3,40 - 8,26 4,30 - 8,01 4,0 - 6,32 4,50 - 9,30 Acid ascorbic mg% 3,30 - 20,0 0,40 - 14,0 1,0 - 13,0 55,60 - 73,0 29,80 - 178,50 Zahăr/aciditate mg% 8,40 - 23,70 7,90 - 27,70 4,70 - 11,10 5,10 - 11,0 1,85 - 6,60 Valoarea energetică cal.% 31,0 - 77,0 36,0 - 83,0 39,0 - 75,0 21,0 - 43,0 42,0 - 64,0

Page 359: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

352

Tabelul 409. Principalele componente ale substanţei uscate de fructe la nivel mondial (după literatura de specialitate) Procentul principalelor componente organice la substanţe proaspete

Speciile de fructe Apă Zahăr total Zaharoză (z) sau

amidon (a) Aciditate titrabilă Proteine Grăsimi Celuloză Cenuşă Pectine

Afine 79-84 4-9 0,50-0,67 0,40-0,60 0,28-0,60 1,06-1,20 0,18-0,28 0,10-0,15 Agrişe 80-85 2-6 1,90-2,40 0,38-0,56 0,22-0,40 1,96-3,20 0,43-0,61 0,24-0,82 Alune 3-5 1,2-2,6 11,6-2,4 (a) urme 11,0-18,2 40,6-60,8 3,15-4,72 2,10-2,50 Ananas 75-89 8-18 5,9-12,0 0,6-1,62 0,4-0,52 0,1-0,4 0,48-0,54 0,25-0,53 0,06-0,16 Avocado 50-82 3-6 1,1-1,4 6,3-26,7 1,20-2,50 0,70-1,60 Banane 69-79 11-12 0,8-2,2 1,0-1,4 0,18-0,78 0,64-1,60 Castane 15-20 1-1,5 urme 5,0-11,0 1,2-2,4 0,9-1,6 1,8-2,75 Caise 78-93 3-16 1-5 (z) 0,8-1,72 0,8-1,1 0,06-0,10 0,96-1,21 0,42-1,12 0,5-1,3 Căpşuni 83-93 3-10 0,98-1,10 0,06-0,12 0,4-0,6 0,20-0,80 0,11 Cătină 82-84 3-5 1,8-2,8 1,04-1,26 0,9-1,6 0,70-9,92 0,38-0,52 Cireşe 78-86 10-17 1 (z) 0,48-0,69 0,54-1,16 0,5-0,8 0,32-0,46 0,3-0,6 0,20-0,80 Coacăze negre 75-86 2-14 2,04-2,46 0,70-1,30 0,6-1,8 0,25-0,46 1,94-2,50 Coacăze roşii 79-88 2-10 1,86-2,15 1,0-1,4 0,3-0,46 2,06-2,40 0,46-0,82 Coarne 82-88 8,4-10,4 2,7-3,10 0,40-0,43 0,49-0,59 0,48-0,56 0,42-0,57 Curmale 78-85 14,20 0,5-0,8 0,1-0,4 0,16-0,40 0,41-0,73 Fragi 82-86 4-6 0,92-1,24 0,3-0,5 0,4-0,5 4,2-1,8 0,62-0,58 Fructul pasiunii 78-86 6-9 1,1-1,2 (a) 3,2-3,7 1,1-1,3 0,20-0,25 0,57-0,58 Grapefruit 82-90 3,3-12,1 0,8-2,7 0,5-0,8 - 0,20-0,25 0,70-0,76 Guava 78-83 3,0-14,0 1,2-1,9 (z) 0,3-0,4 0,7-1,0 0,4-0,6 0,40-0,60 0,50-0,90 0,16-0,31 Gutui 82-85 6,0-10,0 0,91-1,93 0,3-0,6 0,2-0,9 1,86-2,90 0,3-0,6 0,48-0,60 Lămâi 85-88 0,9-9,1 3,1-8,7 0,3-1,0 - - 0,5-0,6 0,10-0,12

Page 360: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

353

Tabelul 409 (continuare) Mango 75-81 10-14 0,4-0,5 0,5-0,6 0,1-0,2 - 0,4-0,5 Mandarine 84-90 6,9-11,4 0,3-0,2 0,5-0,8 - 0,4-0,7 0,08-0,11 Măsline 73-84 1,07-2,76 0,03-1,10 0,23-0,81 1,12-1,40 6,25-26,20 1,15-3,40 0,68-1,10 Merişoare 83-89 8,7 1,85-2,18 1,0-1,4 0,4-0,7 1,4-1,8 0,52-0,70 Mere 78-93 3-15 1-6 (z) 0,28-0,96 0,1-0,4 0,1-0,7 0,8-1,0 0,2-0,5 0,4-0,6 Migdale (miez) 4,1-6,0 0,8-1,2 6,8-20,4 (a) 0,46-0,58 18-27 32-64 0,48-0,61 0,35-0,59 Mure 75-80 3-8 1,1-1,4 1,2-1,5 0,8-1,6 2,45-3,87 0,45-0,67 0,1-1,6 Naranjilla 86-88 6-12 1,2-1,6 0,94-1,31 0,05-0,24 0,61-0,75 Nectarine 76-83 8-12 1,0-1,2 0,3-0,5 0,05-0,10 0,2-0,4 0,40-0,50 0,4-0,6 Nuci (miez) 3-6 1,12-3,16 urme 13-25 40-70 1,8-2,2 1,7-2,10 Papaya 85-90 9-10 0,1-0,14 0,5-0,7 0,1-1,0 0,5-0,6 0,83 Pepene cantalup 88-90 7-11 0,03-0,06 0,6-1,0 0,05-0,10 0,03-0,06 0,6-0,10 Pepene verde 89-91 6-9 0,04-0,08 0,4-0,6 0,04-0,10 0,04-0,07 0,04-0,12 Pere 78-88 6-14 0,1-0,9 (z) 0,18-0,30 0,4-0,7 0,1-0,5 1,5-2,6 0,2-0,4 0,1-0,9 Persimone* 78-84 14-20 0,19-0,34 0,5-1,0 0,6-0,8 1,0-2,0 0,34-0,35 0,21-0,73 Piersici 80-89 6-16 4-7 (z) 0,50-0,70 0,5-1,0 0,14 0,46-0,62 0,3-0,6 0,6-1,0 Portocale 86-89 4-12 0,2-2,6 0,5-1,5 0,12-0,24 0,46-0,58 0,4-0,6 0,5-0,7 Porumbe 74-80 6-9 2,4-3,2 0,9 0,1-0,2 0,4-0,6 0,4-0,8 0,8-1,6 Prune 76-92 3-15 1-4 (z) 0,6-2,8 0,5-1,0 0,1-0,2 0,3-0,87 0,3-0,7 0,3-1,5 Răchiţele 83-88 4-8 2,5-4,2 0,2-0,4 0,4-0,7 1,2-1,5 0,2-0,3 0,4-0,52 Rodii 75-84 12-13 0,5-1 (z) 0,3-1,2 0,8-1,3 0,3-0,5 1,8-2,6 0,6-0,8 0,4-0,6 Scoruşe 66-81 5-9 1,8-2,3 0,9-1,2 0,8-1,2 2,4-3,2 0,7-1,0 Struguri 76-88 9-20 0,58-0,69 0,5-2,3 1,2-1,7 0,4-0,5 0,5-0,7 0,2-0,5 Vişine 78-88 7-15 1,46-2,15 0,8-1,1 0,5 0,36-0,48 0,3-0,6 0,1-0,4 Zmeură 75-91 4-11 1,85-2,18 1,0-1,4 0,4-0,6 1,2-1,6 0,3-0,6 0,4-0,9 *Persimone sau kaki

Page 361: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

354

Tabelul 410. Conductivitatea termică în funcţie de conţinutul în apă, densitate la aşezare liberă [Kg/m3] şi temperatură

Specia Conţinutul în apă

Densitatea la aşezare liberă,

Kg/m3

Temperatura t, °C

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Cartofi 77,8 - 78,6 1 085 - 1 095 - 0,51 - 0,54 Morcovi 83,5 - 88,9 1 020 - 1 080 - 0,51 - 0,54 Praz 85,6 1 010 - 0,43 Sfeclă 80,5 - 87,1 985 - 1 030 - 0,52 - 0,54 Varză albă 91,2 940 - 0,85 - 1,14 Agrişe de diferite mărimi, uscate 576 -11,2…-16,1 0,238

Agrişe de diferite mărimi, proaspete 625 -14,2…-15,7 0,238

Căpşuni mari (12 – 16 g), proaspete 641 -13,7…-16,2 0,461

Căpşuni de mărimi diferite 641 -14,6…-14,8 0,461 Căpşuni - -17,6…-27,0 1,160 Căpşuni de mărimi diferite cu 57% sirop de zaharoză - -12,1…-17,2 0,833

Căpşuni de mărimi diferite, ambalate ermetic 801 -6,4…-34,6 0,935 - 0,965

Căpşuni de mărimi diferite, ambalate ermetic 801 -14,6…-25,0 0,935 - 0,965

Căpşuni mici, uscate (1,5 – 5g) 481 -14,6…-14,8 0,461

Grapefruit - 0,00…+15,0 0,342 Piersici, pulpă - -17,6…+27,0 0,967 Portocale - 0,00…+15,0 0,357 Prune mici (l = 3 cm, φ = 2 cm) 576 -12,5…-17,0 0,253

Prune mari ( l = 5 cm, φ = 4 cm) ermetic ambalate 608 -13,8…-15,9 0,208

Tabelul 411. Valorile medii ale caloricităţii active pentru unele fructe şi legume din ţara noastră

Specia Caloricitate activă kcal la 100 g sub-stanţă proaspătă

Specia Caloricitate activă kcal la 100 g sub-stanţă proaspătă

1 2 1 2 Afine 19 Afine roşii 15 Ceapă de arpagic 41 Agrişe 25 Ciuperci de seră 38 Alune 485 Conopidă 30 Ardei de seră 25 Dovlecei 22

Page 362: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

355

Tabelul 411 (continuare) 1 2 1 2

Ardei gras 38 Dovleci 45 Ardei iute de seră 39 Fasole păstăi 42 Ardei lung 38 Gulu 26 Bame 32 Hrean 62 Bob păstăi 54 Lobodă 26 Caise 54 Măcriş 16 Căpşuni 30 Mărar frunze 28 Cartofi 89 Mazăre verde boabe 68 Cartofi de iarnă 76 Morcovi, câmp 42 Cartofi timpurii 54 Morcovi, răsadniţă 38 Castane 150 Păstârnac 43 Castraveţe de câmp 17 Pătlăgele roşii 24 Castraveţi de răsadniţă 13 Pătrăgele vinete de seră 28 Castraveţi de seră 11 Pătlăgele vinete de câmp 32 Ceapă de apă 34 Pătrunjel, frunze 32 Ceapă frunze 25 Pătrunjel, rădăcini 48 Cireşe 60 pepeni galbeni 36 Coacăze albe 18 Pepeni verzi 28 Coacăze negre 26 Ridichi de iarnă 32 Coacăze roşii 23 Ridichi răsadniţă 17 Coarne 38 Salată căpăţâni 18 Corcoduşe 32 Salată frunze, seră 15 Gutui 56 Sfeclă roşie 41 Mere 58 Spanac 24 Migdale 525 Sparanghel 18 Nuci 665 Stevie 20 Pere 57 Ţelină rădăcini 46 Piersici 48 Urzici 50 Răchiţele 26 Usturoi 70 Struguri 60 Varză de toamnă 28 Vişine 57 Varză de vară 22 Zmeură 18 Varză roşie 30 Tabelul 412. Limitele de variaţie ale căldurii specifice, caloricităţii şi punctului de congelare pentru fructe (după literatura de specialitate)

Specia Căldura specifică, kcal/(Kg⋅grd)

Caloricitatea kcal/100 g substanţă

proaspătă

Punctul de îngheţ, °C

1 2 3 4 Afine negre 0,802 - 0,848 20 - 55 -2,2…-2,9 Afine roşii 0,816 - 0,856 15 - 45 -2,1…-2,7 Agrişe 0,830 - 0,852 32 - 60 -1,3…-1,7 Alune 0,340 - 0,472 170 - 250 -4,2…-5,8

Page 363: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

356

Tabelul 412 (continuare) 1 2 3 4

Ananas 0,840 - 0,886 Avocado 0,734 - 0,900 56 - 77 -1,3…-1,7 Banane 0,800 - 0,840 -1,3…-1,7 Caise 0,876 - 0,815 35 - 73 -1,5…-2,6 Căpşuni 0,892 - 0,919 30 - 44 -0,8…-1,1 Castane 0,640 - 0,686 600 - 650 -2,8…-4,5 Cireşe albe 0,876 - 0,892 42 - 48 -1,8…-3,2 Cireşe negre 0,850 - 0,867 59 - 57 -2,2…-4,2 Cireşe roşii 0,868 - 0,889 48 - 52 -2,1…-3,8 Coacăze albe 0,894 - 0,902 32 - 40 -0,7…-1,8 Coacăze negre 0,837 - 0,865 40 - 51 -0,9…-2,1 Coacăze roşii 0,889 - 0,896 36 - 45 -0,8…-2,0 Coarne 0,826 - 0,852 35 - 45 -1,8…-2,5 Corcoduşe 0,820 - 0,885 36 - 88 -1,5…-2,4 Curmale 0,852 - 0,889 46 - 54 -1,1…-1,4 Dude 0,785 - 0,827 50 - 69 -1,2…-1,6 Fragi 0,900 - 0,920 25 - 30 -0,8…-1,0 Fructul pasiunii 0,830 - 0,915 35 - 46 -1,0…-1,4 Gherghine 0,740 - 0,806 45 - 65 -2,0…-2,5 Grapefruit 0,850 - 0,890 52 - 70 -1,2…-2,0 Guave 0,821 - 0,855 -1,7…-2,1 Gutui 0,825 - 0,856 50 - 64 -1,8…-2,2 Lămâi 0,890 - 0,920 60 - 82 -1,6…-1,8 Măceşe 0,682 - 0,706 150 - 186 -1,9…-2,0 Mandarine 0,900 - 0,916 42 - 54 -1,4…-2,6 Mango 0,871 - 0,896 56 - 64 Mere culinare 0,902 - 0,908 36 - 52 -1,4…-2,8 Mere de pădure 0,918 - 0,930 42 - 53 -1,2…-2,5 Mere desert 0,840 - 0,900 40 - 65 -1,5…-3,2 Merişoare 0,910 - 0,927 15 - 35 -1,3…-3,0 Migdale 0,367 - 0,371 485 - 530 -5,2…-6,1 Mure cultivate 0,896 - 0,904 45 - 56 -1,1…-2,3 Nectarine 0,786 - 0,832 46 - 62 -2,0…-2,5 Nuci 0,380 - 0,386 620 - 780 -5,8…-6,7 Papaya 0,746 - 0,985 35 - 46 Pepene, Cantalup 0,806 - 0,856 28 - 40 -1,8…-4,0 Pepene, Haneydew 0,802 - 0,848 30 - 42 -1,6…-3,8 Pepeni verzi 0,870 - 0,902 16 - 32 -1,2…-1,8 Pere 0,856 - 0,916 31 - 73 -1,0…-3,7 Persimone 0,857 - 0,898 48 - 56 -1,2…-1,6 Piersici 0,826 - 0,906 30 - 65 -1,1…-1,5 Portocale amare 0,892 - 0,912 36 - 45 -1,8…-2,4 Portocale dulci 0,894 - 0,910 40 - 48 -1,6…-2,6 Porumbe 0,815 - 0,870 45 - 52 -1,8…-2,6

Page 364: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

357

Tabelul 412 (continuare)

1 2 3 4 Prune albastre 0,867 - 0,878 52 – 68 -1,3…-2,3 Prune damason 0,812 - 0,882 48 - 68 -1,7…-2,8 Prune greengage 0,826 - 0,904 36 - 64 -1,4…-2,4 Prune italiene 0,878 - 0,894 48 - 72 -1,4…-2,5 Prune verzi şi galbene 0,826 - 0,881 35 - 70 -1,3…-2,3 Răchiţele 0,898 - 0,915 30 - 60 -1,2…-2,5 Rodii 0,835 - 0,976 49 - 56 - Scoruşe 0,814 - 0,870 27 - 42 -1,8…-2,2 Smochine proaspete 0,810 - 0,856 46 - 57 -1,9…-2,7 Struguri 0,846 - 0,860 53 - 86 -1,9…-4,0 Vişine 0,796 - 0,812 39 - 62 -1,8…-2,9 Zmeură 0,805 - 0,840 38 - 56 -0,7…-1,2

Tabelul 413. Conductivitatea termică a unor fructe funcţie de temperatură

Denumirea produsului Densitatea la

dispunerea liberă ρ, Kg/m3

Temperatura t, °C

Conductivitatea termică λ, W/(m⋅K)

Agrişe de mărimi diferite, uscate 576 -11,2…-16,1 0,278 Agrişe de mărimi diferite, proaspete 625 -14,2…-15,7 0,328

Grapefruit - 0,0…+15,0 0,396 Portocale - 0,0…+15,0 0,414 Piersici, pulpă - -17,6…+27,0 1,121 Prune mici, l = 3 cm, φ = 2cm 576 -12,5…-17,0 0,294 Prune mari, l = 5 cm, φ = 4 cm, împachetate ermetic 608 -13,8…-15,9 0,241

Căpşuni - -17,6…+27,0 1,345

Căpşuni de mărimi diferite împachetate ermetic 801

-12,1…-16,2 -7,9…-14,8 -6,4…-16,9

-10,4…-34,6 -14,0…+25,0

1,120 1,093 1,108 1,085 0,672

Căpşuni de mărimi diferite în sirop de zaharoză 57% - -12,1…-17,2

+3,0…+10,0 0,966 0,587

Căpşuni mari (12 - 16 g), proaspete 641 -13,7…-16,2 0,536

Căpşuni de mărimi diferite 641 -13,7…-16,3 0,536 Căpşuni mici, tari, uscate (1,3 - 5g) 481 -13,7…-16,3 0,536

Page 365: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

358

Tabelul 414. Căldura specifică a unor fructe

Produsul Căldura specifică cp, J/(Kg⋅K) Produsul Căldura specifică

cp, J/(Kg⋅K) Agrişe 3 893 Pepene verde 3 935 Caise 3 768 Piersici 3 642 Căpşuni 3 809 Portocale 3 726 Cireşe 3 768 Prune 3 537 Coacăze negre 3 767 Prune uscate 3 181 Fragi 3 684 Smochine 3 558 Gutui 3 747 Struguri 3 673 Mure 3 642 Vişine 3 684 Pepene galben 3 914

Tabelul 415. Entalpia unor fructe în funcţie de temperatură

Entalpia i, KJ/Kg Produsul Temperatura t, °C

Struguri Alte fructe Fructe în sirop 40% (2:1)

25 325,0 367,5 335,5 20 307,0 346,5 318,0 17 296,5 334,4 307,2 15 289,5 328,0 301,0 12 278,7 316,5 289,5 10 271,3 308,7 282,0 7 261,0 298,0 271,5 5 254,0 290,5 264,4 3 246,8 282,5 257,5 1 240,0 275,0 250,1 0 236,0 271,3 246,8

- 1 232,5 267,5 243,0 - 3 202,1 139,0 181,0 - 5 116,0 82,8 108,0 - 8 66,6 51,1 64,8

- 10 49,8 39,3 49,4 - 12 36,4 29,67 36,8 - 15 20,5 17,015 21,3 - 18 7,53 6,7 7,95

Page 366: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

359

Tabelul 416. Căldura specifică şi temperatura de îngheţ a unor fructe cu diferite umidităţi

Denumirea produsului Umiditatea u, %

Căldura specifică cp, J/Kg⋅K

Temperatura de îngheţ ti , °C

73,00 3349 -2,56 Caise

85,40 3684 -1,30 Ananas 85,30 3684 -1,30

86,23 3810 -2,38 Portocale

87,20 3768 -2,20 Pepene verde 86,90 3768 -1,30 Gutui 85,30 3684 -2,10 Banane 74,80 3349 -1,30

81,90 3601 -1,40 81,60 3601 -2,70 Struguri 76,02 3559 -3,79 73,10 3349 -3,51

Vişine 83,00 3642 -2,40

Pere 82,55 3684 -2,37 Smochine proaspete 78,00 3433 -2,70 Smochine uscate 24,00 1633 - Fragi 88,88 3852 -0,92 Căpşuni proaspete 88,90 3852 -1,00

87,40 3768 -1,10 Răchiţele

88,28 3810 -1,36 Agrişe 94,30 3768 -1,26

89,30 3852 -1,70 Lămâi

84,92 3726 -2,07 Zmeură 83,40 3475 -1,50

86,45 3768 -2,41 Mandarine

87,30 3768 -1,40 Prune 85,70 3684 -1,70

82,49 3601 -2,08 Coacăze negre

84,80 3684 -1,40 Cireşe 78,70 3642 -2,57

86,04 3768 -1,98 Mere

84,10 3642 -2,10

Page 367: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

360

Tabelul 417. Principalele componente ale substanţei uscate la unele specii de fructe cultivate şi sălbatice redate la 100 g substanţă proaspătă. (după H. Drews în Hendbuch der Lebensmittelsemie Dd. V/2 Teil 1968 – 1 – 75).

Spec

ia

Apă

Zahă

r tot

al

Zaha

roză

Prot

eine

(N

x 6

,25)

Gră

sim

i br

ute

Cel

uloză

Cen

uşă

Aci

dita

te,

mva

li

Pect

ină

(pec

tat C

a)

Afine 79-90 2-15 0,4-1,1 0,1-0,7 10-18 Agrişe 86-92 2-10 0,5-1,0 0,3-0,6 12-42

0,3-1,2

Caise 78-93 3-16 0,8-1,1 0,4-1,0 5-38 0,5-1,3 Căpşuni 79-93 3-10 0,6-1,0 0,2-0,8 7-32 Cătină 82,5 3,5

1-5

1,2

0,1

0,5 22 0,1-0,9

Cireşe 78-88 7-15 0,8-1,1 0,3-0,6 6-30 0,1-0,4 Coacăze roşii 79-88 2-10 1,0-1,4 0,4-0,8 21-50 0,3-1,5

Coacăze negre 75-86 2-14

1,0

0,7-1,3

0,5

0,5-0,9 35-65 0,6-1,8

Gutui 82-85 6-10 0,3-0,6 0,3-0,6 7-18 Măceşe 42-57 12-21

0,6 2,1-4,1

0,2-0,91,9-3,3 28-60

0,6

Mere 78-93 3-15 0,1-0,4

0,9

0,2-0,5 3-41 Merişoare 83-89 8,7 0,1-0,4 0,3 39

0,1-1,6

Mure 77-88 2-12 1-6

0,9-1,30,1-0,7

0,2-0,6 7-44 0,4-1,2 Pere 78-88 6-14 1-3 0,4-0,7 0,1-0,5 0,2-0,4 1-2,2 0,1-0,9 Piersici 80-89 6-16 0,5-1,0

1,8

0,3-0,6 4-17 Porumbe 74-80 6-9

4-7 0,9 0,4-1,3 12-54

0,6-1,0

Prune 76-92 3-15 0,5-1,0 0,3-0,6 6-30 0,1-0,4 Răchiţele 83-88 4-5 0,2-0,4 0,2-0,3 37 Scoruşe 63-81 5-9 0,9-1,5 0,7-1,0 18-46

1,2

Struguri 76-88 9-20

1-4

0,5-1,3

0,1

0,3-0,7 4-18 0,2-0,5 Vişine 78-88 7-15 0,8-1,1 0,3-0,6 6-30 0,1-0,4 Zmeură 75-91 2-13

1 1,0-1,4

0,5

0,8

0,3-0,6 11-52 0,1-0,9

Page 368: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

361

Tabelul 418. Principalele componente chimice ale legumelor (în g/100 g parte comestibilă în stare proaspătă = %)

Specia Apă Proteine Grăsimi Carbohidraţi Celuloză Cenuşă Ardei 91,0 (87-93%) 1,2 (0,7-1,9) 0,33 (0,20-0,60) 4,7 (3,3-8,0) 2,2(- -) 0,57 (0,50-0,70) Anghinare 82,5 (79,6-83,7) 2,4 (1,8-3,0) 0,12 (0,08-0,20) 12,2 (10,0-16,0) 1,5 (0,74-2,3) 1,29 (1,07-1,51) Arpagic 83,3 (82,0-86,0) 3,6 (2,5-4,0) 0,74 (0,60-0,90) 8,4 (- -) 2,3 (2,0-2,4) 1,7 (1,7-1,8) Broccoli 89,7 (88,7-90,4) 3,3 (- -) 0,20 (- -) 4,4 (4,2-5,0) 1,3 (- -) 1,1 (- -) Cardamon 93,5 (92,2-95,0) 1,6 (0,70-2,10) 0,30 (0,40-0,50) 2,9 (2,8-3,7) 0,60 (0,50-0,80) 1,1 (- -) Cardamon cultivat 87,2 (- -) 4,2 (- -) 1,4 (- -) 4,1 (- -) 1,2 (- -) 1,9 (- -) Castraveţi 96,8 (96,1-97,3) 0,60 (0,50-0,80) 0,20 (0,10-0,30) 1,3 (1,0-2,0) 0,50 (0,30-0,60) 0,60 (0,40-0,89) Ceapă 87,6 (86,0-89,0) 1,3 (1,0-1,4) 0,25 (0,10-0,40) 9,6 (9,4-10,0) 0,76 (0,71-0,80) 0,59 (0,57-0,60) Cicoare 94,6 (96,1-96,3) 1,3 (0,8-1,7) 0,18 (0,10-0,30) 2,3 (- -) 0,85 (0,80-0,90) 1,0 (- -) Conopidă 91,6 (90,9-93,0) 2,5 (2,0-2,7) 0,28 (0,20-0,31) 3,9 (3,0-4,6) 0,91 (- -) 0,82 (0,80-0,83) Dovleci 91,3 (90,3-93,0) 1,1 (1,0-1,2) 0,13 (0,10-0,20) 5,5 (- -) 1,2 (1,2-1,3) 0,77 (0,73-0,80) Andive 94,3 (93,3-95,0) 1,8 (1,6-2,0) 0,20 (- -) 2,1 (1,0-3,2) 0,80 (- -) 0,90 (- -) Fasole verde 90,4 (88,9-91,5) 2,2 (2,0-3,0) 0,26 (0,20-0,40) 5,0 (2,9-6,4) 1,4 (0,87-2,0) 0,74 (0,68-0,80) Fenicul 86,0 (81,9-90,0) 2,4 (1,9-2,8) 0,30 (0,20-0,40) 9,1 (5,1-11,2) 0,50 (- -) 1,7 (- -) Gulii 91,3 (90,0-92,7) 1,9 (1,6-2,8) 0,10 (- -) 4,5 (- -) Hrean 76,0 (- -) 2,08 (2,0-3,7) 0,30 (0,30-0,31) 15,3 (3,9-5,6) 1,3 (1,0-1,3) 0,95 (0,89-1,00) Mazăre verde boabe 76,0 (74,3-77,7) 6,7 (6,0-7,2) 0,50 (0,40-0,50) 13,9 (12,0-15,5) 1,9 (1,5-2,2) 1,0 (0,90-1,10) Morcovi 89,7 (88,1-91,9) 1,0 (0,7-1,2) 0,20 (0,10-0,30) 7,3 (5,8-8,2) 1,0 (0,6-1,3) 0,83 (0,66-1,00) Napi 89,3 (88,9-90,0) 1,2 (1,0-1,4) 0,16 (0,10-0,20) 7,2 (6,5-7,4) 1,4 (1,3-1,4) 0,77 (0,74-0,80) Napi albi 90,5 (89,5-91,3) 1,0 (0,8-1,1) 0,20 (0,20-0,24) 6,7 (6,1-10,2) 0,86 (0,6-1,1) 0,73 (0,70-0,76) Păstârnac 80,2 (78,6-82,5) 1,3 (0,9-1,7) 0,43 (0,30-0,53) 14,9 (11,3-18,2) 2,0 (1,7-2,2) 1,18 (1,14-1,20) Pătlăgele roşii 94,2 (93,4-95,2) 0,95 (0,69-1,0) 0,21 (0,20-0,30) 3,3 (1,9-4,0) 0,75 (0,60-0,84) 0,61 (0,60-0,61)

Page 369: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

362

Tabelul 418 (continuare). Principalele componente chimice ale legumelor (în g/100 g parte comestibilă în stare proaspătă = %) Pătlăgele vinete 92,6 (92-93,4) 1,2 (0,7-2,3) 0,18 (0,10-0,20) 4,6 (2,2-5,4) 0,85 (0,80-0,90) 0,50 (- -) Pătrunjel frunze 81,9 (78,7-85,1) 4,4 (3,7-5,2) 0,36 (0,0-0,72) 9,8 (- -) 1,5 (- -) 1,7 (- -) Porumb dulce 74,7 (73,9-75,6) 3,3 (2,9-3,7) 1,2 (- -) 19,2 (18,6-19,7) 0,80 (- -) 0,80 (0,70-0,93) Praz 89,0 (86,3-90,8) 2,2 (2,0-2,5) 0,34 (0,25-0,44) 6,3 (4,6-9,2) 1,3 (1,1-1,5) 0,86 (0,82-0,90) Ridichi 94,4 (93,3-95,5) 1,1 (0,84-1,2) 0,14 (0,10-0,20) 3,5 (1,9-4,0) - (- -) 0,90 (0,79-1,00) Salată frunze 93,8 (93,1-94,8) 1,8 (1,2-2,1) 0,36 (0,20-0,50) 2,6 (2,3-3,0) 0,60 (- -) 0,80 (- -) Salată capăţâni 94,9 (94,0-95,9) 1,6 (1,2-2,3) 0,25 (0,20-0,31) 1,7 (0,4-2,3) 0,70 (0,54-0,92) 0,93 (0,43-1,40) Scartonera 78,6 (77,5-80,4) 1,4 (1,0-2,5) 0,40 (0,23-0,50) 16,3 (- -) 2,3 (2,27-2,30) 0,99 (- -) Sfeclă frunze 92,2 (91,0-94,0) 2,1 (1,4-2,6) 0,28 (0,10-0,42) 2,9 (2,8-4,0) 0,82 (0,75-0,90) 1,7 (0,20-2,20) Sfeclă roşie rădăcini 88,6 (82,9-94,7) 1,5 (1,1-2,0) 0,15 (0,10-0,20) 7,6 (6,8-8,7) 1,0 (0,90-1,1) 1,0 (0,77-1,40)

Spanac 92,7 (88,9-93,3) 2,5 (2,0-3,0) 0,41 (0,20-0,41) 2,4 (0,50-2,7) 0,64 (0,50-0,80) 1,51 (1,40-1,90) Sparanghel 93,6 (93,0-94,0) 1,9 (1,5-2,2) 0,14 (0,10-0,20) 2,9 (2,0-3,2) 0,80 (0,63-1,20) 0,62 (0,54-0,80) Ţelină rădăcini 88,6 (87,3-90,5) 1,6 (1,2-2,0) 0,30 (0,20-0,46) 7,4 (4,8-9,0) 1,2 (1,0-1,4) 0,94 (0,91-0,94) Usturoi 64,0 (63,0-64,6) 6,1 (5,3-6,3) 0,12 (0,06-0,20) 27,5 (22,6-27,9) 0,90(0,77-1,1) 1,42 (1,40-1,44) Varză albă 92,1 (91,0-93,0) 1,4 (1,2-1,6) 0,20 (0,10-0,20) 4,2 (3,5-4,3) 1,5 (1,0-1,3) 0,59 (0,37-0,80) Varză roşie 91,8 (91,5-92,4) 1,5 ()1,4-1,7 0,18 (0,10-0,20) 4,8 (3,9-5,0) 1,1 (1,0-1,3) 0,67 (0,50-0,80) Varză creaţă 90,0 (88,0-91,0) 3,0 (2,6-3,4) 0,38 (0,27-0,60) 4,4 (3,5-5,0) 1,2 (1,1-1,3 1,1 (1,0-1,2) Varză chinezească 95,4 (- -) 1,2 (1,17-1,20) 0,30 (- -) 2,0 (- -) 0,5 (- -) 0,65 (- -) Varză frunze 86,3 (80,5-86,6) 4,3 (3,9-4,9) 0,90 (0,60-1,30) 5,1 (4,0-6,0) 1,7 (1,2-1,9) 1,7 (- -) Varză de Bruxelles 85,0 (83,7-76,3) 4,5 (3,9-5,0) 0,56 (0,42-0,69) 7,4 (6,0-7,6) 1,5 (1,3-1,6) 1,4 (1,3-1,5)

Page 370: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

363

Tabelul 419. Conţinutul mediu pe principalele componente chimice raportate la substanţa proaspătă pentru cele mai importante legume cultivate în România

Legume Apă

Gra

de

refr

acto

met

rice

Zahă

r tot

al

Aci

dita

te

titra

bilă

în a

cid

mal

ic

Prot

eine

(N ×

6,

25)

Cel

uloză

Am

idon

Aci

d as

corb

ic,

mg

%

Cen

uşă

Alc

alin

itate

ce

nuşă

, mva

li

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Ardei gras 90,15 8,1 5,35 0,11 1,33 1,33 - 211,2 0,69 10,27 Ardei lung 90,30 7,6 4,66 0,10 1,41 1,28 - 196,2 0,68 11,04 Ardei gogoşar 92,40 7,3 5,00 0,09 1,23 1,00 - 192,4 0,58 10,80 Ardei iute de câmp 88,27 8,9 5,81 1,12 1,35 1,78 - 202,1 0,71 10,95

Ardei iute din sere 83,30 11,5 7,44 0,24 2,64 7,06 - 272,5 1,40 13,64

Cartofi timpurii 81,50 - - - 2,24 0,67 14,2 16,7 0,78 10,45

Cartofi de toamnă 80,46 - - - 2,35 0,70 17,1 18,2 0,75 10,27

Castraveţi de seră 96,58 2,9 1,33 0,03 0,83 0,38 - 6,4 0,43 9,89

Castraveţi din răsadniţe 96,14 3,4 1,75 0,04 0,76 0,42 - 8,5 0,45 11,53

Castraveţi din câmp 94,30 3,9 2,47 0,025 1,33 0,54 - 12,8 0,60 8,48

Ceapă de arpagic 87,58 10,9 9,09 0,22 1,55 0,61 - 6,5 0,59 8,20

Ceapă de apă 90,22 8,5 6,41 0,21 1,35 0,65 - 6,9 0,46 9,30 Ceapă verde 85,04 - 4,50 0,32 - - - 66,7 - - Conopidă la recoltare 91,65 6,9 1,54 0,19 2,84 1,01 - 59,5 0,82 9,62

Dovleci în floare - 4,3 0,92 0,01 1,72 0,41 - 30,5 1,10 8,90

Fasole verde păstăi 89,38 6,8 2,14 0,04 1,99 1,33 0,61 15,7 0,72 16,51

Gulii 91,79 - 4,71 0,16 0,14 0,10 - 68,0 0,86 2,35 Mazăre verde, boabe zbârcite 76,04 12,6 3,68 0,16 7,44 2,63 5,46 24,1 0,93 7,81

Mazăre verde, boabe netede 70,92 13,1 1,49 0,14 8,38 2,74 12,21 27,8 1,84 6,76

Morcovi din câmp 87,22 10,0 6,89 0,17 1,52 1,39 - 3,9 1,26 13,21

Tabelul 419 (continuare)

Page 371: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

364

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Morcovi din răsadniţe 89,18 7,8 5,65 0,15 1,30 1,10 - 4,6 0,65 17,42

Pătlăgele roşii 94,32 5,25 2,15 0,43 1,02 0,60 - 31,5 0,61 10,72 Pătlăgele vinete 91,64 4,7 2,64 0,05 1,27 1,30 - 1,3 0,63 10,08

Pepeni verzi 93,10 7,4 6,50 0,01 0,45 0,08 - 7,5 0,55 32,40 Ridichi din răsadniţe 94,10 4,8 2,65 0,09 0,08 0,05 - 30,7 0,49 1,31

Ridichi din câmp 94,78 5,2 1,95 0,08 0,05 0,08 - 24,8 0,58 1,42

Spanac 92,10 5,4 1,98 0,01 3,49 0,89 - 73,0 2,00 32,60 Usturoi verde 80,10 18,5 15,20 0,19 2,01 - - 14,4 0,60 13,72 Usturoi uscat 61,96 39,9 23,32 0,66 7,19 1,60 - 16,4 1,35 8,92 Varză de vară 92,99 3,5 3,21 0,11 0,97 0,80 - 47,0 0,55 10,90 Varză roşie 90,57 7,8 4,03 0,18 1,93 1,08 - 85,8 0,81 9,52 Varză de toamnă 91,72 6,6 4,50 0,16 1,12 0,80 - 43,4 0,62 10,68

Ciuperci din seră 88,38 - - 0,34 5,38 0,18 - - 1,14 5,64

Tabelul 420. Densităţi diverse vegetale tasate şi conductivitatea termică la diferite temperaturi

Denumirea produsului Densitatea la tasarea materialului ρ, Kg/m3

Temperatura t, ºC

Conductivitatea termică λ, W/(m·K)

Conopidă tăiată şi opărită 560 -4,1…-9,0 0,379 Morcovi întregi, curăţaţi, opăriţi 625 -14,5…-15,9 0,620

Morcovi curăţaţi, tăiaţi, opăriţi 641 -14,2…-16,5 0,672 Morcovi pireu 900 -6,4…-9,2 1,260

12,1…-15,8 0,501 -7,6…-14,2 0,466 -6,5…-9,9 0,411 Mazăre opărită 705

+2,7…+17,0 0,311 Cartofo pireu 978 -10,4…-15,0 1,086 Cartofi extrudaţi 576 -5,9…-10,5 0,404

-10,8…-14,5 0,914 Fasole tăiată mecanic, în felii, opărită 754 -5,0…+12,0 0,379

-17,2…+14,7 1,762 Idem, ambalată în soluţie NaCl 2% - -5,0…+10,0 0,660 Idem, tăiată manual, opărită 656 -14,2…-16,6 0,793 Dovlecei - 0,0…+15,0 0,501

Page 372: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

365

Tabelul 421. Căldura specifică şi temperatura de îngheţ a unor legume cu diferite umidităţi

Denumirea produsului Umiditatea, u %

Căldura specifică cp,

J/(Kg·K)

Temperatura de îngheţ, ti, °C

92,70 3935 -0,90 Pătlăgele vinete 94,40 - -0,94 Bob verde 88,90 3810 -1,00 Napi 89,10 3810 -1,30

74,30 3307 -1,05 Mazăre verde 74,15 3684 -1,30 Ciuperci proaspete 91,10 3894 -1,10 Dovlecei de iarnă 88,60 3852 -1,20 Dovlecei de vară 95,00 4019 -0,90 Varză de Bruxelles 84,90 3684 -1,00 Varză de Bruxelles târzie 92,40 3935 -0,80 Varză de Bruxelles încrucişată 89,00 3852 -0,90 Varză de Bruxelles albă 90,64 3894 -0,95 Varză de Bruxelles roşie 90,75 3894 -0,87

77,80 3433 -1,20 Cartofi 80,37 3559 -1,34 Praz verde 88,20 3768 - 0,90 Ceapă verde 93,71 4019 - 0,68 Ceapă uscată 81,81 3642 - 1,62

88,20 3768 - 1,80 Morcovi 85,21 3726 - 1,52 96,10 4061 - 0,80 Castraveţi 96,44 4061 - 0,61 93,60 3977 - 1,05 Ridichi 93,34 3894 - 0,74

Ardei gras 92,40 3935 - 0,80 94,70 3977 - 0,90 Tomate 94,02 3977 - 0,71

Salată 94,29 4061 - 0,68 Sfeclă 90,20 3852 - 1,61 Sparanghel 91,26 3935 - 1,17 Dovleac 94,55 3977 - 0,64 Fasole păstăi 89,87 3768 - 1,35 Usturoi 61,51 3140 - 2,57 Spanac 93,06 3977 - 0,46

Page 373: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

366

Tabelul 422. Caracteristicile termofizice ale unor legume în funcţie de umiditate

Denumirea produsului

Umiditatea u, %

Densitatea la dispunerea

libera ρ, Kg/m3

Conductivitateatermica λ, W/m.grd

Difuzivitatea termica a.104,

m2/h

Căldura specifică -

cp, J/Kg.grd 77,8 1095 0,603 5,55 3610 70,0 - 0,626 5,20 - Cartofi 78,6 1085 0,592 5,49 3610 83,5 1080 0,592 5,27 3725 88,9 - 0,626 5,40 - Morcovi 87,9 1020 0,615 5,80 3850 80,5 985 0,626 6,24 3645 81,5 - 0,603 4,80 - Sfeclă 87,1 1030 0,603 5,73 3850

Praz 85,6 1010 0,499 4,68 3770 Varză albă 91,2 940 0,986-1,321 9,70-13,00 3940

Tabelul 423. Cantitatea (în kilograme) de fructe şi legume recoltate de un muncitor calificat într-o zi (10 ore, care includ timpul de masă şi odihnă)

Felul recoltării Felul recoltării Fructe Manual Din pom Prin

scuturareFructe Manual Din pom Prin

scuturare

Agrişe 50 70 Pere 300 450-1100

Căpşuni 35 40-90 Piersici 140 550-600 Caise 110 130 Prune 120 280-350 680-950 Cireşe 30 75 Renclode 125 150-200

Coacăze 30 50 Struguri pentru masă 175 350

Corcoduşe 75 100 200-350 Struguri pentru vin 300 500

Mere 250 300-1000 Vişine 80 100

Page 374: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

367

Tabelul 424. Cantitatea (în kilograme) de fructe şi legume ce pot fi recoltate manual sau mecanizat

Legume Manual Mecanizat Legume Manual Mecanizat

Ardei gras, calit. I 100-125 Gulii (soiuri timpurii)

50-80

Ardei gras, la rând 250-300 Mazăre păstăi 35-45 Ardei gras pentru export 150-180 Pătlăgele roşii

(calitatea I) 100-140

Cartofi timpurii 80-100 Pătlăgele roşii (calitatea II)

210-250

Castraveţi de 3-6 cm 25-30 Pătlăgele roşii

(calitatea III) 260-320

Castraveţi de 6-9 cm 50-60 Pătlăgele roşii

pentru export 100-150

Castraveţi peste 12 cm 180-250 Pătlăgele vinete

(calitatea I) 200-300

Ceapă verde 250-700 Pătlăgele vinete la rând

350-450

Ceapă uscată 250-700 Praz 800-1000 Ceapă uscată 270-450 Salată verde 100-150 Conopidă (smulsă) 200-300 Salată căpăţână 300-500

Dovlecei 800-1500 bucăţi

Spanac cu rădăcini

150-180

Dovlecei în floare 50-75 Spanac frunze 250-400 Fasole fideluţă 15-25 Usturoi uscat 75-90

Fasole ţucără 30-40 Varză timpurie smulsă

600-800

Fasole grasă 40-50 Varză de iarnă 2200-3100 Tabelul 425. Limitele variaţiei procentuale şi natura refuzurilor pentru principalele fructe şi legume aflate în cultură în ţara noastră

Specia Refuzuri Natura refuzurilor 1 2 3

FRUCTE Alune 25,0-35,0 Coji Caise 6,0-14,5 Pedunculi, sâmburi Căpşuni 2,4-5,2 Pedunculi, caliciu Cireşe 4,5-15,4 Pedunculi, sâmburi Coacăze 4,3-4,8 Ciorchini, seminţe Coarne 6,4-10,6 Pedunculi, sâmburi

Page 375: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

368

Tabelul 425 (continuare)

1 2 3 Gutui 9,5-22,4 Pedunculi, seminţe, casa seminţelor, sclereide Mere 5,4-12,5 Pedunculi, pieliţă, casa seminţelor, seminţe Migdale 36,2-88,7 Endocarp Nuci 40,5-64,8 Endocarp

Pere 8,7-19,6 Pedunculi, pieliţă, casa seminţelor, seminţe, sclereide

Piersici 5,2-20,5 Pedunculi, pieliţă, sâmburi Prune 5,0-24,2 Pedunculi, pieliţă, sâmburi Struguri de masă 15,5-20,8 Ciorchini, pieliţe, pedicel, sâmburi

Vişine 4,8-14,2 Pedunculi, pieliţe, sâmburi Zmeură 2,0-5,2 Pedunculi, caliciu

LEGUME-FRUCTE Ardei 16,2-20,8 Pedunculi, caliciu, seminţe Bame 10,4-14,5 Pedunculi, caliciu, etc Castraveţi 15,2-30,5 Pedunculi, curăţitură, seminţe Dovlecei 3,6-8,5 Pedunculi, caliciu Dovleci 25,6-38,4 Pedunculi, coajă tare, seminţe Fasole verde 6,4-11,3 Pedunculi, aţe, capete (curăţitură) Mazăre verde 48,7-58,2 Pedunculi, păstăi

Pepeni verzi 45,2-57,5 Coji, sâmburi, endocarp

Pepeni galbeni 30,6-53,7 Coji, sâmburi, endocarp

Pătlăgele roşii 5,3-12,4 Pedunculi, pieliţă, seminţe Pătlăgele vinete 8,6-25,2 Pedunculi, pieliţă, caliciu

LEGUME TUBERCULI Cartofi 15.8-30.5 Curăţitură (coajă, ochi, pulpă aderentă)

LEGUME BULBI Ceapă 6.4-12.5 Frunze pieloase, resturi de părţi aeriene, discul bazal Usturoi 7.6-14.8 Frunze pieloase, resturi de părţi aeriene, discul bazal

LEGUME TULPINI Praz 32,4-49,7 Placă cu rădăcini, părţi de frunze Gulii 8.7-12.4 Rădăcini, coajă, (curăţitură) Sparanghel 16.4-20.2 Părţi de tulpini

LEGUME RADACINI Hrean 25.2-28.9 Curăţitură Morcov 26.4-38.2 Colet, curăţitură Pătrunjel 22.5-34.6 Colet, curăţitură

Page 376: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

369

Tabelul 425 (continuare) 1 2 3

Păstârnac 20.4-28.6 Colet, curăţitură Ridichi de lună 4.8-8.2 Rădăcini fine, colet, curăţitură Ridichi de iarnă 36.5-51.7 Colet, partea subţire a rădăcinii, curăţitură Sfeclă roşie 20.4-28.3 Colet, rădăcini subţiri, curăţitură Ţelină 25.4-37.6 Colet, rădăcini subţiri, curăţitură

LEGUME INFLORESCENTE Conopidă 36,4-45,3 Caliciu, tulpini, curăţitură Broccoli 28,7-48,5 Caliciu, tulpini, curăţitură

LEGUME-MUGURI Salată căpăţână 15,4-38,2 Tulpină, frunze externe Varză de vară 15,4-20,6 Tulpină, frunze externe, inimă Varză de iarnă 10,8-24,3 Tulpină, frunze externe, inimă Varză roşie 12,3-20,6 Tulpină, frunze externe, inimă Varză de Bruxelles 7,4-14,5 Tulpină, frunze externe Varză creaţă 12,6-18,4 Tulpină, frunze externe

LEGUME FRUNZE Ceapă verde 2,4-5,8 Frunze, discul bazal cu radicele etc. Spanac 18,7-40,2 Rădăcini, frunze galbene etc. Salată (frunze) 15,4-30,2 Rădăcini, tulpini, frunze Pătrunjel 5,8-10,6 Tulpini, pedunculi Mărar 4,5-8,7 Tulpini, pedunculi Leuştean 5,4-15,6 Peţiol, nervuri etc. Ţelină 3,8-7,6 Frunze vătămate etc.

Tabelul 426. Căldura de respiraţie al unor fructe şi vegetale în aer. Valori ale constantelor a şi b din ecuaţia tbeaq ⋅⋅= (t în °C, q în mW/Kg)

Produsul a, mW/Kg b, 1/°C Produsul a, mW/Kg b, 1/°C Ardei (dulce) 33,4 0,072 Piersici 14,8 0,133 Broccoli 97,7 0,121 Portocale 13,4 0,106 Cantalupe 16,1 0,126 Porumb (dulce) 131,0 0,077 Căpşuni 50,1 0,106 Roşii (tomate) 13,2 0,103 Cartofi dulci 31,7 0,061 Salată (căpăţână) 26,7 0,088 Fasole păstăi 48,9 0,128 Salată (frunze) 59,1 0,074 Fasole verde 86,1 0,115 Sfeclă de zahăr 38,1 0,056 Grapefruit 11,7 0,092 Spanac 65,6 0,131 Mazăre (verde) 111,0 0,106 Sparanghel 173,0 0,086 Mere 19,4 0,108 Ţelină 20,3 0,104 Morcovi 29,1 0,083 Usturoi 6,92 0,099 Napi 25,8 0,067 Varză 16,8 0,074 Pere 12,1 0,173 Varză de Bruxelles 104,0 0,081

Page 377: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

370

23. PRODUSE MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE

23.1. CEREALE, FĂINĂ

Fig. 125. Curbele de echilibru u-ϕ, pentru: 1-orz (t=25°C); 2-grâu (t=20°C); 3-orez (t=25°C).

Fig. 126. Curbele de echilibru u-ϕ ale grâului în funcţie de temperatura aerului

Fig. 127. Variaţia conductivităţii termice a grâului în funcţie de umiditate (soiurile 1, 2, 3)

Fig. 128. Dependenţa dintre căldura specifică a boabelor de grâu şi umiditatea lor: 1-după VNHZ; 2-după relaţia cp=0,37(100-u)/100 kcal/(Kg·grd); 3- după Disney; 4-după Egorov şi Kupriţ.

Page 378: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

371

23.2. PRODUSE DE PANIFICAŢIE În cazul operaţiilor de preparare şi prelucrare a aluatului, cât şi pentru

coacerea sau uscarea acestuia, sunt necesare instalaţii ale căror utilaje pot fi dimensionate judicios pe baza unor ecuaţii ce înglobează - după situaţie - diferite grupuri de constante termofizice.

Fig. 129. Vâscozitatea efectivă a aluatului cu miere pentru turtă dulce în funcţie de tempe-ratură

Fig. 130. Vâscozitatea efectivă a aluatului cu miere pentru turtă dulce în funcţie de umidi-tate: 1-batoane; 2-cu miere.

Tabelul 427. Variaţia vâscozităţii efective a aluatului pentru macaroane, la diferite presiuni şi viteze unghiulare

Vâscozitatea efectivă ηe·10-6 Pa.s, pentru diferite viteze unghiulare w, s-1 presiunea, Pa 0,13 0,20 0,30 0,40 0,60 0,90

3,43·106 0,335 0,270 0,215 0,170 0,140 0,120 4,89·106 0,370 0,300 0,210 0,190 0,150 0,125 6,75·106 0,115 0,335 0,265 0,215 0,165 0,130 8,81·106 0,130 0,365 0,285 0,245 0,180 0,150

Fig. 131. Variaţia căldurii specifice a făinii în funcţie de temperatură

Page 379: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

372

Valorile lui λ, cp şi a, pentru diverse materii prime şi materiale se pot calcula conform relaţiilor empirice:

boabe de grâu în strat fix şi cu umiditatea u=(10-25)% λ = (0,06 + 0,002⋅u) kcal/m⋅h⋅grd cp = (0,25 + 0,001⋅u) kcal/Kg⋅grd

a = (2,5 + 0,05⋅u)⋅10-4 m2/h

boabe de porumb în strat fix şi cu umiditatea u=(10-30)%: λ = (0,32 + 0,0053⋅u) kcal/m⋅h⋅grd cp = (0,28 + 0,001⋅u) kcal/Kg⋅grd

a = (1,44 - 0,014⋅u)⋅10-4 m2/h

făină (în general), cu ρ=730–790 Kg/m3 şi u=10–18%, la t=15-30°C:

λ = (0,10 - 0,12) kcal/m⋅h⋅grd cp = (0,40 - 0,45) kcal/Kg⋅grd

a = (3,3 - 3,6)⋅10-4 m2/h

aluat pentru vafele: λ=1,163⋅(0,046 + 0,00015⋅t) W/m⋅grd

cp = 4186,8⋅(0,35 + 0,00033⋅t) J/Kg⋅grd a = 2,7778⋅(7,7 - 0,28⋅t)⋅10-8 m2/s.

aluat pentru pesmet (t=14 - 40°C): λ = 1,163⋅(0,275+0,005⋅t) W/m⋅grd

cp = 4186,8⋅(0,62+0,0012⋅t) J/ Kg⋅grd a = 2,7778⋅(3,35+0,0047⋅t)10-8 m2 /s.

biscuiţi glutenoşi (t=14 - 40°C): λ = 1,163⋅(0,28+0,00014⋅t) W/m⋅grd cp = 4186,8⋅(0,58+0,0013⋅t) J/Kg⋅grd a = 2,7778⋅(3,65+0,0143⋅t)10-8 m2/s.

Tabelul 428. Valoarea medie a indicelui de porozitate şi variaţia densităţii în vrac a boabelor de diferite culturi

Felul culturii Indicele de porozitate, ψ% Densitatea în vrac ρ, Kg/m3

Grâu 40,2 730-850 Secară 41,4 670-780 Porumb 37,7 600-850 Ovaz 44,4 300-550 Orez 50,4-65,0 470-550 Orz 40,4 480-680 Mei - 700 Hrişcă 50,0-60,0 460-550

Page 380: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

373

Tabelul 429. Umiditatea de echilibru (u) a unor produse, pentru diferite valori ale umezirii relative a aerului , în %

Umezeala relativă a aerului, ϕ ,% Produsul 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Boabe de grâu - - 7,1 - - 9,3 - - 11,2 Boabe de secară 3,7 6,0 7,5 8,4 9,0 9,5 10,0 12,0 12,5 Boabe de ovăz 2,6 4,6 7,5 7,0 8,0 8,6 9,0 10,0 10,50 Hrişcă 3,0 5,0 7,0 8,0 9,1 10,0 10,5 11,2 11,80 Făină 1,75 2,2 3,25 3,9 4,5 5,05 6,5 6,9 7,50 Pâine albă 0,6 1,0 1,4 2,0 2,5 3,1 3,85 4,6 5,80 Foaie de plăcintă 1,0 1,5 2,0 2,55 3,1 3,5 3,8 4,0 4,50 Macaroane 3,5 5,0 6,2 7,1 8,05 8,76 9,6 10,6 11,75

Umezeala relativă a aerului ,ϕ ,% Produsul 50 55 60 65 70 75 80 85 90 Boabe de grâu - - 13,0 - 16,4 - - 24,0 Boabe de secară 12,5 12,5 13,0 14,0 15,0 16,0 17,5 19,5 22,3 Boabe de ovăz 11,6 12 ,7 13,6 14,0 15,0 16,2 18,0 20,0 22,5 Hrişcă 12,5 13,5 14,5 15,4 16,5 17,6 19,5 21,3 23,5 Făină 8,5 9,0 10,08 11,5 12,6 13,8 15,8 17,5 19,0 Pâine albă 6,5 7,45 8,5 9,85 11,4 12,5 13,9 16,75 18,9 Foaie de plăcintă 5,05 6,5 6,9 7,6 8,7 9,85 11,1 12,0 13,0 Macaroane 12,2 13 ,0 13,75 15,0 16,6 17,45 18,85 20,06 22,4

Tabelul 430. Constante termofizice ale făinii Temperatura,

t°C Densitatea ρ,

Kg/m3

Conductivitate termică λ, W/(m·K)

Căldura specifică, cp

J/(Kg·K)

Difuzivitate termică, a·106

m2/s Observaţii

-5 - 0,112 1599 0,0917 10 - - 1717 0,0955 15 762 0,121 1733 0,0903 35 - 0,130 1968 0,0875

-5…40 762 0,114-0,130 1599-1926 0,0883-0,0955

- 400 0,174 1256 0,2390 - 400 0,151 1256 0.2390

Valori medii: făină 72% cu

u=12% făină 85% cu

u=15,6% Tabelul 431. Căldura specifică a făinii, în funcţie de umiditate

Umiditatea u,% Căldura specificăcp, J/Kg.K Umiditatea u,% Căldura specifică

cp, J/Kg.K 0 1423 14,5 1825

13,0 1783 15,0 1838 13,5 1796 15,5 1850 14,0 1808

Page 381: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

374

Tabelul 432. Căldura specifică a substanţei uscate din câteva produse Produsul Căldura specifică – cp, J/Kg⋅K

Boabe de grâu 1465 – 1549 Aluat pentru macaroane 1662 Pâine, făină 1519 – 1675

Tabelul 433. Constante termofizice ale aluatului şi pâinii

Produsul u, % ρ, Kg/m3 λ, W/(m⋅K) cp, J/Kg⋅K) a⋅106, m2/s 44,8 586 0,314 2801 0,1916 Aluat din făină de grâu

(cenuşă 0,75%) 45,1 629 0,327 2805 0,1916 53,6 718 0,407 3023 0,1875 Aluat din făină de

secară (cenuşă 0,75%) 53,9 701 0,396 3027 0,1875 Pâine coaptă pe vatră

- miez 42,5 545 0,248 2742 0,1666 - coajă - 420 0,055 1675 0,0800

Pâine coaptă la formă - miez 45,0 500 0,232 2805 - - coajă - 300 0,041 1675 -

Tabelul 434. Densitatea şi vâscozitatea efectivă a aluatului pentru biscuiţi, funcţie de temperatură

Aluat prelucrat Temperatura t,°C Densitatea ρ, Kg/m3

Vâscozitatea η, Pa⋅s

18 880 11,5 19 880 9,5 Sub presiune (u = 38%) 20 880 7,9 20 1031 7,4 21 1031 6,5 22 1032 5,9 23 1032 5,5 24 1027 4,9 25 1027 4,3

Normal (u = 37%)

26 1021 4,0

Tabelul 435. Densitatea şi vâscozitatea aluatului pentru vafele la 20°C, funcţie de umiditate

Umiditatea u,% Densitatea ρ, Kg/m3

Vâscozitatea η, Pa⋅s

60 1136-1140 4,20-4,60 62 1154 1,10-1,20 64 1142-1144 1,15-1,20 65 1133-1137 0,83-0,84

Page 382: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

375

Tabelul 436. Vâscozitatea aluatului (u = 62,3-62,6%) pentru vafele în funcţie de temperatură

Temperatura t,°C Vâscozitatea η, Pa⋅s Temperatura t,°C Vâscozitatea η, Pa⋅s 15 1,80 25 1,40 20 1,51 30 1,08

Tabelul 437. Vâscozitatea aluatului în funcţie de conţinutul de gluten şi zahăr Gluten Vâscozitatea efectivă ηe⋅10-6, Pa⋅s

Elasticitatea Cantitatea, % Aluat glutenos (u = 24-25% şi t = 39°C)

Aluat zaharos (u = 17-19% şi t = 25-26°C)

17 0,86 1,00 20 0,95 2,00 Slabă 33 1,00 2,60 19 0,36 0,70 22 0,70 0,80 Medie 24 0,96 0,85 19 0,30 0,80 22 0,25 0,70 24 0,25 0,65 Mare

34 0,25 0,60

Tabelul 438. Caracteristicile termofizice ale unor sorturi de aluat în funcţie de temperatură

Aluat t, °C ρ, Kg/m3 λ, W/(m⋅K) cp, J/(Kg⋅K) a⋅106, m2/s

15 - 0,477 3621,6 0,1205 25 - 0,477 3600,6 0,1250 40 - 0,483 3600,6 0,1267 60 1100 0,483 3558,8 0,1244

Vafele

85 - 0,488 3600,6 - 15 1165 0,331 2625,1 0,1083 22 - 0,338 2713,1 0,1069 Pesmet 40 - 0,348 2847,0 0,1047 20 -1222 0,401 2909,8 0,1036 26 1330 0,409 2955,9 0,1039 Biscuiţi de bere 36 - 0,420 2997,7 0,1050 15 1295 0,326 2352,9 0,1069 22 - 0,328 2323,7 0,1092 30 - 0,329 2260,9 0,1125

Biscuiţi glutenoşi

40 - 0,335 2219,0 0,1167 15 1280 0,338 2491,1 0,1061 22 - 0,340 2512,1 0,1055 Biscuiţi zaharoşi30 - 0,338 2533,0 0,1044 15 1330 0,385 2658,6 0,1083 24 - 0,407 2888,9 0,1055 Neprelucrat

(necopt) 30 - 0,430 3181,9 0,1014

Page 383: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

376

PARTEA A III-A

24. CALCULUL CĂLDURII SPECIFICE, ENTALPIEI ŞI CONDUCTIVITĂŢII TERMICE A PRODUSELOR ALIMENTARE PE

BAZA CONŢINUTULUI EXPRIMAT PE CLASE DE SUBSTANŢE (PROTEINE, GRĂSIMI, CARBOHIDRAŢI, FIBRE CELULOZICE,

ELEMENTE MINERALE). COMPOZIŢIA PRINCIPALELOR PRODUSELOR ALIMENTARE

În acest capitol se vor prezenta câteva formule extrem de utile pentru calcularea unor mărimi necesare în calculele de proiectare în industria alimentară, în cazul în care nu dispunem de date practice referitoare la caracteristicile fizico-chimice ale acestora cum ar fi: căldura specifică, entalpia, conductivitatea termică, densitatea – calculul făcându-se în funcţie de compoziţie (apă, gheaţă, proteine, grăsimi, carbohidraţi, fibre celulozice şi elemente minerale) sau dacă nici aceasta nu o avem la dispoziţie, prin analogie cu un produs similar, din punct de vedere al compoziţiei.

24.1. CALCULUL CĂLDURII SPECIFICE ŞI ENTALPIEI PRODUSELOR ALIMENTARE PE BAZA CONŢINUTULUI DE CLASE DE SUBSTANŢE

(PROTEINE, GRĂSIMI, CARBOHIDRAŢI, FIBRE CELULOZICE, ELEMENTE MINERALE)

Căldura specifică la presiune constantă – cp, este cantitatea de energie necesară pentru modificarea cu o unitate de temperatură a unităţii de masă. Variaţia de entalpie pentru un material cu masa m este:

∫=2

1

T

Tpdtcq (24.1)

sau, când se ştie căldura specifică medie - cm: ( )12m TTcmq −⋅⋅= (24.2)

Pentru solide şi lichide, ecuaţiile (24.1) şi (24.2) sunt valabile în intervalele de temperatură întâlnite la prelucrarea produselor alimentare.

Tabelul 439. Căldura specifică a unor produse alimentare Clasa de produse Produs alimentar

specific Conţinut H2O, % cm, J/(Kg·K)

Unt 14 2050 Frişcă 65 2930 Produse lactate Lapte bătut 91 4000 Cod (peşte) 80 3520 Carne pui 74 3310 Albuş ou 87 3850 Gălbenuş ou 48 2810

Carne proaspătă, peşte, ouă

Carne porc 60 2850

Page 384: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

377

Tabelul 439 (continuare) Mere 75 3370 Suc de mere 88 3850 Sos de mere - 3730 Mazăre proaspătă 90 3935 Varză albă 91 3890 Morcovi 88 3890 Miez de porumb dulce - 3320

Castraveţi 97 4103 Mango 93 3770 Suc de portocale (proaspăt) 87 3890

Prune proaspete 76,5 3500 Spanac 87 3800

Fructe proaspete, vegetale, sucuri

Căpşuni 91 3805 Pâine albă 44 2720 Pâine integrală 48,5 2850 Alte produse Făină 13 1800

Pentru vegetale şi fructe, pireuri şi concentrate de origine vegetală, care nu conţin grăsimi, Siebel (1918) a observat că, căldura specifică variază direct proporţional cu cantitatea de umiditate conţinută astfel putându-se determina căldura specifică ca o medie ponderală a căldurilor specifice ale apei şi solidelor conţinute. Pentru materii prime vegetale lipsite de grăsimi ce conţin fracţia masică de umiditate u, căldura specifică medie se calculează cu relaţia de mai jos (t>0ºC).

36,837u3349cm +⋅= J/(Kg·K) (24.3) Pentru temperaturi sub punctul de îngheţ al apei:

36,837u1256cm +⋅= J/(Kg·K) (24.4) Când grăsimile vegetale sunt prezente, căldura specifică medie se poate estima ţinând cont de fracţia masică a grăsimii – xgr, fracţia masică a solidelor fără grăsime – xs şi fracţia masică a umidităţii – u, după cum urmează: Pentru t>0ºC:

u8,4186x36,837x72,1674c sgrm ⋅+⋅+⋅= ( J/(Kg·K) (24.5) Pentru t<0ºC:

u4,2093x36,837x72,1674c sgrm ⋅+⋅+⋅= ( J/(Kg·K) (24.6) Ecuaţiile (24.3-24.6) sunt cunoscute sub numele de ecuaţiile lui Sibel, care sunt nişte ecuaţii suprasimplificate. Căldurile specifice ale solidelor şi lichidelor se pot estima de asemenea utilizând corelaţiile obţinute de Choi şi Okos (1987): Astfel, calculul căldurilor specifice pentru produsele alimentare se poate efectua calculând căldurile specifice pentru tipurile de clase de substanţe ce intervin în formarea structurii acestora: proteine, grăsimi, carbohidraţi, fibre

Page 385: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

378

celulozice, elemente minerale (care le regăsim la calcinarea produsului alimentar, sub formă de cenuşă), după care se face media ponderată a acestora: Pentru: - proteine (se notează cu xpr – fracţia masică a acestora; t în ºC)

263ppr t109,1312t109,12082,2008c ⋅⋅−⋅⋅+= −− J/(Kg·K) (24.7)

- grăsimi (xg) 263

pgr t108,4800t103,14732,1984c ⋅⋅−⋅⋅+= −− J/(Kg·K) (24.8) - carbohidraţi (xc)

263pch t109,5939t106,19628,1548c ⋅⋅−⋅⋅+= −− J/(Kg·K) (24.9)

- fibre celulozice (xfi) 263

pfi t109,4650t106,19309,1845c ⋅⋅−⋅⋅+= −− J/(Kg·K) (24.10) - cenuşă (elemente minerale xce)

263pce t107,3681t106,18896,1092c ⋅⋅−⋅⋅+= −− J/(Kg·K) (24.11)

Pentru temperaturi mai mari de 0ºC, apa contribuie, conform relaţiei: 263

apă t101,5473t100862,92,4176c ⋅⋅+⋅⋅−= −− J/(Kg·K) (24.12) Căldura specifică a unui amestec ce conţine toate elementele de mai sus, exprimate în fracţii de masă, pentru t>0ºC este:

apăpcecepfifipchchpgrgrpprprm cucxcxcxcxcxc ⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅= (24.13) Calculul căldurii specifice la presiune constantă utilizând corelaţiile lui Choi şi Okos (1987) sunt mai bune în general decât cele date de ecuaţia lui Siebel, la conţinut mare de umiditate. Ecuaţiile lui Siebel s-au găsit a fi în concordanţă cu datele practice pentru u>0,7 şi când grăsimile nu intervin în calcul. Ecuaţiile lui Choi şi Okos sunt mai apropiate de datele experimentale la conţinut mic de umiditate şi pentru o compoziţie variată. Pentru calculul variaţiei de entalpie, aceleaşi ecuaţii, pentru căldura specifică se pot exprima ca o medie pe intervalul de temperatură considerat. Căldura specifică medie cm, pe intervalul (T1,T2)=(t1,t2) de temperatură, unde (T2-T1)=δ, 22

12

2 TT δ=− şi 331

32 TT δ=− este:

∫=2

1

T

Tpm dtc1c

δ

Astfel, ecuaţiile pentru căldura specifică medie – cpm - a diferitelor componente, la variaţia δ a temperaturii sunt pentru:

- proteine:

( )362pmp 106,4376045,02,20081c δδδ

δ⋅⋅−⋅+⋅= − (24.14)

- grăsimi:

( )362pmg 1016007367,02,19841c δδδ

δ⋅⋅−⋅+⋅= − (24.15)

Page 386: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

379

- carbohidraţi:

( )362pmc 1019809812,08,15481c δδδ

δ⋅⋅−⋅+⋅= − (24.16)

- fibre celulozice:

( )362pmfi 1015009653,09,18451c δδδ

δ⋅⋅−⋅+⋅= − (24.17)

- cenuşă:

( )362pmce 1012279448,06,10921c δδδ

δ⋅⋅−⋅+⋅= − (24.18)

- apă:

( )3623ăap,pm 10182410543,42,41761c δδδ

δ⋅⋅+⋅⋅+⋅= −− (24.19)

ăap,pmpmcecepmfifipmccpmggpmpppm cucxcxcxcxcxc ⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅= (24.20)

24.2. CALCULUL VARIAŢIEI DE ENTALPIE LA SCHIMBĂRILE DE

FAZĂ Atunci când avem de calculat căldura necesar a fi îndepărtată dintr-un produs pentru a fi congelat, are loc o schimbare de fază şi trebuie considerată căldura latentă de topire. Nu toată apa se transformă în gheaţă la congelare. O anumită cantitate de apă rămâne sub formă lichidă, sub punctul de congelare, prin urmare, ecuaţia lui Siebel pentru căldura specifică, sub punctul de congelare devine inadecvată. Cea mai bună metodă pentru determinarea cantităţii de căldură care trebuie primită de produsul alimentar pentru decongelare, respectiv îndepărtată la congelare este dată de variaţia de entalpie. O metodă pentru calcularea variaţiei de entalpie sub punctul de congelare (bună însă doar pentru un conţinut de umiditate cuprins între 73 şi 94%) este procedeul lui Chang şi Tao (1981). Se consideră în acest procedeu că toată apa este îngheţată la 227,6 K (-45,7ºC) şi se defineşte temperatura redusă Tr astfel:

6,227T6,227TT

cr −

−= (24.21)

Tc - temperatura de congelare; T- temperatura la care se determină entalpia.

Entalpia H - la temperatura T, comparativ cu entalpia Hc - la Tc=227,6 K , se calculează cu relaţia:

( ) ]Ta1Ta[HH brrc ⋅−+⋅⋅= (24.22)

Cei doi parametri, a şi b, s-au calculat pentru diverse produse ca o funcţie de umiditatea conţinută (u) din masa de produs alimentar – m (Kg). Pentru produse din carne:

Page 387: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

380

2)73,0u(688,0)73,0u(274,0316,0a −⋅−−⋅−= (24.23)

2)28,0a(03,5589)28,0a(68,5495,22b −⋅−−⋅+= (24.24)

Pentru produse vegetale, fructe, sucuri: 2)73,0u(465,3)73,0u(0498,0362,0a −⋅−−⋅+= (24.25)

2)28,0a(46,481)23,0a(04,1292,27b −⋅−−⋅−= (24.26)

Temperatura de congelare – Tc în K este dată de următoarele relaţii pentru:

Produse din carne:

u47,118,271Tc ⋅⋅= (24.27)

Fructe şi vegetale: 2

c u07,37u19,4956,287T ⋅+⋅−= (24.28)

Sucuri: 2

c u49,176u35,32747,120T ⋅−⋅+= (24.29)

Entalpia relativă ΔHc, în J/Kg, în punctul de congelare Tc, raportată la

temperatura de 227,6 K este:

u096,40546,9792Hc ⋅+=Δ (24.30)

24.3. ESTIMAREA CONDUCTIVITĂŢII TERMICE A PRODUSELOR ALIMENTARE

Efectul variaţiei compoziţiei materiale a produselor alimentare asupra

conductivităţii termice a fost raportat de către Choi şi Okos (1987), conform

următorului procedeu:

λ – conductivitatea termică a produsului se calculează în raport cu:

λi – conductivitatea termică a componentelor pure şi

xvi - fracţia volumică a fiecărui component:

( )∑ ⋅= vii xλλ , W/(m·K) (24.31)

Page 388: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

381

Conductivităţile termice individuale se obţin pentru apă – λapă, gheaţă - λgh,

grăsimi - λgr, carbohidraţi (zaharuri) - λch, fibre celulozice (celuloză) - λfi, şi cenuşă

- λce, conform ecuaţiilor (tºC):

- apă – λapă:

263apă 107306,6107625,157109,0 tt ⋅⋅−⋅⋅+= −−λ , W/(m·K) (24.32)

- gheaţă - λgh:

243gh 100154,1102489,62196,2 tt ⋅⋅+⋅⋅−= −−λ , W/(m·K) (24.33)

- proteine - λpr:

263pr 107178,2101958,11788,0 tt ⋅⋅−⋅⋅+= −−λ , W/(m·K) (24.34)

- grăsimi - λgr:

273gr 107749,1107604,21807,0 tt ⋅⋅−⋅⋅−= −−λ , W/(m·K) (24.35)

- carbohidraţi (zaharuri) - λch:

263ch 103312,4103874,12014,0 tt ⋅⋅−⋅⋅+= −−λ , W/(m·K) (24.36)

- fibre celulozice (celuloză) - λfi:

263fi 101683,3102497,118331,0 tt ⋅⋅−⋅⋅+= −−λ , W/(m·K) (24.37)

- cenuşă - λce:

263ce 109069,210401,13296,0 tt ⋅⋅−⋅⋅+= −−λ , W/(m·K) (24.38)

Fracţiile volumice – xvi, pentru fiecare component se determină din fracţia

masică – xi, densitatea individuală – ρi şi densitatea produsului - ρ, astfel:

i

ivi

xxρρ⋅

= (24.38)

sau:

( )∑=

ii /x1ρ

ρ (24.39)

Page 389: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

382

Densităţile individuale, în Kg/m3, se obţin pentru apă – ρapă, gheaţă - ρgh,

proteine - ρpr, grăsimi - ρgr, carbohidraţi - ρch, fibre celulozice (celuloză) - ρfi, şi

cenuşă - ρce, conform ecuaţiilor:

- apă – ρapă: 233

apă t107574,3t101439,3997,18 ⋅⋅−⋅⋅+= −−ρ (24.40)

- gheaţă - ρgh:

t13071,089,916gh ⋅−=ρ (24.41)

- proteine - ρpr:

t51814,09,1329pr ⋅−=ρ (24.42)

- grăsimi - ρgr:

t41757,059,925gr ⋅−=ρ (24.43)

- carbohidraţi (zaharuri) - ρch:

t31046,01,1599ch ⋅−=ρ (24.44)

- fibre celulozice (celuloză) - ρfi:

t36589,05,1311fi ⋅−=ρ (24.45)

- cenuşă - ρce:

t28063,08,2423ce ⋅−=ρ (24.46)

Page 390: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

383

24.4. COMPOZIŢIA PRINCIPALELOR PRODUSELOR ALIMENTARE EXPRIMATĂ PE CLASE DE SUBSTANŢE (PROTEINE, GRĂSIMI, CARBOHIDRAŢI, FIBRE CELULOZICE, ELEMENTE MINERALE)

Tabelul 440

Nr, crt. Denumirea alimentului

Apă

, %

Prot

eine

, %

Lipi

de, %

Glu

cide

, %

Săru

ri m

iner

ale,

%

Na, mg%

K, mg%

Ca, mg%

Mg, mg%

Fe, mg%

P, mg%

S, mg%

Cl, mg%

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 PRODUSE VEGETALE

1. Andive 93 1,9 0,4 3,2 0,676 18 400 104 13 - 38 32 71 2. Anghinare 84 1,7 0,1 7,5 0,708 43 430 40 27 1 90 20 57 3. Ardei gras verde 92,7 1,1 0,2 4,6 0,2196 - 186 8 - 0,6 25 - - 4. Ardei gras roşu 90,2 1,3 0,4 7,3 0,186 - 186 - - - - - - 5. Cartofi noi 82,5 1,7 0,2 17,4 0,563 13 550 - - - - - - 6. Cartofi maturi 79,6 2,1 0,2 19,1 0,676 20 510 9 27 1 45 29 35 7. Castraveţi 94,3 1,3 0,2 2,9 0,2853 15 170 23 9 0,3 27 11 30 8. Ceapă verde 95,3 1 0,2 8,5 0,488 20 270 40 30 1 45 52 30 9. Ceapă uscată 87,6 1,5 0,2 10,5 0,263 25 130 34 8 1 45 - 20 10. Ciuperci 88,4 5 0,5 2,5 0,7155 12 470 3 14 4,5 135 52 25 11. Conopidă 91,6 2,8 0,3 3,9 0,592 10 420 25 17 1 60 29 30 12. Dovlecei 93,7 0,9 0,1 3,2 0,4184 15 300 40 8 0,4 20 - 35 13. Fasole verde 89,7 2 0,2 5,7 0,491 10 275 40 35 1 60 30 40 14. Gulii 91,7 1,8 0,1 6 0,6545 55 340 70 40 0,5 35 54 60 15. Hrean 75 2,2 0,2 17,2 0,6022 45 400 50 40 1,2 50 - 16 16. Lobodă 92,4 2,9 0,2 1,4 0,341 30 311 - - - - - -

Page 391: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

384

Tabelul 440 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

17. Mazăre verde boabe 71 8,2 0,5 14 0,564 15 340 25 40 2 100 6 36 18. Mărar (frunze) 62 1,8 - 5,6 - - - - - - - - - 19. Morcov 87,2 1,5 0,3 8,8 0,497 100 220 50 15 1 40 21 50 20. Napi 92 1,1 0,2 6,3 0,4685 60 240 60 10 0,5 28 - 70 21. Păstârnac 80 1,4 0,5 15 0,5883 20 380 57 25 1,3 70 - 35 22. Pătrunjel (frunze) 87 3,6 0,7 6,6 - - - - - - - - - 23. Pătrunjel (rădăcini) 78 1,1 0,8 10 1,751 35 900 300 50 6 120 190 150 24. Pătlăgele roşii 93,9 1,1 0,3 4,3 0,4746 25 310 15 20 0,6 30 14 60 25. Praz 88 2,3 0,4 9,9 0,4597 70 200 60 20 0,7 57 28 24 26. Pătlăgele vinete 91,6 1,3 0,2 4,8 0,3514 10 240 11 10 0,4 20 - 60 27. Ridichi de lună 94,8 0,6 0,1 3,8 0,3085 60 120 35 10 1,5 25 37 20 28. Ridichi de iarnă 94 1,3 0,1 4,9 0,589 152 280 40 20 2 35 - 60 29. Salată verde 94,2 1,9 0,3 2,9 0,595 31 320 55 40 2 50 18 79 30. Sfeclă roşie 87 1,3 0,1 9 0,3665 80 100 28 14 1,5 30 78 35 31. Spanac 90,1 3,5 0,3 2 1,087 70 700 75 57 3 55 27 100 32. Sparanghel 92 2 0,2 2,6 0,3331 17 160 13 11 1,1 35 46 50 33. Ştevie 88,6 4,6 - - 0,38 60 320 - - - - - - 34. Ţelină (rădăcină) 87 1,4 0,3 5,6 0,742 130 340 56 30 1 35 150 35. Urzici 80 7,9 0,7 7,1 - - - - - - - - - 36. Usturoi 61,9 7,2 0,2 26 0,27 20 250 - - - - - - 37. Varză albă 91,7 1,8 0,2 5,8 0,7405 30 400 72 70 1,5 60 67 40 38. Varză Bruxelles 84 4 0,5 7 0,725 32 400 30 - 1 78 184 - 39. Varză chinezească 93 1,3 0,2 2,9 0,532 30 400 100 - 2 - - - 40. Varză roşie 90,5 1,9 0,2 5,6 0,418 32 250 55 17 2 32 - 30

Page 392: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

385

Tabelul 440 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

LEGUME CONSERVATE

41. Conopidă în apă (sterilizată) 95 0,9 - 1,5 - - - - - - - - -

42. Dovlecei în apă (sterilizată) 94 1,8 0,5 2,5 0,335 35 300 - - - - - -

43. Fasole verde în apă (sterilizată) 94,4 1,5 0,4 2,4 0,12 - 120 - - - - - -

44. Mazăre în apă (sterilizată) 86,5 2,4 0,5 8,1 0,451 50 340 37 - 1 23 - -

45. Sparanghel în apă (sterilizată) 96 0,8 0,1 2,7 1,1057 67 960 26 - 0,7 52 - -

46. Bame în bulion (sterilizată) 90 1,5 0,6 6 0,2307 17 160 21 - 0,7 32 - -

47. Ghiveci în bulion (sterilizat) 93 1,2 0,5 3,8 0,39 40 350 - - - - - -

48. Roşii în bulion (sterilizat) 92,3 1,7 0,7 4,7 0,325 25 300 - - - - - -

49. Vinete în bulion (sterilizat) 93,5 1,1 0,5 2,5 0,32 20 300 - - - - - -

50. Ghiveci în ulei 81 2,5 8 3,4 0,34 40 300 - - - - - -

51. Tocană de legume (sterilizat) 83,5 1,4 6 5,5 0,35 40 310 - - - - - -

52. Tomate umplute cu orez (sterilizat) 80,5 2,1 8 8,4 0,425 25 250 63 - - 87 - -

Page 393: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

386

Tabelul 440 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

53. Ardei umpluţi cu orez (sterilizat) 83 1,4 8 8,2 0,109 - - 62 - - 47 - -

54. Vinete împănate (sterilizat) 81 1,5 8 2,4 0,081 - - 31 - - 50 - - 55. Bame în ulei (sterilizat) 84,2 1,9 6 6,2 - - - - - - - - - 56. Suc de tomate 93 1,1 - 4,6 0,0457 - - 13 - 0,7 32 - - 57. Bulion de tomate 80 3,6 - 11,56 0,062 - - 30 - 2 30 - - 58. Pastă de tomate 68 4,7 - 17,6 0,1483 - - 78 - 2,3 68 - - 59. Ciuperci deshidratate 11,7 41,7 1,7 30,8 0,1317 - - 25 - 3,7 103 - - 60. Cartofi deshidrataţi 10,2 7,4 0,4 77,0 - - - - - - - - - 61. Morcovi deshidrataţi 14,6 9,3 1,5 61,4 0,3499 - - 242 - 5,9 102 - - 62. Castraveţi muraţi în oţet 95 - - 3,6 0,0462 - - 25 - 1,2 20 - - 63. Varză acră 90 1,2 - 3,3 1,7353 1300 350 51 - 0,3 34 - -

64. FRUCTE PROASPETE Afine 84 0,7 0,6 13,9 0,173 2 120 20 10 0,6 8,4 11 1

65. Agrişe 85 1,3 0,4 9,5 0,4835 3 370 22 18 0,5 40 15 15 66. Ananas 85 0,4 0,2 11,9 0,0331 - - 32 - 1,1 - - - 67. Banane 75 1,3 0,6 13,4 0,5434 3 380 8 40 0,4 30 12 70 68. Caise (soiuri) 85 1,1 0,1 12,9 0,3822 1 320 17 12 0,4 25 6 0,8 69. Caise (zarzăre) 84 0,9 0,2 11,5 - - - - - - - - - 70. Căpşuni 90 0,8 0,6 8,2 0,2578 2 160 25 13 0,8 30 12 15 71. Cantalupi 91 0,8 0,1 6,9 - - - - - - - - - 72. Cireşe amare 76 1 0,4 17,8 - - - - - - - - - 73. Cireşe (soiuri) 75 1,1 0,3 18,3 0,4456 3 380 18 15 0,6 20 8 1 74. Coacăze roşii 92 1,5 0,6 10,2 0,5105 3 375 36 15 0,5 38 29 14

Page 394: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

387

Tabelul 440 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

75. Coacăze negre 79 1 0,7 13,7 0,3739 4 290 14 10 9,3 30 16 0,6 76. Coarne 79 0,7 0,4 16,9 0,294 4 290 - - - - - - 77. Corcoduşe 82 0,6 0,1 10,2 0,3763 3 290 20 15 0,8 46 - 1,5 78. Dude 83 1,3 0,6 14,55 0,303 3 300 - - - - - - 79. Fragi de pădure 87 1,3 1 9,8 0,3118 2 160 83 13 0,8 38 - 15 80. Grapefruit 89 0,5 0,2 6,5 0,2743 2 230 20 10 0,3 10 - 2 81. Gutui 82 0,5 0,5 14,2 0,2584 4 200 15 6 0,4 29 2 2 82. Lămâi 89 0,9 0,7 6,2 0,2596 3 170 40 13 0,6 20 8 5 83. Mandarine 88 0,8 0,1 8,7 0,1916 2,2 110 33 11 0,4 23 10 2 84. Măceşe 71 4,1 1,2 21,8 0,365 5 220 60 30 2 25 - 23 85. Mere 82 0,3 0,4 16,9 0,1529 3 120 8 5 0,4 10 5 1,5

86. Merişoare (coacăze de munte) 84 0,7 0,7 11,6 0,0415 - - 27 - 1,5 13 - -

87. Mure 81 1,5 1,4 14,1 0,3866 2 260 36 16 1,6 50 17 4 88. Nectarine (prune “peche”) 86 0,6 0,1 13,8 - - - - - - - - - 89. Pepeni galbeni 94 0,5 0,1 5 0,4578 14 320 20 20 0,8 30 13 40 90. Pepeni verzi 91 0,5 0,1 5,4 0,3223 8 270 9 5 0,3 13 9 8 91. Pere 82 0,6 0,5 16 0,1752 3 130 12 10 0,2 12 7 1 92. Piersici 83 0,9 0,1 12,4 0,3094 3 260 10 8 0,4 20 7 1 93. Portocale 87 0,8 0,2 10,1 0,3024 4 200 50 13 0,4 23 8 4 94. Prune 78 0,6 0,1 17,2 0,372 3 300 20 10 0,5 32 5 1,5 95. Zmeură 83 1,4 0,6 13,6 0,3612 3 220 40 30 1,2 29 18 20 96. Scoruşe (sorb) 82 1,6 0,2 15,4 - - - - - - - - -

Page 395: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

388

Tabelul 440 (continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 97. Struguri 81 2,1 1,7 18,5 0,3665 2 300 16 14 0,5 24 9 1 98. Vişine 85 1,2 0,5 13,6 0,3723 3 290 27 20 0,8 30 - 1,5

99. FRUCTE USCATE Caise (fără sâmburi) 20 5,2 0,4 68 0,3059 - - 156 - 10,9 139 - -

100. Curmale (cu sâmburi) 19 1,9 0,6 74 0,138 - - 71 - 3 64 - -101. Măceşe cu seminţe 13 2,2 0,7 62,2 0,1678 - - 50 - 9,8 108 - -102. Mere 23 1,4 1 72 0,0868 - - 24 - 1,8 61 - -103. Mere 3 1,8 2,4 9,1 0,0684 - - 19 - 1,4 48 - -104. Pere 24 2,4 0,4 70 0,1854 - - 30 - 5,4 150 - -105. Piersici (fără sâmburi) 24 3 0,6 69,4 0,1769 - - 44 - 6,9 126 - -106. Prune cu sâmburi 20 2,5 0,5 71 0,9869 12 800 54 30 2,9 85 3107. Smochine 26 4,3 1,3 58 1,37 34 780 186 82 3 111 69 105108. Stafide 17 2,5 0,5 71,2 1,1013 31 708 78 7 3,3 129 42 103

109. SUCURI DE FRUCTE Afine 84,7 0,08 - 15 0,122 2 120 - - - - - -

110. Gutui 85,4 0,09 - 14,2 0,124 4 120 - - - - - - 111. Mere 82,2 0,09 - 17,4 0,1382 1 120 8 - 0,2 9 - - 112. Mure 91,1 - - 8,7 0,263 3 260 - - - - - - 113. Pere 85,6 0,02 - 14,1 0,2423 3 220 9,3 - - 10 - - 114. Zmeură 87,2 0,16 - 12,3 0,0348 - - 22 - 0,8 12 - - 115. Prune 85,9 0,09 - 13,7 - - - - - - - - - 116. Struguri 79,5 0,13 - 20 0,3593 2 300 27 - 0,3 30 - - 117. Nectar de caise 80,9 0,81 - 17 - - - - - - - - - 118. Nectar de gutui 87,4 0,18 - 10,6 - - - - - - - - -

Page 396: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

389

Tabelul 440 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

119. Nectar de piersici 80,4 0,71 - 17,4 - - - - - - - - - 120. Nectar de vişine 80,7 0,81 - 14,7 0,293 3 290 - - - - - - 121. COMPOTURI: Afine 70 - - 28 - - - - - - - - - 122. Caise 74,5 0,5 - 23,7 0,0317 - - 15 - 0,7 16 - -123. Cireşe 71 0,2 - 26,5 0,0112 - - 11 - 0,2 - - -124. Gutui 73 - - 25 - - - - - - - - -125. Mere 75 - - 24 0,0102 - - 4 - 0,2 6 - -126. Pere 76,5 0,24 - 21,5 0,0166 - - 9 - 0,6 7 - -127. Piersici 73 0,25 - 25,8 0,3006 16 256 8 - 0,6 20 - -128. Prune 67 0,25 - 29,5 0,0282 - - 15 - 2,2 11 - -129. Zmeură 75,1 0,1 - 23,5 - - - - - - - - -130. Vişine 74 0,2 - 24,7 0,0274 - - 10 - 0,4 17 - -131. LEGUMINOASE USCATE

Fasole boabe 13 23 1,7 47 2,2656 60 1500 180 160 6,6 309 - 50

132. Linte boabe 12 25 1,9 52 1,2226 90 700 38 80 7,6 242 - 65 133. Mazăre verde 13 21,5 1,9 53 1,5837 35 1000 61 120 4,7 303 - 60

134. PRODUSE DERIVATE DIN

CEREALE Pâine de grâu albă

32,1 10,3 2 54 1,2907 360 120 18 30 0,7 87 54 621

135. Pâine de grâu intermediară 37,2 8,3 0,8 52,2 0,1198 - - 20 - 1,8 98 - -

136. Pâine de grâu neagră 33,5 8,4 1,2 48,5 1,5403 400 190 35 - 1,3 164 150 600 137. Pâine de secară 40,2 7,8 1,3 47,5 1,4423 400 200 35 - 1,3 256 - 550

Page 397: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

390

Tabelul 440 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

138. Pâine graham 40,2 9,1 1 51 0,2705 - - 50 - 2,5 218 - -139. Cornuri chifle 33,5 10,5 0,6 53,5 0,5467 350 120 15 - 0,7 61 - -140. Făină de grâu

(extracţie 0-30%) 14 10,8 0,9 73,6 0,5051 40 350 22 - 1,1 92 - -

141. Făină de grâu (extracţie 75%) 14 11 1,1 72,9 0,393 30 200 29 - 2 132 - -

142. Făină de grâu (extracţie 85%) 14 11,5 1,4 71,3 0,5964 30 200 33 60 2,4 221 - 50

143. Pâine de secară 14 8,9 1,2 76,6 0,1885 - - 40 - 2,5 146 - -144. Arpacaş de orz 14 9,5 1,5 72 0,6746 3 160 16 37 1,6 236 116 105145. Făină de porumb 14 9,6 1,7 72,1 0,8313 10 300 22 120 2,3 250 127 -146. Orez decorticat 14 7,6 1 75,8 0,5553 30 200 30 30 1,3 150 79 35147. Griş 14 11,2 0,8 73,3 0,5386 25 180 41 20 1,6 101 120 50148. Fulgi de ovăz 12 13,6 6,3 65,3 1,13 35 270 77 120 6 353 199 70149. Paste făinoase (obişnuite) 12,5 5,6 1 75,9 0,8075 200 140 34 35 1,5 97 - 300 150. Paste făinoase cu ouă 11,8 10,2 2,2 79,1 0,5219 200 140 24 - 1,9 156 - - 151. Biscuiţi 6 8,2 9,5 74 1,0755 300 90 17 18 0,5 150 - 500

152. FRUCTE ŞI SEMINŢE

OLEAGINOASE Alune în coajă

4 8,7 33,8 11,7 1,7509 4 690 240 130 3,9 460 198 25

153. Arahide 8 25,8 44,5 15,7 1,7223 7 680 69 180 2,3 400 377 7 154. Castane 8 10,7 7 69,5 0,6447 7 410 34 42 0,7 92 48 11 155. Fisticuri 4 22,3 54 13,8 - - - - - - - - - 156. Măsline greceşti 52 2 35 7,2 6,289 2300 100 70 25 2 92 - 3700

Page 398: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

391

Tabelul 440 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

157. Măsline verzi 41 24 10 8,1 0,1646 - - 78 - 1,6 85 - - 158. Migdale dulci 6 24 55 13,2 1,8049 3 690 239 252 3,9 465 150 2 159. Nuci 5 19,8 60 3,7 1,2851 4 450 89 134 2,1 360 146 100 160. Nuci de cocos 8 8,2 48,8 26,9 0,2177 - - 59 - 2,7 156 - - 161. Dovleac (seminţe) 7 28 47,4 5,1 0,9448 - - 140 - 4,8 800 - - 162. Fl. soarelui (seminţe) 8 14,7 32,3 14,5 - - - - - - - - - 163. Mac 8 19,5 40,8 18,7 - - - - - - - - -

164. PRODUSE ZAHAROASE Zahăr 0,1 - - 99,9 0,0008 0,3 0,5 0 0 0 0 0 0

165. Glucoză 22,8 - - 77,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 166. Lactoză - 0,2 - 99 - - - - - - - - - 167. Miere de albine 18 0,4 - 81,3 0,0646 5 10 5 6 0,6 33 5 urme168. Amidon - - - 83 - - - - - - - - - 169. Caramele cu lapte 3 - - 96 - - - - - - - - - 170. Caramele cu fructe 6,8 - - 92,2 - - - - - - - - - 171. Dropsuri 1,2 - - 98,8 - - - - - - - - - 172. Drajeuri 1,2 - - 98,8 - - - - - - - - - 173. Bomboane fondante 8,4 3,1 9,1 78,7 - - - - - - - - - 174. Bomboane cu ciocolată 0,9 7 33,8 56,3 - - - - - - - - - 175. Praline 8 3 15 73 - - - - - - - - -

176. Sirop de fructe (vişine, zmeură) 28 0,09 - 70 - - - - - - - - -

177. Gem de caise 25 0,65 - 73 0,034 - - 19 - - 15 - -

Page 399: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

392

Tabelul 440 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

178. Gem de piersici 21 0,64 - 74,5 - - - - - - - - - 179. Gem de prune 25 0,62 - 72,5 0,0301 - - 15 - 1,1 14 - - 180. Gem de zmeură 20 - - 74,3 - - - - - - - - - 181. Gem de vişine 24,1 0,88 - 69,5 - - - - - - - - - 182. Gem de căpşuni 23 0,34 - 74 0,0203 - - 10 - 0,3 10 - - 183. Gem de gutui 22 0,35 - 75 0,027 - - 13 - 2 12 - - 184. Dulceaţă de nuci verzi 22,3 - - 76,1 - - - - - - - - - 185. Dulceaţă de trandafiri 18,8 - - 80,3 - - - - - - - - - 186. Jeleu de afine - 0,6 - 76 - - - - - - - - - 187. Jeleu de mure - 0,5 - 65 - - - - - - - - - 188. Marmeladă amestec 23,3 0,46 - 72,5 0,0476 - - 35 - 0,6 12 - - 189. Marmeladă extra 26,5 0,42 - 71 0,045 - - 35 - - 10 - - 190. Magiun de prune - 1,5 - 55 0,051 - - 34 - - 17 - - 191. Fructe candicate - 0,3 - 75 - - - - - - - - - 192. Cacao praf 5,2 23,4 20,2 40,2 2,323 60 900 60 420 10 619 203 51 193. Ciocolată menaj 1 6,5 27,5 61,6 1,2647 10 442 92 107 2,7 445 95 71 194. Ciocolată cu lapte 1,2 6,9 29,9 49,8 1,1737 86 420 175 58 1,7 215 67 151 195. Ciocolată cu vanilie 1 5,1 33,1 58,9 - - - - - - - - - 196. Marţipan 13,8 9,3 28,5 46,7 - - - - - - - - - 197. Nuga 1 9 35 53 - - - - - - - - -

198. Halva din floarea soarelui 3,7 18,8 31,5 43 - - - - - - - - -

199. Halva din susan 3,3 13,9 32,9 47,4 - - - - - - - - -

Page 400: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

393

Tabelul 440 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

200. GRĂSIMI ANIMALE ŞI VEGETALE Smântână 20% 71,4 3,5 20 3,1 0,4013 35 126 80 10 0,3 70 - 80

Smântână 30% 63,2 2,5 30 2,3 0,3102 30 95 70 5 0,2 60 - 50201. Unt 9,5 8 80 2,5 0,0772 10 14 15 1 0,2 25 9 3202. Untură de porc 0,2 0,2 99,9 - - urme urme urme urme urme - - -203. Untură de gâscă 0,3 0,5 99 - - - - - - - - - -204. Seu de bovine şi ovine 0,3 0,3 99,4 - - - - - - - - - -205. Unt de lemn de floarea

soarelui 0,1 - 99,9 - - - - - - - - - -

206. Ulei de germeni de porumb 0,1 - 99,9 - - - - - - - - - -207. Ulei de soia 0,2 - 99,8 - - - - - - - - - -208. Margarină 15,7 0,5 82 - 0,0164 - - 4,1 - 0,3 12 - -209. BĂUTURI ALCOOLICE

Bere 90 0,6 4,4 4 0,142 8 46 10 8 0 70 - -

210. Ţuică 60 - 40 - - - - - - - - - -211. Rom 56 0 43,9 0 - - - - - - - - -212. Vin alb 89,9 0,2 0,2 12,0 0,663 7 104 18 7 500 10 15 2213. Vin roşu 89,2 0,3 0,2 12,0 0,770 7 104 10 7 600 25 15 2214. Vin spumant demisec 84,3 0,2 5,0 12,0 0,560 7 104 15 7 400 10 15 2215. Whisky - 0 42,2 0 - - - - - - - - -216. Coniac, 3 stele 58,5 0 1,5 40,0 - - - - - - - - -217. Vodcă 59,9 0 0,1 40,0 - - - - - - - - -218. Lichior de vişine 34,2 0 40,8 25,0 - - - - - - - - -219. DIVERSE: Gelatină uscată 13 85,6 0,1 0 0,06 27 22 11 - 0 0 - - 220. Drojdie de bere 7 46,1 1,6 0 4,0972 180 1900 106 - 18,2 1893 - -

Page 401: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

394

Tabelul 441. Compoziţia chimică medie a laptelui diferitelor specii de animale

Sursă lapte Apă, % s.u., % Grăsime, %

Proteine, % Lactoză, % Cenuşă, %

Bivoliţă 82,7 17,3 7,7 4,1 4,8 0,7 Capră 86,05 13,95 4,9 4,3 3,9 0,85 Colostru (vacă) 79-82 21-18 4-6 12,5-16,5 2-3 1-1,6 Lapte normal de vacă 87,5 12,5 3,5 3,5 4,7 0,8

Oaie 81,9 18,1 7,2 5,7 4,3 0,9 Tabelul 442. Compoziţia diferitelor produse lactate deshidratate

Sursă lapte Apă, % Grăsime, %

Proteine, % Lactoză, % Săruri

minerale, % Acid lactic

Lapte integral, praf 3,0 26,0 26,5 38,5 6,0 -

Lapte smântânit, praf 3,5 0,7 36,0 51,0 8,2 -

Smântână praf 4,0 40,0 21,5 29,5 5,0 - Zară praf 3,5 5,0 34,0 48,0 7,9 - Zer praf (dulce) 3,5 0,8 12-14 70-72 8-10 2,0 Zer praf (acid) 4,0 0,5-1,5 13-16 63-67 10-12 6-7

Tabelul 443. Compoziţia procentuală a smântânii în funcţie de conţinutul de grăsime

Grăsime, % Apă, % Proteine, % Lactoză, % Substanţă uscată negrasă, %

10 81,8 3,4 4,2 8,2 15 77,3 3,2 3,9 7,7 20 72,9 3,0 3,6 7,1 25 68,5 2,8 3,3 6,5 30 64,0 2,6 3,0 5,9 35 59,6 2,4 2,7 5,4 40 55,0 2,0 2,4 4,7 50 46,5 1,4 1,8 3,4 60 37,8 0,8 1,2 2,2

Page 402: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

395

Tabelul 444. Caracteristici chimice ale untului din diferite regiuni ale ţării (conform datelor Institutului de Chimie Alimentară Bucureşti)

Procedeu continuu Procedeu discontinuu Procedeu discontinuu Regiune de şes Regiune de şes Regiune de deal Caracteristici Vara Iarna Vara Iarna Vara Iarna

Umiditate, % 14,92 15,54 15,02 14,90 14,81 14,64 Substanţă uscată negrasă, % 0,824 0,864 0,723 0,776 0,935 0,982 pH 4,76 4,58 4,77 4,71 4,43 4,53 Aciditate titrabilă, grade 2,08 2,26 1,98 2,02 1,83 2,40 Aciditate în plasmă, grade 3,75 3,88 2,88 3,88 3,87 4,05 Indice de iod 40,50 34,56 41,18 34,51 39,94 33,40 Indice de saponificare 223 207 225 214 214 213 Indice Reischert-Meissl 24,37 24,58 24,21 24,10 23,30 23,10 Indice Polenski 1,71 1,40 1,51 1,52 1,07 1,41 Diacetil, mg/Kg 0,810 0,846 0,736 0,843 0,517 0,623 Acetilmetilcarbinol, mg/Kg 17,10 15,62 11,52 15,00 9,05 10,51

Tabelul 445. Compoziţia medie a principalelor grupe de brânzeturi (după Bruncke)

Componente, % Brânzeturi tari Brânzeturi semitari Brânzeturi moi

Apă 35 50 60 Substanţă uscată 65 50 40 Grăsime în substanţă uscată 45 20-50 20-60 Grăsime în substanţă totală 29 16 12 Proteine 30 28 22 Substanţe minerale 3,5 3,0 2,5 NaCl 2,5 2,8 3,0

Tabelul 446. Compoziţia medie a unor brânzeturi (după Meyer şi Mair-Valdburg)

Sortiment Apă, % s.u., % Grăsime, %

Grăsime în s.u., %

Proteine, %

Săruri minerale,

%

NaCl în cenuşă

Emmental (şvaiţer) 36,0 64,0 29,8 45,0 29,3 4,9 2,4 Gruyere 35,0 65,0 28,9 44,5 31,8 4,3 2,0 Parmezan 32,0 68,0 25,8 38,0 32,6 5,6 2,8 Chester 34,0 66,0 33,4 50,6 29,4 3,2 1,7 Gouda 40,6 59,4 28,8 48,5 25,5 5,1 2,4 Edam-semigras 50,0 50,0 15,0 30,0 30,1 4,9 2,1 Edam-gras 44,0 56,0 25,2 45,0 25,9 4,9 2,2 Tilsit 43,0 57,0 25,7 45,0 26,4 4,9 2,6 Belpäese 48,2 51,8 25,9 50,0 22,1 3,8 1,7 Camembert semigras 60,0 40,0 12,0 30,0 24,1 3,9 1,9 Camembert gras 51,0 49,0 22,5 50,0 22,6 3,9 1,9 Roquefort 38,5 61,5 32,5 52,8 23,0 6,1 4,2 Gorgonzola 46,7 53,3 27,2 51,0 20,5 5,6 2,9

Page 403: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

396

Tabelul 447. Compoziţia medie pentru brânza proaspătă de vacă, % (după Balatoni)

Sortiment Apă,% s.u.,% Grăsime,%

Grăsime în

s.u.,% Proteine

,% Glucide

, % Ca P

Brânză de vacă slabă 80,0 20,0 2,0 10,0 16,0 3,0 0,1 0,2

Brânză de vacă grasă 73,0 27,0 7,0 26,0 15,5 2,0 0,1 0,2

Brânză de vacă foarte grasă 65,0 35,0 12,0 35,0 18,8 2,0 0,1 0,2

Tabelul 448. Conţinutul de sare la diferite brânzeturi

Sortimentul Limite, % Media, % Parmezan 1,1-1,8 1,5 Cheddar 1,4-1,8 1,6 Emmental 0,8-1,8 1,3 Trapist (Moeciu) 1,4-2,0 1,7 Edam (Olanda) 1,4-2,0 1,7 Camembert 2,5-3,7 3,2 Caşcaval 2,5-3,3 2,9 Telemea 2,7-4,5 3,5

Tabelul 449. Conţinutul de cenuşă la principalele grupe de brânzeturi

Grupa de brânzeturi Cenuşă,% NaCl,% Cenuşă fără NaCl,%

Brânză tare – Emmental 4,6 1,9 2,7 Brânză semitare – Edam 5,2 2,6 2,6 Brânză semitare – Trapist 4,9 2,5 2,4 Brânză cu pastă moale 5,9 4,9 1,0 Brânză proaspătă 1,6 0,2 1,4

Tabelul 450. Compoziţia laptelui smântânit Sortiment Apă,% s.u.,% Grăsime,

% Proteine,

% Lactoză,

% Săruri

minerale,% Lapte smântânit 91 9 0,03-1 3,5 4,7 0,7

Notă: Săruri minerale, mg: Ca – 129,8; P – 97,6; Mg – 14,7; K – 150,5; Na – 39; Cl – 108. Tabelul 451. Compoziţia zarei

Sortiment Apă,% s.u.,% Grăsime,%

Proteine,%

Lactoză, %

Săruri minerale,%

Acid lactic

Zară dulce 90,9 9,1 0,4 3,4 4,6 0,7 - Zară acidă 91,3 8,7 0,3 3,4 3,5 0,7 0,7

Page 404: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

397

Tabelul 452. Compoziţia zerului Sortiment Apă, % s.u., % Grăsime,

% Proteine,

% Lactoză,

% Săruri

minerale,% Acid lactic

Zer dulce 93-94 6-7 0-0,3 0,8-1,0 4,5-4,9 0,5-0,7 urme

Zer acid 94-95 5-6 0-0,1 0,8-1,0 3,8-4,2 0,7-0,8 0,8

Tabelul 453. Compoziţia zerului rezultat la prelucrarea laptelui de oaie Sortiment Apă,% s.u.,% Grăsime,

% Proteine,

% Lactoză,

% Săruri

minerale,% 1 92,8 7,2 0,3 1,4 4,7 0,8

2 91,9 8,1 1,0 2,0 4,7 0,8

Notă: Zer obţinut: 1 – la fabricarea brânzei telemea; 2 – la fabricarea caşului.

Tabelul 454. Compoziţia oului (după Oliver) Componente Apă, % Proteine, % Lipide, % Glucide, % Minerale, %

Ou întreg 74 13 11,8 1 0,8

Albuş 88 10,5 0 1 1,1

Gălbenuş 49 16,5 33 1 0,6

Tabelul 455. Compoziţia oului integral, în funcţie de specie Specie /

Componente Masa medie a

oului, g Apă, % s.u., % Proteine, % Lipide, % Glucide, % Minerale, %

Găină 51,6 73,6 26,4 12,8 11,8 1 0,8

Curcă 71,6 73,7 26,3 13,1 11,7 0,7 0,8

Raţă 66,6 69,7 30,3 13,5 15,0 0,8 0,9

Gâscă 177 70,6 29,4 14 13,0 1,2 1

Tabelul 456. Compoziţia cafelei

Componente

Apă

, %

Cel

uloză,

%

Caf

eină

, %

Glu

ten,

%

Lipi

de, %

Glu

cide

, %

Min

eral

e, %

Extra

ct

solu

bil,

%

Cafea verde 8,26 42,36 1,10 10,08 11,42 8,18 5,97 14,03 Cafea prăjită 8,36 44,96 1,06 12,03 8,30 1,84 5,17 20,28 Cafea prăjită pro-venită din 100 g cafea verde

6,43 34,58 0,82 0,23 6,38 1,41 3,97 20,22

Page 405: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

398

Tabelul 457. Compoziţia bobului de cacao

Componente

Apă

(pie

rder

i în

gre

utat

e pr

in

usca

re),

%

Lipi

de, %

Subs

tanţ

e pr

otei

ce, %

Am

idon

, %

Subs

tanţ

e ta

nant

e, %

Teob

rom

ină,

%

Caf

eină

, %

în miez 4-6 48-54 11,8-15,2 6,5-10 3,2-5,8 0,8-2,1 0,05-0,34 în coajă 6-12 1,2-4 12,2-15,8 3,6-5,4 0,7-1,3 0,4-1 0,11-0,19 în tegument 5-7 2,3-3,5 - - - 1,7 0,2 Tabelul 458. Compoziţia cărnii de bovine

Regiunea anatomică

Starea de îngrăşare Apă, % Protide, % Lipide, % Minerale,

% slabă 71 19,2 9 0,9 medie 65 18,6 16 0,9 grasă 60 17,0 22 0,8 Greabăn

foarte grasă 52 15,0 32 0,7 slabă 64 18,6 16 1,0 medie 57 16,9 25 0,8 grasă 53 15,6 31 0,8 Antricot

foarte grasă 44 12,8 43 0,6 slabă 71 19,7 8 1,0 medie 67 19,3 13 1,0 grasă 63 18,7 17 0,9 Pulpă

foarte grasă 58 17,5 24 0,8 Tabelul 459. Compoziţia cărnii de porcine

Regiunea anatomică

Starea de îngrăşare Apă, % Protide, % Lipide, % Minerale, %

slabă 60 17,2 22 0,9 medie 53 15,2 31 0,8 Pulpă grasă 56 13,2 40 0,7 slabă 63 17,9 18 1,0 medie 58 16,4 25 0,9 Cotlet grasă 52 14,8 32 0,8 slabă 52 14,4 33 0,8 medie 44 12,5 42 0,7 Spată grasă 37 10,3 52 0,6

Page 406: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

399

Tabelul 460. Compoziţia cărnii de ovine

Regiunea anatomică

Starea de îngrăşare Apă, % Protide, % Lipide, % Minerale, %

slabă 71 18,4 9 1,0 medie 64 18,0 18 0,9 Pulpă grasă 60 16,7 22 0,9 slabă 65 17,7 16 0,9 medie 52 15,9 32 0,8 Antricot grasă 39 12,2 49 0,6 slabă 67 16,7 15 0,9 medie 58 15,6 25 0,8 Spată grasă 51 13,6 34 0,7

Tabelul 461. Compoziţia chimică a unor viscere

Componente

Cre

ier

Inimă

Fica

t

Lim

Rin

ichi

Inte

stin

Tim

us

Apă, g 81 75,4 70,9 68 75 79 75 Proteine, g 10 16,5 19,8 16,4 15 19,1 19,6 Lipide, g 8,3 6,3 4,2 15 8,1 2 3,1 Colesterol, g 2,36 0,15 0,32 - 0,41 0,15 0,28 Glucide, g 0,8 0,7 3,6 0,4 1 0 0 Vitamina A (UI) 0 30 19,20 0 1000 - - Tiamină, mg - 0,54 0,27 0,22 0,25 0,01 0,06 Riboflavină, mg - 0,89 2,80 0,27 2,10 - 0,27 Vitamina PP, mg 4,5 6,8 16,1 5,0 7,4 3,0 4,0 Vitamina C, mg - 6,0 31 0 11 - - Purine, mg 28 ++ 93 ++ 80 ++ 330 Sodiu, mg 90 85 130 80 246 46 - Sulf, mg - 296 251 - 190 - - Clor, mg - 122 101 - 246 - -

Page 407: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006

400

BIBLIOGRAFIE

1. Toledo, R.T. - Fundamentals Food Process Engineering, Chapman & Hall, New York, London, 1993;

2. Luca, Gh. - Probleme de operaţii şi utilaje în industria alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti, 1978;

3. Pavlov, C.F., Romankov, P.G., Noskov, A.A., - Procese şi aparate în ingineria chimică - Exerciţii şi probleme, Editura Tehnică, 1981;

4. Leonăchescu, N., Sandru, E., Carţaş, V., Mihăilă, C., Caluianu, V. - Probleme de termotehnică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977;

5. Iliescu, G.M. - Constante termofizice ale principalelor produse alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971;

6. Seracu, D.I. – Îndreptar de chimie analitică (tabele, diagrame, programe), Editura Tehnică, Bucureşti, 1989;

7. McCabe, W. L., Smith, J. C. – Unit Operations of Chemical Engineering, McGraw – Hill Book Company, New York, 1976;

8. Floarea, O., Smigelschi, O. – Calcule de operaţii şi utilaje din industria chimică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1966;

9. Neamţu, G. – Biochimie ecologică, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1983.

10. Domşa, F.N., Iliescu, Lucia – Tehnologia zahărului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1973;

11. Bratu, Em. A. – Operaţii unitare în ingineria himică, vol. I - II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984

12. Ganea, N. – Alegerea, întreţinerea şi exploatarea pompelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981

13. Tudose, R.Z., Ibănescu, I., Vasiliu, Mariana, Stancu, A., Cristian, Gh., Lungu, Maria – Procese, operaţii, utilaje în industria chimică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

14. Leca, A., Prisiceanu, I. – Proprietăţi termofizice şi termodinamice – solide, lichide, gaze, vol. I – III, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994;

15. Macovei, Viorica Maria – Culegere de caracteristici termofizice pentru biotehnologie şi industria alimentară, Editura Alma, Galaţi, 2000.

Page 408: 22870617 Handbook Data for Chemical and Food Industry Calculus Romanian Onita 2006