216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

download 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

of 80

Transcript of 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    1/80

    Mihai VoicuClaudia Borda AI. Dumitrache-Bujinski Marius Dumitraslonel Grecu Marinela Marinescu Ang&la MincaDan Nitoi Antoanela Stranutu lonelia Tonoiu

    T H N O L O G I M T R I L L O RAndrumar de laborator

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    2/80

    Mihai Voicucoordonatorullucr.arii

    I udla BordaAI xandru O&Jmitrache-RujinsklMarlus Oumltra~lonel GrecuMarlnetaMa(inescu

    TEHNOLOGIAMATERIALELOR

    Angela MincaDanNitoiAntoanela Stranutulonelia Tonoiu

    '[NDRUMAR DE LABORATOR

    Editura BREN,Bucuresn

    1999

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    3/80

    Copyright BREN. 1998Teate drepturile sunt rezervate editurii

    Adresa: BRENStr. Lucacesti nr. 12. sector 6BucurestiTel/Fax: 223.43.47

    637.21.55

    Bun de tipar: 1-02-1999ISBN 973-9427-20-0T'ipar: BREN PRODIMPRIMAT IN ROMANIA' , .

    I I II{NIIIIIIIIIII

    Indemn pentru studentii din anul

    Un grup de tinere cadre didactice a intocmit acest indrumar pentru a vii ajutain~elegeti rnai usor tehnologia, insistand mai mult asupra notiunilor d e bnzlolosite in acest domeniu,Stirn cii ingineria este mult mai dificila debit alte domenii in care, pout ,progatesc sau nu, prietenii vostri. Va trebui, deci, sa.munciti mai mult dec t IP ntru a va face mai usoara munca, rioi vii recomandam sii luati aminte la spubll.trdnllluiConfucius:

    Spuneti-mi s u tAriiuui-mi sii-mi amintesclImplicati-ma s intelegl

    Asadar, implicati-vasi timpul va trece c u folos. Daca nu. veti proceda astf I,v va fi aparent mai usor, dar trebuie sa fiti constienti cii intr-un feI sau altul, malII evr me sau mai tarziu, veti fi singurii care veti plati.Cat despre noi, noi vom ramane cu gandul trist ca, indrum spre 0 lupta dill ,'Iltrecut pe la noi ~i nu v-ati luat armele pe care vi Ie-am oferit

    Autorii

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    4/80

    Lucrurea

    Materiale metalice utilizate in constructia de masini

    l'copul lucrarii: Cunoasterea principaleJor materialefolosite in constructia de

    m us in i, a destinatiei acestora, precum ~i a simbolurilorcu care ele sunt indicatep' dcsenul de executkal pieselor la confeqionarea carora sunt folosite. .

    1. Notiuni generale.Ll.Definitii, Terminologie.

    Material metalic - material sub forma de metal tehnic pur sau aliaj metalic.Allaj metalic - combinatie chimica sau amestec obtinut,. de regula, printopir'ea impreuna a doua sau mai multe e1emente, dintre careeel putin unuleste metal. .- element al unui aliaj ce predomina cantitativ In cornpozitiaacestuia.

    - element al unui aliaj ce este introdus In scopul de aimbunatati proprietatile fizico-chimice, mecanice sitehnologice ale acestuia. .- e lemente prezente ocazional in compozitia unui aliajmetalic mai ales in procesul de elaborare al accestuia.- fierul tehnic pur sau aliajul metalic al carui component debaza este fierul, componentele de aliere fiind dintre cele maidiverse; . . . .- aliaj metalic al carui component cle baza este fierul,componen t u l: de aliere principal fiind carbonulin pr oport iede pana la 2,11%, celelalte componente. de alierincadrandu-se intre anumite l imite. Contine elementinsotitoare ea: Si , Mn, S si P. Pot fi livrate eu garantar 1 \caracteristicilor mecanice si/sau compozitiei chirnice.- o t e l- c a rbon in a earui compozitiechirnica au fos t introdu sein mod voit eomponente de aliere a carer procent total nudepaseses te valoarea de 5% , iar fiecare component de al ier ein parte es te on ti n u t In anum ite proeente.Ot I m edlu aliat - ote l-ca rbon III II 'IInll rnp zitie chim ic a au fost in trod u-sin mod volt ('011 '1 1111 I 1111 d IIi r a aro r proc I1 t t talv II'i 11. I \1 1 10 II, II I (U 'on p n nt d nli r 7n

    II (1 111\11111 lit 11 111111II pll ll III'

    Component debuzl i .Component deIHereIClemente,nsotltoareMaterial metalic~ ro( ) t l ll~ car bon(h allat]

    O f I s la b aliat

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    5/80

    I' ,/. ,/ ,, 1 11 / , , , , 1 1 . , ''' ' ''1 //, //1 .,11,,/11I, r l d , III / 1 1 10(,' 11 1111 Iild

    0ld-t'nrboll decalitatc

    Ccmentarc

    Jmbunatafire

    Calire

    Revenire

    Rcvenire joasaRevenire inoltliO J ( 1 1 re nt r uIII1'Ulllllll'

    o\el -l'n rb on in a dirlli com poziti c chim ica au lost introduseIII mod voit componente de aliere a carer procent totaldepascstc valoarea de 10%, iar fiecare 'component de alierein parte este co n tinu t in anum i te proc ent e .

    otel-carbon (nealiat) folosit numai cu aplicareatratarnentului termic sau termochirnic ~i carora Ie suntgarantate atat.. compozitiu . chirnica cat ~i .proprietatilemecanice corespunzatoare tratamentului respectiv sau otel -carbon ce corespunde obligatoriu unor conditii suplimentaremai severe pentru ver if icarea calitatii decat ace lea prescriseotelu lu i carbon ob isnui t , Piesele realizate din otel carbon decalitatesunt supuse fie cementari i daca cont inutul de carboneste de pana la 0,25%, fie imbunatatirii daca continutul decarbon este peste 0,25%.- tratament termochimic ce consta in imbogatirea In carbon astratului superficial alpiselQr din otel prin incalzirea ~imentinerea lor la 0 anumita temperatura (800 ... 900C) intr-un mediu carburant solid, .lichid sau gazos. Dupa aplicareaacestui tratament termochimic , prin cali rea si revenirea joasaa pieselor, stratul superficial devine dur in timp ce miezul. lamane tenace. . .- tratament tennic aplicat peselor din otel cu scopul

    . irnbunatat irii propriet ati lor mecanice ce consta dintr-o ca lireurrnata de revenire inalta. . .- tratament termic aplicat pieselordin otel ce consta Intr-olncalzire ~i mentinere la 0 .anumi ta temperatura(700 . .. 9QOC) urmata de raci rea brusca In hili de apa sau uleiprin care se urmareste obtinerea unor anumite propritatif izico-mecanice ale pieselor cal ite,- trat amentul tennic apl ica t piese lor cali te prin incalzirea la 0anumita temperatura, mentinerea la aceasta temperatura 0anum ita perioada de timp, urmata de racirea cu. vitezaadecvata In anumite medii ~i care urmareste eliminarea saureducerea tensiunilor interne dezvoltate In piese la calireodata cu reducerea fragilitat ii s i marirea tenacitat ii acestora.- revenirea la care temperatura de incalzire are valori del80 ... 25 00 ,iar racirea se face lent.- r v nir In are temperatura de incalzire are valori de00, .. 7()()tl( iar r cirea se poate face lent sau accelerat.

    0 1 I II Hunt p ntru prelucrarea pieselor pe masiniIIUhlllllih I pit lucrubilitatea prin aschiere ~i calibilitatea111 11 lihl lid fllopdd [ile ichnologic c I mal irnportante aleII \11 11

    ( * I '\I '011 \11 11 1\ Ildll III dl ' (. \I lion (\ .:1 :.1 . O .7 ( V o ) I s ti n u trculiz rii sculelor 1\ chi 10 \I utilizat In procesul t shn olog] .de pr elucrarc III .an ic II div 'rsclor piese.- 010 1 aliat eu Cr, Y , W , Si, Mn si Mo, componentc de ali I'care impreuna cu carbo.iul forrneaza carburi dure ellconsecinte de crestere a duritatii acestuia.- otel inalt aliat cu Co, Mo sau W cu proprietatea c~ i~ipastreaza duritatea panaa la temperaturi inalte, ceea ccpermite sculelor asch ietoare reali zate din acest ma teri al Alucreze in regimuri intensive de prelucrare.- alia] metalic al carui component de baza este fierul,componentul de aliere principal fiind carbonul in proport iede (2,11...6,67%). Contine elemente insotitoare ca: Si, Mn,S ~iP.- fonta obtinuta in furnal din materia prima compusa dinminereu de fier si de mangan, ca rbune ~i fondanti.- fonta bruta des tinata pentru obtinerea otelului.- fonta bruta destinata pentru retopire ~i turna re in piese;mai numeste si fouta de a doua fuziune. .- fonta in structura careia carbonul se gaseste liber sub formade grafit si care da acestei a culoarea cenusie, de ..la care Iivine s i numele.- fonta in structura careia carbonul se gaseste libe r sub formad e grafit ~i care d a aeesteia culoarea alburie.. - fonta care se obtine prin tratamentul termic demaleabilizare a fontei albe, ceea ce produce descompunereacementit ei ~i separarea grafitului. Deosebim fonta maleabilaneagra; fonta m ale ab il a p er litic a ~i res pec tiv fonta maleabi laalba, .

    . - fonta aliata cu Cr, Si si AI, cu rezistenta mecanica ridicatala temperaturi inalte.:- fOfita cenusie, fonta cu grafit nodular sau fonta maleabilacu proprietati de rezistentaridicata la uzura prin freca re.~fonta cenusie cu 0 'structura metalograf ica in care grafi tu l sgaseste sub. forma lame lara ~i cu proprietati mecanicsuperioare fontelor cenusi i obisnuite.- al iajul me tali c ce nu contine fie r.

    1 10 ,/,/, , / , '/11/1, r ,/,1' ,,, , /I/ /fI', ( /11,/ '1 ' ' ' /

    - material metalic neferos realizat prin alierea cuprului, cacomponent d hilI'., u zincul,- material III tulle II Ill'O n nliznt prin alicrea cuprului, en

    om pon nl II h I I III 1111 11 11 1( 111 '1) 1I /'. C II na niu ), aluminiu(bronz '11 111 ,11111111 11 1 11 1'1 11 I1111 (1 11111111 '11 plumh).

    O~l'll'lIrhonpentru cull'O,d aJlnt pentrueul e

    0fe} rapidpcntru scule

    Fon ta

    Fouta de primafuziune (bruta)Fonta de aflnareFo nt i pentruturnatorieFo n ta cenusie

    Fonta albaIronta maleablla

    IIuntA eu grafitnodulartron tA antifric-[lu neFc m tA turnata inpi '/Ie pe nt ruu. lIni-unelteMllterlal metalicJI Ie ro sA h H n A r u n 1 .

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    6/80

    III 1/ 1 11 , ' ,1 1/ ' /1,,, 11 / / 1 /, / 1 , ' I ,, , 1 / \ / , , , , 1 '' ' , I , ' ' / I ~ / I I /\ lln] 111 1 Cif rict i-11('

    - alia] a carui component de baza este staniul, p lumbul saualurniniu l rezistent la u zur a prin frecare, destinat constructieilagarelor si cuzinetilor.- aliaj pe baza de Sn si Pb pentru lipirea moale laternperaturi sub 450C sau. pe baza de Cu si Zn pent rulipirea tare la ternperaturi de peste 450C,- norme de stat elaborate de Oficiul de Stat p.entruStandarde cu caracter de lege pe teritoriul tarii noast re, cereglementeaza calitatea, caracteristicile, forma ~ialte conditi ice trebuie indeplinite de un material, procedee de masuraresi incercare, m as ina sau utilaj, bun de larg consum etc.

    Iillj tic lipit

    Stnndu I'd de Stat(STAS)

    Notatia consacrata pentru un standard de sta t are forma:ST AS ~ ,' -- --: --

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    7/80

    I' JIIIII/'rl/l/~ I/I/t.f ::.'/III(J.'/'f ' (IIIVlfII/'f/1I ,I . , 1/1 /1 /12.2 Clasificarea otelurilor. Simboluri standardlzate aferentea)Dupa criteriul destinatiei:

    de constructie

    pentru seuleb) Dupa compozitia chimica:

    nealitate 0.25 0.1', 0 .8 .... 0 ,5 ' 0 .. 40.04 R 'B # 1 / .. .( 'II

    tit ti n u t icl'I'Ill'l'oil.lJIll' 'il'.uH i

    simbol literalrezistenta minima la rupere prin tractiune [daN/nun2] 1+-__ -'garantarea altor proprietati sau a compozitiei chimice.

    -otel beton nealiat STAS 43 8- 80aliat-simbol literal- rezistenta minima la tupere prin tractiune[ daN/.rr1ll12]1+-__ --'

    I----j -oteluri inoxidabile si refractare STAS ] 1523-80-oteluri rezistente la coroziune ~irefraetare'. pr e lu cr at e la cald STAS 3583-80

    '## ....... ##

    ~ 're zist e rita la obosealala te m peratu ri scazut e- rezistentaminima la rLtper~prin tractiune [daN /m m 2] .- simbol literal

    I-=~_-j ; O je 1u ricarbon .penf l1 l1'lev isrxs 8 ] 8 3-8 0. o te l 'u r i aliate pentru J t;v i ST AS 79l-80ott Iuri iD:oxidabiIe pentrtHevi,STAS 10322-80,

    - continutul d e carbcn [sutimi de % J -~'simboluri al e ccmponentelor de alierellltl}inutul ulti)tlului component d~.aliere indicat [zecimi de % J

    continutul de carbon [sutimi de %]slrnb olur i a le co m ponente lor dealiereI11I1111111tuiultimLlluiomponent de aliere indicat [zecimi de %]

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    8/80

    14 .. . .: . tlle , .elil//CC la lll .f/ ie 'Ir ((I1/.

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    9/80

    I I/III,',JI,' '/11 /1 , '1 /1/ ,/ / , , in (' ' ' ' , I I I I , ' I I ' . . '' ' /II/I~~ .------.zros im ea nom inata a tablei [su t im i de m m ]pecifice standard de magnetizarc [sutimi, de W/Kg1

    - s imbol literal ~-- otel electrotehnic pentru table ~ibenzi eu Fe M# # -# #

    graun ti orientati STAS 11526-80 - TEM 1*#....si neorientati STAS 11508-80 , BEM## ... ,Jsimbol literal

    zistenta minima la rupereprin tractiune ]daN/inm 2] I~sa de izolatie(CO~Iara izolatie.Cs- izolatie organica;5- Izolatie anor ganica)

    r~-'--'--gL.~Il'rderile s

    ~destinatiegeneralare ciza ta[jr e- cIa, C

    - otelud pentnr,autot:\lrisme IDfWiid30b(mii t c i as iIpil,at e dupa l.ic e n fe f ra p .c e ze ),, ,:9u ::..;\le stinafie: spec i~la '

    , Z.2.2. Oteluri de constructie turnate

    M I , / /, ' 1 1 I , , / , , 1/ , /11 ,,111, ,, ,/2.2. l. 0ll-hll'l pt'lIll1r (I I lu ri ca rbon plntrtl . cuh x I I 1/00 IH I I

    - simbol literal- continutul de carbon [zecinii de %]

    -ote1 u r i a li at e pemtru scule STAS 3611-88 't-------j L--,-_-.-_-,---J- continutul de carbon [sutimi de %] ,

    - simboluriale componentelor de aliere~continutul principalului component de aliere indicat

    , ultimul [zecimi de %] : ,- oteluri rapide pentm scule STAS 7382-801--:---;------1

    ,., '- simbolliteraI h I,- Q un i ar ti i d e ordinedin S T A S

    -oteluri pentn; pUe ST.f~S~'l 69 -68 , ..' ..).;,. .. . ~.,

    ,.1. Clasificarea materialelor metalice neferoase, Simboluri standardizate 1 . uprul ~iaJiajele sale

    =simbol ;iiepil'; :' '-'; ,,:.~ radul de puritate (cohf~ilUttirdeCu) [ o /~ J l+--------1

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    10/80

    I ' 1, ',1 1 . .1 ,11 1, 11 1 11 1 ,1 ( ,'f III/'(III/'rl d., IIIII~/I/l

    - bronzuri ell staniu deforrnabile STAS 93-80A Iia jc cI~ . - sim bol literalcup ru - con tinu t u l de st ani u (max 10%).

    dt 'l 'on :~ _l~i le . - e~n firru tu l de co mpo n e m te de aliere[%}- bronzu ri d e a lur n in iu def or mabi le

    STAS 203-75

    - bronz cu plumb STAS 1512:76- s im bol lite ra l

    - conjinutul de plumb [%]- 'OlqilllHlII d (O'll1POIl nt d ali

    / I I / f r / / f ' ,, - ( , , 1 / . 1 /1 1 ' ' , , , If II 'i ' ,., III' 1 2 ..1 .2 . Alumlnlu n lllj rlc

    Alumin iul tchnic pur STAS 7(,07 7) ,~- s imbol l i t era l

    - g radul de puritate (continutul de AI)Aliaje d e a lu m in iu d eform abile ST AS 7608-71 .

    - simbol literal- continutul de carbon [sutimi de %}

    Aliaje de a l um in iu turnate in pieseSTAS 201~8b.in forme pennanente

    'in forme permanentesub resiune

    .ATN. .. # # #.# ... # #Te...# # # # .. ,# #TP~,;'.# #, .. # #~.. # #

    ... 3. Zincul si aUajele saleZincul t~ic:p1l:r:STAS;648-68 ,

    - 's imbol ce pqpr,iu ge 'ce r t t inutul de, ~ihc'~i'~al u rniniu ; re s ti il reprezentfuid cuprul[%] ,f

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    11/80

    20 M ala/af e metutice fotoslte 'f / CO f/ Slm er/a fie 11I1 1$11 112.3.5. Aliaje de lipitttru lipirea rnoale (Sn-Pb) r

    d -, ~~ STAS 96-80___-lPl H B Pb # # Sn ... # # # - # # # '\~ pentru lipirea tare' (Cu-Zn) ~ B Cu # # Zn ... # # # - # # #

    , STAS 204-77- simbol ce cuprinde continutul

    In componente de aliere [%]- temperatura liniei lichidus (0C)..,temperatura liniei solidus (9

    2.3.6. Alte metale ~i aliajeMagneziul si aliajele saleAlte metale si aliaje Titanul si aliajele sale

    Plurnbul si aliajele saleNiehelul ~i aliajele sale3. Exemple de simbolizare standardizata a materialelor metalice

    RCA37

    SIMBOL' INTERPRETAREA SIMBOLULUI \.FX3 I Fouta speciala pentru turnatorie eu numarul de ordineJ In STASOL32 Otel de constructie eu destinatie generals neprecizata avand

    rezistenta minima la rupere a tractiune de 32 daN/mm2Fe 400 Fonta cenusie avand rezistenta minima de rupere la tractiune de, 400N/mm2 .TEM43 Otel de table pentru electrotehnica ell graunti neorientati eu

    rezistenta minima la rupere de 43 daN/mm2Otel rezistent la e~:~~~~~~ ~~~s~~ :2rezist:nta minimar - - - - - - - - - ~r _- - - - - - ~t-A_U_T_1_2_ -+ ---'0'--1)t_~el_'p_'e_n_tru__'automateu O.l2%C. OSC 8 Otel carbon pentru seule eu 0.8%C

    13 Cr Ni 17 Otel aliat cu cram si nichel avand 0.13 %C si 1.7%CR 37 Otel pentru table de recipiente sub presiunepentru temperaturi

    . . scazute eu rezistenta la rupere de 37 daN/mm2OLT35 Otel pentru tevi avand rezisfenta minima

    la rupere prin traetiune de 35 daN/mm2Fr Cr 1.5 Fonta refractara aliata ell 1.5%Cr40 Si 17 A Otel aliat pentru arcuri avand O.4%C si 1.7%SiAT PSI 5 Aliai de aluminiu pentru tumare sub presiune eu 5%SiT 105 Mn 120 Otel aliat tumat In piese ell 1.05%C si 12%Mn u Zn 28

    1I Sn 10 Zn 2Alama eu 28%Zn

    Bronz eu staniu avand 10%So si 2%7.n- - - - - - - - - =~~~~

    ltu d nt: ................... .'II II An .... rup a

    t. DcOnitii ~i notiuni de bad:

    2. Simboluri de materiale (Ia indicatia cadrului didactic)Imbol Semnificatie

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    12/80

    22 Materiale me/flllet'jolnsile fn constructla fie nra .. /.

    Sernnificatie

    1 '11 ' \ 1 1 1 / 1 / , (Sf / So) x 100 [%]

    Sf= S fi '1 -ragi a Sf = af x b, [mm]S d = S o - S f [mm]

    Fig.6. Stabili.rea cristalinitatii $i flbrozitatii.Metoda prin comparare consta 'in compararea eu ochiul Iiber a aspc (IIhII

    rupturii eu scari de apreciere a earacterului tenace, constituite pentru fiecarc lip t I .Ip i u veta ~iprezentate 'in standarde.

    2.5. Raportarea rezultatelorRczultateleIncercarii efectuate se .raporteaza clar ~i precis In conformitate ru

    Ill'intele standardelor ,de incercare, aflate In vigoare, sub forma unui bu lctin II111 1,' are prezentat In referatul T5.

    Raporta =a rezultatelor incercarii de incovoiere prin $OC se face, olllilll1llu nd u rdc lor , ast fe I:

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    29/80

    -Pen tru epruvete cu cres ta tu ra in U s e p rec ize aza :-valoarea rezilientei, [ J / er n ]; . .-energia disponibila a cioc an ulu i, [ J ];-adancimea crestaturii, [m m ];-grosimea ep ruvetei, [m m].

    Ex .: KCU300f215 7 150 J / cm \ KCU30013I IO = 25 0 J / cm 2.l_~:aloarea rezili~nt ei- g roslm ea epruv eteiadancimea crestaturiien ergia disponibila a cio ca nulu i .-Pen tru epr uve te eu crestatura in V se precizeaza:

    -valoarea en erg iei de r up er e, [J];-energia disponibila a cioe anul u i, [J];-grosirnea epruvet ei , [m m ].

    Ex .: KV300/5 = 70 J; KVl5015 = 40 J.l'L ~a 1oa rea energ~ei de .;grosimea ep ruve te iene rgia disponibila a' eioeanu luiSe folose sc s im bo 1uri1 e s implifi eate :

    KC U 5 = KCU30015110 ;KCU 3 =KCU3001311o ;KCU 2 = KCU300/2IIO ;KV =KV3001 IO.

    Studentii vo r intocmi bu let in u l de incercare incl us in re fera tu l de finalizare alucrarii.

    3. Documente de referintar..Pent ru efee tuarea corecta a un ei incercari de incovoiere pr in soc se vor respe cta

    prev ed erile urmatoarelor standarde: 'STAS 1400 -75 Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cres tate inU.ST AS 7511 -81 In ce rcarea de in covoie re prin soc pe epru ve te cres tate inV.I ST p.s 10026-75 Incerearea de in covoier e prin soc pe epru vete cresta te in

    ~U si V. D eterm in area cristalinitatii si fibrozitatii rupturii .

    SR E N 10045-1 : 1993 Mater ial e m eta lice . Inc erca rea la in covoiere prin soc peeeruv eta Ch ar py . Part ea 1 : Metoda de I n cercare.l R_E N10045-_2_:1_9_9_4 --L..::::M .:.;a:., :t.: ..er .:.;i;; ;: :a .:..le -> .il l.. :.::.;: et :..:a ..::, li ;: .;:c.:..e .< :,... :..l1 :.:; .c.:.;.e ;r.c: c ,,-aO -r_ea _la _i_n_c_o_v_oi .er erin seee epruv ete Charpy . Parte a 2 : Ve ri fiea rea masinilor deinc ercare (ciocane pendul),

    I I I ,. , . , , '' ''' u l u ' I II ~ , 1 1 1 1 'Student: ,

    REFERAT An .... Gru pal.Definitii ~inotiuni de baza:

    2.Schifa piesei / probei de incercat: .

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    30/80

    ~_. '. .. 'T Illr i.11I r l l IJ I , ~ 1 . prtn sac...:..;;.;...::..:.:..------~~--,---.-----

    Universitatea Politehnica BucurestiCatedra Tehnologia materialelor si sudareLaboratorul de defectoscopie

    COl'P CF 105Splaiul Independentei 313Sector 6; 77206 BucurestiTel: 4104384/445

    BULETIN DE iNCERCAREA REZISTENTEI LA INCOVOIERE PRIN SOCNr,: , . 1 : (data)

    Co rna nd n nr.: ,./ , ; Client: , .. , .~~~ :i~~~~~~~~~:,' , , , , ;' .Data primirii probei de incercat: ., , ,. , .. , , ;.~~racterizarea .~istarea probei: , :., ; .ipu l epruvetei: , , .Marimea masurata: rezilienta; energia de rupere. .Temperatura la care s-a efectuat incercarea: '.StandarduI de metoda: ; Procedura .~. : , , .. , .'

    0

    Valorile masurate: .Rezultatul incercarii: I ; ' : ; : ; ' ; ' : ; ' ' : ' : ' : ~ : ' : . : .. ; '. : ,. ' , : ~ : . :. ': . . ; ~ : : ' : ~ : . : . ' . : . . ;. , ; . . : . : .. ~ : . ;: . . : ~ : . : .. : ; ' ; '; ' ; : '~ : . : .. , ; . : . ., ;. . ' : ~ : . : .' : , , : , : . . : .Caracterul ruper ii .. ,.,., , : .. ~

    Cristalinitatea: - ; ; Fibrozitatea: ;, : .Precizia rezultatelor si incertitudinea de rnasurare: .. .Observatii: '. :: :: :~:::: :::: ~::: :: :::::: :::: .: :: :'.' : : 1..... .............. .......................................................... ............. ..........

    ,.. . . . . ... . . . Operator Verificat Aprobat Sef laboratorNumeIe

    Semnatura -

    Lucrarea. INCERCA.RI TEHNOLOGICE

    Scopullucral'ii:Cunoa~terea rolului incercari lor tehnologice ~ia modului Te- idesfasurare a acestora precum si utilizarea informa~iiior obtinute.L . . . . . . _

    incercare1.Notiuni generale

    fllcercaretehnologicii

    Ecllipamelltde miisurareRaporf deIncercare

    _ operatie tehnica de determinare a unuia sau mai multorcaracteristici ale unui produs in conformitate cu 0 proceduraspecificata,-incercare avind drept scop determinarea capacitatii unuimaterial de' a se prelucra printr-un anumit procedeutehnologic, In conditii tehnice bine determinate.Exemple: - incercarea de turnabilitate;

    - incercarea de deformabilitate;- incercarea de sudabilitate; etc.

    _ toate mijloacele de masurare, etaloanele, materialele dereferinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuareamasura.torii ( sinonim: sistem de masurare) ._ document ce prezinta reultatee incercarii si alte observatiirelevante pentru incercare.

    ~: incercarea tehnologica de turnabilitate a materialelol' rnetalice.TurnabHitatea este proprictatea tehnologica a materialelor de a fi . tU1I1111l' III

    uare lichida si de a se solidifica obtinind configuratia formei de turnare rea lizu tr IIIaeest seop. Aceasta proprietate se apreciaza eu ajutoruI calificativelor (hllilsatisTacatoare,etc) ~i depinde In principal de urmatoarele proprietati lizil'l IImateria1elor:

    Fuzibilitatea - propritatea materialelor de a trece In stare lichida print: \111aport minim de caldura din exterior. Din acest punct I t,vedere deosebim materiale greu fuzibile (Thill?' 1)00 ( ') (IIW; V; Ti; Co si materiale usor fuzibile ( '1 '11\1 '

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    31/80

    Tensiuneasupetficialii.- forta care se exercita la isuprafata lichidelor datoritainteractiunii dintreatomii de la suprafata lichidului ~i cei dininteriorul lui. ' . . .- proprietatea naterialelor de a curge cu u~i.tril'lta in statelichida ~i de a umple 'cavitatea in care sint turnate. Eninfluenteaza in cea mai mare masura proprietateatehnologica detumabilitate a materialelor,- proprietatea naterialelor metalice de a se contracta latrecerea din starelichida In stare solida si ulterior, in tlrnpulracirii plna la temperatura ambianta.

    Fluiditatea

    Contrac(ia

    In general, intre proprietilile fizice prezentate ~i turnabilitate existdependenta prezentata illtabelul de maios:

    ,', ,.'Atunci cind:- Temperatura de topire-solidiicare - Tensiunea superficiala -' Turnabilitatea i1C- Fluiditatea - Contractia - ' Legenda: - 'cre~tere scadere

    IDeaceea, pentru a putea apreciaturnabilitatea unui material, se mascara prin

    diferite procedee proprietatile fiziceenuRtate anterior. .2.1. Fluiditatea, '

    . ' .Fluiditatea unui materialmesic se poateaprecia folosind metodaspiralei.Aceasta consta illmasurarea lungim] portiunii din spirala umpluta de materialul .metalic pe parcursul trecerii sale. din stareJichi,p~ illstare solida. Pentru apreciereacu'usurinta a lungimii spiralei, inlungulacesteiaS';.au practicat repere de lungime din 50in 50 mm. .', . . .. -.

    Forma de turnare aprobei-spirala se realizeaza dinamestec de formate obisnuit .conformtehnologiei aplicate

    , formelor nepermanente. Pentruaceasta se _oloseste 0 placa- m6del ca cea din figura J .a :

    , It..: .

    Fig. I.a, Placa model 8prnbel-spiraht.

    ('/Accesu l m ateria lulu i m eta lic in st a re lichid a III in ter ioru l form e] de IIJlIl;ll' ',('

    Incc prin sisternul de ca nale ce forrn eaza reteaua de turnare ca ill Iigura l.b. :retea deturn are

    plan de cavitatcaseparatie formei

    . \ \ I /~ r - : - - \ ~ : ~ + l - - : - :. --- T-- I '- .:', y . - / . ' - ' -,/ 7/ '- -- , 7',~, ; - l ~ , - ' } -serniformeamestec de I I ' =:': \: .'.f, --- J .. . , 'onnare ---i .'.,' ' .. \. r-c,W - -- . . , . ' . .. . ' '7I 1 . : : . ' .. .i ILl1 ,. '. I

    I1 '

    fi ltru/

    Fig. 1.b.: Formade turnare aprobei-spirah

    . . . ~.. .:.' ., .:'. . , , , , , '. .'.

    2.2.Contractia specificiiValoareacontrac tiei specif ice se poate est ima in raport cu volumul materialului

    tumat (contractia volurnica) sau In raport cu dimensiunea (Iungimea) unei probespecial realizate in acest scop (contract ia l iniara).

    2,2.1.Contractia volumiciiCa urmare a contract ie i meta lului turnat in forma la trecerea din stare lichida In

    tare solida, in piesele tumate apar retasuri interioare sau exterioare.Cunoaster f1volumului retasurii $i a. mecanismului formarii eipennite luarea unei masuritehnologice sau constructive pentru prevenirea lor ca de exemplu preveder nmaselotelor la elaborarea semifabricatelor prin turnare,

    Forma probei conice pentru determinarea volumului retasurii pre cum si forn I I 1Ie turnare a acesteia se prezinta in figura 2.: .

    l]t O Ob 7 ' .< : : > .~ I, 1 I . R - ~..~ zonn II'aparl tk- I Iretasurilrnodelul retelei detumare

    Fig. 2.: Proba pentru determinarea velumului retasurii ~i forma de turnnre IIicesteia

    modelul probei

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    32/80

    2.2.2.Contractia liniaraCo n tra ct ia lin iara In stare sol ids a unui aliaj eu 0 cornpozitie chirnica data se

    determine eu ajutorul unui aparat alcatuit dintr-un ereuzet, 0 tija fixa, 0 tija rnobila siceasul comparator pe cadranul caruia se poate eiti valoarea absoluta a contractieiliniare In sutirni de mm. Constructia aparatului pentru determinarea contractiei liniareIn stare solida se poate observa in figura 3.:

    TIJA MOBILA TlJA FIX ACOMPARATOR

    _______ . I _ CONTRACTIE~I1 ~====::;= :===== lI l= T/I

    CREUZET3. Modul de lucru,

    3.1. Masurarea fluidWitii

    Fig 3.Aparatulpentrudetermi-nareacontractieiliniare instaresolida.

    Dupa turnarea materialului in forma ~i solidifiearea aeestuia, se realizeazadezbaterea formei si se determina lungimea spiralei -in em. Se cornpara apoilungimea spiralei astfel obtinuta eu lungimile altor spirale obtinute anterior in alteconditii, tragindu-se eoncluzii ill legatura eu fluiditatea aliajului turnat In diverseleeazuri eomparate. -3.2.Masurarea contractiei specifice

    3.2.1.Contractia volurilidi relativaDupa executarea formei, turnarea ~i solidifiearea aliajului, 'dezbaterea ~.

    curatirea epruvetei, se determine volumul retasurii cu ajutorul apei turn ate dintr-uncilindru gradat. Se va ealcula valoarea contractiei volumiee relative cu relatia:V .KLS = ~ . xl 00 [%] unde Vr este volumul retasurii [crrr'];

    e Ve este volumul epruvetei tara retasura [cm '].Valoarea contractiei volumiee variaza In intervalul (0.5 ... 13)%.

    ~ ==__~=== . n

    Acul co rnparato ru lu i porn este de la rcperul I 00 ca trc rcp 'ld O ,ont ractia la un moment dat fiin d di fer en ta dintr e valoarea .4 100 ~i in dica tia 1I1'1I1111

    pc cadranul comparatorului. Se inregistreaza cresterea in timp a contractici ~i ('tra eaza graficul contractie-timp K- t a carui forma se observa In figura 4.:K[mm]A

    IFig 4. Dependentscontractie liniara-tlmp

    Ka- -

    t[min]- - - - - - - - - - - - ~- - - - - - ~~Se va calcula contract ia liniara finala in stare solida in proeente cu relatia:

    Ks, = -(x 100 [%]o

    unde Ka este oontractia absoluta [mm];1 0 este distants initiala intre tije [mm].

    Pentru cazul de fata lo=200mm.compara valorile obtinute eu eele din tabelul 1:

    Tab.l : Valori ale contractiei relative. pentru diferite mate rlNr. Aliajul Contractiacrt .: x, f%l

    1 Fonta eenusie 1.02 Fonta maleabila, Aliaie Cu-Sn 1.53 Fonta eu zrafit nodular, Aliaie Cu-AI 1.254 Otel 1.8-2,55 A l in j AI-Mg' Al-Si 1.0-1.25

    tRnportareu nlult illRI'/Illt It('1 ' IIII III l11I1 I 1 ' ' ' ' I' 1 1I1'Illllpkllll'V II '[1' 1IlIIId 1111'III.

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    33/80

    64 [ l I c e l d ril e l 1 I1 o l vg i c e.~ f ~ , ~ ~ a~ c ~a r ~ i ~ l e ~h l ~ l O ~f u ~g t ~ ce ~. 65

    R FRTStudent: .An .... Grupa

    l.Definitii si notiuni de bad: .

    2.Schite explicative. dad este cazul se mai adauga fila :

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    34/80

    Il'Imolll ./1 '1 111 I ___ ___ , - ._ hI

    Lucrarea

    I }J)i~-_-,l-in-ari-t:-~~iO}_ri~~~ _,_--___r----.-- __ ---,-_Dcrcrminarea fluiditiitii: [mm] Calificativulturnabil ita i i:TEHNOLOGICITATE

    Determinarea contractiei liniare relative [%]: Scopullucrarii: a. cunoasterea influentei pe care 0are tehnologia de obtinereasupra configuratiei pieselor;b. proiectarea tehnologica a unei piese din pulberi sinterizatc.1.Notiuni generaleLlDefinitii si terminologie

    Prod us - rezultatul unui proces de productie (piese, semifabricate, ansambluri,, teme tehnice, bunuri de consum etc.)Tehnologie - ansamblu de procese, metode, procedee, reguli, operatii, faze,

    ionditii tehnice etc. aplicate, executate sau care se desfasoara, in scopul obtinerii(I nbr ic arii) unu i anumit produs.Tehnologicitate - insusirea unui produs de a se putea obtine prin apliearea unoiinumite tehnologii, intr-o etapa data, In conditii economice avantajoase.Proiectare tehaologica - proces de proiectare a unui produs urmarindI alizarea lui prin cea mai convenabila tehnologie.

    1.2. Tehnologicitatea unei piese In procesul de proiectare a unei piese trebuie sa se rezolve urmatoarele

    probleme:- asigurarea rolului functional;- alegerea unui material' corespunzator;- adaptarea configuratiei piesei la 0tehnologie convenabila, Ce inseamnatehnologie convenabila ?o tehnologie care:- saasigure toate conditiile impuse piesei finite;- sa fie compatibila eu materialul ales sau cu altul echivalent lui;

    - sa.conduca la costuri de fabricatie minime. Intre tehnologia de obtinere a unei piese si configuratia acesteia exists 0str n. I atura: piesa poarta amprenta tehnologiei al card rezultat . t

    Y n llIod ol n u i t , analizand 0 piesa p u t e m sa deducem tehnologia care s 1\folo It I ' 111111 oh l lit 1'1' /\ 1 .

    P nhu 1 1'111 I I lit I. I t IIII III ic 0 pi s a este necesara cunoasterea a m a n u n t l t/I Ithll ll ill I I I 1'111 Ill' I 11 1111 'lln s-a op ta t, a av ant a jelo r s i limit -101'I 1 1

    I Lungimea spiraJei deteminata print masurare:peterminare contractiei volumice relative [%]: Califiea tivul

    turnabilitatiu

    Variatia contractiei liniare absolute in raport eu timpul de racire a probei latemperatura ambianta,I K

    A C M M J2.00l.8U1.601.401.201.000.800.60

    0.40 t0.20

    o 5 10 15 20 25 30 35 40 4550Observatii:

    I

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    35/80

    68 1fhn u~ J(wHn m ._

    10 {

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    36/80

    70 Te/t rr%gicitQte.Anexa T.7.

    Familii de piese din pulberi ~ischemele de principiuale presari] pieselor in matrita

    Nr. fRmilii de piesc din pulber presate in O latr ifAeet.I----Piese pline de sectiune:

    L

    1 I

    Scheme de presare in matrlfl a plese lor din pulbert,

    - circulara + l-matrita (m)2-poanson (psuperior3-poansoninferior

    - poligonal~ -+r, elementer 2p+Im-J, . - oarecare+ 2 I-matriIA (m)2-poanson(P)superior

    3-poansoninferior4-detaliusuplimentar

    .Piese eu gauri de diferite forme.-E B B -~e- circulateI 2.I - poligonale 1~ ~..~~~Nr, clemente=3+nr. detallisuplimcntare ale plesei: 3+1=4oareeare

    Piese eu gaurl ~i salturi de. dimensiune. ~ ~'~LOJ ',Uj I. .

    Plese eu adineituri.

    Piese pline eu salturi dedimensiune. '~

    ~~

    l-rnatrita (m)2-poanson(p)superior3-poansoninferior4-detaliusuplimentar

    -cu portiuni profilate identic

    -eu portiuni profilate diferit Nr. elemente=3+1 detallu suplimentar81 piesei: 3+1=4

    5.

    ,_ .I.__ ~_,= 1-

    h' lU l-rnatritajrn), 2-poa~son(p) I;superior3-poansoninferior I4,5-detaliisuplimentareNr. element 11 4 1 , . ,, 1 1 1 ,~pllmentare IIIe pI 1 1 I ~

    1~ ,i~-:1 ~I

    Nr. elemente>=3+3 detalii suplimentareale plesei: 3+3=(/

    l-matrita (m)2-poanson(p)superior3-poansoninferior4,5,6-detaliisuplimentare

    Ane II '1'7.

    Solutli constructive pentru detaliile pieselor din pulberi/II ., Tlpul dctuliului Gresit Corect Nr. Tipul detaliului Gre~it Corcct -'If, crt.r ? ' c t ? e ,\'Muchiile exterioare Suprafetele ~DI ro tun ji te s i coltur i , : . . 8 striate se vorascutite

    ~ ~inlocui cu IIsu pra fete

    -0 C D;.,'::' profilate, .----t* Golurile inD ega jar i exterioare flansele pieselor D 1 1 i fI ;1U interioare , : ' i : , : . , . ::;I ; 'i se vor executa \: : li I '. .. . :: astfe l incit sa se ;., I 'jrc rpe ndicul are pe , :. 9 ': I .~lirec tie de pr es are. f~ o l D evite contururi I II , : : , ' cu muchii .-~- -@; i : : ascutite, '- / ' - /: . : , :-, to. . - .. ., I ~1 ; = - - -S uprafete cilindrice Pro eminen te 0P I '> I'cu axa ,P ,P ~ cilindrice @rn- . v 10perpendiculara pe I t { t l - < : ; perpendicularedirectia de presare pe directia de E J E i l l I J. _ ( Ipresare I II

    Suprafeteleconice interioarenuse VOl' executa

    de la muchiilepiesei .

    Suprafete conicelimitate desuprafete cu.

    dirnensiuni, maimari la capatul cudiametru rn ic .

    , II

    Gauri cu axaperpendiculara pedire c tia de pr esa re , 12

    Alezajele cudiametru sub2mm se vorexecuta ulterior

    . p-. ,PP ':} \ t -j-------+--6 0 Y B, :. 13 Suprafetelefiletate se vorexecuta ulterior.Muchiile se vortesi.Inu ll: l , . r p l ~ .dircctia de presare este continuta In planul dcscnului.

    \'lP dltl'\,li I d . presarc cstc pcrpcndi '\flarl'l pc plunul tics .nului.=

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    37/80

    72 TcI'lIolo:ldlo(t. 1'/II111II1SIrI(IIIt.

    An('1(81'7.

    An .... GrupaStudent: .Model de lucru pentru proiectarea unei plese dln pulberi REFERAT

    ,.

    Desenul piesei finite... ', ..' .... '. LI)cfinitii ~i notiuni de baza:

    .. ', ,, ., ,0,

    Desenul comprimatului.Nota:

    directia de pr esare s-a ales identica cuaxapiesei;detaliul punctat nu se poate obtine prinacest procedeu tehnologic (degajareainterioara este perpendiculara pedirectia de presare)

    ______2.Schita matritei pentru obtinerea comprimatului,

    I~=~--3 .Desenul piesei finite (Ia indicatia cadrului didactic):

    N r. elemente = 3 + 3 detalii suplimentare ale piesei = 6(Detaliile suplimentare ale piesei sunt: 2 gauri interioare +un salt de diametru exterior)

    Operatiile tehnologice care urmeaza a fi executate dupa presare:- sinterizare j . . se va executa degajarea interioara perpendiculara pe axapiesei prin s trunjire interioara,

    4 l-matrita2,3,4,5-pansoane6-tijli fixa

    6

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    38/80

    1.ncscllul (;Omprinlfltului: _

    4.Schita matritei folosita pentru obtinerea:comprimatului:'

    5.0peratiiktelmologice care urrneaza a fi executate dupa presare:

    Lucrarea

    PROCES TEHNOLOGICScopullucd'irii: Cunoa~terea structurii unui proces telmologic.

    1.Notillni genera IeLl.Deflnitii ~itermrnologie

    Procesul tehnologic - 0 parte componenta a procesului de producjie illdecursul caruia se efectueaza logic si treptat rnodificarile si transforrnarilcm at er ia le lor n ecesare ob tin erii produsului.Operatia - elementul de baza al oricarui proces telmologic si este definita enfiind 0 activi ta te ordonata si limitate in timp efectuata de un muncitor sau 0 echipa demuncitori :tara intrupere, la un singur loc de m unca , cu uneltele ~i utilajele necesar as up ra u nu ia sau rna i rnu ltor m ateriale in scopul m odi fic a rii proprie tat ilor f izico-ch im ice , form ei, d im en si u n ilor, n etezim ii s i aspectului suprafe te lo r .Faza - una din elementele constitutive ale op era tiei care se realizeaza dint r-osin gur a ase zare si pozitie . a su prafe tei de prelucrat, ell ac e lea s i unelte de 1ueru si LIac elasi regim de lucru,. Documentatia tehnologica - totalitatea documentelor i11 care este descrishtehnologia de obtinere a unui produs. Aeeasta cuprinde: desenul de ansa 111bIII,desenele de executie a reperelor, fise le tehnologice (materiale, timp etc.)

    Fisa tehnologica - document ajutator in care sunt descrise operatiile i IHZI'llunui proces tehnologic de executie al unui reper sau produs.2. Procesul tehnologlc de executie al unui produs2.1. Notiuni generale

    Procesul rehnologic reprezinta totalitatea actiunilor care real izeaza un al1l11l1ilstadiu a1 transformarilor materiei prime in produs finit. Functie de felul pro suluiichnologic, structura acestuia este diferita; astfel, de exernplu, pentru un procc:tehnologic 0' P I ' .lucrari mecanice, structura sa contine operatii, faze, tr ccri, 111IHlIII.miscari, P '111111i ui('l'I:lI'('a unu i proces tehnologic este bine sa so urmjircnsc: l'all-y Icr it eri i:

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    39/80

    crit eriu] I(/III/( I r .supune lu arca tuturor masurilor pcntru I' Ilizareconf orrn atici produsului rata de performantele prevazute in documentatitchnica ~i tehnologica;crit triul economic - presupune realizarea procesului tehnologic in condide cficicn ta maxima;criteriul social - impune proiectarea unui proces tehnologic care sa asigurcon di tii de m unc a cat mai u soar e pentru personalul de deservire.

    Pentru laborarea unui proces tehnologic este necesar un proiect de executie{[lll' co n iin e total itatea desenelor de executie necesare, desenul de ansambluprodu su lu i, desenele subansamblurilor, memoriul justificativ alte documente te hn ic e ,

    2.2 Exemplu de proces tehnologic de executie al unui ansamblu2.2.1. Analiza ansamblului

    An sarnbl u l ( produsul ) Supo rt prezentat in figura 1 se compune din 3 reper( fig.2): .,' '

    - reperul 1 - corp - este 0 piesa cu suprafete de rotatie exterioare ~i interioar.oaxiale, marginite de suprafete plane. Materialul din care urmeaza a fi realizat estun ate carbon (OL 37) ; raportullungime / diametru este aproximativ 1;

    - reperul 2 - tija - este 0 piesa subtire cilindrica ell lungimea mult mai martlt'ca t diametrul( raportul lungime / diametru este mai mare de 7 ). Materialul din car' III 'uza a se realiza ~ste un otel carbon marca OL 37.

    reperul 3 - placuta - este 0 piesa din tabla ( grosime foarte mica in raport eIt lnltc dimensiuni ). Materialul prevazut este un otel carbon de calitate OLe 10.

    I,--t--- mI I 3 l-W= r -- 1 - = O _~~ Il

    4 5 1II

    3 - Reperele 1 si 2 se asambleazaprin sudare cu arc electric

    - Reperele 2 si 3 se asambleazapr in sudare in puncte

    - Reperul 3 se acopera culac de protectie

    _ 2

    Ii' .,1.An umblu H, 'up I'I

    fuller I CorllMatcriai v Ol.J?

    Km~ UIIMaterial (J Jn ,5 x 45

    18&ll.LlMaterial OLe 10

    120o j G E f i i >Fig. 2 Elementele componente ale ansamhlullli

    2.2.2. Programul de fabricatieProdusul care urmeaza a fi fabricat trebuie realizat in numar de 100 buc 1 \ i.

    I'inand searna de dirnensiunile si rnasa pie~elo~. pl:e~um ~j de gradul lor < I t.xmtplexitate, tipul de productie corespunde unet sern 011C1.

    2.2.3. Schema logica de realizare a ,produsuluiTinand cont de componenta ansamblului, procesul tehnologic de realizarc H

    ucestuia va cuprinde realizarea eelor trei piese componente .~iasa.mbarea lor.Se disting doua posibilitati de realizare a ansamblului ( a ~l b in figura 3 )

    dintre care se va alege una considerata mai avantajoasa (b. este mai cornoda deoarcvvprevine lovireasi deformarea la asamblare a reperuiui 3).

    Execu~~ Executiereper I reper 2t _ _ ; Asamblare .~

    subansamblu 2-3 .

    b .Fi~.3 Sdu.'JlIII 1(I~kl\ (1(' renlizarv Iprod ,111

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    40/80

    ,~~.4I)ro~'es'dtc llD QloUlc d e r ea llza re a p ro du su lu lI~I 11010710 de ex.ecutie a reperului J'I'chnologia de e t' xecutle a reperului 1 este prezentati in fi~a tehnologici

    IFisa tehnologica nr.1 .

    Operatii si fazeN - - - - - - - - - - - - - - - ~ Masina .Di spoz it i S cul aI _ ~ _ _ D~~~: Schita unealtaStrunjirea. prindere

    Stnmgnormal

    Universa

    Cutitde

    stnmjitexterior

    Cutitde

    debitat

    O perati i ~i fa ze Masina ..~~num ire Schi ta uneal te : D iSpoz i t i v Scul a

    2 .20 aurir e ' - @ I I f burghiu4 J 4 ~I S t r u n g Universa l clicoidaln o rma l2

    4 J42 .3 Gaur i re

    ~ lO x 8

    ~S t r u n g burghiuno rma l

    b. despr in de re Universa l clicoidal.~ -'.- ,10_._--_.

    ontro)

    I

    1 .1 strunjirefrontala

    I' m E .. . ' 'I.

    ~~--.-t-----~1 .2 Stnmjire

    cilindricaexterioara

    Alegerea semi fabrieatului: pentru 0 scr ie m ic a si 0 pi cs 1 \ 1I 'ollll-\1I111\illII pcrului, semifabrieatul potrivit este 0 bara Iaminata sau obtinuta prin tru '1'1.' dillI If se va debita 0 bucata la lungimea de 21 mm. Pentru realizarea suprali:t'lolilindriee exterioare si a eelor frontale, proeedeul tehnologie ales este strunjirca iar

    \ I ntru suprafetele cilindrice interioare - gaurirea.Se vor nota eu :1, 2, .. operatiile; 1.1, 1.2... fazele; a, b, e- prindcri It',1 \ 'prinderile, ete; f '~.avans longitudinal; ft = avans transversal; n = miscai '1\IIrincipala de aschiere. . .Tehnologia de executie a reperului 2.

    Semifabrieat: - sarma obtinuta prin tragere din otel

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    41/80

    /I'/II/h/,/I' '1/ ( conform scheme: din f~=~~~~~~~ . ~J, Asamblarea tsus islsu :J si 2:Elernente componente:-reper 1- corp-reper 2 - t~jaProcedeul de asarnblare:- Sudare manuals cu arcelectric cu electrozilnveliti.Dimensiune de control:45mm,

    Suduru In CUt~ _

    i------------,------

    'luden: .. ', ' ..REFERAT An ,' Gru pa

    2, Asamblarea reDeruiui3 cu'subansamblulformat din reperele 1 i2:Elemente componente:- subansamblul 1-2- reper 3 - pHicu aProcedeul de asamblare:- sudare electrica prinpresiunein puncte- variants posibila : lipireDimensiune de control ::- ---:- ----'_3_mm_ , ---'Operaiia : Vopsire.

    Elemente vopsite: - reperul 3 - placutaProcedeul de vopsire: - scufundare saupensulare

    Dupa documentare si urmarirea demonstratiilor de executie, In cadrul caroraflt~n~ii vor cauta sa identif ice operatiile ~i fazele procesului, f iecare student vaprl Pni cfL te un desen al unui ansamblu caruia Ii va intocmi tehnologia de fabrieatie .I\c asta va cuprinde:

    - dcse nu l ansamblului si desenele reperelor; H hem a lo gica de realizare a produsului;- f lsele tehnologice pe nt ru r ea liza re a reperelor;- J isc rierca op er ati il or de asarnblare.K~ :I,U\ hll I S In :; 'rill in refe ra tul lucrsrii cuprinzan d una sat mai mul l file,

    P I ' :llOlllt III continunr 1.

    I,3 -~-- -1-:-'-----.---1'

    I // ..,,_--,-,_d on a puncrc /----

    de sudurn

    I-=--=---:-:--:--~--::--:--:--:---::----------------I.Definitii si notiuni de baza:

    3. Modu de lucru

    2.Schite explicative ( dad este necesar sa se mai adauge 0fila):

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    42/80

    H' '' , \ / . 1 / ' /1 '' '1 1' '

    I. I)('JIII mireu ansamblului:Htp (> tc:N... () 'nUmilZ -------ITh~In.=::-:=--r-;-;-:~~-,::-----.JCrt. Buc. Desen nr. Material Semifabricat

    - - - - - - - ~~~- - - 4~- +- - - - ~

    esene: ansamblu; reper.

    11 ,'1 //1 , . 11 1 11/ ,1 . ', '

    Lucrarea:PARAMETRII REGIMULUI DE LUCRU

    Scopullucrarii: lntelegerea notiunii de regim de lucru. Realizarea unor corelatiiintre acesta si procesul pe care 11defineste.

    1.Notiuni generale1.1. Definitii iterminologieRegim delueru

    Parametru

    ProcestehnologicMonitorizare

    1.2. Rolu)

    _ Ansamblu de conditii extemeinvariabile care, pentru uninterval de timp, determina functionarea sau modul .deutilizare a unui sistem tehnic (masina, instalaie, etc.).Denumirea se adapteaza si se :completeaza cu specificulprocesului in care este implicat sistemul tehnic.Exemple: regim de a~chicre, regim de sudare, etc .~ Marime fizica de natura mecenica. electrica, termica, etc.proprie unui proces, prin reglarea careia un operator calificatpoate impune regimul de lucru dorit._ Succesiune determinata de aciuni care au ca scoprealizarea unui obiectiv._ Succesiune determinata de actiuni 'intreprinse in scopultransformarii materiilor prime, energiei ~i informatiei insemifabricat si apoi In produs finit._ Supravegherea permanenta a regimului de lucru a unuiproces si lntreprinderea unor act iuni corective 'in cazulaparitiei unor abateri de la valori1e prescrise.

    rocesului

    ,\I

    Numar de bucati executate:Schema Iogica de Obrin;e;r~e-;a~an;;;-;s~a;;;m;;]bhil~u;J.IU;;i;:-:--------------_J

    Un proces tehnologic de realizare a unor produse poate fi privit ca.un si: t 'Ill,cu intrari ~iiesiri conform figurii 1.

    I M ateriale , 1 ~I E nerg ie ] . [PROCES TEHNOLOGlC[ 1 . \~ /nformane .

    / [i i. ,i.IOI ~ [ En~gi' I- - -- . In f o l l 'U l \i c \

    Fig.I. Fluxul de intrarc ~ii sire In un (lrm:l'~ tdllwlllk

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    43/80

    8-1 Pnrametrl] rel(/IIII1/II/ tie IlIerll.

    Observatii: Materialele la intrare sunt: semifabricate, materiale auxiliare, medii de

    lucru; F011a de m un ca este de fapt cornpusa din energie (umana) si informatie

    (cunostinte); Materialele de iesire sunt: produse + deseuri; Energia la iesire este energie disipata: pierduta sau recuperata; Informatia la iesire reprezinta cunostinte noi, dobandite.Conducerea efectiva a unui proces tehnologic presupune interventia

    operator asupra unor parametri specif ici procesului respectiv, conform figurii 2.

    I Reglar~], . . - - - - - - - I Corectare I

    . _ I Reglare I'-----,-----'I intrari I c=:) I PROCES TEHNOLOGIC I c=:) I ie~iri Iqinforrn8tii I,

    Fig.2. Schema conducer ii procesului tehnologic prinreglarea parametri lor regimului de 'lucru

    Un parametru al regimului de lucru poate capata 0 valoare gresita :- printr-o reglare eronata; sau- accidental, datorita unor cauze interne sau exteme.

    Orice modificare a unui parametru al regimului de lucru conduce la 0schimbare a valorii uneia sau mai multor marimi de iesire. Informatia dobandita inurma constatarii variatiei marimii de iesire poate conduce la 0 decizie. de corectare aparametrului modifica t (manual sau automat). . . .

    Din punctul de vedere al functionarii sistemului tehnic regimul de lucru poatef i :

    nominal, atunci cand s istemul functioneaza la parametr ii opt imi (stabiliti); uzual, atunci cand sistemul functioneaza la parametri apropiati de cei

    nominali, dar totusi acceptabili ; . . accidental, atunci cand sistemul functioneaza la paramet ri eronati, avand

    drept rezultat marimi de iesire inacceptabile ( de exemplu produse rebut,consumuri x esiv de materiale, energie, avar ii , e tc .).

    2. Modul de lucruDupa documentare, studentii vor urmari 0 demonstratie In car' Ii I

    prezenta un proces caracterizat de cativa parametri de lucru. Se vor parcurgc (Upi IIa. identificarea parametrilor regimului;b. stabilirea valorilor regimului de lucru nominal;c. identificarea unor marimi de iesire care caracterizeaza procesul;d. aprecierea valorilor marirnilor de iesire la functionarea In regim 1\0111111 IIe. modificarea accidentala a unui parametru a regimului;t..aprecierea valorilor dtarimilor de iesire la functionarea In regim accld 111 11 1g. elaborarea deciziei de re intrare a procesului In regim nominal sau U7.lIProcesele recomandate penttu demonstratie pot fi:

    , 0 prelucrare prinaschiere ( strunjire, frezare, gaurire, etc.);un proces de sudare ( rnanuala cu electrozi metalici inveliti, cu IIelectric in mediu protector de gaze, prin presiune, prin puncte, etc.)

    - un proces de taiere termica oxi-gaz.In timpul demonstratiei, studenti i vor completa referatul anexat.

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    44/80

    1/1 1 1/ 1 1 1 / 1' 1 1111 ' N II/ II/II II iI,. 11 1 111/ u , , , ,r r r i / , , 1 1 1 1 1/ II1111

    , tud .n t:RF R T An .... rupa

    1. Definitii ~i notiuni de baza:

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    45/80

    I'1 //,1 1 /1,1 11/ 'III/lwllli d /II' 1

    I hC'1111I11 In'lI prucesulul:\ 1 I. ,W 1I1nproccsului:

    II) , i id ifi 'Ir1llllc.n I enti Icatl (denumire ~i notare):

    h) l~c~jmul de lucru nominal:

    c) l\1arimi de iesire caracteristice (denu~-;:ir=e:-~:-;i-n-o-:t;-a-r-e)::-:---------l

    c l) Vnlorile marimilor de iesire in regim nominal'I ') PlIl'um trul modificat accidental=s] valoarea sa:

    V l'iatia marimilor de iesire (valori):

    ) I,r~mularea deciziei de adoptare a masurilor corective pentru illtoarcerea procesului in regim nominal sau uzual:

    /'/1/1 /,,, /11 ,, /1 1 1 1111 1 turunr,----Lucrarea:

    PUNEREA iN FORMA PRIN TURNAREScopullllcrarii:Cunoafjterea modului de pun ere in practice a unor procedee de

    turnare, analiza comparativa a 'procedeelor de turnare din punct devedere al preciziei dimensionale ~i al cal itat ii suprafetelor obtinutein strinsa Jegatura cu forma geometries a pieselor ce se pot realizaprin aceste procedee, utilizarea informatiilor necesare intocmiriitehnologiilor.de tumare pe n tru cUvefse piese. 'Ins)l~i.t:ea terminologiei 'speeif}ce, . .

    , . ,l.Notiuni generate1,:1.r>efinitii ~i terminologieTurnare - procedeu tehnologic de realizare a pieselor prin

    introducerea unui material metalic in stare lichida intr-oforma de tumare special executata.- ansamblu compus de obicei din doua parti (semiforme),care contine 0 cavitate avind configuratie si dimensiuniidentice cu ale piesei care se toarna,- ansamblu de canale prin care materialul topit patrunde Incavitatea formei astfel lncit curgerea sa sa nu producadefecte de structura in piesa turnata,- element a l formei de turnare realizat In scopul creariiconfiguratiei interioare a pieselor care necesita aceasta,- ansamblu de canale special executate in forma de turnareprin care se asigura eliminarea aerului si a gazelor rezultatela turnare .

    .- operatia tehnologicamanuala sau rnecanizata ce consta Inrealizarea formei de turnare.- element folosit ... la formare, avind configuratie ~idimensiuniapropiiate de cele ale formei tumate; elcompunedin una, doua (semimodele) sau mai multe parti,- material granular folosit la materializarea formelortemporare, compus de obicei din nisip cuartos, argila si apa.- forma de tumare ce se executa din amestecuri de formarcobisnuite (nisip si argila) sau speciale (nisip ~i lian]isp ciali) si care sunt folosite la 0 in ur~ IU/'IIH'ldi 11 '11 indu-sc p ntru : coat 'I' a pi '1H.'iun nnt.

    Forma deturn are

    ReJea de turn are

    Rasu[latori

    Fonnare

    Amestecde(ormareForma

    tem orara

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    46/80

    11/1 /11111/1 fI/'IIII,,11I 111111 '

    fo'' . l J.SI'mil't'rlllflIlCl1tii - fo rm a de turnare cc se executa din cirnent, ipsos, samotafolosita la citeva turnari dupa usoare reparatiiintermediare.

    - forma de tumare metalica din fonta, otel sau aliajeneferoase folosita la un numar foa rte mare de turnari (sute,mil) tara a neeesita reparatii intemlediare.-suprafata, de obieei plana, care separa semifonnele.

    Formiiperf1/al1el1tiiSUpro[a( ll de

    , 'ie paratiePudrii de izola{ie - amestec fin de nisip cuartos si anumiti alti aditivi eeserveste pentru prevenirea distrugerii formei de tumare laextragerea modeJ.ului. ,

    - instrument metalie ee se foloseste pentru netezireasuprafetei pilniei retelei de tumare sau la remediereaeventualelor deteriorari ale suprafetei formei de tumare.- dispozitiv In care se real izeaza miezurile prin formaredin amestee de miez.- material folosit pentru formarea miezurilor (ex: nisipcuartos In amestee eu ulei de in ).

    Lanteti i

    ClI.t ie de miezA.mestec de miez

    1.2.Tehnologii de turnare1.2.1.Turnarea in forme temporareTurnarea metalelor ~ialiajelor ill piese presupune folosirea unui model al

    II I l i ('\I njutorul caruia se realizeaza forma de tumare temporare. In f igura 1 seI /11 11 omparativ modelul de turnare ~i piesa ee.va rezulta dupa dezbaterea formeiell 11111\111 ' ';

    Piesa ce se vatuma

    Marca Semimodelinferior, Plan de

    separatie ModelulFi~.J.Pj(,NR turna ~imodelul ell t I 1 1

    ,IIl '1I fl' f1/ 1'III I/I fI' II

    T('hnoloJ, hl de realizare ll1:1nllllh\ a formelor din amcstcc de fOJ'IIlIlI'l'()hi~lluit

    Succcsiunea fazelor operatiei de formare manuala eu arnestec de Iorr uu rcobisnu it se prczinta IIItabelar mai jos:

    ~'A$eZarea semimodelului inferior si a ramei de turnare inferioara pe pJaca dformare.- Pulverizarea pudrei de izolatie si introducerea amestecului de model priucernerea amesteeului de fonnare.

    Semirnodelinferior

    %.' // Rama detumare/

    ~'Introducerea amestecului de formare pina la urnplerea formei si indesareaacestuia. . .. . . 1 d 1- inHituratea surplusului de amestec de formare eu ajutorul uner ng e e er nn

    idata e mar inile su erioare ale ramei.

    Placa defo rma reSemhnude]Inferior

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    47/80

    I) I /'/11/,.,

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    48/80

    III 1'1111 '1/ I ' IItl prln turnarr.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -~ Y.arca miezului in m arci iasamblarea fonnei.h.

    R.m~ superioarA____ Cavitatea formelMlez

    l.

    II

    Turnarea propriu-zisa;Dezbaterea fonnei de turiiare ~iextragerea piesei turnate: .Det.a~area mecanica sau termica a maselotelor ~i retelei de turnare:Poh~~rea zonel?r piesei tumate In care s-a realizat operatia precedenta;Curatire mecalllfa (sablare; tobare; etc.); , ' , ,Control final. '

    Retea deturnareZone de taiere '

    I)1 1 1 1 1 ,. , ,, }1II'II'/lflll turnorc.2.2.Turnarea In forme pcrmanentc.Tehno\ogia de turnare ill forme

    tnetaliee (eoehil~) fara supraprc~iune .Tu,:narea In fot~ne metal ice tara suprapresiune presupune parcurgerea

    urmatoarelor.etape.dc lucru; ,, a. Pregatirea' formei metalice (co chile i) pentru operatia deturriare.Curatarea acesteia.-'b. Pulverizarea pe suprafata formei a unui derivat al petrolului pentru a,usura extragerea piesei tumate din forma. ,

    , C~ Inchide rea ~i blocarea semifonnelOr:d. 'I'urnarea propriu-zisa. -e. Extragerea piesei dupa solidificarea metalului turnat..f Taierea retelei de tumares i a rasuf latorilor._g. Curatirea piesei. .Doua exemplede cochile se prezinta in figura 2:

    Pilni a de RasuflatoareMiez turnare

    Suprafatade,-'--- separatie

    Piciorul P ic iorul ..::@:-r--riT---r*,--ri-r--r-;Ipilnieide . pilnieiturn are deAlimentator turnare

    - , Canaldistributie~ ~

    Fig.1 a-Cochilapentruturnareaunuipiston

    b-Coehiliieu douacavitati

    -3.Modul de lueruStudentii vor urmari doua demonstrat ii de turna re a unor piese prin proc d -I

    descrise 'in lu~rare, apoi vor trece In revista piese obtinute prin alte proc do tll'tumare. Fiecare student va primi apoi un desen al piese din fonta ce n us ie si vor - - l I i\ ,tehnologia de obt inere a piesei prin turnare In forme tempon re din am . t 1 \formare obisnuit. . 'Se vor schita: piesa tumata cu precizarea suprafetei de soparauc, 11 11 /':11 1 ~imodelul, forma de tumare.S hil'\ . deseneaza In referatul An xnt.

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    49/80

    I '// / '/I ,t 11/ ,, , , , , l / , , I I I 11111I,'/1'l'IIII ~1/ III IIII//l/'fill turnarc.

    Stu den t: .REFERAT An .... Jrup a

    lDefinirii ~j notiunl de baza:

    2.EtapeJe obtinerii unei piese prin turnare In forme din amestec obisnu jenumerare, eventual schite ).

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    50/80

    I l'un /1',/ I /,.,,,' , 111 11/1//,11.'

    I Uh' t'l\lIl pl(' cl turuate iIIwtlcllllui. respect] 11I1 ,, 1111, (I I cI UI(11l\'IIc1ll1 ll1l ll1dnctic):

    III '1 \111formei de turnare:

    W l / , . ,. , , , iiI' ,1/11' . , .' 1111/' , . / 1 , . , '1'1

    Lucrarea:LEGILE PRELUCRARII PRIN DEFORMARE PLASTICA

    Scopullucri'irii: Cunoasterea legilor ce guverneazii procesele de prelucrarerin deformare lastica.

    1.Notiuni generale1.1. Defini ti i si terminologieDeformare plastid - proces de deformare permanenta a unui material sup us

    unor solicitari ce depasesc limita de elasticitate a acestuia.Prelucrare prin deformare plastid - procedeu de punere in forma constind

    din redistribuirea materialului prin deformarea plastica a acestuia .1.2 Legile prelucrarii prin deform are plastics

    Comportarea materialelor metalice in timpul prelucrarii prin deformare plasticsrespects anumite legi st abilite pe cale teoretica si experimentala.Acestea sunt:

    c:1 . Legea volumului constant: facind abstractie de unele pierderi dematerial prin ardere si prin indesarea materialului cu goluri interioare, sepoate considera ci 'i volumul materialului se pastreaza constant in timpuldeforrnarii: V semifabricat =V oiesa deformata2 . Legea coexistentei deformatiilor elasticc si a eelor plastice: deformareaplastica este insotita de aparitia defonnatilor elastice. In urma inlaturariifortelor exterioare, deformatiile elastice dispar, ramanind numai cele plastice.3 . Legea rezistentei minime: deplasarea punctelor corpului deformat,situate pesuprafata perpendiculars pe directia fortelor exterioare, are loc pedistanta cea mai mica la perimetrul sectiunii.4 . Legea aparitiei si echilibrarii tensiuniIor interne: in timpul deformariiplastice, in interiorul materialului apar tensiuni ce se opun deformarii si caretind sa se echilibreze reciproe.5 . Legea similitudinii: la deformarea in conditii de similitudine a douacorpuri geometric asemenea, acelasi material, eu aceleasi caraeteristieimecanice, presiuni specifice de deformare p si P: egale, intre fortele dedeformare P si P, si marimile lucrului mecanic necesar schimbarii formei Wsi W, exista relatiile:

    p =PI ; P I P , = (l 1 1 , ) 2 ; W/W, = (l/1,)3unde 1 si IJ sunt marimile liniare earacteristice ale celor doua corpuri. ---

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    51/80

    11 11 1 J 11 /, ' / / 1 , ,1 / 1 / /If/II tI /(i fI/ / II/ /I/ lnl ,. Modul de lucruDupa In usirea enunturilor celor 5 legi, studentii vorasista la experimentele

    \\1\' Ii VOl' ajuta sa inteleaga mai usor esenta unora dintre aceste legi.Experimentul nr.1.Sc supune refularii 0 epruveta prismatica confectlonata dintr-un alia] neferos,

    usor deformabil (fig, 1). Aceast experiment se executa In scopul punerii In evdenta aIl' iii volumului constant si a legii rezistentei minime.pDimensiuni:1 0 I II - inalimea probei inainte/dupa

    deformare.ao; bolal;bl - dimensiuni1e sectiunii

    transversale a probei inainte/dupadeformare.

    IiIiII'--'-' -_.+ ,;.ii

    1 0

    Masurindu-se dimensiunile probei inainte ~i dupa deformare, se vor calculavo lum u l initial si volumul final al aceste ia . De asemenea se vor sc hita formele probeiIn ele doua stadii.

    Experimentul nr.2.Se supune indoirii 0proba dreptunghiulara din tabla subtire din doua materialedi ferite (fig.2). Se va observa fenomenul revenirii elastice In scopul sesizarii legii.oexistentei deformatiilor plastice si elastice.

    Se noteaza cu:U- unghiul de indoireal probei in dispozitivulde indoire;UI- unghiul de indoireal probeidupainlaturarea ei dindispozitivul de. tndoire.Fig.2. indoirea uneiprobe din tabla'

    S vor m as ura unghiurile Usi UI pe rind, pentru fiecare proba ~ise va calculaIIII1 illl'O r v m irii clas tice.

    Ob . -rvnjiilc si c pli ajiilc relativ la aceste experimente se inscriu In referatuluu -x 1 1

    LCI{/lcpn/llc,a,1I prl deformare piastlctl, lill

    Student: .REFERAT An .... Grupa

    1.DefiRitii~i notiuni de baz8; ,

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    52/80

    III I/J IIIII ,lIrl/ 1 ' / fII If., II/I/It/.'IIl-: perirncntul J::~-----------------------:--,', hill probei: Dimensiuni masurate:II I Ii 11 ' d ' de;:jf,~o:::rm=a:r:-:e:--TiDC'-:'up=-a;;--:;d-=-er.fo:-:::rm-:-ar-e----+~In~a~i~n~te~d~e~.P:D~~up a~~.~~_~ i__-------~~d~e~fo~rm~a~re~~~d~e~fonnare

    1 0 = . J i = = .a n = al =bo : bj= .VI= Vo';

    I(

    (II ervajii refer itoare la marimile Vo si V I:' . f , f : ' : . ' ' : \ o : '. . I.I, : I, _~I I ~i';1 ' : ' '~~l~d~~~'~i~~~~~~~i~~~~i~:~~~ii~~~id ~~~; .' .. ~ :..' :...;..I I . ~. ,.............................. ~ .. 'E pcrimentul 2:

    Sehita probei , Ungwuri de indoireMaterialul A .MaterialulBnaint e Dupii lndoi,reaA=aIA=' '.

    .~aA = 'alA - aA.=aB=alB=;~aB.'= ai~ -

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    53/80

    IIII I'IIII~ ' (II/till/III 1' rll/ Jl'hI 'l .M uchic tiiicton re - inters e \iu din tre doua suprafete ale p~r~ii activ a le sc u l I

    \ III' \ piltrunde in materialul prelucrat, indepartandu-I sub forma de aschli (sinonimI i~). Procedeu de prelucrare prin aschiere - totalitatea activitatilor speeificII x ies are generarii su praf et elo r prin combinarea miscarii relative dintre sc ulI I :; > .hictoare ~isemifabricat, Principalele procedee de preJucrare prin aschiere suntrul otarea si mortezarea, strunjirea, frezarea, gaurirea, rectificarea etc.Generarea suprafetelor - deplasarea unei curbe in spatiu dupa 0 anumita legcare l~ichimba sau nu forma. Curba care se deplaseaza si care genereaza suprafa]cste denumita generatoarea G, iar traiectoria descrisa de un punct oarecare al ei, itirnpul deplasarii, este denurnita directoarea D.In cazul generarii suprafetelor priaschiere, deplasarea generatoarei in lungul directoarei este data tocmai de miscareU\j~ului sculei in lungul traiectoriei directoarei.

    Miscarea principala de aschiere - miscare a sculei sau piesei care realizeprocesul de desprindere al aschiei de pe suprafata semifabrica tului. Se executa cuvltezd principald de aschiere Vc de catre scula sau piesa.

    Miscarea de avans - rniscare a sculei sau piesei avand drept scop .aducerea1 \ III erea de noi straturi de mater ial In fata t~i~uJui sculei, deoarece acesta nu poat-uprinde dintr-o data intreaga suprafata de prelucrat. Se efectueaza cu 0 viteza dtv ans vfi fie de catre scula, fie de piesa de prelucrat. Exi st a mai multe tipuri de avansavans transversal J r , avans longitudinal fi, avans vertical lv , avans circular C , avaoarecare /0 , etc. I

    Addncimea de aschiere - stratul de material indepartat la 0 trecere a sc u lelaschietoare, masurat pe perpendiculara dusa la suprafata prelucrata (se noteaza cu t).

    2. Alegerea procedeelor de prelucrare prin aschiereAlegerea procedeului de prelucrare prin aschiere se face' astfel incat acesta sA

    asigure conditiile impuse piesei (tipul, calitatea si precizia dimensionala asuprafetelor preJucrate -v, anexele TIl-l si TIl-2). .

    Procedeul de prelucrare ales trebuie sa fie eel mai ieftinmaterialului piesei. . . .'Pentru alegerea procedeelorde prelucrare prin aschiere a unei piese sepr cedeaza astfel: .

    a. se identifica procedeele de prelucrare posibile pe baza tipului desupr rat~(v. anexa TIl-I); .

    b. se selecteaza precedeele de prelucrare luand .ca baza' calitateaupr f ~oi (v . anexa TIl-2); , ,c. se identifies schema de prelucrare si scula aschietoare corespunzatoare

    (v , I In ca T11-3 ); .d. se identifies masina-unealta (v. anexa TII-3).

    Punere (lIjl,mld prill a$c/ll~r~. 1 1 1 \2,1. Precedee de prelucrare prin aschiereSchernele de principiu ale celor mai uzuale procedee de prelucrare prin

    aschiere sunt prezentate in anexele Tll-3.

    3. Modul de lucru

    0biectiv~1 final al lucrarii consta in alegerea procedelor pentru puner 'n IIIforma prin aschiere a unei piese.Pentru realizarea acestui,obiectiv studentii vor H N j l itmai intai la 0 demonst rati e prac tica 10 cadrul laboratorului de prelucrari prin aschi Iunde li se vor prezenta principalele procedee de prelucrare prin aschiere (strulIJiI frezare, gaurire, rabotare, mortezare, rectificare), precum si rnasin ile -un li tcorespunzatoare fiecarui procedeu. .

    Fiecare student va primi un desen al unei piese, ~i pe baza anexelor prezent .jlucrari va rezolva problemele de la punctul 2 (subpunctele a-d) - alegerea procedeuluide prelucrare .prin aschiere a unei suprafete.in coatinuare este prezentat un model derezolvare a acestor probleme. Rrezultatele obtinute (schite, note, precizari) se inscr iuin referatul TIl al carui model este atasat lucrarii.

    MODEL DE REZOLVAREDesenul de executie al piesei finitePe schita desenului de ~xecutie al piesei, pe care fiecare student 0 transcrie in

    referat.se vor nota cu cifre toaib tipurile de suprafete s imple, conform exemplului dmaijos.

    ~33,6_

    90 V lv/\ / : : j /

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    54/80

    III 1'11111 /11 /lIflllIl 1 1111I~t'' ' ' ' 'rt',SI: VlI trccc apoi la complcturca tabelului din referat, eu tipuril d pr oc edea

    pC ibil ' prin care sc realizeaza fiecare suprafata in parte.0,Procede posibile de prelucrare prin aschiere.Suorafata Procedee oosibilede prelucrare prin aschiere,

    Nr. Tipul Strunjire Frezare Morte- Rabo- Gaurire Recti-Tt. zare tare ficareS , plana frontala x x x x - XS ? cilindrica ext. x x - - , x-I--,~h cilindrica ext. x - x - - XS d orofilata x x x x - xS~ conica ext. x - - - xS ~ conics int. x - - - x XS 7 plana frontala x x x x - XS H cilindrica ext. x - . ' x - - x, cilindrica int. x - x - x x'I, conica int. x - - - x 'x10, plana (canal) - x x x - xII

    Yn continuare, utilizand anexa Tll.2 se selecteaza procedeele de prelucrarepriu aschiere dupa calitatea fiecarei suprafete, completandu-se tabelul de la punctul bdin referat conform exemplului de mai jos.

    b. Selectarea procedeelor de prelucrare prin aschiere .dupd calitatea,1 '11 1 rafetelor:

    Suorafata I Procedee alese.Nr . Ra (urn) Strunjire Frezare Morte- Rabotare Gaurire Recti-rL zare ficareS, 63 x - - - -S , 63 x - . . - - - -S , 08 x - - - - X~'I 63 x - - - -. , -~ 63 x - - - - -S /, 63 x - - .. - - -SL 16 x - - - .; -SlI 63 x - - ; - - -S ,j 63 - - - . - x -

    S H J 6. 3 x - - - - -S 32 - - x - - -

    W IPu nere fit fi '''1J. pr /II asc iI/ ere ..Se com leteaza punctul c de pe fisa de lucru e~ 0 seh~mli de pr~neipiu. In

    alegere, a unuF procedeu de prelucrare prin aschiere folosit la obtinerea unei suprafe]de pe piesa primita.

    c. Schema de principiu pe,ntru strunjirea cilindrica exterioard.\Piesa-semifabr.icat Suprafafa ~// /relucrata

    7 I iI ~ _ _ . '_ . _ . _ . _ . .~.i-I--- -- . -- - - - I . I

    \'nz ;f n = m~:j,carfade rotatie-L. / j a plesel I.I i / . -J ft = avansul transver~a-z -Ul It fl = avansullongitudmal

    ( \~fitde strung

    1 ~ tabelul eu mairiile-unelte utilizate I f La etapa urmatoare se comp eteaza yfiecare procedeu de prelucrarej'rin a~.chiere.

    d. Denumirea masinilori-unelte folosite

    Masina derectificatProcedeul ales Masina-unealtaMasina-unealtaProcedeul ales Masina de mortezatmortezareStrumstruniire reetificaregaurire Masina de zaurit

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    55/80

    1 11 1 1 /'/ 1 1 / ' , '/ 1 ( 1 1/ ,, , ,, , ,, , ,, , 1 / ,101 ,' _

    Anexa ILl,

    ( '1 11 1in te;Dunextf ) 1 11 1il1l'l( '1 1 11pHil1I1 'h)( '1 11 1

    'lpul Procedeul de prelucare prin aschiereI'llfctc i S t runi ire Frezare M or tezare Rabotar e Gaurire Rectifica reR R R R 0 Rlcll'id R N N 0 0 RI'ioalal d r i c a R 0 N 0 R R'jo u r'aid\ R. 0 0 0 0 Rrioa raic{l R 0 0 0 0 R;oaraillltl'i P R P P 0 PI i o n r l l11 . 1 1 P R P 0 0 PI I i 1 I'\ R 0 0 0 0 RIO a l C\ R 0 0 0 0 R'IO (1 re

    elu ri 0 I R P 0 0 p.ri oa reclur i 0 0 R 0 0 p'io aret u r i 0 p N 0 0 Rri aoaret u r i . 0 0 N 0 0 R'io a rcIII 'd e 0 R 0 0 0 pInroIII d e 0 N R 0 0 .pJ IIIJIII- 0 R R R 0 Prioar1 1( : 0 N R N 0 P1 0 1 1 1 -'lId ie P P 0 0 0 N1 ~ p 0 0 0 0 N

    'I

    11'1( '11111: R recomundat; P - posibt de executat,'N -posibil de executat da r11/' '{'(III/flllllllf,' () - lIt'apl/cob

    PlllIIrCU III [ rm(1 prin (licit/ere, ItI'lAncxIlTII .2 ,

    Foarte fina Fina Semifina J)Cl ;rO~III'cProcedeul Grupade Valoarea Q Q Q Q 0 0 Q Q . .. . ' ' ~ ' ~ 0 '0 '0 '0 .. . - : . .. Qo ' U. < I.prelucrare R, (u rn ) . . . . ~ ' Ul -X X . ';'trunji re Dezrosare x x x ~xterioara Semifinisare x x x xinisare x .~Foarte fina x x x ,~x x :' _ 1 =trunj.re Dearosare x x xeniifinisare -nterioara x x x x -I=~inisareFoarte fina x. x x xAlezare eu x x xcutitul -x x -rez ar e Degrosare x x x xci lin d ric a FinisareFoarte fina x x

    x x x x xrez are Dezrosare x xxfrontala FinisareFoarte fina x x x xBu rghie re cD15 m mx xRabotare Degrosare x xinisarex xM or tez are Degrosare x x'inisare

    Rabotare x x xPrelucrarea x xro t i lor FrezareRectificare x x x x xdi n ta tex xFi letare Cu tarodul

    x xinterioara Cu cutitpieoteneCu filiera x xF ile ta re x xexte rioara Cu cutitpieptene -..,:) Rectifieare 'x x x

    x x x xec tif icar e Degrosare xinisare x x xro tunda Foar te f ina x x x xx x ,Re ct if ica re FinisareFoarte fina x xpla n a Semifinisare x x x --x x xinisare x xon u ir e Foarte f in a x x x

    x x xepuire MedieFinisare x x x ='-

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    56/80

    1 '1 11 I1 ''' '11 I n I O r / d p r / ~ ~ ' . ;; ' '' ~ / c : : .. ' r c : . : ', _

    Scheme de prelucrare prin aschiere Anexa Tll.3.

    )('lIllIlIif: t ?ro eed eul ui : STRllN,JIRE1t,~I'(/r

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    57/80

    II ' 1 '11 11 I '1, ,/ , /11 / fltI,,~/ '/i/ I 'l/ Al I '111.3.

    I tcnnmlrec : procedelllui: MORTEZAREA 1I,\'(IIt'eGi principalaI' ,','(IIII/Ia de: scula llchietoareIIlln'u/'ea de avans('I','(,lIlalii de: i es li s au scula a chie toareUenumirea sculei: cutit de mortezat

    v=miscarea principaldC de aschiereII =avansul longitudinal

    t =addncimea de aschiere ,01'= adaosul de prelucrare

    Fig. 5. Schema de principiu a procedeului de mortezare.

    J)(,l1umir~a maiinii-unelte: masilla de mortezat (mortezaSchema de principiu a procedeului:

    cut it de mortezat

    , suprafataprelucrata

    transversal, vertical

    itudinal, transversal, vertical

    Detaliul B ,,~-. . .- . - PiatraderectificatSuprofataI I F=====?-u~ prelucrataPl es a deprelucrat

    Fig. 6. Schema de principiu a procedeului de rectificare

    Ve =miscarea principalade a schiere ' ,It =avansul longitudinalJ ; = avansul transversal

    I v = avansul verticalt =' addncimea de aschiere

    l'IIIII',ta In /l1I/lIl/lflll 1 I ~ \ ( . : . : . . : . : . I t ;: r, . : ; : . , ~ IIAn x lITI I .

    Scheme de generare a suprafetelor prin strunjire'Nr Tipul Schita prclucrarti Nr. Tipul Schita prelucrarficrl suprafetei crt. suprafetel

    Suprafete ----l Suprafete -(jk6cilindrice n excentricej I, ___exterioare II I~ ,

    SuprafeteGuprafete ~-s 2 cilindrice 7 sfericeinterioare II Ie--Suprafete E ~ ~ - Suprafete ~\8plane complexee l f ,Suprafete - 1 . - - - - Suprafete -~4 9conice n '/ , ~ t poligon~le0 1-- _ il

    :, mP;'@' --- - (Suprafete Suprafete 175 10

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    58/80

    11 1 I'/111I1rl',,' (lmlit r/ I/ fe rr/ cr/ .

    An.,n TH .Nr. Tip lfrl. elll~hII~i S~bll~ pr,hltr.r l

    Clltlt dr t>pt W Clltlt f lu'rll,, R I m /1 7 iJf;jI>f f tllilllf6fan 1 IS~I'kn' /,1, . t : : = l. Clltlt1q~oVQI~.t

    1 pellt'fll 8 CII\cjt poair.de.llro,~. cr > '. {fttflrl~r

    Cu(tt liecolt ~ + J 1 : Cutlt lIfl\tnlpCf tt ru3 '1'1'dllcraru 9 epjaro7.ollel nr I Ir e uIICftSlblle bttel'teel'lQ

    Cutitlamfi ta Clltlt peotnlftllt.at Inurlorcntrn I'dent

    II Cllt t ta( .... Ctltlt ~lith.; ~11 nl$tllt H.ntrll filII_at ,, ~('-tit It pt ClItltclm

    1 :1 ron t. II,f 11I.11pr ' '

    Punt'r~(' tnf rfll/J prln asch lere. IIAnexa TI l,(

    STRUNGUL NORMAL

    ---B

    Fig. 7.10, Schema de principiu a strungului normal: B - batiu; GB - ghidajele batiului; PF-papusa fixa; PM - papusa mobila; P - pinola; GpM - ghidajul piipu~ii mobile; AP .ax principal; PS - piesa-semifabricat; PC - p ort-cutit; SPC - suportul port-cutit;ST - sania transversala; SL - sania longitudinalii; U - universal de prindere.

    Batiul B serveste la fixarea masinii pe fundatie si la asamblarea elementcl )1 'masinii int r-un tot uni tar, preluand toate fortele ce apar in sistemul tehnol icmasina-dispozitiv-piesa-scula. In interiorul batiului se monteaza instalatia electri < I tcomanda ~i actionare, unele elemente ale instalatiei de racire-ungere a sculei ~iUII 1par~i ale cutiei de viteze. Batiul este prevazut la partea superioara a patului C I JI ill'ghidaje orizontale GB, Papusa fixa PF este asezata pe batiu, adapostestc ulill I i i -viteze si este strabatuta de axul principal al strungului AP, pe care se prinde 1'1 II e l lprelucrat ps . Axul principal se construieste de regula tubular, pentru a. 1) ( '1 1 1 1 1 1 1trecerea prin interiorul sau a semifabricatelor bar a , Papusa mobila PM , a~ :1 .1 11 1 ' 1batiu, in partea opusa papusii fixe, serveste la centrarea pieselor lungi intre v rillla executarea gaurilor axiale In piese. Caruciorul se deplaseaza pe ghidajele batiulul iserveste la realizarea miscarilor de avans ale sculelor, cu ajutorul ce lor trei sanil, dillcare c. I rOII11t1I:sania longitudinala SL, sania transversal a ST si respcctiv seni ti IlIU I

    lItit.

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    59/80

    11 11 ,'/ 1 , , , '''jllfll'') 1 , ,1 1 1 /' hi,'

    Suprafete prelucrate prin frezare

    ~r.,=,~

    6

    Rotidintate

    N Tip,,1crt, suprnfetcl Schita , prelucrArii

    /IliUM in /,, lI$chlere:, -~.--

    Nr. Tipulcrt, frezei

    ncxn ' UTipuri de freze folosite la operatiile de frezare

    Schita

    Fr ezadegetcilindricacu dintidetalonati

    Schita

    Frezacilindrica

    Nr.crt.

    Tipulfrezei

    D~.ffi-L~'f/Gdtul

    ~,~de lucru

    , 1

    Fr ez a2 disc

    cu dintidrepti

    Fr eza

    111 T

    Nr. Tipulcrt. suprafetei

    Suprafeteplane

    verticale

    7Sup rafete

    planeinclinate

    3 ferastrau D

    8Freza

    cilindro-frontala

    Suprafeteplane

    orizontale

    Suprafetecomplexe

    2 dedimensiunimari

    3Canale

    de panacu frezadisc

    Suprafeteprofilate

    4 interioarededimensiuni -

    mici

    Sup rafet epro f iJ ate

    8

    Canalede panacu frezadeget

    9

    Suprafeteprofilate

    ,exterioarede .

    dimensiunimici:

    , 10

    4Freza

    melc-moduipentru

    roti dintate

    5Freza

    pr ofil at apentrufiletare

    6Freza

    deget-modupentru

    roti dintate

    Joe de7 frez e

    -.Freza

    discunghiulara

    10

    Frezadisc

    profilatapentrucanale

    11

    Fre za

    ~

    deget- - - - - - - 12 cilindricacu dintifrezati,

    Fre za13 disc-modul

    pentruroti dintate

    d 14Fr eza

    cu coadaco ni ca

    pentru canalc

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    60/80

    I I 1 / ,,, / ',,'''',' ,.,, 11). 1,/, '1Anexa 1'11.

    MA~INA DE FREZAT UNIVERSALA CU CONSOLA/BS/~------.::-(

    AP

    l--'r-----f._yG j PEa

    bFig. 1. Schema deprincipiu a unei masini de frezat universale cu consoli: a .:pir1ile

    principale componente; b - montarea capului de frezat verticalPartile componente de baza ale masinii universale de frezat sunt: placa de baza

    PB , pe care este -montat batiul B al masinii, 'in interiorul acestuia fiind cutia de viteze~id avansuri, actionate de motorul electric. De la cutia de viteze, axul principal APprimcste miscarea principala n si 0 transmite sculei S, ce se fixeaza pe lID dom port -scu It\ sustinut de bratul suport BS. Semifabricatul se prinde pe masa MP a masinii'(It' poate executa miscarea de avails longitudinal, transversal ~i v ertical.

    Pentru functionarea ca masina de frezat verticala, bratul suport BS sed 'p1nseaza la stanga, pe ghidajele orizontale G2 , iar pe ghidajele verticale G, (fig. 1.I ) S monteaza capul de frezare vertical CFV, care preia miscarea de la axul principalIII II usinii si 0 transmite prin intermediul unui angrenaj conic, la axul port-sculavI'lli 'Ill ;1PV . '

    1 \ ' 1/',lnlf'll' fir urm4 rln a~chlt't.8 Rl : FERAT Student: .. ,.. , , ',.,.,.'Grupa: .. , , , ..1.Definitii ~inotiuni de baza : ,

    2. Schita piesei cu nota rea suprafeteior. . '

    , ,

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    61/80

    I '0 {'II/I ',,)/I ,Irlllil JI,{/I 11~('''Ic're.3. Procedee de aschiere posiblle

    Sunra fata Procedee posibile

    3

    Nr . Tipul Strunjire Frezare Mortezare l Rabotar e Gaurire Rectificare2 456

    b. Selectarea procedelor de aschlere dupa calitatea suprafetelSuprafata Procedee aleseNr. s, Strunjire

    (urn)Mortezare Rabotare Gaurire Rectificarerezarei

    23 ' ~r--+----+-----+--,--1r-----+----+-~--I-----,------456

    c. Scheme de prelucrare (Ia alegere)

    d. Denumirile maslnllor uneltefolosite.'Procedee alese Denumireamasinii-unelte

    Procedee alese Denum i r e a m as in ii -unel t eI

    I' url tm: a fh {orlllil prill sudare 1 '1

    Lucrarea

    PUNEREAIN FORMA PRIN SUDARElSc'onullucrarii; In su s irea cunostintelor privi nd modul de obtincre semifabricatclorsi pieselor fi~ite prin sudare. Alegerea proeedeului de sudare.

    L Notiuni .generale1.1. Definitii ~i terminoiogieSudare - procedeu de imbinare nedemontabila intre doua sau mai multe

    componente, prin incalzire si/sau aplicarea unei presiuni eu sau rara utilizarea unuimaterial de adaos, 'in zona imbiriarii.Procedeele de sudare se clasifica, In doua grupe:procedee de sudare prin topire; procedee de sudare prin presiune.Sudura (cusatura sudata) - rezultatul operatiei de sudare.Sudare'prin topire - procedeu de sudare la care materialul de adaos 'sicel de

    baza se topesc in zona imbinarii, iar prin solidificare formeaza sudura.Sudare prin presiune - procedeu de sudare la care sudura se realizeaza prinapasarea materialelor care participa la fonnarea ei, cu sau fara incalzirea acestora,materialul putind ajunge in stare plastid. sau.chiar topita. rtMaterial de baza (m.b.)- materialul supus operatiei desudare.Material de adaos (m.a.) ..:..metalul sau aliajul adus din afara sub forma de

    vergele, sarma sau granule, care se topeste In procesul de sudare ~i participa larealizarea sudurii. I ' 'vMetal depus (m.d.) - metalul provenit din topirea ~iamestecarea metalului debaza ~ia celui de.adacs, care contribuie la realizarea sudurii.

    Imbinare sudata - imb inarea realizata prin sudare; se compune lin sudura,zona de legatura, linia de top ire (doar In cazul procedeelor de sudarc prin topir ).zona influen~ata termic (ZIT) ~imetalul de baza neinflu nta; t I'l11ic (f 1.1).

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    62/80

    I 1 '/1 1 1 1 /1 11I}fIt',' 1 ' ,, , , , , ,1 1

    linkd etopire

    ZITI

    zonadeimbinare.

    ZIT m.b.Sudareapnn2.Pire.

    Sudareaprinpresiune.

    Fig.t. Elementele imbinarii sudatRost - spatial format intre suprafetelepieselor, ce urmeaza a fi umplut c umetal in vederea forrnarii sudurii (fig.Z). ,

    Schita C U i E ~ ~ i ti ~.ostului t i l l I Ill:. h..~~ .Simbol I vn fly . X U 1I2X;K flUImhinarel - ,f Cap la cap

    Schita &Et , ~ostului . . s ,0~I)1bol - In cruce Prin sunranunere '''T'' . fImbinare De colt. ;. ;

    r 1.Fig.2.Tipuri de rosturipehtiusi.dare

    . ; ;Pozitia de sudare

    x cut arii sudurii (fig.3). modalitatea de acces. larostul. lmbinarii, In timpul

    l'IIIINI' 1/,}, ,/III/lflll_,lIlff

    .8/~Drizon}-ala c ln~;3= Fep/aron{pesrecap.J

    ~Fig.3. Pozitii de sudare

    Sudabilitate - proprietatea tehnologica reprezentind capacitatea materialuluide a fi sudat in conditii de fabricatie impuse, intr-o structura specifica, specialproiectata.

    Sursa de caldura - sursa de energie folosita pentru producerea calduriinecesare sudarii.

    2. Principalele procedee de sudare prin topire..Exista numeroase procedee de sudare prin topire. Ele se identifica dupa tipulsursei de caldura, denumirea acesteia regasindu-se In denumirea procedeului < i l

    sudare. .Fiecare procedeu are anumite particularitati distincte, care ii fixe.aza d~m 'Ilill~de utiiizare. Toate aceste caracteristici ale procedeelor de sudare pnn topirc III \Iraspindite sunt descrise in anexa T13.l.

    3. Principalele procedee de sudare prin presiune .Ca si procedeele de sudare prin topire si acestea s~nt d s ~jl de V III ' l i tCaracteristica lor comuna consta In faptul ca in timpul sudarii asuprn pi '~ Inl' \ '1 11 '

    sudeaza se exercita 0 apasare care ajuta la intrepatrund r a .lor dOIl'i 11 11 11 11 ii,aflate In stare plastics si chiar In stare topita.Caracteristicile celor mai raspindite pro d . d sud nr c priu pi l'. 1\ 111 ' illl\nd III in n xa T13.2.

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    63/80

    I ' I / ' ,1 1 / , '1 1 1 '1 1 I 11 1 '1 1 \/ 1 ,1 , -====~~-'=:=~_

    4. Alcg cf (l1 procedeului de sudare opt im .Ficcare proccclcu de sudare are un domeniu de aplicare mai mult sau mai

    pi II 111 rcstrins.J . : . 1 alegerea .clui mai potrivit procedeu desudare pentru 0 aplicatie data,

    II 'h i 'sa e tina searna de mai multi factori:,natura matcrialului de baza;- grosimea materialului de baza;- intinderea sudurilor si programul de productie;- pozitia de sudare;

    costul operatiei de sudare; ,raspindirea echipamentului de sudare.III anexa T13.3 se prezinta caracteristicile generale ale procedeelor de sudare

    ,,, 1 1 1 ' il in practica.5, Modul de lucruD upa 0 prealabi la documentare, studentilor li se VOl' prezenta procedeele de

    lid \I'l' si echipamentele aferente, disponibile in laborator.: Se vor executaI i -n on tratii practice si ~or fi prezentate exemple de constructii sudate., Fiecare student va primi in continuare un desen al unei constructii sudate ~iva

    II 'go procedeul sau procedeele de sudare cele mai potrivite, folosind .tabelul 1 ~inuex cle Tl3.1. si T13.2. 'P desenul structurii sudate sudurile se vor notacu simbolul S\,Sn' Toate

    d u t -I sc inscriu in referatul Tl3, al carui model este anexat acestei Iucrari.

    Ultf,/fil rll ,11I4 rill ,l'/lIitO I'Allua'l'lJ.1

    Denumirea procedeului: SUDARE MANUALA. cu ELI

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    64/80

    I ' C t 1'/11 ,,, JII I/II,1 pr/ ,fllt/IITI. Anexa T13.1continuare)Denumlrea procedeulul: SUDA.RE CU A.Rc. ELECTRIC N MEDIUPROTECTOR DE GAZE rocedeul MAG. .

    Sur-sa de caldura: arcul electric alimentat in c.a. ic.c.li:lcmente specifice: .-, gaz.:de ~~otectj~ -e- g.az.s~u a~estec de gaze aCtiv~ pentni pr~tejarea arculuielectric, ball metalice ~lcusaturii: (C02; CO2 + O2) - MAG - Metal Active Gas- clectrod fuzibil ' . ' '. Schema de principiu: Elementeleregimului de sudarer

    Slrrna- d - diametrul electrodului mm' ', ' ,

    ~~:~~~d Rulou de Is - curentul de sudare, A;Sis tem de sirrna de Va - tensiunea arcului electric V,untrenare a sudare ' ,slr rn ei Ys - viteza de sudare, m/h;Patina d eun osfcrn de ~contact Va - viteza de avans, m/min; ,H ' p I re ctor Q d b' ~Pistolet - e itul de gaz protector, lImin;~ ~

    Denumirea procedeului: SUDARE'CU ARC ELECTRIC IN MEDIUPROTECTOR DE' GAZ rocedeul MIG 'Sursa de caldura: arcul electric alimentat inc.a. i c.c.

    Gaz~r c.c ,(c.a.)

    Materiale de baza:- otel carbon;- otel slab aliat;

    Elemente specifice: '- gaz d~ protectie - gaz inert pentru pr6tejarea'ar~uluielectric, M'jj metaiice'~icusaturii (Ar); MIG -:-Metal Inert Gas . .- clectrod fuzibilSchema de-pri-;;:-::c:;:ip=:i::'u~,:-----:..-....:..rE::;:-le-m--'-en:...t-e-=-le---C:r-eg-i-m-u-)-ll.-j-d-e-s-u.:.-d-a-r-e-:--I

    d - diametrul electrodului, riun; ,Is - curentul de sudare, A; ,Va:- tensiunea arcului electric V'. . '(5 - viteza de sudare,rrith;V8 - vitezade avans, m/min;Q - debitul de gaz protector, I/min;

    Strma-electrofuzibilSl stcm deam renare a

    slrm cii\ll1lo~furnde

    1 1 1. P rec tor

    c.c.(C .8,) .'

    Materiale de baza: ' .~otel slab aliat;;.oteluri inoxidabile; ,- Al si aliajele sale;' '.,'- Cu ~ialiajele sale;- Ti ~ialiajele sale.

    '~ - ,

    _,___________ Ancxa '1'13.1 (l'()IIj1I1I1I1I'1')

    DCflumiren procedeului:' SUDARE CU ARC EL-ECTRic iN MEmoPROTECTOR DE GA?J.erocedeul WIG).,_, _Su-;;; de caid~ra: arcul electric alimentat 'in c.a. ~ic.c.

    V itcza de sud n rc V~~..,..---: ,../ Elcctrod ncruzibil(W)

    ,~ , .

    Elementelesudare:Is - curentul de sudare, A;Ua - tensiunea arcului elc t 'il ,V', ,Vs - viteza de sudare, m/h;Q - debitul de gaz protector,l/min;

    Elcmente specifice:_gaz de protectie - gaz inert (Ar) sau amestec de gaze (Ar + H2 ; Ar + He) pGJlt1 '1Iprotejarea ar cu lu i electric.baii metal ice si cusaturii ~WIG - Metal Active GLI'- electrod fuzibilSchema deprincipiu: regimului

    Pisto let

    Materiale de baza:- oteluri inoxidabile;- Al si aliajele sale;- Cu si aliajele sale;- Ti si aliajele sale;

    Material debaza

    Procedeu universal de sudare.Denumtrea procedeului:OXIACETiLENICA

    SUDARE .PRIN TOPIRE CD FLACARASursa de caldura: fladira de combustie oxiacetilenidi.Element-;~iflce: flacara oxiacetilenica oate at in ae 0 tern eratuta de 3150Schema de principiu: . Elementele regimului de sudarc:, . . tipul flacarii (carburant

    Arzator nonnala,oxidanta); ,- QCH, debitul de acetilena, l/ora;_ d- diametrul sarmei de m.a.,m .a .

    Pr oc x l u un iversal de sudurv.

    mm;- Vs - viteza desudare, m/h;

    m .b.Sudura Materiale de baza:- oteluri;- fonte;- Cu si aliajele sale.

    I, JL . \

    F la ear ii oxiaceti ien ica ~co. ~ . l

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    65/80

    I 'M ,l/IfII , }m/ll/' J/I I \II/I,,, _ Anexil 'J' I3.1 (contlnuare)

    1h'lIl1l11iJ'cllj>rocedeului: SUDARE CU FASCICUL LASER.SII r II de caldura: fascicullaser de obicei laser Cll az CO2J I: kmcu t e specifice:

    Iusciculul laser este focalizat in zona de sudare, obt inindu-se densi t'iti de'11 'rgic de ordinul108W/cm2 Sepoate folosi siun gaz de protectie; ,In(ltcrj~lu~ de baza nu trebuie sa reflecte fasciculullaser.

    Schema de principiu:fascicullaser

    fasciculdeelectroni

    Isr-----,,r-::~---::~m..in cin tl'lvi

  • 7/22/2019 216611178 50224860 Indrumar Tehnologia Materialelor 1

    66/80

    I \I) I'I/II~II'/I TIIJ,,1/I1 pr ll 1I11111t1'.

    Anexa T13 2Dcnumirea procedeului: SUDARE CAP LA CAP PRIN REZISTENTAEJ TRICASursa de caldura: efectul JouleKlemente speciticc:- la trecerea curentului electric prin piesa, se