206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

47
1 CHIMIA COMPUŞILOR ANORGANICI FARMACEUTICI - NOTE DE CURS - AN I

Transcript of 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

Page 1: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

1

CHIMIA COMPUŞILOR

ANORGANICI FARMACEUTICI

- NOTE DE CURS -

AN I

Page 2: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

2

NORME DE PROTECŢIE A MUNCII

ÎN LABORATORUL DE CHIMIE

1. Urmează întocmai toate instrucţiunile primite în fişa de laborator.

2. Ai în vedere securitatea colegilor. Laboratorul este un loc pentru

activităţi serioase!

3. Efectuează numai experimentele precizate de profesor.

4. Orice accident trebuie anunţat profesorului.

5. În laborator se lucrează numai supravegheat.

6. Ustensilele de laborator vor fi utilizate numai după ce ai primit

instrucţiunile corespunzătoare de la profesor.

7. Substanţele chimice se vor folosi numai după ce profesorul explică

modul de lucru şi prezintă precauţiile care trebuie luate.

Substanţele şi ustensilele pentru demonstraţii experimentale de pe masa de

lucru a profesorului nu se ating.

8. Reţine localizarea şi modul de operare cu stingătorul de incendii precum

şi materialele de prim ajutor.

9. Manifestă o mare atenţie când transvazezi reactivii din sticle. Dacă s-a

împrăştiat ceva pe jos, anunţă profesorul ; acesta îţi va spune cea mai bună procedură

de curăţare care trebuie urmată.

10. Experimentele anunţate trebuie studiate înainte de a veni în laborator.

Acest mod de lucru te ajută să economiseşti timpul şi să previi greşelile şi accidentele.

11. Spală imediat cu apă porţiunile de piele care au venit în contact cu

substanţele chimice.

12. Încălzirea conţinutului unei eprubete se face cu grijă ; nu privi în

eprubetă în timpul încălzirii şi nu o îndrepta spre colegii !

13. Încălzirea unui lichid în eprubetă se efectuează de la partea superioară a

eprubetei în jos, altminteri vaporii-întîlnind partea superioară a lichidului-pot

determina revărsarea conţinutului eprubetei.

14. Verifică mirosul gazelor degajate fluturând mîna dinspre probă spre tine

şi miroase cu atenţie.

15. Înainte de utilizarea lichidelor inflamabile (alcool, benzene, acetonă ş.a)

orice flacără trebuie stinsă.

16. Diluarea acizilor concentraţi se efectuează adăugând acidul, puţin câte

puţin în apă şi agitând continuu.

17. Substanţele corosive (acid sulfuric, acid azotic, acid acetic glacial, soluţii

concentrate de baze caustice, fenol, brom, iod etc,) se mânuiesc cu mare atenţie.

18. Niciodată nu se toarnă înapoi în sticlă reactivii, nu se lasă dopul pe masă

după ce ai turnat substanţa pune-l pe flacon şi înşurubează-l. Contaminarea duce la

reacţii periculoase.

19. Dacă sticlăria s-a îndoit la cald, las-o să se răcească pe un support

rezistent la căldură sau pe o sită de azbest înainte de a o folosi în continuare.

20. Tuburile de sticlă, termometrele sau orice alte materiale casante nu se

forţează pentru a le introduce sau scoate din dopuri.

Page 3: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

3

21. Probele, deşeurile solide, sticlăria spartă şi alte deşeuri de laborator se

vor strânge în locuri speciale. Coşurile sunt numai pentru hârtie.

22. Mesele de laborator şi ustensilele vor fi curăţate şi uscate la începutul şi

la sfârşitului orei de laborator.

23. Consideră toţi reactivii otrăvitori şi de aceea nu-i gusta.

24. Informează profesorul despre sticlăria spartă, reactivii împrăştiaţi pe

masă sau orice ţi se pare în neregulă.

Page 4: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

4

„Dacă aţi putea trăi din aroma pământului şi asemenea plantelor, să vă

îndestulaţi cu lumină, atunci aţi trăi sănătoşi” Kahili Gibran”Profetul”

INTRODUCEREA ÎN CHIMIA FARMACEUTICĂ

ŞI LEGĂTURA CU CELELALTE DISCIPLINE

Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de propria sănătate, motiv

pentru care a folosit diverse metode de tratament pe care le-a transmis din generaţie în

generaţie până în zilele noastre cu îmbunătăţirile corerspunzătoare.

Primii specialişti au apărut la greci şi egiptenii, care preparau medicamente în

temple.

Şcoala din Alexandria a început să facă deosebire netă între:

-„dietetică” care se ocupa cu regimuri.

-„chirurgie” care se ocupa cu intervenţia fierului şi focului

-„farmaceutică” studiază prepararea medicamentelor.

La romani Gallenus a dezvoltat farmaceutica şi a creat doctrina sa bazată pe

observaţii şi experienţă. După căderea imperiului roman lumea s-a întors la

obscurantism şi cuceririle grecilor şi romanilor au fost abandonate. O revenire

puternică este determinată de patriarhul Constantin Nestorius care, exilat, ca eretic în

deşertul Siriei, pune bazele unei importante şcoli FARMACIA care devine o ştiinţă de

sine stătătoare cu perceptele ei.

Paracelsius(1493-1541) a dezvoltat concepţia după care corpu omenesc este

rezultatul combinării multor substanţe chimice, a pus bazele „IATROCHIMIEI”

teorie care a considerat că starea de boală era provocată de dezechilibrul acestor

substanţe şi pentru însănătoşirea era necesar să se administreze organismului tocmai

substanţele care lipsesc. A intrdus noţiunea de principiu activ al substanţelor chimice.

În epoca iatrochimiei, chimia farmaceutică a dominat întreaga chimie din acea

vreme. În farmacii se studiau diferiţi compuşi organici şi anorganici în scop

terapeutică şi realizările preţioase ale alchimiştilor au îmbogăţit mult patrimoniul altor

ramuri.

În secolul al XVIII-lea: Lomonosov şi Lavoisier au pus bazele chimiei moderne

şi descopereau: alcaloizii, glicozizii.

Ţara noastră a dispus şi dispune de un număr foarte variat de plante, fapt

confirmat de cronicile scrise în Moldova şi Ţara Românească. Ca urmare am şi vom

exporta plante medicinale, care din păcate revin sub formă de medicamente sau ca

atare, ambalate în străinătate şi purtând marca vreunei firme străine.

Astăzi, se impune mai mult ca oricând să se stopeze astfel de exporturi, să se

valorifice plantele medicinale judicios evitând pericolul dispariţiei unor specii. Se pare

că incep, să apară la orizont o serie de legi care să protejeze flora şi fauna contribuind

la perpetuarea unor specii indeosebi de plante din toate zonele ţării.

LEGĂTURA CU CELELALTE DISCIPLINE

Chimia farmaceutică este alături de farmacia galenică şi farmacoterapie una

din disciplinele de profil ale învăţământului farmaceutic. Ea se ocupă cu studiul

Page 5: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

5

substanţelor de natură minerală sau organică întrebuinţate ca medicamente, precum şi

al materiilor prime care servesc la prepararea şi condiţionarea lor.

Este strâns legată de biochimie prin faptul că structura substanţei, sinteza ei ,

comportamenzul fizico – chimic determină o modificare metabolică la nivelul fiecărui

tip de celulă. Fapt confirmat de multitudinea de observaţii care s-au făcutşi se fac

asupra comportamentului unei reacşii metabolice drum care după umila mea părere

este de abia la început, adică încet incet descoperim un număr din ce în ce mai

surprinzător de substanţe care sunt responsabile de cancer de S.I.D.A., sau alte boli

care au existat în vechime , a căror medicaţie o redescoperim.

Nu trebuie neglijată legătura cu farmacognozia deoarece numai pe baza acestei

corelaţii ne putem edifica asupra farmacodinamiei medicamentelor de orice fel, care

presupune cunoaşterea substanţei active şi a rolului acesteia asupra unei reacţii

metabolice.

Cunscând compoziţia chimică a viruşilor vom putea depista mult mai bine

modul în care îi putem stopa sau distruge natural ori artificial, fapt ce confirmă

legătura ei cu virusologia.

Orice ramură a ştiinţelor naturii are la bază cunoaştereea compoziţiei şi

structurii substanţei cu scopul de a găsi cele mai bune metode de a combate

multitudinea de afecţiuni care apar la fiiţa umană şi nu numai.

Chimia farmaceutică, după natura substanţelor studiate se împarte în anorganică

sau minerală şi organică. Această despărţire s-a făcut cam la începutul secolului al

XIX-lea, partea organică fiind mult mai extinsă. Astăzi se folosesc în terapii peste 80%

medicamente de natură organică.

Studiul chimiei farmaceutice este în strânsă lagătură cu ce lelalte discipline pe

care se fundamentează : chimia anorganică şi organică, chimia analitică, biochimia,

toxicologia, farmacia galenică, farmacoterapia, virusologia, microbiologia,

aromoterapia, etc.

O problemă importantă este cea legată de structura chimică a substanţelor şi

implicit de acţiunea farmacodinamică a medicamentelor. Ca urmare a acestui fapt

astăzi se pot sintetiza un număr foarte mare de medicamente din ce în ce mai valoroase

pentru terapeutica actuală.

Un obiectiv de bază al acestei discipline este cunoaşterea aprofundată a

relaţiilor dintre structură şi proprietăţile fizico-chimice ale medicamentelor, în vederea

rezolvării problemelor legate de controlul şi analiza metodelor de conservare şi de

receptură.

Obiectul disciplinei este strâns legat de industria de medicamente care în

prezent este în plină dezvoltare. Procesele tehnologice de obţinere şi de purificare,

precum metodele de control al medicamentelor, asigură calitatea acestora.

Medicamentele folosite în mod curent în farmacie sunt înscrise în Farmacopeea

Română, ediţia a X-a, cât şi în broşurile “Produse farmaceutice”, “Memomed”

elaborate de Editura Medicală. În aceste cărţi sunt trecute în parte: D.C.I, formula

brută şi formula de structură, însuşiri fizice, principalele solubilităţi, punct de topire,

densitatea, acţiuni terapeutice, indicaţii terapeutice, mod de administrare,

contraindicaţii, reacţii adverse, coservare, după caz.

Pentru identificarea substanţelor am ales cele mai specifice reacţii care să

permită o cât mai bună diferenţiere a substanţei respective faţă de altele similare.

Pentru puritatea substanţelor se folosesc etaloane de culoare aşa cum prevăd cele mai

moderne manuale, stabilindu-se just limita de impurităţi.

Page 6: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

6

Pentru determinarea cantitativă se folosesc atât metode clasice cât şi moderne.

Se folosesc metode care să poată fi uşor aplicbile in laboratorul farmaceutic având în

vedere aparatura şi reactvii cu care trebuie să fie înzestrată o masă de laborator de

analiză.

În prezent majoritatea medicamentelor se obţin în minifăbricuţe în condiţii

igienice deosebite, motiv pentru care nu mai sunt necesare atât de multe tehnici de

analiză a substanţelor. Se fac multe controale cu scopul de a verifica dacă

medicamentele sunt păstrate corespunzător în farmacie în conformitate cu normele de

protecţie în laboratorul de chimie farmaceutică , legea 300/2002, Decretul 466/1979.

Sănătatea este bunul cel mai de preţ.

Înţelepciunea noastră românească populară face ca printre cele mai frumoase

urări şi adesea salutări să fie : « Sănătate !, Să fii sănătos !, Sănătate şi spor în toate !

Fiinţa umană este cea mai complicată vietate şi cea mai delicată. Ea poate fi

afectată de factori patogeni : bacterii, microbi, viruşi, perturbări ale ecosistemului,

mijloace precare de trai, excese alimentare, negijenţă personală, poluare, stres, etc.

Pentru a reface funcţiile normale ale organismului medicul prescrie un

tratament cu anumite substanţe simple sau asociate. Ce sunt aceste substanţe ? Cu cele

putem înlocui ? În ce condiţii ? În ce cantitate ? La ce vârstă ? Câteva din răspunsurile

la aceste întrebări le puteţi găsi în paginile următoare.

Page 7: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

7

DEFINIREA CHIMIEI FARMACEUTICE

Chimia farmaceutică se ocupă cu studiul substanţelor de natură minerală şi

organică folosite ca madicamente, precum şi cu materiile prime care servesc la

prepararea şi condiţionarea lor.

După natura lor substanţele pe care le studiem se împart în substanţe de natură

anorganică (minerală) şi organică.

Chimia farmaceutică studiază sinteza (obţinerea), proprietăţile fizico-chimice,

acţiunile terapeutice, indicaţiile terapeutice, modul de administrare, reacţii adverse,

contraindicaţii, condiţii de conservare.

Page 8: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

8

COMPUŞII HALOGENILOR

Halogenii sunt elemente componente ale grupei a VII-a (grupa a XVII –a) care

se intâlnesc într-un număr foarte mare de forme medicamentoase. Aceştia sunt : F, Cl,

Br, I.

FLUORUL ŞI COMPUŞI SĂI

FLUORUL

Poziţia în Sistemul Periodic: grupa a VII-a (grupa aXVII-a) perioada a 2 –a.

Este cel mai electronegativ nemetal. Nu se găseşte liber în natură, ci numai sub

formă de combinaţii. Este un element cu important rol biologic în dezvoltarea dinţilor

şi, în formarea smalţului dinţilor. Se mai găseşte in cantităţi foarte mici în sistemul

osos. Din aceste motive se introduce in pastele de dinţi, sub formă de NaF.

Rol biologic

- fixarea Ca

- prevenirea cariilor

- dezvoltarea dinţilor

- formarea smalţului dentar şi a sistemului osos.

Obs. Excesul de fluor determină opacitatea dintelui

Fluorizarea apei este metoda cea mai eficientă de prevenire a cariei. La aceasta

se adaugă şi faptul că orice pastă de dinţi conţine anumite cantităţi de fluor. Cantitatea

de F din pastele de dinţi variază între 0,4-1,5mgF/1g pastă.

Dacă apa conţine mai puţin de 0.3ppm trebuie suplimentat astfel :

o 0,25mgF/zi pentru copii de la 6 luni la 3 ani

o 0,5mgF/zi pentru copii de la 3 ani la 6 ani

o 15mgF/zi pentru copii de la 6 ani la 16 ani.

La cumpărare pastele de dinţi se aleg în funcţie de : vârstă, riscul apariţiei

cariilor, cantităţi de F din apă.

De regulă la copiii sub 6 ani pasta nu trebuie să conţină mai mult de

600ppmF, iar peste 6 ani să nu conţină mai mult de 1450ppmF/g.[4]

FLORURA DE SODIU (NaF)

Sin. Natrii floridum

Prop.fiz. cristale albe incolore sau pulbere cristalină, fără miros şi cu gust sărat,

solubilă în apă (1/26), puţin solubil în alcool.

F.f comprimate conţinând 0,5mg NaF, şi tablete.

.A.t.- fluorurarea apei potabile pentru a preveni cariile dentare

- conservant al sângelui proaspăt pentru a nu-l lăsa să se coaguleze

- creşterea rezistenţei smalţului dentar.

I.t. profilaxia cariilor dentare

R.a.

- pătarea albicioasă a dinţilor

Page 9: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

9

- colorarea în galben – brun a dinţilor

- erodarea dinţilor.

Cind. Nu este necesar la copiii sub 6 luni dacă NaF este prezent în apă în

cantităţi suficiente (mai mici de 0,3mg la litru. Nu se administrează la copiii sub 2 ani

dacă apa are între 0,3-0,7mg NaF intr-un litru de apă. Nu se administrează dacă NaF

este în apă în cantitate mai mare de cca 1mg la litru.[4]

M.d.a. – oral comprimatele se sug seara la culcare. Se administrează numai

dacă în ap apotabilă se găseşte mai puţin de 0,3 mg NaF la litru.[2]

Cons. În vase de sticlă parafinate în interior bine închise, pentru a feri produsul

de umezeală.

Produse farmaceutice cu NaF

CLORUL ŞI COMPUŞII SĂI

CLORUL-generalităţiî

Poziţia în Sistemul Periodic : grupa a VII-a principală(grupa a XVII-a)

Răspândire în natură : este foarte reactiv, fapt pentru care nu apare liber în

natură, ci numai sub formă de combinaţii : NaCl, KCl, MgCl2, CaCl2, etc.

Clorul ca atare nu se foloseşte în farmacie ; se foloseşte o soluţie apoasă 0,4-

0,5% ca reactiv la masa de analiză, numită şi « apă de clor ». Apa de clor conţine :

Cl2, HCl, HClO (acid hipocloros). Acesta din urmă se descompune încet la întuneric şi

mult mai repede la lumină. Motiv pentru care apa de clor se păstrează în sticle de

culoare brună. Cu timpul amestecul devine o simplă soluţie de HCl. Paralel ciu

aceasta se formează oxigen activ, soluţia are acţiune oxidantă, antiseptică şi

decolorantă şi se foloseşte pentru dezinfectarea apei de băut.[1]

ACID CLORHIDRIC (HCl)

Sin.D.C.I. Acidum hydrochloricum, acid muriatic, spirt de sare

Rol : metabolism- sucul gastric conţine 0,2-0,3% HCl

Prop. Fiz . – gaz incolor cu miros înţepător, uşor solubil în apă şi alcool.

Răspândire – liber în emanaţiile vulcanice şi în apa izvoarelor din aceste

regiuni.

Obţinere - sinteză directă din elemente

H2 + Cl2 = 2HCl

Identificare – uşor apropiind o baghetă înmuiată în NH3 de gura flaconului cu

HCl se degajă un fum alb înecăcios, dens.

I . t. – hipoaciditate gastrică pentru a:

- favoriza procesele digestive.

- împiedica fermentaţiile anormale în doze de

1-3ml/24 h sub formă de sol 10 % [1]

Page 10: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

10

Cons. – vare de sticlă cu dop rodat.[1]

SOLUŢIA DE ACID CLORHIDRIC DILUAT

D.C.I. Acidum hydrochloricum dilutum 10%

Conţine : acidum hydrochloricum…………………………234ml

Aqua destillata ad. q. s…………………………1000ml

I.t. –hipoclorhidrie gastrică

M.d.a. 10-20 picături înainte sau după mesel principale asociat cu pepsină.[2]

SOLUŢIA DE ACID CLORHIDRIC CONCENTRAT

Sin. D.C.I. Acidum hydrochloricum concentratum, soluţie apoasă de acid

clorhidric conc. 35%.

A.t. –acidifiant al secreţiei gastrice

I.t. –hipoclorhidrie şi anaclorhidrie

M.d.a. sib formă de soluţie diluată.

Cons. – flacoane bine închise deoarece este higroscopic(reţine un mol de

apă)[2]

CLORURA DE : SODIU, KALIU, CALCIU

CLORURA DE SODIU (NaCl)

Poziţia în Sistemul Periodic a sodiului (natriului): aparţine grupei de metale

numite alcalii, anume grupa a I-a, perioada a 3-a.

Puritatea – nu trebuie să conţină ca impurităţi :sulfaţi, bromuri, ioduri,

fier,săruri de potasiu sau de amoniu, săruri ale metalelor alcalinopământoase, arsen,

metale grele, substanţe organice.

Sin. D.C.I. Natrii chloridum, sarea Pământului, sarea de bucătărie, sare gemă,

sare rafinată (nu conţine Mg)[6].

Prop. fiz. pulbere cristalină

cristale cubice, albe

fără miros

gust sărat

solubilă în apă şi glicerină

greu solubilă în alcool.

Aliment mineral indispensabil omului în cantităţi de 2 g pe zi.

Rol în organism o menţinerea echilibrului osmotic al celulelor.

o restabilirea tensiunii sanguine normale în hemoragi.

o menţinerea organismului în echilibru fizic.[1]

A.t. – menţine şi reglează echilibrul osmotic al celulelor.

- stimulant al mucoasei gastrice secretorii.

I. t. – hipocloremie

- hiponatremie

- vărsături incoercibile.[2]

Page 11: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

11

Se foloseşte sub formă de :

a) soluţie hipotonică – ser fiziologic 0,8 – 0,9 % - izotonic cu sângele, fiind

utilizat la izotonizarea soluţiilor injectabile şi a colirelor.

b) Soluţie hipertonică 10 %, 20 %, pentru

o a înlocui pierderile datorate vomismentelor

o atenuarea efectelor toxice

o acţiunea coagulantă

o inhalaţii

o clisme

o este prezentă în apele minerale clorurate necesare în tratamentul

gastritelor

o băi reumatice.

C. i. reumaticilor deoarece reţine cantităţi mari de apă(circa 6 moli apă la un

mol sare . [2]

SERUL FIZIOLOGIC

Sin. D.C.I. Solutio natrii chloridii isotonica Conţine : - natrii chloridum…………………………………………0,9g

- aqua destillata……… ………………………..100g

A. t. – reechilibrarea hidroelectrolitică (pierderi de ioni de Na+ şi ioni

clorură Cl- prin vărsături ).

Cons. Flacoane de sticlă (fiole ) a 10 ml, saci de masă plastică.

Obs. Nu se administrează cu moldamin, efitard sau orice alt medicament indicat

reumaticilor sau pentru combaterea internă a acestei afecţiuni. Se poate administra

extern pentru scăderea febrei în caz de răceală şi în tratamentul reumatismului acasă

sau în staţiuni.

Sacul de p.v.c. trebuie să fie atoxic,apirogen şi să aibă un volum de 250 ml, 500

ml, 1000 ml de ser fiziologic. (Conţine 3,54 g. de Na+= 154 mEq şi 5,46 g Cl

-/l = 154

mEq.

Forma perfuzabilă are următoarele A.t. :

- distribuie apa în organism . Dacă se administrează o cantitate prea mare de

soluţie , atunci se măreşte volemia, debitul cardiac, diureza.

I.t. – deficienţă clorurosodică prin ingestie, insuficienţă sau pierderi masive (

boala Adison, nefrite, diaree abuz de diuretice.)

Cind. – hipertensiune arterială

- edeme

- sindrom de hipercorticocism.

R.a. - edem dacă cantitatea de soluţie este în exces.

M.d.a. – perfuzii lente i.v. ( 40-60 picături pe minut ) în cantităţi de 100-1000

ml în 24 h în funcţie de balanţa hidrolitică. Se poate asocia cu glucoză, vitamine,

electroliţi etc.

Cons. – ferit de umiditate la temperatura de 10-250C.

Valabil – 2 ani.[2]

Apele minerale clorurate sunt întrebuinţate în tratamentul gastritelor.

NaCl are acţiune excitantă asupra pielii şi este prezentă în unele amestecuri

minerale folosite în balneologie (sare de Basna,de Bălţăteşti).[1]

Este o substanţă care se cunoaşte sub denumirea de E 500 (emulgator)

Page 12: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

12

Produse farmaceutice cu NaCl

CLORURA DE POTASIU (KCl)

Poziţia în Sistemul Periodic al potasiului (kaliului) – grupa a II-a, perioada a

4- a.

Puritatea:nu trebuie să conţină impurităţile menţionate la NaCl.[2]

Sin. D.C.I. Kalii chloridum, silvină

Răspândire : zăcăminte in America Latină

A.t. – electrolit intracelular, potasiu având rol în :

o contracţia musculară de la nivelul scheletului

o fibrei miocardului

o muşchilor netezi

o conductibilitatea nervoasă

o diuretic pentru că măreşte extracţia Na din urină.

Obs. Acţiunea cardiacă este antagonizată de ionii de Na şi Ca.

I.t. – hipopotasemie ( în special în tulburări digestive, vărsături, diaree etc.)

- miastenie

- comă diabetică

- tratamente cu ACTH, cortizon, DOCA.

- pentru uşurarea regimului desodat în nefrite, nefroze, ciroză, hipertensiune

arterială.

Cind. – stări de hiperpotasemie (anurie ).

M.d.a. – intern –pulberi

- comprimate

Ambele forme se folosesc în doze de 0,25-0,5 g. de 4-5 ori pe zi.

- extern – soluţii injectabile 15 g%

Obs. Când se prescrie KCl nu se admit prescurtări pentru a nu se confunda

cuKClO3 (clorat de kaliu) care este foarte toxic.

Cons. – în recipiente bine închise.

Obs. În organism nu reţine apa, de aceea se foloseşte în preparatul „sare fără

sodiu” ce conţine KCl, NH4Cl şi CaCl2, recomandată celor suferinzi de

reumatism.[1],[2].

Page 13: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

13

Produse farmaceutice cu KCl

Nefrită= infecţie rinichi

ACTH

DOCA

CLORURA DE CALCIU (CaCl2)

Sin. Calcii chloridum

Puritatea : nu trebuie să conţină ca impurităţi : săruri de amoniu, fier, stronţiu,

bariu, arsen, săruri alcaline.

Prop. fiz.- solid, cristale albe, prismatice,fără miros, cu gust arzător, sărat,

higroscopic (1 mol sare reţine 6 moli apă), delicvescent 8 se dizolvă în propria apă de

cristalizare pe care o reţine din aer)

A.t - antiinflamator

- antialergic

- antispastic asupra musculaturii netede intestinale

- favorizează coagularea sanguină şi depunerea calciului (ionii de Ca+2

au

acţiune depresivă asupra S.N.C.)

I.t.

o epistxis

o hemoragie intestinală

o meno şi metroragie

o purpură

o fenomene anafilactice (edem Quinke)

o astm

o urticarie

o rinită spasmodică

o boala serului

o prurit

o edeme inflamatorii

o recalcifiant în: tuberculoză, alăptare, sarcină, colite,

enterite, rahitism.

o osteomalacie

o osteoporoză

o colici biliare.

M.d.a. soluţie 50% folosită pentru obţinerea unor amestecuri refringente în

amestec cu gheaţă deoarece în reacţie cu apa absoarbe căldura.

a) oral – 1-5g/zi – inj. i.v. – 1g/zi, s.c. şi i.m.

Cons. Recipiente bine închise pentru că este foarte higroscopic.[2],[3].

Page 14: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

14

Produse farmaceutice cu CaCl2

CLORURĂ DE MAGNEZIU (MgCl2)

Sin. D.C.I. Magnezii chloridum

A.t. – laxativ

- purgativ

- deprimă centrii respiratori şi alţi centrii bulbomedulari

- anticonvulsivant în intoxicaţii cu stricnină.

I.t. - intoxicaţii cu stricnină

- tetanos

- coree

- astmă bronşic

- migrenă

- urticarie

- carenţă în magneziu – cârcei

M.d.a. –intern – poţiuni şi picături în doze de 0,5-1,5g/zi ca laxativ

- picături – purgativ 5g în apă.

Cons. Recipiente bine închise.[2]

Produse farmaceutice cu MgCl2

BROMUL ŞI COMPUŞII SĂI

BROMUL

Poziţia în Sistemul Periodic : aparţine grupei halogenilor alături de Cl, I, mai

exact grupei a VII-a (a XVII-a) perioada a 4-a.

Răspândire: nu apare liber în natură, ci numai sub formă de săruri în saline, în

apa lacurilor şi a mărilor.[1]

Bromul ca atare nu se foloseşte in farmacie; se utilizează doar sărurile

lui anume bromuri alcaline şi alcalinoteroase, precum şi unele combinaţii organice.[1]

BROMURA DE KALIU (KBr)

Sin. Kalii bromidum, silvina

Puritatea : ni trebuie să conţină ca impurităţi : sulfaţi, carbonaţi, sodiu, metale

grele, bromaţi, calciu, bariu.

Prop. fiz. – cristale incolore strălucitoare, sau pulbere cristalină albă, cu gust

sărat, uşor amar, solubile în apă (1/1,7), în glicerină (1/6), puţin solubilă în alcool

(1/200). Soluţia apoasă are reacţie neutră sau slab alcalină.[1]

A.t. – sedativ nervos

- hipnotic (somnifer) mai puţin bun ca NaBr

-antispastic.

I. t. –nevroze

Page 15: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

15

- psihoze însoţite de insomnii

- convulsii

R. a. – tulburări digestive

- erupţii cutanate

- slăbirea memoriei.

Cind. –vârstnici cu afecţiuni cardiovasculare şi renale.

Precauţii :cardiaci şi afecţiuni renale

M.d.a. –intern – poţiuni în: siropuri, granule, comprimate efervescente în

cantităţi de 1-2g/o dată.

- se asociază cu : NaBr, NH4Br, numit amestecuri de

polibromuri.

Cons. Ferit de lumină.

Obs. – nu este compatibilă cu : acizii, sărurile acide, morfina.[1]

Produse farmaceutice cu KBr

BROMURA DE NATRIU (NaBr)

Sin. Natrii bromidum

Puritatea nu se admit impurităţi indicate laKBr

Prop. fiz. – pulbere albă, cristalină, cu aspect mat, higroscopică, fără miros, cu

gust sărat, slab amar, solubilă în apă(1/1,2) şi în alcool (1/16).[1]

A.t. – sedativ al S.N.C.

- hipnotic mai bun decât KBr

I.t. - urticarie

- astm

- tuse convulsivă

- insomnie

- spasme

- vărsături

- migrenă.

Cin. – tuberculoză

- arterioscleroză

M.d.a. – intern – pulberi şi soluţii în cantităţi de 1-2g o dată.

Cons. Ferit de lumină în vase colorate şi bine închise.[2]

Obs. Nu se admit prescurtări în prescripţiile medicale.

Page 16: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

16

Produse farmaceutice cu NaBr

IODUL ŞI COMPUŞII SĂI

IODUL

Poziţia în Sistemul Periodic : grupa aVII-a, perioada a 5-a

Răspândire: în natură se găseşte numai sub formă de combinaţii deoarece

sublimează uşor. Însoţeşte clorurile şi bromurile în apa mărilor, unele ape minerale şi

apele de sondă. În România se găseşte în apele de la Govora. Unele alge marine conţin

iod sub formă organică, din care se şi extrage. În cantităţi mici, sub formă de iodat şi

iodură alcalină, se găseşte în amestecuri în salpetru de Chile (NaNO3)[1]

IODUL RESUBLIMAT (I2)

Gr.at.=127

Prop. fiz. – cristale tabulare rombice, cu aspect de foiţe sau plăci cenuşii-

violacee cu reflexe metalice, cu un miros caracteristic pătrunzător deoarece emite

vapori violeţi, solubilitatea în apă este mică (1/3500), iar în alcool este mare (1/10), în

eter etilic (1/20), formând soluţii de culoare brună (solvenţi care conţin oxigen în

moleculă). Se dizolvă în cloroform (1/46), sulfură de carbon (1/7), benzen , benzină

formând soluţii de culoare violetă (/solvenţi fără oxigen în moleculă ).

Obţ. Din alge marine (Fucus, Varach ). După calcinarea acestor alge rezultă

ioduri minerale, din care se pune iodul în libertate cu ajutorul unui oxidant. În

România se obţin din apele sărate de la la Govora după procedeul elaborat de C.N.

Ionescu, care în principiu se bazează pe precipitarea iodurilor cu nitrat de argint,

uscarea precipitatului, neutralizarea soluţiei şi tratarea Nai cu ajutorul hipocloritului de

sodiu. Iodul obţinut se purifică prin resublimare (sublimare repetată).

În prezenta soluţiei de amidon, iodul elementar formează o coloraţie albastră

care apare la rece şi dispare la cald, fiind rezultatul unui fenomen de adsorbţie.

Puritatea : produsul folosit în farmacie nu trebuie să conţină impurităţi ca :

bromuri, cloruri, sulfaţi.

M.d.a.În farmacie, iodul serveşte la prepararea soluţiei alcoolice de iod (numită

impropriu tinctură de iod), folosită ca dezinfectant, antimicotic şi revulsiv (tinctură de

iod cu gaiacol ). Este folosit, de asemenea, solubilizat în benzină pentru dezinfectarea

pielii (benzină iodată care în prezent nu se mai prepară ).

Solubilizat în glicerină se întrebuinţează la badijonarea gurii şi a gâtului în

stomatite şi în faringite, precum şi în dermatologie.

Intern se administrează sub formă de soluţie obţinută prin solubilizarea cu

iodură de potasiu (soluţie Lugol)

Este incompatibil cu substanţe cu reacţie alcalină, substanţe reducătoare, săruri

ale metalelor grele, alcaloizi etc. Atacă metalele şi trebuie evitată folosirea aparatelor

şi instrumentelor de metal la manipularea lui.

Cons. Se păstrează în vase de sticlă brună, cu dop rodat pentru a evita

sublimarea sa.

Page 17: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

17

SOLUŢII CU IOD

SOLUŢIA LUGOL

Sin . D.C.I. Soluţio iodo-iodatum forte

Conţin : - iodum………………………………………….5g

- Kalii iodidum…………………………………….10g

- Aqua destillata…………………………………….85g

A.t. local – caustic, antiseptic, micostatic

Intern – antiroidian şi antisclerozant

I.t. dermatomicoze, arterioscleroze, afecţiuni tiroidiene.

M.d.a. – intern – picături

- extern – tamponări

Cons. În recipiente de culoare maro deoarece această culoare reţine cel mai

bine radiaţiile solare.[2]

TINCTURA DE IOD

Sin. D.C.I. Solutio iodi spirituosa, solu’ia alcoolic[ de iod – iodurat

Conţine : - iodum……………………………………………2g

- Kalii iodidum……………………………………..3g

- Alchoolum 500 q. s. ad…………………………..100g

A.t. – caustic, antiseptic, micostatic.

I.t. – unele piodermite

- revulsiv – dermatomicoze

M.d.a. - tamponări , atingeri .

SOLUŢIA DE IOD CU GAIACOL

Sin. Soluţia de iodi spirituosa cum 10% guajacolum

Conţine : - guajacolum…………………………………………10g

- solutio iodi spirituosa………………………………90g

A.t. – antiseptic, revulsiv.

I.t. – dureri reumatice, sciatică, nevralgii diverse.

M.d.a. – badijonări.

Cons. – în vase de culoare închisă.[1]

SĂRURI CU IOD

IODURA DE NATRIU (NaI)

Prop. fiz. – cristale incolore, transparente, sau pulbere cristalină, albă,

higroscopică, cu gust sărat şi amar. În are umed şi la lumină se colorează cu o nuanţă

mai mult sau mai puţin brună (iod eliberat ). Se solubilizeză în apă (1/0,6), alcool

(1/3), glicerină (1/2).

Page 18: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

18

Este incompatibil cu acizii minerali, alcaloizii, novocaina, substanţe oxidante,

săruri de argint, de mercur.

Puritatea : sarea nu trebuie să conţină impurităţile menţionate la KI

F.f. – linimente

- soluţie injectabilă – 10%

Sin. D.C.I. Natrii iodidum

A.t. -– extern – acţiune fungicidă

- intern – activează circulaţia periferică şi viscerală

- stimulează activitatea leucocitară şi metabolismul bazal

- fluidifică secreţia bronşică

I.t. – sifilis

- hipertensiune arterială

- bronşită cronică

-reumatism cronic

- actinomicoză

- arterioscleroză

Este mai bine tolerată de organism decât KI

Cind. – sensibilitate la iod

- adenom tiroidian

- tuberculoză pulmonară evolutivă

M.d.a. – intern – 0,1-0,5g de 3 ori/zi în picături (poţiuni)

- extern – soluţii injectabile 10%

- linimente 5%

Cons. – ferit de lumină şi umiditate.[1]

Produse farmaceutice cu NaI

IODURĂ DE KALIU (KI)

Gr.mol. 166,01

Prop. fiz. cristale incolore, transparente, anhidre, sau pulbere cristalină albă,

fără miros, cu gust sărat puţin amar. Se dizolvă în apă (1/0,75), glicerină (1/2,5), greu

solubil în alcool. Se îngălbeneşte încet la aer şi la lumină, mai ales sub influenţa

umidităţii.

Puritatea nu trebuie să conţină : săruri de sodiu, metale grele, cianuri, bariu,

oxalaţi, fosfaţi, fier, iodaţi, tiosulfat, sulfit, nitraţi, nitriţi, săruri de amoniu, arsen.

Sin. Kalii Jodidum

A.t. – diuretic

- expectorant

- creşte secreţia glandulară

- sclerozant al varicelor

I.t. – varice

- actinomicoză

- profilaxia şi tratamentul curativ al guşii (boala Basedow)

- reumatism cronic

- bronşită acută

Page 19: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

19

- arterioscleroză

- hipertensiune arterială

Cind. – tuberculoză pulmonară

- adenom tiroidian toxic

- sensibilizări la iod

M.d.a. – intern – soluţii şi poţiuni în doze de 0,1-0,5g de mai multe ori pe zi.

Cons. Ferit de lumină

Produse farmaceutice cu KI

OXIGENUL ŞI PEROXIZII

OXIGENUL

Poziţia în Sistemul Periodic : grupa aVI-a (grupa aXVI-a), perioada 2-a

Gr. Mol.=32

Răspândire : este cel mai răspândit în natură; se găseşte sub formă moleculară

în atmosferă (20-21% în volume), combinat în apă, scoarţa pământului, animal ţi

vegetal etc. Este elementul indispensabil vieţii.

Prop. fiz. gaz incolor, inodor şi insipid, mai greu decât aerul (d15o=1,105),

solubil în apă (1/43) în volume), în alcool (1/3,6). Nu arde dar întreţine ardera altor

substanţe care este mai vie în oxigen decât în aer.

Impurităţi nu trebuie să conţină ca impurităţi:ozon, halogeni, CO, H2O, oxizi

de azot.

Obţ. Distilarea fracţionată a aerului lichefiat sau prin electroliza apei, şi în

cantităţi mai mici prin oxidarea peroxidului de sodiu.

Sin. D.C.I. Oxygenium

Oxigenul farmaceutic con’ine 98-99%oxigen pur.

A.t. – antidot faţă de CO, H2O

- menţinerea vieţii (procese metabolice)

- antitoxic

- vasoconstrictor pulmonar

- antiseptic

I.t. asfixii

- vasoconstrictor la doze mici

- dilatator la doze mari

- reanimare în amestec cu gaze anestezice

- oxigenoterapie : măşti nazale, sonde nazale, clopot, cameră cu oxigen.[2]

Cons. Sub presiune în tuburi de oţel (vopsite in albastru.

Atenţie robineţii, reglatorul, manometrul nu se ung cu corpi graşi organici,

existând pericolul de explozii.[1]

Page 20: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

20

APA DISTILATĂ

Prop. fiz. lichid incolor, limpede, fără miros, fără gust, cu p.f..=1000C

Obţ. – distilarea apei comune cu aparat de diferite tipuri, cu circuit continuu.

sau discontinuu, metalice din sticlă.

Puritate : trebuie să nu conţină substanţe minerale, compuşi organici, substanţe

pirogene (produse de microorganisme)

Întrebuinţări : solvent important în practica farmaceutică pentru a obţine forme

lichide. La prepararea soluţiilor injectabile nu se recomandă apa demineralizată cu

ajutorul schimbătorilor de ioni deoarece nu se înlătură complet microorganismele şi

alte substanţe pirogene. Motiv pentru care prepararea soluţiei injectabile apa distilată

trebuie obţinută recent (cel mult 24 h) pentru a evita infectarea cu microorganisme din

aer. Se indică bidistilarea (redistilarea ) are ca scop îndepărtarea completă a urmelor de

impurităţi, îndeosebi organice, pentru a căror distrugere înainte de redistilare se adaugă

KMnO4(0,2g la un litru de apă)

Cons. Saci, vase de sticlă bine închise.[1]

PEROXID DE HIDROGEN(H2O2)

Masa moleculară=34

F.S. H-O-O-H

Prop.fiz. lichid limpede, incolor în strat subţire, albăstrui în strat mai gros, cu

miros asemănător acidului azotic. Este foarte puţin stabil, descompunându-se chiar sub

acţiunea urmelor de praf din aer. Prin descompunerea completă eliberează de 476 de

ori volumul său de oxigen.

În farmacie se foloseşte sub formă de soluţie 3% şi respectiv 30% .

APA OXIGENATĂ

Sin . D.CI. Solutio hydrogenii peroxidi diluta

Soluţie de peroxid de hidrogen de concentrţie3%, apă oxigenată de 10

volume.

Conţine :

- Solutio hydrogenii peroxidi diluta ……………………….10g

- Aqua destillata…………………………………………….90g

Prop. fiz. lichid cu gust metalic şi reacţie slab acidă.

A.t. antiseptic

-hemostatic local

- decolorant

- dezodorizant[2]

I.t. – tratamentul local al diverselor plăgi, otite, angine (gargară)

- dermatologie

- decolorare a pielii şi a părului

Page 21: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

21

M.d.a. –extern- la spălarea şi dezinfectarea rănilor şi la schimbarea

pansamentelor.

- intern – tablete antiseptic gastric şi pilule cheratinizate ca antiseptic intestinale

În tratamentul plăgilor deoarece nu este toxică şi nu afectează

ţesuturile. În tratamentul plăgilor, sub acţiunea catalazei din ţesuturi şi sânge, se pune

în libertate oxigen „statu nascendi”, cu mare putere dezinfectantă şi dezodorizantă.

Posedă, de asemenea, şi proprietăţi hemostatice, aplicându-se prin tamponare pe

răni .

Pentru gargară se foloseşte diluată (o lingură de soluţie apă oxigenată la un

pahar cu apă).

Cons. La rece, în flacoane cu dop rodat.[1] Se păstrează în fiole de sticlă

incolore. [1], [2].

PERHIDROL

Sin. Soluţia de peroxid de hidrogen 30%, soluţia concentrată de peroxid de

hidrogen, soluţie apoasă conţinând 30% H2O2

Prop. fiz. Lichid limpede, miros slab caracteristic, cu acţiune caustică (albeţe

imediat pielea) şi cu reacţia slab acidă. Se amestecă în orice proporţie cu apa, alcool,

eter etilic.Este un oxidant foarte puternic.

Nu se foloseşte în tehnica farmaceutică.

A.t. antiseptic

- hemostatic (prin descompunere şi în contact cu oxigenul produce

coagularea sângelui

- decolorant

- sursă de oxigen în stare născândă

I.t. antiseptic al plăgilor

- hemostatic local în epistaxis şi în hemoragii după extracţie dentară.

M.d.a. – extern – sol.10%(solutio peroxidy diluta)

Cons. Flacoane parafinate cu închidere corespunzătoare, ferit de lumină, la

rece.[2]

OXIZI

Compuşii oxigenului cu metale se numesc oxizi metalici, iar cu nemetale oxizi

nemetalici. Cei mai utilizaţi oxizi în farmacie sunt : MgO şi CaO.

OXID DE CALCIU (CaO)

Sin. Calcii oxidum, calcarita usta

A.t. – caustic

- dezinfectant

I.t. serveşte la prepararea soluţiei de hidroxid de calciu (Aqua calcis).

Cons. In recipiente bine închise. [2]

Page 22: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

22

OXID DE MAGNEZIU (MgO)

Sin. Magnesii oxydum, magnesia usta

Vezi magnesii subcarbonas

M.d.a. – intern – ca atare sau în amestec de pulberi, în doze de 0,5-1g o dată ;

- în intoxicaţii cu acizi 10g în 200ml apă.

Cons. In recipiente bine închise. [2]

PEROXIZII

PEROXIDUL DE MAGNEZIU (Mg2O2)

Sin. Magnesii peroxydum

În farmacie se foloseşte un amestec de peroxid de magneziu 25% şi MgO în

proporţii variabile.

Prop. fiz. Pulbere albă, uşoară,fără miros, insolubilă în apă, nu este caustică.

A.t. – antiseptic gastric şi intestinal

- laxativ uşor

I.t. – antiseptic gastric şi intestinal

- laxativ uşor

- aciditate gastrică

- fermentaţii acide intestinale

- diaree de fermentaţie

M.d.a. – intern – tablete – antiseptic gastric

- pilule cheratinizate ca antiseptic intestinal cât şi ca laxativ

uşor., deoarece degajă apa oxigenată în mediul gastric

-

Cons. La rece, în vase bine închise.[1],[2].

Produse farmaceutice cu Mg2O2

SULFUL ŞI COMPUŞII SĂI

SULFUL

Răspândire : - sulf nativ în minereuri

- combinaţii : sulfaţi, sulfuri, materii organice.

Prop. fiz. Pulbere galben – citrin, fără gust, miros caracteristic deoarece

sublimează uşor, p.t 1140C, insolubil în apă, greu solubil în alcool, eter, uleiuri

esenţiale, grăsimi, solubil în CS2. Cu substanţe oxidante KClO3, CaOCl2, KNO3,

KMnO4 formează amestecuri explozive.

Page 23: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

23

În farmacie se foloseşte S purificat fie printr-o nouă sublimare (sulf sublimat

depurat) fie prin precipitarea lui din compuşii polisulfuraţi (sulf precipitat)[1]

Reacţionează la rece cu halogenii (excepţie iodul), cu oxigenul şi la încălzire

cu majoritatea metalelor. Arde cu flacără albastră, cu formare de SO2[1]

SULF SUBLIMAT DEPURAT

Sin. D.C.I. Sulfur sublimatum depuratum, sulf sublimat purificat

Gr. Mol. =32

Prop. fiz. Pulbere foarte fină alb-argintie, galben – deschis, fără gust ,fără miros

Floarea de sulf conţine de obicei urme de compuşi de As, se purifică prin tratare cu

soluţie de NH3, cu care se lasă în contact24 h, apoi se spală până la reacţia neutră, se

usucă la temperatură moderată.

Puritate : nu trebuie să conţină As şi Se.

A.t. –antiparazitar

- dermatologie

- laxativ

- purgativ

I.t. – laxativ

- purgativ

M.d.a. – laxativ - 0,5g/zi

- purgativ – 2g/zi.

- antiparazitar sub formă de unguente

- dermatologie unguente

A.t. - detoxifiant în intoxicaţiile cu plumb şi mercur, laxativ, acţiune piretogenă

( în reumatismul cronic) .

A.t. –laxativ

- purgativ

I.t. intoxicaţii cu plumb, mercur şi arsen, reumatism cronic, artropatii diverse,

dermatoze, scabie.

– laxativ

- purgativ

M.d.a.– extern- unguent – antiparazitar în cantitate de 5- 25g%, suspensii.

- dermatologie – acnee şi erupţii cutanate

- intern – laxativ şi purgativ în cantitate de 1-4g/zi

Obs. – efectul laxativ este datorat reducerii S sub influenţa florei intestinale la

H2S, care măreşte peristaltismul intestinal.

Cons. Ferit de lumină.[2]

SULF PRECIPITAT

Prop. fiz. Este o pulbere foarte fină, alb – argintie sau galbenă – deschis, fără

gust şi aproape fără miros.

Puritate Sulful precipitat nu trebuie să conţină : sulfiţi, sulfuri şi cloraţi.

Page 24: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

24

Se foloseşte intern ca laxativ şi purgativ în doze de 0,5-2g pe zi de obicei în

amestec cu alţi compuşi.[2]

SULFAT DE SODIU (Na2SO4*10H2O)

Sin.D.C.I. Natrii sulfas, Sarea lui Glauber

Răspândire : libre în natură atât anhidru, cât şi cu apă de cristalizare

Prop.fiz. cristale prismatice voluminoase, incolore, transparente, fără miros, cu

gust sărat, slab amar. La aer uscat este efluorescent, pierde apa de cristalizare şi se

transformă într-o pulbere albă. Produsul cristalizat, încălzeşte la 330C, se topeşte în

apa sa de cristalizare. Este solubil în apă (1/3), în glicerină, şi insolubil în alcool.

Este mai puţin iritant decât sulfatul de magneziu şi are acţiune coleretică.Este

incompatibil cu săruri de Ca şi Sr. Este efluorescent.

Puritatea să nu conţină : cloruri, sulfaţi, sulfiţi, nitriţi, tiosulfaţi, Ca, As, metale

grele, săruri de amoniu, substanţe reductoare. Prin uscare la 1200C pierde 52-56% din

greutatea sa (apa de cristalizare )

În farmacie se foloseşte, atât produsul cristalizat, cât şi cel anhidru (siccum)

F.f. Sarea de sodiu a acidului lactic, foarte higroscopică, se găseşte în comerţ

sub forma unor soluţii apoase concentrate din care se prepară soluţii injectabile şi

perfuzii.

A.t. prin metabolizare se pun în libertate ioni de Na+ şi ioni carbont care sunt

necesari în sânge.

I.t. acidoza metabolică

- coma hepatică

- uremii

M.d.a.soluţii izotonice (156 mval/l) îm doză de 40ml/kg/corp în caziri grave

până la 1val/l.[2]

Cons. Vase bine închise.

Produse farmaceutice cu Na2SO4

TIOSULFAT DE SODIU (Na2S2S3)

Sin. D.C.I. natrii thiosulfas, hiposulfit de sodiu

Este sarea acidului hiposulfuric (H2S2O3)

Prop.fiz. cristale prismatice, transparente, încolore, fără miros, cu gust sărat –

amărui, slab sulfuros, efluorescent, la are uscat şi cald, uşor delicvescent la aer umed.,

işor solubil în apă şi insolubil în alcool.

Puritate nu trebuie să conţină : cloruri, sulfaţi, sulfuri, sulfiţi, As, .Se, metale

grele, Fe.

A.t. – desensibilizant

- antitoxic

- dermatite

- antialergic

- frunculoze

Page 25: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

25

- urticarii

- toxidermii

- prurit

- antidot

- purgativ

I.t. – desensibilizant în stări alergice

- dermatoze inclusiv scabie

- intoxicaţii cu HCN

Cind. Insuficienţă renală acută şi cronică

M.d.a. – oral sau intravenos ca desensibilizant în stări alergice, în tratamentul

diverselor dermatoze, furunculoze, urticarii, toxidermii, prurit, intoxicaţii cu HCN. În

doze de20-30g pe cale orală acţionează ca purgativ. Sub formă de loţiuni, urmate de

fricţiuni cu soluţie diluată de HCl (5%) se foloseşte în tratamentul scabiei.

Cons. Ferit de aer şi umiditate

Obs. Este incompatibil cu substanţe acide, oxidante, săruri ale metalelor grele.

[1],[2].

Produse farmaceutice cu tiosulfat de sodiu.

SULFAT DE CALCIU (CaSO4*1/2H2O)

Sin. Ipsos, ghips ars

Prop.fiz. pulbere alb cenşiu, fără miros. Greu solubil în apă (1/600). În amestec

cu apă formează o pastă moale albă. Dură, compactă. Prin această întărire (priză),

gipsul se transformă în dihidrat. Această priză trebuie să se facă în 4 până la 10

minute.

Puritate nu trebuie să conţină carbonaţi 8efervescenţă cu acizii)şi nici hidroxid

de calciu (reacţie alcalină)

Se foloseşte în ortopedie pentru bandaje gipsate. Nu se mai utilizează în

stomatologie pentru mulaje.

Cons. Vase sau cutii de tablă bine închise şi ţinute la loc uscat. Dacă se

păstrează în mediu umed atunci absoarbe apă şi devine inutilizabil.[1]

Produse farmaceutice cu CaSO4.[2]

Produse farmaceutice cu sulfat de calciu

SULFAT DE BARIU (BaSO4*7H2O)

Sin.Barii sulfas

Prop fiz. Pulbere amorfă albă, fără miros, insolubilă în apă, solvenţi organici,

alcalii şi acizi diluaţi.

Ba are greutate moleculară mare ţi este opac la razele X, motiv penrtu care

sarea este lipsită de toxicitate fiind insolubilă şi se utilizează ca substanţă de contrast în

examenul radiologic al tractului gastro - duodenal.

Page 26: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

26

Puritate să nu conţină săruri de bariu solubile sulfuri, sulfiţi, metale grele, As,

fosfaţi, cloruri, sulfaţi solubili, Fe, şi substanţe reductoare.

M.d.a. oral – suspensie în doze de 60, 100, 150g în 150-250g apă

Obs. Nu se admit prescurtări pentru a nu fi confundat cu sulfura de bariu

(BaS)[1],[3].

Produse farmaceutice cu sulfat de bariu.

SULFAT DE MAGNEZIU(MaSO4*7H2O)

Sin. Magnesii sulfas, sare amară

Prop.fiz. subsanţă solidă cristalină, cu gust amar, albă, uşor solubilă în apă.

A.t. – oral – prugativ

- parental – spasmolitic, antconvulsivat, antiementizat, sedativ şi antişoc

I.t. – constipaţie

- tuburări de irigaţie cerebrală, coree, eclamsie

- intoxicaţii cu stricnină

Cind. – insuficienţă renală

- boala Addison,

- intoxicaţii cu barbiturice, curarinice şi acid nicotinic.

M.d.a. – purgativ 10-20-30g o dată

- laxativ -5g

- anticonvulsivant, soluţie injetabilă 20%

- antiemetizant în vărsăturile incoercibile din cursul sarcinii – 3ml din

soluţia 12%, cu o oră înaintea meselor.

Cons. În recipiente bine închise.[1]

Produse farmaceutice cu sare amară

AZOTUL ŞI COMPUŞII SĂI

AZOTUL

Sin. Nitrogen

Poziţia în Sistemul Periodic grupa a V-a (grupa a XV-a)

Răspândire nativ in aer 78-79% volume deoarece în condiţii normale este

inert. La temperaturi ridicate, reactivitatea sa creşte şi se poate combina direct cu H

formând amoniacul, iar cu O generează o serie de oxizi, care la rândul lor sunt materii

prime pentru obţinerea acidului azotic.

În tehnica farmaceutică azotul se foloseşte în inele cazuri pentru a crea o

atmosferă inertă în fiole care conţin substanţe sau soluţii injectabile uşor oxidabile sub

influenţa aerului.

Page 27: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

27

AMONIAC (NH3)

M. mol. 17

Prop. fiz. Gaz incolor, cu miros puternic înţepător, sufocant, lacrimogen, uşor

lichefiabil, foarte solubil în apă, solubil în alcool.

Obţ. Sinteza directă din elemente la 650-7000C sub presiune de 200 atm şi in

prezenţa unui catalizator (Fe, Mo, Ni, W)

Se foloseşte soluţia de amoniac. Soluţiile de amoniac au densităţi cu atât mai

mici cu cât concentraţia este mai mare ( de pildă sol. 10% are densitatea de 0,957-

0,960, iar soluţia de conc. 25% are densitatea de 0,91 şi cea de 30% are densitatea de

0,892. Acestă soluţie are un moros caracteristic de amoniac.

A.t. revulsiv

- accelerarea ritmului cardiac

I.t. antiacid

- revulsiv în frecţii

- neutralizant în înţepăturile de albine, viespe, ţânţari.

M.d.a. – intern - antiacid şi expectorant V-XX picături în apă

- extern se utilizeză pentru proprietăţile sale revulsive în frecţii (liniment

amoniacal, liniment saponat- camforat) şi ca neutrlizant pentru tamponatea

înţepăturilor de insecte.

Inhalat acţonează ca iritant asupra mucoasei nazale ; reflexul produs determină

acclerarea ritmului cardiac şi în felul acesta întrerupe stările de leşin.

În farmacie serveşte pentru preparatea spirtului amoniac anisat.

Soluţia de amponiac în aer pierde din conţinutul său şi absoarbe bioxid de

carbon ; motiv pentru care se păstrează în sticle cu dop rodat. Nu se recomandă dopuri

de cauciuc ; se pot folosi dopuri dopuri de plută învelite în foiţă de staniol.[1], [6]

PROTOXID DE AZOT (N2O)

Sin. Monoxid de diazot

F.f. butelii în care se pune compusul lichid sub presiune 51 bar la 200C

Prop.fiz. inert faţă de toate ţesăturile, cu excepţia substanţei cerebrale,

difuzează rapid în organism şi seslimină în scurt timp prin plămâni ; nu este iritant

pentru căile respiratorii ; are un miros agreabil (uşor dulceag) ; nu este exploziv per se

şi în condiţiile utilizării în decurs de maxim 24 h în amestec cu o cantitate suficientă de

oxigen (minim 20%9 la presiune atmosferică, este practic lipsit de toxicitate.[2]

Studiile recente arată că acest compus este considerat răspunzător de diverse

forme de cancer.[6]

Prezintă dezavantajul că are capacitate anestezică scăzută aproximativ 155 din

cea a eterului. Din acest motiv se utilizeză de obicei un amestec de 80% protoxid şi

20% oxigen, la presiune normală. Inhalarea acestui amestec, fără premedicaţie,

provoacă, după o scurtă perioadă 1-2 minute de agitaţie motorie şi euforie similară

celei postalcoolice, un somn adânc superficial, cu analogie generală, fără relaxare

musculră şi cu păstrarea reflexelor. Anstezia chirurgicală se poate obţine şi prin

creşterea presiunii amestecului gazos sau prin administrarea de protoxid necesită un

echipament deosebit, iar cel de-al doilea comportă pericolul anoxiei cerebrale, cu

Page 28: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

28

leziuni ireversibile, chiard upă expuneri de scurtă durată. Prezintă avntajul că în

concentraţii subanestezice (50%, 35%, 20% - în aer sau în oxigen protoxidul se poate

utiliza pentru obţinerea analgezinei folosind tehnici anestezice compleze, ori singur,

în mica chirurgie, în cadrul unor explorări instrumentale, etc

I.t.anestezie generală inhalatorie sau intrvenoasă

R.a. vărsături la copii

- hipoxia (anoxia) cerebrală

- aplazie în exces de protoxid.

M.d.a. cu ajutorul aparatelor de anestezie prevăzute dispozitiv pentru dozarea

protoxidului.

Cons. Butelii bine inchise, la adăpost de lumină şi căldură având capacitatea de

2, 3, 5, 10, 40 litri. [2]

NITRITUL DE SODIU (NaNO2)

Este sare a acidului azotos (HNO2) şi are M.mol.=69.

Sin. Natrii nitricum ; actualmente se consideră a fi substanţa cea mai

resposabilă de producerea diverselor forme de cancer.[7]

Prop. fiz. Cristale, bastonaşe compacte sau fragmentate, de culoare albă sau

slab gălbuie, fără miros şi cu gust slab sărat ; este higroscopic, solubil în apă, greu

solubil în alcool.

A.t. vasodilatator

I.t. hipertensiune arterială

- angină pectorală

- astmă

- antidot faţă de H2O.

M.d.a. cu prudenţă în asociere cu papaverină, luminal, diuretină în doze de

0,10-0-25g pe zi, deoarece este toxică.

Cons. În vase bine închise şi cianuri.[1]

NU SE MAI FOLOSEŞTE ÎN FARMACIE.

NITRAT DE SODIU (NaNO3)

Este sare a acidului azotic (HNO3)

Sin. Natrii nitris, salpetru de Chile

Prop, fiz. Cristale incolore, fără miros, cu gust sărat şi răcoritor, solubil în apă

şi greu solubil în alcool.

A.t. diuretic în doze de 2-10g pe zi.

Este cancerigen şi totuşi apare in toate alimentele conservate ca emulgator (E

501). [7]

Page 29: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

29

FOSFORUL ŞI COMPUŞII SĂI

FOSFORUL

Poziţia în Sistemul Periodic grupa aV-a (grupa a XV-a) perioada a 3 –a.

Răspândire este constituientul principal al organismului. Se găseşte în oase, a

căror cenuşă are circa 80% fosfat de calciu. Este indispensabil vieţii intrând în

compoziţia nocleo-proteinelor, lecitinelor, cefalinelor, etc.[8]

S-a folosit ca atare ca medicament sub formă de soluţie uleioasă (ulei fosforat

în concentraţie de unu la mie).[1]

HIPOFOSFIT DE SODIU (NaH2PO2)

Este sarea acidă a acidului hipofosforic (H3PO2)

M.mol.=88

Prop. fiz. Pulbere albă granulată sau cristale incolore, delicvescente, fără, cu

gust amar. Produsul oficinal este sarea anhidră, solubil în apă (1/2), greu solubil în

alcool, glicerină şi insolubil în eter.

Puritate nu trebuie să conţină ca impurităţi : sulfaţi,cloruri, fosfaţi, Ba, As,

metale grele, carbonţii, Ca, Fe. S-a folosit ca stimulent al poftei de mâncare şi ca tonic,

motiv pentru care a fost preconizat în tratamentul tuberculozei, rahitism şi

reconstituient al sistemului nervos.[1]

M.d.a. în doze de 0,1-0,5g pe zi.

Cons. În vase bine inchise fiind delicvescent. [1]

Produse farmaceutice cu hipofosfit de sodiu

« sirop tonic«

HIPOFOSFIT DE CALCIU [Ca (H2PO2)2]

Sin. Fosfat diacid de calciu

Prop.fiz. pulbere cristalină, albă, anhidră, stabiolă la aer, cu gust amar,

neplăcut, solubil în apă ( 1/7), greu solubilă în glicerină şi insolubilă în alcool.

A.t. tuberculoză

- rahitism

- anemie

- tulburări de nutriţie

- tulburări nervoase

M.d.a. copii – doza de 0,05g pe an de vârstă

- adulţi – 0,2 - 0,5g de 3 - 4 ori pe zi.

Cons. In recipiente bine închise.

Page 30: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

30

Produse farmaceutice cu hipofosfit de calciu

« sirop tonic »

FOSFAT DISODIC (Na2HPO4 *12 H2O)

Sin. Natrii fosfas cristalizat, fosfat monoacid disodic

M.mol.=338

Prop. fiz. Prisma incolore, efluorescente, cu gust sărat, răcoritor. Are în

compoziţia sa 60,63% apă de cristalizare. Încălzit la 400C se topeşte în propria apă de

cristalizare, iar la 1000C devine anhidru

Obţ. Din cenuşa oaselor

Puritatea nu trebuie să conţină : cloruri, sulfaţi, carbonaţi, metale grele, Fe,

săruri de amoniu, As.

A.t. colagog

uşor purgativ

stimulent al secreţiei gastrice

hiperclorhidrii

acidoză diabetică

calculoză renală

antidot

I.t. . colagog

o uşor purgativ

o stimulent al secreţiei gastrice

o hiperclorhidrii

o acidoză diabetică

o calculoză renală

o antidot

M.d.a. în doze de 1-2g pe zi se foloseţte ca stimulent al secreţiei gastrice

în doze mijlocii 4-6g are acţiune alcalinizantă

în doze mari20-30g are acţiune colagogă şi uşor purgativă. Este de

asemenea indicat, alături de bicarbonat de sodiu (pulbere Bourget), în hepatite

cronice ; este folosit, de asemenea, în hiperclorhidrii, acidoză diabetică, calculoză

renală.

Se foloseşte ca antidot în intoxicaţiile cu plumb.

Se utilizeză ca o componentă principală în diverse soluţii tampon.[1]

Cons. În recipiente bine închise.

Page 31: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

31

Produse farmaceutice cu fosfat disodic.

Vin tonic

FOSFAT TRICALCIC (Ca3(PO4)2

Sin. D.C.I. calcii fosfas, fosfat de calciu tribazic, fosfat neutru de calciu

Prop. fiz. Pulbere albă. amorfă sau microcristalină, fără miros şi fără gust,

insolubil în apă şi în alcool, solubil în acizii azotic şi clorhidric dilut, mai greu solubil

în acid acetic.

Puritate nu trebuie să conţină ca impurităţi : cloruri, sulfaţi, Ba, Fe, As, metale

grele, substanţe organice.

Prin uscare nu trebuie să piardă mai mult de 3% şi prin calcinare mai mult de

8% din greutatea sa. Pierderea prin calcinare este admisă şi explică prin transformarea

urmelor de fosfat monocalcic în pirofosfat de calciu.

A.t. – antiacid

- antidiareic

- consolidarea fracturilor

- antirahidic

I.t. – antiacid

- antidiareic

- consolidarea fracturilor

- antirahidic

M.d.a. în doze de 2-10g pe zi ca antiacid şi antidiareic

În doze de 2.3g pe zi ca reconstituent în tuberculoză, pentru consolidarea

fracturilor şi respectiv antirahitic.

Cons. În vase bine închise.

Produse farmaceutice cu fosfat tricalcic

Cavit 9

ARSENUL ŞI COMPUŞII SĂI

ARSEN

Poziţia în Sistemul Periodic grupa a V-a (grupa a XV –a), perioada a 4-a

Răspândire liber în natura. Se găseşte şi sub formă de combinaţii care sunt

destul de răspândite.

Este un constituient normal în organismul uman şi este prezent în tiroidă, creier,

unghii, păr.

Ca atare nu se foloseşte în farmacie în schimb se utilizeză combinaţiile sale care

în general sunt foarte tixici motiv pentru care nu se mai folosesc în farmacie şi nici în

tratamentele stomatologice.

Cons. La Venena.[1]

TRIOXIDUL DE ARSEN (As2O3)

Page 32: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

32

Sin. Anhidridă arsenioasă, şoiricioaică

Prop. fiz. Pulbere albă, microcristalină, cu gust slab acru, sau bucăţi albicioase

cu aspect de porţelan. Este o substanţă polimorfă. Se cunosc trei varietăţi : actaedrică,

prizmatică, amorfă. Forma ocoedrică este cea mai stabilă dar şi uşor solubilă. Se

foloseşte numai forma amorfă şi cea cristalină. Se dizolvă greu îm apă la rece şi mai

uşor în glicerină.

A.t. paralizantă asupra sistemului nervos central.

- caustică

I.t. caustic pentru a fi folosit în formă de pastă arsenicală, pentru distrugerea

pulpei dentare.

M.d.a. se utilizeză cu multă prudenţă, deoarece este foarte toxic. Nu se folseşte

intern deoarece diminuează oxidările celulare.

Cons. La Venena.[1]

ARSENIAT DE SODIU (Na2HAsO4*7H2O)

Este sarea acidului arsenic (H3AsO4)

Sin. arseniat disodic

Prop. fiz. Cristale incolore, transparente, voluminoase, fără miros şi cu gust

leşios, efluorescent la 300C ; conţine 40,38% apă de cristalizare, uşor solubil în apă şi

glicerină, greu solubil în alcool.

Puritate nu trebuie să conţină : cloruri, sulfaţi, carbonaţi, nitraţi, arseniaţi,

metale grele.

A.t. vezi trioxidul de arsen

I.t. vezi trioxidul de arsen

În corpul uman în prezenţa HCl din sucul gastric formează hidrogen arseniat

(H3As) foarte toxic pentru organism.[1]

BISMUTUL ŞI COMPUŞII

BISMUT

Sin: bismutii

Răspândire : bismutul se găseşte atât în stare nativă, cât şi sub formă de

minerale, dintre care acela mai inportante sunt bismutina (Bi2S3) şi oxidul de bismut

(Bi2O3)

Bi ca atare nu are întrebuinţări în farmacie ; este o materie primă importantă

pentru obţinerea unor săruri bazice cu întrebuinţări terapeutice.[1]

SUBNITRAT DE BISMUT [2Bi(OH)2(NO2)*OBiOH

Sin. Nitrat bazic de bismut

Puritate nu trebuie să conţină săruri de plumb, Fe, Ca, Ba, carbonţi, As, etc.

A.t. antidiareic

Page 33: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

33

- astringent

- antiseptic intestinal,

- absorbant

- protector al mucoasei gastrice

I.t. - antidiareic

- astringent

- antiseptic intestinal,

- absorbant

- protector al mucoasei gastrice

M.d.a. – îm diaree, afecţiuni intestinale,ulcer gastric, gastrită, în doze de 1-3g

pe zi.

Extern sub formă de unguente sau pudră în arsuri şi dermatoze diverse.

Este incompatibil cu calomelul, sulful, acizii.

Produse farmaceutice cu subnitrat bazic de bismut

Comprimate contra diareei.

CARBONAT BAZIC DE BISMUT (BiO 2CO3)

Prop. fiz. Pulbere albăsau foarte slab gălbuie, fără miros, fără gust, insolubilă în

apă şi în alcool, solubilă în acizi cu efervescenţă.

A.t. antidiareic

- antiacid

- antiparazitară

I.t. antidiareic

- antiacid

- antiparazitară

M.d.a. intern- antdiareic în diareea estivală, fermentaţii şi înfecţii intestinale în

2-5g, asociat cu săruri de magneziu, se foloseşte ca antiacid în boala ulceroasă, în dite

de 10-20g pe zi. Are de asemenea acţiune antiparazitară, în special contra oxiurilor.

Produse farmaceutice cu carbonat bazic de bismut

CARBONUL ŞI COMPUŞII SĂI

CARBONUL

Poziţia în Sistemul Periodic :grupa a IV-a perioada a 2 a.

Răspândire este unul dintre cele mai răspândite elemente chimice. În natură se

găseşte sub trei forme alotropice : cărbune, diamant şi fulerene.

Se găseşte şi sub formă de combinaţii anorganice (carbonaţi, CO2, etc.) şi

organice, folosite în majoritatea ca medicamente sau la prepararea unor medicamente.

Page 34: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

34

A.t. adsorbant

- decolorant

- dezodorizant

I.t. adsorbant

- decolorant

- dezodorizant, deoarece este stabil în timp şi este uşor de preparat.

Obţ. Prin ardere în spaţiu limitat a diferitelor materii organice. După natura

materiilor organice se obţin :cărbunele de lemn (carbo ligni), cărbunele animal (carbo

animalis)[1]

CĂRBUNELE MEDICINAL (C)

Sin. D.C.I. Carbomedicinalis vegetalis, cărbune de lemn

Prop.fiz. pulbere neagră, fină amorfă, fără miros, fără gust, insolubil în apă.

Obţ. Arderea incompletă a lemnului sau a cojilor de fructe. Pentru purificre,

produsul brut este tratat cu vapori de apă sub presiune ,apoi spălat cu un acid mineral

(acid azotic, acid clorhidric) şi cu apă până când apele de spălare sunt neutre, apoi se

usucă.

Puritate nu trebuie să conţină : nitrţi, sulfuri, cianuri, As.

A.t. antidiareic

- adsorbant

- antioxidant

I.t. . antidiareic

- adsorbant al gazelor care rezultă din fermentaţia şi putrefacţia intestinală,

în balonări, în colite, în intoxicaţii cu alcaloizi

- antioxidant faţă de toxinele microbiene.

M.d.a. intern – caşete în cantităţi de până la 30g pe zi, sau asociat cu alte

medicamente.

Extern – intră in compoziţia prafurilor pentru dinţi.[1]

Produse farmaceutice cu cărbune vegetal

CĂRBUNE ANIMAL

Sin.carboanimals, cărbune de oase

Prop.fiz. pulbere nagră, fină amorfă, aderentă, cu aspect mat, puţin

higroscopică, insolubilă.

Obţ. Prin carbonizarea incompletă a oaselor de animale, în prealabil degresate

şi pulverizate. Produsul obţinut se purifică cu HCl pentru a îndpărta fosfaţii şi

carbonaţii de calciu şi respective alte săruri minerale.

Se foloseşte pentru puterea sa decolorantă la purificarea compuşilor organici şi

mai puţin ca adsorbant în locul cărbunelui de lemn.

SĂRURILE ACIDULUI CARBONIC (H2CO3)

Page 35: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

35

Acidul carbonic nu este stabil. Se cunoaşte soluţia de bioxid de carbon î

napă (ape minerale şi băuturi carbogazoase). Este un acid bibazic foarte slab şi

generează carbonaţi acizi numiţi bicarbonaţi şi carbonaţi neutrii sau normali.

Sărurile acidului carbonic după numărul atomilor de H care se substituie pot fi

acide (MHCO3) şi neutre (MCO3)

CARBONAT ACID DE SODIU (NaHCO3)

Sin. Bicarbonat de sodiu

M. mol. 84.

Prop.fiz. cristale albe, fără miros, cu gust sărat şi slab leşios,solubile în

apă 1/12) insolubil în alcool. Încălzit la temperaturi mai mari de 600C pune în libertate

bioxid de carbon. Este incompatibil cu acizi , săruri acide, preparate galenice.

Puritate nu trebuie să conţină : carbonaţi în exces, As, săruri de amoniu, etc.

A.t. – digestiv

- antiacid

- antidot

I.t. – digestiv

- antiacid

- antidot în intoxicaţii cu acizi

M.d.a. intern – digestiv – 0,5-2g, singur sau asociat, cu 30 minute inaintea

meselor principale ; ca antiacid şi neutralizant 2-10g pe zi în hiperclorhidrie, boala

ulceroasă ; ca antidot în intoxicaţiile cu acizi; în afecţiuni hepatobiliare, uricemie, gută

4-6g pe zi şi în acidoza diabetică.

Se poate administra în perfuzie lentă (soluţie 12-30%).

Extern se întrebuinţează pentru gargară (schimbarea pH-ului local) loţiuni

alcooice penrtu degresarea părului (5-10%), comprese, spălături vaginale, băi (500g

pentru o baie), în seboree, acnee, arsuri, ulcere varicoase.

Cons. In vase bine închise.

Page 36: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

36

Produse farmaceutice cu bicarbonat de sodiu

1. Pulberi alcaline oficinale

2. Pulberi efervescente

3. Limonade

CARBONAT DE SODIU (Na2CO3)

Sin. D.C.I. natrii carbonas

M. mol.106

Prop. fiz. Pulbere albă, granuloasă, fără miros, cu gust puternic leşios, caustic,

solubil în apă, solubil în apă (1/6,5), mai solubil în apă caldă (1/2,5), insolubil în

alcool.

Puritate nu trebuie să conţină : cloruri, sulfaţi, fosfaţi, săruri de amoniu,, Fe,

metale grele, As.

Obs. Nu se admit prescurtări pentru a nu se confunda cu carbonatul de sodiu

uscat (siccatum) care conţine o moleculă de apă cu M. mol=124.

Se foloseşte pentru prepararea soluţiei Dakin. Se prescrie destul de rar în băi şi

unguente alcaline.

CARBONAT DE SODIU CRISTALIZAT (Na2CO3*10H2O)

Sin. D.C.i. natrii carbonas

M. mol.=286

Prop. fiz. Cristale mari, incolore, cu gust leşios şi slab caustic, efluorescent la

aer, solubil în apă şi glicerină. Încălzit la 340C se topeşte in propria apă de cristalizare

Obţ. Recristalizarea din apă a carbonatului de sodiu.[1]

A.t. caustic

I.t. extern, în dermatologie

M.d.a. extern – spălături şi băi 1-2g%, pentru picături în urechi 2g% în

glicerină ; soluţiile apoase2g% se folosesc la fierberea instrumentelor chirurgicale.

Cons. În recipiente bine închise.[2]

CARBONAT DE CALCIU (CaCO3)

Sin. D.C.I calcii carbonas

Prop fiz. Pulbere albă fină micrcritalină, fără miros, fără gust, insolubilă î napă,

solubilă în acizi cu degajare de CO2.

Puritate nu trebuie să conţină în afară de înpurităţile indicatwe în mod obişniut :

Ba,Al,Mg, As, carbonţi alcalini.[1]

A.t. – antiacid prin acţiunea sa de neutralizare asupra acidităţii gastrice ( nu

alcalinizează conţinutul gastric, excesul fiind solubil ) ;

- antidiareic în doze mari.

I.t. – hiperaciditate gastrică

- ulcer gastric

Page 37: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

37

- diaree de fermentaţie

- intoxicaţii cu acizi

M.d.a. per os, sub formă de pulberi simple sau compuse, în doze de 1-10g/zi.

Cons. In recipiente bine închise.[2]

CARBONAT BAZIC DE MAGNEZIU [Mg(OH)MgCO3)]

Sin. Magnesii subcarbonas

A.t. - neutralizant al acidităţii gastrice (fără a alcaliniza conţinutul)

- laxativ

- proctector al mucoaselor şi pielii

I.t. – hiperaciditate

- meteorism

- intoxicaţii cu acizi

- dermatite (fără supuraţie)

M.d.a. – intern- ca atare sau în amestecuri de pulberi în doze de 0,5-1g o dată.

Se foloseşte la prepararea soluţiei Roge/.

Cons. În recipiente bine închise.

SILICIUL ŞI COMPUŞII SĂI

SILICIU

Poziţia în Sistemul Periodic grupa a IV – a, perioada a 3 – a.

Răspîndire se găseşte în cantităţi mari în natură sub formă de combinaţii cea

mai răspândită fiind dioxidul de siliciu. Din acest material se fabrică sticla obişnuită

inclusiv fiole.

Exceptând talcul şi caolinul, silicaţii nu se folosesc în farmacie. Sau

făcut studii pentru ca bentonitele să se folosească drept excipienţi.[1]

TALCUL

Sin . silicat de magneziu hidratat natural

Compoziţia are formula 4SiO2*3MgO*H2O

Prop. fiz. Pulbere albă, fină, fără miros, fără gust ; insolubil în apă, acizi

şi soluţii de hidrozizii alcalini.

Puritate nu este permis să conţină substanţe solubile în apă, acizi,

metale grele şi arsen.

A. t. – adsorbant

I.t. – adsorbant

M.d.a – adsorbant ca pulbere izolantă şi adsorbantă în chirurgie se sterilizează

în prealabil la circa 170 0C.

Cons. – ferit de materii odorante dearece are proprietăţi adsorbante, capătă

miros.[1]

Page 38: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

38

Produse farmaceutice cu talc

CAOLIN

Sin. Bolus alba

Este silicat de aluminiu hidratat, natural, aproape pur.

Are formula 2SIO2 * Al2O3 *2H2O, şi formula brută H4Al2Si2O9

Prop. fiz. Pilberre fină, albă, slab gălbuie sau cenuşie, aproape fără

miros şi cu gust slab astringent. La încălzire, se topeşte foarte greu, puţin solubil în

soluţii de hirdoxizi alcalini, insolubil în apă şi acizi diluaţi. Amestecat cu puţină apă

formează o masă plastică. Tratat cu apă caldă, degajează miros caracteristic de lut.

Este atacat de acid sulfuric la fierbere şi dizolvă Al2O3 din componenţa sa.

Puritate – nu trebuie să conţină produşi solubili în HCl, As, metale grele

A. t. – adsorbantă

- antiacid

- dezodorizant

I.t – hiperclorhidrii

- dizenterii

- enterite

- pansament gastric

- excipient

M.d.a – antiacid, adsorbant, dezodorizant al scaunelor, protector al mucoaselor,

numai după ce microorganismele eventual prezente au fost distruse prin sterilizare. În

hiperclorhidrii, dizenterii, enterite se foloseşte ca pansament gastric în doze de 15- 20

gr pe zi.

Cons ferit de materii odorante dearece are proprietăţi adsorbante, capătă

miros.[1]

BENTONITE

Sunt argile, cunoscute sub numele de bentonite, care au proprietatea ca în

contact cu apa să dea după proporţia acesteia, fie suspensii coloidale, fie geluri.

Din punct de vedere chimic este un silicat de aluminiu şi magneziu, cu o

structură cristalină lamelară, datorită căreia au proprietatea de a fixa apă în proporţie

de 10-20 ori greutatea lor, mărimdu-şi volumul.

Se folosesc în farmacie pentru a prepara unguente, prin asociere cu glicerină.â

În prezent se folosesc ca atare pentru afecţiuni interne şi externe ale

organismului. Se folosesc în industria ceramică, prepararea săpunului, fabricarea

hârtiei cât şi la epurarea apei.[1]

BORUL ŞI COMPUŞII LUI

Page 39: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

39

BOR

Poziţia în Sistemul Periodic grupa a III-a (a XIII-a), perioada a II-a.

Răspândire – nu se găseşte liber în natură, ci numai sub formă de combinaţii;

principale sunt acidul boric şi boraxul. Aceştia purificaţi, se folosesc extern deoarece o

acţiune antiseptică.[1]

ACID BORIC (H3BO3)

M. mol = 62

Sin acidum boricum

Prop. fiz – pulbere vristalină, albă, sau lamele cristaline, lucioase, cu aspect

sidefos, unsuroase la pipăit, cu gust slab acid, solubil în apă rece (1/25), mai solubil la

cald(1/3,5)

Obţ. – din unele izvoare terminerale, cât şi prin tratarea boraţilor de calciu

naturali cu acid sulfuric din care se eliberează H3BO3.

Puritate – nu trebuie să conţină substanţe organice, As, metale, acizi minerali

A.t – antiseptic

I.t - oftalmologie

- otorinolaringologie (O.R.L)

M.d.a – soluţie apoasă 3-4 % în soluţie alcoolică, glicerină sau în unguente şi

pudră. Fiind neiritat, se foloseşte mai ales în oftalmologie şi O.R.L, ca antiseptic al

mucoaselor.

Conservare – vase bine închise

Produse farmaceutice cu acid boric

BORAX

Sin – tetraborat de sodiu

M. mol = 381

Este sare a acidului tetraboric cristalizat (H2B4O7 * 10H2O)

Prop. fiz – prisme hexagonale, mari, transparente, inodore, cu gust slab alcalin,

efluorescent prin pierderea apei, se transformă în pulbere albă cristalină, uşor solubilă

în apă caldă (1/0.5) insolubil în alcool

Puritate – nu trebuie să conţină impurităţile menţionate pentru acidul boric

A.t – antiseptic

I.t – antiseptic

M.d.a – ca antiseptic slab, fiind bine suportat de mucoase. Se foloseşte în

soluţii apoase 1-4% în oftalmologie şi dermatologie; în soluţii cu glicerină sub numele

de glicerină ,,boraxată” în afecţiuni ale mucoase bucale.

Conservare - în vase bine închise, eflorescenţă[1]

Page 40: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

40

ALUMINIU ŞI COMPUŞII SĂI

Aluminiul este cel mai răspândit metal din natură, unde se găseşte numai sub

formă de combinţii.

Aluminiul metalic este materia primă din care se obţin combinaţiile sale

necesare în farmacie.

HIDROXID DE ALUMINIU [Al(OH)3]

Sin. D.C.I aluminium hydroxydatum, alucol

A.t. – antiacid (fiind bază se combină cu HCl din sucul gastric

- adsorbant

- astringent

I.t. afecţiuni ale tubului digestiv (gastrită, gastroduodenală, boala ulceroasă.

M.d.a. – intern – pulberi sau comprimate, în doze de 0,5 -2,0g o dată

Cons. In recipiente bine închise 2]

SULFATUL DE ALUMINIU (Al2SO4)3*12H2O

Sin. Aluminii sulfas

Prop. fiz. Cristale albe, mici, delicvescente, fără miros, cu gust acrişor şi

astringent, solubil în apă, insolubil în alcool

Puritatea să nu conţină săruri de amoniu,fier, arsen, etc.

A.t. – topic

- astringent

- slab antiseptic

I.t. – hemoragii externe

- plăgi ale tegumentelor

M.d.a. – extern – pentru spălăîturi vaginale şi ovule.

Cons. În recipiente bine închise.[1],[2]

Produse farmaceutice cu sulfat de aluminiu

ALAUNII

Alaunii sunt sulfaţi dubli ai unui metal trivalent şi un metal

monovalent(alcalin sau amoniu). Ca metal trivalent poate fi : Al, Fe, Cr. etc.

Alaunii de aluminiu sunt albi, cei de fier roz, iar cei de crom violeţi. De

fapt cei doi sulfaţi care intră în compoziţia alaunilor nu formează un complex sau o

combinaţie chimică ; în soluţie ei se comportă ca un amestec al celor două

componente.

În farmacie se întrebuinţează numai sulfatul dublu de aluminiu şi potasiu

(alaun abişnuit) şi sulfat dublu de aluminiu şi amoniu (alaun amoniacal).

Page 41: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

41

SULFATUL DE ALUMINIU ŞI POTASIU [KAl(SO4)2*12H2O]

Sin.D.C.I. aluminii et kalii sulfas, alumen, piatră acră, alaun de potasiu

M.mol.=474

Prop.fiz. cristale mari, incolore, transparente sau pulbere cristalină albă,fără

miros, cu gust acru şi astringent, efluorescent la aer. Prin încălzire la 90-920C se

topeşte în apa sa de cristalizare, iar la temperaturi mai mari, masa se umflă şi se

deshidratează.

Puritate nu trebuie să conţină impurităţi la fel ca sulfatul de aluminiu.

A.t. astringent

- dezinfectant

- hemostatic

I.t. -. astringent

- dezinfectant

- hemostatic

M.d.a. colire, unguente, pulberi[1]

Cons. În recipiente bine închise. [2]

Produse farmaceutice cu sulfat dublu de K şi Al

ARGINTUL

SĂRURI DE ARGINT

Poziţia în Sistemul Periodic grupa a I –a secundară, perioada a 4 –a

Răspândire în natură sub formă nativă şi sub formă de de combinaţii.

Combinaţiile solubile de argint au acţiune bactericidă, chiar în soluţii foarte

diluate. Sunt folosite pentru proprietăţile astringente, caustice şi antiseptice.[1]

AZOTAT DE ARGINT (AgNO3)

Sin. D.C.I. argenti nitras, nitrat de argint, piatra iadului

Prop. fiz. Cristale lamelare, incolore, translucide, fără miros, cu gust metlic,

caustic., solubil în apă (1/0,6), geru solubil în alcool şi în eter.

Obţ. Prin acţiunea acidului azotic diluat aspra argintului pur.

A.t. cauterizantă

- antiseptic

- astringent

I.t. spălături vaginale şi oculare

Cind. per os

M.d.a. – extern - sub formă de creioane pentru acţiune sa cauterizantă

- soluţii concentrate

- antiseptic în soluţii diluate0,025 – 0,1% este folosit în spălături uretrale

şi picături pentru ochi. Soluţia 1% se utilizează preventiv contra infecţiilor oftalmice la

nou – născuţi.

Cons. În vase de culoare închisă (brună) bine închise. [1],[2].

Page 42: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

42

ARGINT PROTEINIC

Sin. D.C.I. argenti proteinas, proteinat de argint, protargol.

Combinaţiile de argint cu produse de degradare ale proteinelor cu un conţinut

de aproximativ 8-5

A.t. – antiseptic slab

- uşor iritant

I.t. – conjunctivite

- oftalmie purulentă

- infecţii ale mucoaselor

- ulcer corneean

- blefarite

- urticarie

M.d.a. – colire, în concentraţii de 1 – 5% pentru prevenirea oftalmiei

gonococice la nou – născuţi ;

- unguente 2 -10g% ;

- instilaţii uretrale, în soluţie 0,2 – 1 – 4g%.

Cons. ferit de lumină. [2]

ARGINT COLOIDAL

Sin. Argentum colloidale, colargol

Asocierea de argint şi substanţe proteice ; conţinut în argint 70 - 75 g%

A.t. – antiseptic 8folosit mai ales pentru mucoase)

I.t. – rinite

- conjuncivite

- blefarite

- uretrite

- vaginite

M.d.a. – colire 1 – 5g% pentru tratamentelor blefaritelor, cojunctivitelor, etc.

- instilaţii nazale 2 – 5g%

- spălături vaginale şi uretrale 0,2 – 1g%

- unguente de 1 -1,5g-5

Obs. Soluţiile se prepară la nevoie.

Cons. ferit de lumină.[2]

ZINCUL ŞI COMPUŞII SĂI

ZINCUL

Page 43: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

43

Răspândire în natură apare numai sub formă de combinaţii. În corpul

vegetalelor şi al animalelor se află în cantităţi mici. Ficatul îl reţine şi poate ajunge la o

concentrţie de 0,03%. Se foloseşte pentru obţinerea oxidului, clorurii şi a sulfatului,

combinaţii care se folosesc în farmacie.[1]

CLORURA DE ZINC (ZnCl2)

Sin. D.C.I. zincii chloridum

Prop. fiz. Pulbere albă cristalină, foarte higroscopică, cu gust arzător, caustic.,

uşor solubil în apă(1/0,4), cu degajare de căldură, uşor solubilă în alcool, glicerină.

Puritate nu trebuie să conţină săruri alcline şi alcalinopământoase, metale grele,

As, Al, etc.

A.t – astringent

- antiseptic

- caustic

- cauterizant

I.t. – astringent

- antiseptic

- caustic

- cauterizant

M.d.a. – extern – antiseptic 5 -10%, în spălături vaginale şi uretrale (0,05%), în

colire (0,02%). În soluţii este un caustic energic în stomatologie.

Cons. În vase de capacitate mică fiind higroscopic.[1]

SULFAT DE ZINC (ZnSO4 *7H2O)

Prop. fiz. Cristale incolore sau pulbere microcistalină, efluorescentă cu gust

metalic şi astringent, solubil în apă, glicerină, insolubil în alcool. La încălzire la 1000C

pierda apa de cristalizare .

Puritate nu trebuie să conţină săruri alcaline şi alcalino – pământoase, metale

grele.

A.t. – antiseptic

- astringent

- caustic

I.t. antiseptic

- astringent

- caustic

M.d.a.- extern – ca antiseptic, astringent şi caustic în tratamentul afecţiunilor

cutanate. Se foloseşte şi în ofalmologie sub formă de colire

Cons. In vase bine închise fiinds efluorescent[1]

MERCURUL ŞI COMPUŞII SĂI

Page 44: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

44

Mercurul se găseşte în natură ca mineral sub formă de sulfură de mercur

(cinabru) HS.

Este sinonim cu hidrargir de unde şi simbolul Hg.

În farmacie se foloseşte doar mercurul purificat.

Prop. fiz.-chim. – singurul metal lichid la temperatură obişnuită

Culoare – alb-argintiu; are tensiune superficială foarte mare şi este mobil;

insolubil în apă şi solvenţi obişnuiţi

Se dizolvă în acid sulfuric diluat, iar în cel concentrat numai la cald.

Întrucât este foarte toxic pentru organism nu se mai utilizează în farmacie nici

măcar pentru prepararea de unguente.

Cons. - vase de porţelan de capacitate mică

Clorura mercuroasă Hg2Cl2

Sin. Calomel

Prop.fiz. – pulbere albă amorfă, greu solubilă în apă

Nu trebuie să conţină impurităţi: cloruri, săruri mercurice, metale grele, arsen,

etc.

În farmacie s-a folosit ca purgativ vermifug antiseptic.

Clorura mercurică HgCl2

Prop. fiz. – pulbere albă, grea, fără miros, foarte toxică

Întrucât este foarte toxică şi iritantă nu se foloseşte in medicaţie deşi are acţiuni

antiseptice şi dezinfectante

Clorura amidomercurică HgClNH2

Sin. Precipitat alb de mercur

Prop.fiz.- pulbere amorfă albă insolubilă în apă şi solvenţi organici. Se

întrebuinţează în farmacie numai extern ca antiseptic şi dezinfectant în unguente

Cons. Ferit de lumină

FIERUL ŞI COMPUŞII SĂI

Poziţia în sistemul periodic: perioada a 4-a, grupa VIII B

Răspândire:

combinaţii: săruri cu fier divalent care se resorb uşor din tractul

gastrointestinal, săruri cu fier trivalent având caracter acid în prezenţa

albuminelor provoacă efecte corosive

Component al hemoglobinei: ficat, splină, măduvă osoasă

FIER REDUS

Sin. D.C.I ferrum reductum, fier redus prin hidrogen

Prop.fiz. – pulbere cenuşie – închisă, fină, grea, fără miros, fără gust, insolubilă

în apă, atrasă uşor de magnet (magnetoterapia).

Page 45: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

45

Se prepară prin reducerea trioxidului de fier cu hidrogen, de unde şi denumirea

fier redus prin hidrogen.

A.t. – antianemic

Ind. t – anemii feriprive

C.ind – iminenţă de avort, tuberculoză pulmonară, diateză hemuragică

M.d.a – intern – pulberi compuse divizate sau pilule ce conţin 0,05 – 0,2 gr

odată.

Obs. Când se prescrie fier se foloseşte ferrum reductum.

Nu se asociază cu compuşi ca arsen, deoarece in stomac, în prezenţa acidului

clorhidric, produce hidrogen arseniat foarte toxic pentru organism

Cons. Recipiente mici pentru a nu se oxida şi bine închise

FIER POLIMALTOZAT

Sin. D.C.I ferrum haussmann

Comercializare: fiole 2 ml

A.t : fierul polimaltozat, complex se scindează în maltoză şi hidroxid feric ce se

depune în special în ficat, de unde ajunge în măduva oaselor. Ca urmare este indicat în

combaterea anemiilor.

I.t – anemii feriprive şi intoleranţe digestive

C.ind. – hemosideroză, anemii hemolitice, insuficienţă renală, intoleranţă la

fier, hepatite.

R.a – greaţă, colici abdominale, diaree, cefalee, pigmantarea regională

M.d.a : injectabil

Cons. loc răcoros

Valabil 2 ani

Produse farmaceutice cu fier polimaltozat:

mirtilene – (fragilitate capilară) sub formă de capsule sau fiole

ferrosin C-cps. Gelatinoase

farvietale – cps.

Eurovita + Fe – drj.

Ferrum haussmann – sirop

Ferronat –suspensie

Fer-sol. Picături

Page 46: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

46

SULFAT FEROS FeSO4 x 7H2O

Sin. D.C.I Ferri sulfas

Prop.fiz. – cristale transparente, verde-albăstrui, efluorescente, fără miros, gust

metalic, astringent, solubil în apă şi glicerină, insolubil în alcool; nu trebuie să conţină

impurităţi ca: săruri alcaline, metale grele, arsen, etc.

A.t – anemii

Ind.t. – antianemic, astringent

M.d.a – intern, soluţii sau siropuri ce conţin 0,05 – 0,5 gr compus de 3-4 ori pe

zi;

- extern, astringent, colire în spălături vaginale.

Cons. – vase colorate bine inchise

TRICLORURĂ DE FIER FeCl3 x 6H2O

Sin. D.C.I ferri chloridum.

Prop. fiz. – pulbere galben-portocalie, galben-brună, higroscopică (în aer se

lichefiază), gust metalic, miros slab înţepător. Se topeşte la 38-400

C. Uşor solubilă în

apă (1:0,2), alcool, eter.

A.t. – hemostatic

I.t. – astringent puternic

M.d.a – sirop, vin-tonic

Cons – vase colorate bine închise

Produse farmaceutice cu fier:

polimineralizant S-drj., Eurovita multiminerale, Centrum de la A la Zn,

ABC-Spectrum - tb., Fenime+ - tb., Viaredin cocktail –sirop, Supradyne

– drj., glubifer - tb., etc.

Nefrită= infecţie rinichi

ACTH

DOCA

Metabolism bazal-

Liniment-

Actinomicoză-

Boala Addison – piele bronzată fără a sta la soare

1ppm=1ml/l sau 1mg/l

edem = umflătură

nefrită= infacţie la rinchi

purpură= vase de sânge sparte la nivelul ochiului

Page 47: 206138693 Curs Chimia Farmaceutica (1)

47

BIBLIOBRAFIE

1. Zota V. Oţeleanu D., Chimie farmaceutică, Manual pentru şcolile

tehnice sanitare, Editura Medicală, Buc. 1962

2. Manolescu E. şi alţii, Produse farmaceutice Ed. Medicală, Buc. 1985

3. Prospecte

4. Stroescu V., Ghidul medicamentelor esenţiale, Ed. Medicală, Buc.,1993

5. 5 Revista Farmacia ta magazin

6. Revista Viaţă+Sănătate, Ed. Medicală, 2000-20004