204286383 Plan Anual de Productie Agricola Managementul Productiei

USAMV-BUCURESTIFacultatea : MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICAIN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA SLATINASpecializarea : INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

Autori: Prof dr Draghici Manea, Conf dr Valentina Tudor Preparator drd Raluca Necula

Tema proiectului de an:

INTOCMIREA PLANULUI ANUAL

DE PRODUCTIE

IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC AGROLID SRL

Studenta: MOCANU LIDIAGrupa 2,anul III

Anul univ 2012-2013

INTRODUCERE

Situaţia economică a întregului an depinde de hotărârile luate cu privire la ce culturi vom înfiinţa în primăvară şi modul judicios de valorificare a fiecărei ,,palme” de pământ, de planul de cultura intocmit.

În deciziile pe care le luam, există câteva direcţii obligatorii de care trebuie să ţinem seama, precum:

- obligaţiile contractuale deja încheiate şi care trebuie respectate;

- plantele cultivate în anul anterior, în funcţie de care trebuie să stabilim ce o sa cultivam pentru a asigura o rotaţie bună a culturilor, ştiut fiind faptul că alegerea corectă a plantelor premergătoare este cea mai ieftină cale de combatere a buruienilor, bolilor, dăunătorilor, dar şi o condiţie pentru valorificarea cât mai eficientă a potenţialului de fertilitate a solului şi a efectului remanent al îngrăşămintelor aplicate în anul anterior;

- asigurarea necesarului de furaje pentru efectivele proprii de animale;- posibilităţile de aprovizionare cu îngrăşăminte şi pesticide pentru a susţine un nivel corespunzător tehnologiei de cultură;

- stadiul de efectuare a lucrărilor de bază ale solului, respectiv situaţia ogoarelor realizate, a suprafeţelor scarificate, a fertilizărilor cu îngrăşăminte organice şi cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu administrate odată cu ogoarele;

- suprafeţele care nu au putut fi încă arate şi care urmează a fi lucrate în ferestrele bune de lucru din această perioadă;

- culturile tehnice care au revenit în atenţie atât prin preţurile pe care le oferă beneficiarii, cât şi prin sprijinul acordat cultivatorilor, asigurându-le sămânţa, îngrăşămintele necesare şi alte avantaje, culturi cum sunt: sfecla pentru zahăr, tutunul, şofrănelul ş.a.;

- refacerea rezervei de apă a solului, după o toamnă extrem de secetoasă şi un început de iarnă cu precipitaţii puţine, fapt care ne obligă să ne orientăm spre culturile cu necesar mai redus de apă, deci rezistente la secetă;

- posibilităţile de irigare, care pentru cei mai mulţi dintre fermieri sunt puţine sau inaccesibile prin cheltuielile pe care le impun, dar şi prin faptul că debitele surselor de apă sunt mult reduse.

CUPRINS

CAPITOLUL 1: DATE PRIVIND EXPLOATATIA AGRICOLA SC.AGROLID.SRL

1.1. Denumire , statut juridic, asezare administrativa1.2. Conditii naturale: asezare geografica, tipul de clima si sol1.3. Suprafete pe categorii de folosinta1.4. Dotarea exploatiei : tractoare, masini, forta de munca1.5. Culturile posibile in exploatatia agricola 1.6. Fisele tehnologice CADRU ale culturilor

Capitolul 2. Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului

2.1. Notiuni privind Planul anual, Productia neterminata, fisa tehnologica,procesele de munca2.2. Culturile ce vor fi cultivate in anul de plan2.3. Amplasarea culturilor in anul anterior anului de plan, anul de plan si in anul urmator anului de plan

Capitolul 3. Stabilirea planului anual de cultura si a necesarului de Zile norma si materiale3.1. Stabilirea planului de cultura3.2. Stabilira necesarului de Zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare

3.3. Stabilirea necesarului de zile norma manual si a necesarului de lucratori

3.4. Stabilirea necesarului de materiale

Capitolul 4. Stabilirea costurilor pe culturi si pe exploatatie4.1. Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utilizate in Planul exploatatiei4.2. Calcularea Marjei Brute si Marjei Brute Standard pe fiecare activitate in parte4.3. Calcularea costurilor pe fiecare cultura in parte4.4. Calcularea costurilor la nivelul exploatatiei

Capitolul 5. Calcularea veniturilor si a rezultatelor financiare5.1. Calcularea veniturilor si a rezultatelor financiare la nivelul fiecarei activitati5.2. Calcularea veniturilor si a rezultatelor financiare la nivelul exploatatiei

Capitolul 6. Memoriu justificativSe va face o sinteza a modului de intocmire, a calculelor efectuate si a rezultatelor planificate

Capitolul 1. Date privind exploatatia agricolaSC AGROLID SRL

1.1. Denumire , statut juridic, asezare administrativaSC AGROLID SRL, Localitate IZBICENI

1.2. Conditii naturale: asezare geografica, tipul de clima si sol

Societatea comerciala in baza careia am elaborat planul anual de productie agricola, este una dintre multele ferme cu un teren arabil de maxim 200 ha din cadrul Campiei Romanatiului, pe care o voi denumi AGROLID SRL. Acest lucru nu poate decat sa ma bucure, intrucat asta inseamna ca romanii si-au dat seama ca agricultura nu se poate face impartind Romanatiul in titluri de proprietate de 1 ha sau 1 pogon, dar nici impartindu-l intre 3, 4, 10 moguli, creand un monopol mai ceva ca in 1966. Un mare erudit al fermei agricole afirma in prezent, dupa mai bine de 15 ani de activitate in cadrul productiei agricole ca : „Viitorul apartine astazi firmelor, micilor exploatatii ! ” Personal, consider ca participarea la profit are darul de a conduce angajatul spre o constientizare a faptului că prin muncă cinstită poate beneficia de venituri ce îi pot asigura un trai decent si totodată îl determină să se implice mai mult în problemele sau provocările apărute la locul de muncă, caz in care salariul este corelat cu prestatia muncii depuse. SC AGROLID SRL, dispune de 200 ha teren arabil .

TIPUL DE CLIMA: Teritoriul comunei Izbiceni se încadrează în tipul de climat continental-excesiv, cu ierni geroase şi zăpezi viscolite şi veri călduroase şi secetoase. Temperatura medie anuală oscilează între 10ºC şi 12ºC. Despre pricipitaţii se poate spune că acestea diferă de la un anotimp la altul, mediile anuale fiind cuprinse între 450-570 mm/m². Cu toate acestea zona este caracterizată de secetă, mai ales în timpul verii.Vâturile care bat în această zonă a ţării sunt: austrul, crivăţul, băltăreţul şi zefirul, toate acestea formând agentul principal al polenizătii plantelor care fac flori.

TIPURI DE SOL IN LOCALITATEA IZBICENI: În afară de cernoziomuri, pe teritoriul comunei Izbiceni mai pot fi întâlnite şi următoarele tipuri de soluri:- soluri nisipoase;- soluri mlăştinoase;- soluri aride.

ASOLAMENTUL EXPLOATATIEI:Asolamentul este masura agrotehnica cea mai rentabila, mai ales ca nu necesita nici o investitie speciala, cu exceptia priceperii celor ce conduc procesul de productie in agricultura. Prin urmare, intocmirea unui asolament rational are ca scop punerea fiecarei plante in conditiile cele mai favorabile de crestere si dezvoltare, obtinerea de recolte mari si sustinute de la fiecare planta, dar nu in ultimul rand imbunatatirea starii culturale a solului si combaterea eroziunii acestuia.Asolamentul include rotatia culturilor care presupune succesiunea, circuitul in timp al plantelor pe aceeasi sola, indicand numarul de ani necesari ca una si aceeasi cultura sa revina pe aceeasi sola.

CALENDARUL LUCRĂRILOR AGRICOLE ÎN PRODUCŢIA VEGETALĂPENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE

IANUARIE

În această lună se întocmeşte programul general de activitate al exploataţiei pe anul agricol respectiv, program care urmează a fi îmbunătăţit pe parcursul anului în funcţie de situaţiile concrete. Se întocmeşte în linii mari programul de activitate pentru campania de primăvară, închizând culturile ce se vor înfiinţa şi lucrările prevăzute pentru fiecare cultură, în ordinea firească stabilită prin tehnologiile de cultură cadru.Se începe procurarea de inputuri necesare în campania de primăvară(îngrăşăminte chimice, seminţe, pesticide, etc)Pentru cultura mare, se execută reparaţiile la maşinile şi uneltele agricole, în ordinea în care acestea se vor folosi în campaniile agricole.În câmp, se efectuează controlul semănăturilor de toamnă(din 15 în 15 zile), iar în situaţiile deosebite (ger puternic, crustă de gheaţă, polei, băltări de apă) controlul se face şi mai des. În funcţie de cele constatate, se iau măsuri de spargere a crustei de gheaţă, înlăturare a poleiului, evacuarea apei prin şanţuri de scurgere. O altă lucrare este transportul gunoiului de grajd în câmp. Când există posibilităţi de irigare, dacă toamna şi iarna nu au fost precipitaţii, se fac udări de aprovizionare şi la culturi neincluse în suprafeţele irigate.În locurile de depozitare a produselor(magazii, pătule, silozuri), se face controlul produselor depozitate şi se iau măsuri de corecţie a eventualelor nereguli. Astfel, acoperirea suplimentară sau dezvelirea parţială a silozurilor, în funcţie de temperatură(desfacerea silozurilor şi sortarea produselor depozitate când se constată prezenţa mucegaiurilor),lopătarea produselor şi aerisirea în magazii.FEBRUARIESe continuă toate lucrările rămase neterminate din luna ianuarie. O atenţie deosebită se acordă în continuare controlului şi îngrijirii semănăturilor de toamnă. În acelaşi timp se efectuează lucrări pregătitoare pentru campania agricolă de primăvară, care se referă la analiza seminţelor, condiţionarea şi tratarea acestora, stabilirea cantităţilor de sămânţă necesară pe specii.Adeseori, în zona de câmpie din sudul şi vestul ţării, încep lucrările de câmp, putându-se efectua:- fertilizarea, tăvălugirea culturilor de toamnă la ieşirea din iarnă- proba semănătorilor şi a maşinilor de administrat îngrăşăminte chimice- pregătirea terenului pentru semănat şi însămânţarea primelor suprafeţe de culturi din epoca I, urgenţa I : ovăz, mazăre, borceag de primăvară, lucernă, etc.MARTIEÎn această lună se desfăşoară din plin campania de însămânţări de primăvară.Imediat ce zăpada s-a topit şi se poate lucra în câmp, arăturile de toamnă se grăpează pentru a distruge capilaritatea stratului superficial de sol, prevenindu-se astfel pierderea apei. Pentru culturile care urmează a se semăna în epoca I, se execută lucrarea cu combinatorul la adâncimea de îngropare a seminţelor. Dacă se fertilizează cu îngrăşăminte chimice, acestea se administrează pe teren înainte de lucrarea cu cultivatorul. Dacă terenurile sunt puternic tasate sau îmburuienate,se fac discuiri repetate în cruce, cu care ocazie se încorporează şi îngrăşămintele chimice.În prima urgenţă, imediat ce se poate ieşi în câmp se seamănă toate suprafeţele de ovăz, mazăre, borceag de primăvară,lucernă, in de fuior, butaşii de sfeclă pentru obţinerea de seminţe. Când temperatura solului ajunge la 3-6 C, se continuă cu semănatul sfeclei de zahăr şi de nutreţ, florii soarelui, năutului, a inului de ulei. Tot în epoca I se semănă şi plantele aromatice şi anume coriandru, anasonul, chimionul şi feniculul.Spre sfârşitul lunii, dacă temperatura solului depăşeşte 6 C, se însămânţează cânepa şi se plantează cartoful.Nu se vor neglija nici măsurile de îngrijire a culturilor de toamnă. Dacă fertilizarea cerealelor păioase de toamnă nu s-a făcut în luna februarie, această lucrare se face în primele zile ale lui martie, începând cu grâul de toamnă.Când pământul se dezgheaţă şi înfloreşte, culturile viguroase se grăpează cu grapa cu colţi reglabili, iar cele care au suferit fenomenul de descălţare se tăvălugesc.Acolo unde culturile de toamnă au fost compromise, se iau măsuri pentru reînsămânţare cu culturi de primăvară. Dacă terenule este tasat şi îmburuienat, se face din timp o arătură superficială, care apoi se mărunţeşte cu grapa cu discuri;pregătirea patului germinativ se realizează în preziua semănatului culturii ce înlocuieşte pe cea compromisă.Terenurile cu sol mai afânat şi vegetaţie redusă se lucrează cu grapa cu discuri, pregătirea patului germinativ efectându-se ca şi în cazul precedent.În paralel cu semănatul plantelor din epoca I, se continuă lucrările solului(grăpări, discuiri, etc) pe terenurile ce urmează a fi semănate mai târziu. De asemenea, analiza şi tratarea seminţelor pentru semănatul acestor culturi, proba maşinilor de semănat, etc.Acolo unde există posibilităţi de irigare şi timpul este secetos, se continuă irigările la cerealele păioase de toamnă.Dintre lucrările de protecţia plantelor, menţionăm: controlul produselor agricole în perioada de trecere de la iarnă la primăvară,

controlul infestării solului cu larve ale cărăbuşului de mai, viermilor sârmă ,gândacului ghebos, buha semănăturilor.APRILIEÎn această lună se semănă culturile din epoca a–II-a. Se începe cu cânepa şi cartoful, dacă aceste lucrări nu s-au realizat la sfârşitul lunii martie. Când temperatura ajunge la 8 C la adâncimea de 5-6 cm, începe semănatul soiei, apoi al porumbului şi fasolei. Înainte de semănat, se pregăteşte patul germinativ cu cultivatorul. Dacă este necesar, înainte de aceasta lucrare se aplică îngrăşăminte chimice.Se controlează periodic starea semănăturilor şi se iau măsuri de completare a golurilor sau eventual de reînsămânţare. În a doua jumătate a lunii aprilie începe recoltarea borceagului de toamnă. Încep lucrările de întreţinere a culturilor de câmp; plivitul culturilor semănate des şi prăşitul culturilor semănate în epocaI, mai ales sfecla şi floarea soarelui; de asemenea se execută răritul la aceste culturi.Se efectuează pregătirea terenului şi a seminţelor pentru plantele ce se semănă în epoca a- III-a. Uneori la sfârşitul lunii aprilie se însămânţează plante mai pretenţioase la căldură, ca iarba de Sudan, sorgul, ricinul.O mare atenţie trebuie acordată lucrărilor de protecţia plantelor. Dintre dăunătorii polifagi, în această lună atacă cărăbuşul de mai, rătiştera, viermele sârmă şi gândacul pământiu. Contra răţişoarei şi gândacului pământiu(în această lună se întâlnesc mai ales la sfecla de zahăr şi floarea soarelui), dacă tratamentul la sămânţă se dovedeşte insuficient, se fac tratamente şi în vegetaţie.Culturile de rapiţă pot fi uneori atacate de gândacul roşu şi purecii de pământ. Se combat prin tratamente la avertizarea primită de la unităţile de profil. La culturile în care sunt atacate de pureci se fac tratamente în vegetaţie.MAIÎn prima parte a lunii se termină semănatul plantelor din epoca a II-a: iarba de Sudan, sorg, dovlecei, pepeni, etc. Lucrarea se va realiza într-o perioadă cât mai scurtă, întrucât această lună este in general ploioasă şi acesta ar putea prelungi prea mult semănatul.În această lună se execută numeroase lucrări de întreţinere, astfel:- grăparea culturilor înainte sau după răsărire, dacă s-a format crustă, la culturile de porumb, soia, cartof, etc.- răritul la porumb şi eventual la sfeclă şi la floarea soarelui, dacă la acestea din urmă lucrarea nu s-a terminat în luna aprilie;- plivitul la culturile semănate des, atenţie deosebită acordându-se loturilor semincere;- prăşitul tuturor culturilor prăşitoare; adesea în această lună se aplică câte două praşile;- fertilizarea în timpul vegetaţiei a culturilor prăşitoare: porumb, floarea soarelui, sfeclă, cartof ,etc.- deşi în general luna mai este ploioasă, pe suprafeţele prevăzute a se iriga, dacă precipitaţiile sunt insuficiente şi rezerva de apă a solului este redusă, se administrează o udare;- în această lună se recoltează prima coasă la lucernă, de asemenea borceagul de toamnă şi chiar cel de primăvară pentru masă verde. După transportul recoltei de furaje, se aplică îngrăşăminte şi se grăpează pentru încorporare superficială. De menţionat că înainte de recoltarea masei vegetale, se distrug prin ardere eventualele vetre de cuscută din lucernieră. Suprafeţele de teren eliberate după recoltarea plantelor furajere anuale(borceaguri) se pregătesc pentru semănatul în mirişte, în cadrul conveierului verde.Încă din luna mai încep pregătirile pentru campania de recoltare a cerealelor păioase pentru campania de recoltare a cerealelor păioase şi a altor plante cu recoltare timpurie(mazăre, rapiţă).Trebuie acordată atenţie sporită faţă de lucrările de protecţia plantelor. Se va efectua un control repetat al stării culturilor, pentru depistarea eventualelor atacuri de dăunători, astfel:- buha semănăturilor, la cereale păioase, cartof, sfeclă, etc.- gândacul ghebos la grâu;- gândacul bălos al ovăzului, care atacă şi culturile de orz şi de grâu;- gărgăriţa mazării;- gărgăriţa sfeclei şi răţişoara porumbului;- gândacul roşu al rapiţei.Îndată ce se semnalează atacul, se apelează la aplicarea tratamentului de combatere.La plantele furajere se semnalează de obicei aceiaşi dăunători ca în luna aprilie. Dintre bolile plantelor mai frecvente în această lună sunt :putregaiul cenuşiu al florii soarelui, antacnoza la mazăre şi fasole, bacterioza fasolei.IUNIE

În luna iunie se continuă lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare.Se prăşesc toate plantele semănate rar, mai înainte de începerea înfloritului, la porumb, floarea soarelui, fasole, soia, sfeclă,cartof.Se efectuează a doua fertilizare fazială în vegetaţie la a porumb, floarea soarelui, sfeclă, cartof, etc. În această lună începe pregătirea tuberculilor de cartofi pentru plantările de vară şi dacă este posibil la finele lunii se realizează şi plantatul.Se seamănă în mirişte plante furajere, în special porumb pentru masă verde şi porumb pentru siloz, pe terenurile eliberate de plantele cu recoltare timpurie.Se recoltează porumbul masă verde semănat în luna aprilie. Se finalizează recoltatul mazării şi al rapiţei. În ultima decadă a lunii, se recoltează orzul pentru boabe şis e începe recoltarea primelor suprafeţe de grâu.Înaintea de începerea recoltatului la cereale păioase, se efectuează o serie de lucrări pregătitoare şi anume:- pregătirea combinelor de recoltare, a remorcilor de transport producţia, a uneltelor şi materialelor necesare pentru prevenirea şi stingerea eventualelor incendii, a prelatelor folosite la etanşarea mijloacelor de transport a producţiei de boabe.- pregătirea preselor de balotat paie şi stabilirea locurilor la marginea solelor unde urmează a fi depozitaţi baloţii până în momentul transportului la sediile exploataţiilor agricole.- repararea, curăţirea şi dezinfectarea spaţiilor de depozitare a produselor.- evaluarea producţiei, acţiune care se efectuează când plantele ajung în faza de coacere în pârgă.Pe măsură ce terenurile sunt eliberate după recoltarea culturilor, se execută lucrări mecanizate în funcţie de condiţiile concrete şi anume gradul de îmburuienare, gradul de aprovizionare cu apă a solului, mijloacele mecanice disponibile.În continuare, se va acorda atenţie lucrărilor de protecţie a plantelor.Imediat după treierat, seminţele de mazăre se vor trata împotriva gărgăriţei.Dintre dăunătorii plantelor de cultură, pagube mai mari produc în această perioadă viespea cerealelor, cărăbuşeii cerealelor, adulţii gândacului ghebos, ploşniţele cerealelor, sfredelitorul porumbului.Bolile cele mai răspândite care se manifestă în luna iunie sunt: mălura, tăciunele şi ruginile cerealelor, putregaiul florii soarelui, râia neagră a cartofului, etc.IULIECea mai importantă lucrare ce se execută în această lună este strângerea recoltei de cereale păioase, în primul rând a grâului şi apoi a ovăzului. Cantităţile de produse acre rămân în cadrul exploataţiilor agricole se pun în magazii la început în start subţire, pentru a nu se încinge.Se procedează în continuare la curăţirea seminţelor. Se efectuează controlul zilnic, mai ales dacă produsele conţin seminţe de buruieni sau dacă recoltarea s-a făcut pe vreme umedă. Principala măsură este lopătarea seminţelor. Stratul de boabe nu se va îngroşa decât pe măsură ce în diferite puncte ale lotului umiditatea a scăzut sub 13-14%. În afară de cerealele păioase, în această lună se mai recoltează inul de fuior, cânepa de fuior, muştarul, cartoful din soiurile timpurii.Suprafeţele de teren de pe acre s-a strâns recolta se lucrează, acordându-se prioritate celor care sunt destinate a fi însămânţate în toamnă. Odată cu araturile efectuate pentru înfiinţarea culturilor de cereale păioase de toamnă, mai ales pentru grâu, se încorporează în sol îngrăşămintele chimice cu fosfor sau cele complexe, precum şi acolo unde este posibil,gunoi de grajd bine fermentat.În această lună se face cositul al doilea al lucernierilor, cu menţiunea ca în majoritatea zonelor din ţară această coasă se lasă loturi speciale, pentru producerea de sămânţă. Se aleg în acest sens suprafeţe având plante bine dezvoltate, lipsite de buruieni şi mai ales fără vetre de cuscută. Este indicat a se lăsa pentru seminţe lucerna care se găseşte între al 2-lea şi al 4- lea an de vegetaţie.Spre sfârşitul lunii iulie, în unele cazuri poate să înceapă însilozarea porumbului. În mod obligatoriu însă, în această lună se finalizează pregătirea locurilor speciale pentru însilozare; de obicei lucrarea se execută în silozuri de suprafaţă.La începutul lunii iulie, se realizează plantarea de vară a cartofului. Acolo unde sunt posibilităţi de irigare, se mai pot semăna plante furajere în mirişte, îndeosebi porumb pentru masă verde.Nu vor fi neglijate nici lucrările de protecţia plantelor. În general se întâlnesc aceiaşi dăunători ca în luna precedentă. O deosebită atenţie se va acorda depistării şi distrugerii vetrelor de cuscută(la in, lucernă) şi de lupoaie ( la floarea soarelui, cânepă, cartof, etc).AUGUSTLuna august este în general secetoasă şi uneori excesiv de secetoasă. Pentru culturile de sfeclă, porumb, soiuri târzii de cartof, etc., udările aplicate în această lună sunt hotărâtoare, determinând nivelul recoltelor.Începând cu primele zile din lună, se face evaluarea recoltei la culturile de fasole, floarea soarelui şi porumb, pe măsură ce plantele respective se apropie de coacere. În această lună se

recoltează floarea soarelui, fasolea, soia. Se recoltează şi se treieră loturile semincere şi gramincee perene. Inul şi cânepa recoltate pentru fuior se topesc şi apoi se prelucrează. În unele cazuri începe recoltarea primelor suprafeţe cu sfeclă de zahăr.În această lună se desfăşoară din plin lucrările de însilozare a porumbului, pe măsură ce plantele ajung în faza de coacere lapte-ceară şi au aproximativ 70-75% umiditate. Se ştie faptul că întârzierea acestei lucrări are ca urmare scăderea numărului de unităţi nutritive la hectar şi o reducere a perioadei de păstrare a porumbului însilozat. De aceea este necesar ca însilozatul să se facă într-o perioadă cât mai scurtă, iar tasarea succesivă a straturilor de porumb tocat să se realizeze cât mai bine, eliminând aerul, astfel favorizându-se fermentaţia lactică dorită.În magazii, se controlează în continuare produsele depozitate, efectuându-se şi lucrările corespunzătoare de condiţionare şi îngrijire, cu referire la vânturare, selectare, aerisire, îngroşarea sau subţierea stratului de produse depozitate.În câmp, se continuă cu lucrările solului. Pentru semănăturile de toamnă, arăturile vor fi urmate de discuiri în agregat cu grapa, pentru a menţine terenul curat de buruieni şi de a păstra umiditatea provenită din eventualele ploi.În cazul executării de arături proaspete(după fasole, floarea soarelui, cartof, in, etc), este bine ca înainte să se facă udări de aprovizionare acolo unde este posibil. Când pământul începe să se usuce la suprafaţă , se lucrează cu grapa cu discuri urmată de grapa cu colţi.La lucrările de discuire se introduc în sol şi îngrăşămintele chimice, mai ales pentru grâu.Tot acum se începe cu pregătirea gunoiului de grajd, care urmează a fi încorporat sub brazdă la arătura de tomnă şi dacă este posibil, acesta se transportă la capătul solelor acre urmează ase fertiliză organic, depozitându-se în grămezi acoperite.În această lună începe pregătirea campaniei de însămânţări şi arături de toamnă. Se iau măsuri de pregătire a seminţelor destinate înfiinţării culturilor de toamnă(condiţionare, controlul purităţii şi germinaţiei).La sfârşitul lunii august începe semănatul rapiţei de toamnă.SEPTEMBRIELa începutul lunii se verifică atent stadiul pregătirilor pentru campania de însămânţări şi recoltări de toamnă . În vederea însămânţării cerealelor păioase şi a borceagului de toamnă , se vor controla toate suprafeţele de pe care plantele premergătoare sau recoltat anterior şi se verifică stadiul lucrărilor de pregătire a solului şi de încorporare a îngrăşămintelor.Se face verificarea stadiului de aprovizionare cu sămânţă şi de pregătire a seminţei pentru semănat . Tot acum se efectuează proba maşinilor de semănat.În paralel cu lucrările de pregătire a campaniei de însămânţări de toamnă , se desfăşoară lucrări de recoltare la multe plante agricole . Astfel :- se termină recoltarea florii soarelui şi a soii ;- se recoltează sfecla de zahăr conform graficelor de livrare convenite cu fabricile de zahăr ; dacă pe parcursul verii au fost condiţii neprielnice ( secetă , grindină ) , sfecla se va recolta mai devreme deoarece altfel plantele pot reînfrunzii şi creşterea lor s-ar face pe seama rezervelor de zahăr ;- începe recoltarea hibrizilor timpurii şi semitimpurii de porumb .Tot în această luna se recoltează sfeclă pentru nutreţ , dovleacul , pe măsură ce plantele ajung la maturitatea de coacere .La toate aceste plante şi în special la cartofi şi sfeclă de zahăr , evaluarea culturilor se face în perioada 1-25 septembrie .Pe măsura eliberării terenului se efectuează arăturile . Se lucrează în primul rând suprafeţele care urmează a fi semănate cu cereale păioase de toamnă în luna octombrie .Arăturile bolovănoase se mărunţesc prin lucrări repetate de discuire , efectuate în cruce . Pentru ca arătura să se aşeze cât mai bine , se fac lucrări de tăvălugire urmate de lucrări cu grapa . Sub arătură se administrează îngrăşăminte chimice şi chiar gunoi de grajd bine fermentat .Terenurile care urmează a fi semănate în primăvara viitoare se ară şi se lasă negrăpate peste iarnă , cu excepţia zonelor secetoase . În luna septembrie se execută ultima coasă la lucerniere . După recoltare , lucernierele se fertilizează , se udă şi se grăpează sau se discuiesc .În vederea depozitării produselor se pregătesc din vreme magaziile pătulele şi spaţiile de însilozare a sfeclei şi cartofului .Dintre lucrările de protecţie a plantelor , cea mai mare atenţie este acordată tratamentelor la sămânţa de cereale păioase împotriva tăciunelui şi gândacului ghebos.

OCTOMBRIEÎn această lună se finalizează recoltarea tuturor culturilor agricole de câmp : porumb , sfeclă de zahăr , dovleac , pepeni etc .Mai întâi se recoltează suprafeţele care urmează a fi însămânţate în toamnă şi se ară imediat după eliberarea terenului de resturile vegetale . Adâncimea de arat se alege astfel încât să

nu iasă bolovani mari deoarece în timpul scurt rămas până la însămânţare , nu mai are timp să se aşeze.Sub arătură se încorporează îngrăşămintele fosfatice sau cele complexe .Suprafeţele care nu se însămânţează în tomnă se ară iar sub arătura se introduc îngrăşăminte organice şi îngrăşăminte chimice cu fosfor sau complexe .Până la cel târziu 20-25 octombrie însămânţările de toamnă trebuie să fie terminate .Produsele recoltate se depozitează cu atenţie : cartofii,sfecla de nutreţ în silozuri;boabele în magazii;porumbul,ştiuleţi în pătule . Controlul produselor depozitate se face des , deoarece schimbările de temperatura şi umiditate atmosferică , pot sa ducă la fenomene de încingere şi la apariţia diferitelor boli .Dintre măsurile de protecţie e plantelor menţionam :- tratarea seminţelor de cereale păioase contra nălurii şi a tăciunelui , pe măsura semănatului ;- sortarea rădăcinoaselor şi a cartofilor înainte de însilozare , pentru prevenirea îmbolnăvirilor pe perioada păstrării ;NOIEMBRIESe continuă arăturile de toamnă pe toate suprafeţele arabile . Înainte de efectuarea arăturilor se împrăştie gunoi de grajd sub brazdă . Se administrează în continuare şi îngrăşăminte chimice cu fosfor sau complexe . La începutul lunii se începe controlul sistematic al culturilor semănate în toamnă , acesta repetându-se la circa două săptămâni .Dacă nu s-au aplicat îngrăşăminte odată cu lucrarea de bază sau în preajma semănatului cerealele de toamnă vor fi fertilizate cu îngrăşăminte fosfatice sau complexe , pentru a se mării rezistenţa plantelor la iernare .În magazii , silozuri şi pătule se face în continuare controlul produselor depozitate. Odată cu scăderea temperaturii se îngroaşă straturile de seminţe în magazii , deoarece pericolul fenomenului de încingere se reduce . Se măreşte însă în silozuri stratul de pământ care protejează produsele contra gerului .Sfecla şi porumbul însilozat încep să fie folosite în hrana animalelor . Se va descoperii cu grijă câte un singur siloz numai pe măsura consumului de nutreţ pentru a prevenii alterarea furajului .Dintre dăunători pot fi semnalaţi în această perioadă gândacul ghebos şi şoarecele de câmp , împotriva cărora se aplică măsuri de combatere .DECEMBRIEÎn luna decembrie se execută puţine lucrări agricole în câmp . Dacă timpul este prielnic, se continuă efectuarea arăturilor pe suprafeţele rămase nelucrate .Cerealele păioase de toamnă se controlează periodic şi se iau măsurile de îngrijire corespunzătoare. Se pot administra şi acum îngrăşăminte chimice , dacă lucrarea nu s-a făcut anterior .Se controlează produsele depozitate şi se iau măsuri de ventilaţie , de asigurare a umidităţii , etc.Dacă în silozurile de rădăcinoase şi cartofi au apărut diferite boli , silozurile se desfac , se sortează produsele şi se acoperă din nou .În această lună se întocmeşte un program de aprovizionare cu seminţe , materiale, unelte . În funcţie de rezultatele economice ale anului respectiv , se analizează oportunitatea procurării unor utilaje agricole pentru anul următor .De asemenea , se ia în calcul posibilitatea accesării unor credite pe termen scurt pentru producţie , ţinând cont de posibilitatea rambursării ratelor şi a dobânzii aferente.

1.3. Suprafete pe categorii de folosintaExploatatia agricola SC AGROLID SRL

la 1 ianuarie 2011Nr. Categoria crt. ha %0 1 2 3

1 Total teren 200 100

2 Agricol 100 80

din care :

2.1 arabil Total 100 80

din care irigat

2.2.vii si pepiniere viticole 50 5

2.3.pomi si pepiniere pomicole 30 3

2.4.pasuni - -

2.5.fanete - -

3 Neagricol 20 20

curti si drumuri 20 20

rape , ravene - -

1.4. Dotarea exploatiei : tractoare, masini, forta de munca

Exploatatia agricola SC AGROLID SRL

la 1 ianuarie 2013Nr. anul de fabricatie Starea

crt. Specificare nrde funct

0 1 2 3 4

1 Silozuri 1 2008 Ft buna

2 Spatii 5 2008 Ft buna

3 Magazii 5 2008 Ft buna

4 Sedii de ferma 1 2008 Ft buna

5 Laboratoare 3 2008 Ft buna

6 Camioane 520082009 Ft buna

7 Statie moderna de conditionat seminte - - -8 Tractor Challenger MT765B 1 2008 Buna

9 Tractor U650 2 2005 Buna

10 Tractor New Holland TD 95D 1 2004 Buna



13 Semanatoare spc 8 FS 1 2004 Buna

14 Semantoare sup29 2 2005 Buna

15 MEA 3,5 T 1 2003 Buna

16 MET 1 2003 Buna

17 Plug PP3 3 2004 Buna

18 Grape GD3,4 3 2003 Buna

19 Grapa cu discuri BISO 1 2008 Buna

20 Remorci 6 2005 una

21 Cultivator 9 randuri 1 2009 Buna

22 Cisterna apa 1 2003 Buna

Tractor Challenger MT765B -Marca : Challenger-Model : MT765B-Tip de echipament echipamente second hand-An : 2008-Ore : 8646 h-Putere : 345 CP-Roţi tracţiune : Şenile-Echipamente : Climatizare-Cutie de viteze : full-powershift-Număr de serie : NC-Stare : Stare bună-Dimensiune pneuri faţă : NC-Uzură pneuri faţă : NC-Dimensiune pneuri spate :NC-Uzură pneuri spate : NC

Tractor U650-Masa de exploatare (cu cabină) : 3620 kg;-Raza minimă de viraj (cu roata interioară virată): 3,40 m;-Tractorul poate lucra pe terenuri cu panta maximă de 12o (transversal direcţiei de mers);

http://www.agriaffaires.ro/second-hand/tractoare-agricole/1/8848/challenger.html

-Forta de tractiune, determinata pe miriste, tractorul fiind echipat cu anvelope 14.00 R38, cu greutati suplimentare si apa in pneuri:1700kgf(16670N)-ecartamentul roţilor din faţă: 1320 … 1970 mm;-ecartamentul roţilor din spate: 1400 … 2050 mm;-distanţa între puntea faţa şi puntea spate(ampatamentul): 2430 mm;-înalţimea tractorului fără cabină: 1900 mm

Tractor New Holland TD 95D-Marca : New Holland-Model : TD95D-Tip de echipament echipamente second hand-An : 2004-Ore : 3270 h-Putere : 94 CP-Roţi tracţiune : 4 roţi tracţiune-Echipamente : Încărcător, Climatizare-Cutie de viteze : mecanic-Număr de serie : NC-Stare : Stare foarte bună-Dimensiune pneuri faţă : NC-Uzură pneuri faţă : 50%-Dimensiune pneuri spate : 16.9R34-Uzură pneuri spate : 100% (Anvelope noi)

Semanatoare spc 8 FS-Tractor necesar [CP] -65 Adancime de lucru [cm] -0 – 12 Distanta intre randuri [cm] 45 – 80-Productivitate [ha/h] 3,4 – 4,5-Dimensiuni in transport (Lxlxh) [m] 1,75 x 4,80 x 2,1 -Masa [kg] 945

Semantoare sup29

http://www.agriaffaires.ro/second-hand/tractoare-agricole/1/4046/new-holland.html

-Tractor necesar [CP] 65 -Latime de lucru [cm] 3,62 -Productivitate [ha/h] 1,1 - 1,4 -Dimensiuni in transport [m] [L x l x h] 2,10 x 4,22 x 1,40 -Masa [kg] 767 -Debit de seminte reglabil in 72 de trepte [kg/ha] 1,58 - 1.228

Plug PP3-Marca : PP3-Model : NC-Tip de echipament echipamente second hand-An : 2004-Număr de corpuri :

3 corpuri

-Tip : Cu o singură roată-Securitate : Bolt-Stare : Stare bună

Grape GD3,4-Marca : GD-Model : 3, 4 METRI-Tip de echipament echipamente second hand-An : 2003-Număr de discuri :

32 discuri

-Lăţime : NC-Stare : Stare foarte bună

Grapa cu discuri BISO- Latime de lucru: 4-5,5 m -Discuri stelate cu diametrul de 610 mm-Prindere independenta pentru fiecare disc-Pretensionare prin arc-Pliere hidraulica pentru transport

http://www.agriaffaires.ro/second-hand/grape-discuri/1/24897/gd.html

http://www.agriaffaires.ro/second-hand/plug/1/30618/pp3.html

-Tavalugi pe toata latimea de lucru-Latime de lucru: 4m, 5,5m

Remorci:Remorca Vaia mod NL 144 2 axe 14 T -3 buc- Buncar conic cu basculare in spate de dimensiuni diferite- Oblonul din spate cu inchidere si deschidere mecanica, garnitura insurubata cu gura pentru cereale;- Predispus pentru inaltatoare (obloane) suplimentare;- Protap demontabil incorporat in sasiu – gresat - Picior fata hidraulic cu pompa manuala;- Basculare prin pompa 1.000 tur/min, rezervor, filtru, electrodistribuitor,cardan si comanda joistik electrica;- Suspensie cu sistem Tandem parabolic;- Axa fata - Axa spate cu virare si blocaj hidraulic pentru a efectua manevre;- Roti noi, radiale - Frana de stationare mecanica tip - Instalatie electrica conform normative cu lumini dubleRemorca autodescarcatoare de dimensiune mare marca HORSH model TITAN -3 buc- Buncar conic cu basculare in spate de dimensiuni diferite- Oblonul din spate cu inchidere si deschidere mecanica, garnitura insurubata cu gura pentru cereale;- Predispus pentru inaltatoare (obloane) suplimentare;- Protap demontabil incorporat in sasiu – gresat - Picior fata hidraulic cu pompa manuala;- Basculare prin pompa 1.000 tur/min, rezervor, filtru, electrodistribuitor,cardan si comanda joistik electrica;- Suspensie cu sistem Tandem parabolic;- Axa fata - Axa spate cu virare si blocaj hidraulic pentru a efectua manevre;- Roti noi, radiale - Frana de stationare mecanica tip - Instalatie electrica conform normative cu lumini duble

Cultivator 9 randuri-Tractor necesar [CP] 65 -Latime de lucru [m] [m] 5,6 -Distanta intre randuri [m] 0,45 – 0,70

-Dimensiuni de gabarit (Lxlxh) [m] 1,80 x 5,80 x 1,05 -Masa [kg] 1.000

Cisterna apa monoax cu hidrofor 3000 litri; 5000 litri

- 3 000 litri; 5000 litri util, monoaxa.- Pompa este actionata de tractor prin cardan. - instalatie electrica,- suport furtun alimentare- robineti de golire, cardan, bara protectie laterala.-Alimentarea se poate face din sursa naturala de suprafata sau retea de apa curenta.

1.5. Culturile posibile in exploatatia agricola

Nr. Cultura An precedent An de plan An urmator

crt. ha % ha % ha %0 1 2 3 2 3 2 3

1 Orz 30 30 30

2 Orzoaica 40 40 40

3 Rapita 15 15 15

4 Mazare 15 15 15

Total 100 100 100

1.6. Fisele tehnologice CADRU ale culturilor

TEHNOLOGIA CULTURA: GRAU CONSUM

Recolta 2012 / 2013Calculatii pe hectar

Neirirgat

Nr crt.

Denumirea lucrării

LUN

A

CA

LE

ND

AR

IST

ICA

MATERII SI MATERIALE

Total cheltuieli

tehnologice -mii lei-

Denumirea materialului

UMCantita

te

Preţ unitar -lei-

Total cheltuieli -mii lei-

0 1 2 14 15 16 17 18 191 Încărcat îngrăşăminte chimice

SE

PT

EM

BR

IE 5,1

2 Transport îngr. chimice la 5 km 29,6

3 Alimentat MA 3,5 + jalonat 15,6

4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimiceNPK 16 16

16 Kg/sac 250 2,38 595,2 597,58

5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu 0 935,0

6 Discuit + grăpat 0 323,0

7 Discuit + grăpat

OC

TO

MB

RIE

0 323,0

8 Pregătit pat germinativ 0 212,5

9tratat samanta+inc si desc saci samanta

YUNTA QUATRO 373.4 FS

l/ha 1,5 312,48 468,72 781,2

10 Transport saci sămânţă la 5 km 0 16,2

11 Semănat grâu PETUR Kg/sac 200 2,75 550 552,75

12 Deservit semănătoarea 0 10,5

13TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA

1613,92 1931,53

14 Incarcat ingrasaminte chimice

FE

BR

UA

RIE

0 4,4

15 Transport ingr chimice la 5 Km 0 26,0

16 Alimentat MA 3,5 + jalonat 0 17,6

17 Fertilizat cu îngrăşăminte chimiceCALCIFOL SUM(18,4% l/ha 6 18,6 111,6 130,2

TEHNOLOGIA CULTURA: PORUMB BOABERecolta 2012/2013Neirigat

Denumirea lucrării

Lun

a ca

lend

aris

tica

Denumirea materialului

UMCantitatea

totală

Preţ unitar -lei-


Total cheltuieli tehnologice -mii lei-

Discuit miriste

OC

TO

MB

RIE

450,5

Încărcat îngrăşăminte chimice 4,1

Transport îngr. chimice la 5 km 4,0

Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice 4,1

Fertilizat cu îngrăşăminte chimice+ jalonat NPK 16 16 16 Kg/sac 50 2,38 119 121,38

Arat la 30 cm + grăpat 935,0

TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA

119 121,38

Grăpat ogoare

AP

RIL

IE

81,0

Discuit + grăpat 380,0

Transport apă pentru erbicidat 34,8

Pregatit solutie 4,0

Erbicidat+jalonatPENDIGAN 330 EC

l/ha 5 58,28 291,4 349,68

Discuit pt. încorporat erbicide 380,0

Pregătit pat germinativ 250,0Tratat samanta+incarcat si descarcat samanta

AVAUNT 150 SC

l/ha 0,5 349,68 699,36 1049,04

Transport samanta la 5 km 1,6

Semanat+ jalonatFUNDULEA OLT

Kg/sac 25 5,6 140 145,6

Deservit semănătoarea 10,6

Prăşit mecanic I

MA

I 220,0

TEHNOLOGIA CULTURA: FLOAREA SOARELUI


Nr crt.

Denumirea lucrării

Lu

na

ca

len

dari

stic

a MATERII SI MATERIALETotal

cheltuieli tehnologice

-mii lei-Denumirea materialului

UMCantitatea

totală

Preţ unitar -lei-


1 Încărcat îngrăşăminte chimice

OC

TO

MB

RIE

4,1

2 Transport îngr. chimice la 5 km 24,0

3 Alimentat MA 3,5 + jalonat 14,6

4Fertilizat cu îngrăşăminte chimice

NPK 16 16 16 Kg/sac 150 2,28 342,24 344,52

5Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu

0,0 935,0


342,24 344,52

7 Incarcat ingrasaminte chimice

MA

RT

IE

0,0 1,6

8 Transport ingr chimice la 5 Km 0,0 9,7

9 Alimentat MA 3,5 + jalonat 0,0 1,6

10Fertilizat cu îngrăşăminte chimice

AGRIPHITTE 600

l/ha 6 36,58 219,48 256,06

11 Transport apă pentru erbicidare 0,0 34,8

12 Pregătit soluţie pt. erbicidare 0,0 4,0

13 Jalonat terenul 0,0 6,6

14 Erbicidare totală STOMP l/ha 5 59,52 297,6 357,12

15 Discuit pt. încorporat erbicide 0,0 380,0

16 Pregătit pat germinativ 0,0 250,0

17Tratat samanta + semănat 70 cm. + jalonat

PICTOR l/ha 0,5 145,7 291,4

704,04KARATE ZEON 5 CS

l/ha 0,25 16,58 66,34

TEHNOLOGIA CULTURA: MAZARE BOABE CONSUM


Nr crt.

Denumirea lucrării

LU

NA

C

AL

EN

DA

RIS

TIC

A

MATERII SI MATERIALE

Denumirea materialulu

iUM

Cantitate

Preţ unitar -lei-


Total cheltuieli tehnologice -mii lei-

0 1 2 14 15 16 17 18 191 Disciuit + grapat

SE

PT

EM

BR

IE 323,0

2 Nivelare intretinere 2 treceri 930,0

3 Incarcat ingrasaminte chimice 6,0

4Transport ingrasaminte chimice la 5 km

35,0

5 Alimentat MA 3,5 6,0

6Fertilizat cu îngrăşăminte chimice+jalonat

NPK 16 16 16

Kg/sac 50 2,38 119280,1

FOLIMAX l/ha 3 39,68 119,04

7 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu 935,0


238,04 280,1

9 Discuit + grăpat

MA

RT

IE

380,0

10 Pregătit pat germinativ 250,0

11 Bacterizat samanta Nitragin fl 4 52,52 210,08 262,6

12 Incarcat si descarcat samanta 25,9

13 Transport samanta la 5 km 16,2

14 Semanat+jalonat TULUS Kg/sac 200 3 600 603

15 Deservit semanatoare 4,0

16 Transport apa pt erbicidat

AP

RIL

IE

34,8

17 Pregatiti solutie 4,0

18 Erbicidat+jalonatLEOPARD

l/ha 1,5 119,04 178,56 297,6

CAPITOLUL II: Stabilirea elementelor tehnice ale proiectului

2.1. Notiuni privind Planul anual, Productia neterminata, fisa tehnologica,procesele de munca

Planul anual

Productia neterminata

Fisa tehnologica

Procesele de munca

1.6. Fisele tehnologice- cadru ale culturilor

Calcularea dimensiunii (UDE) fermei Tabel nr 2.1.SC AGROLID SRL

Categoria ha %

1 2 3

Total teren 200 100

Agricol 100 80

din care :

2.1 arabil Total 100 80

din care irigat

2.2.vii si pepiniere viticole 50 5

2.3.pomi si pepiniere pomicole 30 3

2.4.pasuni - -

2.5.fanete - -

Culturile ce vor fi cultivate in anul de plan Tabel nr 1.5

Nr. Cultura An precedent An de plan An urmator

crt. ha % ha % ha %0 1 2 3 2 3 2 3

1 Grau 30 30 30

2 Porumb 40 40 40

3 Rapita 15 15 15

4 Mazare 15 15 15

Total 100 100 100

Neagricol 20 20

curti si drumuri 20 20

rape , ravene - -


Amplasarea culturilor Tabel nr 2.2

Anul precedent anului de plan 2010 - 2011

Grau Porumb Mazare Rapita

sola 1 sola 2 sola 3 sola 4 sola 5

Anul de plan 2011 - 2012

Rapita Grau Porumb Mazare

Anul de plan urmator 2012 - 2013

Mazare Rapita Grau

Porumb


BALANTA NECESARULUI DE INGRASAMINTE Tabel nr 3.3./1

Fisa de calculatie nr. Nr. Cultura

Sola - Suprafata Perioada TIPUL INGRASAMINTELOR

crt. (soiul)

de fertilizat (ha) N(azot)

P2O5 (oxid de fosfor)

K2O (OXID DE POTASIU)

Kg/Ha to Kg/Ha to Kg/Ha to0 a b c 1 2 3 4 5 6

a.Pentru culturi productie terminata

1 Grau Sola 1 -80 (ha) 1 an 95 7,6 70 5,6 - -2 Porumb Sola 2-80(ha) 1 an 90 7,2 55 4,4 - -3 Rapita Sola 4-40(ha) 1 an 65 2,6 70 2,8 70 2,84 Mazare Sola 3-50(ha) 1 an - - 45 2,25 50 2,5

TOTAL PRODUCTIE TERMINATA

b. Pentru culturi productie neterminata

Grau Sola 1-80 ha 95 7,6 70 5,6 - -Porumb Sola 2-60 ha 90 7,2 55 4,4 - -Mazare Sola3-10 ha 62 2,6 70 2,8 70 2,8Rapita Sola 4-50 ha - - 45 2,25 50 2,5

TOTAL PROD. NETERMINATA

TOTAL (a+b)


BALANTA NECESARULUI DE ERBICIDE Tabel nr 3.3./2Fisa de calculatie nr. Nr. Cultura Sola - Suprafata Denumire TIPUL ERBICIDELOR

crt. (soiul) de fertilizat (ha)

L,kg/ha l, Kgl,Kg/H

a l, Kg l,Kg/Hal,

Kgl,Kg/H

a l, Kg0 a b c 1 2 3 4 5 6 7 8


1 Grau Sola 1/80 ha

Sumidan 0,45 l 0,45 l 0,45 lBuctril M20 1 l 1 l 1 l

Topsin 0,8 l 0,8 lFastac CE

0,15 l 0,15 l 0,15 l

2 Porumb Sola 2/80 ha

Diizocab 80CE 8 kg 8 kgFuradan 335 0,7 l 0,7 l

3 Mazare Sola 3/40ha

Nitragin 4 fl 4 flDicotex 2,5 l 2,5 l

Fastac 10 CE 0,15 L 0,15 l4 Rapita Sola 4/50 ha Triflurom

48CE 2 l 2 lSumilex 0,012 kg 0,012 kg

50WPFastac 10 CE 0,075 l 0,075 l



1 Grau Sola 1-80 ha2 Porumb Sola 2-60 ha3 Mazare Sola3-10 ha4 Rapita Sola 4-50 ha

TOTAL PROD. NETERMINATA

TOTAL (a+b)


BALANTA NECESARULUI DE PRODUSE FITOSANITARE Tabel nr 3.3./3

Fisa de calculatie nr. Nr. Cultura Sola - Suprafata Perioada

TIPUL PRODUSELOR FITOSANITARE

crt. (soiul) de fertilizat (ha)

l,Kg/Ha l, Kgl,Kg/H

a l, Kg l,Kg/Hal,

Kgl,Kg/H

a l, Kg0 a b c 1 2 3 4 5 6 7 8




TOTAL PROD. NETERMINATA TOTAL (a+b)


BALANTA ALTE MATERIALE Tabel nr 3.3./4

Fisa de calculatie nr.

Nr. Cultura Sola - Suprafata Perioada ALTE MATERIALE

crt. tratamentul de fertilizat (ha) l,Kg/Ha l, Kg

l,Kg/Ha l, Kg l,Kg/Ha

l, Kg

l,Kg/H

0 a b c 1 2 3 4 5 6 a.Pentru culturi productie terminata



TOTAL PROD. NETERMINATA TOTAL (a+b)


Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi Tabel nr 3.4

Nr. LunaTotal ZN din care ZN manual pe culturi comune

crt. expl Grau RapitaMazar

ePorum

b Totaldin care TESA

0 a 1 2 3 4 5 6 71 I 17 4 4 5 4 17 172 II 21 5 5 5 6 21 213 III 22 5 6 6 5 22 224 IV 25 6 7 6 6 25 255 V 31 8 8 8 7 31 316 VI 30 7 7 8 8 30 307 VII 31 8 8 7 8 31 318 VIII 31 8 8 7 8 31 319 IX 30 7 7 8 8 30 3010 X 31 7 8 8 8 31 3111 XI 30 8 8 7 7 30 3012 XII 24 6 6 6 6 24 2413 Total 323 79 82 81 81 323 323


Calculul necesarului de ZN manual pe luni si culturi Tabel nr 3.5

Nr. LunaTotal ZN din care ZN mecanizat pe culturi comune

crt. expl Grau Rapita

Mazare

Porumb Total

din care TESA

0 a 1 2 3 4 5 6 71 I - - - - - - -2 II - - - - - - -3 III 22 6 6 5 5 22 224 IV 25 7 7 6 5 25 255 V 31 8 7 8 8 31 316 VI 30 7 8 7 8 30 307 VII 31 8 7 8 8 31 318 VIII 31 8 8 8 7 31 319 IX 30 7 8 7 8 30 3010 X 31 8 8 8 7 31 3111 XI - - - - - - - 12 XII - - - - - - - 13 Total 231 59 59 57 56 323 323

Grafic nr. 3.6 - Calculul necesarului de lucratori ZNM1

50 - Z.N. lucratori permanenti

Nr. lucratoriZ.N.

50 - Z.N. lucratori sezonieri

x x x x x x x xx x

x x

I II III IV V VI VIIVII

I IX X XI XII

Z.N. manual

Necesar lucratori100 50 50 100 100 100 100 100 100 100 100 50 50

din care sezonieri 50 50 50 50 50 50 50 50 50

Zile lucratoare 17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24posibile pe luni 14 14 18 24 24 24 24 24 24 18 14 14

Grafic nr. 3.6. - Calculul necesarului de tractoare pentru formatia de mecanizare a agriculturii ZNM2

- Z.N. schimburi prelungite

Nr. tractoareZ.N.-tractor - Z.N. schimbul II

5 - tractoare imprumutate

x x x x x x xx x x x x

I II III IV V VI VI VII IX X XI XII

I I

Z.N. tractor

Necesar tractoare10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

din care sezonieri 5 5 5 5 5 5 5 5

Zile lucratoare 17 21 22 25 31 30 31 31 30 31 30 24posibile pe luni 14 14 18 24 24 24 24 24 24 18 14 14

3.7. Evaluarea preturilor si tarifelor ce vor fi utilizate in Planul exploatatiei Tabel 4.1/1

2012Nr Produse si UM Pret de achizitie Consum Obscrt materiale pe ha limite1 Fosfor Kg sa 1,3 2402 Azot Kg sa 1,3 2153 Sfoara Kg 12,6 7,644 Sumidan l 71 0,455 Grau sta kg 0,8 2707 Buctril l 13,9 18 Topsin l 0,8 409 Fastac l 0,15 6310

Diizocab kg 14,18 8

11

Furadan l 25 0,7

12 Porumb sta Kg 1,3 9013 Potasiu Kg 0,9 12014 Nitragiu fl 6,3 4

15 Mazare sta Kg 2 25016 Dicotex l 11,5 2,517 Fastac l 63 0,1518 Trifluran l 18,62 219 Sumilex kg 113,9 0,01220 Rapita sta kg 2,1 1221 Fastac l 63 0,075

Tabel nr 3.8

PLAN DE CULTURA

Nr. Cultura Productii Cheltuieli Venituri Profit

crt. ha prod med

Prod Tot ch tot cost prod

pret livrare Venit tot Pierdere

Kg/ha tone lei lei/t lei/t lei lei0 1 2 3 4 8 7 5 6 9

1 Grau 30 4000 120 1055,42 31662,6 600 72000 40337,4

2 Porumb 40 5000 200 1144,5 57780 700 140000 82220

3 Rapita 15 3000 45 819,92 12298,8 1200 54000 41701,2

4 Mazare 15 2000 30 1193,7 17905,5 1500 22500 4594,5

Total 100 14000 395 4212,54 119646,9 4000 288500 168853,1

Capitolul 4 MEMORIU JUSTIFICATIV - AGRICULTURA RAMURĂ A PRODUCŢIEI MATERIALE

Agricultura reprezintă în ansamblul economiei naţionale una din ramurile de mare importanţă, menită să contribuie într-o măsură covârşitoare la relansarea creşterii economice a ţării noastre. Este necesar să se petreacă transformări fundamentale în structura agrară, în baza tehnico-materială, în organizarea exploataţiilor agricole, care să asigure practicarea unei agriculturi moderne şi înscrierea ei în strategia generală de trecere a întregii economii româneşti la economia de

piaţă.Agricultura se bucură astăzi de o deosebită atenţie în toate ţările lumii,indiferent de nivelul de dezvoltare economică. În lumea contemporană ţările cele mai dezvoltate din punct de vedere economic sunt şi cele mai mari producătoare şi exportatoare de produse agricole.Ca ramură de bază a economiei noastre naţionale agricultura se afirmă ca un domeniu de activitate deosebit de complex şi complicat.Complexitatea agriculturii, ca ramură a producţiei materiale, a economiei naţionale, este determinată de rolul agriculturii în dezvoltarea economică şi de particularităţile ei tehnice, economice şi sociale, care imprimă legităţilor economice generale o manifestare specifică în agricultură.

4.1. Agricultura ca ramura biologica a productiei materiale;

Particularitatile agriculturii

Un fenomen caracteristic pentru toate tarile il constituie, in economia contemporana, cresterea rolului agriculturii, cu toate ca ponderea contributiei agriculturii la formarea produsului intern brut scade, iar numarul populatiei active din agricultura se reduce. Acest fenomen devine explicabil de indata ce locul agriculturii in angrenajul economiei generale este abordat nu numai dupa anumite ponderi in structura unor indicatori macroeconomici, ci si printr-o analiza de ansamblu a functiilor agriculturii in cresterea economica generala.

Agricultura constituie o ramura care se bazeaza pe resurse in continua autoreinnoire, spre deosebire de alte ramuri care utilizeaza resurse naturale (petrol, carbune, minereuri etc.), ce se epuizeaza pe masura exploatarii.Productia agricola in ansamblul ei apare ca o rezultanta a unor procese complexe de transformare a unei multitudini de substante si forme de energie (solara, chimica, biochimica, fosila etc.) prin intermediul organismului viu al plantelor si animalelor, sub impactul factorilor naturali, ai resurselor materiale si financiare, a muncii, in bunuri materiale specifice.

Caracterul de ramura biologica a agriculturii face ca dezvoltarea plantelor si animalelor in medii de productie naturale sau artificializate sa constituie o problema mult mai complexa decat in orice alta ramura a productiei materiale. Dirijarea procesului de productie agricola constituie o activitate deosebit de complicata, diferentiata in raport cu zona de productie unde se materializeaza procesul agricol. Sistemul de producţie agricolă

Sistemul de productie agricola poate fi considerat ca un ansamblu de activitati productive in domeniul culturii plantelor si cresterii animalelor, sustinut de resurse naturale in cadrul carora pamantul are un rol dominant, precum si de resurse materiale, umane si financiare, avand drept scop obtinerea de produse agroalimentare si pentru diferite industrializari, la un nivel determinat de eficienta economica. Transformarea energiei cinetice solare in energie potentiala este apanajul exclusiv al organismelor vii ale plantelor verzi. Ca atare participarea organismelor vii ale plantelor verzi constituie prima trasatura de baza a agriculturii privita ca ramura a productiei

materiale. Se poate afirma ca procesele de productie din agricultura incep si se sfarsesc acolo unde incep si se sfarsesc procesele biologice, determinate de prezenta organismelor vii. Procese de creare a substantei organice au loc si in conditii naturale, dar nu se poate vorbi inca de agricultura. Numai din momentul cand activitatea organismelor vii se desfasoara sub actiunea dirijata a omului, transformand produsele acestora din daruri ale naturii in produse ale muncii omenesti se poate vorbi despre agricultura. Prin urmare desfasurarea activitatii organismelor vii sub controlul omului constituie a doua trasatura de baza a agriculturii ca ramura a productiei materiale.In literatura de specialitate s-a conturat definitia potrivit careia agricultura este acea ramura a productiei materiale in care, cu ajutorul organismelor vii ale plantelor verzi si sub actiunea diriguitoare a omului are lor transformarea energiei cinetice a soarelui in energie potentiala, sub singura forma accesibila organismului omenesc - substanta organica.

Importanta deosebita a agriculturii in comparatie cu celelalte ramuri ale economiei nationale deriva din urmatoarele:- in primul rand este singura ramura de productie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii, in timp ce toate celelalte ramuri consuma energie;- in al doilea rand, agricultura a constituit ramura primara a productiei materiale din care s-au desprins celelalte ramuri; insasi aceasta desprindere si existenta de sine statatoare a tuturor celorlalte ramuri este conditionata de existenta agriculturii ca singura furnizoare de mijloace de subzistenta vitale pentru acea parte a societatii ocupata in celelalte ramuri ale productiei materiale sau in ramurile neproductive;

-in al treilea rand, actiunea favorabila a factorilor biologici face ca la orice nivel de capitalizare ponderea bunurilor si serviciilor consumate in agricultura sa fie mai redusa decat in alte ramuri ale economiei nationale; de aceea, la acelasi produs intern brut, in agricultura se obtine o valoare adaugata bruta mai mare, fapt care duce la cresterea avutiei nationale;

-in al patrulea rand produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piata mondiala, aflata intr-o continua penurie, favorizand in majoritatea cazurilor cresterea preturilor produselor agricole pe piata mondiala, asigurand pe aceasta cale o eficienta ridicata a exporturilor de produse agricole. Agricultura ca şi celelalte ramuri ale economiei naţionale se dezvoltă după aceleaşi legităţi economice, dar cu forme specifice de manifestare, determinate de existenţa unor particularităţi tehnice şi economice ale acesteia, fapt ce imprimă o complexitate deosebită fenomenelor economice din agricultură în comparaţie cu aceleaşi fenomene economice din industrie.Prima şi cea mai importantă particularitate a agriculturii este aceea că pământul este principalul element al capitalului agricol, funcţionând concomitent atât ca obiect al muncii cât şi ca mijloc de muncă.Pământul privit sub aspectul său triplu: unealtă de producţie, obiect al muncii şi instrument de tezaurizare, se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice, care îl deosebesc de celelalte mijloace de producţie şi care au o însemnată influenţă asupra politicilor agrare. Pământul este o resursă esenţială, fără de care agricultorul nu-şi poate exercita meseria. Pământul ca obiect de analiză

economică este un bun particular nemobil, nereproductibil, heterogen, indivizibil, având multiple caracteristici nedisociabile (formă, suprafaţă, poziţie), exercitând simultan mai multe funcţii diverse (producţie, consum, valoare - refugiu, speculaţie). Pământul participă nu numai la procesul de producţie din agricultură, ci şi din celelalte ramuri ale economiei naţionale, însă rolul său economic este total diferit funcţionând ca loc de aşezare, ca bază, ca temelie a spaţiului de funcţionare. Numai în agricultură pământul constituie condiţia sine qua non pentru însăşi existenţa agriculturii ca utilitate socială, condiţie primară a muncii şi obiect general al muncii omeneşti.În agricultură alături de pământ la obţinerea bunurilor materiale participă plantele şi animalele ca obiecte şi mijloace de muncă. Animalele şi plantele aşa cum se prezintă ele astăzi sunt produsele unor transformări care au avut loc timp de mai multe generaţii sub controlul omului şi prin intermediul muncii omeneşti, reprezentând importante mijloace de producţie în agricultură. În agricultură, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei naţionale, activitatea de producţie este direct sau indirect influenţată de condiţiile naturale pedoclimatice. Dacă în industrie rezultatele obţinute depind nemijlocit de cantitatea şi calitatea muncii lucrătorilor, de modul cum este organizată şi condusă întreaga activitate economică, în agricultură, la aceeaşi înzestrare tehnică, la acelaşi nivel de organizare şi conducere a producţiei, randamentele la unitatea de suprafaţă şi pe animal vor fi mai ridicate în condiţiile pedoclimatice favorabile şi mai scăzute în cazul existenţei unor condiţii pedoclimatice mai puţin favorabile.Reducerea influenţei nefavorabile a factorilor naturali asupra rezultatului de producţie din agricultură se poate realiza prin introducerea progresului tehnic (mecanizare, chimizare, electrificare, îndiguiri, desecări, irigaţii). O consecinţă economică a influenţei mari pe care o exercită factorii pedoclimatici o constituie zonalitatea producţiei agricole, adică amplasarea teritorială a diferitelor culturi şi specii de animale pe teritoriul ţării acolo unde acestea întâlnesc cele mai favorabile condiţii de dezvoltare şi unde producţia se poate obţine la cel mai înalt grad de eficienţă.O altă particularitate a agriculturii constă în neconcordanţa dintre timpul de muncă şi timpul de producţie. Concordanţă deplină între timpul de muncă şi timpul de producţie se întâlneşte în industrie, în timp ce în agricultură (mai ales în cultivarea plantelor) timpul de producţie nu corespunde cu timpul de muncă, fiind mult mai mare decât acesta. Neconcordanţa dintre timpul de muncă şi timpul de producţie în agricultură face ca utilizarea forţei de muncă să aibă un caracter sezonier, sezonalitate accentuată uneori şi de evoluţia nefavorabilă a condiţiilor climatice.Singurele posibilităţi de diminuare a urmărilor negative pe care le are neconcordanţa dintre timpul de muncă şi timpul de producţie asupra utilizării forţei de muncă constă în dezvoltarea structurală armonioasă a agriculturii, pe baza îmbinării juste a ramurilor agricole ale căror perioade de muncă nu se suprapun precum şi în integrarea agriculturii cu industria accesorie rurală pentru prelucrarea materiilor prime din agricultură, a cărei funcţionare nu se suprapune timpului de muncă solicitat în special de cultivarea plantelor. Neconcordanţa dintre timpul de muncă şi timpul de producţie afectează folosirea raţională a capitalului fix din agricultură. Din cauza acestei neconcordanţe timpul de folosire a capitalului fix sub forma maşinilor şi tractoarelor agricole este adeseori întrerupt pentru o perioadă mai mică sau mai mare, funcţie de natura activităţii desfăşurate. Neutilizarea deplină a capitalului fix mecanic atrage după sine o oarecare depreciere a sa dar şi o scumpire a produselor obţinute, care înglobează sub forma cotelor de amortizare o parte a

valorii mijloacelor mecanice, dar se iau în considerare nu după timpul de funcţionare, ci după timpul calendaristic în care acestea îşi pierd valoarea.O altă particularitate a agriculturii o constituie faptul că în sectoarele sale principale - producţia vegetală şi producţia animală - nu există o concordanţă între momentul şi durata de avansare a cheltuielilor de producţie şi momentul şi perioada de recuperare a acestora.De exemplu la culturile cerealiere de toamnă cheltuielile efectuate pentru însămânţare, întreţinere, recoltare etc. se recuperează numai după recoltat, prin valorificarea producţiei obţinute. Cheltuielile de producţie efectuate timp de nouă luni sunt imobilizate în toată această perioadă şi nu se recuperează decât dintr-o dată, la sfârşitul perioadei de producţie.O altă particularitate a agriculturii ca ramură a producţiei materiale este şi faptul că alături de producţia principală se realizează însemnate cantităţi de produse secundare, voluminoase şi greu transportabile, dar valoroase, utile şi importante pentru eficientizarea producţiei agricole în ansamblul ei.În principalele sectoare de producţie din agricultură – producţia vegetală şi producţia animală – procesul economic de reproducţie se împleteşte organic cu procesul natural de reproducţie. O astfel de particularitate a producţiei agricole este determinată de faptul că în această ramură la realizarea bunurilor materiale, a valorilor de întrebuinţare participă în calitate de mijloace de producţie plantele şi animalele – organisme vii a căror creştere şi dezvoltare se desfăşoară după anumite legi naturale, biologice. În virtutea acestor legi, care nu pot fi modificate structural de către om, timpul necesar realizării producţiei ca şi ritmul de creştere al animalelor sunt întotdeauna încadrate în anumite limite de ordin natural.

În cadrul economiei naţionale, agricultura îndeplineşte mai multe funcţii, determinate de aportul său la dezvoltarea economiei naţionale, agricultura este furnizoare de produse agroalimentare pentru consumul intern al populaţiei, aprovizionează cu materii prime agricole industriile prelucrătoare, piaţa de desfacere, creează acumulările generale ale statului, furnizoare de forţă de muncă, sursă de valută, are o importantă funcţie ecologică, participă nemijlocit la crearea, dezvoltarea şi împrospătarea periodică a rezervelor statului de produse agricole pentru situaţii neprevăzute.În privinţa raportului dintre cele două mari ramuri ale economiei, industrie şi agricultură, considerăm că exemplul ţărilor dezvoltate este edificator şi pentru ţara noastră. Îndeplinirea raţională şi concomitentă a funcţiilor agriculturii necesită asigurarea unei creşteri echilibrate, reciproc susţinută a celor două ramuri, agricultură şi industrie. Interdependenţa industrie-agricultură, într-o perioadă când industria este condiţionată în dezvoltarea sa şi de impoturile costisitoare de materii prime şi energie, transformă agricultura într-o adevărată bază a creşterii economice.

Cu toate acestea agricultura ramane un sector economic profitabil pentru cei care stiu sa produca si in acelasi timp sa comercializeze produsele agricole, pentru cei care stiu sa administreze eficient si uniform un domeniu agricol, silvicol, etc. Din acest punct de vedere Izbiceniul-ul sta destul de bine la categoria asezare, clima, soluri, fiind o zona mai mult decat propice pentru culturile de cereale, asadar o zona profitabila pentru cei din domeniu.

204286383 Plan Anual de Productie Agricola Managementul Productiei

Documents

Transcript of 204286383 Plan Anual de Productie Agricola Managementul Productiei