20248834 Marketing Turistic

8/7/2019 20248834 Marketing Turistic

1/73

INTRODUCERE

Turismul, ca fenomen economic i social, a cunoscut dezvoltri spectaculoase n ceade-a doua jumtate a secolului XX. Dorina de a cltori i a cunoate lucruri noi este

cunoscut nc din antichitate, chiar dac la nceput aceste dorine aveau ca scop principal

rzboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale.

Primii care i-au dorit foarte mult s cltoreasc i n acest scop au i nlenit

cltoriile au fost vechii greci. Ei ncheiau contracte de vizite reciproce, se mprieteneau cu

oameni care aveau aceeai ocupaie, dobndind n acest fel sigurana cltoriei. Acest

contract de vizitare se putea moteni din tat n fiu.

De-a lungul timpului ncep s se diversifice motivaiile de cltorie, conturndu-se tot

mai mult activitatea de turism determinat de aciuni religioase, folosirea bilor curative,

cltorii ctre lumi noi, etc. n paralel cu creterea traficului de cltori s-au dezvoltat i

sectoarele privind industria hotelier, comunicaiile, transportul, activitile destinate

turismului.

Transformarea circulaiei de cltori n turism propriu-zis a nceput odat cu secolul

XX i s-a manifestat, n primul rand, prin creterea numrului de cltori englezi ce se

ndreptau n mod special n Frana, Elveia, Italia. De-a lungul anilor turismul a cptat

diverse definiii, unele punnd accent mai ales pe latura de agrement.

n sensul actual, turismul a cptat un coninut mult mai complex din punct de vedere

economic, social i spiritual, fiind influenat de o serie de factori naturali (care rmn n

general neschimbai) i factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt

caracterizai printr-o dinamic accentuat dar i cu posibiliti de dirijare n sensul dorit).

Amploarea fenomenului turistic este ilustrata i de faptul c, anual, peste 1,5 miliarde

de personae, reprezentnd aproape o treime din populaia globului, efectueaz cltorii n

scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ USA (din care peste 10% pentru cltoriituristice n strintate).

Turismul internaional reprezint 25-30% din comerul mondial de servicii.

Principalele ri furnizoare de turiti sunt: SUA, Germania, Frana, Marea Britanie, Canada,

Olanda, Italia, Suedia, Japonia, etc, iar dintre rile primitoare amintim: Spania, Frana,

Grecia, Marea Britanie, Austria, Germania, Elveia i altele.

1


2/73

n tot acest context internaional, Romnia tinde s devin o destinaie turistic

atractiv, potenialul su turistic fiind dat de resursele naturale (varietatea reliefului, clima,

reeaua hidrografic, flora i fauna) ct i de resursele antropologice (vestigii arheologice,

monumente istorice i arhitectonice, muzee, case memoriale), precum i de conservareatradiiilor n anumite zone, astfel nct dezvoltarea segmentului incoming ncepe s capete

o mare amploare, captnd atenia multor agenii de turism naionale.

Dezvoltarea acestui segment este posibil datorit faptului c o mare parte a ofertei

turistice pe care o prezint Romnia o constituie resursele turistice antropice. Vestigiile

arheologice sunt legate de formarea i continuitatea poporului romn, de vechile ceti de pe

litoralul Pontului Euxin, sau de ruinele de la Ortie.

Mai mult, monumentele istorice i arhitectonice au o valoare deosebit pe plan

mondial: mnstirile i bisericile din Bucovina (Moldovia, Vorone, Putna), cu fresceexterioare, bisericile din lemn din Maramure, cetile i castelele medievale din

Transilvania, monumentele din oraele foste capitale ale rilor Romneti. La toate acestea

se adaug elementele de folclor, satele turistice (cu specific etnofolcloric, cultural-istoric,

peisagistic), muzeele i casele memoriale care sporesc atractivitatea zonei.

Potenialul natural i relieful caracterul carpato-danubiano-pontic al rii determin

varietatea formelor de turism care pot fi practicate: turismul de litoral, turismul n Delta

Dunrii, turismul montan, cultural, balnear, de aventur sau sportiv.

Produsul ales pentru promovare se concentreaz pe latura cultural a turismului

romnesc i vizeaz regiunea Transilvania, piaa pe care va urma sa fie lansat fiind China.

2


3/73


4/73

circuitul lui Dracula;

calatorii in Delta Dunarii

turismul montan in Poiana Brasov, Predeal, Sinaia si Busteni;

circuitul de vizitare a manastirilor din Moldova si Bucovina pelerinaj;

pelerinaj la manastirile de pe Valea Oltului;

oferte de turism litoral in Neptun-Olimp, Mamaia, Cap-Aurora, Venus,

Costinesti, Jupiter, Mangalia.

Observam ca oferta pentru piata externa nu este foarte bogata, insa acoperaprincipalele forme de turism cu care se poate mandri tara noastra: turism litoral, turism

montan si turism cultural. Consideram ca oferta companiei Sigma poate fi imbunatatita

prin adaugarea de pachete turistice specifice turismului balnear si agroturismului. De

asemenea, circuitele culturale tematice ar putea constitui o piata nisa interesanta pentru

turistii straini, iar aici am dori sa mentionam potentialul cultural enorm pe care il au orasele

medievale din Transilvania, de altfel foarte apreciate de turistii straini care au avut ocazia sa

le viziteze.

Obiective de marketing ale companiei

Analizand situatia de mai sus, noi consideram ca o sansa de crestere pentru Sigma

Tour & Travel o constituie crearea de pachete turistice dedicate unor segmente bine

delimitate de consumatori, apartinand pietelor externe. Astfel, Sigma poate beneficia de pe

urma procesului de rebranding al tarii, in urma caruia, se spera, imaginea Romaniei va iesi

curatata si va aparea strainilor drept o destinatie turistica atractiva. Desigur, sunt elemente pecare compania nu le poate influenta in nici un fel (infrastructura specifica, nivelul de

pregatire a personalului din unitatile de cazare, etc), dar care se afla pe lista de restructurari si

imbunatatiri in anii ce vin. O parte dintre pe care si le propune compania pentru urmatorii 2

ani vizeaza:

4


5/73

- cresterea diversitatii si a personalizarii pachetelor turistice pentru piata extena;

- atragerea, prin intermediul unei promovari sustinute, a consumatorilor straini

in Romania.

Analiza SWOT a companiei Sigma Tour & Travel

Luand in calcul pozitia detinuta de Sigma Tour & Travel pe piata agentiilor de

turism si conjunctura la nivel global a pietei (despre care am inserat mai multe detalii in

capitolul de audit al tarii de destinatie Romania), consideram drept puncte forte, puncte

slabe, oportunitati si amenintari urmatoarele:S (Puncte tari) W (Puncte slabe)

Pozitia detinuta pe piata de catre Sigma Tour & Travelcare o situeaza intre primii 5 jucatori Orientarea spre calitate si satisfacerea intr-o masuracat mai mare a cerintelor clientilor Investitii efectuate penru extinderea retelei de agentii pentruo acoperire nationala cat mai buna a cererii Factor uman bine pregatit Notorietate crescuta Detinerea de certificate ale calitatii garantate de mariituroperatori

Promovare slaba a produselor Slaba personalizare a pachetelor turistice Oarecare rigiditate a ofertei Nivel limitat al ofertelor de organizare de

evenimente Grad de fidelitate destul de scazut

O (Oportunitati) T (Amenintari) Interesul administratiei publice pentru dezvoltarea

turismului Restaurarea si punerea in valoare a siturilor istorice sia monumentelor cu valoare de patrimoniu national Posibilitatea de a exploata zonele montane tot cursulanului pentru drumetie, cicloturism, schi Dezvoltarea unor produse turistice complexe nivelul ascendent pe care se situeaza cererea deturism* cerera crescanda de noi destinatii orientarea in crestere spre destinatii care sa asiguredesfasurarea de multiple forme de turism aderarea Romaniei la UE cu impact asupra imaginiitarii si asupra fondurilor investite in diverse domeniide interes national accesul la fonduri europene de redresare a activitatii

in turism

Promovarea unei legislatii care nu incurajeaza

investitiile in turism; Slaba implicare si intelegere de catre autoritatilepublice pentru exploatarea corespunzatoare amediului si a teritoriului, in folosul dezvoltariiturismului;

Insuficienta capitalului de investitii capabil samentina si sa creasca activitatile de afaceri inturism;

imaginea proasta pe care o are Romania in exteriorin ceea ce priveste serviciile de turism

intampinarea unei concurente acerbe pe pietelevest-europene, unde destinatiile concurente ofera o

gama variata de facilitati pentru toate categoriile deTuristi

reorientarea turistilor spre alte destinatii decatRomania, dupa intaia vizita in tara noastra amenintari din partea concurentei interne, pe cele 3segmente ale activitatii (turism intern, turism externsi ticketing)

5


6/73

Ne vom ocupa in continuare in acest plan de marketing de realizarea unei cercetari

a potentialului turistic al Romaniei cu identificarea unui circuit turistic ce ar putea atrage

prin elementele sale de unicitate. Apoi, odata identificata regiunea si produsul turistic in

mare, vom cauta sa selectam acea piata externa careia i se potriveste eel mai bine

respectivul pachet turistic si din partea careia ne asteptam sa raspunda favorabil la eforturile

noastre de promovare.

Odata aleasa tara careia i se adreseaza produsul nostru, vom cerceta care sunt

caracteristicile acesteia si vom studia comportamentul de consum al respectivilor turisti.

Apoi vom alcatui in detaliu pachetul turistic, cu tot ceea ce inseamna el: conditii de

transport, cazare, masa, agrement, tarif structurat pe componente, astfel incat acesta sa se

potriveasca cerintelor generale ale turistilor straini. Apoi vom elabora strategia de

promovare, alegand un mix potrivit tarii pe care o vizam si resurselor de care dispunem. In

cele din urma vom cuantifica resursele flnanciare de care avem nevoie pentru a face

cunoscut noul nostru produs si la sfarsit vom realiza oprevizionare a cererii si veniturilorpe

3 ani de zile.

II. AUDITUL REGIUNII CENTRALE IDENTITATE I UNICITATE

De ce Romnia ca macrodestinaie turistic?

Potrivit strategiei de dezvoltare a turismului romanesc publicata de Autoritatea

Nationala pentru Turism (ANT), Romania a incetat sa mai fie o destinatie turistica atractiva

din cauza concurentei, a ofertei limitate, infrastructurii si serviciilor necorespunzatoare.

Conform raportului prezentat anul acesta de ANT, oferta turistica romaneasca se confrunta

cu mai multe probleme. Toate tipurile de programe oferite de Romania intampina o

concurenta acerba pe pietele vest-europene, in timp ce destinatiile concurente ofera o gama

variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti. De asemenea. oferta romaneasca este6


7/73

relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul acestora doar la cateva hoteluri.

Serviciile sunt inferioare celor de pe destinatii concurente precum Bulgaria, Turcia, Grecia

sau Cipru, in timp ce agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii. La aceste

probleme se adauga infrastrucrura tehnico-rutiera necorespunzatoare, lipsa unor hoteluri de

confort superior in marile orase si in statiunile turistice de interes international. Din punct de

vedere al raportului calitate-pret, Romania a incetat sa mai fie o piata turistica atractiva.

Strategia sintetizeaza principalele motive din cauza carora, comparativ cu celelalte tari

central si est europene, Romania se prezinta modest in ceea ce priveste performantele

economice ale industriei turismului: lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privind

dezvoltarea turismului si lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii modificarii si

reabilitarii infrastructurii generate si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat al

privatizarii, aplicarii unei fiscalitati neadecvate, inexistenta unor facilitati in domeniul

creditelorbancare.

Totodata, reforma sectorului turistic a demarat tarziu. chiar daca anumite incercari de

reforma economica au fost facute inca de la inceputul anilor '90, insa durata de aplicare a lor

s-a intins pe o perioada foarte mare de timp. Turismul din tara noastra sufera si prin durata

mare necesara reconstituirii proprietatii private in cazul activelor nationalizate, scaderea

puterii de cumparare a populatiei si reoidonarea prioritatilor si reorientarea unei parti a

cererii turistice interne catre destinatii exteme.

Pentru Romania solutia la problema redresarii turismului o constituie gasirea unor

modalitati de exploatare eficienta a potentialului turistic. La intrebarea CE destinatii turistice

atractive ofera Romania, variantele de raspuns sunt multiple, insa cand vine vorba de CUM

sunt ele oferite (si aici ne referim la calitatea si diversitatea serviciilor oferite, la conditiile de

cazare, masa, transport, agrement, la infrastructura si la alte variabile ce tin de activitatea deturism), Romania ne apare ca o tara cu reprezentatii modeste pe scena turismului european.

Ea poate miza pe resursele sale naturale si culturale, pe imbunatatirea conditiilor si

serviciilor de cazare si nu numai, si, nu in ultimul rand pe modernizarea infrastructurii,

pentru a fecilita accesul in zonele cu potential turistic, dar si pe o activitate de prezentare

interna si internationala a potentialului turistic. Practic, turismul in Romania necesita

7


8/73

investitii majore in modernizarea infrastructurii, atat a celei reprezentate de drumuri, cai

ferate, aeroporturi, cat si in spatiile de cazare, masa, agrement puse la dispozitie turistilor.

Mai mult, este nevoie de investitii in pregatirea fortei de munca, ce are un specific aparte in

aceasta ramura a economiei, investitii semnificative in promovarea destinatiilor si a

produselor turistice atat in randul publicului intern, cat si al celui extern.

In cele ce urmeaza vom prezenta trasaturile specifice tarii noastre din punct de vedere

geografic, demografic, politic si economic si in ceea ce priveste infrastructura, incercand sa

le sintetizam in tabelul de mai jos. Vom incerca apoi sa extragem dintre acestea elementele

ce ar putea constitui puncte de atractie pentru turistii straini, concretizate apoi in forme de

turism.

Fisa de prezentare a RomanieiNumele oficial al tarii Romania

Drapel trei benzi verticale, de marimi egale asezate de la stangala dreapta in ordine: albastru, galben, rosu

Asezare In Sud - Estul Europei, pe malul vestic al Marii Negre,intre Bulgaria si Ucraina, intre Ungaria si RepublicaMoldova

Coordonate geografice Asezata la intersectia paralelei de 45 grade latitudine nord cumeridianum 25 grade longitudine est

Suprafata Totala - 237 500 km2Terestra - 230 340 km2Maritima-7160km2

Suprafata comparative aproximativ cat Marea Britanie

Lungimea granitelor 2 508 km

Vecini N: UcrainaNE: Republica MoldovaSE: Marea NeagraS: BulgariaSV: Serbia si Muntenegru

NV: Ungaria

Lungimea coastei 225 km

Relief Podisul Transilvaniei in centru si Nord Vest este separatde Campia Moldovei (in Est) si campiile din Sud deMuntiiCarpati. In Vest, tot Muntii Carpati separa PodisulTransilvaniei de Campia de Vest care este o extrema aCampiei Panoniei

Cel mai inalt varf Vf. Moldoveanu (Muntii Fagaras) - 2 544 m

Celmai jos punct Marea Neagra - 0 m

8


9/73

Clima continentala cu influente baltice in Nord simediteraneene in Sud. lerni bogate in zapada sifriguroase, veri calduroase si secetoase

Resurse principale petrol, gaze naturale, carbune, minerale feroase sineferoase, lemn, sare, teren arabil, surse hidroenergetice,granit, marna, nisip fin si extrafin.

Teren arabil 40,02 % din total

Riscuri de catastrofe naturale cutremure in special in sud si sud est, formate indeosebi demiscarea placilor de sub Marea Neagra. Deasemenea existao zona vulcanica in judetul Vrancea, la ciocnirea PlaciiDobrogene cu Placa Moldovei. In Vest sunt riscuri deinundatii la iesirea raurilor din matca in urma ploilor. Tot inurma ploilor abundente exista frecvente alunecari de teren inzonele subcarpatice

Populatie 22 355 551 (estimare iulie 2004)

Grad de urbanizare 54.78%

Categorii de varsta 0-14 ani: 16.2% (barbati 1,861,801; femei 1,770,746)15-64 ani: 69.4% (barbati 7,712,612; femei7,791,900)65 ani si peste: 14.4% (barbati 1,330,994; femei

1,887,498) (estimare iulie 2004)

Varsta medie a populatiei 31,6 ani

Grupuri entice Romani 89.5%, Unguri 6.6%, Romi 2.5%, Ukrainieni 0.3%,Germani 0.3%, Rusi 0.2%, Turci 0.2%, altii 0.4%

Culte Ortodoxism 87%, Protestantism 6.8%, Catolicism 5.6%,altele (in special Musulmani) 0.4%, atei 0.2%

Limba oficiala Romana

Alte limbi maghiara, germana

Tip de guvernare Republica

Capitala Bucuresti

Diviziuni administrative 41 judeteSarbatoarea nationala 1 decembrie (data unificarii Transilvaniei cu

Romania)

Economie tranzitionara dupa 1989 de la economie centralizata laeconomie de piata. Declarata o tara cu economie de piatafunctionala de reprezentanti UE in octombrie 2004.Incearca alinierea structurilor economice la standardeleimpuse de UE

Moneda nationala leu (RON)

Cod telefonic 40

Posturi de radio AM - 40, FM 202

Televiziuni 48

Domeniu de internet .ro

Cai ferate 11 385 km din care 3 888km de cai ferate suntelectrificate

Sosele 198 603 km din care 98,308 km de sosele sunt asfaltati

Autostrazi 163 km

Canale navigabile 1 724 km

9


10/73

Porturi la Dunare Galati, Braila, Tulcea, Sulina

Porturi la Marea Neagra Constanta, Mangalia, Sulina

Aeroporturi: 62 din care principale: Bucuresti - Henri Coanda,Bucuresti - Baneasa, Constanta - Mihail Kogalniceanu,Cluj, Timisoara, Bacau, Suceava, Baia Mare, Sibiu,Craiova

Analizand fisa de prezentare a tarii, observam ca Romania, privita drept

macrodestinatie, ofera numeroase posibilitati de practicare a turismului.

Avand o suprafata totala de 237.000 kmp, formele de relief se gasesc in urmatoarele

proportii: 31% munti, 33% dealuri si platouri, 36% campii fertile. Dupa cum se observa,

impartirea acestora este relativ egala, oferind din acest punct de vedere o varietate de moduri

de practicare a formelor de turism. Clima continentala, ce se traduce prin existenta a patru

anotimpuri, cu temperaturi ridicate vara si scazute iarna, contribuie in egala masura la

mentinerea varietatii. Cateva atractii naturale ale Romaniei pot fi considerate: Delta Dunarii,

rezervatia Muntii Rodnei, apele termale de la Baile Herculane, litoralul Marii Negre, Valea

Prahovei etc. Din aceste puncte de vedere, formele de turism ce se pot practica sunt turismul

montan, turismul balnear, turismul literal, agro - turismul, eco - turismul, turismul de

relaxare etc.

Populatia tarii cuprinde 22,6 milioane de locuitori, dintre care minoritatile nationale

sunt distribuite astfel: 7% maghiari, 2% rromi, 2% germani, sarbi, rusi si altele. Convietuireamai multor minoritati de-a lungul secolelor in anumite zone a condus la diversitate culturala,

manifestata prin arhitectura, arta, traditii, obiceiuri, care se poate observa la orice pas.

Religia majoritara fund cea ortodoxa, a fost motorul construirii multor biserici si manastiri

de acest rit pe tot teritoriul tarii. De asemenea, si celelalte confesiuni reprezentate in

populatia tarii (catolica, protestanta) au lasat in urma cladiri de mare valoare. Aceste

elemente contribuie la practicarea in Romania a turismului cultural.

Bucuresti, capitala tarii, concentreaza aproximativ 2 milioane de locuitori, adica 9%

din populatia tarii si in jur de 15% din populatia mediului urban, fund un important centru

industrial si eel mai important centru economic si financiar din tara. Din aceste motive,

orasul s-a dezvoltat destul in ultima perioada pentru a permite practicarea turismului de

afaceri.

10


11/73

Putem remarca din cele prezentate mai sus varietatea de posibilitati de practicare a

turismului pe care tara noastra le ofera, datorita complexitatii reliefului si diversitatii

culturale si arhitecturale.

Din punct de vedere al infrastructurii, pe teritoriul tarii se gasesc 11.385 km de cale

ferata, 198.603 km de sosele, 163 km de autostrada, 1724 km de canale navigabile, patru

porturi la Dunare, trei la Marea Neagra si 62 de aeroporturi, dintre care principalele sunt:

Bucuresti - Henri Coanda, Bucuresti - Baneasa, Constanta - Mihail Kogalniceanu, Cluj,

Timisoara, Bacau, Suceava, Baia Mare, Sibiu, Craiova. Toate acestea permit deplasarea

turistilor in aproximativ toate zonele de interes, cu mentiunea insa ca trebuie aduse

imbunatatiri tuturor componentelor infrastructurii.

Referitor la infrastructura turistica, in anul 2004 in Romania erau 275.942 locuri de

cazare in 3900 de unitati turistice cu functie de cazare, indicele de utilizare neta a capacitatii

in functiune fiind de 34,3%. Din cele 3900 de unitati turistice, 10 sunt de cinci stele, 168 de

patru, 584 de trei, 1661 de doua, iar 1057 de o stea. 420 raman neclasificate.

Dintre toate cele enumerate mai sus, drept elemente de identificare a tarii

(macrodestinatie) ar putea fi alese:

varietatea formelor de relief ;

pitorescul peisajelor ;

diversitatea culturala, privita din toate punctele de vedere: arta, traditii si

obiceiuri, gastronomie etc.

Elementele de unicitate, propuse de Autoritatea Nationala pentru Turism, se pot

constitui din:

cetatea Sighisoara;

castelul Peles castelul Bran

11


12/73

bisericile de lemn din Maramures ;

Bucovina

P

alatul Parlamentului ;

- Dunarea si Delta Dunarii

In cele ce urmeaza vom incerca sa gasim principalele elementele ce avantajeaza

Romania ca destinatie turistica, cele care o defavorizeaza, precum si oportunitatile de care ar

putea beneficia, respectiv amenintarile de care ar trebui tina seama. Acestea se vor constiui

intr-o analiza SWOT a destinatiei turistice Romania..S (puncte tari) W (puncte slabe)

varietatea si complexitatea formelor de relief cepermit alegerea de numeroase forme de turism

important patrimoniu etnofolcoric tezaur de vestigii arheologice, monumente de arta

si arhitectura o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul

Anului potential faunistic si floristic bogat, cu specii si

ecosisteme unicate in Europa factori naturali recomandati intr-o cura balneara

Complexa cresterea numarului de structuri de primire

dezvoltarea insuficienta a infrastructurii generale si ainfrastructurii specifice turismului

oferta limitata de produse turistice promovare necorespunzatoare a elementelor de unicitate

ale tarii nivel de servicii inferior celor oferite in alte tari

raport calitate-pret nefavorabil pentru produsele turisticeoferite

lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privinddezvoltarea turismului si lipsa fondurilor de investitiidestinate dezvoltarii modificarii si reabHitarii infrastructuriigenerale si specifice

structurile turistice de primire si indeosebi oferta deagrement sunt invechite, necompetitive, serviciile turisticesi programele turistice sunt realizate stereotip si decalitate modica

conceptia gresita de valorificare a resurselor turistice aunor zone, concretizata printr-o exploatare nestiintifica sinational a acestora

scolarizarea si pregatirea insuficienta a fortei de muncace lucreaza in domeniul turismului

legislatia in domeniul turismului

O (oportunitati) T (amenintari)

nivelul ascendent pe care se situeaza cererea de turism cerera crescanda de noi destinatii orientarea in crestere spre destinatii care sa

asigure desfasurarea de multiple forme de turism aderarea Romaniei la UE cu impact asupra

imaginii tarii si asupra fondurilor investite in diversedomenii de interes national

accesul la fonduri europene de redresare aactivitatii in turism

interesul administratiei publice pentru dezvoltareaturismului

imaginea proasta pe care o are Romania in exterior in ceea ce privesteserviciile de turism intampinarea unei concurente acerbe pe pietele vest-

europene, unde destinatiile concurente ofera o gamavariata de facilitati pentru toate categoriile de turisti

reorientarea turistilor spre alte destinatii decat Romania,dupa intaia vizita in tara noastra

12


13/73

De ce regiunea Centru ca microdestinatie in cadrul macrodestinatiei

Romania?

In continuare vom incerca sa motivam alegerea regiunii Centru ca destinatie pentru

turistii ce vor sa viziteze Romania. Regiunea Centru a Romaniei cuprinde judetele Alba,

Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, aflandu-se in zona centrala a Romaniei si are o

suprafata de 34100 kmp, reprezentand 14.3 % din teritoriul Romaniei.

Astfel, regiunea Centru ocupa locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin

situarea ei in central tarii, regiunea Centru se invecineaza cu 6 din celelalte 7 regiuni de

dezvoltare.

Relieful regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor

Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre

zona colinara si cea montana.

Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de

est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se

gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m),

ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind

inaltimea de 2000m. Datorita inaltimii si masivitatii lor, Carpatii Meridionali au fost

supranumiti "Alpii Transilvaniei". Ocupand aproape in intregime teritoriul judetelor

Harghita si Covasna si parti insemnate din judetele Mures si Brasov, Carpatii Orientali au

altitudini medii (altitudinea maxima a Carpatilor Orientali in Regiunea Centra este de 2100

m in vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si o geneza diversa. .Muntii Apuseni, ocupand

jumatatea de N- V a judetului Alba, au altitudinea medie redusa (inaltimea maxima, de 1849

m, este atinsa in vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N- V).

O caracteristica a Carpatilor Orientali si a Muntilor Apuseni este prezenta unor

depresiuni intramontane bine individualizate. Astfel, in Carpatii Orientali intalnim

depresiunile Borsec, Giurgeu, Ciuc si intinsa depresiune a Brasovului, iar in Muntii

Apuseni, depresiunile Zlatna, Abrad si Campeni. Pasurile si trecatorile relativ numeroase

din Carpatii Orientali si Muntii Apuseni contribuie la aspectul puternic fragmentat al acestor

munti, facilitand in acelasi timp legaturile intre asezarile de pe versantii opusi.

13


14/73

Zona colinara cuprinde Podisul Tarnavelor, in intregime si partea de est a Campiei

inalte a Transilvaniei. In zona de contact intre regiunea montana si cea colinara se gasesc

depresiunile Fagarasului si Sibiului in partea de sud, Culoaral Alba Iulia- Turda in partea de

vest si dealurile subcarpatice si depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade si Cristura Secuiesc

in partea de est.

Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de

altitudine.In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent

inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate.

De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din

Romania, iar cea mai scazuta temperatura din tara s-a inregistrat tot in Regiunea Centru, in

localitatea Bod (-38,5 C). Precipitatiile anuale insumeaza 550 1/mp in zonele depresionaredin vestul regiunii, ajungand la 1200 1/mp pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor,

cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute inregistrandu-se in lunile iunie si mai.

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii

ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai

importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul

Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele

mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din MuntiiHarghita, si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai

importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din

fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (L. Ursu) si iazurile piscicole din Campia

Transilvaniei.

Vegetatia naturala este variata, prezentand o etajare altitudinala. Astfel, in

regiunile mai joase se intalnesc paduri de foioase, iar la altitudini de peste 2000 de metri,

pasuni subalpine si alpine, etajele intermediare fiind ocupate de padurile de amestec de

foioase si conifere si de padurile de conifere. In Campia colinara a Transilvaniei vegetatia

caracteristica este cea de silvostepa.

14


15/73

Resursele naturale sunt diversificate, cuprinzand rezerve insemnate de gaz metan (in

domurile din Podisul Transilvaniei), sare (Praid, Ocna Mures, Ocna Sibiului), metale

neferoase (in Muntii Apuseni la Zlatna, Abrud, Rosia Montana, Baia de Aries), materiale de

constrain (bazalt, andezit, marmura, travertin, pietrisuri si nisipuri), rezerve reduse de

carbune inferior si numeroase izvoare de ape minerale. In afara bogajiilor subsolului,

Regiunea Centru dispune de un potential hidrografic remarcabil, valorificat in parte, prin

hidrocentralele de pe raurile Sebes si Olt si de un fon forestier valoros (padurile si alte

terenuri cu vegetate forestiera ocupand 35,1% din suprafafa totala a regiunii).

Fisa de prezentare urmatoare ofera pe scurt informatii de natura geografica,

administrativa si demografica ce privesc regiunea Centru a tarii.

Fisa de prezentare a reqiunii Centru

Asezare zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a

Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale

Muresuiui si OltuluiCoordonate strabatuta de meridianul 25 0 longitudine estica si paralela

46 0 latitudine nordicaSuprafata 34.099,4 kmp, ceea ce reprezinta 14.3% din suprafata tariiDiviziuni administrative judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu -

cuprind 50 de orase (din care 14 municipii) si 334 comune.Relief Podisul Transilvaniei, marginit de Carpatii Orientali si

Carpatii Meridionali - relief predominant muntos (47%)Populatie 2,642 milioane locuitori (11,5% din totalul populatiei

Romaniei); demsitate de 74 locuitori/kmpClima Temperate

Grupuri entice Romani

Maghiari, germani, rromi etc. - reprezinta 35% din

populatia regiuniiGrad de urbanizare 60.54%

Resurse naturale minereuri de mercur, tier, zacaminte de gaz metan minereuri

neferoase, auro-argintifere, cuprifere,

Aeroporturi Sibiu, Brasov, Targu Mures

Regiunea Centru este a doua regiune a tarii din punct de vedere turistic, dupa

regiunea Bucuresti-Ilfov (pentru anul 2003, contributia financiara de 15,67%% a ramurii

hotelarie si restaurante din Regiune in total cifra de afaceri pentru acelasi sector la nivel

15


16/73

national o situeaza pe al II-lea loc, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov - 25,13%) avand

numeroase obiective turistice de prim ordin :

statiuni montane, sporturi de iarna : Poiana Brasov, Predeal, Paltinis, Paraul Rece,

Arieseni, Izvorul Muresului; statiuni balneare : Sovata, Ocna Sibiului, Bazna, Covasna, Malnas- Bai,

Balvanyos, Tusnad, Lacul Rosu, Borsec.

cetati medievale : Brasov, Sibiu, Sighisoara, Alba lulia, Targu Mures, Fagaras,

Sebes, biserici fortificate, cetati, castele medievale etc

cetati taranesti: Biertan, Prejmer, Harman, Calnic

castele : Bran, Lazarea, Cetatea de Balta, Brancovenesti, Gornesti

muzee de istorie, arta, etnografie : Sibiu, Tg. Mures , Brasov, Alba lulia

agroturism : zona Bran, Marginimea Sibiului, Corund, zona cursului superior al

Ariesului

peisaje naturale spectaculoase in toate zonele montane

Harta regiunii Centru

16


17/73

Regiunea Centru inlesneste prin intermediul caracteristicilor sale practicarea mai

multor forme de turism. Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile

monumentele istorice si de arhitectura si muzeele incadreaza regiunea "Centru" intre arealele

traditionale de cultura si civilizatie si intre zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de

dezvoltare.

Relieful predominant montan este perfect pentru turismul montan sau pentru cel

sportiv, Poiana Brasov si Predeal fiind unele dintre cele mai cunoscute statiuni de schi din

tara. De asemenea, exista posibilitatea practicarii acestui tip de turism atat in judetele Sibiu

(Paltinis), cat si in Harghita si Covasna.

Turismul balnearisi gaseste un loc important in aceasta zona, prin apele curante din

Covasna, Balvanyos, Malnas-Bai, Biborteni, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, Sovata. Aceste

localitati sunt cunoscute la nivel national, si poate chiar international, pentru faptul ca ofera

17


18/73

posibilitatea de vindecare a anumitor afectiuni. Unele dintre ele functioneaza in acest sens de

sute de ani.

Turismul de afaceripoate fi practicat in marile orase Brasov, Sibiu, Targu Mures,

acestea fiind importante centre de afaceri ale zonei. Sibiu si Targu Mures dispun deja de un

aeroport international, eel din Brasov fiind de-abia in faza de demarare a proiectului.

Diversitatea culturala intalnita in regiunea centrala (35% din populatie facand parte dintr-una

din minoritatile nationale) a asigurat de-a lungul vremii interferentele culturale si, astfel, o

mare varietate de traditii si obiceiuri. Multiculturalitatea s-a materializat prin intermediul

monumentelor istorice si religioase, arhitecturii, muzeelor. Multe localitati din regiune

pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu

porti de intrare sau ziduri de cetate. Sighisoara, Sibiu, Brasov, Fagaras, Alba Iulia, Medias,Cisnadie, Sfantu Gheorghe, Biertan, Calnic, Bran, Prejmer, Harman sunt doar cateva

localitati in care se gasesc cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o

inestimabila valoare istorica si culturala. Cultura populara autentica, pastrata in forme

originate prin datinile specifice, poate fi intalnita in multe sate ale Regiunii Centru.. Toate

acestea confera zonei o varietate etnica si culturala ce poate fi valorificata prin intermediul

turismului culturalsau a celui urban (in orasele Brasov, Sibiu, Sighisoara etc.).

Un alt tip de turism in regiune este agroturismul, prezent in principal in sate (zona

Bran, zona etnografica Marginimea Sibiului, zona Muntilor Apuseni), unde turistii au

posibilitatea de a trai ei insisi stilul de viata al locuitorilor zonei si de a fi mai aproape de

traditiile si obiceiurile etniilor din zona.

Alte tipuri de turism ce pot fi practicate in zona sunt turismul evenimentelor,

ecumenic, de tineretsiferoviar.

In ceea ce priveste infrastructura, prin regiunea Centru trec multe drumuri

nationale si drumuri europene ce fac legatura intre marile orase ale zonei si celelalte noduri

rutiere importante ale tarii. La fel, si reteaua de caleferata este foarte bine dezvoltata. Din

punct de vedere al transportului feroviar, Regiunea Centru constituie o adevarata placa

turnanta pentru intreaga tara, prin cateva importante noduri de cale ferata (Brasov, Sibiu,

Teius) realizandu-se legatura Romaniei cu Europa Centrala si de Vest.

18


19/73

In plus, trei aeroporturi dau posibilitate turistilor de a ajunge in zona: Sibiu, Brasov,

Targu Mures. In ceea ce priveste transporturile aeriene, prin aeroporturile de la Sibiu si

Targu Mures se realizeaza curse atat pentru destinatii interne cat si internationale. Aeroportul

Sibiu este amplasat pe drumul national DN1 la o distanta de 3 km de municipiul Sibiu si

asigura legaturi directe cu capitala Romaniei, municipiul Bucuresti, precum si legaturi

internationale cu Germania (Munchen) si Italia. Aeroportul Targu Mures, situat pe teritoriul

comunei Ungheni, langa drumul E 60 la mica distanta de municipiul Targu Mures, are o

pozitie geografica deosebit de favorabila avand in vedere ca in afara judetului Cluj, celelalte

judete din zona nu beneficiaza de serviciile unor aeroporturi proprii.

Infrastructura turistica este una dintre cele mai bine dezvoltate din tara. In regiuneexista 34.365 locuri de cazare (12,45% din locurile de cazare din Romania), indicele de

utilizare neta a capacitatii in functiune fiind insa doar de 29,4%, conform celor mai recente

date. Densitatea unitatilor de cazare la 100 kmp este de 2,18 in Regiunea Centru, fata de 1,4

in Romania: din 3900 de unitati turistice cu functiuni de cazare in Romania, 914 se afla in

regiunea Centru - 138 de hoteluri, 40 de cabane turistice, 17 campinguri, 136 de vile

turistice, 28 de tabere, 152 pensiuni turistice urbane, 393 pensiuni turistice rurale, 5 hoteluri

pentru tineret, 1 hostel si 3 popasuri turistice. Aproximativ 40% din numarul total depensiuni din Romania se afla in Regiunea Centru. Rejeaua unitatilor de primire turistica este

neuniform raspandita, concentrarea cea mai mare inregistrandu-se in judetul Brasov (431

unitati, 47,15% din totalul pe regiune si 11,05% din totalul pe tara al unitatilor turistice),

urmat la mare distanta de judetul Harghita (180 - 19,7%) si Sibiu (114 - 12,47%); la polul

opus se situeaza judetul Alba cu doar 29 unitati (3,17% din totalul pe Regiune si 0.74% din

totalul national).

Potentialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat, atat datorita reliefului cat si

datorita varietatii istorice si culturale. Numarul stafiunilor in care se practica sporturi de iarna

este de 17, unele fund de renume international (Predeal, Poiana Brasov, Paltinis).

In Regiunea Centru sunt baze importante de tratament, 4 statiuni sunt declarate

statiuni de interes national (Covasna - judetul Covasna, Predeal - judetul Brasov, Baile

Tusnad -judetul Harghita, Sovata - judetul Mure), iar alte 11 sunt considerate de interes19


20/73

local3. Aceste statiuni dispun de exceptionale de resurse curative naturale, dar de o

infrastructura invechita, promovare insuficienta si oferte nediversificate. A inceput sa se

dezvolte agro -turismul, beneficiind de potentialul reprezentat gospodariile populatiei din

mediul rural (sunt omologate de ANT 237 de pensiuni agroturistice)

Elementele care avantajeaza sau dezavantajeaza, impreuna cu amenintarile si

oportunitatile ivite in mediul extern sunt prezentate in cadrul urmatoarei analize SWOT.

Analizand informatiile obtinute pana acum, remarcam ca zona Centru are un potential

turistic foarte insemnat, motiv pentru care am si ales-o ca macrodestinatie pentru turistii

straini. Punctele tari de care regiunea beneficiaza in raport cu celelalte regiuni ale tarii orecomanda ca o alegere adecvata pentru turistii interesati de aproape orice forma de turism.

Din pacate, punctele slabe ale regiunii trebuie revizuite si trebuie sa se incerce eliminarea lor,

pentru ca acestea sunt cele care afecteaza eel mai mult perceptia turistilor asupra unei

anumite zone.

Asa cum am observat ceva mai sus, regiunea centrala este potrivita pentru practicarea

aproape a oricarei forme de turism. Noi ne-am oprit in cele din urma la turismul cultural in

zona centrala.

De ce turism cultural n regiunea Centru?

Turismul cultural se concretizeaza in vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric

(vestigii arheologice, monumente, castele, edificii religioase, ansambluri urbane si rurale,

parcuri si gradini), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole de

muzica, festivaluri de muzica, dans, film, folclorice, sarbatori traditionale, expozitii, targuri),

turism industrial si tehnic (vizitarea de obiective economice industriale, constructii,

ansambluri arhitectonice -modeme sau traditionale). Prin natura sa, turismul culturalinterfereaza cu alte forme de turism, se integreaza celui urban si celui de agrement si de

afaceri.

Printre avantaje numim independenta de un anumit sezon si de calitatea infrastructurii

(intereseaza mai mult importanta culturala a obiectivului). Dezavantajele sunt legate de

20


21/73


22/73

Activitatea teatrala are o indelungata traditie in Regiunea Centru, primul teatru cu o

stagiune permanenta datand din secolul al XVIII-lea.

In prezent in regiune isi desfasoara activitatea patru teatre, in orasele Sibiu, Targu

Mures, Brasov si Sfantu Gheorghe, avand un repertoriu bogat. Filarmonicile din Targu

Mures, Sibiu si Brasov sunt printre cele mai prestigioase institutii de acest gen ale tarii.

Creatia populara este sustinuta de numeroase ansambluri folclorice, iar mestesugurile

traditionale sunt perpetuate prin munca mesterilor populari ale caror produse pot fi admirate

la targurile si expozitiile de arta traditionala.

Bibliotecile documentare Bathyaneum din Alba Iulia, Teleki din Tg Mures si

Brukenthal din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros, cu numeroase raritati pe

plan european, unele manuscrise fund unicate pe plan mondial.

Regiunea Centru dispune de o retea bogata si divesificata de muzee, dintre care leamintim pe cele mai importante: Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizatiei Populare Astra,

Muzeul de Istorie si Muzeul de Istorie naturala din Sibiu, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie,

Muzeul Primei Scoli Romanesti din Brasov, Muzeul Unirii din Alba Iulia

In regiunea Centru festivalurile sunt foarte diverse, diversitate data si de

eterogenitatea etnica: festivaluri de muzica, dans, targuri de arta populara, targuri

specializate-ale olarilor la Sibiu sau Miercurea Ciuc, ale lemnarilor in com. Horea, jud. Alba,

festival al minoritatilor-Sighisoara.

Cele mai importante muzee etnografice in Regiunea Centru sunt Muzeul Civilizatiei

Populare Traditionale-mun. Sibiu, Muzeul de Etnografie Universala "Franz Binder" mun.

Sibiu, Complexul National Muzeal "ASTRA", Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil

Sigerus"-Sibiu, Muzeul "Badea Cartan"-Sibiu si numeroase colectii satesti (Gura Raului,

Rasinari, Poiana Sibiului, Muzeul de Etnografie si Arta Bisericeasca "Dr. loan Stroia"-

Fantanele, Saliste, Muzeul Parohial de Icoane pe Sticla Pr. Zosim Oancea-Sibiel-

com.Saliste, Saliste.

Un interes aparte pentru turismul cultural il reprezinta satele din regiune, dintre careunele, datorita izolarii si in consecinta slabei infrastructuri, au pastrat inca vie cultura

traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de case, porti, edificii religioase),

materialele folosite, instalatii tehnice (mori, pive) sau a tehnicilor utilizate in prelucrarea

lemnului. In ceea ce priveste zona istorica, orasele medievale si bisericile fortificate sunt

foarte bine conservate iar unele dintre ele fac parte din patrimoniul international Unesco.

22


23/73

La fel ca si macrodestinatia Romania, si microdestinatia regiunea Centru prezinta atat

elemente de identitate, cat si de unicitate.

Avand in vedere caracteristicile regiunii Centru enumerate mai sus, putem numi drept

elemente de identitate:

frumusetea peisajelor - munti, dealuri, paduri

istoria si spiritul medieval prezent prin arhitectura oraselor

diversitatea etnica si culturala

Ca elemente de unicitate propunem:

1. SIBIU

Sibiu este Capitala Culturala Europeana a anului 2007, fapt ce este in sine de ajuns pentru a il

transforma in element de unicitate atat pentru regiunea Centru, cat si pentru intreaga Romanie.Situat in partea sudica a Transilvaniei, are 170.000 de locuitori, dintre care 95% sunt romani, 2%

maghiari, 1,6% germani si 1,4% de alte nationalitati. Sibiul a fost dintotdeauna un oras inovator al

Romaniei. Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala culturala a Romaniei datorita

traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.

Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Harm, Jonann Martin Stock si

Frans Neuhauser se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Prima societate

muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum

ar fi Franz Liszt sau Jonann Strauss. In Sibiu exista in momentul de fata o putemica baza

culturala formata din 2 teatre. o filarmonica, 1 cinematograf 5 biblioteci, S centre culturale, 6

institute culturale diverse precum si 10 muzee. Muzeul Bmckenthal, biserica evanghelica. Podul

Minciunilor, strazile medievale sunt doar cateva dintre punctele de atractie ale orasului.

2. BIERTAN

Cetatea din Biertan este una dintre cele mai vechi biserici fortificate din Romania,

datand din anul 1486. Localitatea Biertan, care in momentul de fata numara 2774 locuitori, afost atestata inca din 1283. Momentan face parte din lista patrimoniului mondial UNESCO si

este unul dintre cele sapte situri sasesti cu biserici fortificate ale patrimoniului UNESCO:

Calnic, Valea Viilor, Prejmer, Saschiz, Darjiu, Viscri.

23


24/73

Printre obiectivele turistice din Biertan se afla: biserica cetate, farmacia, gradina de

plante medicinale a SFR, cabana de vanatoare "Valea Lacului", cabana de vanatoare

"Fofoneaua".

3. BRASOV

Brasov este unul dintre cele mai importante orase din Romania, fiind datat inca din

anul 1203. Are o populatie de 286.000 de locuitori si este situat la poalele varfului Tampa, in

apropiere fiind Poiana Brasov, una dintre cele mai cunoscute statiuni montane din tara.

Principala atractie o reprezinta orasul vechi - cartierul Schei, unde se gasesc o multime de

case si obiecte vechi, in special pe filon religios.

Unele dintre cele mai importante puncte de atractie ale orasului sunt:

Biserica Neagra - catedrala evanghelica Portile Brasovului

Piata Sfatului

Casa Sfatului

Bastioanele Brasovului

Biserica Sf. Nicolae - biserica ortodoxa

4. CASTELUL BRAN

Cunoscut mai degraba drept resedinta lui Dracula decat bijuterie a arhitecturii

medievale romanesti, castelul Bran poarta numele unui sat construit de-a lungul unui drum

comercial ce lega Valahia de Transilvania. Cetatea a fost construita in anul 1382 de catre

locuitorii Brasovului, fiind amplasata pe o stanca inalta, pentru a permite supravegherea

intregii regiuni.

Citadela are patru turnuri amplasate in cele patru puncte cardinale. Ca si zidurile

castelului, turnurile sunt construite din piatra masiva. Camerele si coridoarele din incinta

Branului formeaza un labirint misterios, iar in curtea interioara se afla o fantana care facelegatura cu ascunzatorile subterane.

5. ALBA IULIA

Orasul Alba Iulia este unui dintre cele mai vechi din tara, fiind atestat inca din anii

106 - 107, ca cetate romana. In prezent, numara putin peste 66.000 de locuitori.

24


25/73

In acest oras au avut loc evenimente majore din istoria Romaniei, fiind locul in care

s-a infaptuit Marea Unire din 1918. De aceea, Alba Iulia este considerate capitala spirituala a

tarii.

Punctele de atractie ale orasului sunt:

Catedrala Reintregirii Neamului;

Cetatea Alba Carolina - cea mai importanta fortificatie bastionara de tip Vauban din

tara ;

Biserica Romano Catolica ;

Muzeul Unirii ;

Sala Unirii si multe alte cladiri si monumente istorice.

6. SIGHISOARADin punct de vedere documentar, Sighisoara a fost mentionata prima oara in anul

1280. A fost ridicata pe platoul superior, servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei

asezari de la poalele dealului.

In secolul al XIV lea s-au stabilit pe platoul inferior un numar mare de mestesugari

care la 1376 erau organizati in bresle. Ca marturie a vietii economice agitate din cetate au

ramas in ziua de astazi: Turnul Tabacarilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Macelarilor, Turnul

Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Fierarilor. Cel mai cunoscut insa este Turnul cu Ceas.

Sighisoara a fost declarata in 1999 monument protejat UNESCO si se afla pe lista

patrimoniului mondial, fund una dintre putinele cetati medievale inca locuite. Elementele de

unicitate descrise mai sus vor constitui in cele ce urmeaza locatii ale circuitului turistic pe

care ne propunem sa il promovam.

SELECTAREA PIETEI TURISTICE EXTERNE

Inainte de construirea unui circuit turistic care sa includa vizitarea elementelor de

unicitate mentionate in capitolul 1 al prezentei lucrari, compania noastra a efectuat o analiza

a pietelor straine ce ar putea fi alese ca destinatare ale ofertei noastre de turism. In selectarea

pietei straine care sa beneficieze de produsul turistic intern (denumit mai simplu, insa nu

exhaustiv, circuitul turistic in orasele medievale din Romania), s-au mat in calcul

25


26/73

urmatoarele criterii:

1. Nivelul de atractie al turistilor din tara X pentru Romania (aici am folosit datele cu

privire la numarul de turisti proveniti din tara respectiva in anul 2005)

2. Nivelul de interes fata de turismul cultural al turistilor proveniti din tara X

3. Nivelul de cunoastere/ interes fata de orasele medievale din regiunea Centra din

Romania

4. Existenta unei linii directe de transport aerian din tara X pana pe aeroportul din Sibiu

5. Importanta acordata de turistii din tara X unor elemente precum:

- serviciile de cazare;

- serviciile de transport (mentionam ca in ceea ce priveste serviciile de masa si

agrement nu am gasit informatii care sa caracterizeze asteptarile consumatorilor dintarile alese pentru analiza)

Mentionam ca aceste criterii au fost trecute intr-o ordine pur aleatoare, si nu in

ordinea influentei pe care o au asupra deciziei noastre de alegere a unei piete straine pe care

sa promovam produsul turistic. Am considerat aceste criterii ca fiind cele mai importante in

alegerea tarii careia ii vom oferi produsul iar in cele ce urmeaza vom incerca sa explicam

selectia facuta.

1. Piata pe care vom lansa produsul nostru este necesar sa fie una cu un grad de

atractivitate destul de mare fata de Romania ca destinatie turistica. Un flux cat mai

mare de turisti din tara X in Romania asigura un grad de notorietate mai ridicat, o

vizibilitate mai buna a destinatiei Romania si o sansa sporita de a putea atrage turisti,

care deja cunosc tara noastra, spre acest produs turistic.

2. Ne intereseaza desigur ca nivelul de interes fata de turismul cultural al turistilor din

tara X sa fie unul ridicat. Turismul cultural este o forma foarte specifica de turism, cu

un segment de consumatori bine diferentiat. Asadar, cu cat ponderea turismului

cultural in turismul total al tarii X este mai mare, cu atat posibilitatea de atragere aacestora creste.

3. Am considerat ca un rol important il joaca si gradul de notorietate pe care il au

orasele medievale din tara noastra in randul turistilor din tara X, cuplat cu gradul de

interes fata de acestea ca posibila destinatie turistica.

4. Existenta facilitate de transport aerian direct reprezinta un punct forte important,

26


27/73


28/73

Populatia Italiei este de aproape 58.1 milioane locuitori. Cresterea demografica este

de 0.07% in timp ce densitatea populatiei atinge cota de 192 locuitori pe km2.

Limba oficiala vorbita este italiana. De asemenea limba germana (in zona Trentino-

Alto Adige predomina vorbitori de limba germana), franceza (o minoritate de vorbitori de

limba franceza in regiunea Valle d'Aosta ) si limba slovena (o minoritate de vorbitori delimba slovena in regiunea Trieste-Gorizia ) sunt vorbite.

Marea majoritate a cetatenilor italieni sunt de religie romano -catolica, dar intalnim

de asemenea comunitati de protestanti si evrei si observam o comunitate musulmana de

emigranti intr -o continua crestere.

3. ORASELE

Cel mai mare oras al Italiei este chiar capitala Roma (2.7 milioane de rezidenti).

Urmeaza Milano pe pozitia a doua cu 1.3 milioane rezidenti, Napoli cu 1 milion rezidenti si

Torino cu 900.000 rezidenti.

4. ECONOMIA

Italia are o economie puternic industrializata si diversificata, cu aceeasi rata de

productie pe cap de locuitor ca si Franta si Marea Britanie. Acest sistem economic capitalist

ramane insa divizat intr -un sistem industrial dezvoltat in partea de nord a It aliei dominat de

companiile private si de un sistem industrial mai putin dezvoltat in partea de sud, dar cu o

agricultura prospera si o rata de somaj de 20% .

5. INDUSTRIA

Majoritatea materiei prime necesare pentru industrie si peste 75% din energie este

importata. In ultimii zece ani,Italia a adoptat o politica fiscala unitara pentru a indeplini

cerintele Uniunii Monetare Europene si a beneficiat de pe urma dobanzilor si ratei inflatiei

reduse.

Guvernul actual a legiferat numeroase reforme pe termen scurt menite sa

imbunatateasca competitia si dezvoltarea pe termen lung.

Italia s-a miscat incet in implementarea reformelor structurale necesare, ca de

exemplu prin micsorarea taxelor de impozit ridicate si prin revizuirea pietei rigide a fortelorde munca si a sistemului de pensii generos, urmare a sistemului economic actual scazut si a

opozitiei din partea uniunilor muncitoresti.

Cota parte din produsul intern brut al sectorului de servicii se ridica la 69%; Industria

la 29% si agricultura la 2%.

28


29/73


30/73


31/73


32/73

151.300158.255

32


33/73

189.208218.592 230.454

33


34/73


35/73

Punctele de interes ale italienilor in Romania sunt:

orasele medievale;

manastirile pictate/aspectele culturale si religioase;

Maramuresul;

Bucurestiul;

Delta Dunarii;

Litoralul.

Problemele de imagine pentru turistii italieni sunt:

destinatie nesigura;

probleme privind infrastructura;

atitudinea neprofesionala a unor functionari;

asistenta sanitara;

tiganii.

Turistii italieni care au vizitat Romania au apreciat astfel calitatea serviciilor dintara noastra:

calitatea hotelurilor 1*;

amabilitatea lucratorilor 2*;

mediul inconjurator 1*;

calitatea informatiilor turistice 1*;

siguranta 1*;

shopping 1*;

calitatea mancarii 3*;

preturile 4*;

grija autoritatilor pentru monumentele de arta 1*.

35


36/73


37/73

are activitati de natura culturala: merge la teatru, la film, la expozitii

Delimitand astfel segmentul de consumatori caruia dorim sa ne adresam, am creat

urmatorul pachet turistic al carui plan de marketing l-am realizat in aceasta lucrare.

STRATEGIA DE PRODUS

Produsul oferit de catre agentie se numeste Circuitul Transilvaniei culturale" si

propune un circuit turistic cultural in Transilvania, atractiile principale fiind orasul Sibiu,

capitala culturala europeana in anul 2007, si cetatile medievale din zona.

Acest tur se va desfasura in perioada lunilor mai - septembrie ale fiecarui an.

Circuitul oferit se intinde pe durata a sapte zile si sase nopti, pentru grupuri intre 16 si 20

de persoane. Fiecare grap de persoane va fi indrumat pe durata intregii calatorii de catre

un ghid.

Transportul din Italia pana in Romania este asigurat de catre agentie prin

intermediul zborurilor Carpatair pe ruta Roma - Sibiu, Sibiu - Roma.

Zborarile au o frecventa zilnica pe toata durata anului, orarul fiind de luni pana sambata

inclusive urmatorul:

PROGRAMUL CURSELOR CARPATAIR

Plecari destinatie ziua decolare

aterizare

tip cursa

Sibiu Roma-Fiumicino 1.2.3.4.5.6 7:00 10:20 SCH

In ceea ce priveste transportul pe toata perioada turului, acesta este asigurat tot de

catre agentie. Se va inchiria un autocar cu o capacitate de minim 20 de locuri, care ii va

transporta pe turisti de la aeroport la hotel si inapoi, precum si intre diferitele destinatii

turistice ce urmeaza a fi vizitate.

Pentru transportul intern va fi folosit un autocar de tipul BMC Tourquoise, 34 + 2

locuri, clasificat cu 3 stele, an de fabricatie 2006.

37


38/73


39/73

- obligatia de a raspunde fiecarei intrebari puse de un turist din grup

- responsabilitate fata de integritatea corporala a fiecarui membru al grupului.

Programul turistic oferit cuprinde vizitarea urmatoarelor situri turistice:

orasul Sibiu - Piata Mare, Piata Mica, Muzeul Bruckenthal, Catedrala Evanghelica,

Podul Mincinosilor, plus alte edificii catre care turistii arata interes pe parcursul

plimbarii in oras;

orasul Brasov - Piata Sfatului, Casa Sfatului, Biserica Neagra, Biserica Schei,

plimbare prin central vechi al orasului;

castelul Bran;

biserica - cetate Agnita;

biserica - cetate Viscri;

orasul Alba Iulia - Catedrala Reintregirii Neamului, Cetatea Alba Carolina, Biserica

Romano Catolica;

biserica - cetate Cristian;

biserica - cetate Miercurea Sibiului;

biserica - cetate Biertan;

biserica - cetate Bazna;

orasul Sighisoara - Turnul cu Ceas, turnurile diverselor bresle, Biserica Evanghelica,

Liceul German, plimbare prin cetate;

orasul Medias - Piata Centrala, oprire la magazinul de desfacere al fabricii de sticlarie

In ceea ce priveste costurile vizitarii acestor atractii turistice, acestea vor fi incluse

in pretul pachetului turistic oferit, grupul de turisti avand practic trecere libera in toate

punctele de interes. In cazul in care turistii vor dori sa intreprinda alte actiuni pe langa

39


40/73


41/73


42/73

Circuitul turistic cultural se va desfasura pe perioada a sapte zile, incercand sa

atinga cele mai importante puncte de atractie medievala din Transilvania.

In continuare va fi prezentat desfasuratorul pe zile si ore al turului. Se va incerca

urmarirea programului si orarului impus, insa se va pastra o anumita flexibilitate, in

cazul in care este ceruta de catre turisti.

Ziua 1

13:25 Aterizarea zborului OS 78514:00 Intalnire in sala aeroportului cu ghidul turului - adunarea si

formarea grupului14:15 Transport cu autocarul de la aeroport pana la Hotelul Imparatul

Romanilor14:35 Cazare hotel - distribuirea camerelor, luarea lor in primire15:30 Intalnire cu ghidul in sala de receptie a hotelului - discurs de bun - venit, informare

generala asupra activitatilor ce urmeaza a fi intreprinse

16:00 Plimbare in imprejurimile hotelului, pe strazile orasului, prezentare succinta aedificiilor iraportante - vizitare Casa cuCariatide - Bastionul Soldisch - Teatrul Astra acomodare

17:30 Intoarcere la hotel19:00 Cina festiva la restaurantul "Crama Sibiul vechi" produse

specific romanesti, program de muzica romaneasca live21:00 Intoarcere la hotel

Ziua 28:00 - 10 Mic dejun10:00 Plecare vizita Sibiu - plimbare pe strazile din centrul vechi al Sibiului, vizitare

Arsenalul - Turnul Pielarilor - TurnulPulberariei - Piata Mica - Turnul Sfatului - Muzeul Farmaciei

13:00 Pauza de pranz - membrii grupului vor putea servi masa de pranzintr-unul din restaurantele din zona - ghidul le va oferi asistenta

42


43/73

14: 15 Continuare vizita Sibiu - Piata Mare - Muzeul Bruckenthal - Muzeul de Istorie(primaria veche) - Catedrala Evanghelica -Turnul Scarilor - Podul Minciunilor

18:00 Intoarcere hotel - program la alegerea fiecaruia

Ziua 37:00 - 08 Mic dejun

8:05 Plecare cu autocarul catre Bran10:30 Sosire Bran - vizitare castel - asistenta ghidului cumparareSuveniruri

12:00 Plecare cu autocarul catre Brasov - servire gustare de pranz12:40 Sosire Brasov - vizitare Piata Sfatului - Casa Sfatului - Biserica Neagra - Biserica

Schei - plimbare pe strazile centrului vechi

16:00 Plecare catre Sibiu

Ziua 407:00 - 08:00 Mic dejun8:15 Plecare cu autocarul catre Alba Iulia

08;45 Sosire Cristian - vizitare biserica-cetate10:00 Sosire Miercurea Sibiului - vizitare biserica-cetate12:20 Sosire Alba Iulia - vizitare cetatea Alba Carolina - Catedrala Reintregirii Neamului -

plimbare pe strazile orasului vechi - servire gustare de pranz17:00 Plecare catre Sibiu18:30 Sosire Sibm - program la alegerea tiecaruia

Ziua 5

7:00 - 8:00 Mic dejun8:00 Plecare cu autocarul9:15 Sosire Bazna - vizitare biserica-cetate10:30 Sosire Medias - vizitare centru vechi - biserica evanghelica - plimbare pe strazile orasului

- oprire magazin de desfacere al fabricii de sticlarie13:30 Sosire Biertan - servire gustare de pranz - vizitare biserica-cetate - plimbare prin

Sat17:00 Sosire Viscri - vizitare biserica-cetate20:00 Sosire Sibiu - program la alegerea tiecaruia

Ziua 6

7:00 - 8:00 Mic dejun8:15 Plecare cu autocarul9:15 Sosire Agnita - vizitare biserica-cetate11:30 Sosire Sighisoara - vizitare cetate - Turnurile breslelor - biserica cetatii - Turnul cu Ceas

-Liceul german - plimbare pe strazile centrului vechi - servire gustare de pranz

16:30 Plecare catre Sibiu18:30 Sosire Sibiu

43


44/73

20:00 Lina testiva cu specitic romanesc la restaurantul "Larciuma din batrani -program demuzica live romaneasca

Ziua 7

8:00-10:00 Mic dejun10:00- 12:00 Program la alegere

12:00 Eliberarea camerelor de hotel12:15 Discursul de ramas-bun al ghidului intr-una din salile de conferinte ale hotelului12:45 Transfer cu autocarul catre aeroportul Sibiu14:35 Plecarea grupului catre Roma

Analiza SWOT a produsului TURUL TRANSILVANIEI MEDIEVALE

Analiza SWOT a pachetului turistic oferit este menita sa evidentieze punctele forte

si punctele slabe ale acestuia, precum si oportunitatile si amenintarile de pe piata.

Puncte forte (S) Puncte slabe (W)

unicitatea produsului pe piata romaneasca produs complex si complet - acopera toatecerintele publicului tinta vizat, in privintacalitatii serviciilor includerea in circuit a unor objectiveturistice ce fac parte din patrimoniulUNESCO (Sibiu, Sighisoara, Viscri,Biertan) acoperirea unui numar ridicat de objectiveturistice

notorietate inexistenta a produsului concurenta indirecta creata de catre

circuitele ce includ manastirile din nordulMoldovei - objective turistice intens

promovate de ANT

Oportunitati (0) Amenintari (T)

intrarea Romaniei in Uniunea Europeana tarava fi privita cu mai multa incredere decatre ceilaltimembri deschiderea Romaniei catre turism-participarea la targuri internationale deturism declararea orasului Sibiu drept CapitalaCulturala Europeana in anul 2007

imaginea relativ nefavorabila pe care o areRomania in ochii celorlalte state intentia de vizitare a Romaniei in urmatorii

doi ani de doar 20% dintre publicul austriac

Se observa faptul ca pachetul turistic detine o serie de avantaje, fiind un produs

unic si inovator pe piata. De asemenea, includerea in pachet a orasului Sibiu reprezinta

fructificarea unei mari oportunitati aparute in mediul extern.

Pe de alta parte, tocmai unicitatea si noutatea produsului pot atrage dupa sine

dezavantaje, deoarece nu este cunoscut si nu beneficiaza de promo vare anterioara, cum se

intampla spre exemplu in cazul altor obiective turistice din Romania.

STRATEGIA DE PRET

44


45/73

Avand in vedere faptul ca in Romania nu exista agentii care sa ofere produse

similare, pretul acestui pachet nu poate fi stabilit in functie de concurenta. Fiind un produs

nou, o evolutie a cererii nu poate fi inca studiata, astfel incat pretul nu poate fi stability

nici in functie de cerere. Drept urmare, pretul circuitului va fi calculate in functie de

costuri. Pretul final al pachetului pe anul 2007 va fi exprimat in euro la un curs valutar de

schimb stabilit la 3,3RON=1 EURO si va contine TVA 19%, fiind calculate pe o singura

persoana.

Calculatie:

1. Transport

a. Bilet de avion Roma Sibiu dus intors 160

b. Transport autocar ..40

1. Cazare

a. Hotel Imparatul Romanilor 3*-6 nopti in camera dubla+mic dejun inclus..150

1. Masa

a. Dejun 4 ...20

b. Cine festive 2 ..35

1. Obiective turistice

a. intrare/vizitare obiective .15

1. Materiale pentru fidelizare

a. mapa, album, element identificare...15

1. Comision agentie

a. comision 10%....................................................................................................43,5

TOTAL.478,5

Tariful contine TVA 19%.

In pret nu este inclusa asigurarea medicala pentru calatorie. Aceasta va trebui

incheiata separat, in momentul achizitionarii pachetului.

45


46/73


47/73

In privinta publicitatii pe internet, se vor folosi bannere de diferite dimensiuni site-

uri cu traffic ridicat. Pe langa afisarea acestor bannere se doreste si trimiterea de

newslettere catre abonatii acestor site-uri, prin care sa li se aduca la cunostinta existenta si

unicitatea acestui produs.

Site-urile romanesti prin intermediul carora se va promova circuitul turistic culturalsunt:

www.sigma-tour.com;

www.turism.ro

www.romaniantourism.ro

STRATEGIA DE DISTRIBUTIE

In turism distributia este cu atat mai eficace cu cat punctele de vanzare sunt mai

apropiate de consumatori. Deoarece in cazul ofertei prezentate este vorba de o forma

organizata de turism se va practica o distributie de tipul agentie de turism tur-operator

care va plasa oferta pe piata din Italia. Strategia va fi intensiva alegandu-se varianta

parteneriatului cu doua agentii de turism cunoscute din Italia, care sa includa acest produs

turistic in oferta lor. De asemenea, se vor lipi numeroase afise cu imagini din

Transilvania pe mijloacele de transport in comun

STRATEGIA DE BUGETBugetul de marketing al programului de lansare a produsului turistic Turul

Transilvaniei Medievale trebuie sa ia in calcul anumite costuri ce apar pe parcursul

intregii actiuni, cum ar fi:

participarea la targurile internationale de turism in anul 2007 ce include: chirie

spatiu, amenajare spatiu, tiparire de cataloage si materiale promotionale pentru a fi

impartite, cheltuieli de protocol, etc;

promovarea produsului turistic in presa si pe internet; tiparirea de materiale ce urmeaza a fi distribuite prin agentii.

Bugetul de lansare provine din suma alocata de catre agentie pentru promovarea

produselor sale. O parte din costuri vor fi acoperite ulterior din comisionul de agentie

aplicat.

Bugetul de marketing este compus asadar din:

47
http://www.sigma-tour.com/http://www.turism.ro/http://www.romaniantourism.ro/http://www.turism.ro/http://www.romaniantourism.ro/http://www.sigma-tour.com/


48/73


49/73

Cost total 2.380

In concluzie, bugetul de marketing necesar reprezinta suma de 43.752.

PREVIZIONAREA REZULTATEL0R PROGRAMULUI DE MARKETING PE O

PERIOADA DE 3 ANI

Pachetul turistic Turul Transilvaniei medievale" lansat in anul 2007 cu ocazia

Targului International de Turism de la Viena (Ferien Messe 2007) va fi inclus in oferta

Sigma Tour & Travel si in urmatorii ani.

Dupa incheierea primului an, se va evalua masura in care au fost atinse obiectivele

cantitative si calitative stabilite initial. De asemenea, se va face o lista cu elementele

produsului ce necesita imbunatatiri sau ce trebuie schimbate. Pentru a intampina cerintele

clientilor, pachetul trebuie sa fie flexibil, astfel incat sa permita imbunatatiri ce sa

satisfaca pe deplin nevoile consumatorilor. Modificari ce pot fi aduse, pe baza cercetarii

satisfactiei clientilor, pot fi urmatoarele:

schimbarea unitatii de cazare

scoaterea unor obiective turistice din circuit si introducerea altora pentru care turistii

au manifestat un interes deosebit

schimbarea mijlocului de transport - folosirea unui alt autocar

modificarea zilei de incepere a circuitului (spre ex.: in loc sa fie sambata, sa inceapa

de luni) etc.

Pretul va trebui corelat cu rata inflatiei si cu tendintele de practicare a tarifelor in

turism. Produsul turistic va beneficia de o promovare mai putin agresiva, facuta in

principal prin intermediul agentiilor de turism partenere si prin site-ul Sigma. In cazul in

care Sigma decide sa participe din nou la Targul International de Turism de la Viena,

pachetul ar putea fi promovat acolo. Potentialii clienti din baza de date formata odata cuFerien Messe 2007 si cei care au participat deja la circuit nu trebuie nici ei uitati,

trimitandu-li-se newslettere care sa prezinte noile produse ale companiei si sa

reaminteasca si de Turul Transilvaniei medievale".

Obiectivele cantitative ale produsului turistic pentru urmatorii doi ani (2008 si

2009) se vor modifica si ele:

49


50/73


51/73


52/73

Analiz economico-financiar pentru promovarea pe piata italiana aprodusului turistic Turul Transilvaniei Medievale

Structura planului de finanare

Mii Euro

An l An 2 An 3 An 4

Autofinanare (A) 20 273,7 280,7 303,7 307,7

RESURSE

CAF 24,7 38 43 50 53

Capital social 189 _ - - -A

mprumuturi 80 - 20 - -

Alte resurse 20 22 30 21 20

Total resurse (B) 313,7 60 93 71 73

CHELTUIELI

Achiziii imobilizri 30 20 25 18 15Rambursare mprumut 5 12 15 17 20,3

Alte cheltuieli 25 25 30 32 30

Total cheltuieli (C) 60 57 70 67 65,3

Resurse-Cheltuieli (D) 253,7 3 23 4 8,3

D + A 273,7 280,7 303,7 307,7 316

1. Aportul asociailor

Capitalul social are valoarea total de 189 000 i este constituit prin aportul a

2 asociai.

52


53/73

2. Capacitatea de autofinanare

CAF = Profit + rezerve (23,5 + 1,2 )

Autofinanare = CAF - dividende ( 24,7 - 4,7 )

3. mprumutul realizat la Banca Romaneasca pentru Dezvoltare este pentru

crearea unei lichiditicurente a capitalurilor n scopul producerii ct mai multor

produse turistice.

4. Leasing Operaional - Achiziionarea unei maini n valoare de 30000 .

5. Resurse temporare plata furnizorilor prin sistemul de creditare ce precizez

plata facturii dup o perioad de 30 de zile.

Contul de rezultat -Mii EURO-

VENITURI DIN EXPLOATAREVenituri vnzare mrfuri Venituri servicii

Cifra de afaceri

12632

94

126

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

Materiale consumabileUtiliti (ap, energie electric)

Mrfuri achiziionate

Salariile personalului

Asigurri sociale

A

m

53


54/73

ortizri Impozite i taxe Prestaii

externe

98,3

7,2

6,5

18

114

23,1 9,5

19

Rezultat exploatare 27,7

VENITURI FINANCIARE 3,8

Dobnzi 2

Diferene de curs valuatar 1

Sconturi 0,8

CHELTUIELI FINANCIARE 4Dobnzi 1

Diferene de curs valutar 0,7

Sconturile 2,3

Rezultat financiar -0,2

Rezultat curent 27,5

Venituri excepionale -

Cheltuieli excepionale -

Impozit/Profit 4Total venituri 129,8

Total cheltuieli 106,3

Rezultat profit 23,5

BILANUL 31 / 12 / 2006

54


55/73

ACTIV PASIV

ACTIVE IMOBILIZATE Capital propriu

Imobilizri necorporale 21,5 - 21,5 Capital social 189

Imobilizri corporale 191 23,1 167,9 Rezerve 1,2

Imobilizri financiare 10 2 8 Rezultat exerciiu 23,5Total 1 222,5 25,1 197,4 213,7

ACTIVE CIRCULANTE Provizion riscuri 3Stocuri 8 1 7 Provizion cheltuieli 2

Creane din exploatare 7,3 0,8 6,5 5

Creane diverse 1,8 - 1,8 Datorii financiare 2

Valori imobiliare 6,2 1,2 5 Datorii excepionale 4

Disponibiliti 8 - 8 Datorii diverse 3

Cheltuieli n avans 4 - 4 Venituri n avans 2

Total 2 35,3 3 32,3 11

Total General 257,8 28,1 229,7 229,7

Bugetul Ianuarie Februarie

MartieVenituri 9500 1100012500

Cheltuieli pentru fabricarea produsului turistic 7000

ALTE CHELTUIELI

7500

9000

55


56/73

56

> Salarii 1000 1000 1200> Asigurri sociale 570 680 680> Servicii diverse 710 650 580

TVA de plat 600 630 550

Situaia creanelor i datoriilor la nceputul anului CREANE DATORII

> Furnizori 7000

> Clieni 8300

> Asigurri sociale 560

> TVA de plat 480

Conditii: plata furnizorilor se realizeaza 30% la achizitionare si 70% dupa

termenul scadent de 30 de zile; salariile se platesc in data de 25 a lunii in curs, iar asigurarile

sociale in data de 20 a lunii urmatoare; plata serviciilor prestate este incasata 80% la achizitionare si

20% in termen de 30 de zile TVA-ul se plateste in data de 25 a lunii urmatoare.


57/73


58/73

ANEXE1. CADRUL LEGISLATIV GENERAL2. CHESTIONAR FOLOSIT IN STUDIUL PENTRU ANALIZA

PIETELOR EXTERNE3. PROGRAM PROMOTIONAL DE MARKETING PENTRU

LANSAREA PRODUSULUI TURISTIC TURUL TRANSILVANIEIMEDIEVALE

CADRUL LEGISLATIV GENERAL

58


59/73

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM - CADRUL LEGAL DEFUNCTIONARE

Hotararea Guvemului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si funcfionareaAutoritajii Nafionale pentru Turism

CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM

Ordonanfa Guvemului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitajii de turism inRomania

Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonanjei Guvemului nr. 58/1998 privind organizareasi desfasurarea activitatii de turism in Romania

Ordonanfa Guvemului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanfa Guvemului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitajii de turism in Romania

ACTIVITATEA DE AUTORIZARE

LICENTE SI BREVETE DE TURISM

Hotararea Guvemului nr. 238 / 2001 privind condijiile de acordare a licenjei si brevetului deturism

Ordinul Ministmlui Turismului nr. 170 /2001 pentm aprobarea Normelor metodologice privindcriteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism

Ordinul Ministmlui Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice

privind criteriile si metodologia pentm eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobateprin Ordinul ministmlui turismului nr. 170/2001

Ordinul Ministmlui Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor declasificare si/sau a licentelor de turism

CERTIFICATE DE CLASIFICARE

Hotararea Guvemului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

Hotararea Guvemului nr. 1412 / 2002 pentm modificarea si completarea Hotararii Guvemuluinr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turisticeOrdinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privindclasificarea structurilor de primire turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea i completarea Normelormetodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinulministrului turismului nr. 510/2002

59


60/73

Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea i completarea Ordinuluiministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privindclasificarea structurilor de primire turistice

GHIZI DE TURISM

Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism

Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.305/2001 privind atestarea i utilizarea ghizilor de turism

Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcjiilor i Turismului nr. 637 din 1 aprilie 2004pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selecjionarea,scolarizarea, atestarea i utilizarea ghizilor de turism

PARTII 1 TRASEE DE SCHI

Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, intre|inerea siexploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement

Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea,amenajarea, intrejinerea si exploatarea partiilor i traseelor de schi pentru agrement

AGREMENT

Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii deagrement in statiunile turistice

Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfaurarea activitatii de agrement nautic

Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcjiilor si Turismului nr. 292 din 12 septembrie2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfaurarea activitajii de agrementnauticAUTOCARE

Hotararea Guvernului nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturituristice in trafic intern si international i pentru transporturi publice de persoane in traficinternational

Ordinul Ministrului Turismului nr. 85/ 1996Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelormetodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in traficintern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international

Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 167/1997 pentru modificarea Normelormetodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in traficintern si international i pentru transporturi publice de persoane in trafic international

60


61/73

CONSTRUCTII IN DOMENIUL TURISMULUI

Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilorde urbanism privind zone i statiuni turistice i a documentatiilor tehnice privind constructiidin domeniul turismului

LITORAL.

Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie sj autorizare a constructiilor in zona decoasta a Marii Negre

Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor i Turismului nr. 455 din 11 martie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea icontrolul activitatilor de turism in zona costiera

Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilordin statiunile turistice de pe litoral

TURISM RURAL

Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltareaturismului rural

Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilireaunor facilitati pentru dezvoltarea turismului ruralTURISM BALNEAR

Ordonanta de Urgenta a Guvemului nr. 152 / 2002 privind organizarea si func|ionareasocietaplor comerciale de turism balnear i de recuperare

Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonanjei de urgenta a Guvemului nr. 152/2002 privindorganizarea si fiinctionarea societapTor comerciale de turism balnear si de recuperare

PROTECTIA TURITILOR

SALVAMAR

Hotarare a Guvemului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizareaposturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje i in stranduri

SALVAMONT

Hotararea Guvemului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenireaaccidentelor montane si organizarea activitapA de salvare in mun^i

ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURITILOR

61


62/73

Hotararea Guvemului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produseloralimentare si nealimentare in stapAinile turistice

Hotararea Guvemului nr. 237 /2001 pentm aprobarea Normelor cu privire la accesul, eviden^ai protec^ia turistilor in structuri de primire turistice

Hotararea Guvemului nr. 306/ 2001 privind practicarea de c&tre agenpii economici din turismsi de catre institupAle de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentm turistii si vizitatoriiromani i straini

Hotararea Guvemului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelormaximale pentm serviciile de cazare in stmcturile de primire turistice cu runcjiuni de cazareturistica la turismul neorganizat

Ordinul comun al Ministmlui Turismului nr. 354/2001, alMinistmlui Apelor i Protectiei Mediului nr. 725/2001, alMinistmlui SanatapA i Familiei nr. 545/2001, al Ministmlui

Administratiei Publice nr. 500/2001Hotararea Guvemului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionaleprevazute in unele acte normative din domeniul turismului

COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICIITURISTICE

Ordonanta Guvemului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor deservicii turistice

Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvemului nr. 107/1999 privind activitateade comercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru decomercializare a pachetelor de servicii turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor in cazulinsolvabilitatii sau falimentului agenjiei de turism

PROGRAME NATIONALE

SUPERCHI IN CARPATILegea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismuluimontan "Superschi in Carpafi"PROGRAMUL BLUE FLAGHotararea Guvemului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare in Romania aprogramului "Steagul Albastru - Blue Flag"MARCA QHotararea Guvemului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului nationalde crestere a calitajii serviciilor hoteliere si de lansare a march "Q"

62


63/73

STATIUNI TURISTICE

Hotararea Guvemului nr. 1122/2002 pentru aprobarea condhiilor i a procedurii de atestare astajiunilor turistice, precum si pentm declararea unor localitaji ca stajiuni turistice de interesnational, respectiv local

Hotararea Guvemului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvemului nr. 1.122/2002pentm aprobarea condijiilor si a procedurii de atestare a stajiunilor turistice, precum i pentmdeclararea unor localitafi ca staphini turistice de interes national, respectiv local

ALTE ACTE NORMATIVEOrdinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilita^i

pentm ziaristi i reporteri de radio si televiziune

Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenja inturism

CHESTIONAR FOLOSIT IN STUDIUL PENTRU ANALIZA PIETELOR

EXTERNE

Sondaj online n=200 - Screening prin E-Mail

Grup tinta: Persoane de peste 15 ani care au fost in Romania in ultimii trei ani

1. Metoda de screening folosita:

In acest sondaj s-au divizat sectiunile de calatorie: privat (timp liber), afaceri si vizita

(incluzand toate calatoriile private) IN ROMANIA

63


64/73

1. Ati efectuat vreo calatorie cu sederea de eel pu^in o noapte in Romania in ultimii trei

ani

(2003,2004 or 2005)?

Un singur raspuns posibil!

Da l

Nu 2 Starsitul Interviului!

2. Cate calatorii ati efectuat in ultimii trei ani in Romania ?

Un singur raspuns pentru fiecare sectiune de calatorie "privat", "afaceri" si "vizita"! Suma

calatoriilor nu trebuie sa fie egala cu zero !

Numar calatorii private: 0 1 2 3 4+ ns

Numar calatorii de vizita: 0 1 2 3 4+ nsNumar calatorii de afaceri: 0 1 2 3 4+ ns

3. Cum v-ati organizat excursia in Romania?

Ultima

calatorie

Penultima

calatorie

Antepenultimacalatorie

Drum si cazare rezervate prin agentie de turismCompania biroul de turism a efectuat toat

20248834 Marketing Turistic

Documents

Transcript of 20248834 Marketing Turistic

Marketing Turistic Castelul Bran

221562736 Marketing Turistic Carte

· PDF filea functiilor contractuale de executie vacante din cadrul Compartimentului Promovare si Marketing turistic: ... nu a desfasurat activitate de politie politica,

Proiect Marketing Turistic

Marketing Turistic - Covasna

Marketing Turistic Cursuri

Plan de marketing pentru lansarea produsului turistic Vrancea - patria vinurilor.doc

Program de Marketing Pentru Valorificarea Optima a Potentialului Turistic Din Statiunea Balneara Baile Felix

STRATEGIE INTEGRATĂ DE MARKETING ȘIdanubelimes-robg.eu/images/docs/2-Integrated... · Roiectului „Dezvoltarea și promovarea unui produs turistic cultural și istoric comun: Traseul

Marketing Turistic Susanu

84n - storage.primariaclujnapoca.ro · movatoare de marketing turistic pentru promovarea Ofertei de produse servicii turistice, valorificarea resurselor naturale dezvoltarea turismului

CONŢINUT - Facultatea de Management Turistic si …management.ucdc.ro/dep/plan-cercetare2016-2017.pdf5.2.7 Dragut Bogdanel Cercetari de marketing (reeditare) Prouniversitaria M.T.C

Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare outgoing.pdfStabilirea preţului de vânzare al produsului turistic Marketing Întocmirea studiului (analizei) de piaţă Promovarea

Marketing Turistic (1)

CAP.VI: MIXUL DE MARKETING - · PDF file... MIXUL DE MARKETING ... -politica de promovare ... -produsul turistic are-n vedere un set de servicii cumpãrate şi consumate de turist

Promovarea prin marketing turistic a moștenirilor culturale, … · 2014. 6. 23. · Promovarea prin marketing turistic a moștenirilor culturale, naturale și istorice ale comunei

Suport de Curs - Marketing Turistic

PLAN DE MARKETING TURISTIC - vaducrisului … de... · OBIECTIVUL URMĂRIT: Schiţarea profilurilor turiștilor, elaborarea produselor turistice calibrate pe ... păstrând caracteristicile

MARKETING TURISTIC - feisa.usch.mdfeisa.usch.md/.../11/CONSPECT-MARKETING-TURISTIC.pdf · MARKETING TURISTIC ... este cunoscut sub denumirea de „marketing” sau „promovare”.

marketing turistic