202471464 Producerea Materialului Săditor Viticol

8/19/2019 202471464 Producerea Materialului Săditor Viticol

1/28

In gospodariile agricole colective din regiunile sudice ale tarii cum sunt: Craiova ,Dobrogea , Bucuresti si Galati , precum si in partea sudica a regiunilor Arges si Ploiesti ,in lipsa incaperilor si a materialelor de fortare se pot producesi butasi altoiti nefortati.Altoirea in acest caz se face mai tarziu cand incepe dezmuguritul vitei si pamantul s-aincalzit bine pentru ca butasii sa se poata planta imediat dupa altoire. Practicarea acestei

metode nu asigura intotdeauna o reusita buna ca in cazul fortarii . totusi in solurile usoaresi in anii fara prea multa umiditate in primavara , rezultatele pot fi multumitoare si uneoritot asa de bune ca si cele obtinute prin fortare. itele nefortate se pot produce in maimulte feluri: !" se planteaza vita altoita direct in biloane , asa cum rezulta de la masa dealtoit sau I se aplica o legatura de rafie sau de bumbac ca sa se fi#eze mai bine altoitul de portaltoi. $" rezultate mai bune se obtin cand vita de vie se parafineaza la punctul dealtoire pentru ca umiditatea sa nu patrunda intre sectiuni.

Parafinarea se face in felul urmator:

Parafina se topeste intr-un vas de tuci sau intr-o cratita adanca, introdusa cu fundul intr-

un alt vas cu apa fierbinte. In timpul topirii parafina trebuie ferita de foc , pentru a nu seaprinde. %a trebuie incalzita cu putin peste punctual ei de topire &'( grade" pentru a nudistruge oc)iul altoiului.

Butasii altoiti se fac manunc)iuri mici de *+!( buc., se asaza cu capul la aceeasiinaltime si se introduc cu altoiul in parafina topita , in asa fel ca parafina sa acopere totaltoiul si sa treaca putin si pe portaltoi pana sub punctual de altoire. Inmuierea in parafina se face doua reprise in asa fel ca parafina sa se aseze intr-un strat mai gros. Defiecare data inmuierea se face foarte rapid , pentru ca sa nu oparim oc)iul. Cu un g parafina se pot trata ! *((-$ ((( bucati vita. itele parafinate se planteaza direct in

scoala. etoda obtinerii vitelor altoite fara a fi puse la fortare , prin folosirea parafineieste o metoda proprie romaneasca , aplicata prima data in !/! la pepiniera Istrita-Buzau.

0ata de avanta1ele economice pe care le prezinta aceasta metoda trebuie mai binecunoscuta si e#tinsa pe scara mai mare, mai ales daca tinem seama de cerintele crescandede material saditor si numarul mic de sere e#istente pentru fortat. Altoirea la parafina ,aplicata la timp si cu pricepere poate da rezultate tot asa de bune ca si altoirea urmata defortare.

Publicat !2 ($2 $(!/


2/28

Calendarul pepinieristului - producereamaterialului s ăditor viticol

3orticultura,!/ Apr $(!$ - !*:((,( comentarii4ecep5ionarea buta6ilor

Odată cu venirea primăverii începe şi campania de obţinere a viţelor altoitenecesare în derularea programelor de reconversie, de înfiinţare a noilor plantaţiiviticole, dar şi pentru completarea şi refacerea densităţii plantaţiilor viticoleexistente

Pentru a ob5ine un material s7ditor viticol superior din punct de vedere biologic trebuie s7adapt7m te)nologia la dotarea te)nic7 e#istent7.Preg7tirea pentru altoit 8ncepe prin scoaterea materialului &altoi2portaltoi" de la p7strare,e6alonat, 8n func5ie de ritmul de altoire.

Altoirea butaşilor

9ucr7rile de preg7tire a altoirii constau 8n:

verificarea viabilit75ii buta6ilor prin e#aminarea sec5iunilor efectuate la portaltoi2altoi 6ila oc)ii de iarn7 - care trebuie s7 fie viabilitate a oc)ilor;)de culoare verde 8nc)is &(<

fasonarea coardelor altoi la un oc)i, prin sec5ionarea la !,* cm deasupra fiec7rui nod; 8nmuierea pac)etelor de portaltoi 6i a oc)ilor altoi 8n ap7 curat7 cu temperatura de !$-$(=C, p>n7 la )idratare de */-**< &prin ap7sare cu . ?unt)lama briceagului pe sec5iune, apadin m7duva buta6ului muste6te necesare circa $-/ zile de umectare;

materialul se scoate de la 8nmuiere la zv>ntat 6i se trateaz7 anticriptogamic.

Altoirea se face manual, 8n copula5ie perfec5ionat7, 6i mecanic, 8n profil omega. Dup78mbinarea altoiului2portaltoiului, este important s7 se fac7 recep5ionarea buta6ilor altoi5i


3/28

sub raportul lungimii, pozi5iei , 8mbin7rii 6i suprapunerii perfecte a celor )sec5iunii &oc)i -altoi dou7 sec5iuni &0oto !". Pentru o calusare uniform7, buta6ii altoi5i se vor introduce cu por5iunea altoit7 8ntr-o substan57 bioregulatoare pentru stimularea calus7rii.)&Calovit!,*<

Parafinarea şi stratificarea

Dup7 tratamentul cu biostimulatorul se trece la opera5ia de parafinare, 8n vedereades)idrat7rii vi5elor dup7 altoire &0oto $". Pentru prima parafinare se folose6te parafin7Plastigreffe '*/*, ro6ie. @emperatura de parafinare trebuie s7 fie de (-* =C, iarcantitatea necesar7 pentru !((( vi5e altoite este de (,-!,( g.

Dup7 parafinarea buta6ilor altoi5i se trece la stratificare. 9ucrarea se realizeaz7 8n l7zi,a6ez>nd buta6ii 8n pozi5ie vertical7, la aceea6i 8n7l5ime 6i 8n r>nduri care alterneaz7 custraturi de rumegu6 &0oto /". ?tratificarea total7 se face prin acoperirea buta6ilor p>n7 la punctul , iar 8n continuare cu rumegu6 uscat,)de altoire cu rumegu6 umed &*-(< 8nzona sec5iunii altoiului, dup7 care se presar7 un strat de rumegu6 umed 8n grosime de /-cm p>n7 la umplerea l7zii.

?tratificarea poate fi 6i par5ial7, adic7 buta6ii sunt acoperi5i doar p>n7 la punctul dealtoire, iar altoii r7m>n prote1a5i numai de stratul de parafin7. Dup7 stratificare, capetelesuperioare ale buta6ilor altoi5i sau rumegu6ul de deasupra buta6ilor se strope6te cu osolu5ie anticriptogamic7. P>n7 la terminarea total7 a altoitului, l7zile se p7streaz7 latemperatura de !-/ =C 6i la umiditatea relativ7 de *n7 c>nd 8ncepe for5area &0oto".

Forţarea butaşilor altoiţi

97zile cu material altoit sunt duse 8n camera de for5are, care va fi dotat7 cu 8nc7lzire 6icare va permite o aerisire bun7. 0or5area 8ncepe cu $* de zile 8nainte de data plant7rii 8n6coala de vi5e 6i dureaz7 !-$( zile. n primele -* zile de for5are, temperatura din camerade iar )igroscopicitatea, 8n)for5at trebuie s7 fie mai ridicat7 &$-/( =C primele -!! zile,va fi de *-(t temperatura, c>t 6i )igroscopicitatea scad treptat p>n7 la $$-$ =C, respectiv(-(nd contactul directdintre vi5e 6i aerul rece.

ratamente preventive

Dup7 pornirea l7starilor, o dat7 la /- zile se e#ecut7 tratamente preventive 8mpotrivamucegaiurilor cu solu5ie.

Cele mai mari pagube din timpul for57rii buta6ilor altoi5i sunt provocate de putregaiulcenu6iu produs de ciuperca BotrFtis fuceliana &cinerea", dar pot fi produse, de asemenea,6i de ciupercile din genurile Alternaria, 0usarium, dar 6i altele, care se pot dezvolta 8ncondi5iile de mediu din camera de for5are.

n prima parte a for57rii, c>nd buta6ii au nevoie de umiditate ridicat7, tratamentele


4/28

anticriptogamice se aplic7 prin stropiri cu solu5ii preparate folosind: BenomFl (,!*


5/28

sistema de ma6ini specific7.

Plantaţiile de viţe neroditoare pentru portaltoi. i5ele Vitis vinifera suntsensibile la filo#er7. Cultivarea lor pe terenurile filo#erate nu este posibil7 f7r7 a fiap7rate 8mpotriva acestei insecte. P>n7 8n prezent cel mai eficient mod de ap7rare estealtoirea pe portaltoi rezisten5i la filo#er7. De aceea, pentru producerea vi5elor altoite suntnecesari buta6ii proveni5i din coardele vi5elor rezistente la filo#er7, dar neroditoare,numite vi5e portaltoi. Pentru ob5inerea coardelor din care se ob5in buta6ii portaltoi estenecesar7, 8n primul r>nd, 8nfiin5area planta5iilor de vi5e ce const7 8n : alegerea arealelor,organizarea, amenajarea şi pregătirea terenului, plantarea viei !e vie şi "ntreinerea ei

p#nă la intrarea "n pro!u$ie.

%e$unoaşterea plantaiilor portaltoi "n ve!erea re$oltării materialului !e altoit. 9aaceste planta5ii se efectueaz7, 8n momentele care determin7 calitatea materialului dealtoit, controale &$ /". n principal se urm7re6te e#ecutarea lucr7rilor prev7zute 8nte)nologie &lucr7rile solului, plivit, !$ l7stari 2 butuc, copilit, legatul l7starilor, c>rnit,

protec5ia fitosanitar7, identificarea, marcarea 6i eliminarea impurit75ilor 6.a.".Pentru eliberarea certificatelor de valoare biologic7 -&utaşi autenti$i se vor 8ndeplinicondi5iile: autenticitate !(( nd con5inutul de substan5ede rezerv7 din coarde este ma#im, 8naintea 8nceperii procesului de migrare a substan5elor

din tulpin7 spre r7d7cin7. omentul se stabile6te 8n func5ie de primele geruri mai puternice &-, -!(( C" cu durata de minim $ zile, apro#imativ la $ s7pt7m>ni dup7 c7dereafrunzelor. 9ucrarea const7 8n t7ierea coardelor deasupra nodului al doilea de la baz7, lacca !( cm de la punctul de inser5ie 6i a leg7turilor &de la baz7 spre v>rf". @ragereacoardelor de pe mi1locul de sus5inere se realizeaz7 atent pentru ca acesta s7 nu fiedeteriorat.

Coardele recoltate se str>ng 6i se scot la locul de fasonare, unde li se 8ndep7rteaz7 copilii6i c>rceii &la !,* cm de la baz7" 6i v>rfurile necoapte. Hrganizarea lucr7rii se face 8n a6afel 8nc>t de la t7iere 6i p>n7 la fasonare 6i segmentare buta6ii s7 nu fie afecta5i deusc7ciune, 8ng)e5 6i v>nt.

Dup7 fasonare se e#ecut7 segmentarea coardelor 8n buta6i. Buta6ul de vi57 portaltoitrebuie s7 8ndeplineasc7 urm7toarele cerin5e: s7 fie drept minimum dou7 noduri, lungimeaminim7 ( cm &inclusiv $ cm sub nodul bazal", diametrul mare la v>rf 8ntre !$ cm,lemn s7n7tos 6i bine maturat, 8n sec5iune transversal7, s7 fie de culoare vie 6i f7r7 petecafenii. ?egmentarea coardelor se face 8n por5iuni 8nsumate de trei,doi sau un buta6.4ecomandabil este ca propor5ia buta6ilor de trei lungimi s7 fie de ( (


6/28

( !(.((( buta6i 2 )a &Grecu, . 6i colab., !".

)ăstrarea &utaşilor portaltoi. Buta6ii portaltoi, recolta5i la momentul optim de maturare,trebuiesc p7stra5i p>n7 la e#ecutarea opera5iunii de altoire. Pentru a nu se produce unconsum e#agerat al substan5elor de rezerv7 este necesar ca 8ntre recoltare 6i altoire s7 seasigure condi5ii de p7strare favorabile men5inerii substan5elor de rezerv7 6i viabilit7tii

celulelor. Aceste condi5ii sunt determinate de temperatur7 &cuprins7 8ntre ! 6i ( C" 6iumiditatea relativ7 a aerului &8n 1ur de * ntarea buta6ilor, ace6tia se introduc 8n saci de polietilen7. ntr-un sac se introduc /

pac)ete de buta6i portaltoi. @emperatura buta6ilor 6i a mediului 8ncon1ur7tor 8n momentulintroducerii 8n saci este necesar s7 fie sub !(-!$ (C.

)ăstrarea propriu+zisă. Pentru p7strare se pot folosi : camerele frigorifice 6i silozurile denisip &la suprafa5a solului", sub cerul liber sau 8n bordeie.

O&inerea $oar!elor altoi constituie veriga principal7 8n ob5inerea materialului s7ditorviticol cu valoare biologic7. Coardele altoi se produc 8n diferite tipuri de planta5ii: planta5ii mamă spe$ializate 8n principal pentru producerea de coarde altoi; planta5ii de pro!u$ie autorizate pentru produc5ii de coarde altoi 8n secundar 6i 8n principal produc5ie de struguri 6i planta5ii !e tip &utaşieră pentru producerea coardelor altoi 8nsistem intensiv.

Producerea coardelor altoi în plantaţii mamă – specializate. Planta5ia mam7 specializat7 &buta6ier7 cu caracter mi#t" produce 8n principal coarde altoi 6i, prin aceasta,se asigur7 men5inerea unui nivel ridicat al valorii biologice. De aceea, la 8nfiin5are seutilizeaz7 material s7ditor viticol cu valoare biologic7 ridicat7, din soiuri noi, clone 6iunele soiuri valoroase, recomandate.

Producerea coardelor altoi în plantaţii de producţie autorizate ) )lantaia !e pro!u$ieautorizată are caracter mi#t 6i produce 8n secundar coarde altoi 6i, 8n principal, produc5iede struguri. Aceste planta5ii trebuie s7 8ndeplineasc7 urm7toarele condi5ii: puritate biologic7 &cel pu5in ( < butuci din soiul prev7zut la 8nmul5ire", o stare general7 6ifitosanitar7 bun7.

)arti$ularităi spe$ifi$e !e e(ploatare. n acest tip de planta5ii produc7toare de coardealtoi 6i struguri se e#ecut7 lucr7ri speciale pentru realizarea acestor deziderate. Acesteasunt reprezentate prin: fertilizare 6i tratamente fitosanitare suplimentare, e#ecu5iaopera5iunilor K8n verdeL &plivit, copilit, c>rnit" 6i aplicarea lucr7rilor de selec5ie.

Producerea coardelor altoi în plantaţii de tip butaşieră. Planta5ia de tip marcotier7&buta6ier7" pentru producerea coardelor altoi 8n sistem intensiv se 8nfiin5eaz7 pentru producerea soiurilor rare 6i valoroase pe nisipuri. %le se pot 8nfiin5a 6i pe terenuri u6oare,cu utilizarea vi5elor altoite &artin, @. 6i colab., !'". Acest tip de planta5ie se


7/28

caracterizeaz7 prin desime mare de butuci la )ectar &!.((( /.(((". De la aceste planta5ii se pot recolta !((.((( $((.((( coarde altoi 2 )a.

%e$oltarea $oar!elor altoi se efectueaz7 toamna, dup7 c7derea frunzelor, 8naintea8nceperii circula5iei inverse a )idra5ilor de carbon. 9a momentul biologic optim serecolteaz7 coardele altoi. %le trebuie s7 indeplineasc7 condi5iile cerute de standardele 8n

vigoare: autenticitatea impus7, grosimea m7surat7 pe diametrul mare s7 fie de !$mm , s7 aib7 muguri viabili, normal dezvolta5i. ?unt eliminate de la 8nmul5ire coardeleafectate de grindin7, boli criptogamice, r7niri mecanice, torsion7ri ale 5esuturilor 6.a.

Producerea butaşilor altoi în seră prin multiplicare rapidă. @e)nica respectiv7&practicat7 8n 0ran5a, Boidron 6i Anran, !" se caracterizeaz7 prin: producerea unormari $antităi !e &utaşi &!$(-!*( muguri2 plant7" c)iar din primul an &la cultura 8n c>mpse realizeaz7 cu greu 8nainte de /- ani"; stare fitosanitară foarte bun7 6i $alitate ridicat7a materialului &diametru 6i nivel substan57 de rezerv7 ".

Poten5ialul productiv 8n aceste condi5ii este mai ridicat la producerea buta6ilor altoi cuvaloare biologic7 superioar7 comparativ cu a celor portaltoi.

Pentru practicarea acestei te)nici sunt necesare: seră, e$-ipamente şi materiale.?e folosesc toate tipurile de ser7 care asigur7:

• o $reştere ma(imă a plantelor 8n 8n7l5ime , pentru a se ob5ine o produc5ie c>t maimare de buta6i;

• aerare şi ventilaie sufi$iente, 8n orele de insola5ie care pot determina cre6terie#cesive de temperatur7.

Su&straturile pentru plantare sunt: puzolanul &material de origine vulcanic7, foarte poros"care asigur7 o bun7 reparti5ie a apei 6i a aerului &minim *( < aer", 6i o bun7 circula5ie asolu5iilor 6i vata minerală &por5iuni paralelipipedice !(( # $( # cm", dar la folosirea eie#ist7 riscul men5inerii con5inutului de ap7.

Fasonarea, păstrarea şi expedierea coardelor altoi

asonarea se realizeaz7 prin sec5ionarea coardelor la cel pu5in cm sub mugurele bazal6i la cm deasupra ultimului mugure.

Dup7 fasonare coardele se leag7 8n pac)ete de !(( buc75i, se etic)eteaz7 6i se stratific7 provizoriu &sub folie de polietilen7".

)ăstrarea. nainte de introducerea la p7strare coardele altoi sunt supuse tratamenteloranticriptogamice &asem7n7tor coardelor portaltoi". Coardele altoi se p7streaz7 8n: camerefrigorifice, silozuri de nisip sub cerul liber 6i bordeie sau 8nc7peri.

/(pe!ierea se efectueaz7 8n zilele cu temperaturi pozitive 6i se asigur7 condi5iile de prevenire a des)idrat7rii.

aterialul biologic &e#pediat" este 8nso5it de actele privind garantarea calit75ii 6igestionarea acestora.

*coala de viţe constituie locul unde se produc vi5e altoite 6i vi5e pe r7d7cini proprii


8/28

&nobile 6i portaltoi". @erenul ales pentru acest sector pepinieristic este necesar s7 fie plan,amplasat l>ng7 o surs7 de ap7, neinundabil, neinfestat cu d7un7tori 6i fertil. Condi5iiclimatice favorabile sunt asigurate 8n arealele cu temperaturi medii 8n luna mai 6i iunie deminimum !( C, 6i 8n lunile iulie, august de $$( C.

Organizarea terenului pentru ş$oala !e vie se face prin 8mp7r5irea terenului 8n sole

repartizate pentru culturile din succesiunea asolamentului 6i 6colii de vi5e. ntre sole selas7 drumuri &-* m l75ime", canale principale de distribu5ie a apei 6i perdele de protec5ie.

Obţinerea viţelor altoite se poate realiza 8n dou7 sisteme te)nologice: clasic 6i modern

Tehnologia producerii viţelor altoite în sistem clasic

Aceasta cuprinde urm7toarele secven5e te)nologice: alegerea biopartenerilor, altoirea,for5area, 8nr7d7cinarea 6i diri1area cre6terii 6i matur7rii l7starilor .

Alegerea &iopartenerilor. Diferen5ele &< vi5e ?@A?" dintre combina5iile de altoire suntdeterminate de caracteristicile ereditare ale soiurilor. De aceea, nefiind estompate

diferen5ele dintre soiuri este necesar7 stabilirea combina5iilor altoi portaltoi care asigur7 procente ridicate de vi5e ?@A?

)regătirea &utaşilor portaltoi const7 8n: scoaterea de la p7strare, verificareacaracteristicilor de calitate, fasonarea, umectarea 6i calibrarea.

Dup7 fasonare, buta6ii se lotizeaz7 pe categorii de diametre. ?ortarea se face prin m7

Pregătirea altoilor cuprinde urm7toarele lucr7ri: s$oterea $oar!elor altoi !e la păstrare,verifi$area $ara$teristi$ilor !e $alitate, fasonarea şi ume$tarea.

Altoirea cu butaşi în stare erbacee &8n verde" se folose6te mai rar, 6i numai 8n anumitezone viticole, reprezent>nd un mi1loc eficace de refacere a desimii ini5iale a planta5iilorviticole. %a se e#ecut7 dup7 trecerea l7starului din faza de structur7 primar7, la cea

secundar7. Concre6terea, la altoirea 8n verde, se realizeaz7 pe seama forma5iunilor)istologice, ap7rute ulterior altoirii prin intermediul cambiului.

Altoirea 0"n ver!e1 se poate realiza 6i $u &utaşi er&a$ei care se ob5in 8n mediu controlat.etoda are urm7toarele avanta1e: multiplicare rapid7 a materialului biologic valoros,8nr7d7cinare puternic7, concre6tere reu6it7 8ntre parteneri 6i ob5inerea de material s7ditorliber de viroze. Procedeul const7 8n prelevarea de buta6i erbacei portaltoi 6i altoi &lafiecare '- s7pt7m>ni"; altoirea lor se e#ecut7 dup7 metoda 8n copula5ie iar diri1areaconcre6terii 6i 8nr7d7cin7rii se efectueaz7 8n mediul controlat &MennF, ., !!".

Altoirea "n ver!e $u mini&utaşi &utaşi !e la plantele mamă $ultivate "n seră const7 8n:

• cre6terea 8n ser7 a plantelor mam7 de altoi 6i portaltoi p>n7 c>nd se ob5in buta6i cu

aptitudini fiziologice 6i fizice &lungime 6i diametru" optime altoirii;• prelevarea de la plantele mam7 a buta6ilor portaltoi 6i altoi 6i altoirea. Acestea se

e#ecut7 cu ma6ina GC% &grefent vert" randamentul fiind de /(-*( < 8ncondi5iile c7lduroase ale anului 6i de ( < 8n cele r7coroase;

• intoducerea buta6ilor altoi5i pe un substrat de dezvoltare 8ntr-o incint7 cuumiditate saturat7 6i temperatura de $( (C;

• suprimarea mugurilor portaltoi 6i asigurarea condi5iilor de cre6tere p>n7 la stadiul


9/28

care s7 permit7 plantarea la loc definitiv.

)ro!u$erea vielor altoite "n ver!e prin apropiere laterală. etoda const7 8n ob5inerea del7stari altoi 6i portaltoi proveni5i din buta6i de un mugure planta5i 8n g)ivece cu amestecnutritiv 8n spa5iu prote1at. 9a momentul biologic optim altoirii 8n verde g)ivecele cul7stari altoi 6i portaltoi se apropie. etoda de altoire folosit7 este 8n copula5ie simpl7. %a

const7 8n: e#ecu5ia unor pene la l7starii biopartenerilor, 8mbinarea 6i legarea cu unmaterial biodegradabil a acestora. Dup7 realizarea unei minime concre6teri l7starul altoise deta6eaz7 de propriul sistem radicular, iar l7starul portaltoiului se 8ndep7rteaz7.97starul altoi se dezvolt7 pe sistemul radicular al portaltoiului. Diri1area cre6terii 6imatur7rii l7starului altoi se efectueaz7 8n condi5ii de spa5iu controlat. i5ele ob5inute sevor planta la loc definitiv.

Altoirea $u &utaşi lemnifi$ai '"n us$at 2 la masă. Altoirea N8n uscat este cel mai multfolosit7. %a se poate e#ecuta manual sau prin utilizarea ma6inilor de altoit.

3omentul declan67rii altoitului se stabile6te 8n func5ie de epoca optim7 de plantare avi5elor 8n 6coal7 6i de posibilit75ile de realizare a programului de altoiri. Calendaristic,

lucrarea 8ncepe 8n prima 1um7tate a lunii martie 6i se 8nc)eie 8n prima decad7 a luniiaprilie. 9a altoirea manuală se folose6te metoda de altoire 8n $opulaie perfe$ionată &culimb sau pan7". *e-ni$a altoirii propriu+zise const7 8n e#ecu5ia unei sec5iuni transversal-oblice, la cap7tul superior al buta6ului portaltoi, preg7tit pentru altoire, pe diametrulmugure-c>rcel.?ec5iunea realizat7 trebuie s7 aib7 lungimea de !,* ori mai mare dec>8tdiametrul sec5iunii transversale. Pana de 8mbinare se e#ecut7 printr-o t7ietur7 interioar7,care porne6te de deasupra m7duvei, este la 8nceput longitudinal7, iar apoi are un traseuaproape paralel cu al sec5iunii transversal-oblice .

9a buta6ul altoi preg7tit pentru altoire se e#ecut7 o sec5iune transversal oblic7 pediametrul mugure-c>rcel 8ncep>nd de la baza mugurelui 6i c>t mai aproape de el.?ec5iunea trebuie s7 8ndeplineasc7 acelea6i condi5ii 6i s7 fie asem7n7toare cu a

portaltoiului. Apoi se e#ecut7 6i la altoi pana de 8mbinare 8n mod asem7n7tor.Hpera5iunea se finalizeaz7 prin 8mbinarea altoiului cu portaltoiul.

Altoirea me$anizată $u &utaşi lemnifi$ai '"n us$at2. 9a altoirea 8n forma literei omegasau Nv>rf de lanceL se folosesc ma6inile 9P-! &Bulgaria", A-! 6i A-$ &4om>nia" 6idispozitivele DPA-!, DPA-$ 6i DPA-/ &4om>nia".

4ezultate bune se ob5in dac7 buta6ii au diametrul de !$ mm. Pentru productivitateridicat7 este bine s7 fie sorta5i buta6ii cu a1utorul stativului de calibrare .

Altoirea mecanizat7, fa57 de cea manual7, prezint7 unele avanta1e ca: productivitateridicat7 6i posibilitatea folosirii de lucr7tori necalifica5i, dup7 o prealabil7 instruire de $-/

zile &Grecu, !", dar nu aduce nici ea condi5ii mai bune pentru realizarea procesului deconcre6tere la altoire. Performan5ele calitative 8nregistrate la altoirea mecanizat7 suntapropiate de cele ale altoirii manuale.

%e$epia. Dup7 e#ecu5ia altoirilor se verific7 buta6ii altoi5i &cantitativ 6i calitativ", pentrua se depista cei incorect altoi5i.

olosirea &iostimulatorilor !e $alusare şi "nră!ă$inare. n procesul de formare alcalusului 6i r7d7cinilor, un rol important 8l au giberelinele, care intervin 8n diviziunea


10/28

celular7, au#inele, care favorizeaz7 cre6terea 6i dezvoltarea &iric7 6i colab., !$" 6icitoc)ininele, care sunt capabile s7 induc7, 8n celulele ce nu apar5in meristemelor sauzonelor generatoare, poten5ial de diviziune &Hprean,., Hlteanu,I. !/".

9a noi 8n 5ar7 , rezultate bune s-au ob5inut prin 8nmuierea, 8nainte de parafinarea buta6ilor altoi5i cu stimulatorul de calusare KCalovitL &produs de I.C.C. Clu1-Oapoca". Etilizarea

lui a determinat ca procentul de vi5e de calitatea I-a s7 creasc7 cu ,' &Grecu 6i colab.,!".

Apli$area &ioregulatorilor şi a parafinării.Cercet7ri de dat7 mai recent7, cu larg7accep5iune pentru practica viticol7 au demonstrat c7 6i folosirea substan5elor bioactive detip L Calovit L 8n producerea materialului s7ditor viticol poate contribui la realizarea 8ncondi5ii c>t mai bune a concre6terii la altoire, la sporirea randamentului de vi5e altoite, la8mbun7t75irea calit75ii acestora 6i ridicarea indicilor de economicitate.

)arafinarea are scopul de a prote1a punctul de altoire fa57 de condi5iile neprielnice demediu. Pentru parafinare se folose6te un amestec constituit din: parafin7 comercial7 cca

< bitum &smoal7" / < colofoniu industrial / < 6i adaus de produs antibotritic &dee#emplu Benlate 8n propor5ie de (,!*


11/28

* ( < 6i, apoi, de (-(nd cu ziua a cincea, lumina s7 fie suficient7,c)iar completat7 cu lumin7 artificial7, prin instalarea unor l7mpi de neon de (( Ra5i,iluminarea f7c>ndu-se timp de !$ !' ore pe zi. Celelalte lucr7ri din timpul for57rii sunt:aerisirea localului, af>narea rumegu6ului, aplicarea de tratamente anticriptogamice,

verificarea procesului de calusare 6i modificarea locului l7zilor pe vertical7 . 9a altoitulde iarn7 &ultima 1um7tate a lunii ianuarie", l7zile cu buta6i altoi5i &preg7tite asem7n7tor",se acoper7 cu folie de polietilen7, se introduc 8n spa5ii cu temperatura de !-$(C 6i la ( ( < umiditate relativ7 a aerului, p>n7 8n luna martie, c>nd se declan6eaz7 for5area, pentru des7v>r6irea calus7rii 6i c7lirii p>n7 la plantare. Declan6area for5atului se face 8nfunc5ie de durata 6i m7rimea spa5iului de fortificare e#istent. Diri1area factorilor din perioada de for5are se face la nivelul parametrilor din fig '.$!. 0or5area se consider78nc)eiat7 c>nd l7starul are / cm, calusul la punctul de altoire este pu5in reliefat, iar celde la baza buta6ilor este inelar.

Călirea se realizeaz7 pentru aclimatizarea vi5elor la condi5iile de mediu corespunz7toarelocului de plantare. @emperatura, 8n aceast7 perioad7, se men5ine la cca -!(( C, 8n cazulvi5elor plantate 8n 6coala de vi5e, sau la !$-!/(C, 8n cazul celor plantate 8n solarii.

Clasarea vielor, dup7 for5are 6i c7lire, const7 8n alegerea vi5elor bune de plantat, care prezint7 l7stari de !( cm lungime, calus circular la punctul de altoire 6i la baza buta6ului.

asonarea const7 8n dimensionarea l7starilor la /-* cm., scurtarea r7d7cinilor la ! cm 6ireparafinarea vi5elor 8n cazul plant7rii f7r7 biloane.

%eparafinarea vielor. Aceast7 lucrare se e#ecut7 8n cazul plant7rii 8n teren nebilonat. %ase poate e#ecuta at>t la buta6ii altoi5i care au fost parafina5i 8nainte de p7strare, c>t 6i lacei neparafina5i.


12/28

P"O&$C'"'A (A'"%A#$#$%+A&%O" %%CO#

P"O&$C'"'A (A'"%A#$#$% +A&%O" %%CO#

Intretinerea si refacerea plantatiilor viticole, precum si infiintarea de plantatii este

in stransa corelatie cu activitatea de producere a materialului saditor viticol. In acest scop

sunt necesare pepinierele viticole, care se organizeaza in unitati specializate, care ofera

conditii ecologice si te)nologice corespunzatoare obtinerii unui material saditor valoros.

Producerea materialului saditor viticol se realizeaza in unitati de stat, particulare

sau mi#te, autorizate, purtand denumirea de pepiniera viticola)

Pepiniera viticola este o unitate specializata care are ca scop producerea viteloraltoite sau a vitelor nealtoite.

Principalele sectoare ale pepinierei viticole sunt plantatia de portaltoi, plantatia

furnizoare de coarde altoi, scoala de vite cu asolamentul respectiv, comple#ul de altoire si

fortare si sediul social - administrativ.

)lantatia !e portaltoi. arimea acesteia se determina in functie de productia

medie de butasi preconizata a se obtine la unitatea de suprafata si de destinatia acestora:

pentru nevoi proprii sau pentru livrare in tara si la e#port.

)lantatia furnizoare !e $oar!e altoi. arimea acesteia depinde de necesarul de

coarde altoi, pe soiuri, tinand cont de faptul ca de la un butuc se recolteaza in medie cate

$ coarde a ' oc)i buni de altoit.

S$oala !e vite. arimea scolii de vite se calculeaza in functie de productia anuala,


13/28

e#primata prin cantitatea de vite altoite sau nealtoite &denumite si pe Sradacini propriiS"

care urmeaza a fi produse.

Pe langa producerea vitelor altoite destinate infiintarii de plantatii cu soiuri nobile

sau rezistente pot fi produse si vite nealtoite &pe radacini proprii" pentru infiintarea plantatiilor de portaltoi, a celor de )ibrizi &in cadrul sectorului de ameliorare", cat si

pentru infiintarea plantatiilor de vite cu soiuri nobile &sau rezistente" destinate cultivarii

acestora pe nisipuri.

3arimea pepinierei viti$ole - se determina in functie de marimea scolii de vite,

respectiv de cantitatea de material saditor viticol care se produce anual, precum si de

suprafetele pe care le ocupa celelalte sectoare din cadrul pepinierei. Astfel, pentru ! )a de

scoala de vite &cu !( ((( de butasi altoiti" sunt necesare: $ )a de plantatie de portaltoi si

/ )a ale plantatiei furnizoare de coarde altoi.

Alegerea lo$ului pepinierei viti$ole. Alegerea terenului se face in functie de

factorii ecologici si factorii social-economici.

Dintre factorii ecologici, cei climatici prezinta cea mai mare importanta. Datorita

particularitatilor lor biologice, plantatiile de portaltoi trebuie infiintate doar in zonele in

care numarul zilelor fara ing)et este de minimum !(.

In functie de clima tarii noastre, se deosebesc trei zone de favorabilitate aleculturii portaltoilor: a" zona foarte favora&ila, situata in sudul tarii, in care temperaturile

din lunile iulie, august, septembrie sunt mai mari de $$(C; b" zona favora&ila care se afla

in partea de ?% a tarii, unde aceste temperaturi au peste $((C ; c" zona !e favora&ilitate

mijlo$ie este situata in sudul oldovei, Banat si sudul @ransilvaniei, in care temperaturile

din iulie, august si septembrie au peste !(C .

?ub raportul factorilor ecoclimatici cerintele scolii de vite sunt mai reduse cu

circa !(< fata de cele ale plantatiilor de portaltoi, insa si in scolile de vite cele mai bunerezultate se obtin tot in arealele favorabile culturii portaltoilor. De asemenea, la alegerea

locului scolii de vite este important de retinut, restrictia privind frecventa ploilor si

temperaturilor scazute din luna mai, care intarzie intrarea in vegetatie a vitelor altoite.

?coala de vite are nevoie de un sol bogat, cu /-* < )umus, bine aprovizionat in macro-

si microelemente. H buna inradacinare a vitelor se obtine pe soluri nisipo-lutoase, cel


14/28

mult lutoase, care se incalzesc si se aereaza usor. Apa freatica trebuie sa fie la adancimea

de cel putin (,' m de la suprafata solului. itele altoite sunt sensibile la actiunea sarurilor,

indeosebi a clorurei de sodiu, care nu trebuie sa fie peste (,/


15/28

1.1. Infiintarea plantatiilor portaltoi

Alegerea terenului. ?e recomanda terenuri plane sau cu panta de pana la !$


16/28

1.2. Intretinerea plantatiilor tinere de portaltoi

#ucrarile de intretinere din anul %.

Principalele lu$rari !e intretinere ale solului constau din cultivatii mecanizate pe

intervale si prasile manuale pe rand, precum si u!arile cu cate *-!( litri de apa la fiecarevita plantata, in caz de seceta.

Controlul iesirii lastarilor din musuroi se face prin ruperea scoartei sau

desfacerea acestuia, iar in cazul unui atac cu viermi sarma sau alti daunatori, se face

prafuirea solului cu insecticide.

4egatul si plivitul lastarilor . Primul legat se face cand lastarii cei mai dezvoltati

a1ung la lungimea de circa ( cm, de tutore cu diferite materiale sintetice sau naturale.

9egaturile urmatoare se fac la fiecare ( cm lungime noua de crestere. Plivitul lastarilor

consta in eliminarea celor slab dezvoltati, lasandu-se sa vegeteze la fiecare vita numai /-

.

Cop$itul vitelor se e#ecuta de $ ori, in lunile iunie si august si consta in

desfacerea musuroaielor, e#ecutarea unor copci in 1urul vitelor si taierea radacinilor

superficiale, pentru a se forta inradacinarea de profunzime.

ertilizarea se face cu ingrasaminte foliare de tip 0 $/!, in lunile iunie-iulie, prin

stropiri cu '((- (( litri solutie2)a in concentratie de (,'-!,(


17/28

instalarea sistemului de sustinere, taierea in uscat si combaterea filo#erei - forma galicola.

Instalarea mijlo$ului !e sustinere este o lucrare obligatorie si poate avea doua

tipuri &fig.!":

- spalier verti$al monoplan, format din stalpi de beton cu inaltimea de $,( m, pecare se fi#eaza / sarme orizontale la inaltimile '(-( cm una de alta, precum si sarme

oblice pentru condus lastarii, intinse la un ung)i de * o si fi#ate la baza pe tarusi;

- spalier orizontal in forma !e 5*5, format din stalpi metalici sau din lemn, inalti

de !,*( m, din care ( cm in pamant, o bara orizontala de '( cm si / sarme orizontale,

fi#ate de-a lungul randurilor la distanta de /( cm intre ele.

*aierea in us$at se e#ecuta in luna martie, diferentiat in functie de sistemul de

sustinere. In cazul sistemului de sustinere pe spalier vertical monoplan la fiecare butuccoardele se taie in $-/ cepi de !-$ cm, iar in cazul spalierului orizontal in forma de U@U

se taie in !-$ cordite mai viguroase, care se scurteaza imediat sub planul de sarme

orizontale.

0ig. !. ?isteme de sustinere folosite la vitele portaltoi

a-spalier vertical monoplan; b- spalier orizontal in forma de U@U

Com&aterea filo(erei+ forma gali$ola se e#ecuta prin eliminarea frunzelor cu gale

primare la inceputul lunii iunie si distrugerea lor prin ardere. In cazul unui atac puternic

in anul anterior, se recomanda tratamente cu insecticide organofosforice.

#ucrarile de intretinere din anul %%% de la plantare)

9ucrarile de intretinere din anul III sunt asemanatoare cu cele care se e#ecuta in

anul II, cu particularitati la taierea in uscat si la plivitul lastarilor.

*aierea in us$at consta in scurtarea coardelor formate in cepi de $ cm, lasandu-secate -* cepi la fiecare butuc.

)livitul si legatul lastarilor se face la fiecare ( cm lungime noua de crestere si

se lasa *-' lastari, in scopul asigurarii unei productii de ( (((-*( ((( butasi pe )ectar.


18/28

1.3. Lucrarile de intretinere a plantatiilor de portaltoi pe rod.

%evizuirea mijlo$ului !e sustinere, se face in fiecare primavara, inaintea taierii si

consta in inlocuirea stalpilor rupti si a sarmelor rupte, precum si intinderea acestora din

urma. Dezmusuroirea se face primavara de timpuriu, insa atunci cand temperaturile nu

mai scad sub -!(oC si consta din debilonarea mecanizata si completata manual, cu sapa.

*aierea in us$at se face in cepi de $ cm.

4u$rarile !e intretinere a solului: aratura de primavara, -* prasile mecanizate pe

intervale si manuale pe rand, aratura adanca de toamna cu rasturnarea brazdei inspre

randurile de vite si periodic, la $-/ ani, se e#ecuta subsolarea, alternativ din $ in $

randuri.

/r&i$i!area plantatiilor de portaltoi de e#ecuta primavara sau toamna, folosindu-

se erbicide preemergente.

ertilizarea plantatiilor se face cu gunoi de gra1d administrat periodic la intervale

de /- ani cu cate $*-/( tone2)a, precum si ingrasaminte c)imice OPT, ce se

administreaza anual in doze stabilite in functie de gradul de aprovizionare al solului si de

productia preconizata.

)livitul lastarilor se face manual si consta din eliminarea lastarilor de prisos de la

punctul lor de insertie, lasandu-se cate -!$ pe butuc.

Copilitul se e#ecuta ori de cate ori este nevoie. ?e e#ecuta prin suprimarea

copililor, care se rup sub prima frunza de la baza, precum si a carceilor.

4egatul sau palisatul lastarilor se e#ecuta concomitent cu copilitul si se face la

lungimi noi de crestere de cate ( cm.

Carnitul lastarilor se e#ecuta manual la sfarsitul lunii august sau inceputul luniiseptembrie si consta din suprimarea varfurilor lastarilor.

)rote$tia fitosanitara se realizeaza prin efectuarea unor tratamente de prevenire

si2sau de combatere a filo#erei galicole, a omizilor defoliatoare, iar mai rar, a acarienilor.

@ratamentele anticriptogamice se recomanda doar in cazul plantatiilor afectate de


19/28

grindina.

.)0) "ecoltarea coardelor portaltoi)

?e poate face toamna, dupa caderea frunzelor, in urma unor geruri de - .-!((C,

fie iarna in lunile: ianuarie-februarie. Coardele portaltoi se recolteaza prin taiere la !(-!$cm de la punctul de insertie pe butuc, lasandu-se cate $ cm sub nodul de la baza si apoi se

trag de pe mi1locul de sustinere. ?e asaza in manunc)iuri, baza la baza se leaga si apoi se

scot la marginea parcelei, pentru fasonare.

0asonarea consta in: indepartarea copililor, a carceilor, a portiunilor torsionate, a

&varfurilor" coardelor cu grosimea sub mm sau peste !$ mm. 0asonarea se face la !, $

sau / lungimi &de circa *, ( sau !/* cm". Butasii se leaga apoi in pac)ete de cate !(( bucati si se etic)eteaza, dupa care se trateaza anticriptogamic. ?e pastreaza in camere

frigorifice &in saci de folie din polietilena" sau in silozuri de nisip.

Productia de butasi portaltoi variaza in functie de conditiile ecologice, de soi, de

te)nologia de cultura si este in general de ( ((( - !$( ((( butasi pe )ectar.

1) P"O&$C'"'A COA"&'#O"

A#O%

Pentru inmultirea soiurilor de vita de vie, coardele altoi se pot obtine din

urmatoarele categorii de plantatii: plantatii specializate pentru furnizarea de coarde, din

marcotiere sau din plantatii obisnuite de productie.

Plantatiile mama, specializate in producerea de coarde altoi si marcotierele se

infiinteaza cu material biologic cu valoare ridicata si liber de principalele boli virotice, in

care se aplica apoi lucrari speciale de intrtetinere. Din aceste plantatii se obtin coardealtoi de categorii biologice &Prebaza, baza, certficat" in functie de actele de provenienta si

de buletinele fitosanitare. In cazul producerii coardelor altoi in plantatiile obisnuite este

necesara sa fie e#ecutata marcarea butucilor necorespunzatori si certificarea lor, acestea

furnizand coarde altoi din categoria standard, admise doar temporar la inmultire.


20/28

2.1. Infiintarea plantatiilor mama furnizoare de coarde altoi

Infiintarea plantatiilor furnizoare de coarde altoi se face pe terenuri situate in zone

in care accidente climatice &grindina, brume, ing)eturi timpurii de toamna sau tarzii de

primavara" sunt rare. Inaintea infiintarii plantatiei este recomandat ca terenul sa fie

cultivat cu leguminoase anuale sau perene, o perioada de $- ani.

Pregatirea terenului se face ca pentru plantatiile de productie, cu tratarea terenului

impotriva unor daunatori din sol &viermii sarma, larve ale carabusului de mai s.a.".

itele folosite la infiintarea plantatiilor trebuie sa fie de categorii biologice

superioare, obtinute prin selectie clonala, soiuri noi, devirozate si integral sanatoase.

2.2. Intretinerea plantatiilor tinere

In plantatiile tinere trebuie asigurata desimea prevazuta prin proiect, eliminarea

golurilor si inlocuirea impuritatilor cu vite fortificate de $ ani la g)ivece nutritive.

Hbligatoriu se va efectua selectia pozitiva individuala concomitent sau succesiv

cu selectia fitosanitara, prin eliminarea impuritatilor, a vitelor virozate si a celor atacate

Agrobacterium tumefaciens, ori de alte organisme de daunare, de carantina.

Plantatiile intensive se infiinteaza pe terenuri usoare, nisipoase si au o desime

cuprinsa intre ! ((( si / ((( vite2)ectar.

2.3. Intretinerea plantatiilor furnizoare de coarde altoi in

productie

*aierile in us$at se e#ecuta lasandu-se pe butuc o incarcatura de !$-! oc)i2mp,

ceea ce reprezinta 1umatate din cea normala a butucilor pe rod. In plantatiile intensive,

taierea se face numai in cepi.

ertilizarea se e#ecuta cu cantitati moderate de azot si cu cantitati mai mari de

fosfor si potasiu, pentru a se asigura o buna maturare a lemnului.

*ratamentele fitosanitare se efectueaza atat preventiv, cat si la acoperire.


21/28

Operatiile in ver!e de plivit lastari, copilit si legat sunt obligatorii si trebuie

efectuate la timp si corect.

1)0) "ecoltarea coardelor altoi

9ucrarea se face toamna, la $-/ saptamani dupa caderea frunzelor, inainte devenirea gerurilor puternice de iarna &care pot cauza pierderi de oc)i".

4ecoltarea se face cu foarfeca de vie prin sectionare cu $- cm sub nodul bazal. In

cazul recoltarii coardelor din plantatiile de productie, operatia se face o data cu taierea de

usurare, pastrandu-se elementele de rod pe butuc necesare obtinerii unei productii

moderate de struguri.

Coardele recoltate se asaza cu baza in aceeasi parte, formand pac)ete de !(( sau

$(( de bucati. De la un butuc se recolteaza $- coarde, in functie de vigoarea butucilor.

Coardele altoi trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in ?@A?: grosimea de - !$

mm si umiditatea ,


22/28

3.1. Pregatirea materialului pentru altoit

)regatirea materialului &iologi$ se face cu cateva zile inainte de altoire si consta

in scoaterea coardelor altoi si a butasilor de portaltoi de la pastrat. ?e verifica apoi starea

de sanatate si de viabilitate a acestora, se fasoneaza, se e#tirpa oc)ii la butasii de portaltoisi se efectueaza tratamentele anticriptogamice.

Controlul viabilitatii si starea de sanatate a coardelor altoi si a butasilor de

portaltoi se face imediat dupa ce materialul este scos din siloz. Proba de analizat consta in

sectionarea longitudinala si transversala, iar sectiunea rezultata in zona liberiana trebuie

sa fie de culoare verde sters, ceea ce inseamna un material biologic viabil si sanatos. 9a

coardele altoi controlul se e#tinde si asupra mugurilor. Hc)ii viabili au in sectiune

culoarea verde, iar cei neviabili &pieriti" culoarea este bruna sau neagra. Daca peste !(<din oc)ii de iarna sunt pieriti, lotul de coarde altoi se respinge de la altoit.

Emectarea butasilor portaltoi se face in apa, in cazi sau in bazine, la temperatura

de circa !*(C. Apa se sc)imba tot la $ zile, iar tratamentul dureaza -* sau c)iar zile,

considerandu-se inc)eiat atunci cand pe sectiunile apasate cu briceagul apar mici stropi

de apa.

?copul umectarii este re)idratarea butasilor pentru a a1unge la o umiditate de *( -

**


23/28

incepand de deasupra oc)iului catre baza sa.

0asonarea butasilor altoi consta in fragmentarea coardelor in portiuni de un oc)i si

un internod, prin sectionarea la ! -!,* cm deasupra fiecarui oc)i.

3.2. Altoirea

?e cunosc mai multe procedee de altoire a vitei de vie, dar in practica este

generalizata altoirea in uscat, la masa, care se face in copulatie ameliorata &copulatie cu

pana sau limb de imbinare". Perioada optima de altoire se considera primavara, la

inceputul lunii martie. Altoirea se e#ecuta manual sau mecanizat.

Pentru altoirea manuala se foloseste un briceag special de altoit. 9a altoire se va

avea gri1a ca portaltoiul si altoiul sa aiba grosimi egale, pentru a favoriza prinderea, sau

cea a altoiului mai redusa cu pana la (,* mm, nu si invers. ?uccesiunea operatiilor altoirii

manuale &fig. $" este urmatoarea: e#ecutarea sectiunii oblice la portaltoi, e#ecutarea

penei de imbinare la portaltoi, e#ecutarea sectiunii altoiului &se face de aceeasi parte cu

mugurele", e#ecutarea penei la altoi si imbinarea altoiului cu portaltoiul.

Altoirea me$anizata se e#ecuta cu masini de altoit electrice sau cu dispozitive de

altoire. Dispozitivele de altoire cu pedala au diferite forme de imbinare a altoiului cu

portaltoiul: SomegaS, Svarf de lanceS, Snut si federS etc.

0ig. $. ?ectionarea altoiului, portaltoiului si imbinarea

%e$eptia $antitativa si $alitativa se face de catre un muncitor e#perimentat si

consta in verificarea lungimii ?@A?, a sectiunii de la baza butasului, a e#tirparii oc)ilor

portaltoi, a imbinarii altoiului cu portaltoiul si a aprecierii viabilitatii oc)iului altoi &ca

format".

)arafinarea &utasilor altoiti se e#ecuta pentru prevenirea o#idarii si des)idratariisectiunilor. Inainte de parafinare butasii altoiti se introduc cu partea superioara /-*

secunde in apa, apoi, dupa o usoara zvantare de suprafata, se introduc cu treimea

superioara in masticul de parafinare, foarte rapid &fractiuni de secunda".

Pentru parafinare se foloseste un mastic constituit din: parafina comerciala


24/28

bitum &smoala" /< colofoniu &sacaz" /< un produs anticriptogamic, e#. Benlate

(,!*


25/28

asonarea &utasilor altoiti consta in scurtarea lastarilor porniti din altoi la

lungimea de / -* cm si a radacinilor la ! cm. De asemenea, se indeparteaza lastarii

porniti din portaltoi si radacinile din altoi.

)arafinarea &utasilor altoiti se face ca si la butasii altoi, dar de durata si maiscurta si la o temperatura mai coborata, datorita lastarului pornit in vegetatie care este

foarte sensibil la temperaturi inalte.

Plantarea se face cand temperatura solului la adancimea de $*-/( cm depaseste

!(- !$(C & sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai". Plantarea se poate face fie in teren

bilonat &fig. /", fie in teren nebilonat, in santuri &fig.".

Butasii se planteaza fie in biloane la !,$ m intre ele, pe un singur rand &fig. / a si

b", fie pe $ randuri, cand distanta dintre biloane este de !, - !,' m &fig. / c, d, e".Plantarea propriu-zisa necesita urmatoarele operatii: retezarea varfului bilonului

pe o adancime de *-' cm, despicarea sa la un ung)i de !*( , prafuirea bilonului cu

insecticide, asezarea butasilor pe peretele bilonului, cate !* -! butasi2m, acoperirea pe o

treime din inaltime cu pamant, tasarea usoara a pamantului, udarea cu *-!( litri apa2m$,

refacerea bilonului prin acoperirea butasilor cu pamant reavan &/-* cm deasupra varfului

butasilor".

0ig. /. Plantarea butasilor in teren bilonat: in ran!uri simple, a" cu butasi

acoperiti si b" cu butasi neacoperiti sau in ran!uri !u&le, cu butasi acoperiti &c" si

neacoperiti &d" si in ran!uri pere$-i &e"

0ig. . Plantarea butasilor in teren nebilonat:

a" in zone reci si umede; b" in zone calde si secetoase

0)1) #ucrarile de intretinere aplicate in scoala de vite

Dupa plantare se e#ecuta urmatoarele lucrari de intretinere: aratura intre biloane

sau intre randuri, fara cormana, imediat dupa plantare; afanarea solului si mentinerea lui

fara buruieni, prin '- prasile2an; ruperea crustei, controlul pornirii lastarilor si refacerea


26/28

bilonului; plivitul manual al buruienilor pe randul de vite; plivitul lastarilor de prisos si

lasarea in vegetatie a unui singur lastar, mai viguros si bine pozitionat; copcitul de / ori

&iunie, iulie si august". Copilitul se e#ecuta ori de cate ori este nevoie; marcarea

impuritatilor; udarea de /-' ori; fertilizari foliare sau radiculare; tratamente pentru

prevenirea atacului de boli si daunatori &care se e#ecuta la acoperire", primul tratament

fiind aplicat cand vitele au -* frunze si carnitul in luna septembrie &lucrare facultativa".

0)2) "ecoltarea, clasarea si pastrarea vitelor

4ecoltarea se face toamna tarziu, dupa caderea frunzelor &$( octombrie- !*

noiembrie". ?e e#ecuta mecanizat, cu plugul P?-!, prin dislocarea vitelor altoite din

biloane sau santuri si scoaterea manuala a acestora, cu cazmaua.

itele recoltate se leaga provizoriu, in manunc)iuri de !*(- $(( bucati, seetic)eteaza si se transporta la locul de clasare, unde se stratifica temporar &prin acoperire

cu rumegus ori cu nisip", pentru evitarea des)idratarii sau ing)etarii radacinilor. Dupa

clasare, care se face conform ?@A?-ului, prin apasare pe altoi pentru verificarea sudarii,

se leaga in pac)ete de cate $( de vite si se etic)eteaza.

Pastrarea vitelor se face in camere frigorifice sau in silozuri de nisip, pana la

valorificare prin vanzare sau plantare, in e#ploatatia proprie a producatorului.

Cultivarea vitei de viecresterea plantelor, vita-de-vie, nisip, ingri1irea, balegar, plantarea vitei de vie, crestereavitei de vie, masa, oc)i, soiuri de vita, butasi de vita de vie, vita, altoire vita de vie, butaside vie, afuz ali

!. Procurarea materialului saditor) itele se pot cumpara de la magazine specializate sise recomanda sa procurati intotdeauna cu /-*< mai multe vite decat este necesar, pentru

a le inlocui pe cele care nu se prind.itele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate:- lungimea portaltoiului sa fie de /-$ cm;- sudura in punctul de altoire sa fie perfecta;- sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in 1urul butasului, culungimea ma#ima de !* cm si grosimea la baza de cel putin $ mm in diametru;- sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lingime de minim !* cm.Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentru plantare vite nealtoite &pe radacini


27/28

proprii". ?e pot cumpara coarde de vita nobila &itis vinifera" care se sectioneaza infragmente de circa ( cm, e#tirpandu-li-se oc)ii de la baza cu un briceag si se planteazadirect in sol. Acesti butasi cu -' oc)iuri se pot planta in gropi facute cu a1utorul unuitarus. Acordati-le aceleasi ingri1iri ca si vitelor altoite.

$. Preagatirea terenului) ai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin

tarusi. @erenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca estecazul si se fertilizeaza cu circa * g de gunoi de gra1d la ! metru patrat sau, cand solul nueste suficient de fertil, cu (.(/ g de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecaremetru patrat. @oamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la '( cm adancime si se inverseazastraturile de sol.

/. +tabilirea distantelor de plantare) Distantele de plantare se stabilesc in functie defertilizatea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. ?oiurile mai putin viguroase &C)asselas, uscat de 3amburg - dintre soiurile de masa; uscat Httonelsi 4iesling italian - dintre soiurile de vin" necesita dstante mai mici, iar cele viguroase&Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, 0eteasca regala - soiuride vin" distante mai mari.Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub-!C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpinisemiinalte si inalte &(-( cm pana la !,*-$ m" si se planteaza la distante mai mari intreranduri &!,-$,$ m"; in zonele unde vita de vie se prote1eaza peste iarna iar tulpinile suntscurte de !(-/( cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de !,'-!, m.Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot a1unge pana la $,* m. Pe rand, distantele dintre vite variaza intre ! m si !,$ m, in functie deaceiasi factori.?e insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. In cazul in carerandurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei, intre acesta si primul rand devita de vie se lasa o distanta de circa !,* m. Daca vita de vie se planteaza paralel cu

gardul, distanta trebuie sa fie de * cm pana la ! m.. Plantarea) Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire.0asonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa !( cm inlungime &restul radacinilor de pe butasi, daca e#ista, se suprima" si a coditei care este ceamai dezvoltata tot cu !( cm &-* oc)i".ocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pastade consistenta smantanii, preparata din apa, balegar proaspat si pamant galben, bineamestecate.Plantarea vitelor se face adesea primavara, mai rar toamna.Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa ( cm si largi de /(

cm, langa tarus; se scobeste putin pamant si se face un musuroi. Pe terenurile plane, vitelese planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului; pe terenurile in panta la -* cm subnivelul solului si cu -* cm mai sus de nivelul solului la baza pantei.In groapa pregatita, se aseaza vita inspre tarus, cu radacinile rasfirate pe musuroiul dinfundul gropii; se acopera !2/ din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul, dupacare se adauga $-/ g balegar bine putrezit. ?e toarna o galeata de apa, daca pamantul nueste 1ilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata. Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din


28/28

pamantul reavan, care sa depaseasca varful coditei.Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii &OE pe radacini" si in pamantul cu care se face musuroiul, insicticide cumparate de la magazinele de produsec)imice sau de la centrele specializate in cresterea si ingri1irea plantelor.

Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel:

- pe nisipurile solificate si mai subtiri, pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face lafel ca la vitele altoite;- pentru nisipurile nesolificate si mai groase, pana la ( cm -! m, se folosesc vitenealtoite inradacinate lungi de circa ! m; daca vita este mai scurta, groapa nu se acoperade tot, ci pe masura cresterii lastarilor. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba oadancime de circa ! m, iar nisipul de la baza se amesteca cu -* g gunooi de gra1ddescompus.- in zona Deltei Dunarii, unde panza freatica este la suprafata &(-'( cm", gropile se facla '( cm adancime, ( cm latime si se planteaza $ butasi neinradacinati &lungi de circa '(cm" la o groapa. Enul dintre butasi se aseaza vertical, in dreptul tarusului, se umplegroapa pe 1umatate cu nisip si se bate bine; al doilea butas se aseaza oblic pe directia

randului, cu baza la adancimea de /( cm, si cu oc)iul terminal langa varful primului butas.- pe nisipurile nesolificate si mai groase &( cm - !,* m", vita nealtoita, inradacinata, se planteaza in gropi lungi de !,* m, largi de ( cm si adanci pana la stratul de pamant.itele se fasoneaza normal, dar se lasa -' oc)i in pozitii opuse. Oisipul de la baza gropiise amesteca cu !(-!* g gunoi descompus si se planteaza cate / vite la un cuib, la *( cmdistanta una de alta. Dupa prindere, coardele crescute din oc)ii lasati se vor diri1a catrelocul unde se vor forma butucii, iar groapa se astupa treptat cu nisip. Plantarea se inc)eiela $-/ ani de cand se incepe.- daca grosimea stratului de nisip depaseste !,* m, vitele se planteaza in santuritrapezoidale adanci de !- m si late de -* m, distanta dintre santuri fiind egala cu

grosimea stratului de nisip. Oisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus, iar vitelese planteaza in randuri, la *( cm distanta una de alta. Pe masura ce coardele se dezvolta,in fiecare an, santurile se umplu cu nisip, astfel incat plantarea se termina abia dupa *-'ani.

202471464 Producerea Materialului Săditor Viticol

Documents

Transcript of 202471464 Producerea Materialului Săditor Viticol