APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care,...

20
APOSTOLUL REVISTA CADRELOR DIDACTICE Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ SERIE NOUĂ, ANUL XVII, NR. 178 http://apostolul.slineamt.ro I u n i e 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă- ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor, în gene- ral, a dascălilor nemţeni, în special şi care a fost inclusă în şirul manifestărilor ce au marcat cea de-a II-a ediţie a Zilelor C.C.D. Neamţ derulate în perioada 2 – 5 iunie 2015. Zilele Casei Corpului Didactic vin ca o încununare a tuturor suc- ceselor dobândite de o echipă bine închegată, activă, ce oferă cadrul pentru perfecţionarea cadrelor didactice. Implicarea trup şi suflet în proiectele desfăşurate cu succes, dar şi devotamentul, corectitudinea şi trans- parenţa au transformat Casa Corpului Didactic Neamţ într-o unitate de pres- tigiu a învăţământului nemţean. Sărbătoarea a fost mai împlinită şi de bucuria reconfirmării pe postul de director al CCD Neamţ, după un examen riguros şi exigent, a doamnei prof. Florentina Moise-Vasiliu care a adus un suflu tineresc, o nouă viziune şi foarte multă energie echipei de la CCD Neamţ. Manifestările organizate pentru cadrele didactice şi pentru elevi au avut o paletă largă, interesantă şi atractivă, pe gustul tuturor. Activităţi culturale, metodico-ştiinţifice, expoziţii tematice şi simpozioane, au răspuns nevoii de cunoaştere, de informare şi afirmare. După deschiderea festivă, manifestările au continuat cu masa rotundă pe tema „Activităţi pedagogice desfăşurate în CDI” prilej cu care s-au prezentat şi o parte din rezultatele şi produsele Pro- iectului regional „C.D.I. – Laborator de educaţie nonformală ce ne pregăteşte pentru viaţă” prin care, printre altele, conducerile CCD-urilor partenere din ţară: Vaslui, Suceava, Botoşani, Mureş şi Iaşi au trimis felicitări (filmuleţe cu dedicaţie) pentru activitatea desfăşurată şi urări de „La mulţi ani!”. Cadrele didactice au apreciat lucrări realizate de elevii din instituţiile şcolare din judeţ, au participat la expoziţia de reviste „Şcoala modernă”, rea- lizate la Editura Alfa, a CCD Neamţ, la expoziţia cu afişe de promovare a activităţilor metodice, ştiinţifice şi culturale, dar şi la prezentarea de carte a aceleiaşi edituri. Vineri, 5 iunie, a fost o zi cu dublă semnificaţie: „Ziua învăţătoru- lui”– Ziua ce este legată de ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, Zilele Casei Corpului Didactic Piatra-Neamţ N e 12 iunie a.c., a avut loc la Piatra-Neamţ sărbătorirea unui sfert de veac de exis- tenţă combativă şi de rodnică implicare în viaţa şcolii nemţene a Sindicatului Liber al Lucrătorilor din Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ (SLLICS). Dincolo de aerul uşor protocolar pe care îl impune orice aniversare, cea a Sindica- tului din Învăţământ a demonstrat cel puţin două lucruri. Mai întâi că, pe plan local, exis- tenţa şi aspiraţiile sindicatului se suprapun total celor ale şcolii, ele identificându-se în dorinţa de a promova un învăţământ de calitate şi o viaţă demnă dascălilor. Mai apoi că, pe plan na- ţional – şi nu numai –, sindicaliştii nemţeni sunt nu doar apreciaţi pentru munca lor, ci şi iubiţi pentru sufletul generos şi prietenia curată cu care îşi primesc oaspeţii, pentru cotidiana soli- citudine, pentru politeţe şi nonşalanţă, pentru demnitatea cu care şi-au asumat această condi- ţie de combatanţi. Lucruri de laudă. Au fost prezenţi la această manifestare li- derii unităţilor şcolare din judeţ, persoane care au făcut parte din conducerea Sindicatului nem- ţean, reprezentanţi ai instituţiilor locale, ai Fe- deraţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ Mircea ZAHARIA (continuare în pag. 2) Sindicatul din Învăţământ Neamţ S|RB|TOAREA UNIT|}II {I A SOLIDARIT|}II P Echipa de la C.C.D. Neamţ (continuare în pag. 10) Un sfert de veac de istorie 2 iunie 2015 va rămâne, cu siguranţă, în istoria Sindicatului din Învăţământ Neamţ. A fost ziua în care, împreună, membri şi lideri de sindicat din judeţ şi din ţară, foşti militanţi sindicali şi reprezentanţi ai autorităţilor locale au vorbit frumos despre activitatea de 25 de ani a sindicatului nostru şi i-au urat ani mulţi, cu cât mai multe împliniri. Le mulţumim lor precum şi echipei care s-a străduit să organizeze cât mai bine eve- nimentul astfel încât acesta să fie, cu adevă- rat, o sărbătoare. Biroul Operativ al Sindicatului din Învăţământ Neamţ Preşedinte, prof. Gabriel PLOSCĂ 1

Transcript of APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care,...

Page 1: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XVII, NR. 178http://apostolul.slineamt.ro

Iunie2015

ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor, în gene-ral, a dascălilor nemţeni, în special şi care a fost inclusă în şirulmanifestărilor ce au marcat cea de-a II-a ediţie a Zilelor C.C.D.Neamţ derulate în perioada 2 – 5 iunie 2015.

Zilele Casei Corpului Didactic vin ca o încununare a tuturor suc-ceselor dobândite de o echipă bine închegată, activă, ce oferă cadrulpentru perfecţionarea cadrelor didactice. Implicarea trup şi suflet în

proiectele desfăşurate cu succes, dar şi devotamentul, corectitudinea şi trans-parenţa au transformat Casa Corpului Didactic Neamţ într-o unitate de pres-tigiu a învăţământului nemţean.

Sărbătoarea a fost mai împlinită şi de bucuria reconfirmării pe postulde director al CCD Neamţ, după un examen riguros şi exigent, a doamneiprof. Florentina Moise-Vasiliu care a adus un suflu tineresc, o nouă viziuneşi foarte multă energie echipei de la CCD Neamţ.

Manifestările organizate pentru cadrele didactice şi pentru elevi au avuto paletă largă, interesantă şi atractivă, pe gustul tuturor. Activităţi culturale,

metodico-ştiinţifice, expoziţii tematice şi simpozioane, au răspuns nevoii decunoaştere, de informare şi afirmare. După deschiderea festivă, manifestărileau continuat cu masa rotundă pe tema „Activităţi pedagogice desfăşurate înCDI” prilej cu care s-au prezentat şi o parte din rezultatele şi produsele Pro-iectului regional „C.D.I. – Laborator de educaţie nonformală ce ne pregăteştepentru viaţă” prin care, printre altele, conducerile CCD-urilor partenere dinţară: Vaslui, Suceava, Botoşani, Mureş şi Iaşi au trimis felicitări (filmuleţe cudedicaţie) pentru activitatea desfăşurată şi urări de „La mulţi ani!”.

Cadrele didactice au apreciat lucrări realizate de elevii din instituţiileşcolare din judeţ, au participat la expoziţia de reviste „Şcoala modernă”, rea-lizate la Editura Alfa, a CCD Neamţ, la expoziţia cu afişe de promovare aactivităţilor metodice, ştiinţifice şi culturale, dar şi la prezentarea de carte aaceleiaşi edituri.

Vineri, 5 iunie, a fost o zi cu dublă semnificaţie: „Ziua învăţătoru-lui”– Ziua ce este legată de ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr,

Zilele Casei Corpului Didactic Piatra-NeamţN

e 12 iunie a.c., a avut loc la Piatra-Neamţsărbătorirea unui sfert de veac de exis-tenţă combativă şi de rodnică implicareîn viaţa şcolii nemţene a SindicatuluiLiber al Lucrătorilor din Învăţământ şiCercetare Ştiinţifică Neamţ (SLLICS).

Dincolo de aerul uşor protocolar pecare îl impune orice aniversare, cea a Sindica-tului din Învăţământ a demonstrat cel puţindouă lucruri. Mai întâi că, pe plan local, exis-tenţa şi aspiraţiile sindicatului se suprapun totalcelor ale şcolii, ele identificându-se în dorinţade a promova un învăţământ de calitate şi oviaţă demnă dascălilor. Mai apoi că, pe plan na-

ţional – şi nu numai –, sindicaliştii nemţeni suntnu doar apreciaţi pentru munca lor, ci şi iubiţipentru sufletul generos şi prietenia curată cucare îşi primesc oaspeţii, pentru cotidiana soli-citudine, pentru politeţe şi nonşalanţă, pentrudemnitatea cu care şi-au asumat această condi-ţie de combatanţi. Lucruri de laudă.

Au fost prezenţi la această manifestare li-derii unităţilor şcolare din judeţ, persoane careau făcut parte din conducerea Sindicatului nem-ţean, reprezentanţi ai instituţiilor locale, ai Fe-deraţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 2)

Sindicatul din Învăţământ Neamţ

S|RB|TOAREAUNIT|}II {I A

SOLIDARIT|}IIP

Echipa de la C.C.D. Neamţ(continuare în pag. 10)

Un sfert de veacde istorie

2 iunie 2015 va rămâne, cu siguranţă,în istoria Sindicatului din ÎnvăţământNeamţ.

A fost ziua în care, împreună,membri şi lideri de sindicat din judeţşi din ţară, foşti militanţi sindicali şireprezentanţi ai autorităţilor locale

au vorbit frumos despre activitatea de 25 deani a sindicatului nostru şi i-au urat animulţi, cu cât mai multe împliniri.

Le mulţumim lor precum şi echipei cares-a străduit să organizeze cât mai bine eve-nimentul astfel încât acesta să fie, cu adevă-rat, o sărbătoare.

Biroul Operativ al Sindicatuluidin Învăţământ Neamţ

Preşedinte,prof. Gabriel PLOSCĂ

1

Page 2: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

„Maratonul de Poezie şi Jazz” de la Bucureştioetul Adrian Alui Gheorghe a participat, în ziua de 16 mai, la ceade-a VII-a ediţie a „Maratonului de Poezie şi Jazz”. Evenimentuls-a desfăşurat în foaierul Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Da-cian”, din Bucureşti, ca parte a programului „Noaptea Europeanăa Muzeelor”, şi a fost transmis de Radio România Cultural.

Atâta timp cât poezia are sărbătorile ei, încă mai cred în nor-malitatea vieţii de zi cu zi, mai cred că omul nu s-a robotizat şi nu

şi-a tabloidizat cu totul existenţa. M-am simţit extrem de onorat de invi-taţia de a fi parte într-un maraton cu atâtea voci poetice din întreagaEuropă, cred că în felul acesta chiar şi oraşul Piatra-Neamţ este pus peo ipotetică hartă a poeziei europene. Oricum, acest maraton este, pro-babil, cea mai importantă manifestare poetică a anului din România, aspus poetul Adrian Alui Gheorghe.

„Maratonul de Poezie şi Jazz” este organizat de Muzeul Naţional alLiteraturii Române din Bucureşti, cu sprijinul financiar al Ministerului

Culturii şi al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN). Mani-festarea a debutat în 2009, iar în 2010, ca urmare a succesului înregistrat,au fost organizate Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti şi TNCP– Târgul Naţional al Cărţii de Poezie, cu logoul „Tu Nu Citeşti Poezie?”.

P

Iunie 2015

SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII

FSLI), ai Confederaţiei Sin-dicatelor Democratice dinRomânia (CSDR), invitaţi şireprezentanţi ai sindicatelordin Bacău, Bistriţa Năsăud,Iaşi, Suceava, Constanţa,Mehedinţi, Botoşani,

Roman, Bicaz. Au onorat institu-ţiile pe care le reprezintă domnii:Gheorghe Nicolae, subprefect;Mihai Hanganu, consilier al Con-siliului Judeţean; Viorel Stan, in-spector şcolar general al ISJNeamţ; Roxana Irina, reprezentantal CCD; Liviu Rusu, preşedinteleASINt; Ioan Popescu, inspector-şef ITM Neamţ.

În cuvântul său de deschidere,

domnul Gabriel Ploscă, preşedin-tele SLLICS Neamţ, după ce a su-bliniat importanţa întâlnirii şi amulţumit oaspeţilor pentru pre-zenţă, a salutat aflarea în sală adomnilor Antonio Torres Gomez,preşedinte al Centrului Social alMuncitorilor (CST) Spania; IacobBaciu, preşedinte CSDR; SimionHăncescu, preşedinte FSLI şi atransmis mesajele unor doi mariabsenţi (motivaţi): domnii LiviuMarian Pop, ministru pentru dialogsocial (şedinţă în Parlament) şiAurel Cornea, preşedinte deonoare al FSLI (şedinţă peste ho-tare).

Apoi, înainte de a trece la o re-trospectivă sintetică a celor 25 deani de istorie, domnul GabrielPloscă şi-a prezentat actualaechipă: Gabriela Grigore, secretargeneral, Gabi, furnicuţa noastrăcare ne iubeşte întotdeauna, dar neşi ceartă de multe ori; MinadoraLemnaru – Dora, (vicepreşedintelezonei Roman) cu care am înfruntatmulte fulgere şi furtuni în drumu-rile noastre de la Roman; IonelHociung (vicepreşedinte zona Pia-tra-Neamţ) şi Ciprian Murariu (vi-cepreşedinte zona Tg. Neamţ),

mânjii noştri cu care ne mândrim,şi Iosif Alexandru Covasan (direc-

tor economic), cel mai iubit dintrepământeni.

Avem sindicate în absoluttoate unităţile şcolare şi avem re-prezentativitate consfinţită prinhotărâre judecătorească în toateunităţile din judeţ.

Ne-am respectat întotdeaunaprincipiul unitate şi solidaritate şidatorită acestui fapt suntem unuldintre cele mai mari sindicate dinţară, afiliaţi la FSLI, CSDR şi Uni-unea Judeţeană a Sindicatelor De-mocratice Neamţ,a spus domnulGabriel Ploscă.

Au fost rememorate apoi şe-dinţa de la Casa de Cultură din Pia-tra-Neamţ când, pe 17 ianuarie1990 a fost ales primul ConsiliuJudeţean al SLLICS Neamţ,munca sisifică de a crea grupe sin-dicale în fiecare şcoală şi de a leafilia la SLLICS, primii paşi înconstituirea Federaţiei împreunăcu Sindicatul din Râmnicul Vâl-cea, emiterea Platformei-program,prima Conferinţă Naţională a FSLIcare, la 31 martie, la Piatra-Neamţ,l-a ales pe Victor Ciorbea drept pri-

mul preşedinte al Federaţiei. Încontinuare, insistând pe ideea cămişcarea sindicală din învăţământa renăscut la Piatra-Neamţ, lucrucare ar trebui să rămână bine înti-părit în conştiinţa urmaşilor, dom-nul Gabriel Ploscă a trecut înrevistă principalele repere şi direc-ţii de acţiune ale SLLICS: partici-parea la acţiunile de stradă,mitingurile de protest sau grevelegenerale, în ţară sau la Ljubljana,Bruxelles sau Praga, lupta pentru onouă Lege a Învăţământului, pen-tru reconsiderarea Statutului Per-sonalului Didactic, acţiunile îninstanţă pentru apărarea drepturilorconsfinţite prin lege pentru perso-nalul didactic. S-a vorbit desprerolul sindicatului în promovareadialogului social, despre obţinerea

Contractului Colectiv de Muncăpentru învăţământul preuniversitar,despre reînnoirea şi perfecţionareaacestuia, despre pregătirea şi per-fecţionarea sindicală, despre acţiu-nile privind îmbunătăţireaserviciilor către membrii de sindi-cat, despre parteneriatele internesau externe încheiate în acest sens.Au fost citate proiectele „Împreună

(urmare din pag. 1)

(

Page 3: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ

APOSTOLUL Pag. 3

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

La Muzeul de Artă, expoziţia „Viziuni paralele”e 27 mai a avut loc, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, vernisajulexpoziţiei „Viziuni paralele”, cuprinzând lucrări de grafică şi scul-ptură semnate de artiştii ieşeni Constantin Tofan şi George SorinPurcaru.

Profesor la Universitatea de Arte „George Enescu din Iaşi”, Con-stantin Tofan a debutat în 1975,participând, de-a lungul timpului, la

expoziţii de grup, colective şi internaţio-nale. Premiul pentru pictură la ConcursulNaţional „N. N. Tonitza” din Bârlad, laBienala de Artă Plastică „Lascăr Vorel”din Piatra-Neamţ. În 2003 i se decerneazăPremiul „Corneliu Baba” la Salonul„Artis” din Iaşi şi primeşte titlul de Cava-ler al Ordinului Naţional pentru Merit.

Constantin Tofan este un artist care creează o lume misterioasă, re-memorată, în care formele şi volumele proiectate se regăsesc într-o at-mosferă pictată cu acorduri cromatice sonore care exprimă bucuriacontopirii cu natura din care se inspiră, ne-a spus Violeta Dinu, muzeo-graf la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ.

George Sorin Purcaru este absol-vent al Universităţii de Arte „Geor geEnescu” din Iaşi, unde, în prezent, estecadru didactic. În 2003 a obţinut titlul deMaster în Arte Plastice – specialitateasculptură şi a participat la expoziţiile or-ganizate de Muzeul de Artă Vizuală, dinGalaţi şi cele ale „Atelierului 35”, dinIaşi. Totodată, a fost prezent la SalonulAnual, din Galaţi, la Saloanele Moldovei,

P

Irina NASTASIU(Continuare în pag. 4)

Iunie 2015

SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢIIentru calitate în educaţie”,accesat de FSLI şi derulat înparteneriat cu A.R.A.C.I.P. şiS.N.E.S. – E.S.U. – Franţa;proiectul „Promovarea prinactivităţi inovatoare a egali-tăţii de şanse şi de gen…”

implementat de nemţeni şi avândca parteneri FSLI, Sindicatul dinÎnvăţământ Bistriţa Năsăud,Amber Grup România, FEI – Spa-nia, Ikaros şi Camporlecchio Edu-cational – Italia; proiectulLeonardo da Vinci privind „Pro-movarea culturii antreprenoriale înrândul elevilor”, cu stagii de for-mare la Madrid şi Toledo; Progra-mul de formare continuă „CulturaSănătăţii şi Securităţii Muncii” ini-ţiat de CSDR, în parteneriat cuConfederaţia Norvegiană a Mun-cii, FSLI România şi SL Norvegia.

Înainte de a da cuvântul invi-taţilor, preşedintele Gabriel Ploscăa avut cuvinte de apreciere pentrurevista noastră nu doar un instru-ment de comunicare sindicală, cişi un mesager cultural, reîn-noindu-şi promisiunea făcută laCentenarul ASINt de a susţineAPOSTOLUL, cel puţin în acestmandat.

Au urmat apoi la microfon:

Gheorghe NICOLAE, sub-prefect:

… Aniversare a dumneavoas-tră este nu doar o sărbătoare acadrelor didactice, ci şi una a au-torităţilor locale… Dar şi a mea,pentru că şi eu lucrez tot de 25 deani în administraţie… Suntem în-totdeauna pentru un dialog so-cial deschis, pentru că un dialogla aceeaşi masă poate să facămai mult decât un miting demasă…

Mihai HANGANU, consi-lier C.J. transmite mesajul preşe-dintelui Constantin Iacoban:

Felicitări şi mulţi ani încunu-naţi de succes în nobila dumnea-voastră misiune. La aceastăfeciorelnică vârstă de 25 de ani,sunteţi plini de energie, tenacitateşi curaj pentru a rezolva proble-mele personalului didactic. Şi v-odoresc din plin, pentru că, dato-rită celor care conduc destineleînvăţământului românesc, ele nusunt puţine. Vă doresc succes şinumai bine!

Viorel STAN, inspector ge-neral ISJ:

…Nu pot decât să vă felicit şisă mă felicit, pentru că în 1990,când am lucrat împreună la înfi-inţarea sindicatului nemţean nune închipuiam ce minune de flă-

cău vom avea peste 25 de ani. Unflăcău care, prin entuziasmulmembrilor de sindicat, va rămâneveşnic tânăr. Vă asigur de tot spri-jinul pe care ISJ îl va da pentru aajuta şi ocroti acest entuziasm…

Roxana IRINA transmitemesajul directorului CCD, Flo-rentina Moise – Vasiliu:

… Este foarte greu să eva-luezi entuziasmul acestor oameni,şi munca lor de 25 de ani. Nu potfi contabilizate dăruirea şi pasiu-nea, sufletul şi sănătatea investiteîn apărarea intereselor tuturorcadrelor didactice. Mărturie stautoate drepturile noastre salarialerecâştigate în instanţă sau în co-misiile paritare – o demonstraţiecertă de profesionalism…

Liviu RUSU, preşedinteleAsociaţiei Învăţătorilor din judeţulNeamţ (ASINt):

Ca profesor sunt mândru căfac parte dintr-un sindicat puter-nic şi responsabil care a demons-trat că valorile care ne-au unitsunt profesionalismul, consec-venţa, curajul, independenţa, în-crederea şi unitatea. ASINt a găsitîn sindicatul din Învăţământ unprieten cu care s-a aşezat laaceeaşi masă, având de cele maimulte ori puncte de vedere co-mune, pentru că am învăţat să neascultăm şi să ne respectăm con-vingerile, chiar dacă acestea arputea fi diferite…

Ioan POPESCU, inspector-şef ITM Neamţ:

p

(continuare în pag. 4)

Page 4: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ

Pag. 4

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

in Bacău şi Chişinău şi la Bienala „LascărVorel”, ediţia 2013, de la Piatra-Neamţ,unde a fost distins cu Premiul pentrusculptură.

Sorin Purcaru este un sculptor in-ventiv, cu o fantezie ce surprinde privito-rul, care îmbină calităţile plastice ale

materialului cu imaginaţia creatoare, a adăugatVioleta Dinu.

„Icoana – cartea celor carenu ştiu să citească”

Sâmbătă, 30 mai, Muzeul de Artă Eneoli-tică Cucuteni a găzduit simpozionul „Icoana –

credinţă şi culoare”, eveniment derulat în cadrulFestivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”şi moderat de FlorentinaBuzenschi, muzeograf laMuzeul de Etnografie dinPiatra-Neamţ. Cuvântul dedeschidere a fost rostit dedr. Gheorghe Dumitroaia,Directorul ComplexuluiMuzeal Judeţean Neamţ.Personalităţi în domeniudin ţară au susţinut urmă-toarele prelegeri:

„Reprezentări icono-grafice creştine – compo-nente ale podoabelormetalice”, „Icoane vechi

ale Maicii Domnului cu Pruncul din judeţulNeamţ”, „Zugravi locali de icoane”, „Iconogra-

fia, ferecătura, donatorii –valenţele unei icoane”,„Şcoala de pictură pe sticlăde la Făgăraş (sec. XIX-XX)”, „Icoana ţărăneascădin Moldova (sec. XVIII –XIX)”,”Icoane şi cruci dejurământ din Oltenia”,„Miniatura religioasă de pemanuscris”, „Icoana Mai-cii Domnului de la Trifeşti,jud. Neamţ”, „Tonitza laDurău”, „Icoana – carteacelor care nu ştiu să ci-tească”.

d

(urmare din pag. 3)

Iunie 2015APOSTOLUL

SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII

Mulţumiri domnului Ploscă,pentru onoarea de a mă aflaîntr-o companie atât de se-lectă, într-o zi atât de impor-tantă pentru Sindicatul dinÎnvăţământ Neamţ… În ca-drul Comisiei de Dialog So-

cial avem, la sediul nostru,

întâlniri lunare cu reprezentanţiidumneavoastră – la care domnulPloscă n-a prea lipsit niciodată –,după cum, avem şi întâlniri tripar-tite la care participă şi domnulViorel Stan şi de fiecare dată amreuşit să soluţionăm problemeleivite. Avem proiecte comune, dartrebuie să vă spun şi că mare partedin obiectivele pe care şi le-a fixatSindicatul constituie pentru noichiar atribuţii de serviciu…

Antonio TORRES GOMEZ,preşedinte al Centrului Social alMuncitorilor (CST) Spania:

…Aş vrea să vă spun că atuncicând sunt cu voi mă simt caacasă… Nu ştiu ce m-a apucat as-tăzi să vorbesc, pentru că tot cedoream era să vă îmbrăţişez… Văcunosc bine, v-am urmărit şi înSpania, şi vreau să vă mărturisesccă e foarte greu să găseşti pelumea asta oameni ca voi… Aveţio ţară frumoasă şi, deşi aveţi sala-rii foarte mici, datorită forţei şivoinţei voastre România devine ovoce liberă şi personală în Europa.Să faceţi tot ce puteţi pentru capruncii voştri să trăiască într-oRomânie liberă şi, vă asigur, că înaceastă luptă CST Spania nu estealături de voi sută la sută, ci miela mie… (La finalul intervenţieisale, în semn de preţuire şi de re-cunoaştere a eforturilor SLLICS şiFSLI, domnul Gomez a înmânatdomnilor Gabriel Ploscă şi SimionHancescu câte un trofeu argintiu şiauriu, care seamănă cu o cupămondială la fotbal.)

Simion HANCESCU, preşe-dintele FSLI:

…Chiar dacă este un momentaniversar şi trebuie să privim curecunoştinţă înspre trecut, este da-

toria noastră să privim şi către vii-tor. Ultimul Acord încheiat anultrecut cu Guvernul, poate cel maiconsistent document semnat cuGuvernul României în ultimii 25de ani, prevede o mulţime de lu-cruri bune şi am credinţa că vor firespectate. Vom demara însă câtde curând discuţii pe Legea Edu-caţiei unde dorim să schimbăm lu-cruri de substanţă: admiterea înliceu, examenele de treaptă, baca-laureatul. Un lucru important este

să scăpăm şi de birocraţie, pentrucă oamenii sunt îngropaţi în hârtiişi nu-şi mai pot face propria lormuncă… (La finalul discursuluisău, domnul Simion Hancescu aînmânat domnului Gabriel Ploscăo plachetă omagială, în semn de re-cunoştinţă pentru întreaga activi-tate.)

Iacob BACIU, preşedinte alCSDR:

… La Piatra-Neamţ se întâm-plă un fenomen. Aici s-au pus ba-zele şi principiile organizăriisindicale din întreaga Românie...Forţa pe care o simţiţi dumnea-voastră e generată de spiritul luiFlorin Florescu şi stă în modul deorganizare şi în solidaritate. Flo-rin a contribuit nu numai la naşte-

rea acestui Sindicat, ci şi la naşte-rea Federaţiilor şi Confederaţiilordin întreaga Românie… Îmi amin-tesc mitingurile de la Bucureşti,din faţa Guvernului sau din faţaParlamentului şi constat că,mereu, aţi avut o contribuţie esen-ţială absolut în toate acţiunilenoastre; după cum o contribuţieesenţială aţi avut, trimiţând latoate nivelele de conducere ale Fe-deraţiei sau Confederaţiei numaioameni de valoare, care au consti-tuit şi constituie modele demne decompetenţă şi comportament…

Gheorghe AMAICEI, vice-preşedinte ASINt:

…Întotdeauna, prin munca sa,învăţătorul nu a fost numai lumi-nătorul copiilor, ci şi sfătuitorul în-tregii comunităţi. De aceea, munca

(urmare din pag. 3)

...

Page 5: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ

Pag. 5

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Colocviul Internaţionalde Literatură

n perioada 29 – 31 mai, la Piatra Neamţs-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Co-locviului Internaţional de Literatură, ma-nifestare organizată de Centrul pentruCultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Ladeschiderea evenimentului au participatoficialităţi locale şi personalităţi ale AICL

(Asociaţia Internaţională a Criticilor Literari):Neria di Giovanni, preşedintele (AICL), ŞtefanDamian, secretar general AICL şi ConstantinHoria Alupului Rus, membru AICL.

La ediţia din acest an a manifestării au fostprezenţi scriitorii Lulisea Julià, Angel Basanta,

Josefa Contijoch, Fina Sala (cutoţii din Spania, ultimii doi repre-zentând Catalonia), Ichiro Saito(Japonia), Antonio Mendoza (Ve-nezuela), Jean Pierre Castellani(Franţa), Arjan Kallo (Albania),Andrea Guiati (S.U.A.). Din Ita-lia, participă Neria De Giovanni,Antonio Maria Masia, MassimoMilza, Angelo Sagnelli, StefaniaLubrani, Paulo Pulina, PierfrancoBruni, Virgilio Violo (preşedinteal Free Lance International Press),Franco Idone, Sabino Caronia,Rose Elisa Giangoia, Silvano Tre-visani, Giovanna Ioli şi BrunoRombi.

Î

(continuare în pag. 6)

Iunie 2015 APOSTOLUL

SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢIIa trebuie respectată, pentrucă „cine înalţă pe învăţător,înalţă întreaga naţiune”…Judeţul Neamţ este un judeţde credinţă, de vitejie şi decultură, calităţi la care das-călii, apostolii neamului, şi-au

adus aportul din plin… Şi dacă totvorbim de tradiţie poate că n-ar firău să revigorăm acele societăţiprofesionale sau Corul Sindicatu-lui din Învăţământ care ne-a adusatât de multe bucurii… Noi amfăcut ce am putut; unii mai mult,alţii mai puţin. Dar trebuie să negândim bine ce moştenire lăsăm ti-nerei generaţii…

Constantin BAROI, vicepre-şedinte al SLLICS Neamţ timp de14 ani, vicepreşedinte al FSLI, se-cretar general al CSDR:

…Îndelungata mea experienţăîn domeniu îmi permite să etapizezsindicalismul din România în celpuţin trei etape. Prima, din 1990până în 2000, este o etapă a ro-mantismului când s-au speratfoarte multe şi s-au obţinut foartemulte – cel puţin în domeniul legi-slaţiei. A doua etapă, între anii2001-2007, este o perioadă în caresindicalismul mai avea încă forţă,iar performanţa maximă a fostcreşterea salariului la 123,2% faţă

de economie. În cea de a treiaetapă, în care ne aflăm, situaţia în-văţământului românesc este totmai gravă…

Astfel, dacă alocaţia bugetarăpentru învăţământ era de 4,68%din PIB în anul 1990, ea a scăzutcontinuu atingând 2,85% (1995),3.52% (2000), 3,05% (2005),2,87% (2010) şi 2,48% (2013) – cuacest ultim procent România fiindpe ultimul loc dintre cele 41 destate care apar în ultima ediţie aAnuarului Statistic al României. …Reţeaua şcolară a suferit modifi-cări grave prin desfiinţarea multorunităţi. Astfel, dacă în anul şcolar1990 – 1991 existau 28.303 unităţişcolare şi în anul şcolar 1996 –1997 numărul lor ajunsese la29.815, în anul şcolar 2013 – 2014(în ultimul an în care dispunem dedate statistice) numărul unităţilorşcolare era doar de 7.074 ceea cereprezentă 25% faţă de anul şcolar1990 – 1991 şi doar de 23,7% faţăde anul şcolar 1996 – 1997.

Ramona ROŞU, membru alCJ al SLLICS Neamţ:

…Tinerii îşi doresc un învăţă-mânt de calitate, un viitor mai bun,un trai mai decent… Nu vrem să nemai simţim umiliţi ci doar să nefacem profesia de dascăl cu dă-

ruire. Am dovedit că nu suntem ogeneraţie reticentă la schimbări,dar ne dorim ca acestea să fie lo-gice şi de bun simţ şi să se facăatât în beneficiul elevilor, cât şi aldascălilor… Pentru mine Sindica-tul reprezintă speranţa, speranţacă valorile morale pe care mi le-am însuşit eu prin educaţie – cin-ste, corectitudine, onoare şirespect – nu vor fi sortite dispari-ţiei…

Isabela JINARU, vicelider desindicat la Şcoala Gimnazială Ză-neşti:

…Astăzi am onoarea de a răs-punde în faţa dumneavoastră la în-

trebarea „ce reprezintă pentrumine Sindicatul?”. Dincolo de fap-tul că reprezintă o instituţie careapără drepturile membrilor săi,sindicatul reprezintă pentru mineîn primul rând o echipă din carefac parte şi de care sunt mândră –SLLICS fiind unul dintre cele maimari şi mai respectate din ţară,atât pentru fermitatea convingeri-lor, cât şi pentru cea a acţiunilorsale... Am convingerea că Sindica-tul nostru reprezintă pentru dască-lii nemţeni o garanţie limpede căle vor fi apărate toate drepturile şiinteresele profesionale, sociale şiculturale…

s

(continuare în pag. 6)

Page 6: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ

Pag. 6

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Premii pentru bibliotecarii nemţenie data de 2 iunie au debutat Zilele Bibliotecii Judeţene „G. T. Ki-rileanu”, cu un colocviu dedicat bibliotecilor publice şi bibliote-carilor care le slujesc. Astfel, bibilotecarii care s-au remarcat prinactivitatea lor, de-a lungul anului 2014, au primit diplome şi dis-tincţii din partea organizatorilor.

Diploma de Bibliotecar al Anului 2014 a fost acordată LilianeiPântea, de la Biblioteca Hangu, bibliotecă desemnată fruntaşă pe

ţară la Gala Industriei de Carte „Bun de Tipar”. Instituţia nemţeană a fostpremiată pentru cinci proiecte, reprezentând o sinteză a activităţii desfă-şurată de bibliotecă de-a lungul anului 2014, cele mai originale dintreacestea fiind „Aripi spre lumină” şi „Cărţile din ludotecă”.

Programul a mai cuprins conferinţele „Despre viceversa”, susţinutăde prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu – prorector al Universităţii „Ştefan

cel Mare” Suceavaşi „Cartea, obiect şisimbol”, susţinutăde prof. univ. dr.Liviu Antonesei –Iaşi. Cele douăconferinţe au fostcompletate de ver-nisajul expoziţieide artă plastică „Inmemoriam, DanCepoi” şi de un re-cital de arii şi lie-duri susţinut declasele de canto aleAcademiei de Mu-

zică „Gheorghe Dima” Cluj Napoca, Extensia Piatra-Neamţ.

P

(urmare din pag. 5)

Iunie 2015APOSTOLUL

SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢII

poi, o echipă alcătuită dinRamona Roşu, Elena Milea,Gabriel Ploscă, MargaretaMancaş, Liviu Rusu şi atrecut la înmânarea diplo-melor şi plachetelor aniver-sare.

Ele au fost conferite foştilormilitanţi ai Sindicatului din Învă-ţământ Neamţ şi invitaţilor din ţară– reprezentanţi ai FSLI, CSDR, aiorganizaţiilor judeţene – precum şireprezentanţilor autorităţilor lo-cale:

l Constantin IACOBAN –Preşedinte al Consiliului JudeţeanNeamţ lViorel STAN – InspectorŞcolar General al ISJ Neamţ lFlorentina MOISE – VASILIU –Director al CCD Neamţ l LiviuRUSU – Preşedinte al AsociaţieiÎnvăţătorilor Neamţ l Ioan PO-PESCU – Inspector Şef ITMNeamţ l Antonio TORRESGOMEZ –Preşedinte Centrul So-cial al Muncitorilor (CST), Spanial Iacob BACIU – Preşedinte alCSDR l Simion HANCESCU –Preşedinte al FSLI l GheorgheVADANA – Primul Vicepreşe-dinte al SLLICS Neamţ l Con-

stantin BAROI – Membru deOnoare al SLLICS Neamţ lGheor ghe AMAICEI – Vicepre-şedinte al Asociaţiei ÎnvăţătorilorNeamţ lAdrian ARMENCEA –

Secretar al Asociaţiei Învăţătorilorl Vasile ANCUŢA – Membru alprimului Consiliu Judeţean alSLLICS l Mircea MĂCIUCĂ –Preşedinte al Comisiei de Cenzori

lMircia ZAHARIA – Redactor-şef al revistei Apostolul l NicolaeCREŢU – Vicepreşedinte alCSDR l Ioan ŢENŢ – Vicepreşe-dinte al FSLI l Angela VARGA– CSDR l Ioan NAROŞI –CSDR l Alexandra CORNEA –Director Departamentul Relaţii In-ternaţionale, Programe şi Proiectel Francisca GHIŢĂ – FSLI lGheorghe GRECU – CSDR lTitu RAUCA – Preşedinte deOnoare al Uniunii judeţene a Sin-dicatelor Libere din ÎnvăţământBistriţa Năsăud lEmil MOCIAN– Preşedinte al Uniunii Judeţene aSindicatelor Libere din ÎnvăţământBistriţa Năsăud lDumitru ILIEŞ– Secretar General al Uniunii Ju-deţene a Sindicatelor Libere dinÎnvăţământ Bistriţa Năsăud lVio-leta AMARIEI – Preşedinte al

(urmare din pag. 5)

A

EMIL MOCEAN GHEORGHE GRECU GIANI LEONTE

ION AMARIEI IOAN NAROŞI IOAN ŢENŢ

Page 7: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

25 de ani de activitate a SLLICS Neamţ

Pag. 7

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

„Vacanţele Muzicale”, la cea de‐a 42‐a ediţieentrul pentru Cultură şi Arte „CarmenSaeculare” organizează, sub patronajulConsiliului Judeţean Neamţ, în perioada5-12 iulie, cea de-a 42- a ediţie a Festi-valului Internaţional „Vacanţe Muzicalela Piatra-Neamţ”.

Programul Festivalului reuneşteconcerte simfonice, corale, muzică de cameră,muzică de promenadă, seri speciale dedicatemuzicii tradiţionale, jazz-ului, muzicii vechisau pop, dar şi două cursuri de măiestrie – chi-tară şi flaut.

Printre capetele de afiş ale acestei ediţii senumără violonista Cristina Anghelescu şi Or-chestra „Kamerata Kronstadt” Braşov, Corul

de Cameră „Preludiu”, Cvartetul „Gaudeamus” al Filarmonicii Braşov,Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” Craiova sau trupa „Taxi”.

Spectacolele se vor desfăşura atât în SalaConsiliului Judeţean Neamţ, cât şi în aer liber,în Piaţa Turnului din Piatra-Neamţ. Pentru toateevenimentele organizate în cadrul celei de-a42-a ediţii a Festivalului Internaţional „VacanţeMuzicale la Piatra-Neamţ” publicul va aveaacces gratuit.

„Vacanţe Muzicale! Deja aceste două cu-vinte conţin un farmec deosebit, au o vrajă ade-menitoare, ceva ce te atrage, deşi nu ştii exactdespre ce e vorba. Ce poate fi mai frumos şi maiprofund decât a face muzică bună pentru tineînsuţi şi pentru cei care vor să te asculte într-oîmprejurare naturală unde se pare că bunulDumnezeu ne-a dat din tot ce este numai bun şifrumos, din belşug?”. (Ludovic Spiess, 2003)

C

Iunie 2015 APOSTOLUL

SĂRBĂTOAREA UNITĂŢII ŞI A SOLIDARITĂŢIIlianţei Sindicale GheorgheAsachi Iaşi l ConstantinCERNICA – PreşedinteFondator al Sindicatului dinÎnvăţământ Suceava l

Giani LEONTE – Preşe-dinte Alianţa Sindicatelor

din Învăţământ Suceava l RaduCORBOTIUC – Vicepreşedinteal Alianţei Sindicatelor din Învăţă-mânt Suceava l Iulian SCHI-POR – Alianţa Sindicatelor dinÎnvăţământ Suceava l MiticăIOSIF – Preşedinte al SindicatuluiLiber al Salariaţilor din Învăţă-mântul Preuniversitar Constanţa lIoan ZOICAN– Preşedinte alUniunii Sindicatelor Libere din În-văţământ Mehedinţi l AdrianGeorge PURCARU – Preşedinteal Sindicatului din ÎnvăţământBacău lManole Gheorghe CHI-RIAC – Sindicatul din ÎnvăţământBacău l Iulian OPRIŞAN – Sin-dicatul din Învăţământ Bacău lLiviu AXINTE – Preşedinte alLigii Sindicatelor din ÎnvăţământBotoşani lGheorghe CHICIU –Lider al Sindicatului Liantul Bicazl Ioan AMARIEI – PreşedinteSindicatul UMARO Roman lDan MUNTEANU –Vicepreşe-dinte Sindicatul UMARO Roman.

A

IULIAN OPRIŞAN LIVIU AXINTE

RADU CORBOTIUC ALEXANDRA CORNEA

PUIU VADANA

IOAN ZOICAN

VIOLETA AMARIEI

Rememberpuneam la începutul acestuitext că sărbătoarea Sindicatu-lui nemţean a demonstrat douălucruri. Scriind şi rememo-rând evenimentul, cu voiadumneavoastră, mai adaugdouă:

Mai întâi că oamenii nui-au uitat pe Florin Florescu şi ŞtefanCorneanu. Însemnele neuitării aufost marcate de o plachetă aniversarădăruită de Sindicat, un moment dereculegere oferit de plenul adunăriişi o evocare caldă, oferită de o fostăelevă a profesorului Florescu. Totaici trebuie spus că Florin a fost unom iubit şi că, odată cu trecereatimpului, numărul prietenilor luisporeşte la fiecare evocare; iată ofaptă bună şi alta tristă.

Al doilea lucru, demn de reţinutşi cu valoare de concluzie desprinsădin intervenţiile vorbitorilor laaceastă sărbătoare, este acela pe careîl consemnam în urmă cu câteva luni,propunându-l şi ca motto al tipărituriianiversare: Fără îndoială, Piatra-Neamţ reprezintă, pentru renaştereamişcării sindicale din învăţământulpreuniversitar românesc, exact ace-laşi lucru pe care l-a reprezentat Ti-mişoara în declanşarea Revoluţieidin decembrie 1989. (O frază care,dacă n-a fost bună ca motto, e bunămăcar ca concluzie)

S

Page 8: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Ultima oră la Roman

Pag. 8Iunie 2015

Omagiul de fiecare zi...inele lunii iunie constituie un moment desărbătoare pentru profesorii şi elevii Şcoliide Artă din Roman, ziua de 28 a acestui anmarcând împlinirea a 103 ani de când avăzut aici lumina zilei marele dirijor şimuzician Sergiu Celibidache. Practic, totceea ce facem aici, elevi şi profesori, de-opotrivă, vine să onoreze şi să aducă bi-

nemeritatul omagiu maestrului de numele căruiane-am legat în urmă cu câţiva ani, de când s-atrecut la învăţământul integrat. Iar pentru că nu-mele şcolii noastre a devenit de acum renume,prin performanţele înregistrate în cei circa 60 deani de existenţă ai instituţiei, faptul că pe siglanoastră scrie Sergiu Celibidache ne obligă şimai mult, lucru pe care l-au înţeles tinerii noştrideosebit de talentaţi care ne fac cinste laconcursu rile regionale, naţionale, dar şi la celemai puternice confruntări de pe scenele interna-ţionale, a spus Prof. Viorel Vanzariuc, directorulŞcolii de Artă „Sergiu Celibidache” din Roman.

Purtători de tradiţieîn performanţă…

Cel mai bun argument care vine să susţină şisă onoreze blazonul şcolii constă în rezultateleobţinute aici cu consecvenţă. Astfel, numai în2015, de pildă, de remarcat este faptul că toţi ele-vii şcolii care au participat la fazele finale aleolimpiadelor la diferite instrumente s-au întors laRoman cu premii şi menţiuni. În prezent, numeprecum Bianca Gheorghiu (nai, Prof. AndreeaTudosă), Larisa Teodora Hârja (trompetă, Prof.Iulian Zamă), Mario Mătăşel (chitară, Prof. Ga-briel Marc), Elena Manuela Petcu (flaut, Prof.Serafim Moise), Teodora Ciobanu şi GabrielaMoroşanu (ambele vioară, Prof. Viorica Bur-

lacu), Teodora Arabu şi Ştefan Ciprian Buzdugan(ambii pianişti, Prof. Lia Voinea), sunt tot atâteagaranţii de izbândă pe toate scenele pe unde con-curează. Aici, trebuie menţionat şi faptul că lide-rul de generaţie de la Şcoala de Artă „SergiuCelibidache”, pianistul Ştefan Ciprian Buzdu-gan, a adăugat în acest an, în panoplia de trofeea şcolii, locul I la cea de a III-a ediţie a Concursu-lui internaţional de pian „Frederic Chopin”.

Chiar dacă este vorba despre un muziciancunoscut în toate colţurile lumii, noi nu mergemla concursuri bazaţi pe faima numelui şcolii ci

pe munca noastră, a profesorilor şi a copiilor,o muncă deosebit de grea care, însă, prin ceeace poţi să obţii în final, te apropie de zei, a maispus directorul Şcolii de Arte „Sergiu Celibida-che”.

Aşa arată un drum presărat cu strălucireaperformanţelor măiestrite de dascăli de nota 10precum Lia Voinea sau Prof. Dr. Ovidiu Trifan,un drum deschis de geniul inegalabilului SergiuCelibidache...

F

Selecţionata… C.N.R.V.a şi cum le-ar mai fi trebuit şi alte cele înafară de performanţă şi de faima institu-ţiei, profesorii de la Cole-giul Naţional „RomanVodă” (C.N.R.V.) vor purtapiese de vestimentaţie dis-tinctive. Nu, nicidecum nueste vorba despre o uni-

formă, iar iniţiativa în discuţie nuare nici o legătură cu modul încare se pune problema la elevi, cuîncepere din anul şcolar viitor.Practic, este vorba doar desprenişte tricouri personalizate carevor purta sigla „C.N.R.V.”, acolo,în dreptul inimii, modelul fiind„furat” din mediul universitar au-tohton. Este o iniţiativă a colegi-lor noştri în care rolul principall-a avut profesorul de InformaticăFlorin Moldovanu, scopul aces-teia fiind acela de a oferi romanvodiştilor dincancelarie, şi nu numai, nişte modele în tonulacelui spirit romanvodist care ne animă pe toţi.Ţin să subliniez faptul că nu este vorba despreo ţinută obligatorie, să nu se înţeleagă greşit,purtarea tricourilor cu însemnele colegiuluifiind la latitudinea fiecăruia, a declarant Prof.Mihaela Tanovici, directorul Colegiului Naţio-nal „Roman Vodă”.

Chiar şi aşa, respectiv în condiţii care ex-clud obligativitatea şi în ciuda faptului că acestearticole de îmbrăcăminte se pot comanda la pre-

ţuri destul de ridicate pentru o leafă de dascăl,fie el şi romanvodist, cererile nu au întârziat să

apară. Ba, mai mult, acestea au venit chiar şi dinpartea unor foşti elevi sau profesori, dovadă cămândria de a fi romanvodist, în bancă, sau încancelarie, este un sentiment care nu ţine contnici de trendul fashion şi nici de criza care ne-afăcut pe toţi să chivernisim până la ultimul mă-runţiş. Această ţinută va fi purtată începând cuanul şcolar 2015 – 2016, în acest moment exis-tând deja în şcoală modelele care pot fi consul-tate, tricourile cu care se va purta de la toamnă„selecţionata” C.N.R.V. fiind disponibile în maimulte culori.

C

Premiaţi de ierarh... ntr-un gest care se repetă de-acum, ÎPS Ioa-chim, întâistătătorul scaunului arhieresc alArhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, i-a in-vitat pe cei mai meritoşi absolvenţi ai liceelorromaşcane la Catedrala arhiepiscopală „Sf.Cuvioasă Parascheva” din Roman pentru aaduce, astfel, un omagiu educaţiei şi perfor-manţei şcolare. Evenimentul a avut loc pe 14

iunie, chiar în Duminica Sfinţilor Români, ocaziecu care şefii de promoţie ai liceelor din zonă, dar şide la cele două seminarii, Ortodox şi Franciscan, aufost distinşi de Înalt preasfinţitul Părinte Ioachimcu diplome de vrednicie, la care s-au adăugat premiiconsistente constând în cărţi, icoane şi o sumă debani. În contextul acestei întâlniri elita învăţămân-tului romaşcan s-a rugat alături de Înalt preasfinţitulPărinte Arhiepiscop Ioachim, la eveniment fiindprezenţi profesorii şi părinţii elevilor, oficialităţi,precum şi membrii marcanţi ai conducerii Inspec-toratului Şcolar Judeţean (ISJ), în frunte cu inspec-torul general, Prof. Viorel Stan.

Sărbătoarea educaţiei romaşcane a fost prece-dată de o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare atinerilor aflaţi în perioada de examene, organizareaacestei întâlniri venind să consemneze şi să consfin-ţească importanţa pe care Biserica o acordă educa-ţiei tinerilor. De altfel, acest eveniment se repetă,arhiereul locului împreună cu conducerea ISJNeamţ marcând acest frumos gest, pe cale de a de-veni tradiţie încă de anul trecut, când şefii de pro-moţie au fost premiaţi şi binecuvântaţi în cadrulunei ceremonii găzduite de Colegiul Naţional„Roman Vodă”.

Seminariştii romaşcani, evidenţiaţiîn ţară şi în străinătate!

Cu doar câteva zile mai devreme, în contextulmanifestării derulate la Liceul Teologic Ortodox„Episcop Melchisedec” sub genericul Preoţi orto-docşi – candele aprinse în temniţele comuniste, ÎPSIoachim a acordat premii şi distincţii elevilor şi pro-fesorilor care s-au remarcat în acest an şcolar laconcursurile interne sau internaţionale la care auparticipat. Au fost evidenţiaţi tinerii Paul-Constan-tin Samoilă şi Ioan Doliş, olimpici naţionali lalimba greacă veche, care au participat în perioada5 – 10 mai la cea de-a XIX-a ediţie a Concursul in-ternaţional „Certamen Viterbiense della Tuscia”,desfăşurat la Viterbo, Italia, unde Ioan Doliş, al IX-lea clasat, a fost recompensat cu menţiune deonoare pentru comentariul filologic. La concursuldin Italia au mai fost prezenţi elevi din Grecia,Rusia şi ţara organizatoare.

Tot în cadrul manifestării din 10 iunie, inclusăîn cadrul seriei Martiri şi mărturisitori ai neamuluiromânesc (1948 – 1989), au fost premiaţi şi mem-brii Corului Laudamus al Liceului Teologic „Epis-cop Melchisedec”, dirijat de Prof. GheorgheGozar, care s-au clasat pe locul al II-lea la etapa fi-nală a Olimpiadei Naţionale Corale pentru claseleIX – XII, desfăşurată la Oradea la începutul luniimai 2015. Performanţa tinerilor seminarişti a dus,astfel, mai departe, o tradiţie deosebită al cărei des-chizător, la seminarul romaşcan, este Prof. Dr. Ovi-diu Trifan.

Î

APOSTOLUL

Page 9: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Ultima oră la Roman

Pag. 9Iunie 2015 APOSTOLUL

„Dor de poezie” la ediţia a XIII‐a…ltimele zile ale lui Florar au constituit oreîntâlnire memorabilă cu poezia pentruelevii care învaţă în şcolile din zona Ro-manului, Colegiul Tehnic „Petru Poni”găzduind, în ziua de 26 mai, festivitatea depremiere la Concursul Naţional de CreaţieLirică „Dor de poezie”. Aflată la ediţia aXIII-a, manifestarea a fost marcată şi de

publicarea celei de a XV-a plachete de versuri cunumele celui mai longeviv concurs de acest gendin zona Romanului. Actul final al confruntăriiconsemnează: la gimnaziu, locul I, Otilia Golo-gan (Şcoala „Ion Ghica” Iaşi), locul II – AndreeaŞtefania Penciuc (Şcoala „Tiberiu Crudu”, loca-litatea Tudora/Botoşani), locul III – Petrică Con-stantin Sandu (Şcoala din localitateaCrucea/Suceava). La liceu premiul I a fost adju-decat de Andreea Magdas (Colegiul Naţional„Mihai Eminescu” Buzău), locul II – Aura Gâr-lovan (Colegiul Tehnic „Danubiana” Roman) şilocul III – Mihaela Valentina Dragnea (Colegiul

Economic „Viilor” din Bucureşti).Concursul, al cărui iniţiator este Alexandru

Cramer, profesor de Limba română la ColegiulTehnic „Petru Poni”, s-a bucurat de o creştere dela an la an atât în ceea ce priveşte participarea,cât şi calitatea lucrărilor jurizate. În acest an ul-timul act al acestei manifestări s-a bucurat, ca defiecare dată, de prezenţa unor oameni de culturăremarcabili, între aceştia regăsindu-se „veteranii”juriului, adică Prof. Gheorghe A. M. Ciobanu,decanul de vârstă al cărturarilor din urbea romaş-cană, Prof. Violeta Lăcătuşu, scriitor şi artistplastic, precum şi Preşedintele Societăţii Cultu-rale „Clepsidra”, Pr. Cornel Paiu. La festivitateade premiere au mai participat Prof. GabrielaDascălu, Dir. Colegiul Tehnic „Petru Poni”, Prof.Ioan Dobreanu, cadre didactice ale liceului im-plicate în organizarea şi desfăşurarea concursu-lui, precum şi un număr mare de elevi de laşcoala gazdă şi de la alte licee romaşcane care auavut participanţi la concursul din acest an.

U

„Portrete de dascăl” la bibliotecă...lubul Copiilor şi ElevilorRoman, în parteneriat cuBiblioteca Municipală„George Radu Melidon”şi Primăria Roman, a or-ganizat cea de a VI-a edi-ţie a ConcursuluiNaţional „Culoarea lectu-

rii în bibliotecă”, obiectivul ac-tivităţii din acest an fiindrealizarea unor lucrări plasticecu tema „Portret de dascăl”, in-spirate de lectura „DomnulTrandafir” de Mihail Sado-veanu. Ediţia 2015 a concursu-lui, la care au fost prezenţi culucrări circa 200 de elevi şipeste 30 de cadre didactice din10 judeţe ale ţării, s-a constituitîntr-un omagiu adus educaţiei,cu acest prilej fiind marcată şi„Ziua Învăţătorului” printr-o ex-poziţie de lucrări plastice reali-zate de elevi. Este un proiect desuflet pentru mine deoarece sin-ceritatea copiilor este fenome-nală. Ei au luat cartea capersonaj şi cu mâinile lor audus-o pe potecile imaginaţiei,realizând nişte desene cu totul

speciale, ceea ce ne dă garanţiacă printre noi, totuşi, mai sălă-şluiesc nişte suflete sincere şineatinse de agresiunea lumii ex-terioare. Concursul are accen-tele sale educative legate deaceastă temă, în sensul că pri-mele modele şi le creează în fa-

milie iar, după aceea, în şcoală,de aceea portretul dascăluluirevine mereu în sufletul copiilordar şi al celor maturi, cu luminasa şi cu toate semnificaţiile mi-nunate exprimate şi în deseneledin expoziţia tematică dedicatăeducaţiei şi educatorilor dinviaţa noastră, a mărturisit IuliaStoleriu, bibliotecar la Biblio-

teca Municipală „George RaduMelidon”.

La acţiunea din 4 iunie auparticipat şi două grupuri deelevi reprezentând Şcoala gim-nazială „Vasile Alecsandri”Roman, respectiv Şcoala gim-nazială Nr. 1 Cordun, ultimii in-terpretând şi un fragment din„Soacra cu trei nurori” după IonCreangă. Prezent la această ac-tivitate, Prof. Ilie Boloca, Dir.Clubului Copiilor, a acordat Di-plome de Onoare celor impli-caţi în reuşita concursuluinaţional „Culoarea lecturii înbibliotecă”, pe lista celor nomi-nalizaţi regăsindu-se cadrele di-dactice Doiniţa Bogoi Mahu,Maria Gavril, bibliotecar IuliaStoleriu şi Prof. Dr. Carp Mo-nica, de la Clubul Copiilor, carea fost şi sufletul activităţii.Toate lucrările trimise pe adresaconcursului vor fi legate în al-bume tematice care se vor re-găsi la Biblioteca Municipală.Ediţia 2016 a concursului vaavea ca temă poveştile lui IonCreangă.

C

Eveniment editorial la catedrală...n contextul serbării celei de-a XV-a ediţiia Zilelor „Episcop Melchisedec Ştefă-nescu”, sâmbătă, 16 mai, a avut loc lansa-rea volumelor „Ierarhul AcademicianMelchisedec Ştefănescu, predicator, cate-het şi pedagog de vocaţie” de arhimandritPimen Costea, şi „Părintele Dumitru Stă-niloae – creatorul unei teologii mărturisi-

toare în contemporaneitate (1903-1993)”,coordonat de prof. dr. Gheorghe Anghelescu.

Evenimentul editorial a avut loc la CatedralaArhiepiscopală „Sf. Cuv. Parascheva” dinRoman, în prezenţa şi cu binecuvântarea Înalt-preasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioachim. Mo-deratorul acestei duble lansări de carte a fostConsilierul cultural eparhial, Pr. Valentin Băltoi,evenimentul constituind un bun prilej pentru În-altpreasfinţitul Ioachim pentru a evidenţia legă-tura dintre cele două personalităţi omagiate încontextul „Anului comemorativ al marilor păstori

de suflete din eparhii”, respectiv episcopul Mel-chisedec Ştefănescu şi părintele Dumitru Stăni-loae.

La această manifestare au mai luat cuvântulPr. Prof. univ. Dr. Vasile Nechita, de la Facultateade Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei” a Univer-sităţii „Ovidius” din Constanţa, Pr. Prof. univ. dr.Gheorghe Petraru, de la Facultatea de Teologie„Dumitru Stăniloae” din Iaşi, precum şi Prof.univ. dr. Gheorghe Anghelescu, de la Facultateade Teologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii„Valahia” din Târgovişte. La finalul întâlnii, carea consemnat şi încheierea ediţiei 2015 a Zilelordedicate Episcopului Melchisedec Ştefănescu,ÎPS Arhiepiscop Ioachim a oferit diplome de ex-celenţă celor trei oaspeţi de seamă pentru contri-buţia adusă la organizarea manifestărilor cult u ral-religioase prilejuite de serbarea celei de-a XV-aediţii a Zilelor „Episcop Melchisedec Ştefă-nescu”. (Sursa text: http://www.epr.ro)

Î

Cu muza scrisuluila „Roman Vodă”…

ala de festivităţi „Garabet Ibrăileanu” a Co-legiului Naţional „Roman Vodă” a fost bân-tuită de muza scrisului în zilele fierbinţi aleacestui ultim semestru de an şcolar, douăprofesoare legate adânc de numele şcolii cunume de voievod din urbea muşatină lan-sându-şi creaţiile proprii în volume care s-aubucurat de aprecierea tuturor celor prezenţi

la aceste evenimente. Prima, Prof. Adina Lozinschi, a revenit în faţa

romanvodiştilor, la finele lui Florar, cu volumul deproză scurtă „Jarul din mare”, după două apariţii edi-toriale anterioare, respectiv un volum de versuri –„Leagăn de alge” – şi unul de proză intitulat „Clep-sidra fermecată”. Fiind pensionară, stabilită în pre-zent cu familia la malul mării, Adina Lozinschi s-aregăsit cu bucurie printre cei de-acasă, romanvodiştişi iubitori de literatură, deopotrivă. „Sunt la pensiede circa un an de zile, însă scrisul reprezintă pentrumine o preocupare foarte plăcută. Scriu constant, iarîn tot ceea ce ofer celorlalţi, prin scris, includ şi dra-gostea, deoarece eu cred că pentru asta trăim”, a măr-turisit cu emoţie fosta romanvodistă care a rămas înistoria şcolii cu performanţa de a fi participat la Mos-cova, la Olimpiada internaţională de Limba Rusă.

„Jarul din mare” este o carte care cuprinde şapteproze fără prea mare legătură între ele care, însă,poate fi evaluată de cititor şi ca un autoportret al fe-meii contemporane – mamă, profesoară, prietenă, iu-bită, scriitoare, pianistă – îndrăgostită de fascinaţiamării, o mare interioară evadată în marea spirituală.Talentul Adinei Lozinschi de a descrie în cuvinte sim-ple drame cumplite se revarsă din fiecare pagină.Este o carte încărcată de lecţii de viaţă, necesareoricărui cititor şi, mai ales, iubitor de literatură desuflet şi inimă. Călătoria prin viaţă devine o aven-tură a cunoaşterii, o lecţie de care toţi avem nevoie,căci ceea ce scriem şi avem curajul să şi oferim îndar clipei ori eternităţii va deveni cândva – ori varămâne – martorul nostru pretutindeni, prin toateuraganele şi furtunile vieţii, consemnează în prefaţacărţii Emilia Dabu, membru al Uniunii Scriitorilordin România.

Cu inima în „Umbra poveştii”…

Cealaltă romanvodistă, Prof. Daniela Anechi-tei, aflată tot la finele unei cariere de 40 de ani la ca-tedra de Limba şi literatura română, la „RomanVodă”, a venit în faţa foştilor elevi şi colegi de can-celarie cu placheta de poezii „Umbra poveştii”, che-marea muzei pentru dascălul-poet datând încă dinanii liceului, când şi-a încercat condeiul ca membrăa Cenaclului „Garabet Ibrăileanu”, pe atunci sem-nând versuri neomoderniste şi povestiri. Este o cartecare aduce un univers liric original, interesant, rea-lizat cu mult rafinament şi cu fineţe, în care se abor-dează mai multe teme. Ce mi-a plăcut este faptul căautoarea creează micropoveşti ale căror semnificaţiitransced naraţiunea şi, astfel, pot fi citite şi înţeleseîn diferite chei. Una dintre temele principale esteaceea a copilăriei pe care o evocă cu încântare, culirism, cu nostalgie, trăind, totuşi, un fel de părerede rău pentru acea atmosferă patriarhală specificăRomanului de altădată, a spus Violeta Lăcătuşu,scriitor, poet şi artist plastic, unul dintre oamenii decultură remarcabili ai urbei muşatine, care a fost pre-zentă la ambele lansări de carte de la Roman Vodă.O prezenţă aparte la aceste evenimente a fost şi ceaa Prof. Gheorghe A. M. Ciobanu, absolvent dar şiunul dintre profesorii care au scris istorie la „RomanVodă”, eseist, scriitor şi critic de artă, decanul de vâr-stă al cărturarilor din urbea lui Roman Muşat, recu-noscut drept „Patriarhul culturii romaşcane”…

Pagini realizate de A. OPRIŞ

S

Page 10: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Pagina Casei Corpului Didactic

Pag. 10Iunie 2015APOSTOLUL

Zilele Casei CorpuluiDidactic Piatra‐Neamţ

ntemeietorul învăţământului modern ro-mânesc (5 iunie 1779 — 17 septembrie1823) şi încheierea Zilelor C.C.D.Neamţ şi a fost marcată prin Simpozio-nul Naţional „Şcoala Modernă”, ediţia aXIII-a, cu tema „Comunicare şi impli-care activă”, desfăşurat în trei secţiuni:Sesiunea de comunicări ştiinţifice şi re-

ferate; Proiecte educaţionale. Modele de bunepractici; Firma de exerciţiu: Bune practici2004-2015.

„Am derulat o activitate intensă toată săp-tămâna, cu implicarea activă a cadrelor didac-tice din judeţul Neamţ, dar şi a elevilor. Fiecaream atins obiective clar stabilite pentru aceastăsăptămâna şi vreau să mulţumesc echipei CCDpentru efortul depus şi pentru toate proiecteledemarate şi desfăşurate aici. Volumul demuncă este foarte mare şi nu pot decât să lemulţumesc că-mi sunt alături şi putem săducem împreună proiectele la bun sfârşit. În-cepând cu serviciul contabilitate, secretariat,bibliotecă, informatizare şi colegele profesorimetodişti, le mulţumesc tuturor”, a declaratprof. Florentina Moise-Vasiliu.

Această fericită asociere a celor două zilede sărbătoare a plecat de la premisa că la ro-mâni a existat (poate mai există încă?!) o ade-vărată vocaţie pentru educaţie şi pentrurecunoştinţa ce merită a fi adusă dascălului şi,măcar o dată pe an, să elogiem rostul şi străda-nia învăţătorului, a celui care sădeşte luminăpentru lumina viitorului.

î

LA MULŢI ŞI VICTORIOŞIANI pentru FSLI şi SLLICS!

Să ne trăiţi şi dincolo de „Nunta deargint” la care jucăm împreună:S.L.L.I.C.S. şi C.C.D. Neamţ de 25 de ani!

Suntem convinşi că împreună cu în-treg personalul din şcolile judeţului Neamţşi chiar din întreaga ţară, prin ProfesorulGabriel Ploscă, preşedinte al SindicatuluiLiber al Lucrătorilor din ÎnvăţământNeamţ care este şi vicepreşedinte alFederaţiei Sindicatelor Libere dinÎnvăţământ (FSLI), vom înregistra victoriicomune spre mai binele tuturor celor celucrează în învăţământ!

Anii de până acum ne-au demonstratcă, pe lângă activitatea sindicală, care îndomeniul educaţiei implică şi participareala elaborarea de legislaţie în domeniu, Sin-dicatele pun accent pe educaţia şi forma-rea continuă a cadrelor didactice afiliate,un domeniu fierbinte în care CCD Neamţîşi propune să exceleze pentru formareacontinuă şi perfecţionarea activităţiicadrelor didactice.

Să rămâneţi neînfricaţi luptători pen-tru respectarea drepturilor celor ce slujescpe altarul şcolilor şi al instituţiilor din sis-tem!

„La mulţi şi victorioşi ani!”

Director al CCD Neamţ, prof. Florentina MOISE-VASILIU,

împreună cu Echipa CCD Neamţ

(urmare din pag. 1)

Şcoala Gimnazială „Daniela Cuciuc”,în straie de sărbătoare

zi minunată de vară, cu mult soare, laaceastă splendidă aniversare, cu chipuri lu-minoase şi zâmbete radioase, cu o pacesfântă în sufletele noastre ale tuturor şi o bu-curie lăuntrică simţită de noi toţi – elevi, pă-rinţi şi cadre didactice. Cu ce să începi maiîntâi, atunci când vrei să redai frumuseţeaunui astfel de eveniment, când toţi suntem

efectiv copleşiţi de importanţa momentului? Caprofesor de Religie am învăţat de la cei mai micidintre elevii mei, că „totdeauna lucrul tău, este binesă-l începi cu Dumnezeu”, aşa că urmez îndemnulîngerilor de lumină ai şcolii noastre şi încerc săînalţ împreună cu ei o rugă de mulţumire şi recu-noştinţă pentru toate.

La manifestările dedicate Zilelor Şcolii au par-ticipat invitaţi de onoare: domnul primar DragoşChitic, domnul inspector şcolar, profesor CristianSecară, directori de la alte şcoli nemţene, agentulde proximitate domnul Iulian Iftime şi alţii.

Se cuvine să le mulţumim şi să-i amintim petoţi cei care şi-au purtat paşii prin cancelaria şcoliinoastre, în calitate de cadre didactice competente,corecte, discrete, modeste, oneste… şi câte alte epi-tete laudative ce li s-ar cuveni a fi recunoscute foş-tilor noştri colegi, foşti directori: Dumitru Papuc,Magdalena Papuc, Vasile Bâlcu, Elena Lămătic,Maria Archip, Gheorghe Muraru, Mihai Mancaş,Nicoletta Bud, Ileana Ioniţă, Niculina Niţă, Cătă-lina Grigoraş Popa, cărora le trimitem gândurilenoastre de mulţumire şi de recunoştinţă pentru totce au făcut în calitate de conducători ai acestei in-stituţii de învăţământ şi educaţie.

Cuvântul de binecuvântare şi pomenire a fostsusţinut de părintele paroh Viorel Cruşitu, iardoamna consilier educativ – profesor Maria Archipa remarcat, în numele întregului colectiv, atmosfera

plăcută de muncă şi mulţumirea generală a tuturorcadrelor didactice, a elevilor şi părinţilor coordo-naţi de doamna director – profesor ing. Daniela Ga-briela Ciobanu.

Rezultatele bune ale şcolii se datoresc mem-brilor colectivului dintre care amintim pe: profeso-rii pentru învăţământ primar Carmen Nohai,experta noastră în realizarea de proiecte europene,Camelia Zaiţ, Cristina Laza Cohut, Angela Daran-doi, Tudorică Ciubotă, alături de profesorii: LucianStrochi, Daniela Chioacă, Otilia Popa, Irina Zlei,Doina Dragomirescu, Lăcrămioara Secară, CristianSoroceanu, Sergiu Irimia, Anca Afloarei, ValentinaChirvase, Cătălina Boghian, Emilia Borş-Florea.S-au alăturat echipei şi sărbătorii şi colegii din per-sonalul didactic auxiliar: secretar şef - MonicaBeşu, contabil - Mariana Zaharia, laborant - Nico-leta Fota, informatician - Andrei Tamaş şi persona-lul nedidactic: Diana Dascălu, Elena Ploscaru,Marius Trifan.

Cu toţii am participat şi la programul artisticsusţinut de elevii şcolii noastre. Ce a urmat estegreu de redat în cuvinte… o explozie generală debucurie în care se împleteau melodiile populare ex-trem de frumoase şi emoţionante cu aplauzele per-manente ale publicului, cu chiuiturile „cosânze -nelor”noastre, care ne-au stors lacrimi de bucurieşi după declaraţiile multora au reuşit să ne electri-zeze, făcându-ne „pielea de găină”, cum se spuneîn popor.

Din fericire, fotoreportera Ingrid Afloarei-Re-begia, consacrată deja în şcoala noastră a surprinspe peliculă parte din aceste momente, printre careşi fotografia acestui articol.

Prof. Dana DOBREANU -Şcoala Gimnazială „Daniela Cuciuc” Piatra Neamţ

O

Calitatea serviciilor în biblioteca şcolarăanagementul calităţii în biblioteca şcolarăeste un cumul de factori ce duce la descope-rirea unor utilizatori mulţumiţi de serviciileoferite de aceasta. În domeniul bibliotecono-mic conceptul de calitate este multidimensio-nal, putându-se considera: calitateainformaţiei; calitatea activităților biblioteco-nomice; calitatea umanului, a bibliotecarului

specializat; calitatea managementului modern apli-cat(1)

Factorii ce influenţează calitatea serviciilorîntr-o bibliotecă sunt: factori interni, ce se referă laacţiunile întreprinse de bibliotecar şi factori externi,ce nu ţin de munca bibliotecarului. Referindu-ne lafactorii interni, vom ţine cont de: - Caracteristicile bibliotecii (potenţial: amplasare,număr de volume, ambient, existenţa unor cataloageîn sistem informatizat);

- Caracteristicile documentelor ce pot fi împrumu-tate (documente nou achiziţionate, documente vechişi gradul lor de uzură, documente rare, design-ul do-cumentelor); - Cerinţele ce ţin de promovarea activităţilor biblio-tecii (afişe, pliante, panouri pentru omagierea unorpersonalităţi, vitrinele de prezentare a noilor achi-ziţii etc.).

În ceea ce priveşte factorii externi, aceştia sereferă la: - angajarea unei persoane calificate pe post de bibliote-car, a unei persoane cu studii de specialitate;- posibilitatea obţinerii de fonduri necesare noilor achi-ziţii de carte;- posibilitatea obţinerii de fonduri pentru igienizareabibliotecii, înlocuirea rafturilor vechi cu mobilier nou;- punerea la dispoziţia utilizatorilor a logisticii necesarecăutării informațiilor în cataloagele informatizate;

M

Page 11: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

posibilitatea selectării de către utilizatori a infor-maţiei necesare, din diverse site-uri şi a obţineriidocumentelor cu ajutorul Internetului (docu-mente pdf - on line);- Informaţii de feed-back de la cititori, referitoarela satisfacţia utilizării documentului (carte, CD,DVD), precum şi a deficienţelor acestora (paginilipsă, DVD cu informaţia ştearsă);

- Factorii care influenţează motivaţia de împrumutare adocumentelor de către utilizatori (ex. Factori culturali,sociali, personali, psihologici) şi importanţa acestora înluarea deciziei de împrumut.

Factorii cei mai importanţi pornesc de la am-bient, disponibilitatea bibliotecarului, resursele bu-getare alocate noilor achiziţii, aşezarea şi ordonareala raft a documentelor, conform normelor biblioteco-nomice, gestionarea corectă a acestora, aducerea lazi a cataloagelor de bibliotecă. Toate acţiunile corect

întreprinse de bibliotecar au ca scop final creştereacalităţii învăţământului în şcoala în care funcţio-nează. Deservirea cititorilor în cel mai scurt timp cudocumentele solicitate este o carte de vizită a biblio-tecii în care bibliotecarul şi-a îndeplinit sarcinile cuprofesionalism. Bibliotecarul va avea în vedere faptulcă nu cantitatea ci calitatea informaţiilor puse la în-demâna cititorilor, trebuie să primeze. Când elemen-tele cantităţii ameninţă să devină frâne, să periclitezestructurile şi să debusoleze utilizatorii de informaţii,căutarea, cultivarea şi valorificarea calităţii trebuietransformate în strategie(2).

Obţinerea rapidă de către cititor a informaţieinecesare, în timp util, cu sprijinul bibliotecarului esteo partea a muncii acestuia, evaluată în direct de cătrecititor. El nu este interesat de timpul petrecut de bi-bliotecar pentru selecţia noilor achiziţii, pentru trans-portul acestora de la librărie la bibliotecă, pentru

prelucrarea documentelor, întocmirea cataloagelor şiregăsirea informaţiei. Singura modalitate de evaluarea lui este primirea sau nu a documentului solicitat.

Ţinând cont de factorii interni şi externi ce in-fluenţează calitatea serviciilor de bibliotecă, trebuieavuţi în vedere, în permanenţă, factorii interni, ce ţindoar de bibliotecar şi de profesionalismul lui.

Bibliotecar, Ana MACOVEI, CCD NeamţBibliografie

1. http://www.bcub.ro/cataloage/unibib/calitatea—-in-dicator-global-al-activitatii-biblioteconomice2. STOICA, Ion. Criza în structurile infodocumentare.Sensuri şi semnificaţii contemporane. Constanţa: ExPonto, 2001, pag. 80.

Pagina Casei Corpului Didactic

Pag. 11Iunie 2015 APOSTOLUL

Calitatea serviciilor în biblioteca şcolară-

Pagini coordonate de Niculina NIŢĂ– profesor metodist la CCD Neamţ

„Un vis pentru viaţă”coala gimnazială „Gh.Pătraşcu”,Buruieneşti, com. Doljeşti, jud. Neamţ,oferă şanse egale tuturor elevilor, într-unclimat sigur şi plăcut, încurajându-i să-şidezvolte competenţe, pentru a asiguratransferul cunoştinţelor în situaţii contex-tuale noi, în vederea adaptării la o socie -

tate în continuă schimbare.

Din anul 2002, în memoria preotuluiGheor ghe Pătraşcu, fiu al satului, om cu înaltecalităţi spirituale, culturale şi morale, şcoala apurtat numele de Şcoala cu cls. I-VIII „Gheor -ghe Pătraşcu”, Buruieneşti. În istoria sa,această unitate a avut şi statut de şcoală com-plementară, şcoală de ucenici, şcoală de arteşi meserii, iar acum are personalitate juridică,cu o grupă grădiniţă, 10 clase învăţământ pri-mar din care două clase pregătitoare şi optclase învăţământ gimnazial şi nu cuprindestructuri arondate, având un total de 386 preş-colari şi elevi.

Dorinţa şcolii de a crea un climat de muncăfavorabil şi atractiv pentru toţi elevii s-a trans-pus în mai multe proiecte de succes. „Un vispentru viaţă” este unul dintre acestea, un pro-iect destinat unui grup de 25 de copii care pro-vin din familii dezorganizate şi care sunt cu

risc crescut de abandon şcolar. Proiectul estederulat de Şcoala Gimnazială Buruieneştiîmpreună cu Centrul de resurse pentru copii şitineret „Don Bosco” din Buruieneşti din co-muna Doljeşti.

Prin proiectul „Un vis pentru viaţă”, s-aoferit beneficiarilor din cadrul centrului posi-bilitatea de a intra în contact cu oamenii careau ales o carieră profesională şi care pot să de-vină pentru ei model şi izvor de inspiraţie pen-tru viitor. Proiectul prevede patru excursiitematice, pe parcursul anului şcolar 2014 –2015 şi toată activitatea este coordonată de di-rectorul şcolii, prof. Gelu Curpăn şi de MarziaTiberti, responsabila Centrului „Don Bosco”din Buruieneşti. Acest centru funcţionează din2010, este coordonat de Centrul Diecezan Iaşişi oferă educaţie şi sprijin pentru copiii careprovin din familii cu probleme, ajutându-i săse dezvolte pe plan personal, să-şi descoperetalentele şi calităţile, să-şi câştige încrederea însine, să recupereze lacunele şcolare şi să aibăo şansă pentru viitor.

Prin activităţile realizate, copiii au avutocazia de a vizita ferma de animale din cadrulLiceului Teologic Romano-Catolic Franciscandin Roman, două ateliere de tâmplărie şi ciz-mărie şi Liceul Tehnologic „La Salle” din Pil-deşti, pentru a vedea nivelul şcolar liceal.

Transportul a fost asigurat de firma SempreDritto Tour din Roman, care a vrut să sprijineiniţiativa luată prin proiect.

Acest gen de demersuri sunt menite reuşi-tei, deoarece am demonstrat că elevii şcolii dinBuruieneşti sunt buni şi ar putea fi şi mai bunidacă ar beneficia de condiţii socio-economiceşi materiale corespunzătoare, printr-un climatfamilial care să le asigure sprijinul necesar tu-turor. Aceştia au participat la diverse concursuri,la nivel naţional, din care amintim: FestivalulNaţional „Antreprenor pentru viitor” şi Festi-valul de Quilling de la Iaşi. Unele dintre micileopere de artă, quilling, au fost, chiar, valorifi-cate. Banii câştigaţi au fost reinvestiţi în mate-rialele folosite în realizarea creaţiilor lor.

Prof. Gelu CURPĂN - Director, ŞcoalaGimnazială „Gh.Pătraşcu”, Buruieneşti

Ş

Page 12: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Moara lui Tudoran

Pag. 12

Iunie 2015

1/1946 – n. Pe-truş Andrei, laGoşmani, Neamţ,absolvent al Liceu-lui „Petru Rareş”din Piatra-Neamţşi al Facultăţii de

Filologie Iaşi, a predat,până la pensionare, la Li-ceul din Puieşti, Vaslui. Cărţi: „Descântece deinimă rea”, „Floare de jar”, „Flacăra de veghe”,„Cântecul toamnei”, „Mierea din trestii de cu-vânt”, „Poeme târzii”, „101 sonete”, „Crepus-cul de miere”, „Într-un crâng de neuitări”. La

mulţi ani, Domnule Profesor!■ 2/1943 – n. Cezarina-Georgeta Stră-

tilă, profesoară. A absolvit Liceul „CalistratHogaş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Ma-

tematică-Mecanică din Iaşi. Cariera didactică:profesor la Dobreni, Neamţ şi la Grupul Şcolarde Chimie din Piatra-Neamţ, azi, Colegiul Teh-nic „Gheorghe Cartianu (1971-2000), directoradjunct, director (1994-1999). De numele săuse leagă înfiinţarea Fundaţiei Grup Şcolar Chi-mie, Simpozionul „Ştefan Procopiu” şi conti-nuarea publicării revistelor şcolare

„Anotimpuri” şi Anuarul şcolii. La mulţi ani,Doamna Profesoară!

■ 3/1943 – n. Vasile Vasile, la Borleşti,Neamţ, profesor, dirijor, muzicolog. Absolvental Seminarului Teologic de la MănăstireaNeamţ, al Conservatorului de Muzică „Gheor-ghe Dima” din Cluj (1971) şi al Facultăţii de Fi-

lologie a Universităţii dinIaşi (1974); doctor în pe-dagogie (1993) şi în mu-zicologie (1994).Profesor în Bacău şi Pia-tra-Neamţ; fondator, di-rector al Şcolii Popularedin Piatra-Neamţ, cerce-tător ştiinţific la Institutul

n

Iunie 2015APOSTOLUL

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Rememorări nemţene

upă bunul obicei al moldovenilor de submunte, exprimat sintetic prin formula„măclamorâsacunsac”, adică „mă duc lamoară să aduc un sac”, numele dascălilorrurali, cam prea lungi dacă erau însoţiteşi de titluri, cum ar fi „domnul institutorAlexandru Ştefănescu”, se reduceau de

obicei la universalul „Domnu”, atribuit doar lor,luminătorilor satelor.

Între excepţiile puţine la număr şi unanimadmise, în Neamţ figura prescurtarea „ConuAlecu”, nu „Domnu”, ce desemna persoana în-văţătorului din Almaş, cătun al comunei Do-breni-Neamţ.

Conu Alecu, după anul naşterii, se înscriaîn acele două providenţiale generaţii de învăţă-tori ilustrate în literatura noastră prin eroul ro-manului „Apostol” al romaşcanului CezarPetrescu. Educaţi potrivit principiilor haretiene,moldovenii absolvenţi ai prestigioaselor şcolinormale din Iaşi şi din Bârlad duceau în lumeasatelor nu numai litera cărţii şi tabla înmulţirii,ci, pe lângă o solidă educaţie morală şi cultu-rală, întreaga ştiinţă a gospodarului: agricultură,pomicultură, creşterea animalelor, albinărit, se-ricicultură, cântec şi joc popular şi câte multealtele, de care memoria noastră păguboasă azinu mai are habar.

Institutorul din Almaş era plasat de săteni,cu vădită intenţie, între „boierii” locali, alăturide Conu Nae, moşierul, şi, atenţie! (doar)Domnu Onu, proprietarul întreprinderii de pre-lucrare a lemnului.

Dascăl desăvârşit altminteri, Conu Alecuse deosebea fundamental de cei mai mulţi ca-marazi de profesie prin viaţa sa din afara săliide clasă. Nu cumpăra pământ, nu-şi construiacasă, locuia într-o aripă a localului şcolii şi nuse ocupa nici cu albinăritul, nici cu pomicul-tura, pe scurt, cu nici o altă îndeletnicire a con-fraţilor haretieni.

Miop şi, în consecinţă, purtător permanentde ochelari, semn distinctiv, pentru consăteni,al apartenenţei la protipendadă, Conu Alecu seîmbrăca elegant, cu haine „de comandă”, croitede meşterul Şpiner, purta pălării aduse din ca-pitală de ceaprazarul Cupermann, încălţa doarpantofi marca Batta, iar nelipsita sa cravată dinjurul gâtului era, vorba de mai târziu a neîntre-cutului cântăreţ Domenico Modugno, „di setablu”.

Deşi nu-i era de nici un folos real, purtabaston de abanos, cu măciulie argintată; iar pe

vreme ploioasă, peste sacoul bine călcat desoaţa sa, îmbrăca un „fulgarin” la modă, cum-părat după reclama de la radio, ce suna cam aşa:„De trei zile plouă foarte tare, iară noapteaplouă mai puţin, dar eu am o bucurie mare, căam fulgarin!”.

Cunoscut pentru onestitatea sa ireproşa-bilă, Conu Alecu a primit de la revizoratul şco-lar şi importanta misiune de a duce în fiecarelună salariile către învăţătorii din mai multe co-mune învecinate reşedinţei de judeţ. Fiindcă nudispunea de mijloace hipo de transport, pe vre-mea aceea, adică înainte de 1940, autobuzele şi

alte motorizate figurând doar în pozele din căr-ţile de „cetire”, Domnu Onu, proprietarul fabri-cii de cherestea, amabil, îi punea la dispoziţiebrişca sa urbană, înzestrată cu arcuri şi roţi îm-brăcate în cauciuc.

Şi aşa, oprind la fiecare director de şcoalăcentrală din circumscripţie, unde se adunau toţicei în drept să primească salariile lunare, ConuAlecu plătea, în timp ce Sura se realimenta dintraista cu ovăz. Afacerea asta dura totdeaunacâte două zile, timp în care la şcoliţa din Almaşîi ţinea locul soaţa dumnealui.

Ultima şcoală la care făcea plăţile era, printradiţie, cea din Dobreni. După ce toate salariileerau achitate, Conu Alecu se regala cu o cinăprelungită, acasă la Neculai Mancaş ori în to-vărăşia vechiului său prieten mai vârstnic, in-stitutorul pensionar Gheorghe Cojocaru,totdeauna în compania Părintelui Constantin,paroh şi învăţător la şcoala cu cinci posturi dinDobreni.

Atunci curgeau snoavele şi poveştile celecuvenite la asemenea ocazie, până noaptea târ-ziu, când Conu Alecu se lăsa condus de Sura,de capul ei bine şcolit de-a lungul anilor, pânăla poarta lui Onu, unde vajnicul dascăl era re-cuperat de consoarta sa şi dus acasă cătinel, cudojană rostită în şoaptă şi cu alte asemenea in-grediente.

Aflând că i se zice Conu Alecu, fraţii Baltă,vestiţi briganzi din Cracăul Negru, un fel de

combinaţie modernă între haiduci şi hoţi la dru-mul mare, au bănuit că învăţătorul ar fi bogatşi l-au vizitat pragmatic într-o noapte neagră detoamnă. Dar, după un preludiu dramatic, agre-mentat cu ameninţări apocaliptice, nefiinddeloc proşti, hoţii au priceput repede că institu-torul se spunea literei din Scriptură, deci că nuaduna nici un fel de comori pe pământ; în con-cluzie, după o dulceaţă fără de cafea, fiindcă vi-zita se petrecea după miezul nopţii, i-au zis cuumor ţărănesc: „Apăi, Coane Alecu, să fii să-nătos mata, că de-acu te trecem pe lista celorsăraci şi te-om ajuta cu ceva parale din când încând.”

Nu s-au ţinut de cuvânt.În anii cumpliţi ai dictaturii dejiste a parti-

dului comunist, haretienii care îşi ridicaserăcase model şi alcătuiseră gospodării prosperedeveniseră „chiaburi”, adică „duşmani declasă”. Unii au înfundat puşcăria, precum Ca-listru din Roznov sau Dabija din Talpa; alţii aufost mutaţi de la sălaşul lor în alt capăt de judeţ,precum soţii Teodorescu din Ruginoasa, Ioniţădin Şerbeşti sau Mancaş Gheorghe din Bârgă-uani, de către un satrap care avea să se laudecinic, în memoriile sale târzii, scriind ce tatăbun le-a fost prigoniţilor; iar cei mai mulţi das-căli înstăriţi s-au trezit daţi afară din învăţă-mânt…

Când veni rândul lui Conu Alecu să treacăpe sub furcile caudine ale „sectorului personal”din inspectoratul şcolar, devenit „secţie de în-văţământ”, după modelul sovietic, s-a constatcu stupoare că, în pofida denumirii categoricanticomuniste, vestitul institutor din Almaşfăcea parte din categoria proletarilor, neavândaltă avere decât puterea sa de muncă. Asta,adăugându-se realităţii că nu făcuse politică denici un fel, i-a impresionat pe politruci în ase-menea măsură, încât l-au înconjurat pe bătrânuldascăl cu o nesperată atenţie pozitivă, cerându-idoar să renege calificativul „Conu”, ceea ceAlexandru Ştefănescu a făcut cu deosebit umor,promiţând să-şi însuşească, dacă s-o putea, noulapelativ, „Toarşu Alecu”.

Mi-l amintesc cu nostalgie şi chipul săubonom îmi luminează deseori nopţile prealungi, când mă vizitează fără de grabă um-brele ce vor trece definitiv în marea uitareodată cu mine. Şi, ca ele „să nu moară de tot”,scriu…

Mihai MANCAŞ

D

CONU ALECU

Moara lui Tudoran

Page 13: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Remember

Pag. 13

e Ştiinţe ale Educaţiei, profesor asociat laAcademia de Muzică, Bucureşti, confe-renţiar la Universitatea Naţională de Mu-zică, profesor la Facultatea de Teologiedin Piteşti. Scrieri: „Iubirea de moşie e unzid”, „Profiluri de muzicieni români, sec.XIX-XX, I”, „Gavriil Galinescu – repre-

zentant de seamă al mu-zicii româneşti”. Lamulţi ani, Domnule Pro-fesor!

■ 4/1952 – n. IosifHaidu, la Făgăraş, Bra-şov, pictor. Absolvent alFacultăţii de Artă din Iaşi(1977), profesor la Clu-

bul Copiilor şi la Cenaclul „ProArte” dinRoman. Membru al U. A. P. (1982). Numeroaseexpoziţii personale, de grup şi colective. Lu-crări în colecţii din ţară şi din străinătate(Olanda, Franţa, Germania, Cipru, Portugalia,

Italia, Israel, Turcia, S. U. A.). Premii: BienalaNaţională de Artă „Lascăr Vorel” (2001) şi Pre-miul pentru 30 de ani de activitate pedagogicăşi 25 de ani de activitate expoziţională (2009).La mulţi ani, Maestre!

■ 6/1944 – n. Calinic Argatu, la Crăcăul-Negru, Neamţ, cleric ortodox român, absolvental Seminarului Teologic Ortodox de la Mănăs-

tirea Neamţ (1864), alInstitutului Teologic alUniversităţii din Sibiu(1968) şi tot în acel aneste hirotonit preot, iar la31 decembrie 1972, estetuns în monahism. A foststareţ al mănăstirilor Si-naia, (1977-1981), Cer-nica (1981-1985),

arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului şi Ar-geşului, Episcop al Episcopiei / ArhiepiscopieArgeşului şi Muscelului (din 1990). Este mem-bru al Uniunii Scriitorilor din România, din

Rememorări nemţene

d

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

Iunie 2015 APOSTOLUL

Adolphe Chevallier, fotograful Casei RegaleInedit…

emnalăm apariţia, la Editura CetateaDoamnei din Piatra-Neamţ, a unui voluminedit, semnat de Constantin Paţilea şiViorel Nicolau, intitulat „Adolphe A.Chevallier: Cavalerul Văii Bistriţei”. Vo-lumul cuprinde viaţa şi opera în imaginia unui mare artist de pe meleagurile nem-

ţene, Adolphe Chevallier, unul din cei mai im-

portanţi fotografi ai primei jumătăţi a secoluluitrecut.

„Cartea e uluitoare, din mai multe motive:în primul rând pentru că este o monografie a ţi-nutului Neamţului, inventariindu-se în capitoleşi imagini separate ocupaţiile casnice, oieritulşi creşterea animalelor, procurarea fânului, sil-vicultura şi exploatarea lemnului, plutăritul,viaţa spirituală, obiceiuri, tradiţii, sărbători,port, chipuri de localnici, diverse peisaje, locurişi localităţi. În al doilea rând, puterea de evo-care e formidabilă, cartea fiind replica (mol-davă) în imagini a celebrei monografii a satuluiardelean realizată de Coşbuc, prin versurile

sale, de la «Nunta Zamfirei» la «Iarna pe uliţă»,dar şi a operei de evocare istorică a lui MihailSadoveanu”, remarcă, în cuvântul introductiv,Constantin Paţilea şi Viorel Nicolau, din parteaClubului Colecţionarilor Piatra-Neamţ.

Volumul cuprinde fotografii din colecţiilepersonale, care ilustrează ocupaţiile tradiţio-nale, viaţa spirituală, obiceiurile, tradiţiile, săr-bătorile şi portul de pe Valea Bistriţei. Totodată,sunt surprinse şi chipurile expresive ale local-

nicilor, diverse peisajele şi punctele de atracţieale oraşului Piatra-Neamţ. Remarcabile sunt şifelicitările, pe care Chevallier le-a ilustrat cu fo-tografii legate de Crăciun, de sărbătorile deiarnă sau de primăvară, precum şi fotografiilede studio, realizate în cele două laboratoare pecare artistul le-a deschis la Piatra-Neamţ (unullângă liceul Patru-Rareş şi celălalt lângă TeatrulTineretului).

În 1994, când am început să revigorămcartofilia, Chevallier a reprezentat unul dinpunctele noastre forte, pentru că a redat cel maibine – din zecile de fotografi, tipografi sau edi-tori – imaginea omului, ca entitate, a omuluisimplu, cu preocupările lui diverse. Chevallier

a surprins şi unităţile de cult, şcolile, străziledin Piatra-Neamţ sau anumite evenimente, cumar fi inundaţiile din 1930, ne-a spus Viorel Ni-colau editor şi autor al volumului.

…şi în colecţiaMuzeului de EtnografieAdolphe Chevallier a văzut lumina zilei pe

7 noiembrie 1881, în comuna Broşteni, judeţulNeamţ, fiind fiul lui Adolph Chevallier, inginersilvic, şi al Smarandei Vasiliu.

A început şcoala primară în satul natal,apoi a urmat cursurile Şcolii Nr.1 din Fălticeni,unde l-a avut coleg de clasă Mihail Sadoveanuşi unde s-a împrietenit cu ilustrul cărturar pie-trean, G. T. Kirileanu.

În jurul anului 1897, Adolph Chevalliereste trimis în Elveţia, la Lausanne, unde învaţămeseria de fotograf, meserie pe care o va prac-tica în România, devenind unul din cei mai deseama artişti fotografi din prima parte a seco-lului al XX-lea.

Ca nimeni altul, Chevallier a reuşit să sur-prindă esenţa şi pitorescul Văii Bistriţei: păsto-rii cu turmele lor, plutaşii, gospodarii,păstrătorii de tradiţii, cosaşii la strânsul fânului,femeile pe prispă la tors sau la războiul de ţesutori diferite personalităţi ale timpului.

În anul 1921, Adolph Chevallier devine fo-tograful Curţii Regale, iar în anul următor ho-tărăşte să-şi ridice un nou atelier, pentru careprimeşte autorizaţie de la Primăria Piatra-Neamţ.

Cu aparatul alături, Chevallier cutreieră lo-curile dragi lui, surprinzând momente şi activi-tăţi din viaţa ţăranilor de pe Valea Bistriţei,oprindu-se în special asupra îndeletnicirilor fe-minine din zonă.

O impresionantă colecţie foto-documentarădespre locuitorii şi locurile unde a trăit înzes-tratul fotograf Adolph Chevalier, alcătuită dinpeste 200 de clişee pe sticlă, se păstrează astăziîn patrimoniul Muzeului de Etnografie din Pia-tra-Neamţ, prin strădania şi pasiunea EleneiFlorescu, autoarea unor cărţi şi lucrări dedicateartistului nemţean. (Irina NASTASIU)

S

Page 14: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Lecţia de istorie

Pag. 14

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

006. La mulţi ani!■ 14/1961 – n.

Radu Florescu, laSabasa, Borca,Neamţ, poet, a ab-solvit Liceul „Mi-hail Sadoveanu”

din Borca. Debut în Re-vista „Amfiteatru”(1982), după unele surse,în „Ateneu” (8/1883), apoi în volumul colectiv„Poeme singure”, 1989. Alte cărţi de poezie:„Camera liturgică”; „Satrapia”, „Casa din careies”; „Negru transparent”; „Rău de pământ”;„Probă de viaţă”; „Poeme singure”, antologie.

Membru al U. S. Apreciat la concursuri literare:Premiul Colocviilor de Poezie de la Neamţ,premiile revistelor: „Convorbiri literare” şi„Hyperion”, ale Festivalurilor de Poezie:

„Marin Sorescu” (2001) şi „George Coşbuc”(2004), Premiul U. S. din România, Filiala Iaşi(2008). La mulţi ani!

■ 17/1825 – n. Elena Cuza, la Iaşi (d. 2.04. 1909, Piatra-Neamţ), „sfânta”, cum o nu-meau localnicii, soţia domnitorului AlexandruIoan Cuza. După moartea lui Cuza, va fi soră laSpitalul de Copii „Caritatea” din Iaşi, iar din

1903 se stabileşte la Piatra Neamţ, în casa si-tuată pe Strada „Ştefan cel Mare” cumpărată,pe când se afla în Elveţia, de la familia ing. Ba-calu. Aici a trăit discret ultimii ani de viţă, fă-când acte de caritate, donaţia către primul spitalal oraşului, care func-ţiona în localul unde esteazi Centrul de ÎngrijiriComunitare. La 24 ia-nuarie 1909, când se îm-plineau 50 de ani de laUnire, a fost vizitată deNicolae Iorga, iar mani-festările dedicate eveni-mentului s-au desfăşuratîn faţa casei sale.

(urmare din pag. 13)

2

Iunie 2015APOSTOLUL

Rememorări nemţene

n România, examenul de bacalaureat afost introdus în 1925, prin legea emisă întimpul ministeriatului lui Constantin An-gelescu, publicată în ,,Monitorul Oficial”din 8 martie. Scopul stabilit atunci eraunul clar: „de a verifica cunoştinţele do-bândite de elevi la materiile de studiu celemai importante şi de a dovedi influenţa

studiilor făcute asupra formării cugetării lor”(art. 19 C). Cu alte cuvinte, punerea la încercarea capacităţii de sinteză şi de analiză interpreta-tivă. Examenele se desfăşurau în 2 sesiuni: devară (25 iunie–10 iulie) şi de toamnă (15–30 sep-tembrie), legea prevăzând existenţa unor comisiiinstituite de minister în oraşele reşedinţă ale re-giunilor şcolare. Aceste comisii erau formate din7 persoane: 6 din profesorii titulari şi 1, care în-deplinea şi funcţia de preşedinte, ales dintre„membrii corpului didactic universitar, profesor,agregat sau conferenţiar definitiv de la Faculta-tea de Litere sau de Ştiinţe” sau dintre foştii in-spectori şcolari. Şi aceasta deoarece s-a urmăritde la bun început ca din rândurile absolvenţilor,doar vârfurile să poată intra în ciclul următor, lafacultate. Existau 6 regiuni şcolare: Bucureşti(incluzând şi Ploieşti, Buzău, Focşani, Brăila,Galaţi, Tulcea, Constanţa, Târgovişte, Piteşti,Turnu Măgurele), Cluj (incluzând Turda, Dej,Deva, Blaj, Sibiu, Tg. Mureş, Braşov, Sighi-şoara, Carei), Iaşi (incluzând şi Bacău, PiatraNeamţ şi Bârlad), Timişoara (incluzând şi Ora-dea, Arad), Chişinău (incluzând şi Cetatea Albăşi Bălţi) şi Cernăuţi (incluzând şi Suceava).Pentru a exemplifica, alegem o comisie din Bu-cureşti, sesiunea de vară 1934. Localul exame-nului a fost liceul Matei Basarab, iar din comisiefăceau parte: preşedintele, istoricul de la Univer-sitatea din Cluj, ulterior reputat bizantinolog şiacademician, Nicolae Bănescu; la lb. română, G.Nedioglu, prof. în Bucureşti; la lb. franceză, Iu-lian Stănescu, prof. la Turnu Măgurele; la filo-sofie, D. Papadopol, prof. la Turnu Severin; lageografie, M. Iacob, prof. în Bucureşti; la mate-matică, M. Stoicescu, prof. în Bucureşti; la fi-zică, I. Nanu, prof. în Bucureşti; la lb. latină, A.Moşoiu, din Ploieşti. Aducerea profesorilor dinprovincie urmărea o cât mai mare obiectivitate,dar şi testarea unei omogenităţi a cunoştinţelor.Prin lege, „materiile fundamentale” erau: limbaşi literatura română, istoria românilor, geografiaRomâniei, instrucţia civică, o limbă modernă (laalegere). La acestea se adăugau „două materii

speciale”, în funcţie de liceu. În perioada inter-belică au funcţionat 4 tipuri de liceu: industrial,economic, pedagogic şi real-umanist, existând înjur de 450 de astfel de unităţi. Apoi, imediat dupărăzboi, fiind un timp nu numai al tranziţiei poli-tice, dar şi sociale şi culturale, s-au redus numă-rul de licee (afectat şi de o micşorare teritorială),dar şi tipul lor, rămânând doar profilele pedago-gic şi real-umanist. Mai târziu, în perioada co-munistă se observă o evoluţie interesantă. Seajunge de la 3 tipuri (pedagogic, real-umanist şide artă) pentru anii ’50-’60; la 11 (industrial, dechimie industrială, agro-industrial, silvic, econo-mic, sanitar, pedagogic, de artă, de matematică-fizică, de ştiinţe ale naturii şi de filologie-istorie),specific în special pentru anii ’70-’80.

Primele rezultate după introducerea baca-laureatului au fost dezamăgitoare, deşi societatease aştepta la aşa ceva. În 1925, din cei prezentaţila examen, au reuşit 48,5%, iar în 1926, 52,7%.Imediat după aceea, sistemul educaţional a intratîn acţiune, s-a repliat şi s-a reuşit performanţa caîn perioada 1931–1933 promovabilitatea săatingă şi să depăşească 70%.

Anul acesta, în cadrul sesiunii iunie – iulie2015 a bacalaureatului, conform datelor centra-lizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Şti-inţifice (MECS), la evaluarea competenţelorlingvistice de comunicare în limba română, dintotalul elevilor evaluaţi (142.266), 98.631 decandidaţi (69,33%) au obţinut certificatul de uti-lizator experimentat (cu 2,21% peste nivelul în-registrat în 2014), 31.172 de elevi (21,91%) auobţinut certificatul de utilizator avansat (în creş-tere cu 0,38% faţă de aceeaşi sesiune a anului2014), iar 12.463 de elevi (8,76%) au primit cer-tificatul de utilizator mediu, procent inferiorcelui de anul trecut (9,16%). Pentru susţinereaacestei probe s-au înscris 145.073 de absolvenţide clasa a XII-a, dintre care s-au prezentat142.276 de candidaţi. 2.798 de elevi au absentat,iar nouă au fost eliminaţi întrucât au recurs latentative de fraudă. Înţeleg să vorbeşti dezartic-ulat limba română, dar s-o şi fraudezi încăînainte de a ajunge în Parlament, mi se pare ex-agerat.

P.S. Mă întreb oare ce fel de certificat ar fiprimit Vanghelie „care este” sau Eba „suc-cesuri”? Că de „utilizator mediu” nici nu poatefi vorba…

Mircea ZAHARIA

Bacalaureatul bunicilor...Î

Portret de sindicalist25 de ani! ...Cu realizări, eşecuri, înţelegeri şineînţelegeri, lideri devotaţi, membri mai multsau mai puţin încrezători în deviză, uniiinteresaţi doar de drepturi, pentru căîndatoririle erau privite drept obligaţii… autrecut şi vor mai trece încă…

Ar trebui să ne mândrim că aparţinemacestei Federaţii Libere, însă, uneori, norii se

abat şi deasupra noastră. De ce? De ce aşa? Pentrucă nu există unitate în simţire şi în gândire, pentrucă nu întotdeauna cugetul e liber. Ne făurim, uniidintre noi, un univers în care ne facem propriile re-guli şi pe care nici noi nu le respectăm.

Sindicatul nostru nu este o apariţie spontană,este continuarea unei alte structuri, dar are o altă vi-ziune asupra libertăţilor. Asta nu înţeleg mulţi. Dacăîn vremurile de mult apuse (sau de curând) sindica-listul ştia doar că e o parte din marea masă, aveadrepturi comune cu ale semenilor din câmpul mun-cii, astăzi nu înţelege pe deplin demersurile foruluila care a aderat sau este afiliat, de bunăvoie, evident.

Doar atunci când se câştigă drepturi iese la su-prafaţă adevăratul militant, cel care crede cu ade-vărat în misiunea instituţiei, merge la mitinguri,poartă pancarte, mai mult sau mai puţin convins sauconvingător.

Dacă există cineva care să vorbească în numelelui şi nu-i cere părerea, înseamnă că este interesatde funcţie (în viziunea lui). Dacă i se cere părerea,se face nevăzut, nu vrea să se implice…

Nu acesta ar trebui să fie portretul sindicalis-tului! Exemple? Destule – la noi şi peste tot în lume!

În lumea democratică trebuie să existe demni-tate şi bună credinţă. Pentru ca urmaşii urmaşilornoştri să aibă dreptul la decenţă, la educaţie, trebuiesă ne implicăm TOŢI! Nu doar acceptând plata co-tizaţiei lunare, ci, prin acţiunile noastre, să formămun front comun pentru a ţine piept legilor strâmbeşi nedrepte ale stăpânilor, care, în loc să vină în spri-jinul nostru, nu fac altceva decât să-şi urmăreascăinteresele proprii. În viziunea aleşilor neamului, alecăror fotolii au depins şi depind încă de naivitateaşi imaturitatea noastră politică şi de votul nostru în-crezător, învăţământul este Cenuşăreasa căreia, înloc să-i acorde respectul cuvenit, uită de unde auplecat şi de faptul că odată, unii dintre ei au purtathalatul suferinţei plin de cretă. Sau uită că nu ar fiajuns acolo unde sunt, dacă nu ar fi trecut prinşcoala, care, se pare, a fost prea indulgentă…

Stimaţi colegi, actori ai sistemului educaţiei,luaţi exemplul lui Moş Ion Roată şi haideţi să punemumărul la ridicarea bolovanului neîncrederii şi sus-piciunii! Să căutăm în noi forţa care ne face liberi,să fim uniţi, pentru că doar aşa vom fi puternici!

Prof. Daniela PREPELIŢĂLiceul Tehnologic „Vasile Sav”, Roman

...

Page 15: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Lecţia de istorie

Pag. 15

18/1938 – n. PaulFindrihan la Icu-şeşti, Roman (d.22. 07. 2004, Pia-tra-Neamţ), profe-sor, publicist, aabsolvit Liceul

„Roman-Vodă”, apoi Fa-cultatea de Filologie-Is-torie a UniversităţiiBucureşti (1960), a fost profesor şi director laSăbăoani, Neamţ, iar între 1966-1998, referentşi secretar literar al Teatrului Tineretului dinPiatra-Neamţ. Autor (colab.) al unor lucrări dra-matice pentru repertoriul TT: A participat la rea-lizarea manifestării cu public, „Antologia

Scriitorilor Români Contemporani” şi a „Co-locviilor critice”. Colaborări: Ziarul „Ceah-lăul”, revistele „Asachi” şi „Apostolul”.

■ 19/1946 – n. Neculai Păduraru, laSagna, Neamţ, artist plastic, absolvent al Insti-

tutului de Artă Plastică„Nicolae Grigorescu” dinBucureşti (1975), doctorîn arte vizuale, profesoruniversitar la Universita-tea Naţională de Arte Bu-cureşti. Distins cuPremiul U. A. P., de şase

ori, cu premiile: Bienalei Internaţionale deSculptură de la Budapesta, Premiul „Picasso”Roma, Premiul Bienalei Internaţionale Euro-Asia Ankara; Premiul pentru sculptură „MinatoKu”, Tokyo. În august 2013, a deschis o perso-nală la Piatra-Neamţ şi a declarat că intenţio-nează să deschidă un muzeu în satul natal. Lamulţi ani, Maestre!

■ 20/1938 – n. Mihai Merticaru, la Be-ţeşti, Rediu, Neamţ, profesor, poet, publicist,membru al U. S. A absolvit Facultatea de Filo-logie, Iaşi. Cărţi de poezie: „Vânătoare prin-ciară”, „Catedrala de azur”, „Scrierecuneiformă”, „Întâlnire pe pod”, „Imperiul lu-pului”, „Împărăţia clipei”, „Arca lui Petrarca”,

(continuare în pag. 16)

Iunie 2015

n

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Rememorări nemţene

APOSTOLUL

ram în multe privinţe foartedeosebiţi unul de altul şi amfost, cu toate aceste, buni, înmai multe rânduri chiar ne-despărţiţi prieteni; de aceeami-a fost totdeauna greu săvorbesc despre dânsul, căci nuputeam s-o fac aceasta fără ca

să vorbesc şi despre mine însumi. Amtăcut chiar şi atunci când alţii, care-lştiu numai din auzite şi din puţina luiscrisă, au spus despre dânsul şi ceeace nu-i adevărat, şi n-am să vorbescnici acum despre Eminescu, poetul,care trăieşte, ci despre omul, care amurit, sunt acum douăzeci de ani.

Mie nu mi-a fost Mihail Emi-nescu poet, nici, în genere, scriitor, ciom sufleteşte apropiat, pe urma că-ruia am avut multe zile de mulţumiresenină, şi povăţuitor în cele literare.Ani de zile de-a rândul nu am publi-cat nimic mai înainte de a-i fi citit şilui ceea ce am scris, căci mulţumireamea era să-l văd pe el citind cu mul-ţumire cele scrise de mine. Numai detot rar se întâmpla însă ca să-mi ci-tească şi el ceea ce scria, căci de celemai multe ori era mâhnit când seuita-n faţa mea. Îmi plăcea scrisa lui,dar ţineam la el şi mă atingea durerosasprimea cu care îi judeca pe oameni,încât aş fi voit ca altul să spună ceeace spunea el.

Nu se putea împăca felul de ascrie al lui cu viaţa pe care o avusemnainte de a mă fi împrietenit cu dân-sul.

Eminescu şi eu ne-am împriete-nit în iarna anului 1869 la Viena,unde ne urmam studiile universitare.

Deşi tânăr de abia douăzeci deani, el avusese până atunci o viaţăzbuciumată, umblase ani de zile de-arândul răzleţ ca un copil pierdut, sezbătuse pe la Sibiu, pe la Blaj, pe laBeiuş şi, ca sufleor la trupe călătoare,în fel de fel de mizerii, cunoştea întoate amănuntele ei partea urâtă avieţii omeneşti şi era oarecum coptînainte de vreme. Nu-şi urmase înmod regulat studiile secundare, darcitise mult, şi nu numai îşi făcuse re-putaţiunea literară, ci ştia totodată

multă carte şijudeca cu capullui. Cu deose-bire largi îierau cunoştin-ţele în ceea cepriveşte litera-tura tuturor po-poarelor, istoriauniversală şicea română în-deosebi, filoso-

fia tuturor timpurilor şi limbileclasice şi cea română. [...]

Eminescu era înscris la faculta-tea de filosofie, dar îl vedeam regulatla interesantul curs de economie na-ţională a lui Lorenz Stein, precum şila cel de drept roman al lui Ihering –un tânăr oacheş, cu faţă curată şirasă peste tot, cu un lung clăbăţ bă-năţănesc peste pletele negre, cu ochimărunţi şi visători şi totdeauna cu unzâmbet oarecum batjocoritor pe buze– un albanez, îmi ziceam, poate chiarun persian.

Câteodată se plimba, printrelecţiuni, pe coridor cu alţi tineriatunci mie necunoscuţi. Erau TeodorNica şi Ioan Bechnitz, Ioniţă Bumbacori vreun alt bucovinean.

Deşi trecuseră vreo două luni decând mă aflam la Viena, singurulromân de acolo pe care-l ştiam eraIoan Hosanu, care studia medicina.El venea câteodată să mă ia cu dân-sul, la masă. Prin el am făcut cunoş-tinţă cu Eminescu şi cu IoniţăBumbac, care scria şi el versuri, şiam luat masa împreună.

Mi-a rămas viu întipărită bucu-ria de a mă fi încredinţat că albanezulmeu nu era persian, ci român de ainoştri, şi-n timpul mesei am avut toţitrei, şi mai ales eu, o vie discuţiune cuEminescu, încât aş fi stat până searadacă n-aş fi fost nevoit să mă prezintînainte de două la cazarmă. (Mărturiidespre Eminescu. Povestea unei vieţispusă de contemporani. Editura Hu-manitas, 2013)

Ioan SLAVICI

Nicu Albu „... O netăgăduită epocăîn viaţa politică şi gospodărească

a oraşului şi judeţului nostru”itlul scurtei noastre incursiunidocumentare despre fostul libe-ral „primar de Piatra” şi „pre-fect de Neamţ” aparţine unuicoleg de „breaslă” DimitrieHogea, autorul lucrării „Din tre-cutul oraşului Piatra-Neamţ.Amintiri”, Piatra-Neamţ, 1936,

fost şi el primar în urbea de la poalelePetricicăi.

Cel născut „în Piatra, la 2 feb.1853, din părinţii săi Nicolai şi MariaAlbu, născută Osvald, căsătorit cuEleonora Albu, fiica marelui proprietarEnache Cantemir, la 1878”, va urmacursurile Şcolii primare nr.1 de băieţiPiatra-Neamţ, cu studii secundare laAcademia Mihăileană din Iaşi, începu-tul medicinii la Berlin (fără a o ter-mina), a fost numit pentru prima dată,în 1885, prefect de Neamţ, până înanul 1888, 1895-1899 şi în 1907. Suc-cesor vrednic al colonelului Rozno-veanu Gheorghe, sub a căruiconducere s-au construit majoritateaşoselelor montane, el a fost primul pre-fect care a introdus telefonul în judeţulNeamţ.

Ca primar, Nicu Albu va fi ales înprimăvara anului 1901 până în 1904,şi în 1907. Bunul gospodar s-a ocupatde construirea şi alinierea străzilor, tro-tuarelor, canalelor şi digurilor la Bis-triţa, refacerea localului Primăriei, acazărmii de pompieri etc. Opera lui ca-pitală ce va rămâne în conştiinţa con-cetăţenilor şi posterităţii este vasta şifrumoasa lucrare a Parcului Cozla –numit ulterior „Nicu Albu”, ca o recu-noştinţă a celui care a depus eforturisusţinute timp de 3 ani, cât a duratamenajarea „oazei” de recreaţie şi li-nişte a pietrenilor.

Tot în perioada mandatului amin-tit, au fost concepute lucrările ilumina-tului electric şi aducerea apei potabile,precum şi mutarea gării vechi de la 3km depărtare (gara actuală – n.n.).

Amintitul prefect de Neamţ, maiapoi primar de Piatra, deputat liberalales de opoziţie în cartel cu colonelul

Roznoveanu (altă mare personalitatepolitică – conservator n.n.) şi senatorîn 1905 şi 1907, 1908, şi-a dat obştes-cul sfârşit la 31 mai 1908, la vârsta denu mai 55 de ani, moartea datorându-seunei vechi boli, de natură sifilitică, pecare a neglijat-o necăutând a se îngrijila timp.

Ziua morţii celui „dintâi prefectdin ţară care a introdus telefonul în ju-deţul nostru, conceput şi executat fru-moasa lucrare a parcului „Cozla”„ (aziNicu Albu, în semn de recunoştinţă a

pietrenilor n.n.),a fost o straniecoincidenţă: la 31mai 1897 s-a sur-pat şi prăbuşitmuntele Cozlaunde se afla par-cul şi după 11ani, tot la 31 mai,în 1908, s-a pră-buşit şi vredniculgospodar al pie-

trenilor, în mod dramatic, într-un sana-toriu din Bucureşti.

Vestea morţii lui neaşteptată, acutremurat populaţia din această partea ţării, iar înmormântarea sa, pe 2 iunie1908, a prilejuit „o mare manifestareobştească cum nu s-a mai pomenit înoraşul nostru”. Durerea şi regretul mii-lor de oameni, care l-au condus în lă-caşul de veci, au fost nespus deimpresionante. Cuvântările rostiteatunci, în catedrala Sf. Ioan, mai alescea a bătrânului Emil Constantinescu,ministrul finanţelor (şeful liberalilordin Neamţ – n.n.) au zugrăvit, în chi-pul cel mai luminos, însuşirile şi ope-rele însemnate ale acestui vrednic fiulal Pietrei. Rămăşiţele lui pământeşti seodihnesc la Mănăstirea Bistriţa, înmormântul care i-a fost dăruit de prin-cipesa Elena Cuza care îl pregătisepentru ea, dar care, cum se ştie, a fostînmormântată la moşia părintească So-leşti – Vaslui. Fie-i ţărâna uşoară!

Prof. Gheorghe RADU

E

T

Eminescu în memoria contemporanilor

Page 16: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Pag. 16

Puncte de vedere

Împărăţia frigu-lui”, „Geometrielirică”, „Umbrapăsării”; „Arta eu-ritmiei”, şi cărţi di-dactice. („Repereliterare şi stilis-

tice” ş. a.) La mulţi ani,Maestre!

■ 21/1949 – n. Dan Cepoi, la Târgu-Neamţ(d. 2008, Piatra-Neamţ), pictor, absolvent al Fa-cultăţii de Arte Plastice, Iaşi. Membru al U. A. P.În paralel cu activitatea didactică la Piatra-Neamţ,expune permanent, în cadrul expoziţiilor colec-tive, ocazionale sau anuale, şi participă la Taberele

de pictură: Almaş, Varatec, Durău, Dumbrava.Este prezent în selecţiile Filialei Neamţ a U. A. P.pentru expoziţiile deschise la Iaşi (1985), Târgu-Mureş şi Piatra-Neamţ (1987), Bucureşti (1986),

Bienala „Lascăr Vorel”,Piatra-Neamţ. S-au publi-cat reproduceri după lu-crările sale în revistele:„Arta”, „Orizonturi româ-neşti”, „Vatra”. Prezent înnumeroase colecţii parti-culare din ţară şi de pestehotare.

■ 27/1951 – n. Laurenţiu Dumitraşcu, laMoineşti, Bacău, arhitect,stabilit cu părinţii la Bicaz(1958), apoi în Piatra-Neamţ. Absolvent al Insti-tutului de Arhitectură „IonMincu”. Membru al U. A.P. (1990). Diverse şi mul-tiple proiecte de amena-jare a unor zone(Bălţăteşti, Bicaz, C. F. S.Săvineşti ş. a.). Lucrări de artă monumentală(„Anamorfoze”), lucrări de scenografie (specta-cole: la TT, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul„Mihai Eminescu” din Botoşani ş. a.), proiectede construcţii în ţară şi în străinătate.

(urmare din pag. 15)

Iunie 2015APOSTOLUL

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

artea la care ne vom referi acum încheieo trilogie din care mai fac parte romanele„Mireasma clipelor de viaţă” sau „Ma-nuscrisul cu şiret albastru” şi „Ultimadoamnă”, scrise şi publicate în ultimuldeceniu.

Autoarea, Georgeta Simon-Bota-Bo-tescu, s-a născut în Satul Bozieni, Comuna Dul-ceşti, azi, Ruginoasa, din Judeţul Neamţ, esteabsolventă a Liceului „George Bacovia” dinBacău, stabilită în Piatra-Neamţ.

În primele două cărţi ale trilogiei, autoarea,marcată de lectura clasicilor literaturii române

şi nu numai, în-cearcă să se apro-pie cât mai multde valoarea aces-tora, recreândviaţa patriarhală,dintr-o localitaterurală, a anilor ’50ai secolului XX,un amestec de fic-ţiune şi real – osinteză epico-li-rică în care se des-coperă starea

sufletească a autoarei, cea care, cu nostalgie şiclarviziune, încearcă alcătuirea unui tablou allumii invadate de comunism, în centrul naraţiu-nii fiind prezentă familia „micului boiernaş(sic!) de ţară Dimitrie, cel care nu era un boierîn adevăratul sens al cuvântului, ci un bărbatcare învăţase cum să-şi administreze pământul[...], un ţăran cu şcoală”.

Al treilea roman este insolit din câtevapuncte de vedere: are un număr redus de perso-naje (Agripina, nume derivat din Agripa = „celcu picioarele înainte”, personaj prezent şi în pri-mele două cărţi; şoferul, „măi dragă”, care o în-soţeşte în călătoria ce se desfăşoară pe parcursula douăzeci şi patru de ore, o prietenă din copi-lărie, profesoara de istorie, Elena/Ileana şi ne-potul Vladimir, despre care se vorbeşte, avânddoar o apariţie episodică); roman fără o acţiunepropriu-zisă, având mai mult aspectul unei cărţide memorii, cu referiri la mai multor eveni-mente politice, sociale şi culturale, din perioadade dinainte de de Al Doilea Război Mondial şipână în prezent, când România este deja stat alUniunii Europene; de insolit ţine şi folosirea di-

verselor moduri de expunere: monologul, inclu-siv cel interior, dialogul.

Deşi, la început, cititorul va fi contrariat deabundenţa relatărilor doldora de informaţii, caîntr-un ghid turistic, ale personajului principal,care se dovedeşte un depozitar al impresiiloracumulate prin lecturi, autoarea dispunând deo considerabilă zestre livrescă agonisită în timp,dar şi cu ocazia vizitării unor muzee, a unormari galerii de artă, a locurilor exotice sau cuun bogat trecut istoric ş. a., încet-încet, el, citi-torul, va fi captivat prin ineditul informaţiilorsau prin asemănarea acestora cu propriile „acu-

mulări”, precum şi prin modul în care îi suntprezentate, deoarece această carte, împreună cucelelalte două, alcătuiesc o confesiune a unuipersonaj ajuns la vârsta înţelepciunii, a omuluicare a fost mereu atent la viaţa din jurul său, aunui om încărcat de amintiri, de satisfacţii şi re-grete, şi, desigur, de nostalgii, după anii copi-lăriei, ai adolescenţei, ai tinereţii, copleşit deceea ce constată că se întâmplă în ultimii ani înRomânia.

Trilogia, născută din nevoia unui om de a-şidescărca sufletul, este un cântec de lebădă alunei lumi, dispărute pentru totdeauna din pei-sajul românesc, ca urmare a dominaţiei de ju-mătate de secol a dictaturii comuniste, uncântec de lebădă prezentat prin intermediulAgripinei (ajunsă la „apusul vieţii: am trecut şide”,, Amurg”).

Folosindu-se de motivul călătoriei (în douăepisoade: unul, în oraşul în care Agripina şi-apetrecut copilăria şi tinereţea, unde urmează săse întâlnească, după mulţi ani, cu o prietenă, şialtul, la aeroportul din Bucureşti, pentru a-l în-tâlni pe nepotul Vladimir, ce vine de la Londra,unde s-a stabilit, ca să o ia într-o lungă călătoriepe diverse meridiane ale lumii), doar ca un pre-text, autoarea realizează o trecere în revistă aunor crâmpeie din viaţa proprie şi, mai ales, din

istoria milenară a locurilor natale, a ţării, alumii, nu de puţine ori concluzionând inspirat:„Universul se compune din lumină şi întuneric,bine şi rău, rai şi iad, considera Lucian Blaga şinu greşea. Pesemne că aşa a fost dintotdeauna,de când a apărut omul…”.

Atât Agripina, cât şi prietena ei Ileana, pro-fesoară de istorie, sunt puse de autoare să de-pene impresii din lecturi şi din călătorii pemeridianele planetei. Ea se foloseşte de celedouă însuşiri ale talentului său literar – price-perea de a realiza descrieri în manieră clasicăşi, în mod deosebit, de harul povestirii, uneoriacestea fiind realizate, parcă, dintr-o răsuflare,nu de puţine ori lăsându-se furată de subiect.

„Amintirile Doamnei A.”, ca întreaga trilo-gie, confirmă ceea ce fiecare om spune uneori:Viaţa mea a fost/este un roman.

Întregul roman – în cele trei părţi compo-nente – este un amestec interesant de confesiuniale personajului principal, un „alter ego” al au-toarei, cu referiri la trecutul istoric al neamuluinostru, al altor popoare, cu prezentări ale mari-lor realizări din domeniul ştiinţific (Calculato-rul, de ex.), cu trimiteri, uşor ironice, la viaţapolitică contemporană: „În copilăria mea, pevremea bunicilor mei, oamenii visau să se în-făptuiască două lucruri: să vină americanii şi săne aducem tezaurul acasă”. După cum se ob-servă, americanii au venit, îi găsim la Deveselu.Ce am realizat cu asta doar politicienii ştiu…Aceasta ia atitudine faţă de unele aspecte alevieţii contemporane de aiurea (Dar lumea cu-cerită de Alexandru cel Mare pentru gloria Gre-ciei unde este? Astăzi o vedem îngropată îndatorii, revolte şi sărăcie…) sau de pe la noi,uneori, alcătuind adevărate rechizitorii, verita-bile pagini de pamflet: „Sunt aceşti politicieninormali? Cum de i-am pus acolo? Iată, ce amimportat de la capitalişti: criminalitatea, toxi-comania, violenţa…”.

În întregul ei, trilogia Georgetei Simon-Bota-Botescu este o naraţiune ce penduleazăpermanent între trecut şi prezent, urmărind unscop declarat: „…povestesc celor ce vor ajungesă recheme dulcele sau tristul trecut. [...] Amadus în contemporaneitate onoarea bunicilor, apărinţilor, informaţii şi detalii…”.

Constantin TOMŞA

Note de lecturNote de lecturăă

Finalde trilogie

Rememorări nemţene

C

Page 17: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Pag. 17

Arte şi meserii

Iunie 2015 APOSTOLUL

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

Aniversăriculturalel iunie 2015

1. ZIUA INTERNAŢIO-NALĂ A COPILULUI

04. DIMA, GHEOR-GHE (1874–1925) com-pozitor, dirijor; 90 ani dela moarte

04. IONESCU, NAE(1890–1940) filosof, pedagog,jurnalist; 125 ani de la naştere

05. ZIUA ÎNVĂŢĂTORU-LUI

10. DARCLÉE, HARI-CLEA (1860–1939) soprană;155 ani de la naştere

14. BREDICEANU,MIHAI (1920–2005) compozi-tor, dirijor; 95 ani de la naştere

15. EMINESCU, MIHAI(1850–1889) scriitor, academi-cian; 126 ani de la moarte

16. ACADEMIA MIHĂI-LEANĂ (1835–1847) – Iaşi,prima instituţie de învăţământsuperior din Moldova; 180 anide la înfiinţare

16. BACONSKY, A. E.(1925–1977) scriitor, traducă-tor; 90 ani de la naştere

20. CIORAN, EMIL(1911–1995) eseist, filosof; 20ani de la moarte

21. SARTRE, JEAN–PAUL (1905–1980) filosof şiscriitor francez; 110 ani de lanaştere

26. PÂRVAN, VASILE(1882–1927) istoric, arheolog,eseist, profesor universitar, aca-demician; 88 ani de la moarte

26. ZIUA DRAPELULUINAŢIONAL ROMÂN

29. Saint-Exupéry, Antoinede, scriitor francez (1900-1944), 115 ani de la naştere.

Onor Generalului, în eternitate…ste deja târziu, dar nu-i vine să plece acasă. În-serarea a tras storurile fumurii pe ochiul feres-trei şi ea stă încă la birou. Linişte. Nefiresc demultă linişte. Când sunt copii în şcoală un zum-zet ca dintr-un stup de albine răzbate prin ziduri.Acum însă totul a amuţit. Doar în sufletul eifierbe neliniştea. Nu-i pot ieşi din minte vorbele

celor veniţi să evalueze starea „monumentului”:„Dacă va avea loc un accident grav, vă luaţi dumnea-voastră întreaga răspundere? Dacă va fi cineva rănitsau, Doamne fereşte, mai rău, răspundeţi dumnea-voastră, doamnă directoare?”.

Cum să se întâmple „cevarău” cu copiii ei? Cum să-şi asumeo decizie atât de grea? Cum?

Trece din birou în hol, apoiiese pe uşa principală şi-l priveşte.Masiv şi îngândurat, parcă, îmbră-ţişează întreaga curte a şcolii.Crengile-i seamănă cu nişte braţevânjoase. Ici-colo câte o frunzăstingheră se leagănă în adiereavântului de noiembrie. De peste150 de ani el străjuieşte ca un sol-dat credincios copiii. I-a primit înclasa I cu „braţe deschise” şi le-afăcut, la sfârşit de gimnaziu, semnde rămas – bun cu smaraldul frun-zelor sub care îşi ascundea lacri-mile. A prezidat atâtea festivităţide premiere..., a văzut atâtea di-plome..., atâţia părinţi şi bunici fe-riciţi..., a urmărit atâţia dascăli care au intrat foartetineri pe poarta şcolii şi au ieşit, după ani şi ani, cupărul alb, cu ochelari pe nas şi cu o decizie de pen-sionare în buzunar. Toate acestea îi treceau prin mintedirectoarei. Acum trebuia să ia decizia înţeleaptă. Dedragul copiilor! Pentru siguranţa lor!

Da – şi el a ajuns la capătul drumului. NeneaUlmul, generalul verde, trebuie să-şi dea viaţa pentrucei pe care i-a iubit atât. Mâna femeii alintă coajaaspră, crăpată şi rece, iar crengile profilate pe cerulînstelat salută parcă universul cu mâna la chipiu şiparcă-i aprobă decizia dând, din cap: „Da, da, n-avemîncotro, trebuie să acceptăm sacrificiul”.

O să se întâmple asta..., gândeşte directoarea, osă se întâmple într-un moment deosebit, chiar când vaavea loc lansarea revistei, într-o vineri, după ore, când

cei mai mulţi copii se vor aduna într-o clasă pentru ase bucura de rezultatele obţinute, de talentele şcolii.Aşa poate că va fi mai uşor, dispariţia lui va fi maipuţin observată, pentru că n-ar vrea să sufere copiii.Luni este 1 Decembrie – sărbătoare naţională – şi şco-larii vor sta acasă. Nu vor asista la dispariţia genera-lului verde, Nenea Ulmu, cum îi spun ei.

..............................................................................

E vineri, 29 noiembrie, ziua lansării Generaţiei 9.În clasă – mulţime de copii, bunici, profesori. Se lec-turează din creaţiile piticilor. Iustina cântă dumneze-

ieşte. Victoraş, de la pregătitoare,citeşte de parcă ar fi deja la gim-naziu. Căldură, zâmbete, flori.

În curte, Nenea Ulmul a fostdoborât la pământ de dinţii ascu-ţiţi ai drujbelor. Un uriaş secţio-nat, încărcat în camioane, evacuat.Pe locul lui a rămas un ciot detrunchi gros în care se pot citi cer-curile concentrice ale anilor, peste150. O vrăbiuţă nedumerită seaşază pe rana proaspătă, lemnoasăşi se întreabă unde o să-şi mai facăea cuibul. Graurul bătrân vine s-omângăie: „Aşteaptă, îi ciripeşte el,copiii din redacţia revistei ajutaţide doamna directoare şi-au propussă sădească un alt copăcel cu sevede nectar. El va fi nepotul luiNenea Ulmul, generalul verde, şi-iva continua munca, va priveghea

încă 150 de generaţii de acum încolo”.Lansarea s-a terminat. Stoluri gureşe de copii

umplu cancelaria. Aici, profa de fizică, LuminiţaStroia, taie tortul de 15 kilograme. Gura ei zâmbeştecând oferă copiilor farfuriuţele cu tort, dar pe obrazalunecă boabe diamantine de lacrimi. Plânge. Plângepentru el, soldatul credincios, generalul verde şi râdepentru ei, prichindeii fericiţi...

Toate pe lume au un început şi un sfârşit. Copaciinu fac excepţie, nu-i aşa?

Decembrie, 2014N.R. Text preluat din ultimul număr al revistei

„Generaţia 9”

prof. Monica Marilena CRISTEA

E

0

hiriţa lui Alecsandri a respectat dintotdeauna„o prioritate” a Iaşului. Evident, a TeatruluiNaţional din „dulcele târg”. Cine l-a văzut peMiluţă Gheorghiu în spectacolul „Chiriţa înprovincie”, nu l-a mai uitat niciodată. Şi cul-mea, sunt unul dintre ei, deşi nu mai sunt tânăr.Replicile: „Ioane, leagă curcanul de picioarelede dinapoi” sau „sculatul devreme şi însuratul

de dimineaţă sunt lucruşoare dulci”, îl făceau inega-labil. Când se juca Chiriţa, Naţionalul din Iaşi, gemeade lume, balcoanele „dădeau să cadă”. Pe atunci,spectatorii iubeau teatrul la nebunie. Miluţă devenisecopilul răsfăţat al spectatorilor ieşeni. Parcă era făcutsă înterpreteze Chiriţa bardului de la Mirceşti.

Cum în anii studenţiei am locuit la Căminul stu-denţesc „M. Eminescu” de pe str. Cuza-Vodă, vis-a-vis de Teatrul Naţional din Iaşi, una – două măduceam să-l văd pe talentatul artist. Nu singur, cu toţinemţenii care îl iubeau. L-am văzut şi pe Lăpuş-neanu, glumind cu toată lumea. Dar întâlnirea cea

mai tare a avut loc pe Sărărie, în tramvai. Mai clar?Într-o dimineaţă frumoasă, harnicul tramvai de cartierurca spre Bojdeuca lui Creangă din Ţicău. Pe la mij-locul dealului s-a oprit. Lumea, călătorii credeau căs-a defectat. Da de unde, vatmanul tramvaiului l-avăzut pe Miluţă şi s-a oprit să-l ia şi pe el. Frumosgest, nu?

Alecsandri a făcut la vremea lui o prorocire cares-a adeverit. A zis că „Chiriţa”, acest tip de persoană,va face epocă în Teatrul românesc. Prorocirea s-aadeverit, Chiriţa este actuală şi astăzi. Trăieşte printrenoi, o vedeţi pe stradă vorbind la mobil, întrebândpartenera de discuţii: „Ce faci fă?”. O vedeți dând cusubsemnatul la DNA sau comandând cerșafuri demătase la pușcărie. O vedeți tocmindu-se în piațăpentru câțiva bănuți amărâți cu niște băbuțe care vând

trei floricele. Şi în zilele noastre Guliţă învaţă fran-ceza, engleza, germana, să înţeleagă noii stăpâni.Bărbaţii au rămas şi ei aceiaşi Bârzoi care trebuie săscoată bani din orice, să-şi păstreze slujba sau, celpuţin să devină deputaţi în Parlamentul ţării. Asemă-narea pare perfectă.

Dar vulcanicul Miluţă a ostenit. De unde ştim?Din cartea „Surâzător comediantul trecea” semnatăde Sorina Bălănescu. De la ea am aflat că la sfârşitulcarierei artistul abia mai putea vorbi. Părerea ieşeni-lor care l-au iubit toată viaţa? „Miluţă nu mai poate!”.Şi diagnosticul a fost corect.

Inscripţia de pe piatra de mormânt a ilustruluiactor din Iaşi sună aşa: „Aşa e lumea o comedie,/ Iarnoi artiştii, care-o jucăm/ N-avem dorinţă, alta maivie/ Decât aplauze să merităm!”.

Deci, aplauze pentru Miluţă, care toată viaţa asalutat: „Sănătate, bre!”. Iar Chiriței nu trebuie să-imai urăm nimic; viața ei e lungă cât a poporuluiromân. (Dumitru RUSU)

C

Eterna și actuala Chiriță…

Page 18: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Pag. 18

Şcoala nemţeană, la zi

Iunie 2015APOSTOLUL

Şcoala, la ZiuaInternaţională a Muzeelor

n fiecare an, începând cu 1977, la data de18 mai se sărbătoreşte Ziua Internaţionalăa Muzeelor, eveniment care-şi propune pro-movarea, în rândul publicului, a informaţii-lor privind rolul muzeelor în dezvoltareasocietăţii.

Complexul Muzeal Judeţean Neamţ amarcat această zi printr-o serie de activităţi

desfăşurate la câteva din unităţile subordonate.Astfel, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Pia-tra-Neamţ, a avut loc vernisajul expoziţiei de arteplastice „Atitudini”, organizată în colaborare cuAsociaţia „Centrul de Excelenţă în Dezvoltare

Personală SOLOMON” (Braşov) şi Liceul de Artă„Victor Brauner” Piatra-Neamţ.

Vizitatorii au pătruns în universul EvuluiMediu, prin intermediul dansului medieval şi alpiesei de teatru „Farsa jupânului Pierre”, protago-nişti fiind elevii Şcolii Gimnaziale „Elena Cuza”Piatra- Neamţ şi ai Şcolii „Nicolae Iorga” Pângă-raţi.

Activităţile au continuat la Muzeul Memorial„Ion Creangă” din Humuleşti, cu activitatea „Pof-tim la şezătoare... acasă la Ion Creangă!”, unde auparticipat elevi de la Liceul Tehnologic Oglinzi,Clubul Copiilor Târgu Neamţ, Şcoala Humuleşti.

La Muzeul de Istorie Roman a avut loc pre-zentarea proiectului „Cultură, artă şi educaţie”,cuprinzând deschiderea expoziţiei temporare şifestivitatea de acordare a diplomelor de partici-pare cadrelor didactice şi s-a desfăşurat şi ceade-a treia ediţie a simpozionului „Dascăli romaş-cani de altădată”, desfăşurat tot la Muzeul de Is-torie Roman.

Manifestările din acest an s-au desfăşurat subgenericul „Muzeele – pentru o societate durabilă”.

Concursul interdisciplinar„Cultură şi spiritualitate

românească”proape o sută de elevi din toată ţara au par-ticipat, în perioada 14 – 17 mai, la etapa na-ţională a Concursului interdisciplinar delimba şi literatura română – religie „Culturăşi spirituali-tate româ-n e a s c ă ” ,desfăşurat

la Vânători-Neamţ.

Iniţiat de Mi-nisterul Educaţieişi Cercetării Ştiin-ţifice, concursul avalorificat perso -na litatea culturală,deschisă şi flexi-

bilă, a elevilor capabili de performanţă din învă-ţământul preuniversitar.

Competiţia s-a desfăşurat sub genericul „Fru-museţea sacră a lumii”, pe două categorii de vâr-stă. Astfel, pentru clasele V-VI tema a fost„Natura între cer şi pământ”, iar pentru claseleVII-VIII, „Omul între sacru şi profan”.

Festivitatea de premiere a avut loc pe16 mai,premianţii primind cadouri în bani şi cărţi, dinpartea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Arhie-piscopiei Romanului şi Bacăului, InspectoratuluiŞcolar Judeţean Neamţ, Fundaţiei „Ion Creangă”din Târgu Neamţ şi a unor sponsori inimoşi.

Concursul „Cultură şi spiritualitate româ-nească” are drept scop promovarea interdiscipli-narităţii, prin identificarea arhetipului literaturiide inspiraţie sacră, dar şi valorificarea cunoştin-ţelor elevilor despre valorile spirituale româneşti,în scopul cultivării acestora.

Spectacol de gală al ŞcoliiPopulare de Artă

âmbătă, 30 mai, Centrul pentru Cultură şiArte „Carmen Saeculare” a organizat, laPavilionul Expoziţional, un spectacol degală prilejuit de închiderea anului şcolar2014 – 2015.

Cursanţii claselor de pictură şi graficăale Şcolii Populare, coordonaţi de pictoriiArcadie Răileanu şi Radu Macavei, şi-au

expus cele mai noi lucrări de artă plastică. De ase-menea, elevii celorlalte clase ale Şcolii Populareau oferit celor prezenţi momente de teatru, muzicăşi dans.

Expoziţia cuprinde peste 70 de lucrări, rea-lizate pe pânză de dimensiuni mici, pentru că ar-tiştii sunt la o vârstă la care nu-i putem forţa sălucreze pe suprafeţe mari. Anul acesta, pentruprima dată în istoria Şcolii Populare de Artă, oelevă de 11 ani, aflată în al cincilea an de studiula clasa mea de pictură şi grafică, a obţinut pre-miul al III-lea la Concursul Naţional de Arte Vi-zuale „Nicolae Mantu” de la Galaţi. Pentrusecţiunea „Juniori”, Delia Maria Focşăneanu acreat lucrările intitulate „Amintirile bunicului” şi„Pe gânduri”, ne-a spus prof. Radu Macavei.

În fiecare an, elevii noştri participă la astfelde concursuri. Deşi concurenţa este destul destrânsă – şcoala noastră fiind relativ mică, încomparaţie cu alte şcoli din ţară – elevii noştri auobţinut mereu rezultate notabile, a adăugat prof.Radu Macavei.

Vernisajul expoziţiei şi festivitatea de pre-miere au avut loc în ziua de 29 mai, în sala Salo-nul Artelor, din cadrul Centrului Cultural„Dunărea de Jos”, din Galaţi. Lucrările participan-ţilor au fost expuse până pe data de 15 iunie.

Festivalul Naţional Şcolar„Antreprenor pentru viitor”

oi, 28 mai, Liceul Tehnologic „Vasile Sav”Roman a organizat, în colaborare cu Minis-terul Educaţiei şi Inspectoratul Şcolar Jude-ţean Neamţ, cea de a V-a ediţie aFestivalului Naţional Şcolar „Antreprenorpentru viitor”.

Activitatea vizează dezvoltarea com-petenţelor profesionale, responsabilizarea

tinerilor în proiectarea traseului profesional, an-trenarea profesorilor în abordarea antreprenoria-tului din perspectiva didactică şi încurajareaformării unei culturi antreprenoriale. De aseme-nea, festivalul oferă participanţilor şansa de a va-lorifica exemplele de bună practică în vederearacordării demersului didactic la coordonatele

economice naţionale şi europene. Cele trei secţiuni ale festivalului au fost:

„Homo-Faber” – expoziţie de produse finale rea-lizate de elevi în cadrul proiectelor şcolare, „In-cubator de afaceri” – diseminarea unor proiecteantreprenoriale/planuri de afaceri însoţite de pa-chetul de promovare a proiectului/afacerii/produ-sului (pliant, catalog, fluturaşi, bannere, siglă,slogan etc.) şi „Abilităţi de viaţă independentăla elevi, dezvoltate prin activităţi de educaţieformală şi nonformală” – exemple de bună prac-tică.

Lucrările vor fi publicate pe un CD cu ISBN.

„Memoria demnităţiiromâneşti”, omagiată

de Liceul Tehnologic Oglinziiceul Tehnologic Oglinzi, Cercul „Cultuleroilor” şi Inspectoratul Şcolar JudeţeanNeamţ au organizat, pe data de 23 mai,Simpozionul Naţional „Memoria demnităţiiromâneşti”.

La activitate au participat membri aiUniunii Scriitorilor din România și Repu-blica Moldova, Asociaţiei Culturale Pro Ba-

sarabia şi Bucovina; profesori universitari, prelațiai Bisericii Ortodoxe Române, veterani, persona-lităţi de la est şi vest de Prut, studenţi şi elevi.

„Anul 2015 a fost consacrat ca «Anul Vete-ranilor de război», astfel, la 70 de ani de la sfârşi-

tul celui de Al Doilea Război Mondial, în onoareaveteranilor de război şi pentru cinstirea eroismu-lui, jertfelor şi memoriei celor căzuţi în lupte, darşi în memoria rezistenţei anticomuniste din ţaranoastră, a eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989,a oricărui român ce a luptat pentru valorile naţio-nale, organizăm, din sacră datorie şi din profundărecunoştinţă, acest simpozion”, au spus organiza-torii activităţii.

Prin lucrările susţinute în cadrul simpozionu-lui, manifestarea îşi propune descoperirea faptelorde vitejie, de demnitate, de mărturisire a patriotis-mului şi a credinţei străbune, dar şi de rezistenţăîmpotriva nonvalorilor, precum şi încurajarea ela-borării şi publicării de monografii, studii şi docu-mente şi organizarea de manifestări cultural-ştiinţifice.

Î

S

L

AJ

Page 19: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Pag. 19

Şcoala nemţeană, la zi

Sumaronica Marilena CRISTEA– Onor Generalului, în eternitate…(pag. 17)

Gelu CURPĂN – „Un vis pentru viaţă” (pag. 11)Dana DOBREANU – Şcoala Gimnazială „Daniela Cuciuc”, în straie de sărbătoare (pag. 10)Ana MACOVEI – Calitatea serviciilor în biblioteca şcolară (pag.10-11)Mihai – Emilian MANCAŞ – Moara lui Tudoran: Conu Alecu (pag. 12)Florentina MOISE – VASILIU – La mulţi şi victorioşi ani pentru FSLI şi SLLICS (pag.10)Raluca NACLAD – REVANŞA pe scena TT (pag. 20)

Irina NASTASIU – Infocult (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7) * Adolphe Chevallier, fotograful Casei Regale (pag. 13) * Şcoala nemţeană, la zi (pag.18-19)

Niculina NIŢĂ – Zilele Casei Corpului Didactic Piatra-Neamţ (pag. 1-10)A. OPRIS – Premiaţi de ierarh * Selecţionata …C.N.V.R. * Omagiul de fiecare zi (pag. 8) * „Dor de poezie” la ediţia a XIII-a… * „Portretede dascăl” la bibliotecă * Eveniment editorial la catedrală.. Cu muza scrisului la „Roman Vodă” (pag.9)Gabriel PLOSCĂ – Un sfert de veac de istorie… (pag. 1)Daniela PREPELIŢĂ – Portret de sindicalist (pag. 14)Gheorghe RADU – Nicu Albu… „O netăgăduită epocă în viaţa politică şi gospodărească a oraşului şi judeţului nostru” (pag. 15)Dumitru RUSU – Eterna şi actuală Chiriţă… (pag. 17)Ioan SLAVICI – Eminescu în memoria contemporanilor (pag. 15)Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene (pag. 12, 13, 14, 15, 16) * Note de lectură: Final de trilogie (pag. 16)Mircea ZAHARIA – Sărbătoarea unităţii şi a solidarităţii (pag. 1, 2, 3, 4, 5, 6) * Bacalaureatul bunicilor (pag. 14) * Aniversări culturale,

iunie 2015 (pag. 17).

M

Iunie 2015 APOSTOLUL

Simpozionul interjudeţean„Gheorghe Ruset‐Roznovanu”

ineri, 22 mai, Liceul Tehnologic Roznov agăzduit cea de-a treia ediţie a Simpozionu-lui interjudeţean „Gheorghe Ruset-Rozno-vanu“, manifestare organizată în parteneriatcu Parohia Chintinici şi Inspectoratul Şco-lar Judeţean Neamţ.

Tema ediţiei din acest a fost „Şcoala deieri, şcoala de azi. 150 de ani de învăţământ

pe meleaguri roznovene”, simpozionul fiind orga-nizat pe patru secţiuni: Istorie, Literatură, Geogra-fie şi Tradiţii şi spiritualitate.

Prin intermediul acestei inițiative, organiza-torii îşi propun valorificarea tradiţiei istorice şiculturale a oraşului Roznov, care se leagă strânsde personalitatea lui Gheorghe Ruset - Rozno-vanu. Mare proprietar de pământuri în secolul alXIX-lea, luptător în Războiul de Independen ţă din1877 şi deputat în Parlamentul României din aceavreme, din partea Partidului Conservator, moşie-rul Gheorghe Ruset Roznovanu face parte dinacea ramură a familiei Ruset pomenită de MihailSadoveanu în „Zodia Cancerului”.

Prima ediţie a Simpozionului GheorgheRuset-Roznovanu a avut loc pe data de 25 mai2013, organizatorii vizând dezvoltarea şi consoli-darea capacităţii intelectuale prin abordarea, dinperspectivă personală, a unei teme culturale, per-fecţionarea continuă a elevilor şi profesorilor,abordarea transdisciplinară a unor teme culturaleşi, nu în ultimul rând, promovarea imaginii Liceu-lui Teoretic Roznov. (I. NASTASIU)

V âmbătă, 16 mai 2015, la Hotel VictoriaCluj-Napoca, s-a desfăşurat cea de aşasea ediţie a Conferinţei Naţionale cuparticipare interna-ţională de Cercetareîn Nursing. Aceastaa marcat seria eve-nimentelor dedicate

Zilei Internaţionale a Nur-selor adresându-se asis-tenţilor medicali,specialiştilor, studenţilorşi elevilor din domeniulsănătăţii şi asistenţei peda-gogice atât din ţară, cât şidin străinătate.

Organizată în patrusecţiuni: responsabilităţileasistentului medical înpromovarea sănătăţii, di-mensiuni europene în ca-litatea serviciilor de nursing, perspective înmanagementul educaţional şi medical, bunepractici în formarea competenţelor specifice do-meniului sănătate şi asistenţă pedagogică, con-ferinţa a avut drept scop dezvoltareacompetenţelor specifice şi de comunicare aleviitorilor asistenţi medicali generali, drept pen-tru care a fost patronată de şcoli de profil deprestigiu, precum Şcoala Postliceală OcrotireaCluj-Napoca, Şcoala Postliceală Henri CoandăCluj-Napoca, Liceul Teoretic Victor Babeş Cluj-Napoca, alături de Inspectoratul Şcolar JudeţeanCluj şi Filiala Cluj a Ordinului Asistenţilor Me-dicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Me-dicali din România.

Şcoala Postliceală Sanitară Piatra-Neamţ afost reprezentată de un grup de 16 elevi din anulIII, specializarea asistent medical generalist,sub îndrumarea doamnei maistru instructor Sil-via Luca şi a directorului unităţii, prof. MihaiFloroaia. Materialele prezentate au vizat educa-ţia pentru sănătate, rolul şcolii în educarea şiformarea tinerelor generaţii privind adoptareaunui stil de viaţă sănătos, importanţa familiei în

dezvoltarea abilităţilor de viaţă la copii şi ado-lescenţi cu privire la alimentaţie, sport etc., darşi elementele de noutate privind cercetarea în

nursing, cooperările internaţionale, rolul asis-tentului medical astăzi etc. Exemplele de bunepractici şi proiectele derulate de către diverseunităţi de învăţământ de profil au constituit ele-mentele forte ale manifestării ştiinţifice. Fiecareparticipant a avut ocazia să adreseze întrebări,să aibă intervenţii la oricare dintre secţiuni, ele-mentele de plus valoare constituind punctulforte al activităţii.

Managementul şcolilor postliceale sanitarea constituit o problemă importantă şi de maximăactualitate, în contextul în care, la nivel naţio-nal, funcţionează foarte multe astfel de unităţi,majoritatea în sistem privat.

Considerăm manifestarea de o reală reuşită,pentru care felicităm organizatorii şi persoaneleparticipante, manifestându-ne dorinţa ca astfelde acţiuni să capete o mai mare popularizare înrândul elevilor, cadrelor didactice şi specialişti-lor din domeniul sănătăţii, fapt ce ar determinao mai mare implicare a tuturor celor interesaţide astfel de evenimente.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

Nemţeni la Conferinţa Naţionalăde Cercetare în Nursing

S

Page 20: APOSTOLUL · 2020. 4. 23. · 2015 ici că se putea o mai fericită încununare ca cea prin care, Ziua Învă-ţătorului – 5 iunie, a devenit motiv de celebrare a dascălilor,

Zig-Zag

TEATRUL TINERETULUIPIATRA NEAMŢ

Stagiunea 2014‐2015

PROGRAM AGENŢIA TEATRALĂ:Marţi – Vineri: 11-12 şi 16-

19; Sâmbătă – Duminică: 16-19 lSe pot rezerva bilete la adresa de e-mail: [email protected](de luni până vineri) sau la numerelede telefon: 0752.149.735,0233.211.036 l Pentru a fi valabile,biletele aferente rezervărilor trebuieachitate cu două zile îna intea specta-colului.

Revanşade Michele SanteramoTraducerea: Eva Simon

n distribuţie: Mircea Postel-nicu, Sabina Brânduşe,Rareş Pârlog, EcaterinaHâţu, Dragoş Ionescu

Regia şi scenografia:Vlad Cristache

„Să râdem chiar şi atuncicând nu e nimic de râs”

Născut la Terlizzi (Bari) în1974, actorul şi scriitorul MicheleSanteramo este unul dintre cei maiprolifici şi mai jucaţi dramaturgiitalieni ai momentului. Din 2001,anul debutului său ca dramaturg, ascris peste cincisprezece piese.

Prin „Revanşa”, Santeramodovedeşte că ştie să facă dintr-untext un ţesut viu, în care palpită ră-nile noastre zilnice, oblojite dehazul de necaz. Cum reacţionezicând, deodată, viaţa începe săcurgă împotriva ta şi simţi că te su-foci de atâta nefericire ca într-unsac de plastic, unde eşti aruncat caun deşeu?

Nefericirea are glasul câineluitău care latră ori de câte ori audecuvântul „expropriere”, pentru căproiectul unei căi ferate îţi ia pă-mântul, singura ta sursă de venit.

Nefericirea are gust de omletăşi de paste cu sos, ingurgitate zilnicpentru a minţi foamea.

Funcţionari publici, bancheri,doctori, avocaţi, toţi îţi arată că lu-crurile normale sunt un lux care nue de nasul tău.

Cu toate astea, important este„să nu te resemnezi” şi „să râzichiar şi atunci când nu e nimic derâs”. Acestea sunt cele două roţiale scripetelui care începe să te ri-dice când ai ajuns în adâncul pră-pastiei.

Raluca NACLAD –secretar literar

REPERTORIUL stagiunii2014‐2015

l Gărgăriţele se întorc pe pă-mânt

de Vasili Sigarev, regia: Alexan-dru Mâzgăreanul Ai grijă ce-ţi doreştiun spectacol de Tudor Tăbă-

carul O ... Ladăcreaţie colectivă după Ion

Creangă; text: Genţiana Ionescu;regie: Alexandru Dabijal Hippolytosdupă Euripide; regie şi sceno-

grafie: Horaţiu Mihaiu; mişcare sce-nică: András Lórántl Jurnalul unor nebunidupă Anton Pavlovici Cehov şi

Nikolai Gogol; un spectacol deLouise Dănceanul Contra iubiriide Esteve Soler; regia: Bobi Pri-

cop; scenografia: Adriana Dinulescul Vicleniile lui Scapinode Molière¸ regia: Alexandru

Mâzgăreanul Un spectacol ratatdupă Daniil Harms; regia şi sce-

nografia: Horaţiu Mihaiul Black Comedyde Peter Shafferl Fetiţa soldatde Mihaela Michailov; regia:

Adrian Tamaşl Anatoldupă Arthur SchnitzlerRegia: Răzvan Muraru: sceno-

grafia: Romulus Boicul Ca nuca-n pereteBasme teatrale după Ion

Creangă; regia: Traian Savinescul Dragoste de-o noapteun spectacol de Tudor

Tăbăcaru; scenografia: RomulusBoicu

Î

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, A. OPRIŞ (subredacţia Roman), Dorian RADU – DTP;

Florin MOLDOVANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]