2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

57
Aceasti cutegereeste pro- pusi de citre duhovnicii A{inis- tirii Virziregti tuturor credin- ciogilor pentru a-i indemna si chibzuiasci inci gi inci o dati incotro merg fiecare dintre ei gi si infeteagi cdt mai clar ce au de ficut pentru a cdgtiga ma- rea Ml|.A a lui DUMNEZEU gi via- ta cea vegnici. ,,De-fi vei adu- ce aminte de ceasut mortii in veac nu vei gregil" - ne invati SFANTA SCRIPTURA. SFATURI PRIVINDTAINA MORTII , Cum putem salva sufletele din iad

description

2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Transcript of 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Page 1: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Aceasti cutegere este pro-pusi de citre duhovnicii A{inis-tirii Virziregti tuturor credin-ciogilor pentru a-i indemna sichibzuiasci inci gi inci o datiincotro merg fiecare dintre ei gi

si infeteagi cdt mai clar ce aude ficut pentru a cdgtiga ma-rea Ml|.A a lui DUMNEZEU gi via-

ta cea vegnici. ,,De-fi vei adu-ce aminte de ceasut mortii in

veac nu vei gregil" - ne invatiSFANTA SCRIPTURA.

SFATURIPRIVINDTAINA MORTII

,

Cum putem salva sufletele din iad

Page 2: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

@ Monah Pimen Ylad / Sfaturi piuind taina mo(ii

ISBN:

Chilia <<Intrarea in biserici a Maicii Domnuluil>

Schitul Lacu - Sfintul Munte Athos

P.O. BOX 146Karcia 63086'

Telefon: 00306946572266

Coperta I: invierea

PREFATA,

Dupd ce am scos in Rominia c rte^i'Ml-NUNI DIN VREMEA NOASTRA", am vd"-zut folosul ei gi cu ^probmea editurii CUDRAG gi a minlstirii Vdrzdreltr ne-am gdn-dit sI scoatem gi cartea actuald c re zre ex-plicit rAnduiala inmormAntirii gi multe altesfaturi folositoare pe care ar trebui sd le gtieorice cregtin. Deci vI oferim din toatd inima

9i MAICA DOMNULUI sd vd fie povdgui-to^re pe calea mdntuirii.

Monah PIMEN VLAD

SFANTUL MUNTE ATHOS

Page 3: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Md infiorez de venirea morfii $i de judecata cea neamtrgi-tI, eu ticdlosul, dar de a lucra cele rele gi urdte nu mA deptrr-tez. Miluiegte-md, Fecioard, gi mai inainte de sfErgit m6ntu-iegte-md.

Prea Sfdnrd Ndscdtoare de Dumnezeu,mdntuieSte-ne pre noi.

Stdpdn6, dtrruiegte-mi suspine netdcute gi izvoare de la-crimi, ca sd-mi spdl gregelile mele cele multe gi rtrnile celenevindecate gi s[ dobdndesc viala cea vegnicl.

Binecuvdntdm pe Tatiil, pe FiulSi pe Sfiintul Duh, Domnul.

Cu gura mea strig neincetat: gregit-am! lar6 cu gdndul pe-trec cele necuvioase. Deci, cu ce ochi te voi vedea pe Tine,Hristoase, eu, dezndddjduitul gi osdnditul? pentru ceea ceTe-a nlscut, miluiegte-md.

$i acum gi pururea Si in vecii vecilorAmin.

Mullimea. rautAfilor mele o mArturisesc [ie, Stepane, cenimeni altul in lume n-a mdniat pe Fiul tAu, pe Dumnezeu giDomnul, a$a precum eu. Deci, cu Acesta impaci-mtr degrab,Fecioard.

Sd lduddm, sd binecuvdntdm Si sd ne inchindm Domnului,cdntdndu-l Si preaindlldndu-L pe Ddnsul intru toli vecii.

Canosnele Maicii Domnul uipentru Pavecernild din OCTOIH.

Glas 6. Duminicd seara. Cdntarea a 8-a

fine minte, cre$tine, ci Dumnezeu-existA"gi_clE-J vedeIIU ru,rmai frptek"Iale,dar chiar qiJaLe gi e[ niciodati nu vei putea ascunde_nimic de EI.

Jine minte c[ Elpazelte viat4-Ei"p3nelelsaja gi cd,oricate bunlstare ai in viafa ta, El !i a diruit-o pe toa-td- Agadar, muhume$1tu.Ifurfiecare-.ceas pentru mila pecare ti-o arate; iuh.e+te_=l*.EU*tO3tf, -inrma, supune-te Luiin{oate gi cheamLl. pe Elin-ajutor inonice.fapti.a.ta.Candrueaiut i, tg$gfugfglg.U*oSrenelile tale inrotde au -naili-a-duc folos gi au.sor{i .de izbanda.

line minte ce Takl_Cer€sc L-a trimis in lume peMdntuitorul gi D" omnul .nostr.u lisus Hristos; si crezi$i tu in El qi se ascul$ de dumnezeiasca tui invifiturl,care i1i este descoperite in_Evangbclie gi aici este expusepe scurt ca si implinegti fhglduinlele pe care le-ai fbcutinaintea lui Dumnezeu la botez, de a moqteni viala veq-nicd gi de a nu te

ln zilele de=ci gi, cazAnd cu e_vlavie inaintea lui Dumn ezeu, adu.tiaminte" de toate.milele pe care le-ai primit de la El; rnul-

Sfdntul Tihon de Zadonsk:scuRTA INvATATURA cREsrrNA

Ws6g

Page 4: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

fumegte-I pentru ele din toatd inima ta Ei ftgnduiegte-I, ca semn al recunogtinfei tale, sL trliegti aga cum iliporuncegte EL. Aceasta este jertfa cea mai plicut[ luiDumnezeu.

Cinsteqte-1, in primul rAnd, pe conducdtor, ca peautoritatea rAnduitd de Dumnezeu, gi supune-te lui intoate; cinsteEte-i pe pistorii duhovnicegti, pe tat[l gi pemama ta gi pe togi bdtrAnii gi pe oamenii virtuogi qi as-culta sfaturile lor folositoare.

Straduiegte-te nu n'umai tu sd fii virtuos, dar gi pe so-!ia, copiii qi casnicii tii povl[uieEte-i spre toatd fapta ceabund gi pllcutd lui Dumnezeu. Eereqte-te nu numai sifaci riu in prezenla lor, dar nici sd vorbeqti urAt, ca sdnu-i inveli astfel la rlu: qi binecuvAntarea lui Dumnezeuse va odihni peste casa ta.

fine minte intotdeauna cI pentru aceasta te-ai nis-cut in lume, c4 si faci bine tuturor, pe cAt po(i, in oriceimprejurare.

Jgbq$te-i. nu numai pe apropialii qi binefhcdtorii tei,.dar gi pe dugmanii tdi, ca astfel s[ po{i gi pe ei s[-i sme-reEti, sd-i indrepfi gi sd-i faci oameni buni.

Agadaa cu Dimeni si nu te cerfi; chiar de te-ar ociricineva, sdJe strdduiegti, pe cAt pofi, si induri ocara gi lamomentul potrivit si-i faci bine celui ce te-a ocdrit.

Fd bine gi animalului tdu, pe care Dumnezeu {i l-adat s[-!i slujeascd.

Pdzegte-te nu numai de faptele ticiloase, dar Ei devorbele urdte, pentru ca nu numai in fapti, ci gi in cu-vint slfi i un om curat Ei neprihinit.

Sa nu furi qi si nu rdpegti nimic de la nimeni, ci safii mullumit cu ceea ce aduni prin ostenelile tale. Si.-fii

farnic Ai si fugi de trindivie, pentru c[, aEa cum hirni-cia este pldcuti lui Dumn ezeu, aga trAnddvia, ca izvor altuturor relelor, eSIg"Un"pec4t foarte potrivnic ei.

Niciodati.si nu min[!, ci si spui intotdeauna hdevd-rul, pentru ci minei*ge,sf yiglejltgul sunt cele mai viti-mitoare dintre toate patimile Ei sunt un lucru obiqnqitgg-mai pentru diavol.

Sj nu bei peste misuri, cici Dumnezeu cel mai mu^ltiEi intoarce fafa de la befiv, pentru c[ befivul poate si-vir$i qrise-"fapta-r*e.a mai repede decAt omul treaz.

Daci vei pizi toate acestea, Milostivul Dumnezeu nunumai in viafa aceasta Se va milostivi de tine, dar qi incea viitoare te va proslivi cu acea slavi cu care El ii pro-slivegte pe sfinfii Sni ;i tofi oamenii te vor iubi.

W6q( W7W

Page 5: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

CUPRINS

Prefafi

O alti minune t2C***r*ti* rr ."pnri riIs. rlv.np. ps f.en tr e.9. +ei pel!.Tg. .eei. rrp gp.rf r. ., . ., .?.1

Ce se intdmpld cu sufletul dupd moarte.Taina morfii. Moartea dreptului gi moarteapegllslslpi

Ce se intflmpli cu sufletul dupi moarte

ri. sssr. .pg.?.f e .f, . el. rl g.1r{A treia zi gi vdmile. Semnificalia zllelora noua sl a Datruzecea. . . . . . . . . . . . r . . . , . t . . . . . . . . . . . . , . . . ,

Ce trebuie gi ce nu trebuie sd facemlainmorm?.$Lt-...ll.pglp.glll....... .......+.?.Ce trebuie sd facem?

23

33

;1@roe@(

53

Page 6: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

La cimitir

lqr.gry.r.' +. 4vp. .+. iln q.qll?.tq?{els.n.+'lg 4.e. 4gp4.iltnglrlfuI?reAlts r4r'4trsli qi pgyetsiri

Din Rflnduiala inmormAntirii mirenilor 73

.9els. gpl .p.r.'grli.4s. nep g.{rerire..?. .t1erf IIeT. . . . . ... . .7.9.Despre cei care in fiecare zi picituiesc

ri.ir'.f.p.qrre..?.i es.pesrislq ..... ,..... , .p.1Piinea cea de toate zilele 85

Rugdciune de pocdinld cdtre DomnulNostru Iisus Hristos h Sfantului4.ry.q.t lg:.ig .$.iry.q.tlyl Q!ry 4psr\ t ry.Q. 85

Rugdciune cdtre Preasfdnta Ndscltoare.4.q.Peslrsr.e.y.(s.f.li?.rlylyj.1r!ser.g..!.glsng)....2.!..B.yelp.iyLg. pel]!re..e. .ne.?.{le..p.H4. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . .?.9.

Plflnsul de luni seara

6 l

62

64

69

101

f

Wlloq(

Page 7: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

invierea din Siria - decembrie 2004:MIRACULOASA RECOMPUNERE

A TRUPUTUI MACELARIT

In luna decembrie 2004, un arab saudit, musulman,s-a infhliqat Ia mai multe agenfii de presd pentru a relatao intAmplare de necrezut care i s-a petrecut gi care i-aschimbat viafa. Povestea a apirut la televiziune, la radio,pe internet, a circulat in ziare, reviste gi broquri, in Ara-bia Sauditi, in Siria, Palestina qi in firile vecine. Aceas-ti minune a Maicii Domnului a covArgit cu infricoqatisurprindere toati lumea arabi - musulmani gi intregOrientul Mijlociu.

Acum cifiva ani, acel saudit s-a cisitorit cu o mu-sulmani foarte bogati, insd stearpl. Anii au trecut gi, inpofida tuturor strlduinfelor gi a cheltuielilor medicaleinsemnate fbcute la mulli doctori, au rimas fXri copii.Pdrin{ii lui i-au propus si se clsltoreasci cu o alti feme-ie, plstrAnd-o gi pe intAia sd sofie (legea locall ingiduiepini la patru cdsitorii concomitent).

Obosit, neliniqtit gi deznidljduit, birbatul nu a pri-mit sfatul plrinlilor sii, ci a ales sd plece in vacan{i cusofia si in Siria. Ajunqi acolo, au inchiriat o limuzini qi

un gofer care s[-i poarte ca ghid in cil[toriile lor prinSiria.

De-a lungul vacanfei Eoferul a observat ci perecheasauditi pdrea amdrAti, indureratl, mihnitl. Deoarecedevenise apropiat de pereche, goferul ghid i-a intrebatde ce sunt nefericifi - poate pentru ci nu sunt'multu-mifi de felul in care conduce excursia?!

Cei doi soli i-au mirturisit goferului ci pricina ne-fericirii lor este neputinla de a avea copii. $oferul, careera qi el musulman, le-a spus atunci c[ in Siria cregti-nii ortodocEi au o mi,nlstire numiti Panaghia Saidnaya(nume compus dintr-un cuvint grecesc care inseamni,,Preasfinta'gi un cuvAnt arab care inseamnl,,Doamnanoastrl") gi ca mulli oameni care nu pot avea prunci seindreaptl citre icoana ei fhcltoare de minuni. Ei mergIa mdnistire spre a se ruga gi primesc o plrticici din fi-tilul candelei care arde inaintea icoanei celei minunate.Iar apoi ,,Maria cregtinilor" le dl cele ce doresc, dupdcredinla lor.'

insufleti{i gi emo[ionafi, arabul saudit gi sofia sii-au cerut ioferului si-i ducd la Mdnlstirea Saidnaya aDoamnei cregtinilor, spunAnd: ,,Dac[ vom avea un co-pil, ml voi intoarce qi-fi voi da drept mulpmire 20.000de dolari, iar mlnlstirii - 80.000 de dolari".

Astfel, s-au dus la ministire gi au fbcut precum li s-azis. Mai apoi s-au intors Ia ei acasd gi, dupi ceva vre-me, femeia a aflat ci este insircinati. Dupa cAteva luni anlscut un bliefel minunat. A fost cu adevlrat o minunea Doamnei noastre, de Dumnezeu Ndscltoarea.

p8q( We@(

Page 8: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Acum, de indatd ce solia si a ndscut, b[rbatul saudit,fericit nevoie-mare, avrut si se intoarci in Siria, ca si-giline fbgdduinlele pe care le fdcuse. L-a sunat pe acelaqiqofer Ei i-a cerut si-l ia de la aeroportul din Damasc.lnsi goferul, care se va dovedi un om viclean gi riu, sur-prinz[tor, i-a convins pe doi prieteni ai sli si meargiimpreuni cu el la aeroport ca sd-l ia pe bogatul arab sa-udit, si ii ia banii gi si-l omoare.

Agadar, l-au agteptat pe bogitag la aeroport, iar acesta,pe drum, fbri si igi dea seama ci plinuiseri si-l omoa-re, le-a spus prietenilor goferului cd le va da qi lor cAte10.000 de dolari fiecdruia in parte.

Fiind ei tot nemulgumifi, s-au abltut de la drumulcitre mindstire gi au mers intr-un loc pustiu, unde l-auucis pe birbatul saudit, apoi i-au tiiat capul gi celelal-te pdrfi ale trupului sdu, miinile qi picioarele, in buci[i.Orbili de patiml qi coplegili de fapta groaznicd, pe caretocmai o sivdrqiseri, au pus rimigifele birbatului inportbagajul maginii, in loc si Ie piriseascd acolo. Dupice i-au luat banii, ceasul gi tot ce mai avea, au purces sIcaute un alt loc pustiu pentru a scipa de rlmiqife.

Apoi, pe cind se aflau pe autostrada nafionald, magi-na a ftcut o pan[ gi s-a oprlt in mijlocul drumului. Ceitrei s-au dat jos ca si vadi ce se intAmplase cu motorul.Un motociclist s-a oprit s[ ii ajute, insi ei, temindu-seca nu cumva sh se descopere fapta lor cea groaznici, auspus ci nu au nevoie de ajutor. lnsi, in timp ce pleca,motociclistul a observat singe picurAnd din spatele ve-hiculului qi a chemat Polilia pentru investigafii, cici in-

treaga sceni gi cei trei oameni dddea de binuit. Poliliqtiiau sosit gi, vlzAnd sAngele de sub maqinl qi de pe asfalt,au ordonat deschiderea portbagajului.

Ei bine, atunci cAnd au deschis portbagajul, dintr-odati! birbatul saudit s-a sculat, in chip vldit gi minunat inviafi gi teafbr, zicAndu-lq ,,Chiar acum aceasti Panaghiaa isprlvit si-mi coase gdtul, chiar aici - gi le-a arltat zonamlrului lui Adam - dupi ce mi-a cusut restul trupului'i

VizAnd aceasta, cei trei ucigagi qi-au pierdut de indatiminfile, au innebunit. Polilia le-a pus cdtuEele 9i, in timpce erau purtali cdtre un spital de psihiatrie, criminaliistrigau ci este cu neputinl[ ca birbatul saudit, pe care-lomorAseri, decapitaseri gi mdcel[riserl, si mai fie in via-

fI. Sauditul a mers la un spital spre a fi examinat de cdtredoctori, iar acegtia au confirmat gi au intirit faptul cd ace-le cusituri erau fXcute de pulini vreme, validAnd astfelaceasti intimplare minunati. Cusiturile erau gi sunt inclevidente. Atunci cdnd sauditul a iegit din portbagajul ma-ginii, pirea a fi, Iiteralmente, fbcut din nou, ,,pus laolalti',mlrturisind intruna cl Panaghia a pus la loc trupul slugi t-a inviat cu ajutorul Fiului ei. Imediat dupi aceasta,arabul saudit Ei-a chemat rudele in Siria gi au mers cu to-

{ii la mlnistirea Panaghiei Saidnaya, dAnd laud[, slavd qiruglciuni, iar in locul darului ini$al de 80.000 de dolaripe care il fbgdduise, a dat 800.000 de dolari pentru nePre-

luitul dar al Niscitoarei de Dumnezeu.

Pdrintele lgnatie,egumenul Sfintei Mdndstiri a Pdstorilor, Bt. Ahur - Vithleem,

Frdlia Sfdntului Mormhnt, Patriarhia lerusalimului, (martie 2005).

ri-"?T;1--F= -F:

Wro@( )@rl @(

Page 9: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Vorn adduga o mlnune care s-a intAmplat cu sute deani in urmd prin care vom in{elege ce valoare are po-rnenirea la 40 de sfinte Liturghii pentru cei adormifi.

Undeva intr-un sat exista o vdduvd care avea un fiucare fusese luat la oaste. in timpul rdzboiului a fostluat prizonier qi dus in Turcia. Acolo a fost vindut laun pagd cdruia i i s lu jea. $ i de multe or i i i servea m6n-carea stbpdnului. Mama lui neprimind nici o veste dela el gi vdz|nd cd s-a terminat rdzboiul, a intrebat detofi ostagii pe care i-a int6lnit dar nirneni nu a gtiut sd-idea nic i un rdspuns. Atunci a fost s igurd cd a muri t .$ i ducandu-se la biser icd, l -a rugat pe preot s5- l po-meneascd la patruzeci de Li turghi i la adormit i . $ i seducea in fiecare zi la bisericd ducdnd o colivf,, o lu-rlAnare gi o sticlu{d cu vin. $i a$a s-a dus timp de 40de zile, pldngdndu-l gi pomenindu-I. In ult ima zi cdnds-a intors acasd, l-a gasit in curte pe fiul ei, avdnd inrndnd un castron cu mAncare aburind. Cdnd l-a vd,zut,nu- i venea s[ creadd, qi-a f rcut cruce gi l -a intrebat:, ,CLlm ai a juns aic i?" Atunci e l a spus cd pe cdnd i i du-cea mAncare st6pAnului, a fost luat de un inger gi intr-o clipeald de ochi a fost l[sat in curtea casei. Atunci

mama gi-a imbrafigat f iul plAngdnd de bucurie gi mul-tumindu-i neincetat lui Dumnezeu cd, i-a adus fiul viugi sdndtos acasd. Afi vdzut cdtd putere a avut pomeni-rea la 40 de Li turghi i? Deci sd nu ui ta l i n ic iodatd sdvd scriefi morfi i gi sa-i da{i sd fie pomeniJi la SfAntaLiturghie care poate sd-i scoatd gi din iad. Dumneze-ul nostru slavd in vecii vecilor. Amin.

O ALTA MINUNE

W 1261( X@ 13 F}(

Page 10: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Totdeauna sa fii cu gindul la moarte, la judecatd, lagheend,la ultimul moment din viafd,la impirdlia Ceru-rilor, la slava drepqilor, la hotirdrea cea din ziua judecd-!ii, pentru c[ acestea ne fin treji. Dacd gAndesc ci am sdmor;i nu gtiu cdnd, cdti pregltire ne trebuie?

Cine ne poate spune noud cd mAine ne mai intilnimcAnd risare soarele? Ia si vedem? Ne putem pune ga-ranfi ca ajungem pAnd mAine? Iaca nu pot sd mi pungarant; cd viala nu-i in mina mea. MI ia o durere, unjunghi gi gata. Asta-i. CI daci ai cugeta la moarte, teajuti foarte mult ca si nu gregegti.

Cel mai mare sfetnic, cel mai bun sfetnic, cel mai in-lelept sfetnic, daci vrei sa !i-l iei in via{i, sI fi-o iei pemoarte! Aqa spun Sfinfii P[rinfi.

Filosoful Eubul, mare profesor al Alexandriei, l-a in-trebat pe Sfdntul Vasile:

- Vasile, care-i firea filosofiei? Care-i cea mai inaltifilosofie?

- De-a pururea sd cugetim la moarte.Ce suntem noi, fratilor? Praf Ei cenugi! Viermi impu-

!i!i ai pamdntului! larAnl! ,,O mind de pimint in fun-

dul unui mormdntl'Asta suntem noi. Ce ne liudim? Cene incipi[Anim? Ce-am flcut noi: alt soare pe cer, altestele, alte ceruri? -

Cea mai mare nebunie e s5 se inalle omulin sine. Ceamai mare nebunie e si nu-gi cunoasci omul neputin{asa. Te ia un junghi de cu seari gi pini dimineafa egtigata! Te-ai dus, ai murit fbrl pocdin(i, te-ai prdpidit!

Unde sunt tiranii? Unde-s impiralii lumii? Unde-sputernicii veacului? Unde-s gahinEahii Persiei? Unde-simpirafii Chinei? Unde sunt sultanii turcilor? Unde-sfaraonii Egiptului? Unde-s napoleonii Fran{ei? Unde-s

farii rugilor? Unde-s cezarit Romei? Unde-s kaiserii Eiimpiralii Germaniei? Unde-s, mii? Unde-s?

in fundul iadului, daci n-au fdcut bine! $i daci aufbcut bine, ferice de ei ci au plecat de la o imparifie laalta. Dumnezeu judecl pe toti acugi. Potopul atomiceste pe clampa ugii. intr-o clipeali de ochi ne putemtopi. $i atunci o si vadi omul pe cine a mAniat $i pecine a supirat. Daci Dumnezeu aga-i de bun, gi-a dat {ieviafd, mi, minte, vedere, auz, miros, gust, pipdire, hra-ni, aer, lumini, simfiri. Ji-a dat toate, toate gi te line qiporuncegte pimintului sa scoati atAtea feluri de hrani,de fructe, de dulce;i.

Ce n-a fbcut El pentru noi? $i si-nchizi ochii gi sispui: ,,Pii, dar n-am gtiut!l ' Ia gnndili-vl, cAt[ nebuniee aici! CAti huln! Pus-au asupra cerului gura lor - cumspune in Psaltire.

Vai de noi! Mai bine nu ne mai n[gteam pe fafa pl-mAntului, decAt si zicem una ca asta.Vai de noi qi de

Pdrintele Ilie Cleopa:CUGETAREA tA MOARTE

=]r-!F--

- . r .b . - , * - - E i : *

W 14@( Y@ rs @(

Page 11: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

tofi aceia care cred vreodatd cd fhri Dumnezeu pot faceceva. vai de noi! Mdntuitorul a spus: Ramaniyi intruMine Si Eu tntru voi, ca fara Mine nu puteyi face nimic.

Ce putem face noi? Iati acum vine_o sdgeata gi gata!Dar unde te duci? ci dac-ar fi iadur doua sute d-e mii

de ani, ar fi tare putin. Ci ai crede: ,,Mii, dupi doud sutede mii de ani tot am sd scap!" Dar acolo-i veqnicie.

Sfintul Antonie le spunea ucenicilor: ,,pururea adu_cefi-vi aminte de vegnicie. pururea sn gindili, cI, daciseara te-a apucat asfinfitul soarelui, nu egti sigur c6ajungi pAni dimineafi. gi daci dimineaga 1i_a iaseritsoarele, nu egti sigur dacd mai apuci apusul. Ci nu esteviafa in mina noastr5."

Vai de mine! Nu spune in psaltire: Doamne, Tu ai puscu palme mdsurate zilele mele.

ci ce n-ar da omul sd mai triiasci un ceas, cand vinemoartea? Sd vi zic o istorioari.

Era un impdrat al persiei. Acesta a fost foarte iubitorde aur. $i-a flcut mobila de aur, gi-a flcut case gi totul aspoit in aur - qi mobila din casi a fhcut-o din lemn decaspias, un lemn pe care nu-l arde focul, mai frumosse face in foc. Dar era atdt de iubitor de aur ci a adunatqaptezeci qi cinci de lizi de aur _ bani de aur, monezi _fiind zgdrcit; gi a pus bir mare pe popor gi a asuprit lu-mea in tot chipul. Femeia lui era o femeie inlelea tI:

- Mii omule, dar cit o si triim noi de_aduni atiia aur?- Taci! Aurul este mai puternic decAt toate.$i s-a imbolndvit de moarte impiratul. Atunci a adunat

tofi infelepfii Persiei, si-i intrebe, cat mai are de triit. gi avea

un preain[elept filosof gi doctor, pe care il chema Sindonie.Acela ii spunea numai adevdrul in fa[6. -$i impiratul

avea ciudi pe el, ci nu-l migulea. Sunt Ei oameni fblarnici,vicleni, care mlgulesc: ,,Miria ta in veac ai sl triiegti!" Daracela ii spunea adevirul: ,,Uite aEa trebuie sd facil'

impniatul l-ar fi pierdut, ci putea sI-l piardi ca im-pdrat, dar zicea mai tArziu, cAnd se trezea: ,,Mei, ista aredreptate, c[ totdeauna imi spune cam ce-i drept!" Alte-ori il ura, ci totdeauna adevdrul este urAt. Mtntuitorul aspus: Daca Ma urasc pe Mine ;i pe voi va vor uri.

$i chemi impiratul doctori Ei filosofi, care-i ziceau:,,Mlria ta, ai si mai trliegti atafia ani!" Ia chemafi peSindonie, a zis impiratul!

- Sindoni e, ce zici tu, mai trliesc?Acela i-a pus mAna la puls.- Nu risare soarele miine dimineali gi eEti gata!- A$a spui?- Da! Daci nu, capul meu si fie jos. Lasi-mi si tri-

iesc pAni mAine!ii cheme pe ceilalli:- Da, miria ta, ziceau ei, eEti bine, ai si mai triiegti!- Daci mai trdiesc mai mult de cAt a zis Sindonie,

pentru fiecare ceas dau cAte o ladi cu aur, care imi maid[ un ceas de viafd! Cu cele 75 de lazi de aur, tot mai amqaptezeci qi cinci de ceasuri de trait! - a zis impiratul.

$i ei to{i ziceau:- Miria ta, ai si trdieqti! Eu i1i fac injecfii... Da eu i1i

fac frec{ie... Da eu ili dau medicamente... Da, eu te tragde picioare... - numai ca si capete o lad[ de aur!

W 16@( W r7W

Page 12: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

iI chemi iar pe Sindonie:- Ce zici tu, Sindonie? ili dau gi lie o ladd cu aur, dacd

mai trliesc un ceas.- Mie daci mi ie dai pe toate, nu-fi pot da nu un ceas,

nici o clipi, ci nu-i viafa la noi, este la Dumnezeu.- $i ce zici?- Cum fi-am spus; nu-fi rdsare soarele. CAnd va mai

fi o jumitate de ceas pdnd atunci, te-ai dus.Iar ceilalli ziceau:- Miria ta, lagi-l pe Sindonie; di paralele incoace, cd

facem noi ce facem. Aducem medicamente, din nu gtiucare !ari.,.

impiratul era gata si dea qi cele gaptezeci gi cinci delizi pentru a mai trli:

- Mei, dau o ladi pe ceas! Numai si nu fie cum a zisSindonie.

$i parci ce mai erau 75 de ceasuri? Nebunie. Si seIege omul de viala asta!

Uite ce-i, frate, cAnd este vorba de adevil si spui nu-mai adevirul. Cl viafa nu-i la noi, cI mai dai tu o ladlde aur s5. mai trdiegti un ceas.

Dar eu, cdt n-aq mai da cind mor, si-mi mai dea Dum-nezeu un ceas sd mI pocdiesc! Vezi cit este de scumpiviafa? Dar daci vrei si tr[iegti in vecii vecilor, fi voialui Dumnezev, intoarce-te la pociinfn qi fI fapte bunegi vei trii in vecii vecilor, iar dacd nu, te agteapti muncigi chin in vecii vecilor.

Fereasci Dumnezeu de asta! Fereasci Dumnezeu! Deaceea am spus, sd nu punem bazi in oameni, Doamne

fereqte, qi in cuvintele lor. Fiecare este o mini de firAndintinatd, in fundul unui mormint.

Du-te la cimitir sd-mi arifi care-i impdratul 9i care-iostaEul; care-i ministrul gi care-i generalul. Du-te acolo,la cei care-au murit de 50-60 de ani. Acolo si-mi arilitu unde-i mitra arhiereului, unde-i coroana impiratu-lui, unde-i bastonul filosofului, unde-s galoanele ge-neralului; arati-mi mie acolo, sd vedem!

Suntem egali cu tolii acolo. Suntem terane cu totiacolo. $i po{i si spui cI nu-i un adevlr? Nu poli sPune,in veacul veacului.

Iat[ ce suntem! Si nu nldijduim in viafa asta. Ci petoli ii inEall viafa asta Ei igi bate joc de to$. Te duci infundul iadului, daci pui baz|pe dAnsa. Iar dacd in aceas-td pufini via[i, pe care-o mai avem, facem ceva pentrumintuirea sufletului, apoi acela este cel rnai inlelept omdin lume. Cu pufina vreme cit fine viala - ci-i o trecere, ovizitd pe pimint - putem cdgtiga veqnicia, viafa veqnicd.

De aceea nu trebuie si-!i pui nldejdea in putregaiul'lsta de trup, sau in bani, sau in dregltorii, sau in cinste,sau in palate, sau in bogi{ie, sau in gtiinti, sau in meEtegug,sau in frumusefe, sau in orice wei; ci toate-s nilucire.

N-auzi ce cintd Sfintul Ioan Damaschin? Mare inte-lepciune!

,,Toate sunt mai neputincioase decat umbra, toatesunt decit visurile mai inqelitoare, intr-o clipeald petoate acestea moartea le apuci. Ci venili, iubilii meifrafi, riposatului si-i cerem odihni de la Hristos gi su-fletelor noastre mare mil[]'

W rs@( W req(

Page 13: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Asta-i stihoavna ce se cdnti cdnd mergi qi duci mor-tul la groapi. Ai auzit ce spune?,,Toate sunt mai nepu-tincioase decit umbra. Toate sunt decit visurile maiinEelitoare. intr-o clipeal[ pe toate acestea moartea leapucii Ci de ce au plins Sfingii Pirinfi, toati viafa lor?De ce li s-au uscat qi le-au cdzut genele de la ochi de la-crimi, ca SfAntului Arsenie cel Mare? Purta o basma insAn qi atAtea lacrimi a virsat, c[ pururea iEi gtergea ochii.Mintea ii era la cer! I-au clzut genele de la ochi qi a fostgaptezeci de ani, numai in pustie. Pentru ce? Pentru cdcugeta la vegnicie.

Vine unul la mine, nu se ldsa de un picat qi inci eraom bltrAn, Ei-mi zice:

- Pirinte, si-mi dai canon aspru, ci nu mi pot lisade fumat.

- Moqule,lasi [igara, ci te duci in fundul iadului!- Pirinte, m-am obiqnuit qi n-o pot llsa.- Mogule, eqti bitrin gi nu qtii cdnd vine moartea!- Vreau si scap de ea, dar nu gtiu cum!- Daca nu te poli ldsa de plcat, cum ai sd rabzi focul

iadului?- Mi-e.frici de iad, dar de fumat nu md pot lisa!Aveam un sfeqnic cu o lumAnare mai groas[ gi-i zic:- Ia vino incoace! Ia qine degetul la lumAnare!- Valeu! Nu pot!- Jine-l acolo! - $i-i iau mdna Ei i-o fin eu.- Nu pot, pirinte, m[ arde!- fine-o acolo, frate! CAnd [i-o veni dracul cu pofta,

pune o lumAnare gi line mina. Vrei si te duci in iad?

Acolo nu-i o lumAnare. Cuptoare'cu foc, de miliarde de

ori mai tare ca asta. Pune mAna in foc gi vezi! Stai pAna

ce arde, pinl ce-o curge sAngele, pAni celor cldea cio-lanele! S[ vezi, mai vine pofta?

- Bine zici, pirinte, aqa am si fac! De-acum nu-mimai trebuie si pun ligara in guri c|te zile voi avda.

- $i daci te mai robeqte vreo patiml se lii mAna in

foc Ai si n-o iei de-acolo pAni nu-!i vei aduce amintede focul iadului. $i acesta [i-i canonul: si zici ,,DoamneIisuse..l 'gi sd pui mAna la foc. Si vedem, o si-1i mai tre-buiasci spurciciuni?

Eheee, pii daci uitlm de focul acesta, de cel vegnicnu sclpim!

Vai de noi, cici degeaba am mai vdzut soarele Pe pe-mdnt. Ce, crezi ci-i glumd, frate? i1i spune Hristos, [i-auspus proorocii, [i-au spus patriarhii, !i-au spus drepfii 9ivine Dumnezeu din cer gi-!i spune, ci este foc vegnic.Unde focul lor nu se stinge ;i viermele lor nu doarme.

Vine Dumnezeu si-fi spuni, ci este foc vegnic! Cine'trebuia

s[ ne mai spuni, fra$lor, de ziua judecnfii? Ji-aspus: Legafi-i mdinile Si picioarele, Aruncafi-l in intune-ricul cel mai dinafara. Acolo va fi plilngerea Si scrdsnireadinfilor. Este glumi asta?

Dumnezeu spune! fi-a spus ci este gheena, foc negruflrl lumini, de miliarde de ori mai fierbinte ca acesta 9in-are fund gi n-are margini in veacul veacului, unde sechinuiesc dracii gi cei mai picltoqi.

Ai vizut istoria aceea cu cllugirul Andrei? Care astat trei minute in gheena Ei i s-a pirut mai mult de trei

W 20@( ff i 2r@(

Page 14: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

sute de ani. Este scrisa in ,,Viafa repauzafilor'l Ai vlzutce minuni! Ei, gAndifi-v[! Ce-i glumi?

,,Dac-am venit Eu din cer si sufhr pentru tine, si-Miv5.rs sAngele cel preasfdnt gi preacurat, si-mi pun viafa gisufletulpentru tine gi !i-am spus c[ este munca vegnica!Ce mai pofi sa spui acum? Cind i{i spun: Ducefi-va dela mine, blestemalilor in focul cel ve;nic.

CAta dreptate are El! $i: Venili binecuvhntalii Parinte-Iui Meu, de mo;tenili impdralia cerurilor, cer gatitd voudde la intemeierea lumii.'

Ai vdzut? Pentru unii este gltiti impdrlfia gi pentrual;ii munca cea vegnici. Fereascd, Dumnezeu! Sd stimbine, s[ luam aminte! Ci ne inEeali ticdloasa asta de via-fi, gi hoitul dsta de trup ne trage numai la moarte. Nu-mai la moarte. El este cel mai bun prieten cu dracul; celmai bun dintre to!i. EI te trage la mAncare multi,la bdu-turi multd,la somn mult,la curvie, la distrac(ie,la lene,Ia dezmierdare, ia iubire de bani, la iubire de averi.

Uite dracul cum te trage la plcat! Tovarlg riu qi vi-clean, care pururea ne inrobegte, pururea ne spurci gipururea ne ingrozegte gi desparte ingerul Domnului dela noi. Cel mai mare'dugman care trage la moarte gi lamunca vegnici; fire stricati din Rai, coruptl, cu care neluptlm atAta si-1 tragem la bine gi el iar la riu se duce.

Dar Dumnezeu a venit cu darul Lui gi ne-a dat Bo-tezul gi atAtea arme; gi pocainla Ei mdrturisirea ca si. neputem indrepta, si ne putem mdntui.

Oricare dintre cei care vor si-gi manifeste iubireapentru cei riposali Ei sd le fie de un real folos, cel maibine igi pot implini dorinla rugAndu-se pentru ei, maicu seami pomenindu-i Ia Sfinta Liturghie, atunci cAndmiridele scoase pentru vii gi pentru adormifi sunt ldsatesi cadi in SAngele Domnului, iar preotul se roagi: ,,Cu-rtrfeqte, Doamne, picatele celor ce s-au pomenit acum,prin Preascump SAngele Tiu, pentru rugdciunile tutu-ror sfin[ilor T[i".

Nu putem face nimic mai bun sau mai de pre! pentrurdposafi, decAt si ne rugim, pomenindu-i cu prinoaseia SfAnta Liturghie; in vegnicl nevoie sunt ei de sprijinprin rugiciune gi, mai cu seamd, in vremea celor patru-zeci de zile, cind sufletul o pornegte pe calea spre sila-qurile de veci.

Trupul nu mai simte nimic atunci: nu-i mai vede pecei dragi adunali in jurul lui, nu mai simte mireasmaflorilor, nu mai aude cdntdrile de inmormAntare. Darsufletul simte rugiciunile rostite pentru el, este mul-

Serafim Rose:CE ANUME PUTEM FACE NOI

PENTRU CEI RAPOSATI

W 22@(W23W

Page 15: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

lumitor celor care le sivdrEesc Ai, duhovnicegte, le esteapropiat acestora.

O, rude gi prieteni ai celui riposat! Faceli pentru elceea ce-i este de trebuinfi qi care vi sti tuturor in putere!

Nu vi cheltuili banii cu impodobirea pe dinafari asicriului gi a mormintului, ci cheltuili-i spre ajutorareacelor aflali in nevoi, intru pomenirea celui drag, care arlposat, cheltuili-i cu lucrarea Bisericii, care se poateingriji de sufletul lui. Tofi avem de urmat aceeagi cale:gi noi vom avea trebuinfi, odatl, si fim pomenili in ru-giciuni!

S[ fim deci noi inqine milostivi cu cel riposat.

CAnd !i-a riposr,.r"."r" UU O. gtire cdt mai repedeunui preot, si poatd citi ,,Rugdciunea de ieSire a sufle-tului", care s-a rinduit si se citeasci fiecirui creqtin or-todox indatd dupl moarte. lncearcl, dacl se poate, sdimplinegti slujba inmormAntdrii intr-o biserici gi mereusl citeasci cineva ,,Psaltirea" la cipitAiul celui riposat,pdna la ingropare.

Nu trebuie mare pompi in timpul slujbei, dar ne-gregit inmormintarea trebuie slvArqiti in intregime,fXri omisiuni. Nu te gAndi la tine sau la confortul tiu,ci gindegte-te la cel riposat, de care te desparfi pentrutotdeauna.

Cdnd se intAmpli s[ fie mai mulli riposali in biserici,in acelaEi timp, nu refuza, daci cineva propune ca slujbasi se sdvirgeasci pentru tofi la un loc. Cici este chiar

mai bine ca o inmormAntare sd se slujeasce Pentru doisau mai mulli rdposali in acelaEi timp: rugiciunea tutu-ror celor adunafi acolo va fi mult mai vie decAt daci s-arsluji de mai multe ori, succesiv, in mare grab6, cu nea-ten{ie gi cAt mai pe scurt, pentru fiecare separat; pentrucI fiecare cuvAnt al rugiciunilor pentru cel riposat esteca un strop de api dat unui om insetat.

Foarte important este si rAnduiegti imediat 9i pome-nirea la Sfinta Liturghie pentru toati durata urmltoare-lor patruzeci de zile.

De obicei, in bisericile unde SfAnta Liturghie este si-vArqiti zilnic, togi cei care s-au inmormAntat de acolosunt pomenifi vreme de patruzeci de zi\e. Dar daci in-mormdntarea s-a sivArqit intr-o bisericl unde nu au locslujbe zilnic, rudele ar trebui si rdnduiasci aceste Pome-niri oriunde se sdvirEegte SfAnta Liturghie in fiecare zi.

Bine este si se trimiti gi prinoase spre pomenire pe Iamlndstiri, sau la Ierusalim, unde rugiciunea este nein-cetati la Sfintele Locuri.'

Dar pomenirea de patruzecidezile trebuie rlnduit slfie inceputl imediat dupi moarte, cAnd sufletul se afliin cea mai mare nevoie de ajutor prin rugiciune, gi deaceea pomenirile trebuie incepute in cel mai apropiatloc unde se fac slujbe zilnic.

Si ne ingrijim de cei care au plecat in lumea de din-colo inaintea noastri, ca si putem fa.ce pentru ei tot cene stl in puteri, avind in minte ci: ,,Fericifi sunt cei mi-lostivi, ci aceia se vor milui".

W 24q( W25W

Page 16: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Parintele Mitrofan: CE SE iNfAUPfACU SUFTETUL DUPA MOARTE$I CUM POATE FI EL A'UTAT

Ce se intimpla cu sufletul dupi moarte.Taina mor{ii. Moartea dreptului gi moartea

picitosuluiBiserica Ortodoxi invafd, cd lo_oartea este ,,despir-

firea gufletului de truy''; odati aceasti despirfire si-vArgitd, t_rupul este dat plmAntului gi putrezeqte. Aga-dar, ultima menire a omului pe pimint este moartea,despre care SfAnta Scripturi mdrturiseqte astfel: ,,$i seva intoaree lirAna in pdmAnt, de unde s-a luat, $i_du-bgl se va intoarce la Dumnezetr,la Cel ce l-a _dat pe el."(Eccl.12,7).

SfA"Lul Antonilce_l-M_a5e, vrAnd sd pitrundl adAn-curile scopurilor providenfei, adresa intr-o zi lui Dum-nezeu urmltoarea rugdciune: ,,Doamne, pentru ce uniimor de tineri, pe cAnd alli i ajung la cea mai adAnce be-trdnete?" $iDumnezeu ii rispunse: ,,An_!gnie, vJZl!-g:pai de tine! Aceasta este judecata lui Dumnezeu, ce nu!i se cade fie a cunoaste."

D*Zqmnezeu-a hlrizitSgflerul sl treaci prin trei stlridiferite, care constituie viafa sa vegnicd: viafa inpag,1!-e-cele_ry_ramei, viafa pe pimdnt gi viafa de diicolo de mor-mdnt.

S_ulletul, la ieqirea sa din trup, t_r_e-ge h impe.t.atiafiinlelor asemenea lrri, adicl in_imp-a_r_atia. spirituali aingerilor. pupa faptele sale bun , s-uflslul seun-g$te cu ingerii cei buni in rai sau cu ingerii cizufi iniad. Aeesit-adevlr ni se descoperi noui de citre IisgsHristor: in p-arabola bogatului qi a lui Lazlr ne inva-

fI c[ sufletele, dupe ce s-au desplrlit de trup, intrl in

Aeg€4lt zr in rai sau in iad. ,fuleyil zic,7ie, ci astizi veifi cu Mine in rai." (Lc.23,43), a zis Hristos tdlharuluicelui bun.

Astfel, fiecare sdlet despirlit de trup va fi sau in rai,sau in iad. CAnd? As.tazi,-a zis MAntuitorul. Ce infelegemprin cuvAntul astdzi gi cum impictrm aceastl expresie cuinvlfitura Bisericii despre vimi qi despre a treia, a nouagi a patruzeceazi dupi moarte?' Pg€im.int sunt zile, nopfi, qi ani; diaselo de-rnor-mint nu estc decAt ve$nicie, luminoasi sau-intunecatl.Deci, qur.yintul astlzi desemneazl tjmpul de-dulampgr-te, adici vc$nicia. Alreia, a noua gi a patruzecea zi Dug u nt dec At p e . p--d"mAnt, c i c i d! n c pl o--de q1 o;ryr_i n! ilqp! -

{itiatimPului ; acolo-nu sunt alte zile dg.gA-t qe-a

de_aq@zi. Misterul morfii este poarta prin care sufletul,despdrfindu-se de trup, intri in vegnicie.

\oi gtim gi,ve-dem -ce devine frupul; c,Al desple suflet,

4_o_!_nu-l putem vedea, dar qtim cu desivdrgire ce i se

w 26€K p27g(

Page 17: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

intimpli prin marturisirea Sfintei Biserici - stAlpul $iconfirmarea adevirului - care nu a cizut niciodati dininvititura sa gi nici nu poate cldea, pentru ci este inv[-latd de Duhul Sfhnt.

Astfel descriu $fi.ntuP-a"finltce se intdmpli in momen-tul in care suflelul.se desparte de trup' "i.ggii - b!!f$trar_ -_Sg vor infhliqa inaintea sufletuluj. Vederea acestorad_in urml va pricinui s-g_flStulu-t o nesfArEitd tulburare,dar va gisi o mAngiiere la vederea ;i proteclia ingerilorcelor buni. &ptgl"9_b=une ale omului qi c-9_ng1!!gl3 -c,ltt_4!sunt in acel moment de un mare ajutor gi reprezinti omare bucurie pentru dAnsul. Ascultarea, lllllinlg, fap-tgle bune.si rdbda"rea sunt sprijin sufletului, care urcispre Domnul intr-o mare bucurie Ei insolit de ingerii ceibuni; in acest timp sUfletrrl plin de pasiuni gi plcateestecondus de demoni in iad unde va suferi vegnic." (SfhntulTeodor Studitul).

S-[iltf{:949o:ie, ucenicul Sfdntului Vasile, o intrebaintr-o vedenie pe Sfdnta Teodora asupra imprejuriri-lor ce au insofit moartea sa qi a ucenicilor sii. ,,Cumpot s[-[i spun, zise ea, despre suferinfa fizica gi sim{i-mAntul de aplsare a celor ce mor? Slgre_a gu"flggllui intimpul despir[irii sale de trup este asemenea senzalieicelei ci aI, -9idea gol in mijlocul fldcerilor qi s-ar fi fn-cut cenugl. Cind a venit ceasul morfii mele, 4gh_UU]gg._lg fele m5. inconjurarl din toate pir{ile. Ungtg mq,geau ca nigte fiare silbatice, altele l.4t1ag ca niqte cdini,insi altele gdan ca lupii. E--le erau furioa$e, ml amenin-

Ia_u, se pregiteau a se arunca asupra mea Ei scrdgneau

din din[i, privindu-mi. Eram nimiciti de groazi cAnd,deodatl, am vlzut dpl i-nggi stdnd le dreaPla patului

meu gi vederea lor imi dadu indrizneale; Abia algncldemonii se indepirtari pulin de patul meu. lJnul diningeri intrebi cu mAnie pe demoni: ,,P_entru ce ajungelivoi intol-{gauna i$aiFjea.naaslra lAngl patul mufibun-zi\or, pentru a inspliminta qi tulbura pe tot sufletul cese preglteEte a se despirli de trupul slu? V.pi -n:aJeti

aJg bugura-aici mila lui Dumnezeu a pitruns acest

suflet qi voi n-avefi nici o parte din el." Atunci demoniise tulburari qi incepurl a arlta fgplgle mele cele rele,

sivlrqitg in tinerefea mea, 9i strigau: ,,Ale cui sunt deci

aceste picate, n-a fdcut ea cutare lucru qi cutare lucru?"

in sfirqit veni.m-o-arle4 grozavd,la vedere. Se aseamlnio-mqlUi, insi nu are carne gi nu se alcdtuieqte decAt din

oase omeneqti. Ea aduse cu sine mai multe instrumented-e torturl: slbii, slgefi, linci, seceri, furci, securi qi al-

tele. Umilitul meu sufur tremura de fricl. S$rrtii ingeri

au zis cdtre.D0oarje: ,,Fi-1i treaba ta 9i scapl ugor acest

Uflcf de legdturile trupegti, cici el nu are mare povari

de plcate." Motrtea se apropie de mine, Iui o mici se-

cure g!-$i taie mai intii piciqarrle, apoi- bra,tele; apoi,

cu ajutorul altor instrumente, eiLiili'hi toate midularele

T_ele qi le desplrli din incheieturi.Pierdui astfel bralele gi picioarele mele, tot trupul

meu era mort gi nu puteam si mi mi9c. ReJrmA imi

tnle-EaBul Ei n-am putut sl l mai migc, ca-Ei cum ar" fi

ipg-etat -slfiesl meu. Dupi aceasta ea pregiti e.biglureintr-un vas pe care-l apropie de buzele mele 9i m-a fhcut

W 28@( W 2e@(

Page 18: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

sd o beau cu de-a sila. Aceasti biuturi era atit d_e__a1ga-rd, incit sg"ffetuf mgg nu putu si o suporte, se infiori gise arunci afara d"fn_-tfup. Atunci ingerii l-au primit inbralele lor.

Qind m-am intors, am vdzut trupgl mgrye zice4..ne-insuflelit, fhri miEcare gi fhra via![., gi l-am privit ca qnglcare ar privi u.1rygg5gig! de ca_re s-a dezb-ricaq $i m-ammirat. igggllt m[ lineau qi {g,rlgpfi s-au apropiat de n_oi,aritind pacatele mele., ingefii incepuri. a cduta f'aptelemele cele bune 9i, din mila lui Dumnezeu, le-au gisit.

&trfii adunau faptele mele cele bune, fhcute in vialamea cu ajutorul lui Dumnezelr, qi se pregiteau a le punein cumpini in fafa faptelor mele cele rele, cAnd deodatdse arlta $ftntul.-n_o;tru Pirintele Vasile, care zise cltre$flntii ingeri: ,,Aces[gqfls! a fbcut mult bine bitrAnefilgrILeLe, rp.:elTr,rugat lui Dumnezetr.pentru el gi Dumne-.zgu mi l-a datl' Zicdnd aceste cuvinte, a scos de la sqn opungl plini .c.U*agr gi a dat-o ingerilor, spundnd: ,,CAndvefi trece p{in_vgfn-il..q .?ZC,Uh-,+lU-r qi dghJrile*rdevor in-cepe a chinui s_ufletul siu rdscumplrali-l cu aceasta. Eu-Qg.pt bo"gat din mila lui Dumnezev, am adunat mari vis-terii prin munca gi sudoarea mea gi dau aceastd pungdLgflelului care m-a slujit."

Dupi ce a isprivit de vorbit, s-a dus. [qlrgfile g.l.rele fU.fainuaarmurite; incepuri a scoate gemete tAngui-toare gi se indepirtard. Apgilgl4$l se ardti Sfintul \hsi-le, purtAnd n!p!e v_4ggpline cu miru_ri curate gi prefioase.Deschise vasele, unul dupl altul, qf vdrsl acele mir_uri,agup-rfl rnea; pj_.lgc m-am simfit inundatl de miresme

W3oW

duhovniceqti qi m:an**simpt schimbati 9i luminati.

Sfantul a zis catre ingeri: ,,Cind veli fi implinit pentru

acesLsuflet tot ceea ce este trebuincios, il veli duce in lo-

cuinla pq care a pregdtit-o Domrul pe-n"t$Urune." Apoi

sfintul se flcu nevizut. ingerii m-au luat qi ne-am in-

dreptat sp;g,!.dsirit i'O-amenilor-lmlna$ de Dumnezeu li se incredinfea-

zi, cd,la cea de.pejllf-nlq ggf-I,"?# faptele lor sunt puse in

cumplni gi:- dacip;Ulga,dre.aptn e mai ridicatd decit cea stAngl,

sufletul este primit in rai, in mijlocul ingerilor;- d4qSglg-fuggBAr{i ale cumpenei sunt deopotriv5'

atunci firegte cd mila lui Dumnezeu capilti biruinfi;- qald cump,ina,"s-e apleaca spr€.pa-{!,e"4-sJdggi, dar

_[e*cu-mult, mila dumnezeiasci inlocuieEte lipsa (astfel

sunt cele trei iudeciti al-e* Dp-m1U.bi: judecata dreapti,j.udecata omeneas cn gi j u-{qcata milo gt"iyd ) ;

- cap4,JSptele cele le apJeaci cumpina Hea-lgult inpartea stdngi, atunci judecata cea mai dreapti rostegte'hotdrArea in funciie de picate.'

Acestea sunt imprejuririle care insofesc moarteaomului.

Mglujtgr-ul, vorbind de moartea dreptului gi de ceaa picitosului, a formulat cAteva linii gg-nerale pentruaceeaEi idee, spunind ci ngqrtlqg-Aeg3lggglgi estecufn-pl!e, pe cAnd cea il4tepluJui este frumoasi. ,Nebune,intru aqe_asld noapte fi se ya,c_ere suflgtul t[-u]' (Lc12"20),a zis El despre cel dintAi, in timp ce aldoilea va fi dusde ingeri in sdnul lui Av,raam (Lc16, 22). Agadar,dS-n-ol

W 3r@(

Page 19: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

ilptn. gi_9u ajutorul ne_miiloclt al lui Dumnezeu atArnifelul morlii noastre, noi putind si o facem frumoasisau cumplitl, dupi cum vom-,fi indeplinit poruncile luiHristos: ,,Efti gqla in !ot_ ceasul de moarte, pocnili--va gicredeli in Evangheliel'Ca urmare, o continui ciinfi gi ocredinfd vie in Domnul nostru Iisus Hristos ne va inles-ni o moarte dulce gi pagnici.

Nu numai cei siraci ca Lazilr se fac vrednici de unsfArEit fericit, ctgi eei,b-oga-[r, _dar smerifi cu dubll. Nunuma!,ssi,b-o-ga1i, ca acel imbelgugat din Evanghelie,merg in iad gi mor cumplit, dar gi.cei.si_raci, daci nu-gipoartS. crucea lor-cu-rihdare gi mirime de suflet.

Suj-lgJgl dreptului, dupi ce s-a despirlit de trup,esteprimit de ingeri, care-l p[zesc Ei-l poartl spre tlrimuripline de luminl qi fericire. $i este firesc si fie aga, cicisufl=ltele drepfilor se afli impreuni cu- ingerii chiarde pe pimdnt. Iatd ce scrie g.$g,1g!,p{r-e_n..Eirul despremoartea dreptului: ,,Drepfii qi ascelii se bucurd in clipamor{ii, avAnd inaintea ochilor faptele nevoinfei lor, pri-vegheri le, p o sturile, rugiciun ile, lacri mile; sUflqlejgl-.q1simt q ma"re bucurie cAnd sunt chemate si iasl di_n trupgi sd reintre in repausul lor veqnic."

,,Moartea plcltosului este cumpliti' (Ps. 33, 2l) -este insigi mlrturisirea Cuvintului lui Dumnezeu. $ipentru ce? Cugeta(i bine la ce vrea sI insemne plclto-sul. Pjgatosul este acela ce calci Legea lui Dumnezeuqi dispreluieEte poruncile Sale. Dupi cum virtu,tea,_rq-flectAndu-se in congtiinfl, produce in aceasta o bucuriecereascd, tot aga gi p-acatul face a naqte in s-ufl3:l frica ris-

W 3261(

p:Un-derii. Moartea s u fl etuluipaq[{os e ste tra gi ci, p entrucI, in chiaf ,Eromentul ie$irii sale din trup, este luat deingerii riului, p@lrrd-pc p3[rgnt gi cucare, impreuni cu ceilalli picitogi, el va trebui, din acelmoment, si, se uneasci...in v"eqnicie. Iati ce spune $fag-ttrrl Macarie Ale*andrinul despre moartea picitosului:,CAnd sufl-*ul picdtosului pdriseEte trupul, seproduceun mare mister. O@ $i dgrroR_+_Urlglg-pate -inconjoarl sUflefiIl gi-l duc in teritoriul lor, $i nutrebuie sd ne mirim de aceasta. D_aci oqlgl,fiind inci pepimdnt, ts:adatggharc.gi s--qf!c-ut sclavul-lor, el cadecAnd pirise$te aceasti lume.

A treia zi gi vimile.Semnificalia zilelor a noua gi a patruzecea

Unde se afl6 sufletul imediat dupi despir{irea sa detrup? Ce semnifici a treia zi, a noua zi gi a patruzeceazi?ln ce interval de timp trece sufletul vdmile vizduhului qicdnd are loc judecata particulari?. SfAntulrMacarie Algxandrinul ne comunici desco-peririle ingereEti care i s-au ftcut despre sJarea_srflele-hr morlilor in timpul celor zile de dupimoarte.

CAnd s-a indeplinit mislerul morlii, suflcf,ul, despir-{it de tr.upul sau, lpcuiegte pe pimAn-t rlgi dpUa*ile ;i@iteazi impr_eu_qi,eujngprii lscurjle pe unde a fi-cutblnel.; eJ gmbln imprejurul casei un-de s-a de_sp-Irlit detrupulsiu qi c-hl41 ggrmAnegdteoCati lAngn sicriul undezlce trupul sau. {poi, dlp4 e1emplUll_vlqnluit_o1glui,

w 33@(

Page 20: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Care a inviat 4-!rei.4 zi dupi moarte, tot sufle-tgl trg.h\l]gqlqq-glce l"a -c3f,pentru a sldvi pe Creatorul universului.

Dsacs,ea Biserica se roagi, in acea zi pentru cei morflS+gfgrl nesfA-rgit ce desparte pimdntul qi cerurile,

Ap*at-iu ce desparte Bs;griqa-triurtrfltoatg de Biseriea Jup-ti-teare, se numeste - in limbaj comun, ca de altfel giin Sfintele Scripturi gi in scrierile Sfinlilor Plrin{i - 3g(vnzduh). Astfel, prin cuvAntul a,er n-u infelegem sub-stanla eterici ce inconjoari plmAntul, q!-pul-$i. simpluse4lsl. 4egsl$a1iu egte plin-delngefl-E&lrli, al ciror

_We! consti in ajntoalc-e--plleln de la mintuirea sa, fb-cAnd din el instrumentul riutl!ii.

$fantU! Io-a-n, care s-a fhcut vrednic de a vedea mariletaine dumnezeieEti, i4_Apocalipsl zice cd, ingerii c4guli

4u- fost izgonili din locagul lor ceresc (Apoc. 12,7-8).Unde au glsit ei refugiu? D-upq Qartea l*uiJov, noi vedemlimpede c[ locuinfa lor este in vazduhp-qj, iar APggp]g-lPa.vel ii numeEte ,,dghgdle-LAglglii rlspindite in aer" qipe gdp.e--te-fr-iq- -l-or,,domnul puterii vizduhului'i indatidupi EAdgIgg primilor oameni gi izgonirsa lor din rai,p33gpggrJh*ftglilu fo s t i n c re d i n[ a t i u!-ut- h*e:uvtm ; c utoate acestea, un alt inge.r clz-ut s-a pus la rAndul sduin calea spre rai, pentru a impiedica pe om si intre inel. loorfile ee;Ul-gi-s-au ferecat gi domnul intunericuluiacestui veac gg.lggi si mai intre in rai nici un suflet des-p[rfit de trupul lui; dfgBtii,.Tfardde Iliq gl-En-qh, se sco-

borl\r in iad ca gi picitoqii.Primul care a stribitut trecerea neumblati a raiu-

luiTTosl Iisus Hristos, biruitorul morfii, sfhrAmdtorul

iadului; {tryeg|ro$g$ porfile s-au redeschis. Dup_4-D-omnul, t il har u I cel,b un g i to{idrep !i i V-e.chiului " Tes t a -ment, pe care EI i-a scos din iad, au trecutEeea]Ea-lH fhraSedici. Sfinfii fac cu ugurinld aceastd cdldtorie qi, chiardaci duhurile rele se strdduiesc a-i opri, yuurlilelor leacoperi picatele. Aceste duhuri vor avea cu atAt maimult dreptul de a opri sufletul nostru, dupi ce s-a des-pe4it de trup qi se va urca spre Dumnezeu, cu cit noi,deja fiind luminati prin lumina Mintuitorului qi avAndlibertatea"de aalege intre bine qi riu, ne facem cu toateacestea sslavii gi executanfii picitoaselor lor voinfe.

Pe p imAnL_EUfl etgl p o ate, c,u-ajslff ul harul"ri-du*n -nezeiesc, Eg_el-t+nga a se recunoagte qi, printr-o sincerlcdin{i, si c_apete de la Dumnezeu iertarea pdcatel.ol sale.Inschimb, dqcolo de mormint, sarcina de a descoperis,rJf-letul,Ui starea sa de plcat o au ingerii cei cazuti.&-Iltg.nii, ca sllpdni ai riului pe pimdnt, vor sd-i infiliEezeacum logJg" f-altlele"*sale cele rele, amintindu-i totodatl

iqr-pfejUrarile care au insolit lucrarea rlului. Suflelul varecunoaqte atunci gregelile sale qi pfln aceaste recunea$-tere v3 preveni judecata lui Dumnezeu. Astfel, jgdecatalui Dumnezeu nu este decit e gonfi"rmate a ceea ce su-fl*ut deja a pronunfat asupra lui insugi. P_Agdglg urmatede ciindi"nqg-q mai socotesc qi 1ru sg mai am,intqsp, nicila vimi, nici la judecatd. La r6ndul lor, ingerii cei buniinfiligeazd la vdmi faptele bune ale sufletului.

e$pg|1g! {intre pdmdnt qi ceruri este implr{it in 2Qd_.:4f,tiS"gj$ggle, iel su_fl.etul, trecAnd pe acolo, esteacuzat de citre demoni de picatele sale, Fiecare vaml,

f f i 34@( W 3sq(

Page 21: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

dupi cum le numesc Sfin1ii Parinfi in scrierile lor (du-Jrurile rele se numesc vameEi), corespunde unui anumitB-grp de pdcate. DJ.lhurile-rele acuzd sUflslUl nu numaide picatele de care el e vinovat, ci ,irrea. li -de aeelca+ec3IS +-q_19 ? ceftlJSl dupl mdrturisirea SfAntului-IoanSciraru.

Noi imprumutlm din r_glatgfe_a_ gfi-ntei Teodsra de-ssierea"-ordinii in care vimile se succed. Pe calea ceru-lui, 4ergdnd spre rdsdrit, !_q.fletulintilneEte intiia vamd,unde duhurile rele, dupd ce au oprit sufletul insofit deingerii cei buni, ii.infX$geaza picatele sale fXcute pringuvut (vorbe degarte, fleclreali, cuvinte obscene,-j+Ui1i, luare in rAs a lucrurilor sfinte, cAntece p[timaqe,qAs s.a.m.d.); a. dqggy3"ma este aceea e*gr_h9j.g.11illq,rr_ce minciuni, cdlcare de jurimdnt, luarea numelui luiDumnezeu in degert, cdlcarea fhglduintelor fXcute luiDumnezeu, ass_underea picatelor inaintea duhovnicu-lui); a;99"1s-vami-este a calomniei (calomnierea aproa-pelui, vorbirea de riu, umilirea altuia, jignirea, batjo-cura uniti cu_.gilg"tga propriilor sale greEeli gi picate);3 patra vamf, este a-Jf,comiei (befia, obiceiul de a man-ca intre mese gi in ascuns, qilarea-ruga'clgFii lnai4te gidupe mese, nepaza postului, imbuib.area, desfbtirile, !ns fA rE i t, lggtg* fp_rmel r*de gastrolalrie ) ; a ci n c e a ya-rn d e s tea-kppyiej (lenevire Ia slujbele divine gi la rugiciunea fi-eciruia, neglijenfa la lucru, lene); a gasea vami este afurtului (tot soiul de furturi, pe ascuns sau pe fa[n); aqaptea vami este aceea a zgdrcenigi gi a iubirii de arg,inti;A_ppta vamd est-e a "c,imiti"riei; a noua vami este a inqe-

W 366q(

la.t=oJi.i (judecili strimbe, mdsuri false qi alte ingellto-rii); a zg-Eea---v-anl este a geloziei; a unsprezecea vama e

+ ryg14fig (ambi1ii, mAndrie, prea buna parere de sine,lpga de respect fafi de pirinli, cler, superiori, in gene-ral neascultiri); a {ouisprezecea vami este a menlSi;Q-lr-eisprezecea vami este a flzbundrii; a paisprelzeceava4e este a Ugi-de_ffi; a cjncisprezecea vaml este aceeaeJilagigilvr.[ji, amestec de otrivuri, farmece, chemareademonilor); a"$aisp -rezesea vamd este a*neeqfS,fig (totce Jfne de acest picat: Sandu.ri, pofte Ei fapte nec.u_rate,iubirea trupeasci a persoanelor nelegate prin cdsitorie,veluptatea, priviri pofticioase, atingeri necurate, visuri]4,lucruri necurate); a$elgs=p.r,Szesga vami este cea adtks$I[1i (necredinfa in cdsitorie, cdderea in picat apersoanelor hirlzite lui Dumnezeu); urmitoarea vamdeste aceea apflg?lghJ p.o_d_qmlt (pasiuni contra firii, in-cest); alti vami estq.a*g-reaigj (false cugetdri asupra reli-giei, lepidarea de credinla ortodoxi, hula, blasftmia)...in fine, cea de pe urmi, esle aceea a {remilostivirii (cru-

.?irnea).kggtg3*.,r".am*>r are loc a treiazi dupi moarte.Cunoscdnd s:afeasuflstelor dup i, m o arte, tr"etrerea

virnilor Si"infr{l$area inaintea lui Dumnezeu, CA*'JAAI*au loc in *J*eitu#, B$ggea qi rudele, aritAndu-gi dra-gestea lor pentru cel mort, rg?ga_pe"D-o-.nmul a-i ier_tapdcatele si a-i inlesni trecerea vimilor.

lppe ce sq:fu[gl-s-a inchinat Domnului, 9l e purtatprin fg-lurite locaquri ale sfinlilor pentru a privi frumuse-file raiului. Aceasti vizitare a locuinfelor cereqti dureazd,

W 37@(

Page 22: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

14qg 7ile, in care sufletul admirl gi silvegte pe Dumne-zeu, a-toate Creatorul. in aceastd contemplalie el_uitiqu-totul scArbele ce le-a avut fiind in trup; dar, cu toateacestea, dgga el este impovd,rat de picate, se intristeaz"6,reprogAndu-Ei ca gi-a irosit viala in negriji gi ci nu L-aslujit pe Dumnezeu dupi poruncile Sale.

I$ r ivi n d -vjzilare.a-r-aiul u i, a-ne u a. zi ( d up i d e s p d-r1 i -rea sa de trup),$un$tll se urcd din nou Ia Dum_n_ezeu,pentru_a.I se inchina. Pentru aceasta Biserica facerugi-ciuni pentru morfi in;ziua a nou,a.

DSi a doua lneh$are, Domnul porunce;te ca s[-ifie aritat acelui suflet"iadul. Atunci vede suflefirl sufe-rinlele pacito$ilor, aude plAngerile, gemetele gi scrAqni -rea dinlilor. Ir*ngr*L"dejp."dF zilg sufletul viziteazd, toate-qo-floanele iadului qi fiemurl de frica sd nu fie condam-Dat acolo*pe vecie. in sfdrgit, iM dupid_espdrfirea sa de trup, sp urci pentru a;[e.1g g_g[ sl I sernc-hine Creatorul"i. $i atqqci, LUdg gitg{g"l* gg In hot l-$$!9 lgcuinfa ce i se cuvine sufletului, dupl faptele saleqi dupn viafa pdmAnteascl. Astfel, are lo. j*dg*.,glglg-

liS*l"gruin a patruzecea zi Aupit moarte; iatl pentru ceBiserica se roagi pentru morfi in acea zi.

D e c i, zJ#M"&af ruzsf.ea d qp q. 1n o_a f_!_e_"g g-!"9 Zi u nj ggg -vtpentru ss"arta sufl_et-ului in via[a viitoare. Este jqdgga-ta p articu-lqf g g_lu--t H rislos, c are hotirdEte st-area Sgfle -ggJui numai pini in ziua |udeclfii de Apoi - Judecata.generali. Aceasti stare a sufletului, corespunzAnd cuviafa sa de pe plmAnt, n*u este starea sa defin!1ivd,p.S!-

!rg.y-9gnicis, ci este supusi schimbdrii. Ij5us H1i.-s-!"ps, -ig a

W 38@(

patruzecea zi dupi invierea Sa, a ip-[.[[{lpltl:*Umani"laglo.-ria p-upJ-e.$g, aEezAnd--o pe [ronul dumnezei-rii Sale,

la dreapla .-Parintelu i. Aqadar, d-up-n dumnbzeiescul S 1uexemplu, ripgs.alii, intr-a patruzecea zi dupi moarteaI o r, i n t r i irf Sfama"eA$g.t$yi$ e'',v: I o r i i I o r m q rf I d i;

llrmind pilda Domnului Care, dupi inll{area Sa a pa-

trvzeceazi, a-Sezglpentru trrtsleauna- l"a-dreapta lulDum-

nezeu, aqteptAnd pini se vor Pune vrijmaqii Lui aqternutpicioarelor Lui (Evr. 10, 12),toa.aqa si sufleteleql-ofplo1,al ciror destin a fgst stabilit prin judecata particularl aIui Hristos, rimAn.inacea.sfare (nu insi fbri posibilitatede schimbare) pannjnziuaJudecifii.generale.

Si punem agadar inima..Si."cre"din[a noastrl in iubireaMAntuitorului Care, chief intru slava Sa, este neincetatpreocupat de vegnica noastri mAntuire, de mintuirea taqi de aceea a riposatului care ili este scumP; roagl-L, deci,pentru el, ca-prin harul Siu sd vindece relele sufletului ce-lui -mort, si.indeplineasci ceea ce-i lipsegte, sa ierte pica-tele, sf,l,curefe gi snJ a$eze in rAndul fericifilor. p5dilgg

buug{gtg1"lg.lgl-e,unitecu.rqgdsj-un-ile.Bisericii'Y"gt$;|e$'gm4fe-ajuJor pentru riposatul tlu in ziua ]udecafii luiHristos, agteptAnd Judecata cea de pe urmi.

Prin urmare, vedem ci sufletul, {upi despdrlirea sad*e trup, locuiegte lnci d"ou"[ "zlle pe pimAnt gi se inalliin a treia zi ciltre Dumnezeu, pentru a I se inchina; apoipetrece in rai urmitoarele gase zile, urmAnd cele treizecide zile in iad. in a patruzecea zi afll care va fi starea sapAni la )udecata cea de pe urmi cAnd, numai atunci,sufletele vor primi hotlrArea definitivd.

W 3e@(

Page 23: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

CUM POT AJUTA CEI DE PE PAMANTSUFLETELOR DINIUMEA DE DINCOLO.

RUGACIUNEABq€qqlulga p3.nqu.1nor1i este un act de caritate pi

confine doui virtu[i:l . rugeciunea in ea insigi, ca scry-iciu adus.lui Dqm-

lezeu; siz . rezultatul ruglciunii, ca bine ce se face _rdposatglgl.

Prin urmare, rugiciunea pentru morli este in acelaEitimp o3pta de milostenie gi o faptd de cre.dinla. Dom-nul Iisus Hristos, El insugi, ne invafd cd noi n-am puteaavea nici o virtute fl"r[ ajutorul Siu. A chema mila {gm-nezeiasci asupra-ne gi asupra altora, asupra viilor qiasupra mor{ilor - eptp o tendinfi ce exprimi voinfaluiDumnezeu. RUgaq_iun-e_a, dupd invildtura Apostolului qia Bis e ric i i u n ivers a I e, egt_q - g _lu c rare g _Sfanlglg-i Dgh{elge.q!. in no*i.

SfaUul-Efremsir{l expli ci l6murit, pri ntr- o paraleli,gosibil itatea g i influenfa-sal vatoare a rugdciunilor noas -tre asupra sufletelor rlposa{ilor. In testamentul siu, elzice, intre altele, cn intrc rnpo$alisi-yU, cAnd aceglia se-Lga&-Pg.nfiLei, este aceiagi simpatie ce existd in naturiintre fructele plmdntului. Astfel, cdnd timpul infloririia trecut pentru vie, vinul in pivnill incepe a fierbe; cdndunele legume plantate in pimint incep a se desfbgura,aceleagi legume in case dau ramuri. A.purta sel.clnagnu.taltlda inseamni a avea uo.yiu intere$ pentru s-oar-Ja aproapelui. IISg$jJPgmzu! a luar asupra S" p-oJan_at-o-aleBacatele no a stre, su f_er i &d pe nt ru gre gel ile n o as treinaintea Pirintelui ceresc; toate aceste gregeli le-a spilat

W 40@(

cu singele Slu Ei le-a Eters prin moartea Sa' Aqadar, daci

insugi Dumnezeu ia parte la soarta noastr[, p.utem noi

s6 -nu ne interesam de soarta aproapelui nostru, cerAnd

pentru el mAntuirea, putem noi si nu sacrificlm tot ce

este in puterea noastrd?Domnul nostru Iisus Hristos ne invala qi ne-a ard-

tat ci {ru sunt morti propriu-zis, cd oamenii -vt-glujescdincolo de mormAnt. VJafa creqtind este intemeiatd pe

iUbirra pe care suntem datori a o exprimlnu numaiprin cuvinte, ci qi prin fapte, $postolii au probat igbirealor prinJapte: rugindu-se pentru membrii Bisericii luiHristos qi purtAnd greutatea aproapelui.

Biserica Ortodoxi se roagl p.e"pl.f.ujot univ.ersut pen-tgu tofi oamenii - vii sau morli - numai daci ei sunt or-

-tgdocEi gi daci au plrisit aceastd viafi intru credinfa 9in[dejde. Nu e nevoie decdt a crede in Dumnezeu pentrua fi convins de eficacitatea ruglciunilor pentru riposali.

Qgleoj uita pe riposatul, de -Yoi uita raporturile mele cuel, prin ce pot arita ci l-am iubit cind era cu mine pepimint? Daci intr-adevdr l-am iubit viu fiind, as puteainceta si-l mai iubesc cAnd va fi mort? O astfel de presu-punere ar fi contrari bunului sim[.I,ar nevoie se cunosc

.adevdratele prietenii gi putem noi si ne inchipuim o tre-buinli mai mare decAt aceea a sufletului nedesivirgit,incircat de picate?

Astfel se aratd indtaindatorire inaintea lui Dumnezeug-i inaintea riposa{ilor a.celui ce se roagl pentru morf i.

{ !^4=qo=r-4prrt-a trupul raposaliior este un ac-! d9 Lnilo-s-tenie practicat de intreaga omenire. insi religiacrestind

ff i41 q(

Page 24: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

pretinde inci sl se ingroape g$p_ql cu toatd onoarea cese cuvine templului Sfintului Duh.

Agadar, inmormintarea trupului este un act de ca-ritate propriu intregii omeniri, in vreme ce-r-ugiciuneapentru riposafi estelq.d.ul acelora ce cunosc pe adevira-tul Dumnezeu - izvorul iubirii qi al vielii. Nu gtim qi nuputem gti cine gregeqte gi cine are dreptate inaintea luiDumnezeu; numai El singur o qtie. Noi nu gtim decAt unsingur lucru: cl toli oamenii sunt plcitogi. ,,Ci nu estedrept nici unul'l invaqi CuvAntul lui Dumnezeu (Rom.3,10). ,,N-r5r-r-eni nu e curat de picate, mdcar de-ar fiIAito singura zi pe pimdnt" (Iov 14,44).

Noi gtim bine c[ suntem zdmislili in plcat, ne naEtem,viefuim in picat gi nu suntem curafifi pe deplin de picatin clipa in care trecem in lumea de dincolo de mormint.Nimic mai important nu le revine celor vii decit a urmaaceastl poruncd: ,,A iubi pe tofi si a ne ruga pentru tofi'i$Sel ce dI viafi Ei iartl picatele a zis: ,,Cere[i gi vi se vada, nu voiesc moartea picitosului!" Fl insugi ne-a iqvi-lgt a ne ruga astfel: ,,Si ne iarti noui greqalele noastre!"Ruglciunea datl de Domnul slujegte drept fundamentla toate rugiciunile noastre, prin urmare, gi la rugiciu-le_a pentrr,rrnorli, unde ne rugim pentru mAntuirea rd-posatului gi cerem iertarea picatelor sale.

Mijlocirea BisericiiDac[ ruglciunea este expresia voinlei, atunci c4_re

trebuie sI fie oare puterea rugdciunii intregii Biserici qia tuturor membrilor sli in favoarea unui singur subiect?Noi vedem exemplul eficacitilii rugdciunii in faptele

>@ 42 @(

Apostolilor: in urma rugiciunilor Bisericii un inger i-a

scos pe Apostolul Petru, in timpul noPlii, din inchisoa-

re, in ajunul condamnirii sale, fard' ca nimeni si fi sim-

[it; fiarele sale au cdzut Ei paznicul ce era ldnga el nu a

vlzut nimic qi nu a auzit nimic (Fapte 12).In final, este normal a intiri faptul cl rugiciunea are

o influienfl benefici asupra suflelelor aflate dincolo de

mormint. intotdeauna Biserica s-a rugat, se roagd 9i se

va ruga pentru morfi, pAni la a Doua Venire a lui Hris-

tos. La -fiecare dintre cele trei servicii dumnezeieqti depe parcursul zilei, l-a.-Utrenie, la Liturghie qi la VecernLie,Biserica se roagi deopotrivi pentru vii Ei pentru mor-

ti. SSpp"l Bisericii este de a'l,sfin1i Pe Qm, de a.l face

vrednic s[ participe la fericirea vegnici. Ea se ingrijeqtede mintuirea tuturor membrilor sii deopotrivi, vii sau

morfi. S.lSntul Ioan Guri de Aur zice, cL rugiciunilepentru morti sunt un obicei apostolic qi*g* institufie a

$fAntului,Duh. Ceea ce este iarlgi important e cl aceas-ta dogmi (rugiciunea pentru morfi) a Bisericii Orto-doxe este strAns legati cu Liturghia Sfintului Vasile c-elMare Ei a SfAntului Ioan Guri de Aur; in timpul fieci-reia dintre ele Biserica se roagi de trei ori pentru ceigposafi. O datl se roagd la proscomidie, a doua oari -

dupn citirea Evangheliei, anunfdnd noutatea prea feri-

citl a mdntuirii tuturor celor ce cred in Iisus Hristosqi iertarea generali a plcatelor prin mijlocirea MAntu-itorului. Atunci diaconul sau preotul intoneazi indoitaruglciune cu ecfonis in a doua ectenie, in care Bisericase- roagi pentru cei rdposa{i in aceEti termeni: ,,Pentru

W 43@(

Page 25: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Patriarhii ortodocgi, pentru evlavioEii impd_Jafi gi ella-vioasele imparitese, Domnulul s[ ne ruglm'i pent-rua mirturisi unitatea gi comuniunea intregii Biserici.Aceasti-ectenie se face in rugiciunea cu ecfonis in tim-pul Liturghiei, in timp ce la alte servicii divine nu sepomenesc Ia,ec.te-nii decd-t elitorii",le,glpl.ului pe care Bi-serica ii" numeqte cu adevlrat ferici{i Ei in adevlr demnide o vegnica pomenire, pe to{i cei riposali - atAt pe ceiingropafi in aceste locuri precum Ei pe toli riposafii or-todocgi in general. Dupa indoita rugiciune cu ecfonis,vine rugdciunea cu ecfonis special pentru riposali. insfArqit, a treia oard, dupi binecuvAntarea Sfintelor Tai-ne, Biserica se roagi incf, o datl pentru cei riposali.La serviciile de seartr si de dimine-gfd (la Vecernie qi laUtrenie), Biserica se roagl deopotrivd pentru rtrposa1i,ace ast I rugic iu n e exprimin d unire a, l-e€qlg I?, f ?p o_5!11l_$t-e-omu"niunea cu ei.

Rugiciunea comund se face la biserici, ruglciuneap_4rticulari se face Ia domiciliu; de aceea ruglciunilepentru morli pot fi rugdciuni comune sau rugdciuniparticulare, Ei trebuie sI ne rugdm pentru ripos4[!._tot-deauna gi pretutindenea. Repauza{ir-pacatoqi care erauin iad si care, prin rugiciunile Bisericii gi ale rudelorcare erau in viafi, au cipitat iertarea pacatelor lor, s-4Ualalat-celoil{ii pentru a mirturisi despre s.ghinqhsagsdllsr dincolo de mormint gi pentru a lua parte laprimirea lor in numirulprea fericifilor.

ln Bis erica cregtinl*fiecare,"zi es te cons acraH memo -

liei unuia sau mai multor sfinfi. In afar[ de aceasta, [e-

c3I9 zi a sdptlmAnii este hotlrdti unei prlznuiri specia-le, astfel incAt sAmb[ta este consacrati memoriei tuturorsfinlilor gi a riposalilor. Rugdndu-se in fiecare zi pentruriposafi la toate serviciile divine, Biserica cere ca mem-brii sli si se roage pe cdt posibil mai des qi cu mai multiputere pentru rudele lor adormite; in_si aceste rugdciunitrebuie a fi cu deosebire sivirqite ggrbit4, care este o zispeciali, o zi dedicati tuturor sfinlilor qi riposatilor.

SAmbita - Sabat - este un cuvdnt din ebraicS, care setilcuiegte repaus. Biserica Ortodoxi consacri aceastd ziglemogjgi tuturor celor ce au pirdsit acest pdmint pen-tru lumea de dincolo de mormAnt, m€moriei rlposa{ilorperfecfi (sfinti) gi riposalilor imperfecli, a c[ror soartinu este desivArqit hotirAti. Biserica cere pentru ei repa-usul vegnic, dupi aceasti viafi de suferinti pe plmint.

iol seqle ztl-e l,qata B iserica, adic i toli credincio gi i.auun interes cu totul special asupra sorfii riposafilor.

$geste zrls*se numesc s-imbeJele piri4ilor gi se im-part in: sAmbetele generale; zile particulare sau locale.

Sunt-cinci asemenea sAmbete: $ambata inaintea Sexa-gesimei; snmbdta Sfintei Treimi; cele trei sAmbete din adoua, a treia Ei a patra siptimini a Postului Mare.

$ujb.a divjna particulari este aceea ce se indeplinegtede. citre o singuri persoani sau de citre o adunare Iadomiciliul siu sau la bisericl. .{cest serviciu privat cu-prinde rugiciunile diminelii gi cele de seard, care con-

lin rugiciuni pentru morfi, ruglciunile inainte gi duplp-rAnz, rJ4glc*i.unga cu care incepe gi se terminl orice fap-ti bund. @e, slvArEite cqajutorul

>@ 44 q( W4s€K

Page 26: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

f . r -

\;)-

p,Igp[+lgi, s unt : sluj b a mo r{ilor (panahi.dd, rugac-iun ilede"mullumire.(Te D.eum) Ei sfinfirea apei (agheasma).

Milostenia

DupI rugiciune, aldoilea mijloc de a interveni pentrurdposafi este milos.le"Ul'.a pe care noi o facem in amintireagig-ngme-le loj A face milostenie este a ajuta ." Uq-nuIp[mAntegti pe cei ce au nevoie de ele, pe sdraci, adic[ pefralii noEtri. Milostenia este de mare ajutor pentru odih-na- rlposafilor pdc[toEi. Tot ajutorul dat siracilor IisusHristos il ia asupra Lui: ,,Pentru Mine a1i fhcut'l ziceaEl;prin urmare, El nu va vrea sI rImAn[ dator cltre aceiade la care a primit binefaceri. Un pahar de apd rece, ceidoi bani ai vdduvei - toate vor fi recompensate la timpullor. Bjnefacerile fhcute de.cei vii in amintirea rlposalilorap aceiagi semnificafie ca qi cAnd aceste fapte ar fi fostfdcute de rlposalii ingigi.

lnyatatqra $fAntului Ioan Guri de Aur aratd toati im-portanfa milosteniei: ,,NinntE nu e mai puternic pentru4 fterge p[catele decAt niloslenia; .astitatea gi postul nufac bine dgit celui ce le practici gi aceste doud virtufin.u ajuti decit Ia propria sa mAntuire. in timp ce, qil;lpslgtria se r5.spAndeqte asupra tuturor gi imbrn[iq_eaziP,9 toti membrii trupului lui Hristos." Astfel, in expli-cafia sa la Evanghelia din Duminica Sfintului ApostolToma, I.qg4 G_ugl de Aur.zicea: "!-o,ieSti sl cinsteqti periposatul tiu? QinsteEte-l prin mit,9,g!g,llie qi priq- fap_te_49-$tJo-Stlrie, cdci surr.rai miloste;ria scapl sufletele dinchinurile vegnicel'

@(w

Vp'-r_brnd d-e plAnsul nestdpAnit gi de inmormintirilepompoase ca de lucruri total nefolositoare. ripo-saJilor(ca gi viilor, de altfel), elzice:,,Milos-tgq!a, flcut[ in lg-mgle".,I4pog4tgfui, este un mare ajutor pentru mintuireasa.

il-qfltr3ntdrile bogate arati nu iubirea pentiu celmort, cJre$Flgg. D-e voieqti sd-l plAngem cu adevdratpe rlposat, i[ivoi arita un alt fel de soi de inmormAntare

Ei te voi invila s,[-l imbraci cu haine ce se vor scula im-preuni cu el in ziua fudecifii qi-l vor slivi; aceste hainesunt$,ih$t€niile q.evor invia odati cu el. Milost_e-nia-esteo_p-gq-e,le cu care el epecgllu.it $i cu care va face si strd-luceasci.hainele-sale, cAnd va auzi cuvintele:,,FldmAndam fost gi Mi-a{i dat si mIndnc." A-cegts,3 sunt lucrurilecare il vor face slivit, care il vor facg-lu-minos, care in-dep irteazi pri mej dia. $i i,ngrop im morlii itrtl:.r1g-ghJpfolqsitarlpr-sulgui, intru slava lui Dumnezeu; sd fqcemm:l-o-s-teaie intru numele lor; si le ddm bune merindepentru drum.

Numirul mintuifilor qi al osindiplor este format d-inbogafi gi" siraci, inv[]a[i qi negtiutori de carte" domni Eidujitori. @[g[g mAntuiegte qi necredinfa pierde pentrutotdeauna aelfngede obline iertarea pdcatelor sale pepimAnt gi dincolo de mormAnt p5;n -mijloCirea.Bi."sSriEii Eiarudelor; ae.lqlcg-"nU,,f"r"gd-g,,nu i se va ierta, dupa cuvintelelui Iisus Hristos, nici in lumea aceasta qi nici in cealaltd.

Ng:"r"ebuie si infeleggg p:l_gggrsta r1gsss5fo[a pe careo au chiar qi demonii, U-pfeArrlgkg;g_se. ttl11lfljli3linfeplelqds"irduramritre}.umneze-usisfltrp*aameni.

W 47@(

Page 27: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Astfel, cuvintele: ,,Dumnezeu va da fieclruia duplfaptele sale'l ,,Ceea ce omul va fi seminat, va secera'] gialte cuvinte de acest fel, se referl la a Doua Venire a luiflristos, cAnd va veni si judece viii qi mor[ii, caci at_u,nginici un ajutor nu va mai fi posibil gi nici o rugiciune nuva mai fi primitd. CAnd grozava zi aludecit{ii celei de peurm[ va sosi, ti$puJ ce era dat omului pentru a lqcra.]amAntuirea sa gi la cea a aproapelui v"A.fi g,o.Irp-q_mt.

S. f4.qtUl*!o34. Dama$c_hln, legind expresiile de acestfel cu @gr-tul l-u,mii- zice: ,,Aceste cuvinte se vor inde-plini in adevdr pentru sufletele nepasdtoare de mAntui-rea lor. Unde se vor gisi atunci siracii? Unde se va cdutaun preot? Nu mai e loc nici pentru rugi.ciune, nici pen-tru milostivire. Agadar, pAnd cAnd va sosi acea ori, s6ne ajutim unii pe algii gi sI aducem jertfb de milostenieDomnului Celui indurat si milostiv."

W 486q(

Preot Eugen Dragoi:iNuonuANrnnEe Er

POMENIRILE PENTRU MORTI

Ce trebuie gi ce nu trebuie si facemla inmormAntare gi pomeni

Biserica Ortodoxi ne invall ci moartea este despir-

firea sufletului de trup. SfAnta Scripturd (Biblia) arati ciatunci cAnd ,,omul merge la locaEul siu de veci'l trupultrebuie,,si se intoarcd in p[mAnt cum a fost, iar sufletul s[se intoarci la Dumnezeu care l-a dat" (Eccl.l2, 5-7). Bogatsau sirac, rege sau rob, inlelept ori analfabet, tofi plrisimaceasti viafi intr-o zi gi ne prezentim inaintea lui Dum-nezeu care ne va judeca, rAnduindu-ne rlsplata cuvenita.Dar legdtura celor morfi cu cei vii nu inceteazi, ci ea semenline prin rugdciune neincetati pe care Biserica o facepentru sufletele riposafilor, pistrAnd comuniunea de iubi-re Ei nldijduind in invierea tuturor la sfhrgitul veacurilor.

Cind un cregtin moare, rudele acestuia de multe oritrec prin momente de derutd, intrucAt apar pireri gitradilii diferite in legaturd cu datinile ceremoniei in-mormAntirii.

W 4e@(

Page 28: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

l-

Pentru a evita atAt confuziile, dar qi supersti$ile gi da-tinile firi sens ori care nu au Ieglturi cu credinla cre$-tinl ortodoxl, am insemnat cele ce urmeazd, incercdndastfel sd sprijinim familia decedatului.

Nu ne vom ocupa aici de problemele socio-admi-nistrative care angajeazi alte institulii (oficiul stlrii ci-vile, medicul specialist in eliberarea documentului deconstatare a decesului, administrafia cimitirului etc.),ci numai de aspectele in care sunt implicafi Biserica gislujitorii sii.

Povifuirile au mai mult caracter practic, intrucAt nune-am propus - Ei nici nu este cazul - o abordare teolo-gicd a mor{ii si ceremonialului inmormintdrii.

Ce trebuie si facem?Moartea unuia dintre cregtini este, firegte, prilej de

indurerare gi de intristare. CAnd se intdmpli decesul,familia trebuie sl anunfe preotul parohiei din care de-cedatul face parte, solicitAnd slujitorului bisericesc toa-te informafiile necesare. Preotul este cea mai autorizat[persoanl la care membrii familiei trebuie s[ apeleze.Astfel gi preotul iqi ia mdsurile cuvenite pentru a im-plini cum se cuvine slujbele de pomenire gi inmormAn-tare. De la bisericd se vor solicita un sfeqnic, lumdniri,tlmAie, cirbune pentru ars timAia, toiagul (o lumina-re rnare de ceari curat6, in formd de colac), o cruce (deobicei din ceari sau din lemn), o icoani. De asemenea,se fixeazi cu preotul data si ora inmormAntarii li ore-le potrivite pentru slujbele de seari, premergltoare in-mormAntlrii (cina sau stdlpii). Clopotarul bisericii, la

W so@( @(w 5 l

soroacele cunoscute, va trage clopotul bisericii, pentrua vesti qi celorlalli membri ai parohiei ci unul dintre ei aplecat pe calea vegniciei, indemndndu-i si se roage Pen-tru acesta.

Trupul mortului este spilat (scildat) cu apl curat[,care aminteqte de apa botezului prin care cel rlposat adevenit membru al Bisericii, este stropit cu agheasml giimbrlcat apoi cu haine noi gi curate (asemenea MAntui-torului nostru Iisus Hristos Care a fost inftgurat intr-ungiulgiu nou gi inchipuind vegmdntul cel nou al nestric[-ciunii, cu care vom invia la ziua judecnlii) qi este pus insicriu, cu privirea spre rlsdrit (intrucit de acolo va veniHristos la invierea tuturor).

Pe piept i se pune o icoanl sfinliti (pentru a aritac[ respectivul creqtin igi dd duhul intru Hristos) qi lAn-ga miinile care stau incrucigate pe piept (dreapta pestestinga, simbolizdnd ruglciune gi iertare), toiagul care seaprinde atunci cdnd preotul slujeqte. in mAini se Punecrucea din ceari sau lemn.

Trupul e acoperit apoi cu o pdnz| alb[, ardtind ciri.posatul se afli sub acoperimAntul lui Hristos.

La cipitiiul mortului se aqeaztr sfeqnicul in care ru-dele qi cunosculii care vin pAnl la inmormAntare aprindluminlri, rostind rugdciunea scurti ,,Dumnezeu si-l(sau s-o) ierte!"

Atdt lumnnlrile care se aprind in sfegnic ori se fin inmiini de cltre cei prezenli, in timpul slujbei, cAt 9i toia-gul, simbolizeazd candelele aprinse ori lumina faptelorbune cu care cregtinul va intdmpina pe Hristos la |u-

Page 29: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

decata de apoi. LumAnarea este Ei ciliuza sufletului pecalea spre vegnicie, risipind intunericul morfii gi apro-piindu-se de Hristos care a spus: ,,Eu sunt lumina vielii:cel ce-Mi urmeazi Mie, nu va umbla in intuneric, ci vaavea lumina vielii" (Evanghelia dupl Ioan 8, l2).

De asupra ugii de la intrarea in casi se aEeazi o pdnzitde doliu (de culoare neagra) care rdmAne acolo pAni lapomenirea de 40 de zile.

De relinuf* Nu este potrivit pi nici ingaduit ca pe icoani ori pe

trupul mortului si se aSeze banide ci tre rude gi cunoscul i .Cei care doresc sd spri j ine bdne5te famil ia indol iatd pot sdo facd pun6nd banii pe o tave care se poate ateza lAngdsicr iu ori in al t i parte a casei.

* Nu este de nici un folos pentru suflet sd se pund inbuzunarul hainei mortului bani (motivSndu-se ci,,si pli-teasci vdmile cu ei"), ac, a!;, pieptene, verighetd pe deget,ceas la mini, ti ierea sau vopsitul unghiilor, rujatul, farda-tul.Toate aceste lucrurii l ingreuneazi foarte mult pe sufletgi nu-i fac decdt rau. Banii 5i lucrurile de valoare pe care vorsi le ingroape e mai bine sd le dea de pomani. Fardurile,rujatul gi celelalte sunt obiceiuri pagdnegti, pentru care vorsuferi gi cei ce il impodobesc pe mort cu astfel de lucrurideoarece fac mare pdcat. Din religiile pig6ne au pdtrunsin cregtinism unele obiceiuri, fird a avea o logici sau chiaro simplS explicalie. ln antichitate se puneau morlilor toa-te cele necesare viegii, iar la unele triburi se omora solia $ise ingropa cu solul ei. l isus a venit sd schimbe aceste obi-ceiuri. El a fost pus in groapd invelit intr-o p6nzd mare giuna micd - giulgiurile - fara oglindi sau piepten sau alte

52wwt-

obiecte, gi a inviat. Nu-iimpovdrali pe morli cu tot felul deobiecte ci nu au nevoie de ele. $i nici si nu le puneli baniin buzunare, cdci mai de folos este a le face piomeni din aceibani, iar vdmile judecSli i lui Dumnezeu nu se pot plat i cubani, ci eventual cu faptele bune sdvdrgite in aceasti viafa.

{. Rudele apropiate ale decedatului poartd pe.reverulhainelor o pangl icd mici de culoare neagrd, numit i dol iu.De reguli, acest doliu se poarti 40 de zile. in semn de intris-tare, bdrbSlii nu se birbieresc pini la pomenirea de 40 zile.Hainele de ceremonie ale celorlallitrebuie sd evite culorilevii, !ipStoare, nepotrivite cu sobrietatea momentului.

* De la moarte p6na la inmorm6ntare salut im pemembrii familiei (c6nd mergem la casa celui decedat oricAnd plecim de acolo, precum 5i la biserici, cu ocazia sluj-bei inmormdntarii) cu cuvintele,,Dumnezeu si-l ierte" sau,dacd este femeie,,,Dumnezeu s-o ierte!"

Acela5i este salutul cu care ne adresim 5i cunosculilorsau str i ini lor pe care-igisim adunal i 16ngi trupul rdposa-tu lu i .

Aceste cuvinte de salut inlocuiesc pe cele de buni di-.mineafa, bund ziua, bund seara,la revedere, noapte buniletc., care nu se folosesc in astfel de momente.

* Nu este obligatoriu ca inmorm6ntarea si aiba loc ina treia zi de la deces, ci se poate 5i mai devreme. Uneori,maiales atuncic6nd existi riscuri majore ca mortul si mi-roasd, chiar se recomandi aceasta.

Priveghere gi stilpi (cini)ln zilele de pind la inmormAntare, preotul este che-

mat de familie, de reguld, dupd-amiaza, pentru a sivdrgislujba ,,Stilpilor" sau cina. Aceastl slujbi este o rugi-ciune scurti (numiti bisericegte panihidi) pentru sufle-

>@s3W

Page 30: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

tul celui rdposat, la care se adaugi citirea unor pdr{i dinSfintele Evanghelii.

Pentru aceasta, se pregdtesc din vreme cddelniga saucifuia in care se aprinde cirbune qi se pune tlmAie, pre-cum gi o colivd (de obicei din fructe, cozonac, biscui{ietc.), un pahar cu vin gi m6ncare, pe care preotul le vabinecuvAnta la vreme.

Coliva ficut[ din grAu fiert, indulcit cu miere sau za-hir, inchipuie insugi trupul mortului, deoarece hranaprincipall a trupului omenesc e grAul. Ea este totodatdo expresie materiall a credinlei noastre in nemurire giinviere, fi ind fhcutd din boabe de griu, pe care Domnulinsugi le-a infbligat ca simboluri ale invierii trupurilor:dupl cum bobul de grAu, ca si incolleasc[ Ei sd adu-ci roadd, trebuie sI fie ingropat mai intii in pamint gis[ putrezeascd, tot aga gi trupul omenesc mai intAi seingroapi gi putrezegte, pentru ca s[ invieze apoi intrunestric[ciune (1 Cor. 15, 36). Dulciurile ;i ingredientelecare intri in compozi[ia colivei reprezinti virtufile sfin-lilor sau ale rS.posafilor pomeni!i, ori dulceaga viefii ce-lei veEnice, pe care ndddjduim ci a dobdndit-o mortul.

in timpul cit preotul slvdrgegte slujba, arde gi toiagul.

De refinut:* Unii credinciogi pregdtesc temaia cu care se va te-

maia decedatul in obiecte improvizate (cdni, farfurii, cu-tii de conserve etc.), ceea ce nu numai cd este inestetic Ainepract ic, dar consti tuie 5i o l ipsi de respect pentru celdecedat. Pentru a se evita astfel de situalii, este indicat sise cumpere de la biserica ori de la magazinele specializate

W 54q(

o c5!uie (obiect destinat preg;tiri i tamaii 5i tdm6ierii) sausd se confeclioneze un astfel de obiect, cu deosebita grij i,de un meseriaS priceput.

* Nu este potr ivi t apoi ca, pentru a arde tamiia sd sefoloseasci drept,,foc" sau ,,jar" spirt, hArtie, capete de lu-minare, ciocanide porumb ori al te materiale inf lamabile.Acestea, prin ardere, scot fum 5i miros neplicut anihilAndmirosul aromat al timaii 5i afectAnd respiralia celor pre-zenli. Cel mai potrivit este sd se procure cirbune specialpentru cidelni la 5i c51uie.

* in timpul slujbei inceteazd orice alti activitate, iar ceiprezenli pistreazd liniStea 5i o atitudine serioasd, rug6ndu-se impreuni cu preotul pentru sufletul celui rdposat. Nu sevorbegte, nu se fac aesturi, nu se rdde. De asemenea, fi indmoment de rugiciune, membri i famil iei trebuie sa-5i impu-ni o re[inere de a pldnge zgomotos ori cu vorbe, pentru anu perturba rdnduiala slujbei. Bocetul este de fapt o mani-festare a egoismului, pentru ci noi nu pl6ngem atit de multpe cel mort cat ne plAngem pe noi care am rimas firi el. Ceicare l in lumAnir iaprinse in miini si f ie atenl i s i nu aprindahainele celor din jur 5i sa aiba grijd sd nu curgd ceari pe jos,fie ci sunt in cas5, la capela mortuari sau in biserici.

* Daci in ziua respectivd este zi de post, m5ncareatrebuie si fie de post, asemenea gi alimentele folosite laalci tuirea col ivei. Pentru a nu grepi, este bine sd ne uit imin calendarul bisericesc, intrucAt sunt 5i perioade de dez-legare la anumite mSnciruri de dulce.

* Dupa plecarea preotului este bine, daci se face pri-veghere de toatd noaptea, sd se citeasci de citre credin-cio5i i mai evlavioSi, din Sfintele Evanghel i i gi Psalt i rea.

* Nu se fumeazS, nu se fac glume, nu se rAde, nu sespun pove5ti, ci se pistreazd o atitudine solemni.

ps5@(

Page 31: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

* Unii credinciogi, in situalia cdnd decedatul nu s-aspovedit gi nu s-a imparta5it sau nu i s-a aprins luminareaatunci c6nd 5i-a dat sufletul, solicita preotuluica la ectenie(rugdciunea de pomenire) sd adauge ,,mort nespovedit ,neimpirtigit gi fard lumAnare'i intr-adevir, Biserica ne in-vafi cS,,trecerea cuiva din viala fari spovedanie gi fira gri-janie (adici ul t ima impirta5ire, inainte de a-gi da suf letul)este socotitS, pe drept cuv6nt, nu numai ca o mare pagu-bi pentru sufletul celui riposat, ci gi un mare picat pentrucei ai lui, rima;iin viafi, dacd lucrul s-a petrecut din vinasau nepurtarea lor de grijd".

Ritualul inmormAntiriiIn ziua gi la ora stabilite de comun acord cu preotul

pentru inmormAntare, rudele pregdtesc timiia qi oferipreotului gi cAntirelului cite o luminare aprinsi.

Dupi slujba ce se oficiazl la casa decedatului (ori lacapela sau casa mortuard), se organizeaz| procesiuneade inmormAntare, care rimdne aceeaqi pAni la cimitir.

Convoiul mortuar se aranjeazi astfel: in frunte mergeun credincios cu crucea (care va fi pusi la cipitAiul mor-tului); urmeazl cei ce poarti coliva qi vinul, pomul cudarurile ce se impart siracilor (simbol al pomului vieliigi al mor{ii din care au mAncat Adam gi Eva, inchipuindraiul in care se doreqte a ajunge sufletul mortului), purti-torii de sfeqnice, cintireful gi preotul, carul mortuar (dri-cul) cu sicriul, rudele mortului gi ceilalli participanfi.

Pe drum pAni la biserici gi apoi pdni la cimitir, secAntI ,,Sfinte Dumnezeule" funebru de cdtre cor saucredincioqi, sub conducerea cintirelului.

Cind convoiul ajunge la anumite rispintii de dru-muri ori in locurile legate de via{a gi activitatea deceda-tului sau in dreptul unei biserici, preotulzice in dreptulsicriului ectenia pentru morfi. Numdrul de opriri nueste unul prestabilit.

De relinut* Obiceiul de a sparge o cani sau un vas atuncicdnd de-

cedatul este scos din casd pentru inmorm6ntare este pSgin piexprimi menlinerea unei superstiiii care denotd ignoranl6.

* Cind se scoate mortul din casd, cdt 5i pe tot parcur-sul drumului pana la cimit i r , exist i pe alocuriobiceiul de ase a$eza in calea mortului aga numitele,,punl i ' i Ele conl indiferite obiecte: perne, pdturi, lenjerii de pat, fele de meseetc.. in r6nduiala bisericeasci nu existi nimic referitor laaceste punli 5i nici la numirul lor. Lucrurile care se pun laaceste punll se pot da de pomani 5i fari si treaci mortulpeste ele. Ele chiar constituie pericol de risturnare a sicri-ului cu cel mort atunci cdnd se aSeazd pe pragul incaperi iin care a stat mortul, maiales daci sunt de exemplu perne.Cei care de-abia reu$esc si care sicriul riscd sd se impiedicede aceste punli puse pe pragul casei gi si ristoarne sicriul.De aceea folosirea lor se poate evita.

* Fanfara la inmormdntare este un obiceistriin de tra-dilia ortodoxi, care n-a admis cintarea instrumentali incult. De multe ori, astfel de formalii cAnta piese muzicalepopulare, romante, marpuri, care sunt in total dezacord cusobrietatea evenimentului inmorm6nterii. Astfel de prac-tici dovedesc lipsa de seriozitate a celor care le solicita 5ipulinul respect ce-l poarti celor decedali.

* in timpul slujbei din biserici se va pistra aceeagi at-mosferi de liniSte 5i de reculegere.

>@ s661g W s7q(

Page 32: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

* Celor prezenl i l i se impart lumAnari apr inse (uneor iinsolite de o batisti, o p6nza albi sau prosop, precum 5iun coyrig, un mir, un coldcel etc.), de sufletul celui rdposat.Cei ce pr imesc aceste darur i sunt dator i sd spund,,Dum-nezeu sd-l ierte" sau,,Bogdaproste!" (cuvint slav, incetSfe-ni t la noi , dar care in t raducere inseamnd tot , ,Dumnezeus5- l ier te!") . Aceste formule in locuiesc pe cea obiSnui td de,,multumesc" or i f ran!uzismu1,,mersi" care nu se folosesc inasemenea ocazi i .

* Uni i credinciogi atenl ioneazd persoanele insdrcina-te cu ofer i rea lumdnir i lor , adesea chiar in t impul s lu jbei ,sd nu dea gi rudelor apropiate ale celui decedat. practi-ca aceasta este nefondatd. Oferirea gi primirea lumAndriiapr inse reprezint i credinfa comuni in, ,Lumina - Hr istos"care c i lduze$te suf letul decedatului pe calea ve5nic ie i . Cuat6t mai mult , rudele apropiate sunt chemate s5 se adaugecelor ce mdrtur isesc aceast i credinl5 gi sd poarte in m6inis imbolul , , lumini i celei neapuse".

* La sfdrgi tu l s lu jbei , membri i fami l ie i g i cei la l l i credin-cio5i sdrut i icoana af latd pe pieptul mortului , iar cei maiapropiali ca rudenie, mAna ori fala mortului, aceasta re-prezentdnd sirutarea cea mai de pe urmd. Gestul acesta,semnul ie r t i r i i 5 ia l impdcdr i i p r in care ne , , lu im rdmas bunde la cel ce pleaci dintre noi, se face in perfecti ordine 5il in igte, intrucdt ne af ldm in locagul b iser ic i i 5 i nu t rebuieperturbatd atmosfera slujbei de inmorm6ntare.

. i . Obiceiul de a arunca bani atunci cAnd se merge cucortegiul mortuar pe stradS, nu este de nici un folos pen-tru suflet. Cu acei bani se pot face altele, folositoare pentrusuflet.

* Pract ica de a l ip i pe crucea din m6na mortului omonedd este pigAni gi trebuie parasita. Cu acest ban se

Ps8@K

credea cd morlii pl,itesc luntragului Caron trecerea pesteStix (un f luviu) a infernului. A ataSa un ban de Sf6nta Crucereprezintd o impietate gi perpetuarea unei superst i l i i pecare orice cregtin ortodox autentic nu o poate susline.

* Cand preotul ci teqte rugdciunea de dezlegare, uni icredincio5i, nefiind atenli la sensul cuvintelor, se reped sidezlege pangl ica cu care sunt legate picioarele mortului .Gestul acesta trebuie evitat, ridicarea piedicii urmAnd sise petreacd nu in bisericd, ci la cimitir, pe marginea gropii.Preotul, de fapt, se roagi astfel: ,,Dezleagi, Doamne, peadormitul robul Tau (aici i i spune numele) de pdcatul su-f letesc gitrupesc,, , iar a doua rugiciune:,,$i- i iartd lui toatecAte a pdcdtuit cu cuv6ntul, cu lucrul sau cu gdndul, dezle-gdndu-l 5i de legatura pusi in or ice chip asupra lui , cu careel insugi din mSnie sau din altd pricind s-a legat pe sine..J 'Deci, este limpede cd preotul nu se roaga pentru dezlega-rea piedicii de la picioare, ci pentru dezlegarea pdcatelor.

* Col iva, vinul, colacul se vor aduce in bisericd underim6n pe parcursul slujbei inmormintari i . in col iv6, colacse aprind lum6niri, arz|nd tot timpul slujbei.

* Birbalii vor intri in locagul sfintei biserici cu capuldescoperit.

* La cipi tdiul celui decedat se aSeazi unul sau doudsfegnice, in care cei prezenli aprind lum6ndri.

* La organizarea convoiului funebru se obignuie5teca, l6ngd cruce, cineva sd poarte fotografia indoliati a ce-lui decedat sau icoana cu patronul numelui.

* Atunci c6nd se fac opriri pentru a rosti preotul ecte-nia, uni i credinciogidesemnali din vreme a5eazd sub carulmortuar or i inaintea acestuia buci l i de pdnza alba numi-te poduri . Ele reprezint i , ,vdmile vdzduhului , , , peste caretrebuie si treaci sufletul celui decedat, in ascensiunea sd

W 5e@(

Page 33: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

spre t ronul de judecat5 al lu i Dumnezeu. Tot acum se im-part darur i de pomana 5i bani celor s i raci , spre pomenireacelui rdposat.

* Dacd vreunul d in membri i fami l ie i sau un al t cre-dincios (pr ieten, coleg de servic iu etc.) doregte sd l ina uncuvant la catafalcul celui decedat, t rebuie s i ia legi tura cupreotul s lu j i tor care- i va indica momentul cel mai potr iv i tpentru aceasta.

* Pentru economia de t imp a celor prezenl i (unelerude sunt veni te de la ma.r i departar i ) p i pentru faptul c iun cortegiu funerar nu trebuie sd f ie un pr i le j de fa ld or i deparadi , este indicat s i se evi te pl imbar i le lungi cu acestpr i le j , a legindu-se drumul cel mai scurt spre c imit i r .

* Exist i 5 io al ta in le legere gre5i ta in legdtur i cu t rase-ul de parcurs de la casa decedatului la biser ica 5i de acolola cimitir. Toli gtiu c5 cel decedat se duce,,pe drumul fdride intoarcere,,. Aceast; expresie inseamna in fapt cd mor-tul nu se mai intoarce, evident, acasd (existd chiar o zicalSpopulard - , ,mortulde la groapi nu se mai intoarce") . Mul l iinsd consideri c6 expresia ,,drumuJ fdrd intoareere" ar in-semna ci nu t rebuie sub nic i un chip sd te intorci cu mor-tul pe acelagi drum. De aic i , o ser ie intreagd de compl ical i i ,incerc6ndu-se i t inerar i i greoaie, care consumd t impul 5isupun pe cei indol iat i la parcurgerea pe jos a unor distan-

!e mari de drum, accentuAndu-le, inut i l , oboseala. Pentrua evita astfel de situali i, cei care se ocupd cu organizareaceremonialului este bine sd se sfStuiasci , in prealabi l , cupreotul.

* Mai di inuie pe alocur i 5 i superst i l ia cd in pr ima zia saptamAni i - luni - nu este bine sd se faci inmormdn-tare (,,pentru cd e inceputul sdptimdnii 5i ar muri toti dincasd"). FireSte ci o atare,,credin!5"este falsd 5i nu trebuie

w 60q(

luata in considerare, inmormAntarea putand si se faca inorice zi a siptdm6nii .

La cimitirDupi incheierea slujbei prohodului din biserici se

porneqte, in aceeagi procesiune, cltre cimitir. Pe. mar-ginea gropii, preotul rostegte ultima ectenie Ei se cin-ti ,,Vegnicl pomenire". Inainte de acoperirea sicriului,cei ce n-au putut sd-qi ia ultimul rimas bun, pot sd ofaci acum, slrutind icoana de pe pieptul celui decedatqi, dupi caz, mdna acestuia. Preotul apoi sivirgegte totritualul de ingropare (varsl untdelemn gi vin peste celdecedat, pecetluiegte groapa) gi binecuvdnteazd, coliva gidarurile care se impart Ia cimitir.

De relinut:* lcoana de pe pieptul mortului se ia de cdtre rude

sau se diruieSte. De asemenea - de5i nu este obligatoriu -

5i toiagul poate fi luat acasd gi aprins la zilele de pomenirepentru cel decedat.. * Acum se scoate - de citre rude - piedica de la pi-

cioarele mortului care se laga in sicr iu.* Florile care au fost puse in sicriu este potrivit si se

stranga gi, dupi acoperirea mormAntului, sd fie agezate deasupra, ele amint ind de frumuselea raiului .

* Pomul (ramura de copac) impodobit cu fructe, dul-ciuri, covrigi etc., care s-a purtat inaintea cortegiului mor-tuar, se infige la mormdnt ldnga cruce, dupi ce a fost golitde bunati l i le din el, care se dau de pomani.

* Tot acum se impart, pentru sufletul riposatului, dife-rite daruri. De preferat ca aceasti milostenie si se indreptecitre striinii nevoiagi.

W6rW

Page 34: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

* S-a incetalenit tradilia ca, dupi astuparea mormdn-tului , si se dea,,peste groapd' i de pomand, o plapumi (or io pdturd), perne, o ci ldare cu api, o gi ini vie, o oaie etc.Toate acestea nu au decit o singuri semnificagie: miloste-nia pentru sufletul celui riposat care nu trebuie sd treacdneapdrat de la cel ce dd citre cel ce primegte peste mor-m6nt, gestul neimplicdnd nici o rezonanfd gi neavAnd nicio incircdturi religioasi.

* Famil ia 5i aga incercat i de durere nu trebuie sd facdexcese in ceea ce privegte pregdtirea de inmormAntare. Unastfel de trist eveniment nu trebuie transformat in prilejde fala sau intr-o intrecere in a face pregitiri c6t mai multe5i cdt mai scumpe. Trebuie pastratd mdsura in tot ceea ceintreprindem, preocupdndu-ne mai mult de rugiciuneapentru suf letul celui decedat, decdt de mese imbelguga-te 5i daruri cost isi toare. Nu cogciugul (sicr iul) scump, nicimultele coroane sau jerbe ori m6ncirurile rafinate gi abun-dente trebuie si preocupe familia, ci rugiciunea profundide care sufletul decedatului are nevoie, cici se pregdte$tede int6lnirea cu Dumnezeu.

Cel mai potrivit este, in astfel de situalii, sd se faci mi-losteni i (adicd sd se dea de pomana) din al imente gi hainecregtinilor care trdiesc o viali grea in azilurile de bitrdni,orfanilor, viduvelor, caselor de copii, asociagiilor de handi-capa!i, intr-un cuvint, strdinilor care efectiv au nevoie 5i sebucurd de o haind ori de o farfurie cu mdncare.

Pomenirea dupi inmormintareFamilia celui decedat cheaml la masi, dupd inmor-

mAntare, pe cei care au luat parte la ceremonie, rude,cunosculi qi, indeosebi, pe cei care au ajutat la pregdti-rile de inhumare.

ff i62W

Dup[ oficierea slujbei gi binecuvintarea ofrandelor demAncare gi blutura , cei prezenfi sunt datori si mindncecu cuviinli qi cu rugiciune in gind, pentru cel decedat.Nu se vorbeqte ftri rost, nu se fac glume, nu se rdde, darnici nu se mlnAnci qi nici nu se bea intocmai ca la nunti.In loc de,,noroc!" sau alti urare, atunci cdnd se gusia dinpahar, se zice ,,Dumnezeu si-l ierte!" (sau s-o ierte!), iarcAnd se primegte un vas, imbricdminte etc. de pomani,nu se zice mullumesc, ci,,Dumnezeu si primeasci".

Obiceiul de a virsa vin din pahar la pomani trebuiesi dispard. Cine varsi vin pe covoare dovedeEte nu nu-mai ci se [ine de obiceiuri paginegti, dar este lipsit debuna cuviinfi, murdirind fbri rost covorul ori altcevaacasl sau la bisericl.

Cind cineva pleaci beat de la poman[ a picituit atitacela, dar gi cel care i-a dat biuturd peste misurd.

Milostenia cea mai primitd este cea fhcuti celor lip-si[i, infirmilor, bolnavilor, bitrinilor neajutorafi, celorcare nu pot munci, familiilor nevoiage cu mulli copii,celor abandonafi in casele sau leaglnele de copii.

Cind decedatul face parte dintr-o familie fXri po-sibiliteli materiale, este potrivit ca rudele sl apeleze lapreot care le va ajuta din fondurile bisericii gi va angajacomitetul parohial, oblinAnd cele necesare din donaqii-le credinciogilor. Astfel, familia nu se va simfi umiliti,intrucAt a apelat la marea familie a parohiei, iar preotulgi credinciogii au posibilitatea de a implini porunca dra-gostei creqtine care trebuie viditi prin fapte concrete inastfel de situalii.

W 63@(

Page 35: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

De relinut* Cei care se intorc de la inmormAntare, intrucit ur-

meazd sd ia parte la masi , sunt a$teptal i de gazda cu apdde spdlat pe m6ini . 5-a incetdleni t obiceiul ca cei ce sespali sa nu se $tearg5, pentru ci,,nu se $terge". Fire5te ciaceastd pract icd este l ipsi ta de sens, Ea, probabi l , ! ine deo anumita strategie a fami l ie i care cu greu poate ofer i maimulte prosoape de gters atunci cAnd cei pof t i l i la masisunt in numdr mare .

* Trebuie avut in vede,re faptul cd, dacd ziua de pome-nire cade in post, toate mAncdrur i le t rebuie preparate nu-mai de post. Prin aceasta se dovedeSte pistrarea credin-!ei autent ice, iar pe de al td parte, rugdciunea conjugatdcu postul este mai puternicS. Se mai aud uneor i voci carespun ci ar t rebui sd se faca gi mAncare de dulce, pentrucd,,mortului nu- i p l icea mancarea de post ' i Aceasta esteo viz iune ingust i asupra relal ie i pe care noi , cei v i i , o pds-tram cu cei decedat i , pr in rugdciune 5i pr in post. Mortulnu manAnci , nu bea, pentru cd suf letul este imater ia l , iar, , impirdl ia lu i Dumnezeu - spune Hristos - nu este m6n-care 5i bduturS' i

Deci , se cuvine a pdstra 5i respecta cu sf in lenie rdndu-ia la Biser ic i i , apeldndu-se permanent la sfatul competenta l p reo tu lu i .

Pomenirile de dupi inmormintareBiserica invati ci viafa omului nu se sfbrgegte odati cu

moartea trupului. De aceea, cregtinii nu-gi uite mortii dupiingroparea lor, ci se preocupi de rugiciuni pentru ei Ei depomenirea numelui lor. Soroacele de pomenire individua-la a morfilor in Biserica Ortodoxi sunt urmi.toarele:

W 64(g(

- in ziua inmormAntdrii (de obicei a treia zi dupimoarte), in cinstea Sfintei Treimi qi a invierii din mor{ia MAntuitorului a treia zi.

- La 9 zlle dupi moarte, ,,ca rf,posatul si se invred-niceascl de pdrtagia cu cele 9 cete ingeregti gi in aminti-rea ceasului al9-lea, cAnd Domnul, inainte de a muri pecruce, a flglduit tdlharului raiul pe care ne rugim sd-lmogteneascd gi morfii nogtri".

- La 40 de zile (sau gase sdptimAni), in amintireainel$rii Ia cer a Domnului, care a avut loc la 40 de ziledupi inviere, ,,pentru ca tot aga s[ se inalle qi sufletulriposatului la cer".

- La trei, sase gi noui luni, in cinstea Sfintei Treimi.- La un an, dupi exernplul crestinilor din vechime

care in fiecare an prdznuiau ziua mor[ii martirilor qi asfinfilor, ca zi de nastere a lor pentru viafa de dincolo.

- in fiecare an, pAni la 7 ani de la moarte, ultimapomenire anuali amintind de cele 7 zile ale crealiei.

. Numiritoarea zilelor incepe, deci, din ziua mortii.

De refinut:* Spre a nu gre5i in privinla pregdtir i lor pentru aceste

pomenir i , cel mai indicat este si se ia legitura, in prealabi l ,cu preotul. Acest lucru este necesar intruc6t trebuie stabi-l i te, de comun acord, data 5i ora sdvdr5ir i i pomenir i i .

* De obicei, soroacele nu se fac in orice zi a sdptamA-ni i , c i mai ales martea, joia, sdmbata gi duminica.

.! Dupa ce s-a ficut pomenirea de 40 de zile pentru celriposat, la celelalte parastase pe care le facem pentru el,se pot trece pe pomelnic Ai alte persoane decedate. Aceas-

W6sW

Page 36: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

ta nu afecteazi cu nimic pomenirea celui pentru care s-afacut parastasul .

.! Obiceiul existent pe alocuri, de a face in aceeaSi zimai multe dintre pomeni le care se fac la soroace, nu estedeloc bun. Toate la t impul lor . Mot ivul pr incipal pentrucare uni i cregt in i fac aga, este sdrdcia. Daci totu5i este une-orijustif icat acest motiv, parastasul se poate face la biseri-cd, unde nu este nevoie decdt de cele str ict necesare, adi-c i : col iva, colacul (capetele) 5i pul in v in. inainte de toate,conteazi ca parastasul si f ib savar5it la vremea cuveniti.

* Este de dorit ca pomeniri le sd se facS legate de sd-vAr5irea Sfintei Liturghii, aceasta fi ind cea mai importantis lu jb i de mi j locire pentru cei morl i . Dacd nu este posibi ldef iecare dat5, cel put in la 40 de zi le, la un an gi la 5apte ani arfi de dorit ca parastasul si urmeze dupa Sfdnta Liturghie.

* La intocmirea sau scr ierea pomelnicului nu este nic io nevoie gi n ic i recomandat sd se adauge:, ,1a pomenireade noud zile, 40 de zile, un an, $apte ani etc." Cirgile de cultnu prevdd a$a ceva gi n ic i s lu j i tor i i nu t rebuie sd adaugenimic in plus, ca 5i cAnd ar t rebui sd atragem atenl ia MAn-tui torului asupra sorocului de care este vorba.

* La pomenirea de 40 de zi le, numitd pe alocur i s lu jbade r id icare a Panaghiei , pe langa celelal te, se pregi tesc oicoani 5 i un colac. Din colac preotulva scoate pert ic ica pecare o va a$eza apoi pe icoani g i d in care va imparl i spregustare rudelor decedatului .

* Refer i tor la darur i le care se dau de pomand, se obi5-nuie5te ca, la 40 de zi le gi un an, sd se dea di fer i te lucrur i 5 imai ales imbricdminte 5i incal laminte, obiecte de uz casnic,dar nu ne opre$te nimeni sd dam or ic6nd 5i or ice pentrucel riposat. Exista obiceiul indatinat sd se imparti de fie-care datd far fur i i cu mdncare, cdni sau pahare 5i l ingur i sau

furcul i le: gase, doudsprezece, doudzeci g i patru. Randuiel i -le biserice5ti nu prevad nimic in aceastd privinla 5i f iecarepoate da c6t crede de cuvi in ld, numirul acestora neavAndnicio inf luen15 asupra stdr i i suf letegt i a celui rdposat.

* Famil ia t rebuie s i a iba gr i jd ca raposatul s i f ie po-menit c i t mai mult cu put inta in cadrul Sf intei L i turghi i .De aceea este bine sd se dea preotului un pomelnic pen-tru patruzeci de z i le (numit s i r indar) , or i pentru un an, pecare acesta s5- l pomeneascd la toate Sf intele Li turghi i pecare le sdvdr5egte. Pentru a ajuta sufletele celor adormiti,cel mai mult g i mai mult putem sd facem aceasta plat indpentru ei s i r indare (r6ndur i de c6te 40 de parastase cu 40de Sf. L i turghi i ) la c6t de multe biser ic i g i manast i r i putem,deoarece Sf. Liturghie este cea mai de folos slujbS atatpentru v i i , c6t 5 i pentru morl i . in pr iv in la s i r indarelor, nueste un numir anume de biser ic i sau mdnist i r i unde tre-buie sa dam, c i cu cAt mai multe, cu atAt mai bine.

* Obiceiul , pract icat in unele par l i de !ar5, de a se des-huma morl i i la gapte ani g ia se reinhuma cu slujbS specialdnu este previzut in car l i le de slujbS. Oricum, s lu jba care seface atunci nu este cea a inmorm6ntdr i i , c i a parastasului .

. i. in legiturd cu aceste zile de pomenire a morli lor, exis-ta gri ja ca ele sd fie respectate cu sfinlenie la momentul incare se implinesc aceste soroace. Dacd una din ele cade intr-o zi sau perioadd in care, conform rAnduieli lor bisericeSti, nuse fac pomeniri de morli, atunci este bine ca slujba respecti-vi sd se faci mai inainte pentru ca, atunci cAnd vine soroculrespectiv, slujba si f ie deja sdvAr5itd. Este deci indicat ca easi se facd inainte 5i nu dupi sorocul de pomenire.

* Pentru toate ast fe l de pomenir i este nevoie de col i -vd, colac, v in gi lumandri . Celelal te darur i sunt in funcl ie deposibi l i tSl i le celor care fac pomenirea.

f f i66@( W 67@K

Page 37: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

* Dacd zi le le de pomenire coincid cu pomenirea al torrdposali, este bine ca slujba sd se facd in comun gi nu se-parat, cdci cu c6t rugiciunea are caracter colecti4 cu atdteste mai puternicd.

* La aceste z i le de pomenire indiv idualS a celor r ipo-sa! i , Biser ica a stabi l i t z i le le de pomenire generalS a mor-t i lo r 5 i anume:

1. 56mbita dinaintea Duminic i i ldsatului sec de carnesau a infr icogatei judecSl i , numit i g i Mogi i de iarn5.

2. S6mbetele a 2, a 3, a 4 din Postul Mare. Dupi Tipic,nu se fac r id ic i r i in Sipt im6na Pat imi lor Domnului nostrul isus Hr istos gi in Saptamina Luminat i .

3. Joia inal ler i i Domnului , in special pentru eroi , obiceispecific pentru romSni.

4.Sambata dinaintea PogorAr i i Duhului Sfdnt sau Mogi ide var6.

5. Pagtele blaj in i lor ( in duminica Tomii , luni 5 i marl idupa Duminica Tomii, aceste zile diferi dintr-un loc in al-tul), ocazie cu care cre$tinii pomeneau inci din vechimepe cei adormili pentru ca 5i ei sd se impdrtd5eascd de bu-cur ia Sf intei lnvier i .

6. La sirbitoarea Taieri i Capului Sf. loan Botezitorul (29august) se obignuiegte, in unele locuri, si se pomeneascdmorli i cizuli in rizboaie, care au luptat cu credin!5 pentrulege gi patrie, intocmai ca ni5te mucenici.

7. MoSii de toamni (sdmbita dinaintea sdrbdtorii 5f.Mare Mucenic Dimitr ie.

8. Ajunul Criciunului (24 decembrie), obicei existent doarpe alocur i .

9. Ziua hramului b iser ic i i .Toate aceste zile de pomenire, individuald sau colecti-

v i , sunt momente de vie qi profundd comuniune cu cei

riposali. Ele trebuie respectate 5i cultivate, cici prin aceas-ta intrel inem viu cultul morl i lor gi legatura cu pdm6ntulsf6nt al !5rii care acoperd osemintele lor.

Alte rinduieli gi povdfuiriPentru cei ce au rdposat ftrd lumAnare (adici nu.li s-a

putut aprinde gi pune in mAni o lumlnare cAnd gi-audat sufletul), cu pufin inainte de Sfintele Pagti se d[ la al-tar o lumAnare mare (numitl frclie), adesea impodobiticu o pAnzl albl ori un prosop, pe care preotul o aprindede la Pagti pAnd la inillare, la ceremoniile din sfintullocag. Unii creEtini practici aceastl rAnduiali in fiecarean, p1ni la pomenirea de gapte ani. Este un obicei lo-cal bun, folosegte sufletului, nu insi aga de mult cum secrede. Trebuie insa sI fim atenli sd apucam inainte Ei s[aprindem in sufletul nostru cAt suntem in viafa LuminaIui Hristos, care este invilltura cu poruncile Sale. Duplmoarte pofi sI dai sufletului o mie de lumAniri; daclnu ai aprinsa fhclia din suflet tot la intuneric mergi, cInumai Domnul Hristos este Lumina lumii. Faptul ci ci-neva a murit fbrl luminare este, in ciuda credinfelor dinpopor, nesemnificativ. Are deosebiti semnificalie gi estede mare importanfi pentru cineva sd moari spovedit giimpirtlqit. Aceste doul Sfinte Taine ajuti mult suflete-lor noastre atAt in aceasti viali, cAt gi dupl moarte.

Tot legat de sirbdtoarea invierii Domnului mai exis-t[ pe alocuri obiceiul ca cei ce au morli firl lumAna-re, sd impart[ cregtinilor din biserici luminiri aprinsecu lumina invierii. Acest obicei nu are nici un temeireligios.

x@68W W 6eFJ(

Page 38: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Luminlrile folosite la slujbele de inmormAntare gide pomenire a morfilor sunt o jertfb Ei ca orice ofran-de adusd lui Dumnezeu, trebuie sd fie curat[. De aceea,cregtinii trebuie si evite procurarea gi folosirea lumd-ndrilor din comerlul de stat ori de la persoane parti-culare, intrucAt in majoritatea covArgitoare a cazurilorfabricarea lor se face fbrd a respecta procesul tehnologicconservat de Biserici, folosindu-se degeuri petrolifere gidivergi inlocuitori care prin ardere provoacl fum ineci-cios gi toxic. in acelagi timp, mulli din cei ce fabricl inclandestinitate lumAnari sunt necredincioqi gi lucreaziin condili i de neglijen{d Ei insalubritate. De aceea, amin-tind qi faptul c[ fabricarea lumAnirilor de cult este mo-nopol bisericesc, credinciogii au indatorirea si foloseas-c[ numai lumdnlri de la pangarele parohiale, intrucitsunt produse la atelierele specializate ale Episcopiei, deoameni cu frica lui Dumnezeu gi in condilii care le con-ferd calitatea de dar potrivit pentru jertfl.

Pentru pruncii morfi pini la virsta de gapte ani, pen-tru diaconi qi preofi de mir, precum qi pentru arhierei giciluglri, Slujba inmormAntarii este diferiti.

Pentru toli decedalii care se inmormdnteazd in S[p-timAna Luminatd (intre Sf. Pagti gi Duminica Tomii),slujba inmormAntlrii se face dupi o rdnduiall specia-le.

Celor care urme azd, a fi incinerali (adici li se ard tru-purile in crematoriu) nu li se sivArgesc nici slujba in-mormintirii qi nici slujbele de la soroacele de pomenirea celor mor{i, rdnduite de Bisericd.

W 70q(

Celor care s-au sinucis cu bunl gtiinla gi in integrita-tea facultililor mintale nu li se sivirgegte nici o slujbi gisunt ingropafi la marginea cimitirului, intr-un Ioc anu-me destinat. Sfinteie Canoane spun ci cei care s-au si-nucis se duc la cimitir fbri preot. Sfintele Canoane spunsI nu li se facd pomeni Ei nu trebuie si participe nimenila inmormAntarea lor, iar daci li se de de pomani sd nuprimim pomana. Ei nu se trec niciodatl pe pomelnicgi nu trebuie si li se facd pomenile, deoarece ei nu aunici o gansl si mai fie scoqi din iad. Aga invala SfinteleCanoane.

Pentru sinucigagii iegi[i din minfi se sivArgegte SlujbaInmormAntirii, dar numai cu binecuvAntare arhiereascd.

Crucea de la mormAnt care se ,,ridicfi de reguli duplpomenirea de 40 de zile ori Ia un an de la moarte, inlo-cuind pe cea de lemn, se sfinfeEte la cimitir de cltre pre-ot, printr-o slujbd speciali. Pentru aceasta se vor pregltila mormdnt un vas pentru ap[, busuioc, lumAniri, td-mAie, o coliv[ gi pufin vin.

Mormintele trebuie ingrijite de rudele decedatului inpermanenll (nu numai la anumite zile de pomenire amorlilor). in leglturi cu aceasta, sd lulm aminte cd uniicregtini se silesc a face din morminte adevirate case oripalate luxoase. Se cheltuiesc bani mulli pentru marmu-ri, pentru feronerie qi grilaje de lux, dar se uit[ milos-tenia care trebuie si fie grija de clpitdi pentru cei cegem sub greutatea lespezilor lustruite, sub povara lanfu-rilor nichelate, incorsetafi in adevlrate cutii de beton gimozaic. De multe ori lAngi aceste morminte se aliniazi

>@ 7r q(

Page 39: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

altele pline de b[lirii gi de negrija noastra. Cregtinegteeste ca qi mormintele vecine, chiar dacd nu aparfin fa-miliei, sI ne preocupe curifindu-le de buruieni fiindcaresponsabilii lor direc[i au uitat de cei mor{i sau le ne-glijeazd cu vinovdfie.

Timp de 40 zile, dupd tradilie, arde la piciorul cruciicdndela gi mormAntul se timiiazi (de una din rude oride o persoanl desemnati in acest scop).

La pomenirea de 7 am nu se dezgroapi osemintele,dupl cum se practici pe alocuri, ci se face doar slujbaparastasului. Odihna celor raposa{i nu trebuie deranjaticu atAt mai mult, cu cit preotul, la inmormAntare, a in-semnat groapa zicAnd: ,,se pecetluieqte mormAntul aces-ta pini la a doua venire a Domnului".

Pentru alte datini, obiceiuri, traditii Ei practici locale(in misura in care Biserica le accepti) trebuie sd se ialegitura cu preotul de enorie, aga cum am mai spus.

Suntem datori insd, ca niste buni cregtini, si facemprecum ne-a invi[at Biserica noastrl ortodoxi, inde-plrtAnd obiceiurile Ei datinile omeneEti gi indeplinind,pentru folos sufletesc, poviluirile ei.

W 72@K

DIN RANDUIATAiNTTIONUANTANTI MIRENILOR

Care desfitare lumeascd este lipsitd de intristare?Care marire stl pe pimAnt neschimbatl? Toate suntmai neputincioase decAt umbra, toate mai inEelltoaredecAt visurile; o clipi numai Ei pe toate acestea moar-tea le prime;te. Ci intru lumina felei Tale, Hristoase, 9iintru indulcirea frumusefii Tale, pe cel pe care l-ai alesodihneqte-1, ca un iubitor de oameni.

Vai, cAti lupti are sufletul cdnd se desparte de trup!Vai, cAt licrimeazl atunci gi nu este cine si- 1 miluiascdpe dAnsul! Cltre ingeri ridicAndu-gi ochii, in zadar seioagi; citre oameni miinile tinzAndu-qi, nu are cine s1-iajute. Pentru aceasta, iubilii mei fra{i, cunoscind scurti-mea vielii noastre, adormitului si-i cerem odihna de IaHristos qi sufletelor noastre mare mili.

Degertlciuni sunt toate cele omeneEti. Cdte nu rimindupd moarte! Nu merge cu noi bogdlia, nu ne insofeEtemirirea, cdci, venind moartea, toate acestea pier. Pentruaceasta, Iui Hristos celui fhri de moarte si-I striglm: Peacesta ce s-a mutat de [a noi odihnegte-l unde este loca-qul tuturor celor ce se veselesc.

W73W

Page 40: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Unde este dezmierdarea cea lumeasc[? Unde este

bunatifi invrednice$te pe acesta ce s-a mutat de la noi,odihnindu-l intru fericirea cea neimbitrAnitoare.

Adusu-mi-am aminte de proorocul ce strigi: eu suntpimint gi farind; gi iaragi rr;aln uitat in morminte gi am

Inceput gi temei mi-a fost mie hotarArea Ta de a mIzidi; cici, voind sd md faci fiinli vie din firea cea nevrzu-

inceput pe om qi l-ai pus in rai sd stipAneascd peste fhp_turile Tale; dar, din pizma diavolului, fiind amdgit, s_a fh-cut partag mancirii, cilcrtor poruncilor Tare fhcandu-se.Pentru aceasta,l-ai osandit sr se intoarci iaragi in paman-tul din care a fost luat, Doamne, gi si-qi ceari odihnn.

Cum ne-am dat stricdciunii? Cum ne-am injugat cu

moartea? Cu adevlrat, precum este scris dupd poruncaIui Dumnezeu, Care da adormitului odihnl.

Venili, fralilor, sd dIm ,t or*ufui sirutarea cea mai d.epe urmi, mulpmind lui Dumnezeu; cdci acesta'a iegitdin rudenia si qi de groapi se apropie, nemaiingrijindu-se de cele degarte Ei de trupul cel mult-pitimitor. Undesunt acum rudele si prietenii, clci, iatl, ne desplrfim?S[ ne ruglm ca Domnul si-i faci odihnl.

Ce despdrtire este, o, frafilor! Ce tAnguire, ce plAn-gere in ceasul de acum! Deci, venifi si sdrut[m pe celce pufin mai inainte a fost cu noi. Ci se dl gropii, cupimAnt se acoperd, in.intuneric se siligiuieqte, cu mor-fii se ingroapi. Toate rudele gi prietenii, acum cind nedesplr{im, si ne rugdm ca Domnul sd-i faci odihni.

Acum toatl mirirea cea ingelltoare a degertlciuniiviefii se desface; pentru ci sufletul a plrisit locaEul siu,vasul s-a spart; lutul s-a fbcut negru, frrl glas, flri sim-!ire, mort, nemigcat; pentru care, petrecAndu-l la groa-pd, sd ne ruglm Domnului si-i dea odihni in veci.

Ce este viafa noastri? Cu adevirat floare qi abur qi roulde dimineali. Venili si vedem llmurit in morminte: undeeste frumuse[ea trupului, unde sunt tinerelile? Unde suntochii gi chipul trupului? Toate s-au vegtejit ca iarba, toateau pierit. Veni{i, deci, si cddem la Hristos cu lacrimi.

Mare plins gi tAnguire, mare suspin qi nevoie estedespirlirea sufletului. Atunci apare iadul gi pierzareapentru via{a cea trecdtoare, care este umbri fhri fiinfl,

W746q WTsW

Page 41: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

vis de ingeliciune care se aratl ca o ndluci, chin alvie[iipe pimint. Sa fugim departe de tot picatul lumesc, casd mogtenim cele ceregti.

VazAnd pe mort zdc6.nd, tofi s[ ne gAndim la ceasuldin urmi, clci omul trece ca fumul pe pimAnt, ca floa-rea a inflorit, ca iarba s-a tdiat, cu pAnza se intlEoard,cu plmAnt se acoperi. Pe acesta lisAndu-l acoperit, luiHristos sl ne rugdm, ca si-i dea odihnl in veci.

Venili, urmagii lui Adam; sd vedem pus in pdmAnt pecel dupl chipul nostru, dezbricat de toatl frumusefea,topit in mormdnt, putreziciune viermilor, de intunericstricat, de pamAnt invelit; pe acesta lasAndu-l acoperit,lui Hristos si ne rugim ca s[-i dea odihna in veci.

CAnd sufletul este ripit cu putere din trup, de ingeriinfricoEdtori, el uita de toate rudele Ei cunosculii gi poar-ti griji de cele viitoare, de judecalile ce vor fi asupra de-gerticiunii gi trupului mult chinuit. Venifi si rugdm peludecdtorul qi toli sl cerem ca Domnul sd-i ierte cele cea gregit.

Venili, frafiloa la groapd si vedem llrina Ei praful,din care am fost zidili. Unde mergem acum? $i ce ne-amfhcut? Cine este siracul sau bogatul? Cine este stdpinul?Cine este slobodul? Au nu sunt toli firAna? Frumusefeachipului a putrezit qi toati floarea tinerelilor a vegtejit-omoartea.

Cu adevirat, toate dulcefile qi maririle viefii sunt de-gertdciune si stricdciune, pentru ci toli vom pieri, totivom muri; imparafii gi stdpAnii, judecitorii gi clpeteni-ile, bogafii gi saracii qi toati firea omeneascd; cdci cei ce

oarecAnd erau in viafa acum sunt ageza[i in morminte;pentru care si ne rugim Domnului si le dea odihni.

Toate midularele trupului se arati acum netrebnice;cele ce, pu{in mai inainte, erau migcitoare, toate suntnelucritoare, moarte, nesimlitoare; cdci ochii au apus,picioarele s-au legat, miinile gi auzul au incetat, limbacu ticere s-a ingrldit qi gropii se di. Cu adevlrat deEer-ticiune sunt toate cele omeneEti.

MintuieEte pe cei ce nddljduiesc intru tine, MaicaSoarelui celui neapus, Niscitoare de Dumnezeu, gi fImilostiv pe Preabunul Dumnezeu cu rugiciunile tale,rugimu-ne, ca sd dea odihnl celui ce a rlposat acum,unde sufletele dreplilor se odihnesc; arati-l moqtenitorbundti!ilor celor dumnezeiegti in locagurile drepfilor, in-tru pomenire veqnici, ceea ce egti cu totul ftri prihanl.

VlzAndu-md zlcAnd flrl glas gi fXrl suflare, plAngefitofi pentru mine, frafilor gi prietenilor, rudelor gi cu-noscu{ilor, clci ieri vorbeam cu voi qi fhrl de veste mi-avenit infricogatorul ceas al morfii. Ci venifi toti care miiubi;i gi m[ sdrutali cu sirutarea cea mai de pe urmd, cIde acum nu voi mai umbla, nici nu voi mai vorbi cu voi.Pentru ci ma duc la fudecltorul, unde nu este pirtinire;cdci sluga qi stlpAnul impreund vor sta; implratul gi os-tagul, bogatul gi siracul in aceeagi cinste vor fi; qi fiecare,dupi faptele sale, sau se va preamdri sau se va ruqina. Civ[ rog pe tofi gi m[ cucernicesc voui, si vi rugali nein-cetat lui Hristos-Dumnezeu pentru mine, ca si nu fiurAnduit, dupi picatele mele, la locul de pedeapsd, ci simi ageze unde este lumina viefii.

tff i 76q( >@77W

Page 42: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

:

Sunt opt pricini de neputrezire a morfilor:i. Prima pricinl este atunci cAnd ve[i glsi mort in

groapa gi carnea a putrezit toati, dar oasele stau prinseintre ele ca la cop[cel. Acela nu-i sub blestem. Acela-i om tare din fire, care nu putrezegte 40-50 de ani. Deaceea este asa.

II. CAnd vei gisi mort in groapd neputred gi este exactcum l-ai pus, acela n-a putrezit din cauza plmAntu-lui. Este pImAnt unde nu putrezeste mortul, daci nu-lmufi. Acolo pamAntul are chimicale Ei nu di voie sd pu-trezeasci nimic.

Aceste neputreziri sunt firegti, dar sunt gi putrezirimai presus de fire:

III. CAnd vei gasi mort in mormAnt neputred gi car-nea pe el este mucedl ca buretele gi albi, acela este omcare a fost blestemat de dumnezeiegtile pravile. El a avutcanon mare la spovedanie pentru plcate mari gi nu I-afhcut.

IV. CAnd vei gisi mort in groapi neputred qi este ne-gru pi umflat ca toba gi pirfile dinainte nu.s putrede, iarcele dinapoi sunt putrede, acela este blestemat de preotsau de arhiereu.

V. CAnd vei gasi mort in groapi neputred gi n-au pu-trezit nici hainele pe el, nici sicriul, nimic, nimic, gi-icregte barba, cum s-a intdmplat la cel de la Hugi, gi-icresc unghiile, acesta a fXcut nedreptifi gi a furat. Acestanu putrezegte pAnd nu- I dezleagd un arhiereu. Iar daclil dezleaga gi arhiereul gi tot nu se desface, atunci el esteblestemat de siraci, fiindcd a luat avere de la sdraci. $ipAni nu dau neamurile iui inapoi atit cAt a luat el, nuputrezegte 9i tot in iad se muncegte qi nici arhiereul nu- Ipoate dezlega.

VI. Cind vei gisi mort in mormAnt neputred gi pie-lea pe el este ca floarea de bostan, galbenl, qi l imba-igalbeni qi ii cresc unghiile gi-i creEte barba gi parul,acesta este sub anatema, sub cea mai grea pedeapsd a.Bisericii. Acesta, din doul pricini este aEa: sau a hulit peDumnezeu gi pe preofi gi s-a lepidat de credinl[, sau atrlit in preacurvie de gradul I - tatll cu fiica sau biiaturcu mama sa, adici incest. Aceqtia cad sub anatema, ceamai grea pedeaps[ a Bisericii.

VII. Cind vei gasi mort in groapd cdruia nu i-a putre-zit mAna sau piciorul, acela a lovit pe tatel sau pe mamasi gi a amdrAt foarte tare pe pnrinfii sdi qi a fost bleste-mat de ei gi (nicidecum) nu s-a spovedit la duhovnic deacest pdcat qi nu a luat dezlegare, cAnd era in via{i.

trl'1iiilil'rilili

tll

t

Parintele Ilie Cleopa:CELE OPT PRICINI DE

NEPUTREZIRE A MORTITOR

W78@( W 7eq(

Page 43: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

II

VIII. Iar cAnd vei gisi om neputred gi-i usor ca opani si miroase frumos tare, qi-i foarte vesel la fafi giface minuni, acelea sunt sfinte moa$te, cum a fost gi cuSfAntul Ioan Hozevitul la Ierusalim, care l-au gisit dup[20 de ani, nu numai neputred, dar a ficut gi minuni.

Iati care sunt semnele la trupurile afurisite:- sunt nedezlegate;- sunt deformate gi urAte;- sunt greu mirositoare gi prea puturoase;- sunt umflate ca toba;- provoaci spaimi gi cutremur privirii.Iar la sfintele moagte sunt aceste semne:- sunt nestricicioase;- sunt binemirositoare;- sunt uscate si ugoare;- sunt vesele la vedere;- nu provoacd fricl, ci bucurie duhovniceascl;- izvorisc din ele felurite minuni.

PAni cAnd, o, prietene, fiind stapinit de vrajmagul,plicerea lui o slvdrqegti? PAn[ cAnd, o, iubite, slujegti pa-timilor trupegti, celor aducdtoare de moarte? primegtesfatul meu, ci te face pe tine viu si, curi(indu-gi sufletultdu impreuni gi trupul, apropie-te de Mintuitorul, Celcare te vindeci pe tine, care primegte pe tofi cei care sepocS.iesc. Mare mdntuire ifi va fi gie dacd, degteptdndu_te, nu te vei lenevi a veni la DAnsul. Ci, dacd in unelezile greqegti, iar in altele iarigi zideqti, dacd pierzi, risi_peqti gi iarigi aduni, apoi asemenea egti cu copiii. Celce singur se impiedicd de o piatrl, se poticneEte qi cade,daci face a doua oari asa, acela este orb gi fira minte.Deci, aceasta sd o ai in inima ta, si alergi Ia pociinfa cuosdrdie qi si-L rogi pe Cel ce te-a zidit pe tine.

Fii smerit gi umil, flimAnd gi in suspine pltimind du_rerea pentru cele trecute, plzindu-te gi luand aminte lacele de aici inainte ale viefii tale. Cl aqa, oarecAnd, qizaheu vamegul s-a mdntuit, aqa iarlEi Ei Matei rob al luiHristos s-a ardtat. La fel gi desfrin ata, cdzdnd la picioa-

ii

ii

Sf. Efrem Sirul: DESPRE CEI CAREiN EIEcnRE ZI pAcATUIESC SIiN nEcnRE zr sE pocArEsi

W 80@( W81 FX

Page 44: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

rele MAntuitorului, qi-a deziegat impletiturile pirului

qi I-a qters picioarele cu plrul capului, Ei aqa a ieqit din

groapa patimilor.- Tot aga Ei tu sd-[i pleci grumazul pe genunchi 9i si te

arili umil, Ei cu aceasta te vei mintui'

vezi cetatea sodomei gi a Gomorei, a neamului cel

nesupus gi spurcat. Fugi de acel neam necurat, asuPra

ciruia Dumnezeu a plouat cu foc ai pucioasd 9i a ars

toat[ cetatea lor. Vezi limppzirea cet6lii Ninive 9i inflo-

rirea ei cea frumoasi. cl ea fusese plini de plcate qi

de riut[!i, incAt Domnul poruncise ca sl o piardl' Dar

dupn ce a vi'zut pe niniviteni in saci qi in cenuqi um-

blind, in foame qi in sete pedepsindu-se, tremurAnd 9icuprinzAndu-se de frici, din toate plr[ile in plAngere'

unul p. altul tinguindu-se, cei slobozi, cei robili, cei

bogali, siracii, stdpAnii gi dregitorii, bltrinii 9i tinerii

impreuni cu pruncii, S-a milostivit spre ei, i-a miluit 9ii-a mAntuit.

Judecata pe care o poruncise Domnul pentru ei a

schimbat-o. $i aga, din cei picitoqi, pe cei nesupuqi ii

muncegte, iar pe cei ascultitori nu-i lasi sa piar[ fxri de

crufare.Sirguieqte-te deci ca sI te pociieqti, 9i te vei mintui'

Gata este Dumnezeu sPre mild gi spre vindecare, grab-

nic spre ajutor, osArdnic spre izblvire, celor ce cer le dl

Ei celor ce bat le deschide. Celui ce se roage ii de iertare,

tinde daruri celui ce are trebuinfi gi nu Ie crufl pentru

cel care cauti, nu respinge Pe cei cizufi, ci spre min-

tuire ii trage. Dlruieqte dezlegare celor ce cer, cearti pe

cei ce nu ascultl. Poticnitu-te-ai - deEteaptd-te; ai cdzut- scoali-te, roagi-te Ei cere; caz\ - nizuiegte; cautd-L peCel ce voiegte sd te mAntuiasci, trezeqte-te sd nu caziiaraqi; gi chiar de vei gi cddea, si te scoli din nou. Do-borAt fiind, indrepteazd,-te, iar de ai greEit, intoarce-te.Iar dupd ce te-aivindecat, poart5-te sinitos totdeauna.

$i daci te-ai mdntuit, fereqte-te de boala de care ai fostbiruit, ca s[ nu te ardi focul pe care abia l-ai stins. S[nu cazi in spurclciunea din care te-ai ridicat, sd nu teasemeni porcilor, care se bucuri de spurcdciune, si nute asemeni cdinilor, care igi minAnci murddriile. Ci ni-meni, punindu-qi mdinile pe plug gi cautdnd inapoi, nuva fi indreptat citre imparifia Cerurilor. Nimeni, dacddupd ce se spall aleargd iar[gi la spurcdciune, nu se facecurat.

Unul este Hristos, una credin{a, unul este darul, unaeste patima, una moartea, una invierea. $i nu se cadeCelui ce S-a junghiat si Se mai jertfeasci iarigi, nici altlizbavire si se mai facl pentru tine. Slobozitu-te-ai, apoi

' nu te mai face rob prin voia ta. Spilatu-te-ai, nu te maispurca iarlgi. Peste fire, din picate afldndu-te, sI nu dez-niddjduiegti nicidecum; numai sd te pociiegti, gi te veimdntui, intru Iisus Hristos Domnul nostru, a ciruia esteslava acum gi pururea Ei in vecii vecilor! Amin.

Fericit lucru, cu adevdrat, este a nu pdcitui. Iar dacdunii vor pdcitui, si nu deznlddjduiascl, ci si plAngnpentru cele in care au pacdtuit, ca prin plAns iarigi sddobindeasci fericirea. Bun lucru este deci totdeauna ane ruga gi a nu ne ingreuna, rugindu-ne a nu sllbi, dupi

j

II

I

lIW 82q( W 83@(

Page 45: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

cum a zis gi Domnul gi apoi Apostolul: ,,Neincetatgali-va'] adica si ziua, Ei noaptea, gi in tot ceasul.

Trei rugdciuni foarte folositoare:PAINEA CEA DE TOATE ZILELE

Rugiciunea este pizitoare a intregii inlelepciuni, pe-depsirea miniei, umilirea ingimftrii, curifirea Pome-nirii de riu, surparea invidiei, indreptare a pagAnntnfii.

Rugiciunea este putere a trupurilor, ocArmuire a ca-sei, bunl agezare a cetefli, tirie a impirdfiei, biruinli inrazboaie, intemeiere a picii.

Rugdciunea este pecetea fecioriei, credinla nunfii,arma caldtorilor, pizitoare a celor ce dorm, indriznealia celor ce privegheazl,buni aducere de roade a plugari-lor, mAntuire a corlbierilor.

Rugiciunea este ajutitoare a celor ce se judeci, slibi-re a celor legali, inimi buni a celor intristali, dulcealia celor ce se bucuri, mdngiiere a celor ce pldng, paznical celor ce nasc, cununi a celor cisitorili, ingropare acelor ce mor.

W 84q WssW

Aceste trei rugdciuni trebuie sa fie rostite zilnic, chteuna seara, dimineala ;i in cursul zilei de fiecare cre;-tin, cu credinla ;i inima smerita. Ele trebuie spuse cusmerenie gi cu plingere, cu umilinla gi cu durere insuflet pentru pacatele facute, pentru ca in tnfricoSatulceas al morlii safie izbdvit de muncile iadului cu milaMilostivului ;i Bunului Dumnezeu. preasfdnta Nds-cdtoare de Dumnezeu, tn marea ei mila, se va ruganecontenit Fiului Sdu, Domnul Si Mdntuitorul nostru,pentru a-l scapa pe cel care se roaga de pedeapsa cuve-nitd dupd plecarea din aceasta lume.

l. Rugiciune de pociinficdtre Domnul Nostru Iisus Hristos

(a Sfhntului Anastasie Sinaitul (din Apantisma)Indurate gi Multmilostive Doamne, Iisuse Hristoase

Dumnezeul meu, Cel ce ai venit in lume sd. mAntuiegtipe cei pdcitogi, dintre care cel dintAi sunt eu, miluieqte-mi pe mine mai inainte de sfArgitul meu.

L

Page 46: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

$tiu ci infricoEati Ei stragnica judecatd m[ a$teapte

pe mine, inainte a toata zidtrea, cdnd 9i toate lucrurile

mele cele intinate gi spurcate aritate se vor face. C[ ne-

iertate cu adevirat qi nevrednice de iertlciune sunt; ca

cele ce covArgesc cu mullimea nisipul mirii.Pentru aceasta indrlznesc, o! StdpAne, a face cerere

de iertare pentru ele. C[ mai mult decAt toli oameniiam gregit Jie; mai mult decAt curvarul in desfrAu am

vieluit. Mai mult decAt cel,cu zece mii de talanli dator

[ie m-am fhcut. Mai mult decAt vamegul rlu am vlmuit.Mai mult decAt tilharul pe sine m-am omorit. Mai mult

decAt desfrAnata eu, iubitorul de curvie, am curvit. Mai

mult decAt ninivitenii fbra de ciinll am greqit.Mai mult decAt pe Manase fdrddelegile mele au co-

vArqit capul meu gi ca o sarcini grea s-au ingreunat

peste mine, Ei m-am chinuit, qi m-am gArbovit pinl in

sfArgit.Ci pe Duhul Tlu cel Sfint l-am mihnit. Ci poruncile

Tale nu le-am ascultat. Cl bogelia Ta am risipit-o. Ci

darul Tlu l-am mAnjit. Cd' arvuna care mi-ai dat-o mie

intru fbridelegi am cheltuit-o. Ci sufletul meu' lucrulcel mai cinstit dupl chipul Tiu, l-am spurcat.

Cdci vremea pe care mi-ai dat-o mie spre poclingl cuvrljmagii t[i impreunl am viefuit-o. C[ nici o porunci a

Ta nu am plzit. Cl haina mea, cu care m-ai imbrlcat, cu

totul am intinat-o. Cd ftclia dreptei socoteli am stins-o.

Ci fala mea, pe care ai strllucit-o, intru plcate am fl-

cut-o netrebnicl. C[ ochii mei, pe care i-ai luminat, de

voie i-am orbit. C[ buzele mele, Pe care de multe ori cu

dumnezeiegtile Taine ale Tale le-ai sfinfit, cu cuvinte derugine le-am spurcat.

$i qtiu ci am si stau cu adevf,rat inaintea infricoqatu-lui Tdu scaun ca un osAndit, eu, preaspurcatul. $tiu caatunci toate cele lucrate de mine se vor vadi qi nimic nuse va ascunde inaintea Ta.

Pentru aceasta ml rog fie, Preaindurate gi Multmi-lostive, Iubitorule de oameni Doamne, nu cu mdnia Tasd mi mustri pe mine. Nu zic sd nu md cerfi, cdci cuneputinfi este aceasta pentru faptele mele, ci cu mila Tasi md mustri pe mine.

Voi dobAndi aceasta de la Tine, daci nici cu mAniaTa, nici cu urgia Ta nu mi vei certa pe mine, nici le veiarita pe acestea inaintea Arhanghelilor gi a oamenilor,spre ruginea qi ocara mea.

Doamne, nu cu mdnia Ta si mI mustri pe mine. DacdmAnia vreunui imparat stricacios nimenea nu o poatesuferi, cu cit mai v6.rtos nu voi putea suferi eu, ticilosul,minia Ta, a Domnului meu. Doamne, nu cu mAnia Tasl mi mustri pe mine, nici cu urgia Ta si mI cer(i.

$tiu pe tAlharul, c[ a cerut gi indatd a dobindit ierta-re de la Tine. $tiu pe desfrAnata, c5. din tot sufletul s-aapropiat gi s-a iertat. $tiu pe vamequl, c[ din adinc asuspinat gi s-a indreptat. Iari eu, preaticilosul, pe toficovArgindu-i cu pdcatele, nu voiesc sa Ie urmez lor cupociin15.

Pentru c[ nici n-am lacrimi de pociinld; nu am mdr-turisire curati qi adevlratd; nu am suspin din adAnculinimii; nu am suflet curat; nu am dragoste dupl Dum-

W 86@( W 87€K

Page 47: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

I

nezeu; nu am sirdcie duhovniceasca; nu am ruglciu-ne neincetatl; nu am infrinare de patimi in trup; nuam curi{enie a gAndurilor; nu am voinfi pllcutl luiDumnezeu.

Deci, cu care fafi sau cu ce indrlzneali voi cere ier-tare? Doamne, nu cu mdnia Ta sd md mustri pe mine.De multe ori, Stipdne, am fhgnduit si mi pociiesc. Demulte ori in bisericl, umilindu-mi, cad la Tine, dar afa-ri iegind, indat[ m[ poticnesc in picat.

De cAte ori m-ai miluit, iarl eu Te-am mdniat. Decdte ori indelung ai ribdat, iard eu nu m-am intors. Decdte ori m-ai ridicat, iar eu iarlgi alunecAnd, am cizut!De cAte ori pe mine m-ai ascultat, iari eu pe Tine nuTe-am ascultat. De cAte ori m-ai dorit, iari eu nicide-cum nu Ji-am slujit fie. De cAte ori m-ai cinstit, iarieu nu Ji-am mullumit. De cAte ori, ca un Bun Pirinte,pe mine, cel ce plcltuiam, m-ai rugat gi ca pe un fium-ai sdrutat Ei bralele deschizindu-mi-le mie ai stri-gat:

,,Scoala-te, nu te teme, stai, iariEi vino, nu te infrun-tez, nu md scArbesc, nu te lepld, nu ingddui si fie im-pietriti zidirea Mea, fiul Meu, chipul Meu, omul pe carel-am zidit cu mAinile Mele Ei M-am imbricat intru el;pentru care Mi-am vlrsat sAngele.

Nu ma intorc dinspre oaia cea cuvAntitoare, ce s-apierdut, cAnd vine cdtre Mine; nu pot sl-i iau cinstireacea dintii; nu pot sd n-o numir cu cele noulzeci gi noulde oi. Ci numai pentru aceasta M-am pogorit pe pe-mAnt gi am aprins fbclia, adici trupul Meu, gi am mitu-

W 88@( W 8e@(

rat casa, gi am chemat prietenii, pe puterile ceregti, sa neveselim pentru aflarea ei'l

Deci, pe toate unele ca acestea, ca un.Bun gi iubitorde oameni mi le-ai dlruit mie, Stipine. Iar eu, ticilo-sul, pe toate defaimAndu-le, ln fard strdind gi deplrtatd apierzirii m-am dus.

Ci Tu, Preabunule, iarigi m[ intoarce gi sd nu te iu-

leqti asupra mea, ticdlosul, Doamne; nici cu mAnia Ta slnu mi mustri, milostive, ci mai ingaduie-ma inc[. Nute grlbi a md tlia ca pe smochinul cel neroditor, nici aporunci si md secere inainte de vreme din viata aceasta;ci d[-mi soroc al viefii; gi mi pov5{uieqte la poclinfi,Doamne; gi nu cu mAnia Ta sd mi mustri pe mine, Sti-pAne, nici cu iulimea Ta s[ mi cerfi.

Miluiegte-mi, Doamne, ci neputincios sunt cu sufle-tul, cu gAndul, cu socoteala gi cu vointa. Ca a lipsit tlriamea; a lipsit vremea mea, au lipsit intru deqerticiunezilele mele toate gi sfdrEitul a sosit.

Ci deschide, deschide, deschide mie, Doamne, celce cu nevrednicie bat qi nu-mi inchide mie uEa milos-tivirii tale. Ci de vei inchide Tu, cine-mi va deschide?De nu mi vei milui Tu, cine-mi va ajuta? Nimeni altul,nimeni, tdri numai Tu, cel din fire milostiv gi indurat.

Miluiegte-ml, Doamne, cd neputincios sunt. Pentruc[ m-a slibit vrajmaqul gi neputincios gi zdrobit m-a fh-cut. Iar cel neputincios gi zdrobit nu poate sI se scoa-le singur; nu poate si se vindece singur cel zdrobit, nupoate s[-gi ajute luigi, deci miluieqte-mi, Doamne, cineputincios sunt.

Page 48: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Vindecd-ml, Doamne, cd s_au tulburat oasele mele,s-a tulburat gi s-a zdrobit sufletul meu. Deci, cel zdrobit

cerceteazi pe mine, cel ce am cizut intre talhari, cd nunumai rinit, ci cu totul mort m_au lasat.

VId calea cea lungi Ei grea cdtre cele de acolo $i pemine ci nu sunt pregitit pentru dAnsele; gi sufletul meus-a tulburat foarte. VId pe |udecltorul, ci imi cere gi nupot sd-i pldtesc Ei sufletul meu s-a tulburat foarte. Vldpe vicleanul ci-mi scrie zapisui meu qi pe munc.itori ciscrAgnesc asupra mea Ei sufletul meu s-a tulburat foarte.

Vid mulli pArigi, iar pirtinitori - nici unul;qi sufletulmeu s-a tulburat foarte. Cici cu totul gi tot m-am um-plut de tulburare gi intunecare, mi infiorez si mi cutre-mur, qi mi infricogez, qi mi se rup cele dinl5untru 9i nugtiu ce si fac sau cu ce fafi sl vld pe Judecitorul meu.M[ intunec, mi tulbur, md necijesc ai nu md pricep 9ide aceea sufletul meu s-a tulburat foarte.

MiluieEte-ml, Doamne, ci s-au tulburat oasele melegi sufletul meu s-a tulburat foarte. Vicleanul nu ince-teazi a mI suplra. Vrljmagii mei nu slibesc de a milupta. Rlzboiul cel dintru mine, al trupului, m[ aprindetotdeauna; gdndurile cele viclene nicidecum nu se as-

. tdmplra.

$i Tu, Doamne, pAni cAnd? Iati vezi, Doamne, toa-te cele ale mele sunt nedumerite qi ticiloase. Iatd veziimpotrivirea aceasta a mea, gi rdzboiul trupului, qi cup-torul patimilor, gi slibiciunea puterii sufletului meu.Pentru aceasta, Doamne, pAnI cAnd nu Te milostiveEti;pini cAnd nu izbdndeEti; pAn[ cAnd nu grdbeEti; pAnicAnd nu caufi; pina cAnd treci cu vederea? Doamne,intru mila Ta, mAntuieEte-ml! Nu mi trece cu vedereape mine, nevrednicul, pentru mila Ta. Cici trecerea cuvederea a Ta se face cldere a mea, Stapine.

WeoWW erQ(

Page 49: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Pentru aceasta, intoarece-Te, Doamne, izblvegte su-fletul meu gi mI mintuiegte pentru mila Ta. Ca un ln-durat, miluieEte-md. Ca un Milostiv, indurl-Te. Ca unIubitor de oameni, md.ntuiegte-mi, pentru mila Ta, iarnu pentru lucrurile mele, ci sunt rele. Nu pentru os_tenelile mele, ci sunt neputincios; nu pentru gAndurilesau cuvintele mele, ci sunt spurcate gi necurate; ci pen_tru mila Ta, Mult milostive Doamne, mAntuieqte_md.

Dacd voiegti sI Te judeci cu mine, StipAne, eu maiintAi aduc asupra mea cd sunt vrednic de moarte.Deci, mintuiegte-mi pentru mila Ta. La iubirea Tade oameni scap, Preabunule. Nu am ce s[-fi aduc Jievrednic.

trec. $i nimenea nu este curat de intindciune gi cum ciintru farldelegi m-am zdmislit gi in pdcate m-a nrscutmaica mea. ci de vei lua aminte la fhridelegile noastre,nimeni nu va putea suferi, Doamne.

Pentru aceasta mdntuiegte-md pe mine, nevredniculrobul Tiu, pentru mila Ta, iar nu pentru lucririle mele.cd de vei milui pe cel vrednic, nu este nici un lucru mi-nunat; de vei mintui pe cel drept, nu este nici un lucrustriin.

MAntuiegte-mi pe mine pentru mila Ta. peste mineIb minunatr mila Ta, Doamne. La mine arati milostivi-rea Ta, Stipdne. Spre mine mlregte mila Ta de oameni,

Sfinte. Arati peste mine milele Tale cele dintru inceput,Doamne, cLpe cei drep{i gi pe cei plcltogi miluieqti. Sdnu biruiascd riutatea mea bunitatea Ta, Doamne, nicisl intri la judecati cu robul Tiu. Ch de vei voi si te ju-deci cu mine, se va astupa gura mea, neavAnd ce sl grd-iasci sau ce sI rispundi.

Pentru aceea sd nu intri la judecatl cu robul TIu, nicisi cumpinegti plcatele mele cu ingrozirea Ta Ei intoarcefala Ta de citre plcatele mele Ei toate fXridelegile melegterge-le qi mi mAntuiegte pentru mila Ta, Doamne. $imila Ta sI-mi urmeze in toate zilele vielii mele. Sd-miurmeze mila Ta, Doamne, mie, celui rlu care m-am abl-tut de la Tine, cela ce de-a pururea fug de la Tine qi catreplcat de-a pururea alerg.

Aceasta numai cer gi ml rog, gi mi smeresc: mAntu-iegte-mi pentru mila Ta, MAntuiegte-md mai inainte dea merge la judeclfile cele de acolo, sau, mai vArtos si zicadevirul,la muncile cele de acolo; unde nu este pociin-

!i, nici mdrturisire. Ci in iad cine se va mirturisi Jie?' Pentru aceea, mintuiegte-ml pentru mila Ta, ci nu

este intru moarte cela ce Te pomeneqte pe Tine, nici iniad cela ce se mdrturiseqte Jie, cd acolo nu este poclinfl,nici nu este iertare celor ce aici nu se pociiesc, nici nuse mdrturisesc.

Pentru aceea, mdntuiegte-ml pe mine nevredniculrobul Tiu care mi pociiesc Jie gi mdrturisesc pentrumila Ta, Doamne, iar nu pentru lucrurile mele. Cd Tu aizis, Doamne: ciutali gi vefi afla; batefi qi se va deschidevou[; gi oricite vefi cere, crezind, vefi lua.

t

w e2@( W e361(

Page 50: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Pentru aceea, mAntuiegte-mi pentru mila Ta, Iubi-torule de oameni, StapAne. Ca qi intru mine s[ se sli-veasci numele Tdu Cel Preasfint gi Preaslivit, Doamne,Dumnezeul meu, ce pentru mine Te-ai fhcut ca mine.Ca gi eu, impreund cu tofi sfintii numlrAndu-mi, si Teslivesc pe Tine, Iisuse Hristoase, Preabunule gi Iubito-rule de oameni, Doamne, Dumnezeul meu, impreundcu Pirintele Tlu Cel firl de inceput, gi cu PreasfAntul EiBunul Ei de via[[ Flcitorul Thu Duh, acum gi pururea giin vecii vecilor. Amin!

2. Rugdciunecitre Preasfdnta N[scitoare de Dumnezeu

(a Sfdntului Grigore Palama)Fecioara, StdpAni, Niscitoare de Dumnezeu, ceea ce

ai nlscut pe Dumnezeu CuvAntul cu trup; gtiu, cu ade-virat Etiu, cd nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atitade desfrAnat, cu ochi spurcali, sa vld icoana Ta, a celeiPreacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai gi tru-pul gi sufletul curat gi nespurcat, gi si o sirut cu buzenecurate gi intinate, sau si mi rog.

Clci cu dreptate este ca de mine, cel desfrAnat, sd seingrelogeze gi si mi urascd curifia Ta. Dar fiindcd Dum-nezeu, pe care L-ai n[scut, S-a flcut om ca sd-i chemepe cei pacitogi la poclinfi, pentru aceasta am indrlznitgi eu si mi apropii de Tine, cu lacrimi rugAndu-ml.

Primegte aceastl mdrturisire a greqelilor mele celemulte gi grele gi o du Unuia Niscut Fiului Tlu Ei Dum-nezeu, rugdndu-te Lui ca s[ fie milostiv ticllosului gi tn-

W e4tg( W es€K

vdlitului meu suflet. Cd de mullimea flrldelegilor melesunt oprit a ciuta pe DAnsul gi a cere iertare.

Pentru aceasta, pe Tine Te pun inaintd solitoare li mU-locitoare, ci multe qi mari daruri dobindind eu de la zi-ditorul meu Dumnezer,gi uitAndu-le pe toate Ei nemulli-mitor ardtAndu-ml, ticdlosul, cu cuviinfa m-anl aldturatcu dobitoacele fbrl de minte qi m-am aseminat lor; fiindsirac de fapte bune, bogat de patimi gi plin de ruEine,lipsitde dumnezeiascl indrizneali, osAndit de Dumnezeu, fb-cAndu-mi de plAngere Arhanghelilor, de rAs dracilor qi deurdciune oamenilot mustrat de conqtiinli, ruginat de lu-crurile mele cele rele gi mai inainte de moarte fiind mort,gi maiinainte de judecati de sine-mi osAndit, gi mai inain-te de munca cea fhra de sfArgit de deznidljduire muncit.

Pentru aceea dar, numai la a Ta sprijinire alerg, Sti-pind, Ndscdtoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cunenumirali talanfi; cel ce intru dezmierdiri cu desfrA-natele am cheltuit avufia cea pdrinteascd, cel ce am cur-vit mai mult decAt desfrAnata; cel ce am fhcut flrddelegemai mult decAt Manase; cela ce m-am fhcut nemilostivmai mult decAt bogatul; cela ce sunt slugd lacoml, vas algAndurilor celor rele, vistierie a cuvintelor celor urAte qispurcate, strdin de toatl fapta cea buni.

Miluiegte-ml pe mine cel smerit; milostivegte-Tespre mine cel neputincios. Mare indrdzneali ai la Cel ces-a ndscut din Tine. Nimeni nu are putere precum Tu,Maica lui Dumnezeu; cd toate le po{i, ca ceea ce egti maipresus de toate zidirile qi nimic nu-!i este fie cu nepu-tinfa, numai de vei voi.

Page 51: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

t

Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te in-toarce de cd,tre suspinul meu; nu leplda durerea inimiimele; nu ruEina nadejdea mea cea cltre Tine. Ci cu ru-gaciunile Tale cele de Maici, silind pe cea nesilitd milos-tivire a Fiului Tau cel bun gi Dumnezeu, invredniceqte-md pe mine, ticilosul Ei nevrednicul robul T[u, si-miiau frumusefea mea cea dintii qi dintru inceput, gi silepnd grozdvia patimilor, sI m[ slobozesc de plcat qi siml robesc de dreptate; sd rni dezbrac de spurcdciuneadulcefei celei trupeqti qi sd md imbrac intru sfinfeniacurlleniei celei sufleteEti; si mor lumii gi si viez fapteicelei bune.

Cilatorind eu, impreuni cilitoreqte cu mine; pemare inotAnd, impreuni inoati; priveghind, intiregte-mi; necdjindu-mi, ma mingAie; impufinindu-ma lasu fl et, imb arb dte azd,- mL; imbolnlvindu- mi, vindecareimi diruiegte; nedreptafit fiind, izbivegte-mi; niplstuitfiind, indrepteaza-ml; spre moarte primejduindu-mi,degrab alergAnd mi scoate; vrijmagilor celor nevdzufiin toate zilele de temut mi arati; ca si cunoasci toli ceice cu nedreptate mi tiranizeazi, al cui rob sunt eu.

Aga, Preabund Stdpini, Niscdtoare de Dumnezeu,asculti ticiloasa mea ruglciune qi nu mi ruqina de ni-ddjduirea mea cea citre Tine, ceea ce egti dupi Dumne-zeu nidejdea tuturor marginilor pimAntului.

Aprinderea trupului meu stinge-o; viforul cel cumplitdin sufletul meu potoleEte-l; minia cea amarl imbldn-zegte-o; trufia gi mdndria plrerii celei deqarte din min-tea mea gterge-o; nilucirile cele de noapte ale duhurilor

ff i ' 'e6W WeTF)(

cele viclene qi bdntuielile cele de zi ale gindurilor celornecurate din inima mea impulineazi-le; invall limbamea si griiasci cele de folos; povlluiegte ochii mei slvadd drept faptele bune cele adevirate.

Picioarele mele indrepteazl-le si alerge firi de im-piedicare pe calea cea fericiti a poruncilor lui. Dumne-zeu; mdinile mele fh-le si se sfin[easci ca, cu vredniciesd le ridic pe ele citre Fiul Cel Preainalt; curifegte-migura mea ca, cu indrizneali s5-l numesc Tatd pe Dum-nezeu Cel infricogat qi PreasfAnt; deschide-mi urechilemele ca si audi sim{itor gi gAnditor cuvintele cele maidulci decAt mierea qi fagurul ale Sfintelor Scripturi, gi siviefuiesc dupd dAnsele, intirindu-md de Tine.

Di-mi vreme de pociinfl, de intoarcere a gAnduri-lor; de moartea cea de niprasni feregte-ml; osindit decongtiinfl fiind, izbivegte-me. $i mai pe urml de toatefii lingi mine Ia despirtirea sufletului de ticilosul meutruP.

Sila cea nesuferitd, lesnind-o; durerea cea nespusd,uqurAnd-o; strAmtorarea cea nemAngdiatd, mAngdind-o; de fata cea intunecat[ a dracilor, izblvindu-m6; decercarea cea preaamari a vamegilor celor din aer gi sta-pinitorilor intunericului slobozegte-mi gi zapisele pa-catelor mele celor multe rupAndu-le, cu Dumnezeu miimprietenegte qi stirii Lui de-a dreapta celei fericite lainfricoqata judecatl mI invrednicegte; gi bunitdfilor ce-lor veqnice gi nestricicioase mogtean pe mine mI fh.

Aceastl mirturisire i$ aduc fie, Stiplna mea, Nis-c[toare de Dumnezeu,lumina ochilor mei celor intune-

Page 52: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

7/

ca!i, mAngAierea sufletului meu, folositoarea qi nidejdea

mea cea dupl Dumnezeu. Pe care cu bldndele primeg-

te-o gi mi curilegte de toati spurclciunea trupului Ei a

duhului. $i mI invredniceqte in veacul acesta de acum

fbri de osAndi sl m[ implrtlqesc cu Preasfintul qi Prea-

curatul Trup gi Singe al Fiului Ei Dumnezeului Tiu; iar

in cel ce va s[ fie, cu cina cea preadulce Ei cereascl a

desfbterii Raiului, unde este locaqul tuturor celor ce se

veselesc.Aceste bunltlf dobindindu-le eu, nevrednicul, si sli-

vesc in vecii vecilor Preacinstitul qi de mare cuviinl[ nu-

mele Fiului qi Dumnezeului Tiu, Cel ce primegte pe tofi

cei ce se pociiesc din tot sufletul, pentru Tine, ceea ce te-

ai fbcut mijlocitoare Ei chezlEuitoare tuturor pdcltoqilor.

Cd prin Tine, Preal5udatd 9i Preabunl StdpAni, se

mintuiegte toatl firea omeneascl, liudind qi binecu-

vAntAnd pe Tat[l Ei pe Fiul gi pe Sfintul Duh, Treimea

cea PreasfAnti qi de o fiinfd, totdeauna acum 9i pururea

qi in vecii vecilor. Amin!

3. Rugiciune Pentru o moarte buniDoamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul induririi, cad

inaintea Ta cu inima plini de durere, Jie-i$ incredinlez

ceasul cel din urmi al vielii mele.CAnd picioarele mele reci imi vor da si inleleg ci co-

rabia acestei viefi este aProaPe de limanul siu, Multmi-

lostive Iisuse, fie-Ji mili de mine.CAnd ochii mei intunecafi qi tulburi din pricina mor-

lii ce se apropie vor ciuta stlruitor spre Tine, Multmi-

lostive Iisuse, fie-Ji mill de mine.

W e8@K W ee@K

CAnd mAinile mele tremurdtoare gi amor{ite nu vormai putea strdnge Crucea Ta qi fira de voie o voi lisa slcadi pe patul durerii mele, Multmilostive Iisuse, fie-Jimili de mine.

Cind obrajii mei galbeni ca ceara qi buzele mele invi-ne{ite vor stirni frici gi mill la cei ce vor fi in jurul tneu,cAnd plrul capului meu ud de sudorile mortii se va ridi-ca in sus gi va vesti cd-i aproape sfdrgitul, Multmilostivelisuse, fie-fi mill de mine.

CAnd urechile mele vor fi gata s[ se inchidi pentrutotdeauna la vorbele oamenilor gi se vor deschide la gla-sul Tdu, care va rosti judecata cea neschimbatoare Ei decare atArni soarta mea pentru vegnicie, MultmilostiveIisuse, fie-Ji mila de mine.

CAnd mintea mea va fi tulburatd de inchipuiri inspli-mAntitoare gi cufundata in intristarea mortii gi sufletulmeu tulburat de vederea fhrddelegilor mele se va luptacu duhurile intunericului, care vor voi sd-mi rdpeasclmdngAierea, acoperindu-mi ochii, ca si nu caut la indu-rarea Ta, gi sd mi arunce in descurajare, MultmilostiveIisuse, fie-Ji mila de mine.

Cdnd voi vlrsa cele din urmi lacrimi, primegte-le cape o jertfh curifitoare, dupd care si-mi dau sufletul cubund pociinfi gi in clipa aceea infricogatd, Multmilosti-ve Iisuse, fie-li mili de mine.

CAnd inima mea istovitd de durerile morlii abia vamai bate gi va fi cuprinsl de fiorul morfii, gi zdrobitade zbuciumul fIcut, luptdndu-se cu vrdjmagii mintuiriimele, Multmilostive Iisuse, fie-Ji mild de mine.

Page 53: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

CAnd rudeniile qi prietenii indurerali de starea incare ma aflu se vor aduna in jurul meu qi Te vor chemain ajutor cu multd dragoste pentru mine, MultmilostiveIisuse, fie-fi mill de mine.

CAnd simfurile mele se vor desprinde de lumeaaceasta, care dispare cu totul pentru mine qi eu voi gemesub povara amdrf,ciunii agoniei gi a chinurilor morlii,Multmilostive Iisuse, fie-Ji mild de mine.

Cdnd sufletul meu va zice pentru totdeauna rimasbun lumii acesteia 9i va lisa trupul meu palid, rece cagheafa gi fhrd suflare, primeqte nimicirea fiin{ei mele cape semnul atirnirii de Tine, ce-l' incredintez dumne-zeieqtii Tale slave, Multmilostive Iisrlse, fie-Ji mill demine.

in urmd, cind sufletul meu se va infhliqa inaintea Tagi va vedea pentru intAia oarl strdlucirea cea nespusla slavei Tale, nu-l lepdda de la fala Ta, ci primegte-l insAnul cel dulce al induririi Tale, Multmilostive Iisuse,fie-Ji mili de mine.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule qi CuvAntul lui Dum-nezeu, pentru ruglciunile Preacuratei Maicii Tale, alesfintuiui inger plzitorul vielii mele, ale pirintelui meuduhovnic gi ale tuturor sfinlilor Tii, miluieEte-md pemine pic[tosul, spurcatul Ei necuratul, acum gi in ceasulmorfii, la trecerea prin vimi gi in ziua judeclli i, Ei-miiarti pacatele mele, pe care le-am fhcut din copilirie gipini acum. Amin!

in rugaciunile sfhntului Efrem Sirul este istoria vie-

lii fiecarui cre;tin, ce constd tn lupta cu patimile, incaderi ;i ridicdri. Cuvintele lor au o mare putere, de-oarece sunt insuflate de Dumnezeu gi sunt amestecatecu lacrimile acestui mare sftrL ,,Vrei tu, omule, viataadevdrata? incearca-fi iscusinla ta in smerenie ;i tnascultare, ca fara de aceasta nu te vei putea desavhrSi.Tot lucrul tdu sd-lfaci in numele Mdntuitorului nostruIisus Hristos, ;i atunci roada lucrului tdu va fi ridicatapdna Ia cer..." - spune sfdntul Isac Sirul.

in aceastd culegere am inclus doar unul din cele

Sapte plhnsuri ale sfdntului Isac Sirul, pe care fiecarecre;tin e bine sd le citeascd in fiecare saptamhna, cdteunul in fiecare zi.

Primeqte rugiciunea gurii mele celei intinate Ei ne-curate, Stepane al tuturor, iubitorule de oameni, IisuseHristoase; $i si nu Te ingreqogezi de mine ca de unul cesunt nevrednic gi nepriceput. Nici sufletul meu, care deiad se apropie, nu-l judeca nevrednic de mAngiierea Ta.

Sf. Efrem Sirul:PTANSUL DE LUNI SEARA

>@1oo@( ffi lor@(

Page 54: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

Cauta-mi pe ntine ca pe oaia cea pierdutd, cdci m-amfdcut pustiu de a md indrepta citre toati osArdia gi totgirndul cel bun.

Cici, dupa ce m-am orbit cu dulcetile Ei cu dezmier-darile, am intunecat sufletul meu gi de belia patimiloreste innegritd. inima mea. Mirturisesc Jie, Doamne,MAntuitorul lumii, toati ami.riciunea, rdutatea Ei dobi-tocia mea. Voi spune, iarisi, din inimd, toati bundtateagiveselia Ta pe care Tu, Doxmne, din nemdrginita iubireIe-ai revarsat peste mine. Din pricina mea Te-am inta-ritat, Doamne; m-am ardtat fir[ osdrdie cdtre facereade bine, m-am gindit des la riu gi lesne am slvirgit totpdcatul. Iar Tu, StepAne, ai treeut cu vederea toati rau-tatea mea din pricina nemirginitei intinderi a indurlriiTale, Fiule al lui Dumnezeu. Capul meu se inalqa prindarul Tiu, Stapdne, dar se smereste iariqi pentru pdca-tele mele. Ma trage pe mine, iarlgi, darul Tiu cdtre via[i,iar eu, mai vArtos, cdtre rnoarte cu stdruinli md duc.

O, cit de cumplitd e obignuinfa patimilor! Cum leaglmintea cu legdturi de nedezlegatt. $i eu, pdcitosul, maleg cu ele de buna mea voie. $i incd md gi bucur cAnd mlvad legat. Cufundat sunt in adAnc: qi-n fiecare zi md bu-cur de lanprile vrljmagului gi md indulcesc intr-insele.Ne leagl cu legaturi pe care nu vrem s[ le vedem, gi de-apururi ne intinde curse, in care mi prind. Pentru cd elinsuEi cunoa$te cugetul Ei pornirea. $i fi indcl este maitare, intr-o clipita ma leaga.

Acesta este plinsul, aceasta este tAnguirea, pentru cIma ferec eu singur, ca Ei cu nigte obezi, cu voile mele. Cici

>@ ro2@( pro3ffi

putind si zdrobesc legiturile intr-o clipitd de ochi gi sdmd fac slobod de toate cursele, nu vreau s-o fac. Mi lasbiruit de trindlvie Ei de obignuinfa patimilor. Cu voia misupun lor. Acest lucru, de rugine plin, este mai greu deplins. Pentru ci merg cu voile mele la vrdjmagul meu gi elimi leagd sufletul qi mi omoari in patimi, bucufAndu-se.

$i putind si sfhrdm legdturile, iati ci nu poftesc! Este oarealti rugine mai cumplitl decAt aceasta a mea? O, nu!

Nimic nu este mai de rugine decdt ca cineva sI facivoile vrljmaEului sufletului sdu! $i aqa, aflAndu-m[ eu,ticdlosul, gi cunoscind leglturile mele, le ascund dinfalsi evlavie.

Iar cugetul meu ml mustrd qi mi omoari in addnculsufletului: ,,Pentru ce nu te trezegti, ticllosule?"

Oare nu gtii ci lAngi uEi este infricogata zi a judecdlii?Scoali-te ca un puternic! Rupe-fi legiturile! in tine

este puterea dezlegirii ca qi puterea legirii. Aga mi mus-trd pururea, in adAncul sufletului, sfAnta gtiin{n. $i eunu vreau si md izbivesc din legiturile curselor. MI tin-guiesc qi suspin in fiecare zi, gi iardgi in chip zilnic mddescoplr legat. Vrednic de jale gi ticllos sunt eu, nespo-rit in lucrul cel bun al vielii mele, fiindci nu mi tem decursele morfii.

Trupul imi este imbricat cu chip de cucernicie, de ochiiprivitorilor mei, dar sufletul imi este ferecat, ca in niEteobezi, de gdnduri necuvioase. Pe dinafari mi fac cucer-nic cu multi sdrguinfi dar inluntru sunt uriciune in fa{alui Dumnezeu. Imi indulcesc graiul cu oamenii, ciutindsi par bun, in timp ce sunt amar qi riu cu voirea.

Page 55: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

$i ce oare voi face in ziua cuno$tintei? Atunci cindjudecltorul Dumnezeu va da pe fafl totul inaintea jude-

cnfii? Ol Ce mare frici ticiloqeqte inima mea' fiindci mi

strAng eu insumi in lanful nemlrginitelor fXrddelegi!Eu insumi qtiu ci acolo m[ voi munci daci nu voi im-

blAnzi aici, cu lacrimi, pe )udecitorul. Pentru aceasta, mI

rog si nu ili incui indurlrile, StipAne, intru urgie; ci Tu

insuli agtepli intoarcerea mea, pentru ci nu voieEti si vezi

pe cineva arzdnd, ci voieqti ca toti oamenii si se mAntu-iasc[ in viafa cea veqnici. Indriznesc deci, la induririleTale, Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, cadinaintea Ta, rugAndu-ml. Cauti spre mine gi m[ miluieq-te! Scoate din temnip ftrldelegilor sufletul meu!

Streluce$te-mi in minte raza de lumini, mai inaintede a ne duce la judecata ce va si-mi fie infricoqati. Fricimare mi apuci pe mine, ticilosul qi invergunatul. Cummi duc eu acolo, cu totul gol de fapte bune! Frici qi cu-tremur mi cuprinde, Doamne, cind mi vid pe minefhri de osArdie spre bunitate, gi cu ginduri potrivnicem[ zvArcolesc intruna, plecindu-mi dracilor, care' cudezmierddrile patimilor, spre pierzare Pururea mi ami-gesc. MI asem1n prea bine negustorului trindav gi leneq,care, in fiecare zi igi pngubeEte capitalul cu cigtigul. Lafel qi eu, ticilosul, mi plgubesc zilnic de buniti$le mele

cele ceregti intru multe inviluiri, care mi trag spre riu,cici simt in mine cum, in fiecare ceas, eu mi fur singur.

$i vrind, md aflu intru acelea pe care le urbsc. Mi inspii-mAnt eu insumi de voirea mea, care, in multe chipuri, searunci intru necazuri din pricini cl picituiesc. $i me

Wro4q( Wros@K

inspiimdnt iardEi de pociinfa mea, care nu are temelietare pe stinca cea izbdvitoare care mi poate mdntui. O,cum nu mi lasl in pace vrijmaqul suflefului!

Cum pun in fiecare zi temelia zidirii pe care, cu mAi-nile mele, iarigi o risipesc!

N-am pus inceput bun poc[infei sufletului.'Sunt unrob al trAndiviei. Cu insigi voia mea Ei cu multd osArdieslujesc vrijmagului. O, cine va da capului meu apa ceafbri de nume care si-l spele? $i cine va da ochilor meiizvoare de lacrimi cu care si plAng totdeauna cltre indu-ratul Dumnezeu? Sd cer dar de la El sl trimitd har mie,picitosului, gi sd mi scape de marea cea innebunitd, care,cu valurile picatului, inviforeazi necontenit inima mea.

Cici voile mele au biruit ca nigte rdni care nicidecumnu primesc doctorii de vindecare.

Femeia cea pdcitoasl, inleleapti s-a aritat fiindcl s-atemut qi s-a sArguit qi a urAt lucrurile pdcatului, aducdn-du-gi aminte de ruginea cea vegnici ce va si fie qi dechinuirea cea nesuferiti a muncii iadului.

Iar eu, pentru patimile plcatului, in fiecare zi ru-gindu-md, nu mi indepirtez de dinsele, ci rimAn de-apururea nebun, intru obiceiul cel riu. Spre nidejdea depociin{i imi este agteptarea, furindu-mi cu deqarta-iflgnduinfi gi zicAnd: md pocdiesc, in vreme ce eu nicio-dati nu m[ pociiesc cu adevirat. M[ pocliesc numaicugraiul in timp ce cu lucrurile, mult stau in urmi de ade-vlrata pociinfI. Deci imi uit firea, fbcAnd cunoEtinll curiul gi, intirAtAnd pe Domnul, neintrerupt pdcltuiesc.Izvor de pociin{i nu am aflat cici cu intdrire am fdcut

Page 56: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

p[catul, si nu fbri de voie am picdtuit. $i Iuda, vdnzi-torul, loc de pociinfd nu a aflat, cici cu Domnul fiind,a picituit gi gtia ceea ce fhcea, fiindci avea cunogtin{aDomnului. Deci pentru picatele noastre, intru cunoq-tinfi ficute, ce voi aEtepta eu, ticllosul?

$i dacn cel ce numai gAndegte rlul intocmai e cu celce-a lucrat, apoi eu ce rispuns voi da pentru nenumdrate-le mullimi, ale fhrldelegilor mele? Ham, gAndind la rAsultatilui sdu, lepldat a fost. Cei ce s-au unit, in car de focs-au inghilit nimic zicind sau fbcAnd. $i cei din vremealui Ilie, asemenea au pltimit. $i Saul cu gAndurile slujiriide idoli numai invoindu-se, s-a lepidat de Dumnezeu. $iAhitofel, numai sfbtuind pentru picat, a murit. $i fiii luiAaron, greEind, s-au sfArqit. $i Anania gi Safira, cu nebd-gare de seaml petrecAnd, vreme de pociinli n-au aflat.

Dar eu cel ce fac intru cunogtin{i fapta mea, privescla invoirea mea qi zic ci aqtept cu credinfi hotirAreadreptilii ce mi se cuvine.

Pentru ce m[ las amigit de chipul smereniei melecind eu sunt cu totul strlin de faptele cele bune gi faccele potrivnice inaintea lui Dumnezeu? Fariseii au sufe-rit mustrare atunci cAnd MAntuitorul Hristos le arita pefafa minciuna portului qi a chipului lor!

Iar eu adesea mi plictisesc de mustrlrile cugetului qicaut si mi-l adorm spre a scipa de ele. Atunci amar esteadevlrul celor ce cauti sl-l ascundn. Ci eu vin acum,Doamne, si-mi descopdr chipul gi se vor arita viermii,gi voi dezveli fafa qi ochii, qi vor vedea cei de fap fbllr-nicia mormAntului qi minciuna faptei mele se va desco-

Wro6q( >t@1o7@(

peri qi vor privi tofi fafa mea de fariseu. Cici chiar aici,in lume, ea se face vilzutd,, nu numai dincolo in veqnicie,unde o va arde focul.

Tinde-i mdna de ajutor celui ce se tivdleqte, Doamne!Cdci voind a mi scula nu pot, pentru ci sarcina pdca-telor mele s-a ingreunat peste misuri qi obiceiul cel rdumi opregte,legAndu-mi. Vid qi ci intr-o negurl umblu,qi intru mult intuneric migc mdna mea, gi ca un sldbl-nog sunt. Mi se pare ci sunt sArguitor qi iati ci mi plic-tisesc curAnd.

Ml rog sd md izbdvesc, gi cu toate cd postesc, vid c6sunt impiedicat de duh vrdjmaE. Vreau si mi blagoslo-vesc mult, dar cu inima nu-L iubesc pe Dumnezeu.

Cum voi indrizni si cer iertare pentru plcatele mele,cind petrecerea de mai inainte eu nu o uit; sau cum mi.voi dezbrica de omul cel vechi, care se strici, cAnd pof-tele amigirii celei vechi nu mi leapidi ?

Miluiegte-mi, Dumnezeule, dupi mare mila Ta, gidupi induririle Tale qterge fhridelegile mele.

Gura mea netrebnici strigl citre Tine, Stlpine, siinima mea necurati gi sufletul meu intru picate intinat.Auzi-mI pentru bundtatea Ta, qi rugdciunea mea nu oIepdda. Cdci nu lepezi rugiciunea mea, ci a celor ce nuse pocliesc intru adevir. Dar pociinta mea, Doamne,nu este curatd! Un ceas mi pocdiesc ai dou6 Te intlrAt.intdreEte sufletul meu pe piatra pocainfei. Lumineazi,cu darul Tiu, intunericul din mine.

Pleacl-Te, bunule Dumnezeu, cdtre plAnsul inimiimele, dar nu pentru dreptnlile mele, cdci nu au nici o

Page 57: 2013=Sfaturi Privind Taina Mortii- Sfantul Munte Athos

l/rr*.J

bufritate, ci pentru multa qi negriita Ta bundtate gi pen-tru indurdrile Tale!

Ridici din nou, Doamne midularele mele pe carele-a frint picatul! $i lumineazi inima mea pe care a in-tunecat-o pofta cea rea!

Izbdvegte-mi, Doamne, de tot lucrul cel riu cu carese straduieqte s[ mi surpe pe mine potrivnicul. Nu-Jiintoarce fala de la mine.

Si nu-mi zici mie: ,,Adevir zic [ie, nu te cunosc petine".

Mintuiegte, Doamne, din moarte, sufletul necljit!Tu, Cel ce ai stlpinire peste via{i gi peste moarte! CiciTu ai zis, Stipine: ,,Cere gi fi se va da!"

Curlfi-ml, Doamne, de tot pecatul, mai inainte desfirqit. $i ddruieqte-mi, iubitorule de oameni, in toativiafa aceasta care mi-a mai rdmas, sd izvordsc lacrimidin inimi spre curllirea intinlciunii mele celei sufle-teEti, ca si pot qterge de aici din datoriile mele cele mul-te, micar pufine greqeli, gi si mI mintui acolo prin aco-perlmdntul mAinei Tale celei atotputernice, atunci cdndva tremura tot sufletul de Slava Ta cea lnfricogati.

AEa, StipAne, Fiule al lui Dumnezeu, auzi-Mi gi pri-meqte rugiciunea p[citosului robului Tlu!

in dar mintuieqte-Md pe mine cu Darul TIu!Ci milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeule egti gi

Jie slavi inllfim,Tatilui gi Fiului qi Sfdntului Duh, acum gi pururea qi

in vecii vecilor. Amin.

pros@(