2013-2018 · tehnician proiectant CAD, tehnician mecatronist, Scoala Postliceala – tehnician...

1

Nr. 986 din 12.09.2016

PLANUL DE ACȚIUNE AL ȘCOLII

2013-2018

LICEUL TEHNOLOGIC DE METROLOGIE TRAIAN VUIA

BUCUREȘTI

Aprobat în Consiliul de Administrație 6.09.2016

Director, Prof Dr Ciohodaru Magdalena Elena

2

CUPRINS

Partea 1 – Context ..................................................................................... 4

Partea a II-a Analiza nevoilor ................................................................. 17

2.2.1. Predarea şi învăţarea ................................................................... 47

2.2.2. Materiale şi resurse

didactice .................................................................................................. 47

2.2.3. Rezultatele elevilor ..................................................................... 48

2.2.4. Consilierea şi orientarea

vocaţională oferită elevilor ..................................................................... 48

2.2.5. Resursele fizice si umane ............................................................ 48

Partea a III-a. Plan de acţiune –

pas Liceul Tehnologic de

Metrologie Traian Vuia 2013-

2018 ......................................................................................................... 57

PARTEA a IV a –

CONSULTARE,

MONITORIZARE ȘI

EVALUARE ........................................................................................... 82

ANEXA 1 ................................................................................................ 85

3

LICEUL TEHNOLOGIC DE METROLOGIE TRAIAN VUIA ÎŞI PROPUNE SĂ OFERE:

OPORTUNITĂŢI DE EDUCAŢIE ÎN DOMENIUL

TEORETIC ŞI TEHNIC;

FORMARE ÎN SPIRITUL PERFORMANŢEI ŞI AL

TOLERANŢEI;

DISPONIBILITATE PENTRU INSTRUIRE

CONTINUĂ A TINERILOR NOSTRI ABSOLVENŢI;

EDUCAŢIE DE CALITATE PENTRU O CARIERĂ DE

DIMENSIUNE EUROPEANĂ.

4

Partea 1 – Context

1.1 Formularea misiunii

Răspunzând cerinţelor pieţei forţei de muncă, şcoala noastră oferă şanse egale fiecărui

tânăr, pentru a deveni o personalitate puternică, independentă, capabilă să se integreze competent şi

activ în comunitate.

Şcoala oferă:

OPORTUNITĂŢI DE EDUCAŢIE ÎN DOMENIUL TEORETIC ŞI TEHNIC;

FORMARE ÎN SPIRITUL PERFORMANŢEI ŞI AL TOLERANŢEI;

DISPONIBILITATE PENTRU INSTRUIRE CONTINUĂ A TINERILOR NOŞTRI

ABSOLVENŢI;

EDUCAŢIE DE CALITATE PENTRU O

CARIERĂ DE DIMENSIUNE EUROPEANĂ.

5

1.2 Profilul actual

AMPLASAMENT:

Liceul Tehnologic de Metrologie TRAIAN VUIA este situat pe Şos. Vitan-Bârzeşti, nr.11,

sector 4, Bucureşti, în vecinătatea Institutului Naţional de Metrologie, institut profilat pe

etalonarea şi verificarea mijloacelor de măsurare, asigurarea uniformităţii, transmiterii şi

conservării unităţilor de măsură S.I.

EVOLUŢIE:

1950: Şcoala Medie Tehnică de Metrologie;

1955: Şcoala Tehnică de Metrologie ;

1968: Liceul Industrial de Metrologie;

1979: Liceul Industrial nr. 17 de Metrologie;

1990: Liceul de Metrologie TRAIAN VUIA

2012: Liceul Tehnologic de Metrologie TRAIAN VUIA

TIPURI DE PROFILE ŞI MESERII

a) LICEU

- profil tehnic / specializări:

- tehnician în automatizări

- tehnician operator tehnică de calcul

- tehnician metrolog

- tehnician proiectant CAD

- profil teoretic:

- matematică- informatică- intensiv informatică;

- științele naturii.

b) ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII: a funcţionat din 2004 cu 2+1+2 ani de şcolarizare pana in

anul 2013; calificarea elevilor: după 2 ani lucrători în mecanică fină iar după 5 ani tehnician

metrolog. Din anul 2009, datorită noilor prevederi MECȘ pregatirea se realizează numai prin liceu

tehnologic.

STRUCTURA POPULAŢIEI ŞCOLARE

În anul şcolar 2013 – 2014 au fost înscrişi la:

Tip învăţământ Nr. elevi Procent

Învăţământ liceal-real 149 26,79%

Învăţământ liceal-tehnologic 407 73,20%

Total 556 100%

Tip învăţământ Calificare Număr Procent

6

elevi calificare

Tehnic Ciclu

inferior

Tehnician metrolog 33 5,93%

Electronica si automatizari 112 20,14%

Ciclu

superior

Tehnician in automatizari 42 7,55%

Tehnician operator tehnica de calcul 100 17,98%


Real Matematica-informatica 149 26,79%

Total 556 100%





Total 457 100%

Tip învăţământ Calificare Număr

elevi

Procent

calificare

Tehnic Ciclu

inferior

Electric 45 9,84%


Mecanica 30 6,56%

Ciclu

superior





Total 457 100%





Total 332 100%


elevi

Procent

calificare

Tehnic Ciclu

inferior



Mecanica 43 12,95%

Ciclu

superior




7


elevi

Procent

calificare


Total

DOTARE

Liceul are două clădiri cu 39 săli din care:

- 5 laboratoare tehnice pentru domeniile electronica si automatizari, mecanica, electric

dotate cu aparatură şi etaloane specifice domeniilor;

- 3 laboratoare de informatică dotate cu 52 calculatoare;

- 1 laborator de fizică;

- 4 cabinete de biologie, istorie, geografie şi limbi străine;

- 1 sală de sport ;

- 1 atelier;

- 21 săli de clasă;

- 1 bibliotecă cu peste 24000 volume;

PERFORMANŢE ALE ELEVILOR ÎN ULTIMII ANI

- Premii la olimpiadele şcolare pe sector şi municipiu;

- Premiul al II-lea la concursul de Mecatronică.

- Premiul III la concursul national interdisciplinar ( discipline tehnice).

- Menţiuni la concursul national interdisciplinar ( discipline tehnice : 2008, 2009).

- Menţiuni la faza naţională a concursului Istorie virtuală.

- Menţiuni la olimpiadele sportive faza naţională 2008,2009

- Premii la concursul de matematica aplicata „Adolf Haimovici”

- Premii la concursul de fizica „Gheorghe Titeica”

ACTIVITATEA DE PERFECŢIONARE METODICĂ ŞI ŞTINŢIFICĂ A

PERSONALULUI DIDACTIC

a) Resurse umane:

Total cadre didactice : 38 din care

- 5 profesori debutanti

- 5 profesori cu definitivat

- 21 profesori cu gradul I

- 2 profesori doctori

b) Personal didactic auxiliar total 7 din care:

- bibliotecar: 1;

- laborant: 1;

- secretar: 2;

- informatician: 1;

- administrator financiar: 1

8

- administrator de patrimoniu: 1

c) Personal nedidactic total 9 din care:

- paznic/îngrijitor: 5;

- muncitor calificat: 2

d) Profesori metodişti ISMB: 3

- mentor: 1

- formator: 4

- membrii ai Consiliului Consultativ de specialitate: 2

e) Inspectori ISMB total: 1

f) Publicaţii

- culegeri de probleme;

- culegeri de specialitate;

- manuale şcolare;

- auxiliare curriculare.

ALTE PRECIZĂRI

Absolvenţii liceului au fost anual solicitaţi pentru angajare de către INMB, BRML, ICPE

CA, Turbomecanica, MCAgroup şi alţi agenţi economici cu puternice compartimente de

metrologie, de tehnică de calcul. Precizăm că începand cu anul şcolar 2006/2007 pana in prezent

firmele de profil au solicitat absolvenţi ai liceului pentru angajare (ca lucrători în metrologie ).

În învăţământul superior tehnic au fost admişi peste 70% dintre absolvenţii liceului.

Anual reuşita la examenul de atestat pe profiluri şi meserii a fost de 95 – 98 %.

În anul şcolar 2002-2003 şcoala funcţiona cu 42 clase, cu un total la începutul anului de

1050 elevi, în anul şcolar 2003-2004 -41 clase, în anul şcolar 2004-2005, 43 clase, în 2005-2006, 42

de clase (1165 elevi) iar în anul şcolar 2006-2007, 40 clase, în anul şcolar 2007-2008, 40 de clase

cu un efectiv de 1047 elevi, in anul scolar 2007-2008, 39 de clase cu un efectiv de 989.

În anul 2012-2013 in liceu au funcţionat 29 clase din care 8 clase cu specializarea matematică -

informatică, 21 clase cu profil tehnic.

In anul școlar2013-2014 au funcţionat 23 clase din care 7 clase cu specializarea matematică -


În anul școlar2014-2015 au funcţionat 19 clase din care 5 clase cu specializarea matematică -


În anul școlar2015-2016 au funcţionat 15 clase din care 4 clase cu specializarea matematică -


9

Vom avea în vedere curba demografică, vom adapta planul de şcolarizare (filiera, profil,

specializare) în funcţie de scăderea populaţiei şcolare şi de solicitările părinţilor şi elevilor. Din

aceste cauze suntem obligaţi să ne pliem la cererea pieţei muncii şi să diversificăm paleta

specialităţilor la sfârşitul liceului; ne-am propus în acest sens specializări ca tehnician operator

tehnică de calcul, tehnician automatist, chiar sa incercam acreditari de noi calificari: liceu –

tehnician proiectant CAD, tehnician mecatronist, Scoala Postliceala – tehnician optometrist si

tehnician electronist echipamente de automatizare, acreditări care s-au obținut, iar din anul școlar

2014-2015 funcționează o clasă cu calificatea tehnician proiectant CAD. Propunem aceste finalităţi

pornind de la faptul că baza materială actuală a şcolii permite pregătirea elevilor în aceste domenii.

Structura populatiei şcolare

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiei liceului din anul şcolar 2012-

2016

Realizările importante din perioada 2012 – 2016 sunt :

Continuarea dotării cabinetului pentru instruire ACAD

Achiziţionarea de material didactic necesar instruirii

În sesiunea 2013, la examenul de competenţe profesionale, nivel III, procentul a fost de

100%

Anul scolar Liceu

tehnologic Liceu teoretic Total

2012/2013

Număr elevi 514 174 688

Procent elevi

(%) 74,71% 25,29% 100%

2013/2014


Procent elevi

(%) 73,18% 26,82% 100%

2014/2015


Procent elevi

(%) 72,65% 27,35% 100%

2015-2016


Procent elevi

(%) 74,4% 25,60 100%

10

S-au încheiat 4 parteneriate între liceu şi unităţi economice

Formarea continuă a 5 profesori prin participarea la seminarii în cadrul programului PHARE

TVET şi diseminarea informaţiilor

Formarea continuă a 14 profesori prin participarea acestora la cursuri organizate de C.C.D.

Asigurarea activităţii de mentorat pentru studenţi

Menţiune la Olimpiada interdisciplinară

Premiul I la Concursul Istorie în dimensiune virtuală / Municipiu

Mentiuni la olimpiada nationala de handbal si volei

Cresterea numarului de camere de supraveghere

Parteneriate cu politia pentru prevenirea violentei in scoala

Dezvoltarea resurselor umane

Interesul pentru pregătirea profesională este exprimat şi prin formarea continuă a profesorilor.

Din materialele următoare rezultă participarea la cursuri de perfecţionare, parcurgerea gradelor

didactice:

6 profesori (10,34 %) s-au înscris la grade didactice.

6 profesori sunt înscrişi la masterat, postuniversitar şi doctorat

14 profesori sunt înscrişi la cursuri de formare continuă

Rezultatele elevilor in sesiunea examenelor anului scolar 2012-2013

La profilul tehnic toţi candidatii participanţi la examenul de certificare profesională au primit

calificativul ADMIS- promovabilitate 100%;

44,3 % dintre elevii înscrisi la bacalaureat au promovat examenul in cele doua sesiuni




30,1% dintre elevii înscrisi la bacalaureat au promovat examenul in cele doua sesiuni









11

Proiecte, parteneriate, activitati

Proiectele educaţionale desfăşurate în liceu sunt redate în tabelul de mai jos:

Nr

crt

TIP

proiect

TITLUL

proiectului

NR.

proiect

COORDONATOR

proiect PARTENERI

PERIO

ADA

1 NATIONA

L

"Tineri romi

competitivi cu

sanse egale pe piata

muncii

Herczeg Dorina

Fundatia Centrul de

Resurse pentru

Comunitatile de

Romi

05.2011-

2013

2 LOCAL

"A invata sa inveti

prin educatia intre

egali "

Herczeg Dorina

10.2010-

nedeterm

inat

3 LOCAL

"Sunt cetatean –

Imi cunosc

drepturile"

Herczeg Dorina 10.2011-

2014

4

"Prevenirea

abandonului

scolar"

Herczeg Dorina Junior Achievment

Young Enterprise

09.2011-

06.2012

5 "Cheia succesului" Herczeg Dorina Junior Achievment

Young Enterprise

09.2011-

06.2012

6 "Eco-nomia" Doncu Nina Junior Achievment

Young Enterprise

09.2011-

06.2012

7

"Titan - simulare

economica pe

calculator"

Doncu Nina Junior Achievment

Young Enterprise

09.2011-

06.2012

8 LOCAL

"Prevenirea

comportamentului

violent in scoala"

"Prevenirea

consumului de

droguri"

Herczeg Dorina

Sectia de Politie nr.

26, Bucuresti

Directia Generala a

Jandarmeriei,

Bucuresti

09.2011-

06.2012

9 LOCAL

ELAN -

Electronica si

antreprenoriat -

"Esti un potential

intreprinzator?"

Ciobanu Roxana

Mirea Tincuta

Univeritatea

Politehnica - Centrul

de Electronica

Tehnologica si

tehnici de

2009-

2012

12

Nr

crt

TIP

proiect

TITLUL

proiectului

NR.

proiect

COORDONATOR

proiect PARTENERI

PERIO

ADA

interconectare

10 POSDRU

Stagii de practica si

consiliere

vocationala pentru

elevi in vederea

facilitarii integrarii

lor ulterioare pe

piata muncii

http://www.invatao

meserie.ro

ID

60390

Dragomir Dorina

Ciobanu Roxana

Eurotraining

Solution SRL ASTI

automation SRL

Ecelent SRL

ROMIMPIANTI

Trading SRL TESET

Austria GmbH

Enterprise Business

Systems SRL

8 IAN

2011-

IUNIE

2013

11 POSDRU

„Instrumente

digitale de

ameliorare a

calităţii evaluării în

învăţământul

preuniversitar”

(INSAM)

http://insam.softwi

n.ro/

ID

3074

Stoica Roxana

Georgiana

Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Inovării

SOFTWIN SRL

2011-

2012

12 POSDRU

„Şcoala – membru

activ al societăţii

informaţionale”

http://proiecte.pmu.

ro/web/tic/

ID

62979 Ştefănescu Corina

SC SIVECO

Romania SA SC

Millenium Design

Group SRL

- 27 luni

-

Formare

(Oct.

2011 -

Iunie

2012)

13 POSDRU

"Monitorizarea

absolvenţilor de

învăţământ

profesional ţi

tehnic pe piaţa

muncii"

ID

63840 Ştefănescu Corina

CMBRAE Bucureşti

Softwin SRL,ISJ

GIURGIU, ISJ

PRAHOVA, ISJ

ILFOV

1 iulie

2010 - 31

Iunie

2013

13

Lista proiectelor europene derulate la nivelul unităţii de învăţământ:

TIP

proiect

TITLUL

proiectului NR. proiect

COORDONATOR

PROIECT DIN

UNITATEA DE

INVATAMANT

PARTENERI

PERIOADA

DE IMPLE-

MENTARE

POSDRU

Stagii de practica si consiliere

vocationala pentru elevi in

vederea facilitarii integrarii lor

ulterioare pe piata muncii

http://www.invataomeserie.ro

ID 60390 Dragomir Dorina

Eurotraining Solution SRL

ASTI automation SRL

Ecelent SRL

ROMIMPIANTI Trading SRL

TESET Austria GmbH

Enterprise Business Systems SRL

8 IAN 2011-

IUNIE 2013

POSDRU

„Instrumente digitale de

ameliorare a calităţii evaluării

în învăţământul

preuniversitar” (INSAM)

http://insam.softwin.ro/

ID 3074 Stoica Roxana

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

SOFTWIN SRL

2011-2012

POSDRU

„Şcoala – membru activ al

societăţii informaţionale”

http://proiecte.pmu.ro/web/tic/

ID 62979 Ştefănescu Corina SC SIVECO Romania SA

SC Millenium Design Group SRL

- 27 luni -

Formare (Oct.

2011 - Iunie

2012)

POSDRU

"Monitorizarea absolvenţilor

de învăţământ profesional ţi

tehnic pe piaţa muncii"

ID 63840 Ştefănescu Corina

CMBRAE Bucureşti

Softwin SRL

ISJ GIURGIU

ISJ PRAHOVA

ISJ ILFOV

1 iulie 2010 -

31 Iunie 2013

14

Parteneriate si programe:

ACTIVITATEA REALIZATA DE:

Parteneriat cu EUROTRAINING SOLUTION SRL pentru efectuarea unor stagii de practica si consiliere

vocationala in vederea facilitarii integrarii lor ulterioare pe piata muncii

Dr.Ing. Dragomir Dorina, Ciobanu

R. Mladin V. Mirea T.

Parteneriat cu Colegiul Tehnic Material Rulant cu tema „Miscare si Armonie” Mirea T. Ciobanu R. Mladin V.

Dimitriu V.

Parteneriat cu Facultatea de Electronica si Telecomunicatii – UPB in cadrul programului ELAN cu tema

cu tema Promovarea Culturii Antreprenoriale: Adaptabilitate, Dinamism, Initiativa in Industria Electronica

Mirea T. Ciobanu R. Mladin V.

Dimitriu V.

Parteneriat cu INMB pentru lectii vizita Dr.Ing. Dorina Dragomir

Ciobanu R. Mladin V.

Mentinerea legaturilor cu centrul de informare al Comisiei Europene in vederea organizarii unor

evenimente in cadrul liceului Dr.Ing. Dorina Dragomir

Școala Postliceală Sanitară „Carol Davila”

Desfășurarea de activități în vederea dezvoltării unor comportamente responsabile de viață sănătoasă Prof. Raducan Cristina

Palatul Național al Copiilor

Desfășurarea de activități de cultură și educație

Prof Porumbel Simona

Prof Gîdea Sănduțu Ionela

Fundația Ecologică Green

Desfășurarea de activități în vederea orientării școlare și profesionale Prof. Raducan Cristina

Universitatea Europei de Sud - Est Lumina

Desfășurarea de activități pentru educarea și pregătirea profesională a elevilor Prof. Constantinescu Roxana

Proiect Educațional cu Muzeul Național al Literaturii Române.

Prof. Constantinescu Roxana

Proiect cu Facultatea de Psihologie și Științele Educației.

Prof. Constantinescu Roxana

Proiect derulat împreună cu Asociația „Viața fără violență”. Prof. Marinescu Radu

15

1.4 Priorităţi la nivel naţional

Învaţarea centrată pe elev

Parteneriatul cu agenţi economici de stat şi privaţi;

Dezvoltarea curriculumului local şi la decizia şcolii;

Învăţământ centrat pe formarea competenţelor;

Formarea continuă a personalului didactic;

Asigurarea calităţii procesului de învăţământ;

Asigurarea calităţii activităţii de practică;

Orientarea şi consilierea elevilor;

Optimizarea sistemul informaţional;

Modernizarea bazei materiale;

Oferirea de şanse egale pentru elevi în pregătirea profesională;

Utilizarea calculatorului şi a aparaturii moderne în predare;

Oferirea de şanse egale în pregătirea profesională pentru elevii cu nevoi speciale;

Pentru zone dezavantajate; zone rurale;

Implicarea părinţilor în procesul de formare a tinerilor.

1.5. Priorităţi regionale si locale

În PRAI Bucuresti – Ilfov, s-a propus ca obiectiv general cresterea gradului de inserţie

profesională a absolvenţilor învăţământului profesional si tehnic cu 5% până în 2013, prin

diminuarea procentului absolvenţilor seriei curente aflaţi în somaj până la 1% până în 2013, cu

următoarele priorităţi asumate:

16

Priorităţi Indicatori de realizare

1. Corelarea ofertei IPT din municipiul Bucuresti cu nevoile de calificare

identificate la nivelul capitalei / regional si cresterea ofertei unităţilor

scolare din capitală pentru formarea profesională continuă a adulţilor

Oferta educaţională a unităţilor scolare din capitală este adaptată

nevoilor identificate pe piaţa muncii, marja de eroare la nivel de

capitală fiind de cel mult 1,5% pe domeniu de formare profesională

2. Promovarea coerentă a reţelei scolare IPT din capitală în vederea

atragerii populaţiei scolare, a cresterii gradului de cuprindere în învăţămân

Cresterea gradului de cuprindere în învăţământ în capitalăul Ilfov cu

20% până în 2020

3. Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în IPT Toate scolile IPT identificate ca necesar a fi dezvoltate asigură condiţii

moderne necesare desfăsurării activităţilor didactice de formare

profesională iniţială inclusiv pentru persoanelecu dizabilităţi până în

2013

4. Dezvoltarea competenţelor metodice si de specialitate a resurselor

umane din unităţile scolare IPT din capitală

Toate cadrele didactice din IPT au parcurs stagii de formare în vederea

perfecţionării pentru adaptarea la noile cerinţe în predare –învăţare –

evaluare si în concordanţă cu cerinţele în continuă schimbare a pieţei

muncii din capitală

5. Cresterea calităţii si aplicabilităţii serviciilor de consiliere si orientare în

vederea alegerii traseului profesional al elevilor

Toţi elevii din IPT, cu precădere cei aflaţi în clasele terminale au

participat la cel puţin o sedinţă individuală de consiliere

17

Partea a II-a Analiza nevoilor

2.1. Analiza mediului extern ( PLAI 2009 )

2.1.1 Demografie

Prezentarea municipiului Bucureşti

Municipiul Bucureşti este situat în sud-estul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române, la

aproximativ 100 km sud de Munţii Carpaţi, 200 km de Marea Neagră şi 60 km de Fluviul Dunărea.

Are o suprafaţă de 228 km pătraţi (0.8 % din suprafaţa României), din care suprafaţa construită este de

70 %.

Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 96.3 m şi este străbătut de

două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor, împart oraşul în câteva

zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 - 12 m) de-

a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului.

Bucureştiul, capitala României, este aşezată în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de

ani se întindeau Codrii Vlăsiei din care astăzi se păstrează câteva pâlcuri răzleţe de pădure. Râul

Dâmboviţa traversează oraşul iar salba de lacuri din nordul capitalei asigură răcoarea şi umezeala în

timpul toridelor zile de vară.

Astăzi oraşul este un amestec de vechi şi nou, tradiţional şi modern, oriental şi occidental, fapt care îi

dă pe de o parte aspectul unei metropole eclectice şi neorânduite, conferindu-i pe de altă parte

originalitate şi farmec.

Municipiul Bucureşti cuprinde şase sectoare administrative; el este cea mai mare aglomerare urbană

din România, densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice făcând

din municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din Europa, precum şi din Sud-Est-ul Europei.

Existenţa oportunităţilor economice în regiunea Bucureşti – Ilfov face ca numărul real al populaţiei

care locuieşte aici să fie mai ridicat decât cel înregistrat oficial. Prezenţa capitalei ţării în centrul

Regiunii este importantă, nu numai datorită mărimii populaţiei, ci şi a forţei economice şi a

concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei

iradiază mult dincolo de graniţele sale administrative.

Situaţia actuală - Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2007 - Analiza datelor

statistice privind populaţia, poziţionează România printre ţările de mărime medie în cadrul Uniunii

Europene (concluzie pe baza ponderii de cca. 4,4% a populaţiei României din totalul celor 27 de ţări

membre ale UE). În domeniul resurselor umane, potenţialul demografic oferă elementele de referinţă

pentru compararea mărimii resurselor de muncă, populaţiei şcolare etc.

Populaţia regiunii, de 2.219.532 locuitori în anul 2007, este distribuită invers proporţional cu

dimensiunea celor două entităţi administrative. Municipiul Bucureşti este cea mai mare aglomerare

urbană din România (cu o densitate de aproximativ 8117 locuitori/km2), populaţia sa (1.931.236

locuitori) reprezentând circa 87% din populaţia regiunii, respectiv, 8,96% din populaţia totală a

României.

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) - Întreaga regiune Bucureşti-Ilfov se clasifică ca o

ZONĂ URBANĂ1, iar municipiul Bucureşti deţine peste 8,96% din populaţia urbană totală a

18

României. (Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2008). Municipiul Bucureşti are populaţia

numai în mediul urban, cu o întindere spaţială mică, dar cu un număr mare de populaţie stabilă.

Densitatea mare de locuitori (8117 loc./km2), cât şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice

în capitală conferă municipiului Bucureşti o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte oraşe

din ţară, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un standard mai ridicat.

Distribuţia pe sexe - Structura pe sexe indică pe ansamblul populaţiei la nivel capitalei o uşoară

preponderenţă a persoanelor de sex feminin la nivelul capitalei (53,4%), mai mare faţă de ponderea

la nivel naţional (51,2%).

Structura pe grupe de vârstă - Comparativ cu media în Uniunea Europeană (UE-27), grupa de vârstă

0 - 14 ani are ponderi ceva mai scăzute atât la nivel naţional cât şi în majoritatea regiunilor (cu

excepţia regiunii Nord - Est), în schimb grupa de vârstă 15 - 24 de ani (care formează grupul ţintă

principal pentru PRAI şi PLAI) are o pondere mai ridicată decât media europeană atât la nivel regional

cât şi în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.

Fig.2.1

Proporţia persoanelor cu vârsta de 65 ani şi peste, din municipiul Bucureşti reprezintă o rată de

dependenţă a vârstnicilor (65+/(20-64)) de 21,1% în 2007, mai mare decât media naţională a

României (23,7%), dar mai mică decât datele medii pentru Germania, Spania şi Suedia (27%) şi mai

mare decât datele medii pentru Cipru şi Irlanda (sub 12%).

Piramida unei populaţii stabile, o populaţie în care comportamentul demografic compensează cu

îmbătrânirea naturală a populaţiei, arată ca o adevărată piramidă, cu o bază mare (tinerii), uşor în

descreştere către vârf (persoane în vârstă). Evident, cu cât baza este mai mare, cu atât mai bine

(desigur, în măsura în care populaţia din grupa de vârstă 20-64 ani este suficientă pentru susţinerea

economică a persoanelor mai tinere şi mai în vârstă). În această privinţă, se poate observa că proporţia

din total populaţie din grupa de vârstă 0 - 19 ani pentru Bucureşti (17,5%), deşi comparabilă cu

proporţia populaţiei mai tinere din alte regiuni- capitală din Europa, este considerabil mai mică decât

cifra la nivel naţional (23,59%).

Structura etnică - Comunitatea rromă reprezintă cel mai mare grup minoritar din regiune, dar şi

din municipiul Bucureşti, numărând aproximativ 27.3222 de persoane, aprox. 1,72% la nivelul

2 Institutul Naţional de Statistică – « Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002 »

Structura populaţiei pe grupe de vârstă la 1 iulie 2007

0-14 ani

La nivelul capitalei, în grupa de vârstă 0 – 14

ani ponderea (11,5%) este mai scăzută cu 0,4%

faţă de cea înregistrată la nivel regional, iar în

grupa de vârstă 15-19 ani se constată o pondere

(6%) mai mică cu 0,2% decât cea înregistrată la

nivel regional. Acest lucru nu împiedică totuşi

populaţia şcolară din zona imediat apropiată

capitalei să opteze pentru şcolile din Bucureşti.

În fiecare an, proiectul planului de şcolarizare

are în vedere acest aspect.

19

populaţiei regiunii. Majoritatea rromilor sunt localizaţi în câteva zone ale sectoarelor 1, 2 şi 5, în

centrul istoric al capitalei. Din punct de vedere al componenţei etnice, populaţia regiunii Bucureşti-

Ilfov, are următoarea structură: români - 96,89%; rromi – 1,72%; maghiari – 0,27%; germani-

0,11%; evrei – 0,11%; turci – 0,11%; chinezi – 0,09%; alte etnii – 0,7%.

Mişcarea migratorie - Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă

rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul

îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de

accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia

temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane

persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007 - 2013, p.16). Deşi

incomplete, datele Eurostat privind evoluţia nr. de cetăţeni români înregistraţi oficial în alte ţari

europene evidenţiază o creştere semnificativă a emigraţiei (v. Studiul de piaţa muncii, WYG

International, 2007, Phare TVET 2004 - 2006).

Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 - Ne vom opri, în continuare, asupra evoluţiilor

prognozate ale grupelor 15 - 24 ani şi 15 - 64 ani. Cu ajutorul proiecţiilor realizate de INCSMPS,

conf. INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (realizată în 2003) -

varianta medie, putem realiza o estimare brută a evoluţiilor la orizontul anului 2013, 2015 si 2025.

Astfel, municipiul Bucureşti va cunoaşte o scădere extrem de importantă de cca. 45.2% a

segmentului de vârstă 15 - 24 la orizontul anului 2013, dar, populaţia în vârstă de muncă se va

menţine la nivele relativ constante în viitorul apropiat, evoluţiile grupei de vârstă 15 - 24 neafectând

foarte mult evoluţiile pe termen mediu şi scurt ale populaţiei în vârstă de muncă (vezi Anexa 1c -

Demografie).

Fig.2.2

Sursa: "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din municipiul Bucureşti în perioada

2005-2025", realizată pe baza prognozei INS. Populaţia de 3-23 de ani la nivel naţional este

astăzi de 5,7 milioane şi va ajunge la 4,2 milioane în anul 2025 şi la 2,7 milioane în anul 2050,

conform studiului „Declinul demografic şi viitorul populaţiei României”, realizat în anul 2007 de

către Institutul Naţional de Cercetări Economice. Acest lucru se reflectă şi asupra capitalei şi

impune luarea de măsuri pentru micşorarea acestui declin demografic.

Proiecţia populaţiei de vârstă şcolară

- Municipiul Bucureşti -

50,7

55,1

62,8

61,5

60,2

52,8

44,4

139,

3

122,

5

111,

2

118,

55

125,

9

125,

0

112,

3

298,

8

279,

8

218,

3

192,

7

167,

1

161,

1

175,

0

0,0

100,0

200,0

300,0

400,0

500,0

2003 2005 2010 2013* 2015 2020 2025

3 - 6 ani 7 - 14 ani 15 - 24 ani

După cum se poate observa din figura 2.2 populaţia

şcolară prognozată pentru grupa de vârstă 15 - 24

ani este în scădere de la 341,4 mii persoane cât era în

2003 la 207,1 persoane în 2025, fapt care conduce la

concluzia că sunt necesare măsuri de prevenire a

problemelor care pot apărea în învăţământul

profesional şi tehnic în ceea ce priveşte cadrele

didactice, cum ar fi, de exemplu, orientarea unităţilor

IPT către furnizarea de programe autorizate de

CNFPA pentru formarea adulţilor.

20

Fig.2.3

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici,

nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii

corespunzătoare în capitalul uman.

b) La nivelul municipiului Bucureşti reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi

agravată de migraţia externă (cu tendinţă de accentuare după 2007, în condiţiile integrării în UE).

A apărut deja în acest sens un deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi

tehnologie, medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa

europeană a muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.). Se desprinde nevoia de:

racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere.

c) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005) în grupa de vârstă

15 - 24 ani cu 45,2% până în anul 2015 şi cu 37,5% până în 2025. În cifre absolute, în intervalul

de timp 2005-2015 scăderea de efective în grupa de vârstă 15-18 ani ar fi de cca. 918.000

persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de cuprindere în învăţământ de cca. 75,7% din prezent

pentru grupa 15-18 ani şi opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru liceul teoretic ar conduce la

echivalentul dispariţiei la nivel regional în învăţământul liceal şi profesional a multor unităţi de

IPT.

În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o

consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o

nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de

compensarea pierderilor de populaţie şcolară !

Faţă de aceste constatări, se recomandă:

Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

Optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile;

rezolvarea problemelor de acces

Crearea reţelelor de şcoli, care împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi

diversificată; eliminarea paralelismelor nejustificate; colaborare pentru acoperire

teritorială optimă; diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi).

Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

d) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani cu

18,2 % până în 2025, faţă de 2005) conduce la: nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială

şi medicală; nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală).

e) Ponderea mai ridicată a populaţiei feminine (52,9% la nivelul capitalei în 2007), reclamă: din

partea ofertei de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină; programe de sprijin (facilităţi)

Mii

pe

rs.

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor MUNICIPIUL BUCUREŞTI, 2003-2025

0-14

65 şi peste

În municipiul Bucureşti, ca şi în regiunea

Bucureşti – Ilfov se constată că prognoza

populaţiei în grupa de vârstă 0 – 14 ani este

îngrijorătoare, acest segment fiind într-un declin

constant, în schimb, numărul persoanele de 65

ani şi peste va fi din ce în ce mai mare. Astfel,

conform studiului realizat de INCSMPS în anul

2003, varianta medie, se pare că populaţia din

grupa de vârstă 65 şi peste va înregistra o

creştere de 25,7% până în anul 2025 faţă de

anul 2007, pe când cea din grupa de vârstă 0 -

14 ani va avea un regres de aproximativ 16,2%.

21

pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care participă la cursuri de formare continuă:

îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul orelor de curs).

f) Diversitatea etnică nu este prea accentuată în municipiul Bucureşti, principala minoritate etnică

fiind ce rromă, dar sunt totuşi necesare o serie de măsuri, cum ar fi: educaţie multiculturală; soluţii

pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor; programe de sprijin pentru

grupurile etnice dezavantajate (conf. recensământului din 2002, 1,22% din populaţia rromă a ţării se

înregistrează în Bucureşti, ceea ce numeric reprezintă aproximativ 27322 persoane).

Profilul economic al capitalei

Situaţia actuală - Principalii indicatori economici în perioada 2000-2006

Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) - Evoluţia indicatorului

PIB/locuitor cunoaşte în perioada 2001 – 2006 o creştere reală de 11,3% la nivel naţional, de la

27,6% în 2001 la 38,4% în 2006 din media europeană (UE-27=100), conform Eurostat. Acesta,

fiind un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare a unei ţări, ne sugerează

România se află într-un real progres.

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivelul regiunii

Bucureşti-Ilfov în anul 2006, reprezenta 83,8% din media europeană (UE-27=100). Comparativ,

regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru se plasează peste media naţională, dintre care Bucureşti-Ilfov se

detaşează cu un PIB/locuitor care se apropie de 83,8% din media UE-27.

Analizând ritmurile susţinute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare

progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţia PIB este crescătoare, de la

28559,9 mil. lei în 2002 la 69013,9 mil. lei în 2006 pentru municipiul Bucureşti.

Evoluţia indicatorului Valoarea adăugată brută (VAB) - reprezintă valoarea nou creată (rezultată

din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru

producerea acestora). Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii

din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel

european, naţional şi judeţean. Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivelul capitalei

pe ramuri de activitate în perioada 2000-2005 evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB

în servicii şi în construcţii, în paralel cu scăderea ponderii în industrie şi agricultură.

Pe sectoare mari de activitate, în 2006, la nivelul capitalei se detaşează sectorul serviciilor, cu o

pondere de 70,8% din VAB, mai mare cu 15,8% faţă de valoarea înregistrată la nivel naţional,

urmat de industrie (18,3%), construcţii (10,9%) şi agricultură (0,04%). În cadrul serviciilor, faţă de

ponderea la nivel naţional este mai bine reprezentată Transport, depozitare, comunicaţii, iar

comerţul3 are o pondere dublă (22,6%) faţă de media naţională (11,5%).

Fig. 3.1

22

Sursa: calculat pe baza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2008

Comparaţia pe componentele structurii VAB în 2006 evidenţiază următoarele aspecte relevante

pentru municipiul Bucureşti:

o după cum era de aşteptat, Agricultura este aproape inexistentă privind ponderea VAB,

respectiv de 0,04% comparativ cu 0,6% cât este cea regională şi cu 8,8% de la nivel naţional,

respectiv cu 2,2% la nivel european;

o în ceea ce priveşte Industria, municipiul Bucureşti începe să fie într-o tendinţă de scădere a

VAB, respectiv este la o pondere de 18,3% în 2006 faţă de 18,7% în 2005; ponderea este mai

mică şi faţă de 19,3% cât se înregistrează la nivel regional şi de 27,8% cât reprezintă pentru

România; la nivel european această pondere este de 20,8%;

o în anul 2006 sectorul Construcţii (10,9%) rămâne aproximativ la fel faţă de anul trecut (11%);

ponderea acestuia depăşeşte şi media regională (10,1%) şi pe cea înregistrată la nivel naţional

(8,4%);

o fără nici o îndoială, sectorul Servicii este cel care înregistrează cea mai mare pondere a VAB

(70,8%), acesta fiind pe departe cea mai mare chiar şi la nivel naţional (55%); acest lucru

reflectă statutul de capitală a municipiului Bucureşti, nod de comunicare cu celelalte regiuni,

punte de legătură importantă de tranziţie către alte ţări. Această pondere se apropie de cea

înregistrată la nivel european (71,5%).

Productivitatea muncii. Dinamica generală a firmelor din regiune - în creştere cu 24,6% faţă de

anul 2002, în 2006 productivitatea muncii la nivel regional, calculată ca valoarea PIB (la paritatea

puterii de cumpărare, PPC) raportată la totalul populaţiei ocupate, reprezintă 83,8% din media UE-

27, faţă de 38,4% cât este la nivel naţional. Comparativ cu celelalte regiuni, regiunea Bucureşti -

Ilfov se situa în 2006 pe prima poziţie, urmată de regiunile Vest cu 39,8% şi Centru cu 36,0%. Nu

avem date detaliate la nivelul fiecărei componente a regiunii în parte. (Sursa: Calculele ADR

Bucureşti - Ilfov pe baza datelor din Anuarul Statistic şi Eurostat).

Dinamica generală a firmelor din capitală (investiţii brute, investiţii străine directe, dinamica

unităţilor locale active, IMM)

Investiţiile brute ale unităţilor locale active - investiţiile brute realizate în Regiunea Bucureşti -

Ilfov în anul 2007 au reprezentat 39,9% din totalul la nivel naţional. Majoritatea investiţiilor au fost

0% 18%

11%

71%

structura

Agricultură, silvicultură,piscicultură

Industrie

Construcţii

Servicii, din care:

23

realizate de firmele mari şi mijlocii, ponderea deţinută de firmele mici fiind însă în creştere de la an

la an. La nivelul regiunii, cele mai mari investiţii brute precum şi cea mai mare dinamică s-au

înregistrat în Tranzacţii imobiliare şi serviciu pentru întreprinderi (20.194 mil. RON), urmată de

Comerţ (9.153 mil. RON), Transport, depozitare şi comunicaţii (8.284 mil. RON) şi de firmele din

sectorul Construcţii (7.742 mil. RON) – v. Anexa 2c. Nu avem date separat pentru municipiul

Bucureşti.

Investiţii străine directe - în anul 2007, valoarea investiţiilor străine directe în regiunea Bucureşti –

Ilfov a fost de 27.516 mil.euro, ceea ce înseamnă o pondere de 64,3% din valoarea totală a acestui

tip de investiţii. Gradul relativ ridicat de dezvoltare economică a regiunii Bucureşti – Ilfov se

reflectă asupra acestei ponderi, pe următorul loc fiind regiunea Centru. Nu avem date pentru

municipiul Bucureşti, separat de judeţul Ilfov.

Dinamica unităţilor locale active - nu avem date la nivelul municipiului Bucureşti, ci numai la

nivelul regiunii din care face parte capitala.

În regiunea Bucureşti - Ilfov, la sfârşitul anului 2007 erau înregistrate un număr de 120.349 de

firme ca unităţi locale active în industrie, comerţ şi alte servicii, cu un număr total de 993.161

angajaţi (în creştere cu 22,7% faţă de 2000). Datele statistice pentru perioada 2000-2007

evidenţiază dinamica întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care pe total au crescut atât ca număr

de firme (cu 83% faţă de anul 2000), cât şi ca număr de angajaţi (cu 31,9% faţă de anul 2000). După

cum se observă în figura 3.2 analiza a fost realizată pentru unităţile locale active cu peste 10

angajaţi deoarece, aşa cum vedem în Anexa 2b dinamica celor cu 0-9 angajaţi a fost mult mai

pregnantă, în perioada 2000 – 2007 numărul acestora crescând de la 58.533 la 106.836, respectiv cu

82,5% în anul 2007 faţă de anul 2000.

24

Fig.3.2

Fig.3.3

Sursa: INS, Anuarul statistic 2008 şi anii anteriori

Intreprinderile mici şi mijlocii - în 2007, Regiunea Bucureşti – Ilfov avea o pondere a IMM-urilor

de 23,7% din totalul înregistrat la nivel naţional. Se constată la toate tipurile de IMM-uri structurate

ca dimensiune a numărului de angajaţi o creştere destul de consistentă în anul 2007 faţă de anul

2000, cea mai mare diferenţă înregistrăndu-se la cele de mărime mică, respectiv cu un număr de

angajaţi situat între 50-249, aici ponderea reprezentând 23,9%.

Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013 - Comisia Naţională de

Prognoză (CNP) elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen

scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naţionale,

sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială. În

ianuarie 2009 acest organism a realizat studiul „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici

pentru perioada 2008 - 2013”. Acesta este ultimul document de prognoză care a fost elaborat

ţinând cont de efectele crizei economice şi financiare. Chiar dacă nu sunt realizate aici prognoze în

profil teritorial, cifrele prezentate aici ne pot da o imagine a principalilor indicatori economici la

orizontul anului 2013 la nivel naţional.

Analizând ritmurile de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare

progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţiile prognozate prevăd în

continuare, chiar şi în condiţiile crizei economice în perioada 2009-2013 creşteri ale PIB la nivel

naţional, chiar dacă în anul 2009 cu numai 2,5%, faţă de cel înregistrat în 2008 de 7,9%.

Analizând evoluţiile prognozate ale VAB pe sectoare de activitate, se constată că cele mai ridicate

ritmuri de creşteri anuale se vor înregistra în construcţii, iar în anii 2009-2010 cea mai mică valoare

va fi în Industrie, după care în agricultură. Studiul nu este detaliat pe regiuni de dezvoltare şi nici pe

nr.

an

ga

jaţi

Evoluţia nr. de unităţile locale active pe clase de mărime de la10 angajaţi la peste 250

- REGIUNEA BUCUREŞTI - ILFOV -

10-49 angajaţi 50-249 angajaţi peste 250 angajaţi

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

peste 250 angajaţi 356643 334928 282173 278956 276589 273504 289185 299821

50-249 angajaţi 177030 168882 172809 189564 196994 213992 230413 240832

10-49 angajaţi 0 127743 137678 145552 165893 175215 199289 220686

0-9 angajaţi 121898 126981 120094 133564 168945 198979 213015 231822

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Titlu

axă

Evoluţia numărului de angajaţi în unităţilor locale active, pe clase de mărime - Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV

25

judeţe şi, prin urmare, nu putem avea o imagine a ceea ce se va întâmpla la nivelul capitalei. Totuşi,

putem avea rezerve că studiul „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada

2008 - 2013” realizat în ianuarie 2009 de către Comisia Naţională de Prognoză are rezervele lui,

având în vedere noile evoluţii ale pieţei muncii din ultima perioadă.

Alte informaţii şi informaţii parţiale

Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate - Perioada 2007-2013 este marcată

de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o

presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe

piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune. Dincolo de avantajul

conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă,

competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii

adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu

accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de

competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru

afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte

servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi

contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru

produsele vândute, etc.

Cercetarea – dezvoltarea - Dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare este unul dintre factorii

ce potenţează competitivitatea. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături

cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În

viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor

bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

În ultimii 4 ani analizaţi (2004-2007) - v. tab. 3.13, municipiul Bucureşti a cunoscut o scădere a

numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 208,2 în 2004 la 168 în 2007. Totuşi, după cum

era de aşteptat, în capitală se găseşte o concentrare a cercetătorilor din toată ţara, aşa cum se

întâmplă şi în cazul numărului ridicat de universităţi. După cum se poate observa, în Bucureşti se

găsesc în 2007 un număr de 4 ori mai mare faţă de media naţională.

Tab. 3.4

Numărul salariaţilor din activităţile de

cercetare-dezvoltare

Nr. salariaţi în cercetare-

dezvoltare la 10000 pers.

ocupate civile

Totalul cheltuielilor de cercetare-

dezvoltare

- Mii lei (RON) -

2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007

România 40.725 41.035 42.220 42.484 49,4 48,9 49,9 48.7 952.872 1.183.659 1.565.802 2.177.335

Regiunea

Bucureşti

- Ilfov

20.631 22.050 21.937 20.360 210,3 207,6 194,1 168.0 559.300 701.683 957.267 1.254.284

Municipiul

Bucureşti 18.066 19.845 19.233 17.600 208,2 213,0 194,2 165.7 464.567 600.367 732.139 965.503

26

Sursa: INS, Anuarul statistic, 2006, 2007, 2008

În valoare absolută, se constată o creştere de 9,8% din anul 2004 în 2005 a numărului salariaţilor

din cercetare-dezvoltare, ca după acest an ponderea să scadă cu 11,3% în anul 2007 faţă de anul

2005. În schimb, totalul cheltuielilor de cercetare - dezvoltare au crescut anual faţă de anul 2004,

dublându-se în anul 2007. Cercetarea din România este extrem de centralizată, 41,4% din

numărul cercetătorilor şi 44,3% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală.

La nivel regional, ea este concentrată în municipiul Bucureşti.

Industria - în anul 2007 în Regiunea Bucureşti-Ilfov erau active 2 parcuri industriale din totalul

celor 34 înregistrate la nivel naţional. După forma de proprietate ambele parcuri industriale sunt

private, acoperind o suprafaţă de 33,07 ha. Accesul întreprinderilor la societatea informaţională este

încă scăzut. Doar 12,2% din întreprinderile din regiunea Bucureşti-Ilfov sunt conectate la internet,

existând 13,6 computere la 100 de angajaţi. 60,1% din computerele întreprinderilor sunt conectate

la internet.

Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Transportul - Municipiul Bucureşti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian

naţional şi internaţional al ţării, se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate, fiind situat

pe cele două coridoare multi-modale europene: Axa Prioritară Europeană nr. 7 (Nădlac-Constanţa)

şi Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albiţa planificate a fi construite în perioada imediat următoare,

precum şi în proximitatea Dunării (Axa Prioritară Europeană nr. 18).

Densitatea drumurilor publice/100 km2 în Regiunea Bucureşti-Ilfov atingea la 31 decembrie 2007

valoarea de 48,9 km/100 km2, mai ridicată în judeţul Ilfov (51,2km/100 km

2) decât în Bucureşti

(33,6km/100 km2), existând însă un număr mare de drumuri publice nemodernizate în judeţul Ilfov

(40,0%). Pentru Municipiul Bucureşti procentul de străzi orăşeneşti nemodernizate (48% în anul

2007) este foarte mare pentru o capitală europeană şi afectează desfăşurarea în bune condiţii a

traficului rutier.

Regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cea mai mare densitate de căi ferate la 1.000 km2 de teritoriu

(165,3 km/1000 km2), ceea ce înseamnă de aproape 4 ori media naţională (45,9 km/1000 km

2).

Această cifră se ridică la 504,2 km/1000 km2 pentru municipiul Bucureşti, ceea ce înseamnă de 10

ori media naţională, municipiul Bucureşti fiind punctul de plecare al celor 8 magistrale feroviare

ce fac legătura cu celelalte regiuni ale ţării.

Accesibilitatea aeriană şi multi-modală este asigurată de două aeroporturi internaţionale: ”Henri

Coandă” (Otopeni) cel mai mare aeroport internaţional din România (70% din transportul total

aerian de pasageri din România) şi ”Aurel Vlaicu” (Băneasa).

În anul 2007, infrastructura de distribuţie a apei potabile în regiunea Bucureşti-Ilfov însuma 2.497

km (221 km în judeţul Ilfov la care erau conectate toate cele 8 oraşe, precum şi alte 11 localităţi).

De asemenea, aceste aşezări sunt conectate şi la reţele de canalizare (în 2007, reţelele de canalizare

publică a regiunii însumau, 2.188 km de conductă, din care 296 de km în judeţul Ilfov).

Sănătate - în ultimii ani scăderea activităţilor sanitare a fost evidentă, înregistrând regrese atât din

punct de vedere al cheltuielilor alocate cât şi al calităţii serviciilor furnizate. Infrastructura

sanitară a municipiului Bucureşti se află în mare parte într-o stare de degradare avansată şi cu o

lipsă acută de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate

sistemului de sănătate. În anul 2006 erau 52 spitale în Bucureşti (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafaţă de 238 ha.

Numărul şi gradul de satisfacere a populaţiei cu personal sanitar a fost în scădere în ultimii ani. În

anul 2006, asistenţa medicală era asigurată de 11.522 medici (1 medic/192 persoane), 2.267

27

stomatologi (1 stomatolog/974 persoane) şi 19.030 personal mediu sanitar. În acelaşi timp, în 2004,

media consultărilor medicale a fost de 4,4 consultări/locuitor.

Servicii sociale - una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilităţile de îngrijire

ale copiilor atunci când părinţii sunt la serviciu. Numărul nou-născuţilor este mare, dar numărul

centrelor de îngrijire zilnică sau al creşelor este limitat, iar cele private sunt foarte costisitoare.

5.583 de copii sunt ocrotiţi în instituţii de tip familial (49,61%) sau rezidenţial (50,39%). La

sfârşitul anului 2004, erau 5.650 de copii cu disabilităţi, dintre care 846 beneficiau de servicii de

asistenţă socială.

Mediul urban - concentrarea populaţiei în cartierele periferice, extinderea zonei rezidenţiale prin

construcţii monofamiliale (vile) fac să se manifeste tot mai acut insuficienţa şi lipsa investiţiilor în

modernizarea reţelei de transport, a reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, încălzire şi în general

în toate tipurile de servicii urbane. Problemele reabilitării reţelei stradale, a înlocuirii şi

modernizării instalaţiilor de utilităţi publice sunt extrem de grave, iar lipsa unei concepţii unitare în

această direcţie face ca perspectiva transformării regiunii metropolitane într-o entitate

funcţională şi eficientă să devină tot mai periclitată. Numărul mare de străzi orăşeneşti nemodernizate (în Bucureşti – 53,2%), la care se adaugă

nefinalizarea şoselei de centură, precum şi creşterea neîntreruptă a numărului de maşini înregistrate

în Bucureşti (387 maşini/1000 locuitori în 2003) determină aglomerarea traficului în zona urbană cu

consecinţe nedorite asupra calităţii vieţii urbane. Scăderea considerabilă a suprafeţei spaţiilor verzi

în Bucureşti (s-a estimat că suprafaţa spaţiilor verzi s-a înjumătăţit în ultimii cinci ani, consecinţă a

extinderii construcţiilor necontrolate) se repercutează, de asemenea, asupra calităţii vieţii în oraş.

Suprafaţa spaţiilor verzi este în prezent de aproximativ 2,5 m2/locuitor, faţă de recomandările UE de

circa 12m2/locuitor.

Transportul public de pasageri are o reţea extinsă şi complexă realizându-se cu autobuze (46,2% din

numărul total al mijloacelor de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%), metrou (22,9%).

El asigură mobilitatea foarte ridicată a forţei de muncă parţial din zona metropolitană, autobuzele şi

tramvaiele transportând cel mai mare număr de pasageri.

Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scăzută a mijloacelor de transport şi

dificultatea de asigurare a transportului periurban pe întreaga arie necesară. Afluxul de populaţie

către Bucureşti, în căutarea unui loc de muncă generează o creştere supradimensionată a utilizării

neplătite a serviciilor şi a facilităţilor comunale.

Creşterea cantităţii de deşeuri menajere de aproximativ 3,4 ori în ultimii patru ani reprezintă o altă

problemă acută a regiunii, cu precădere pentru Municipiul Bucureşti. Nerezolvarea sau rezolvarea

lipsită de perspectivă poate crea mari disfuncţionalităţi zonei metropolitane în perspectivă.

Potenţial de dezvoltare - prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este copleşitoare datorită

mărimii populaţiei, a forţei economice şi a concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi

instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei iradiază mult dincolo de graniţele administrative ale

sale. Densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi activităţilor economice fac din

Municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din România, precum şi una dintre cele mai mari din Sud-

Est-ul Europei.

Capacitatea de atracţie exercitată de centrul urban Bucureşti este foarte mare, la care se adaugă

valorile culturale şi de mediu ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeţului Ilfov.

Capacitatea de cazare a Regiunii Bucureşti-Ilfov era în anul 2007 de 13.797 locuri de cazare, ceea

ce reprezenta 5% din total ţară..

Constituirea prin lege a zonei metropolitane - zonă care există de facto, răspunde unor necesităţi

sau oportunităţi determinate de evoluţiile istorice, economice, sociale şi teritoriale, care au

condus la dezvoltarea legăturilor economice şi demografice între Bucureşti şi localităţilor din jur

aflate în zona sa de influenţă.

28

Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare şi cooperare a aşezărilor din cadrul zonei, ca şi

crearea de noi forme de organizare instituţională şi de administraţie va întări capacitatea acestora de

a face faţă concurenţei.

Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional

astfel încât prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucureşti şi aria limitrofă

(rurală, în cea mai mare parte) în planul structurii demografice, sociale şi economice, în ceea ce

priveşte transportul în comun, dotarea infrastructurală, etc. Înlăturarea sau diminuarea unor astfel de

dezechilibre va conduce la o îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei. Cele mai importante acţiuni ar

putea fi cele legate de transportul în comun, alimentarea cu apă, prelucrarea deşeurilor şi

implementarea unor proiecte investiţionale.

Studiu privind Zona Metropolitană Bucureşteană

Având în vedere necesitatea dezvoltării unei comunităţi teritoriale solidare economic, social şi

cultural, Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti a realizat în anul 2006 un

studiu referitor la argumentele şi avantajele constituirii Zonei Metropolitane Bucureştene. În acest

sens au fost propuse o serie de proiecte de importanţă metropolitană şi europeană (Centura Verde-

Galbenă, Green Ring – inelul verde al autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti, Agenţie

Metropolitană pentru Turism; restructurarea instituţională – a centrului de Planificare Urbană şi

Metropolitană Bucureşti, etc.), precum şi Proiecte de importanţă judeţeană şi metropolitană

(Conectarea municipiului Bucureşti la coridoarele de transport rutiere europene – conexiunea

radială a arterelor majore ale municipiului cu inelul de trafic metropolitan şi o autostradă propusă

inel de trafic metropolitan; îmbunătăţirea sistemului integrat de transport urban – transport multi-

modal, staţii şi puncte de oprire (penetraţii în Bucureşti), precum şi sisteme inteligente de transport

(metrou Bucureşti – Otopeni şi aeroport şi altele).

Proiectul în cadrul căruia a fost realizat acest studiu se găseşte în faza de conştientizare a

decidenţilor că oraşul Bucureşti cu spaţiul său metropolitan trebuie să fie unul şi acelaşi

organism, care ar determina o creştere a puterii sale competitive la nivel european, impunându-

se ca o veritabilă capitală continentală în această zonă a Europei. Această viziune poate fi

transpusă în realitate numai prin găsirea celor mai adecvate forme de cooperare.

Sursa: Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti – „Implicare şi cooperare în

dezvoltarea localităţilor – Constituirea Zonei Metropolitane Bucureştene – argumente şi avantaje”.

Agricultura - la nivelul capitalei acest domeniu nu poate fi luat în calcul, poate numai pentru ceea

ce înseamnă amenajarea spaţiilor verzi şi a parcurilor. Este din ce în ce mai mare nevoia de creştere

a spaţiilor alocate parcurilor în capitală datorită nivelului de poluare din ce în ce mai ridicat cu care

se confruntă Bucureştiul.

Turismul - capitala ţării are un potenţial turistic foarte mare mai ales în ceea ce priveşte turismul de

afaceri. Turismul de afaceri din Bucureşti e limitat de numărul locurilor de cazare disponibile.

Locurile de cazare şi sălile de conferinţe ale hotelurilor de peste trei stele nu sunt suficiente pentru

satisfacerea cererii de turism de afaceri, business travel, din Bucureşti, consideră majoritatea

reprezentanţilor din domeniul turistic românesc.

29

"Capacitatea de business travel a Bucureştiului este cam la limită. Hotelurile de trei - patru stele au

o capacitate de 7.000 - 8.000 de locuri, cu mult sub oraşe ca Budapesta sau Praga", conform

declaraţiei consilierului Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Traian

Bădulescu.

Principala problemă este lipsa sălilor mari pentru conferinţe. Însă, în ultimul timp trendul de sosire

a marilor branduri hoteliere se menţine, astfel că în cinci ani vom avea în Bucureşti toate marile

branduri hoteliere, iar cererea de business travel va fi acoperită.

Bucureştiul deţine 60-70% din cota turismului de business de la nivel naţional, dar şi marile oraşe

unde există aeroporturi - Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa - ar putea găzdui astfel de evenimente.

Braşovul şi Sibiul ar putea fi şi ele gazde pentru business travel mai ales după promovarea pe care a

avut-o în 2007 Capitala Culturală Europeană.

Dezvoltarea durabilă - Dezvoltarea durabilă este definită de Comisia Brundtland, încă din 1987,

prin „satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-

şi satisface nevoile”. Complementară Agendei Lisabona pentru creştere economică şi locuri de

muncă, strategia la fel de ambiţioasă pentru Dezvoltare Durabilă este adesea „uitată”.

Dezvoltarea Durabilă (Sustainable Development) înseamnă calitate mai bună a vieţii acum şi pentru

generaţiile viitoare. Uniunea Europeană are o Strategie de Dezvoltare Durabilă, care îşi propune

obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi

energia curată; transportul durabil; consumul şi producţia durabile; conservarea şi managementul

resurselor naturale; sănătatea publică; incluziunea socială, demografia şi migraţia; sărăcia şi

provocările dezvoltării durabile la nivel global.

Analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPT

Dinamica PIB şi productivitatea muncii reflectă ritmul susţinut de creştere economică din

ultimii ani şi ne arată noi oportunităţi şi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare

profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resurselor umane necesare creşterii

competitivităţii economice regionale, cum ar fi consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în

procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor

relevante pentru piaţa muncii locale şi regionale.

Cercetarea – dezvoltarea a înregistrat în ultimii ani un progres important măsurat prin creşterea

numărului de salariaţi în activitatea de cercetare-dezvoltare din regiune cu 1306 cercetători, ceea ce

reprezintă o pondere de 6,33% faţă de anul 2004, urmată de o scădere apoi la 20.360 de cercetători

în 2007 faţă de 20.631 în 2004; totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare a crescut cu 694.984 mii

lei (RON) în 2007 faţă de 2004. Acest fapt ne îndrumă spre continuarea activităţii de cercetare-

dezvoltare şi creşterea legăturii cu mediul economic şi nevoile acestuia.

Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea ponderii

industriei în formarea PIB şi a VAB regionale.

Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM):

În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de angajaţi

în firmele mari, a crescut în anul 2006 numărul de firme şi personalul IMM.

Creşterea din ultimii ani a numărului de IMM la 1000 locuitori (locul 1 pe ţară).

Dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe în anul 2006 au fost

în mod deosebit în Tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi, urmată de comerţ şi de

sectorul transport, depozitare, comunicaţii. Însă evoluţiile recente ale economiei arată un risc sporit

30

de retragere a investiţiilor şi perspectiva micşorării numărului de locuri de muncă vacante în aceste

domenii.

Diversitatea activităţilor economice:

Serviciile: ocupă cea mai mare pondere în economia regională, în creştere constantă în

ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VAB. În cadrul serviciilor se detaşează:

o transport, depozitare şi comunicaţii: (în 2006 cea mai mare pondere în VAB – 16,4% - în

cadrul serviciilor); accentul pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări

în conţinutul unora dintre calificările necesare în domeniu (ex. competenţele IT pentru transferul

integrat de date, voce şi imagine);

o comerţul (pondere în PIB şi VAB la nivel regional peste media naţională – 14,3%) – cu

potenţial mare de creştere în viitor. Se constată preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în

comerţ, alături de o prezenţă în creştere a marilor lanţuri de magazine (în 2006 investiţiile în comerţ

ocupă locul 2 după Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi din totalul

investiţiilor brute la nivel regional);

o activităţile de Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi: (locul 3 în cadrul

serviciilor ca pondere în VAB, în 2006 – 14,2%) şi locul 3 după industrie şi comerţ în totalul

investiţiilor brute la nivel regional în 2006.

Industria:

deşi marcat de restructurări masive, capitala îşi păstrează un profil industrial pronunţat,

comparativ cu celelalte regiuni – 18,3% din structura VAB la nivel regional în 2006;

existenţa a 2 parcuri industriale în regiune – din care se desprind orientări strategice spre ramuri

cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de produse

ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.);

dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare beneficiază de cea mai mare

pondere din totalul investiţiilor brute la nivel regional (15,3%).

Construcţiile - sector în creştere ca pondere în formarea PIB, susţinut de dinamica

investiţiilor în infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică (alimentare cu energie

electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri şi dezvoltarea sectorului imobiliar; de asemenea

şi VAB înregistrează o valoare mare pentru acest sector, de 10,9%;

Agricultura:- sector în scădere ca pondere în formarea VAB de numai 0,04%, faţă de media

naţională de 8,8%.

Mediul: - Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului.

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT:

Ponderea crescută a serviciilor, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a

infrastructurii rcapitalei ar trebui să reflecte ponderea crescută a acestora în planul de şcolarizare

în concordanţă cu cererea pieţei muncii. Trebuie totuşi să avem rezerve asupra cifrei de 10,9% în

alcătuirea VAB la nivelul capitalei pentru domeniul Construcţiilor în anul 2006, deoarece, în urma

crizei economice de la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009 piaţa dezvoltatorilor din

Bucureşti a cunoscut o cădere liberă, caracterizată de multe firme care au dat faliment şi de multi

clienţi care au reziliat contractele de cumpărare a unei locuinţe.

Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională

sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Din perspectiva calificărilor şi a curriculum-ului

se desprind două direcţii de acţiune la nivel local: aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire

profesională şi adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice

IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide;

- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei

de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.);

31

- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi

cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

- creşterea nivelului de calificare;

- importanţa competenţelor cheie;

- limbile străine;

- formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici

de vânzare;

- colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu:

tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web)

etc.

- formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.

Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:

- calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie mediului pe baza

standardelor de mediu ale UE;

- dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de

specialitate.

Diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de

activităţi producătoare de bunuri şi servicii, trebuie să conducă la realizarea unui parteneriat

şcoală-agenţi economici real, indiferent de domeniul de pregătire.

Piaţa muncii

Situaţia actuală - Indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002-2007

Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii

de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forţei de muncă în

gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece

metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza

datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură

comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica

europeană (EUROSTAT).

Participarea la forţa de muncă - Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO

la nivelul capitalei sunt prezentate în cele ce urmează:

Fig. 4.1

Rata de ocupare - Municipiul Bucureşti -

2003

Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Rata de activitate pentru municipiul Bucureşti

are în 2007 o tendinţă crescătoare faţă de 2006

cu 4,1%, ajungând la valoarea de 77,4% faţă de

nivelul de 77%, cât se înregistrează la nivel

regional şi de 67,7% cât este această rată la

nivel naţional. Această valoare depăşeşte ţinta

europeană de 70% pentru anul 2010.

32

Şomajul tinerilor (15-24 ani): în anul 2007 această rată a înregistrat o mică scădere, ajungând în

regiunea Bucureşti-Ilfov la aproximativ 20,5% faţă de cea la nivel naţional de 19,2%. Însă, în

trimistrul al III-lea al anului 2008 aceasta a ajuns la aproximativ 15,5%, o explicaţie în acest sens

putând fi şi opţiunea absolvenţilor de a continua studiile fie în învăţământul postliceal, fie în cel

universitar, cunoscut fiind că se înregistrează un nivel maxim al gradului de cuprindere în

învăţământ a populaţiei şcolare din grupa de vârstă 19-23 de ani de 221,3% în anul 2007. Nu

avem date separat pentru municipiul Bucureşti.

Şomajul (BIM) de lungă durată - Datele Eurostat pe baza sondajelor de piaţa muncii indică pentru

România în 2005 o rată totală a şomajului de lungă durată de 4%, egală cu cea la nivel eurpean

(UE-27). Conform AMIGO, la nivel naţional în 2005, rata şomajului de lungă durată4 este de 13,1%

în cazul tinerilor (15-24 ani) şi de 3,3% pentru celelalte grupe de vârstă (peste 25 ani). Din nou,

subliniem că lupta împotriva şomajului pe termen lung este unul dintre obiectivele prioritare ale

Strategiei europene pentru ocuparea forţei de muncă. În 2005, şomerii de lungă durată reprezentau

58,8% din totalul şomerilor în regiunea Bucureşti - Ilfov, ceva mai mult faţă de ponderea la nivel

naţional (56,3%), dar semnficativ mai mult decât în UE-25 (45,5%). Nu avem date la nivelul

municipiului Bucureşti.

Şomajul tinerilor (BIM) - rata şomajului la nivel naţional, calculată conform Biroului Internaţional

al Muncii (BIM), a fost în ultimul trimestru al anului trecut de 6,1%, cel mai ridicat nivel, de 18,9%,

înregistrându-se, ca şi până în prezent, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani,

potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Nivelul ratei şomajului din ultimul

trimestru din 2007 a fost apropiat celui înregistrat în trimestrul anterior (6,0%), dar în scădere faţă

4 Se consideră şomaj lungă durată: o perioadă de 12 luni şi peste în şomaj, pentru totalul şomerilor şi pentru grupele de

vârstă peste 25 ani, respectiv de 6 luni şi peste, în cazul tinerilor (15-24 ani).

Rata de activitate - Municipiul Bucureşti -

2003

Rata şomajului BIM - Municipiul Bucureşti -

2002

Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Conform datelor INS rata de ocupare pentru

municipiul Bucureşti este în creştere şi în anul

2007 faţă de anul precedent, ajungând la

75,7%, faţă de 75,3% de la nivel regional şi

61,4% la nivel naţional.

Rata şomajului BIM reprezintă

proporţia şomerilor BIM (conform criteriilor

Biroului Internaţional al Muncii) din grupa

de vârstă x în populaţia activă din grupa de

vârstă x.

În scădere, faţă de anii anteriori, rata

şomajului (1,8%) pentru municipiul

Bucureşti se menţine mai scăzută decât la

nivel naţional (4%).

33

de trimestrul corespunzator din anul precedent (7,2%). Un procent ridicat al şomerilor BIM în

rândul tinerilor de 20,5% s-a înregistrat în anul 2007 şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov. Se

pare că acesta este totuşi în scădere conform publicaţiei INS „Forţa de muncă în România: Ocupare

şi şomaj”, ediţia 2009 care pentru trimestrul III al anului 2008 arată o rată a şomajului în răndul

tinerilor de 15,5%. Nu avem date la nivelul municipiului Bucureşti. Această comparaţie rămâne

însă sub rezerva faptului că nu se pot compara date colectate pe perioade de timp diferite (anual şi

trimestrial), datorită evoluţiilor sezoniere diferite a unor indicatori.

Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie - Datele statistice privind

structura populaţiei ocupate pe niveluri de educaţie în Regiunea Bucureşti - Ilfov evidenţiază că

riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut - vezi

Anexa 3 – Piaţa muncii. Nu avem date pentru municipiul Bucureşti.

Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ

gimnazial) este aproape dublă decât la nivel naţional. Ratele de şomaj pentru persoanele cu nivel

mediu de educaţie (învăţământ profesional, liceal sau postliceal) şi pentru cele cu studii superioare

se situează sub rata totală a şomajului regional şi sunt ceva mai mici decât ratele calculate la nivel

naţional pentru acelaşi nivel de educaţie. De asemenea se observă dacă rata şomajului (BIM) a

persoanelor de sex masculin cu nivel de educaţie superior este mai scăzută decât cea înregistrată

pentru cele de sex feminin, acest lucru se schimbă pentru persoanele cu nivel mediu şi scăzut de

educaţie. În ceea ce priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă, această rată a şomajului este mai

ridicată în mediul rural decât în mediul urban.

Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional - Conform datelor Eurostat

privind structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit), dintre

regiunile ţării, regiunea Bucureşti - Ilfov are cea mai mare pondere (20,3%) a populaţiei absolvente

de învăţământ superior (ISCED 5-6), faţă de toate regiunile ţării în care acest procent nu depăşeşte

8,0%. Destul de mare reprezintă şi ponderea absolvenţilor de învăţământ secundar superior şi

postliceal (ISCED 3-4), respectiv de 52,6%, faţă de cea înregistrată la nivel naţional de 50,8%, iar

în cazul populaţiei cu nivel scăzut de educaţie, în regiune ponderea populaţiei este cea mai scăzută

dintre toate regiunile ţării, respectiv de 27,1%. Nu avem date detaliate la nivelul capitalei.

Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) - se pot observa evoluţii asemănătoare

faţă cu cele din AMIGO pentru perioada 2002 - 2006, de creştere, la nivel regional şi în cele două

părţi componente ale acesteia, a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă- v. Anexa 3

c. BFM raportează atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaţiei civile din totalul

resurselor de muncă, mai ridicate la nivelul capitalei decât cele agregate la nivel regional şi

naţional. Similar cu AMIGO, rata de ocupare este mai redusă în cazul femeilor decât al bărbaţilor.

Ca şi în AMIGO, BFM raportează o rată a şomajului (şomeri înregistraţi) egală la nivelul capitalei

faţă de cea înregistrată la nivel regional şi mai scăzută decât media naţională.

Şomajul înregistrat

34

Fig. 4.4

La nivel naţional rata şomajului înregistrat în luna martie 2013 a fost de 6,9%, faţă de 5,3% în luna

februarie 2009 şi 4,1% în aceeaşi lună a anului 2008. În municipiul Bucureşti aceasta a fost sub

media înregistrată pe ţară, de aproximativ 1,7%.

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor - Nu există date privind

şomajul înregistrat pe grupe de vârstă decât de la AJOFM Ilfov şi deci nu se poate avea o imagine

de ansamblu. Totuşi se pare că la nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov există un mare deficit de forţă

de muncă, aşa cum reiese din materialul privind „Identificarea modalităţilor de reducere a

deficitului de forţă de muncă la nivelul municipiului Bucureşti”, realizat de către d-nul Director

executiv al Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti şi prezentat în şedinţa

Colegiului Prefectural al Municipiului Bucureşti în data de 27 februarie 2008. Şomajul în rândul

tinerilor este în continuare ridicat, acesta situându-se în jurul cifrei de 20,5% la nivelul regiunii

Bucureşti – Ilfov, dar în continuă scădere de la 26,2% în anul 2003. Această rată se situează sub

media naţională de 24,5% .

Şomajul înregistrat de lungă durată - Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată

evidenţiază doar şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul

tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulţi dintre şomeri ies din evidenţele AJOFM odată

cu încetarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj, datele raportate de AJOFM pentru şomajul de

lungă durată apar mult mai mici decât în realitate (a se vedea comparativ cu datele la nivel naţional

şi regional din AMIGO şi Eurostat - pct. 4.1.2 de mai sus).

4.1.10 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei - Similar cu

evoluţia PIB şi VAB pe activităţi (v. cap.3), dacă până în 2002 structura ocupării civile la nivelul

regiunii se caracterizează printr-un raport relativ echilibrat între industrie şi servicii, începând cu

2003 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor.

Industria este reprezentată la nivelul Bucureştiului la o pondere apropiată de cea de la nivel regional

(16,2% faţă de 17,1%) şi este justificată o scădere a populaţiei ocupate civile în acest domeniu în

scădere faţă de anii pecedenţi din perspectiva scoaterii în afara municipiului Bucureşti a tuturor

întreprinderilor mari, producătoare de poluare. În cadrul industriei, cea mai mare pondere o are

industria prelucrătoare (14,4%), fapt verificat şi de structura valorii adăugate brute prezentată în

capitolul 3, referitor la economie.

Evoluţia ratei şomajului înregistrat


0

3

6

2002 2003 2004 2005 2006 2007 *)

%

Municipiul Bucureşti

Conform BFM, rata şomajului înregistrat

este în scădere în perioada 2002-2007, cu o

tendinţa generală descrescătoare în

municipiul Bucureşti. Şi în 2007 rata

şomajului regional înregistrat continuă să fie

mai scăzută decât la nivel naţional.

La sfârşitul anului 2007 în evidenţele

AJOFM erau înregistraţi 25,4 mii şomeri, în

scădere faţă de anul 2002 – v. Anexa 3c.

Sursa: INS, Balanţa Forţei de Muncă la

sfârşitul anului.

35

Fig. 4.5

Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Rata locurilor de muncã vacante reprezintă raportul dintre numãrul mediu anual al locurilor de

muncă vacante şi numărul mediu anual al locurilor de muncã (ocupate şi vacante), exprimat

procentual. Conform Anuarului statistic, în anul 2007 rata locurilor de muncă vacante la nivelul

regiunii Bucureşti – Ilfov este de aproximativ 2,45%, mai mare decât cea de la nivel naţional

(2,06%). În săptămâna 9-16 aprilie 2009 situaţia în municipiul Bucureşti sunt înregistrate un număr

de 2.061 de locuri de muncă vacante. Nu există date decât la nivel regional şi nu sunt detaliate la

nivelul componentelor regiunii.

Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)

Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004) - în regiunea Bucureşti - Ilfov s-ar putea

aştepta un fenomen general de reducere a ocupării forţei de muncă cu aproximativ 16-17 procente

în cazul sectoarelor reprezentate în anchetă. Putem observa o scădere a ocupării forţei de muncă mai

importantă, în primul rând, în sectoarele de Construcţii şi de Industrie Prelucrătoare, unde

descreşterea pentru Construcţii, în cifre absolute, are valoarea cea mai mare din volumul total al

reducerii ocupării fortei de muncă din Regiune. Şi în sectorul public se aşteaptă o descreştere

semnificativă în ocuparea forţei de muncă. Pe de altă parte, este aşteptată o creştere semnificativă în

sectoarele de comerţ şi agricultură, care acoperă împreună o creştere totală estimată la aproximativ

11 000 de noi locuri de muncă. În sectorul de activitati financiare, bancare / asigurari se aşteaptă de

asemenea o creştere a ocupării. Descreşterea în ocuparea forţei de muncă pare să aibă loc în

principal în primele 6 luni. După aceasta, economia se va stabiliza. Din primele şase luni riscul de

creştere a grupului de şomeri de termen lung va trebui să constituie principala ţintă de acţiune în

regiune.

Ancheta în întreprinderi, septembrie 2008 (Phare TVET 2005) - prin această anchetă s-a urmărit să

se realizeze o evaluare cuprinzătoare şi de profunzime a cererii de forţă de muncă din regiunea

Bucureşti-Ilfov, cu potenţial de replicare la nivel naţional. Studiul a fost realizat la nivel regional,

dar , având în vedere specificul acestei regiuni, concluziile lui sunt valabile şi pentru municipiul

Bucureşti.

1% 16%

13%

70%

Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în anul 2007

Agricultură,silvicultură,piscicultură

Industrie

Construcţii

În anul 2007 comparativ cu situaţia înregistrată

la nivel regional, municipiul Bucureşti se

caracterizează printr-o pondere mai ridicată a

populaţiei ocupate civile care lucrează în

servicii (68,2% faţă de 65,5% cât se

înregistrează la nivel regional) şi construcţii

(12,3% faţă de11,3%). În ceea ce priveşte

agricultura, la nivelul capitalei aceasta este

nesemnificativ reprezentată (0,8%).

36

3,6

0,0

2,4

0,1

13,8

6,0

0,6

7,2

6,2

11,8

7,2

5,9

3,7

7,0

0

2

4

6

8

10

12

14

16

A+B C D E F G H I J K M N O Total

Peste o treime dintre firme estimează că vor crea noi locuri de muncă în cursul următoarelor 6 luni,

jumătate dintre ele declară că nu au această intenţie, în vreme ce 10% nu pot face o astfel de

estimare.

Sectorul construcţiilor este caracterizat de cea mai mare pondere a firmelor ce intenţionează să

creeze noi locuri de muncă, fiind asociat, în acelaşi timp, şi cu cel mai ridicat nivel de incertitudine

în această privinţă. Acest paradox poate fi explicat de faptul că activitatea firmelor din construcţii

depinde, în mare măsură, de obţinerea unor viitoare contracte.

Mai trebuie menţionat că întreprinderile din industria extractivă şi hoteluri şi restaurante sunt

caracterizate pesimism

accentuat în privinţa creării de

noi locuri de muncă în cursul

următoarelor 6 luni.

Fig. 4.11

Sursa: „Evaluarea cererii de forţă de muncă şi a deficitului de calificări pe termen scurt”, studiu

realizat prin Proiectul Phare TVET 2005.

În graficul anterior, literele de pe axa orizontală reprezintă:

A+B = Agricultură, silvicultură şi piscicultură F = Construcţii J = Intermedieri financiare

C = Industria extractivă G = Comerţ K = Tranzacţii imobiliare

D = Industria prelucrătoare H = Hoteluri şi restaurante M = Învăţământ

E = Energie electrică şi termică, gaze şi apă I = Transport, depozitare şi comunicaţii

N=Sănătate şi asistenţă sociala O = Alte activităţi şi servicii

Nu se vor înregistra schimbări majore în privinţa distribuţiei locurilor de muncă nici pe grupe

ocupaţionale. Totuşi, se remarcă o uşoară creştere a cererii de forţă de muncă pentru grupele

ocupaţionale G3 - Tehnicieni, maiştri şi asimilaţi, G7 - Meşteşugari şi lucrători calificaţi şi G8

Operatori la maşini şi utilaje, concomitent cu o reducere în cazul grupelor G1 (legislatori şi

conducători), G2 (specialişti cu ocupaţii intelectuale) şi G5 (lucrători în servicii şi comerţ).

Aşa cum era de aşteptat după distribuţia locurilor de muncă ce se estimează a fi create în

următoarele 6 luni pe grupe ocupaţionale, cererea de forţă de muncă se va accentua pentru lucrători

cu nivel mediu de educaţie, respectiv învăţământ liceal şi profesional, complementar sau de ucenici.

Rata locurilor de muncă ce se estimează a fi create în cursul următoarelor 6 luni*, pe activităţi

economice, (%)

*numărul de locuri de muncă ce se estimează a fi create în următoarele 6 luni exprimat ca % în

numărul de locuri de muncă existente în prezent (locuri de muncă ocupate şi locuri de muncă

vacante)

37

Fig. 4.12

Sursa: „Evaluarea cererii de forţă de muncă şi a deficitului de calificări pe termen scurt”, studiu

realizat prin Proiectul Phare TVET 2005

În plus, după estimările realizate de reprezentanţii firmelor investigate, se preconizează crearea de

locuri de muncă pentru personal cu studii universitare reprezentând aproape 5% din totalul locurilor

de muncă existente în prezent pentru această categorie de personal. Totuşi, se remarcă o anumită

tendinţă a firmelor de a căuta lucrători „supra-educaţi” pentru locurile de muncă vacante şi/sau nou

create.

Fig. 4.13

Pentru locurile de muncă nou create ce necesită învăţământ profesional, complementar sau de

ucenici, cei mai mulţi angajatori declară ca fiind foarte importante cunoştinţele şi competenţele

tehnice practice, competenţele de comunicare, precum şi competenţele de utilizare a TIC. De

altfel, competenţele de comunicare se plasează în „topul” competenţelor necesare pentru toate

nivelele de educaţie. Pentru locurile de muncă destinate absolvenţilor de învăţământ liceal, cele mai

importante competenţe includ şi capacitatea de negociere şi deţinerea unui permis de conducere

(în special, pentru ocupaţii precum agent imobiliar, agent vânzări, etc.). În privinţa locurilor de

muncă ce necesită învăţământ postliceal, salariaţii „ideali” ar trebui să aibă, în primul rând,

competenţe de comunicare, de lucru în echipă, precum şi de lucru cu TIC. De asemenea, locurile

de muncă ce se estimează a fi create în următoarele 6 luni pentru absolvenţii de studii universitare

vor necesita mai ales competenţe de comunicare, capacitatea de a lucra sub stres şi capacitatea de

11,4

17,7

15,3

7,9

16,1

0,2

13,1

10,8

7,4

10,7

17,1

16,5

7,8

15,7

0,2

13,4

11,0

7,3

0 5 10 15 20

G1

G2

G3

G4

G5

G6

G7

G8

G9

prezent peste 6 luni

2,7

8,0

12,1

3,2

4,9

7,0

0 2 4 6 8 10 12 14

primar, gimnazial si

fara scoala

profesional si de

ucenici

liceal

postliceal si de maistri

universitar

Total

Structura locurilor de muncă

(ocupate şi vacante) în

prezent şi structura locurilor

de muncă (ocupate şi vacante)

estimate a exista peste 6 luni,

pe grupe ocupaţionale (%)

Rata locurilor de muncă ce se

estimează a fi create în cursul

următoarelor 6 luni*, după nivelul

de educaţie necesar pentru

ocuparea acestora (%)

*numărul de locuri de muncă ce se

estimează a fi create în următoarele

6 luni exprimat ca % în numărul de

locuri de muncă existente în

prezent (locuri de muncă ocupate

şi locuri de muncă vacante).

38

a dezvolta o activitate orientată către nevoile clientului (en. „client-oriented”). Toate acestea se

află în acord cu dezvoltarea sectorului serviciilor ceea ce face să crească necesarul de competenţe

de comunicare şi cu penetrarea unor noi TIC ce reclamă cunoştinţe adecvate de lucru cu acestea.

Învăţământul profesional şi tehnic din Municipiul Bucureşti

Contextul de politici pentru educaţie si formare profesională

Contextul european - educaţia a avut dintotdeauna o influenţă formativă puternică asupra

societăţii, totuşi instrumentele sale au luat noi dimensiuni ca rezultat al globalizării şi al revoluţiei

cunoaşterii. Fiecare strategie pe termen lung pentru creşterea competitivităţii economice,

prosperităţii şi coeziunii sociale în UE are ca bază educaţia şi pregătirea. În continuare sunt

prezentate câteva dintre principalele repere ale politicilor şi programelor UE.

Consiliul European de la Stockholm (2001)

Aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din ţările

membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia

informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeană cea

mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”.

Procesul Barcelona (2002)

În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002 s-a stabilit faptul că sistemele de

educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost

definite o serie de ţinte - „benchmarks”.

Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai

2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:

• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%;

• procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de

anul 2000;

• cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar

superior;

• în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din

populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani;

• numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel

puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii.

Priorităţile europene ale formării profesionale

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionale

Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor

Măsuri:

1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi ECVET

2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente: Europas, EQF, ECVET, ECTS.

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale

Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol

important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în

vederea realizării următoarelor 2 obiective: promovarea simultană a echităţii performanţei

39

afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei: social şi economic); facilitarea

posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă,

exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale.

Măsuri:

2.1 Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care

părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut sau nu au nici o calificare;

2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET

prin asigurarea accesului atât a femeilor cât şi a bărbaţilor;

3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;

4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi.

2.2 Măsuri la nivelul sistemului VET

1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET

2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în

învăţământul superior

3. Promovarea participării active în ENQA - VET (European Network for Quality Assurance in

Vocational Education and Training);

4. Dezvoltarea profilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori,

consilieri)

5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor.

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii

Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii şi implicarea partenerilor sociali

pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii.

Măsuri:

1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă

şi a competenţelor.

2. Corelarea VET cu piaţa muncii

3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la

locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială

4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi

integrare profesională

4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VET

Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor

specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:

1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET

2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga

3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga

4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile

internaţionale

Contextul naţional - cu prilejul celei de a 6-a Conferinţe a Miniştrilor Educaţiei (Bratislava, iunie

2002), Guvernul României şi-a asumat politic răspunsul la invitaţia adresată de Comisia Europeană

40

ţărilor candidate de a se asocia procesului de dezvoltare a sistemelor de educaţie şi de formare

profesională în conformitate cu planul de lucru pentru implementarea celor 3 obiective strategice (v.

Consiliul European de la Barcelona).

Structura actuală a populaţiei ocupate după nivelul de instruire reflectă un deficit de persoane cu

studii superioare, în aceste condiţii, chiar şi puţinele sectoare cu valoare adăugată ridicată din

economia românească confruntându-se cu probleme în satisfacerea cererii de forţă de muncă

calificată. Aceasta justifică necesitatea mutării accentului către investiţia în învăţământul

profesional şi, mai ales, în formarea profesională continuă.

Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar până în anul 2010 - defineşte următoarele

priorităţi strategice pentru politicile MECI (acoperă şi ÎPT): realizarea echităţii în educaţie;

asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie; fundamentarea

actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, din

perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale; deschiderea

sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi

cultural; asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea

permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;creşterea calităţii proceselor de predare-

învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.

Joint Assessment Paper” – JAP - în 2002 guvernul României realizează împreună cu Comisia

Europeană o evaluare comună a priorităţilor pe termen scurt ale politicilor de ocupare a forţei de

muncă şi a pieţei muncii în România (“Joint Assessment Paper” - JAP) JAP a identificat domeniile

prioritare în care este necesar să se realizeze progrese. Principalele aspecte relevante pentru ÎPT,

semnalate în analiza realizată în anul 2002 şi actualizate în anul 2004 sunt următoarele:

1. accesul la formarea profesională iniţială, cu atenţie specială asupra mediului rural;

2. transparenţa, relevanţa şi calitatea formării profesionale iniţiale;

3. corelarea ofertei de formare profesională iniţială furnizată de şcoli cu nevoile pieţei muncii.

POS DRU 2007-2013 - obiectivele strategice ale POS DRU sprijină îndeplinirea obiectivelor

comune la nivel European, privind prevederile unei participări crescute pe piaţa muncii a unei

forţe de muncă înalt calificate şi adaptate. POS DRU este un instrument important în sprijinirea

dezvoltării economice şi a schimbărilor structurale. Investiţiile în capitalul uman susţinute în cadrul

POS DRU 2007-2013 vor completa şi vor conferi sustenabilitate, pe termen lung, creşterii

productivităţii.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 a fost elaborat în

cadrul unui larg proces partenerial ţinându-se cont de Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, care au integrat în strategiile lor obiectivele

tuturor documentelor relevante în domeniul dezvoltării resurselor umane. Astfel, obiectivul general

al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia, prin

conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea participării

crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă, pentru 1.650.000 de persoane.

Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:

- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 3

„Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea / echiparea

infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională

continuă.

41

- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în

cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”

pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele

broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.

Indicatori de context specifici - Contextul demografic şi populaţia şcolară - contextul

demografic şi proiecţia populaţiei de vârstă şcolară sunt prezentate în capitolul 2, unde putem

observa principalele concluzii şi implicaţii pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei

pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul

de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu

declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru

populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.

Fig. 5.1

Sursa: date furnizate de INS

Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-24 ani (care includ elevii de

liceu/şcoala de arte şi meserii şi studenţi) – scădere prognozată de 45,2% la nivelul capitalei

pentru perioada 2005-2013 şi de 37,5% până în 2025.

Din anexa 7, referitoare la populaţia şcolară, se poate aprecia că reducerea severă constatată cu

privire la populaţia şcolară din învăţământul gimnazial se va repercuta direct în următorii ani

prin scăderea intrărilor în ÎPT.

Din aceleaşi surse se poate observa că efectivele în învăţământul postliceal în perioada 2000-2007

(43,8%) au scăzut, iar în anul şcolar 2007-2008 a înregistrat o creştere cu 1,5% a efectivelor, în

paralel cu o creştere majoră în învăţământul superior din regiune (+28%). Repartizarea pe sexe a

populaţiei şcolare în anul şcolar 2006-2007 (v. Anexa 7a) indică un număr puţin mai mare de băieţi

în învăţământul profesional şi tehnic (de 9.618 faţă de 5.716 fete).

Indicatori de intrare în perioada 2000-2009

Numărul de elevi care revin unui cadru didactic - situaţia numărului de elevi raportat la numărul

de norme didactice poate fi analizată la nivelul liceului şi al învăţământului profesional prin tabelul

ce urmează:

Evoluţia populaţiei şcolare


0

100000200000

300000400000

500000

2000-

2001

2001-

2002

2002-

2003

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

Total primarTotal gimnazialTotal licealTotal învăţământ profesional (şi de ucenici)Total învăţământ postliceal (şi şcoala de maiştri) Total învăţământ superior

Deşi efectivele totale de elevi au

crescut cu 8,12% între 2000 şi 2004,

în învăţământul profesional se

constată o scădere din ce în ce mai

accentuată a populaţiei şcolare,

respectiv de 16% faţă de anul şcolar

2006-2007, cu perspective de creştere

în următorii ani. Se recomandă

adoptarea de măsuri pentru creşterea

atractivităţii acestui segment şi

conştientizarea elevilor şi părinţilor că

opţiunea pentru liceul tehnologic este

un real câştig pentru ei.

42

Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în legătură

cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită rezonabilă

poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul poate

deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând în

direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.

Tab. 5.2

Sursa: ISMB din situaţia statistică de la

începutul anului şcolar

Resursele umane din ÎPT - evoluţia

normelor didactice pentru profesorii de

discipline tehnologice şi maiştrii instructori

din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor

didactice calificate respectiv titulare este

prezentată sintetic, diferenţiat pe medii

rezidenţiale în Anexa 6d.

Ca o concluzie generală, gradul de

acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi

pentru anul şcolar 2006-2007 este relativ

bun pentru municipiul Bucureşti (96,2%,

respectiv 98,3%).

Schimbările accelerate introduse de

reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din

mediul economic şi social, pe de altă parte,

impun un efort susţinut de adaptare din

partea profesorilor. Măsurile privind

dezvoltarea profesională a personalului

didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de

specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Trebuie adoptate măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate

reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare în concordanţă cu

cerinţele pieţei muncii, cum ar fi:

- o mai mare mobilitate în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea

profesorilor pe domenii/specializări mai largi);

- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii

ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond

anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung,

a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi

restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

Nr.elevi / cadru didactic (norme didactice) –

Municipiul Bucureşti

An

şcolar Nivel învăţământ

Regiun

e B

2004-

2005

Liceu 15,11 14,81

Învăţământ

profesional 14,58 14,65

2005-

2006

Liceu 15,22 14,88

Învăţământ


2006-

2007

Liceu 15,38 15,08

Învăţământ


2007-

2008

Liceu 14,03 13,55

Învăţământ


2008-

2009

Liceu 14,04 13,60

Învăţământ


43

2.1.2. Analiza profilului economic

Repere economice ale sectorului 4

Instaurarea dupa al doilea Razboi Mondial a puterii populare creeaza conditiile aparitiei

dictaturii comuniste care s-a mentinut pana in decembrie 1989. Pentru o perioada de aproape 50 de

ani, democratia si economia de piata au disparut in Romania. Multe din metodele aplicate atat in

domeniul economic, cat si social au fost imprumutate de la fosta Uniune Sovietica, netinandu-se

cont de specificul tarii si al Capitalei. Prin nationalizarea principalelor ramuri industriale, regimul

comunist si-a oferit mijloacele pentru a reconstrui si dezvolta orasul.

In acesti 50 de ani au fost construite, multe unitati industriale noi, blocuri de apartamente si

multe edificii cu caracter

socio-cultural. Au aparut

gigantii industriali si miile

de apartamente tip cutie de

chibrituri. Un rol deosebit

in aceasta perioada in

economia orasului, l-a avut

industria de constructii-

montaj, numarul de

salariati crescand de la

39.700 in 1950 la peste

97.000 in 1983. Avand in

vedere ca pana in 1950,

principalele ramuri

industriale dezvoltate in

Bucuresti, erau industria

usoara si alimentara

(57.9%), industria chimica

(24.1%),in 1982, chimia

reprezenta 55 % din totalul

structurii industriale.

Ritmul mediu anual de

crestere al sectorului

industrial a fost enorm

Analiza PESTEL

POLITIC

La nivel naţional (

MEdC şi Parlament )

în momentul elaborării

Legii Învăţământului s-

a piedut profilul de

44

METROLOGIE specific şi unic al liceului. Acest element s-a perpetuat în toate modificările pe

care le-a suferit Legea Învăţământului; derogările obţinute pe parcurs nu sunt suficiente pentru

reabilitarea liceului; este necesară implicarea Administraţiei locale pentru rezolvarea problemei

redobândirii profilului liceului.

Politica Administraţiei locale este favorabilă liceului implicându-se în actul educaţional.

ECONOMIC

În sectorul 4, unde funcţionează liceul, economia se află în recesiune; în economia sectorului nu

mai sunt prioritare ramurile direct productive ci serviciile, fapt care obligă susţinerea profilurilor

liceului.

Resursele pe care ramurile economice existente în sectorul 4 le pot oferi liceului sunt limitate;

de aceea este necesară implicarea Administraţiei locale.

Părinţii sau susţinătorii legali ai elevilor au câştiguri medii şi reduse, ceea ce îngreunează

susţinerea materială a liceului.

SOCIAL

În programul managerial al şcolii se regăsesc programele elaborate la nivel naţional şi local cu

privire la eradicarea delincvenţei şi a altor probleme ce rezultă din profilarea şomajului şi

sărăciei.

Părinţii susţin moral şi financiar aceste programe pentru că sunt interesaţi ca educaţia să devină

mijloc de promovare socială.

Diverse structuri ale tineretului ( Şcoala Democraţiei, Fundaţii umanitare ) se implică activ în

depistarea şi rezolvarea problemelor apărute ca urmare a proliferării şomajului şi sărăciei.

TEHNOLOGIC

Nivelul tehnologic al educaţiei este mediu.

În sectorul 4 nu există televiziune în scopuri educaţionale.

Liceul nu are resurse pentru formarea şi educarea la distanţă.

În jurul liceului nu există spaţii de formare utilate cu aparatura necesară, dar în sectorul IV

funcţionează Palatul Copiilor cu care liceul are un program special de colaborare.

Familiile elevilor liceului au în general televizoare, dar nu există un control şi un program

adecvat pentru folosirea în scop educaţional a acestora.

Numărul calculatoarelor personale ale familiilor elevilor este încă foarte mic.

Deşi liceul dispune de 3 reţele de calculatoare conectate la Internet, nu există încă un cadru

organizat şi sistematic pentru folosirea eficientă a acestora în cadrul unui program educaţional

extracurricular.

Ecologic:

Pe măsura ce tehnologia se perfecţioneaza, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în

domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea

unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens şcoala noastră participă la

programe de educaţie civică şi ecologică iniţiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali.

45

2.1.3 CEREREA DE COMPETENŢE

Pe baza interviurilor s-a putut formula concluzia că angajatorii preferă persoane tinere, care

posedă un nivel superior al competenţelor şi abilităţilor, uşor adaptabili, care pot lucra cu uşurinţă în

echipă, care au abilităţi de a deservi mai multe utilaje, care au cunostinte de operare PC şi au

cunoştinţe de limbi străine ( limbi străine aplicate).

De asemenea, se pune accent pe persoanele care poseda experienta profesionala in domeniul

solicitat. Creşterea continuă a sectorului servicii în zona Bucureşti duce la o creştere crescândă a

cererii de mecanici, operatori tehnică de clacul, tehnician în automatizări cu calificare, metrologi

precum şi a cererii de personal cu aptitudini în mai multe domenii ale acestor meserii.

46

2.1.4. PARTENERI ACTUALI ŞI POTENŢIALI

Liceul Tehnologic de Metrologie Traian Vuia a încheiat acorduri de parteneriat cu :

agenţi economici in vederea realizarii activităţii de practică şi angajare– 4 parteneri;

alte unităţi şcolare în scopuri de colaborare;

alte instituţii sau organizaţii : CCD, Consiliul Local, Primărie, Univ. Dimitrie Cantemir,

Universitatea Româno-Americana, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică,Politia;

colaborare internaţională cu o unitate şcolară din Franţa, Bordeaux.

2.1.5 ACTIVITĂŢILE CELORLALTE ŞCOLI ŞI ALE FURNIZORILOR

PRIVAŢI DE INSTRUIRE DIN ZONĂ

Se fac observaţii numai pentru profilele specifice Liceului Tehnologic de Metrologie.

ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT:

Se regăsește la liceele aflate în zonă următoarea filieră şi specializare:

- Filiera Tehnologica, profilul Tehnic, specializarea: tehnician operator tehnică de calcul.

2.1.6 SURSELE FINANTARII

Finanţare din surse bugetare şi extrabugetare

Finanţare din bugetul local pentru :

- cheltuieli personal

- cheltuieli materiale si servicii

- cheltuieli burse elevi

- cheltuieli de capital

Finantare din venituri proprii :

- sponsorizari

Fondul Comitetului Reprezentativ al Părinţilor vine în completarea finanţării de la buget şi surse

propri dar sursele sunt insuficiente.

47

2.2. Analiza nevoilor – auto-evaluarea internă

2.2.1. Predarea şi învăţarea

Obţinerea informaţiilor privind procesul de predare şi învăţare a fost posibilă pe baza analizei făcute

de fiecare catedră, a chestionarelor date la clase la fiecare nivel.

În urma strângerii informaţiilor, colectării şi analizării datelor formulăm următoarele judecăţi:

Profesorii dovedesc o buna cunoastere a currriculum –ului şi îşi stabilesc strategiile de

predare – învăţare în funcţie de standardele de pregătire. profesională, de specificul fiecărui

colectiv de elevi ( atitudini, grad de motivare, interese ), de rezultatele la testele predictive,

de progresul elevilor.

A crescut numărul profesorilor care au adoptat strategii didactice în scopul învăţării centrate

pe elev.

Prin metodele de evaluare folosite s-a urmărit promovarea egalităţii sanselor, evitarea unor

atitudini discriminatorii.

Relaţiile de lucru stabilite cu elevii sunt eficiente, prin activităţile de învăţare s-a urmărit nu

numai facilitarea comunicării profesor – elev, ci şi a comunicarii elev – elev şi dezvoltarea

capacităţii de lucru în echipă ( aspect atestat de fişele asistenţelor la ore şi de proiectele

unităţilor de învăţare ).

S-au găsit unele modalităţi adecvate de descoperire şi de stimulare a elevilor performanţi.

La orele de instruire practică şi la cele de specialitate s-au manifestat preocupări de a

dezvolta la elevi abilitati practice, spirit economic.

Oferta de mijloace de învăţămant şi accesorii curriculare este valorificată eficient

Exista o mare dificultate în realizarea performanţelor şcolare la disciplinele care au alocate

un număr mic de ore în planul de învăţământ.

Curriculum-ul la decizia şcolii ( dar in numar insuficient) nu a reuşit totdeauna să acopere

paleta de discipline tehnice.

Nu exista o strategie coerenta la nivelul tuturor catedrelor pentru stabilirea lacunelor elevilor

şi ameliorarea lor.

Exista încă deficienţe în consemnarea ritmică a rezultatelor şcolare în caietele personale şi în

cataloage.

Exista un numar foarte mare de absente fapt ce a condus la sfarsitul anului scolar 2008-2009

la un numar mare de repetenti.

Pe baza constatărilor făcute s-au formulat ţintele şi s-au stabilit priorităţile în ceea ce

priveste aceste ţinte:

Monitorizarea şi desfăsurarea cu responsabilitate si rigoare a programelor de perfecţionare la

nivelul catedrelor de specialitate.

Iniţierea şi derularea unor cursuri pentru personalul din unitate.

Dezvoltarea programelor de parteneriat în vederea aplicării politicii educaţionale.

Activitatea profesorului diriginte va fi centrată pe consiliere şi orientare profesională şi pe

stabilirea dialogului cu familiile elevilor.

Creşterea gradului de motivare al elevilor prin implicarea lor activă îin procesul didactic.

Participarea fie ca parteneri fie ca grup tinta in programe finantate din fonduri europene

Pregătirea ofertelor de discipline opţionale care să acopere o paletă mai largă a de profesii

căutate pe piaţa muncii (acolo unde mai este posibil).

2.2.2. Materiale şi resurse didactice

48

La cabinetele şi laboratoarele de fizică, biologie, chimie este necesară cresterea dotarilor cu

truse , aparatură, ustensile şi substanţe conform noilor programe şcolare ( fişe de gestiune ).

Baza materială a cabinetelor de informatică, la care au acces toţi elevii este modernă, dar se

impune continuarea dotării cu calculatoare tinând cont că in liceul nostru există specializarea

matematică – informatică.

Toate calculatoarele sunt legate la reţeaua Internet oferind elevilor posibilitatea unei

informări moderne şi actualizate.

Elevii din clasele tehnice realizează instruirea practică la CAUTIS.

Biblioteca şcolii este dotată cu un număr de 25.134 volume şi 95 % din elevi şi 80 % din

personalul didactic au fişe şi consultă cărţile de care dispune biblioteca.

Personalul didactic, în proportie de 65% considera ca prioritate dezvoltarea bazei materiale.

2.2.3. Rezultatele elevilor

Eficienţa procesului de predare – învăţare este oglindită de rezultatele elevilor la concursurile

şcolare, de mediile semestriale şi anuale, de rezultatele la examenele de bacalaureat şi admitere în

facultate.

La examenul de bacalaureat în anul scolar 2011-2012 promovabilitatea a fost de 19,37 %

(dupa examenul din toamna) iar la examenul de bacalaureat în anul scolar 2012-2013

promovabilitatea a fost de 44,30 % (dupa examenul din toamna).

Gradul de promovabilitate al elevilor a fost mai mare fata de 2011-2012 cu circa 10%

Absenteismul elevilor este mare, in special la clasele terminale

Au existat cazuri de abandon şcolar, iar cazurile de retragere au motivaţii sociale.

2.2.4. Consilierea şi orientarea vocaţională oferită elevilor

S-au incheiat acorduri de parteneriat cu institutii şi organizatii : Centrul Asistenta

Psihopedagogica,

S-au organizat cursuri de formare a profesorilor pe linia orientării în carieră.

În planul de actiuni va fi prevăzută organizarea de cursuri de dezvoltare la elevi a abilităţilor

necesare ocupării unui loc de muncă.

Psihologul asigură dezvoltarea activităţii de consiliere şi sprijină profesorii diriginţi în

tratarea diferentiată a elevilor cu nevoi speciale.

Creşterea eficienţei relaţiei diriginte – părinte – Consiliu profesoral – elev pentru o mai bună

comunicare şi informare.

2.2.5. Resursele fizice si umane

1. Resurse fizice

In administrarea scolii exista urmatoarele cladiri : corp cladire A,B, un teren sport, Scoala are 40

săli de clasă.

Date suplimentare despre unitatea noastra şcolară se găsesc pe pagina web a liceului www. traian-

vuia.ro, adresa de email: [email protected].

mailto:www.%20traian-vuia.ro

mailto:www.%20traian-vuia.ro

49

2. Resurse umane

Personalul didactic a fost alcatuit din 58 cadre didactice in anul scolar 2011 - 2012.

95% dintre părinţii chestionaţi apreciază favorabil calitatea activităţii didactice din

unitate ( sursa: chestionar părinţi);

55% dintre profesorii şcolii consideră că principala valoare a şcolii este calitatea

colectivului didactic ( sursa : chestionar profesori);

70% dintre profesorii şcolii au susţinut în ultimii trei ani cursuri de formare (iniţiere

operare PC, comunicare în limbă străină, abilitare curriculară, elaborare standarde şi curriculum,

consiliere şi orientare privind cariera, învăţare centrată pe elev etc.) şi estimăm că acest proces va

continua, bazându-ne pe faptul că 37% dintre profesorii şcolii consideră că principalul aspect pe

care trebuie să-l dezvolte şcoala este formarea continuă a cadrelor didactice (sursa:chestionar

profesori);

Doar 15% din cadrele didactice intervievate consideră că pot preda unităţile de

competenţă pentru abilităţi cheie ( sursă: interviu cu personalul didactic 2005 );

Personalul administrativ deţine o calificare corespunzătoare postului ocupat, prestând

servicii de calitate.

2.2.6. Analiza portofoliului de produse

Invatamant liceal forma de zi

Tehnician operator – tehnică de calcul

Argumente :

- domeniul de activitate este cu segment mare , în creştere ( sursa PLAI )

- încadrarea absolvenţilor se face în procent mediu( sursă – cereri din partea agenţilor

economici ).

Strategii :

- creşterea ponderii calificarii.

- creşterea segmentului de piată.

Tehnician în automatizări

Argumente ;

- domeniul de activitate cu cerere medie, în totalul activităţilor la nivelul municipiului ( sursa

PLAI)

- neconcurenţa altor şcoli din zonă.

- Apropierea de calificarea ca tehnician metrolog

Strategii :

- promovarea produsului cu număr de clase în creştere.

- atragerea de elevi cu pregatire initiala buna care ulterior pot fi redirectionati spre alte

domenii conexe.

50

Tehnician metrolog

Argumente :

- piata stabilă pe verificarea calităţii;

- cerere mare pe piaţa muncii internă si internaţională in sfera serviciilor.

- Trecerea calificarii pe ruta scurta.

Strategii :

- menţinerea numărului actual de clase;

- modernizarea bazei de practică.

Matematica – informatică

Argumente :

- angajatorii preferă persoane cu abilităti în domeniul informaticii

- piata ramâne în continuare relativ atractivă cu un orizont larg

- existenţa altor şcoli de profil în zonă.

Strategii :

- dezvoltarea bazei materiale existente;

- interdisciplinaritate şi aplicabilitatea informaticii în domeniul tehnic.

51

2.3 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

47 de profesori din care 31 cu gradul didactic I

95 % din profesori au cunoştinţe de operare pe calculator

3 profesori au D.L.

60% din profesori cunosc bine o limbă străină

4 profesori ingineri au atestate ca metrolog

2 profesori metodişti

1 profesor inspector

9 autori de manuale şi alte lucrări

6 profesori implicaţi în proiecte internaţionale

8 profesori membri în diverse societăţi ştiinţifice

65% din profesori au participat la cursuri

5 elevi olimpici de formare într-un domeniu

5 elevi campioni sportivi europeni şi mondiali

12 elevi premiaţi la concursuri şcolare şi de specialitate

3 reţele de calculatoare, 8 laboratoare tehnice

10 cabinete de română, limbi moderne, fizică, istorie, geografie, matematică

Peste 25.000 de volume de cărţi în biblioteca şcolii

2 săli de sport

1 terenuri de sport

unicitatea profilului de metrologie

PUNCTE SLABE

flunctuaţii la catedrele de socio-umane datorită pensionarii profesorului titular,tehnica;dintre

profesorii debutanţi si cu definitivat unii nu au pregătire metodică şi pedagogică

corespunzătoare

35%dintre profesori nu au cursuri de formare

avînd în vedere vechimea liceului o bună parte din baza materială este depăşită moral

In fiecare laborator, cabinet şi sală de clasă precum şi la serviciile administrative ar trebui să

existe câte un calculator si un videoproiector, în prezent numărul acestora este insuficient

deşi există săli şi terenuri de sport, dotarea acestora este insuficientă

OPORTUNITĂŢI

Solicitări din partea părinţilor şi elevilor pentru profilurile oferite de liceu

Oferta agenţilor economici pentru profilul de metrologie

Interesul manifestat de comunitatea locală faţă de liceu

Interesul părinţilor pentru pentru profiluri specifice dezvoltării actuale a tehnologiei service

calculatoare şi aparatură medicală

Oferta Institutului Francez pentru profesorii de specialitate pentru perfecţionarea în limba

franceză

AMENINŢĂRI

52

reducerea fondurilor alocate de la bugetul local cauzate si de criza financiara

reducerea numărului de catedre

scăderea populaţiei şcolare

legislaţia privind sponsorizarea şi contribuţia părinţilor adaptată nevoilor şcolii

salarizare insuficientă a profesorilor care duce la scăderea motivaţiei Activităţile privind dezvoltarea, stabilite în urma autoevaluării

1. Actualizarea bazei materiale prin :

Modernizarea celei existente

Înfiintarea a doua noi laboratoare tehnice

2. Participarea unui număr 30 de cadre didactice la cursuri de formare continuă, organizate de

şcoala, C.C.D, alte instituţii.

3. Atragerea si implicarea elevilor intr-o masura mai mare in procesul de invatamant prin

utilizarea unor medote de de predare si evaluare mai atractive pentru combaterea

absenteismului şcolar.

4. Stimularea interesului părintilor pentru implicarea in demersul scolar prin organizarea unor

actiuni comune la care sa participe si elevii si parinti

5. Realizarea unei săli de sport.

6. Participarea profesorilor care nu sunt utilizatori ai calculatorului la cursuri de iniţiere.

7. Utilizarea softurilor educationale şi a programului AEL într-o masură mai mare şi la mai

multe discipline şcolare.

2.4 Concluzii, recomandări, solutii pentru planul de măsuri

În acest capitol sunt prezentate principalele concluzii şi recomandări prevazute in PLAI precum si

posibilitatile de rezolvare in cadrul liceului nostru( solutii). Scopul acestora este de a îmbunătăţi

planul de acţiune propus pentru următoarea perioadă. Prezentul capitol se rezumă la a sintetiza

unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în

capitolul final.

În urma analizelor din PLAI (document programmatic) au fost formulate concluzii şi recomandări

după cum urmează:

Demografie

1. Scăderea populaţiei la nivelul întregii regiuni, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând

populaţia de vârstă şcolară

Recomandări:

Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii

timpurii a şcolii (rata abandonului în regiunea Bucureşti – Ilfov este în anul şcolar 2006-2007 de

9,4% destul de mare faţă de cea înregistrată la nivel naţional de 8,2%, şi având un trend crescător

faţă de anii trecuţi – 6,2%.

Solutii :

Implementarea programului After School;

Realizarea unei scoli prietenoase;

Dezvoltarea de activitati extrascolare atractive.

Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor

care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială, dar şi derularea de activităţi în

reţelele deja create la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţului Ilfov, pentru realizarea

53

corectă, coerentă şi unitară a Planului de Acţiune al Şcolii (PAS), Asigurarea calităţii,

Diseminarea de bune practici privind planificarea în ÎPT, în realizarea şi derularea de proiecte din

Fondul Social European etc.

Solutii :

Acreditarea de cursuri de formare pentru adulti in special in domeniul metrologic

Asigurarea accesului resurselor umane din IPT la procesul de formare profesională continuă

în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaţa muncii şi depunerea de proiecte cu

finanţare europeană pentru reconversia acestora în domenii cerute în viitor.

Solutii :

Popularizarea ofertei de formare a CCD, a facultatilor de profil

Participarea la proiecte europene ( POS –DRU )

2. Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni

Recomandări:

Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor

umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate

mai târziu şi progresiv.

Solutii :

Acreditarea de programe de formare adresate adultilor

Economie

1. Serviciile: ocupă cea mai mare pondere în economia regională, în creştere constantă în ultimii

ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VAB. În cadrul serviciilor se detaşează:

o transport, depozitare şi comunicaţii: (în 2006 cea mai mare pondere în VAB – 16,4% - în

cadrul serviciilor); accentul pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează

schimbări în conţinutul unora dintre calificările necesare în domeniu (ex. competenţele IT pentru

transferul integrat de date, voce şi imagine);

Recomandări:

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin: creşterea

cifrei de şcolarizare; diversificarea calificărilor; şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în

domeniul bancar, tranzacţii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructură; creşterea

nivelului competenţelor profesionale.

Solutii :

Cresterea numarului de clase ( de la 1 la cel putin 2) in domeniul electric cu calificarea

tehnician metrolog(desi calificarea este cuprinsa in domeniul industriei)

2. Industria:

deşi marcat de restructurări masive, regiunea îşi păstrează un profil industrial pronunţat,

comparativ cu celelalte regiuni – 18,3% din structura VAB la nivel regional în 2006;

existenţa a 2 parcuri industriale în regiune – din care se desprind orientări strategice spre

ramuri cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de

produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.);

54

dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare beneficiază de cea mai

mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel regional (15,3%).

Recomandări:

Creşterea cifrei de şcolarizare pentru domeniile de calificare din electronică şi

automatizări, informatică în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare

avansată din aceste domenii şi din industria prelucrătoare, aceast domeniu fiind caracterizat de

atragerea cu precădere a investiţiile străine (metalurgie, alimente, băuturi şi tutun).

Solutii :

pastrarea numarului de clase din acest domeniu ;

popularizarea in scolile gimnaziale a ofertei liceului nostrum dar si a avantajelor

obtinerii unei calificari in acest domeniu.

Piaţa muncii

Municipiul Bucureşti atrage populaţia în vârstă de muncă din întreaga ţară, dar mai ales a celei din

zonele limitrofe, aceasta fiind regiunea capabilă să genereze cele mai multe locuri de muncă şi de

cea mai bună calitate. Ponderea segmentului tânăr însă, 0-14 ani este scăzută comparativ cu

celelalte regiuni ale ţării, lucru care nu trebuie să ne îngrijoreze având în vedere tocmai caracterul

mai sus menţionat al acestei regiuni: magnet al forţei de muncă din întreaga ţară. Totuşi, şi în aceste

condiţii regiunea se confruntă cu un mare deficit de forţă de muncă.

În timp ce ratele de ocupare la nivel regional pentru cei cu nivel superior (89,4%) sau mediu

(63,7%) de educaţie sunt sensibil mai mari faţă de media naţională pentru acelaşi nivel de educaţie,

în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie rata de ocupare este mai mică în Regiunea

Bucureşti - Ilfov (28,4%) decât la nivel naţional. La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu

nivel scăzut de educaţie (21,8%) este aproape de două ori mai mică decât a bărbaţilor (37%) şi mult

mai mică decât la nivel naţional pentru acelaşi nivel de pregătire (38,8%). Chiar dacă nu avem date

pentru nivelul capitalei, putem totuşi avea în vedere că rata şomajului regional pentru persoanele

cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este dublă decât la nivel naţional.

Ratele de şomaj pentru persoanele cu nivel mediu de educaţie (învăţământ profesional, liceal sau

postliceal) şi pentru cele cu studii superioare se situează sub rata totală a şomajului regional şi sunt

ceva mai mici decât ratele calculate la nivel naţional pentru acelaşi nivel de educaţie. În ceea ce

priveşte distribuţia pe medii de rezidenţă, această rată a şomajului este mai ridicată în mediul rural

decât în mediul urban. Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani – 20,5%) se menţine

indiferent de sex sau mediul de viaţă al acestora urban sau rural, dar mai scăzut decât cel înregistrat

la nivel naţional. Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie

este mai scăzut.

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile, în 2007

este: serviciile – 68,2%, industria – 16,2%, construcţiile - 12,3%, agricultura – 0,8%.

Existenţa unor sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaţiei ocupate: comerţ,

administraţie publică şi apărare, transport depozitare şi comunicaţii, energie electrică, termică, gaze,

apă, construcţii.

55

La nivel regional structura pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate evidenţiază că ponderea cea

mai însemnată o deţin persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior (41,9 %),

fiind urmate de absolvenţii de învăţământ liceal (23,7%), situaţie diferită cu cea înregistrată la nivel

naţional, unde persoanele care au absolvit o învăţământul liceal deţin cea mai mare pondere (34%).

Numărul populaţiei tinere ocupate este extrem de scăzut (6,2%).

Deficit de forţă de muncă se preconizează în: construcţii, comerţ, mecanică, dar pentru acest

domeniu calificări specifice construcţiilor şi transporturilor (Constructori şi montatori de structuri

metalice (2665 locuri vacante şi 267 şomeri), Sudori şi debitatori autogeni (1153 locuri vacante şi

27 şomeri), Conducători auto (711 locuri vacante, dar 129 şomeri)), sectorul transporturi,

depozitare, comunicaţii şi în hoteluri şi restaurante.

Solutii :

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei scolii la nevoile pieţei muncii

Diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple : programe

de formare pentru adulti, etc.

Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor

Autorizarea liceului ca furnizor de formare profesională continuă şi implicarea în programe

de formare continuă pentru adulţi

Autorizarea liceului ca centru de evaluare-validare a competenţelor profesionale obţinute în

alte contexte decat cele formale (sunt solicitari pentru evaluarea ca tehnician metrolog)

Realizarea parteneriatelor liceului cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de

Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a

absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Înzestrarea forţei de muncă cu competenţe tehnologice complexe şi informaţionale.

Asigurarea unei mobilităţi profesionale ridicate a absolvenţilor de învăţământ preuniversitar

ce vor intra în următorii ani pe piaţa muncii.

Dobândirea de competenţe antreprenoriale solide de către absolvenţii liceului tehnologic

prin dezvoltarea de programe specifice în vederea creşterii şanselor lor de ocupare.

Facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii prin dezvoltarea competentelor

„cheie” şi a unor abilităţi, precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesională;

capacitate de adaptare a competenţelor la cerinţele angajatorilor; capacitate de comunicare;

disponibilitate la mobilitate geografică; capacitate de adaptare la transformările micro şi

macroeconomice; abilităţi antreprenoriale; abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-

şi valorifica iniţiativa proprie.

Educaţia

Populaţia şcolară din învăţământul profesional şi tehnic a scăzut drastic, în perioada 2000 – 2008,

de la 20.821 elevi în anul şcolar 2000-2001 la 15.334 în anul şcolar 2007-2008, reprezentând o

reducere de 26%. La nivel de municipiu toată scăderea demografică a populaţiei şcolare a fost

preluată numai de învăţământul profesional şi tehnic, iar învăţământul liceal, în general, a

înregistrat creşteri de la 84.388 în anul şcolar 2000-2001 la 90.082 în 2004-2005, după care a avut

un trend descrescător până la 84.850 în anul 2007-2008. La nivelul municipiului Bucureşti,

învăţământul liceal teoretic nu a suferit scăderi majore a populaţiei şcolare, dar IPT-ul a ajuns în

anul 2007-2008 la 15.334 elevi faţă de 22.048 elevi în anul şcolar 2004-2005.

Pentru orizontul de planificare 2013, prognozele INS prevăd un declin demografic general,

accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în

56

paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2). Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de

vârstă 15-24 ani (care includ elevii de liceu / şcoala de arte şi meserii) – scădere prognozată de

45,2% la nivelul capitalei pentru perioada 2005-2013.

Baza didactico-materială a şcolilor IPT este precară. Oferta şcolară se armonizează parţial cu

piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă. Mobilitatea profesională este scăzută şi

fluctuaţia personalului didactic din învăţământul IPTeste destul de ridicată.

Accesul la educaţie pentru elevii cu handicap nu este întotdeauna asigurat datorită infrastructurii

necorespunzătoare a unităţilor şcolare IPT.

Alte aspecte care trebuie amintite sunt: numărul mare de elevi/consilier şcolar, care este coroborat

cu un număr insuficient de cabinete de consiliere şi orientare profesională; proces lent de

transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale; dezvoltarea slabă a

parteneriatelor de tip public – privat.

Solutii :

Participarea la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare

metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici,participarea

in programe europene, etc.

Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale

prin gasirea de solutii financiare.

Asigurarea internă a calităţii în activitatea liceului.

Evitarea de către liceu a suprarăspunsului cât şi subrăspunsului la exigenţele formulate de

economie, piaţa forţei de muncă, dezvoltare profesională şi personală.

Elaborarea de către liceu prin colaborare cu comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor

prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5

ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale.

Programe extrascolare pentru diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar.

Programe pentru diminuarea şi prevenirea părăsirii timpurii a sistemului educaţional.

Promovarea învăţării centrate pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual.

Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate)

57

Partea a III-a. Plan de acţiune – pas Liceul Tehnologic de Metrologie Traian Vuia 2013- 2018

Intervenţia Indicatori de realizare

Surse şi mijloace de

verificare

OBIECTIV

GENERAL

Creşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic cu 5% până în 2020

Diminuarea procentului absolvenţilor seriei curente aflaţi în şomaj până la 1% până în 2020

Statisticile AMOFM

1. Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare IPT

Reţeaua şcolară IPT răspunde nevoilor regionale şi locale de formare profesională iniţială până în 2020

Oferte şcolare raportate la

cerinţele de pe piaţa muncii

locale

2. Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii până în 2013 cu o marjă de eroare de ±1%.

Procentele pe domenii de formare profesională iniţială din planurile de şcolarizare ale liceului sunt în concordanţă cu cererea pieţei muncii într-o marjă de eroare de ±1% în 2020.

Analize ale planurilor de şcolarizare în raport cu recomandările din PLAI

3. Asigurarea condiţiilor de infrastructură şi dotare a liceului până în 2020

asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţilor didactice de formare profesională iniţială inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi până în 2020

Autorizaţa de funcţionare a şcolii

Dotarea cu echipamentele IT şi pentru pregătirea de specialitate până în 2020

Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările realizate

4. Dezvoltarea resurselor umane fiecare cadru didactic să participe la cel puţin un curs de perfecţionare până în 2015

Personalul de conducere al şcolii a parcurs stagiile de formare în domeniul managementului până în 2020

Situaţiile statistice

Toate cadrele au parcurs cel puţin un stagiu de formare până în 2015


58

5. Monitorizarea anuală a acţiunilor PAS Pentru toate acţiunile din PAS sunt completate anual fişe de

monitorizare şi rapoarte de monitorizare.

Rapoartele de monitorizare si raportul annual de validare

OBIECTIV

SPECIFIC

INDICATORI DE

RELIZARE

SURSE ŞI MIJLOACE DE VERIFICARE

1. Dezvoltarea raţională a reţelei şcolare IPT

Reţeaua şcolară IPT răspunde

nevoilor regionale şi locale de

formare profesională iniţială

până în 2013

Oferte şcolare raportate la cerinţele de pe piaţa muncii locale

Măsuri /

Acţiuni

planificate

Ţinte,

rezultate

măsurabile

aşteptate

Indicatori de

realizare

Surse şi

mijloace de

verificare

Organizaţii

responsabile

pentru

implementare

Insituţii

partenere

Termen de

realizare

Resurse Precondiţii

şi riscuri

1 Realizarea de

noi acreditari în

raport cu

cerinţele pieţei

muncii

Stabilirea

corectă a

diferenţelor

constatate

Macheta, comentarii şi recomandări (raport)

Situatii statistice care cuprind situaţia absolvenţilor care finalizează cursurile în anul şcolar 2008-2009

Liceul ISMB,CNDIPT, CLDPS Bucureşti, MECT, Consiliilor Locale

15 dec. 2014 Bază de date

Existenţa datelor actualizate necesare

OBIECTIV

SPECIFIC

INDICATORI DE

RELIZARE

SURSE ŞI MIJLOACE DE VERIFICARE

2.. Adaptarea

ofertei

educaţionale de

formare

profesională la

cerinţele pieţei

Procentele pe domenii de

formare profesională iniţială

din planurile de şcolarizare sunt

în concordanţă cu

Analize ale planurilor de şcolarizare în raport cu recomandările PRAI şi PLAI

59

muncii până în

2013 cu o

marjă de

eroare de ±1%.

recomandările din PRAI şi

PLAI începând cu anul 2006

Măsuri /

Acţiuni

planificate

Ţinte,

rezultate

măsurabile

aşteptate

Indicatori de

realizare

Surse şi

mijloace de

verificare

Organizaţii

responsabile

pentru

implementare

Insituţii

partenere

Termen de

realizare

Resurse Precondiţii şi

riscuri

2.1 Actualizarea

anuală a bazei

de date necesare

evidenţierii indi-

catorilor de

educaţie din

PAS

Baza de date

privind

indicatorii de

educaţie este

constituită şi

actualizată

anual

Baza de date

şi indicatorii

pentru

educaţie

Registrul de

evidenta

Liceul de Metrologie

15 martie 2014 Materiale si financiare

Existenţa bazelor de date necesare pentru indicatorii pentru educaţie

2.2 Actualizarea

bazei de date

necesare

evidenţierii

indicatorilor de

piaţă a muncii

din PAS

Baza de date

privind

indicatorii de

piaţă a muncii

este constituită

şi actualizată

anual

începând cu

2006

Baza de date

şi indicatorii

pentru piaţa

muncii

Site-ul ADR

Site-urile

ISMB

Site-ul

AMOFM


trimestial Anuarul statistic şi date AMOFM

Existenţa bazelor de date necesare pentru indicatorii pentru piaţa muncii

2.3. Actualizarea

şi elaborarea

anuală a PAS

PAS actualizat

anual în

concordanţă

cu cerinţele

pieţei muncii,

PAS aprobat

de Consiliul

Profesional

Aprobarea CP

Site-ul liceului


ISMB Iulie 2014 Materiale si financiare

Realizarea unui PAS bazat pe date relevante şi actuale

60

cu PLAI si

PRAI

2.4. Elaborarea

anuală a

Planului de

şcolarizare în

concordanţă cu

recomandările

PRAI şi PLAI

Plan de

şcolarizare

pentru liceu

adaptat la

recomandările

din PRAI şi

PLAI

Planul de

şcolarizare

avizat de

ISMB- anual

Avizul ISMB Consiliul de Administratie

ISMB Decembrie 2013 Documente de prognoză şi planificare

Fundamentarea planului de şcolarizare pe baza PLAI

2.5. Realizarea

reţelelor de şcoli

pe domenii de

formare

Realizarea

unui plan de

fundamentare

a creerii retelei

Planul de

fundamentare

Plan RACII Licee cu acelasi profil din Bucuresti si tara

Decembrie2013 Materiale si financiare

Retea constituita

2.6 Acreditarea

de cursuri de

formare pentru

adulţi orientate

cu predilecţie

spre satisfacerea

nevoilor

angajatorilor

Acreditarea a cel putin unui curs de formare pentru adulti

Existenta

acreditarilor

Autorizaţiile

CNFPA

Catedra tehnica Angajatori Permanent până

în 2016

Costuri

necesare

autorizării

unităţilor

şcolare ca

furnizări de

pregătire pentru

adulţi

Costuri

necesare

derulării

programelor de

formare

Surse

extrabugetare ale

unităţilor şcolare

61

2.7. Elaborarea

şi

implementarea

unor instrumente

de investigare a

gradului de

satisfacţie a

agenţilor

economici faţă

de formarea

profesională

iniţială furnizată

de şcoală

Se aplica

instrumente

de investigare

a gradului de

satisfacţie al

agenţilor

economici,

parteneri de

practică faţă

de formarea

profesională

iniţială

furnizată de

şcoală până în

2009.

Existenţa

instrumentelor

de investigare

Numărul

instrumentelor

Rapoarte Catedra tehnica Agenţii economici parteneri ai liceului

Mai 2014 Surse bugetare

şi extrabugetare

ale unităţilor

şcolare

Necesare

aplicării

instrumentelor

Existenţa bazelor

de date a

agenţilor

economici

parteneri,

angajatori

Existenta

rapoartelor

2.8. Dezvoltarea

competenţelor

CDL şi a

materialelor

auxiliare în

parteneriat cu

agenţii

economici

CDL adaptat

nevoilor

angajatorilor

Toţi elevii

beneficiază de

materialele

suport de

învăţare

pentru CDL

până în 2013

Numărul CDL

elaborat în

parteneriat cu

agenţii

economici de

către liceu.

Numărul

elevilor care

beneficiază

de materiale

suport de

învăţare

elaborate în

parteneriat cu

agenţii

Avizele

agenţilor

economici

pentru CDL şi

materialele

suport de

învăţare

Sef arie tehnologii

Agenţi economici parteneri de practică

Anual până în

2016

Surse bugetare

şi extrabugetare

Existenţa

parteneriatelor în

formarea

profesională

iniţială şi

continuă

62

economici

OBIECTIV

SPECIFIC

INDICATORI DE RELIZARE SURSE ŞI MIJLOACE DE VERIFICARE

3. Asigurarea

condiţiilor de

infrastructură

şi dotare a

liceului

Scoala sa asigure condiţiile necesare

desfăşurării activităţilor didactice de

formare profesională iniţială inclusiv

pentru persoanele cu dizabilităţi până

în 2013

Autorizaţiile de funcţionare a şcolilor

Liceul pune la dispozitia elevilor

echipamentele IT moderne şi pentru

pregătirea de specialitate până în 2013

Analize privind gradul de asigurare a cerinţelor SPP şi curriculum prin dotările realizate

Măsuri /

Acţiuni

planificate

Ţinte,

rezultate

măsurabile

aşteptate

Indicatori de realizare Surse şi

mijloace de

verificare

Organizaţii

responsabile

pentru

implementare

Insituţii

partenere

Termen de

realizare

Resurse Precondiţii

şi riscuri

3.1 Identificarea

problemelor

scolii necesare a

fi dezvoltate

Nevoile

sunt

identificate

în raport cu

priorităţile

din PLAI si

PAS până în

mai 2009

Realizarea unei fişe

relevantă pentru

infrastructură şi dotare

(situaţie realizată

începând cu anul

2006).

Concluziile şi

recomandările

în urma

analizării fisei

Liceul T. Vuia Consiliul Local

Surse bugetare şi

extrabugetare

necesare realizării

studiilor de

identificare

Mai

2014

Existenţa “fişei” pentru fiecare unitate şi realizarea unei baze de date

3.2 Reabilitarea Reabilitare Numărul de reabilitari Lista cu Liceul ISMB, Consiliul

Surse bugetare şi Anual Existenţa unor

63

infrastructurii

liceului

pana in

2013

necesarul de

lucrari

Proiectele de

reabilitare

Procesele

verbale de

recepţie finală

Autorizaţiile

de

funcţionare

Local 4 extrabugetare, surse

ale Consiliilor

Locale necesare

reabilitării

înfrastructurii

până în

2016

proiecte de reabilitare şi dotare

Nealocarea fondurilor necesare

3.3 Înlocuirea

echipamentelor

IT uzate moral

Dotarea cu

echipamente

necesare

pregătirii de

specialitate şi

conectate la

internet

Fondurile

destinate

pentru

dotarea cu

echipamente

sunt

cheltuite

integral în

aceste

scopuri.

Liceul dispune de

echipamentele IT

actuale , conectate la

internet şi echipamente

pentru pregătirea de

specialitate până în

2016.

Folosirea integrală a

surselor de finanţare

Analize

privind gradul

de asigurare a

cerinţelor

SPP şi

curriculum

prin dotările

realizate

Liceul ISMB, ConsiliulLocal

Surse bugetare şi

extrabugetare, surse

ale Consiliului Local

Anual

până în

2016

Existenţa

unor liste

necesare

pentru

dotarea

scolii.

Nealocarea

fondurilor

necesare

OBIECTIV

SPECIFIC

INDICATORI DE RELIZARE SURSE ŞI MIJLOACE DE VERIFICARE

4. Dezvoltarea

resurselor

Întregul personal de conducere al

liceului a parcurs stagiile de formare

în domeniul managementului până în


64

umane liceului 2013

Toate cadrele didactice din liceu au

parcurs stagiile de formare în

domeniul pregătirii de specialitate şi

IT.


Măsuri /

Acţiuni

planificate

Ţinte, rezultate

măsurabile

aşteptate

Indicatori de

realizare

Surse şi

mijloace de

verificare

Organizaţii

pentru

implementare

Insituţii

partenere

Termen de

realizare

Resurse Precondiţii şi

riscuri

4.1

Participarea la

stagii de

formare

(modulul de

iniţiere şi

module de

dezvoltare până

în 2013) a

directorilor şi

directorilor

adjuncţi ai

şcolilor IPT în

domeniul

managementului

Directorii au

parcurs module de

iniţiere .

Toţi directorii au

parcurs stagiile

de formare -

modulul de

iniţiere.

Rapoarte Liceul Instituţii partenere: MECT, CCD Bucureşti CNDIPT, Şcolile Centre de Resurse

Mai 2014

Anual până

în 2016

Surse bugetare furnizate de MECT

Derularea de programe acreditate de formare pentru directori

4.2

Participarea la

stagii de forma-

re pentru mem-

Membrii

echipelor din

liceu au

competenţele

Toţi membrii

echipei de

elaborare PAS au

parcurs stagii de

Rapoarte LICEUL

ISMB Mai 2016 Derularea

activităţii de

formare de

către Centrele

65

brii echipelor de

elaborare a PAS

din toate şcolile

IPT

necesare

elaborării PAS

până la sfârşitul

anului 2008.

formare. de resursă

4.3 Stagii de

formare pentru

cadrele

didactice din

şcooala pentru

aplicarea

învăţării

centrate pe elev

şi asigurarea

calităţii

Toate cadrele

didactice din

şcoala IPT au

abilităţile

necesare pentru

aplicarea

învăţării centrate

pe elev până la

sfârşitul anului

2013.

Toate cadrele

didactice au

abilităţile

necesare pentru

aplicarea

sistemului de

asigurare a

calităţii până la

sfârşitul anului

2013

Toate cadrele

didactice de

specialitate au

parcurs stagiul de

formare pentru

aplicarea învăţării

centrate pe elev şi

pentru aplicarea

sistemului de

asigurare a

calităţii cu

relevarea

procentului de

participare în

fiecare an

Rapoarte Liceul ISMB,CNDIPT, CCD Bucureşti , Şcolile Centre de Resurse

Anual până

în 2016

Surse extrabugetare necesare formării directorilor/ directorilor adjuncţi, consilierilor şcolari, cadrelor didactice de specialitate

4.4

Participarea la

stagii de

formare pentru

cadrele

didactice pentru

Toate cadrele

didactice de

specialitate din

liceu au

competenţele

necesare de

Toate cadrele

didactice de

specialitate au

parcurs stagiul de

formare pentru

utilizarea

Rapoarte Liceul ISMB, CNDIPT Anual până

în 2016

Existenţa şi

desfăşurarea

programelor

la CCD

Bucureşti

66

utilizarea

echipamentelor

IT şi

specializate

achiziţionate

integrare a noilor

echipamente în

procesul didactic

până în 2013.

echipamentelor

IT şi specializate

achiziţionate cu

relevarea

procentului de

participare în

fiecare an.

4.5 Stagii de

formare a

cadrelor

didactice de

specialitate

implicate în

activitatea de

pregătire

practică la

agenţii

economici

parteneri pentru

adaptarea

conţinuturilor şi

metodelor de

învăţământ la

cerinţele

angajatorilor şi

la noile

tehnologii şi

echipamente

Cadrele didactice

de specialitate

parcurg anual

stagiul de

formare.

Cadrele didactice

de specialitate

din liceu

integrează în

procesul didactic

la cerinţele

angajatorilor

tehnologiile şi

echipamentele

din dotarea

agenţilor

economici

parteneri.

Numărul

cadrelor didactice

de specialitate din

liceu care au

parcurs stagii de

formare

Rapoarte Liceul CNDIPT, agenţi economici , Şcolile Centre de Resurse

Anual până

în 2016

Funcţionarea

parteneriatelor

între agenţi

economici şi

unităţile de

învăţământ

Dotarea cu

echipamente

şi tehnologii

la agenţi

economici şi

în atelierele de

practică.

Derularea de

programe de

formare la

CCD sau şcoli

centre de

resursă.

67

4.8 Depunerea

de proiecte cu

finanţare UE

pentru

dezvoltarea

resurselor

umane în liceu

Depunerea de

cereri de

finanţare de către

liceu până în

2013

Numărul de

proiecte depuse

de Liceul de

Metrologie şi

fondurile alocate

prin proiect

Situaţii

centralizate

privind numărul

de proiecte

propuse şi

aprobate

Liceul CNDIPT OI POSDRU, UIR POSDRU MECT

Anual până

în 2016

Lansarea

cererilor de

propuneri de

proiecte

68

Lista priorităţilor şi obiectivelor

1. Elaborarea unor proceduri pentru rezolvarea plangerilor si contestatiilor

2. Realizarea unor proceduri eficiente de colectare a informatiilor actualizate la nivelul sectorului si municipiului Bucuresti

3. Imbunatatirea planului de investitii conform standardelor in vigoare Generalizarea utilizarii fiselor de proges ale elevului

4. Elaborarea unei planificari in vederea utilizarii eficiente a tuturor cabinetelor si laboratoarelor

5. Stabilirea listei de dovezi ;aplicarea de chestionare educabililor, agentilor economici in vederea stabilirii cerintelor

6. Realizarea unor proceduri care sa raspunda cerintelor, reclamatiilor

7. Dezvoltarea parteneriatelor dintre liceu şi agenţii economici pentru îmbunătăţirea formării profesionale:

8. participarea agenţilor economici la elaborarea curriculumului ;

9. participarea agentilor economici la pregătirea practică a elevilor prin punerea la dispoziţie a unei baze de practică sau a experienţei ;

10. participarea agentilor economici la examenele de evaluare finale ale absolvenţilor ;

11. ridicarea calitătii pregătirii practice a elevilor.

MISIUNEA ŞCOLII

Răspunzând cerinţelor pieţei forţei de muncă, şcoala noastră oferă şanse egale fiecărui tânăr, pentru a deveni o

personalitate puternică, independentă, capabilă să se integreze competent şi activ în comunitate.

SCOPURI STRATEGICE

1. Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii, în perspectiva realizării misiunii asumate.

2. Organizarea activităţii la nivelul fiecărei arii curriculare, în spiritul înnoirilor aduse de reformă.

69

3. Asigurarea unui management nou, eficient la nivelul fiecărei clase de elevi ,urmărind o bună consiliere şi orientare

pentru acordarea de şanse egale tuturor elevilor.

4. Formarea colectivului de cadre didactice pentru aplicarea unui demers didactic modern.

5. Realizarea unui ciclu de perfecţionare de minimum 10 zile, anual, pentrufiecare cadru didactic.

6. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală pentru elevii şcolii.

7. Ameliorarea procentajului de mediocritate şcolară, prin stimularea interesului pentru actul învăţării şi finalitatea acestuia.

8. Îmbunătăţirea performanţelor elevilor la concursurile şcolare, olimpiade, examene finale şi de admitere în învăţământul

superior.

9. Accentuarea relaţiilor de colaborare cu toţi factorii sociali şi economici care pot contribui la creşterea calităţii procesului

de învăţământ şi la inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor (administraţie locală, agenţi economici, instituţii culturale,

biserică, poliţie).

10.Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a şcolii.

11.Realizarea unor programe de parteneriat cu şcoli similare din ţară şi din străinătate.

OPŢIUNI STRATEGICE

I. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

1. Stabilirea obiectivelor pe termen mediu şi lung.

2. Planificarea numărului de clase pentru fiecare specializare.

3. Diversificarea planului de şcolarizare prin introducerea treptată în fiecare an de studiu, pe lângă specializările existente, a

altor specializări care au cerinţă pe piaţa muncii

4. Repartizarea numărului de ore aparţinând trunchiului comun.

5. Proiectarea şi dezvoltarea disciplinelor opţionale prin adaptarea ofertei de învăţare la specificul local, la nevoile şi

interesele elevilor.

6. Selectarea manualelor alternative pe baza tehnicilor de evaluare şi a criteriilor cunoscute.

70

II. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Elevi

1. Ameliorarea politicii de recrutare a viitorilor elevi, în vederea atragerii tinerilor capabili de performanţă şcolară.

2. Intensificarea activităţilor de consiliere privind orientarea şcolară şi profesională pentru elevii claselor terminale.

3. Sprijinirea activităţilor Consiliului elevilor.

Cadre didactice

1. Evidenţa clară a profesorilor înscrişi la gradele didactice.

2. Popularizarea activităţii de informare şi perfecţionare a Casei Corpului Didactic.

3. Înfiinţarea centrului de documentare ştiinţifică.

4. Antrenarea profesorilor la elaborarea unor materiale utile în procesul de învăţământ.

Echipa managerială şi administrativă

1. Stabilirea planurilor operaţionale anuale şi semestriale.

2. Crearea unui climat afectiv propice desfăşurării procesului de învăţământ.

3. Elaborarea tematicii şedinţelor Consiliului de administraţie, pe baza diagnozei şi prognozei.

4. Informarea cadrelor didactice referitor la criteriile de acordare a salariului de merit şi a gradaţiei de merit.

5. Organizarea unor întâlniri cu sponsorii şi stabil irea unor parteneriate locale şi naţionale.

6. Colaborarea cu părinţii, prin Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

71

PLANUL OPERAŢIONAL

ANUL ŞCOLAR 2015 – 2016

Nr.

crt. Activitatea Termen Raspunde Observatii

1. Prezentarea în fata Consiliului Profesoral şi a Consiliului de

Administraţie a rapoartelor semestriale şi anuale.

Anual: Octombrie

Semestrial:

februarie

Director, şefi de catedra

2. Emiterea de decizii privind componenţa comisiilor pentru examenele de

corigenţe, amânări sau diferenţe. Iulie Director

3 Elaborarea proiectului de dezvoltare al şcolii; constituirea comisiei ce va

colabora cu directorul la elaborarea proiectului. Octombrie Director

4. Realizarea de proiecte de parteneriat cu unităţi de învăţământ similare

din Uniunea Europeană si din ţară. După caz

Director, coordonator de

proiecte

5.

Emiterea de decizii şi note de serviciu care să vizeze realizarea

obiectivelor politicii educaţionale şi de

dezvoltare instituţională.

Permanent Director

6. Realizarea proiectul planului de şcolarizare, aprobat de consiliul de

administraţie şi avizat de consiliul profesoral. Decembrie Director

7. Numirea diriginţilor la clase. Septembrie Director, CA

8. Numirea coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi Septembrie Director

72

Nr.


extraşcolare.

9. Stabilirea componenţei formaţiunilor de studiu Septembrie Director

10. Numirea echipei de întocmire a orarului. Septembrie Director

11. Verificarea şi aprobarea orarului. Octombrie Director

12.

Numirea prin decizii a şefilor de catedre şi ai comisiilor metodice, ai

comisiei pentru curriculum, comisiei pentru evaluarea şi asigurarea

calitătii, sefii compartimentelor funcţionale, ai comisiilor şi colectivelor

pe probleme.

Octombrie Director

13. Avizarea în consiliul profesoral a programelor acestora. Octombrie Director

14. Aprobarea în consiliul profesoral a cadrelor didactice care fac parte din

Consiliul de Administraţie. Octombrie Director

15.

Stabilirea atribuţiilor directorului, a şefilor catedrelor a comisiilor

metodice, a colectivelor pe domenii, precum şi stabilirea

responsabilităţilor membrilor Consiliului de Administraţie.

Octombrie Director

16. Vizarea fişelor postului pentru personalul din subordine, conform legii şi

contractului colectiv de Muncă. Octombrie Director

17.

Elaborarea, după consultarea şefilor de catedre /comisii metodice, a

proiectului de încadrare pe discipline de învăţământ, urmărind

respectarea principiului continuităţii.

Martie Director

18. Urmărirea aplicării planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a

metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare, parcurgerii ritmice a Lunar

Director, şefii de catedre

73

Nr.


materiei, cu ajutorul şefilor de catedre şi ai comisiilor metodice. şi ai comisiilor metodice

19. Realizarea a 3-4 asistente săptămânal. Conform

graficului Director, şefi de catedre

20. Formarea comisiilor de elaborare a instrumentelor de îndrumare şi

control. Octombrie Director

21. Elaborarea instrumentelor de îndrumare si control. Octombrie Director, membrii CA

22. Monitorizarea activitatii de formare continuă a personalului didactic,

didactic-auxiliar şi nedidactic. Pemanent

Director, responsabilul

cu pregătirea

profesională

23.

Aprobarea graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic şi al

elevilor.

Lunar Director

24. Aprobarea graficului desfăşurării tezelor semestriale. Noiembrie, martie Director

25.

Coordonarea activităţilor de pregătire organizate de cadrele didactice cu

rezultate deosebite, pentru elevii care participă la olimpiade, concursuri,

competiţii sportive şi festivaluri naţionale şi internaţionale.

Conform

calendarului Director

26.

Aprobarea regulamentelor de funcţionare a cercurilor, asociaţiilor

ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea

de învăţământ.

După caz Director

27. Incheierea contractelor individuale de muncă cu personalul angajat şi

aprobarea concediilor de odihnă ale personalului didactic, didactic Octombrie Director

74

Nr.


auxiliar şi nedidactic, pe baza solicitărilor scrise ale acestora. După caz

28.

Aprobarea concediului fără plată şi zilelelor libere plătite, conform

prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncă, pentru întreg

personalul, în condiţiile asigurării suplinirii activităţii acestora.

După caz Director

29.

Consemnarea zilnică, în condica de prezenţă a absenţelor şi întârzierilor

de la orele de curs ale personalului didactic de predare şi de instruire

practică, precum şi ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic, de la

programul de lucru.

Zilnic Director

30.

Atribuirea prin decizie internă a orelor de curs rămase neocupate,

personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice

pensionate, în regim de cumul sau plată cu ora.

După caz Director

31. Numirea şi eliberarea din funcţie a personalul didactic auxiliar şi

nedidactic, conform legislaţiei. După caz Director

32.

Coordonarea activitatii comisiei de salarizare şi aprobarea trecerii

personalului salariat al unităţii de învăţământ,de la o gradaţie salarială la

alta, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Lunar

După caz

Director, administrator

de patrimoniu

33.

Informarea inspectoratul şcolar cu privire la rezultatele de excepţie ale

personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distincţiilor şi

premiilor, conform art.112-114 din Legea 128/1997, cu modificările şi

completările ulterioare.

După caz

Conform

calendarului

Director

34. Evaluarea si aprecierea personalul didactic de predare şi de instruire

practică, la inspecţiile pentru obţinerea gradelor didactice, precum şi

Conform

graficului Director,

75

Nr.


pentru acordarea salariului de merit şi a gradaţiilor de merit.

35. Elaborarea proiectului de buget propriu. Noiembrie Director, adm. de

patrimoniu,

36. Urmărirea modului de încasare a veniturilor. Lunar Director, adm. de

patrimoniu,

37.

Stabilirea necesitatii, oportunitatii şi legalitatii angajării şi utilizării

creditelor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul

propriu.

După caz Director, adm. de

patrimoniu,

38. Pastrarea integrităţii şi bunei funcţionări a bunurilor aflate în

administrare. Permanent

Director, adm. de

patrimoniu,

39. Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a

bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.

Conform

calendarelor

Director,adm. de

patrimoniu,

40. Numirea şi controlarea personalului care răspunde de sigiliul unităţii de

învăţământ şi de completarea carnetelor de muncă ( secretar şef). Septembrie Director

41. Urmărirea întocmirii, eliberării, reconstituirii, anulării, completării şi

gestionării de către secretariat a actelor de studii. Permanent Director

42.

Controlează întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea,

completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de

evidenţă şcolară de catre secretarul şef.

După caz Director

43. Urmărirea realizării, utilizarii, păstrarii, completarii şi modernizării

bazei materiale şi sportive a liceului. Permanent

Director, cadre didactice

din liceu

76

Nr.


44. Atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale. Permanent Director

45. Urmarirea corectitudini încadrării personalului. Septembrie Director

46. Întocmirea la termen a statelor lunare de plată, a drepturilor salariale şi

verificarea acestora. Lunar

Adm. de patrimoniu,

Director

47.

Solicită Consiliului Reprezentativ al Părinţilor, în cadrul şedintelor

CRP, aprobarea acelor cheltuieli care vizează conservarea patrimoniului,

completarea şi modernizarea bazei materiale şi sportive, reparaţii,

îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili

de performanţe şcolare, precum şi a celor cu situaţie materială precară,

din fondurile gestionate de Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

După caz Director

48.

Urmărirea asigurării manualelor şcolare pentru elevii din învăţământul

obligatoriu, conform prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare; asigurarea

condiţiilor necesare personalului didactice pentru studierea şi alegerea

manualelor pentru elevi.

Conform


49.

Asigurarea, prin diriginţi a distribuirii carnetelor pentru plata alocaţiei de

stat pentru copii şi stabilirea necesarului de burse şcolare şi a altor

facilităţi la nivelul unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare.

Conform


50.

Asigurarea respectarii condiţiilor şi exigenţelor privind normele de

igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra

incendiilor.

Permanent Director

51. Aplicarea de sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de

personalul unităţii de învăţământ, în limita prevederilor legale în După caz Director, membrii CA

77

Nr.


vigoare.

52. Aplicarea sancţiunilor prevăzute de ROF şi de Regulamentul Intern,

pentru abaterile disciplinare săvârşite de elevi. După caz

Director, Comisia de

disciplina a elevilor

53. Elaborarea unui raport general privind starea şi calitatea învăţământului

din liceu.

Conform

solicitarilor

ISMB, septembrie

Director

PLANUL DE SCOLARIZARE 2013-2014

Clasa Numar de elevi Specializarea

IX A 28 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV

IX B 34 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

IX C 33 TEHNICIAN METROLOG

X A 20 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV

X B 15 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

X C 29 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

X D 26 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

X E 23 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

78


XI A 24 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV

XI B 23 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

XI C 22 TEHNICIAN INI AUTOMATIZĂRI

XI D 23 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL

XI E 20 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL

XI F 26 TEHNICIAN METROLOG

XI G 25 TEHNICIAN METROLOG

XI H 22 TEHNICIAN METROLOG

XII A 18 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ INTENSIV

XII B 21 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

XII C 20 TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI

XII D 21 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL

XII E 27 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL

XIIF 24 TEHNICIAN METROLOG

XII G 23 TEHNICIAN METROLOG


79



IX B 30 ELECTRIC

IX C 29 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

IX D 30 MECANICĂ


X B 24 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

X C 22 ELECTRIC


XI B 24 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

XI C 20 TEHNICIAN INI AUTOMATIZĂRI

XI D 21 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL


XII B 20 MATEMATICĂ-INFORMATICĂ


XII D 21 TEHNICIAN OPER.TEHNICA DE CALCUL


XII F 26 TEHNICIAN METROLOG

80


XII G 16 TEHNICIAN METROLOG

XII H 21 TEHNICIAN METROLOG




IX B 28 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

IX C 30 ELECTRIC

IXD 26 MECANICA


X B 22 ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI

X C 24 ELECTRIC

X D 20 MECANICĂ


XI B 20 TEHNICIAN INI AUTOMATIZĂRI

XI C 15 TEHNICIAN METROLOG

81



XII D 18 TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI


82

PARTEA a IV a – CONSULTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

4.1. Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS

Liceul Tehnologic de Metrologie Traian Vuia a elaborat PAS in concordanta cu realitatile locale si regionale previzionate in PLAI si PRAI.Planificarea si

dezvoltarea trebuie privite ca un proces ciclic

fara inceput si sfarsit, stabilind doar anumite obiective intermediare. PAS trebuie revizuit si actualizat in mod continuu, in conformitate cu schimbarile care

apar. PAS defineste scopul si rolul scolii si descrie modul in care scoala:

elor si actiunilor regionale si locale

atati calitatea educatiei si a instruirii oferite de scoala

va indeplini programul de reforma pentru IPT

orte de munca calificate in mod corespunzator in zonele de restructurare

eri sociali si organizatii autorizate in vederea furnizarii unor servicii eficace si a stabilirii de retele de colaborare

locale

4.1.1. Actiuni inteprinse in vederea elaborarii PAS

1. Stabilirea echipei de lucru si impartirea responsabilitatilor

2. Culegerea informatiilor pentru elaborarea PAS

3. Studierea informatiilor cuprinse in PLAI si PRAI

4. Stabilirea prioritatilor, obiectivelor si domeniilor care necesita dezvoltare

5. Prezentarea acestora spre consultare, personalului scolii in cadrul Consiliului Profesoral, sedintelor de catedra, sedintelor Consiliului Elevilor, lectoratelor

cu parintii

6. Reformularea prioritatilor si a obiectivelor, pe baza sugestiilor primite

in urma consultarii cu personalul scolii

7. Elaborarea Planului Operational

4.1.2. Surse de informatii

83

1. Documente de proiectare a activitatii scolii ( portofoliile catedrelor,comisiei dirigintilor,documente ale Consiliului Elevilor si ale Comisiilor care

functioneaza la nivelul scolii)

2. Documente de analiza a activitatii scolii ( rapoarte de activitate si de autoevaluare ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administratie, ale managerilor

scolii si ale celorlalte compartimente: secretariat, contabilitate, administratie, biblioteca)

3. PRAI

4. PLAI

5. Date statistice – ANOFM Bucuresti, CNP

6. Chestionare, discutii, interviuri

7. Rapoarte ale inspectiilor efectuate in scoala

8. Rapoarte scrise ale ISMB, MEdC, date statistice

4.2. Organizarea activitatilor de monitorizare, evaluare si actualizare a

PAS

4.2.1. Monitorizarea si evaluarea PAS se va realiza de catre directorii unitatii si Consiliul de Administratie. Procesul de monitorizare si evaluare va fi asigurat

prin:

- intalniri si sedinte de lucru

- revizuire periodica si corectii

- includerea de actiuni specifice in sedintele CA si CP

- prezentarea de rapoarte semestriale in CP si CA

Activitatea Responsabili

monitorizare si

evaluare

Termene

intermediare

Data intalnirilor de

analiza

Stabilirea datelor care sa conduca la evidentierea progresului realizat Responsabilii

Comisiilor Metodice

Dupa elaborarea PAS LUNAR

Monitorizarea periodica a acestor date si implicit a progresului realizat Membrii CA Trimestrial FEBRUARIE

APRILIE

Analiza oficiala a progresului realizat in conformitate cu planul Director Semestrial MAI

84

Membrii CA

Stabilirea si comunicarea actiunilor corective Membrii CA

Directori

Anual IUNIE

Actualizarea PAS Echipa de elaborare a

PAS

Permanent TRIMESTRIAL

85

ANEXA 1

Date demografice

Evoluţia previzionată pentru absolvenţilor de clasa a VIII –a

Judeţ, Localitate

ANUL

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Judetul…. 224 197 215 222 210 210 210 198 189

Localitatea1 Bucuresti 167 172 180 183 180 180 180 170 159

Localitatea2 Ilfov 57 25 35 39 30 30 30 28 30

Sursa: ISJ/ISMB

1) Localitatea în care este situată şcoala

2) Celelalte localităţi, evidenţiate distinct, care sunt relevante pentru aria de recrutare a elevilor

86

Populaţia judeţului şi a localităţii unde este situată şcoala la data de 1 iulie 2009 pe grupe de varsta

Judeţul, Localitatea

Total, masculin,

feminin, urban,

rural

Pondere

Ponderi pe grupe de vârstă

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani

Municipiul Bucuresti

Total, din care: 97,88% 0 880 19 6 4

Masculin 98,19% 0 600 4 4 3

Feminin 97,22% 0 280 5 2 1

Urban, din care: 97,24% 0 776 15 4 3

Masculin 97,03% 0 524 12 2 2

Feminin 97,67% 0 252 3 2 1

Rural, din care: 93,69% 0 104 4 2 1

Masculin 93,97% 0 78 3 1 1

Feminin 92,85% 0 26 1 1 0

Localitatea Bucuresti

Total, din care: 97,88% 0 880 19 6 4

Masculin 98,19% 0 600 4 4 3

Feminin 97,22% 0 280 5 2 1

Localitatea….

Total, din care:

Masculin

Feminin

Sursa:Liceul de Metrologie “Traian Vuia”

87

ANEXA 2 Cauzele pierderilor înregistrate pe ruta de profesionalizare directă la sfârşitul anului şcolar 2012-2013

Criteriul Total pierderi* (nr. elevi) Cauze Pierderi pe cauze

(nr. elevi)

TOTAL PIERDERI IN LICEU TEHNOLOGIC Abandon şcolar 2

Repetenţie 14

Transfer în altă unitate de învăţământ 15

Alte situaţii** 2

Total la profilul tehnic Abandon şcolar 2

Repetenţie 14


Alte situaţii** 2

Total la profilul resurse naturale şi protecţia mediului Abandon şcolar 0

Repetenţie 0


Alte situaţii** 0

Total la profilul servicii Abandon şcolar 0

Repetenţie 0

88

Criteriul Total pierderi* (nr. elevi) Cauze Pierderi pe cauze

(nr. elevi)


Alte situaţii** 0

89

ANEXA 3 Rata abandonului

RATA ABANDONULUI ŞCOLAR LA LICEU, PROFILUL*Tehnic

Clasa Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2004 -

2005

2005 -

2006

2006 -

2007

2007 -

2008

2008 -

2009

2009 -

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

a IX-a

Total şcoală 7 6 4 3 3 2 6 4 7

masculin 4 4 2 2 3 1 4 2 5

feminin 3 2 2 1 0 1 2 2 2

urban** 5 5 2 3 2 1 0 1 2

rural** 2 1 2 0 1 1 6 3 5

a X-a

Total şcoală 6 7 3 2 2 3 2 2 1

masculin 4 4 2 1 2 2 1 1 1

feminin 2 3 1 1 0 1 1 1 0

urban** 5 5 2 1 2 2 2 2 1

rural** 1 2 1 1 0 1 0 0 0

a XI-a

Total şcoală 6 4 3 4 3 2 2 1 2

masculin 5 2 2 3 2 1 2 1 1

90

Clasa Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2004 -

2005

2005 -

2006

2006 -

2007

2007 -

2008

2008 -

2009

2009 -

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

feminin 1 2 1 1 1 1 0 0 1

urban** 4 3 2 2 3 2 2 1 2

rural** 2 1 1 2 0 1 0 0 0

a XII -

a

Total şcoală 5 6 4 3 2 1 1 2 2

masculin 4 4 3 2 1 1 1 1 1

feminin 1 2 1 1 1 0 0 1 1

urban** 3 5 2 2 1 1 0 1 1

rural** 2 1 2 1 1 0 1 1 1

* Se realizează tabelul pentru fiecare profil în care sunt şcolarizaţi elevi

* *După mediul de rezidenţă al elevilor

91

ANEXA 4 Rata de promovare

RATA DE PROMOVARE LA LICEU,

PROFILUL*Tehnic

Clasa Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2005 -

2006

2006 -

2007

2007 -

2008

2008 -

2009

2009 -

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015 2015-2016

a IX-a

Total şcoală 88% 91% 89% 94% 92% 95% 93% 96% 93% 91% 92%

masculin 63% 69% 71% 77% 65% 68% 64% 71% 72% 75% 73%

feminin 37% 31% 29% 23% 35% 27% 29% 25% 28% 25% 27%

urban** 72% 70% 80% 78% 67% 70% 71% 73% 71% 72% 71%

rural** 28% 30% 20% 22% 33% 25% 22% 23% 29% 28% 29%

a X-a

Total şcoală 90% 88% 91% 89% 92,45

% 95% 94% 95% 88% 89% 93,55%

masculin 74% 63% 69% 71% 77% 72% 71% 69% 63% 71% 77%

feminin 26% 37% 31% 29% 23% 23% 23% 26% 37% 29% 23%

urban** 77% 72% 70% 80% 78% 75% 72% 70% 72% 80% 78%

rural** 23% 28% 30% 20% 22% 20% 22% 25% 28% 20% 22%

a XI-a Total şcoală 97% 90% 88% 91% 98% 97% 94% 95% 89% 94% 92%

92

Clasa Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2005 -

2006

2006 -

2007

2007 -

2008

2008 -

2009

2009 -

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015 2015-2016

masculin 78% 74% 63% 69% 75% 75% 56% 61% 71% 77% 65%

feminin 22% 26% 37% 31% 25% 22% 38% 34% 29% 23% 35%

urban** 83% 77% 72% 70% 87% 80% 57% 70% 80% 78% 67%

rural** 17% 23% 28% 30% 13% 17% 237% 25% 20% 22% 33%

a XII - a

Total şcoală 96% 97% 90% 88% 99% 99% 91% 92% 91% 89% 92,45%

masculin 69% 78% 74% 63% 73% 70% 68% 70% 69% 71% 77%

feminin 31% 22% 26% 37% 27% 29% 23% 22% 31% 29% 23%

urban** 75% 83% 77% 72% 72% 75% 70% 71% 70% 80% 78%

rural** 25% 17% 23% 28% 28% 24% 21% 21% 91% 89% 92%

93

ANEXA 5 RATA DE SUCCES

RATA DE SUCCES LA EXAMENUL DE BACALAUREAT ÎN perioada 2013-2016

Învăţământ liceal

ANUL

Numărul absolvenţilor de învăţământ liceal Numărul elevilor care au promovat examenul de

bacalaureat

Total din care: feminin Total din care: feminin

2013 154 30 100 25

2014 147 40 53 10

2015 159 36 64 12

2016 52 21 48 16

94

EVOLUŢIA REZULATELOR LA EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ABSOLVENŢILOR DE LICEU

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2008 -

2009

2009 -

2010

2010 -

2011

2011 -

2012

2012 -

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

EX

AM

EN

UL

DE

CE

RT

IFIC

AR

E A

CO

MP

ET

EN

ŢE

LO

R

PR

OF

ES

IOA

NL

E

Absolvenţi

Total absolvenţi, din care : 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Pe sexe

masculin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

feminin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

După mediul de

rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

din alte localităţi, din

care: 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

urban 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

rural 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Promovaţi

la examenul

de

certificare

Total absolvenţi promovaţi, din care : 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Pe sexe

masculin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

feminin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

După mediul de



situată şcoala 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

95

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2008 -

2009

2009 -

2010

2010 -

2011

2011 -

2012

2012 -

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016


care: 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

urban 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

rural 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Ponderea

absolvenţilor

promovaţi la

examenul de

certificare

Total absolvenţi promovaţi, din care : 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Pe sexe

masculin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

feminin 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

După mediul de



situată şcoala 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%


care: 100% 100% 100% 100% 100%

urban 100% 100% 100% 100% 100%

rural 100% 100% 100% 100% 100%

96

ANEXA 6

Numar elevi/cadru didactic

ŞCOALA….

Nivel de

învăţământ

2004 -

2005

2005 -

2006

2006 -

2007

2007 -

2008

2008 -

2009

2009 -

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

Liceal 16 15 15 14 15 17 16 14 13

Profesional şi

tehnic 16 15 15 14 15 17

16 14 13

97

ANEXA 7 Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii

Unitatea IPT:............

Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii, promoţia 2012-2013(situaţia la data de15.09.2010)

Sursa: Evidenţele din procedura de monitorizare aplicată de şcoală (se precizează, de ex: chestinoanare completate de absolvenţi la ridicarea diplomelor, rezultatele din

ancheta realizată de diriginţi...)

Nivelul de

calificare

Domeniul de

pregătire SAM şi

anul de compl.) /

Profilul la lic.tehn.

Calificarea

Nr.absovenţi

(distinct pe

fiecare nivel,

domeniu/profil

şi calificare)

Continuă

studiile Angajaţi

Propria

afacere

(inclusiv ca

persoană

fizică

autorizată

sau ca

producător

agricol)

Înregistraţi

în şomaj

(AJOFM)

În situaţie de

şomaj,

neînregistraţi

în evidenţele

AJOFM (dar

care nu sunt

angajaţi, nu

au venituri şi

se află în

căutarea unui

loc de muncă)

Alte

situaţii

Observaţii

(precizări

suplimentare

cu privire la

alte situaţii,

etc.)

Liceu

tehnologoic

(niv.3)

Tehnic Tehnician operator tehnica de

calcul 76 56 14 - 4 2 -

-

Tehnic Tehnician în automatizari 24 18 5 - 1 - - -

Tehnic Tehnician metrolog 11 6 3 - 2 - - -

TOTAL pentru nivelul 3 111 80 22 - 7 2

Situaţia în procente

98

Aceleşi tabel cu procentajul pe fiecare categorie, raportat la numărul de absolvenţi pe fiecare nivel de calificare, domeniu/profil şi calificare.

2013-2018 · tehnician proiectant CAD, tehnician mecatronist, Scoala Postliceala – tehnician...

Documents

Transcript of 2013-2018 · tehnician proiectant CAD, tehnician mecatronist, Scoala Postliceala – tehnician...