2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

18
CSSPP: Resursele statului vor asigura "decreţeilor" pensii de cel mult 15% din ultimul salariu 19.09.2012 http://www.zf.ro/eveniment/csspp-resursele-statului-vor-asigura- decreteilor-pensii-de-cel-mult-15-din-ultimul-salariu-10093749 Resursele actuale ale sistemului de pensii de stat vor asigura celor născuţi în perioada 1966-1971, aşa-numiţii "decreţei", o pensie care va atinge cel mult 15% din ultimul salariu, potrivit datelor autorităţii de reglementare şi supraveghere din domeniu. "În momentul în care persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu", a declarat vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu, prezent seminarul "Cinci ani de pensii private obligatorii: Cât am plătit şi cât am câştigat pentru o bătrâneţe fără griji? ", organizat de Ziarul Financiar. El a adăugat că singura soluţie fezabilă este oferirea unei oportunităţi pentru generaţiile active tinere de a economisi o parte din venituri, într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. "După o perioadă de 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, acestea vor fi de 4 ori mai mari decât contribuţiile efective", a mai spus reprezentantul CSSPP. Primele contribuţii la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost virate în mai 2008. Datele CSSPP arată că, la finele lunii august, numărul celor înscrişi la Pilonul II a atins 5,7 milioane de persoane, ale căror conturi individuale de pensii cumulează 1,9 miliarde de euro. Valoare medie a unui cont activ pe Pilonul II se ridică la 562 de euro. Împreună cu fondurile de pensii facultative (Pilonul III), sistemul de pensii private deţine active de două miliarde de euro.

description

Articol

Transcript of 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Page 1: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

CSSPP: Resursele statului vor asigura "decreţeilor" pensii de cel mult 15% din ultimul salariu19.09.2012

http://www.zf.ro/eveniment/csspp-resursele-statului-vor-asigura-decreteilor-pensii-de-cel-mult-15-din-ultimul-salariu-10093749

Resursele actuale ale sistemului de pensii de stat vor asigura celor născuţi în perioada 1966-1971, aşa-numiţii "decreţei", o pensie care va atinge cel mult 15% din ultimul salariu, potrivit datelor autorităţii de reglementare şi supraveghere din domeniu. 

"În momentul în care persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu", a declarat vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu, prezent seminarul "Cinci ani de pensii private obligatorii: Cât am plătit şi cât am câştigat pentru o bătrâneţe fără griji? ", organizat de Ziarul Financiar.

El a adăugat că singura soluţie fezabilă este oferirea unei oportunităţi pentru generaţiile active tinere de a economisi o parte din venituri, într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă.

"După o perioadă de 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, acestea vor fi de 4 ori mai mari decât contribuţiile efective", a mai spus reprezentantul CSSPP.

Primele contribuţii la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost virate în mai 2008.

Datele CSSPP arată că, la finele lunii august, numărul celor înscrişi la Pilonul II a atins 5,7 milioane de persoane, ale căror conturi individuale de pensii cumulează 1,9 miliarde de euro.

Valoare medie a unui cont activ pe Pilonul II se ridică la 562 de euro.

Împreună cu fondurile de pensii facultative (Pilonul III), sistemul de pensii private deţine active de două miliarde de euro.

Potrivit lui Giurescu, în România, cota procentuală aplicată sumelor care se virează la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), în prezent de 3,5%, este cea mai redusă din Europa.

"Şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile în care a scăzut de la 18%", a spus reprezentantul CSSPP.

El a mai arătat că sumele virate în prezent la Pilonul II nu vor acoperi nevoile financiare pentru o bătrâneţe liniştită.

"Cine crede asta se îmbată cu apă rece", a mai spus Giurescu.

Page 2: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Potrivit vicepreşedintelui CSSPP, proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private va fi trimis la Ministerul Muncii.

"Sper ca până la finele anului să intre în dezbatere şi aprobat de Parlament", a afirmat Giurescu.

CONFERINŢĂ ZF

Preşedinte CNPAS: deficitul la bugetul pensiilor va fi de 13 mld. lei anul acesta

http://www.zf.ro/eveniment/presedinte-cnpas-deficitul-la-bugetul-pensiilor-va-fi-de-13-mld-lei-anul-acesta-10093507

Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPAS), a declarat că în prezent 5,7 milioane de persoane primesc pensii de la sistemul public pentru care contribuie doar 4,7 milioane de salariaţI, raportul fiind îngrijorător şi cauzând un deficit de 13 miliarde de lei la bugetul public de pensii.

"Raportul dintre numărul celor care primesc pensii şI numărul celor care plătesc contribuţii este îngrijorător. Deficitul la bugetul public de pensii a fost de 13 miliarde de lei în 2011 şI se menţine în 2012", a spus oficialul în cadrul evenimentului organizat de Ziarul Financiar "Cinci ani de pensii private obligatorii".

Giurescu, CSSPP: O contribuţie de 8 euro pe lună nu va asigura o pensie care să îndestuleze bătrâneţea peste 20 de ani

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/giurescu-csspp-o-contributie-de-8-euro-pe-luna-nu-va-asigura-o-pensie-care-sa-indestuleze-batranetea-peste-20-de-ani-10093650

Page 3: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Ion Giurescu, vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, a declarat că o contribuţie medie lunară de 8 euro, cât se plăteşte în prezent la sistemul privat, nu va asigura o pensie decentă peste 20 sau 40 de ani.

“Ne îmbătăm cu apă rece dacă ne imaginăm că o contribuţie medie lunară de 8 euro la fondurile de pensiile private obligatorii va asigura peste 20 sau 40 de ani o pensie cre să îndestuleze bătrâneţea. O soluţie la această situaţie este creşterea contribuţiei la pensiile private”, a spus oficialul în cadrul evenimentului “Cinci ani de pensii private obligatorii”, organizat de Ziarul Financiar .

Ce provocări le aşteaptă pe fondurile de pensii private obligatorii în următorii cinci ani

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/ce-provocari-le-asteapta-pe-fondurile-de-pensii-private-obligatorii-in-urmatorii-cinci-ani-10091270

Numărul redus de oportunităţi de investiţii pe piaţa locală de capital, respectarea calendarului de creştere a contribuţiilor şi gradul redus de educaţie financiară a românilor sunt principalele provocări cărora fondurile de pensii private obligatorii trebuie să le facă faţă în următorii cinci ani. 

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns după primii cinci ani de activitate la active de 8,5 miliarde de lei, de la un număr de 5,7 milioane de participanţi. Acum deţin o pondere de 6,7% din PIB.

La ce nivel vor ajunge fondurile de pensii obligatorii peste cinci ani va depinde de respectarea calendarului de creştere a contribuţiilor, de măsura în care fondurile vor găsi pe piaţa locală de capital oportunităţile de investiţii de care au nevoie şi de măsura în care românii vor deveni mai informaţi şi preocupaţi de pensia de peste douăzeci de ani.

Calendarul creşterii contribuţiilor

Fiecare dintre cei 5,7 milioane de participanţi virează lună de lună în conturile fondurilor obligatorii un procent din venitul brut.

Pentru 2012, cota de participare a fost stabilită la 3,5% din venitul brut, echivalentul unor contribuţii lunare de circa 200 de milioane de lei, urmând ca până în 2016 cota să ajungă la 6% din venitul brut, potrivit angajamentelor iniţiale făcut de guvern.

Respectarea calendarului de creştere cu câte o jumătate de punct procentual pe an ar putea fi pusă în pericol de o posibilă înrăutăţire a situaţiei economice. Acest lucru s-a întâmplat în 2009, când contribuţia a

Page 4: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

fost plafonată la 2%, deşi era programată să crească la 2,5%. 2009 a fost anul în care economia a scăzut cu 7,2%, iar România s-a împrumutat cu 20 miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Mai mult, pentru a ajunge la pragul estimat iniţial de 6%, în unul dintre anii rămaşi până în 2016, statul ar trebuie să accepte o creştere cu un punct procentual a contribuţiei.

Prin creşterea cotei de participare la fondurile private, scad contribuţiile la bugetul public de pensii, care în prezent are un deficit de 13,8 miliarde de lei.

Cu riscul plafonării sau chiar al reducerii contribuţiilor la fondurile private se confruntă şi ţările din regiune.

Polonia de exemplu a redus anul trecut de la 7,3% la 2,3% contribuţia la fondurile private, diferenţa de 5% din salariu urmând a fi virată la fondul public de pensii.

Număr mic de oportunităţi de investiţii pe piaţa locală

Fondurile de pensii obligatorii îşi cresc activele cu câteva sute de milioane de lei de la o lună la alta, însă piaţa locală de capital nu e mai dezvoltată decât în 2007, anul de start al pensiilor private. Cum pe bursa de la Bucureşti nu s-a mai listat nicio companie din 2008, iar ultima emisiune de obligaţiuni a avut loc

în 2009, fondurile de pensii întâmpină dificultăţi în a găsi oportunităţi de investiţii pe plan local, mai ales că mare parte din companiile locale listate la bursă sunt deja în portofoliu. Astfel că fondurile sunt obligate fie să ia expuneri foarte mari pe companii locale, fie să iasă pe pieţele externe.

De exemplu, fondul de pensii ING a cumpărat pachete mari de acţiuni de pe bursă la compania de construcţii Compa sau la distribuitorul de medicament Ropharma. Luarea unor expuneri ridicate nu este ferită de risc: Concefa, o companie de construcţii la care ING a cumpărat acţiuni, a intrat în insolvenţă la începutul acestui an. Un alt caz este retailerul de electrocasnice Flamingo delistat de la bursă după ce a intrat în faliment, care a atras investiţii din partea fondurilor de pensii. Puţine din cele nouă fonduri de pensii nu au investiţii pe pieţele externe.

Majoritatea fondurilor au investit pe bursele externe pentru că local nu găsesc o reprezentare variată a sectoarele de activitate precum telecomunicaţii, IT&C, retail sau industria alimentară. Pe bursa locală cel mai bine reprezentate sunt sectoarele de energie şi financiar-bancar. Dacă bursa nu se va dezvolta în următorii ani, fondurile de pensii vor continua să contribuie prin investiţiilor lor la dezvoltarea companiilor poloneze, cehe sau franceze.

"Îngemănarea" portofoliilor

Deşi fondurile de pensii sunt încadrate în mai multe clase de risc în funcţie de investiţiile pe care le fac, portofoliile acestora nu diferă foarte mult. De exemplu, fondul Aripi de la Generali, încadrat la categoria cea mai riscantă, avea la finele lunii iunie o expunere de 11,5% din active pe acţiuni, sub expunerea de 13% din active raportată de fondul ING, încadrat într-o categorie inferioară de risc. Acţiunile sunt considerate cea mai riscantă clasă de active şi pot diferenţia randamentele fondurilor pe termen lung. Pe

Page 5: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

pieţele din afară, fondurile de pensii îşi construiesc strategia în funcţie de profilul clienţilor: dacă aceştia sunt mai tineri, ponderea acţiunilor şi a altor investiţii riscante, precum fondurile de private equity şi de hedging, creşte, iar pe măsură ce participanţii îmbătrânesc scade ponderea investiţiilor riscante şi creşte expunerea pe investiţii mai conservatoare precum titlurile de stat şi obligaţiunile.

Transparentizarea salariilor

Pe măsură ce cresc activele fondurilor de pensii creşte şi responsabilitatea managerilor care administrează investiţiile acestor fonduri. De modul în care administrează aceşti manageri portofoliile fondurilor depind pensiile a 5,7 milioane de români. Având în vedere că românii sunt obligaţi să vireze contribuţia lunară către fondul de pensii privat, este necesară şi creşterea gradului de transparenţă a administratorului prin declararea salariilor, la fel cum îşi declară averile şi funcţionarii care administrează sistemul public de pensii.

Educaţia şi preocuparea românilor

Unul dintre obiectivele sistemului privat de pensii este educarea publicului cu privire la economisire. În ultimele decenii, românii s-au obşnuit să se bazeze pe pensia de la stat la bătrâneţe, însă această mentalitate trebuie să se schimbe şi tinerii să fie preocupaţi de cum vor trăi la bătrâneţe. Pe termen lung, tendinţa generală este de îmbătrânire a populaţiei, iar contribuţiile sociale strânse de la persoane active sunt mai mici decât necesarul pentru plata pensiilor. Această tendinţă se va acutiza şi mai mult în următorii ani, intensificată şi de numărul mare de tineri care emigrează pentru un loc de muncă în străinătate.

După cinci ani de la lansare, puţini români înţeleg cum funcţionează sistemul, iar mare parte dintre noii participanţi sunt distribuiţi aleatoriu la un fond pentru că nu ştiu cum să îl aleagă pe cel care li se potriveşte.

Cinci ani de pensii private obligatorii: cât au câştigat românii pentru pensia de peste 20 de ani

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cinci-ani-de-pensii-private-obligatorii-cat-au-castigat-romanii-pentru-pensia-de-peste-20-de-ani-10086917

Page 6: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Fondurile de pensii private obligatorii au obţinut un randament mediu de 56% din momentul lansării până în prezent, câştigurile situându-se peste rata inflaţiei. De performanţele acestor fonduri, care investesc în titluri de stat acţiuni şi depozite bancare, depinde pensia pe care o vor încasa 5,7 milioane de români peste douăzeci de ani. 

Fondul administrat de ING este cel mai performant cu un randament de 65,46% în intervalul cuprins între 21 mai 2008 şi 13 septembrie 2012, potrivit calculelor ZF în baza informaţiilor afişate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

În acest interval rata inflaţiei a fost de circa 30%, astfel că randamentul real, ajustat cu rata inflaţiei, al celui mai perfomant fond de pensii este de 35%.

Pe locul secund se situează fondul Aripi administrat de Generali cu un randament de 61,8%, urmat la scurtă distanţă de fondul Alico cu o performanţă de 61,02%. Toate cele nouă fonduri de pensii obligatorii din piaţă sunt pe plus după cinci ani de la lansare, înregistrând un randament mediu de 56,43%.

Fondurile de pensii obligatorii au luat startul în urmă cu cinci ani pe 17 septembrie 2007, iar din 20 mai 2008 au început să încaseze primele contribuţii din venitul brut al angajaţilor şi să facă primele investiţii. Faptul că au fost lansate cu doar câteva luni înainte de declanşarea crizei financiare nu a fost un dezavantaj pentru fondurile de pensii obligatorii. Dimpotrivă, nivelul ridicat al dobânzilor la depozite bancare şi titluri de stat, corecţiile negative de pe bursă au fost pentru fondurile de pensii adevărate oportunităţi de investiţii şi le-au ajutat să obţină randamente ridicate.

Titlurile de stat sunt principalele investiţii ale fondurilor de pensii. În prezent, acest tip de investiţii deţine o pondere de 73,5% din activele de 8,5 miliarde de lei ale fondurilor de pensii, potrivit informaţiilor disponibile la finalul lunii iulie. Acţiunile companiilor tranzacţionate la bursă reprezintă al doilea cel mai important plasament, cu o pondere de 10,5% din active, iar depozite bancare au atras 8,8% din activele fondurilor.

Anul 2009, an în care bursa a decolat într-un raliu prelungit, iar dobânzile la titluri de stat au urcat până la 10% pe an, a fost cel mai bun pentru fondurile de pensii private. Randamentele obţinute în 2009 variază

Page 7: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

între un maxim de 19,4% atins de fondul ING şi un minim de 14% atins de fondul BRD. În 2009 fondurile de pensii au marcat un randament mediu de aproape 16%, peste media de 14,34% din 2010 şi de 3,66% din 2011. În 2009 investiţiile fondurilor de pensii obligatorii în titluri de stat reprezentau circa 55% din activele de peste 1,5 miliarde de lei, pe locul secund al celor mai importante plasamente situându-se obligaţiunile corporative cu o pondere de 22,75% din active. În acţiuni, fondurile aveau investite circa 5% din active.

Importante modificări au intervenit şi în alocarea activelor pentru investiţii locale sau externe. Astfel, dacă în iulie 2009 fondurile investeau circa 74% din active pe piaţa românească şi restul de 26% pe pieţele externe, în prezent ponderea plasamentelor locale a urcat până la 93%. Principalul motiv pentru care fondurile de pensii obligatorii investesc pe pieţele externe este lipsa de oportunităţi pe piaţa locală. Pe Bursa de la Bucureşti domină companiile din sectorul bancar şi energetic, fără a exista companii din industria telecomuni-caţiilor sau retail. Astfel că fondurile de pensii aleg să cumpere astfel de companii de pe bursele mai mature din regiune, precum Polonia sau Franţa. Nici piaţa locală de obligaţiuni corporative nu oferă suficiente oportunităţi de investiţii fondurilor, care aleg să cumpere obligaţiuni emise de companii străine.

Randamentele obţinute în primii ani de funcţionare de fondurile de pensii nu reprezintă o garanţie că următorii ani vor fi la fel. Cert este însă că fondurile de pensii, care strâng contribuţii lunare de circa 200 milioane de lei de la angajaţi, trebuie să obţină la finalul celor douăzeci de ani de contribuţii o sumă suficientă cât să asigure o pensie celor 5,7 milioane de români, astăzi angajaţi la stat sau la privat.

Page 8: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Cine sunt cei mai mari jucători şi câţi bani administrează ei pentru bătrâneţea românilor17.09.2012

http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cine-sunt-cei-mai-mari-jucatori-si-cati-bani-administreaza-ei-pentru-batranetea-romanilor-10081482/

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 8,5 miliarde de lei de la startul din septembrie 2007. Aproape 6 milioane de români contribuie lună de lună pentru pensia de peste 20 de ani. 

Pe 17 septembrie 2007 a fost dat startul pensiilor private obligatorii. Românii cu un loc de muncă şi cu vârste de până la 35 de ani au fost obligaţi să îşi aleagă unul dintre cele 14 fonduri de pensii private obligatorii la care să contribuie pentru pensia de peste 20 de ani.

Perioada de aderare a durat trei luni şi jumătate, până pe 31 decembrie 2007, iar primele contribuţii au fost încasate de fonduri în luna mai 2008. De atunci, lună de lună, fondurile de pensii private au colectat contribuţii din venitul brut al angajaţilor, ajungând după cinci ani la active nete totale de 8,4 miliarde de lei şi la un număr de 5,6 milioane de participanţi.

Nouă mari fonduri fac piaţa pensiilor private în prezent, mai puţin cu cinci fonduri faţă de anul 2008. Cel mai mare fond de pensii obligatorii este fondul ING cu active nete de 3,2 miliarde de lei de la un număr de 1,715 milioane de participanţi, potrivit informaţiilor disponibile la finalul lunii august. Pe locul secund este fondul administrat de Allianz-Ţiriac, numit AZT Viitorul Tău, cu active nete de aproape 2 miliarde de lei de la 1,358 milioane de participanţi, iar pe locul al treilea se situează fondul administrat de Generali, numit Aripi, cu active de 696,2 milioane de lei de la 552.542 participanţi. Cel mai mic fond de pensii obligatorii este fondul administrat de BRD cu active nete de 224 milioane de lei de la 192.579 participanţi.

În ultimii cinci ani au dispărut din piaţă, fiind absorbite de jucătorii mai mari, fondurile administrate de KD, OTP, Prima Pensie, Bancpost. În prezent este în derulare fuziunea dintre fondul Alico, cu active de 603 milioane de lei, şi fondul Pensia Viva, administrat de Aviva Pensia cu active de 582 milioane de lei, astfel că numărul jucătorilor se va reduce la opt. Noul fond va avea active de circa 1,2 mld. lei şi va urca pe locul al treilea în top.

Activele de 8,493 miliarde de lei ale fondurilor de pensii private provin în mare parte din contribuţiile pe care le-au plătit lună de lună angajaţii din venitul brut, dar şi din randamentele pe care fondurile de pensii le-au obţinut în urma investiţiilor.

Pentru primul an de funcţionare, respectiv 2008, contribuţia la fondurile de pensii a fost fixată la 2% din venitul brut, urmând

Page 9: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

ca în fiecare dintre anii următori să crească cu jumătate de procent astfel încât în 2016 să ajungă la 6%. În 2009, anul în care România a luat un împrumut de 20 miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, contribuţia a fost plafonată la 2%, deşi era programată să crească la 2,5%. În 2010 a fost reluată majorarea cu câte o jumătate de punct procental pe an. Pentru 2012 contribuţia este de 3,5% din venitul brut. În 2008 fondurile încasau contribuţii lunare de câteva milioane de lei, însă pe măsură ce a crescut numărul de participanţi şi cota de participare, au crescut şi încasările.

Astfel, în august 2009 fondurile au încasat 109 milioane de lei sub forma contribuţiilor, în timp ce în august 2011 au intrat 183 milioane de lei în conturi. Pentru ca în iulie 2012 să fie virate contribuţii de 213 mil. lei.

Şi numărul de participanţi a crescut, de la 4,5 milioane în 2008 până la 5,6 milioane în august 2012. Mare parte din cei 1,1 milioane de români intraţi în sistemul pensiilor private obligatorii în ultimii cinci ani au fost distribuiţi aleatoriu la un fond. Acest lucru semnalizează faptul că, la cinci ani de la lansare, românii încă nu cunosc suficient modul în care funcţionează pensiile private şi nici beneficiile sistemului.

Unul dintre obiectivele cu care pensiile private au pornit la drum în 2007 a fost să crească gradul de educaţie financiară în rândul românilor care urmau să devină investitori pentru propria pensie. Indirect, fiecare dintre cei 5,6 milioane de români cu un cont de pensie privată sunt investitori în titluri de stat, în obligaţiuni şi în acţiuni tranzacţionate la bursă, însă prea puţin înţeleg că viitoarea pensie va depinde şi de cât de profitabile sunt investiţiile pe care le fac fondurile.

În România, vârsta de pensionare a fost stabilită la 63 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi. Cei care se retrag astăzi din activitate primesc lunar o pensie ce provine parte din contribuţiile plătite către stat de angajaţi şi parte din împrumuturile pe care le face statul pentru a umple deficitul de 13,7 mld. lei de la bugetul de pensii. Cei care vor ieşi însă la pensie peste 20 de ani vor beneficia de o pensie de la stat, de o pensie de la fondul obligatoriu şi de încă o sumă de bani dacă au contribuit la un fond facultativ. Este dificil de estimat la ce valoare ar putea ajunge pensia plătită de fondul privat sau de cel facultativ, cert este însă că viitorul pensionar nu va depinde doar de stat la bătrâneţe.

Page 10: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Politica demografică trebuie să fie o prioritate, altfel sistemul public de pensii va sări în aer

http://www.zf.ro/analiza/politica-demografica-trebuie-sa-fie-o-prioritate-altfel-sistemul-public-de-pensii-va-sari-in-aer-10096528

Fondurile de pensii private obligatorii sunt prea mici pentru a avea un cuvânt important de spus în economie după primii cinci ani de activitate, dar rolul lor este crucial şi trebuie sprijinite prin măsuri legislative şi fiscale pentru că statul nu are resurse suficiente pentru a suporta de unul singur povara pensiilor de peste douăzeci de ani, au fost concluziile seminarului "Cinci ani de pensii private" organizat miercuri, 19 septembrie. Evenimentul i-a adus la aceeaşi masă de dezbatere pe cei mai importanţi jucători din industria de pensii private, pe legiuitori, supraveghetori şi oficiali ai pieţei de capital. În urmă cu cinci ani ZF a dat startul pensiilor private, iar după cinci a făcut primul bilanţ al unei pieţe de care depinde cum vor trăi la bătrâneţe peste 5,6 milioane de români. 

Page 11: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Lansat în septembrie 2007, pilonul II de pensii a ajuns în prezent la active nete de 8,5 miliarde de lei de la un număr de 5,6 milioane de participanţi. Fondurile au înregistrat un randament mediu anual de 11,54% în intervalul mai 2008-august 2012 şi au adus un câştig net de 1,17 miliarde de lei celor 5,7 milioane de participanţi, la un total al contribuţiilor virate de 7,32 miliarde de lei.

Raportat la PIB, reprezentarea fondurilor obligatorii este de 1,6%, în timp ce pe bursa de la Bucureşti deţinerile fondurilor de pensii au o pondere de 1% din capitalizare.

O cauză a reprezentării reduse a fondurilor în economie şi pe bursa de la Bucureşti este pragul redus al contribuţiei pe care românii o virează în conturile fondurilor, au fost de părere participanţii la seminar. Pentru 2012, contribuţia a fost fixată la 3,5% din venitul brut, faţă de 2% din venitul brut cu cât au pornit la drum. În 2016, ar trebuie să ajungă la 6% din venit.

"România are cea mai redusă cota procentuală din Europa, până şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile în care a scăzut de la 18%. Această cotă aduce o contribuţie medie lunară de 8 euro în sistem, cine îşi imaginează că o contribuţie de 8 euro pe lună multiplicată cu 20 sau cu 40 de ani îi poate asigura o bătrâneţe îndestulătoare, se îmbată cu apă rece", a spus Ion Giurescu, vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) în cadrul evenimentului "Cinci ani de pensii private", organizat în parteneriat cu Allianz Ţiriac Pensii, Alico Pensii, ING Pensii şi Aegon Pensii.

În prezent valoarea medie a unui cont activ pe pilonul II este de 562 de euro.

Oficialul a atras atenţia că majorarea contribuţiei este motivată şi de dezechilibrul demografic.

"Când persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului public actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu. Tinerii de astăzi trebuie să economisească o parte din venituri într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. O rentabiliate de 3,5% pe an a investiţiilor are proprietatea ca peste 20 de ani să dubleze suma investită", a mai spus Giurescu.

De aceeaşi părere a fost şi senatorul Ovidiu Marian, preşedintele Comisiei de buget din cadrul Senatului, care a subliniat că statul trebuie să ia măsuri legislative de stimulare a economisirii pentru pensie.

Page 12: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Ziarul Financiar a premiat administratorii fondurilor de pensii private obligatorii după primii cinci ani de activitate, profesionişti pe ai căror umeri stă pensia de peste douăzeci a 5,69 milioane de români

"Politica demografică trebuie să fie o prioritate pentru viitorul Parlament, având în vedere că România e în una dintre cele mai defavorabile situaţii din UE. Peste 15 ani când vor ieşi la pensie persoanele născute în perioada 1966-1971, o treime din contribuţiile la bugetul de pensii se vor evapora, aceştia urmând a fi susţinuţi de persoanele născute în 1990-2000, mai puţin numeroase".

Cu toate acestea, majorarea contribuţiei la fondurile de pensii private nu va fi o misiune uşoară având în vedere că bugetul public are deja un deficit de 13 miliarde de lei, cauzat de numărul mic de angajaţi în comparaţie cu numărul de pensionari, dar şi de virarea unui procent din contribuţiile sociale la sistemul privat.

"Pensiile private au creat un deficit în sistemul public de pensii, dar au creat şi premisele diversificării surselor de finanţare a pensiilor şi a schimbării mentalităţii românilor faţă de economisirea pentru bătrâneţe. Statul nu poate ţine singur plata pensiilor", a spus Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPAS).

Maria Eugenia Barna, preşedintele Comisiei de buget din cadrul Camerei Deputaţilor, a fost de părere că "investiţiile în educaţie şi asigurarea unor locuri de muncă de calitate, prin care angajatul să aibă un salariu bun, sunt răspunsul la întrebarea cum putem avea o pensie mai bună".

De majorarea contribuţiei este dependentă şi evoluţia activelor fondurilor în următorii ani. Calendarul asumat iniţial de guvern a fost ca până în 2016 angajaţii să vireze 6% din venitul brut la pensiile private.

Estimările participanţilor la seminar au fost că activele fondurilor de pensii vor ajunge la 11 mld. euro în următorii cinci ani, faţă de 2 mld.euro în prezent.

"În următorii cinci ani, activele fondurilor de pensii private vor ajunge la 11 miliarde de euro. Avansul activelor va fi susţinut din randamentele plasamentelor realizate de administratori, din majorarea contribuţiei virate către pilonul II şi din intrarea de noi participanţi pe pilonul III", a spus Mihai Coca-Cozma, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Oficialul a adăugat că e necesară continuarea şi chiar accelerarea reformei, motivând că fondurile de pensii private acţionează ca o "curea de transmisie" între capital şi economie, respectiv trezorerie, bursă şi infra-structură.

În următorii cinci ani, Mircea Oancea, fostul preşedinte al Comisiei de Supraveghere şi în prezent directorul general adjunct al instituţiei, se aşteaptă ca în piaţă să mai rămână şase din cele nouă fonduri active în prezent.

Creşterea activelor fondurilor private obligatorii care lună de lună încasează contribuţii de câteva sute de milioane de lei ridică problema găsirii de oportunităţi de investiţii pe piaţa locală. Bursa de la Bucureşti nu s-a dezvoltat faţă de anul 2007, ci dimpotrivă a scăzut în capitalizare. Pentru ca contribuţiile fondurilor private de pensii să sprijine dezvoltarea economiei, investiţiile acestora trebuie să fie făcute local. "Fondurile de pensii nu investesc pe bursă până la limita maximă admisă de lege din lipsă de atractivitate", a spus Giurescu.

Page 13: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, a spus că dezvoltarea bursei depinde de listarea companiilor de stat. "Statul este singurul care poate contribui la dezvoltarea bursei prin privatizarea companiilor. Legarea performanţei managerilor din companiile de stat de evoluţia preţului mediu al acţiunii de pe bursă este o altă soluţie prin care statul poate contribui la dezvoltarea pieţei de capital şi eficientiza propriile active."

Page 14: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor
Page 15: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

Cinci ani de pensii private. Cu ce ne-am ales?21.09.2012

http://www.zf.ro/opinii/cinci-ani-de-pensii-private-cu-ce-ne-am-ales-10105807

La cinci ani de la startul reformei pensiilor private Ziarul Financiar a organizat un eveniment pentru a stabili unde a ajuns această reformă, ce a fost bun, ce mai trebuie făcut, dar şi ce minusuri are noul sistem de pensii.

Începând cu data de 17 septembrie 2007, toţi salariaţii sub 35 de ani au fost obligaţi să aleagă un fond de pensii private din cele 18 care au fost atunci înfiinţate pentru a le transfera sub administrare 2% din salariul brut, care până atunci mergea la Casa de Pensii pentru plata actualelor pensii. De asemenea, au putut alege să intre în sistem şi salariaţii de sub 45 de ani, iar circa 90% dintre ei au făcut-o. Între timp, contribuţia a crescut la 3,5% şi este estimată să ajungă la 6% din salariul brut peste patru ani.Ce s-a întâmplat în cei cinci ani de la lansare?Din cele 18 fonduri, au rămas doar nouă în picioare şi probabil că vor rămâne doar şapte în 2013. Până în luna august 2012, sumele strânse - contribuţii şi profituri obţinute din investiţii - se ridică la circa 2 miliarde de euro. Anual, contribuţiile cresc cu circa 600-700 de milioane de euro, astfel încât este probabil ca peste 10 ani, în 2017, la 10 ani de la primele contribuţii, să fie strânse active în valoare de 10 miliarde de euro, după opinia unuia din reprezentanţii unei companii de administrare a unui astfel de fond.Niciunul din administratori nu are capital românesc.Randamentele raportate sunt de circa 12% pe an în aceşti cinci ani.Circa 5,7 milioane de clienţi unici sunt înregistraţi la unul din cele nouă fonduri active că au contribuit la un moment dar, măcar şi pentru o lună. Însă constant se înregistrează contribuţii numai de la circa 3,6 milioane de salariaţi. De unde această diferenţă uriaşă, de 2,1 milioane de conturi aşa numite goale? Explicaţiile sunt destul de neclare. Ar fi vorba de oameni care lucrează temporar sau care au plecat în străinătate. De transferul banilor către fondurile de pensii administrate privat se ocupă Casa de Pensii Publice.Minusurile sistemului?Încă pare mai mult o "joacă". Cele două miliarde de euro strânse înseamnă per contribuabil circa 560 de euro. Peste cinci ani ar putea fi, dacă se confirmă estimarea că se vor strânge 10 miliarde de euro, circa 2.500 de euro de contribuabil. Este foarte puţin.Nici după încă 15-20 de ani de contribuţii, cele 10-15.000 de euro adunate, dacă vor fi, nu vor fi suficiente pentru a completa pensia publică. Şi trebuie ţinut cont că suplimentarea va trebui să fie cât mai consistentă, pentru că pensia publică va fi redusă, conform contribuţiilor de astăzi, multe aferente unui salariu minim brut pe economie. O treime din salariile din România sunt sub 1.000 de lei. În plus, cota de contribuţie este redusă chiar prin participarea la sistemul de pensii publice administrat privat.Un alt neajuns este dezvoltarea slabă a fondurilor de pensii private facultative, aşa-numitul pilon III. Aici s-au strâns doar 120 milioane de euro de la 280.000 de participanţi. Acest pilon III are fi trebuit să fie "descătuşat" practic de obligatoriul pilon II, adică fondurile private obligatorii. Însă raţiuni de ordin logistic (este complicat de contribuit prin angajator, care, spun administratorii, nu este dornic să o facă) şi fiscal (insuficientă deductibilitate, spun tot administratorii de fonduri) i-au împiedicat dezvoltarea. Probabil şi "auto-mulţumirea" administratorilor cu clienţii veniţi cadou pe pilonul II este o cauză, iar o eventuală condiţionare a extinderii pe pilonul II de câştigarea de clienţi pe III ar fi o soluţie pentru lansarea acestui sector.Un alt mare minus este că, la cinci ani de când fondurile strâng bani, nu există o lege a plăţii pensiilor private. Puţini ştiu că nu cei care strâng banii acum sunt şi cei care vor plăti pensiile, ci alţi administratori. Este practic singurul produs/serviciu din România pentru care se ştie ce se plăteşte, dar nu se ştie deloc ce/cum şi când se primeşte.Apoi, o mare miză a acestor fonduri private de pensii ar fi trebuit să fie dezvoltarea pieţei de capital prin creşterea cererii de acţiuni. Însă companiile de administrare preferă investiţiile în titluri de stat, unde merg 70% din bani. Pe piaţa de capital merg acum doar 200 de milioane de euro. Este adevărat însă că, pe de altă parte, oferta este destul de săracă, atât statul român întârziind să aducă la bursă mari companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, cât şi marile companii străine preferând să se retragă (cazul Azomureş) sau să nu listeze, deşi se obligaseră să o facă (cazul BCR).Trebuie spus însă că şi administratorii de fonduri mutuale, care au pe mână 2 miliarde de euro, preferă tot depozitele şi titluri de stat, iar pe bursă nu au decât 100 milioane de euro.

Page 16: 2012 09 CSSPP Situatia Pesniilor

La fondurile de pensii private obligatorii şi fondurile mutuale se mai adaugă activele de 4 miliarde de euro ale asigurătorilor, din care 1,3 miliarde euro sunt ale asigurătorilor de viaţă. Asigurătorii de viaţă preferă mai mult bursa, unde au investit circa un sfert din active, adică 300 de milioane de euro. Practic, avem încă o adâncime foarte redusă a pieţei financiare non-bancare la 20 de ani de capitalism: 8 miliarde de euro active totale ale asigurătorilor, fondurilor mutuale şi fondurilor de pensii private, din care 600 de milioane de euro pe bursă.Pentru comparaţie, depozitele bancare ale populaţiei se ridică la circa 25 de miliarde de euro, iar activele totale ale sistemului bancar românesc sunt de circa 82 de miliarde de euro. Suntem încă primitivi la capitolul pieţe financiare, dacă fondurile mutuale plus pensiile private plus asigurările sunt de zece ori mai reduse decât sistemul bancar.În rest, ironia face ca acum să conducă Comisia de Pensii Private chiar oameni care s-au opus iniţial formei în care s-a dezvoltat până la urmă acest sistem şi, oricum, poţi să ai orice sistem de pensii, în orice formulă, dacă nu ai un Oltchim care să meargă sau industrie în general, locuri de muncă, piaţa financiară nu înseamnă decât o reaşezare a unor pioni pe tablă.