PAni la sfArgitul lumii, fiule, nu vor lipsi drepfii Domnului

Dumnezeu, dupi cum nici lucritorii satanei nu vor lipsi. in

zilele cele mai de pe urmi, insi, adevirafii sluiitori ai lui

Hristos se vor ascunde de oameni. $i chiar daci nu vor face

semne 9i minuni ca astizi, vor cilitori necontenit pe calea

cea strAmti, cu toati smerenia. Acegtia vor fi in impirifia

lui Dumnezeu mai mari decit pirinfii ficitori de minuni.

in vremea lor nu va mai fi cineva care si faci semne minu-

nate, deoarece, chiar vizAndu-l/ nu vor vrea si se infelep-

feasci in luptele duhovnicegti. in primul rAnd, cei ce vor ge-

dea pe scaunele bisericegti din toati lumea, vor fi cu totul

striini gi nici idee nu vor avea despre virtute. Dar gi intAi-

stititorii monahilor vor fi la fel. Vor fi robii pAntecelui gi ai

slavei degarte, incAt vor fi mai degrabi sminteali pentru oa-

meni decAt pildi de virtute, deoarece virtutea va lincezi. Va

domni peste tot iubirea de argint, dar vai de monahii care se

vor desfita cu banii. Ci acegtia vor fi urAciune inaintea lui

Dumnezeu si nu vor vedeA'Tafa Domnului. Monahii gi mire-

nii vor da bani cu camiti 9i nu vor vrea si'i inmulfeasci in

Dumnezeu, prin milostenie la siraci. De aceea, daci nu se

lasl de aceasti licomie, vor fi aruncafi in tartar 9i in muncile

iadului. Deci atunci, cum am zis mai inainte, cei mai mulli

se vor r l t ici din negti inf i"pe calea cea largi a pierzir i i .

SFANTUL N IFON AL CONSTANTINOPOLULUI

APOST^ZIA$r

ANTIHRISTUI,

Atv

r l A r lt t w l t

n

RUGACIUNEinainte tle citirea din Sfintele Crir[i,

alcituita deSFANTUL IOAN GURA DE AUR

Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochiiinimii, ca sd ascult cuvAntul Tiu gi sa-l inleleg pe el pi safac voia lh, cd strdin sunt eu pe pdmAnt. Sd nu ascunzi demine poruncile Thle, ci sd-mi descoperi ochii, ca si vddminunile din Legea Ta Aratd-mi mie cele neardtate gi celeascunse ale inlelepciunii Tale. Spre Tine ndddjduiesc,Doamne, Dumnezeul meu, ca sd imi luminezi mintea gigAndul cu lumina infelegerii Tale, ca nu numai sd citesccele scrise, ci si le gi implinesc. Ca nu spre os6ndi sd citescviefile pi cuvintele Sfinfiloq, ci spre innoire gi luminare,spre sfinfire, spre mAntuirea sufletului gi spre mogtenireaVielii Vegnice. Ce lir egti luminarea celor ce zac intruintuneric Ai de la Tine este toatd darea cea bund gi tot da-rul cel desivArgit. Slavd Thtdlui 9i Fiului gi SfAntului Duh.

Amin.

rl

o6oA fr\ A fl l<A fA i.r A r^ r^ A fr A rl A rA ar ll A r^ ra ll al al A ra Aw w w u w u ty tt \t \./ ty \{t \.y b, It tt tt vy vy kt ty vt vt tt vt tt r.y

Pe copertS: infi;igat ca gi cilire| al Apocalipsei, SfAntr-rl Arhanghel Mihail ilbiruiegte pe vriimagul lui Dumnezeu (reproclucere dupd un manuscris din anul1610, ce provine de la SfAnta Mindstire Dragomirna gi a fost impodobit cu miniaturide Arhiepiscopul Anastasie Crimca; de la inceputul veacului al XVIIIlea, acest

manuscris se aflA la Hofbibliothek. in Viena)

L

VREMEAOPTIUNILOR FUNDAMENTALE

La ora actuald ne afldm intr-o situafie oarecum

apocalipticd. Vin incercdri care trebuie sd se indepli-

neascd. Incd de cAnd aveam vreo 70-72 ani, lucrurile

acestea incepuserd si se manifeste; bdtrAnii de atunci

le prevedeau, gi acum eu parcd le infeleg mai bine. Ele

oytfiunilor fundanrcntale! Dacd s-ar lucra pentru binel.cregtinismului, atunci ,_P,o_ge]$g, prin introducerea numdrului 666 intAi in carduri, pe buletine, apoi in microcipuri, cum se intAmpliracum in lume. Daci ficeau ceva bun, apoi lu s_ fi

.scopuri le pi conlinutul multor mdsuri pe care le iau.Dar cu buletinele gi pagapoartele electronice o iau peocolite: ba prin Singapore, ba prin America, prin Rusia,prin Basarabia, prin l tal ia, iar actrm le introduc gi la noi.

$e 1:q{ e. d_e la_dtslan}a ea_umbl a-c u I u c rr r ri n ecinsii te.Acest'666 din codul de bare se muti ba in permisele deconducere, ba pe pagapoarte, acum se transferd pebuletinele electronice sau pc alte documente de careare omul nevoie in viafa lui sociald, Pentru ca sA-lprindd in clegtele diavolului gi sd-l poati pierde. Acumnu mai au nevoie de confruntdri ca se creeze martiri caaltddatd, ci folosesc metoda inggld4i pentru a putcaprinde sufletul cregtinului. Dar este vremea cAnd toateacestea trebuie sd se indeplineascd.

-1

CUVANT INA INTE

in osteneala vremurilor pe care le trdim, cAnd este

atAt de greu sd auzi vreun cuvAnt care sd fie intru totul

acoperit de lucrare, cei care igi cautd cu adevirat izbd-

virea din aceastd vaie a plAngerii, gtiu cd trdim vre-muri

de cumplitd secetd g!f_qapgle fdgnt{ge A9adar unde

altundeva sd alergdm dupd ajutor gi hrand lduntricd

dacd nu la Sfinlii lui Dumnezeu? De vom cerceta scri-

erile lor, vom infelege mai bine vremurile in care ne a-

fldm pi vom pricepe cd Domnul este in neincetatd lu-

crare, chiar dacd lumea de azi e covArgitd de noianulrdutdf ilor pi nelegiuirilor.

Vazald_ aqellgi -:l!_i gnil, fd !e rn ieie i I i-,?" _n e_te -rialniciei asupra propoviduirii lui Hristos, am incercat sdadundm in aceastd carte cAteva cuvinte care sd ne fiefolositoare atAt noud ingine, cAt gi celor care vor socoti cile pot fi spre potolirea foamei gi a setei lduntrice. Poatecea mai succintd descriere a lumii contempttrane o gdsintin cuvAntul SfAntului Antonie cel Mare: ,,Va veni vremeaca oamenii sd innebuneascd gi, cAnd vor vecle.t pe cinevacdnu innebunepte, se vor scula asupra ltti, ziciindu-i ci eleste nebun, pentru cd nu este asemenea l(tr"r. Ca incu,-nunare a nebuniei necredi_n-fei sale gi .r tuturor fd-rddelegilor sdvArgite, lumea va dobAndi r-rn cArmuitorapa dtrla cum gi-l doregte, despre care Sffnfirt"ApostotPavel ne spune ci este ,,omul nelegiuirii, fiul pierzdrii,potrivnicul, care se inalfi mai presus de tot ce se numegteDumnezeu, sau se cinstegte cu inchinare, aga incit si seaseze el in templul lui Dumnezeu, dAndu-se pe sinedrept dumnezeu" (2 Tesaloniceni 2, 3-q. qi pentru cd nuputini sunt cei care privesc in jurul lor pi se intreabd cAnd

I Cf . Pilericul egipteat, ed. EOR, Alba-Iulia, 1990, p.72.

Prin 1950lucram la mind, ca detinut poli t ic, la BaiaSprie. Printre noi se aflau inginerii gi meseriasii mineri.Ca sd nu se afle numele, si nu se stie cine suntem, f,le -audat nipte num-ere, cusute pe mAneca. Nlf mai av_e_am

ltmg, ci rdspundgqm la pe care il strigaupaznicii. Vremurile de ac Argesc ceea ce s-afdcut in comunism, pentru cd, de fapt, 19_ urmeazd fdrdintrerupere acelagi plan. Vor s-d ne aducd pe toli in stareade definufi, cum eram noi atunci, sd ne dea un numdrla care sa rdspun{em; dar mai ales prin care sd ne poatdc,entr,ola to,t timpul. Cu cardurile gi documentele elec-tronice incep marile ingrddiri. Odatd ce te-au prins inlaf, nu mai ai cum si scapi.

Vd spun deschis: mul;i vor primi aceste documente- carduri, buletine, papapoarte - cu bucurie, nu se vorgAndi deloc la pierderea mAntuirii. Suntem slabi incredinfi,lipsili de organizare, parcd lipsifi de apdrare.Acceptarea sau refuzul acestor documente este oproblemd de congtiinfd personald. Totugi, Guvernul artrebui sd ne lase dreptr-rl de optiune, ata cum scrie inConstitulie.

Sa f im tari in credinfd, si ne ludm Crucea gi sa oducem mai depar te, pAni la m6ntu i re. Or ip icum,opfiunea pe care o facem fiecare dintre noi este esenlialdpentru viala noastrd vi i toare. De aceea, socotim cdaceastd carte este folositoare pi va fi de ajutor intruosteneala lduntrica a tuturor acelora ,,care nu au luatin desert sufletul lor" (Psahn 23,4).

Domnul sd vd binecuvAnteze si sd vd aibd in pazaSal

P drint eleIUS TIN' pAnVU

Staretul Mdndstirii Sfinlilor Arhangheli Mihail gi GaariilPetru Vodd - Neant

va veni in lume acest cumplit stapAnitor, Arhiepiscopr-rlTeofan al Poltavei (I873-t1940) rispunde cleopotrivaitirtuior: ,,Mi i"t."uifi a"rp." i'iito.,-it ;rpropiat pi ,il"t"din urma. Nu voi vorbi c1e l;r mine, ci vd voi spune dindescoperirile Stare;ilor. Ei mi-au impdrtdgit unndtoarele:Venireir lui Antihrist se apropie, este ioartc aProapc.Timpulcare ne maiclesp;rrtc de ace;r clipa se nttmdrii ctt.rnii, fiind cle cel rnult cAterra clecenii"r.

Pi ri ntele c1 tt hovnicesc a I fgricitt-r lu i Teofan ir I Poltavc' i.g fost Slang] Tegfaq- ZivorAtlrl, cel care spre sfArgitulveactrlui irl XIX-Ict-r clidetr clCe&Stai martr-rnc tlespre r''re-murile pe care Ie traim azi: ,,Cind .rutoritatea rrlonarhiciiva cac-lca ;i p-rt-rporr-rl igi va instala prefutincleni auttlgtt-vemarea (reptrblici, clemtrcrartii), .rcolo Antihristul i9i va

gasi urcclir,rl pnelnic pentrtr trctivitatca sa. Pentrtt Satan.llllr \'.-l constittri o ciiiicr-rlt;rte s.i prcgate.tsCi vtxi itr ftrvclareirrentrn!arii l.r Hristos, cittp;i cLtltt (.t aratat-e'ipcrien!a Re-

voltrfiei frarucezc. .\ttttrci r-ILl \'.1 ii rrinreni C.'lro s:i tlptttriiun vcto aurtorit.rr ,\g.lcl.tr, catrcl .t.tIc'l tlc regitrlltri, gat.r s.i

se conformeze.rspir.rliilor antiinsticc, r-tlr fi inst;riate peste

tot, . t t trrrci se va ivi Antihristr-r l"-t)espre celc cc st: pctrec in zrl , ' lg Ito.tst l 'e, $9"

Ser.rf im Rtrse scr-i . t inc.i 11 irr. trr i i - ' t) . l i t 'c.tclt l l t i tr t 'ct-t t :

fin-rp-,urilc c'' lrLl vt)I Ltl 'I)1'1, ttr'tt tttlt lt F)t)'tttl clcc'it cclc

, l in . r iu tc r l in i s to r i . t B iser ic i i , : t t t r t t t ' [ c Pe c . l re S fa i r r t t r l

t . ] rgqrr ic I . : , . l lqgUl le-a trr t t 'n i t , t t . t t . le bine "()r ' f t r r i l r r l r t

Li .1Li t t t i totrc, , . f raim ctt . rc ie r ar.r t t i tnprt tr i . lpoc.r l ipt icc:

.-r teis m lr I cup rinrl e htre:rgar I ume, crecl i nle le m incintl.rse

se rdspiinclesc c.t rricitldrrti in;rintc, prrirrzincl in mreicle

I C f , ' \rhiepri5gl,ptrl Teof.irr t le PoLtar .t, l-|t5f1r1i', t ' t l [ '-gr-rmer.rita,

2(X)7, pp. 3c9-3t).'Cf . r\rhiepiscoptrl r\r 'erchie cle Jorcl.rnVil le, Nltrt ctr A|tttstLt:ic,

\ lauastireir Slatio.ir.r, l9c)6, p 50.

lor pe cei treziti din somnul necredingei, seapropie tot mai mult de telul sdu, acela al unei mincinoasebiserici mondiale (,,desfrAnata" din Apocnlipsd - 77, 15),i;rr duhul lui Antihrist care va sd vind a inceput a-pi ldsapeste tot pecetea Cei care-l vom rdmAne credinciopi luiHristos in aceste vremuri de pe urmd va trebui sd ne gdtimspre chinuri pi lupte care vor arita cu ader,'drat cre'clinciogiainimilor noastre. Insi mai presus de aceste chinuri gi destipAnitorul acestei lumi care le aduce asupra noastrd, esteCel Care ne-a fdg.iduit c.I 'u'a fi cu noi "in toate zilele,pini la sfArsitul veacurilor" (Mtttei 28, 20)".

Pentnr a infelege in chip ldmurit ce anume ne invafdBiserica despre r,'remurrile apostaziei ;i venirea luiAnti-hrist, ilr ptrl!_e3_i!_t_.1! a g::rffi cle fa!a am cuprinS {) lucrare, *rnoclestd ca volum, insd foerrte proftrncld prin ceea cecr-rprinde gi cleosebit cle clar.i prin desfagLrrarec.l expunerii.Titltrl crcestei.t este Aprp-sfatzitt ;i Atttiltristulsi ;r fost publi-c.rti in Aurt'rica, in lirnb.r rusii, incti clin vrcmea pastctririil .r Jorcl.trrr i l le (New York) .r Arhiepiscopului AverchieThr-rger' ( 190t2-t1976). Ar-rtitrul .rcestei scrieri cu valoarecic cirtehi:rrr, este lrrr nronah iormat in preajm.i vlac{icai' \r 'ercir ie, ( ' . l r ' r ' iusi i gi-.r treclrt nurnele sub tdccrc. Cit i tomlcdrC va pclI'r'urgc ranrilrr-ile s.rle, \.c-l ctve.t prilcjtrl s.i r'.rcl;icr,rr-t ' t Frrin LLr\ into simprle isc zlrgri ivcgtc inarir-rte.r trchi lorirrtregr-rl 1.1H1rLl rllrhrtr.rricesc .rl celrtr ci]re se vor pretrecela sf. irsitrr l r rt ' rntrr i l t)r, care .ru inceput sa se fr l irrcascaincii cie (-rcLll'r1.

Ce;r c1e a dou;r parte .r cirfii cuprincie'o prczentare a _pcrsonalititii ;\rhiepiscopultri Averchie ilustratd trrcmaiprin nume ro.rscle s:rle scrieri legate c1e contexturl irpostazieigeneral iz.-tte.,. \cest portret clnhovnicesc alcatuit princr,r'u.tint a iost publicat cle Frafia SfAntului Gherman clinAlaska in perioclicul Thc Ortlntlox Wortl. Reu;ita acestei

aceastA pricind, in partea a III-a a cdrlii am cuprins maimulte mirturii din spafiul ortodox american, tocmaipentru cd frafii noptri de acolo se confruntd de mai mqltedecenii cu tot ceea ce inseamnd societate de consu*m.Dintru osteneala lor lduntrici putem dobAndi mult folosin inlelegerea a ceea ce se petrece - in condiliile actuale.-atAt in noi inpine cAt gi in jurul nostru.

Despre !s.l ce va sd vind in lume, +spunea: ,,A,ntihrist - care nu se mul;umepte numai

cu necredinfa s4 - nu va aveaastAmpdr decAt in ziua cAnd ar izbuti sd ucidd peDumnezeu gi sa-L azvArle din inima gi mintea celui dinurmd credincios rdmas pe pamAnt;-gi nu 1.avne;!e, ne-bunul | , decAt aceea de a terminao clatd cu Dumne zeu, is i, ga pe o 93bie a iadylul gbrp,gJ qlqdefiard. Chinurile cele de pe uime, ceie de ii A"finiirt, incare va lucra toatd put91e3 Satanei,

cAte s-au grtejit_asupra ere9tinjler, de_ la i4cepg!rrani rir zilele a r.=

i , r ^ - ; ^

lnlelegAnd in duh lucrdrile pi uneltirile care se rcvarsiin. lume din ,, taina f ir ldelegii care se gi lucreaz6" (2

TL'snltt t t iccui 2,7), i indemna petinerii ortodcrcpi americani sd fie cu multd luare aminte lasuferintele din inchisorile regimurilor totalitare. DAnsuldadea acest sfat deoarecerile din temnitele comuniste sunt inaintemergitoare giinaintevestitoare ale cumplitei Si ,,m "fMntci Z+ n; ,Atncnlipsa 7, -14) din vremu-rilsdomniei

. Astfel, in partea a IV-a a cdrfii am adr.rnat *cAteva mdrturii din inchisorile comuniste din RomAnia

t Cf . Pdrirttcle Arsutic Boca - nnrc irrdnurfitor de sufletc din secolulXX, ed. Teognost, Cluj-Napoc4 2002, p.782.

a

creiondn 5c r.r.r.vrucrz.r mtAi de toate fapt.rlui c.r intre

eg|{-e_lgj-l$plgle vlddicdi Averchie nu a fost dezbrnare,ci, ceea ce a grdit mai intAi a implinit el trsugi in faptd. $i,dupd cum bine ptim, aceasta a fost dintotdeauna caleaSfinfilor gi felul prin care ei s-au statomicit in implinireaporuncilor intru Domnul. Datoritd duhului sdu pdtrun-zdtor gi a marii puteri de discernere, Fericitul PirinteAverchie a fost pe bund dreptate numit un prooroc, Ltt'L

tnainteaestitor al aremurilor apostnziei, al lrydddrii de credinld.

Prin cuvintele sale ne impdrtdpepte o eclesiologie (o in-

vdldturd despre ce anume e Biserica) cu adevdrat so-

borniceascd, care prin mdrturisirea ei std impotriva

minciunii lduntrice, a formalismului exteriol, a suficienlei

de sine pi a fandoselilqr aga{e14ppelo-1 teologice.

CuvAntul sdu este unul viu, izvorAt din \4afd 9i inchinat

\tefii, ardtAndu-ne ci Biserica dacd intru adevir Il are ca

gi Cap al siu pe Hristos, nu il poate avea nicidecum ca

stdpAnitor pe Antihrist. Insd ca acest lucru sd-;i dobAn-

deascd plinire4 depinde gi de fiecare dintre noi in parte,

ca unii ce prin SfAntul Botez suntem scrcotifi mddulare

ale acesttri Trup tainic. Calea este cea a pocdinfei nefifar-

nice, carrL' pccetluiegte duhul omului ctt lucrare neince-

tatd. Tixnr.ri cle aceea, qry--ce altA q-ale devine Lrna ,,largi 9ilatd" (lthtt'i 7,73).

lAst. izi se poate vedea foarte lesne cd societatea

p111a!-eas!'a in ansamblul ei a devenit una consumato-

rista gi pi-.r inchegat direclia 9i orientarea dupa ,,mult-rAvnitul" model occidental,,al tuturor posibilitililor".Astfel, i:rtr-un ritm susfinut, ajungem grabnic din urm.l

Apusul in inchinarea sa inaintea mateliei9ialelfg[uluipgll3ryggc. S, t chiar lficdnu-neTme sd credem, aceastd

inchinare ajunge in cele din urmd la insdpi PersoanaAntihristului gi-l cheamd ca stdpAnitor al acestei lumi. Din

Partea I

APOSTAZIA 9I ANTIHRISTUL

PROLOG AL TRA DUCATONULUI AMERICAN

,,Aceasta mai nainte stiind, ci vor veni in zilele celede apoi batjocoritori... zicAnd: Unde este figiduinfa Ve-nirii Lui? Ci... toate asa rdmAn precum au fost dintruinceputul zidirii" (2 Petnr 3,3-4).

Astdzi, asemenea,,batj ocoritori" - implinitori ai acesteiproorocii a SfAntului Apostol Petru - sunt mulfi printrenoi. Existd mul;i ce chiar poartd numele de cregtin, si care,cu toate aceste4 au incetat sd ndddjduiascd in Venirea dinnou a lui Hristos. Acum ei pun la cale lucruri de-ale loq,mai ,,bune". Dupd ce au hotdrAt cd nu va fi nici un ,,cernou si pim6nt no u" ( Ap ocal ip sa 21, 1 ) de Dumnezeu zidite,acepti batjocoritori au hotdrAt.sd f_agreascd o mineinoasdlumenoui, pldsmuitd de om,in acelagi chip incareprotes-tantismul a hotdrdt sd zideascd o bisericd pldsmuitd cuputeri.omenepti, potrirmicd Bisericii lui Hristos.

Impotriva acestor lucmri, SfAntul Pavel ne previn€: ,,Sgu vA ?migeasci cine nici intr-un c[ip! Cici ziuaDomnului nu va veni, de-nu va veni mai intAi lepidareade credinfi si de-nu se_"g a"-rinp"ri @p,ierzirir,"p-r-o,tivniculgi care se va inilfa mai presus de totce se numegte Dumnezeu sau este spre inchinare, incAtsi gadi el in templul lui Dumnezeu, aritAndu-se pe sineci este dumnezeu... Drept acee4 frafiloa stafi neclintifgi finefi predaniile care af fost invifaF, ori prin cuvint,ori prin epistola noastri" (2Tbsalaniceni 2, 3-4,75)

Stau zilele de apoi sd vind asuprd-ne? ,,Fiulpierzdii" ,Antihrist, e pe cale sd se iveascd? Un numdr crescAnd de

Prin cuvintele celor intemnilali ne vom impirtdpi de ceea

ce le a fost. -dat s-d,. tfdiaged sub stdpAnirea torlionarilor

inrobifi cu totul vrdjmapului firii omenepti. Numatg T*19AminfiJe pAnd la dpplina indrdcire putea sd scomeascd

use-enea cazne. insd dacd prin cumplitele suferinfe,

acestor oameni le-a fost dat sd vadd rAnietul infrico;ator

al iadului, tot ei au fost cei care s-au imparta;it pi de tainicul

surAs al invierii din morfi. Socotim cd din mdrturiile pe

care le aducem inainte, cititorul va putea sd infeleaga felul

in care pronia gi dragostea dumnezeiascd este neincetat

lucrdtoire. insi daci prigoanele indurate in temnifele

comuniste au intre-cut o,nce inChipuir-e,rreni .,strAmtor a

Partea a V-a a carfii este alcdtuitd din q1.llL"Xttgiale Slinlilor Pirinfi despre-vremuriledin ulmi, r'eni-

rea lui Antihrist gi sfAr;itul lumii. Cuvintele lor sunt o

comoard nepreluitd pe care Duhul SfAnt a dbruit-o

Biserici i celei Una, SfAnti, Soborniceasc.i ; i Aposto-

leascd. Sunt cuprinse aici invaldturi ; i proorocir- i ale

Sfinl i lor Moise Arapul, lshir ion, Pamvo, Nifon al Corl-

stanlianei, Efrern Sirul, loan Damaschin, Nifon alCorr-

stantinopolului ; i Anatol ie al Optinei.in continuarea cdrlii am apezat SittLtxnntl care se citc;tc

in Biserica noastrd la pomenirea liturgicd a Infricogatoarei

Judecafi. in acest Sinnxnr se afld sintetizatidespre cele ce se vor petrece la sfArpitul lumii'

Dar pentru cd toate cele care au fost adunate aici

pot,fipfiqep.gle-cu adevdrat numai prin rugdciune gi duh

1efi1g11g, in incheiere, intre alte rugiciuni, am a;ezat

llcitioiiul alcituit de SfAntul Teodor Studitul pentru rAn-

d"iaia liturgici din Duminica infricopdtoarei Judecdli'Fie ca toate acestea sd ne fie spre priveghere lduntricd.

ntonnhul Coprie

cre l t i l t i ( ) r t ( )d( )cs i d . t r t r t t - t r is ; - r11r1\ ,1 [ lnn. t t iv l . t . tcc . ts t . li n t rcb.t re. R.r I i r-r rr i lc peu t rtt .t ce s t : i ur ta ttr ;t n t .t prt rq.l I i ;r -

t ic sunt tnr-t l tc ; i c- lestr-r l cle se r irr. . tse. r\cettst i l r izi t-tuccl i fcrai in rnclci c: i tegoric de .rytcptari lc serrt imerrt;r l istet i le celei cle a dott;r Venir i tr lr-r i Hristos care s-.r l t iscat

cu di ieri te pri lcluri in veacuri lc trcctttc, m.ri cr-t Sc'. l ITl.1in r,'remea caclerii Romei pi rrc-latti ctt cucerireer Ctlnstan-t inopolului. Viziunile apocalipt ice cl in acelc t 'remurise intemeiau mai ciegraba Pe sr-rferinfele f izice 9i pe

groaza r,,enitd in chip napraznic, decit pe o ;rnaliza

temeinicd a prooroci i lor Sfintei Scripturi, impliniteintr-un chip l impede.

lina in acest veac,.ge implinisqrd foarte pufine din

prooroci i le precise ale MAntuitorului, ale Sfinf i lor

_Apostoli gi ale Pdrinlilor Bisericii in legdturd cu plinireavremurilor gi cea de-a Doua Venire a Domnului Hristcls.

Totugi prooroci i le Sfintei Scripturi le-au fost intot-

deauna ldmurite credincio;ilor prin intermediul pro-

totipurilor iconice, inainte ca ele sd se fi implinit in fapt.

Acum se pare ca p.and gi cgle-mai de pe urm.l pi mai

greu de infeles dintre aceste proorocii 4u fo-gt ldmurite

*-evcrrine+tetq! . Cele ce

pdreau a fi taine de nepdtruns - in Carten Apocttlipsei -

nu mai sunt chiar nipte taine, cdci pAnd pi cele mai ulu-i-loare g! inqredibll-e dintre aceste lucruri gi-au gdsit plini-rea in vremea noastrd.

De pildd, atAt cregtinii cAt pi materialigtii au cd'zutde acord vreme indelungatd cd q4linea gi- civiliza-tia

vor pieri ca urmare a unui holoeaust [unei-tot] de prapo4ii, -un holocaust [o ardere-de-

tot] descris in SfAnta Scripturd in termeni nemaiintAlnifi,

infricogdto;l,,universalt gi atotcuprinzdtori i4cAt, inaintede Dresda, Hiroshima, Bikini gi de alte mdrturii ale

1 1

eprlrqi i nucle.are si ;r natp.r lmului, r lescrieri le au depasitprur gi simpltr gAndirea pi inchiptr iretr omeniri i .

l]iserica Cre;tin-Ortodoxd a invdfat clintotdeauna cdpentru o astfel de catastrofi va fi decdclerea reli-

putinfa. A.tunci lumea igi va pierde dreptul gi rafiunea dea exista. Nimicirea se va intAmpla potrivit judecdlii luiDumnezeu, i.rd pjd^u oru.t{" i y-a- fi*la Ul4lg-4 q Ln g+gi i.

Materialigtii indicd folosirea armamentuluj nuclearer t , lnsa numalar putea face uz

gi potrivit ideilorma te ria lip tilor invd f a !i, p frSga,dtp t*reerii o rdjrul;rci"ttt-^'iS-i va fi o.-onir i nlr.itjrr Eutote.L. r rs r vA r r ( | ( | r r re ( t r 2n f l ' ' r t ln [au ta te .

$ t i i n fa ma te r ia l i s td con temporand a a juns l a oconfirmare a viziunii cregtin-ortodoxe pi, de fapt, depifdrd sd vrea, a dat mdrturie pentru adevdrul Sfiniei

In SfAnta Scripturd citim cd ,,incepitura durerilor,,(Matei 24, 8; Marcu 13, B) - adici inceputul pliniriivremurilor - vor fr rdzbo?iele infric ,--s@uvintele acestei proorocii suntimplinite dinaintea ochilor,nogtri. Faptul ci vremuri de

\3-ivi, :;i cAnd rdul va clomni atAt de putemic in sAnulomenirii, incAt via;a pe pdmAnt va deveni practic cu ne-

Apocalipsei 8,7-722 gi spre capitolul9, in care VdzdtorulThinelor - SfAntul Ioan Erranghelistul - accentueazdnecontenit cd felurite catastrofe gi suferinfe se vor pogoriasupra unei treimi din omenire gi asupra unei treimi dinsuprafala pdmAntuiui

,,Dacd socotegte cineva - spune- acele naliuni gi popoare care au ajuns jertfd

rdzboaielor gi revolutiilor din veacul al XX-lea atunci se

suprafafa gi populafia pdmAntului".Intr-adevdr, numai in ultimul decentu3 am putut

bdga de seamd plinirea celor infdligate in Apocalipsa 8,7-12, cdci oamenii de gtiinfi ne-au ardtat ci omenire4ca , a pavat,a despuia_t gia_gtrdvitap,raape-atlela.p31!e-_{_insupraf af apdmAntului

Al4bil, a pricinuit prin poluare o micporare insemnatia cantitdlii de energie solard care ajunge pe pdmAnt

' ,,9i a trAmbilat int6iul Inger, gi s-a pornit grindini 9i focamestecat cu sAnge gi au cizut pe pimAnt;9i a ars din pimAnt atreia parte, gi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars detot. A trAmbilat, apoi, al doilea Inger, gi ca un munte mare arzindin fl iciri s-a pribugit in mare si a treia parte din mare s-a preficutin sAnge; gi a pierit a treia parte din fipturi le cu viafi in ele, caresunt in mare, si a treia parte din coribii s-a sf5r6mat. $i a tr6mbifataf treilea it g"r, gi a cizut din cer o stea uriagi , arzind ca o ficlie,si a cizut peste izvoarele apelor. Si numele stelei se cheamiAbsintos. $i a treia parte din ape s-a ficut ca pelinul 9i mulfidintre oameni au murit din pricina apelor, pentru ci se ficuseriamare. $i a trAmbilat al patrulea Inger;9i a fost loviti a treia partedin soare, si a treia parte din luni, si a treia parte din stele, ca sifie intunecati a treia parte a lor si ziua si-9i piardi din lumini atreia parte, gi noaptea tot aga" (Apocalipsa 8,7-12).

3 Aceastd introducere Afostscnsa in anut tgZE insi, dupi cumbine ne putem da seam4 de atunci m6ndria gi ldcomia omenirii ,,auprogresat" gi mai mult

r <

i.rzboi gi siric;i' rudimentard s-au irrit ;rdeseir irrainte de

acest veac, nu are nici o relevanfi in .rn.rliz.'t ntl.lstri'Sarac ia g i rdzboaie le contemporane d i fera t lL ' t t1e

conflicte'le pi grozdviile vremurilor dinainte, .rtat prin

faptul cd au un caracter aproape generalizat cit ;i prin

puterea lor infricogdtoare, care dintr-odatd Pune inainteaminfi i putinfa unei catastrofe universale. Rdzboiulgeneralizat sau ,,mondial" este in mod strict un feno-

men ce aparline doar veacului al XX-lea. Numai prin

cumpdnirea incredibilei amplori gi a uluitoarelor forfe

de distrugere slobozite prin aceste rdzboaie mondiale,

d eyin d-e sc,if rab ile p roo roci il e d in Ap qc-alipsa-' ( g, 1 5 - 2 1- ) .

Chiar gi nimicirea de odinioard a Dresdei cu groaznicele

,,furtuni de foc" a cutremurat irrchipuirea omeneascd -

iar aceste ,,furtuni de foc" erau pricinuite de ceva la care

acum umanitatea se refere cu nonFalanfd ca la ,,armeconvenfionale".

Privitor la implinirea unor asemenea proorocii,atenfia noastri trebuie se se intoarcd 9i spre Cartea

I ,,Si au fost dezlegati cei patru ingeri, care erau gitili spre

ceasul gi ziua 9i luna 9i anul acel4 cg€i-qr4oale-e-treia Parte din

gameni. Si numirul ogtilor era de douizeci de mii de ori cAte zece

mii de cilirefi, cici am auzit numirul lor. $i aga am vizut, in

vedenie, caii 9i pe cei ce gedeau pe ei, avAnd platoge ca de foc 9i de

iachint gi de pucioasi; iar capetele cailor seminau cu capetele leilor

9i din gurile lor iegea foc gi fum 9i pucioasi. De aceste trei pligi: de

focul 9i de fumul 9i de pucioas4 care iegea din gurile lor, a fost

ucisi a treia parte din oameni. Pentru ci puterea cailor este in gura

lor $i in cozile lor; cici cozile lor sunt asemenea gerpilor, avind

capete, 9i cu acestea vatimi. Dar ceilalfi oameni care nu au murit

de pligile aceste4 nu s-au pocXit de faptele mAinilor lor, cgi-gu

se mai inchit "

idolilo@i 9i de piltri gi

s-au pociit-dcsqid*exile-!-o*q-niei-{eleggsiJe-11ilq -19r,4-i-qi C9 d.esfla

narea lorr,nili de fq4lg3gsnle Jor -(Apocalipsa 9, 7 5-21 ).74

(ad ica a micgorat cant i ta tea de lumind so lard) 9 i e

aproape de a fi otrdvit in intregime a treia parte din

mdri, omorAnd vieluitoarele care sdlagluiesc in ele.Meriti toatd atenfia noastrd faptul cd dezastrele

rleacului al XX-lea au afectat in pr-irnul rAnd,p--opoarele-cre;tine. Ca urmare a imprejurdrilor prin care au trecutaceste popoare in timpul primei jumdtdfi a acestui veac,mil ioane de cregtini au ajuns sceptici, pi-au pierdutcredinfa gi s-au rdcit fafd de Dumnezeu gi unii fafd dealtii (Matei 24, 12). Catastrofele ,,de duratd" ce ali

cuprins aderrdrate martiraje gi purtarea fd;$a a unuirdzbo i impo t r i va B i se r i c i i , l i s -au i n tAmp la t cuprisosinld nafiuni lor cregtin-ortodoxe - aproape in

intregime - in prima jumatate a veacului al XX-lea, 9iaceasta a fost indeobgte una dintre urmdrile primuluirdzboi mondia l . Comunismul a acaparat in t reagaEuropd de Est ; i Caucazul inainte de anul 1950. NiciGrecia nu a fost crufatd, cdcivenezeligtii gi unii ocArmu-itori corupfi ai Biserici i gi-atr lansat atacuri le asuPraSfintei Ortodoxii din Grecia in anii '20, impotrivin-du-se invdliturii sfinte precum gi pildei de sfinfenie aSfAntului Nectarie de Pent4pq-lis De asemenea, odatd." i"Ta"-ul doilea rd,zboimondial, Alexandri4 Antiohiagi Biserica din China au cizttt sub guverne controlatede comunigti. Nu poli sa nu cumpdnegti gi sd nu pricepicd ptlterile rdufui din-lrem-e -au luat in primire sarcina

P-t!ryort-@xc, cu scoPul de aindepdrta cea mai insemnati piedica in calea indepli-nirii viitoarelor lor urzeli.

Pe lAngd gocul evenimente lor mondia le g i a lneomeniei omului fafd de semenul sdu, aut-orii dg_tgqriipi- sisteme filosofice, politice gi re-1-ig-ioase anticregtine

g in chip deosebit de puternic in7 6

vremurile recente. Pentru cei mai mulpi dintre oameni,acegti filosofi au propovdduit gi incd mai propovdduiesccd in istoria omenirii domnepte o .lege a plogresu\{].Prin urmare, omenirea - in toate aspectele existenlei ei- a evoluat de-a lungul istoriei. Acegti filosofi inva!5 ciformele politice, sociale gi ideologice ale vielii raseiumane se imbundtdlesc necontenit gi cd in cele din urmdomul va gisi 9i va determin4 prin propria-i putere gidezvoltare umand, ordinea de viafd politicd gi socialddesdvArpitd gi ideald - o ordine in care rafiunea, ptiinlapace4 siguranf4 dreptatea pi bundstarea materiald vorfi absolute. De fapt, un mare numdr de ocArmuitoricorupfi, aga-zis cregtin-ortodocai, au inge_put.q{ plezinteo-4-stfelde teorie. Cei mai de seamd dintre acegtia suntigfa-&ii actualeiSatuarhli E_qulcn-iEe care au inceputsd invefe aceste lucruri,,ca si insele, de este cu putinfi,

9i pe cei alesi" (Mnrcu 73,22).Domnul Hristos insd a invdfat ceva intru totul

osebit. El ne-a vestit mai dinainte ci vor fi ,,rdzboaie sizvonuri de r izboaie" (Mnrcu 73,7; MLttei 24,6), cd nuva fi ,,pace, ci sabie" (Mtttei 70, 31) gi cd ,,din pricinainmullirii firidelegii, dragostea multora se va rici"(Mntei 24,72). Sd ne uitdm la istori.r veacului al XX-leagi sd ne intrebdm: Cine s-a dovedit ca are dreptate? OareHristos sau filosofii nostalgici? Nici o domnie a rafiuniinu a venit, ci mai curAnd o fumnr_e 4_cqlui mai groEolanmaterialism si a celor maiIn loc de pace gi siguranfd, sunt rdzboaie cumplite gizvonuri aproape zilnice de noi rdzboaie; in loc dedreptate, am fost martori la tot felul cie silnicii, revolufii,CHEKA, Gestapo GPU, execulii in masd, lagire deconcentrare, lagire de deportare siberiene de o cruzi-me nemaiauzitd gi de nedescris, anihilare chimicd a

creierelor mdrturisitorilor credinfei gi ale altor opozanlidin URSS; in loc de bunds--tare.m.ater_ia-ld, sunt rapo4rtecqlglaLte- desp1g_ fqame_le ifr nag4_-despre lipsuri amilioane de oameni - gi asta in ciuda faptului cd o mareparte din omenire are hrand de aruncat, doud locuinfe,doud sau trei automobile etc. i1 loc de armonie innumg*19-q9-l!g[gla-v-emapari;iaaproap"Zii"i"aui".t"io.c g S_e"lgnafinirineq_ate invd ldtr ui =;414-franc,maso-ne ri4 teoso f i4 Bahai, inchjnarea_vdditalnaintea Sataneigi secle vrdiitoregti, ca sd numim doar cAteva dintre ele.

Dar lucrul care este de mai mare insemndtate, efaptul cd tuturor acestor miscdri'.--*._+'

a_lnggput si pdrdseasci omenirea. Acum, societateaomeneascd poate sd accepte gi sd intAmpine sectele

u minimi uimire sau chiar fdrd sd se sinchi-s-eascd - pentru scurtd vreme, oamenii se ingrozesc sause inspdimAntd in chip trecdtor de actele canibalice cares-au petrecut in Statele Unite drept urnlare a acestorculte ori de crimele clemenliale care s-.ru petrecut in

a,te

ce, Llrcd, iar societatea insegte de .tccste lucruri. Cd

societatea incieobgte es ee1, estc, -limpede,_{gv.qciii .prin aceea cd

: fill ftU[l0r

" . Ma i mu l t decA t a tA t , dev ine,,c1_e_mo-dat" sd fii anticomunist, iar cci care pistreazicreclinciopia climpreund cu Sfinfii noi lVlucenici dinIumea comunistd, sunt bq,tjocollfi ;i ridiculizafi. Sd sedatoreze aceasta faptului cd ,,drag.os_tea multora,, deja,,s-a rdcil" (Matei 24, 12)? Oare vreme4 marii fo-amete -

I t i

, ,nu foamete de pAine, nici sete de api,,gpgpgggul (Arttos 8, 11J'- stL4eia+Q-qplae oare faptul c.i clomnia ltri A4tihrist e

aproape pi sta sa vina asuprd-ne?in trecut, proorociile Sfintei Scripturi cu privire la

impdrdfia lui Antihrist au fost dincolo de puterea de

inlelegere a omului. SfAnta Scripturd ne oferd imagini

ale unor lucruri cumplite care se vor petrece in impdrd-

lia lui Antihrist, iar Pirinfii Bisericii ne dau ingtiinfdrigi descrieri despre inrobiri gi prigoniri ce nu sunt ugor

de cuprins nici in inchipuire. Dar oare toate acesteimagini pi descrieri sunt de necrezut?

Aceastd intrebare ne aduce la felul acestei cdrli -

anume acela de a ardta cd qF.eslc&o*afocii nu mai sultt,d e f a p t, d e. leq1gz_uL qi*ag-u-U-p" o^t ti rnle Lese. iar,imP Ii -nirea lor se poa.tg 'o.hggfyA1nlapt tocmaiin lrrmea-deazi. Aiciautorul prezinti in termeni limpezi gi lesne deinfeles originea rdulqi-Ellggla Lui imPotriva binelui,' - - - -p.".r-@ din vremea domniei luiAntihrist. ff i-t"- in primul rAnd inibresali s5'.-i

i4ine4te4g vor-v- -iin-:ri4la=Qmeni{ii, precum 9i cuprivire la,tytrcalufAnlihrisJ. Pentru a izbutiacest lucru,I r.lr.l.ni|trri'lr-.r._-4

este de trebuinfd ca mai intAi sd-i aducem pe oameni la

o.infelegere a persoanei Satanei pi sd. i,ifrt-r.qducem ind; cdci fird un concept al demo-

nologiei, nu este cu putinfd sd se inleleagd hristologia

ecclesiologia ori eshatologia Sfintei Biserici, care suntcu totul de nedespdrlit de vestirea mAntuirii.

Pentru a indeplini aceastd sarcind, monahul care a

pregdtit aceastd lucrare, a compilat materiale care suntlesne de ihleles gi care nu sunt invdluite intr-o ter-minologie academicd. Nu le-a adunat laolaltd pentru

19

ca ele sii

slrriiNimeni nu va putea citi ace.rsti c;rrte fuirri ca ea sri-l

ttrlbure. Pe cregtinii .rtod.cgi care cur'pdnesc gi suntpreocupafi de vremurile pe care le trriirn, ii indemnamryq1i intgSrca inimile cdtre cdrtile de slujbi ale SfinteiBiserici, caci in ele Tradipia gi congtiinfa Bisericii r,orbescdespre toate aceste lucruri, propovaduind, inainte'estindgi infi ;igand inva fi turi temeinice pentru ap.lrarea tu tu roraclevdralilor credinciogi. Mai presus de toate, cititorul

UNIVERSUL VAZUTCA REVELATIE A ZIDITORULUI

Dumnezeul Cel Nendscut gi Nezidit, r,ietuind inSfAnta Treime, fiind Atotputernic pi intru totul desd_

"ltei,, ipi este_ pe deplin indestulaior Siegi gi nu avea

nicidecum treb,uinfd de fiinfe create. insd dragostea Sanetdrmuritd rAvnea sa aibd p*qf!a$t ai furicirii Salevet-"+iqe. Pentru aceast4 Dumnezeu a gdtit impdrdfiaSa pi a creat fdpturile ceregti.

poatd intoarce Ziditorului lor o dragoste adevdratd 9inu o supunere lipsiti de minte gi fdrd de noimd.

Unul dinfre cei mai strdlucifi gi mai putemici dintreacegti ineeri , Luciler (Satana) - exercitAndu_gi voinfa

20

spre mecli taf ie intelectu.r l iktr, ci L,tgttllll:l liberd, dragosteacelsecuvenealui Dumnezeu. ?in pricina igbifii de sine.s-a inddrdtniciL

4l4tru indirdtnicie s-a ftrvArtogato_ , pptnv'nicd ce-lei a *Ziditorulq-i, uzu.1p3ndlocul giputerea lui Dumnezeu. aceste"i--raz-v-rdtiri(ap ostazii) sunt b inecuno-seule-fu turo r. Luc if er 9i cei ca rei-auurmat,ag-Jq,-S-ta-zvadrg-dur-e"e-rpipAndaziaur44q4rsdrept v--rajmagi ai lui Dumnezeu-;i rSale. Ispita gi nesupunerea lui Lucifer a fost primitd demulte dintre fdpturile ceregti, astfel incAt noua impdriiiea rdului s-a umplut de pdrtapi ai prinfului furtunericului'

th vremea pustiitoarelorispitiri, au fost intirifi de ajutorul lui Dumnezeu 9i audevenit fii vegnici ai Adevdrului.

Potrivit dragostei Ziditorului, impdrdfia Cereascdnu a putut rimAne gtirbita gi pentru a sdvArgi aceastdimplinire, Dunurez:eu a zidlt o^ noui fdpturd - omu_I.Adar4_p_i EILq,_qg f-o=s_t_ficufi din nimic lI1-sn Unlyg;sfdurit a,nume pentru ei, iar ei au fost pecetluifi dreptpietre prelioase in cununa ltrcrdrilor lui Durnnezeu.

Mdrefia Ziditorului a fost revelatd chiar gi in atomiip.flmgldl,aii care, de;i fira formd, nevdzuli gi in neorAn-duiald, au. slujit ca materit' pentru cre4fea. intregii firivd7_g-tq pi.q omului insugi.

FACEREA

Nu cunoagtem a Universului, sauc3td vreme au ddinuit elementele in condilii haotice, cdciSfAnta Scripturd igi incepe relatarea eqJlemm in carede-viafd-Ditdtorul Duh SfAnt SS purta-aeia pe aees-uP1a

edancutui, orAnduind Univers-ul. Totugi, Eloria tulqltv-iZDiLe incepe de fapt cu formarea particulelor simple.

1 1

Cd intru inceput e_lementele care ne inconjoardastdzi, i-ryrjc mai mult decAt pariiculelip,site deJormS, se vddegte din mdrturia cuvAntuluilui Dumne zeu ( Pildc 8, 24-27 ).eercetirile ptiinfifice dindomeniul fizrcii au intdrit u."urii -drtu;ie. anume cie-lementele Uni vers u l ui su nt compus-e di rr tr _unsin€u rf q!_ds :nateue-adrea_au q_umeG&_LeqenJei. A ceiteparticule neinsemnate, concrete, au fost daruite deZidttor cu o_pglglg_lgcl4tqare_de ngintele_g |9f4 Drepturmare - prin porunca dumnezeiascd _ e-le._eu formit,lin ceplbinaJiilefuz-inndrile pi separdrile lor, o f"f"ri-*fdri de numdr de forme gi corpuri in naturd.

C_tgafga luminil g_r4.-energiile_ care emani dintru eas-a petrecut in ziua intai a Facerii, ca rdspuns la cuvantullui Dumnezeu: ,,Sd fie lumini" (Facere 7,3). in cea de apatra zi a Facerii, s-a adunat in_corpuri,imense(Facere 7, 74-79) care au fost menite si ocarmuiascd altecorpuri mai mici ce s-au luat dintr_insele, anume sd lecarmuiascd prin atracfie, sd le incdlzeasci pi sd le lumi-neze. P_e aces te,corprl-u. i-mense noi le 1 um i1n (apa _z ise )stgle fixe - dintre care

in a doua zi a lrarcerii, supunAndu-se porurncii luiDumnezeu gi lucrarii l)reasfAntului Sau DLh, ,,apele,,ugqlui..oc-eenl'_,ltgl,rlig,_g_uurparlrrnrebnr"_eatt"riirygnpsLFLesreJ-68),iariceste4lirAndul lor, zatin mulfimea de plancte pi de corpuri similare acestora.

In cea de-a treia zi, printr-o ,,vaporizar{J,, gi ,,ames_teca_re" a apelor din mdrile care ucopereau pdmAntul,au fost plismuite aerul pi apa rdcoroasd. prin puterealui Dumnezeu, mari ridicdriile pdmantului au idcut casd se iveascd din strdfundul mdrilor (Facere7,9-13). Zlgl4tfgta are o fuasemndtate aparte in creareaUniversului, cdci in aceastd zi a apdrut veget_afia pe

pdmAnt - pdmAntul a dat primul gi cel mai bogat rodpentru folosul locuitorilor impdrdliei naturii. Din aceazi, pdmAntul, ca o mamd bund, ainceputsd-gicheltuiascdenergia - dintru inceput putemicd gi foarte mare - pentrubinele omenirii pi al celorlalte vietdfi.

Aceastd rodire va continua chiar pAnd in vremea in'care,lfa_fFf t.p_d_manhrlvaf-ividgurt-delsgglqla_o_muluiPg-4!.fu-eultivarea F exPl i. Atunci va sirdci giva sldbi gi-i va fi foarte greu sd hrdneascd omenire4 darcu toate acestea nu va inceta sd-gi dea roadele pAnd lasfdrgitul timpului, dupi cum zice Scriptura: ,,CAt va triipimintul, seminatul si seceratul... nu vor mai inceta"(Faceren 8, 22). va veni asupra pd-mAntului gi-l va gisi daagl_ogle_airi! ,fie ea 9i sdrdcdcioasd.

SfArgitul acestei lumi nu va fi o nimicire, ci o refacere

;i o reinnote (Apocnlipsn 27,1). Puterile ei refdcute vorsluji vegnic reinnoirii fipturilor viefii celei noi.

MIRACOLUL LUMINII

R_e;qap-aJea luminli vdzute a inceput in zir-ra a patraMarile corpuri din Univers, invegmAntate irr raze aurii,sunt menite sd le ocdrmuiasca pe cele m.rr mici;i sa le a-copere cu lumind in acea parte ce e indreptat.i inspre razelelor, lasAnd in inttrneric partea ce e intc'rarsa rlinspre ele.

insd nici un loc nu e lipsit de prilejul cle a primibinefaceri le gi lumina izvorAte de citre soare, cicicorpurilor mai mici (planetelor) li s-a dat migcarea derotal ie in jurul propriei axe incl inate, precum gi omigcare periodicd (anuald pentru PdmAnt) imprejurulcorpului ceresc din care au luat nagtere. Prin acestemigcdri duble, planetele sunt ddruite cu schimbdri de

'')

Tot astfel e pi cu duhul omului. In sine, e intunecosgi ar rdmAne ceva intunecat de nu ar fi darul haruluilui Dumnezeu care-i ingdduie sufletului omului sdprimeascd aceastd minunatd Lumind pi cdldurd de laZidrtorul sdu. Lumina sufletului omului, asemenealuminii lunii, este reflectatd dintru Soarele Duhov-'nicesc, Soarele Adevdrului, Soarele Dreptdfiis. Fdrdacest dar, sufletul ar rdmAne in beznl,, in mAhnire, indeznddejde gi pdcat.

Apa cum nici un loc de pe pimdnt nu e lipsit deputinfa de a primi razele soarelui cele ddtdtoare deviaf6,, tot astfel origice fdpturd infelegdtoare are putinfa

'-In PsalmiiProorocului David, putem citi: ,,Cerurile spun slavalui Dumnezeu 9i facerea miinilor Lui o vestegte tiria Ziua zileispune cuvAnt, 9i noaptea noplii vestegte gtiinfi. Nu sunt graiuri,nici cuvinte, ale ciror glasuri si nu se audi. In tot pimAntul a iegitvestirea lor, 9i la marginile lumii cuvintele lor. in soare 9i-a puslocagul siu;;i el este ca un mire ce iese din cimara sa Bucura-se-vaca un uriag, care aleargi drumul lui. De la marginea cerului iegirealui, 9i oprirea lui pini la marginea cerului;9i nu este cine si seascundi de cildura lui" (Psoln 18,1 7). Proortxul Avacum spLule:,,Izbucnire de lumini ca la risirit de soare, raze vii din mina Luipornesc!... Acolo sti tainic ascunsi puterea Lwi!" (Atncunt 3, 1)Proorcxul NIale.rJri graiepte astfel cuvArrtul lui Dumnezeu: ,,Va risiripentru voi, cei care vi temeli de numele Meu, soarele dreptifiii, cutimiduire venind in razele lui 9i vefi iegi gi veli zburda ca vileii deingrisat" ( lv l t l t a l r i

-1, 2 0). Sf An tr r l Tah a r:i 4. Jatal_l_ur_Lcran- EOleza t_e&rl,

igi incheie astfel prrxrrrxia (Luca 1,68-79) pe care a ficut-cr Ia punereanumelui fiului sau: ,,Si dai poporului Siu cu.rpatinta +il!gl4i intruig4g_.Sg p.4S-at.Iotlo., prin milostivirea milei Dumnezeului nostru,cu care ne-a cercetat pe noi Ris[ritul cel de Srts, ca si lumineze pecei care 9ed in intuneric 9i in umbr4 mo4ii gi si indrepte picioarelenoastre pe calea picii" (Lrrca 1, 77-79). tar SJgSSllgg !eo_l-ogul,mirturisegte despre Ierusalimul cel ceresc: ,,$i cetatea nu aretrebuinfi de soarg nici de luni, ca si o lumineze, sl'ava lsi

t (

anotimp gi ale zilelor gi nopfilor. Toate acestea sunt detrebuinfd pentru existenla lor vremelnicd; pentruPdmAnt, acestea sunt necesare pentru innoirea puterilorfizice ale fdpturilor gi pentru a-i da naturii putinfa dea-gi indeplini vremelnica-i indatorire.

Prin aceste migcdri, origice loc de pefalaFdmAntuluicade sub inrAurirea razelor soarelui. Existd o diversitatein energia razeloL cdci atingerea lor e fie directd, fie indi-recte (in unghi), aga incAt diferite zone de pe fafa PdmAn-tuluiprimescmaimultd sau mai pufind lumind gicildurd.

Acest fenomen al naturii dezvdluie faptul ci, inmiracolele luminii fizice,Zidltorulne aratd o asemdnare(o icoani, un chip) a minunilor Luminii Dumnezeirii.Fdpturile simtitoare, ilrzestrate cu putere inlelegdtoare,sunt prin ele insele firtuneric (adicd nu doar in intuneric,ci neizvorAnd lumind proprie). Numai primind lumind gicildurd lduntricd de la Duhul, ele irceteazddea mai fi inintuneric ai se apropie de acea frumusele lucrdtoare carele-a fost menite, potrivit felului icorromiei Ziditorului.

Impdrtirea * ne amin-tepte de cele palr-tg daru.qi a_le Duh11h.ri SfAnt (Isnitt 11,2-3), prin Sfirrtclc Taine ale Bisericii,apa incAt el (su-fl"etul) sa poati sp-rori in fapta bund ceaI q s r d t oa re pe. nt L u_sJava_Lllr.. D_:rr:rnczeu. F i eca re iuc ruvdzut se infi;igeazd intr-o anunrit.i culoare, potrivitinsupirii acelui obiect de a reflecta o razd sau alta aspectrului alcituit din cele gapte culori.

{ Este indeobgte cunoscut cd \rgr,ina alba e alcatuitd din cele

ZS_ql-gfi; aceastd descompunere cromaEici este denumitd genericROGVAIVI R = rolu, O = oranj, Q = galben, V = verde, A = albastru,I = indigo, V = violet. Cgl_e 7*qulo{ alc4tujesg 9i q{$eubeul iar du-pd mdrturia Sfintei Scripturi acesta eJglgmn dumngzeiesc, ciciInsugi Domnul a grait lui Noe: ,,Pun curcubeul Meu in nori, ca sifie semn al legimAntului

),). nt" Gqcere 9,13).

PJ_{g! ii::tqtdeaula. Insd unde este cAmpul acesteibetelii? Unde trebuie sd mergem la luptd? Qampuf {ebdtilie este i.4li*IIU]-leglru. II recunoagtem Einqlg-

. intunericul se vddeptein e care reflectd starea noastrd actuald -

o stare strdind nuanlei (culorii) reale pe care Hristos,Soarele Dreptdfii, o intipiregte in gAndurile, cuvintelbgi faptele noastre.

A pldcut Atotputernicului Ziditor al Universuluisd creioneze in lucrurile vdzute tainele lumii nevizute,ardtAnd cum mai inainte, " aucdzytt

drn Cer, tot astfel cum acum o_gl\Lltin-e-{e gllllgle cadde Ia SfAnta Bisericd Ortodoxd. insd in ciuda tuturorcelor care cad, avem incredinfare de la Ziditorulinsupicd nici o putere vrijmagi nu va putea sd nimiceascdBiserica, nici pAnd in ziua cea de apoi (Matei 76, 18).

UN NOU BABILON

insd, pe misurd ce se apropie ziua proslivirii Sfinteif]iserici, cd_tuirer-rotrivnicd adevdrului Zidirri - aceasta e

. Faptele celor din vechime care. r'isalrs.i se invepniceascd pe pdmAnt, sd-gi facd un 1111ngt', SLrrepetd. ,,F{aldeii" de astdzi,asemenea celor din vremurile

" ,,In vremea aceea era in tot pimAntul o singuri limbi 9i unqi4gg;grai l4 tpfi. PurcezAnd de la risirit, oamenii au gisit in faraSenaar un ses si au descilecat acolo. Apoi au zis unul citre altul:

,,Haidem si facem cirimizi gi si le ardem cu foc!" $i au folositcirimida in loc de piatri, iar smoala in loc de var. $i au zis iarigi:

,,Haidem si ne facem un oras 9i un turn al cirui vArf si aiungi lacer inainte de a ne imprigtia pe fafa a totpimAntul!" Atunci S-a pogorit Domnul si vadi cetatea si tumulpe care-l zideau fiii oamenilor. i.i a zis Domnul: ,,Iati, tofi sunt de

' z /

dacd dorepte, de a-L primi pe Soarele Duhovnicesc Celde viafd ddtdtor, pe Ziditorul gi MAntuitorul omenirii.

IntAiul om s-a intors dinspre Soarele Dreptdfii gi s-aprdvdlit intr-un tdrAm al beznei ld,untrice. Din vremeaaceea gi pAni la Venirea lui Hristos - Soarele cel Neapus- foarte pufini oameni s-au intors cdtre aceastd Lumind.

Qryl s-a obipnuit cu gtarea sa de intunecime sufleteas.cd - care-i era sprijinitoare gi ajutdtoare intru a sdvArgirdul - pAnd intr-atAta, incAt a aitfns*ea;tljubeascd

l '

tanturile Si cdtqFele,, Cei care au ales lumina in loculintunericului, s-au intristat adAnc la vederea chipuluizidrt al lui Dumnezeu inrobit de bezna sufleteascd.Acepti Sfinli tAnjeau dupd vremea care i-a fost fdgdduitdomului, cAnd Lumina cea BinecuvAntatd Se va ardta piSe r a ddrui tuturor celor care nu-gi vor fi pierdut intrutotul putinfa de a primi Lumina cea duhovniceascd aAdevdrului.

CAt de fcricitd a fost epoca noastrd in comparatie cuveacurile dinainte de venirea Luminii celei fdgdduite -

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! ia farile ciegtin-or-locloxe ccrre .rLl fost cu multd vre.me inainte convertite

i, oamenii au avut pri lejul saCreflscci prirnirrd Lumina. Aici, in !5rile heterodoxe aleApusuh,ri, nu este astfel, cdci no-i*gqfrj,em in-conjurafi

Hr is tos s i c . r re , mai mul t , cS_qn!_e{q !4-q-o-njura!i de ,c-41e_*s_unf p.ede-a-ntre Sfintei Biserici Ortodoxe gi dinoieiJia p.icind, trebuie sd ne intoarcem asupra tradi-

liilor ldrikrr cre;tin-ortodoxe pentru a primi intru ade-vdr aceasta L_umind a Adevdrulyi.

Desigur, niciodatd nu a dobAndit cineva fara-del_laplg_bogifia lui Hristos.

^ a trebuit

de odinioard, nu viseazd sd-pi aiba numele scrise inCeruri, c-i mai curAnd sd lase un num-e gi _o amintire a

-lo-r, pe pdmAnt.Iatd un nou Babilon in toatd plinitatea cuvAntului:

amestecarea adevdrului cu neadevdrul. in locul luminiil im@tei intemeiatepeEvanghelii, Prooroci, Apostoli, Pdrinfi ai Bisericii pi Si-noade, acegti noi babilonieni inseteazd dupd r4vaja!+ri

_gi illlel_esut cu neaclsvir.. E lesne

de firleles ce va cregte din aceasta in cele din urmd, avAndin vedere acele societdli fdurite de umanitate care au dusla impleticirea oamenilor pi a infelegerii lor, apa cum s-apetrecut cu Babilonul cel vechi.

Insd gi pe acest nou Babilon il apteapti tot aceeagisoarti care a venit pi asupra celui vechi, cu toate cdamQqdoud p_rgli4dg_ag pi plgtind q,g 1tlage cs1ul. Acestturn al invdfdturii mincinoase nu numai ci sporegtezllnic, ci cregte in fiecare ceas. Mare cu ader,drat esteprimejdia de a-gi pierde cinerra cdrarea pe calea mAn-tuir i i din pricina prafului imprdgtiat de aceastd inal[arebabilonici a unuimonument dedicat amdgil i lor picelorcare cauti sa-pi diinuiasci propriul nume pe pamAnt.

Unde ar putea cineva sd se izbdrreasci de prafulacesta ce orbegte ochii intru a nu vedea adevirul gi r_rmpleplimAnii de minciuni inibugitoare? Unde altundeva

un neam si o limbi au 9i iati ceS€{_4pwatsi faci si nu se vor opride Ia ceea ce 9i-aqp_ gs ilg4nd€ifaci. Haidg4q-dar_Ce-Ne,pogg,Bmsisi arnestecim limbile lor, ca si nu se mai infeleagi unul cu altul,,.fi i-a imprigtiat Domnul de acolo in tot pimAntul 9i au incetat dea mai zidi cetatea si turnul. De aceea s-a numit cetatga qce.ga p-a-!.ilqn,penku ci acolo a amestecat Donnul limbiJe a tot pim6nhrl 9i de aco-lo i-a impragtiat Domnul pe toati fala pimAntului" (Facercs 11 , 1-g).

28

rl.rc;i nu intru adapostul p.t;nic cirre e cleschis gi r,esnic,intru Zicl ire;r r icl ic.-rtr i rru c1e miini orne,negti, ci deFicatorr-rl lr,rmii i.sr-rpi - uncle .rltunde'er cl.rcd rtu intrtr.rclevirat;r Biserica C)rtodoxi . t lui Hristcls? Este ne-mdsurat mai bine sa fii un slujitor negtiut in Casa luiDurnnezeu, de,cAt sri fii un arllqeqt c{e seamd gi foqrtevestit in acest nou Babilo.,, ulffirpit este clesavArsitaniruire gi osAnda vegnici.

i lpAnarrA cERURTLoR

Aga cum privim stelele cle pe cer care lumineazdnoaptea gi-i cdlduzesc pe marinari cdtre porturi sigure,tot astfel sd ne ldsdm mintea purtata spre acea eaparte de g_Lejg-d_uhg. ti, cunoscutd sub numele de

pr.ezenf-fr aiutd fie cdlduzit cdtre portul gdude destinafie - Cerurilqr. Parintii ne_ invafdartade+gdsi calea de mantuire prin prafrlrrsmere'-seingroagd, ficut de roboteala la construclia babilonicd.

Impdrdfia Cerurilor - care rt "rt""pta

p" t.ts€slqg.desc (Matei 17,12) - este dincolo de.ricEEpGgereomeheascd, insd cdile lui Dumnezeu nu ne sunt cu totulascunse. Putem gi trebuie sd credem ir vegnica fericireviitoare, ca pi cum am fi vdzut-g ca pi cum am fi auzit-o pica gi cum am fi infeles-o cu mintea noastrd, cEeiloate_dinnatucaxeirata-calea pi dagsarbrne pentru adevdrulimpdrdliei Cerurilor. lgomot^ul neincetat al mdrii viefiip de la Impdrdfia lui Dumnezeu pisd ne fintuiascd mintea i:rtru celepim6ntegti, irh-atAtircAtsd incetdm sd ne mai gAndim la viitor. egdinfa noastrdse indepdrteazd de d care este o prbgustare abucuriei viefii viitoare, astfel incAt simfi- ud"r"u o fricd

29

. !e neinleles la gaincir-rI r 'egniciei, la trebtrinla de a treceirr cetrl.rltri llrme. z\ceast.r ll!!-:se in_tampla daqq -itrjga

:g ob!)!ul_e.f!e_4L!_Ne!eg Dlgtszeu, in_loctle a ii r-riciin Iurme.

Qitare pdci-toiirri impietlicd mult libertatea cerre efireasci in relafia dintre copiii nevinova!i pi parinfii loa.rtunci cAncl nu existd nici o altd vind care sd-i indepdrtezepe copii de dragostea pdrinteascd. Pentru a ne desfitaintru nidejciea fericirii viitc-rtrre, e d€ trebuinfd.saajurgemprggq_nprunciijrtevinoE ji,dqp_4ge_dggASA!$-de_of ice

, p-Lma,i cu sea.rna*de-Jnr_fiauielii" flIottn 2,16). Atunci cAnd p_4catul gi socotelile lumepti ry

t de Thtal, ceea ce e cu neputinfd devinecu putinfa, gi ceea ce ,,ochiul nu a vizut, nici urecheanu a auzit" (lsaitt 64, 3; 7 Corinteni 2, 9) gi ceea ce nu aputut fi cuprins de minte, se face primit de omul lduntric,contemplativ, curdfindu-se prin lacrimi de pocdinfd.Atunci credinta ajunge aproape de acea stare ce este ovedere a celor care se dobAndesc dupd moarte.

imbra f i ga rea ,p . , abu -curiei vielii viitoare ddruiegte o mare fericire, iar felulviefuirii pdmAntepti devine mai limpede. Toatd aceastdexistenfd plind de osteneald derli-ne mai up-or de indurat

, intru nddejdea cd e apro4pe sfArgitul,cAnd rdspldtirile rdbddrii ne vor face nu numai sd uitdmaceste necazuri, ci chiar sd ne pard rdu cd nu am suferitmai m-ult. in mijlocul tuturoinefericirilor gi nestator-niciilor viefii, nu e lesne sd filosofezi asupra lucrurilorceregti, insd in acele rdgazuri care sunt date deincercdrile cdii vielii, er_tede-trebuin,tds1vorbirrr desprece-lg- cgregtt pi.sd.gerem stdru 4oS6nfirea lericiriiinlm ImBafalia_ lui Dumnezeu. Pentru a purta Jgplqd$gig€ascd in noi.i@e, trebuie sd strigdm cdtre

30

F{ r i s t os D l rmnezeu l s i MAn tu i t o ru l nos t ru sd nerniltriasca. FSI cr.rmcni c.rre;i:rru statc2rni_citt1b_i t , lcr icit i surrt .rcei i t pcntrucare rugiciunea a .rjuns o .r clourel naturi, .rstfel incAtchiar gi rdsufldrile lor Il preasldvesc pe Dumnezeu-.Preadulcele nume al lui Iisus Hristos trebuie si fie pebuzele noastre, in rdsuil;rrea noastrd, chiar;i in somnuInostru, totdeauna gi pretutindeni.

Astizi, marea carte a nrrturii se cleschide tot mai multca o revelafie despre Ziditorul a toate. Oare nu vorbepteea in chipul cel mai limpede despre armonia Ziditorului,despre minunata frumusefe a StdpAnului si Domnului,DesdvArgitorul gi Ddtatorul a toate? Atunci, unde este

care familie (camin) se afld o aga fle bund chivernisire caacolo unde necuprinsul Tatd orAnduiepte insugi toatemateriile. Este vidit cd ,e_qlq crr putinfd

Indeobste, Ire reve-leaza-Jainade-neinfeles aLin4elU_qgi41lce a Zirlitorului. Pecetea acestei taine std.rdAnc inscrisd in firetr tuturor lucrurilor zidite, ca ocongtiinfa fund.rmentala ce prosla",e;te SfAnta Treime.

ll,_r lUry1g_ n

presdratd cu nenumdrate corpuri cosmice, linute, in

luare-aminte in jurul nostru gi sd ne intrebdm: a Cui estemAna care nu ostenegte sd lind intregul Univers, in caretoate corpurile sunt sferice gi se dezvoltd dinspre centruspre exterior ca intr-un imens glob? Toate aceste sisteme

git - ref-l9gt?_Atqtptgz_eJrfa, fdrd-de-incep u tu I ginecuprinderea Zidito

O .tserncnetr mcnire este clr purt irrhi rtum.ri ptcntrururr Drrlr eu totr-r l_clglsa\+t_:j t , Zi. l i t trrtr l . l_tt). t lc. i i r l .rpt,2 i . r i i , r i . i f -Tr rs i ,9 i . i pecet l r - r i t ch ipJ i prupr ie i SaleDurmnezeir i - iara de incepurt pi necuprinsc. - intr-onnrtilrme-rle [aptr-rri;i de lucrr.rri, clintre care une [e speciisunt;rtrit de mici, ilctrt_mr-rl,te ntilioane clin ele pot existaintr-nn parherr cu apd. Pentru a menfine toate acestea,Dumnezeur trebuie sa iie atotputernic ;i omniprezent -prretutindeni in r-rnul gi ;rcelaigi momerrt.

LUMEA CEA NEV AZUT A

Potrivit invdtaturi i Sfintei Biserici, lumea duhov-niceascd cuprinde doua feluri de duhuri: ingeri i luiDumnezeu - care in v_remea r.lzvrdtirii_lui Lucifer auales sd ramand ascultdtori4idr ceasti stare pe vecie -

@ pi duhurile rel acei ingeri care au fost zidi;i buni, in-sd p in chip ire-vocabil, qga_ndqlpS _L__tl,-c_r,fef. in rdzvrdtirea sa impo-triva lui Dumnezeu.

AtAt ingerii lui Dumnezeu, cAt gi duhurile rele suntnumite ingeri, pentru ci acest nume nu are inleles de firesau conditie ontologicd, ci exprimd cu prisosinfa un rang,trn cin. Numele deinger are in;elesul de tinis sawoestitorT.in acest sens, SfAnta-ftriptura mai folosegte acest numepentru a se referi la Prooroci, Apostoli, ori alte persoanecare au fost trimise sd vesteascd voia lui Dumnezeu.

SfAnta Bisericd invafi cd singurul temei pentru zidirealumii a fost dorirea lui Dumnezeu de a avea pdrtagi ai

l9-ggt*t"is"te iubiri gi milostiviri. lelul lumii este7 Grecescul angelos inseamnd t imis, aestitor. yezi: p sal m 1 51, 4 ;

[erenia 7, 25; 11,14; 25,4;28,9; Azttl ie 7,1; 3 Ezdra 7, 2l; Ioan 7, 6 etc.

prosldvirea Zidrtorului. Fiind o Fiinld pe deplin desd-

vArgitd gi intru totul fericitd, Dumnezeu nu poate aveatrebuinfi de nimic. Dintru tofi vecii, El a fiinfaf singur,fdrd de lume, pi ar fi putut via astfel pentru intreagavegnicie, dacd El insugi nu ar fi binevoit sd zideascd fiinfe.

Dumnezeu a dorit ca oamenii sd fie plSsmuifi drepticoane ale Lui insugi (F acere 7 , 26) , spre a gusta bucuriafiinfdrii gi a deveni pdrtagi ai fericirii Sale. Astfel aapirut omul, fdpturi infelegitoare, moptenitoare aimpdrdliei gi slavei lui Dumnezeu prin harul infierii(Ronmni 8, 23; Galateni 4, 5; Efeseni 7, 5). in aceastdimpdrdfie, izvorul fericirii este impreund-vieluirea inveci cu Fiinfa cea desdvArgit fericitd, Dumnezeu Insugi,

;i partdgia neincetati la Slava Dumnezeiascd, in misurain care ii e cu putinfa unei fdpturi zidite. Dumnezeu,Care cunoagte ip,e_r_s,o-,ane, va da impiinire fiecdrui cuget gi suflet careinseteazd dupd adevdr pi bine.

I$nsurar dupa care poate fi cunoscuta t-reapta ded esd-yA r;ire do.bAnd iti d e fapturi le inlel ega toa re [cu ge-titoare], este aceasta: cu cAt e mai mare desdvArgireaatinsd decineva, ctr atAt mai mare gi mai atotcuprin-zitoare devine dragostca lui fala de Ziditor pi cu cAt selupti cineva mai mult sa r,iefuiasca drept chip gi asemd-nare a Lui, cu atAt devine mai desdvArgit in ascultareafafd dc sfAnta Sa voic.

Pe de altd partc, feplgflle ,infg_legdtoareintors de la felul pentru care au fost aduse la fiinfd -

prosldvirea Ziditorului lor, dobAndescAceasti stare este vegnicd, iar moartea duhovniceascdeste un chin cumplit de crunt care decurge din i4-de-pdrtarea de Dumnezeu,lzvorul vietii gi al-fericirii. Existdun fenomen al Universuluirnaterial care ne mijlocegte o

J_)

tegAnd aceste chinuri ca f-ilnd ee-le_qe yq 1'9n_! agup-grft) e

dupd fudecata de Apoi, cea de obgte.Aceasti credinld a fost exprimatd in chip sobornicescla cel de al

SATANA 9I INGERII LUI

Din invdfdtura despre Dumnezeu ca Fiinfd intru

sd zideasci rdul. Atunci @ un{_e_._s__4--iyit radl?r-nAndri? u@e seama-duhu$, sare.ap.Usmuit o aea ae l ,^i4_ga! a c-ugrtatsd devind deopotrivd cu Ziditorul sdu. Intru strddaniade a infdptui aceastd rAvnitd egalitate, o

p-atriva v*oi i. lui Dumnezeu.gi astfel

ajungAnd p -a5;lrguit_s-a:gi

iryqu"lJcasca.ad.ep f i i, isp iti nd u - i i rr t n t tr cascul ta rei. [n acest fel el ;i-a sporit propria

stapAnire. Din vechime, ca

MAntuirea vegnici a omenirii este strAns legatd desurparea lui Satana gi de ruinarea rdului din lume. Nds-cocitorul riului, acest vrijmag al ltri Dumnezeu pi al

35

aserndnare a aeestei'mo4ivegn . Esteeclipsa totald dese Aceasta se petrece arareori gi dureazi pufinivreme, Itu

atunci. fiece vietate ar fi s unei vldguiri gi uneide€f-r re. 9lg&g-ylejuitoare ar porni ped41mul de intoarce_re din eare_aloslfacu-ta.O moarte atAt de i$gg!4dgql_4$a, leZtnle_gra1t_d arfuhpdt@ ca.i-tou te di^p-re"ra u.incepe sd se descompund de la inceputul eclipsei,agteptAndu-gi pierzania.

ingugi, Cg re a-eLe,ma t tailC .!-qgru {i!e -drntru nef iia{q Iaf;tnJd Dacd p5;ntru fdpturile infelegdtoare care nu ducnumai o viafi materiali, c

dqz',1nlggraleq gi pierzania al dgygni dg olit."potrivitcaracteristicilor [insupirilor] firii duhovnicegti, o astfelde suferinfd nu poate fi vremelnici, cdci sufletul e fdrdde moarte gi vegnic. Aceasti s

) .Ju decata d: Apoi vS {esch,ideuora dintre fdptu rile

i4tglgs?tqare Impirdfia fericirii vegnice intru luminaf ef ei lu i Dumnezeu, ia[ahera le -va ardta o_eclip sd totaHqgf.atiperii felei lui Dumnezeu dintru Care se revarsdtoati viafa gi fericirea.

SfAnta Bisericd Cregtin-Ortodoxd a crezut dintot-deauna despre caznele iadului cd vor fi vegnice, infe-

u

minciun4 griiegte dintru ale sale, cici este mincinosgi tatil minciunii" (Ioan 8,44).

Pt$o"!9!9gg$_aglo_t a-4gt9g9_e.tslen!-personald a diavolului gi a du\qrilor. asdpentru omenire, deoarece i i inocule azd o stare denepdsare morald care in cele din urmd duce la propria-i nimicire. In fapt, Satana insugi este cel care-l inspirdpe om sd nu creadd in existenfa lui.

Duhurile rele au pierdut pentru totdeauna toatdcdtre Dumnezeu pi cu aceasta aggrg1-{19. pi

i$lSf.t""g" care vine de Sus, ce e alcdtuitd din

De ce nu pot duhurile rele sd se intoarcd la pocdinfd?Fiindcd sunt anumite dincolo clecare nu mai este intoarcere cdtre bine (cf. Earei 6,4-5f .

We la care este strpr-rs omul acLlm,'3ge111gglg4lt_9, _.!"tg11" i il cma sdfilosofie ce afirma ci cste fir"I de ase-mdnare mai vrednicd de dorit dee-al_sup_r,t1:teteg ( gi

g_e3-r"e. q_q o qlfib g1l_Lallqr_i teo p rlz t s: 5 !.r n t i s m ul u i ) .Ei s-au impietrit atAt de mult in acest ctrgct gre;elnic,incAt au preferat patimile lor nesup_t15_rl irr locul fericir!-ilngerilor care au stat inaintea tronului Ir-ii l)urnnezeu insmerenie, sfielnicie gi dragoste.

Aceastd amarnicd pi gregitd socotirrf.i ar.rti cd pAndsi fapturi le cluhovnicesticele mai inalte, c(lre au pierdut

' , ,Cici este cu neputinfi pentru cei ce s-au luminat odati giau gustat darul cel ceresc 9i plrtagi s-au ficut Duhului Sfint siau gustat cuvAntul cel bun al lui Dumnezeu gi puterile veaculuiviitor, cu neputinti este pentru ei, daci au cizut, si se innoiasciiarigi spre pociinfi, fiindci ei ristignesc lorugi, a doua oari, peFiul lui Dumnezeu gi-L fac de batjocurd" (Eurei 5,1-6).

luminar dumnezeiascd,.rjung foarte marginite in in[e-legerear ade'u'drului. C;i fipturi ma'ri inalte decAt cluhulomlrlui, e-le au fost inzestr _c ir fle-ejliug,Ll$ile intrlt adevar, au fost daluitg1go inlelegere rnai inalt4;r bunitdfii;i 4 gupq,ncri"if;rfa-devoia lui Dumnezeu. In ciuda tutttror acestora, dezas-truoasa gregitd socotinfd a precumpdnit 9i, tocmai dinacea clipd, intgareereacdtre ad-e-vd-r a fost deja cu nePu-tinfe. t""a.tos^.e" tol lnrdutate a trecut dincolo de pu-tin!a cle indreptare, pentru c,i aeeste fapturi rluhovni-

impotriva lui Dumnezeu insugi.Prevenind omenirea impotriva unei asemenea

impietriri gi rdutdfi de neindreptat, Hristos le-a grditfariseilor: ,,Orice picat si orice huli se va ierta oame-nilot, dar hula impotriva Duhului SfAnt nu se va ierta"(Mnte i12 ,31) .

insdsi firea fip-turilor infelegatoare po4rld insine.@ dumnezei d, ry! i*dscrtdespre mdref,ia lui Dumnezeu pi g!S!i4lg qa-viaja e4gf ilrrmn-ezeiesc. Pentru a lepdda aceste intuiliiinndscute, trebuie sd silnicim firea personald - acesteintr"iifii nu dispar pur gi simplu, ci sunt smulse gi stArpitedin firea noastrd gi tocmai aceasta face ca pdcatul sd fiede neiertat. D_aqd ne rdzvrdtim inpolft

@din sufletele noastre, ajungem vrdj-maSi ai T,iditorului nostru.

.Vrdjmdgia fajd de Dumnezeu es-te--de-.ne-ie-r-ta-t nupentru cd rnjla-Domnu.lui sau@, ci numai pentru cd omul, intorcAndu-se in chipsilnic de Ia Dumnezeu, pea,te-?,tinsg_lumtacxJrernd aild,afAldqlqi de la care nu mai este nici o intoarcere.Dacd omul std impotriva Duhului SfAnt, Duhul SfAnt

J /

faptqqi inlelegdtoare potrte si se inmoaie nurnai prinharul dumnezeiesc al Sfintului Duh, insti iiirei acest har,e_l se di pe sine insugi i.

^ @intres nirealuiSartan4

mai ales la 12, 1-8 gi 73, 74. Potrivit Sfinf i lor Parinf i ,aceste cuvinte ne dezvdluie cd,S.atanei i se va ilga zboi impotriva sfinfilor

!g-i Dumpezerr, ica, (fgrngla invegmAntati insoare) e,, Acestea vor fi vremurile celemai de pe urmd, iq1 _Satag ri [pe cei cua eu]. Biserica cea Sfdntdse va fi intors in catacombe, devenind impufinatd intrunumdrul mddularelor ei gi fiind amarnic prigonitd.Aceastd cumplitd prigoand, mai rea decAt cea a Romei,

' ,,$i s-a aritat din cer un semn mare: o_fgqeie inves tal;cu soarele qi tg:g gu.p-PlclgTel_g -e:.s1.p,9_ Slp"p_g*+qglg$a@. $i era insircinati si striga chinuindu-segi muncinilu-se ca si nasci. $i alt semn s-a aritat in cer: ia&i-urr

capetele lui, g te9ti. Iar coada lui tAra a treiaparte din stelele cerului 9i le-a aruncat pe pimAnt. I

fi€r. 9i copilul ei fu i iar femeia

qajzer,i de zi+e. $!u4_g _p-grnit giz b'oi_ qu

bl4gryl. $i se rizboia si balaurul gi ingerii lui. Si n-q i7-bu!l! efi-@!gggt" (APocaliPsa 72, 1-8),,$i

dat si faci inaintea fiarei, zicind .qlqt Sg locuiesc pe pimAnt s;[faci un chip fiarei care a fost riniti cu sabia si a rimas in

" Ts, t+1.

38

va dura tr, dtate gi se va sfArgi cu sldvita cea

de a doua Venire a lui Hristos (Apocalipsa 20,7-L2)10.Biserica lui Hristos a fost prigoniti 9i asupritd in

toa te veacurile d e*c-d t-re s tdpAn i torulacertei lu mi, insdaceste asupriri nua-uj;ffiffi5"ut

sub prigoanifizicd, fetigd, dar acestea s-au sfArgit cu biruinla Bisericii.

-U"rm;toaret" "etpr,aveacuri au dat la iveald o asupriremai subtild - insd infinit mai primejdioasd - a Bisericii,anume r4arile-er.ezii Fi invdldturirninciaoase. Satana alovit mai intAi in viefile mddularelor Sfintei Biserici, iarapoi a lovit 4lgrsle credintei, ciutAndpi sd nimiceasci-invalaturil,e-.eele de trebuinfd pentrumAntuire. Desigur, in ambele epoci, multe suflete aupirasit Biserica cea SfAntd gi au trecut in rAndurileSatanei, insi aceastd a doua perioadd s-a sfArgit prinbiruinla Ortodoxiei.

, cu o prigonire mai mult sau maipulin lamurit5, a inceput cu ivirea-rd-z-p-9inlgutgi Satanei,

Vohqp-ed, pi Biserica a fost iardgi supusd prigoanei fizicefa!;e. ln aceastd perioadd, locuitorii cregtin-ortodocAi din

. ' .,9i citre sfArgitul miilor de ani, Satana va fi dezlegat dininchisoarea lui 9i va iegi si amigeasci neamurile, care sunt in celepatru unghiuri ale pimAntului, pe Gog gi pe Magog gi si le adunela rizboi; iar numirul lor este ca nisipul rnirii. $i s-au suit pe falapimAntului, 9i au inconiurat tabira sfinfilor 9i cetatea cea iubitS.Dar s-a pogorAt foc din cer 9i i-a mistuit. $i diavolul, care-i amigise,a fost aruncat in iezerul de foc 9i de pucioasi, unde este gi fiara 9iproorocul mincinos, gi vor fi chinuifi acolo, zi 9i noapte, in veciivecilor. $i am vizut, iar, un tron mare alb 9i pe Cel Ce gedea pe el,iar dinaintea fefei Lui pimAntul gi cerul au fugit 9i loc nu s-a maigisit pentru ele. $i am vizut pe mor,ti, pe cei mari 9i pe cei mici,stAnd inaintea tronului 9i cir,tile au fost deschise; 9i o alti carte afost deschisi, care este cartea viefii; 9i morfii au fost judecafi dincele scrise in cirfi, potrivit cu faptele lor" (Apocalipsa 20,7-72).

39

MAntuitorul le-a poruncit ucenicilor Sdi: ,,privegheafiq ' (Matei 26! 47).

oameni eu_Ugglet

intors cdtre e de a dobAndi impdrdliaparadiasiacd. Mijloacele fdurite de Satana cuprind anarhia

;i revolulia sociali. e careSatana le-a adus in intrebuinlare pentru a ademeni oame-nii in aceste mipcdri, cUprind; ,,.hbertate", ,,frq.!9ryi!3te",,,e841@nirij". CAt de mul;i urmeazddeja acestor sloganuri fdrd noimd, !-eI4ggls-a c{eat sau c4re sunt manifestdr ale acestor

e. CAt de tare sunt amdgifi ei destdpAnitorul acestei lumi, de momeli artificiale ;i cAt derepede sunt cdlduzl,ti citre anarhia care-l va aduce per-rltimul chinuitor al omenirii, Antihrist!

ixcspurut- SFARSITULUI AcESTEI LUMISI PETRECEREA PAMANTEASCA

A BISERICII LUI HRISTOS

. Potrivit invafaturi i Sfintei Scripturi gi a Sfinf i lorPairinti.ri Bisericii, sfirgitul lumii gi cea de-a cloua Venirea Domnului nostru lisus Hristos vor fi inainte-vestitecle: o puternici ;i v;iditi rdspAndire a anarhiei ;i fara-delegii in rAndul tuturor popoarelor; plinirea propo-vaduirii Evangheliei in toatd lumea gi la toate neamurile(inclusiv evreilor adunafi intr-un stat Israel refdcut);calamitifi naturale niprasnice gi venirea lui Antihrist;ilupta lui cu Biserica cea SfAntd a lui Hristos.

Apostolii L-au intrebatodatd pe Dumnezeiescul lor in-rrdtdtor: ,,Spune noui, cAnd vor fi acestea gi care este sem-nul Venirii Thle gi al sfArgitului veacului?" (Mntei 24,3).

+1

regiuni intregi ale Rdsdritului au fost miceldrifi pentrurefuzul lor de a se lepdda de Hristos. Este de remarcatcd cotrop-rrea,musulm.e44 a lqmii creptin-ortodoxe a avut

loc cAnd noiles_ic_e-le_mai marielezjj-se- iv-eau -in Europa Apuseand, incepAnd cu

_p4pis-mul, continuAnd cu s gctele protes"tante pagane gtigi ajungAnd in cele din urmi la se-c-!9lg_g!4!_de_lajip

pr.e-c-um francmaEBner-ia. In aceastd perioadi,Satana a inceput sd intrebuinteze, deodati, amAndoudtipurile de prigonire - pomenite mai inainte - impotrivaSfintei Biserici.qF d de asupriri amamice impotrivaBisericii celei Sfinte a urmat indeaproape celei de a treiaperioade. P_e_langd nqile ercu| Satana a inceput s5-iademeneascd pe oameni i. qfpl44|e dgleyoJu_tieale4_istlgi,sociali, lovind in toate-p_rgtinils dep1:. p i mA4 t, s f o r !A n d u- s e s darunc e I u m ea intr-.o,stared e

gi netezind calea pentru Antihristgi pentru i4gg1qrya pihiq-a

Felurimea de ispite car rtemare si nu toate pot fi cuprinse de infelegerea onlcneas-cd. Se gtie din SfAnta Scripturd cd diavolul ,,a orbit min-

l i le necredinciogilor, ca si nu le lumineze luminaEvangheliei slavei lui Hristos, Care este chipul luiDumnezeu" (2 Corinteni 4,4), in rrreme ce la altii, asupracdrora Lumina deja a strdlucit, ,,vine diavolul si iacuvAntul din jni*ra lor, ca nu cumv4 crezAnd, si semintuiascd" (Luca 8,72), gi iardpi, precum pe DreptulIoV U necazuri, Ianturi gi temnili(cf. Apocalipsa 2,10).

@|.*" impotriva acestor asupriri, trebuie sd nepdstrimqd,iqpgzilte_ne-1n_se_t-a*ta*depgginld,f ugdciune,p-o s t p i v e gh e d uh o v n lc_e aLp*q {.,3""s..gp.e i n i m ii . H r i s t o s

40

9i i de toate neamurile pentru numele Meu'pi atunci i, 9i unul pe altul se vorvinde, 9i altul. 9i tgulfr, Brooroci

se vor scula si vor ingela pe mulfi. $i

it, t.gf:v4 ceasta a imPirifiei intoati

v ) .Sfinfii Pdrinfi ai Bisericii tdlmdcesc cd aceste cuvinte

infdligeazi nimicirea Ierusalimului, din anul 70 d. Hr.,

ca prototip al marilor necazuri din vremurile de pe urma,

cAnd intreaga urgie inainte-vestitd in aceastd proortlcie

va fi implinitd. Cdderea lerusalimului a simbolizat siar-

gitul lumii, insd de9i aceasta s-a aritat a fi cumplita, ;i

iost numai o umbrd palidd a celor ce vor veni la sfair;itul

vremurilor asuPra omenirii'Trebuie sd urmdrim tAlcuirile Sfinfilor Pdrin[i ai

Bisericii, cercetAnd cu luare aminte semnele sfArgitului

lumii dintru aceste cuvinte ale MAntuitorului. Din ele

pe al

lgryenilsrlor. 9i vor

Pe lAngd aceasta, ep€-se

mergi.torii lui Anti-vor deveni atAt de

mari, incAt oamenii nici nu vor bdga deJgg-gf4 am*-marl/ rncat oamenll nlcl nu_v_o! qlg.e__qe_ e9q{n4 ame-ninldtoar ii, pe careDumnezeu va incepe sd le sloboadd s.ub c-hipul dife-rlteloq ca_!44itafi naturale, iar prin ivirealui Antihrist.

,,CA e,agavafigiVenireaFiului Omului. $i precum era in zilele cele mai nainte depotop, ci mincau si beau, se insurau 9i se miritau, pAniin ziua cAnd a intrat Noe in corabie, 9i nu au cunoscutpAni cAnd a venit potopul gi i-a luat pe tofi, a9a va fi giVenirea Fiului Omului". (Mntei 24,37-39).

in aceste cuvinte, MAntuitorul tdlmacegte limpedei de la sfArgitul timpului. $tim cd, chiar

inain te d e po to p, f a-rarlelefe.a:f+&diq*@ Q me n i ri ii; oamenii t" a"ttntn" in pofte

dobitocegti 9i erau orbi gi nesimfitori Ia tot ce era du-hovnicesc. ii. Senzr-r-

elilA]g3_ n_e rff$a na te, d es trab A I area,l5comialibefi4,vj4, paralizAncl mintea omtrlui, aga incAt nici

pi, in cele dinurmd, mareie chin adus prin Antihrist),

rn oamenii imbdtatide propria lor stricdcir-rne.

S_[int!i Apogtoli invald cd fir vremurile cele mai de pe

{3

)<{ .

1.

h,

iil

e,

SC VOT in .po-

enii vol c,rede d_e_ brrna llo-ie

O@d cu Putinfd vor fi Primitecu mdrinimie de cdtre lume.

l, in Epistola sa cdtre Tesaloniceni,

i. ,,Vor fi to teri

ale nedreptifii, , pentru ci nu aup .9 ide aceea Dumnezeu I

pentru ca i, ca si fie f ude-cafi to!i cei care n-au crezut adevirului, ci au binevoitintru nedreptate" (2 Tesnlttniceni 2, 9-12).

In tei, Apostolul povdfuiePte:

,,Ci aceasta si 9tii, c oi vor venivremuri cumplite. Ci o ine,

l-

cAt iubitoride Dumnezeu, avind chipul bunei-cinstiri, dartigidu-

ind puterea ei:9i de acegtia te fereqte" (2

Desigur, toate aceste patimi au fost intotdeauna

prezente in lume, lor, astfel incAt

oamenii vor ajunge incd 9i mai nesimfitori, pindLr-pigidAnd

curs doar pornir!!-o*1 P4-!L!13t9' a

VA fi cu atAtla infricogdtoarea judecatd.

Elga,ngheli zarea intregii lumi

de cea de a Dou4 sldvitd Venire a lui Hristos.i va=r@lapro^p_o*y[4f!{_e_a Eyalgheliei pi nu va asculta Adevdrul,ci I l va lepida, supunAndu-se in schimb glasuluipropriilor sale patimi.

IVIREA LUI ANTIHRIST

D_Ifpq tqatg aces-te-4 i- cel mai de pe urmd gi cel mai neobignuit

potrivnic al lui Hristos gi al Sfintei Sale Biserici - sdvind in lume. De-a lungul istoriei Bisericii lui Hristos,'

care s-au sArguit sdnimiceasci credinfa in Hristos: Ne_rg,_Y.4lglian pi alji

Pf !gqn{ ort- M a}-sm-e--d, p re c u m g i to !i in 11 5,t i-!p ri imi1ci199i pi er-qticii de I a Si m on Magd penaastaz i. Insd

se va ardta un vrijmag aparteal lui Hristos - nemisurat mai puternic decAt ceidinaintea lui - in persoana lui Antihrist. Aceasta va fi

a

Eis__e4gi1 Zugrdvindvremurile de pe urmi, de dinainteasfArgitului lumii, MAntuitorul a spus: ,,Atunci

45

, intr-un stat IsraelDacd citim cuvintele Domnului nostru insem-

Matei 24, 14, vedem cd s i

de

inainte v-am spus voui" (Matei 24,23-25).Prin aceste cuvinte - potrivit tAlcuirii SfAntului Ioan

Gurd de Aur gi a altora dintre Pdrinfii Bisericii - Hristosvorbegte despre Antihrist care va sd vini inaintea sfAr-gitului lumii gi despre proorocii mincinogi. De asemeni,gdsim anumite fragmente din Epistolele Apostolilor, careinvajd despre Antihrist. I aratdlimpede cd Antihrist trebuie sd vini ir vremea de peurmd11, inaintea sf Argitului lumii ( 1. Imn 2, 1 8 ) . De asemeni,

ne invafd despre Antihrist inoniceni: ,,in privinfa Venirii

Domnului nostru Iisus Hristos gi a adunirii noastre

impreuni cu El, vi rugim pe voi, frafilor ca n a

Domnului. niciintr-unchiP!

Bise un proorocia de la Daniil (7,23-25)t2 in legaturi

cu Antihrist, care va sd 'u ii si

" ,,Copii, este ceasul de pe urmi, gi precum ali auzit ci vine

noi ci este ceasul de Pe ' '

Q lotur 2,18)'

El se va sArgui 5i trigaclu-itrsc.i Dumnezeire.r Domnultri lisr-rs Hristos gi var incercasd nimiceascd Biserica gi Tarinele Sale, inlocgi.a_d_u_lq_c-Us-ine insugi, e dumnezeu gi cerAndcapame-nii p-re-.ra,- Irli-p-u11,"ZfiDorrrnil;"fddespre aceasta in chip limpede cAnd spune tihrist,,ve,.y_eniin""nums.le "t3.

,,Antihrist - tAlcuiegte

lel c ge"31 .c.e nu.-i_-ap*aa aceasta S-a referit Hristos cAnd a spus

cd Antihrist <va veni in numele Meu,,".Dupd invdldturile Sfinfilor Pdrinfi, din

viafa lui Antihrist v . AceastdstdpAnire

. Dupd cuvintelediavolului ,,se va nagte

l, unealtacu adevdrat dintr-

, iar hide:,,Anti-hrist se va nagte "tt

Q3-qelrimbe sirbitorile;itgea si ei vor fi dafi in mina lui

13 ,,Cici mulli vor veni in numele Meu, zicAnd: Eu suntHristos, gi pe mulfi ii vor amigi" (Matei 24,5; Marcu 13,6). ,,Yedelisi nu fifi amigifi, cici mulfi vor veni in numele Meu, zicind: Eusunt, gi vremea s-a apropiat. 8). ,,Frtan*uenit ful.nurnetre.Tatihll,A4eu,qi"voi nu.JlGi.primifi;daci vaveni altul in numele siu, pe acela il vefi primi. Cum puteli-voi sicr; slava care vine de launicul Dumnezeu nu o ciutati?" (Ioan 5,43-44).

r+ Vezi cuvAntul SfAntului Ioan Damaschin publicat ir acestvolum lapp.224-226.

4746

Cici ziua Domnului nu va veni,

SfAntul Chiri l al le rus i 9 i a l l i dascdl i a i

.rmintesc ci

naxarul tlin Dr-rrninica ltisatului sec de carne(numitd S\ A in f r ico; t i to t t re i lu t lecdl i ) putem c i t i :

,,A te, dupd cum sPune SfAntul IPolital Romei, dintr-o femeie desfrAnati, fecioari cunumele,d v". Acestecuvinte d in Tr iodul Postu lu i sunt in temeiate pe

cuvAntul lui Dumnezeu:f. in PrivitPare la

fieeare dintrejiii sdi - care au devenit temelii ale semin-

liilor lui Israel -, s este infdfigatd

c ) '

se cutremuri tot pimAntul; iati vin 9i icetatea gi pe locuitorii ei"

(Ieremia 8, L6).

I care sunt pecetluili

15 Vezi gi C. E.HLll, Antilrist from tlrcTibe of Datr,inreu' lournalof Ttrcological Sttdies,Oxford University Press, vol' 46, aptllie,1995,

48

.le inger spre mAntuire,ri.

Qin inr,,a[4tu1ilc. Sfingilgq Paril!1-ailanr ca- tl,

i u i

catehezd (Ctitre cei cttrq ttu sd se lwrineze) a iC-h it7; in CuvAntul SfAntului EfremSirul despre sfArgitul lumii pi venirea lui Antihristrs; incapitolul 23 a\ cdrlii i -

Scurtd infilignre a dunurczeieptii dognte; 9i in Tratat despreHristos si Antihrisf al SfAntului Ipolit al Romeile.

Desigur,

_ t. De vreme ce HristosS-a niscut din Preacurata Fecioard, Satana va pricinuica nagterea lui Antihrist sd se facicgryJla.parqafilegqArd. Ea va fi locag a toati destr5-bilarea pi spurcdciunea drdceascd.

din seminfia lui Levi, douisprezece mii; din seminfia lui Isahar,douisprezece mii; din seminlia lui Zabulon, douisprezece mii;din seminfia lui losif, douisprezece mii; din seminfia Veniamin,douisprezece mii de pecetluif i" (Apocalipsa 7, 4-8).

17 Acest cuvdnt este publicat gi in limba romAnd in: SfAntulChiril al Ierusalimului, Catelrcze, traducere din limba greacd gi notede pr. Dumitru Fecioru, ed. IBMBOII Bucuregti, 2003,pp.246-270.

18 Acest cuvAnt e publicat gi in volumul de fafd Iapp.227-240.p Publicat pentru prima datd in limba romAnd sub titlulCuadnt

al Sfhntului Sfntitului Mucenic lpolit, papa Romei, pentru sfkrpitul luntii,Caransebeg, 1904. O noud traducere a cuvAntului SfAntului Ipolitvezi la Cristi anBed:ll+a, Manual de anticistologie - studii, dosar biblic,traduceri pi conrcntarii, ed. Polirom. Bucuregti, 2002, pp.724-758.

iAntihrist cu Hristos

rd,zvrd,ti

Aprli, 1.1nt ihr is t

trelrlrie sa prcsup-runern c.i \.a r{mclrl919_c141g_giqr.i l.t trr'.i rs tai as€ nl1natrra re. I' rcc ur rn IJ ris tos Si-.r i nccpr r-t tl.ucrare;r cle m.intttire pri sfintei S.tleirrvalaturi gi prin rninuni, tg! {:!!gljFi va incepe ;iA$ r hli-s! I uc ra rea sil _4imicitoa re, irlpe lAnd o-_a men i i c ttitl\ ;i cu trritdri rnari ;i sminti-t()4ll;g jlge_ldtoare.

Precum tr bineplactrt Domnului sa Se qtq!"_.tlainte.r

nUl t l rn l r_ c l rept M-q9ia, pr in s lSv i ta Sa in t rare inlerusalim gi in templu, se.va ardta Antihrist

r, impdratul ar totrttilumea in tr iumfala lui paracla de intrare in lerusalimgi de suire pe scaun in templul din Ierusalim, caTe inacea ylg1ne va fi refdcut.

In cartea sa Ultinrcle zilc nle t,ieluitii pdnfinte;ti n luiI is u s Hrist trs, Arhiepiscoprd_ ISlantu-LUnrxhentie-alHer-

afirma ci inEer-rea lui Hristos in Ierusalim a fost..o marturie obsteascd pentru toti evreii ca lisus Hristos-este adevdratul Mesia. Propriile Sale cuvinte pe care le-arostit inaintea poltilor Ierusalimului s lujesc drept martu rierJe netdgaduit a acestui fapt: "De ai fi cunoscut", grdi ElintorcAndu-se cdtre oameni, "gi tu, micar in ziua aceastaa t4 cele ce sunt spre pacea ta!, (Lttca 79, 12). in ziuaacee4 odatd cu lepidarea lui Mesia" soarta noPorului

israe^lit a fost hglatatl p,- c.$ruletdeauna ".

. . Itrtf-gqg4*,2.1.y-r.i*toa,re a venirii in Ierusalim a falsuluiMesia, Anlihrist, s ne-cu el vafi de asemeni hotdrAtd inchip irevqcahjl Fi r-pinic.Egfic-4isunt cei care, in acea ultimd. zi ddruitd de Dumnezeupentru cea mai de pe urmd manife-stare de liberd alegerea omului, vor gti td Ug__.qry3f[a-p"Aa!i-hr_ot drept sluga

Satanei gisd vadd pierzania de neinldturat ce il agteaptdpe el gi pe toati omenirea care ii urmeazi.

in sfArgit, precum Domnul S-a ardtat lumil gi $i-aimplinit lucrarea ca tiqyul4lgf), impdrat giMare Preot, tot astfel p i

propriile sale mAini si ipi va implinidtoare ca inrrdtdtor al intregii omeniri,

ca imparyt al unei stdpAniriunirlersale;i c t

intea lui ca inaintea unui dumnezeu.

EPOCA LUI ANTIHRIST

intreaga viafd Fi lucrare a lui Antihrist pot fi rezu-mate in trei perioade:

PJRIOADA INTAI a lui Antihrist - cuprinsa intreziua nagterii sale gi i - r,a trecenegtiutd. SfAntul Ioan Damaschin spune ci , ,Antihristeste crescut in ascuns gi py ne3pleplete se riscoald"r".

A DOUA PERIOADA a viefii lui Antihrist se r.adeschide cu i4tlarga sa-invederati in rolul de invatatoral. lumii sau ,,prooroc": ' . Se prea proate sa-; i inccapa

r" Vezi CuvArrtr,rl SfArrtului Ioan Damaschin publicat irr acestvcrlunr la pp.221-226.

rr De la Q L.9e"UrgqVvl,ri Li_8!P:1195O)ne-auramas aceste cuvinte: ..Antihrist va cturoaste toate viclerriile diavolesti

btururile pdm6ntegti, ;i va merge cr-r inchindciuneinaintea lui ;i impreuni cu el va pieri gi va arde ir-r fcxul cel vegnic".Arhiepiscopul Simeon, arhiepiscopul Teodosie, episcopul Iacob giarhimarrdritul Teofan (contemporani ai Cuviosului) l-au intrebat pe

51

lucrarea uf lrr'pleilgAnl9_unei. con fl agf afrmonrtj+le cAndumanitatea dupd ce a suferit toate urAciunile rdzboiului,nu va mai vedea nici o cale de iegire din dezastruoasa safunddturd, fiindci toate milloacele de rezolvare se vor

SfAntul Lavrentie: ,,Cum vor fi toate acestea?" Stareful le-a rispunscu lacrimi: ,,tff-lqggag-:Stq sJinte va fi necurafia pustiirii gi se vorardta qarFavjia-demenitori.ailumii, care vor ingela oamer-rii care s-aulepddat de Dumnezeu ;i care vor sdvArgifalse minuni.

rispuns: ,,Nu ll. in colgul unde stau acumsfilrtele icoane \_ re,.o." ior hgela oamenii.Mulli vor spune: trebuie sd vedem gi sd.auzim noutdfile.

se va ardta Antihrist" (Sfkrtul Lnurentia al Ccnistnailui -z,inln,

irtidldtuila, nrinunilc si acatistul,ed. Bturavestire, Galafi, 2003,pp.I57-158). Intre cele peste un miliard de pagini care pot fi accesate azi peirrtertret, se afl5 gi cele ale urmitt-rarelor portaluri: itttLtitt.rtnitrt'tltt-cdtr.ctttrt , ilripTlt.ptartagairtcnuttiornl.cotrt ;i tttitit,.slmrehttt,nntittrnl.cturtMesajul prilrcipal al acestor site-uri este a l\fi\4_aitfe),aIn aceste pagini r.r'eb, exponentul gi irrcunrnarea g6ndirii Nen'Age.,

,Lt1-rl M.g.!Ie_\ra", ne este dezvaluit ir toatd ,,splendoarea" inturecatda l-rrrterilor-Sdle, puteri si lucrari ce urneazi s6 ni se ,,reveleze" inriiton rl;rpxlpiat, cAnd el r'.r verf pe pdmant. Perrtru orice om de bur.rsinrt, lLrcnuile afirnrtrtt'in site-r-rrile nrerrfiorrate mai sus ric{ica serio.rscscnlnc cle intrtbare. Ni sc spune, la un monrerrt dat, ca in_ ,,Ziua

se vor urte.rconecta pervor l'rrivi la televizor

@epr inaltrey4 saLl mal o[1e zls clne se Va

arita el a fi in exteriol', se \ra vedea atunci cAnd se va ardta intreciihuni;i i9i va s1'rune ,,World Teacher" -,,Lrvalitorul Lumii" (denun'rire

cf. site-urilc'rr menfionate) 94il;l-f|cLlttrqX4r, se va pricepe decitre cei care \/or sd priceap$ gi si ia aminte. Cei care vor sd priceapdvor cere; cirre va cere va primi; cine va primi va infelege intru darullui Dumnezeu, Adevdraful Dumnezeu - Cel Care ne-a griit: ,,Unuleste invititorul vostru: Hristos, iarvoi tofi sunteli frali" (Matci 23,8) gi ,,Cerul 9i pimAntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece"(Mntci 24, 35; Moru 13, 31; Lucn 21, 33).

) l

e care va coopera-cuAntilglst. pentru rezolvarea reugiJi acri_z.qt nloldjAle, intemeiat pe infelepciune pbliticd Fisociald - anume statornicirea unei structuri politice Fisociale uniforme in intreaga lume.

d e _ g ro z d V i i I e_r.l z b o i gl_ql-_;1

ca fiind o cursi vic_lg4nii gi astfel va fi ademenitd in ceamai nemito;;A ti *ai necurmatd robie. Dimpotrivd,o?menii vo1 inlAmpina cu os3nale manifestdrile deinalti erudifie, injelepciune ;i &enr_u_ale lui Antihrist.

N,qto-qgletea-mond-iala a lui Arrtrhrrst drept gAn-ditor de geniu, nou carmuitor pi salvator al tuturor po-poarelor va 112b1t91q fu]_g9ryf p3i1!_re !oa!e ne_qmgqle,i"lg!_f4_g_c,U.{t {d_s-timptt. ,,

u :pare_re unanlj4a,foeft" lttll{Safqta cu pfiy_ lre lgqtllrist, o incAntareob;teascd ;i o 4{qgelniqg de ng_induplecat" - spLrneSfrintul Efrem Sirul.

In aceastd perioada a lucrarii sale, Antihrist nu vain_t 1 g!g_i4!e rrr_c_nmelclde_g ! n !g a ( ti ra 1 i cii ), c i s e v a s i rg u isai cigtige increc-lerea 9i iubirea o.rmcnilor esi printr-cr iclre il 'u'irtutii. El -

spune V]q{lllir Sqlqviqla - ,,v;1 arunca vdlul stralucitor

a4-agggp-c"a,pelo{i E_par*-sme{!t, bland, un urAtor -cum va spune clespre sine - al fdrddelegii, dispreluindidolii, dAnd intAietate c!!9-giqier, bu_n, i ubitor.d,e__sdraci,p-este mdsurd de frumos, statornic. indatoritor-fat*de

r: Cu mijloacele actuale de comunicare, acest lucru se poaterealiza aproape instantaneu.

:)-t

caerlg_ii ii_vor aglgpta veti-rea. Va intrebuinfa mijloacevjclene ca sd placd tuturor, astfel incAt oamenii sd ajun$iute sd-l iubeascd. N.u va primi mitd, nu va vorbi cumAnie, nu va avea o infdligare posornorAtd, c!_plintr-oin f i ; i ga re c u v i incio a $ vg !,1-q-epgi4p*elare u I u m i i, p Anf,

t.Din bogata experienfd asceticd a marilor nevoitori

ai Ortodoxiei cunoaptem cd, a,!gn-ci cAnd duhul intu-qeca! 4q,l poateinfr6nge pe cel care se nevoiegte du-hovnicepte, lovindu-se de impotrivirea lui statornicd,v-ittg-un drav-a,Lmai puJemic sub chipul unui ,,inger delumini" (2 Corinteni 77,74). Acest ,, inger de lumini"

S-e silegte nevoitorului duhovnicesc aplecarepi increderg fa!4 d9 , ademenin-du-l astfel cdtre pierzanie. Din aceastd pricind, putemsd ne inchipuim c4t dg tUgr g! de grabnic va puteaiql-4g!ryea s-e-lipitoare a lui Antihrist si stArneasci-;i saatragd simpatia generald.

Urmarea acestei--ingeldri va fi cd in societatea,omeneascd ,,se va ivi cererea, dorirea lui Antihrist, vardsunar glclsul chemdtor care v4 ardta stin-ritor cd estetrcbr-rinfd de ttn genig al geniiloa care s.i c.ltrcd de.Z{ol-tagea ;i prcrpa;irea mg!_e{e!4-]a Eel mai inalt nir,'el ;icare s;i aducd o asemenea bundstare paminteascd, incAtcele ceregti sd fie de prisos pentrr r crm'] - Sf-aJrtul Ignatie

acestei perioade, fgF--{ligtaJui An-tihristva merge atAt de departe, incQ!.ryg numaicd va dovedi

toleranli fafd de cregtinism, ci chiar se va ardta preocupatr'l-e a-l ocroti. Intru cele i,-9-e-,r4.5l!-sr1-! imite pe

: ' Vezi 5i ecli l ia romAneasci a scrieri lor SfAntului Ignatie

Briancianing r''. Dcsyrre pctlenii, tluhttri ;i trtirrtrrti, traducere de Aclrian

pi Xenia Tinisescu-Vlas, ed. Soprhi+ Bucure9ti, 2002' p. 37.

f I ri s b s. N e f i i nd c a I 5 uz i !i d e i n Le,l ggel_e_a _du-h o v n i g e 4 sc a.r Bisericii, ci mai curAnd de cd,rlarqa npioritateacre;tinilor nu vor rez .13 la Jggat.1c,€'ste.iinpe_largiJvorsoc_atjpe_A$lhr|s!_ca_f_iind_Lfu uloslU lqUtql.l_vr4rle.

IVfonahii Mdnistirii Solov.af au transmis un rdspunspe c dat fiului sdu duhovnicesccare l-a intrebat cum sd-l re t cAndva veni. SfAntul cdlugdr i-a dat acest rdspuns precis:,,CAnd i qa Huctos t,qtq_4q_qq$ff_qq_a ".Iar acest rdspunseste pi mai exact: ,,Omen-irea nu-l va recunoagte peAntihrist; r!_va spcoti ca fii_@a

*fept- Utittos... tryg nqJa lr_ryci de_ trebuinfd, nici__cuputinfd ca, eame*nii se$l dea _d_e1q9te!nii altora despreVeni rea,(cea de-a D-oua) a EtuLLluf Dumnezeu.veni-[d!ivgj-[!Ig.g!S44.fJe., Va veni intru atotputernicia Sa latofi oamenii gi in intreaga lume in acelapi tirnp" -SfAr*ul Ignatie Brianeianinov.

MAntuitorul Insugi ne-a avertizat: ,,Atunci de viva zice cineva: Iati, Mesia este aici sau dincolo, g[*F-l credeli... Deci de vi vor zice voui: Iati in pustieeste, Iati in cimiri, @!i. Ci precusniese fulgerul de la risirit gi se arati pAni la apus, aEava {i gi Venirea Fiului Omului" (Matei 24,23-27).

Pentru a-i amdgi pe oameni,Antihngtya alata_multee. SfAntul Apostolul Pavel spune:

,,Venirea lui este pgnlucrareaSatanei, insofiti de totfelu! de puteri 9i de semne gi de minuni ale minciunii"(2 Tesaloniceni 2, 9).lar SfAntul Chiril al Ierusalimuluiadaugd: ,,Fiit:td "tatil minciunii" (loan 8,44), v.a int+inchipuirea prin lucrdri amdgitoare, aga incAt muljimilE

d inyiat un 4qort care nu e inviat gi gchiopiJJ

Llmblanr-l sel l l orbi vaz.i trcl, c.rtai vreme l l t t s-a saivargit

nici t l tamacluire"}.Toata .tceastd st.rtttrii .l lr-ri Antihrist - irrvaliitttr.r 9i

fainr.r luri cle geniu, minr-rni le lui rnincinoase ; i i tr tre.rgir

s.r viafi frifamica ;i plin.i c{e to;rtd ingelaciune.l - \'()r c.tvctl

r rn s ingt r r [e l : i ,

4sLrp ra tlr turor neamdor. DQbAndr rg4-zuPglari ta f ii in

rgldllevreilq{'u'a fi cea dintAi etapa Pe acest drtifti.

Antihrist va,f'ace tot ce-i va ii cu putinla Frcntrtt ca evreii

sd-l recunoascd drept Mesia al lor-celfigacluit. Va reu9i

sa ducd la bun sfArgit organizarea guvernultti evreiesc

;i se va apuca sd infiptuiascd visr-rl cel vechi c1e veacuri

a I ev rei lo r - refaeerea-Lqmplulrrl L-ti Solom-o nr5. Dupd

It Vezi SfAntul Chiril al lerusalimului, Catalu'zc, tradtrcere tlil't

limba greacd ;i rrote de pr. Durnitru Fecioru, ed' IBMBOR, Bucuregti,

2003, p.256.5 Trebuie sd gtim cA, atat cortul pe care Moise [-a f.lcut ciin

iconomie dumnezeiascdt (Icgira cap. 25-27), Precum 9i templurl din

lerusalim, construit din porurrca lui Dumnezer-r (3 Rcgi 5,5;8,20-

b1), constituiau Q-iqragine simbolicd a lumii duhovnice;ti; erau

locag .rl sdldph-ririi Domnr-rlui 9i, totodatd, preinchipuiau p linata tea

Bisericii lui Hristos-Dumnezeu. In Ierustrlim, primul templu a fost

construit de cdtre Solomon (pe la antrl 960 i' Hr.), iar dupd ce acesta

a fost ddrAmat (586 i. Hr.), a fost recc'rnstruit cel cte al doilea (538-

515 i. Hr.), dupd intoarcerea din robia babilonicd. Dar 9i cel de-al

doilea templu a fost ddrdmat de cdtre romani, o datd cu distrugerea

lerusalimuh-ri in anul 70 (d. Hr.).Dupd invdfatura de credin;i a Bisericii Ortodoxe, unul dilr

semnele apropieui*sfn$IulYi ltrm-ii este ,,venirea lui Antihrist (2

Tt'soloniceni 2, 3-11; 1 loin'2, i8,, .ulg-ye-lggg' .lljpoqtolii sai

minci l_@e, ca sd amdgeascd pe oamer i i ;

iffilii"inau-se lui Hristos, el va prigoni cu furie pe alegii Domnului( Mntei 24, 5,11)" - cf. Pdrintele Dumitru Stdrriloae, Teologia tlognnticd

ortodoxd, vol. 3, ed. IBMBOR, Bucuregti, 7997, p' 254' Agadar,

reconstruirea templului din Ierusalim (celde-al treilea templu) va

sluji lui Antihrist, cdci dintru ace_st 9dl4g va impardli peste intreaga

aceea ,,va fi silit de oameni gi va fi proclamat impirat,iar mullimile evreiloril vor iubi; el va reface Ierusalimul

lume. , Iider al sionismului mu:rcito-resc, principal intemeietor al noului stat Israel gi intAiul sdu prim-ministru intre anii 1948-1953 - cAnd in anul sitprgy:Zign!9_Sal9_prultgr la viitoru!_lgdi, spunea aceste cuv inte:,,Imaginea lumii in 7987, aga cum se contureazi in imaginalia mea:

Sebgt"l-rese:a tir:e 4e lotlqrulgggltului. Presiunile inteme aleintelighenfiei in continud creptere din Rusia pentru mai multilibertate, gi presiunea maselor pentru ridicarea standardelor lor deviafi, pot conduce la o demcrcratizare treptati a Unitrnii Sovietice.Pe de altd parte, influenfa crescAndd a fdranilor gi agricultorilor gicresterea importanfei politice a oamenilor de gtiin|5 pot transformaStatele Unite intr-un stat al bunastarii generale cu o economiep l al ifjc a ti. trtgB_qgq4glale t!,ce ai q *Est rl,or d ev en! o lgd e ra [i ede state autonome avAnd rrn regim socialist 9i democratic. Cue-x cep f i a URSS c a* i f ii eu roiiiitii- Conf

"a eii t, i efs-"t U.f t"

contirrente se vor uni intr-o alianta mondialS, c6,reia ii va sta ladispozifie o for]5 de polifie internationala. Tbate armatele vor fiabolite gi nu vor mai exista rizboaie. La lerusalim, Nafiunile Unite(tr Organizafie a Nafiunilor cu adeviratUnite) r'or construi un Altar

care si sltrieasci uniunea conTedeiaia a iff iorcontinerrtelor - acesta va fi secliul Curfii Supreme a C)merririi, carcva apl61'13 toate nefurfelegerile dilrtie continentele cclnfederate, dupacLurl d lrr(x)rrrcit Isaia [lsnh 1t,,5;i,. Milu'in 1,3-11. Studiile su1'rs1i1;n1"vtrr flilrepttilirricirei pers()ane dirr h-rme O pilula care si previnasarcin.r, r'a incetini cretterea [de,mografici] naturali dirr China ;ilrrr--li.r l.rr prin 1987, durata medie de viafi a omului va atinge 100de arri" (cf. rev Lottk Mngnzin c, dir-r 16 ianuarie 1962). Este evident caa.cegr.{!qq al Profefilor" este templul din care igi va ,,exercitafurrcfiile" de ,,impirat, preot pi judecirtor" al intregii lumi, cel desprecare MArrtuitorul Hristos spLulea: ,,Eu am venit in numele ThtiluiMeu 9i voi nu Mi primifi; egrya venl_attglt! numele siu--peacela il v eti pr,ifr-rjl'- lJpUt 5, l|lf,-'

-

Evreii consideri ca ,,Zidul plangerii" din Ierusalim ar face partedin structura vechiuluiiemplu gi de aceba e de agteptat ca cel de-altreilea-templ_U qlSC ldiSat-tocmaiaici. O vizualizare in direct a,,Zidului plAngerii" - live-view, cu reinnoire a imaginii in fiecareminut - poate fi accesatd pe site-ul: aritri u.aislt.corrt (la link-ul arallcant).

gi le va ridica templul" (Sinaxarul din Duminica ldsatului

sec de came - numitd gi a infricogdtoarei Judecifi26).

DOI PROOROCI

Cu toate acestea, sforfdrile lui Antihrist de a fisocotit drept a{eviratul Mesia de o impo-trivire neap!-ep!_aJr@ in persoanelea3-gi Prooroci ai Vechiului LegdmAnt. Chiar acei doiProoroci care prin voia lui Dumnezeu negustAnd moar-tea, au fost luali la Cer pAnd la o vreme?7, vor veni pe

va dura cea de-a doua perioadd a lui (Antihrist), in carese va pregati s5p-una,mAna pe puterea mondiali '

in zadar se silesc unii sd tAlcuiascd in chip alegoric

aceastd venire minunati a Sfinfilor Prooroci Enoh gi Ilie.

SfAnta Scripturd gi Tradilia Bisericii eatAt despre venirea lor reald pe pdmAnt,

de sfArgitul lumli, cAt gi despre invierea gi luarea

lor la Ceruri.

2n Yezi varianta romAneasci a Sinaxanilui, publicatd in acest

volum lapp.263-267.27 Yezi 4 Regi,2,1-12;7 Macabei 2, 58; Facere 5,22-23.

58

In cartea Apocalipsei este scris: ,,$i voi da puterecelor doi martori ai Mei si vo e

le, imbricafi in sac. Acestia sunt ceidoi mislini gi cele doui sfesnice care stau inainteaDumnezeului pimAntului. $i de va vrea cineva si-ivatime, foc iese din gura lor 9i-i mistuie pe vrijmasiilor; gi de va vrea cineva si-i vatime, acela trebuie totasa si fie omorAt. Acegtia au stipAnire si inchidi cerul,ca si nu ploui ploaie in zilele proorociei lor,9i sti-pAnire au peste ape si le schimbe in sAnge 9i si batipimAntul cu orice fel de urgie, ori de cAte ori vor voi.$i daci vor sfirsi mirturia lor, fiara care se ridici dinadAnc va face rdzboi cu ei gi-i va birui si-i va omori"(Apocalipsn 11,3-7).

In cartea Ppg{qgt,l_.tl$g l_€bi, unul dintre martorieste numit in chip limpede: ,,Iati ci Eu vi trimit peIlie Proorocul, inainte de a veni ziua Domnului ceamare si infricositoare" (3,23)78.

(in cuvAntul sdu despresfArgitul lumii gi venirea lui Antihrist) gi(in cuvAntul clespre Antihrist}r) invarld ldmurit cd acei,,doi martori" (Aptocttlipsn 77,3) care e

sunt Sfinfii Prooroci llie;i Enoh.Tradigia Sfintei Biserici Ortodoxe, exprimatd in

cdrfile noastre de slujba, r,orbe;te de asemeni de infe-legerea literala a proorociei Sfintei Scripturi cu privirela ardtarea lui Ilie gr Enoh inainte de sfArgitul lumii,nedAnd nici un temei, de nici un fel, pentru o infelegere

rs ,,Iati ci Eu vi trimit pe l l ie Proorocul, inainte de a veniz iua Do m n ul ui cea mare 9 i inf ricositoare; el_va -i-:n-toar,cg_i nimapirinf i lor citre fi i gi inipa fi i lor citre pirinli i lor, ca si nu vin sisi lovesc lara cu blestem!" (Maletthi 3,23-2D.

r"{uvintele acestor Sfinfi sunt publicate in acest volum.

alegoricd. in Sinaxarul citit in Duminica ldsatului sec de

carne se spune: ,,Cg!ean-i inainte (de sfArgitul lumii),

dupd cum a proorcitit-D-aniil, vor veni Enoh gi Ilie

propovd.du indu-le s-d nu{ primeas-ca (pe Antihrist)'Antihrist ii va chinui gi le va tdia capetele" (cf. Triodul).Iardgi, in slujba SfAntului Piooroc [lie, in stihira de la

,, Doamne, strigat-am", cAntdm:,,Ilie Tezvitene, nestricat

fdcAndu-te pe tine ca sd nu vezi moarte4 pAnd ce vei

propovddui tuturor sfArgitul", iar in Lr9P3r, P_roorocul llie

",nrr-it,,d aoit,eaindn tqt".

in sedeal-na dupd polieleu cAntdm: ,,Proorocul pi Inain-

temergdtorul Venirii lui Hristos, Ilie prealdudate" (cf.

Mineiul pe iulie, ziua a doudzecea).Tot in Minei cit im: ,,SfAntul I l ie, Proorocul lui

Dumnezeu, a-tgg-t_1ep_rl_cu ltUpul intr-un car de foc aieste viu pAnd acum , pd,zit de Dumnezeu in locapurileraiului.{fqjly4Z vremea

Schimbdrii la Fafi a Domnului pe Muntele Thbor gi iardgi

celei de-a Doua pe pamAnt a Domnului. In acea vreme,

cel care odinioard a scdpat de sabia Izabelei, i

zi le se spune: ,, inaitrte

cle a Doua Venire a lui Hristos, pentrtt a osAndi nelegiu-

irea cea fdrd cle margini a lui Antihrist 9i a insufleli evla-via credinciogilor"I.

Tofugi, in ciuda tuturor acestor avertismente,or, din pricina_4lliji a _c!1geltlrii

'" Vezi gi ur-ra din eciifiile romAnegti ale Mirrciului lte iulia.' ' Vezi si editia romAneascd a Prolottgalor, ed. Mitropoliei

Olteniei, Craiov4 I991, p. ntt. oo

doar ci nu vor reugi sd priceapd deplinapurtarea exterioard a lui Antihrist, ci il vor

cu lauda gi preamdrirea lor. SJl"Jy! gf.er"

ne cd atunci cAn{pop*oarelc gi-se,minf iilepdmAntului virtu.ti gi puteri atAt de mari inAntihrist, toqle dimptegld gg vor uni intr-un cuget casd-lproclame ocArmuilor, zicAndu-gi unii altora: ,,Oarese va mai gdsi vreun alt om atAt de bun gi drept?"

pgrtare-a lui e chibzuitd - ardtAndu-se pe sinepretutindeni drept trimisul dumnezeiesc, Mesia cel

CEA DE-A TREIA PERIOADA

Cea de alreia perioadd ;;i faptele de pe urmd alelui Antihrist vor incepe prin luarea in propriile sale

ln4fg _!Az_b_ai rfr_ondOl, il va ajuta in malre misura laimplinirea acestui lucru. C..:f +gfgllfi -r,'or vec{eagul'e_!ll!!{_ea mqndiala sub Antihr lgqg_q4lectpgtinJ e si pentrtr .t acluceomenirii o epoca pagnici gi infloritoare.

CuvAntul lui Dumnezeu. zugrdve:pte in chipulurmdtor venirea luiAntihrist la puterea !_qmft..pelafa- , : --- ; --pa1n an_!U.l-gL*z_druncinatfu r_puStite.lg_Ez-lof .;S_yqrri4ica zece regi" (Dnniil 7, 24). $apte clintre ei vor fi deun cuget cu Antihrist gi ii vor supune lui toatd puterearpi autoritatea. Ceilalfi trei cArmuitori vor incerca sd-;i

f r l

pestreze independenfa insi Antihrist ii va infrAnge prin

puterea armelor (Daniil 7, 8, 20, 24).Dupd biruinla lui Antihrist asupra celor trei regi,

inldturAnd singura piedicd din calea cdtre stdpAnirea

deplind, cartea Apocalipsei il zugrdvegte sub chipul unei

fiare rogii avAnd ,,zece coarne" (adicd cele zece regate

supuse lui) ,,gi gapte capete" (adicd, cei papte cArmuitori

care s-au supus lui de bund voie 9i acfioneazd in calitate

de reprezentanli plenipotenfiari ai lui in stdpAnirile in

care se afld) - cf . Apocnlipsa 73,1 9i tAlcuirile la acest stih

ale Sfinlilor lrineu al Lyonului 9i Chiril al Ierusalimului.

in ce privepte puterea mondiald a lui Antihrist, cartea

Apcxalipsei spune ci ,,s-a dat ei [fiarei-Antihrist] sti-

pAnire peste toati seminfia 9i poporul gi limba si nea-

mul" (73, 7). Desi urdeletnicirfu ;i" miiloacele ornenepti

obignuite vor avea insemndtate, ele nu vor stdvili izvoml

de cdpdtAi al tzbdnzli lui Antihrist. ,,$i stipAnirea lui va

cregte in putere - dar nu prin puterea lui insugi" (Dmtiil

8,24)3?. Antihrist i;! yg prlmi sldpA5riry19i puterea de Ia

Satana: ,,i-a dat ei balaurul puterea sa 9i scaunul siu 9iiiifiini.e mare" (Aptocnlipsa 13, 2). Numai Prin arq:ta

se vor Putea exPltcan a acaPara atAt de

iute stapanirea atsupra intrcgi i lumi, pi puterea lui

nemaiintAlniti, cdreia -n!c!- t1,-sft21!q1e omeleerscd nu va fi

' r Versetul complet este acesta: .,$i stipAnirea lui va creste

in putere - dar nu prin puterea lui insugi - 9i va face pusti ir i

uriase 9i in orice lucru va izbuti si va pribugi pe cei tari 9i pe

poporul sfinfi lor". 62

d9 ggmqnlga191gpidg Fi metode de coordonare, va fi cuputinfd sd infdptuiascd o revolufie in toati lumea inacelagi timp"33.

Arrtihrist drePt con-ducdtor al lumii intregi se va petrece in aceeagi vremecu recunoagterea generald a.lui drept singulgUid.erspi{tual-ahuturor-religiilor. VladinrfgglgytoV in ulti-ma sa lucrare intitulatd Poaestire despre Antihrist - treidialogurir, a exprimat pi"rerea cd Antihrist, dupd_ce valua stdpAnirea depl!1q, v_q qd_u4q_u_n s-oi de_ sin<rdec_urnenjc _c!l {epr.ezentanfi din toate-religiile. La acests-lnod (din Ierrrsalim), Antihrist se va oferi sd-i uneascdpe tofi intr-o singuri obpte, sub cdliuzirea unui singurindrumdtor spiritual. E[girla indrepta a

ti

S,fa"t"t Efrem Sirql scrie: ,,El se vatrAmbila pe sine aga cum au fdcut si inaintemergdtoriilui, care mai inainte vreme ilinchipuiau; se va numi pesine propoviduitorul pi cel care a statornicit iardgiinvdldtura pi cuno;tinla cea adevirati a lui Dumnezeu.

_9_e_.4 iar fiii

. VizAnd capacitdlile lui coplegitoare, slava,

3' Cf. Ctnrcening Atheistn antl Attticltrist (Prioitor Ia ateism ;iArrti lr ist), vol. 1, p.765.

il Aceasti scriere a lui Vladimir Soloviov (1853-+1900) a cunos-cut in limba romAnd mai multe edil:ri: Pouestirc despre Antihrist. Ti.eiconuorbii,Institutul European, Iagi, 7992;Ti'ei dialogrd despre Antiluist ,ed. Humanitas, Bucureph, 1992; de asemenea a fost cuprinsd gi involumul Antihistul, ed. Polirom,,Bucuregti, 2000, pp. 55-83.

{i

x1 (

t,

riri

pUlere4-ilr_pugi$le gg$ale pi d"ezvoltarea cAt se poate decuprinzdtoare dupd stihiile lumii, ei il vor proclamadumnezeu gi se vor face pdrtagi pi ajutoare ale lui"35.

intre altele, este de foarte mare insemndtate sdpomenim cd tojlS,finlU*Pannlr-socotesc ci pricina decdpitAi a grabnicei inrobiri a omenirii de citre Antihristeste lipsa de infe precum giobpteasca gi depli eletrll-c,i qi lume g ti.De vreme ce infelegerea duhovniceascd se poatedobAndi gi poate spori ng-me[n_gg!-4-{]f!e adgvdrateivlgl i duhoy-1_1gg;t i , trdite de cre;t ini i cu adevdratortodocpi (agadar fdrd a-i cuprinde aici pe cei care suntortodocpi doar cu numele), numai acei puli-4dintre ei,cqle_y,o-L{e+4,"e_-cy?4_-_e_yaryirqfii=o-d-qqe+Andins,fQrpit, ducAnd o viald duhovniceascd in acord cuproporraduirea Sfintei Biserici, vor a\/ea in rrremeaaceea plindtatea mijloacelor de apdrare gi vor putea sddeslugeascd toate cursele pi rliclenille lui Antihrist.

9-q11g-in!h!pg"ij4dj|;icie, acest in;elattlr 'a inlocuiinchinarea cdtre DunlnczeLr-omul lisus Hris,tos prininihinarea'edtre sine, onrul-dumnezeu Antihrist. inSfAnta Scripturi el este infili;at diept cel care ,,se inalfimai presus de tot ce se numegte Dumnezeu, sau secinstegte cu inchinare" (c.i. 2 Tcsglonicetti 2, 3-4)3n, cagra ind , ,semef i i s i hu le" , precum gica unulcare i lb las-

ro Aici citatul a fost iuat de autor dupd, trimiterea SfAntuluiIgnatie Briancianinor'. Vezi gi edifia romAneasci'. Dcsprc utlurii,d uhti l si utiuLrui, traducere de Adrian gi Xenia Tinisescu-Vlas, ed.Sophia Bucure;ti, 2002, p.15.

r'' ,,Si nu vi amigeasci nimeni, cu nici un chip; cici ziua Dom-nului nu va sosi pAni ce mai intAi nu va veni lepidarea de credinfi

9i nu se va da pe fa!5 omul nelegiuirii, fiul pierzini, potrivnicul,

c;ue se inalfi mai presus de tot ce se nurnegte Dumnezeu, sau secinstegte cu inchinare, a9a incAt si se ageze el in templul lui

64

, l t"mi.rzi pe D,mrrezer_r; i , ,cortul Lui, si pe cei ce si l is_,] l ,r iesc in Cer" (Apot' t l ipt5a l. j , S-b).

Potrivit proorociei Sfarrttr l tr i . \postol p.tr.el, Anti-hrist r ' .r ;ec{e.a ,, in templul lui Dumnezeu, dindu-sepe sine drept dumnezeu" (2 Tt,s,t l tut icani 2, 1).

F;ira incloiald c;r ,,Antihrist nu val pute.r si ;acla intemplu neincetat. El o va face nurnai cu osebite p_r_ilejrJrri,s d r b a t o r e g t i g i i n s e mn.r te ; d e p i I cl a, lf1.pf Sf.*l-a rrr; r g g _l u ica (lcal_muitor alh++nii si rltrmnezeu al tirirLrcrr. Totugi,

I spune cd Antihrist va facesemne mari ,,incit gi foc si faci si se pogoare din cerpe pimAnt inaintea oamenilor" (Apocnlipsn 13, 13).Slfu tul_t$g!_e_ B_1q1g_r1y1 i no v s p un e :,, A c e s t s e mn e s teardtat rJe Scripturd ca flind cea !!4_ilnare dintre minu-nile lui Antihrist - iar locul acestui r"."" uo fi in vazJuh.Vg fi o privelipte uimitoare pi infricogdtocu precdd , vrdjindu-l piaruncAndu-l in ingelare"38. Minunile lui Antihrist.

ca dumnezel)"t7.

Dumnezeu, dAnduee pe sine drept dumnezew', (2Ti:salttniccrri 2,3-L.17 Cf. Beliaev, Concernins Atlrcisnt trnd Arrtichrist (prirtitttr lonteisnt s iAnt i l f ist) , vol . 1, p.384.

Teolog, Dohrotolilrbie, tom 1, Despre cel de-nl treilen fer nr ludrii-anrinte.65

lucrate prin puterea Sataneianei, 'u'or prctcl-rce o inrA-ttrtrer. , ,Oameniintr vor pricePc

iaptulca minunile l tr i i

su4[ p!-ine- d,e,uluirerr"Lincino+sd, fdrd dg nQtmd,- re-

e pline de toartd viclenia,-Pgrn-q-it9;rre

Llg.l.o-nglg11Lare spre a aduce mintea in 1e-dumerire 9i

!t-tle"f q!]t-n",.u-i5ullig!-"lm9eie,s-1s,ef armecelumea pirin incAntarea pricinuitd d,e nigte infdligdri co-Io_s*qle, insd cu tolul departe" -.Sfdnlullgnatig3den

ci4_ni-novr'.Dupd ce vor fi vdzut aceste ,,minuni", oamenii, din

p {9 in a =orpi lti" l g--t -9-g-bqvnises-t - p i a b i ru i n } ei c u ge t d -

.ii .lo-,f ffUBgitu-vor recunoagte fdrd intArziere acestedemonstrafii de putere satanicd drept cele mai mari pi

vddite manifestdri ale puterii lui Dumnezeusi,cuprinpide extaz, il vor primi pe Antihrist ca pe un dumnezeu.

cdlduzifi de lumina.fjjjilor-cizute 9i astfel instrdinali de

cdlduzirea luminii lglDumnezeu, vor fi ademenifi spre

supunere -d-9 -cdtre- am-igitorul (cf' ,4pocalipsa 'l'3, 8)" -

S f$ntu I I gnatie B ri *Sian_i$qvt'.=tD"riib pr'ffiT,t Satana asupra impdrdfiilor lu-

mii, di mdrturie in mai multe rAnduri cuvAntul lui

Dumnezeu. Domnul insugi i l numepte pe diavol

,,stipAnitorul acestei lumi"al. SfAntul Ioan Teologul scrie

in cartea Apocalipsei cd Satana ii dd slugii sale ,,putereasa gi scaunul siu 9i stipAnire mare" (Apocalipsa 13,2).

3e Yezi gi op. cit., p. 15ao Vezi gi op. cit., p. 17.a1 Yezi: Ioan 12, 3L;14, 30; 1'6,1'1.

66

Puterea Satanei este e,. Domnul Iisus Hristos a'r rrjuns s.l-Si

aclevereascd puterea printr-o sdvArgire liber consimfitapi prin supunere fiascd fafd de Dumnezeu-Tatal. Cgea ceHristos - ln vremea isp i t i r i i d in oust ie t r - .

- . - - - l _

dgpllna-Acestviclean ipi va cdpdta toatd puterea de la Satana, inschimbul supunerii desdvArgite fafd de el. ipe alfii cu aceeaFi putere diavoleascd, potrivit mdsuriisupunerii lor gi a slujirii voirii Satanei.

Intr-una din cuvAntdrile lui, de Dumnezeu insuflate,S@ne-a ldsat invifdtura ce urmeazd:

,,Cu durere imi voi incepe cuvAntul pi cu suspine voi

Erei de.Qpre-qlarsihlllumii acesteia pi pentru parpele celfdrd de rugine gipreacumplit, care

TEl va lucra nr-buni;semrc+i+rigelLtti

t2 ,,Atunci lisus a fost dus de Duhul in pustiu, ca si fie ispititde citre diavolul. $i dupi ce a postit patruzeci de zile si patruzecide nopfi, la urmi a flimAnzit. $i apropiindu-se, ispititorul a ziscitre El: De egti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sise faci pAini. Iar El, rpailg-^v. a ltii omul,

>. Atunci diavolul L-a dus in sfAnta cetate, L-a puspe aripa templului, si I-a zis: Daci Tir eqti Fiul lui Dumnezeu,

"*.,"i-f" 1os, ci scris este: ..ingerilor Sii va porunci pentru Tine9i Te vor ridica pe mAini, ca nu cumva si izbesti de piatri piciorul

isi este scris: <g!i 1g'lepileqllpen nou diavolul L-a dgs pe qlg4-untei-mp3lifiile lu_mii9i slava lor. gi I-a

67

pdmAntului ca sd-l vadi pe tiran, mulli inchinAndu-i-se,strigAnd cutremura!i: "1u egti salvatorul nostru!"?se va rdzrrrdti, se \ra usca, cerurile nu vor daploaie, pJelteJe teji pi tofi t.._F-o."5rt paAfl[fliluidln p-drlile de Rdsirit vor fugi in Apus, din pricinaspaimei celei mari,vor fugi in RdsdritluAnd atunci stdpAginile pdmAntului sd propovdduiascd: "Marele impdrats-a ardtat cu slavd. Venifi de il vedefi pe el".

Si cine \/a avea un suflet atAt de neclintit, incAt sisufere toate aceste ispite? Cine, oare, va fi acest om,precum am mai zis, ca toli Ingerii si-l fericeascd pe el?"u

ipice

;i grijulii fafa de oameni pi a bundr;oinfei mincinoasc fafade vrdjmagii lui, se va intoa:ce spre prigonirea crAnceni a

I

ca unui dumnezeu. El va ,,asupri pe sfinfii Celui Preainaltsi isi va pune_in€drul si schimbe sirbitorile si legea"(Dnttiil 7, 25; Aptocnlipsn 72, 13-77; 13, 6-7). Slujba crcs-ti!:35 ris . Antihrist pi adepfii sai, scric _p-e1!ae11; ,,r_r_rrnim i ci ca rf i Ie Sf inte'i Scri p turi !, ii :tlgrya n;1_,f1qfslfl11t ipg pfgpo)-3duitorii CuvAntului lui Dumnezeu gi pe gllice iau parte la slqjp_etg biserice;ti cre;tine.

si nu se_ mai sdv-Ars-eascd nicdieri. Cu toateaceste4 pro;rovdduirea CuvAntului lui Dumnezeu nu vafi redusd la ticere, iar dumnezeiegtile sluibe nu vor conteni

tt Vezi si traducerea ronrAneasci a acestei cuvAntiri a SfAutuluiEfrenr, cuprinsi in acest volum Ia pp.227-240.

rr Acest lucru il pomenegte gi SfAntul Andrei cel Nebun perltruHristos, atunci cAnd vorbegte despre cele de la sfAr:;itul rrremurilor.

i j ] i r icr t ;at t torc, c. i t s i t insele,,- lc ra i i cr-r Frr-r t inta,. i pc rei

. r l cs i r N IL I tL i l+ , )+ ) , . t tnag i t r r ' l r . r - i p r ( l t ( ) t i L ) r

Lrutcrc.t cle a irrgelir lttmeit, i i intlcii i.ir,icle'legca r'.r fi urtr;r1111

p. i ,n. i1i i " t gi prrct tr t inc{crr i se r or s. i r ' . r r ; i tot fel t r l e{c

r-rrircitrni. De .rceeat, )r,

Stiip-rtirrr-rl Cel Prcacurat t' i-t ingaclui c.r ltttne.t sa iie ispritita

cle rlr-rhr,rl urirrciLrnii, rle t'reme ce tt.tmenii .rtt clttrit s.i se

tlesparta cle Dtrmnezer,r gi sa-l itrbeascii pre cel viclean.

O, frafilor, rnc.ri

alespe-1!rg._c-ei9r-e{i4cirlpi,!-ap!,l-5e-nrne-*nliryrnisei'trrlqlqa 9_u !!1!e1!rl mare de cat1e..91gpelg insug!1 caucl se vaal,rttr pe-_sing. inspaimainti tclare ct ' t i i inclcrserrleflt:cl lui Dr-rmnezeLl - ygZb"r,lprin r'.iz_clgh -7.;!9li

i . .

.lIL9LSgf lgglii,-s_e_ r,or inalfa in falar tiranultri. Cici r';rGF.LTB-, s"cg[fundu-s:-inillissrea ei spe,{?i.lu1pe tofi oame.nii peste misur.1. Frafilor, cine se va dovecliatunci a fi cu luarre-aminte, neclintit, aivAnd in sufletul vir-rsemnul celui credincios - Venirea ce;r sfAntd a Fitrlui CeluiUnul-Nascut, Dumnezeul nostm -, cand va privi dr-rrerilenegraite care voru'eni de pretutincleni asupra fiecdruisuf-lei gi din care nll va ii nici un strop de u;urare, nici oalinare de nici un fel, nici pe uscat, nici pe mare? Cine varimAne statornic cAnd va vedea lumea intreaga intulburdri, pe toli fugind sd se ascunda in munfi, iar peunii murind de foame, pe allii topinclu-se de sete ca cearagi pe nimeni avAnd mild; cAnd va t'eclea toate fefeleinlicrimate ;i intrebAnd cu arzdtoare dorinfi: "Oare semai gdsegte undeva pe pdmAnt cuvAntul lui Dumnezeu?,,gi auzind rdspunsul: "Nicdieril"

Cine va suferi durerea de neindurat cAntl va vedeaadunarea neamurilor care vor veni de la marginile

Ant ihr is t va aveaprecum gi pentrqgilirea-p1de a i

gi Euharistia se va sdvArgi"as, ing_fru"Uai !4 !qg.qri,4_scLqg;e,precum i,n primele veacuri ale cregtinismului gi i4Biserica

4u, gAtacollbg din Rusia de azia6.ru

se inchina lui ca unui dumnezeu. D*in-p,11ctn4-qru-z-imii-9i

4-neindurdrii lui, ajutdtorul lui Antihrist este numit in

SfAnta Scripturd ". SfAntul loan Teologul scrie:

,,$i am vizut o_ellil1ari ridicAndu'se din pimAnt... $itoati stipAnirea fiarei celei dintAiinaintea ei,9i face pimAntul gi pe cei ce locuiesc pe elsi se inchinelialeiee-lefulinrai... Si ii ingeali pe cei celocuiesc pe pimAnt ce i s;411 dat sI faciiaa-i1,tea fiar_e_i, poru locuiesc pe pimAntsi face-uuhlpliarei... 9i i s-a dat ei sL$q4q-d+h

*tlgla-;[1grci, incAt sn qr*griiasca chiBul fiarei, gi sif ac i a9 a in-s4=qlig4ilg- -E eJ-oainchinaehipului f iare isi fie omorAti'i (Apocalipsa 73, 1.1.-72, 14-15).

,,Pentru Sfinfii lui DumnezeurqqtateS, fd;6!,a gi minunile prigonitorului vor sp-ro-

rigg s5-i inpeJe_ gi sa-i amlggasca P+rgqalqlegillPledi-cgrile qjl_jnvgltute-cu\'lqlg3nj ingeniozitate, precum gi puterea nemdsuleld achingilorului,-ii vor pune in situafia cea mai gre4 iar

ic vapd re3-qil,totulneinsemnarin'f a1a in-tr9gl1 gmeniri... disp.refultutUfpr,, ura generali, cleve-f i iija, a s up ri re a, qge r-t_gq qln{n 5l:_f!_q_qe rta. lo r . . .Vldimagii lui Antihrist vor fi s tifj drept #zvtdtili,drept dugrnani ai binelui gi,ordinii soeia.le'[,,terorigti" ],

r5 Cf. Beliaev, Cturcernittg Atlrcisnt ard Arrticlrrist (Prirt itor Inateisnr si Artt ihrist), vol. 1, p.356.

16 Autorul face referire la perioada contemporand acestei

scrieri, in care Rusia era sub stapAnire comunistd.70

vor suferi atAt prigoane ascunse, cAt gi fd;ige, vor fi supupicaznelor gi uciderilor. . . " - Sfentul Ignatie Briancia

C ele d intA i ucid eri I e _v a- s_Lv__drpi_Antihrist _a s up raa . ,,Si dacivor sfArsi mirturia lor, fiara care se ridici din adAnc vaface rdzboi cu ei si-i va birui si-i va omori. Si stArvurilelorvorzicea in ulita cetifii celei mari, care duhovnicegtese cheami Sodoma si Egipt, unde a fost ristignit siDomnul lor [Ierusalim]. $i din popoare, din seminfii,din limbi gi din neamuri, vor privi la stArvurile lor ziletrei 9i jumltate, si nu vor ingidui ca ele si fie puse inmormAnt. pi cei ce locuiesc pe pimAnt se vor bucura deei si se vorveseli, si vor trimite daruri unul alfui4 pentruci acegti doi Prooroci i-au chinuit pe cei ce locuiesc pepimAnt. $i dupi cele trei zile gi jumitate, duh de viatide la Dumnezeu a intrat intru ei si au stat pe picioarelelor gi frici mare a cizut peste cei ce-i vedeau pe ei. $i auauzitglas mare din CerzicAndu-le: Suiti-vi aici!Si s-ausuit la Cer pe un no4 gi au privit la ei vriimagii lor. $iintru acel ceas s-a ficut cutremur mare si a zecea partedin cetate a cdzut 9i au pierit in cutremur sapte mii deoameni, iar cei lalt i s-au infr icosat si au dat slaviDumnezeului Cerului" ( Apocnliltstt'17, 7-13).

CONVERTIREA EVREILOR

Ca urmare a propovddui r i i acestor do i Sf in f iProoroci, a minunatei lor invieri pi a suirii la Cer, se vapetrece un eveniment de seamd. Un numAr insemnat de

rie in legdturd cu aceasta aga: ,,Ilie va veni ca+7 Yezi pi edifia

pp. 19 p i 18.

un Inaintemergdtor al celei de-a Dog4 yenl4 gi-i va aduceI a c red i n !a in H ris to s p€_La1l_9gre._u,c3 t9_tc_v a r- d ov e d i

i, cil6uzindu-i, cum ar veni, c[tqe moptenirealqq B"fllinteasci pe cei care cdzuseri-de la El1to. Aceastdafirmalie este intemeiatd pe urmdtoarele proorocii:

I. ,,Iati ci Eu vi trimit pe Ilie Proorocul, inainte dea veni ziua Domnului cea mare gi infricogitoare; el vaintoarce inima pirinfilor citre fii si inima fiilor citrepirinfii lor, ca si nu vin 9i si lovesc fara cu blestem!"(Malenhi 3,23).

II. ,,in vremea aceea tqjiuda 9i cei s,cdpafi

d:l -c_as_e_!ui !3co_v nu se vor mai sprijini pe cel ce i-a lo-vit, ci s.eJg*r-sptiiinfueu cuedinfi, pe Dumnez n-

lul tur.Israel din Iacov se va intoarce laDumnezeul cel puternic" ( lstt ia 70,20-21).

IIL ,,Iar Isaia strigi pentru Israel: De va fi numirulfiilor lui Israel ca nisipul mirii, se va mAntui"(Rttnwi 9,27; cf. tsnitt 70,22).

IV. ,,Atunci voi virsa peste casa lui David gi pestelocuitori i lerusalimului duh {s Eilostivire qi 4egugiciu4g, 9i igi vor afinti privirile inspre Mine, pe Careei L-au stripuns ti v_Or_ faee plingerg asupra Lui, cumse face pentru un fiu unul niscut si-L vor jeli ca pe celintAi niscut. In ziqa acee4 v*a _fipla.n-gere*ma-re inlerusalim, ca plAngerea de la Hadad-Rimon, in cAmpiaMeghidonului" ( Ztlmrin 12, 10-11 ).

V. ,,Cici daci tu [neam convertit] ai fost tiiat dinmislinul cel din fire silbatic gi impotriva firii ai fostaltoit in mislin bun, cu atAt mai vArtos acegtia [evreiicare se vor convertil, care sunt dupi fire, vor fi altoiti ininsusi mislinul lor. Pentru ci nu voiesc, fratilor, ca voi

*'Vezi SfAntul Teofilact al Br-rlgariei, Thlcuirett Sfitiei Erartglrcliit lc ln Mttci, ed. Sophi;r, Bucuregti, 2007, pp.289-290.

si nu gtifi taina aceast4 ca si nu vi socotifi pe voi ingiviintelepfi; cig+pigtrirea s-a ficut lui Israel in parte, piniqe y3 in[1a tot numirul neamurilor" (Rorttttrti 77,21-25).

Convertirea ev reilor la Hristos i-i,va s tAmi lui AntihristAtu-nci r,oi fifdcupi sa

indure ,,necaz mare, care nu a fost din inceputul lumiipAni acum, nici va fi" (Matei 24,75-27), cdci ,,s-a dat ei[fiarei] si faci rdzboi cu sfinfii 9i si-i biruiasci pe ei"(Apocalipsa 13,7).

Scdparea a credinciogilor vadepinde numai de scurtimea domniei lui Antihrist. ,,Side nu s-ar fi scurtat zilele acelea, n-ar mai scipa niciun trup, dar pentru cei alegi se vor scurta zilele acelea"(Matei 24,22).

va du_ra lfei q!+gi jumdtate. ,,Si din vremea a4g-g_pgru+ si va incepe urAciunea pustiirii, vor fi omie doui sute nouizeci de zile" (Daniil 12,17; cf.12,7).E acelagi rdstimp dat gi inApocalipsd pentru ocArmuireaIui Antihrist: ,,si s-a dat ei stipAnire si lucieze vremede patruzeci gi doui de luni" (1,3,5).

Absolutse qidic,gi{npvenind a doua oard intru toatd slava Sa il va infrAnge.Atunci va veni infricogitoarea Judecatd a lui HristoJgisfArgitul lumii (Matei 24, 30-3L; 25, 31-46; Apocalipsa L,7;20, 11-15; 21, 7-8). ,,qi jt,Jo_st ripuo_i, si cu _ea

s, cel ce ficea inaintea ei seg-rnelecu cete, i-a amf,git pe cei ce 9ipe cei ce . Vii au fost aruncafiamAndoi in iezerul cel de foc care arde pucioasi. Iarceilalfi au fost ucigi cu sabia care iegea din gura Celui

ae Adicd tofi cei care poartd numele lui Hristos.73

Ce gedea pe cal... " (Apocalipsa 19,20-21-)..9i @!slcel ce-i ingela pe ei a fost aruncat in iezerul cel de foc 9ide pucioasi, unde este fiara gi p*Ig-_oJgg!_gel_El4cirys,si se vor munci ziua si noaptea in vecii vecilor"(Apocalipsa 20,10).

Apocalipsa SfAntului Ioan Teologul, precum giproorociile lui Daniil pi ale Apostolului Pavel, dezvdluielumii ci nu va fi numai r*nliderfg!$,-ci

i avAndu-se pe sine cadumnezeu al ei gi Dumnezeul intrupatc-a l9_J9:a-lost-fdg;tdri i t-evreilor p rin Proorocii d invechime. g. iruintaiu.daismuhri va fi mdreali, cdci va fii4lplLod-po-ru.nca pi dga.urm_a

.N9qr'1q-r4-._4l-e_lgSq9Je, ca oile fdri pdstor,s g-1' gL adulainpruL tuiAntihrist ca imp rej urul pro-priului lor pdstor, i al lui Solomgnd-in Ierusalim. Aici, autointitulatul ,,Hristos" v_q prim-i!c=ht-na.e dumnezei ascd., agezat pe treinullui_David.Totodatd, va fi inchisq giil ea va fi - o statuie vie,vo_rbitoare. Aceasta a fost numitd de cdtre ProoregulD:."lil ,,u_rAciunea pustii-rji". jertfacea, fdri de sAnge a Euharistiei.va iirceta pe pimAnt(Daniil 9, 27; 11, 31).

Citind Cartea Apocalipsei (L0, 1-7)50, vedem un+^Inger strigAnd cu glas mare , cdtre

uo ,,$i am vizut alt inger puternic, pogorAndu-se din Cer,inviluit intr-un nor gi pe capul lui era curcubeul, iar fafa luistrilucea ca soarele gi picioarele lui erau ca niste stAlpi de foc, giin mAni avea o carte mici, deschisi. $i a pus piciorul lui cel dreptpe mare, iar pe cel stAng pe pimAnt, 9i a strigat cu glas puternic,precum rlcnegte leul. Iar cAnd a strigat, cele gapte tunete auslobozit glasurile lor. $i cAnd au vorbit cele gapte tunete, voiamsi scriu, dar am auzit o voce care zicea din Cer: Pecetluieste cele

c_gi c_?Llng*qpostaziat de la Biserica lui H_1ig!qs ceaadevdratd. Ingerul tuturora de Zidire gide Cel Care a zid e S-a Intrupat gi S-asdl5gluit intre [intru] noi, a Cdrui slavd a fost vdzutd,slavd a Fiului Celui Unul-Niscut din Tatel - Fiul CareS-a pogorAt pe pdmAnt, ca dintru a Sa plindtate toatesd se impdrtigeascd de har (Iosrt 1, 14-16).Insd in vremeaacee4 q9_-y9.Ill_intumaldela!_aril_v_q"fltc_eZgt

Celqrminsrnqi._ia Er_s_griqq de pe_pd-

1nAnt, cAnd toate aceste lucruri vor ajunge sd se pli-neascd,cea_dqA_Dp_uaJ€nlreaDgm,n"ulu-iv_aurmaf drdpreget. Domnul insugi, in SfAnta Sa Evanghelie, neindeamnd sd f im cu l ua re -amin te : , , I a r aceas tacunoagteti: ci de ar 9ti stipAnul casei in care ceas furulva veni, ar priveghea 9i nu ar lisa si-i spargi casa lui.Deci 9i voi fifi gat4 ci il."ur"t ."t"t"

"" g

Omuluirrr*fgnlgq 3!9ea. e

Or-rrului - agadar omenirea va fi luatd cu totul penea gtepta te. \enorocirile pricinuite de cei_dor_trrryupia_i_lui Dumnezeu vor fi irrcetat, iar acegti Prooroci cjl,retdtsga-p&Jele-o , vor fi luafi de pe pdmAnt la

ce au spus cele sapte tunete si nu le scrie. Iar ingerul pe care l-amvizut stAnd pe mare 9i pe pimAnt, si-a ridicat mAna dreapti citreCer, 9i s-a jurat pe Cel Ce este viu in vecii vecilor, Care a ficutCerul 9i cele ce sunt in cer si pimAntul gi cele ce sunt pe pimintsi marea gi cele ce sunt in mare, cgJ&p-ryeil!, ci, in zilelecQnd va gfei a-l -q4ptele-4 [4-ger - cAnd va fi si trAmbileze.= atunci

u/ precum bine a vestit robilorSii, Proorocilor" ( Apocalipsa 10, 1-7 ).

/ J

, vprtrir-nite draci sd-i cheme pe tofi impdrafii lumiil_AplatApen_tlu q n4_re bdtdlie_ (A pocalip sa 1 6, 12-1 4, 1. 6 ).CAnd aceastd mare optire vg fi_adgtel{=b ,

se va vdrsa pestepdmAnt: o uriagi ndpustire de fulgere, tunete gi vuiete giun_c-uftemur de proporfii de neinSh-ip-urt - o aga de marezguduire, i5rcAt insulele vor piery iar munlii vor fi fdculiuna cu pimAntul (Apocalipsa 76, 17-21). ,

lui centre industriale, culturale, artistice gi de invdfd-mAnt, toate lucrurile cdrora omul li s-a inchinat in locullui Dumnezeu.

IUDECATA DE APOI

Dupd aceast4 va incepe Judecata cea infricogatd.Maniurtorul-a-lnvalat adeseaie a

- atAt in pilde, cAt gi incuvAntdri care erau cAt se poate de limurite in infeles.El a grdit aga: ,,Cici va si vie Fiul Omului intru slavaTatilui Siu, cu Ingerii Sii, 9i atunci va r.isplid fie-ciruia i" (Matei 16,27). Domnul a spuslucruri aseminitoare despre Judecata de Apoi in multealte locuri (Matei 25, 37-46,Ioan 5,22,27 etc.).

in acord cu invifdturile Domnului lor, Apostolii auvestit cd Fiul Omului v.a face iudecatd asuprajntfegli

-SfAntul Pavel spune: ,,Pentru ci noi tofi trebuiesi ne infifigim inaintea scaunului de judecati a luiHristos, ca si ia fiecare dFpi cele cS.ajicllt pg+lg,o-gh-rne, lg;iu" (2 Cointeni 5,1.0).In alt loc, Apostolulle scrie tot corintenilor: ,,Drept aceea 4lgt_inarnte-devreme nimic nu iudecafi, O::t ce va veni Domnul, Care

/ /

Cer (Apocalipsa 1.L,12) - qgg$ia sunt IlieILE=4gh, socotilide lume ca pricinuitori de mAhnire, t

pe inchindtorii lui Antihrist,p_e cei car-e^gq v_eseleau de soarta_l*q1sub stdpAnirea fiuluipleyzdii.Atu{rsipto€Ie_s1{iil_\La.el4€eqpogesl,iarluptaimpotriva feluritelorboli gi maladii va ajunge lq ulfnrvelalAt de avansat, incAt cd insdgi moartga va fibiruitd in curAnd. Afunci, farldeveste,,,cupele urgiei"(Apocalipsa 16, 1) vor fi vdrs,ate aqupra inchindtqrilor luiAntihrist't: ii vor facb sd Sule_re p_e ce_! carepoalta semnul -li-arei, iar apeie pft"a"t"t"i * lror pr"-schimba in sAnge (Apocalipsa 16, 3-7). Unde vor fi atuncirga*rir-medlgi gi oa_m_esi de gtiinfd? Unde vor fi pro-povdduitorii materialismului ?

"tg _l_pf"g1e_q, nici in cdgi 9! niqi in medicind. CAndindepdrtarea omului de la Dumnezeu igi va atinge ho-tarul cel mai de pe urmd, ir vremea ocArmuirii fiuluipierzdii, e vor cddea asupra adeptilor

i52,la fel de niprazniccum a cdzut pierzania asupra sodomililor celor dintai.Evanghelia ne inainte-vestegte: ,,Precum a fost in zilelelui Loh [sodomifii] mAncau, beau, cumpirau, vindeau,sideau, zideau; iar in ziua in care a iegit Lot dinSodom4 a plouat foc gi pucioasi din cer gi i-a nimicitpe tofi. Intru acest chip r4a fi in ziua in care eldomuluis_q va ar{!4! Guca 17,28-30).

SfArgitul lui Antihrist gi al inchindtorilor sdi va ficumplit. Citim in Cartea Apocalipsei c5,

sr Vezi intreg capitolul 76 al Apocalipsei.s2 Aici cuvAntul sodomili nu ii desemneazd numai pe cei care

sdvdrgesc in chip propriu acestpdcat, care in ind_e_-pirtarea sa de Dumnezgu, ve e!Sg_e-bg!1rul cel mai de pe uryn5.De altfel lerusalimul, ca sediu al luiAntihrist, ,,se cheami, duhov-nicegte, Sodoma 9i Egipt" lApoulipsall,,*0.

va gi lglg.inacele ascunse ale intunericului gi_v,qa:Ateor; gi atunci lauda va fi fieciruia de la

Dumneze u" ('L Corinteni 4,5). ln Epistola pe care a scris-ocdtre Romani, SfAntul Pavel invafi cd, la Judecata deApoi, Dumnezeu ,,va rispliti fieciruia dgl?i ltrcrurilel*ui celor ce, prin ribdarea lucrului bun, cauti slavi 9ic inste 9 i nest r ic ic iune, v ia fa vec in ic i , iar i ce lorc e rtire f i, c are s e p u nlUgp e.Lfiya adevdnrfu r gi-sssupu n

4lqdgplatil mdnieqi-urgie... Ci nu este pirtinire laDumnezeu" (Ronmni,2, 6-8, 77)53.

Dintru aceste dovezi ldmuritoare din SfAnta Scripturd,precum gi din multe alte locuri asemenea acestor4 putemsd afldm cele despre Judecata obpteascd cea din urmd aomenirii gi, intr-o anumitd mdsurd, sd spunem cum se vapetrece. La aceastd Judecatd li,firi nici o excepfie, i

i, fie rdi ori buni, crqtil!ori_necregtini.A_ceastd Judecatd "t penff-u-s-qafta

Dumnezeu ,,i-a finut la pistrare... spre judecata zileicelei mari" (Iudn 7,6).

J-vEl - Cel Care a adus Vestea cea Bund'r a Legii luiDumnezeu gi a implinit-o clesdvirgit, Care S-a clart peSine, luAnd chip de rob in dumnezeiasca Sa depertare gia riscumpdrat neamul omenesc prin suferinfele;i moar-tea Sa (Filipeni2,6-71) -Se va ardta in toatd slava marelieiSale dumnezeiegti gi-i va judeca pe tofi oamenii. Domnul,Care cqryo:pt-e- r oamenilor, va judeca

ry-dg4f pe care le-am sdvArpit in vremea viefii

o' Compari cu Fnptele Apostoli l tn' 24, 25; 2 Tesnlorticerti 1,7-10;7 Petru 1, 5; 2 Petru 2,1.

'r CtrvAntul Et anglrclia are inlelesul de l'este Buttd, Btnfi-t estire ./ 6

t .Toate c_ugetele no_?_qlle*S_qlgggtlgUlcese v9r d_a atunci La ivealf,$,i_se- vo"rdes-eop*eu.'Judecatava fi dreaptd gi nemitarnicd: Domnul il va rdspliti pefiecare dupd faptele lui. Unora le va spune: ,,Veniti,binecuvintafii Pirintelui Meu, mogtenifi Impirifia peagntiti voui de la intemeierea lumii" (Matei 25, 34). AItlivor auzi aceastd cumplitd osAndd: ,,Ducefi-vi de laMine, blestemafilor, in focul cel vegnic, care este gititdiavolului 9i ingerilor lui" (Matei 25,4L).

SJAntul Efrem Sirul ne spune cd atunci , , toatdomenirea se va gdsi intre Impdrdlie gi osAndire, intreviafd si moarte, intre bucurie pi strAmtorare, gllgti rstaitaintg_?-diyan-u.f lri-deiud-e*eata,_c_[!rLand jq jos_gineindriznind sd-si ridice ochii. Toti vor fi intrebati siaspru judqgali - m4i c11 s-q4_mi- ngi,_ t

- Ef_yezfu_t_o_ ace_stca*\Lor _ineep--e_ siqq&qt_9_q.Eupl4lg"Lqgf _lqptglo_r-lor.Fiecarepersoandvavedea tot ce a ficut, rdu ori bine. Toti cei ale cdrorsdvArpiri sunt bune, se vor apropia cu veselie de divan,intru nddejdea dobAndirii cununii.. Cel care va avea pe conptiinla picate grave gi va fi

pardsit viata trceasta fdrd sa se pocdiascd, se va amdrinespus cAnd va vedea pdcate.le sale stAndu-i inainte,prihdnindu-l ;i osAndindu-I. Unul ca acesta igi va spu-ne: ,,De ce, mipelul de mine, nLl m-am luptat cu ele, cimi-am pierdut vremea jucAndu-md gi astfel am ajuns ojucdrie?ss. D*gselu-m-ae it inaintea Celui Carea ridicat pdcatul lumii, ci mi-am petrecut anii inminciund?... Ce sd md fac acum? Vremea de pocdinfd atrecut>.

5; Adicd ,,mi-am pierdut vremea jucAndu-md cu vegnicia mea;i astfel am ajuns (1.;1lc3,tre_ 4-dfeSilor".

79

Pe gAld y-o-{.lu€gtala.acesteaintrusine, se va auziglasul cutremurdtor al Judecdtorului, Care va gldsui:

"Ardtafi-vd faptele pi primifi-r'd rdsplata>. In vremeaacee4 toate cinu,rile omenirii vor i.,egi inainte, sPre aaduce inchinare Domnului. Atunci ocArmuitorii, infe-lepfii gi bogafii vor tremura de fricd, pentru cd a venitceasul in care faptele fiecdruia se vo( fac-e qunoscute

alAt ingerilor, cAt gi qanetilolgiliecare va culege ce asemdnat...

Dupd ce toate stdpAniri le gi domniile au fostdesfiinfate, fiecare a fost judecat inaintea oamenilor 9itoli vrdjmagii lui Dumnezeu au fost pugi sub picioareleLui ( 1 Corinteni 1 5, 24-28 ), mai apoi, la sfArgit, dupd cumDomnul a spus: "ii va despir,ti pe dAngii unul de altul,precum desparte pistorul oile de capre; gi va Puneoile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stAnga (Matei2 5, 32- 3 3 ) . Atunci prarin+jiyadidespdrtif i de copii, taliidg li!, mamele de fiice, prietenii pi,ru.dele-Unii de alfii.Atunci solii fdrd credinciogie, care nu gi-au pdzit patulneintinat, vo r f i desp d rf if i. insd a3g!!g!q ILo-l 39apen-cu

4 cici teama md opregte sd vi

!e grdiesc pe aces-te_a"56.

FERICIREA CEA VE9NICA

9I CHINUL CEL VE9NIC

Dupd ce la Judecata cea de obgte se va da sentinlaultimd gi hotdrAtoare, va incepe fericirea vegnicd adrepfilor in Impirdlia Cerurilor, precum gi chinurilecele vegnice ale pdcdtogilor in iad (Luca 16,23) - un loca toatd mAhnire4 suferinfa gi osAnd4 unde nu e decAt

s6 Fragment dtn Cuakntare Ia cinstita si de aiafd-fdcdtoarea Crucegi Ia a Doua Venire a Donrntrhd aSf6ntului Efrem SiruI (in limba rusd).

80

neorAnduiald, groazdgi tulburare, unde nu se poate gdsinici o bucurie, de nici un fel gi nici cea mai mici nddejdede ugurare (Marcu 9, 44,46, 48). Despdrlirea vegnicd deDumnezeu gi lipsirea de toate darurile Sale, mustririleingrozitoare ale congtiinfei, necinstea gi vegnica rugine,prihdnirile, batjocura gi blestemul din partea celor careau,fost atragi in pdcat de cei osAndili, ndpustirile dra-cilor care sdldgluiesc di'mpreuni cu toli cei osAndi;i -toate acestea vor pricinui ,,scr6snirea dintilor" desprecare Insugi MAntuitorul grdiegte (Matei 22,1_3).

Pentru cei drepli, dimpotrivd, se gdtegte o marerdspldtire. Ei vor fi dugi in locul cel mai desdvArgit gimai frumos, care e numit in SfAnta Scripfurd ,,Rai" (Luca23,43), ,,Ceruri" (Matei 6,9) gi,,impirifia Cerurilor"(Matei 5, 3). Aici drepfii se vor bucura de vedereanemijlocitd a lui Dumnezeu, vdzAndu-L ,,fafd citrefafi" (l Corinteni 73,12). Aceasta inseamni cqElefia Domnului vor-dsv dfepti;in Dumnezeu vor vedea tot ce e mai mdreJ, inalt, sfAntgi desdvArgit, gi iinti+i inrAurirea mdreliei lui Dumnezeu gi a Fiului luiDumnezeu. vor gdsi impliniregi mullumire deplini pentru

- , gi

u-n nesecat izvor de _desfdtare4ilerreire, nepierito4re;veselia nemdrginiti gi bucuria vegnicd le vor fi mog-tenirea. , cei drepli vorv:e_q,le4 , vorpitrunde gi se vor bucura depl44!ajea-pt-dspev cunoflt-intei*dumn"e7--e1e-pti,dupd cum spune Apostolul: ,,Ac-um ve__dem ca prinogl_i4di, in ghiei_turi, iar atunci fafi citre fafi; acugrcg!9$gl!r-Pa$e, iar atunci voi cunoagte deplirl precumam fost cunoscut si eu" (1 Corinteni 13, L2).Iubigi fiind

81

de Dumnezert,n . DrePfii din Cerurivor fi ,,ca ingerii" lui Dumnezeu (Marur 12,25). AtUgsi@i -ii vor primi in mrilo-culJcrpeoa-qenlqa*pe frali gi vor impdrtdgi cu ei sim-fdmintele lorde dragoste gi recunogtinld.fafd.de Dumnezeu (Earei

12,22-23).Intru acelagi chip, ft".u." atept "A

flt

$t*Stiolii intr-o strAnsd gi de nedesfdcut legdturd adragostei (Matei 8, 17). Toli dimpreund vor intregi

,,turma" lui Hristos (Ioan 10,16), obqteacea una [a celorce au dobAndit infierea5T], unitd prin dragoste curatd(loan 77,27).

Schingiuitorii cei cumplili ai neamului omenesc,dtlhgrlle-fiAuiA$i care au dus oamenii la moarte gi iad,igi vor primi la Judecatd rdspldtirea fiindcd au ucisss -

in chipul cel mai chinuitor - fiecare persoand in parte.

EleAu imbiat cupa cq-otl-?--v_4 q.c-igdtoale atAt prunculuicelui nevinovat, cAt gi bdtrAnului incununat cu virtufi,astfel incAt, d_rlpd -m,o44!e_q.4q-e-9tor4 sd poatd cA2tigaslepAzure-peste-sufletele lor 9i sd le aibd d-rept trofee deluptd in rdzboiul lor cu Dumnezeu. Insi izbAndadracilor nu este vegnicd. ,,IMoartea a fost inghifiti de

o; ,,BinecuvAntat f ie Dumnezeu si Tati l Domnului nostru

Iisus Hristos, Cel Ce, intru Hristos, ne-a binecuvAntat pe noi, in

Ceruri, cu toati binecuv6.ntarea duhovniceasci; precum intru

El ne-a gi ales, inainte de intemeierea lumii, ca si fim sfinfi 9ifiri de prihani inaintea Lui, mai inainte rinduindu-ne, in a Sa

iubire, spre infierea intru El, prin Iisus Hristos, dupi buna

socotinfi a voii Sale, spre lauda slavei harului Siu, cu care ne-a

diruit pe noi prin Fiul Siu Cel iubit" (Efeserti 1, 3-6).58 Diavolul ,,dintru inceput, a fost ucigitor de oameni gi nu

a stat intru adevir, pentru ci nu este adevir intru el. CAndgriiegte minciun4 griiegte dintru ale sale, cici este mincinos 9itati l minciunii" (loan 8,44).

82

biruinfn.] Unde iti este, moarte, biruinfa ta? Unde ifieste, moarte, boldul tdu?" (1 Corinteni L5, 54-55).

ne spune cd ,,moartea 9i iadul i-au dat pemorfii dintr-insele". Ce se va intAmpld apoi? ,,$imoartea 9i iadul au fost aruncate in iezerul cel de foc"( Apocahpsa 20, 1 3-L4)se .

Vdzdtorul Tainelor grdiegte cd a auzlt.glas maiedin Cer zicAnd: Iati, cortul lui Dumnezeu este cu oa-menii 9i El va siliglui cu ei gi ei vor fi poporul Lui 9iInsugi Dumnezeu va fi cu ei" (Apocalipsa 27,3).

Cel Ce locuiegte intru lumina cea neapropiatd, vatemelui un silag intru cele inalte, unde va sdligluidimpreund cu oamenii. Odinioard, Se descoperise peSine ,,ca prin oglindi, in ghicituri" (1 Cointeni L3, 12) -adicd nedeslugit, greu de descifrat gi foarte stins. Numai

.$arguqsea uneori ce EGri cu

agtepta-de-la noi. mereu a-lte Fi alte lupte ale credinlei,

muntele cel sfAnt, in cortul cel ceresc, a cdrui infdligareva fi ir stare sd gteargd toate lacrimile gi si umple inimacu'o bucurie pAnd atunci negtiutS, prin contemplareafrumuselii nepimAntegti a firii desdvArgite a Raiuluiceresc - acolo cei fericili nu-L vor vedea pe Dumnezeuin chip u ri nedesl u gite, ci f a,td citre f ald. O_514g4a- ve4grea*flgtdq,"f celq;ti - dupd cum, po,trivit Tradiliei, s-apeEequt Ia inmormantarea-Ldaie,rl-Lui Du m n e zer r -,

se ,,$i marea a dat pe morfii cei din ea si moartea 9i iadul audat pe morfii lor, gi judecafi au fost, fiecare dupi faptele sale. $imoartea 9i iadul au fost aruncate in rAul de foc. Aceasta e moarteacea de a doua: iezerul cel de ioc" (Apocalipsa 20,13-14).

83

iq,lg&f Seregtl s-unt atAt de minunate 9i de veselitoare,incAt este cu neputinfd-sd,as.emsni e-astfel ecu -s-unetele muzicii pdmAntegti, chiar dacd aceasta ecAntatd ir cel mai minunat chip cu putinfd. Q_fALtlt-!!a-Vel,care oarecAnd a fost rdpit la Cer, dd mdrturie pentruaceasta (2 Corinteni L2,2-4)60.Oare ce trebuie sd cuprinddo inimd mulpmitoare atr.rnci cand il vede pe M6ntuitorulinsugi gi nu va fi niciodatd despdrfiti de cei fericifi careinseteazd si-L contemple fafd cdtre fa;d? Atunci se vorimplini cele ce s-au spus mai inainte: ,,$i va gtergeDumnezeu orice lacrimi din ochii lor gi moarte nu vamai fi, nici plAngere, nici strigare, nici durere nu va

mai fi, cici cele dintAi au trecut"(Apocalipsa 21, 4).

A

d ,,Cunosc un om in Hristos, care acum paisprezece ani - fiein trup, nu stiu; fie in afari de trup, nu gtiu, Dumnezeu gtie - afost ripit unul ca acesta pini la al treilea Cer. $i-l gtiu pe un astfelde om - fie in trup, fie in afari de trup, nu gtiu, Dumnezeu gtie -

ci a fost ripit in rai gi a- gu-zjt-c.rrvi4tq de nespus, Pe care nu secuyinepn-ului,si [egri,ias-e i'l Q Cointeni 12,2-4).

u

Partea a I I -a

MARTURIA FERICITULUI AVERCHIE

uN oM iru rela APOSTAZTET -ARHIEPISCOPUL AVERCHIE TAU9EV

,,Doamne, Doamne, au nu in numele Tiu am proo-rocit? $i nu cu numele Tiu draci am scos,9i nu cu nu-mele Tiu multe puteri am ficut?" (Mntei7,22)

Cei ,,acceptafi"2 sunt cei care vor rbsti aceste cuvinte -cei care igi vor fi ,,achitat datoriile" gi lpi vor fi clddit rcpu-tafia de slujitori ai lui Hristos sdvArgind pentru El, dupdcum pretind, lucruri impresionante. insa Domnul le vardspunde: ,,Niciodati nu v-.un cunoscut pe voi; depirta-$-vi de la Mine cei ce lucraf firidelegea" (Mntei7,23).

Cu ce vor fi gregit, ca sd indreptdfeascd aceastdmustrare asprd din partea Domnului? in numele luiHristos i9i vor fi fdcut lucrdrile, dar i

q l, Y ) uod

p_ggcile*Lrd. fiind fdcute pentru lumeaacgasta3, vor pieri in lumea aceasta.pS dinald cu toate preceptele credinfei,dindunt{u 4q+r/ol fl,tn_ftep_tat viefile citre CsS vor afla inaintea Judecitorului.

epgstaziei lumit - sau al ,,cdderii din credinld" - de Ia' Titlul original al acestui articol este One Man In the Face of

Apostasy, a ap5rut in The Orthodox Word gi a fostrepublicat la adresa:http://users.sisqtel.neuwilliams/archbishopaverky/letusnotberobbed.html

2 ,,Acceptafi" - poate fi infeles gi in sensul ci ,,mulfi suntchemafi, dar pufini alegi" (Matei 20,16;22,1-4).

3 Eviden;ierile cu caractere itali<e din text apa$in edifiei americane.

Hristos, la Judecata de Apoi. Acest fapt ilustreazd' pe

deptin mesajul unui SfAnt Pdrinte al acestor vremuri de

De urTna,I '

ie Thusev din Jordanville.Prin A: opul Te al-P-pllaye-i, a avut legdturddirecti cu linia neintreruptd de teqlogi qftqdocgi care au

incredinlat duhul tradifiei lor ca de la pdrinte la fiu. Un

sS.mncd este un transmildtor autentic al tradi;ieipatristiceeste adeverit gi prin faptul cd niclo*d4Jd 4u s-:a gandit se senumeasci p e sine,,teologl' saq -,,-g-rud i! -patr:istie ", fi ind 9imai pugin recunQscut drept ceea ce era cu adevdtat: unprooroc aI apostazief . PentruAdevdrul de viald ddtdtor al Ortodoxiei 9i pentru turmaincredinlatd lui de Hristos. A socotit gd eq^dalqr,ralui si

l su privire Iapostaziei, care s-a rdspAndit tot mai repede, pe mdsurdce lumea noastrd se apropie de sfdrpitul ei.,A{r-osta2ia - o

bine - era mai mult d-e -a! qe"-vaL-satcle manl-fu-sjA,,intr-q4lee anume" - in"lurrnea p-r-o--f34i orbitd

de sine-gi firi de f-h'mnezeu ori ir ryddul4relg qregtine

-4pos-tatescareigiaxeazdaplo3.pgd-ep-luullafap6nd in

lelor sluiitorilor mincinogi pe care Hristos i-a mustratin fragmentul de mai sus (Matei 7, 22-23),

al Bie -e-Ilca ;;i . -c-h-i ar a I Ortodoxi e i,, ad e v i r ate",

,, t rad ili on ale" p p1te ft! ppj a t qU-a!414 r4lgltrg-ti a tat -d eintocmai, incAt sd poatd fi in stare si-i ,,in9ele, de va fi

a Adici, un inaintevestitor al lepddirii de credinfd.s ,,9i dace un midular suferi, toate midularele suferi

impreuni; gi daci un midular este cinstit, toate midularele se

bucurX impreuni. Iar voi suntefi trupul lui Hristos 9i midulare(fiecare) in parte" (1 Corinteni 12, 26-27) '

86

cu putinfi, chiar gi pe cei alesi" (Matei 24,24).era o povgld imensd e-e o purta asuplA qa. El

primise, chiar de la Pdrinfi Ortodocgi autentici, esenlaOrtodoxiei. Pentru a transmite in chip izbutit aceastdes en f d g ene ra !i ei u rmd toa re, geb_uta_9-4 "q 4 eAfg!_gq ss ade"p,u:o€;a!ele care cregteau acum din ce in ce mai subtil.CuvAntul rostit gi scris pirea nepotrivit pentru aceastdsarcind. Adesea gi-a gdsit alinarea in fuaza plini deamdrdciune a :_",-C1ep,!i-qlsms_l qrtodo-x lpi p--ierdp_ 9a{9A'1 .Qf. Matei 5, 13), Daroare e cu putinld ca singurii care sd poatd deslugi aceastdpierdere, sd fie cei care se impdrtdgiserd deja din ,,seva"autenticd a Ortodoxiei? Cineva care nu a gustat sarea,nu gtie sd facd diferenla dacd i s-ar da ceva ce are un altgust gi i s-ar spune cd este sare.

Arhiepiscopul Averchie a citat adesea gi cuvintele

cAnd mAna voastri slabd sd curma;i tglentul stihinic alapostaziei. gi aceasta vd estede a j uns. Car{a ti qq__cU!o49-tet!

f,._lca sd-i pgtefi evita._influenta oricAnd este cu putinfi"6.. Desigur, studenlii gi monahii - de la Seminarul gi

Mdndstirea ,,SfAnta Tieime" din Jordanville - Arhie-piscopului Averchie au preluit oportunitatea avertis-mentelor lui. Insi multora I{aFunea pentru care.pomenea pi insista cu atAta stdruinldasupra _unei teme atAt de negative. Odatd, cAnd arhie-piscopul r,.orbea ca de obicei despre

, un student a pus o intrebare: ,,Neindoielniccd apostazia este groaznicd gi trebuie sd auzim despre

b Arhiepiscopul Averchie, Stand Fastcompilati de Parintele Demetrios Serfes,Ortodoxiei, Mt. Holly Springs, PA, p. 5.

87

in tlrc Trutlr, culegereCasa Parohiald Stfrlpii

anume hotdrigte dacd sunt sau nu mddulare ale Bisericiicelei adevdrate, accentua nevoia ca ei sd dezvolte in eiingipi, in mod personal, un simfdmAnt al autenticitdliic_4re p[_-i f4cd_ Sa Lequ4o_4s_c{ qtft

CE ESTE BISERICA?

Arhiepiscopul Averchie a observat cdO*ftedoxlei er4 mai mult decAt oricare din celelaltedimensiuni ale ei, in primejdie de a fi deformatd inyrg*g-rl:rle3etuale.Agacum.reptinaetcajllPii@"maird.mdsesedinsavoar_qae,re_d_infe*isa_le_a-d_e_vepte,totastfel pi elestinti-artod oS i - infl uenla f i f dri _g-e-19_1lords {tthul vrem r r rllel - @fispia-qeeac_e.' eslq in fapt Bisefica. Perspectiva lor er4 ca gi aceea asocietdlii ir care trdiau , .ti a.Etfel€uVeauBj*,ryAtqtrnai_qq\rbl31_p_e_p-ins_trluJie.Simf indnevoiapresantide a rdspunde acestei tendinfe, ArhiepiscopulAverchie a scris:

,,Ortodoxia nu este doar vreun fel de organizaliepur pdmAnteascd, ce e ocArmuitd de patriarhi, episcopigi pteofi care defin conducerea in Biserica ce se numegteoficial "O iHdslas), i7, 22-23 ; Coloseni 1, 7' 8, 24),i@c-uprindedoa.r-pepreofi,f pQl-gtegn9r,lntUnotez=au-ultr{b-qblLlggiuitin Bisierica pe care ll-a-jntsm9ia!:q -, atAt cei carevieluiesc acum pe pimAnt cAt pi cei care s-au sdvArgitintru credinfd gi evlavie"T.

7 Arhiepiscopul Averchie, What is Ortho do xy ?, in O rthodo x Life,Mdnistirea SfAnta Treime, Jordanville, N. Y., mai-iunie,7976,p.2.

89

ea, dar de ce atAt de mult? La urma urmei, suntem laaddpost de influenlele ei prin faptul cd suntemortodocai, prin alipirea de tradifii. Suntem in cadrulBisericii Ortodoxe Ruse din Exil - nu suntem ecume-nigti, nu avem nimic de a face cu trddarea Ortodoxieicare se sdvArgegte in alte eparhii. Suntem in Bisericacea adeviratd - Biserica Ortodoxd. Nu suntem in si-guranfd? Hristos a spus cd portile iadului nu vor biruiBiserica Lui".

P-fryrndu-l p4lfgDzator pe cel care i-a adresat in-,F---+

trebare4,{q-hieplqcopul Averchie l-a intrebat la rAndulsdu: ,, e-dacd tu-.e*gti.sau rru in

4g_ea Bfs-gricd?" Afolosit forma la singular a cuvAntului- ,,t!" - pentru cd a vrut sd li se adreseze ascultdtorilorlui ca gi unor persoane.

Toli studenlii prezenli erau botezali ortodocai. Bdr-batul care adresase aceastd intrebare neagteptatd erapropriul lor i_erarh, propria lor verigd'de legdturd cuApostolii. NtT doar cd erau cu el in aceeagi Biserici, cigi in aceeagi ,,eparhie". Atunci cum de putea sd pund laindoiald cal i tatea lor de midulare in Biserica ceaadevirati fdrd si gi-o conteste pe a sa?

intrebarea Arfiiepiscopului Averchie era plind detAlc. Le_sp,gs-ese a{esqa studen}ilor lui cd -y?.,, recunoa g te", v a,Je gitima " gi astfel va pu-ne. qtapg,nlre-'--:'oe aparenta exterioard a Bisericii Ortodoxe - cu tra-

44iile,. a rtele, dogmele "Legalitale-a d e- s :dil_ -c a n o-nic,cul iq l ilu rg1gpr_f f .-sqc-999*i un.eg -e i ap osto [c.F De ac ee4calitatea exterioard de membru al Bisericii gi alipirea

@cegtia sunt pagi necesari pentru ceicare cunosc Adevdrul Ortodoxiei gi doresc sd se im-pdrtdgeascd de harul ei deplin - n-u-ofer,A, duFd cum ap-pyl_rgg_gqfqllg'. IntrebAndu-i pe studenji ce

88

Arhiepiscopul Averchie ci duhul eclesio-logieiortodoxeVa.fr,glqcgftp:!4!_o_qgnc3PjtePgPisg-geascd asupra Bisericii, iar conducdtorii ortodoc;i vorf i v irzuli in congtiin !e-l-e eredt4-qio gilo r drep t mini p 4p i,

-Sag-CaP al

identificatd cu -o-aduinrptralie-vtelqelnisd - gi-a datseama arhiepiscopul- ec@ 9i cs puf!1,9"fgf!ji va preschim-b a. inslugr-qUp_qeq-alqjale. I nle I e gA n d u -s e g re9 i t B i s e-ric4 se vor sdvArgi -,,pentru binele Bisericii" - lucrurivd.djt4otrivnice poruncilor gi voii lui Hristos.

intorcAndu-ne din nou atenfia dinspre pdmAntescspre duhormicesc, in definifia datd de el Bisericii, a afirmat:

,,B-iqqnlaQrtodexd nu este nici un fel de "monoPol,sau "afacere, a clerului, cum cred cei ignoranli sau ceistriini cle duhul Bisericii. Nu este mostenirea unui saualtui ierarhori preot.

/ care sestrdduiesc cu E.fin|lente - cusingtrrul lel cle a mogteni acea fericire vepnicd Pe careHristos MAntuitorul ne-a gitit-o noud - gi care, @{

lesc

sditduqA_,,qa4qvlqdnf-qe-dep-oeir11t{|!-t-u-ea3,8-)"8.Qsi o cdror grijd de cdpetenie Qgte i-ntarirea pule;ii

vJglrylniSe a Bi_sericii, fi dedef iniliadatidefu h_ieplqg_op1{Av,glchieBisericii(care,ar trebui observat, este aceeagi cu definifia{ericitului.![!episc-o.p Ioan,M-axi.moviei, ceea ce adeveregte cdacegti doi ierarhi erau intr-un cuget gi vorbeau dintruaceeagi tradilie). Uneori se poate auzi: ,,Da, Biserica este

3 tbid.

tainicd. Dar trebuie sd linefi seama de aspectul pi-mAntesc al Bisericii, oricAt de obignuit, de banal ar fi el".Cu toate cd rdspunsul Arhiepiscopului Averchie laacestea a fdcut intr-adevdr loc unor astfel de considera-!ii, el le-a gi inldturat deplin ca indreptdgiri ale degertd-ciunii lumegti ir Bisericd:

,,Biserica - e adevdrat - nu poate fi intru totul in-'depirtatd din lume, cdci in ea intrd oamenii cAtd vremeinci trdiesc pe pdmAnt, gi prin urmare elementul<pimAntesc" din alcdtuirea ei gi organizareaexterioardsunt de neocolit; totugi, cu cht existd mai pulin din acestelement ^"pdmkntescr>, cu atkt mai bine aa fi pentru telul eiaegnic.In orice caz, ll_ng_artrebuie si intunece sau sd curme elementul strict

viala vegnicd - pentru care Biserica a gi fost intemeiatdgi fiinfeazd"e.

Dupd cum a inleles Arhiepiscopul Averchie,in vtela

bisericeascd a dus la pierderea de trebuinyd tuturoraatiir.ild dintre eeea s_-e eetf)f":*atL:+SZle!e--{1eptilqqlet$_u:fi,?_t_elflcdtretg-"u ai" ufu.a, omul cautd mai degrabe ,,atitudineaac_cep-@!d1'_-_ceeareesie"corect+Lbuninoshli_attpf a-decAt sd fie l5untric cinst e

. Aidealiza gi a teconfonna cucevaperitru cd este ,,cormt" gi,,recunoscut" e-ggfuna Cg4:tgfeslfii aruWf, cdeiSatana-poate lesne - mai ales in vremu-

c.g-,mineiunal5untxicd. Din aceasti pricind ArhiepiscopulAverchie a accentuat:

e tbid.p.3.9.1

,,Tiebuie sd inlelegem gi sd ne aducem aminte cdOrtodoxia nu reprezintd numai 9i nici intotdeauna ceeace in mod formal este numit <<ortodox',, c.qgi in-yqg4ggleqo_agtrgBt-el-el9eryti"Iql_e,apggF4_gretutindeniQrtodoxieicg-q9-F1_a4l4.c?pu!ti__seq,talqslqgtt9$lu4e,este un fapt nespus d s, irsd, in mod regretabil,unul de necontestat. Aceastd sestrdduielt_e cu_i4vqftllnale- iQrtsdaxii, aga cum intreneas-a4nLth-nst se va sdrguisd -! inlocuiascn*pg*!-Igs. tos cu s ine fi rsu g i " 10

CE SE INIETECE PRIN ,,ANTIHRIST-?

Ar trebui sd se spund aici cAteva cuvinte despreceea ce inlelegea Arhiepiscopul Averchie cAnd vorbeadespre,,Antihrist", cdcichip duhovnicesc,fdrd nici un senzalionalism de tipul,,ziua Judecdlii de Apoi". Ca si-l recunoagtem peAntihrist pi ceea ce chiar gi acum ii gdtegte venire4

din spatele lui Antihtist, care estetp!-c-994-qg"gp!-*l-Lut-Hnstos.Devremeceinsuginumelelui inseamnd cel care este ,,in locul lui Hristos" sau aratdca Flristosl2, e,

a sforfirii de veacuri a Satanei de a,, l, ca gdptdsm.ui4sci o formi nouda lui, una lumeascd. scrie: ,,Antihrist

10 lbid. p.2.11 ,,Nu judecafi dupi infiligare, ci judecafi judecati dreapti"

(loan 7 , 24).12 Yezi Pdrintele Serafim Rose, Ralslng the Mind, Warming the

Heart,inThe Orthodox Word, nr. 126, p.30.

nu se va ivi ca un ateu absolut sau ca un adept al ceeace este legat de ateism - al bolgevismului, de vreme ceacesta din urmi i-a aritat lumii toate ororile care decurgdin ateism"l3. Mai curAnd, aga cum afirmd SfAntulFf remSirul,-z1le-ygrrica*u-ry-t-4,lha-r.aga-irca-t'rd--E-gg3-q*qqlDgjqti; va fi ca unul-smerit* l.lAnd, un urAtor(cum va spune despre sine) al fdrddelegii, disp-refuindi-dolii, dAnd intiietate cucemiciei, bun" iubitor de siraci,

sta-tor-nie*-lngd-duitor cu -to f i.c, de vreme

ce evreii ii vpr agtepta venirea. Dar pe lAngd toateaceste4 v-a lucra s€mnedl rnlnuni, Fi privelisti insp4i-

P-utere rnare; 9i.va !1q$febui$a miiloacec*lqd ple_cg_llt-t9Ior, ag4_incAt o-ameni| s-d _l indrd-

ggascd {ep_-e-de.Nuya+drniroitd, n ,n u v a av ea un_ chip*.pq g gmo rAt, -c_r_ p rintr_- o in f d"figa recuviincioasd e, pAnd c_e_vad gyeai:*ignp_i r at" 7 4 .

Cu inlelegerea sa filosoficd, patristicd a realiti;ii luiAntihrist, Arhiepiscopul Averchie a priceput cdtr-ebuintd ca_,qggJA_q{_lJ1iasgd in timpul viitoarei salestdp-Aniripentru-a:if i-infr-unsens-f igura$llotuji-f-stet94l-ucenic. Cr"rrevzr ret9.-0.+ggs spre ceea ce reprezintdAntihrist - imitarea cregtinismului - prin ceea ce are ircomun cu el: a lui Hristos.

ddrui

in vreme ce rafiunea luipann_eni, in orice chip cu

Antihrist es_te, 9-{,-_i,l*egq peputin!5, de acest pdmAnt.

t3 I. M. Konfevici, Antichist and the Present Times,in OrthodoxLife, iarvaie-februarie, 197 6, pp. 8-9.

u Sfantul Efrem Siul, Concerning the Coming of the Lord, inO rtho d o x Life, mar-iwrie, 197 0, pp. 23-24.

93

Aceasti deosebire, degi simpli pi rdspicatd, pgate sd, de vreme ce Antihrist

insugi - ca mulli din inaintagii lui - va fi de fapt foarte,,duhovnicesc", t$sduidg pdmAnt pe oameni cuchiar infdflgarea din afar-d a lucrurilor care sunt menitesd-i ducd spre Cer. Iqflarea cregtinismului va fideslugitd "

!g-e_L.c g _gr !e j4, q inC pdmAntesc. g istricecios de ceea c ,,Apostazia"despre care vorbea Arhiepiscopul Averchie este tocmaiplgrderea acestei tnlelegeri pi dorinle. Iardgi,

scrie cd, atunci cAnd Antihrist va veni intr-adevdr,de cdtre cel care-gi are

mintea la treburile acestei viefi gi iubegte pdmAntescul...cdci acela care este pururi inldnluit de legdturile acesteiviefi, ch_iar dacd--va auzi, nupe cel care spune aceste lucrupel!ru ci 9i aqdlgprgtqit ,vietii acesteiars.

Un cregtinism fird ,,gt)st" este umplutcudesertdciuneIumeascd ce se dd pe sine drept duhoanicie.IEl e fdumi"cJglllismqt irseamni a-l face vulnerabil fafd de ispitirilelui Antihrist.

TREI NIVELURI ALE APOSTAZIEI

CercetAnd scrierile Arhiepiscopului Averchie des-pre apostazie, se pot deslugi trei niveluri despre care avorbit, iar acestea incep de la nivelul cel mai invederatgi ajung pAni la cel mai greu de deslugit.

Cel ilintdi nioel al apostaziei

La primul nivel se afld pierder-ea ,,say_eni1l cr.et.ti-OlsUqului de cdtre cregtindtate indeobgte. Riddcinile

ls Ibid.pp.2G27.

acesteia se gdsesc dintre Risdrit gi Apus gi informarea treptati, in Apusul medieval, a unl.ri ,,noucregtinism", in care latiunea ci-uti _a_a{r-l*lqi - maidegrabd decAt Tiadilia revelatd in mod dumnezeiesc - adevenit criteriu! adev-irrrlui. in esenfd, aceastd schim-bare de perspectivd dinspre duhovnicesc spre naturdl[trupesc] a condus, prin Renagtere gi ,,iluminism",cdtrematerialismul-anogant al vremurilor noastre - unmaterialism care,La-orhit duhoynicetb pe omul mo-

1"*tu. ,,Se poate deslugi - scria Arhiepiscopul Averchie

care acf, oneazd rafi,onal, lucrAndspre 4:] leSa pe eameni eAt qu1t1_t6*r_eu+utinJa

i, silindu-iviala viitoare, viala cea vegnicd, ce ne agt-e3ptd

negregit pe tofi"l7.I, dupi-cum a inlele,s Arhiepiscopul

Averchie, p!i_gmicar. Chiar gi d ,rimpotriva de-gerticiunii lumegti" sau vorbirea lor despre Rai pot fipline de concepfii lumegti dacd a

" cdreia cregtinismul autenticii este potrivnicls. De altfel,g-rtodox ar fi socotit imoreLl, ftrtr-un cregtinism contami-nat de degerticiune lumeasci devine ingdduit.

,,Despre ce fel de unire adevdratd a tuturor creg-tinilor in duhul dragostei cregtine mai poate vorbi

16 Vezi Arhiepiscopul Ave rclie, True Orthodoxy and the Contern-porary World, (in limba rusd), Mdndstirea SfAnta Treime, Jordanville,N. Y., 1971, pp. 18-21.

17 Stand Fast in the Truth, p.8.

. '' E_pirg9e"l_lqStie B_riancianinov explicd faptul ci .l-g43q"

despre care vorbegte Hristos este alcdtuitd din majoritatea oamenilor

ilo ,arri,=u sfanh rreime, ,".0"1.1,il"K1;fiffi:,il lu arena'

95

cineva acum, eSte tagaduildeapreapetoli, _s_-a instdpanit ap-ro."?pe p,!gtu-tindeni, printreoamenii care-gi spun cregtini a secituit gi.a fost i.nlocggcrr o viala trupeascd, o viala.d-o_b-"i-to_eeasc5, ce a fosttotugi agezatd, pe.un pied.estal pi mascatd de ideeapretinsei milostiviri, tind.rep.Jalepteorice fel de exces spiritual, orice fel de anarhie morald?intr-adevi;, pleaci toate aceste ne-nu-4qira_te:, mingi r, diversele f eluri de ..j ocuri r, . dansuri ogi distraclii fafi de care, in ciuda caracterului lor imoral,anti-cregtin, pAni gi preolii mai moderni au o atitudinetoleranti, uneori organizAndu-le chiar ei ingipi gi luAndparte la ele"le.

este, intr-un cuvAnt, -, qgtli-ndlatea ii lipsegte pe credincioti dC legdtura vie_ctr harulDuhului SfAnt. De aceea" cregtinii trebuie si gdseascdin locuito ri ai aces tui ha r, p q1g !-n g4d.p_Un gulq!_trg,es -t-rgnare,,,elp.erienle spirituale' - i";*t"ti ti"'tpAagg1{

aceas_ta-u4_inloc_g-itorpentrucealaltdlumecarenu le mai este la indemAnd. Arhiepiscopul Averchie ascris despre acegti neo-cr_egtini:

"E_-i ygl fericire ar*ql in impovdratdc-u muflimea ei d_e_p_dc_ate g_i fdridelegi; gi agteaptdaceastd fericire cu neribdare. Ei socotesc cd unul dincele mai sigure feluri de a o dobAndi -eqt5:_5ggpgglga.99 u mgnlcd >>, _ur,ri rea, - p_i Uqrlf icarea t_u tu f o r p op oare lo rintr-o "biqeaea,r-norrd care va cuprinde nu doar ro-mano-catolici gi protestanfi, ci gi iudei, musulmani gi

1e Stand Fast in the Truth, pp. &9.m ArhiepiscopulAverdrie, ARerninder to Us That True Christianity

Is a Struggle, in Orthodox Ltfe, martie-apihe, 7981,, p. 24.96

pdgAni, fiecare pdstrAndu-gi propriile convingeri sigrepeli. in nu-mele fericirii viitoare a oamenilor pe pimAnt nu poatedecAtsaealce_A_dg_v_.irg!_in4[_c]9are"20.

Arhiepiscopul Averchie a numit,,neohiliasmll cre-dinfa in fericirea viitoare pe pdmAnt - I_fiindv,e.qlpaefedintd ereticd in stdpAnirea fl e.e-!qtg$9_an! a

Elgpreyezg$e_,,r.i-td de ,,neohiliagti" nu

va fi nimic altceva decAt o_U4ltate_falmal4.lpJU4_rle piincuviintatd de,-dnti.h+ist21.

copul Ava altceva:

abqglglle1g r_qspfu$ti. Dintru aceasta vine atAtlipsa devoinfd in a oFune re-istenti fali de origice lucru ce necesiteimpotrivire, cAtti o acceptare din slahd-voinfa [nevolrricie]sau chiar o indreptdfire a rdului, toate in numele celormai superficiale idei de ,,iubire cregtind" gi de ,,pace,,.Arhiepiscopul Averchie a exprimat acest lucru astfel:

,,In vremurile noastre, cAnd existd-._lndgteli atAt deputernice chiar gi in legdturi cu existenfa Adevdrului,candf&g$:e4-gvap€sle-lqs-o--gge_letiy.siqec-ptqtdqrepq@yt!_ga_f iecarsp_qlsoanasaat_bd,1p-qgpriu!gi-ad-ey_f,t,

capdti un infeles deosebit deinsemnat. Iar cine nu sprijind aceastd lupti, cine vede

ar fi, oricum gi-ar spune sau s-ar socoti pe sine',22.

_ zl The Life andWorks of Archbishop Aaerlcy,Casaparohiald Stillpii

Ortodoxiei, Mt. HoUy Springs, PA,p.32.2 Stand Fast in the Truth, p.11.

li igi Elvir+esejn mod

!ndA{i! 9i slefqtto_r_lqcrarea, cu pg!e19 y4d-!t 94tan1cd.Cu deosebite sforldri gi prin toate mijloacele cu putinfd,cu ajutorul tuturor posibilitdlilor aflate in stdP-Anirealor, ii-leaga desi -in-chip-silnic pe adeplii care tonlu-

ine-orhli la decdderea crescindd lucritoare intru toateformele viefi i publice. i

Fove ieh ice aj utd doa r la dqa!-anlUire-a- f-o rtelor Sataneiin vremurile de pe u1qLa.

Aga cum a ardtat Arhiepiscopul Averchie: ,,"p1s6--

lii Sa-tanei> sau, ceea ce e acelagi lucru, sluiitorii lui

Antihrist cel care va veni, -se servesc de aceastd orbire a

yoie, a circur4g-!?$9lelg

conditiilor prielnice Pentru foarte aProPiata velire a

lui Antihrist ca ocArmuitor al lumii intregi 9i stdpAn al

intregii omeniri"23.intr-un alt loc, Arhiepiscopul Averchie a scris mai

multe despre acelagi lucru: ,,Datoria fundamentald a

sluiitorilor venirii lui Antihrist

pentru a construi in locul ei , polrivitd sprea-l pri41p-9 viitorul- t$gu-stdPAn,l qare va lua intru- .-{_ _ --oameni locul lui Hristos gi le va da pe pdmAnt tot ceea

ce Hristos nu le-a dat... lebgQq4-lir-ttt!4rlp-tgl-@, p9_ _+_9p]i1_9!e in d_e c-p9lini_smul 4de-

v-af a L-Sa sAlq-!$elegi to- a-tg acestea ! " 2a

a Arhiepiscopul Averchie, The lust ShineCoast Orthodox Supply, etna CA, 1983, p- 76.

2^ Stand Fsst itr tlrc Tnth, p.70.98

Iike the Sfars. West

Cel de al doilea niael aI apostazieiLa cel de-al doilea nivel al apostaziei infiligat de

ArhiepiscopulAverchie,B_ise-riqile_ort*o{Lqx_e*.,,!in_4,ndp*asul cu lumea" - in urma.l-o_-q cAleya dinbrmelp_tladitfql4le de-,B_lq_ericii gi eclesi,o-

care pdstr eazd.,,sav oarea" adevdrafu luicregtinism. Acesta este din felurile in care Orto-doxia . EsenfaOrtodoxiei nu poate fi transmisi cAnd insugi contextulprimirii ei este ca gi dispdrut.

Arhiepiscopul Averchie a tAlcuit de ce BisericaOrtodoxd - aga cum odinioard a spus Sf6ntulAtanasieccl Ma re -,,rL g, !1e,buig_ gi sluiea-scd vreryrurilgl " 2s.^

Intruade suce-nicilor Sdi la Cina cea de Taind cI ei.,,nu sunt din lulngaase-asha':tloan 1-7 , 6, 7416) . c{este cuvinle dacd vrem sd rdmAnem credinciogiadeviratului creptinism - Biserica cea adevdrati a luiHristos a fost intotdeauna, este gi va fi

. Despdrlit52n de e4 e in stare sd transmitdnestricate predanii le dumnezeiegti ale Domnului,pentru cd tocmai aceastd despdrfire [osebire de lume]a pdstrat-o neschimbatd, adicd asemenea cu insusiDumnezeu cel neschintbat2T .

2s Citatul i:rtreg este: ,,Sd cunoagteli cd trebuie sd slujim nuvremuriloq, ci lui Dumnezeu" - din scrisoarea SfAntului Atanasiecdtre Draconliu.

26 Adicd, neunitd in duh cu lumea ci impdrtdgindu-se din Duhullui Hristos.

27 Arhiepiscopul Averchie, True Orthodoxy,in Orthodox ChistinnWit ness, Seattle, WA, ianuarie 70 / 23, 7983, pp. 2-3.

99

auzit pe Arhiepiscopul Averchie plimbAndu-se indelung,cu pas mdrunt, pe coridorul mdndstirii. in cele din urmds-a dus la ierarh gi l-a intrebat ce se intAmplase. ,,Frate -

a rdspuns cinstitul ierarh, alintindu-gi privirea -,

ipsitdespatele

e a Ortodoxiei. De acee4 e'de trebuinfd sdalc5tuim o noud expresie pentru ceea ce numim Orto-doxie, ata cum odinioard a fost de trebuin|5 sd se intoc-meascd cuvAntul ,rortodoxo. $i aceasta nu e chiar atAt desimplu".

{rhiepiscopul Averchie gi_-a dat seA_{n-a cA, pentruvreun motiv oarecare, Bisericile ortodoxe gi cdrmuitoriiacestora al tradi;ieiortodoxe ca fiind transmisd neintrerupt de la pirintela fiu, de-a lungul veacurilor. Despre aceasta a scris:

,,$colo unde s- duhovniceascdmogtenitd a harului care vine de la Sfintii Apostoli gisuccesorii [urmagii] lor, Bdrba]ii Apostolici gi SfinfiiPdrinfi, acolo unde gi incredinfd gi in morald, cu scopul de .1a fine pasul cuvrem_uriler) 4g 13 progresa>, de a nu se demoda gi de ase adapta cerinlelor gi uzanlelor a

- acolo nicidecum nu se poate vorbi de Bisericdadeviratd"28.

Aceste ,,innoiri"2e sunt uneori introduse pentru aface viala ortodoxi mai pulin ircordatd sau a o face si

28 Stand Fast in the Truth, p.2.2e De exemplu: rgformeleJ.iturgice gi ale calendarului, schim-

bdrile in principiile ce privesc postul, Spovedania rari, slranele giorgile irn bisericS, preolii fdri barbi, tunderea gi cArmuirea mona-hilor de cdtre preoli cdsdtorili, etc. Cu privire la asemenea innoiri,

100

pard mai pulin ,,stranie" in ochii lumii. Arhiepisco_pul Averchie scria cd acestui lucru este

cre-$:rilorqn-m$locdeauto-curilire,-pqlergfy_ziinsugiprilejul pocdinfei de-suflet-mAntuitoare atunci cAnd lelipsegte acest standard - dacd nu in literi, in duh.

r care, aFacum a afirmat Arhiepiscopul Averchie, ,,este o credin.tdasceticd, ce cheamd la trudd asceticd in numeledeZfad&fnaru patirnilor pdcitoase gi a inriddciniriivirtufilor cregtine"3o.

ca si hrineascdrupli de transmiterea nemijl.itd, vie a tra sAr_guiesc sd gdseasci ,,noi direcfii ale teologiei ortodoxe,, casd igi ,,insugeascd istoria" in mod intelectual gi sd,,recondifiorreze" trdirea ortodoxd intr-un soi de purism

101

t )

Ei ,,teologhisesc" fd,rd, a avea ,,simful" adevdrat al

ambianlei bisericii tradilionale in care s-au ivit Sfinfii.ii vefi cunoagte" (Mntei 7, 2cu toate aga-zisele ei ,,add

turale" gi ,,intindcilpi'{; a Cr€sclrt Sfin}i-chiar;i-i in vremuqile

no sau,,redescoPeritd",cu curatd gi mai bine

informatd, a creat in cel mai bun caz oameni inteligenli'

Sldbiciunea duhovniceascd a acesteia este arvuna

artificial. Arhiepiscopul Averchie scria:,,Ei-discuta ga-

ligios despre cAt e^s_tc deimPortan! a

Ortcxloxdr,, despre care

chipunl.e a afuns sin-fl ertb[la hdirec]iilesalez -F-i-rtquri-bundd"31... Acest soi nou de "or > nu sunt, intr-ad,evdq, cu nimic mai prejos decAt "savan-!!i,,119d-e1ni"32.

,,teologilor " ei,,maicunoscdtori" decAt purtdtorii actuali,

in viafd, ai sfingeniei ortodoxe.

,,T.i\ e", bisericile Pot chiar sd

piardd ,,savoarea" Ortodoxiei, fiind prinseeste,Al-

,, apitruns deja chiarsi in Biserica noastri Ortodoxd, mdcare vestegq faflFaplopi_e1g4 " 9ipropun cu nenlpinare sd se termine cu tot trecutul,intrucAt ei se stlAng ca sd intemeieze A

strAnsidinla 9i

Biserica cea adevdratd3s. O perioadd indelungatd am

31 The Life and Works of Archbishop Aaerl<y , p. 25.32 True Orthodory, p. 5.33 Stand Fnst in the Truth, p.7.

102

auzit ci gi_[p reo f i i or t94 ocp rJ _Ap-e_til ege,!.!S ! m i pc d ripentru cei sd <dea mdrturie neamurilor de .rlte con-fesiuni despre adevdrul Sfintei Ortodoxii,, insd.ne estegreu sd credem cd aceastd afirmafie inseamnd ceva maimult decAt <o aruncare de praf in ochii nogtri". Deselelor decial,alii teologice din presa internationald nu nepot conduce decAt la concluzia cdsfAntului Adevdr"3a.

Cel de al treilea niael al apostaziei

in sfArgit, cel de al treilea nivel de apostazie cu privirela care Arhiepiscopul Averchie ne-a averlizat, e-ste atinsatunci cAnd b-isericile ortodoxe, chiar gi cAnd pdstreazdtoate tradiliile a ceea ce ele numesc ,,Ortodoxie ade-v dr atd", plg{d totupi,rs. avga_rea j' p-ref io4gd a credin}ei lor

t4ragos.Lgi=e-reptin.esti adevdrate, fdrd de care toate tradi-fiile ajung mai degrabi osAnditoare decAt purtdtoare dehar, gi (2) a formelorpi suporturilor de credinfd (care sunt menitesd trezeascd amintirea lumii de dincolo). Dintru acegtifactp dedata itdin toate formele corecte. CAteva din simptomele sale, carepot fi gdsite gi in ,, de ni-velul al doilea vor fi infdfigate mai jos.

t ^ Politica de grup

Arhiepiscopul Averchie a vd.zut cd, odatd ee _sa-vQ4lga" O- rtodoxiei s-a pierdut, iar Biserica

u True Orthodoxy,p.3.

calitatea de mddular alTrupului tainic al lui Hristos-gstecu calitatea de membru firtr-ogrupare admi-

nistrativ-bisericeascd sau alta Atunci, viefile oamenilorpot fi ndruite sub pretextul ,,curdfirii Bisericii", dacd,acegti oameni iorganizafiei. Preofi, mirenigi monahi s -sd nu se -ir:tcle4ltd unii iral1ii, tocmai ca_sj apere ale respec-tivelor lor grupiri. O_ grupare bisericeascd . s{ sed gi sd caute si igi legitimezepoziJiacu nenumirate formule legale gi canonice. Dile_ritegrupdri , formAnd ,,supragrupdi" casd ajungd sg qS.qi!$e_-$el_l9g{rnle; pot se vorbeascd deunitatea lorexterioard, aceasta ar reprezentaunrt-atc.a-duhovniceascd adeviratd a Bisericii, i4sdadeveresc cd aceastd unitate e pe ie-g-nlrygql

pierde insdpi !4gge_de_{i e, rid_ic6nd 4 s_lqvepgrsana-ltdfrle biscricegti fie pentru cd sunt ,,recunos-cute" de propria lor grupare, fie pentru cd suntpurtdtoriiei de cuvAnt cei mai de vazd. ,, d

in polemica dintre grupdri, ajgnge sd fiemAnuitd d ar gi confundatd in mod

grupdri.cel care

Arhiepiscopul Averchie e_ra scArblt de acest do-meniu, al ceea ce el numea ,,politlla de grup", vdzAndcd .Cutoate cd pglitica de grup a atins intr-adevir gculme invremurile acestea de pe urmd, cAnd ,,dragostea multorase va rici" (Matei 24,12),,,mentalitatea de grup" nu este

704

doar apanajul epocii moderne - ea 99Je_ o lendrnfdgener4 , trupegti l gmeniril Chiar 9iSfanld Payel a avut de-a face cu ea cAnd ii scria Bisericiidin Corinl ,,Ci fiecare din voi zice: Eu sunt al lui Pavel,iar eu al lui Apollo, iar eu al lui Chif+ iar eu al luiHristos! Au_{qari S:a imp-i44_H_dctos? Au Pavel s-aristignit pentru voi? Sau intru numele lui Pavel v-afibotezat? [...] Cnci cAnd zice cineva: Eu sunt al lui Pavel,gi altul: Eu, al lui Apollo, i

" (1 Cointeni 1, 12-L3; 3, 4).Sd faci din Biseric

spunea Arhiepiscopulpe cele ve_,g_nice ce&f:f^'ene.[ige, pe cele ceregti celorpdmg4tegti, pe cele sfinte celorpdcdtoase"s. in articolulsdu Rhana cea sfffntd, a afirmat in continuare:

,,$i in acelag-i,qlrip _[ca gi lAvna sfAS!_d], existd

tiinuitd- I o4gng.gli de rAnd - cel maiadesea pi-de cinstire giirttgfgqU asemenea celei care joacdrolul principalin luptele politice gi pentru care nupoqtefi nici un loc in in viafa biseri-ceasce publici, insd care, din picate, este des intAlnitdin vremea noastri gi ao ric d rei gAf c 9v i gi tu_lb-uriri dinniseric,S.

adeseainsd iJr

e plac lui Dumnezeu, ci sii9i qatlsfaqe-preprla grtin de_qrr.e_tdllndravmtorl nupentru slav-a lut-Dufirnezeu, ci pentru propria lor slaadgi slaaa colegilor si partizanilor din gruparea lor. Toate

3s Stand Fast in the Truth, p.7.105

aceste4 nu mai trebui sd o spunem, s, sunt potrivnice 9i,

p-icitoa-se-ti vin te, cdci ele primejduiesc mai multSfAnta noastrd credinld gi Bisericd!"36

,,Biserica - accentua Arhiepiscopul Averchie in altloc - ne-a fost diruitd r

! Nu o putem face uneal-tisaq terexisiocal r-noastre ori pentru regla-rea pgopriilor noastre conturi"37.

In ceea ce-l privea pe Arhiepiscopul Averchie,

din c_alitatea de membtu permanent din Bropriul con-siliu episcopal, nie

49 pe$d "._mai de grabd, d99At.VizAnd ci politica_de grup a_grupdri, a, i-a spus odati unuia din fojtiilui seminarigti: ,,Nu rezultd din aceasta cd harul SfAn--tul_!t! P_qh_pafeqe_Fl struJ"

Totugi, se poate pune ir:rtrebarea de ce Arhiepisco-pul Averchie a vorbit aga de fd;ig despre fenomenul

I politicii de grup. Nu ar fi fost mai binedbar cd toate ceielalte grupiri-oitodo*e

nu existd gi sd ne mdrginim atenfia la propriul nostrucerc? Nu, pentru Arhiepiscopul Averchie i

36 Arhiepiscopul Averchie , Holy Zeal,inThe Orthodox Word, nr.6 2 , p p . 1 3 G 1 3 1 . ' -

37 The lust Shine like the Stars, pp. 51-52.105

convertifi gi fdcAndu-i pe credinciogi sd se plece maii decAt cuvintelor Viefii.legiuire de vreme ce, dita

aceastd problemd nu ar fi fost abordatd fitip, qun_altfel

a Ortodoxiei, care prin _ftre sstemaLpresuLdepolitiea deglup? Cum ar fi trdit acegtia i celeiadevdrate care, aga cum spunea Arhiepiscopul Averchie,este ,,unitatea duhorrniceascd strAnsi a tuturor celor carecred cu adevdrat in Hristos"?

,,NIIMAI RAI4VA SFANTA PENTR U DUMNEZEI.I,PENTRU HRISTOS, scria Arhiepiscopul, fdtd.nict*qa!!.9-ptecqte Q areunui fel de prefdcdtorie sau a ureuneiPOLITICI tndoielnice pi perfide, trebuie sd ne cdlduzeascd.tntoate faptele gi lucrdile noastre"3g.

loatrile de rolArhiepiscopul Averchie a descoperit un

cd Bisericile ortodoxe, chiar gi atunci cAnd aderau |atoate for,m e, pierdeau ,,sauoarea" Orto-doxiei. Acesta se referea la faptul cd ocArmuitorii gireprezentanfii ortodocail.o_cql de rol se iyeEle a_tu

, se pune mana pe func

care joacd roluri, q,i o _aUtqdterteduhovnicga,s_ci adevdrati. _q1e!uie sd dobAndeasciaceastd auloritatg , recurgAnd la ceea ce Arhi-episcopul Averchie numea {{a face pe plac oamenilor".Despre aceasta a vorbit SfAntul Pavel, care in primiiani ai cregtinismului a trebuit sa arate dintre

'* Holy Zeal, p.137.107

adevdrafii reprezentanli ai lui Hristos pi ,,cei ce sunt peplacul oamenilor": ,,C5.ci de as plicea inci oamenilor,lui Hristos rob nu as fi" ( I7leni 1,t-9.,,Ci precumne-am socotit de Dumnezeu ingsr^eer$i spre a ni seincredinfa Evanghelia, a9a griim; r-n

r, qi lgi Dumnezeu, Celui ce cearcii n i m i I e n o a s tre. C i n_i c i o d at n in!-al .Sq_y3n!-d9Lagg E ir gam fost, precum gtifi, njc:icqascunse pqnuidcJico-mie. Dumnezeu imi este martor; nici ciqtAnd de_-laoam_e_ni a..." (7 Tesaloniceni 2, 4-6).

,,Afacepe plac oamenilor" inseamnd, egi, dimpotrivd, ?*t_Ir_gJtci_ pe

posibilii adversari in momenlele lor d9j{99&rcg;" pe oamenii influenfi, indiferentacd sau_nu cu_-conttiil-ta ta. In cele

din urmd, t i gi sd_facic a, unindu-te astfel cu alialii maidegrabd pfin ,,recungqgle; cd, decAt prindragoste sincerd. ,,CAt de mulli - scria ArhiepiscopulAverchie - ili 4S4gg i_mp_rdgtierii prin vAnalea

e, alr_tlurilor, a rangurilor sociale gi apremiilor, fiind gata sd le agoniseascd prin orice mij-loace, chiar gi e"3e..

Arhiepiscopul Averchie a ardtat cd jpoate pricinui at ir Bisericd:

,,Pe_ntru ca sd irceapd vrdjmdgia cumplitd gi dezbi-nare4 care taie din rdddcini cursul pagnic al viefiiparohiale gi zdrobepte gi nimicegte parohiile,

_de ecelt_{el s_e ry_lygagq5=ln parohie-giJreva care igi trchipuie cd este "buricul pimAntului",cd tofi ar trebui sd finn seamanumai de el gi sd i se supundintru toate, cd toate judecdtile gi aprecierile lui sunt fdrd

3e The lust Shine like the Stars,p.35.108

greg. Pentru oamenii de. felul acesta e qa_gi -cum nu ari, iar einu-p_ot g{_1e,gu1oqs_cd

aglgritateal-egii-lui.Durnnezeu.fel de scAlciere voiti a Adevirului, de orice fel de

Fi defairn-are rduticioasd i-mpotriva acelor

ti {e a jgc4_-in!94!.q sj$alr_dero-lulprincipal. Aceasta acei oameni sunt legitimnumili gi sunt pdstori cu adevirat buni gi oameni derugiciune, dintre care existd !ot_!+,al pulili i4 z_rlelenoastre gicare prinminciuni gi defiimdri, din raliuni Bur per onale,givanitoase,lucru care icin ochii lui Dumnezeu.

Numai astfel de oameni, stdpAnili dee, sunt fjr]sgifi de puterile intune-

rrlqlui, de pl-Wile lui Ant;hrist c -se apropie,ca sddezbine gi gf, nimiceascd Biserica incepAnd cu fiecaredin parohiile ei luate in parte... Acegtia cu adeviratt ,."n0

JgSAnd:t:pi rolul, cineva se comporti in modul in caresd se comporte i:t ,,onoranta" lui

situalie. Acedsta este contrariul a ceea ce caracteizeazd,legiturile modeme autentice cu tradilia ortodoxdal, adicdun firesc deplin,lipsa prefdcdtoriei gi libertatea duhului,fdrd nici o sforfare de a se incadra intr-o categorie maiirainte stabiliti.

Desple__unocArmuitorbiserjcesccareigi-juearolul,Arhiepiscopul Averchie a scris c ". El

N lbid. pp.50-51.a1 ,,Legdturile modeme autentice cu tradilia ortodoxi" - adicd

pirtdgia vie la Ortodoxia cea adevdratd.109

scria: ,,Existd astfel de{dfarnici, cdrora le place gd pqrisfinli gi cucernici, pe cAnd ei nu sunt de fapt deloc agi,insd vor trebui sd-l-dga faQpuns lui Dumnezeu, fiindcifac aceasta pentru cAptig personal gi ndz,Utelc set_amg-gg4SS; pe cei care cred"a2.

sd-gi asume fqlql fi in viafa duhovniceascdsau chiar al unui ,,SfAnt Staref", aplicvalorile inalte vremurilor actualeduhovniceascda3. intrebuinfAnd expresia SfAntului

a lbid. p.54.

Alba Iulia 1996, pp. 53-54).

h SfAntpAndcAnd egti in

Pavel, Arhiepiscopul Averchie a recunoscut aceasta cafiind ,,"rivni _fi1n infelegere,, (Romani L0,2)- . rAvndcare igi pierde valoarea din pricind cd ii lipsegte o*fo*4.

gi de acee4

i de rol poate fAmvorbitdeja

e. Astfel dep_rop.oyAd-uitqrimincinogipot fi gdsifi, de altfel, nu doarin cercurile mai ,,liberale", ci gi printre ,,experlii pa-tristici" gi,,erudifii",,conservatorilor" gi,,tradifionalig-

mai adesea ii lasd gufletgl nemigcat gi neschimbat. inlegiturd cu ei, Arhiepiscopul Averchie nota:

,,Yai! i sunt oamenii din vremurilenoastre, pAnd gi printre cei instruifi gi uneori chiar giprintre "teoloFi" contemporani gi cei din cinul preofesc,

ce_erte_Qfqdo_xr_aiiilc_econsti. Ei abordeazd aceastd chestiune intr-o manie-

rd pg__d_e_a:atteggl gi o rezolvdintr.lq4_qhip pte.i1 -glg_qqlan, pdtrunzAnd cuprivirea strdfundurile ei, insi nevdzAnd deloc plindt4teaconlinufu lui ei duhovnicescas.

Odatd, cAnd cAteva f919 b_iq,eUgepli {_eftlmgujo-

", Arhie-piscopul Averchie i-a numit _,,teologi lAnei" . .Ei e_r,quurmdtori (ca sd imprumutdm un termen consacrat decitre !,aft_rtele_Serafim_ Rose) in

". Aga-zigii propovdduitod ortodocai ,,liberali" gi4 Holy ZeaI,p.730.4s What Is Orthodoxy? p.7.

1 1 1

fals-,,tradifionaligti" nu erau, in viziunea Arhiepis-copului Averchie, dgcAt douf, fele ale aceleia gi monede.$i unii gi alfii erau in_flus-nlafi_de criticarnodemd, aveau

primind Ortodoxia mai curAnd pe temeiul cercetdrii gial formuldrii de concluzii ,,chibzuite" , decAtpplgllgly!i."etdrii d" la ."i i. sls O-{t-o"-dG6i

r cu un purtdtor autentic de tradifie nueste indeajuns; trebuie si existe o inrudire iubitoare 9i o,,unitate fir duh" cu acel purtdtor6. E adevdrat, p.te?g4Jaorlr_ljpsjie-es ri poate fi greu de deglugit.{ittafard, mai ales afunci cAnd t delUmpa ei irn care s-a ndscut q4 ade_virat purtd-torde tradilie. De pildd, l"qqpfua_v-e-dere cineva ar puteacrede cd Arhiepiscopul Averchie, din tonul curajos girdspicat al scrierilor sale, avea atitudinea de ,,atotcu-

ge4rerafte -_ Teofan al Poltavei gi Te-ofan ZdvorAfril -,atuncilor, giadevdrali ai Bisericii, Arhiepiscopul Averchie a pro-povdduit celorlalfi nu pentru cd avea o imagine umflatda propriilor sale cunogtinle sau a propriei insemndtdli,ci pentru cd, in ceea ce il privea rpen{ugg_4qg_4_14n9p_r_ejllita_eile__liluscge_transmisidesfi rtllrsarp-rop-o-v-adurlq-Lpilnar4!4pi.

\ Fdrddelege de susUltima formd a jocurilor de rol despre care vorbegte

Arhiepiscopul Averchie, este rcalizatdde-Sgi d_in cinulp-reofesc. Aceasti formd este poate d in

re Yezi Paisie Velicikotsski, p.28f..1,r2

c_{ea!ge unei p,9_e_g_49-9f!gdo_l,ii, de vreme ce ar trebuica tocmai ocArmuitorii Bisericii sd dea ,,torr:ul" viefiibisericegti

OcArmuitorii cdrora 19 lipsegte tdvna apostoli-cd

mai mult decAt una dintre organizaliile omenegti derAnd, in care ipi doresc si joace- un fel de _rol p,riqci-pal..."n'In alt loc, el a afirmat:

,,Nu zadarnic au luat ei stipAnirea Bisericii inpropriile mAini, d ocArmuitorii de-plini pi nestAnjenili ai vielii religioase gi bisericegti aoamenilor gi chiar aplicAnd {isc,iplina bisericeascd ce-lor care a,;dt"ffi itra sub sldpAnirg4lor pe toti, fdri_ir_npgtri_v-ire_ grj_r6,2-vr5.tire"a8.

AvAnd desp_tg:_utq4!e!q_eicred ci cqq dint6! ldspun{ery_g_lqr eiie mai curAnd

- mersul ca Pe roate a

De vrem"iS':::1":lii1[qararea] dragostei,alpistoririi pdrintegti rei fade_ei drept o implinire lipsitd deinsuflefire 4 unui c9{ _-s_t4ndg1d de bund-cuviinfd,necesarp"ili"iii^iil;";;;i';;i;ii;i;Ui_qi.-intrucats'nt

iectiv ddruifi cg !!!1adeviratei credinfe,

" (2Timotei 3,5), elpql cita mute_c_an_qe4e plin caresi adevereascd stdpAnirea lor nelimitatd. Aceste ca-

a7 The lust Shine Like the Stars, pp. 50-51.a8 lbid. pp.1.G17.

113

Leqqqd-clr co-npt.iinfa Bisedcii4e. Vtrrtfu ogi simpli,fi:rtr-o cqnjunchud_ nef ireascd,

imt obligafi sd li se conformezecu orice pref. Dupi cuvintele Arhiepiscopului Averchie,

Fl' t'IJ]'-

4qso-cg!_i_4j4 lo_1.gajvd, ii sprijind in acfiunile lororgolioase, ca nigte <pdstrdtori ai legii gi ordinii>!"soAstfel, in mdsura in care ocArmuitorul de bisericd sestrdduiegte sd joace unrgl, ca turma lui sdmeargd dupi desp_te_au-lo{late gi sdjo3.q rolq! . StdpAnirea ddexemplul gregit, iar oamenii, cdrora e cu putinld, caniciodatd sd nu li se fi oferit ,,realitatea", nu au nimic cucare si-l compare. i:rtre pds-torirea ortodoxd mAntuitoare de suflet autentici gi ceaformald; gi de aceea c_aqQ_pdslqri nu din raliuni du-hovnicegti, ci ca in primul rAnd sd ilt",i"Ai gryperii_bi.s-94gepti recunoscute. (Ar mai trebui spuscd, dacd dintr-o pricind oarecare aceasti cdutare nuizbAndegte, se vede o alti urmare negativi a faptului cds-a pus prea mult pref pe formalism: amdriciunea de anu fi socotit,,legitim").

Sub ocArmuitori lumegti [ai Bisericii], qe- efiprintre credinciogi . Ufr s_tmptom alacesteia se vede atunci cAnd sd

ae Noul Mucenic rus, Mitropolitul Chiril al Kazanului, scriain. 9: ,,Disciplina Bisericii este in stare sd igi pistreze eficacitatean acon$geiiel4."a u va putea niciodati

din Alask+ 1982, pp. 246-247.n The lust Shine Like the Stars, p.51..

tr4

ia vres inifralivi po.lrivit cu ce€ia c iecf,ruiaitr parte ii inde44nnd, {ir_+_{adqlfinstalea

status quo-ulnu mai are niqi undrept d^ea exiqla ! 9e f4c_e rup1n1e_ sd arate pdn ce€a ce fac ci Iigbesc pe Dumnezeu din toatd r sau cd-i iubescpe acei Sfinfi ai lui Dumnezeu care poate nu sunt incdSfinfi ,,in mod formal" [canonizafi].

scopuri lumesti este

iarmlr@celorcare trdiesc in lume i de-cele ale lumiiatesteia. Slujirea lor este mai degrabd sd insufle, sdochrmuinscdgi sd incurajeze tqglqinc3rc44lg€vlayieAge alecredinciogiloq, ca sd aducd pe acest pdm6nt cizutpufirldbundtate, decAt pe aceste incerciri, -s!

din e-le orice ,,primejdlell, panecAnd

Una dintre expresiile Arhiepiscopului Averchie era,,{drddg*!ege de sus", f{fadglgeg* r-mui!-qridegtlimi" 9i de aceea nu este cercetatd. Atrd-gAnd atenfia asupra acestui fel de vinovilie, nu-i sfituiape. oameni sd ridice rdzboi asupra autoritdfilor sau sdfie numaidecAt binuitori cu privire la cinev4 doarpentru cd se gisegte intr-un loc de cinste. Mai degrabdii indemrra pe oameni

,,Ortodoxia cea adevdratd este striind de oriceconvenfionalism mort. tn ea nu este nici o linere a <litereilegii", cdci ea este <duh gi viafi> (Ioan 6,63).

deplin corect gi legal, nu inseamnd cd aga gi este in115

realitate... Ortodoxia este singurul Adevdr, Adevdrul celcurat, fdrd nici un amestec ori cea mai micd umbrd deneadevdr, minciund, rdu sau inpelitorie"5l.

sti in c4i9444sydru1ui lui Hristos,Prin urmare, dacd urmeazd hotdrArile unuiocArmuitor bisericesc atunci cAnd ele

e,ligi face din,,formalisrn" un.idol.Aceastd idqlatde duce la credinla cd ,dacdocArmuitoriigreFesc, nu mai e nici.o, nadejde!" Totugi, ata cumlimpede a ardtat Arhlepiscopul Averchie, nimeni nu vafi niciodati lipsit de nddejde ca pi cregtin-ortodox, cAtdvreme pd ci asupraBisericii. ,,<Portile iadului" (Matei L6, L8) - scria el - nuvor birui Biserica insi au biruit gi desigur cd pot si bi-ruiascd imp*o_lfi t{l_pl ar iire-$cii, dupd cum este ardtat de insdgi istoria Bisericii"s2.

Nu poate exista nici o indoiald cu privire Iapozr!1aArhiepiscopuluiAverchie. e

legat de aceasta numai fiind-cd seilfep! te_nfd

ld, fiindci este ,,fdridelege de sus":,,Bl6ndetea pi smerenin nu tnsmmnd gi

U, felA leUlgleyrde4t. Un cregtinadevirat. . . ar trebui sd nu admitd niciodatd compromisulfald de rdu,luptAnd impotriva lui prin toate metodele giciile care ii sunt la indemAni, ca sd currne cu tottrl rls-pAndirea gi itrtdrirea printre oameni a rdului"s.

De asemene4 Arhiepiscopul Averchie a subliniatprimejdiilg CAU-tagi depersonalizante a incuviinfdrii sau

s1 Whnt ls Orthodoxy?, pp. 34.s2 Stand Fast in theTruth,p.2.s3 Holy Zeal,p.98.

tt6

recunoagterii de cdtre ogce fel de stdpAnire, doar dinpricina statutului siu ..leeitim":I - - _ _ +

,,Orice stridanie din partea noastri tapri-e*lgnif ale_deqei_Caf e.sd4inautoritatg6'>,invremeaaceasta iryq_afq _sanjihri$tiirei-mulfi>, care luptd fdligsau ascuns impotriva lui Hristos gi a Bisericii Sale,3_uputere4 ia_c_[ip_4!At de vidit, agge-slrlfolaeressnrjli dea le fi pe plac, de a-i miguli gi de a face ceea ce ei vor,chiar de a cduta intr-o mdsurd <legitimitatea" din partealor,

rdi

In aceasti relatare, Arhiepiscopul Averchie dd o bundexplicalieaB .Acestprinci-piu, prin care iI . r

funcJionatqa institufiei Bisericiis, nu e doar ceva car€ segisegte altundeaa, anume in Rusia Sovieticd.

sc care Pur tr sun-plu s-a irtAmplat sd ia o formd dramaticd in persoanaMitropolitului Serghie: este sdafrrpirea a ceoa gregit sauincuaiinlarea unei minciuni,de a daneni ,,ofrcinl", chiar daci ,,pentru binele Bisericii".

,,Astfel - scria , in duhulArhiepiscopului Averdrie -, r4rii oameni se pot afla intr-osituaf iecarepoatef i"sq1ec1;drn_punelde_vede.re_lcgal",insi esteinacelagi timp d-cagicum-c-orl@e-ob-ligati sd se o-upugd oricdreip-oqq4ci a ocamuitorilorblsericelti, atAta weme cAt acegti

sa The lust Shine Like the Stars, p.18.ss ln declarafia sa scandaloasd drn 1927, in care a afirmat cd

,,bucuriile 9i reugitele Uniunii SovietiEe b-unt bucuriile 9i reugitelenoastre" - cf. Russia's Catacomb Saints, p.45.

117

o tridare

a l"st

In lumina acestei invdldturi patristice, ArhiepiscopulAverchie a putut cu ugurinld s cum toateorganizafiile_ ecleziastice - ecumenice gi antiecumenice,innoitoare gi tradifionaliste -

|otl., qpot indreptiti niciodald. Yor cdqta sdsprijine institufiile lor bisericegti

care vorsprijini Ttrprl cel nebiruit al lui Hri Astfel va ajungesd se implineasci ieBrranoaninog citatd de Arhiepiscopul Averchie:

,,Se poate presupune cd institulia Bisericii, care demultd vreme se clatind re.intr-adevi{,nimeninu seimpotriveascd acestui lucru. M_rjlq4e_lg_adoptate pentru asprijini Biserica institufionaH qunlj!!pr1Mg!g!g__49_lustihir]g_[_e-!erl1gnqgb]_ i, hlcruri care i sq4!po-tianice Bisericii, ia5 gqle$a va fi cd rg ecAt s o impiedice. Fie ca Domnul CelMilostiv icarecredi:rEl. irsdaceastirdmdgila ds pi se micporeazd tot mai mult"se.

SFARgIruL

Agadar, ca sd putem sd-I rimAnem credinciogi luiHristos, Arhiepiscopul Averchie ry-a av ertizat

tt ,Nu te teme, turmi mici, pentru cX Tatil vostru a binevoitsi vi dea voui impirdfia" (Luca 12, 32).

se Tnte Orthodoxy, p. 4; Stand Fast in tlrc Truth, p.5.119

u-zis,.canonici>. Aceastddragul ei insigi este un

P e ale reugitei serghianismului inveacul nostru [al XX-lea] - atAt induntrul, cAt gi in afaraPatriarhiei Moscovei"%.

.--> Ultima concretizare a principiului serghianist v4 {is i, chiar gia sreptintlor

pe care i-o vor acorA organi-4alia Bis_e_11gii, slujbele biserice_gti pi Butinfa_dq a p_rimiBe fald Sfintelg Talne. r nu va consta innedezlipirea lor de formele canonice, c1m4i degrabdin agezarea i fe}{_4e

s, credinciogie care esterdspunderea ceadintAi a Bisericii.

.Sfinfii Pdrinli au despre aceasta o invdldturd foarteprecisd, intemeiatd pe Apocalipsa SfAntului Ioan

cAndoagteacest

Iucru, ,,numai sd rdmAi cregtin in suflet...AluIrgqfeq

hu rU_lyt_9_f 4 fftg l_Ui=p_uh p rin semnu_l f iarei ump I e cusemnul cel dintAi - spaima - 4lg1g tuturor celor ce auprimit pecete4 spaimd care-i va impinge cdtre o lesni-cioasd pierzanie"sT.

s6 Russia's Catacomb Saints, p.257,s7lbid.,p.222.

118

ce se potrivette cu,,IlArerilg" mingle1noa5tlcdzute. inschimb insd, trebuie sd ne urmim coJrFliintg gi poruncileDomnului nostru gi, drept urmare, e

aceia care - fie in mediul laic, fie in cel bise-ricesc - sunt cdlduzifi El scria:

,,in vremea noas at in modof icialgicusolemnitate-{ep!!Lr4glune,iq1_qg1-'c,i_t1nadrept adevdr. Si fiecare persoand, fie ci i9i doregte, fieci nu, trebuie sd creadd aceast4 impotriva oriciruitemei gi analize rafionale. ! Cel c4reurmgaz6glqq-qJ prgPdei sale.congtiinfe gi alpredaniilorDomnuluieste adevdrat in toate aspectele vielii moderne, uneorichiar gi in domeniile religios pi bisericesc...

Frafilor! Sd nu ne afunddm, nici in cea mai micdmdsurd, in duh-ut 4ges,tei.!gmi; gtim atAt de bine, de laCuvAntul lui Dumnezelr, cd lumea aceasta este stdpA-mld de priaJulintunericului60, care stiruie fir cruzime- vrdjmagul nostru cel invergunat, ficitor de rdu,mincinos gi <dintru inceput ucigitor de oamenir, (loan8,44) - diavolul. Selu_ne temem,rte betjeeurr4 bpe-dare, d_e asuprire gi prigoand din partea slugilor luicredincioase..."sr

, Arhiepiscopul Averc.he aputut vedea b+reaipqa s a de cdtre Satanachiar gi a celei mai neinsemnate rAvne cucemic_e dinpartea cregtinilor ortodocp. Cei ale cdror inimi tAnjescdupd dragoste nu o dobAndesc de la cregtini, care artrebui sd fie cunoscufi pentru dragostea \or (cf.Ioan 13,35) -giastfel, inimile acestora seacd, iar ei ajung la fel deaspri ca gi cei din jurul lor. CAnd aceasti dr4gostegegli4d

6 Yezi loan 12, 31 gi 14, 30.51 The lust Shine Like the Stars, pp. 54-55.

720

sd uneasc{_Biserica 4uEL - formalismbirocratic, maniere comportamentale impuse, jocuri {erol, cdutarea de a face pe plac oamenilor, infelegeripolitice - surogate care nu pot uni decAt o falsd Biserici,

FicAnd aceast4 -epare ceea ce Arhiepiscopul Averchie'numea re a celor tnlelepfi gi

acelor ingeldtori gi a celor adevdrafi, afirma ArhiepiscopulAverchie, pentrupdstorii iuhitoride Hristos, de vreme ce 4i testo tanei:

t peste mdqg-Jn.pislor devine de multe ori mai grea gi mai plini derdspundere... Chiar inaintea ochilor noltri, ep,rqgrq9__egli_ I

lineascd:va auzi

pretutindeni gi p,este tot se_VA1-ygdga biserici gi slujbereligioase, toate acestea , in

dratd.a

personate aunovnice e, pentru pdstorulmodern decurge de aici sarcina deosebit de insemnatd

62 Acesta a fost cuvAntul intrebuinfat de marele ascet gimdrturisitor al veacului al XX-lea Arhimandritul Gherasim din

Qp*S" b!,e$, care a spus: ,,Dragostea cregtrnA J" ;t;p;td" p"fafa pdmAntului".

721

picepuli ai lumii ac_ertgia (Luca 10,21) de cei care nu daug atenfle,,pdrerilor" lumii si care vor pur si simplu

gi de plinX de rdspundere de pe pred.inciogi sdmijlocul mullimil, p_line de putere

duho_vrri,eea_ssa jf _dq_hf el_epciule,dea-ipdstrafi rsAnulei, @pecei ce-sunt in rdticire"a.

Arhiepiscopul Averchie acestei rds-punderi poate mai mult decAt oricare dintre marii pdstoriortodocai ai vremurilor noastre. Asemenea Sfdni:]ui-snuirb4. t, din generafia dinaintea lui, a gisitcd lucrul cel mai greu d_g lapqcat cu sarcinile lui pdstoregtiofA e

,,Ortodoxia suferinfei" - o expresie de-a SfAnfu_luriI - a fost adesea pe buzele Arhiepiscopu-

luiAverchie. Aceasta se referi la doui lucruri: drinr:rile pecare cregtinii ortodocai le indurd in aceastd ,,vale a pl6ngerii"ir drumul lor cdtre patria lor cea cereasci gi, de asemene4

pe care Adev5rul cel -v_e$nrc o irdurd lrrlumea

Arhiepiscopul Averchie tlie dinexpcdenld ce este,,Ortodoxia suferinfei". frlg gu:m_uLt_fnainte de a rdpos4

1i.-inrlurAnrl impreund cu BisericaLuptdtoare, a fost intrebat de cdtre unul din prieteniisii despre qta.rea lui de sinitate. A rdspuns: ,,Cum sd

pg{nogi, iu. q$ti.rU_q4a_docgi nu sunt_cunimic mai-buni- poate mai rdi, pentru cdtn uremurile acestea cumplite de pe urmd - gq luq pofteasdrmanei ORTODOXII A SUFERINTEI?"- i., ultima sa carte, Arhiepiscopul Averchie a po-menit despre felul in care grija lui pdstoreascd privitoare

63 The lust Sline Like tlrc Stars, p.25.122

la ,,pustiirea duho_vniceasc5." a vremurilor sale a contri-buit la boala sa prelungitd gi ultimd:

-Ca u-rrrnare-a itlregii tensiuni enoegar..als pe careamindurat-ointotc,@ tre,qlq (cel pulin ata spun medicii) desaleyaboli gtave care aproape m-au rdpit din viafa aceasta

Anteascd, din pcu tQt seea e-e s

nga gi sd abordez aceste_lucruri cU nepisale"e.Eliberat in sfArgit de cumplita sa povari pdstoreascd,

$rlUepiscopql_A""tchie 4 trequt la cgle vepnice in-44u1. Dintr-un p_unct de vqd-e-re pdmAnte_sc, a_mg4t in-

frAnt. B5-hoiul Saranei cu toate formele de dreptate nua incetat gifu cgl_elin gryi.r?y_C _Jfopr cU_glorrudg3Eglgi.

,Arhiep_iscopulAverchie_a*f qs_t_Unbinritor.Dusese o viali dumnezeiascd, pregdtindu-se si fie

,, 9d fie singu_releJdelii_pe__earc_cele fin.ern-hs.ainileroaslre - aga cum atunci, intr-unchip mult mai tainic, a fdcut bdtrAnul Simeon -, instrifundul sufletelor gi inimilor noastre. A.bu4ci vomputea spune din inimile noastre, la plecarea din viafaaceasta: ,,Acum slobozeste pe robul Tiu, StipAne,dupi cuvAntul Tiu, in pace; ci vizuri ochil imAntuirea Talrr..."6s

a - credinla in lipsa Adevdrului gi aDragostei - sca irLioiua ArhiepiscopuluiAverchie cAnd a rdposat. E_Llr[ise acestui

s Ieromonahul Ignatie, 7h e Life of Archbishop,\aerlE,in OrthodoxLife, mai-tunie, 797 6, p. 30.

6s The lust Shine Like the Stars, p. 55. Trimiterea scripturisticdeste de la Luca 2,29-30.

r23

i{1-o_z1p__e Antihrist, dupd ce el va fi domnitpentru pulind vreme (Apocalipsa L2, 1.2; 17, 1.0).

d, 4postolii lui Hristos eei

tAmplat in primii ani ai cregtinismului - asflnltul aeaseamdni cu rdsdritul..$i totugi, cuvintele infldcdrateale Arhiepiscopului Averchie, unul dintre ultimii apos-toli adevdrali, ne€atpoti4cd apdra

, aldtAndu-le tulurorc_elgl . Sfatul sdu era sd facem astfelincAt cea vegnicd punAn-du-ne aceasti nddejde in-lucruri e-terioare ce pot fifalsificate.

qqglqijttaae, el gi-a implinit datoria -lg _s_lrtji-ndnumai inaintea_ggb!|qLca cei ce vor strplacioamenilo4,cf-idr , temAndu-se de Dumnezeu"( Coloseni 3, 22). Astfel, inq_i1tgg[Blee_e1aDomnul, a scrisaceste cuvinte hotdrAte: -Yg_[MecaLcum vonfiaoi; fi, de.f\'mne-euCel nepFrtinitor. insd pot spune unlucru: UfaeUt_tp:ul cinstit, potrivit cu c a tineciutAnd laEupl'65.

CEREASCA BIRUINTA

Pe 1. /']..4 t976 Pirintele Serafim Rose a scrismoartea

cdlduzei noastre duhovnicegti gi teologice, Arhiepiscopul{ver-c!rie, care ne-a ldsat cu adevirat orfani..."

6 The Life of Archbishop Aaerlcy, p.25.r24

La cAteva luni dupd aceast4 pe p octombrie / 4noiembrie, Pdrintele Serafim a venit la bisericd pentruslujba de dimineafi gi i-a povestit unuia dintr-e fra;iisdi despre rln.vis_nlnunqt pe care il avusese in noapteaaceea. Il vdzuse pe iubitul sdu Arhiepiscop AverchiestAnd pe nigte trepte verzi precum iarb4 care duceauin sus. Erau acolo mul;imi uriage de oameni, ca la oadunare in aer liber, iar Pirintele Serafim era cu ei.Arhiepiscopul Averchie ardta strdlucitor. Era inveg-mAntat tot intr-un alb orbitor, precum erau gi intreagamulgime pi diaconul din preajma arhiereului gi pdrin-tele Serafim insugi, care stdtea pufin mai jos, insi chiarin fala Arhiepiscopului Averchie. Avea loc un fel desdrbitoare solemnd. Diaconul trebuia si rosteasciprochimenul, dar dintr-odatd parcd nu mai putea sdgriiasci cuvintele gi govdi4 cdutAnd sd gi le aduciaminte. insd Pdrintele Serafim le cunogtea gi a privit insus cdtre Arhiepiscopul Averchie - vrAnd sd ii spundcd el gtie cuvintele care erau de trebuin;d. Atunci Ar-hiepiscopul i-a dat de inleles ci ar trebui si spund elprochimenul cu voce tare, in locul diaconului.

. ,,Sd inaieze Dumnezeu - a psalmodiat cu glas inaltPdrintele Serafim - pl sd;e risipeascd ordjmapii lrui! Sdlnaieze Rusia! Aliluia!"67 indatd ie a spui aceast4 a fostacoperifde un uriag murmur din toate pirlile; cAntareaa rdsunat precum un funet, revirsAndu-se ca nigte marivaluri, pAnd in depdrtdri. in aceastd clipi, Arhie-piscopul Averchie a zAmblt cu multumire adAnci. Ainceput si urce i-ncet, in vreme ce legdn4 tdmAind, o

67 Aceste cuvinte fac parte din slujba invierii Domnului. ,,Siirvieze Rusia!" a fost addugat pentru prdznuirea cereasci a lnvieriiRusiei [Cuvinte profetice, daci ne gAndim la renagterea duhovni-ceascd ce se petrece in Rusia de dupd perestroika].

125

Arhiepiscopul Averchie Tauqev (1906-+197 6)

cidelnifd. $i in timp ce minunatele coruri de mii de

glasuri continuau, Pdrintele Serafim a inleles c^e aceqfprilej mdref , solemn, nemaiauzit e1q.p-liznuirea Invierii

Rusiei. Apoi s-a tre4t.Glasul plin de linigte al Pirintelui Serafim, irtru

care a povestit visul, l-a incredinlat pe frate ci fusese o

cercetare adevdiati din partea ArhiepiscopuluiAverchie. SfArgindu-gi povestirea Pdrintele Serafim l-aintrebat: ,,Oare ce si fi insemnat?"

,,Nu gtili ce zi este astdzi?" ,i-a rdspuns fratele. ,,Esteprdznuire,a SfAntului A.yerchie, cel intocmai cu ApostoliiI

"eu dintAi prd2nuire a numelui Arhiepiscopului

Averchie in Ceruri! De asemenea, se prdznuiesc inaceastd zi atdtcei $apte Tineri AdormiJi din Efes - alecdror viefi preinchipuie Invierea obgteascd -, cAt 9i

t26

Icoana Maicii Domnului din Kazan - care a izbivit Ru-sia in trecut. Visul Sfinliei voastre nu este unul oarecare;trebuie sd aibd o insemndtate".

Astfel s-a invrednicit Pdrintele Serafim sd se im-pirtdgeascd din biruinfa cereascd pe care Arhiepis-copul Averchie o trdia deja in Ceruri.

CONCLUZIE

Istoria luptei grele purtate de ArhiepiscopulAverchie impotriva minciunii de toate felurile gibiruinla lui de pe urmd ne spun un lucru de cdpitAi:

a nu doar undeva in afarapropriului nostru domeniu de activitate - in lumeaprofani, in rdspAndirea religiilor pdgAne, in celelalteconfesiuni cregtine, in celelalte,,jurisdicfii" ortodoxe,in ,,convertij7", in ,,pdgAni" etc. D_gtrul_Apsqlaziei -duhul maimgldrelii a ceea ce este al lui Hristos - !eafld-pretlrtjndeni, lovind in toate bisericile gi astfel, intoli cei care l-ar rdmAne credinciogi lui Hristos.

Suntem judecafigichemali p;!1!nt1eb_41ead e ne uita t a-Arh iep-tseopuluiAv erchi e, ad res a td unuiacare in aparenld fdcuse totul cu putinfd ca sd fie inBiserica lui Hristos cea adevdratd, i:r Biserica Ortodoxd:,,Dar ce anume hotdrdgte tn acea Biseried? "

Ce altceva, daci nu simful pe_nl{g 3lfte_ntlltate tiim i, ne vorinvrednici sd fim in acea ,,unitate duhovniceascistrAnsd a tuturor celor care cred cu adevdrat ir Hristos",in acea Bisericd pe care ,,porfile iadului nu o vorbirui"(Matei16,18) gi in care Arhiepiscopul Averchie slujegtegi acum Dumnezeiasca Liturghie, inaintea Jertfelniculuicelui Ceresc?

DIN SCRIERILE FERICITULUI ARHIEPISCOPAVERCHIE TAU9EV1

DESPRE POST, RUGACIUNE

9I PURTAREA CRUCII

O viafd de postire, dEP- I i, ca strAmtorarede sine trtru toate 9i infrAnare, la a cdrei infdptuire Bi-serica ne cheamd intotdeauna an de an, odatd cu PostulMare, este cu adevirat acea pgrtare a Crucii 9i rdstignirede sine care se cer de la noi prin faptul cd ne numimcregtini. $i oricine se impotrivegte cu irncipdfAnare acestuilucru, voind o viafi lipsitd de griji, fericiti gi liberi, estepreocupat de pliceri senzuale pi ocolegte necazul 9isuf erinlaaeela-nu--este-uncreltin.P-ur-ta-reaC-rugjiestecalea fireascd pentru fiecare cregtin adevdra t, fdrd' de carenu existd cregtinism

.rw

Bugdeiune-a;ince:d il unegte Pe om cu Dumnezeu'Dar niciieri nu poate fi rugdciunea mai arzdtoare gi mai

1 Selecfia gi traducerea textelor Arhiepiscopului Averchie s-afdcut dupd: A Reminder to Us That kue Chistianity ls a Struggle, inOrthodox Ltfe,martie-aprilie, 1981; HoIy Zeal,inThe Orthodox Word,ru. 62, pp. 130-L31,; Should the Church Be ,,ln Step With the Times? " inThe Orthodox Word, f'Lr. 16-77; Stand Fast in the Truth, culegerecompilatd de Pdrintele Demetrios Serfes, Casa Parohiald SthlpiiOrtodoxiei, Mt. Holly Springs, PA;The lust Shine like the Stars,WestCoast Orthodox Supply, Etn4 CA, 1983; The Life and Works ofArchbishop Aaerky, Casa Parohiald Stklpii Ortodoxiei, Mt. HollySprings, PA; Ieromonahul Ignatie, The Life of Archbishop Auerlcy,inOrthodox Life, m.ai-iurie,7976;True Orthodoxy and the ContemporaryWorld (in limba rusi), Mdndstirea SfAnta Treime, Jordanville, N. Y.,1971; Ti'ue Orthodoxy, in Orthodox Chistian Witness, Seattle, WA,ianuarie 10 /23,I983;Whnt is Orthodoxy? ,inOrthodox Life. MindstireaSf Anta Treime, Jordanville, N. Y., rnai-iun ie, 197 6.

eficace ca in templul lui Dumnezeu, cdci acoloJertfa ceanesangeroasi gi fdrd de seamdn se aduceneincetatpentrutofi gi pentru toate, acolo rugdciunea neincetatd le face

/alw

Aceasta este i de cdtre oameni a aceluisingur lucru care trebuie, care ne este oferit de adeviratacredingd cregtind gi care constd in @ecainfa si milostenie sincsre, neprefecifl fale d" rilur,iinogtri. SfAnta Biserici pururi ne cheami la aceast4 darmai ales acurn, in vremea posfului Mare! Ceea ce ni secere noud, cregtinilor, nu e cine gfie ce ,,militantism exal_tat", nu sunt fraze sforiitoare gi filosofii confuze, ci rugd_ci unea cea_maisnten*64 v4mqgu lui :,, Dumn ez e ul e, mi_losfiV fii mie, picitosulu i!" (Luca 18, 1.3) ,fapte de cdinli9i faceri de bine semenilor nogtri, care pornesc dintr-oinimi curati.

$i tocmai pentru a exersa toate aceste4 Biserica astatomicit Postul Mare! CAt de putemic, de viu, de ex_presiv gi de convingdtoq, cu cAtd infldcdratd inspirafie suntacestea spuse in dumnezeiegtile slulbe ale postului Mare!

nu le cunosc deloc.129

Aceasta este sursa fu furor certurilor, neinfelegerilor9i dezbindrilor dliIG cregtini.

oCu ad.evdrat, Qruc-ea oric-izuiom care dore9te si fie

un adevdrat cregtin, nu a fost niciodatd mai grea decAt

in aceastd vreme in care trdim, de biruinld a ingeliciunii'NicicAnd nu a mai fost pe acest pdmAnt un numdr

atAt d.e imens de oameni care, nestingherili 9i degaiali,

fdri nici o rugine, fdri nici o mustrare de conptiinld' ,,zicriului bine 9i binelui riul care numesc lumina intu-

neric 9i intunericul lumini; care socotesc amarul dulce

9i dulcele amar!" (lsgia 5,20).

DESPRE APOSTAZIE

Episcop Ignatie [Briancianinov].Iar cuvintele lui, s-crise cu mai bine de 1QO,de-anijn

.gtmi gi referindu-se atAt de evident la timpul nostru,nu lasd oare sd seintrevadi o.inspirafie profeticd veri-tabili gi o neindoielricn-iluminare de Sus: ,,judecAnddupd duhul acestui veac gi dupd fermentul intelectual,s-ar putea presuPune cd institufia Bisericii, care de multdvreme se clatin5, se va prdbugi cumplit 9i cu gribire.intr-adevdr, nimeni nu este ir stare sd stdvileasci sau sise impotriveascd acestui lucru. Mijloacele adoptatepentru a sprijini Biserica institutionald suntimprumutatede la stihiile [elementele] acestei lumi,lucruri care-i suntpotrivnice Bisericii, iar urmarea va fi cd mai curAnd ii

130

Astfel, in mod limpede, am trdit ca si vedemaceastd ,,prdbugire cumplitd pi cu grdbire a institulieiBisericii". \kaipapg_1*oqr_e_qi1ii igi dd toatd silinla giintrebuinleazd toate mijloacele ca sa o-,dpbmre_ii inaceasta este puternic sprijinit-de apostafii, declanfi liascunpi, de la credinfa pi Biserica cea adevdrati,incluzandu-i chiar gi pe cei care au tridat inaltele ror

doar aceea care nu ac*cgpte ti$l@i.iin ilydteturi, niii i" oUiiei"iile bilricegti, nicj unjel

2,,Nu te terne, turmi mici" pentru ci Thtil vostru a binevoitsi vi dea voui lmplrilia,, (Lucil2,32).

nu binecuvinteaai gi nu incurajeazd. 14pdagelqeld- qloral-ilalea g!-abteerurile lumii modeme, s-tricate, care,mai mult chiar decAt in vremurile apostolice, ,,zaceirrrilu" (L loan 5, 19), cdci e g l:a,parAqlt PeDumnezeu; cd Ortodoxia adeviratd are ca tel doar sdii pl fe, gl nu seingrij e gte de f ericirsg_ttg g3-!9e{gz p4rlanteascd, decarierd gi de bqnqri gi avantaje lumegti; cd Ortodoxiaadevdratd este duhovniceascd, Fi at i, nq 4_lip_{4pftrlQnlUlui - simfimintelor 9i trd-irilor pdmAntegti.

DESPRE LUMEA MODERNA

Trdim in vremuri ciudate, cAnd toate conceptelecregtinegti adevdrate gi sdndtoase sJ$_l4ggg{g :qconcepte grg,glte s!-hsebtoare, adesea izvodite cu rea

-+--Jew

intenfie, bineirleles cu dorinla de netdgdduit de a-i tragepe oameni {apoi de la calea bund a unei vieti cu adevdratcregtinegti. In toate acestea se poate deslugi un Jgt_de

l,lucr6nd ca sd-i legepe oameni cAt de strAns posibil

toare, viafa cea_vegnici, ce ne agteaptd negregit pe tofi.

Trebuie sd fim congtienli in chip cAt se poate deldmurit cu privire la vremurile in care trdim. Intr-ade-vir, saucaregi-avAndutdeja sufletul vrdjmagilor Sfintei noastre Credinge giBiserici, p in tot ceea se intAmpli acumir lume duhul Antihristului care se apropie.

732

Despre ce fel de unire adevdratd a tuturor crep-tinilor in duh*l iubirii cregtine mai poate vorbi cinevaac de aproape tofi,

il Hn"JT:f:llcare-gi spun cregtini a secituit gi a fost inlocuitd cu o

Intr-adevir, din aceasta pleaci toate aceste nenu_mdrate ,,mingi" ,diversele feluri de ,,jocuri', , ,danslJri',gi distraclii fald de care, in ciuda caracterului lor imo-ral, anti-cregtin, pAnd tinr-eo_lii.mai=aooderni au o ati_tudine tolerantd, uneori organizAndu-le chiar ei ingigi9i luAnd parte la ele.

i{,c

cu

tot cepoar.ldtpr4le dvremurtlor noastre.

. Aceasti lipsi de conlinut dogmatic, aceasti lipsi

{9 scrupule, insofiti de indepirtarea de Dreapta ire-dinfd gi de Biserici gi de nepdsarea fafd de ele, suntp_qcetu!_deeapgle4ie, f undamenta l, d e care noi cre g tiniiortodocai rugi trebuie sd ne cdim.

133

reinnoi duhul.Aw

cioare de oameni" (Matei 5,'l'3)3'

CAtdecumpliteacestlucnr!$ineaflimtrdindinastfelde vremuri ilr care in lume este

indreptatdsprea-if acepe-t9,gete,#nraE-er.ngl!e3rr@carp

comun nou, acceptabil pentru toli gi, desigur, impreundcu'acest4 a,unei i.

Iar pJi!_e_r_e_q,_f,oarte aggald in zilele noastre, cd. ,,etotuna la care bisericd te duci, cici la urma urmeiDumnezeu edoar unul" esteinacordcu aceasti tendinte.

1, dar gtili, El ne-a datgio; El a intemeiat o.singuri Bisericd pentru '

nol/ . Acestlucru este htirit de SfAntul Apos-tol P4vel cAnd spune:,,LJn Domn, o Credinfi, un Botez, un Dumnezeu gi Thtiltuturor" gi deci noi cregtinii ar trebui sd alcdtuim ,,untrup 9i un Duh", precum gi suntem chemafi, ,,intru osinguri nidejde a chemlrii noastre" (Efeseni 4, +6).

D3Lcd_existd nlgr_gi"g Sledl$e*dl%ptd gi numai oBisericd adevdratd, atunci toate celelalte credinfe gi,,biserici" sunt mincinoase, nu adevdrate. Atunci cummai poate spune cineva c{ toa'te c19d!4!ele gi -b!s_eri-cile" a-u-aceeagi valoare gi cd ,,e totuna la care bisericdte duci"?

De acee4 se poate gi trebuie sd se vorbeasci nu deunificarea_gcqmenicd a tuturor pentru intemeiereavreunei biserici noi, ci doar de_re_staqtatea i dintretofi cei care au cdzutgi singura Biserici adevdratd a lui

OO, cAt este de mare acum intunecqlgl qongtiiryl_ei,

chiar gi a acelor oameni .ur" r";aEGAdA;;i -in lor este atAt de mare,incAt ,,uitAndu-se/ nu vid gi auzind, nu aud, nici nuinfeleg c ", dupd, cum a spus SfAntul Prooroc(lsaia 9, 1-0).

135

Hristos, cdreia MAntuito

) .

nsusi i-a ficutle iadului

Aceasta este ,,invArtogarea inimilor"a de care vor-

bea [Proorocul].bar in zilele noastre existd un fenomen 9i mai

foarte greu a te ridica .r

Datoria fundamentut u slujitorilor venirii lui

Antihrist e sa -dulrug he, cu toate

coneePlcle'tl iudecalildgi d!o$i, pentru a construt

in locul ei o-lume nou.d, potriviti pentru a-l primi pe

viitorul ,,nou stdpAn" care -ve-l@aBcrli locul lui

Hristos gi t" nu du p" pdmAnt ceea ce Hristos nu le-a

dat... Tiebuie sd fii intru totul orb duhovnicegte 9i pe

deplin striin de cregtinismul adevdrat, ca sd nu infelegi

toate acestea! A

RAvna pentru Dumnezeu, rAtma pentru Adevdrnrt

este ,,farise1sm", la fel cum ,,smerenia" inaintea vrdj-

magilor lui Dumnezeu, a vrdjmagilor Bisericii, inaintea

reuiui dreeesc nu este smerenia adevdratd 9i mAntu-

itoare a vametului, ci doar auto-inpelare nimicitoare,

ducAnd spre adAncurile iadului.in ,rrett.ttile noastre, cAnd existi indoieli atAt de

puternice chiar gi in legdturd cu exr,stenla Adevdrului,

ia.ra fio*. ,.adel4t11 g,s--qg socotit relativ 9i se considerd'

potrivit ca fiecare persoind sd aibd ,,propriul ei adevdr",

a ,,S-a invArtogat inima poporului acestuia 9i cu urechile sale

greu a auzit gi ochii sii i-a inchis, ca nu cumva si vadi cu ochii 9iIu urechile si audi gi cu inima si inleleagi 9i sI se intoarci la

Mine 9i si-l vindec" ,rtoro U'tOrr;o,

lupta pentru Adevdr capdtd un inleles deosebit deinsemnat. Iar cine nu sprijind aceastd luptd, cine vedein ea doar o manifestare a ,,fariseismului" gi propune,,umilirea" [aplecarea] inaintea Minciunii prin lepd-darea Adevdrului, 4r ttebui sd fie recu_noscut in modfr-resc drep! E4datqdlepdddt-orl al Adevdrul,ui, oricinear fi, oricum gi-ar spune sau s-ar socoti pe sine.

Pentru noi, cregtinii m#emi, pentru cei rnai mul1i,a este separatd de viatn - nu triim in deplin

acord cu invdfiturile gi cerinfele credinlei noastre.Credinfa noastrd ne invafd atAt de limpede gi de hotdrAt

ne co-ncentrdm cu toatea-supra vielii vegnice, nestricdcioase care ne agteaptd.Teoretic, poate ci acceptdm aceasta (degi recent, aapdrut o migcare aparte, a sneo-cregtinismulul", catenu vrea nicidecum sd accepte acest lucru in mod teoreticgi tp.,y_iziu.nepg_eUdo.=:gej!i44, cu totul noui gi

sfArgitul lumii, in a doua Venire a lui Hristos, irJudecata

ne rimAne decAt si ne t,prqcfrand-u-nelbrsoiul de bunitd]i 9i de inlesniri.

agteaptd inevitabil pe tofi gi cum s-arcuveni pentru viafa vegnicd ce ne std inainte

w

,,Pace!... Pace!... Pace!..." - se aude acum din toatepdrlile - ,,Dezarmare reciprocd!... Coexistenfd pagni-

l . J /

II

cd!. . . Vom lupta pentru pace!. .. Toati lumea in apdtatea

pdciil..." Cehinunat ai fi, ce viitor luminos 9i vesel ar

?;gaani acestea omenirii dacd aceste chemdri s-ar referi

ceT pulin la acea pace despre care cAntau ingerii-in

,roupt"u Nagterii lui Hristos: ,,Slavi intru cei de Sus lui

Dumnezeu gi pe pimAnt Pace, intre oameni buni-

voire!" (Luca 2, 14); numai de-ar fi acea Pace Pe care

MAntuitorul Hristos a fagiduit-o ucenicilor Sii la Cina

cea de Tain5, cAnd a sPus: ,,Pacea Mea las voui, Pacea

Mea dau v ouil" (loan ft , 27 ) ;numai de-ar fi acea "p ace a

lui Dumn ezerr, gale-coviryegle: a" (Filipeni

4, 7), pe care, duf{ pb.rt ca Domnului, Apostolii le-au

dat-o primilor creptini, pe care au fost invdlafi sd o caute

(l Petiu 3,11) Sipe care au fost indemnali sd o aibd cdtre

Dumnezeu gi cdtre tofi oamenli (Romani 5, 1; 12, 1'8) ' Cdt

de imbucuritor ar fi sd le anzvn,daci aceste chemdri ar

veni de la oameni in privinla onestitdfii cdrora nu am

putea avea nici cea mai mici indoiald, in ale cdror cuvinte

ne-amputea increde intru totul - de la oameni care sunt

cu adevdrat convingi cd in viafi bunul cel mai de seamd

este tocmai acea Pace -Pacea cdtre Dumnezeu, 3!1r--

Dumnezeu!Dar, vai!

lgg!1.To-ate aceste di-s.c.g;9uri, adesea nefiresti 9i mdrele

gi uneori asemenea unor strig4!gi$9l199 pentru pacea a

toatd lume4 vin acum in cea mai mare parte de la -oa-

menii care fie -su,n! dep-arte de cregt-in-rcm, fr-e $-urt-t

impotlivit_o4 pg tet._B-uericii - de la oameni care nu

triiesC in pt-" l.r D.r^.,"zeu gi cu propriile lor congtiinfe,

clS.gnlpaid |S-piZgl^in relaiiile cu semenii lor'

Putemou'"'ecredeminonestitateadiscursurilordespre Pace, cAnd ele sunt rostite dg-e44gnte'are in

138

principiu credinla in Dumnezeu gi dragosteapentru semenii lor gi nu recunosc glasul conptiinfei?

Putem oare sd credem cd oamenii lucreazd cuadevdrat pentru pace cAnd, llULlnd fdlip+icuoUra Zp+cie,I-au declarat -rdzb oi Lui Dumnezeu insugi gi Sfintei galeBiserici? CAnd, destul de recent, I

rela96,,@Fc_mondi-ald"? CAnd pr_opqyid_uie-qc_ in mod deschi_s ,,ura de

or gi nu le este cAtugide pulin rugllg qd ygrse e gi sdextermine-milioane de oameni pentru simpla binuia-ld cd nu sunt de acord cu ideologia lor?

Mai mult, putem sd credem in dragostea sincerdde pace a celorcare igyo-rb_cle]prpropovdduiesc mierosgi pAnd Ia refuz ,,dragostea cregtini" gi ,,iertarea de-plind",i4vreme ri

iimpotriva sg4_er[lel lor? Poate oare cinev4 indeobgte,sd creadi cd s-ar putea instala pe pdmAnt vreun fel depace reald gi temeinicd, prin la.tjocgrirea grosoland aAdevdrului lui Dumnezeu, prin

care sunt in m.od atat fu_evidenllr4sd_tur_i_aleviefii omenirii moderne?

Acol--o. te, acolonu poate fi p_ace- adevdratd.

Aw

noastre suflete, sd nu ne temem, gi sd dezvdluim gi sddemascdm rdul, oriunde s-ar gdsi ir viala contemporand- ny dqlg3l4q9 pilutire ds sine, ci doar din dragostepentru adevdr. Sarcina noastrd de cdpetenie in aceastd

r39

vreme a rdutdfii, a lipsei de rugine tr care zace lume4 estesd rimAnem intru totul credinciogi gi devotafi adeviruluineindoielnic al Evangheliei gi Plinitorului mAntuiriinoastre, lui Hristos, Ddtitoml de viafd, Care S-a ridicat atreiazidin mormAnt, Bimitorul iadului gi al mortii.

Trebuie sd gtim Uine giia ne amintim cafova{nnuai, a,,ne-impotrivirii fafd de rdu"

este adeviratululere$nism-(fiindcd avenit vorb4 aceastd co.4gepfie feriqita noastrd

gi a afundat-oin ororilecumplite, s6ngeroaseale bolgevismului) gi nu qe p-oate

_impdca gu riflul, oriunde gi in oricine l-ar putea ilrtA]ni.Toli cregtinii adevdrali, de-a lungul intregii istorii a

Bisericii, au urmat pilda Domnului Iisus Hristos Insugigi a Sfinlilor SiiApostoli, I gi

i, chiar dacd aceasta le-ar fi prici-rave, costAndu-i iresdgi viafas.

DESPRE BISERICA

itorul nostru a spus limpede: ,,/oizidi 9i porfile iadului nu o vor bi/ui"(Matei 16,18). Agadar a intemeiat , numai multe biserici dife-rite, cdci-in cazul aegsta ar fi vor-

lit"bpluqal--*b-iserici". De acee4 e ciudat si auzim dis-cursurile ce se pretind a fi cu autoritate - ale unor liderimoderni ai migcdrii [ecumenice] care igizic,,creptini" -

s Aici ArhiepiscopulAverchie vorbegte de acel rdu duhovnicesccare pricinuiegte pierderea Vefii Vegnice gi

--p;.# d^t

"propria noastrd r5gJ3!_e- fii, tgcmai-p_e1tru a neodihnimustrdrile de cor:rEtiinf5. princare sepot vedeai:rtr-adev)'r rduf minciuna gi ingelare4 se dob6ndegtelalUrtrica Fi sta!_omi. cd pentru implinirea poruncilor evanghelice.

140

rostite in sensul cd existenla in cadrul cregtinismului adiferite,,biserici" (Romano-Catolicd, Protestantd etc.)este un fenomen pozitiv, de vreme ce fiecare p'ersoandigi poate alege propria ,,bisericd" dupi preferinla s4alegAnd-ope aceea care t, pe aceeacare bine. A fost incd gi mai ciudatcAnd am auzit cuvintele ,n'tr'ti u.,rr*it profesor liberal,progresist/ care a dezvoltat in mod elocvent rd_eea__ciOrtodoxi4 Romano.Catolicismul gi Protestantismul suntdeopotrivd ciegtinism, d,oar cd din ,,diferite puncte devedere". ,,Este ca gi cum", a continuat el aceastd ase-mdnare, ,,un avion ar zbura deasupra unui orag - intimpul zborului, el vede oragul in diferitele sale pirfi gi,prin urmare, oragul ii pare diferit, in funclie de locul dincare cineva se uitd la el".

Bineinleles, o astfel de idee este potrivnicd funda-mental CuvAntului lui Dumnezeu, Care invald limpe-de: , ); ,,unDomry o Credinfi"(Efeseni 4, 5);,,aceeasi si cugetafi intre voi" (Romani

,, sefiti" (l Petru 3,8); ,,aceeasi unulaltuia cugetAnd, nu cele inalte cugetAnd... Nu vi facefide sine intelepfi" (Romani 1.2,16).

w

Ac ol o und e s. + -ryp_t_legdfu 1a d uhovnic ea sci mo g -tenitd a harului care vine de la Sfinlii Apostoli gi suc-cesorii lor, Bdrbafii Apostolici gi Sfinlii Pdrinli, acolounde s;-aujgtrcdus.diferite innoiri-jn credinfd gi inmorald, cy_1cpp_u1 de g,"!_inepasrul qu vreln-urile", de a,,pr-ogrgsa", de a nu se demoda gi de a se adapta cerin-felor pi uzanlelor acestei lumi care zace in rdu - acoloniqldecum nu se poate vorbi de Bisericd adevdratd.

;

Acolo unde gdsegti Z.dgJrrS_uxate dogmele gi surpateinvdldturifq _rt-o-Lale ale Evangheliei, dimpreuni custnreturtleanonlci a Bisericii intemeiati pe ele, acolo estein mod limpede I cel care seal2ropte, oricum s-ar numi pe ei ingigi gi in orice ar fiimbrdcafi. ,,Porfile iadului" se vor dezlSnfui ca sd biruiascdBiseric4 insd au biruit gi desigur pgt-s.qblruiasci impotri-va multora care e stAlpiai Bisericii, dupicum este ardtat de insdgi istoria Bisericii;tAqpla sald_aeeltiq Ic.el unul Fi duhulcel unul ale Bisericii ce!g! Un4 SfAngd,Sobomiceasci gi Apostoleasc"gi

Sfinlilor Apostoli gi Pdrinfilor Bisericii.

DESPRE BISERICA RUSA DIN EXIL

Pentru noi, ortodocaii rugi, calitatea de mddular alBisericii Ruse din Exil este un simbol viu al i:rtoarceriinoastre intru pociinfd cdtre Dumnezeu gi cdtre Acoperd-mAntul Maicii lui Dumnezeu, cici numai aceasti Bisericdne mai poate inzestra acum cu harul care sd ne dea puterepentru o astfel de apropiere intru pocninld gi pentrustatomicirea acestei pocdinfe. Din aceastd pricini trebuiesd avem atAta grijd pentru a pdstra Biserica Rusd dinExil gi sd nu o lisdm sd fie slibitd sau sd se abatd pe ,,altecdi". Din nefericire nu toli inleleg destul de limpedeaceasta pi nu tofi prefuiesc cum se cuvine gi in mod deplinacest infeles inalt al existenlei Bisericii noastre Ruse dinExil, nici chiar dintre cei care ii aparfin.

De ce existi Biserica noastrd Rusd din Exil, atAt deunicd duhovnicegte in lumea moderni? Care este invd-fitura care o face atAt de unicd?

142

constd inrefuzul ei categoric - gi care pu admite lamp_rcmis -de pi larg rdspdndit p e falaintreguluipdmAnt gi care a supus sub stdpAnirea s4intr-o mdsurd mai mare sau mai micd, toate aspecteleviefii umane, inclusiv viala religioasd gi cea bisericeascd. .

M b,o-lpevismul-luptacu acesta fiind datoria de cdpetenie a tuturor patriolilorrugi cu vederi nafionaliste - este doar dintre vlds-tarele, unul dintre rezultatele nefaste ale acesfui ,,rduuniversal". Si lupli doar impotriva lui [a marxism-co-rnunismului]inseamnd e, fdrd a |ineseama d le care le-au dat nagteregi le-au hrdnit.

Din nefericire, r4u_ti{_irLtlq e

un lucru de cogmar: aceastd il" pare unora intru totul nevdtdmdtoare, chiar

prielnicd noui gi Bisericii noastre, gi mulgi dintre noisunt gata sd alerge la ea dupi ajutor pentru noi inginepi pentru a dobAndi sprijin in lupta impotriva comu-nismului.

Ce induiopdtoare naivitate, nintenfionatd! pentru a_inlql_egegi aJi da seama de toate aceste_a! Aceastd vedere tre-buincioasd gi inlelegere limpede sunt

e 9i de prerd-erce,din aceasta pricind sau din altele, a

De aceea trebuie ca Biserica noastrd Rusd din Exilsi prefuiascd mai presus de toate

acea libertate care le-a fost datd credinciogilor deIntemeietorul Bisericii - Hristos.

U

143

fte&.I

Mai presus de orice pe lume, preluim libertateaBisericii noastre. Aceasta nu e deloc din pricind c{nu avem,,dragoste", dupd cum suntem in mod atAt de superficialalqze!-49,,e-c[@Lt[", care sunt e-ij4Elg1p1g4plini de,, Adevdlului curat gi nea-mestecat al lui Hristqs pi, uneori, chiar gi pentru vrdjmagiilgtipi ai sfintei n-o-astre cre-dinle (numai pentru noi fraliilor de sAnge pi de credinfd, nu au dragoste deloc!).Aceasta pentru cd noi avem dragoste deAdevdr, pentrucd e (neavAndrrici-lnadinindoielile

Pe care le au cu siSuranla e-eUmS:UEtii) cd SfAnta noastrdBisericd Ortodoxd este, dupd cum irvafd CuvAntul luiDumnezeu, ,, ie a adevirului" (l-Timotei 3,t5);Sipentru cd noi dorim, dupd cumpomncegte SfAntulApostol, sd ,,umblim intru acel adevi{' (2 loan 4) gi,cdlduzindu-ne dupd ingtiinfarea dati de 1n41e_le Pdriateal Bisericii, S@1, nu:zoim, n€{acemlrSddtori ai invdfiturii credinfei gi Adevdrului",,,impdrtigindu-ne din drojdia Celui Rdu gi aldturAn-du-ne nenorocifilor apostali de la Adevir"5.

€9

La temelia invdldturii Bisericii Ruse din Exil se aflio dorinfd arzdtoare gi sincerd - orice s-ar intAmpl4indiferent de influenlele gi tendinlele actuale negative- de a rdmAne credincioasd Adevirului lui Dumnezeu,de a rdmAne intru totul ddruiti intemeietorului Bise-ricii, MAntuitorul Iisus Hristos, gi invdfdturii Evan-gheliei despre credinld gi evlavie, pe care El a adus-ope pdmAnt fdrd vreo stricdciune sau scAlciere ome-neascd, gi de a pistra toati libertatea duhovniceascdda-td de Hristos Bisericii celei Una, SfAnti, Soborni-

6 Cf . Scieile Sffrntului Gigoie, partea l, p.792 [in limba rusd].744

ceascd gi Apostoleasc5, pe care El a intemeiat-o pe pe-mAnt pentru mAntuirea oameniloi.

oBiserica Rusd din Exil ne este mai prelioasd decAt

orice, irrsd doar ir mdsura ir care rdmAne mogtenitoarede drept a Bisericii Ortodoxe Ruse care a precedat-o -pdstrdtoarea neabdtutd gi credincioasd a invdldturii'apostolice date de Dumnezeu cu privire la credinld gievlavie, o continuatoare plind de rAvni a tradifiilor Pd-rinfilor, a Sfintelor Canoane gi a tuturor rAnduielilor gitradifiilor cucemice ale sfintei Rusii. Deviza sfAntd aBisericii noastre este aceea a marelui mdrfurisitor al Or-tod oxie i, I, fQ$UlAtamrre, Arh iep iscop u I Alexand riei :,,Nu trebuie si slujim vremurilot, ci lui Dumnezeu".

In mijlocul migciriigenerale, de masi, deja auto-in-vegnicitoare: ,,Inainte! Inainte! Spre Antihrist!" - degise prea poate si nu fie exprimati aga de limpede -,pentru noi, mddularele Bisericii Ruse din Exil, devizade veacuri a Bisericii adevdrate a lui Hristos rdmAneintru totul acfuali: ,,stai tare... rimAi neclintit!"7

De ce este aga? ,,1nyit4""tg4tq ti - scrie acestEpiscop Teofan - trn{_tnlqt_dSgqla cdtre cg este nou, incregtere, in dezvoltare; gi aceasta este firesc, clc-t-ele aud 1, ci doar il cautd. fi nu au decAt sd-l cauteatAta timp cat nu gdsesc ceva trainic. Pentru noi, atAtadevirul, cAt gi drumul cdtre adevdr au fost limuriteodatd pentru totdeauna. Noi avem adev5rul gi toatdttuda noastrd este indreptatd cdtre absorbirea [impirtd-girea], nu cdtre descoperirea 1ui"8.

7 Cf. cuvintelor Episcopului [SfAntului] Teofan din DespreOrtodoxie - cu atenliondi asupra gregelilor [sdahrgite] impotiaa ei, p.7, [ir limba rusd].

8Ibid.

745

De aceea noi nu mergem in aceeagi direcfie cu niciunii dintre ,,modernigti" gi ,,ecumenigti". Privireanoastrd nu ar trebui indreptati ,,inainte", ci,,inapoi" -qdtre viafa pimAnteascd a Domnqlui gi MAntuitoruluiIisus Hristos, cdtre invalanrra dumnezeiasci pe care apropoviduit-o El pe pimAnt cu noudsprezece secolein urmd, citre lucrareaJsri de rnseumpimre, citre sli-vita Sa ogtire de Mucenici, citre Sfinlii Pdrinli gi Invd-lXtori ai Bisericii, citre temeluitorii credinfei adevdrate,cdtre adevirafii ascefi,,acei ,,ingeri in trup", ti; pentrunoi rugii, citre idealurile sfintei Rusii...

Psntru fl oi,,"llxainte1 inseamnd do-el-, Apo stazia",c-a inattte,y-estitd de CuvAntullui Dumnezeu gi de Sfinfii Pnrinf ai Bisericii, g

, despre a cirui apropiqli venirevorbesc_deja aga de fAfig, atat de mul1i; dar dupi aceeava veni biruinfa strilucitd a credin;ei noastre -Judecatade Apoi, chinul vegnic al pdcdtogilor gi binecuvAntareavegnicd a dreplilor.

Aceasta este invifdtura noastri; aceasta este vizi-unea ortodoxd adeviratd (lipsitd de riutate ori ingelare)asupra lumii, cireia intreaga Bisericd Rusd din Exil artrebui sd-i rimAnd credincioasd, ca si-gi indreptdfeasciexistenla pe pdmAnt, nu sd devind ,,sarea care gi-apierdut gustul".

Prin urmare, oricine crede altfel, inclind si,,Fl-{paqqkqvremu_rile",4 aju4-s deja la un,fg[de com-p ro mi s c u,, r du-l ac e s !,e-r-',lU lql'_ _c a re c_,o_n_d uc e c d treAntihrist, gi nu este cu adevirat mddular al Bisericiinoastre Ruse din Exil, chiar daci, in mod formal,continud sd-i aparfini.

146

CWANT ROSTIT iN PUN'TTNICA ORTODOXIEI(re71)

Iubili frali gi surori intru Domnul, vefi auzi acestecuvinte solemne gi pline de insemnitate din rAnduialadin Duminica Ortodoxiei, pe care SfAnta Biserici a sta:tornicit-o sd fie sivArgitd in aceastd zi. Cea dintAisdptdmAnd a SfAntului gi Marelui Post s-a incheiat ca osdptdmAnd de rugdciune stdruitoare gi pocdinfd ld-untrici. SfAnta Bisericd, dorind sd ne incurajeze gi sdne mAngAie, a statornicit pentru noi in aceasti primdsdptdmAnd a Marelui Post, in cea dintAi duminicd, unpraznic duhovnicesc, unul nespus de scump gi de apro-piat inimilor noaste: Biruinfa Ortodoxiei.

Aceastd sdrbdtoare s-a linut pentru prima datd in44 42la Constantinopol, in prezenla Fericiteiimpdrdtese Teodor4 de c-dtre Preafericitul PatriarhMetodie, intru pomenirea biruinlei asupra ultinnei9{-ezrr-eumplite care a zguduit Biserica lui Hristos -erezia iconoclasmului. Insd prin acest praznic, SfAntaBisericd aratd biruinfa sfintei Credinle ortodoxe inde-obgte, izbAndirea ei impotriva tuturor nelegiuitelorerezli, invdldturi mincinoase gi schisme. Domnulnostru, MAntuitorul Iisus Hristos, $i-a intemeiat Bi-serica pe pdmAnt aga incAt toli cei care ii aparlin, si sepoatdizbivi, s!,sepoatiJeri de cursele diavolului gi sdintre intru Impdrifia Cereascd gdtitd lor. Diavo,lulgl-aintrebuinlat toatd.puterea i-ceascd Biserica lui Hristos tr, prin aceasta, se_ipplg4tg"mAntuircLsloenilor. La inceput 4cump"lite imp o triv a B is e ri c ii d in pa.rtea_evJ€dor+ ipdgAnilor. Vreme de aproape trei veacuri, sAngeleMucenicilor cregtini a curs fdrd incetare. insi diavolul

747

nu a izbAndit in lucrarea lui. SAngele Mucenicilor -

dupd potrivita expresie a apologetului cregtin Tertuli-an - a _devenit.,,si:nAnp-cregtinilor". Cregtindtatea atriumfat asupra prigonitorilor ei. ,,Mieii blajini ai turmeilui Hristos au preschimbat furia de fiari a prigonitorilorlor in blAndele de miel".

insd diavolul nu a rdbdat a vedea infrAngereasuferitd din mAinile Mucenicilor. CAnd Biserica luiHristos a biruit tr lume, el a stAmit impotrivd-i o noudgi chi,armaiprimejdioasd prigoani, anume c

- ata cum inarntevestise SfAntulApostol Pavelinconvorbirea sa cu preolu efeserlie-s-au ridicat oameni,,griind lucruri stricicioase" (Fapte 20, 30). Pavel i-anumit pe astfel de oameni ,,lupi rlpitori" (Fapte 20,29).Acegtia erau aga-1qgf tii--eretici" care AlL _ciglelge

adevdrata i:rvalatrri a lui Hristos despreqredinfd gi evlavie, ca d pentru oameniaceastd invdliturd. CAnd aceasta s-a intAmplat, SfAntaBisericd, prin cei mai buni slujitori ai sii, a ridicat arrne-le impotriva acestor eretici pentru a apdra invilitura eicea adevdratd, nedeformati. Atunci au irnceput si fieconvocate mai intAi sinoade ,,|@ale" gi apoi ,,ecumenice".Din toate colprile pimAntului s-au adunat episcopi gi,prin Duhul SfAnt, au dat glas Adevdrului celui curat 9inestrAmbat, urmAnd pild@stol ic

A.29LD e asemenea, i- a despd rfitpe eretici {-e_plsericd gi i-a anatemizat. Aceasta era inacord cu p.g-S+IqA limpede datd de Insupi Domnul nostruIisus Hristos, Care a spus: ,,Iar de nu va asculta nici deBiserici, si-fi fie lie ca un pigAn gi ca un vameg" (Matei18,17);9i in acord cu pomnca SfAntului Apostol Pavel,

e Vezi gi Efeseni 5, 3-8.148

acest mare ,,Apostol al neamurilor" care a spus: ,,Ci chiardaci noi sau inger din Cer vi va lineygQt afar,id" qgeaeel !" (Galatenil,B).Iar in alt loc, tot el grdiegte: ,,Cel ce nu-L iubegte peDomnul nostru Iisus Hristos, si fie anatema Maranatha! (Domnul vine)" (L Corinteni1,6,22).

in acest fel, ritualul nostru ortodox emofionant,mdref gi solemn igi are incepdtura de la insugi Domnulnostru Iisus Hristos pi de la marele SduApostol, chematde El si fie ,,Apostolul neamurilot"TD, cu alte cuvinteal intregii lumi pdgAne. i+eepAnd diLveacul al lX-leaSfAnta Bisericd a hotirAt cd acest ritual trebuie oficiatin p:ima.Duminicd a SfAntului pi Marelui Post gi ciaceastd zi se va numi ,,Duminica Ortodoxiei".

Acest ritual, frali gi surori, este deosebit de impor-tant gi plin de insemndtate in cumplitele vremuri pecare le triim, vremuri in care credinla ortodoxd estegoviielnici 9i nestatornicd. Aceasti goviielrricie gi nesta-tomicie a credinlei ortodoxe se datoreazd r

in sqfletele credinciogilor. Cei care ar trebui sd fie stAlpiai.Sf in tei Ortodox_ii _-nn4iierad:ri, inc luzAnd gi ocArmu-itorii anumitor Biserici locale - dg_!uA_devdrul Sfintei Ortodoxii. Este cumplit sd trebuiascdsi spui cd I Bisericii constantino-politane, care e cunoscutd drept Biserici,,Ecumenicd",omul socotit a fi ierarhul cel dintai al oricdrei BisericiOrtodoxe, a pdrSslt aceas e! Neindoielrric, peste toateacestea , despre care airgrintevestit SfAntul Apostol Pavel (2Tesaloniceni 2-3) -lepddarea de Flristosa cregtinilor.

r0 Vezi Romnni 11, L3 gi 2 Timotei 1,11.t49

Suntem acum fafi in fald cu aceastd apostan'e.intare ce std asupra credinlei cregtine,

asupra credinlei ortodoxe, e e", ayAnd in frunte ceea ce se cunoapte drept

4o i Biserici alui -iedinfeledeformate existente in prezent "

care, din punctul nostru de vedere, fdrd, nici oindoiald , acea falsd bisericdpe care o va ocArmuiAntihrist, a cdrui venlfe-qg pregd-tegte cu grdbire in lume acum.

Din invdfdtura CuvAntului lui Dumnezeu gi aSfinlilor Pdrinli ai Bisericii

eL vasta in fmntea- alintregiit-"li;

asemenea unui ngq*Slvgl4-uQ4dial ti vaciuta sd supund qubp!4tglg4_sa absoluti.

Credinla ortodoxi - aceasta este ,,credinla Apos-tolilor", ,,credinfa Sfinfilor Pirinfi" - este acea credinldpe care Pdrinlii Apostolici, ucenicii nemijlocili ai Sfin-jilor Apostoli, dimpreund cu Sfinlii Pdrinfi gi Invdldtoriai Bisericii gi cu urmagii lor legiuifi, agezali de DuhulSfAnt, au tAlcuit-o pentru noi in scrierile lor minunategi de Dumnezeu insuflate. Fralilor gi surorilor, trebuiesd ne pdstrim statornici ir aceastd credinli, daci nedorim izbdvirea cea vegnicd!

Acum vom sluji dimpreund cu dumneavoastriacest ritual ce are mare putere invilitoreascd, e emo-

fionant gi deosebit de solemn gi care e alcdtuit din doudpirfi: prima parte este fugdciunea Sfintei Biserici pen-tm-tofi-cei care auriticitsau-arrcizut de la adevira-ta credinli ortodoxi; in pagea a d_o_qa SfAnta Biserici

150

rostegte teribila anatemd impotriva tuturor in-vdlitorilqr'4qlncinogi, ereticilor gi schismaticilor careau stdruit htryf tautatea Lor gi care nu doresc sd seuneascd din nou cu Biserica cea adevdratd a lui Hristos,

i. Apoi vom cAnta ,,Vegnica po-menire" pentru tofi apdrdtorii rdposafi ai Sfintei.Ortodoxii gi ,,La mulyi ani" pentru acei apirdtori aisfintei credinfe gi Biserici Ortodoxe care sunt incdprintre cei vii. Amin.

ADEVARATA ORTODOXIE

P*f,.i oameni gtiu aEfdzi ci EisericaOrtodoxi nu enimic altceva decAt .:

os/ rnseFrinvdldturile date fiecdrei generalii de credinciogi care aurmat. Aceste invdfdfuri au coborAt de.a lungul veacurilorde la Sfinfii Apostoli, ldmurite gi tAlcuite cu luare-amintede urmagii lor legiuifi (ucenicii lor gi Sfinfii Plrinfi),predate gipdstrate intocmai de Biserica noastrd de Rdsdritcare este singura in stare si igi dovedeasci dreptul de a finurniti,,Biserica Ortodoxd". Dumnezeiescul intemeietoral Bisericii, Domnul nostru Iisus Hristos, a spus limpede:,,Yoizidi 9i porfile iadului nu o vorbirui"(Matei 16, L8). El a trimis Bisericii Duhul SfAnt. Duhul 9apogorAt peste Apostoli, Duhul Adevdrului (Ioan 15,26),Care ii ,,vestegte t oate" 9i o povdpiegte (loan 16, L3),ferin-d-o de riticire. tntr-adevdi unea sd vesteascd oameniloracest Adevdr, cd Domnul pentru aceasta a venit fir lume,potrivit propriilor Sale cuvinterr (Ioan L8,37), iar Sf6nhrlPavel adeveregte acest lucru itr epistola sa cdtre ucenicul

tt ,,Decii-azis Pilah Agadar egti Tir impirat? Rispuns-a lisus:Tu zici ci Eu sunt impirat. Eu spre aceasta M-am niscut gi pentru

151

sdu, Episcopul Timotei, zicAnd cd ,,Biserica Dumnezeuluicelui viu este stAlpul gi temelia Adevirului" (lTmotei 3,15). Pentru cd ea este ,,stAlpul 9i temelia Adevirtthti",,,por,tile iadului nu o vor birui". Rezultd atunci cd ade-vdrata Bisericd Creptini - unicd irntr-adevdr, de vreme ceHristos a intemeiat o singurd Bisericd' - a existatintotdeauna pe pdmAnt gi va ddinui pAnd la sfArgitulvremurilor. Ea a primit figiduinfa lui Hristos: ,,Eu cu voisunt in toate zilele, pAni la sfArgitul veacurilor" (Matei

28,20). Mai poate exist4 vreo cAt de mici indoiald cd IaBisericd se referi Domnul aici?

QnceiudeatdsandtoasS"gicinstitA.orice lucrare a unei

cong-tiinfe curate Fi qricine cunoapte istoria BisericiiCregtine, invdldturile morale gi teologice curate 9i nede-formate ale religiei cregtine, trebuie sd mirturiseascd faptulci evdratd,intemeiatd-d.qDqm!-u.l nostrq Iisns Hristos, 9i cd ea apistrat Adevirul Lui sfdnt gi neschbb:at. De altfel, istoriaaratd o legdturd a harului care poate fi trasatd incepAndde la Sfinfii Apostoli pAnd la succesorii lor 9i la SfingiiPdrinli. in contrast cu ceea ce au fdcut al;ii, BisericaOrtodoxi nu a introdus niciodatd in invildturile ei innoiriprin care sd ,,1ind pasul cu vremurile" , sdfie ,,progresbd" ,,,si nu fie lepddati la marginea drumului" sau si adoptecerinle gi mode actuale care sunt intotdeauna inlesate depdcat. Biserica nu se conformeazd niciodatd lumii. Cuadevdrat nu, cici Domnul le-a spus ucenicilor Seihcina

. cea de Taind:,,nu sunteF dinlume" (lmtt 15,19)l2.Trebuie sd

aceasta am venitin lume, ca si dau mirturie pentru adevir; oricineeste din adevlr asculti glasul Meu" (Ioan 18, 37).

12 ,,Aceasta vi poruncesc si vi iubifi unul pe altul. Daci viurigte pe voi lumea, si gtifi ci pe Mine mai inainte decAt pe voiM-a urAt. Daci ali fi din lume, lumea ar iubi ce este al slu; dar

r52

rimAnem credinciogi acestor cuvinte, dacd voim sd fimcredinciogi adevdratului cregtinism - Biserica c-ea ade-viratd a lui Hristos a fostintotdeaun4 este gi va fi mereustrdind lumii acesteia Despdrfitd de ea [in duh], e in staresd transmitd nesdrimbate invdfdturile dumnezeiegti aleDomnului, pentru cd aceastd despdrlire a ficut-o sd'ddinuiascd neschimbatd, adicd asemenea cu insugiDumnezeu cel neschimbatl3.

Ceea ce invitalii numesc ,,conservatorism" este unindiciu esenlial gi poate cel mai caracteristic al ade-viratei Biserici. I)e-vremeee ADEV-ARUL ne este dat

-eentm +otdeaun4da.tsri+ noastrleste-:rrai de-imildm, decAt sd-l descoperim. Avem

poruncd sd ne intdrim pe noi ingine gi pe alyii intruAdevdr giintru acestdrip sd-i aducempe tofi la credinfacea adevdratd - Ortodoxia. Dinxefedcire, au apdrut irchiar sAnul Bisericii, pAnd gi printr-e _ierarhr, pireriexplima-te de persoane binecunoscute, p4reri"care iisuuly:dt4+itoare.

'ii face sd se teamd ci nu vor fi recunoscufica fiind ,,cultiva;i", ,,liberali" gi ,,progresigti". Acesto,rap_qgtag_mod enri d e_ I a _Qrt_q{exieregq_noqscdf aptulcd_Biseriea_noastrd__Or_t_od.oxd_esteinlqglai Bise rica p_e, eareAintemei a t- o Do mnu I nIisu_s Hristos, cea cdreia i-a fost fdcutd figdduinfa ceamare cd ,,por,tile iadului nu o vor birui" gi cdreia El i-aincredinfat plinltatea Adevdrului dumnezeiesc. Prin

pentru cI nu suntefi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume,de aceea lumea vi urigte. Aducefi-vi aminte de cuvAntul pe c.uevi l-am spus: Nu este sluga mai mare decAt stipAnul siu. DaciM-au prigonit pe Mine, gi pe voi vi vor prigoni; daci au pizitcuvAntul Merl gi pe al vostru ilvor p5rzi" (loan 15,17-20).

13 Yezi lacoa 1,17.153

inpelatoua $ lAlsa lor sm-e-r-q1-ie, prin hula lor impotrivaDomnului, acegti pdstori mincinogi 9i cei dimpreundcu ei s-au instrdinat de Biserica cea adevdratd. Ei au

exprimat in-mod-tacit ideea ci ,Borfile iadului" au

,,biruit" Biserica Altfel sPus, ace9ti apostafi ziccd'sfAntanoastrd Biserici Ortodoxi este deopotrivi ,,vinovatd"

vizibild. ca-

re a devenit atAt de la modd in vremurile noastre -

sfintei Ortodoxii', inse ne este greu sd credem cd aceastd

vedere istoric, ,,migcarea ecumenicd" - alcf,rei organ

suPrem este Consi B-iserigilor - este o

organizalie de originq Pq-r protestantd. Aproape toateBiJericite Ortodoxe i s-au aldturat, Biserica OrtodoxdRusd din Exil fiind cea mai inqeqrnati excepfie. Chiargi bisericile aflate inddritul ,,cortinei de fier" i s-aualdturat. Pentru--o- vremg,Eatuanhia Rusi-a re zistat,pldcAndu-i sd creadd ftr puritatea Ortodoxiei ei 9i pri-iittd. ucest curent, in mod destul de firesc, ca fiindpo@1a4ic Ortodoxiei. intre timp insd a devenit membru.Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil este aproape

lingur in impotrivirea sa f a |d de,, migcarea ecumenicd".L i l

Cum putem explica izolarea sa de resful ,,OrtodoxieiglobaIe"?

Tiebuie sd inlelegem situalia in termenii cuvintelor,,acestea trebuie si fie" (Luca21, g),adicd ,,marea apos-tazie"7a, cea in chip limpede prezisd de Domnul (2Tesaloniceni 2, 3-1-2),,,este ingdduitd de Dumnezeu,', dupl.cum v a dat mdrfurie in ur-md cu aproape un veac. (Un alt Pdrinte duhovnicesc,S l, cu adAncd mAhnire LyeEtiL cd

). Sfsntullgatie scria:,,Nundzuiti ca ridicAnd mAna voastrd slabi sd curmafitorentul stihinic al apostaziei.gi aceasta vd este de ajuns.

cg_sn-i putefi evita i laori-cin-d-este-cuputinfd. Se poate presupune cI institufiaBisericii, care de multd vreme se clatini, se va pribugicumplitgicu gribire. intr-adevdr, nimeni nu estetrstare

Nu vI aduceli aminte ci, pe cAnd eram inci la voi, vi spuneamaceste lucruri? $i acum gtiti ce,lopregte, ca si nu se arate de.gQ!!aYfemSA lui. Pentru ci taina firidelegii se ti lucreezS" pAni cAndce'l._carq ojlqpigdici aclrm va;fu!4!-!a o g$g. gialcrlCi se_vaarila

1el firi de lege, pe care Domnul Iisus il va ucide cu suflarea guriiSale 9i-l va nimici cu strilucirea venirii Sale. Iar venirea ac.luia

155

vJe-n1eh!-lea-a -qa-mq4llor. Ortodoxia adevd ratd este, gi nu ,matef_tel!i_c_4- o-ri psihologicd ori

pdm_Anteascd. Pentru a ne apira de,,duhul acestui veac"gi a ne pdstra credinciogia fald de Ortodoxia ceaadevdratd, se cuvine ca mai intAi gi cg*-tgqt-5 put-e1eanoastrds : oincre_d-infarelgi Hr1g_!os deplind gi riguro_asd*_ftui abatere de ldporuncile- h'i Dumnezeu 'aU dg la l_egile Sfintei SaleBiserici. In acelagi timp, nici or sau legdtult splritual.d_cu,aposta-zia actuald sau cu i4tineazd credinla noqqtrd cca{Antd, nr*cr*ebiAr cu aceielizidenfi care igi spun ,,or-todocgi". Ei vor merge ir calea 1or, iar noi firtr-a noastrd.Trebuie sd fim cinstifi 9i statomici, urmAnd calea ceadreaptd, neabdtAndu-ne niciodati spre a pldceaoamenilor sau de teamd ci amputea pierde vreun folospersonal.

care este numitd eufemistic- z_illne_!rber3_l_4ll4rg,itd,f". in contrast cu aceast6, ,,vi-ziune liberali |drgStdf", agezdm,,strictefea ideilor" care,in conte mp o ran eitate, e slq_la_ma dA_sajfe- _e_tlche ta ti

mgdi rt0,u5.", probabil ci iiso99*t**e**gs,fin*iiMucenici ;.al cdror. oste,,liar'1t o i

diferenld micd intre ,,caIea cea largd" - asupra cireiane-a avertizat Domnulr6 (Matei 7, 13) - gi actuala ,,vi-zinne ldr gStd" . El a osAndit,,calea cealargd" vddind-o a fidrumul spre,,gheend". Desigur, ideea de,,gheend" nn

16 ,,Intrafi prin poarta cea strAmtn, ci largi este poarta 9i lati estecalea care duce la pieire gi mulf sunt cei care o afli" (Matei 7,13).

sd stdvileascd sau sd se impotriveascd acestui lucru.Miiloacele ad-O_p__tate pentru a sprijini Biserica instituli-onald sgnt imprumutate de lastihiile{elementele] acesteilug_ri, lucruri care-i suntpotrivnice Bisericii, iar urrnareava fi cd a, decAt s-oimpiedice. Fie ca Domnul Cel Milostiv sd ii apere pe ceirdmagi care cred in El. insd aceastd rdrndgilLeste miculilsgi se micporcazd. tot mai mult". \kajr-rlepul omenirii ipidd toati silinfa gi intrebuinleazd, toate mijloacele cajiize44_rniqe6ca lLqeastd-Jim5gi;d". Ajutorul ii vine dincooperarea deplini a tuturor h@i pi

i gi in special a acelor pIgqll$L€ptseop_i caret@e' gi fdgdduinfe - credin;a ceaadevdratd gi Biserica cea adevdratd.

Respingerea gi ferirea de apostaziacarea sporit atAtde mult c(care poartd ir sine seminlele propriei sale cdderi). DacIndzuim sd ne impotrivim lumii, este de trebuinld maiintAi sd o inlelegem gi sd avem limpede inminte faptulc-a-lrgeaEta-ePoed, mai tot ceea ce poartd numelepreasfAnt gi scump de ,,Ortodoxie", nu este in faptortodox. Mai curAnd este adese-o,qi ,,o Ortodoxiemincinoasd gi uzurpatd", de care trebuie si ne tememgi si ne ferim ca de foc. Spre deosebire de aceastdcredinld contrafdcutd, adevdrata Ortodoxie a fost datdgi trebuie primitd fdrd innoiri, gi nimic care sd fiepotrivnic Sfintelor Scripturi gi dogmelor BisericiiSobornicegti nu trebuie acceptat ca invildturd ori careguli in Bisericd. se gAndeptedoar sd-L s!uje-4gc-4_pq _D-gmnezgu gi sd mAntuiascdsufletele, gi de b-undstarea lumeascd gi

tu ,,Nu te teme, turmi mic5" pentru ci Thtil vostru a binevoitsi vi dea voui impirl+ia" (Luc;12,32).

prezinte nici o nelinigte pentru acei teologi ,,liberali" giavangardigti. E_i gol sa-lesloghi5e4qq{_plini de sined-espre e4 insd discutAnd nesibuit gi gdHgios despre,,noile direcfii ale teologiei ortodoxe" gi dobAndind oseamd de ucenici dau dovadd cd nrrmai-cred in exis-tenfaf2dlllr.ri.lntr-adevdr, acest "nu sunt cu nimic malprejos d_e-c6- moderni.Cu ilte cuvinte, calea ac ti" nu este caleinoastrd. Qalea ci acestlucru nu este evident,pentru toatd lumea ,,ViziuneaI ne ilstrdrneazd d-e.Domnul gide Biserica Lui cea adevdratd. Este calea care se abatede la Ortodoxie.{geagtd ,,viz-iune" este criminald gi e

1, casine lipseqscdde mAntuire. Cici noi, origicum, nu acceptdm nici oinnoire, , calea_pe

au ales s[-Lahrjgeg-caP€-DumnezetlNoialegemcaleacredinciogieifafd de credinla cea adevdratd, gi nu,,calea modemd".Noi alegem credinciogia fafd de i, cut_oelg le ei care au fost primite giintdrite de Sinoadele locale gi Sobomicegti [Ecumenice].Noi alegem rAnduielile gi tradi;iile cele sfinte, bogdliileduhovnicegti ale acelei credinle care ni s-a transmisdeplind gi negtirbitd de la Sfinfii Apostoli, de la Sfin;iiPdrinli ai Bisericii gi mogtenirea cregtini a cuviogilornogtri inaintagi. Singurd aceasta este credinfa adevdra-tului ortodox, deosebitd de -o:-t9dq:qia_'1 contrafdcutdndscocitd de vrdjmagul neamului omenesc. Noi nuprimim decAt credinfa apostolicd, credinla Pirinfilor,credinla ortodoxd.

158

DESPRE NOUL HILIASMI?

Postul Mare este p perioadd de pocdinfd; iar pocdinlaeste acca lupti impotriva e,luptd atAt de grea pentru om, incAt lnsugi Domnul, Ju-decdtorul luptei duhovnicetti, @i'eg4-ci. Despre aceasta ni se amintegte cu i-nsuflefire chiarla mijlocul Marelui Post, in Duminica Sfintei Cruci. Agacum Domnul a purtatCrucea pentru mAnfuirea noastrd,aga trebuie ca fiecare dintre noi sd ,,i9i poarte Cruceasa" (Mntei 1.0, 38 gi 16,24; Marcu 8, 34; Luca 9, 23), ca sddobAndeascd mAntuirea gdtiti noud de Domnul.

este cu_neputilfem_antqifeA_l Aceasta este ceea ce invald adeviratulcregtinism. invdldtura despre lupti, despre purtareaCrucii, rdzbateca un fir rogu de-a lungul intregii SfinteScripturi gi al intregii istorii a Bisericii; iar vielile Sfin-

filor care au binepldcut lui Dumnezeu, atlefii duhov-nicegti ai credinlei cregtine, in chip ldmurit dau mdrturiedespre aceasta. ![4re"]pPost este de

ii in viala aceast4 repetat an de an, o

&prindele tn d, de nedespirlit deintreaga viali a adeviratului cregtin.

17 Cele ce urmeazd au fost cuprinse aici, intrucAt se referi laatitudinea cu adevdrat cregtind pe care se cuvine sd o avem faldde viala duhovniceasci gi viitorul lumii, in opozilie cu ideile giagteptirile smintite care se regisesc ir societatea de azi. In plus,dau mirturie despre rAvna pastorald gi perspectiva patristicd aArhiepiscopului Averchie.

Traducerea s-a ficut dupd The Apocalypse in the Teachings ofAncient Chistianity - an Orthodox Commentary by ArchbishopAverky Taushev, Fr5fia Sf6ntuluiGherman dinAlask4 Platin4 edifiaall-41995,pp.285-289.

lse

insd acum, in al XX-lea veac al epocii cregtine, s-auivit,,bdrbafi infelepfi" -,,neocregtini;', dupd cum igi zicunii dintre ei - care _despre celepomenite mai sus. Ei propoviduiesc de

ag, sentimental, trandafiriu.Lp;1t de, o imaginari drageste pseudo-c{et-

tind, atotcuprinzdtoare gi ligti dinto-e|e-plAecrile acestei trecdtoare viefi pdmAntegti. Eiignord cu desivArgire nenumdratele ptrde {n SfAntaScripturd care vorbesc'cu tdrie gi limurit despre loplAduhovtllc@sgd, d esp re umrar€a MAn tu itorulu i Hristosint4r rdstignireaJafd.de,Jume, despre multele necazuricare il agteapti pe cregtin in viafa aceast4 incepAnd cucuvintele pe care insngi MAntuitorul Hristos le-a adresatucenicilor Sii la Cina cea de Thind: ,,in lume necaz vefiavea" (loan 16,33).lar aceasta se intAmpld aga pentru ci,ata cum insugi Domnul ne-a griit,.ta9@), de vreme ce,,lumeatoati intru cel viclean zace" (L loan 15, L9). De aceea

din,lume" (1 Ioan 2, 15); -prietesugul iumii vraibi luiDumnezeu este" 9i ,,oricine va vrea si fie prieten lumii,vrijmag lui Dumnezeu se face" (lacoa 4,4).

Intr-un anume fel, acegti ,,inlelepfi" moderni nureutesc sd vadd ci niciieri CuvAntul lui Dumnezeu nufdgdduiegte cregtinilor in chip hotdrAt mullumireduhovniceascd deplind gi fericire cereascd in aceastdviafd pdmAnteascd, ci dimpotrivd, intiregte faptul cd:viappep_fmQntsevaindepdrtatolniu_multd_eLegealulQqmnezeu;'u

fur", 2 Timotei 3, L-s);cd ,,to-ti carevoiesc cu buni-cinstire a viefui intru Hristos Iisus v_or

160

{i prigoni,ti. Iar oamenii cei viclenigi ferme,qi_Lori vorprocopsi spre mai riu, inselAnd 9i ingelAndu -se" (2Timotei 3, 12-73); gi cd in cele din urmi ,,pimintul gilucrurile cele din el vor arde de istov" (2 Petru 3,10).insd atunci se vor ardta ,,ceruri noi 9i pimAnt nou, intrucare locuieste dreptatea" (2 Petru 3,1.3) - un minunat,,Ierusalim nou, pogorAndu-se de la Dumnezeu dinCer" (Apocalipsa 21, 2), care i-a fost aritat lui Ioan,Vdzitorul Thinelor, in vremea descoperirii care i s-a da-t.

rE_i-dpp_sc.-p-Linatatea -fericirii in lUmea_ace_?sl4impovdratd de mullimea ei de pdcate gi fdrddelegi; giagteaptd cu nerdbdare aceastd fericire. cduna dintre cele mai sigure cdi de a o dobAndi este,, d",unirea tuhrrorpopgare,lorirtryos d, care va cuprinde nu doarromano-catolici gi protestanli, ci gi evrei, musulmani gipdgAni, fi_qc_q1e_pdstrAndu-gi propri i I e convingeri gigregeli. Aceasti imaginari dragoste ,,cregtind", pro-povdduitd in numele fericirii viitoare a oamenilor pepdmAnt, nu poate decAt sd calce in picioare Ad.evdrul.

t cu tot ce se afld pe el,degi limurit a fost inainte-vestiti de CuvAntul luiDumnezeu, ca fiind ceva atAt _degroaznic inc6t nu peate_fi i_nfdligat, ca gi cum ar fi cevace nu gine de atotputemicia lui Dumnezeu pi aparenteste ceva de nedorit. Ej recun_osc cu$ovi.ielnicie cipdmAntul va fi nimicit (cdci cum poate cineva sd nuaccepte ceva proorocit in Sfdnta Stipturd?), insi cucondilia ca acest luc+r_sq_Qe!+! ,

ep-drtat, invdluit in cefuri; nu veacuri, cimilioane de ani de acum inainte.

1,61

Care este pricina acestei credinte a lor? S-ar puteaspune: pentru cd sunt d, sa:r le-ltpsgte

r ;lin uinta:aesculuice aa sdfie. Pentru ei,

, iar cAnd aceasta li se sfArgegte, totul setermind.

in cAteva puncte ale sale - mai ales privitor laagteptarea unei viefi fericite in aceastd lume - un astfelde cadru de gAndire se aseamdnd mult cu elczta-l4lgrdspAnditd a primelor secole ale cregtinismului, numitdhiliasm. Aceasta este a$eptareA-rrnel dorr,nii de o rniede ani-a-hrliJristos pe pdmAnt; din aceastd pricind,man-ifestarea,modernd a acestei erezii poate fi numitdneohiliasm.

Trebuie sd fim congtienfi gi sd luim aminte cdI a foslosAndit d-e Sinodul alll lea Eeumenic-din

; agadar,a crede in el acum, ilr veacul al XX-leachiar pi in parte, este-cu t tat. in plus, acestneohiliasm contemporan elte mu-ltmairdu decAt vecheaerezie hiliastd, prin aceea cd la temelia sa std fdrd indoiald

a in uia[a aeacului ce ua sd rtind... pi iofilladeadobAnd,i-fcrrcireaiei4epim6nt,f olosind

toate inlesnirile gi izbAnzlle progresului material alvremurilor noastre. Aceasti invdfdturd mincinoasdpricinuiepte un rdu cumplit, adormind trezvja sufle-teasci a credinciopilor pi sf6rgitul lumii estef_oarte departe (de va fi cumva vreun sfArgit), gi

sd priaegheze Fi sd se roa&e-- lucru lacare MAntuitorul Hristos i-a chemat mereu pe cei care

!-au u14qat(cf. Matei 26,41) -, de vreme ce totul in lumemerge din ce in ce mai bine, progresul spiritual finAndpasul cu progresul material. Iar fenomenele groaznice

r62

pecareleobservdmirprezent ;toates-au mai intAmplat gi inainte, iar ilr cele din urmd vortrece gi vor fi inlocuite de o inflorire nemaipomenitE acregtinismului, in care, desigur, e-qqg!-e_4lg!i vqt ocupalg:urrle de frunte gi cele mai de cinste.

Astfel, totul este perfect! Nu mai e de trebuinli si .ifi dai osteneald cu tine insuli gi n

T.glrlserainnbudtAf delqsjrg, pAni cAnd, ir cele dinurmd, Impdrifia lui Dumnezeu va fi instauratd pepdmAnt intru mullumirea gi fericirea plmAnteascduniversald.

Frafilor! Nu este oare limpede unde se gdsegted a acestei invildturi mincinoase gi

ispititoare? le sugerea_zd cregtinilor de astizi acestecu scopul de a prdpdstui intreaga cregtindtate?

Ca de o boald molipsitoare, ca de foc trebuie si ne tememdeacestneohilinsmcareestepto_firndpotrivnicinvdtdturiiCuvAntului lui DumnezeLr, invdfdturii Sfin;ilor Perintigi tuturor invdfdturilor vechi de veacuri ale Sfintei noas-tre Biserici, prin care mul;ime nenumdrati de drepfi aufost mAntuili.

nu eqte_gl nut_ poate fic_199!!4i9m adevf,rat! De aceea, nu seintAlnegte cu nici una dintre migcdrile m-odeme, nici cuecumenismul, nici cu neohiliasmul.

este credinfa sfinfil_ot _asc_eti,cr e din I a ap o s t oli c d, u e din I a P dr in! ilo r, Cr e dinl a O r t o do x dcare a fdcut statornicd tntreaga lume. Acestei gi numaiacestei credinle ii vomli urmdtgri ir_aeegtezde rqvel-F e, in care trdim astd,zi. Amin.

Par tea a I I I -a

MARTURII CONTEMPoRANEDESPRE VREMURILE DIN URMA

SUNT ACESTEA VREMURILE DE PE URMA?Ide Pr. Gordon Walker

,,SfArgitul lumii std asuprd-ne!" - ata incepea ocuvAntare la Simpozionul Preofilor ArhidiocezeiAntiohiei din iulie 1994. Aceasta nu s-a vrut cu nici unchip sd fie ceva senzafional. Mai curAnd a fost otrcercare de analizi calmd a stdrii lumii in care trdim.Chiar dacd cineva ar disprefui implicafiile apocalipticeale anului 2000 care se apropie cu iufime, nu e nevoiesd fii prooroc ca si vezi cd, ne confruntdm cu situafiinafionale gi intemalionale din ce ince mai primejdioasegi mai explozive. Multe glasuri - atAt din sfera religioasdcAt gi din cea profand - avertizeazd cu privire la eve-nimente catastrofale care vor avea loc.

Vreme de 45 de ani de preofie, am invdlat gi ris-invdlat din fiecare carte a Noului LegdmAnt, afard ileCartea Apocalipsei aSfintului Ioan. Din cine gtie ce pricindnegtiutd de mine, am simlit o relinere subcongtientdprivitor la faptul de a invdfa din cartea aceasta tainicd,de incheiere a Noului LegdmAnt - ti asta pAnd de cu-rAnd. Fdrd irdoiald ci a fost mila lui Dumnezeu ca siimi ingdduie rdgazul gi prilejul de a cerceta scriitoriiortodocai gi Pirinlii bisericegti cu privire la aceastdinsemnati carte profetici.

1 Articol publicat in periodicul ortodox Again, USA, vol. 18,nr. 3,.septembrie"-79.95- pp. 26-28.

n

De-a lungul a aproape 2000 de ani de istorie aBisericii Ortodoxe, s-au scris foarte multe cdrli pemarginea ei de cdtre Pdrinli bisericegti vestifi.

Ca gi cregtini ortodocgi, noi nu credem in stabilireaunor termene ale celei de a Doua Veniri a lui Hristos,degi a Doua Sa Venire reprezintd un articol din Crezul .nostru, rostit in fiecare Duminicd in vremea Dumne-zeiegtii Liturghii. Noi credem cd proorociile Apocalipseiau slujit pregdtirii poporului lui Dumnezeu pentruincercdrile, necazurile gi suferinfele pe care le-auindurat mul1i in decursul fiecdrei epoci a istoriei Bi-sericii. Insd I deosebit al acestor proorocii estepus pe , pe vremurile de pe urmd -vremuri in care i, aga cum o gtim, va ajungelg un sfdrftlelfu_cen. Tidim acurn vremurile de pe urmd,aga cum mulfi cred?

P r oorocii tn sp dimAnt dt oareale lucrurilor ce aor ueni

necuno scutd a v eacu tri r,o rirL,H:H ttT,:11?r1:

sa la cartea intitulatd Apocalipsa Sfkntului loan2: ,,inApocalipsi... lgount date icrcditglggqes.gm4e. proorocegti tainice despre soarta viitoare a Bi-sericii gi a intregii lumi" (p.29). Din pricina intAmpld-rilor infricogdtoare gi inspdimAntdtoare prezise a sepetrece la sfArgitul acestei epoci, rdspunsul la intreba-rea adresatd in acest articol devine foarte insemnat. peparcursul intregii Cdrli a Apocalipsei sunt oferite

2 Aceasti carte a fost publicatd de Frdfia Sf6ntului Ghermandin Alaska . La noi a cunoscut doud edilii - prima in anul2000la editura Icos, iar cea de

iut."" in 2005 la editura Sophia.

numeroase proorocii ale evenimentelor care se vorpetrece cu lqt ulal nali, pemdsurd ce ne apropiem de Venirea lui Hristos pi de]udecata de Apoi a intregii omeniri.

O seami de evenimente proorocite privesc venirealui Antihrist. $tim cd t a existat djnvtemulileNo-ulur-L-egdmdnt-Q-Joan2,L8).insdscrip-turileinvafi cd unAntihristmare gi putemic s

. $i mulfi dintre Pdrinfii Bisericiicredeau cd acest om-infricoptor, impreuni cu pdrtagulsdu, s(Apocalipsal3),vor ocArmuiin cele din urmd in Ierusalim. Ce dureroasi gi smintitdintrebuinfare a acelei cetdli in care s-au petrecut atAteasfinte intAmpliri!

st" poarJi doud inlelesuri:t.gqullui-Ifuistos" gi , lui Hristos". intr-o

am vdzut mdrturiacoplegitoare a ihrist.Orice r_eUgle ce se poate inchipui, este in cregtere,inclusiv f-eluriteleretigii+igene. intr-o fard mi s-a spuscd la birourile Ministerului Cultelor se formeazd adesearAnduri lungi de oameni care vor si treacd-oficialdelacregtinism la religia dominanti a acelei ldri. in fiecarefard pe care am vizitat-o, qll vdzul Lemple gi_mosclpinoi gi frumoase - insd relativ puline bisericinoi. Cutoate cd duhul apdsdtor al lu t se rispAndegteprin multe fdri, dali-mi voie si md grdbesc sd adaug ci

s. $i am gisit un ulU_itorintelqqfentfU ered!$apltadaxd,jx_l octrri in eare-nuIl.:a$-fi 3tteltat niciodatd si gdsesc. insd suflarea fier-binte, respingitoare, indbugitoare a balaurului Apoca-lipsei (capitolul 12) se vddette pretutindeni.

r66

Pdzifi-ad de proorocii mincinopi!

Ca nu cumva sd sune peste mdsurd de dramatic,dafi-mi voie sd vd aduc 4minte cd

- de la Nero gi Caligula pAnd la hunulAttila pAnd la Napoleon, Hitler, Stalin gi nenumdrali

asemene4 fteeerq-epo<d gi-a avut$i mulli dintre ei au 4[a1qbg;a

qd$lor pe care le-au scris, fdurind pldsmuiri inchipuitedupd Cartea Apocalipsei.

Noi am avut in regiunea Nashville pe cineva carea publicat o brogurd intitulatd 88 de motiae pentru careHristos aa aeni in'88. Brogurile s-au vAndut ca pAineacaldi. in ziua din septembrie care fusese aleasd pet t*Revenirea lui Hristos, un repa4-_r loeal-degtid_l:a cdutatpe autor. in cqlq -d-r3-rffi"Sa' rit=+*r.on-dpe unI-a-c. Te-ai fi agteptatc4 daci ar ficrezutintr-adevdr ceeace scrisese, si fi fost intr-o bisericd, in pocdinld gi rugi-ciune adAnci.

Am avut personal cunogtinfd gi e-c:glb!" in prqgrociri care preziseserd vremea celei de aDoua'Veniri lui Hristos. Unii au fdcut, fdri exagerare,milioane de dolari de pe cdrfile lor. Pe mdsurd ce neapncpiem de anul 2000, sunt sigur cd vom vedea un numircrescAnd de cdrfi publicate de astfel de ,,specialigti".Tixmai de cur6nd a iegit un volum nou care este plin deconcluzii gi preziceri caraghioase 9i lipsite de substanld,scris de cineva care pretinde a fi ortodox" Thebuie sd neferim ca nu curnv4 pentru cAgtigul nostru personal, sd nefacem pdrtagi la origice silinld suprafireascd, prin careputem ingela temerile gi curiozitdfile oamenilor. Aseme-nea sforliri vor pricinui multor4 in cele din urmd, deza-migire gi pierderea credinlei.

t67

Studierea legitinm a proorociilor

Proorocirea a avut intotdeauna un rol insemnat i:r

vechiul Israel, ca gi ir viala Bisericii. Nu mai tArziu de aniia prevestit cd duPi moarteairtr-o perioadi de robie 9i

suferin!5. A. murit doar cu un an inaintea RevolufieibolgevicedinlglT-gil duPdacee4perntroikn lui Gorbaciov a irrceput eliberarea Bisericii dinlrr.go ei ani de asuprire pi coplegitoare suferinli.

Studierea proorociilor Apocalipsel trebuie fdcutd cunemdrginitd atenlie. Noi, in Biserica Ortodoxd, urmdminyaJaturall6nfirlul letru de a respingetAlcuirea per-sonald a :9Cripturii (2 P etru 1, 20). De acee4 nu indriznimsd cdutim tdlmiciri de modi noud gi ,,basme megte-gugite"(2Petru1,16)qtPivrela"Apxnlipsd'EvrstAPerintibisericegti vrednici de crezare,la a cdror invdldfurd putemmerge pentru a ne cerca infelegerea gi concepfiile.

Acestea fiind spuse, trebuie si fim veghetori, sd nuingdduim ca teama de a fi pugi aldturi de proorocii fana-tici sd ne pigubeascd de cAgtigul cercetirii proorociilordintr-o perspectivi ortodoxd. Studierea proorociilor esteunul dintre cele mai folositoare moduri de a ne pregitipentru Venirea lui Hristos. 9i El insugi a sPus: ,,Pentruaceasta 9i voi fifigata, ci in ceasul care nu gAndifi, FiulOmului va veni" (Matei 24, 44).

Greseli aechi si actualet t

Sunt irnsd multe gregeli care au legdturd cu Proo-rociile, de care trebuie sd ne ferim. Pe lAngd respingereatdlmdcirilor personale ale Scripturii gi, in felul acest4 ahotdrArilor subiective ale cuiva cu privire la proorocii,

158

Biserica Ortodoxd respiage pi invdldtura gregitd a

[iliasmului. Aceastd invdfdturd tAlcuiegte cei o mie deani pomenili in capitolul 20 aI Apocalipsei c-a fiindintocmai ,,un fe-l de-ep,ocd-.JJcer,eas,ci> gi aplicd Ieru-salimului pimAntesc al Vechiului LegdmAnt pJoorociilecare nu se pot referi decAt la in.veacul ce va sd vind"3. Hil,r_asmul a fost respins drepterezie de cdtre Bisericd la al doilea Sinod Ecumenic dinitl1l 3Jf . invdldtura ortodoxi -recunoscutd cu privirela ag-east-d.perioadd de i es-te cd ea refrezinti

. E adevdrat cdanumili propoviduitori vechi, ca Iustin,Irineu pi Me-todie au pdstrat concepfia hiliastd ca pe o pirere per-sonald. insd odati ce Biserica a vorbit cu autoritate laal dsllga=$nqdlq4eaic, tofi cregtinii credinciogi giinformali ar trebui sd primeasci hotdrArea ei in aceastdprivinli.

Claltd gregeali legafi rle hiliasm gi prepiti intr-omare mdsurd in vremea noastrd este i

". Aceastd invdldfurd susline ci tofi ,,cregtiniiad_gy_drafl'ye1fi ripili sat' ridicafiJa Cer, inaintea veni-rii necazului celui mare (Marcu 13,27). i, " invafd privitor la cei credinciogi cd vor scipade vremea necazului celui mare prevestit de Domnulnostru irr Evangheliile sinoptice gizugrdvitcu aminunteinfrico gdtoare in Apocalipsd.

Ar fi minunat pentru unii care fac parte din vreoelitd, ca aceasti invdtdturd sd fie adeviratd. Daci ar fis5-i vorbili despre ,,necaz" unui cregtin ortodox care ebine informat cu privire la istoria Bisericii Ortodoxe, e

3 Arhiepiscopul Averchie, op. cit, p.24.

169

probabil si vd rdspund{: ,,Care din ele?" BisericaOrtp-d.oxd este numitd Biserica Mucenicilor. in vremeag Stalina prezidatmoarteaa cincizeci;i cinci de milioane de oameni, dintre caregaptezeci-ti cinci la sutd erau cregtinia. Biserica a tnduratchin dupd chin de-a lungul istoriei sale. l

Cu toate acestea, noi credem cd existi t)rt ,,necaz[strAmtorare] mare" - cum l-a numit Domnul IisusHristos (Matei 24, 21) - care va veni. Dupi cum amobservat mai sus, acest ,,necaz" este zugrdvit maiamdnunlitin Apocalipsd.insdnu existd nici un versetlimpede, in intreaga Scripturi, care sd arate cd cregtiniivor scipa de acel ,,necaz". Mai degrabd suntemneincetat poviluili

e gi sd stdm tari intrudragostea gi credinciogia noastrdfaJdde Hristos. in modvddit, e invremea acee4 gi-o-va.peeetluicu cununa muc iciei.

Semnele aremurilor

Mul;i propovdduitori ortodocai cred cd existdsenrne limpezi care n€ pot ajuta si fim pregitifi pentrucea de-a Doua Venire a lui Hristos. Fiecare generaliede cregtini a socotit cd vede aceste sernne care se vorpetrece - gi nu greteau neapirat. Domnul nostru avorbit despre aceste semne ca fiind asemenea ,,incepu-tului durerilor" nagterii (Marcu 13,8). Chinurile nagteriise repeti gi cresc in intensitate gi frecvenld pAni cAnd

a Cf. datelor puse la dispozifie de David Barrett in Encyclopedinof WorldReligions.

t70

se nagte copilul. De acee4 multe din semnele acestease intAmplau gi reveneau pe parcursul irtregii istorii aBisericii.

CAt despre vremurile noastre, calamitdfile gi altedezastre nafurale par sd creascd in intensitate. Suntpredicfii cd SIDA va curma mai multe viefi omenegti.decAt a fdcut-o orice altd plagd de-a lungul istoriei.Virusul Ebol4 gi altele chiar mai inspdimAntdtoare searatd la orizont. Mai mult, in termeni de distrugere gipierdere a proprietdlii, uraganul Andrew a fost cel maigrav dezastru natural din istoria americand. Treispre-zece companii de asigurdri au dat faliment din cauzalui. Totugi, ce este mai riu std sd vffi. in ce privegtecutremurele, le

cUgerLurel-trindei4 cu pierderi covArgitoare de bunurigi vieli (Matei,24,7; Marcu 13,8; Luca 21,11).

Poate cd I cel mai inspdimAntitor al apro-piatei Veniri a lui Hristos este infnligat in Cartea Apo-calipsei la capitolulalL7-leagi urmdtoarele. Acest semnare,nume tainic: , mama curvelor9i a urAciunilor plmAntului" (Apocalipsa 17, S).,,Babilonul a insemnat intotdeauna impo-triva lui Dumnezeu... indllare de sine gi idolatrie"s.Aceastd intrebuinfare simbolicd a Babilonului pare sdarate o ali rilor elobaP.-,oltlise+religioase care va duce lumea cdtreJudecataei de pe urmd.

E cu putinli ca aceasta sd fie, cumv4 o alianldnestatornicd formati din pdrli ori din toate firmele

s CI. The Orthodox Study Bible, p. 622.771

internafionale, grupdrile etnice, religiile 9i bisericile,cArmuite poate de insugi Antihrist. Vq-pafea ser fie cun3p igivafi,,,mamaurAciunilor" (Apo-

calipsa 17, 5). Cregtinii ortodocai adevdralii cAnd vorincercasd aPere dreptatea

,,Ci din vilul-aprinderil=eurvie=i aale au biut toateneamurile, gi impirafii pimAntului cu ea au curvit, ginegufitorii pimAntului din mulfimea desfitirilor eis-au imbogifit. Si am auzit alt glas din Cer zicAnd:Iegifi dintr-ins4 popopul meu, ca si nu vn impnrtngificu picatele ei 9i ca si nu luafi din pedepsele sortiteei" (Apocalipsa 18, 3-4).

insi vestea cea bund este cd Hristos Se va intoarcegi va curma rdul cu cuvAntul gurii Sale. Atunci to;i ceicare s-au pregdtit pentru acel eveniment mdre!, se voralitura mullimii celei mari [a Sfinfilor], strigAnd: ,,Ali-luia! Pentru ci Domnul Dumnezeul nostru, Atotfi-itorul, impirifegte" (Apocalipsa 1,9, 6).

Sunt acestea vremurile de pe urmd? Cred cd daSfArgitul lumii std asupri-ne! CAt de curAnd? Nu gtiu.insi Domnul nostru Iisus Hristos a sPus: ,,Drept aceeaprivegheali, ci nu gtifi ziua nici ceasul in care FiulOmului va veni" (Matei 25,13). ,,AgL vino, DoamneIisuse!" (Apocalipsa 22, 20)

l

I

I

l r

Aw

al at atU U V

alv

DESPRE SEMNELE SFARSITULUI LUMII9I ALE VENIRII LUI ANTIHRIST1

Printre grupdrile protestante de azi, se regisegteun vddit interes pentru vremurile de pe urmd. Librdriile,,cregtine" au secliuni intregi dedicate proorociilorbiblice, expunAnd cdrfi precumLate Great Planet Earth,care, fdrd exagerare, s-a vAndut in ultimii ani in zeci demii +" exemplare.

In acelagi timp, simt gi eiapropiereaimpliniriiproorociilorstrf,vechi;inCe_tateaveche a Ierusalimului, un seminar teologic aparte itr-cearcd sd reirrvie i, pregitindu=se+entruzi . Strd-daniile lor sunt sprijinite de o seamd de cregtini evan-ghelici care vid in refacerea Templului apropierea celeide-a doua Veniri a lui Hristos.

Darcare este vEiuneaBisericii Ortodoxe cu privirela vremurile de pe urmd?

Diferite perioade ale istoriei au fost martore ladezlinpiri ale zelului apocaliptic ai agteptirilor me-sianice. In Rusia de pildi, mulf oameni au crezut cdNapoleon era Antihrist. In Americ4 in anii L840, unpreot baptist pe nume \{illiam Miller a socotit pebazaproorociilor din cartea lui Daniil cd Hristos trebuia sirevind cAndva intre 2L martie 1843 gi 2L martie \844.(in ciuda a ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept Marea

l Acest cuvant a fost alcdtuit prin intrebuinlarea urmitoarelorsurse: Apostasy and Antichrist, Jordanville, 1978; Antichrist deProtoiereul Boris Molcean ov,in Orthodox Life, vol. 30, nn 3-4; Cuailntdespre aremuile din urmd, finut in 25 decembrie 1982 de cdtreieromonahul Alexis Rosentool la Congresul Tineretului OrtodoxAmerican, desfdgurat lh New Shamordino.

l l J

Dezamdgire de Ia 1844, adeplii lui Miller au rdmas uniligi au format Migcarea Adventistd de ziua a gaptea).

Cu siguranli nu suntem cei dintAi care trdiesc,,rdzboaie 9i zvonuri de rizboaie... foamete 9i ciume

9i cutremure", despre care Domnul nostru a spus cd vorprevesti sfArgitul lumii (Matei 24,6-7). Totugi, fird a nededa speculaliilor senzafionale - prea adesea tipiceproorociilor despre sfArgitul timpului -,riJor aratd limped,e-cd apostazia mondiald capit5 av6atfur agteptarea fritnirii lui AntihriSj gi cd stdpAnirea lui vafi vestitd de zelogi prooroci mincinogi care ,,pe mulfi iivor amlgi" - de va fi cu putin|5, chiar Fi ,,pe cei alegi"(Matei24,5,1l;Marcu13,6). iseintindedeja peste fala pdmAntului. Daci ndddjduim sd-Irdm6nem credinciogi lui Hristos, trebuie sd cdutim sddeslugim aceste semne ale vremurilor pi sd ne pregdtim,,luAnd toate armele lui Dumnezerr, ca si putem staimpotrivi in ziua cea rea, 9i, toate binrindu-le, si rimA-nem in picioare" (Efeseni 6,13).

,Copi| ceasul cel de apoi este" (1loan 2,1-8).Nu putem inlelege ce se va intAmpla la sfArgitul

lumii fird sd pricepem facerea lumii gi rostul omuluipe acest pdmAnt. Prin Adam, omul a fost ficut dupdchipul lui Dumnezeu. Dintre toate fdpturile luiDumnezeu, doar omul a fost pdtruns cu suflare de viald,dar al harului care a ficut cu putinli ca el sd ajungdasemdndtbr cu Dumnezeu. Astfel, omului i s-a datputinla de a iubi, de a avea mild, incredere, doriri sfinte;i-a fost datd putinla ca intru slobozenie si intre inpdrtdgie cu Dumnezeu. Ca gi cununi a zidirii luiDumnezeu, omul a fost fdcut din dragoste gi pentrirdragoste. Dragoste4 totugi, nu este mecanicd; ea senagte dintr-o voinld liberi gi e de trebuinld o neincetati

t74

alegere lucrdtoare: ,, i, pdzili poruncileMele" (Ioan 14, 15). Lui Adam i s-a dat porunca sd numdn6nce din pomul cunogtinlei. CdlcAnd voit'aceastdporunci, eta rupt legdfura._osebitd pe care o avea cuDumnezeu - cea intdrite de dragostea desivArgitd. Deatunci, Dumnezeu il cheamd pe om inapoi la Sine gi El.va face orice ca si mAnfuiasci un suflet - cu condifia caacel suflet sd-gi doreascd sd fie intr-adevir cu El. Aceastaeste alegerea cu care se confruntd oricine vine ir lume:daci vrea sau nu sd-I aparfini lui Dumnezeu. Aceastdalegere este temeiul rostului nostru aici pe pim6nt. Casanoastri cea adevdratd suntCerurile; loculnostru nu esteaici; . Vialaeste o bdtdlie pentru sufletul omului intre Dumnezeu gidiavol, iar la mijloc este omul care trebuie si-gi exersezevoin;a sa liberd de a-gi alege soarta vegnicd. Totugi, incurgereavremii, r aga nfltq n!4gq4jncataproape ce va inHtura od . AtuncipimAntul igi va fi pierdut rostul, iar sfArgitul va veni.

este pricinuitd de aposta-zie, de lepddarea Adevdrului, care va face cu putinldstdpAnirea nelegiuitd a lui Antihrist. Aga cum a spusSfAniul Pavel, ,,zirtaDomnului nu va sosi pAni ce maiintAi nu va veni I9i nu se va da pefafi_g_aqul nelegiuirii, fiul pierzilrti" (2 Tbsaloniceni 2,3). Degi apostaziaa existat de fapt din perioada timpuriea Bisericii, in veacul acesta [al XX-lea] s-e_ardtato qggterep.uAtittaa{e a influenJe_i rdului, incAt chiar acum este cuanevoie ca oamenii si vadd lumina Iar lucrurile se petrecP$g$abxic$l+Eurcblpplgqorganizatcasdfi enumaiintAmplitoare. In.domeniul religios, gdsegti un hdfig ft:prooroci mincinogi,.tofi gcolindu-gi adeplii si primeasciinpelarea; nesiguranla din plan politic ai economic a

775

inEptfat_rntpggfgq New Age, cu avAntul ei pentru unguy-grn_!0qndial din punct de vedere cultural, Irl4ss:

a ajutd la promovarea apetitului pentru tot ceea cee c, exemplificat prin ,,eroii"adolescenlilor de azi; nelegiuirea e nestipAniti: ri-p-ire, viol. crimd; televiziunea prin cablu vAr{ in gasi por-negl4fla; are loc incurajatide un stil de viafi care respinge c_regtinismul_ ca,,incomod". Prin toate aceste4 omenirea este adusd in-tr-o care va ingddui venirea luiAntihrist.

,,Asemenea gi voi, cAnd vefi vedea acestea toate,si gtifi ci aproape este,lAngi uqi" (Matei 24,3il.

Odatd ce lumea a fost pregititi indeajuns, cum i9iva face aparifia Antihrist? Dg unde va veni? Cine sauce va fi el, aceastd fiard a Apocalipsei?

Ca si rdspundem la aceste intrebdri, trebuie siincepem prin a infelege cuvAntul ,,Antihrist". ,,Ant7"insemnd ,,impotriva" sau ,,inloc". a

s de dragul implinirii proorociilorVechiului Testament despre Mesia Asemenea unui lupin piele de oaie, se va preface bun, pretinzAnd cd aduce,,pdce pe pimint, intre oameni bunivoire" (Luca 2,L4).MaLtdrziu-rgiva da-araaoape_ fald; il va huli peDumnezeu gi va cere ca lui insugi sd i se aducd in-chinare. AvAnd in vedere ci Hristos este Omuldesd-virgit, b unitatea desivdrgitd, Antibrist__ya-ardta

in chip-omenesc; supunAndu-giintreaga voinfd i, va fi pe deplin stipAnit deel. Esteimpggap_t 9i o.ls_qry{m aici cd Antihrist nULgEte

cdci Dumnezeu nu aringddui o stdpAnire atAtde suprafireascd a rdului. Dacd ar fi ca Satana sistdpAneascd irtr-adevir peste om, omului nu i-ar mai

t76

rimAne nimic de ales, n-ar mai putea sd-gi manifestevoia liberd - iar aceasta ar fi o batjocurd adusd dragosteilui Dumnezeu pentru om. Ceea ce e dezastruos, estecd oamenii tocmai aceastd voie liberi - dumnezeiegtesdditd - o intrebuinleazd,ca sd aleagd rdul. in lumea deazi, vedem cd prinpropria noastrd voie liberd ne aritim.a fi dricegti unii citre al;ii. Nu putem spune cd apos-tazia este numai lucrarea diavolului gi c5: ,,Nu poate fiopritd". Nu. F?-e te g 4lggerii bmutui

- iar hotdrArea aceasta nupoate duce decAt la Antihrist.

Dacd Hristos 9a ndscut dintr-o Fecioard curati -cununi a firii omenegti -, pa@vnicql S4q-Antihrist, sevanagtedintr-odesfrAnati. spuneci ,,nu insupi diavolul se face om ata cum 9a inomenitDomnul - sd nu fie! - ci ge_nastepli_r din curvie Fi primegtetoata energia Satanei. CAci Dumnezeu, cunoscAnd maidinainte toatd perversitatea voinlei lui, pe care o va ave4rlg4dglg ca si locuiascd diavolul in e1"2.

AvAnd ca temei SfAnta Scripturd, cei mai mulfiSfiraE_p;rinli socotesc cd Antihrist v.a_fi-dg obAqgiee vgssA. dirLlemiAia_Iui_Dan. P o triv i t p roo roc i e iPatriarhului lacov: ,,Dan va fi garpe la drum, viperila poteci, inveninAnd piciorul calului, ca si cadlcilireful" (Facere 49, 17; uezi pi leremia 8, 16); intrerdmdgilele seminfiilor lui Israel care sunt pecetluiteintru mAntuire (Apocalipsa 7, 4-8), tribul lui Dan estesingurul ldsat pe dinafard3. Este interesant sd remarcdm

2 Yezi CuvAntul SfAntul Ioan Damaschin, cuprins in acestvoi.tm Iapp.224-226.

3 Vezi gi C. E.Hrll,, Antihistfrom theTribe of Dan,inrev.lournalof Theological Studies,Oxford University Press, vol.46 , apnlie,7995,pp.99-777.

177

aici cd i, dintre care cAteva mii au fosttransp o rta f i ae=ri 4n i4 I_9 qael p ri_n,, Opq rqti une a M os,e s",suntdeclarafi a fi ,,f.drdindoiali din semintia lui Dan"4.

Se presupune de asemenea cd viafa lui Antihrist seva modela dupd viala lui Hristos, in sensul cd va fii4pdrfifi i11.trciped@de. inprimaperioadd a viefii lui,care va dura cam 30de ani, t. ,,Antihristva fi crescut in taini" (Sfantul Ioan Damaschin) gi va fiinstruit cu iscusinfi. Multipapqenr qu vlald duhovni-ceasci cred cd Antihrist s-a niscut deias.

in cea deadoua perioadd a viefii sale, eJ va acapa-ra-atentia-lumii ca unul care poate sd rezolve toateproblemele omenirii. Este mai mult decAt probabil cdocArmuirea lui lumeascd va incepe intr-o:rrenejn eare

oam_erri il p_ragul deznddejdii. SlinfuLEfremSinrl spu-ne: ,,In vremea in care va veni garpele, nura_fideloclini+te4-e4imAnf va fi mare-n"dpastd,-uluire, neor6n-dldal4,.moarte-+iloamete pAnd la toate marginile pd-mAntului". Omenire4 va strig-adupd o rez-oliare a cnz i cu reti-nogtinfd planul lui Antihrist de a statornici

- un plan care este deja in pregdtire. ,,IJn glasal chemdrii va fi slobozit din intreaga societate ome-neasci, rostind deun <geniu al geniilor",c4re_ sr[ ridice dezvoltarea materiald pi progresul la celmai inalt nivel 9i sd aduci belgugul pe pdmAnt" (SfAntulIgnatie Briancianinov).

a Afirmafie fdcutd de rabinul Ovadia Yosef in ziarulTime dinla[ i4aqarie 1985.

s Acest articol a fost scris la sfArsitul anilor '80 ai veaculuitrecut gi are probabil in vedere cuvintele proorocegti ale SfAntuluiIoan Maximovici gi ale Episcopului Teofan al Poltavei.

778

Antihrist va apdrea mai intAi ca un lup in piele deoaie, ca sd-i amdgeascd pe oameni pi sd le cAgtigeincrederea ,,Va veni ca tinul smerit, blAnd, un urAtor(cum va spune despre sine) al fdr;dqlsSii, disprefuindidolii, dAnd irtAietate cucemiciei, bun,iubitor de sdraci,peste misurd de frumos, statomic, ingdduitor cu tofi..,Nu va primi mitd, nu va vorbi cu mAnie, nu va aveachipul posomorAt, ci printr-o infdligare cuviincioasd vadgce_ lqmea ia_insel '

= (Sjaq$ilEfremsirul).iindtatdlmincincinoase, caiat, gchiopii u

vdzdnd, in vreme ce nu s-a lucrat nici o- tdngcl_uire" (S_fintul Chiril al Ierusalimului).

Una din primele finte Ale lui Antihrist va fi sddobAndeascd pppularitate printre ev.rei. Va reugi si ducdlqbun sfArpit o c ti va far:esL inceapd infiptuirea visului vechi de veacuri al evreilor

irezistibild: ,,Afunci cAnd oamenii vor vedea asemeneav_iflqErprltere,dintr-odatdtof ivqlguggtaintr-lngAndgi cu bucurie mare il vor proclama impdrat, grdind intreei: <E cu putinld sd se giseascd un alt bdrbat aga de bungi de drept?o" (SfAntul Efrem Sirul).

I4_aceasti a doua perioadd, cAnd Antihrist va lucrapentru a-gi irtdri popularitate4 e

ceasul acesta foarte intunecat ,,El nu va ldsa omenirea179

fdrd propovdduirea 54 sd fie fard de rispu4s laJudecatd" (SfAntul Efrem Sirul). Cei doi Prooroci seinfelege cd sunt Ilie 9i E4oh, care nu au gustat moarte4ci au fost primili sus in Cer. Iar acegti prooroci vor,,intoarce inima pirinfilor citre fii gi inima fiilor citrepirinfii lor" (Maleahi 3, 24) . Fericitul Tgo{il4ct tAlcuiegteaceasta ca insemnAnd cd ei ,,v-o1 intoarce la credinla inHristos i care sunt gdsili supugi, rimAnAndcredinciogi, cum ar veni, mogtenirii pdrintegti a celorcare cdzuserd din ea".

e, acegti doi Prooroci vorlucra ca sd-gi implineascd menire4 fdraimpiedicaredinpartea lui Antihrist (Apocalipsa 11-,3-6). Totugi, p_utetgaI atalde mare incAt mulli dintre evrei vordiSprefui prevestirea proo gi careil vor proclama pe Antihrist drep-t cArmuit-orul lor,,, adevi4a lgl "-lv!es ia.

, Antihrist se va ardta (in chip mincinos) dreptMesia prin propria sa intrare biruitoare in Ierusalim,cAnd-lpi v-alua locul in templu. Aceasta va vesti cea de a

a viefii lui, cAnd va ajunge sdimplineascd e - ca ,,Prooroc'!, ,Jnpdrat"g!-MarePreot'.

Primind stdpAnire gi putere de la Satana (Apocalipsa13,2)inschimbul supunerii sale depline fap de el (fiind

biruit in insa+ij+ituea-cdreia Hristos i-a finut piep! in

_pustie - Matei 4,1--11), Antihrist igi va intdri statutul destipAnitor al lumii. Acest fapt este infelitat in proorocialui DaniLL qare,gr4td gd,,qgyor ridica zece regi" (Daniil7,24). Dintre acegti4 9 i se vor supune cu grdbire luiAntihrist, in vreme ce va fi nevoie si-i doboareprin puterea armelor. Aceasta explicd infigigarea luiAntihrist in cartea Apocalipsei ca ,,fiari care avea gapte

180

capete" - cArmuitorii care i s-au supus de voie - ,,Ei zececoarne" - cele zece regate (Apocalipsa 1-3,'1.).

in acelagi timp, din pricina ingiduinlei gi sfinlenieilui ingeldtoare, Antihrist v-aJi _declarat conducdtgrulspiritual al tuturor religiilor. Va ardtapfuliage faJa_decgegtini, ,,fdgiduindu-le ocrotiri de tot felul,

re_qqlloagterii oc6rmuirii lui" ,,Cei care nu inlelegcregtinismul, vor vedea in el [Antihrist] un reprezentantgi un apirdtor al credinlei adevirate gi se vor uni cuel" (Sj4nxrlEfremSirul).

O-dat5. declarat cArmuitor al lumii, Altihrist vaincepe p.entru el, omul dumnezeu,inlqc+rl-v=enereriiDumnezqu-O lisusllristos.Ceicare Ii_r4nqin credincioti lui H s, vor-starrrif"rria$ntt-hristutui ,,gi apoi, garpele acesta pere_!1andri ini^imalui 9i-9! v,avir-sa otrava'l (SfAntul Efrem Sirul).

e vor fi cei doi Prooreci care, dinpricina convertirii la Hristos a multor evrei, vor stAmicea mai puternici pizrr.6, din partea lui Antihrist. ,,IarcAnd vor isprivi cu mirturia lor, fiara care se ridicidin adAnc va face rdzboi cu ei,9i-i va birui 9i-i va omo-fi" (Apocalipsa1L,7). rvamarcadezlSnpirea

as-uPncreg!rular. Vgr fi oprili sdsluieascd Dumnezeiasca Liturghie, iar Biseriga se vaascundein-catacombe. ,,lertfa 9i prinosul vorinceta 9iin templu va fi urAciunea pustiirii" (Daniil9,27).intruacest fel va fi necazul acelei vremi, ircAt ,,tqJi o-ameniiii v-or fe"rici pe cei care au murit gi sunt deja ingropafiirainte de a veni pe pimAnt acest necaz mare" (

de Antihrist va deveni cu neputinfd. Nu nizuifi sn il oprificu mAna voastrd slabi. Retragefi-vd, pdzl1t-vi de el; 9i

181

aceasta vd va fi de ajuns" (Sfantul Ignatie Briancianinov).Atunci, i dintre cregtini ,,vor fugi in

- rugandu:sezt+noaBte. . . ea sd fie izbdvili de garpe. .. gi aceasta

_li se v-q@'--1Sfdalql_ Efrem Sirul).,,CArmuirea lumii de citre Anft dst vgfurratrei-ani

gi jumdtate (Apocalipsa 1-3,5). Orbitd de propria einelegiuire gi de amdgirile lui Antihrist,

Vrdjmagii lui Antihrist vor fi socoti ,dreplv_f.{imaSi ai bin'elui Fi or " (SfAntulIgnatig priancianinov). Aceasti mare parte a omeniriise va bucura de o pe-rioad5-de rlestindere, ,,mAncAnd 9ibAnd, insurAndu-se gi miritAndu-se" (Matei 24, 38).Apoi, dintr-odatd, cgpele mAniei se vor slobozipeste ceice urrneazi lui Antihrisf ndpaste gi cazne ii vor chinuipe cei care i (Apocalipsa cap.16), iarapele pimAntului vor fi preschimbate i:r sAnge (Apo-calipsa 16, +7). Toate acestea se vor petrece cAnd rro1-1[itLe!-Putin-A$lgPtate gi cAnd indepirtarea omuh;deTlumnezeu va fi atins hotarul cel mai d e Fe urmd. AtunciAntihrist lui

n,irsi Dumnezeuv4 trimite , care va gterge !1untiidgn_e fata pemantutul le"-m6ndrielomululiar-ogtidlerorliximicit e ( Apocalipsa L 5, 1 6 -21).

$i atunci 1, ga un fulger care_ lumineazddin cer-dqpi cum a fngdduit-__+t ap_a va_tti sfArgitul.

,,Ci precum a fost in zilele lui Noe, a9a va fi givenirea Fiului Omului" (Matei 24,37).

Agadar este limpede cigierzania lumii se va datorain cele din urmi 1xt_al41elol$deare, ci unei omeniri.care a ajUng stdpAnitd de diavol..,,Cdci prin ingdduinla

1,82

Dumnezeului celui SfAnt, Antihrist v. a_p4ld_zulgrea4e_a_rnggla lumea" firndci . va fi _umplutper!4ttUl gi pretutindeni ssvor-sivArgi tolfelul deurAqqUjl (SfAntul Efrem Sin' l).

Sd nu socotim cd fiind mddulare ale Bisericii celeiadevdrate, su4lenq__gcgU}L {e_amdg11g. ,,Yd fi de tre-buinli , calg yqpute4 s_4-1i1as'[ezeviala in r acestora Cdci dacd un om sedovedegte a fi chi4r 9! r, y4_fi

t semnelor rdutifii gi fiareicelei viclene" (SfAntul Efrem Sirul).

Ti&gfe_s_A_mqgpg4q ra ne punem de pe__acum in

I acesteiaintr-olupticor-rgtientf,impotrivaduhuluivremurilor - duhUl ApAqllztei. Orice ocolire a uneiasemenea lupte acum, origice invoiald cu rdul fdcutdastdzi,fie chiargi cea mai neinsemnatd, nu va facedecAtsd sporeascd greutatea luptei de mdine.

Trebuie sd ne adipdm din izvoarele Sfintei Orto-doxii care singurd va pdstra pAnd in sfArgit plindtateaAdevdrului. Prin a Scripturii gia altor cdrfi duhovnicegti, tt pa$i-qlperetreaz-i,la slujbele bisericegti, p gihotdrAti cu noastre - ne vomdeTyolta sjtcllll pentru ceea ce este adevdrat gi, in

vremurilor depe urmd, glAryl Mare]uiPistor, Care va striga pretutindeni dupd oile Sale.Atunci nu vom mai avea nici o pricind sd ne ternem deceea ce va veni; mai cur6nd, indrdznefi fiind ficuli princredinfd neclintitd, vom striga din inimi: ,,Vino,Doamne Iisuse!" (Apocalipsa 22, 20)

183

DINAINTEA FETEI LUI ANTIHRISTIde Arhimanditul Constantin Zailea

Devine din ce in ce mai limpede, din perspectivaadevdralilor cregtini, ci lumea se leapddd de Hristos gicd este solidard in aceastd migcare ce antreneazi cu sinechiar gi acele lucruri aflate in diferite manifestdri alecregtinismrrlui (inclusiv in Ortodoxie, intru care addinuit Biserica primard a lui Hristos). Aceasta-ddnagt€re deja la anumite acfiuni de auto'apdrare ale celorcare vor sd rimAni cu Hristos. insd congtiinfa aceleiunitdfi, acelei solidaritdli2 care nu line seama de nici odiferenfi - diferenfe care pAnd la actuala perioadd,,ecumenicd" a istoriei Bisericii au fost socotite ca fiindabsolut de netrecut (mai ales cu privire la credinciogiafali de Hristos, oricAt de subiectiv ar putea si fi fost eainleleasd) -, inci nu s-a definit in nici un chip.

Hristos a vorbit odinioard in chip cu totul ldmuritdespre caracterul unei asemenea unitifi. Stau inaintea

1 Traducerea s-a ficut dupd The Apocalypse in the Teachings ofAncient Chistianity - an Orthodox Commentary by ArchbishopAverky Thushev, Frifia Sf6nhrluiGherman dinAlask4 Platin4 ediliaa n-a, 1995, pp. 291-295.

Autorul acestui articol a fost un frate gi impreund-nevoitorintru monahism al Arhiepiscopului Averchie. Autorul, fostulArhimandrit Constantin de jordanville, a fost trn gAnditor strdlucitcare, fiind pe de-a-ntregul in tradifia Bisericii, a fost in stare sd vadddincolo de lucrurile exterioare, in inima credinfei ortodoxe; undesti esenla sa tainici, nevdzutd gi puterea sa vie, apostolicd. Viziuneasa este exprimatd ir aceste reflecfii asupra vremurilor de pe urmd,gi asupra ciilor in care adevdratul cregtinism se va ardta pe sine ilrmijlocul apostaziei ce sporegte tot mai mult.

2 Evorba de trnitatea gi unirea de caregrdiegteDomnulin Evan-ghehe (lun 1,0, 9-15) - dupi cum se va vede4 fir continuarea articolului.

1&t

noastrd doud afirmafii care au nuanfe de inleles inintregime diferite. ,,Cel ce nu este cu Mine, impotrivaMea este, gi cel ce nu aduni cu Mine, risipegte" (Mntei12,30). Aceasta este cea dintAi: cel care nu igi aratd,pdr-tdgia vie cu Hristos, nu doar cd nu este al lui Hristos, ciprin aceasta a gi devenit o putere potrivnicd Lui! insideoarece Domnul grdia despre ucenicii care il urmeaz5.,El a dat o explicafie cu totul diferiti cAnd ei I-au spuscd (nefiind din ceataapostoleascd), ca sd scoatd demoni in numele luiHristos: ,,Nu-l oprifi; ci nu este nimeni care si faciputere in numele Meu gi si poati degrabi a Mi vorbide riu; S.;ci cet ce nu este astri, pentrunoi este" (Marcu 9,39-40).Acest lucru se repete in Evan-ghelia SfAntuluiLuca-(9,49-50). Aceasta este a douaafirmalie, potrivit cdreia slujirea lui Hristos nu estedeloc limitati in mod formal; ea poate fi primitd deHristos in orice formi - prin harul infierii invegmAntatde El intru puterea Sa - intr-o mdsurd sau alta AmAn-doui aceste rostiri ale Domnului nu pot decAt sI aibd osemnificalie permanente 9i poate cd acum trebuiedescoperite la mdsura lor deplind - intr-o vreme cAnd,degi intr-o direcfie opusd, se contureazd o atmosferdinruditd cu crettinismul timpuriu.

Ceirar@ gq_H.nqtos Cgl ade-virat- aceia, vaLl.i. Acest fapt se vddette astizi cu o limpezimeqlultoare,

ele igi pierd tot mai mult din trdsdtura lor de suc-cesivitate formali [carac[erul de continuitate]. Cu oputere cu totul noud gi mereu crescAndd, comuniunea

185

cu Hristos este in stare sd renascd, pe orice tdrAm! (Matei13, 3-2il $i astfel se formeazd. un fenomen de masd,caracteristicsf Argituluilumii,f e_ngmen_care_va:11tqmprya

e dinpagea luiAntihnet- opotrivnicie atAt de crAncend incAt, ata cum Domnulinsugi ne-a spus, Se va gdti si-$i grdbeasci Venirea ca sdopreascd aceastd nimicire (Matei 24,22).

Acest fenomen, care se va defini in mod hotdrAtornumai ir vremea lui Antihrist, poate totugi fi observitin vremea noastrd ci, reciproci a celorcare vor sd rimAnd cu Hristos. Astfel, apare o anumitianatogie,"ontrastantd cu ecumeniSmul lui Antihrist -

in inrudirea spirituald a tuturor pirutelor credinciogiifald de Hristos, oriunde s-ar gdsi, chiar gi in mani-festarea unei heterodoxii indepdrtate de plinitateaAdevdrului. Fie ci e vorba de colosul catolicismuluiori de vreo firAmi a unui trup eclezial de la cea maiindepdrtatd periferie a heterodoxiei, dacd se ivegte vreoreacfie impotriva ecumenismului lui Antihrist, subforma apirdrii unei pdrfi infime din Hristos Celautentic, rimase in acel trup eclezial, atunci aceasta nupoate stArni decAt simpatie din partea tuturor ,,cre-dinciogilor", indiferent de mdsura in care sunt,,ortodocgl". 9i aici, desigur, nu este exclusd nici oformulare a unei astfel de solidariteti in credinciogiafafd de Hristos. Mai mult, daci aceastd unitate ii cu-prinde pe toli ,,credinciogii", indiferent de plindtateacredinciopiei lof, atunci oare nu se nagte destul de firesco luptd pentru dobAndirea generald a plinitdfii Ade-vdrului?

$i aici ne atrage atenlia in chip deosebit un cuvAntal lui Hristos, o rostire care pAni in vremea de acum a

t86

rdmas tdinuiti in continutul ei concret. Auzim inbisericd, atAt de adesea, aceste cuvinte ale MAntui-torului: ,,Eu sunt usa; prin Mine de va intra cineva, seva mAntui, gi va intra gi va ie9i,9i pigune va afla...Eu sunt Pistorul cel bun, 9i cunosc pre ale Mele, giMi cunosc de ale Mele... $i alte oi am, care nu suntdin staulul acesta; si pe acelea trebuie Eu si le aduc,9i glasul Meu vor auzi, gi va fi o turmi gi un pistor"( Ioan L0,9,1L,16).

Oare se dezviluie inlelesul a ceea ce se aratd prinaceste cuvinte, in ceea ce trebuie sd se nascd in chipfiresc in vremea actuald, in condifiile degeneririiepidemice in direcfia lui Antihrist a tuturor denomina-fiunilor, chiar gi a Ortodoxiei? Toli acei credinciogi,fiecare in propria denominafiune, care rdmAn in chipcurajos cu Hristos, se separd astfel pe ei ingigi dedenominaliunile din care fac parte gi care, ca gi intregse aldturd lui Antihrist. $i oare separarea lor reciprocinu se produce in cadrul unei pregitiri generale pentrudobAndirea plindtdfiiOrtodoxiei? Iarin aceast4 nu pareoare.si se implineascd tocmai ceea ce Hristos a griit cadespre o singurd ,,trttmd" care se va ivi, unindu-se injurul unui singur Pdstor?

Astfel, ap4l_d9.14[+IAgepeppgse care nu pot decAtsd se dezvolte tot mai limurit, in decursul desfdgurdriiapostaziei. Pe de o parte, aparifia in cadrul tuturordenominafiunilor cregtine a unui anumit nucleu de,,credinciogi" care sunt pregltifi sd sufere orice, incredinciogia lor fald de denominafiunea lorin forma eioriginali, nealteratd de influenfa lui Antihrist. Pe dealti parte, aparilia intru totul fireascd - odati cusepararea in numele credinciogiei fali de Hristos - a

unui interes plin de inlelegere cu privire la credinfatuturor denominaliunilor care s-au separat impreundin acest fel, un interes care va tinde cAt se poate de firescinspre conptientizarea instrdindrii tuturor denomina-

fiunilor de plindtatea creptinismului, care este oferitdnumai in Ortodoxie.

Astfel apar doud fenomene noi in atmosfera aPos-taziei in cregtere. Mai intAi interesul reciproc, plin deinlelegere, gi o tindere spre apropierea tuturor pdrfiloain toate denominaliunile cregtine, cu privire la credin-ciopia fald de Hristos Cel adevdrat. In al doilea rAnd, caun rezultat al increderii reciproce in atmosfera credin-ciogiei fafd de Hristos Cel adevdrat din partea tuturordenominafiunilor care au uitat plindtatea dintru ince-put a cregtinismului, se observd o tendinld reciprocd dea dobAndi aceastd plinitate.

Pentru a defini mai precis punctul de vedere ortodoxfur acest proces al apostaziei i:r cregtere, se poate sPunecd tofi, in ochii Ortodoxiei, sunt ai sdi, numai si aratecredinciogie chiar gi faln de acel mic strop de cregtinismautentic pe care il primesc in denominaliunea lor. Lrsi,din partea Ortodoxiei, mai mult ca niciodatd, trebuieindreptat un efort misionar citre acegti heterodocai innumele formdrii, dinaintea fefei lui Antihrist, a uneisingure furme care si urrneze un singur Pdstor.

a\UaA al alU U V

r|v

BISERICA iN VNEN4URILE DE PE URMA1de Alexander Kalomiros - .

Lumea gi diavolul imping Biserica spre incerciriatAt de infricogdtoare, incAt s-ar putea sd vind ziua inca cu

. Ce vor face afunci credinciogii? Ce vor face aceipulini la numdr care a d-e a nu u{gtqrmullimilor [maselor], de a nu-gi urma rudele, semeniigi concetdfenii?

Atunci toli credinciogii vor trebui sd infeleagdfaptul cd Blqqlca_nq9stegcg_lg_ gqde . *Litur-ghiile vor continua sd fie slujite, iar bisericile vor fi plinede oameni, inse Bfqedca nu va avea nici u

i g_-qi cq acei preoli sau credincioti.l. Credinciogii sunt aceia

care continui tradifia neintreruptd a Ortodoxiei, acealucrare a Duhului SfAnt. Preqlii ade-v{p1i sunt aceiacare gAndesc, triiesc ai propoviduiesc aga cum au fdcut-o Pirinfii ti Sfintii Bisericii sau celpulinnu:itigiduiescininvdldtura 1or. Acolo unde aceasti unitate de gAndiregi de viald nu existd, esteo amdgire sd vorbim despreBisericd, chiar daci toate EeIqncI armdrturisi aceasta.

Se va gdsi intotdeauna un preot canonic, hirotonitde un episcop canonic, care va urma Tradilia. in jurulunor astfel de preofi se vor strAnge micile grupuri decredinciogi care vor diinui pAnd in zilele de pe urmi.Fiecare dintre aceste mici grupuri va fi o Biserici localisoborniceascd a lui Dumnezeu. Cei credinciogi vor gdsi

' taducere dupi Alexander Kalomir os - Against False Union.789

in ele intreaga plindtate a harului lui Dumnezes. Ei nuvor avea nici o trebuinld de legdturi administrative saude alt fel, cdci pdrtdgia care va fi intre ei va fi cea maideplind din cAte pot exista. Va fi pdrtalra iq!4q llupul9i SangelLlui H-ristos, pdrtd'ie intru Duhul SfAnt'Verigile de aur ale Tradiliei ortodoxe nestrdmutate vorlega acele Biserici irtre ele, precum o vor face 9i cuBisericile din trecut gi cu Biserica biruitoare din Cer.intru aceste grupuri mici, Biserica cea Un4 SfAntd,Soborniceasci gi Apostoleasci se va pistra neintinatd.

Bineinfeles, este foarte bine ca in lucrarea exterioarla diferitelor Biserici ortodoxe sd existe orAnduiald giarmonie gi ca Bisericile cele mai pulin insemnate2 sd-giprimeascd indrumarea 9i cdlduzirea de la Bisericile maide seami - ata cum se intAmpli acum intre eparhii,mitropolii, arhidioceze gi patriarhii -,

fiP .Alg4eleandgJ4 apqo_pia

t, chiar gi Conbia iiseriajiya li€teu4s dcslryit.incAl--c-te-dinciosulnu-v-a-putea-fi-sigurdacdoBisericieste ortodoxi gau _de_alt _le-I, din pric!1a i

care vor umple lumea gi vorpropovddui: ,,Hristos este aici" gi ,,Hristos este acolo"(cf. Matei 24,23-24; Luca 1-7,21-23).

Orice alcdtuire [institufie] care va fi recunoscutdoficial drept Biseric5, tridAnd putin cAte pulin comorilecredinlei, va fi asimilatd de bd,lmdjeala de nedescris,unificatoare, care-cu o iscusinli diabolici va pdstra celemaimulte dintre=Serr-reele ale Bisericii. Doar

2 E vorba de Bisericile locale, etnice.190

ici colo, micigrupuri de credinciopi dimpreund cu vreunpreot . insdecuputinld ca neinlelegeri sd fie chiar gi intre Biseiicile cuadevdrat ortodoxe, dnpfi_cina ante_stecdrii limbilor carese regdsegte in Babilonul contemporan. insd nici unadintre acestea nu va sfdgia unitatea fundamentald a.Bisericii.

Dar va-fi qareh_qle-fe_q-d {-e_qUlgaqqd Biserica luiHristos in acele mici grupuri de credinciogi disprefuitb,care sunt lipsite de orice strdlucire lumeascd?

Cu toate aceste4 la sfArgitul vremuriloq, Biserica ceaUna SfAntd, Soborniceascd gi Apostoleascd v.qj!qe!!_na

gi a parent dezbinateirtrucelq4ryqfgri, care potchiar sd nu aibd cunoptinfd uneledealtele. insd acesteavorfi t eintreeleprinlegituriletainice ale t

wa l a l AU U W

Aw

rdm.Arre nepAngdrite.

cANrenEA vEgNrcEr BTRUTNTET

Pagtile - Tiecerea lui Hristos2 - intotdeauna ne-aumAngAi.at gi ne vor da mAngAiere din revdrsirile haruluilui Dumnezeu ce se pogoari ptit porfile larg deschiseale impdrdliei Ceregti. Toli o vor simli, va veni la fiecaredintre noi gi ne va lumina chipul cu bucurie curatd,precurncandela lumineazd icoana Nimeninuva fi trecutcu vedere4 nimeni nu va fi nebigat irn seamd - postitorulori cel ce nu postegte, cel care se roagd gi chiar gi cel cenu se roagd. Pe tofi ii v.a atinge. Sufletul unora va fi atAtdeplin de imbelgugare, incAtnu vorgti dacd se gdsescinCer sau pe pimAnt numai Dumnezeu va gti - ca si facemo irrdrizneald,parafuazi la cuvintele SfAntului ApostolPavel (2 Cointeni L2,2) -, t:r vreme ce pe allii ii va atingedelicat, ca pi cum i-ar mAngAia un fuig, aproape penesimlite. Insi fiind atingi in acest chip, dumnezeiesculhar pascal ii va stribate gi ii va umple din crettet paniin picioare cu un freamdt de bucurie; ei se vor trezi, iarochii sufletului li se vor deschide la lumina unei viefinoi gi niciodati nu o vor uita in tot restul viefii lor.

Agadar nu vom continua si vd repetim anualeleuriri de bine ale perioadei de Pagti. Este mai bine cadimpreunf,sd pistrim tdcerea Se intAmp_li adesea-caintr-o as-tfel de linitte Put.uld t[f!e mai nqUltapglere_giinle_l_eq 4eqet in r_r4elqlejii,_cuv-in_tel_e neasitre slabe. Sdne aducem aminte de cuvintele din imnul Acatist alMaicii lui Dumnezeu:,,Bucurd-te, incredinfarea celorce au trebuinli de tdcere".

Cu adevdrat a inviat Hristos!1 Epistola pascald din anul 1997 a Mitropolitului Vitalie al

Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil.2Yezi legire cap. 12.

r92

Acesta e rdspunsul vostru cel sfAnt. O ureche obig-nuitd nu il va putea auzi, insd intreaga fdpturd insu-flefitd gi neinsufleliti freamdtd la auzulei, soarele din-fuiegte la auzul ei, iar ea e purtatd peste gesuri, pdduri,tundri, jungle, degerturi gi mdri, aga incAt sd irvdluiasciintregul pdmAnt. intru acest chip este uimitorul gi mi-nunatul nostru Pagti!

$i cu toate ci abia ne-am imbrdligat ir sdrutareapascali a bucuriei, congtiinla gi daforia mea arhipds-toreascd mi silegte iardgi la cuvinte de povdluire,propovdduire gi iraintevestire.

Dintr-o datd inaintea ochilor nogtri, cu totul peneagteptate, vedem descoperirea tainici a SfAntuluiApostol gi Evanghelist Ioan Teologul -Apocalipsa Multdvremene-am gAndit la ea ca la o proorocie dintr-untimpfoarte indepdrtat, care se va implini negregit cAndva i:rviitor. &rracum, dintr-o datd, nU doar ce s-a ivit la po$levlS*ii froast@i pi resufiarea pAmn-zd@are-.taioasd a lui Antihrist a incep -acq4ez-itul intregului pemant.

Ce anume este Apocalipsa? Potrivit cu SfinfiiPirinfi care au tAlcuit aceastd carte sfAnti, Apocalipsaeste _p4q4rytSeSg aBlAg4LstlluiHnstos. Ea aratd legdturile nedespdrfit destrAnsedintresqa4ep.-ig-:-e.r_iqlid_sqataintregiilumi,aiftrggiiomeniriti-_afi ;g-lui-Uoiuor.Aieastain-seamnd cd i pentru care lumea gi tot ceeace este in ea incd existd, este faptul ci adevdrata Bisericda lui Hristos continud si sdligluiasci in lume.

C_efgSglg loafla Bisericii in zile-lenoastre? Este unagrea. Biserica repugnd celor mai mulgi dintre semeniinogtri; abia dacd este toleratd, oamenii rAd de ea gi oocdrdsc. Nu au reugit sd o biruiascd gi nu vor fi in stare

t93

sd faci aceasta. Aga incAt acunuto_4tg_putqrle iltuneri-cului cu anevoie c e_4 gi sd or e,lisAndinurmd numaiun invelig gol. Ne rAde riul in fald! Iar noi - cAtd vremenimeni nu ne deranjeazi ori nu ne tulburd ritmul viefiinoastre tihnite - gonim fdri socotinld dupd umbrabundtdfilor pimAntegti gi dupd inchipuita noastri faimdbun5. InsA Ue1g_igpillfevaJ_e_!i asupra noastri - ginegregit va ve_ni. t aa :

nu va puJea sd s-e ascqnd{41cdieri, nicimicar ftr cripituravreunei stAncl Tofvor fig:egi]i g! lise vainfaliga-o-intrebare dele_inlnturat:,,Egti cu ,,noi> sau cu Hristos?" Poate cd intrebarea nuva fi adresatd tocmai ag4 de teami sd nu il infricogezeprea tare pe nefericitul cregtin, instr el va fi trtrebat pur9i simplu: ,,Egti cu ..Roi"?"

Ce vom face, agadar?Mai intAi, trebuie sd infelegem in_ce vremu_t_i

cumPl@-pruaeidioase.triim. Apoi, trebuie si ne silimsd urmdm o viajd cu rdnd_uiali de rugiciune: si nerugim 4tglree3ja+i-,se_ara gi sd ne rugim cu rugiciunea

luilisus oriunde gi oricAnd putem. a{nai deg in Biserica cea Una, SfAntd,

Soborniceascd pi Apostoleabcd.e

-t sau pr!4_c_qno_4pterea tipicului slujbelorbisericegti sau prin qrAnduieli le episcopului saupreotului sau ale oricdrei alte tagme.Nqlqaf e dfagBstepgrsonald, izvorAtd dtu1 addneql i pentru MAntui-torul nostru, Domnul Iisus Hristos, ti credhciopia+ane

voravea putere sd izbdveasci sufletulomenesc.

194

MihopolituI Vrtalie al Bisericii Ruse din Exil

Nu a spus insugi Domnul in chip profetic: ,,insicind va veni Fiul Omului, oare afla-va credinfn pepimAnt?" (Luca 18, 8), ir vreme ce, in acelagi timp,MAntuitorul a fdgdduitcd Biserica Sa va diinuinebiruitdpAnd la sfArgitul lumii acesteia (Mata L6,18)? Aceastainseamni ce ri, Bis_gfcaI r. Vor rdmAneAumai

d biserici in care Adeviratul Trup al luiHriqtoqgiAdev^gtatulSAng,e_4tluiHri-qlqqgevqlirnp4$icre-{inciogi_1or. In restul bisericilor, nu va fi decAt o coajdgdunoasd, cu impodobire mdreald pe dinafard, insdgoald. ,,Deci luafi seama cu strignicie, cum umblafi,[nu ca nigte neinfelepfi, ci ca cei infelepfi, riscumpi-rind vreme4] cici zilele cumplite sunt" (Efeseni 5,1.5-76). ,Agq vino Doamne Iisuse" (Apocalipsa22,20).

Insd tohrgi, impotriva a tot intunericul cel mai dinafard gi agroazeiluiAntihrist pAni la cel mai de pe urmiPagti al lui Hristos, intreg pdmAntul locuit va risuna desalutul: Hristos a inviat!Adevirat a inviat!Amin.

195

Partea a IV-a

MARTURII RoMANEsU DESPREiNarNrEMERGAronlr LUr ANTrHRrsr

inainte de a citi mirturiilece urmeazd, il indemndmpe fratele cititor sd-gi plece inima spre rugdciune, fiemdcar gi foarte pulin. Pentru dreapta infelegere afaptelor ce urmeazd a fi descrise, am socotit ci este detrebuinfi sd ne impdrtdgim din puterea unui cuvAntrostit de Pdrintele Rhfail Noical. Iatd ce spunea dAnsul:

,,Si Pirintele Sofronie [Saharov] a avut lupte cuDumnezeu. GAndindu-se la toatd suferinla lumii dsteia- in al doilea rdzboi mondial - cum sunt supugi,nevinovat, atAyia oameni, numai [pentru] ci sunt maislabi, de citre silnicia acelor brutali ai lumii dsteia, carecu o nemili de neinchipuit, drdceasc6,, fac origice cuomul. $tift "n

pic despre chinurile ce-au suferit ai nogtriin inchisori - Jilav4 Pitegti g.a... $i Pnrintele Sofronie laun moment dat se gAndea ingrozit de ce se intAmpld gicum de Dumnezeu lasd ast4 izbucnegte - o descrie incartea luiDespre rugdciune, tradusi de Pirintele TeoctistCaia - izbucnegte gi zice: <Da' Tu unde egti?"; adici,,Cum pofi si privegti asupra acestei priveligti? TuAtoputernic fiind, gi nu faci nimic?> $i vine un rdspunsblAnd in inimd: ,,Oare tu te-ai ristignit pentru ei?>

in contextul vielii Pdrintelui Sofronie - el a inlelesmult mai mult decAt inleleg eu gi, bdnuiesc, [decAt]majoritatea dintre voi -, a infeles cd rdstignirea este pede o parte gi ispdgirea tuturor pdcatelol, li [pe de altd

l Acest fragment face parte din cuvAntul rostit la Alba-Iuli4in L5 decembrie 2005 9i intitulat Din ce moarte ne-a izbdait Histos.in transcriere am pistrat forma sa orald.

196

partel, mAntuirea tuturor celor pe nedrept ndpdstuifi.Si intr-adevdr, in cartea (partea intAia) a SfAntuluiSiluan, Viala pi inadfdturile, povestegte de un mcinah totata, nevoitor, rugdtor pentru intreaga lume, caresuferea. $i intr-un... - nu gtiu dacd aievea sau intr-unvis -, dar avdzuta94 un nor de sAnge deasupra capuluilui gi a gtiut cd Ssta-i tot sAngele nevinovat care s-avdrsat de-a lungul istoriei. $i-i vine un rdspuns. Zice:

"Nici un strop din acest sAnge nu va pierir".

Dumitru BordeianuuAnrunrsrRr DrN MLA9TTNA oBpnnAnr

[Pitegti] Crdciunul lui 1950. Degrailarea

[...] DacI pAni atunci torturile administrate prinbdtii gi insetare3 nu atinseserd incd degradarea absolutd,

2 Texte nepn:duse dupd Dumitru Frlrdaanu, Mdrtu*in ain mln;tirudisperdii, ed. Scar4 Bucule Stt, 2ffi1,, pp. 797 -201,, ?52-?5. intampUritecutremurdtoare ce urmeazi, s-au petrecut in inchisoarea de la Pit"ptisub ocArmuirea torlionarului lurcanu, cale giel era tot definut politic.Comunittii s-au folosit de eI ca gi de o unealtd oarbi in aga-zisele,,demascdri" ale delinufilor, iar apoi l-au executat pentru ca tot ceea ces-a petrecut la Pitegti sd rim6nd secret. In spatele lui Turcanu erautocrnai acei comunitti (Nicolski, Zeller etc.) care aveau aceeagi dilecfiede gAndire cu oculta intemafionali: lepidarea tuturor de Flristos (gi,prin aceast4 prcgitirea pentru a aduce indrinare noului impdrat allumii-Antihds$. Acestlucru estemai multdecat evident din descriereacelor petr,ecute in indrisoarea de la Pitegti cu prilejul Crdciunului dinanul 1950 gi al Sfintelor Pagti din 1951. Adevdrata mdsurd a suferinleidin temnigele comuniste gi tot sAngele ce s-a vdrsat acolg au rimasinviluite sub acoperimAnhrl smereniei. irtsd nu este cineva mai smeritdecAt Dumnezeu lrsugi, Cel Care a fos! este gi va fi de fagi in tot loculDe aceeanimeninuva avea maimulti slavd la cea de a Doua Venirc,ca gi aceia care I-au urmat Domnului irtru smerenie.

3 Bitiile erau atAt de cumplite, incAt pe corpul celor schingiuilinumai rim6nea niciun locnetumefiat ori fdri de rand. Adeseori, cei care

ceea ce voi mdrturisi in continuare avea sd intre indomeniul patologiei, iar satanizarea si atingd paroxis-mul. Nu mi-am pututinchipui vreodatd cd omul, fiinfdralionali, ar putea sd-gi injoseascd semenul in aga grad.Ce minte de demon a putut sd ndscoceasci atAtacruzime? Chiar inziuade Crdciun, cAnd fiecare dintrenoi, in intimitatea s4 igi mai amintea cum sdrbitoreaCriciunul impreund cu cei dragi, am fost pugi in fafaunor fapte care ne-au uluit.

In acea dimineafd, indatd ce a sunat degteptare4 laora Fase, Zahariaa,care in ultima sdptdmAnd lipsise dincameri, a dat ordin ca de acum incolo, in fiecare dimi-neald sd ludm pozilia fixd pe pricis, iar cei care aveau

erau bdtufi, rim6neau pe jos in stare de incongtienfd p6ni la cAtevazile. Cu toate acestea - degi pare cu tohrl incredibil - nici o rani nu seinfecta in ce privegte insetirile acestea se fdceau cu apd sirati gi aupricinuit nigte suplicii ingnrzitoar,e ce ii aduceau pe definufl intr-o starede deznddejde atAt de cumplit5, incAt ajunseserd ca noaptea sd visezenumai izvoare, rAuri gi cascade care veneau spr€ a le potoli setea

a Zahaia - cel care e pomenit in aceste mirturisiri - era definutpolitic preschimbat in torfionar gi - dupd cum ne spune DumitruBordeianu - avea psihologie de cdl5u. Avea o condamnare de 7ani, gi de indatd ce a fost adus Ia Pitegti, i s-a aldturat lui lurcanu,de bundvoie, fdrd. a primi nici mdcar o palmd (dupd cum insugitartorul sdu a adeverit inaintea definufilor). Zahana,la fel ca toliacoligii lui furcanu, a fost asasinat in cele din urmd de comunigti.

s Pozilia fixi se lua asffel delinuhrlsepunea cu gezuhrl pepricl, cupicioarele intinse; pr€ptul tr,ebuia |inut drep pi pufrn aplecat asffel capalmele si fie lipite de^genundri; privfuea tnebuia si fie fixd gi indreptat2ispre vArful picioarelor. [r aceasti pozi]ie se stitea L7 ore, de la 5 dimineappani h l0seara Chinurilepricinuitede aceastii pozife i-aduspemu$ila o stare de paroxism gi nebunie. Mai mult, noaptea se dormea tot in-to pozilie fi*4 p" spate, cu mainile incrucigate pe prept gi cu pdhlaageza6 pAni in &ephrl inimii. Cel care se mitca - atetin timpul zilei cAtgi in timpul nopF, ir vremea somnului - era bdtut p6ne Ia pierdereacunogtinfei de cdbe torlionarii *i;lP-*gheau celula

nevoie sd iasd la urind gi scaun, nu o vor mai face latinetd6, ci in propria lor gameli pentru mAncare. Amrdmas ingrozifi de ceea ce auzeam. Ata ceva nu maiauzisem gi nici nu mai vdzusem vreodatd.

in dimineala aceea, mul;i dintre noi n-au avutnevoie de scaun deoarece, din cauza hranei insuficiente,se iegea afari numai la doui-trei zile. De acee4 numaicam a treia parte dintre noi gi-au ficut nevoile ingameld. In camerd era un miros dezgustdtor, dar ilsuportam, cici ne obignuisem cu el de atAta timp. Dupdce unii gi-au ficut necesitdlile in gamelele 1or, Zahariale-a ordonat sd se aleze pe marginea priciului, sd-gi ialingura 9i si-gi mdnAnce fecalele.

Doamne! Ce scabrozitate, ce injosire, ce degradare!Mulli au refuzat sd-gi mdnAnce fecalele, iar allii au avutreflexe de vomi de aveai impresia ci-gi vdrsau maleledin ei. Era un spectacol pe care nici o imaginafie, chiarbolnav5, nu gi l-ar fi putut inchipui.

In fala acestei stiri de nedescris mulli igi doreaumoartea. $i totugi, au fost unii dintre noi care gi-aumAncat fecalele: din pudoare insd nu le voi da numele.Din cauza refuzului altor4 a inceput o bdtaie cumnuniai in camera 2 parter trdisem; se lovea peste cap,peste faJd,pe unde se apuc4 cu toate instrumentele detorturd. Mulli dintre noi am scipat gamelele pe jos,murdirind in acelagi timp gi priciul cu fecalele caredegajau un miros grefos. Cei care vdrsaserd fecalele peei, au fost dugi la W.C. sd-gi spele hainele pdtate, iarfecalele cdzute pe jos au fost strAnse cu pumnii giaruncate in tinetd.

6 Tineta era un vas mare de lemn cu capac, alcituit precumun ciubdr. in celuli erau doud tinete, una cu api gi una pentrunecesitili.

199

Cei care au fost sortiti sd-gi mdnAnce fecaJele, dupdbdtdile pe care le-au indurat, erau atAt de schilodifi, cdstdteau ca nigte statui nemigcate pe priciuri. Au fost cruntbdtuli gi cei care au avut curajul si-l infruntepeZahariagi sd-i spund cd nici cei mai odiogi mongtri n-ar fi fost instare sd-gi degradeze semenul intr-un chip atAt de bestial.Pentru Pintilie a fost inceputul asasindrii in timp ce pentruNedelcu, al nebuniei. Vlad Drdgoescu, nelegiona4 fire sen-sibili, avea in continuare un reflex de vomi, de-fi lisaimpresia ci-gi dddea suflehrl. Md g6ndeam cu groazd cumvoi reacfiona eu cAnd imi va veni gi mie r6ndul.

Aga cd, dragi camarazi gi cititori, vedeli cum ampetrecut noi prima zi de Crdciun a anului 1950. Iertafi-iinsd gi voi, cum i-am iertat gi noi, pe tofi cei care ne-ausupus la astfel de degradiri.

Peste resturile de fecale rdmase in gamelele noastres-a turnat apoi zeama de toate zilele, obligAndu-ne sdmAncim aceasti scArbogenie. Cu toate cd Pintilie giNedelcu au refuzat si mdnAnce, le-au pus cdlug la gurdgi li s-a introdus acest amestec pe gAt cu lingurila.

Dupd masd, in aceeagi zi de Criciun, Zahana s-adus la camera 4 spital de unde s-a intors cu nigte hArtiipe care le-a aruncat pe priciul lui Migirescu gi Pivd-loaiaT, si le citeascd, iar el a inceput sd se plimbe princamerd cu mAinile la spate, fredonAnd repertoriul sdu.Dupd vreo jumdtate de ord de muzicd s-a oprit 9i i-acerut lui Mdgirescu sd-i spund pe cei ce gtiau sd cAntecolinde de Crdciun gi care se pregdtiseri in acest sensinainte de inceperea demascdrilor.

7 Mdgirescu pi Pivdloaia erau, de asemene4 torfionari. Acegtiaerau definuli polit ici, insd fuseseri ,,reeducafi". ln afard de

furcanu, Zahari4 Mdgirescu gi Pdvdloaia toli cei pomenifi aicierau dgfinuli politici ce sufereau martirajul ,,reeducdrii".

200

Cum acesta ii cunogtea pe toli cei ce pregdtisericolindele ca sd sdrbdtoreascd Crdciunul in irnchisoare,i-a adunat pe priciul lung intr-un col; gi le-a distribuitla fiecare hArtiile aduse. Pe ele erau scrise, pe melodiilecolindelor, cele mai scabroase cuvinte la adresa Fiuluilui Dumnezeu gi la adresa Sfintei Fecioare Maria

Pentru ci sunt cregtin gi toatd fiin;a mea se cutremuracAnd pronunfam numele lui Dumnezeu, nu puteam gtidacd voi putea sd spun acele cuvinte de huli, de insulti,aduse Majestdfii gi Sfin;eniei lui Dumnezeu gi a MaiciiDomnului de cdtre slugile Satanei, in aceazisfAntd a anu-lui 1950, in camera 3 subsol. Acelagi lucru necurat s-apetrecut in toate camerele de la subsol gi parter. Nici celemai depravate femei din lume, nici un om, oricAt de de-pravat ar fi fost ef nu gi-ar fi ingdduit si rosteascd aseme-nea cuvinte de huli la adresa Sfinyeniei lui Dumnezeu.

NeavAnd ureche muzicali, eu n-am fost obligat sdfac parte din corul satanic. Au mai refuzat sd cAnteaceste monstruo zitdli: Pintilie, Nedelcu, Zelicd Berza,Reus Gheorghe, Dinescu gi Gelu Gheorghiu. Pentruast4 au fost supugi la groaznice bdtii, iar cAntecele aufost intonate in toate cele trei zile ale Crdciunului.

A doua zi,ne-au obligat iar sd ne facem nevoile ingamelele in care mAncam gi, din acea ziblestematd, gipAnd dupd Pagtile lui 1951, nimeni dintre noi n-a maiavut voie sd-gi spele gamelele gi lingurile. De asemene4nu mai aveam voie sd bem apd din ceagca de pe capacultinetei, ci trebuia si turndm apa din ceagcd in gamelanoastrd, inainte de a o bea. Mulfi dintre noi, ca sd mailungeascd timpul pAnd cAnd aveau si fie obligafi sd-gimdnAnce fecalele rdmase ir gameld, se ablineau si aibdscaun, fapt ce a dus repede la constipafie, care a antrenatalte complicafii gi mai grave.

207

Tot a doua zi de Criciun, mi-a venit 9i mie rAndul

la aceastd degradanti incercare, neintAlnitd nici mdcar

pentru animale. Mi-e greu sd descriu aceste nelegiuiri

gi nu numai pentru noi, cei ce le-am suportat, ci 9ipentru cititori, care vor avea aceeagi reacfie de repulsie,

scArbd gi greafi. Ca gi in prima zi, unii dintre noi am

avut o puternicd reaclie de vomd numai vdzAnd ga-

melele din care trebuia sd mAncim aceste dejecfii. Unii

au incercat si inchidd ochii, finAndu-se cu mAna de nas,

iar allii n-au putut lua nici mdcar o lingur5. Cei care

s-au opus categoric, au fost: Petricd Tudose, Eneea"

Virgil Mitan,Ion Grigorag, Hululeac Ion ti a$ii.Printre cei vizali deZahana,care asista la acest sPec-

tacol grotesc, eram gi eu. OricAt am fost silit 9i bdtut 9ioricAt ag fi incercat, reflexul de vomd a fost mai puternicpi m-a impiedicat sd inghit propriile mele fecale. In

aceastd atmosferd de miros de vomd, eram convins cdfiecare in sinea lui trdia o revoltd vecind cu nebunia

Si atunci, bitdile continuAnd cu mai multd besti-alitate, pAnd a treia zi de Criciun, n-a scipat unul firdsd treacd prin aceastd siluire. Toatd operafia s-a fdcutfdrd ca gardianul sd fie la curent, pentru cd nu el nedistribuia masa ca sd ne vadd gamelele infecte, ci unuldin comitets.

in zilele urmdtoare, s-a procedat in acelagi fel gi cuurina, cu rezultate mai eficace.

Culmea degraddrii a fost atunci cAnd o parte dinnoi au fost forlali sd minAnce fecalele altuia (eu, nu gtiude ce, nu am fost obligat sd o fac). S-a ajuns atAt dedeparte in aceastd nemaipomenitd degradare, incAt uniidintre noi au preferat sd mdnAnce propriile fecale, pentru

8 ,,Comitetul" era alcdtuit numai din torlionari ce fuseserd

,,reeduca!i". zo2

a nu fi obligafi sd le mdnAnce pe ale altuia Aceastd siluireparanoicd a durat vreo trei sdptdmAni, iar pentru aigiicAteva luni, timp in care am fost atAt de crunt bdtulipentru cd refuzam sd ne supunem, ircAt aceste sdptdmAniau fost pentru noi trceputul unui delir colectiv.

Anul Nou 1951, dupd mdrturisirile de mai sus,ref.uz sd mi-l mai amintesc.

in aceste sdptdmAni de oroare, Pintilie pi Nedelcuau fost atAt de sdlbatic torturati, ci primul a murit, iarceldlalt a innebunit.

[Pitegti] Pagtile din L951.Hula adusd Fiului lui Dumnezeu

[...] Noua pozilie fixde era atAt de greu de suportat,incAt doream, mai mult ca oricAnd, sd vind moartea sauun cutremur sd ddrAme fortdreafa Pitegti, iar molozulei sd ne ingroape pentru totdeauna. CAt de agteptatd afost gi cAt de sublimd ni se pdrea acum moartea demartir! Numai Dumnezeu insd gtia cAnd avea sd iasfArgit aceastd torturd gi in ce fel.

Se apropiau Pagtile gi eram ingrozili la gAndul cdceea ce se petrecuse la Crdciun, se va repeta aidoma gide Pagti, cu aspecte insi mult mai satanice, pe careimaginafia omului sdndtos la minte nu le poate crea

Era Duminica Floriilor, inainte de SdptimAna Pati-milor. in acea dupd-ami azd., Zaharia s-i intors de lacamera 1 spital gi a ficut o noud redistribuire pe prici.

Deodatd, mi-a trecutprin mintecd sepregdtea ceva

e Definutul era dezbrdcat complet, iar hainele erau adunateintr-o boccea care ii era agezati deasupra capului. Apoi era urcatpe tinetd unde trebuia sd stea intr-un picior un timp nedefinit, cumAinile ridicate pe lAngd cap.

203

straniu, ceva de nedescris, in legdturi cu SiptdmAnaPatimilor gi cu Pagtile.

Primul pe prici, a fost agezat, dupd noua ordine,Maglavit, urmat de Nedelcu, de Bordeianu Dumitru,autorul acestor jalnice amintiri, Popescu Paul, ZelicdBerz4Grigorap, Hufuleac, Reus, SAntimbreanu, Gheor-ghiu pi Andrigan.

Tofi acegtia fdcuserd parte din grupul lui lr{aglavit.CAnd am vdzut aceastd noud ordine gi mai ales faptulci toli eram din grupul mistic, firi sd ne ddm seam4 ogroaz6,ne-a cuprins, presimlind ceea ce ne aptepta

Luni, in SdptdmAna Patimilor, imediat dupd ptAnz,Zaharia s-a intors cu un teanc de hArtii in mAnd, maimulte mdturi tocite, un ghem de ald groasd, nigte cutiide conserve goale, mangal gi o sticlufd.

Le-a agezat pe priciul nostru, gi, din cozile demdturd, ne-a pus sd facem cruci.

Una din cruci, mai mare, era pentru Ungureanu.Nu ghiceam ce avea de gAnd sd facd Zaharia Dtn

cutia de conserye, a ficut cidelnild, iar hArtiile aduse le-aimpdrfitcelor ce se lepddaserd de Migcarea Legionard gila vreo 5-6 care fdcuserd de planton de la 15 ianuarie.

Dupd ce toate acestea au fost pregdtite, Zahaianis-a adresat in felul urmdtor: ,,Misticilor ti - celorlallidin camerd -bandi;ilor, pentru cd credefi in Dumnezeu

9i in Patimile Lui, iar dupi cum gtifi eu nu cred in astfelde baliverne, gi pentru cd este SiptdmAna Patimilor, sdvedefi gi voi ce patimi vor indura acegti mistici!"

Oricine mi-ar fi spus gi orice ag fi citit in cea maipornograficd literaturd, nu mi-ag fi putut inchipuiniciodati ci nigte minli satanizate gi bolnave puteaundscoci asemenea miscdri, pentru a huli gi ofensaMajestatea lui Dumnezeu, Sfinlenia gi Neprihdnirea Lui.

204

Aga cum am mai relatat cu ocazia Crdciunului din1950, nu-mi voi ingddui - pentru bruma de culturd gicarte pe care mi-am insugit-o in decursul anilor deinvdldturd, pentru bunul sim! gi pudoarea unui umilcregtin - sd prezint inaintea cititorilor astfel de abjecfiiadresate lui Dumnezeu. Dacd le-ag pronunfa sau ie-ag.scrie, m-ag face purtdtorul de cuvAnt al satanei gi alslug\or lui.

C\sens ar avea sd descriu pomografiile, insultelepi hula \adusi lui Dumnezeu? Cei credinciogi ne vorcrede pe cuvAnt, avAndu-i martori pe Dumnezeu gi peacei ce, in Numele Lui, au indurat astfel de torturi. Nune vor crede ateii, care gi aga hulesc pe Dumnezeu,fdrda fi torturali.

Din dupi-masa de luni gi pAni in Vinerea Mare,cAnd se cAnta Prohodul in bisericile noastre, precum giin cele trei zile de Pagti, s-a cAntat tot timpul pe melodiaProhodului, de cdtre cei zece care se lepidaserd deMigcare, plus plantoanele, tot acest repertoriu de por-nografii, miscdri gi scabrozitdli, care depdgeau oriceimaginalie.

Noi, ,,misticii", am fost purtali timp de opt zile, ingenunchi prin cameri, de la un capdt la altul, in fruntecu Ungureanu, inchipuind Patimile Domnului.

Lui Ungureanu i-au fdcut coroand de spini, iar incutiile de conserve s-a pus mangal stropit cu gazlampant gi i s-a dat foc, ca sd tdmAiem cu ele, in timp cemergeam in genunchi, ficAnd metanii.

L-am vdzut pe Ungureanu plAngAnd ca niciodati,ingrozit de ceea ce ne-au forlat sd facem.

Ce mi-a cutremurat sufletulin timpul acestei torturia duhului, a fost imaginea mamei, pe care am vizut-oin fala ochilor, irdoliatd, aga cum inlelegea ea sd trdiascd

205

SdptdmAna Patimilor MAntuitorului. O vedeam piAn-gAnd; ii era poate gAndul la suferintele mele, depitiatade ea nu gtia in ce iad md aflam.

La fel,le vedeam plAngAnd pe toate mamele celortorturati pi ingrozif i de a f i pupi sd-L huleascd peDumnezeu. Dacd ar fivdzut aceste mame Ja ce au fostsupugi fiii lor, multe dintre ele gi-ar fi iepit din minfi.

Dupd opt zile de mers in genunchi, ni s-au ruptpantalonii, iar genunchii erau numai o rand.

Singurul dintre noi care a refuzat sd participe laacest ritual satanic, a iost Nedelcu Aristide. Aga inne-.bunit cum er4 s-a desprins din cortegiu. A fost tolerat,pentru cd, spuneau ei, igi iegise din minfi.

La sfArpitul celor opt zile de chin gi umilinld, dedimineafa pAnd sear4 distrupi sufletegte, scArbili de noiinpine, de neputinla gi sldbiciunea noastrd, imploramCerul sd ne ia zilele.

Din cauza mersului pe ciment, genunchii nogtrierau o rand sAngerAndd, pi, cAnd atingeam cimentul,cdlcam parcd pe ace. Dar, in afard, de rdnile fizice,aceastd degradare spirituald a lisat rdni gi mai adAnciin sufletele gi congtiinta noastrd.

Mi gAndeam cu groazd in acele momente dacdal/elm sd petrecem la fel pi alte sdrbdtori ale Nagterii piale Invierii lui Hristob, in timp ce pdrinlii , frafir,surorilegi prietenii nogtri vor trdi bucuria adevdratelor sdrbdtori.

Nu numai in camera 3 subsol s-au petrecut ase-menea orgii, ci in toate celelalte camere, dupi cumaveau sd mdrturiseascd, dupd demascdri, cei ce le_autriit ca gi noi.

Iatd gcopul final al reeducirii comuniste: scoatereaI u i Dumnez e u iliilinim i I e_o_4me41lo f ;1plgbgp,irea I o rinneanf

O IUBIRE PANA DE MOARTE1O

CAnd md aflam in inchisoare, md imbolndvisemfoarte tare. Aveam tuberculozd,la amAndoi pldmAnii,de asemenea patru vertebre erau atinse de tuberculozd.Aveam de asemenea tuberculozd intestinali, diabet,insuficienld cardiaci, hepatitd gi alte boli pe care nicinu l\mai amintesc. Eram aproape de moarte. Ladreapt! mea se afla un preot pe numele sdu GherasimIscu. Erh egumenul unei mdnistiri [Tismana]. Acest omin etate cam de 40 de ani fusese aga de mult chinuit,incAt era aproape de moarte. Totugi avea fafa linigtitd.Vorbea despre nddejdea lui de mAntuire, de iubirea luipentru Hristos, despre credinla lui. Era plin de bucurie.La stAnga mea se afla comunistul schingiuitor, care ilschingiuise pe preot pAni aproape de moarte. Acestcomunist fusese arestat chiar de tovardgii sdi. Sd nucredeli ce spun ziarele cd comunigtii ii urdsc pe preofi,sau cd ii urdsc pe evrei. Nu-i adevdrat. Ei urisc pur gisimplu. Urisc pe oricine. Urisc pe evrei, urdsc pecregtini, urdsc pe antisemiti, urisc pe antihrigti, urdscpe toatd lumea lJn comunist urdgte pe alt comunist. Sedugindnesc intre ei. $i cAnd un comunist dugminegtepe altul, unul pe altul se bagd la inchisoare gi il bate giil chinuiegte ca pi pe cregtin.

Aga se intAmplase cd comunistul schingiuitor[tor]ionar], care chinuise pe acest preot pAni aproape

10 Cf. Inffimpldi minunate din aremea noastrd,culese de PdrintelePetroniu Tinase, ed. Anastasis, Sibiu, 2004, pp.76-77. Acestemirturisiri din inchisoare au fost traduse din limba greacd de PirintelePetroniu, insd nu este precizat care este numele celui care a dat acestemdrfurii. Tot ceea ce gtirn despre acest om, e ci a fostirrchis vreme de14 ani in temnifele comuniste din Rom6nia

207

-c moarte - fusese gi el barL^i pAnd aproape de moartede cdtre tovardgii sdi, gi-gi dddea sufletul. Sufletul luise chinuia in ghearele morlii.

In timpul noplii md depteptd zicAnd:- Domnule, fii bun, roagd-te pentru mine! Nu pot

muri, am fdcut o crimd infricogdtoare!Atunci am vdzut o minune. Am vdzut pe preotul

in pragul morlii chemAnd pe al;i doi delinuli. Spri-jinindu-se pe spatele 1or, a trecut incet pe lAngd patulmeu, s-a agezat pe marginea patului ucigagului sdu gi-lmAngAia pe cap.

Nu voi uita niciodatd aceastd migcare! Un omschingiuit continua sd mAngAie pe asasinul sdu. Aceastaeste Iubirea. Putea gisi o mAngAiere pentru acela.

Apoi preotul zise cdtre acel om:-

Epti tAndr, nu gtiai ce fdceai. Te iubesc din toatdinima mea.

Dar nu a rostit aga simplu aceste cuvinte. Poli zice

,,iubesc" gi sd fie un simplu cuvAnt de gase litere. Acestainsd zicea cu adevdrat: ,,Te iubesc din toatd inima mea" .Apoi a continuat:

- Da_Sa qu, c_a{,e sunt pdcdtos, Fet sd te iubesc aga demult, inchipuiegte-fi pe Hristos, Care este Iubirea intru-patd, cAt de mult te iubegte! $i toli cregtinii pe care i-aichinuit, si gtii, te iartd, te iubesc gi Hristos te iubegte. Ilidoregte mAntuirea ta cu mult mai mult decAt |i-o doregtitu insufi. Te irdoiepti dacd este cu putinld sd fi se iertepdcatele... El doregte sd-!i ierte pdcatele mai mult decAttu insufi doregti sd fii iertat. Doregte si fii cu El in Rai, maimult decAt vrei tu sd fii in Rai cu El. El este numai iubire.Dar trebuie sd te intorci spre El gi sd te pocdiegti.

in aceastd celuld a inchisorii, r.rnde nu mai era posibilsd fie secrete, am auzit mdrturisiree qc_rgqtului inaintea

20it

propriei sale victime^. Poate cd viala este mai impre-sionantd in romane. Insd nici un romancier nu a scrisvreodatd ata ceva. Victim4 in pragul morfii, -primea

spovedania ucigagului sdu gi cel chinuit a dat dezlegareucigagului sdu. S-au rugat impreund, s-au imbrdtigatunul cu altul. P.reotul s-a intors apoi la patul sdu piamAndoi au murit in aceeagi noapte. Era noapteaCrdq-iinului. Dar nu o noapte de Crdiiun in care ne-amadus pur gi simplu aminte cd inainte cu doud mii de aniHristos Se ndscuse in leem. Era noaptea in care HristosSe ndscuse, in inima unui torlionar comunist.

Acestea sunt lucruri pe care le-am vdzut cu ingigiochii mei.

ZAMBETUL CERESC11

Sd vd spun despre un alt cregtin ortodox [din temni-p]. Nu era preot, ci simplu fdran. (In RomAni4 aproapeintotdeauna fdranii sunt analfabefi sau aproape anal-fabeli). Citise mult Sf6nta Scripturd, insd in afard de aceastanu mai citise nici o altd carte. Acumse afla itr aceeagi celuldcu profesori, academicieni gi al;i oameni cu inaltd culturd,care fuseserd inchipi de comunigti. $i acest biet liran sestrdduia sd aducd la Hristos pe un membru alAcademieide $tiin!e. insd in schimb primea numai ironii.

- Domnule, nu-!i pot explica mult, dar eu mergimpreund cu Hristos, vorbesc cu El, it vad...

- Ia nu-mi mai spune mie povegti, cd vezi peHristos! Cum il vezi pe Hristos? ^- Nu pot sd-!i spun cum Il vdd. Simplu: Il vdd! Inmulte chipuri poate vedea cineva. in vis, sd.zicem,vezi

11 Cf . intknryldi ninttnate din arenrcn noastrd, culese de PdrintelePetroniu Tinase, ed. Anastasis, Sibiu, 2004,pp.72-73.

2tlq

multe lucruri. Mie imi e de ajuns sd trchid ochii. Uite,

acum il vdd pe fiul meu, acum o vid pe cufiInata mea,

pe nepotul meu. Fiecare poate vedea. Existd 9i un altfel

de vedere.Ydd pe Hristos!- Chiar Il vezi pe Hristos?-Da, il vadt- Nu mai spune, cum Il vezl? Linigtit, supdrat,

plictisit, indispus, vesel? Cum te privepte? ZAmbegtevreodatd?

- Ai gisit, a rispuns fdranul, imi zAmbegte!- Domnilor, venili si auzili ce imi sPune acest om!

Md ia in batjocurd.. Zice ci Hristos ii zAmbegte. Arati-migi mie cum i1i zAmbegte?

Acesta a fost unul din cele mai mari momente dinviala mea

Jiranul a luat o irfdfigare foarte serioasd. Fafa lui ainceput sd lumineze. (in Bisericd existd astdzi clerici giteologi care nu pot crede intreaga Sfante ftripturd. O credpe jumdtate, sau un sfert din ea Pentru anumite pricini,nu cred nici in minuni. Eu o cred in intregime, pentru ciam vizut mimrni. {n1-y4aql schimbareala fafd., desigurnu aceea a lui Hristos, ci ceva asemdndtor. Eu am vdzutfefe luminAnd. ..) Un zAmbeJ a apirut pe fala acelui jdran.Ag fi voit si fiu pictor ca sd zugrdvesc acel zAmbet. Eraintr-insul o dozd de intristare pentru sufletul pierdut alomului de gtiinld. Dar era gi o mare nddejde in acel zAmbet!Avea atAta dragoste gi compdtimire gi o bucurie de amAntui acel suflet! Toatd frumusejea Raiului se vedea inzAmbetul acelei fefe. Era murdard gi nespdlatd, dar aveazAmbetul ceresc al Raiului.

Profesorul gi-a plecat capul gi a zis:-Ai dreptate, domnule. L-ai vdzutpe Hristos. Ji-a

zdmblt.210

O CONVORBIRE DE TAINA12

RAndurile ce urmeazd, consemneazd o convorbirecare avut loc in temnifa de la TArgu Ocn4 in noapteade Crdciun a anului 1?51.Y.aleriu Gafencu - cel care afost supranumit ,,SfAntul Inchisorilo{' - i-a destdinuit.prietenului sdu, Ioan Ianolide, cele petrecute in aceanoapte de praznic. Iatd aceastd mdrturie, dupd cum afost agezati in scris de Ioan Ianolide:

,,- Ioane, tu imi egti cel mai bun prieten, mi-a zis.Dar nu ca prieten vin la tine, ci ca si-fi cer sfat, sd mdsupun fie. Vrei sd md asculli?

- Te ascult, am rdspuns eu, dar nu gtiu dacd voi fivrednic de increderea ce-mi ardl|

Valeriu a plecat ochii gi mi-a spus linigtit:- In noaptea asta am privegheat. Agteptam sd vind

cAntecul frumos. il cantam in minte. il deslugeam dincerurile inalte din care cobora. Cam greu pentru mine,cdci nu cunosc notele muzicale gi trebuie s-o fac dupdureche. Eram deci treaz, lucid gi senin, cAnd deodatdam vizut cd am in mAnd fotografia Setei (fata pe care oiubise). Uimit de intAmplare, am ridicat privirea gi lacapul patului meu am vdzut-o pe Maica Domnului,imbrdcatd in alb, in picioare, vie, reald.Erafdr6,Prunc.Prezenla ei mi se pdrea materiali. Maica Domnului eraaievea lAngi mine. Eram fericit. Uitasem totul. Timpulpdrea nesfArgit.

Ea mi-a spus: <Eu sunt dragostea ta! Sd nu te temi.Sd nu te indoiegti. B{_qi4!a va fi a Fiului meu. !1a sfinJitlocul acesta acum, pel!1u-sele,vii-toa+e. P-uterile intu-

12 Cf. Ioan Ianolide, Intoarcerea Ia Hristos, ed. Christian4Bucurepti; 2006, pp. 180-181.

277

pi inci vor mai inspiimAnta lume4 darvor fi spulberate. Flul meu agteaptd pe oameni sd seintoarcd la credin;d. Azi sunt mai cutezdtori fiii intu-nericului decAt fiii luminii. Chiar de vi se va pdrea cdnu mai este credinfd pe pdmAnt, sd gti l i cd totupitzbdvirea va veni, dar sa prin foc ai prin pArjol. T-umea

ryai are de suferit. insd este multd credinfd gi amvenit sd vd imbdrbdte z. Indrdznit i , lumea e a luiHristos!> Apoi Maica Domnului a dispdrut gi am rdmr"coplepit de fericire. M-am uitat in mAnd, dar nu r'-araveam nici o fotografie.

Valeriu (Gafencu) vorbea simplu, deschis, fdrdurmd de pdrere de sine. Sufletul lui pdrea un potir dincel mai pur cristal, care se invrednici a-L primi peHristos. Cugetul Lui smerit gi pacea cu care mi-a vorbit,mi-au dat certitudinea cd nu fusese o ingelare. Mdsimteam cumva gi eu sfinlit, innoit, participAnd la mi-nune. Cu intensitatea cu care fAgnesc intr-o astfel deintAmplare luminile lduntrice, cu sfiald, dar 9i cu con-vingere, i-am spus simplu:

- Dumnezeu ne cerceteazi. Dacd noi putem cddeaEl va birui. Ne trebuie credinfd, gi acum putem aveamai multd. Si ne rugim!

Am fdcut impreund o scurtd rugdciune. Si, in tdce-rea camerei 4 pentru muribunzi, sufletele noastre s-aufdcut o clipd scard cdtre cer".

Partea a V-a

SFINTII PARINTI DESPRE VENIREA[,UI ANTIHRIST SI SFARSITUL LUMII

PROFETIA SFANTULUI NIFON,PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI

DESPRE SFAR9iTUL VEACURILOR1

PAnd la sfArgitul lumii, fiule, nu vor lipsi drepfiiDomnului Dumnezeu, dupd cum nici lucrdtorii Satanei

i i + . r

nu vor lipsi. Ip*zile_le c_qle_pgj deps-utmd, insd, adevd-ralii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni.

$i chiar dacd nu vor face semne gi minuni ci astdli, vorcdldtori necontenit pe calea cea strAmtd, cu toatd sme-rqryA. Acegtia vor fi in Impdrdlia lui Dumnezeu maimari decAt pdrinlii fdcdtori de minuni. in vremea lornu va mai fi cineva care sd facd semne minunate,deoarece, chiar vdzAndu-I, nu vor vrea si se infelep-

leascd in luptele duhovnicegti2.

1 Cf. AnuI 2000 gi senmele sfargitultti luntii, volurn redactat deLln grup de preoli misionari, Chiginiu, (fdrd an), pp.46-47.

'z Slarrtull grratie_ Bnancianinov a intrebu inla t acest cuvAn t alSfAntului Nifon in incheierea sa laPateicul egiptean, pe care dAnsulf-i tradus in limba rusd. intr-o traducere a lii el"*u.rdru Monciu-Sudinschi, gdsim urmdtoarea versiune a acestui fragment dincuvAntul SfAntului Nifon: ,,in ultimele timpuri, cei care vor lucracu adevdrat luiDumnezeu s9 -v_g_Lqglg{lde cu in}elepciune de oamenipi nu vor face printre ei semne gi minuni ca in vremea de fa!5. fi vorpagi pe calea unei nevoinle topite tn srEerenie gi, in Imp5rifiaCerurilor, se vor dovedi mai mari decAt Parinlii care s-au prosldvitprin semne" (cf. SfAnhrl Ignatie Briancianinov, Cuahnt despre moarte,ed. I leana Bucuregti,2000, p.5).

2t3

in primul rAnd, ger ce y9_r ry49_upg*-sqAulele-biseri-cegti din toatd lumea vor fi cu totul strdini Fi nici--idee

. Dar gi int€tstf,tdtorii-mqna-hilpr -v-or filelel. Vor fi roblrpery$glulpryqlb-vei 5fepart9,incAt vor fi mai degrabd s=ml4eale Pentru oameni decAt

pildd de virtute, deoarece virtutea va ldncezi. Vadomni

peste tot iubirea*d-g-a.€;ittt, dar vai de monahii care se

vor desfdta cu banii. Cd acegtia v e inainteall{ Dumnezeu gi nu vor vedea fafa Domnului. Monahiigi mirenii yo111a_b-gm,g-u =c-4mdtd gi nu vor vrea sd-iinmu llea sci in Dumn ezeu, p_ n! rnlgglellg-l-a-sdrac i. De

acee4 dacd nu se lasd de aceastd ldcomie, vor fi aruncaliin tartar gi in muncile iadului. Deci atunci, cum am zismai inainte, tlin;e pecalea cea largd a pierzdrii3.

3 in cartea ce cuprinde versurile gi invifdturile-S- fA4tului Ioan

Iacob Hozevitul, aceastd profelie este tradusd astfel:

,,Pand h sfArgitul lumii nu vor lipsi profelii lui Dumnezeu,dupi cum nici slujitorii diavolului nu vor lipsi niciodatd. Lrsd inzilele din urmd, cAfi vor sluji cu adevdrat, cu credinla lui Dumnezeu,cu multd in;elepciune se vor ascunde de oameni. fli cu toate cd nuvor face semne gi minuni ca Sfingii cei de demult, vor merge insd pecalea anevoioasd cu multi smerenie.

Acegtia se vor afla in impXrijia Cerurilor mai mari decAtpdrinfii care au fdcut minuni, pentru cd in vremea lor (adicd irn acelezile in care triim noi astdzi, ale lui Antihrist) nu se afl5 nimeni ca sifacd semne gi mimrni, ca sd se infierbAnte rAvna lor spre nevoinfelecele duhovnicegti. Pentru cd in toatd lume4 cAfi vor ocupa tronurilearhieregti vor fi cu totul nevrednici (acatalili) gi nu vor avea nici oidee de fapte bune (areti). Dar gi starefii, conducdtorii monahilol,vor fi la fel. Vor fi biruili de ldcomia pAntecelui gi slava degartd givor fi pricind de sminteli oamenilol, mai mult decat pildd de faptebune. fi de aceea nici nu se vor mai gAndi la lucrarea faptelor bune.Va stdpAni peste tot iubirea de arginfi. Dar vai de monahii care sestrdduiesc si adune bani, cd unii ca acegtia nu vor vedea fafa lui

274

PROOROCIA CUVIOSULUI PAMVO DIN EGIPTDESPRE CELE CE VOR FI

iN vRslrtuRILE DIN URMA4

Awa Pamvo l-a trimis odatd pe ucenicul sdu ca sdvAndX rucodelia sa. Si fdcAnd gaisprezece zile{drrpd cumne spunea noud) [in cetate], noaptea dormea in tindabisericii SfAntului Apostol Marcu; Si, vdzdnd slujbaBisericii piinvd!6nd gicAteva tropare, s-a intors labdtr6nul.Deci i-a zis lui bdtr6nul: ,,Te vdd, fiule, tulburat. Nu cumvavreo ispit; fi s-a intAmplat in cetate?" Rdspuns-a fratele:,,Cu adevdrat, awo,irtru lenevire cheltuimzilele noastrein pustia aceasta gi nici canoane, nici tropare nu cAntdm.MergAnd firAlexandri4 am vdzutpe cei dinbisericd cumcAntd pi m-am intristat cd nu cAntdm pi noi canoanele pitroparele". I-a zis lui bdtrAnul: ,,Amar noud, fiule, cd auajuns zilele in care vor ldsa cdlugdrii hrana cea tare, ceazisd prin SfAntul Duh, gi vor urma cAntdrilor gi glasuriloq,cdci, ce umilinfi gi ce lacrimi se nasc din tropare, cAnd stdcineva in chilie sau in biserici gi ipi inal1d glasul sdu caneputinciogii? Cd, dacd inaintea lui Dumnezeu stim,suntem datori sd stdm cu multd umilinfd gi nu curisp'Andire; ci n-au iepit cdlugdrii in pustia aceasta ca sdstea inaintea lui Dumnezeu gi sd se rispAndeascd gi sd

,rte cAntdri cu viers gi sd pund glasurile la rAnduiald cu

Dumnezeu. Cdci iubirea de arginli e urAciune irraintea lui Dum-nezeu. Monahii gi mirenii vor da bani cu dobAndi. Nu vor voi s5-idea la sdraci ca sd le rdspliteascd Dumnezeu cu mult mai mult intruimpdrilia Cerurilor. Dicd nu se vor pdrdsi de aceastd ldcomie au sdse cufunde in tartarul cel intunecos aI iadului.

se v9$$_9]3 c_ei mai mulgi pe calea cea largi ginete aViir-iiis';1if. Dinlerihon idtre Sion,Ierusalim,1999, pp. 653-654).

a Cf. Pqtericul egiptean, ed. EOR, Alba-Iuli+ 1990,pp.192-193.275

megtegug, sd-gi clatine mAinile, sd-gi tArAiascd picioarele,ci suntem_ datori, cu frica lui Dumnezca,gi cu eu-tremu1,cu lacrimi gi suspine, cu 91,?q evlav_ios, umilit, mdsurat gismerit, sd aducem lui Dumnezeu rugdciu4e. Cd. iatd, zic

!ie, fiule, .cand vor strica [rA iic ale

perinfii nogtri au zis: ..,Cei ce sunt in pustia aceast4 sd nuscrie vielile gi cuvintele pirinfilor pe pergament, ci pehArtie, ci va sdp-?1"!19{-sr-saseri+**ptrvoialoq-lilldcirlglg_99-tenecazul ce va sd vindr". Si i-a zis lui fratele: ,,Agadaq, sevoiichimbi oUiceilrile gi agezdmintele cregtiniior gi nuv^or fi preofi in bisericd sd facd acestea? Si a zis bdtrAnul:,,In astfel de vremuri se va rdci d-ragostea multora gi va finecazmult. SJipddirite pdgAnilor gi pomirile popoarelo4,qgastAmpdrut impdr4filoa desfdtarea preofilo_r, lenevireagalugddlox Vqrfi.egUmeni,nebdgdnd seamd de m6ntuiiealor gi a turmei, osArdnici toli gi silitori la mese gi gAlcevitori,lenepi la rugdciuni gi la clevetiri osArdnici, gata a osAndiviefile betranilor gi cuvintele loq, nici urmAndu-le, niciauzindu-le, ci mai vArtos ocdrAndu-le gi zicdnd:.,De am fifost gi noi in zilele ldq, ne-am fi nevoit gi noi>. I iin zilele acelea se vo1s.$L {qfgtgle.qelo_rp.Jrt ici, judecAadju_aecaf cn aaru.i, nepirtiiila b" ."t re.e. h judecatd,

4eqdjind pe vdduve gi pe sirmani chinuindu-i. incd gl innfd, curvie, urdciune, vrajbd,

?.qyisti€. inJdrAtda. furtigaguri gi befie". $i azisfratele: ,,Ceva face cineva in vremile gi anii aceia?" Si a zis bitrAnul:,,Fiule,inacele , marese va chema in

216

ISPITA CRE9TINILOR CU ADEVARAT ORTODOC9IDIN VEACUL DE ACUM5

in Pateric scrie cd Sfinfii Pdrinli ai Schitul"i \"profefit d:,,Aintrebatunul:Ce lucrdm noi? $i rdspunzAnd unul dintre dAngii,marele Avvd Ishirion azis: Noi am lucrat poruncile luiDumnezeu. $i iardgi intrebAnd a zis: klgsj_upd__noicgJe{gg_e o=are? $i a zis: Vor face numai pe-ig1a4latedin cAt am lucrat noi. Dar cei de dupd dAngii ce vorface? $i a zis N"q4rqul acela nu vap-ute-_a_ faee nimic;cile pi cgllglq sgvor aflafocereafinvremea

va fi oare, [incAt] sd se arateldmurili cu toate cd nu vor avea nici o lucrare gi vor fimai mari decAt pustnicii cei mai minunafi?

a gi sosit, maigrozav acum, cL?p1-o.ple,Lea venirii lui Antihrist, incAtameninli sd-i piardi pe cei alegi.

9i nr-i_elQ! dg_p_e{iculoasd c?-t9_ygrg ielavrdjmag!! lui Dumnezelr, delaatei, de la cei cu griia

.s Tiaducerea din limba greaci a acestui text aparfine SfAntuluiIoan Iacob Hozevitul gi a fost publicatd in volumulDin leihon cdtreSioru, Ierusalim , 1999, pp. 596-597 .

'in Pateicul egiptean (ed. EOR, Alba-Iulia, 1,990, p.119) segdsegte aceastd traducere: ,,FraJri pdrinli ai Schitului au proorocitpentru 4eamut,eeldep-ru1md. Ce am lucratnoi?, ziceau ei. $i rds-punzAnd unul dintre ei, mare cu viafa gi cu numele, avva Ishirion,a zis: Noi poruncile lui Dumnezeu le-am fdcut. fi rispunzAnd frafii,au zis: Dar cei dupd noi, oare ce vor face? Qi a zis: Vor sd vini lajumdtatea lucrului nostru. fli au zis frafii: Dar cei de dupd dAngii?A zis awa Ishirion: Nu au nicidecum lucru cei ai neamului girAndului acelui4 ci va sd le vini lor ispitS. $i cei ce se vor aflaIdmurifi in vremea acee4 mai mari gi decAt noi gi decAt pdrinliinogtri se vor afla".

277

numai la cele pimAntegti sau de la cei destrdbdlafi carenu pot ugor sd vatdme pe cregtini. vine de la

re gun_t _{ggq.r?n-i 4scu4p! Cu itatred qd gi s114! frali curafi. Predicd

gi ei Ortodoxi4 dar oatqqu-m_Simbatdti+refaqutd dupdplacul lupii 1cgs_teia gi al stipAnitorului acestei lumi.

!_redica lor e ca o hrand prielnicd, care a inceput sise strice gi in loc sd hrdneasci, otrdvegte pe cei care omdnAncd. in rAndurile cregtinilor.A*c_ep,!iq ge\1i de pe-q1md. Despre ei a profelit Domnul cd vor fi in veaculcel de apoi: ,,Mulfi vor veni intru numele Meu= gi pemulfi vor ingela" (Matei 24, 5).

Vorbesc gi fralii mincinogi de sfAnta pi preadulceaOrtodoxie, de dragoste, de curd;ie, pentru fapta bund,de smerenie gi de virtute, gi ajutd obgtile cregtinegti. QAfe de g1g_qpentru ortodoc$ii c fi gi gimpli sd infe-le?81pS qrye-auinainlea-lor. CAt e de upor si fie atragide ideile lor cele "fi-losqliqglg_i sd ii creadd. Dacd rdsco-legtecinev,a t4lggelgle_dcestor-66ps41i,vagdsinu dragostea cea fierbinte pentru Dumnezeu, -c,ijnehi-narea care se numeste ,pm".

PROFETIA SFANTULUI MOISE ARAPUL DESPRECATUCARII DIN.NEAMUL CEL DE PE URMA?

SfAntul Moise Arapul a profefit, zicAnd cd in zilelecele de pe urmd ale veacului al gaptelea gi jumdtate, viala

? Cf. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, Din leihon cdtre Sion,Ierusa-hrn,1999, pp.274-276.

278

monahiceascd se va defdima cu totul

prin mijlocul tulburdrilor gi al gAlcevilol, intunecafi, fdrd

nici un folos gi lenegi, neingrijindu-se nicidecum de fapta

bund, robili de patimile pdcatului, pentru ci de acolq de

u!r-d9l=au ars Pe Satana nevoitorii cei dintAi, tota9a 9\[de acolo] are s-d aldd g_!_qq pA{olcascd. $i de unde s-a\

biruit, va birui pi el pe monahii cef ri.

Unde a sporit dreptate4 acolo vor prisosi mai mult

lavre unde nu este [via]d] de ob9te, a

qsegg_q-:e,fuilalt; gi pentru cd s-au defS.imat sfinteleca,noane gi nevoinla cea duhovniceascd, se vor Pune

f ird f aptlbyrag.grij in-'P-@-

tinale_lrclujbe.$a$nd cu silaegumeniile, cu daruri, pi negliin{si

ulvete gi sd povdluiascd turma gi frdlime4 negtiind ciei sunt chip gi pildd de folos pentru cei care urmeazdfapta bund li n.{$eleg!-ld Se_e1-eg Jq i91-sea$4luiDuol."re.t_fa_giua iudecd!!! p-gnlru !urm4 fqr. $i dinpiicina 4epdqdrii Qgumgljlsr care nu poartd grijd detu i9i

Dupd acee4 robul lui DumnezelJ, Moise, a vdzutG nor gi--v6rtej,

1a

miazdnoapte. cici ii alers elTlgg!g4p!'., cdci ii alerg- rmonahicesc se imprdgtia de blestematele eresuri 9i

219

s!le1_u p_g mulli sd lepe-de !1a1nele monahicegtr;isi seinsoare. Atunci, pulini nevoitori care vor fi incercaji caaurul gi argintul in cuptor in necazuri multe, inprigoand pi strAmtorare, se vor ldmuri. $! caf! se voral]g_1aqg{q_ q}i gi vor birui atAtea ispite infricogate/ se vorpreamdr i g i se vor preasldv i g i se vor c inst i deDumnezeu mai mult decAt acei care au rdbdat cdlduragi zdduful zilei pi gerul noptii.

Dupd aceea avd.zut robul lui Dumnezen, Moise,cd a trecut iarna aceea a necazurilor gi ispitirilor giprigoana acelor infricogate eresuri pi s-a fdcut linigte.

$i, dupd ce vor trece cAfiva ani, iardgi se va dispreluiceata ceainsereascd or ti va,{_yg lea r, mai multe pi mai silnice. Avdzutcd monahiivor petrece impreund cu cdlugdrifele gi impreund cupofta cea rea va veni gi tirani4 cdci gi cei ce nu vor voi,s.e vor batjocori cu sila. r

&rgolli se vor spurca prin pdcatul desfrAului gipleoje_s{e lorvorpreacurvi, asemenea gi ei vorpreacurvicu altele. Atunci vave4! urnnezeugi va distruge tot neamul cel viclean gi-l va trimite infocul cel vegnic.

Deci, fericili vor fi cAli nu se voJ pleca la cea maimare fdridelege a necurdfiei, care este mai silnicd gi maigrea decAt ucidere4 ci se vor impotrivi gi vor mustrafdrddelegea ca SfAntul Ioan Botezdtorul, gi vor stdruimustrAnd amestecarea de sAnge. $i vor fi ucigi de ceiprea fdrddelege, spurcafi gi prea necurali oameni dinvremea aceea gi apoi se vor odihni in sAnul lui Avraam,Isaac pi Iacov, al preasldvililor Patriarhi, gi vor locui inImpdrd;ia Cerurilor cu toli Sfinfii, bucurAndu-se giveselindu-se, de care [bucurie] sd ne invredniceasciDumnezeu pi pe noi, cu darul Lui cel SfAnt. Amin.

220

POVATUIRE 9I INATNTTVESTIREIale Sfhntului Anstolie aI Optinei

(1855-+1e22)

Fiul meu, si gtii cd d vor venivremuri grele, dupd cum spuneApostolul, vei vedea cidinpricinaimpulindriicred.inlei,latdcili!9.5-idez]-ir,aritevor apdrea in biserici gi, cum mai dinainte au spus SfinfiiPdrinfi, pe-gcaunele-ieradrilor gi in mindstiri nu va maifi atunci n t in viala duhovniceascd.Din care pricind, se vor rdspAndi pretutindenipi pe mulli vor ingela neamului omenesc valucra cu pricepgre, ducAnd in rdtdcire, de e cu putinfd, pipe cei alegi. Nu va incepe prin lepddarea dogmelordespre SfAnta Tieime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sauNdscdtoarea de Dumnezeu, c e va incepe a

invdldturile Sfinlilor Pdrinliprimite de la DuhulSfAnt - insigi invdldtura Bisericii. Viclenia vrdjmapuluigi uneltirile lui vor fi indreptate impotriva unui numdr

1 invSldturi ale SfantuluiAnatolie al Optinei publicate in colecfiacle scrieri Vremuile de pe urmd si cele de acum (edlyie americand)'

221

fte__Ur-i,c, al celor incercali in viafa duhovniceascd.Efellq_iit vo! pulg mA4qp9-B=isedcd, igi vor numi pestetot slugile, iar viala religioasi va fi lepddatd. insd Domnulnu va ldsa pe robii Sdi fdrdapdrare*gi-intru negtiinfd. El aspus: .Dupi rq-a4ele-lsr ii vefi cunoaste" (Matei 7,76-20). $i sArguiegte,te s5-i osebg;ti depdstorii adevdrafi;acei furi de cele ale Duhului, care sfAgie turma duhovni-ceascd, ,,nu intri pe u9i in staul, ci sar pe ailrrea" ,dupicumaspus-oDomnul,a t,nimicindcu de-a sila dumnezeiasca orAnduiale - pg acegtiaMAntuitorul ii numegte,,talhari- (loan 10,1).

Dup d-luc ra re, adev d ra ta lo r sluj i re e I teplig;o_[ireaa i, intemnilarea lor, cdci fdri aceastdslujire, furma duhovn_iggascd arputea sd nu fie prinsi.Drept acee4 fiul meu, dbatjoco-rindu-se lucrarea dumnezeiasci, invdldturile Pirinfilorgi orAnduirea ldsatd de Dumnezeu, slqtii_ed ereticii augi apdrut, chiar daci pentru o vreme s-ar putea sd-gitdinuiascd relele voiri sau vglgtla1nba pe nesim]ite cre-dinla dumnezeiascd pentru aizbutimai bine, ingelAn-du-i pe cei neiscusifi.

Ij -r_o.pftgqai nu doar pe pdstori, ci gi pe slujitoriilui Dumnezeu, cici diavolul, care oeArutuiepte rdticireanq viefuirea dupi r6nduiala lui Dumnezeu.Asemenea lupilor in pigi de o_aie, vor fi cunoscufi

de- aceia vor fi triddtori care vor pricinui urd gi

rdutate pretutindeni; gi de aceia a spus Domnul cd sevor cunoagte ,,dupi roade" (Luca 6,43-45). Adevdralii

2 Aici cuvAn tul eretic poate fi in;eles prin extensie gi in sensulde apostat, iar cele petrecute cu Biserica in vremea stdpAnirii ateecomuniste adeveresc irrcd o dati puterea prooroceascd i cuvintelorSfAntului Anatolie.

222

slujitori ai lui Dumnezeu sunt supugi, iubitori de frafipi ascultdtori de Bisericd.

In vremea aceea,

Acegti urAtori ai viefii monahale, care a-u nurnaifuf!;igare a crqdintei, s e v o r nevo-l--sd- i af ragd pemonahidepartea lor, fdgdduindu-le i,

I pe cei care__nq_.s_e___supun.Dinpricinaacestorameninldri,c Ivor fi foefleqqlifi, shinr ifi_depropria neputinfi.

De vei trdi sd vezi acel veac, bucuri-te, cdci in vre-m i care nu 4q qllg vi{u}i, vorprimicununinumaip_qLlrf, L$ggf4jAi,+_cfedi4!d,dupdcuvAnful Domnului: ,, Mi va mirtqrisi ina!4_teaoamenilor, mirturisi-l-voi gi Eu inaintea Tatilui MeuCelui Ceresc" (Matei 1-0,32).

u! Nu pierde cu-nuna primitd, ca sd nu fii lepidat de Hristos in intu-nericul cel cumplit gi in chinul cel vegnic.

b ri, cici atunci Domnuliii va ajuta fie; iar Sfinlii Mucenici gi Mdrturisitori vorprivi cu bucurie la lupta ta.

Insd, , vai monahilor legati de averi gib"gelii gi care de dragul celor matca ingigi si se robeasci ereticilor.

spunAnd: ,,Vom crufa mdndstirea, iar Domnulne va ierta". Ng!_o_f_oS!Il. lli, ei nici nu gAndesc cdp ri11fileq_iri (e-rezii) pi rd.tdcif i, 4ia-rr- glql y.4-1L4!1a-1n

milastire,gi ci apoi nu va mai ti osfAnti mdndstire, ciziduri goale d-incare va pleca pe veci.

223

Dar Dumnezeu este mai putemic decAt diavolul g1..nu-i va pdrdsi niciodatd pe robii Sei. Lo,fSXrsta tger{ucregtini ;r{ga{ rali, p dnd la sf Arg itul veacuri lo r, dar ei vora[ege_l i. Nu te teme de necazuri,ci tem-e-te dg p4.qejdioasa rdtdlire, cdci ea izgonepteharul gi desparte de Hristos; din care pricind, Domnul aporuncit ca in apa fel sd-l socotepti pe eretic, incAt ,,si-1ifie tie ca un pigAn si vames" (Matei 18,1-7).

9i uta ir:rtdregte-te, fiul meu, ir harul lui Iisus Hristos.Cu bucurie grdbegte-te la mdrturisire gi la indurarea su-ferinfei, ca bun ostag al lui Iisus Hristos, Care a spus:,,Fii credincios pAni la moarte 9i ifi voi da cununaviefii!" (Apocalipsa 2,1,0) Acestui4 impreund cu Thtdl gicu Duhul SfAnt, cinste 9i slavd in vecii vecilor. Amin.

CUVANT DESPRE ANTIHRIST1al Sfintului Ioan Damaschin

Se cuvine sd se gtie cd trebuie sd vini Antihrist.tot cel care m-r _merturj-reFte cd Fiu_l lui

Dq-qneze-u-avenirir.ti.tp Q l;;;i, 3;z loan 7),gd esteDumnezeu desivArgit gi cd S_a f1c_g!_orn desdvArgit,fiind in acelapitimp gi Dumnezeu.Dar in sens propriupi special, Antihrist se numegte acela care vine la sfAr-gitul veacului (Matei 13, 40; 24, 5). Tiebuie, insd, maiintAi sd se propovdduiascd Evanghelia la toate nea-murile, dupd cum a spus DomnuI (Matei 24, 14). giatunci vg_ po_frivnici lui

i SfAntul Ioan Damaschin,greaci de Pr. Dumitru Fecioru,200-202.

Dogmatica, traducere din limbaed. Script4 Bucuregti, 7993, pp.

Dumnezeu. Domnul le-a spus lor: ,,Eu am venit innumele Tatilui Meu 9i nu Mi primi

l t

ntlmele lui Ei pe acela il vefi primi"+ , L

Apostolul: , ,Pentru aceea, pentru ci n-au primit

2,10-12). Agadar, iudeii n-au4rimit pe fromnul lisusHriqloJjl lg$nezer4 Care este Fiul lui Dumnezeu, darvor primi pe ingeldtor, pe cel care se numegte pe sineDumnezeu. Cd se va numi pe sine insugi Dumnezeu, ilinvali ingerul pe Daniil, spunAnd aga: ,,Nu va fineseami de Dumnezeul pirinf ilor lui" (D aniil 11., 37 ). IarApostolul spune: ,,Si nu vi amigeasci pe voi nici in-tr-un chip, ci va_very Fpea"."" a".t"ai"g9i_sqya4$[a_o-mulpicatului,f iul-p!9ry*igirpohivnicgfcare se ilalfn mai pregus de tot ce este Dumnezeu saueste inchinat, aga incAt si gadi el, aritindu-se pe sinegicum ci ar fi Dumnezerr" (2 Tesaloniceni 2, 3-4). Cdndspune Apostolul ,,in Biserica lui Dumnezeu", nu vor-beite de Biserica noastrd, ci de cea veche, e.Cdci ei. Nu ya venipentru Hristos, s; pentru acest motivse gi numegte Antihrist.

Tiebuie mai intAi sd se predice Evanghelia la toateneamurile (Matei 24, 14).,,$i atunci se va arita cel firide lege, a qinr_i-vgnire.va fi cu I i, cu toati

e gi cu-min-uni mincinoase, cu toatiamigirea nedreptifii la cei care pie1, pe care Domnulil va omori cu graiul gurii Sale 9i-l va pierde cu venireaarit ir i i Sale" (2 Tesaloniceni 2,8-9). Deci nu insupi

225

sd locuiasci diavolul in el.Se nagte, deci, din curvie, dupd cum am spus, este

crescut ir ascuns gi pe neagteptate se riscoald, se im-potrivegte pi ilnpardtegte. La urceputulimpdrdliei lui,dar mai degrabd a tiraniei lui, ia chipu_l gfinjeniei, darcAndajqnge stdpAnitor, persecutd Biserica lui Dumnezeu(Matei24,6-10) gi-giface cunoscutd toatd rdutatea lui. Vaveni cu -s€lqnqgi_nqinuni mincinoase" (2 Tesaloniceni2,9),ingeldtoare gi nu adevdrate, gi i

, ii va ingelagi.iva desparfldet ,,si, se sminteasci de va fi cu

putinfi 9i cei ale9i" (Matei 24,24).Vor fi trimigi Enoh gi Ilie Tezviteanul (Maleahi 4, 5;

Matei 17, 10-12; Marcu 9,11-12), gi ,,vor intoarce inimapirinfilor citre copii" (Mnleahi 4,6), adicd,sinagoga citreDomnul nostru Iisus Hristos gi cdtre predica Apostolilor,dar ei vor fi omorAfi de Antihrist. $i va veni Domnul dinCer, in chipul in care Sfinfii Apostoli L-au vdzut mergAndla Cer (Faptele Apostolilor 1,11), Dumnezeu desdvArgit giom desdvArgit, cu slavi gi putere (Luca21,27) giva omoripe omul fdrddelegii gi pe fiul pierzdrii cu Duhul gurii Lui

sd nu_49!ep!e_ped cum hrsugi ne-a

dat incredinlare (Matei 16,27;25, 31; Luca 21,27).

t r A A A

CUVANT PENTRU A DOUA VENIRE A DOMNULUI,SFAR9ITUL LUMII 9I VENIREA LUI ANTIHRIST1

al Sffrntului Efrem Sirul \

\Cum voi putea eu, Efrem cel prea mic, pi pdcdtos,\i

plin de grepeli, sd spun cele mai presus de puterea mea?Daf, de vreme ce MAntuitorul, prin a Sa milostivire, pecei necdrturari i-a irvdlat inlelepciunea gi pe credinciogiicei de pretutindeni i-a luminat pi pe a noastri limbi o valumina cu indestulare spre folosul gi zidire4 gi a me4 acelui ce zic, gi a tuturor ascultdtorilor. $i voi grii intrudureri gi voi spune intru suspine pentru sfArgitul lumiiacesteia de acum gi pentru iaqade_{fgine gi qrmplitbalaur, cel ce pe toate cele de sub cer gi -sd

, incAt de ar pute4 sd amigeascd gi pe cei a-!gpi, gi pet e 9i cu ndluc_iri deardtdri,galq"Ae-yql_f aEqd_e--qetredfu qU_l_(Matei24,25).

D- upa-hgeduinla Dumnezeului Celui SfAnt, va luastdpAnire ca si irgele lume4 firnded_q:a inmql[t pdsa-ldlaJeaJ-usrii, pi pretutindeni, tot felul-de lucrdn- relgselucleaze. $i pentru aceast4 P_reacuratul Stdp^an -v_a slo!_qzi

i, ca_sd igpitea.sci lumea-pentr-u pigA-ndtatea ei, de vreme ce oamenii au voit a se depdrta deDumnezeu gi a-l iubi pe vicleanul (2 Tbsaloniceni 2,1L).

Frafiloq, v-a-fi-irr vremurile acelea -gi -, cAnd se vor sdrrA-rFi-s-emne fi

minuni cu multd stdpAnire de insugi balaurul, c.Ar1d seva ardta pe sine ca un dumnezeu, c_ll!-4luetlijnfrig-egale,- .

'Text reprodus dupi anexele editoriale din vol. Sfantul'feofilactal Bulgariei, Thlcuirea Sfintei Euanghelii de Ia Matei, ed. Sophi4Bucuregti, 2007, pp. 437-443.

227

zbllratdr4 .vl^fi\]h,I cq ingedi-ivvfuafilindllAndu-se inaintea Tesaloniceni 4 4). CF)yor striga cu tirie, le, infficogAndfdrd de mdsurd pe tofi oamenii. Atunci, frafiloq, oare e-inese va afla irrgrddit gi pe-tregand neclintit, avAnd u rr sufletulsiu ser-nrr:ll Celui Unuia-Ndscut, Fiul Dumnezeuluinostru, adicd Sfdnta Sa Cruce? CAnd va vedea necazulacela nemAngAiat, fdcut-pretutindeni, peste tot sufletulcare nu va avea de nicdieri m6ngAiere, iarigi nici sldbire,pg pameft+i pe mare; cAnd va vedea toatd lumeatulbuatd gi va fugi fiecaresese-ascundi.in munfi, uniiadicd murind deloame, iar al|ii ca ceara topindu-,se desete cumplite gi nu va fi cine si-i miluiascd pe ei; c6ndva vedea toate fefele ldcrimAnd gi cu dorire intrebAnddacd se mai afld oare vreun cuvAnt al lui Dumnezeu pepdmAnt. $i niciieri nu-l va auzi.

Cine, oare, va suferi zilele acelea? $i cine va rdbdanecazul cel nesuferit, cAnd va ven_r_alllesteealCapoBoa-relqr ce vor purcede de la marginile pdm6ntului pentruvederea tiranului pi multi inchinandu-se inaintea tiranului,strigAnd cu cutremur: ,,Tu epti mAnfuitorul nostru!"?Marea se va tulbura gi pdmentlrl se va usc4 cerurile nuvor plou4 tulpinile se vor vegteji gi tofi cei ce vor fi pepdm6ntulRisiritului, cdtreApusvor fugi de multd fricd.$i iardgi cei ce'vor fi la Apusul soarelui vor fugi cdtreRdsdri! fugi-vor cu cutremur. Atunci, lqAnd obra-zniculstdpdrute, va trimite draciin toate marginile pdmdntului,ca sd propovdduiascd plini de irdrdznire: ,,Impirat mares-a ardtat cu slavi. Venili de il vedefi pe el".

Cine, oare, va avea -s-u,fle1ds diamant, incAt sd suferevllejgt_tel9q!_e_qlq4lglilg 3sglgL? Cine, oare/ va fi acestom - precum am mai zis -, ca toji Ingerii sd-l fericeascipe el? Cd eu, frafilor iubitori de Hristos gi desdvArgifi,

228

rr-am infr icogat numai din pomenirea numeluibalaurului, cugetAnd in mine necazul ce va fi oamenilorin vremurile acelea gi in ce fel se va ardta acest ba(aurpAngdrit gi aspru [amamic] neamului omenesc. Iar m\trlal amar se va ardta r, celor ce ver putea biruinilucirile lui. Cd atunci vor fi mulfi cei ce se vor aflabinepldculi lui Dumnezeu ti s_e vor putea manluim i, cu multe rugdciunigi plAngeri nesuferite. Ci Dumnezeu Cel SfAnt, vd-zAndu-i pe dAngii intru plAngere nemAngAiati 9i intrucredinli curati, se va milostivi spre ei ca un Pdrinteiubitor de fii pi-ii ya_pdz-r pe ei unde se vor ascunde. CdpreapAngdritul n_q_ya incet4_cd_qlaldpe Sfinli ti pepdmdnt+r-pe nnre, socotind ci va impirifi de acuminainte pe pimAnt, gi p_etojiii\ra_supirne. 9i va socotiticilosul sd stea impolrivi ftr ceasul acela infricogat cAndva veniDomnul din Ceruri, negtiind migelul a sa nepu-tinld gi mAndrie, pentru care a gi cdzut. Cu toate aceste4v@lt iVa petoatecuminci-noas-e,le semne v_rijitoregti; gi nu va fi in vremea aceeacAnd va veni balaurul, sldbirepe pdmAnt, ,

, morli gi infometati intru toatemarginil*e-pdmdntului. Cd insugi Domnul nostru, cudumnezeiasca Sa gurd a zis: ,,Ci unele ca acestea nu s-auaritat din inceputul zidirii" (Matei 24,21).

Iar noi, picdtogii, cu ce vom asemina nevoia sa ceapeste mdsurd de mare, inci gi netAlcuitd, de vreme ceDumnezeu aFa a numit-o pe dAnsa? insd si-gi pundfiecare mintea sa cu dinadinsul intru sfintele cuvinte aleDomnului gi MAntuitorului nostru, cum ci pentru nevoiapi necazul cel prea mare, va scurta zilele necazuluiaceluia, prin a Sa milostivire sfdtuindu-ne pe noi gizicAnd: ,,Ruga}i-vi ca si nu fie fuga voastri nici iarn4

nici sAmbdta" (Matei 24, 20). $i iarigi: ,,Privegheafitotdeauna, adeseori rugAndu-vi ca si vi facefi vrednicia scipa de necaz 9i a sta inaintea lui Dumnezeu, civremea este aproape" (Luca 20, 36). $i infu aceaste reu-tgte, z4ge14_to!i gi nu credem, dar sd ne rugdm necontenitcu lacrimi gi cu rugdciuni, noaptea Si ziuE cdzAnd laDumnezeu, ca sd ne mAntuim noi, pdcdtogii.

Dacd are cineva lacrimi gi umilinfd, sX se roageDomnului, ca si ne izbdvimdenecazulceva fipepdmArca si nu vadd nicidecum nici pe fiard, nici sd au"rd

.Vteaz suflet va avea celcarevaputea inmijloculsmintelilor. Cdd4ci d,lesne va fiinconjuratgi va fi robit de semnele balaurului celui rdu gi vielean. $ineiertat se va afla unul ca acesta la Judecatd, firtrucAt siegivdnzdtor se va afl4 ca unul ce a crezut de bundvoie tira-nului. De multe rugdciuni ;i lacrimi avem trebuinfd, o,iubililoa ca sd se afle cineva dintre noi intdrit intru ispite.Fiindcd multe v_ol- , cele ce se vor face,pentru cd luptdtoare fiind impotriva lui Dumnezeu, petoti va voi sd-i piardd.

Luafi aminte, frafii mei iubitori de Hristos, ce a fdcutisraelitenilor in pustie cAnd iegeau din Egipt, cum i-aamdgit pe ei ticilosul gi preaspurcatul, ca sd facd toliacel picat preacumplit, cd a invdpat pe Valaam ca sd deaIui Balac, impdratul madianifiloq, sfat rdu, gi pe poporsd-l amdgeascd spre curvie, ca deodatd cu totul id-i

cu spurcatele acele4 mai inainte sri aducd jertfa gi apoi230

li intre la dAnsele. Cd femeile nu luau platd de la popor,ci ii sileau pe toli cei ce veneau la dAnsele, si jertfeascd.

ii au pus inaintea boierilor pe fiicele boierilor; agijderea

ei bogafilor, pe fiicele bogafilor; iar pe cele mai multe

,l intre femei, de obgte, la tot poporul cel de jos, vrAnd petofi deodatd sd-i vAneze spre moarte, ca nici bogatul sd.nu se ingrelogeze de cei sdraci, nici boierii de fiica ceasdracd a celui de jos (Numeri 25).

Vdzut-ai lucrarea nedreptdfii gi vicleana megte-gugire, cum tuturor le-a sdpat gropi spre moarte?Vdzut-acineva dintre voi, cAndv4 vreun lucru ca acestafdrd de rugine? Pe curvie a tinut-o ca pe sabia cea cudoud tdiguri, cdci ti cumplite secerau fe-meile pe cei ce intrau la dAnsele: gi ca sd jertfeascd, gi sdcurveascd. Cdci iqeeeEtle!_ya {Aqellfenul, ca tofi sdpoarte cAnd va veni in vremea s4 laplinirea vremurilor; sd 4mdgeascd pe to!i, piapoi aga sd cu_mp-e1q- 4ceptia buc4le gi tot felul detrebuinle; gi sd pund poviluitori [cArmuitori] de PoPor/ca tofi sd sdvArgeascd porunca lui.

Luali aminte, fralli mei, la .covArgirea fiarei gimegtegugirile vicleniei, cum igi incepelu : cd dupd ce seva strAmlora qineva de lipsa debucate, a primi pecetea aceluia pdgAne-iiculchip, dar nu peste toate mddularele trupului, ci pestemAna dreaptd, agijderea Fi pe frunte, ca sd nu aibdstdpAnire omul a se pecetlui cu mAna dreaptd cu semnulSfintei Cruci, iar pe frunte nicidecum a se insemna cuSfAntul Nume al Domnului, nici cu Preasldvita gi 'Cinstita Cruce a lui Hristos gi MAntuitorului nostru.Ci stie ticdlosul cd, dacdDomnului, se-risipegte t 9i Pentruaceasta pecetiuiegte dreapta omulqi, cd aceasta este cea

237

care pecetluiegte toate mddularele noastre. Asemeneagi frunte4 care este ca un sfegnic ce poartd pe fald fdclialuminii, adicd semnul MAntuitorului nostru.

Deci, fralii mei, infricogati nevoinfd va fi tuturoroamenilor celor iubitori de Hristos, ca pAnd ir ceasul

inchipui balaurul puterea sa irn locul Crucii MAntui-torului. Ce in acest chip va face ca Numele Domnuluigi MAntuitoruiui nostru nicidecumsd nu se pomeneascdin vremurile acestuia. Si aceasta o va face, fiind_cd.seteme gi se culrgmurd, neputinciosul, de SfAnta Puterea MAntuitorului nostru. Cd de nu se va tluicgpeqeteqel4rria de ndlucirils hrijiDomnul nu Se va depdrta de la unii ca acegti4 ci iilumina gi ii va trage citre Sine.

Se cade sd inlelegem noi, fraJilor, cu tot dinadicd ndlucirile vrijmagului sunt nemilostive gi fdrd deomenie. Iar Domnul nostru cu linigte va veni la noi,latoli, ca sd goneascd de la noi megtegugirile fiarei. Decinoi, linAnd neabdtutd credinla lui Hristos, cu ugurinldvom birui puterea tiranului. GAnd neschimbat si necAgtigdm, gi bund statornicie, gi se va depdrta de la noineputinciosul, neavAnd ce sd ne facd.

Eu, preamicul, frafilor, vi rog pe voi, iubitorilor deHristos, sd nu nb molegim, ci mai vArtos sd ne facemputemici cu puterea Crucii. Netrecuta nevoinld este lAn-gd ugi. Platoga credinfei sd o ludm toli. Sd scoatem cu

.. dragoste din Izvorul cel dumnezeiesc nddejdile mAntuirii\ sufletelor noastre - pe nezidit4 zic, iubi;ilo r frafi,TreimeaCea de o Fiinfd, Care este lzvor Ce izvordgte viafd. Dacdse va ingrddi cu acest fel de arme sufletul nostru, nu vafi cdlcat de balaur. Cu toate aceste4 se cade-noui a ner , nici si ne fie fuga iarna

232

Deci, fili gata, ca nigte robi credinciogi, neprimindpe altul. futUl pi pierz-dto4rl gi cel fdrd de omenie maiintAi va veni intru ale sale vremuri, ca sd fure gi sd jun-ghie gi sd piardd turma cea aleasi a lui Hristos, Adevd-ratul Pdstor. Cdci qs.ffplA!4bipuJ AdevdratuluiIlqlor, ca si ingele oile turmei. insi cei cg vor cunoagtp

cel sfAnt al Adevdratului Pdstor, indatd ilvor recunoapte. Cdci g nu se asea-qldn_{ cu_Eel al Adevdratului Pdstor, fiindcdt I. Glasul fiind plin de chipul furului, indatdse cunoagte in ce fel este acesta.

Deci, sd ne invdldm, o, prieteni, cu ce fel de chip vaveni pe pdmAnt garpele cel fdri de rugine, fiindcd MAn-hritorul, vr6nd sd mAntuiascd neamul omenesc, 9a ndscutdin Fecioard gi prin chipul omului a amdgit pe vrdjmapulcu SfAnta Putere a Dumnezeirii Lui. $i,bland gi smerit afost pe pdmAnt, ca pe noi sd ne iral;e de la pimAnt la Cer.Cici cu incredinlare pi cu adevirat, Dumnezeu Cel CeS-a zimislit, Acelagi intrupAndu-Se, Acelagi ndscAn-du-Se din Sfanta Fecioard cu trupul nostru, a mAntuitprinpatima Crucii tot neamul omenesc, d6nd porunci. $i iardgiva sd vind ir ziua cea mai de pe urm5, sd judece viii gimci4ii rsi sd rdspliteascd tuturor dupd faptele lor, drepfi-lor gi necredinciogilor, ca un Drept judecdtor. Aceasta. noscAnd-o vrdjmagul, cd iardgi va sd vind din Cer.-iomnul cu slava Dumnezeirii, a socotit gi acesta si iaasupra sa chipul Venirii Lui gi sd ne ingele pe noi.

$i nu el insugi se va intrup4 ci cu acest fel de chip va venipreapAngdritul, ca un fuq, casd irgele pe tofi: smerit, linigtit,

Z J J

urAnd cele nedrcptc, drnspre idoli irrtorcAndu-se, evlaviamai cu seami cinstindu-o, bun, iubitor de sdraci, pestemisurd de frumos, prea cu bund asezare,blAnd cdtre toti,cinstind cu cuviinfd neamul iudeilof, fiindcd ei a;teaptdvenirea aceluia. 9i, pe lAngd toate aceste sefirne, va face

icu multd stdpAnire. Se va fdgdmici cuviclegug, sd placd tuturo4, ca degrabd sd fie iubit de cdtremulli. Daruri nu va lu4 cu mAnie nu va grdi, mAhnit nuse va ardta gi c va amdgi lume4pAnd ce se va face impdrat.

$i dupd ce multe noroade gi gloate vor vedea niptefapte bune ca acestea pi puteri, tofi cu o socoteald sevor face gi cu bucurie mare il vor propovddui pe elimpdrat, zicAnd unii cdtre altii: ,,Au, doard, se mai afldvreun om bun pi drept ca acesta?" Si, mai mult, poporulcel ucigag al iudeilor il va cinsti gi se va bucura deimpdrdlia lui. Pentru acee4 ca unul ce va cinsti maimult locul gi templul evreiesc, va ardta lor cd are purtarede gri jd pentru dAngii.

CAnd va impirdfi balaurul pe pdmAnt, cu maresArguinld popoarele i se vor face ajutdtoare. Edom giMoab, incd gi fiii lui Amon i se vor inchina cu bucurie,ca unui adevdrat impirat, gi ei se vor face cei dintAiapdrdtori ai lui. Se va htdri indatd impdrafia aceasta giva b4 A{qE rlq4.Apoi, se va inil}ainima lui gi va vdrsa balaurul amdrdciunea s4 punAndinaintea celor din Sion tze_nizurl morfii. TulburAnd lume4va clinti marginile, va necdji toate, va pAngdri suflete.Cdci nu se va mai arita ca un cucemic, ci cu totul intrutoate aspru, fdri de ornenie, iute, mAnios, cumplit,nestatornic, infricogat, slut, urAcios, grefos, sdlbatic,pierzdtor, obraznic gi sArguindu-se - intru a sa nebunie- a arunca in groapa pdgAndt5lii tot neamul omenesc.

234

Cu milciuni [ingeldri] va inmul;i sernne in mulfime. SistAnd inainte multe alte popoare gi ldudAndu-l pe el

p intru care popoarele vor sta inaintea lui, gi le vagrdi cu indrdznire: ,,Cunoagtefi toate popoarele putereagi st ipAnirea mea. Iatd, inaintea voastrd a tuturorporuncesc acestui munte ce este de cealaltd parte, caacum sd se mute de aici, de aceasti parte de mare, princuvAntul meu". Si va zice spurcatul: ,,Jie i;i poruncesc:Mutd-te dincoace de mare!" $i va alerga muntele

insd nicidecum clitindu-se din temeliile sa-le, cdci cele ce Dumnezeu Cel Preainalt dintru inceputulzidftli le-a intdrit gi le-a indlfat, asupra acestora prea-spurcatul stdpAnire nu are, cu ndlucirivl41_tglgfti. Si, iardgi, altui munte ce'va rtu i., uaarrc..imirii celei mari, fiind ostrov foarte mare, ii va poruncisd se ducd gi pe uscat sd stea in ldrmuri veselitoare spreveselia privitori lor, ostrovul nicidecum din maremigcAndu-se. Iar balaurul igi va intinde mAinile sale giva aduna mullime de tArAtoare pi de pisdri. Agijdereava pSgi pe deasupra adAncului gi c-a pe qqcat vag-qblapeste el gi le va ndluci pe toate. $i mulli vor crede gi ilvoi slivi pe el ca pe un dumnezeu tare. Iar icelor ce vor avea pg pun4ezguintru er, se vor lumina picu de-aminuntul vor privi prin credinli curati gi rc i. Dupd aceasta se va sui pe apamdrii gi aga va umbla pe apd ca pe uscat. Si aga i

lumea gi mulyi vor crede lui pi il vor sldvipeel ca pe un dumnezeu tare. Iar cAgi vor avea iDumnezeu intru dAngii gi luminafi, vorcunoagte cu adevdrat cd nici muntele nu s-a migcat dinlocul sdu, qlqr,_eq_t-to_vlll nu s-a mutat dinmare pepimAnt.$i toate acestea intru numele sdu le va sdvArgi Antihrist.

\ Cd umeascd pe curatul nume al Thtdlui

\ li at Fiului gi d Sfanl.rt.tifX-n, cdci este luptitor deDumnezeu gi fiu al pierzdrii.

Acestea aga fdcAndu-se gi popoarele inchinAndu-selui gi ca pe un dumnezeu ldudAndu-1, dlndin zi Seva!,.rania Cel Preainalt din Ceruri- igi va intgarce faJa Sadinspre el gi se vor face crumerumplite, foametqne-curmatd,cqt{claurc_nc1tteetate,lipsgrl+ts_trdmlor_are

PJ9lqtindeni, nec,az mare, morli-necontenite, temerein-f-ricotata gi tremurnepovestit. Atunci cerurile nu vorp.loua pdmAntul nu va mai rodi, izyoarele vor lipsi,rAurile vor sec4 lg_{ba nu va mai odrdsli, v.erdeafa nuva mai rdsdri,.qgpqgii din rdddcind se vor usca gi nuvor mai rodi, p.,eptii ry_r,qrii gi chilii dintr-insa vor muri.Si, aga, l4area va trimi_tg Sulqare+i_erzdtclare gir-r-ftic-sgat, incAt vor sl6bi gi vor muri oamenii d

Atunci va plAnge cumplit tot sufletul pi va suspina;atunci tofi vor vedea rlecaz nemAngdiat cuprinzAndu_ipe dAngii noaptea gi ziu4 gi niciieri nu vo. afla sd se

in ulife, sg eni, care va necdjipe tofi cei vii. Dimineala tofi vor zice cu durere gi cususpinuri: ,,CAnd se va face seard, sd dobAndim odihnd?,,venind sear4 iardgi cu lacrimi prea amare vor grdi intrudAnpii: ,,OarecAnd se va lumin4 ca sd scdpdm d6 necazulce ne std asuprd?" Si nu va fi unde sd fugd sau sd se

230

ascundd, cd se vor fulbura toate, marea gi uscatul. Pentruaceasta ne-a zis noud Domnul: ,,Privegheafi d9ci, ci nu

cuiva,trtrunecazulacel4citqli_ii,Vsr_f-e_uetpeJrrarlikeiin@ de a veni necazul acela mare pepdmAnt. Ci atunci v_4 fi q4149-at Fi aurul_Si arginhrl iru-_[le gi nu va fi nrme-ni cine-sd-L ia fiindcd vor fi urAtetoate. Ci togi se vor sArgui a fugi gi a se ascunde gi nicdierinu va fi cu putinld sd se ascundd de necaz. insd impre-und cu se vor afla-fia1e g!tQ16!_o4rem,Ancdlo4redetrupurLlprgc_atdqi.

u fricd pi dfnafare cutremur. Si noapte4gi ziua pe ulile vor fi mortdciuni, in ulile putoare, incase, putoare; in_ulife, foame gi sete - in case, foame gisete; ?n ulite, glas de plAngere - irt cas,e, glas de plAngere;in uli;e, gAlcevi - in case, gAlcevi; in ulife, amar - incase, amar. Unul pe altul cu plAngere il va intAmpina:tatdl pe fiu gi fiul pe tati; mama pe fiicd gi fiica pe mamd;prieteni pe prieteni in ulile imbrifigAndu-se, vor legina;gi frafi cu frali imbrdligAndu-se, vor muri. Se va veplgjipi tumus$qe_fgl9_r_{_oltrupul gi se vor fac,e fg}ele_lgrca de mort. i urAtd chiar si

le-meilsr. Se vor vegteji to! trupul gi pqfta oamenilor.$i toli cei ce s-au pleca! cupptileif!a.g F.g_g,lget

p adicd pdgAnescul chip al spurcdciunii,alergAnd cdtre dAnsul, vor zice lui cu durere; ,,D6.-nenoud sd mAncdm gi sd bem, cd toli murim de foame,cumplit strAmtorAndu-ne, gi gonegte de la noi fiarelec e le inv enina te " . S i, ne av A n d, tjga 1 o_r_Ul V_a rispunde cu

237

multd asprime, zicAnd: ,,De unde sd vd dau eu voud, o,oamenilor, si mAncafi gi sd befi? Qgprl nu voiegte sd{ea pdmAfrlUfui ploaie gi pdmAntul iardgi, nicidecumnu a dat seminfe sau roade".

Auzind aceste4 popoarele vor plAnge gi se vortAngui, neavAnd mAngAiere din pricina necazului, cinecaz peste necaz le va fi lor in chip nemAngAiat, cdcid e b,univoieaL crezut tiran u lu i. C d ac e I 4 ticil optrl^ n u

; deci cum pe dAngii ii vamilui? In acele zlle vafi nevoie [cazni] mare din necazulcel mult al balaurului, gi din fricd, gi din cutremur, pidin vuietul mdrii, gi din foame, gi din sete, gi dinmugcirile fiarelor. $i tofi cei ce vor lua pecetea luiAntihrist gi se vor inchina lui ca Dumnezeului CeluiBun, nu vor avea nici o parteintru impdrdlia lui Hristos,ci impreund cu balaurul se vor arde in gheend.

fe_ricit va fi acela ce se va ardta prea€fad+i+re_ase-d.incjos gi va avea i. ffud de indoiald cdtreDumneTeu, cd va lgpdda toate intrebdrilgIui, defdimAndu ipi m, uncile.Ei44l]4irile.

Iar mai inainte de a se face aceste4 Domnul - ca unMilostiv - va trimite pe Ilie Tbzviteanul Fi pe Enoh(Apocalipsa 11, 3-4), spre a se face cunoscuti DreaptaCredinfd neamului omenesc ai a se propovddui tutuiorcu indriznire cunogtinla de Dumnezeu, clr nU- de fricdsi creadd tiranului. Acegti Prooroci vor striga gi vor zice:,,ingeldtor este, q oamenilor! Nimeni sd nu creadd luinicidecum sau si il asculte pe luptdtorul de Dumnezeu.Nimeni din voi sd nu se infricogeze; cd se va surpaacesta degrabd. Iati, Domnul Cel SfAnt vine din Cerlejudefe pe tofi cei ce s-au plecat semnelor lui,,.

Insd pulini vor fi atunci cei ce vor voi si asculte gisd creadd propovdduirii Proorocilor. Iar aceasta o va

238

face MAntuitorul, ca si i9i arate negriita Sa iubire de

oameni, cd niciodatd El nu voiepte moartea pdcdtosului'

ci voiepte ca toli sd se mAntuiasci' Cd nici in vremea

aceea nu va ldsa neamul omenesc fdrd de propovdduire,

ho-tefate Fi s-evcr mAntui, fiind. ascu"?i il .gl"l.li.il

, cr1 le11iry_lg vi fl-qglojg'rt- ^ ^ 2 ^ . . - . i - + ^ ^ * ' r * r r o a i n f n t

v enlre a aces tu ta, rar ce ro r ce-9i aqlr-Unt94-Pglt49Ai4!ru

l"S.=gg i gi iubesc cele pimAnte9ti, nu le va filesne

u.X6ia aceasta. Cd cel ce de-a pururi este legat de lucruri

lumegti, mdcar de ar 9i auzi,nu crede 9i urd9te cele ce i

se spun. Pentru aceasta Sfinlii primesc putere de a-scdpa

cd'tbatd inviluirea 9i grija vielii acesteia au lepddat-o'

Atunci va plAngetot pdmAntul' Marea 9i aerul vor

plAnge, impreund gi dobitoacele cele sdlbatice cu

p;reiit" ceiului. Vor plAnge munfii, 9i dealuril", ?iiemnele cAmpului. Vor plAnge inci 9i luminitorii

cerului cu stel-ele, pentru neamul omenesc, ci tofi s-au

abdtut de la Dumnezeul Cel SfAnt, Ziditorul tuturor, 9iau crezut ingeldtorului, primind chipul spurcatului 9ide Dumnezeu luptitorului, in locul fdcitoarei de viafd

Cruci u?r4at trritorului. Va plAnge pimAntul 9i marea'

ci d.e ndprasnd cu totul va incetiglasul Psalmului 9i al

rugiciunii din gura omului. Vor plAnge toate bisericile

. t

lui Hristos cu plAngere mare, cd nu se va mai slujiSfinfirea si Prinosul.

Iar dupd ce se vor implini !:ei-vremr gi iumatate alestdp6nirii spurcatului gi ale faptelor lui gi dupd ce se vorimplini toate smintelile a tot pdm6ntul - dupd cum zice

alergAnd inaintea slavei Lui rAnduielile ingeriloq, aleArhangheliloa tqli_finrd vapdi de fcr gi rduplindeloc, cu

va auzi jdrAna putrezitd acea mare gi infricogatd Venire aM6ntuitorului gi, ca*intr-o glipg4& dg_ochi, se vor scula toateseminfiile pi vor cduta la frumusefea cea sfanta a Mireltri.Si milioane de milioane, gi mii de mii de ingeri pi de Ar-hangheli, pi nenumdrate ogti se vor bucura cu bucurie mare.Atunci Sfinlii gi Drepfii, gi tofi care nu vor fi luat peceteabalaurului celui pdgAo se \ror bucura

$i se va aduce tiranul legat de ingeri impreund cutofi dracii inaintea Divanului gi asemene4 ceice au luatpe^cetea lui gi tofi pdgAnii gi pdcitogii se vor aduce legafi.Si Impdratul va da asupra lor hotdrArea cea amarnicd a

240

VEDENIA SFANTULUI NIFONDESPRE iNrruCOgArOanse JUDECATA1

intr-o seard, dupi ce pi-a terminat obignuita rugd-ciune de noapte, Qrviosr:LNifien s-a intins sd doarmdpe patul siu de pietre. Era miezul noplii pi el inciveghe4 privind cerul instelat gi luna. Sllgur!gi.s-o,qoteapdca-te,Lesale-5i-se td-ngUia gAndindu-se lainfricogatul ceas al Judecdfii. Deodatd, vede cd se tragetdria cerului ca o perdea gi Se aratd Domnul nostru IisusHristos intr-o slavd negrditd. in jurul Lui, in vdzduh,stdteau toate ogtile ceregti: Ingeri, Heruvimi gi Serafimi

1 SfAntul Nifon, episcopul Constanlianei Ciprului, a vieluiti!-v-ea.nl al IV"Jea gi este priznuit de Biserica Ortodoxd in ziua de23 decembrie. Vedenia SfAntului Nifon despre infricogdtoarea jude-

catd este reprodusd dwpdViafa pi inadldtuile SfLntului Ierarh Nifon(traducere din limba greaci de Pdrintele Petroniu Tdnase, ed. Epis-copiei Romanului pi Hupilor, 7993, pp. 67-79). Viala pi inudldturileSfhntuluilerarhNifon a fost scrisd de cdtre unul dintre ucenicii SfAn-tului, martor contemporan al virtufilor gi minunilor sdvArgite deacest mare Ierarh al Bisericii lui Hristos.

247

erau in rninunate gi infrico;ate cete, rAnduite fiecaredupd felul, fr-umusefea gi strdlucirea lor. Domnul a grditcdtre cArmuitorul uneia dintre cete, iar acela s-a apro-piat luminos, cu fricd gi cutremur.

,,Mihaile, mai-marele AgezimAnfului, pregdtegte.cuceata ta al slavei Mele pi me{gl in valea luiIosafat. Acolo sd-l agezi ca irtAi_semn al Venirii Mele,pentru cd s-a implinit ceasul cAnd fi ecare va lua plata dupifaptele sale. Grdbegte-te, cd a sosit ceasul! Voi judeca pecei ce s-au inchinat lg id-oli gi s-au lepddat de Mine,Fdcdtorulior.Peceicares-auinchinatpie_t_relorpiJemne-lor,pe care le-am dat spre trebuinfa lor. Pe toli ii voi sfdrAmaca pe ,,vasele olarului". Tot apa gi pe vrdjmagii Mei, peereticii care auindrdznitsd coboare Duhul MAngAietorinrAndul fdpturilor2. Vai de ei, ce foc ii agteaptd!

Acum Md voi ardta gi,,iudellor, care M-au ri_s:tignitpi n-au crezut in Dumnezeire-a Mea.

gi sunt Judecdto: drypt. AtuncicAnd eram pe Cruce, ziceau: <Huu! Cel Care dirAmitemplul gi in trei zile il zidegti. MAntuiegte-Te pe TineInsuti.."" Agum aMeaeste rdzbunarea,le vei r;spleti!Voi judeca, voi cerceta, voi pedepsi aspru n-e_arnuliiqg-y$c, get stricat pi victe , p€ntrq- eA_nu $ a pocdit.Le-am dat vreme de pocdinfd., dar au nesocotit-o; vorlua acum rdzbunare.

L-e yo_i _ra_qpjdti ;i sodomifilor,L-e y-o_l la_qpJat! gr so_domrtrlor/ care au spurcatpdmAntul gi vizduhul cu nelegiuirea lor. I-am ars atuncigi iarigi ii voi arde, pentru cd au urAt pldcerea DuhuluiSfAnt-gi au iubit pldcerea diavolului. Vpi pg4qpttt"t-o-!! d I s f1AnaJ-i-i, .nerusina f i i-pi in tun-e-e a pi i c a re ieaseamdnd cu armisarii. Nu s-au indestulat cu cdsnicia

2 E vorba depnevmatomahi, careneagiDumnezeirea DuhuluiSfAnt.

242

lor legiuiti, ci s-au bdldcit in fdrddelege gi Satana i-aaruncat legali in prdpastia de foc. Nu au auzit cd "in-fricogat lucru este a cidea in miinile DumnezeuluiCelui Viu"? Nu s-au temut cd voi vdrsa peste ei mAniaMea; i-am chemat la pociinfd, dar nu s-au pocdit.

Vpi-ju-deea p€ toli tAlharii care au fdcut noian derele, precum gip-e-ue-igasifi pe toficareau fdeutmulimede pdcate-. Eu le-am dat timp sd se pocdiascd, dar ein-au luat in seami. Undp__egrylgplglg_19l cele_bulle?Le-am dat pildd gi icoand pe fiul cel desfrAnat gi pe mulliallii, si nu se deznidijduiascd de picatele lor. Ei insdau disprefuit-poruncile- \{_e.!e_ pi s ag lgpdd4t de Ming.S-au indepdrtat de Mine gi au iu-bit-s-trie!-g!une_4; peMine M-au nesocotit gi s:au-fseut1:o_b! ei pdcatului. Sdmeargd, deci, in focul pe care ei singuri l-au aprins.

Dar, gi pqcsr*gal l ir witqrni!9_lnf._o:ifffieppat-d muned. Pentru cd n-au doritpacea Me4 c1 i,rdutdglgl|gt"f4zbgnd!9-ri.

i, pe cerse-alt-l_qet dab-"andi 9i pe toli iubltorii-dg._419|nt, care este inchinare la idoli, ii voi nimici gidistruge cu toatd mAnia Mea, pentru cd gi-au pusna-dejde-a i:r bani gi pe Mine M-au nesocotit, ca gi cumnu M-ag ingriji de ei. Pe +p_g_i$i*i1qlt_qIegli"i care auinvdlat cd nu este invierea morlilor pi cd este existdreincarnarea sufletelor3 acum, aici, pe pdmAnt, ii voitqp,fpg_Lqtf ln-gheend caceard; atunci se vor incredinlade invierea morfilor. Mugtr.yfgllggi pi toli cei care seindeletnicesc cu magia vor fi zdrobili.

Vai gi de cei care au petrecut cu ciritare gi cu-in-strumente; au cAntat gi s-au imbdtat, au jucat, au vorbitn-ecurdfii gi s-au dedat la rele! I-am chemat gi nu M-auascultat, ci M-au luat in rAs. Acum viermele le va roade

3 Metempsihozd.243

inima. Le-am dat tuturor mild pi vreme de pocdinfd,insd qtci unul nu a luat aminte. Vgi inchide in intunericpi pe cei c€ au nes_ocotit Sfintele Scripturi, pe care le-ascris Duhul Meu prin mijlocirea Sfinjilor. Voi judeca gipe cei ce se, ind-e-1_etme"es*qc-u_supe*fst_ilit-le gi se incred incutite, furci, gdlel i gi altele asemenea. Atunci vorinlelege cd trebuiau sd ndddjduiascd in Dumnezeu ginu in zidirile Lui. Se vor tulbura gi impotrivi atunci,dar nu vor avea nici o putere, deoarece ,.a Mea este rIz-bunarea, Eu le voi rispliti".

Voi pedepsi p e impiraf ii gi pe cArmuitorii care M-auamdrAt necontenit cu nedreptifile 1or. Au judecat nedreptpi cff_m_endrie, disprefuindu-i pe oameni. $i acegtia v-rpldti. Dreapta Mea putere este nemitamicd. ii voi pedepsidupd fdrddelegile lor. Atunci vor inlelege cd sunt maiinfricogat decAt toli impdrafii pimAntului. Vai de ei, ceiad ii agteaptd, pentru cd au fost cru.zi fi auvdrsat s_Angenevinovat -EAngele copiilor gi al soliilor lor.

. Cu ce urgie voi pedepsi pe acei slUjit-o4.Ca{e- n-aufost pdstor_i-.g{gydra}i ai Bisericii, care Mi-au pdrdginitvia gi Mi-au risipit oile! Cd au pdstorit a_ur pi .a,rg-i_nt, gi_*g*Eu e, pi au cdutat preo_Iia pentru_lntercs. Cepedeapsd vor lua! Ce tAnguire! Voi vdrsa peste ei toatdmAnia Mea pi urgia,pi-i voi zdrobr.S-au strdduit sd cAs_tige oi gi boi care pier, iar de turma mea cea cu_,qAn-tdtoqrg tU s_3_rg 14g1ijit. Voi pedepsi cu toiag fdrddele_gile lor gi cu bici nedreptdlile lor. Dar gi pe pleogii careglu4t.r,gs"g, rdd pise-ceart4.tnb-uerrcd, ii voi uin.cu in focFiilr-te4ar!

Am venit pi vin! Cine poate sd-Mi stea impotrivd?Dar, vai gi amar de cel pdcdtos, care va cddea

^in mAna

Mea! Pentru cd fiecare se va infdlipa inaintea Mea ,,golsi descoperit>. Cum va indrdzni atunci sd se u.it"

244

neruginarea pdcitogi lor? Cum vor privi fala Mea?

Unde-gi vor ascunde ruginea? Se vor umple de rugineinaintea Mea gi a preacuratelor Puteri Ceregti.

Voi judeca gi pgmongLhli care gi-au trecg!-q9-v,949-t_e*acanonql gi aunesocotit.figidlinlele pe care le-au fdcutinaintea lui Dumnezeu, alngerilor gi a oamenilor. U-naau fdgdduit gi alta au ficut. Din indlfimea norilor ii voiarunca in prdpastia iadului. Nu s-au indestulat cupieirea 1or, q -uergAtAaLqMai bine le-ar fi fost sd nu se fi lepddat de lume, decAtsi se lepede Fr-fau",qitrdiaxd, intru desfrAnare' "A Meaeste rizbunarea, Eu le voi rispliti tuturor celor ce nuau voit si se pociiasci. ii voi judeca pe tofi ca un ju-

decitor drept...r".Cuvintele acestea Pe care Domnul le-aL rostit cu glas

de tunet c-4trsArhanghelul Mihail, au umplut de spdi-mAntare nenumdratele Puteri Ingeregti.

Apoi, a poruncit sd-I aducd cel de lafacerea lumii. Mihail a primit poruncd si indeplineascdgi acest lucru. De acee4 a mers degrabd la-casa tegta-mentului gi le-a adus. Erau ca nipte cdrli mari, Pe carele-a pus in fala Judecdtorului. Apoi a stat de o parte,ptivind cu cutremur cum rdsfoiegte Domnul istoriaveacurilor. 9i u luat primul veac, l-a deschis gi a zis:

,,Aici scrie intAi de toate: _Din Tatil S-a niscut Fiul gi

Fdcdtorul veacurilor, deoarece cu cuvAntul Tatdlui, prinFiul s-au fdcut veacurile, s-au zidit netrupegtile Puteri,s-au intdrit eerurile, pdmAntul, adAncurile, mare4rAurile gi toatetele ce sunt intr-insele".

Apoi, dupd ce a citit pufin mai jos, a zis: ,,QhiP ql

Nevdzutului Dumnezeu e;tg p -Adam, cuf-emeia lui, Eva. AtotputerT:"lDumnezeu 9i Fdcdtorul

L + )

tuturor celor vdzute gi al celor nevdzute a dat lui Adamporuncd. Aceasta era legea care trebuia linutd cu toatdputerea gi scumpdtatea, spre cinstirea Fdcitorului sdupi ca cd D_umnezeu se_afld deasupra lqi".

Dupd pufini vreme, a citit mai departe: ,,Nelggiuireain care a cdzut chipul lui Dumnezeu prin ingeld-LTunesau, mai bine zis,

. A cdzut omul gi a fost izgonit din rai cu dreaptdjudecati gi hotdrAre a lui Dumnezeu. Nu putea sd steaintru aceste bundtdfi incepdtorul nelegiuirii! "

Mai jos a citit: ,,Cain s-a aruncat asupra lui Abel gil-a omorAt, dupd voia diavolul_ui. Se cade sd ardd infocul gheenei, p_entrul cd nu s a pocdit. Iar Abel va trdiin vegnicie".

In acelagi chip a rdsfoit gi cele gapte cdrfi ale vea-curilor. In sfArgit, a_ luat a,gapfea_etrte pi a citit: ,,ince-putul veacului al VII-lea inseamnd sfArgitul veacurilor.Incepe sd se imprdgtie intru toate rdul, desfrAnare4nemi I os tivi re a. Oame,nii- yS.aS-UlUr_ al VII -lea _Sunt {-d i,invidiogi, mincinogi, cu dragoste fdfarnicd, iubitori destdpAnire gi de argint, robili de picatele sodomicegti gide celelalte pdcate".

A trecut pulin mai departe, a citit ceva gi indatd$i-a ridicat in sus privirea mAhnitd; a sprijinit o mAndpe genunchi gi cu cealaltd Si-a acoperitfalagi ochii gi astat aga, cugetAnd in Sine multd vreme, apoi a goptit:,,Intr-adevdr, aEgSLySac a intrecut cu pedrep,tate,a gi curdutatea pe toate celelalte".

Apoi a citit mai jos: -Glg{i,*q!449!l_!er, au fostspAnzurafi cu lemnul, cu sulila gi cu cuiele care aupironit trupul Meu de viafd purtdtor".

A tdcut cAteva clipe pi iaripi S-a aplecat asupra cdrfii:

*$uas-p-{ez9$e cdpetenii ale Marelui impdrat, albe ca246

lumin4 au tulburat mare4 au irchis gurile fiareloq, auinecat balaurii cei gAnditori, au luminat pe orbi, ausdturat pe cei fldmAnzi gi au sirdcit pe cei bogali. Aupescuit multe suflete din moarte, dAndu-le din nou viafd.Mare este plata lor..."

Si apoi, dupd pufin, a addugat: ,,Eu,Iubitorul deoameni, arn -algg _!qer!y1iq_!!A_ri care s -au ardtat b iru ito ricu ajutorul Meu. Prietenia lor a ajuns pAnd la Cer giiubirea lor pAnd la tronul Meu! Dorul lor pAnd la inimaMe4 pi jertfa lor Md arde cu putere. Slava gi putereaMea este cu ei!"

Dupd ce a intors multe foi, a goptit cu un zAmbetde mul;umire: ,,Omul care a linut cu cinste cArma celor

lapte coline (Constantinopolul) gi a devenit impdra-tul lor, a fost slujitorul dragostei Mele. I se cuvine Im-pdrdlia Cerurilor, pentru cd a fost rAvnitor gi urmdtoral Domnului Sdu".

Apoi, trecAnd peste multe foi, a zis ,,O, Preafru-moasd gi Preacinsti td Mireasi! CAfi vri jmagi s-austrdduit sd te pAngdreascd. Dar tu nu M-ai ingelat peMine, Mirele tdu! I[gnpntr[rateggzli te-au ameninfat,

$gplg_t_.u pe care ai fost zidttd.nu s-a migcat, pentru cd

"portile iadului nu au biruit'or".Mai jos erau scrise t_ogj@pe care

lnggeal,e a 9491!ne9,tgne-prin p-ocdi:q!d. Si erau aga demulte, ca nisipul mdrii... Domnul Dumnezeu le-a cititnemultumit gi a dat din cap, suspinAnd. Nenumdratamullime a Ingerilor stdtea tremurAnd de frica drepteimAnii a Judecdtorului. CAnd Domnul a aluns la jumdtatea

4p-e,s!u-i.veac, a zis:,,SfArgitul lui este plin ffititffiapdcafului, de lucrurile omenegti, care sunt toate minci-noase gi intinate: zavistie, urd, minciund, hul5, dugmdnie,chefuri, befii, desfrAniri, ucideri, avorturi, ldcomie, iubire

de argint, tinere de minte a riului. D, at eiUfge! Il voicurma la jumitate! -Sd inceteze stdpAnirea pdcatului!"

fi zicAnd aceste c@e, Domnul adat Arhanghelului Mihail semnul pentru ]udecatd. De-indatd, acela cu ceata lui au luat preastrdlucitul gi ne-grditul tron gi au plecat.

Era aga de numeroasd ceata aceea incAt pdmAntulnu o incdpea $i fugind, strigau cu glas de tunet: ,,Sfhnt,Sf6nt, Sfdnt Domnul Saoaot! Plin este cerul ;i pd-mdntul de slazta Lui!" $i de acest infricogat strigdt secutremurau cerul gi pdmAntul. ,,Sf6nt, Sfhnt, Sffrnt,mare gi tnficogat, minunat gi prosldait este Domnultn aecii ztecilor" .

Aprtgjgl$lGqy4il cu ceata lui, cAntAnd; a urmatal treilea mare Arhistrateg, Rafail, cu ceata lui, indllAndcAntarea: ,,Unul Sfhnt, Unul Domn Iisus Histos, tntruslaaa lui Dumnezeu Tatdl. Amin" .

in sfArgit, s-a pomit 9i-ceat4 a p,atra CArmuitorul eiera a.lb pi luminos cazdpad4cu privirea dulce. 9i, fugind,cAnta cu putere: ,,Dumflezeu, Domnul dumnezeilor auorbit gi a chematpdmdntul delardsditul soareluipdndla apus. Din Sion mdre,tia frumuselii Lui. Dumnezeuardtat tsine, Dumnezeul nostra si nu a a tdcea F oc inainteaLui aa mergq gi in iurul Lui ztifor mare!" $icAnta apoi totpsalmul. Iar cdpeteniile ii rispundeau: ,,Vine Dumnezeusd iuilece pdmhntul. Cd Tu stdphnegti peste toateneamurile". CArmuitorul acelei ogti se numea Uriil.

Dupi pufin, au adus inaintea Dontri aS_u trq"", care strdlucea ca un futge_q,in-f_qico.g4t p-i-gevdrs4o- negJditd mireasmd. In urmd veneau cu multd cinstecetelgJJ41lgniil-or gi 4!-e^ P-u_!gglor. Priveligtea era de omdretie uimitoare. Nenumdratele Puteri cAntau cu onemaiauzitd armonie. Unii ziceau cu multd teamd:

248

,,indlf a-Te-ztoi Dumnezeul meu gi impdratul meu gi aoibine cuo 6nt a num el e T du in zt eci ! " Alf ii zicea u:,,in dll alipe Domnul Dumnezeul nostru gi ad inchinafi'agter-nutului picioarelor Lui, cd Sfdnt este. Aliluia, Aliluia,Aliluia!"

Apoi a dat dumnezeiascd porunci si vind iardgi .puterniculcArmuitor de ogti, Mihail, si stea lAngd tronulDomnului. In acea clipd s-a ardtat un Inger care finea otrAmbigd. A luat-o Judecdtorul in mAna 54 a trAmbilatde trei ori gi a zis trei cuvinte; apoi a dat-o lui Mihail:,,Mergi la Golgot4 unde Mi-am intins preacuratele mAinigi trAmbifeazd, gi acolo de trei ori!"

^ indatd ce a plecat Mihail, D.-omlul-aShe-nlal-ecatai4c-epdtoriilor gi a zis cArmuitorului acesteia: ,,i1i po-runcesc sd iei dumnezeiasca ta ceatd pr*q4 y4 i4ptetti-uJi i" toatd lume4 ca sd aduceli pe nori pe Sfi4i, de larHsdrit gi de la apus, de la miazdnoapte 9i de la miazdzilSi:i aducefi pe toli, ca sd Mi intAmpine cAnd va sunatrAmbila".

Dupd toate aceste4 Dreptul Judecdtor a privit sprep imAnt gi a _v--dz.ut neguri-Fijn tune ric"ia le p i vai .p i 4g_ltdtAnguire, dfnjnfueogata--tiranie- a Satanei. Turbeazi giurld balaurul. A ddrAmat totul gi le zdrobegte ca peiarbi, pentru ci vede pe Ingerii lui Dumnezeu cd iipregdtesc focul cel vegnic.

^ Dgci avdzuttoate aceste4Judecitorula ehematunI"gef 4e fqg gu intdligargfspri piinfricogati, fdrd de milS;e*r4 gi4qluitgrul cetelor Ingerilor, care vegheazd Asrrpra

l-eaga pi 4dplegte. Ia gi ne_n_urnara"ta mulltme de If,getidin ceata ta pi--pe ee-i mai -infricoFa;i care sdvArgescpedepsele celor din iad. Sd mergefi la marea ceagAnditoare, ca sd gdsili urmele stdpAnitorului intuneri-

249

cului. Apucd,-l cu putere gf.ljUrs_bbe, lovindu-l fdrd mildcu toiagul, pAnd cAnd v ,a ceata duhurilor celor reie.Lg€a-i apqr-tAp-pe tofi cu puterea toiagului Meu, dupdporLrnca Mea pi apoi arunci*imhimrrile_iadului celemai groaznice gi fdrd de mild".

CAnd toate au fost gat4 s-a fdcut semn Arhan-ghelului care linea trAmbifa, sd trAmbifeze puternic.Indatd s-a fdcut o tdcere de moarte, ca gi cum s-ar filinigtit toate.

Lg_p!p1a_t11mbrja." s-au alcdtuit toate trupurilemorlilor. t g a_doqa Duhul Domnului a pus sufletele intrupurile moarte. Spaimd pi c_utremur a cuprins toate;cele ceregtj pi cele pdm6ntegti tremurau. Atunci a sunat

d gi cea mai infricogatd trAmbi;i, care a zguduittoatd lumea caqd qlorllr_ag inyft din motmtnte_,.intr. oclipd". inflregp.a_tdpriveligte! Erau mai mulfi decAt nisipulmdrii. In acelagi timp se coborau din ceruri ca o ploaiedeasd spre Tionul Judecdfii Cetele ingeregti, zicAnd cuglas de tunet: ,,Sffrnt, Sfilnt, Sf6ntDomnul Saoaot,plineste tot pdmhntul de fricd gi de cutremurt"

^ Tot pdmAntul gi mul;imea nenumdrati a CetelorIngeregti stdteau agteptAnd. Tiemurau plini de spaimdin fala infricogatei stdpAniri dumne zeiegti, care secoboard pe pimAnt. $i pe cAnd to;i priveau in sus, auinceput cutremure, tunete gi fulgere tr ValeaJudecdfii giin vdzduh 9i toli au fost cupnn$j d9 gro4zi_fitunci tAriacemlui s-a strAns ga _q_g_qtt9_gia_aga4lt etnslfta eruce,sdX'mch?fiilcanieiidca s9_4l9le. ingeri o fineau inain-tea Domnului nostru Iisus Hristos giJudecdtorul lumii,Care venea Apoi se auzea un imn, o cAntare strdind:,,Binecuadntat este Cel Ce aine tntrunumele Domnului,Dumn e z e u e st e D omnul, I u d e c dt o r, S t dp 6nit o r gi D o mnal pdcii" .

250

Indatd ce s-a sdvArgit aceastd puternicd slavoslovie,a apdrut Judecdtorul pe nori, gezAnd pe tron de foc. Cupreacurata Lui strdlucire invdpdia cerul pi pdmAntul.

Atunci, r care inviaserd, unii

4u_fugeput sd striluceascd asemenea soarelui gi indatdau fost rdpili de nori in vdzduh, spre intAmpinareaDomnului lor. Cei mai mulli insd au rdmas jos. Nimeninu i-a iuat la cer. Se tAnguiau cu amar cd nu s-auinvrednicit gi ei si fie rdpili de nori gi mAhnirea gi durereaumpleau de amdrdciune sufletele lor. Au cdzut tofi ingenunchi in fafa Judecdtorului gi apoi s-au ridicat.Infricogatul Judecdtor Se agezase deja pe tronul Judecdfiigi in jurul Lui se adunaseri toate Puterile Ceregti cu fricdgi cutremur. Cei ce fuseserd ripifi pe nori pentruintAmpinarea Lui, stdteau de-a dreapta; ceilalfi se aflaude-a stAnga judecdtorului. Cei maimqltl_dinlfe_gseltiaerau iudei, gQq4u_i!or1 $,1hi9191 preof i, imparali, m .ul-fime_derrLonahipr_mirenr. Stiteau ruginali gi se jeleau depierzarea lor. Felele lor erau ticdlogite gi suspinau cuadAncd mAhnire. O tAnguire de moarte s-a lisat pestetofi gi nici o mAngAiere nu le venea de nicdieri.

Dar cel_cs jlqt_eag dS3 dleApla Judecito rului, erauvqqglrr-hgrllnoFlea-soarele, cinstifi 9i sldvifi, albi ca luminapary? aprinsi de o dumnezeiascd lumind. Ca sd indrdz-nesc s-o zic, seminau cu Domnul gi Dumnezeul lor.

Deod.atd, infricogatul ]udecdtor $i-a aruncat pri-virea intr-o parte gi in alta. S-a uitat de-a dreapta bu-curos gi a zAmbit. CAnd insd S-a intors spre stAnga S-atulburat; S-a mAniat tare gi $i-a intors indatd fafa.Atunci, cu glas putemic gi dumnezeiesc a zis celor dindreapta: ,,Venifi, binecuvAntafii Pirintelui Meu, demogtenifi Impirifia care a fost gititi voui de laintemeierea lumii. Cici am flimAnzit 9i Mi-afi dat si

l J l

II

mininc, am insetat 9i Mi-afi dat si beau, str i in amfost gi M-afi primit, gol si M-afi imbricat, bolnav siM-afi cercetat, in temnif i 9i al i venit la Mine".

Atunci, aceia s-au mirat gi au intrebat: ,,Doamne,cAnd Te-am vizut flimind 9i fi-am dat si minAnci,sau insetat gi Te-am adipat? Si cAnd Te-am vdzutstriinsi Te-am primit, sau gol 9i Te-am imbricat, 9i cAndTe-am vlzut bolnav si in temniti?"

,,Amin zic voui, intrucit afi ficut unuia din acegtifrati ai Mei mai mici, Mie Mi-afi ficut".

Apoi S-a intors pi cdtre cei ,,de-a stAnga" gi le-a ziscu asprime: ,,Duceti-vi de la Mine, blestematilor, infocul cel vesnic, care este gitit diavolului si slugilorlui. Cici am flimAnzit si nu Mi-afi dat si minAnc, aminsetat si nu Mi-afi dat si beau, striin am fost 9i nuM-afi primit, gol 9i nu M-afi imbricat, bolnav 9i intemnifi 9i nu M-afi cercetat".

Aceia i-au rdspuns nedumerit i Mantuitorului:,,Doamne, cind Te,am vizut bolnav 9i in temnifi 9inu Ti-am slujit -lie?"

Le-a rispuns Domnul: ,,,,Amin zic voui, intrucAtnu afi ficut aceasta unuia dintre acegti mai mici, niciMie nu Mi-afi ficut". Pierili din ochii Mei, blestemafiai pdmAntului! in tartar,in scrAgnirea dinlilol, acolo vafi plAngere gi tAnguire fdrd de sfArgit!"

Cum a rostitJudecdtorul aceasti hotdrAre, dinsprerdsdrit's-a pornit un uriag rAu de foc, care curgeavijelios spre apus. Era lat ca o mare intinsd. VdzAndu-I,pdcdtogii din stAnga s-au ingrozit gi au inceput sdtremure de spaimi, intru deznidejdea lor. Atunci,nemitarnicul Judecd tor a - pof Ulqlt _9a _!oli, d_1e-p-,ti_pipdgqlo:gi,"sd treaci primAul.cel arzdtor, pentru ca sdfie incercali prin foc

2s2

A-q inceput cei din dreapt4 care au trecut t_o!$iruigp-it aurul-curat. Lucrurile lor nu s-au ars, ci s-auardtat, prin incercare, mai luminoase gi mai limpezi,iar ei s-au umplut de bucurie.

Ap_o_iaUjnqeput sd,fgaci pi eer dirl stAngEprin foc,ca sd fie incercate gi lucrurile lor. Dar, fiindcf,_eraup5-cdlogi, flicirile au inceput si-i aydd,, finAndu-i inmijlocul rAului. $i lucrurile lor au ars ca pleava, iartrupurile au rdmas intregi, ca si ardd ani gi veacurinesfArgite, impreund cu diavolii. Nici unul nu a izbutitsd iasi din acel rAu de foc. Pe toli i-a finut focul, pentrucd erau vrednici de osAndd gi pedeapsd.

Dupd ce picdtogii au fost predali iadului, infri-cogatulJudecdtor S-a ridicat de pe tron gi a pornit citredumnezeiescul palat, dimpreund cu toli Sfinfii SAi. ilinconjurau cu multi fricd gi cutremur Puterile Ceregti,cAntAnd: ,,Ridicafi, cdpetenii, porlile ooastre gi ztdriilicafi, porlite cele aeVnice, gi oa intra impdratulslaaei, Domnul si Dumnezeul dumnezeilor, tmpreu-nd cu tofi Sfinlii Lui, care se aor bucura de aegnicamogtenire".

' Alte ceatd rdspundea gi zicea: ,,Binecuahntat esteCeI Ce aine tntru numele Domnului, cu cei pe care i-atnarednicit Harul Sdu sd se nutnenscd fi i ai luiDumnezeu. Dumnezeu este Domnul, tmpreund cu fiiiNoului Sion, gi S-a ardtat noud".

Iar Arhanghelii, care mergeau dupi Domnul, ilslavosloveau, cAntAnd pe rAnd o cAntare cereascd:,,Venifi sd ne bucurdm de Domnul gi sd strigdm luiDumnezeu, Mhntuitorul nostru, sd tnthmpindm falaLui cu mdrturisire gi tn psalmi sd-l chntdm Lui".

Iar altd ceatd rdspundea armonios: ,,Dumnezeum are e st e D omnul gi imp dr at mare p e ste Iot p dm 6ntul.

135

C d in m 6n a Lui sunt m arginil e p dm ilntului g i tn dlfimit emuntilor ale Lui sunt,,.

^ Acestea gi multe alte cAntdri armonioase cAntauIngerii, incAt toli care le auzeau, se bucurau de onegrditd bucurie. Astfel cAntAnd, au intrat Sfinfii cuDomnul Iisus Hristos la ospdlul cel ceresc din dum_nezeiescul palat pi inimile lor siltau de bucurie. Siindati porfil^e palatului s-au inchis.

. Alr."], Impdratul Ceresc a ghem4-t_p-e*r-rlai marii

Ingerilor.CeidintAiauvenit\4r\gf l,sgyglfiafai_Ludil

gi conducitorii cetel or. Au uirnaffi .i i.ei a-oi;p{ezeceIum-indtori ai,lumii, Apostolii. Lor le-a au ipornr,.rl sl#estrilucitd pi doudsprezece_tro_nurica de.foc, ca sd stea cumllte cinste lAngi invdfdtorul loq, Hristos. Chipul lorscAnteia de o negrditd lumind vegnicd li f.,ainiie lq.strdluceau gi erau luminoase ca gi chiirlimbarul, ticdpeteniile ingerilor ii cinsteau. Apoi li s-au aui iidouisprezece coroane minunate, impodobite cu pietre9e

myt! pre!,- care strdluceau cu o lumind orbitoare, piIngeri sldvifi le |ineau deasupra capetelor lor..

Ar_rgt,it apoi inaintea Domnului cet$apt_ezeci.deApoqfoli. De asemenea gi acegtia au primit cinste gi sla_vd, dar cununile c_elo_r do-_isprezece eiau mai minunate.

t"* a veni.t gi ra.pdgJ Muc*qnicilor. Acegtia au

cu cununi vepnice, p_otrivit cq 1Ayna, rdbdarea pi l._"-cralea lor. Cunund de cunund se deosebea in slava ei,precum se deosebegte stea de stea $i mulli-p,rgo_fltidiaconi erau mai sldvifi gi mai luminogi decAt mulli ar-hierei. L_o;li s-a datgi cAte o biserig_{, pentru ca sd aducdpe jertfelnicul cel inlelegdtor SfAnta Jertfd gi slujbe bi-nepldcute lui Dumnezeur.

A intrat apoi c r. Chipul lorrevdrsa o t4inici mireag4d pi g-cAnteiaca s941,elg Domnuli-aimpodobitcU jAle_Af ipi;iprin.puLe:ea_S.lAnluluiD*uhaudevenitaQemeneacuinf ric_og_4JliH*e{Uy*qli,pi_Sepfu nigi au inceput sd cAnte cu glas de tunet: ,,Sffrnt, Sfhnt,Sfhnt Domnul Saztaot, plin este tot pdmhntul de slaztaLui!" Slava lor era mare, negrditd, gi cununile lor feluritimpodobite 9i luminoase. Potrivit cu luptele 9i cusudorile lo{, au primit gi cinstea

^ A urmat apoi g9g!g__B1g.q_{_ogilor. Lor le-a ddruitImpiratulCQntareaCAnJdrilor^P-saltireallli_David,tim-pale gi hore, lumini nematerialnicd, strdlucitoare,negriitd bucurie gi slavoslovia Duhului SfAnt. Atunci,Stdp Anul dumneze iescului osp*d! l9_ a q-e,ru1 qi ein te, cqya$i au cAntat o cAntare aga de melodioasd, incAt to;i sdltaude fericire. Dupd ce Sfinlii au primit aceste daruri dinpreacuratele mAini ale MAntuitorului, agteptau acumpeacelea pe care ,,ochiul nu le-a vdzut 9i urechea nu le-aauzit 9i la inima omului nu s-au suit".

A intrat apoi t ue: sdraci gi domni, impd-1a1i gi supugi,

robi gi liberi. Au stat tofi inaintea Domnului, care aosebit d_i-nt'1q ei pe-cei rnilostivi gi curali gi le-a datdesfdtarea raiului din Eden, palate ceregti gi luminoase,cununi de mult pref, sfinlenie gi bucurie, sceptruri gitronuri gi Ingeri ca sd-i slujeasci.

255

ti, care s-aupldvelil din C_qli.Fpreund cu Lucifer. Adicd. Mucenicii

cd s-au invrednicit si mogteneasci pdmAntul cel fericit;cununile lor ca de trandafiri scAnteiau. Au urmat,,cei

nunata viafd. S-au agezat pentru ei tronuri minunate,pe care si stea in Impdrdlia Cerurilor. eoroaagle l9relau de aur sfAn!gi nematgr.i4lnice pi strdluceau aga detare, incAt de slava lor si se bucure gi cetele ingeregti. Aintrat apoi ntru Hristos",Marele Dumnezeu 9i MAntuitorul Ior noastre.

botezat, degi moptenegte bucuria Raiului 9i simte cevadin mireasma gi dulceafa lui, tu

Prpd acepti4 a v6.zut Cuviosul Nifon o__c-qaJd- gleSfinJi, care prarr cnfiii creltinilor. Toli pdreau sd fie cade treizeci de ani. Mirele i-a privit cu fala veseld pi le-azis: ,,Haina Botezului este, intr-adevdr, fdrd'pat6',insd.dclq*c. Voud, ce sd vd fac?"

Atunci pi ei au rdspuns cu indrizneald: ,,Doamne,am fost lipsifi de bundtdlile Tale cele pdmAntegti, celpulin si nu ne lipsegti de cele ceregti!" AzAmbit Mirelegi le-a dat bundtilile cele ceregti. Au primit 9i cununanevinovdfiei gi a neriutdlii gi toate ogtile^cerepti i-auadmirat. Era minunat sd-i auzi pe Sfinlii Ingeri, care,bucurAndu-se nespus de vederea tuturor Cetelor Sfin-

filor, cAntau dulci cAntdri.Dupd toate aceste4 vede SfAntul Nifon cd vine

inaintei MkgJgi o dumnezeiasci Mireasd. in jurul"eise revdrsau miresme dumnezeiegti gi mir dumnezeiesc.Pe preafrumosul ei cap purta o neasemuitd gi impdrd-tgasqd -diadema"-sa.r9 seanteia I4g:-rii o priveau uimjligi Sfinfii -eoplegili. Harul SfAntului Duh o imbrdca inhaind auritd gi preainfrumusefatd.

C 4ft a a q i qtq_ lA" g d M i {elc H-ustos, m-a re-a- lmP d -

r {te I s r[ -s*i1-!r gJrinat-de. trelori, imp reun d c u s f in te I efecioare. Atunci, ,,Cel Preafrumos" a vdzut-o gi S-abucurat. $i-a plecatcaprrlgia e-ir,rstit:o ca pe PreaculataSq Maicd. Aceasta s-a apropiat cu multi evlavie 9icinste gi a sirutat-nemqritorii gi neadormiliiSdi ochi,precum pi irrdu:e-ratele Sale mAini. Dupi dumneze-iasca sdrutare, Domnul a dat fecioarelor haine stri-lucitoare gi cununi prealuminoase gi apoi au venittoate Puterile Cerepti, cAntAnd gi fericind-o gi sldvind-ope Preacurata.

257

Pe ei i-a agezat pe tronuri de aur gi au fost ldudafi deDumnezeu.

Dupi acegtia a intrat pig6ni,c4re nU au cunoscut Le-gea lui Hriqtos, dar din fire aufilut:o, ascultdnd de_ glasul conttii . Mullistrdluceau ca soarele, de nevinovdlia gi curifia lor giDomnul le-a dat Paradisul gi cununi luminoase im-

256

Atunci, Mirele S-a ridicat de pe Troriul Sdu, avAndde a dreaqta pe Maic4-Sa, iar la stAnga pe cinstitulProoroc i Inaintemergdtorul gju, a iegit ain palat gi amers la dumnezeiescul ospd!, unde se aflau Uunataiite,/pe care ochiul nu le-a vizut, urechea nu le_a auzit sila inima omului nu s-au suit,,, p_{eg4tltgpe_ntrrrfOfi

lei S" au iubit pe Dumnezeu. in "r^i

,r.r,eu., topi Sfinfii.Acegtia, cum au vdzit bundtdfile, s-au umpiut de onespusd bucurie pi au inceput sd umble, prdinuind laminunatul ospdf. Daq, pe acestea robul lui DumnezeuNifon nu a mai putut sd le descrie. Depi l_am silit demulte ori, nu mi-a spus micar cAt de pufin. $i ziceasuspinAnd: ,,Nu p,ofl fiule, a sausdasemuiesc cu vreun lucru pirnintesc luc.rurile acereaErau mai presus de orice cugelqre gi inchipuire, dincolode toate cele vdzute gi nevdzute,,.

. Deci, dupi ce Domnul a impirfit Sfinfilor toatebundtifile cele negrdite gi r,e^iiur'rrite, a poruncitHeruvimilor sd inconjoare vegnicul ospip, ugu ..r-

"id"l inconjoard o cetate. A poruncit apoi ca serafimii

sd-i inconjoare pe Heruvimi, Tronuriie pe Serafimi,Domniile pe Tronuri, incepdtoriile p" Do-r,ii, Sti_paniile pe Incepdtorii gi, in sfargit, puterile Cerurilorpe StdpAnii. Precum un zid inconjoard un orar, aga gicetele ceregti se inconjoard una pealta.

p. s*a dqe_qp_ta ospdfului veaiurilor stdtea cu marecinsteAlhanghelul Mihailcu ceata lui; la s!4ngaGavriilcu ceata lui, u-riil stdtea la apus pi $afailTa reErit. Toateacestea s-au fdcut cu porunca Domnului nostru IisusHristos, a Marelui Dumnezeu_gi_a- M6ntuitoruluituturor Sfingilor. A,cegle p4!5u cete erau foarte mari giimpreund cu ceteie preicuratel,or puteri inconjurauospdful lui Dumnezeu cu jnare strilucire.

CAnd toate acestea s-au terminat, atunci InsugiDumnezeu Omul Iisus S_-a supus -g_e_-l qry_r+Sset9 fr I-a predat toatd stipAnia pi domnia gi putereape care o luase de la El. Apoi El a intrat la dumne-zeiescul ospd!, ca Mogtenitor al Tatilui, impdrat giArhiereu impreund-Mogtenitor cu tofi Sfinfii

La sfArgitul tuturor tainelor pe care le-a vdzutSfAntul Nifon, ay_dz_ut $cea mai infricoFati descoperire.i f'lglui Unul-Ndscut, Ndsc-dtorul, Luminacea neapropiatd gi negrdltd, a rdsdrit desdat6, lumi-nAnd dgasupra preacqlatelor Puteri^deasupra tuturerCerurilor gi a Cetelor Ceregti. Lumina peste preacuratulospdf cum lumineazi soarele lumea. Aga strdlucea &_t3lmil_o, tivirilqr. 9i precum buretele absoarbe gi fine vinul,aga gi Sfinlii fdri de curmare se umpleau in vecii vecilorde nespusa Dumnezeire a Tatilui gi impdratului. _Deacum nu m4r eq4 pentru ei nici nqaptq, nici zi. Era numaiD.Ury,g-Z-e9.,$..k9l, Fiul gi Duhul, lumine gi hrani, vialigi strdlucire, bucurie, veselie gi desfdtare in Duhul Sfdnt.

Apoi s-a fdpqt o adAn_cd tdce_1g. Ochii SfAntului Nifonau primit o lumind curatd, neamestecatd, ca sd vadd.Primei cete care inconjura ospdful, i s-a rAnduit sdsdvArgeascd o cAntare neintreruptd gi nesfArpitd. Ea a fostcuprinsd de o negrditd gi nespusd bucurie. indatidumnezeiasca gi infricogata ceati a inceput o negrditislavoslovie. Inimile Sfinflor sdltau de bucurie gi des-fitare. De la prima ceatd, mireafa cAntare de slavosloviea trecut la ceata a dou4 a Serafimilor. Ainceput atunci giaceea sd cAnte cu multd mdiestrie o cAntare tainici.Precum o ingeptitd dulceafi, a9a rdsuna slavoslovia giin urechile Sfinlilor, care se bucurau negrdit cu_t_oatesilnfurile lor. Ochli vedeau lumin4 -qga neapropiati,4irosul lor mirosea mireasma Dumnezeirii, urechile lor

259

auzeau cAntarea dumnezeiascd a preacuratelor puteri,gllla lp_r gusta Trupul gi SAngele Domnului Iisus Hristos,4*og, injry impdrdlia Ceririlor, mAinile lor pipdiauvepnicele bundtdfi gi picioarere ror sdltau la ospdi. Astfel,toate simfurile lor se sdtu.rau dg negrditd bucurie.

Dupd putin, q doua ceatd a transmis acea cAntare

ratd gi pdtrunzdtoare.

vezi infricogatele taine, de marea Mea iubire de oameni260

fali de cei ce se inchind cu smerenie impirdfiei gi Stdp6niriiMele,psnJm-ceiuMa-buesrqa-pq-v*es*q-sprerelbl6nd4ig,B3frt gi care se cutremuri de cuvintele M-ele ".'

Dupi ce i-a spus aceast4 Domnul l-a slobozit dintruacea infricogati gi preaminunatd vedenie, care i lstdpAnise vreme d3, r{ oulsnptim 6ni.

CAnd gi-a venit in sine, stdtea ingrozit gi se tAnguiaindurerat.I=aCfillil_giigul&e-4!l-gitAaiegiz.icea;,,Vald-eqrine*.tic5.losul! Ce-l agteaptd pe bi-etul meu suflet! Vaide, g1ing, migelul! Oare in ce stare md voi afla acolg eu,pdcdtosul? Cum mi voi indreptdli inaintea ]udecdto-rului? Ce scuzi voi aduce pentru pdcatele mele gi undevoi ascunde mullimea fdrddelegilor mele? Or-intinatulegi ticdlosule!... Suspin nu am, nici lacrimi gi nici po-cdinld nu aflu; milostenie deloc, neriutatea gi blAndelease afld foarte departe de mine. Vai, mie! Ce sd fac eu,nevrednicul gi intinatul? De unde si incep sd-mimAntuiesc sufletul? Haina Botezului am intinat-o, Bo-tezul l-am spurcat, sufletul mi l-am innoroiat, minteami-am intunecat-g viala mi-am cheltuit-o <tnpetreceigi inbefii". O, pdcdtosul de mine! Nu gtiu ce voi face.Ochii mei privesc lucrurile cele de rugine, urechileascultd cAntece lumegti, mirosul adulmecd dupi mi-resme, gura imi este porniti spre ldcomie. Vai, mie, ti-cilosul! MAinile mele se bucurd in pdcate; trupul meudoregte si se tivdleascd in mocirla firddelegii gi cautdpaturi moi gi mAncare aleasd.

O, o, nelegiuitul, intunecatul gi intinatul! Unde simerg, nu gtiu! Cine md va scoate din acel foc amar?Cine md va izbdvi din intunericul cel mai dinafard alinfricogatului tartar? Cine mi va izbdvi de scrAgnireadin;ilor? Vai, vai, mie, scArbosul gi nelegiuitul! Maibineera sd nu md fi ndscut!...

261

O, de ce slavd md lipsesc eu, innegritull De ce cinstegi de ce cununi! Ce bucurie gi veselie voi pierde, fiindcdm-am robit de pdcat! Ticdloase suflete, unde iti esteumilinfa, unde luptele, unde virtulile? Vai, jie, intina-tule! In ce loc te vei afla in ziua aceea? Ai fdcut vreunb_ine, ca sd placi lui Dumnezeu? Vei merge in vdpaie.Cum vei rdbda vaiul gi scrApnirea? O,intinate sril"t",cum ai poftit si te tdvdlegti mereu in necurdtie, cum aisluj it necontenit pAntecelui?

Nelegiuitule gi stricatule, ce rugine vei suferi in fatalui Dumnezeu? Cu ce ochi te vei uita la dumnezeiar.u dufafd? Spune-mi ! Spune-mi ! Ai v dzut acele preaminunatepriveligti pe care Domnul le va infdptui cAndva Spune-mi,deci, o, suflete, ai vreo faptd vrednicd de acea slav;Z Cumvei intra acolg dupd ce ai itrtinat dumnezeiescul Botez?Vai de tine, ticdloase suflete al meu!Vei mogteni focul celvegnic Ai unde va fi atunci pdcatul gi tatdl lui, si temAn fu i a sc e? CL D_oamnq Dumnezeulmeu,_mAn fu i eS_te-md de foc, de scrAgnirea dingilor gi de tartar...,,

agteaptd pe Sfinli in Ceruri! CAt de tare md tem sd nu fiulipsit de ele!" Apoi suspina adAnc ai spunea: ,,Doamne,ajutd gi mAntuiegte intunecatul meu suflet!,,

Partea a VI-a

SINAXARUL DIN DUMTNICAiNTRICogAToAREI IUDEcATI

dupd Triodul tipdrit la Bucuregtitn anul 20001

in aceastd zi se face pomenirea Venirii a Dou4 intru

slavd, a Domnului nostru Iisus Hristos. Dupd cele doud

pilde din duminicile trecute, pilda Vamegului gi aFariseului gi pilda Fiului risipitol, dumnezeiegtii Pdrinliau rAnduit in aceasti duminicd pomenirea celei de aDoua Veniri a Domnului, pentru ca nu cumva omul,aflAnd din acele pilde despre iubirea de oameni a lui

1 Textul de fafd e reprodus dupi Triod (ed.IBMBO& Bucuregti,

2000, pp. 45-47).Alcdtuirea sinaxarului aparline lui Nichifor Calist

Xantopol gi a fost tradusi la mijlocul veacului trecut de cdtre

pdrintele Dumitru Fecioru gi publicat in Sinaxarele Triodului

(Bucuregti, 7946,135 p.), carte care mai apoi a fost republicatd sub

acelagi nume sub ingrijirea pirintelui Eugen Drdgoi (Galali,7992,

11.2p.). Nichifor Calist Xantopol (1265-11341) a fost istoric biseri-

cesc, iar de la el ne-au rdmas mai multe lucr5ri. A conceput o istorie

a Bisericii de la inceputuri gi pAnd in anul 911, a alcituit liste cro-

nologice de impirafi gi patriarhi, imne religioase, parafraze la

SfAnta Scripturd, o viafd versificatd a SfAntului Nicolae 9.a. Se pare

cd textele sinaxarelor au fost introduse inTriod la scurtd vreme de

la alcdtuirea lor. Tot el a izvodit gi Canonul Niscdtoarei de Dumne-

zeu la lJtrenia de Ia praznicul Izvorului Tdmdduirii din SiptimAna

LuminatS.La acest text al Sinaxarului am considerat ci trebuie aldturat

pi un fragment dintr-o versiune mai veche aTriodului, tocrnai pentm

ldmurirea ce o aduce privitor la cele ,,tapte vremi" pomenite de

Proorocul Danii l (vezi nota urmdtoare).263

Doua Venire va fi cea din td din toate celeSAV . Cdci trebui

Dumnezeu, sd trdiasci fdrd nici o gnje, spunAndu-gi:,,Dumnezeu este iubitor de oamenil Dacd mh voidepdrta de pdcat, indati voi dobAndi totul,,. Au rAnduitdeci dumnezeiegti i Pdrinli in aceastd duminicdpomenirea infricogdtoarei zile acelei de a Doua Veniria Domnului, ca infricogAndu-i pe oameni prin moartegi prin agteptarea chinurilor ce vor sd fie, Je-i intoarc;

sd vini gi Judecdtorul sufletelor care au mers maiinainte. intr-un fel oarecare, sirbitoarea de azi puneoarecum astdzi sfArgit tuturor sdrbdtorilor, deoarece a

Cer cu minuni mai presus d.e fire gi cu mare strilucire;vgVeni in trup ca sd fie cunoscut de tofi ci El este CelCare a venit intAia oard pentru a mAntui rieamulomenesc, iar acum, a doua oard., ca sd-l judece dacd apdzit bine poruncile ce i-au fost date. Nimeni nu gtiecAnd va fi Venirea Lui. Domnul a ascuns-o chiar.Apostolilor Sdi. Cu toate aceste4 a aritat cd inaintede Venirea Sa e, ldmurite mai pe largde unii dintre Sfinfi. Se spune ci a poua Venire va fidUpd trecerea celor Eplqlqt !ea1Li. Inainte de VenireaLui, y11-g-!-,{ntihrist. Se va nagte, dupd cum spuneS.fAntul Ipolit al Romei, dintr-o femeie desfrAnatd,f eiioad-C-uT;meG.d!$feevre_i,d,iqqemj4f ialuiDan,fiul lui lacov. Se va purta ca gi cgm ar trdi dupd Hristos,va face minuni, cAte a ficut gi Hristos, gi va invia morfi.Totugi, pe toate le va face i nu cuadevdrat; g_i nqg-terea gi trupul gi toate celelalte minuni,dupd cum zice Apostolul. ,,Atunci - zice el - se vadescoperi !iu! p!_e1Zd cu toatd puterea gi semne giminuni mincinoase" (2 Tesaloniceni 2, 3-4). Dar, dupdcum spune , nu se va intrupa diavolul,ci v-a fi . Va lua asupra satoati lucrarea Satanei gi se va ardta pe_Reagtepjate.Apoi se va arita bun gi blAnd tuturor.

va cerceta dumnezeiegtile Scripturi; va line post gi vafi silit de oameni sd primeascd a fi ales impdrat. Va

e va ageza ingapte timpuri

[ani] inainte, dupd cum zice Daniil, va veni E,nohp_iI , p.gp_ovdduind popo_rulq-t_ qe lir'_l_ primeascd.Antihrist insi ii va prinde gi-i va chinui, apoi le vatdia capetele. Cei care vor voi sd rdmAnd credinciogi

265

irj

Ii

l

viitoare avem sd fim izgonilidin rai, in chip simbolic,prin Adam, pAnd cAnd va veni Hristos ,p.e a ne duceiardgi in rai.

S. " ""-"pt" "

po"r pentru motivul cdintAia oard Hristos_a trdit Cu_LfqpUlp{ntre noi, darbland pi fdrd slavd. La a Doua veniie i"ia vu venidin

264

fugi depa_rte; pe-cei care ii va gdsi in munfi ii vaigP-rtrprin d**oni. Dar, din pricina celor alegi, se vormicaora cele gapte timpuri [ani2]. ;toate stihiile lumii se vor schimba incAt aproape sddispard toate.

Dupi acestea va fi pe neagteptate Venirea Domnu_lui din Cer, ca un fulger, mergAnd inainte gr115tita_LuiCruce. RAu de foc clocotitor va merge inainte, curdfindtot pdmAntul de necurdfii. indatd, Vo1fiplnpr AntftUstpi slugile lui ?ivor fi dali_focului vegnic. I=a sunetele detrAmbife ale Ingerilor, va veni deodatd, de la marginilepdmAntului 9i din toate stihiile, tot neamul omenEsc inIerusalim, cdci acesta este centiul iunri, li acolovorsta tronurile de judecati. se vor schimbain_tru n e s tri c d_c1yne_ g u p r9 p r ii I e I o r-trupu :i_ p i r.,.llGtu, p iv_er avea aceeagi fory1d. Insgli stihiile,lumii vor primi

re in mai bine. Domnul, pdespdrli pe cei drepfi de ceirdtori i faptelor bune spre a primi viafa

vegnicd, iar pdcdtogii, iardgi, spre a pli-i chinul rr"p.,i".Si nu vor inceta niciodati acestea, nici viafa ,u"p.ri.d,nici chinul vegnic.

Dar trebuie sd se gtie cd Hftqlqq n_q va intreba atuncinlqdgPgst4gide,qaracie,a_1-c-ilomiror,Lc.ttoa_tqcesunt bune gi aceste4 ci de cele ce__sqnt cu lt mai burre

_ __tD"pa textul edifiilor romAnegti ale Tiodttlti dtn veacurileXVJII-XX, ace.st p3rag1.af se incheie astfel: ,,$i mai inainte de gapteani, precum zice Daniil, Vsr_vcni-E4ah9illie, de vor proporr;irioa-me$-E1Sn!3l u-l R ryn-qu I 9qf -!lBg &trhns tL ia r e i ii u'u p -r J"pe er tl il va munci, apoi gi capetele Ie va tdia. Iari aceia care se vorcnema creFtrnr geparte vor fugi; p.rlcare ii va ispiti ,i_i va a_mdgiP-$.1 drac1, aftaldulprrl munfi.

-Qqf,qg_t

"I_sls$aacrj*f" ur",ipe.ftru cei alegi. $i _foametg va fi rnare, cA"d g, t""t";trhiF;;tulbur4 atAta cAt pufin nu au*r?i vor conteni pi vor pieri,,.

decAt acestea, Va spunedreplilor gi pdc imAnzit 9iMi-afi dat si minAnc; am insetat 9i Mi-afi dat si beau;striin am fost 9i M-afi primit; gol am fost 9i M-afiimbricat; bolnav am fost gi M-afi cercetat; in temnifiam fost gi afi venit la Mine. intrucAt ali ficut unuiadintre acegti mai mici, Mie Mi-afi ficut!" (cf. Matei25,'35-45) Aceste fapte bune poate sd le facd oricine dupiputerea sa

Agadar, atunci a va mdrturisi ci Domnuleste Iisus Hristos intru slava lui Dumnezeu-Tatdl.

Chinurile despre care vorbegte SfAnta Evangheliesunt acestea: acolo va fi plAngerea gi scrAgnirea dinfilor;viermele lor nu se va sfArgi gi focul lor nu se va stinge;gi,,aruncafi-i in intunericul cel mai dinafari! " ( cf . Matei8, L2; 22, 13; 25, 30) Pe toate acestea Biserica luiDumnezeu hotdrAt le primegte.

Biserica lui Dumnezeu socotegte cd 4g$tefgg-$ilm-pdrdfia Cerurilor sunt petrecerea Sfinfilor cu Dumnezeu,sEsluciitia-Ce o vor avea gi urcarea la Dumnezeu; iarchinul gi intunericul gi cele asemenea s a

decj au fost lipsite, drn_pneina_nepqq4ltj_pi u

desfitdrii trecdtoare, de strdlucirea dumnezeiascd.--eu inEiiJJEa; oameni cea ntgtAiii, rtristoase

Dumnezeule, invrednicegte-ne de glasul Tdu cel dorit,numird-ne ir rAndul celor de-a dreapta Ta

gi ne miluiegte pe noi.Amin.

ar al r^W U Urt

Par tea a VI I -a

RUGACTUNIPENTRU PRIVEGHERE TAUruTRICA

RUGACIUNEA STARETILOR DE LA OPTINAfiupornrvA pECETLUTRTT cu sEMNUL LUr

ANTIHRIST

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezerr,pdzegte-ne de ingeldciunea vicleanului Antihrist, a cdruivenire se apropie, gi ne izbdvegte de toate uneltirile lui.Acoperd-ne pe noi gi pe toli dreptmdritorii cregtini demrejele lui cele viclene, in tainica pustie a mAntuiriiTale. Nu ne ldsa pe noi, Doamne, sd ne ingrozim defrica diavoleasci mai mult decAt de frica lui Dumnezeugi sd ne depirtdm de Tine gi de Biserica Th cea sfAntd.Dd-ne, Doamne, mai bine sd pdtimim gi sd murimpentru sfAnt Numele Tdu gi Credinfa cea adevdratd,decAt sd ne lepddim de Tine gi sd primim semnulmArgavului Antihrist pi sd ne inchindm lui. Dd-ne noud,

zi gi noapte, lacrimi si plAngem gregalele noastregi indurd^-Te de noi, Doamne, in ziua

Infricogitoarei TaleJudecdli.

Amin.

CANONULDIN RANDUIALA LITURGICA

A DUMINICII 1NFRICO9ATOAREI ]UDECATI

Alcdtuire a SfLntului Teodor Studitull

CLnturea I, glasul aI Vl-lea:

Irmos: Ajutor pi acoPeritor'..

Md cutremur cugetAndlaziua cea infricopdtoare aVenirii Tale, celei cu totul de negrdit, 9i cu frici maiinainte o vdd; ziua in care vei gedea sd judeci pe cei viipi pe cei morfi, Dumnezeul meu, Atotputernice.

CAnd vei veni, Dumnezeule, cu mii 9i miriade deputeri ceregti ale ingerilor, irvrednicepte-md, Hristoase,pi pe mine, ticilosul, a Te intAmpina pe nori.

Vino, suflete al meu, de ia aminte la ziua aceea 9iceasul in care Dumnezeu de fafd,vaveni, gi te tAnguiegtegi plAngi, ca sd te afli curat in ceasul cercetdrii.

Mi ingrozepte gi md infricogeazd, focul cel nestinsal gheenei, viermele cel cumplit, scrApnirea dinfilor; cisldbegte gi-mi lasd gregalele, gi in starea cea dimpreundcu alegii Tdi, Hristoase, rAnduiegte-mi.

Glasul Tiu, cel dorit, care va chema la bucurie peSfinfii Tdi, sd-l aud gi eu, ticdlosul, 9i si aflu nespusadesfdtare a Impdriliei Ceregti.

Si nu intri cu mine la judecati, aducAnd faptelemele, cercAnd cuvintele gi indreptAnd [implinind]poruncile. Ci cu indurdrile Tale, trecAnd cu vedereardutdfile mele, mAntuiegte-mi, Atotputernice.

1 Aceste rugdciuni sunt reproduse dupi Triod (ed.IBMBO&

Bucuregti,2000,pP.41-50). 26e

Aw

r A T A A

Av

rl

A A A

Slavd. .. , a Treini i :

Unime in trei Ipostasuri, preastdpAnitoare, Domniea tuturor preadesdvArpit stdpAnitoare, StdpAnie pestetoate, Tu Insdfi mAntuiegte-ne pe noi, Pdrinte;i Fiule giDuhule PreasfAnt.

$i acum. .., a Ndscdtoarci:

Cine a ndscut fiu neasemdnat dupd legea pdrin-teascd? Pe Acesta dar il nagte Thtel,-fdrd de maicd.Preasldv i td minune! Cd tu a i ndscut , Curatd, peDumnezeu gi Omul.'

Cataaasrc:

Ajutor gi acoperitor s-a fdcut mie spre mAntuire;Acesta este Dumnezeul meu, gi-L voi preasldvi pe El,Dumnezeul pdrintelui meu, gi-L voi indlfa pe El, cdcicu slavd S-a preasldvit.

Cintures a III-a:

Irmos: intdregte, Doamne, pe piatra...

Domnul vine, pi cine va suferi frica Lui? Cine se va a-rdta felei Lui? Ci fii gat4 o, suflete, spre intAmpinarea Lui.

Mai inainte sd apucdm sd plAngem, gi sd neimpdcdm cu Dumnezeu mai inainte de sfArgit, cdinfricogdtor este divanul la care toli cu grumajii plecalivom sta.

Miluiegte^-md, Doamne, miluiepte-md strig fie, cAndvei veni cu ingerii Tdi, sd rdsplitegti tutu-ror dupivrednicia faptelor.

Cum voi rdbda mAnia de neindurat a Judecdfii Thle,Doamne, neascultAnd porunca Ta? Ci sd Te induri demine in ceasul Judecdfii.

270

intoarce-te, suspini, ticdloase suflete, mai inainte

pAnd ce va lua sfArgit priveligtea vielii, pAnd nu-!i va

inchide Domnul uga cimirii.

Pdcdtuit-am, Doamne, ca altul nimenea dintre

oameni, grepind mai presus decAt omul; ci mai inainte

de Judecatd fii mie milostiv Iubitorule de oameni.

S lavd. . . , aTre imi i :

Treime neamestecatd., neziditd, fire fdri inceput,

Ceea Ce egti ldudati in trei Fele, mAntuiegte-ne pe noi,

cei ce ne inchindm cu credinld stdpAnirii Tale.

$i acum. . ., a Ndscdtoarei:

Odrdslit-ai, Preacuratd, cu naptere fdrd de sdmAnli,

pe CuvAntul Cel viu, Care S-a intrupat in pAntecele tdu,

da. nn S-a schimbat. Slavd nagterii tale, Maica lui

Dumnezeu.

Cataaasie:

intdregte, Doamne, pe piatra poruncilor Tale, inima

mea care se clatind, cd Singur epti sfAnt gi drept.

S edeqlna, glasul al Vl-lea:

GAndesc la ziua cea irnfricopdtoare 9i ppng de fap-

tele mele cele viclene; cum voi rdspunde Impiratului

Celui nemuritor? $i cu ce indrdzneald md voi uita la Ju-decdtorul, eu, dezmierdatul? Milostive Pdrinte, Fiule

Unule-Ndscut gi Duhule Sfinte, miluiegte-md.

S lavd . . .

in valea plAngerii, in locul ce ai rAnduit, cAnd vei

gede4 Milostive, sd faci judecatd dreaptd, sd nu vddepti

cele ascunse aie mele, nici sd md ruginezi ireaintea Ingeri-

lor; ci Te milostivegte, Dumnezeule, gi md miluiegte'271

Si acum. .., a Ndscdtoarei:Nddejdea lumii cea bund, Ndscdtoare de Dumnezeu

Fecioari, a ta singuri gi neirfricatd ajutorinfd cer; mi-lostivegte-te spre poporul cel ce lesne se primejduiegte,roagd pe milostivul Dumnezeu sd izbiveascd sufletelenoastre de toatd certarea" ceea ce egti una binecuvantati.

Chntarea a lV-a:

lrmos: Auzit-a Proorocul de Venirea Ta...Sosit-a ziuE iatd. inaintea ugilor este Judecata;

suflete,,privegheazi! Aici impdrafi i impreund gidomnii, bogafii, sdracii se vor aduna gi igi vaiua fiecaieom dupd vrednicia faptelor.

intru a sa rAnduiali, sihastrul gi arhiereul, bdtrAnulgi tAndrul, sluga gi stipAnul vor fi cercetafi; vdduva gifecioara se vor indrepta; ci vai atunci de iofi cei ce nuvor avea viald nevinovatd.

Nemitarnici esteludecata T! neingelat divanul Tdude graiul cel megtegugit, ci n,, asctr.de vorba cea iscu_sitd a ritorilor dreptate4 nici nu o amigegte aducereade martori; cd la Tine, Dumnezeule, cJle'ascunse aletuturor stau de fafd.

Sd nu vin la pimAntul plAngerii, sd nu vdd loculintunericului, Hristoase al meu, Cuvinte, nici legAn_du-md de mAini gi de picioare sI fiu lepddat afari"dincdmara T4 avand imbrrcdmintea nesiricdciunii inti-natd, eu, nevrednicul.

^ 9-""d vei despdrfi pe pdcdtogi de cei drepfi, jude_cAnd lume4 rAnduiegte-mi a fi una din oile tale ale_gAndu-md dintre capre,Iubitorule de oameni, ca sd audglasul Tdu cel binecuvAntat.

272

CAnd se va face intrebare de lucruri 9i cAnd se vordeschide cdrlile, ce vrei sd faci, o, ticdloase suflete? Cevrei sd rispunzi la Judecatd, neavAnd roade de dr'eptate,ca sd aduci lui Hristos, Ziditqrul tdu?

Auzind cuvAntul cel cu plAngere al bogatului in

vdpaia chihurilor, plAng ticilosul 9i md tAnguiesc, in

aceeagi os..ndi fiind, gi md rog: Miluiegte-md, MAntu-itorul lumii, in vremea Judecilii.

Slavd. ..; aTreimii:

Pe Fiul din Tatdl gi pe Duhul sldvesc, ca din soare/lumina gi raza; insi pe Fiul dupd nagtere, cd pi naptereeste, iar pe Duhul dupd iepire [purcedere], cd 9i iegire

[purcedere] este; pe dumnezeiascaTreime cea impreu-nd fird de inceput, Cdreia se inchini toatd fdptura

Si acum. .., a Ndscdtoarei:

Fecioard, Prunc ndscAnd 9i curdlia pdzind, tu cin-

stiti te-ai ardtat, ndscAnd pe Dumnezeu 9i Omul, pe

Acelagi-Unul in amAndoud chipurile; minunea ta Fe-

cioari Maici, spdimAnte azd' totauzul 9i cugetul'

Catauasie:

Auzit-a Proorocul de Venirea Th, Doamne, 9i s-a

temut, cd vrei sd Te nagti din Fecioari, gi oamenilor si

Te ard;i, 9i a zis: Auzit-am auzul Tiu 9i m-am temut,

slavd puterii Tale, Doamne.

Ckntarea aV-a:

lrmos: De noaPte mAnecAnd eu...

Cutremur nepovestit gi fricd va fi acolo; cd va veni

Domnul, gi impreund cu DAnsul lucrul fiecdruia dintre

oameni. $i cine dar de aicea nu se va plAnge?273

RAul cel de foc md tulburi, md topepte, md roadescrApnirea dinfilor gi intunericul adAncuiui; deci, in cechip gi cum voi face sd induplec pe Dumnezeu?

Iartd, Doamne, pe robul Tdu, ca nu cAndva si mddai chinuitorilor celcr amari, ingerilor celor cumpli;i,intre care nu se poate afla acoio 6ain.,e.

_, It:-ft mild, fie-!i, Doamne, de zidirea Th; gregit-am1te, rartd-md; cd din fire curat numai Tu egti, gi a-ltui afardde Tine nimeni nu este fdrd intindciune.

Slavd. .., a Treimii:

^ 9i acum. .., aNdscdtoarei:

Cataaasie:

_^^ P" noapte mAnecAnd eu, Iubitorule de oameni, Teru8 rumrneazd-md_Fi mi indrepteazd,i pe mine spreporuncile Tale gi md invald, Mantuitorui", rd fu" voia'Ta

274

Ckntaren a VI-a:

lrmos: Strigat-am cu toati inima...

La infricogdtoarea Ta Venire Hristoase, cAnd Te veiardta din Cer, gi se vor pune scaunele, gi se vor deschidecdrfile, sd-Ji fie mild, atunci, MAntuitorule, de zidirea Ta

Acolo nimic nu va putea ajuta, fiind JudecitorDumnezeu: nici invdfdtur4 nici meptegugul, nici mdrire4nici prietegugul; fdrd numai puterea t4 cea din fapte, o,suflete al meu!

Acolo impreuni va fi domnul gi conducdtorul,sdracul gi bogatul, suflete! Nici tatd, nici mamd nu vorputea ajuta, nici frate nu va putea izbdvi de osAndire.

CugetAnd la infricogdtoarea intrebare a ]udecdto-rului, suflete, ingrozegte-te de aici, gdtegte-fi rdspunsul,ca sd nu fii osAndit in legdturile cele vegnice.

Sd nu aud, Doamne, zicAndu-mi-se: Ia-|i al tdu! $isd fiu gonit de la Tine; nici: Du-te ir locul cel blestemat!Ci sd aud glasul cel dorit al dreplilor.

Din porfile iadului izbdvegte-md, Doamne; mAntu-iegte-md din prdpastie gi din intunericul cel adAnc, dincele de dedesubt ale pdmAntului gi din focul cel nestins,pi de oricare altd pedeapsd vepnicd.

Slavi. .., a Treimii:

Dumnezeire4 Unimea Treimii o laud; pe Tatdl pipe Fiul gi pe Dumnezeiescul Duh, putere a unei StdpAniiCe Se desparte in trei Ipostasuri.

Si acum. . ., a Ndscdtoarei.

Tu egti ug4 prin care singur Iisus, Fiul tdu, a trecut,Cel Ce a intrat gi a iegit, gi cheile fecioriei ne le-a stricat,Curatd; Cel Ce a zidit pe Adam.

275

Cataaasie:Strigat-am cu toatd inima mea cdtre milostivul

Dumnezeu gi m-a auzit din iadul cel mai de jos gi ascos din stricdciune viafa mea

Condac, glasul l:CAnd vei veni, Dumnezeule, pe pdmAnt cu mdrire

gi toate se vor cutremur4 gi rAul cel de foc inainteadivanului va curge, cirfile se vor deschide gi cele ascunsese vor vddi; atunci sd md izbdvegti de focul cel nestins gi$ mi invrednicegti a,sta de-a dreaptaT4judecdtoruiePreadrepte.

Icos:De infricogitorul Tiu divan aducAndu-mi aminte,

preabunule Doamne, gi de ziua Judecdfii md infricogezgi md tem, vddit fiind de cugetul meu. CAnd vei gedeaPe scaunul Tdu gi vei face cercetare, atunci nimeni nu

Ckntarea a VII-a:Irmos: Gregit-am, firddelege am ficut...

276

Domnul vine si judece, cine va suferi ardtarea Lui?

infricosea zd-te, ticiloase al meu suflet, infricopeazd-te,gi-fi gdtegte lucrurile^tale spre iepirea ta; ca sd afli

milosliv gi indurat pe insugi Dumnezeul pdrinlilor'

Focul cel nestins mi tulburi, 9i ingrozirea cea amard

a viermilor; iadul cel stricdtor de suflet md sperie, 9iindeajuns de umilit nicidecum nu mi fac; ci, Doamne,

Doamne!, mai inainte de sfArgit, intdrepte-mi cu frica Tll

Cad inaintea Ta gi aduc Jie, ca nigte lacrimi,

graiurile mele. Gregit-am, cum nici pdcdtoasa n-a gregit,

gi fetad"l.ge am fdcut ca altul nimeni pe pdmAn! ci Te

ind.uri, StipAne, spre fiptutaTa, gi iard9i md cheami'

tntoarce-te, ciiegte-te, descoperd cele ascunse, zi

lui Dumnezeu, Celui Ce toate le gtie: Tu gtii ascunsurile

mele, Unule MAntuitorule; Tu Insuli mi miluie9te,

precum cAnti David, dupi mare mila Ta

Slavi. .., akeimii:

Pe Trei ca Pe Unul, intru o fiinfi, 9i Unul in trei

Fefe laud; acestea sunt: Tatdl, Fiul gi SfAntul Duh; o Pu-tere, o voie 9i o lucrare; un Dumnezeu intreit-sfAnt, o

impdrifie singuri stdPAnitoare.

$i acum' .., aNdscdtoarei:

Iegit-a Dumnezeu, Cel preafrumos, din cdmara

pAntecelui tdu, ca un impdrat cu haini gesu6 de Dumnezeu,

rogiti in vopseaua cea de taini a preacuratului tdu s6nge,

ceea ce nu glji de mire, 9i impnrdlegte tot pim6nhrl'

Catauasie:

Gregit-am, firidelege am ficut, nu ne-arn i:rdreptat

inaintea Tl+ nici am pdzit, nici am ficut precum ai poruncit

noud. Ci nu ne pdrdsi pAnn in sfArryit Dumnezeul pirinlilor'277

CAnturea a VIII-a:Irntos: pe Cel Ce_L sldvesc ogtile...

CAnd vei chema toatd suflarea laolaltd, ca si ieiseam4 Hristoase, mare frici va fi atunci, mare nevoiedeoarece numai faptele singure vor ajuta in veci.

BinecuvAnrdm pe Tatdl pi pe Fiul gi pe SfAntul Duh,Dumnezeu.

Pe un Dumnezeu.d"pe fiinld cinstesc, trei Fefe lauddupi osebire; altele, dar nu de alt fel; cd Dumnezeireauna este, in trei Feye: Thtdl gi Fiul gi Dumnezeiescul Duh.

278

$i acum. .., a Ndscdtoareu

Din luminatul tiu pAntece iegind Hristos, ca unMiredin cdmard, a luminat lumind mare celor din intuneric;pentru ci strdlucind Soarele Dreptdfii,lumea a luminat,Curatd!

Cataansie:

Sd lduddm, bine sd cuvAntdm gi sd ne inchinimDomnului, cAntAndu-I gi preaindlfAndu-L pe DAnsulintru toJi vecii.

Pe Cel Ce-L sldvesc ogtile ceregti, gi de DAnsul seinfricogeazi heruvimii gi serafimii, toatd suflarea gifdptura ldudafi-L, binecuvAntali-L, gi-L preaindllajiintru tofi vecii.

CLilarea a IX-a:

Irmos: Nagterea zdmislirii...

Domnul vine, ca pe pdcdtogi sd-i pedepseascd, pedrepli sd-i mAntuiascd; sd ne infricogdm gi sd plAngem,gi sd ludm simlire de ziua aceea in care, descoperindcele neardtate gi cele ascunse ale oamenilor, va rdspldticele dupd vrednicie.

infricogatu-s-a gi s-a ingrozit Moise vdzAndu-Te dinspate; dar eu ticdlosul cum voi suferi a vedea fala Taatunci, cAnd vei veni din Cer? Ci sd-Ji fie mild de mine,Doamne, gi cu indurarea sd caufi spre mine.

Daniil s-a temut de ceasul cercetdrii, iar eu ticilosulce voi pdtimi, Doamne, venind la acea zi hfricogdtoare?Ci imi di, mai inainte de sfArgit, cu pldcere a sluji Jie,ca sd dobAndesc impdrdgia Ta.

Focul se pregdtegte, viermele se rAnduiegte; cinsteaveseliei, iertare4lumina cea neinseratd, bucuria drep-

279

filor. Deci, cine este acel fericit, ca sd scape de chinulcelor dintAi, pi sd mogteneascd cele de al doilea?

Sd nu md intoarcd de la fala Ta Doamne, mAniaurgiei rhle, nici sd aud glasul Tdu cel de blestem tri-mifAndu-md in foc; ci sd intm in bucuria cdmdrii Talecelei nestricdcioase gi eu atunci, cu Sfinfii Tdi.

Mintea mi s-a rdnit, trupul mi s-a tr6nddvit, mi sebohndvegte duhul, cuvAnhrl a sldbig viafa mi s_a omorAt,sfargihrl este langd ugi. Pentru aceast4 ficdloase al meu su-flet, ce vei face cAnd va,veni |udecdtorul si cerce ale tale?

Slavd. .., a Treimii:LJnule, Niscdtorule al Unui4 pdrinte alFiului celui

Unul-Ndscut, gi Unule Firrle al Unui4 lumind gi strd_lucirea luminii, giUnule Duhule Sfinte,numai al UnuiaDumnezeu, Care egti cu adevdrat Domn al Domnului;o Tieime, Unime sfAntd, mAntuiegte-mi pe mine, cel cegriiesc de Dumne zeftea Ta

pi acum. .., a Ndscdtoarei:M-inunea nagterii tale md uimegte, ceea ce egti cu

totul firi prihand; spune cum ai zdmisrit fdri sdmantdpe Cel necuprins? Cum ai rdmas Fecioari, ndscAnd cao Maicd? Acest lucru peste fire cu credin;d primindu_I,inchind-te Celui niscut, cdci cAte le voiegte,le gi poate.

Cataoasie:Nagterea zdmislirii celei firi simAnli este netdlmd_

citi, rodul Maicii celei fird de bdrbat este nestricat, cinagterea lui Dumnezeu innoiegte firile. pentru aceast4pe tine, toate neamurile, ca pe o Maicd Mireasd a luiDumnezeu, cu dreaptd credinfi te mdrim.

a

ALTE RUGACIUNIDIN RANDUIALA LITURGICA E NUVTINICII

iNrrucogAroanEtIUDECATr'

CAnd va fi si vii sd faci ]udecati dreapti, Prea-dreptule JudecXtor, gezAnd pe scaunul slavei Tale, rAu.de foc infricogAnd, va trage inaintea divanului Tdu petofi, stAnd inaintea Ta Puterile ceregti, 9i oamenii cu fricivor fi judecafi, fiecare precum a lucrat; atunci, sd-Ji fiemild de noi, gi si ne invrednicegti, Hristoase, de parteacelor mAntuili, ca un Indurat.

Cdrfile se vor deschide gi se vor ardta faptele oa-menilo1 inaintea divanului Tiu celui de nei:rdura! 9i varisuna toati valea plAngerii cu groaznicd scrAgnire,vdzAnd pe tofi cei ce au picdtuit trimigi in chinurile celevegnice, cu dreaptd judecata Ta gi fdrd de folos plAngAnd,indurate. Pentru aceasta Te rugdm pe Tine, Bunule, si-Jifie mild de noi, cei ce Te lduddm, Unule, mult-Milostive.

TrAmbilele vor sun4 gi mormintele se vor degert4gi se va scula toatd firea omeneasci, cutremurAndu-se;cei ce au fdcut bine, cu bucurie se vor bucur4 apteptAndsd ia plati; iar cei ce au picdtuit, vor tremura cumplitvditAndu-se, fiind trimigi la chinuri gi de cei alegidespirfindu-se. Doamne al slavei, milostivegte-Te sprenoi, ca un Bun, gi ne irvrednicegte pe noi de parteacelor ce Te-au iubit pe Tine.

PlAng gi mi tAnguiesc, cAnd imi vine in simfire foculcel vegnic, intunericul cel mai din afari gi tartarul, vier-mele cel cumplit gi scrAgnirea dinlilor cea neincetati, gidurerea ce va si fie celor ce au gregit peste misurd, pi peTine, Cel preabun, iqJ"utl4_ygle Te-au mAniat, dintrecare unul gi cel dintAi sunt eu, ticdlosul. Ci, Judecdtorule,ca un indurat, mAntuiegte-md cu mila Ta.

28r

CAnd se vor a?ezascaunele gi se vor deschide cdrtilegi Dumnezeu va gedea la Judecati, o, c€ fricd va fi atunci!Ingerii stAnd irainte cu fricd gi rAul de foc curgAnd; cevom face atunci, noi, oamenii cei vinovali d.-e multepdcate? $i cand il vom auzi chemand pe cei binecuvan-tafi ai ratdlui intru impirdtie, iar pe iei picdtogi trimi-fandu-i la chinuri, cine va suferi u"eu ir,,f.i.o$dtoare hotd-rAre? Ci LJnule,Iubitorule de oameni, MAntuitorule, im_pdrate al veacuriioq, mai inainte pand ce va sosi sfarpifui,prin pocdintd, intorcAndu-md, miluiegte_md.

)omnului, aga sd viefuim: petcei irlset"ifse-i udlph^, perdini sd-i gducem in cag{"pesd:i calftelq! a si qicdgi cdtre

1oi lef ce va sd judece,oro*@.uf,tTh tdlui M gu, de mop_tenjli impdrd fl a ce s= e gitit__,i_old.-'

Vai mie, innegritule suflete! pAnd cAnJa" iu,a"tatinu te mai curmezi? pAnd cAnd zaci i:r iene? De ce nu_iiaduci aminte de infricogdtorul ceas al morlii? De ce.,, i"cutremuri cu totul de infricogdtoarea Judecatd a MAntui-torului? Oare, ce vrei sd rdspunzi, sau cum vrei sd daiseamd? Lucrurile tale stau de fafd, spre mustrarea tarfap_tele te vddesc, pArAndu-te. Deci, o,,,rfl"t"! Vremea u rorit,aleargd, apucd inainte gi cu credinfd strigd: Gregit_am,Doamne, grepit-am,fie; dar gtiu, Iubitoru'ie de oameni,bundtatea Th; Pdstorule Cel bun, nu mi despdr,ti pe minede ia starea cea de-a dreapta Ta pentru mare mila Ta

La ziuacea infricogdtoare iJudecdpii gi a slavei Thlecelei negrdite gAndind, mi ingrozesc cu totul, Doamne,gi tremurAnd, strig cu fricd: Larra vei veni, HristoaseDumnezeule, cu slavd pe pdmAnt, ca sd judeci toate cAtesunt, atunci sd md izbdvepti de toatd pedeapsa pe mine,ticdiosul, invrednicindu-md a sta de_L dreapta'Ta

282

Iatd vine ziua Domnului AtotstipAnitorului, 9i cineva suferi frica Venirii Lui? Cdci cuptorul arzdtor 9i ziuamAniei este, intru care Judecitorul va gedea; dAnd

fiecdruia dupd vrednicia faptelor.La ceasul cercetirii gi al Venirii celei infricopdtoare

a StdpAnului Celui iubitor de oameni gAndind, cu totulmd cutremur gi, intr istAndu-md, str ig cdtre Tine,

preadrepte judecdtorul meu gi Unule, mult-Indurate:Primegte-md pe mine, cel ce md pocdiesc, pentrurugdciunile Niscdtoarei de Dumnezeu.

GAndesc la ziua aceea gi la ceasul cAnd avem sdstim toli goi ca nigte osAndi;i, inaintea nemitarniculuijudecdtor; cd atunci trAmbila va suna tare, 9i temeliilepdmAntului se vor clitin4 gi morfii din morminte vorinvi4 gllqtt-de o vOrs,t4 se votface; gi cele ascunse aletuturor vor sta de fald inaintea Ta, $i vor plAnge, pi sevor tAngui, pi in focul cel mai din afard vor merge cei

ce nici odinioard nu s-au pociit; iar ceata dreplilor vaintr4 in bucurie gi in veselie, in cimara cereascd.

Daniil Proorocul, bdrbatul doririlor fiind, dacd avdzutputerea lui Dumne zev, alaa strigat: Judecdtorula gezut gi cdrfile s-au deschis. Vezi, suflete al meu, de

postegti, nu defdima pe vecinul tdu. Feregte-te de bu-

cate, dar nu osAndi pe fratele tdu; ca nu cumva fiind

trimis in foc, sd te topegti ca ceara; ci fdrd' impiedicaresd te ducd Hristos intru Impirdlia Sa.

O, ce ceas va fi atunci, Si ce zi infricogdtoare, cAndva pedea Judecdtorul pe scaunul cel infricogdtor! Cdrlilese vor deschide, gi faptele se vor vddi, gi cele ascunseale intunericului se vor ardta; Ingerii vor alerga im-

prejur, adunAnd toate neamurile. Venifi de auzrl|

impdrafi gi domni, cei robigi pi cei liberi, pdcdto9ii 9idrepfii, bogalii gi cei siraci, cd vine Judecdtorul, Cel Ce

283

va se judece toati lumea. Si cine va putea sta inainteafefei Lui, cAnd ingerii vorciu rr;Jir,a iucrurile, cugeteiegi gAndurile cele din noapte gi cele dinzi?o, ce .J* ""fi atunci! Ci mai inainte de sosirea sfArgitului, ,a.g.r_iegte-te, suflete, strigAnd: Dumnezeule, intoar."_.lii

md mAntuiegte ca un indurat. Amin.

RUGACIUNEA DE PoCAINTAAUNUITATHAN

,

AFLAT PE PAruL DE MOARTE

Nu cer nimic altceva de la Tine, Iubitorule deoameni, decAt ceea ce cerea mdrturisindu_se tAlharulcel mai inainte de mine. A;acel4 aga gi spre mine, talhlostivire gi iubire de oamermeu de pe patul morfii gi pal unsprezecelea ceas, care n

c cu e-le. Dd 4lmie ierta(e," cici nu md lasd viemelLn pegteri s_au apropiat. Ci

nuntul, cd nu vei afra intru;ilJ:H:'ilTt*:ffi1cuprins firddelegile gi rduviefii. Nesocotite sunt datop.rlmif gqqpinarea_ cea amaripe a me4Iubitorule de oamrpeste zapisul pdcat_elor mele pi gterge cu buretele mi_lostivirii rale gregelile mere ."rJ

""lr"mdnate. Amin.

Vrcrnea oplinnilor ftndamentale - Pffirieb Iustin PArcu ..... 3CuvAnt inainte ...........5

Partea IAPOSTAZIA 9I ANTIHRISTUL

Prolog al traducitorului american. ...........11Universul vdntt ca revelafie a Ziditorului ........ ........ 20Facerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21Miracolul luminii ......................23Un nou Babilon .......27impdrdtia Cerurilor ..................29Lumea cea nevdzuti........... ......32Satana gi ingerii lui ............ .......35inceputul sfArgitului acestei lumi gi petrecerea

pdmAnteascd a Bisericii lui Hristos .....4'1Ivirea lui Antihrist ............ ........45Epoca lui Antihrist.............. ......51Doi Prooroci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58Cea de-a t re ia per ioadd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61Convertirea evreilor ............... ....................71'judecata de Apoi .....77Fericirea cea vegnici gi chinul cel vegnic ...................80

Partea a II-aUANTUNIA FERICITULUI AVERCHIE

uN oM iN TAIAAPOSTAZIEI - ARHIEPISCOPULAVERCHIE TAU$EV ..........85

285

^l

CUPRIN S

Ce este Biserica? ... . . . g9Ce se infelege prin ,,Antihrist,,? .. . . . . . . . . . . . .".g2Tiei niveluri ale apostaziei .......g4

C e l d in t 6 i n ia e I a I ap o s t az ie i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94CeI de aI do i lea n ioe l a l aposta2ie i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9gCeI de a l t re i lea n iae l a l apostaz ie i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .103

Pol i t ica de grup. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .103locuri le de rol . . . . .707Fdrddelege de sus ... . . . . . . . . . . . . . .772

SfArg i tu l . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Cereasca b i ru in fd . . . . . . . . r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .124Concluz ie . . . . . . . . . . . . . . . I27DIN SCRIERILE FERICIruLUI ARHIEPISCOP

AVERCHTE TAU9EV ... . . . . .128Despre post, rugdciune 9i purtarea Crucii . . . . . . . . . . . . . . I2gDespre apostazie .. .130Despre lumea modernd ... . . . . . . .722Despre Bisericd .. . . . .140

Partea a III-aMARTURII CONTEMPORANE

DESPRE VREMURILE DIN URMA

286

Semnele aremuri lor . . . . . . . . . . . . . . . .770Despre semnele sfArpitului lumii gi ale venirii lui

Ant ihr ist . . . . . . . . - . -173Dinaintea felei lui Antihrist - Arhimandritul

Constsnt in Zai leu . . . . . . . . . . . . . . ' .184Biserica in vremurile de pe urmd - Alexander

Knlomiros . . . . . . . . . . .199CAntarea vegnicei biruinle - Mitropolitul Vitalie .........192

Partea a IV-aMARTURII ROMANE'TI DESPRE

irua,tNrEMERGAroRII LUI ANTIHRIST

Mirturisiri din mlagtina disperdrii - DumitruBordeianu . . . . . . . . . . . . .197

Crdciunul lui 1950. Degradarea ...............197P aptile din 19 51. Hula adusd F iului lui Dumnezeu .'.'. 203

O iubire fdrd de moarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .207ZAmbetul ceresc ....209O convorbire de taind......... ....211

Partea a V-aSFINTII PARINTI DESPRE VENIREA

LUI ANTIHRIST 9I SFAR9ITUL LUMII

Profetia SfAntului Nifon, Patriarhul Constantinopoluluidespre sfArgitul veacurilor .......-....-.-..273

Proorocia Cuviosului Pamvo din Egipt desprecele ce vor fi in vremurile din urmd '..................215

Ispita cregtinilor cu adevdrat ortodocai dinveacul de acum . . . . . . . . . . . . . . . . . .217

Profelia SfAntului Moise Arapul despre cdiugdriidin neamul cel de pe urmd .......-.....- ' .278

287

Povdfuire gi inaintevestire - Sffrntul Staref AnatolieaI Opt inei . . . . . . . . . . 227

Cuv6nt despre Anfihrist - Sftntul loan Damnschin ......... 224CuvAntpentru a Doua Venire a Domnului, sfArgitul lumii

gi venirea lui Antihrist- Sfintul Efrem Sirul .......227Vedenia SfAntului Nifon, episcopul Constanlianei

despre infricogdtoarea Judecati ............ ............... 247

Partea a VI-aSINAXARUL DIN DUMINICA

iNrnrcogAroAREl IUDEcATT

Sinaxarul dupi Triodul tipirit la Bucuregti in anul2000. . . . . . . . . . . . . . . . . . .263

Partea a VII-aRUGACIUNI PENTRU

PRIVEGHERE LAUNTRICA

Rugdciunea Starefilor de la Optina impotriva pecetluiriicu semnul lui Antihrist .......... ............268

Canonul din rAnduiala liturgicd a Dumirricii infricogd-toarei Judecdfi - Sfkntul Teodor Studitul..... ..............269Alte rugiciuni din rAnduiala liturgicd a Duminicii

Infricogdtoarei Judecdti ............ ..........281Rugiciunea de poclinfi a unui tAlhar aflat pe

patul de moarte .................284

Awal a\ alw w u

@