2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

53
WWW.JURISPRUDENTA.ORG Accesul liber la informația juridică în România Prezent și perspective Adrian Neacșu

description

Accesul liber la informația juridică în România. Prezent și perspective

Transcript of 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

Page 1: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

WWW.JURISPRUDENTA.ORG

Accesul liber la informația

juridică în România Prezent și perspective

Adrian Neacșu

Page 2: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

2

Cuprins

Introducere. ............................................................................................................................................................. 3

Accesul la jurisprudenţă în România. Modele şi tipologii. ....................................................................................... 4

Publicarea comercială a hotărârilor judecătoreşti. .......................................................................................... 4

Hotărârile judecătoreşti fac parte din patrimoniul comun naţional................................................................. 5

Publicarea necomercială a hotărârilor judecătoreşti. ...................................................................................... 5

Portalul instanţelor de judecată – Ministerul Justiţiei ..................................................................................... 5

Publicarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ............................................................................ 7

Publicarea hotărârilor judecătoreşti în Republica Moldova ..................................................................................... 9

Accesul la legislaţie este îngrădit! .......................................................................................................................... 11

O strategie europeană în domeniul e-justiţiei ....................................................................................................... 12

Portalul e-justiţie. .......................................................................................................................................... 13

Reutilizarea liberă a documentelor ................................................................................................................ 13

Evoluţia sistemului juridic românesc spre precedentul judiciar. ............................................................................ 15

Mişcarea mondială pentru acces liber la lege ........................................................................................................ 17

Conceptul de Institut de Informare Juridică (Legal Institute Information) - LII .............................................. 17

Dezvoltarea iniţială a LIIs 1992-2000 ............................................................................................................. 18

Mişcarea mondială pentru accesul liber la informaţie juridică (law) ............................................................. 18

Declaraţia cu privire la accesul liber la lege (law) ........................................................................................... 20

Limitele accesibilităţii hotărârilor judecătoreşti .................................................................................................... 21

Principiul accesului liber şi gratuit la hotărâri judecătoreşti în România. .............................................................. 23

“Modelul Vrancea” ........................................................................................................................................ 24

În loc de concluzii. Evoluţii necesare. ..................................................................................................................... 32

Reorganizarea serviciului Jurindex – index de jurisprudenţa ca un Institut de informare juridică (Romanian

Legal Institute Information – RomLII). ........................................................................................................... 33

Diversificarea surselor de jurisprudenţă incluse în portalul naţional. ............................................................ 33

Page 3: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

3

Introducere.

Potrivit art. 127 din Constituţia României toate şedinţele de judecată sunt publice, în afară de

cazurile anume prevăzute de lege. Potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, pronunţarea hotărârilor

se face în şedinţă publică, de asemenea cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Transparenţa procedurilor judiciare este un principiu fundamental constituţional menit să asigure

încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar, să responsabilizeze sistemul judiciar şi să ofere

o mai bună înţelegere asupra activităţii curente de administrare a justiţiei. Principiul publicităţii

şedinţelor de judecată garantează nu numai faptul că publicul are dreptul de a participa liber la o

procedură în sala de judecată, dar şi că toate informaţiile în legătură cu o astfel de procedură, în

măsura în care nu există o excepţie de confidenţialitate anume prevăzută de lege sau regulamente,

trebuie să rămână deschise accesului şi controlului publicului.

Accesul efectiv al societăţii la documentele publice produse de sistemul judiciar în exercitarea

atribuţiilor sale reprezintă un drept esenţial într-o democraţie şi dă expresie dreptului publicului larg la

informare.

În România, accesul liber al publicului la informația de natură juridică (hotărâri judecătorești sau ale

altor organe cu activitate jurisdicțională și legislație) este deficitar. Ideologia accesului liber la astfel de

informații este practic necunoscută, iar mentalitatea dominantă este retrogradă cu privire la dreptul

cetățenilor de a accesa liber și gratuit documentele juridice produse de instituțiile statului. În mod

corespunzător, nu este nici reglementată și nici acceptată obligația autorităților publice de a pune în

circulație generală și gratuită rezultatul activității lor de interes public, realizată exclusiv din

fonduri publice.

Page 4: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

4

Accesul la jurisprudenţă în România. Modele şi tipologii.

Publicarea comercială a hotărârilor judecătoreşti.

În mod uzual, accesul la jurisprudenţa instanţelor se realizează, în România, prin intermediul

publicaţiilor scrise sau electronice comerciale. Dezvoltarea acestora a fost explozivă după 2005, când, în

cadrul strategiei de reformă a sistemului judiciar, s-a impus pentru curţile de apel cerinţa publicării unor

buletine de jurisprudenţă şi realizarea unor materiale de informare (leafleat-uri) conţinând hotărârile

relevante pronunţate într-o anumită perioadă, selectate şi prelucrate, distribuite electronic în interiorul

sistemului judiciar.

În practică, buletinele curţilor de apel au început să fie publicate prin intermediul diferitelor edituri

de specialitate, fiind distribuite pe piaţa liberă, contra cost.

Realizarea leafleat-urilor, deşi s-a făcut cu relativă regularitate, în practică s-a dovedit o măsură

ineficientă pentru scopul pentru care a fost instituită, informarea judecătorilor asupra practicii celorlalte

instanţe. Pe de o parte, aceste materiale cuprindeau doar o infimă parte din jurisprudenţa unei instanţe,

iar pe de altă parte, gestiunea lor de către judecători era deosebit de dificilă, hotărârile nefiind indexate

ori cuprinse într-o bază de date cu facilităţi de căutare, ci fiind simple materiale realizate într-un editor

de texte. În plus, aceste materiale se întocmeau abia la sfârşitul unui trimestru, fără să răspundă astfel

nevoilor imediate de documentare ale judecătorilor pentru fundamentarea comparativă a deciziilor ce

trebuiau să le ia.

Ulterior, materialele întocmite de curţile de apel au început să fie preluate pe baze comerciale de

către editurile juridice, fiind scoase pe piaţă contra cost şi contribuind la dezvoltarea pieţei comerciale

de publicistică jurisprudenţială. Au fost realizate contracte, fie între instanţele de judecată şi editurile

juridice comerciale, fie direct între judecătorii care contribuiau la realizarea acestor leafleat-uri şi

acestea din urmă.

Page 5: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

5

Hotărârile judecătoreşti fac parte din patrimoniul comun naţional.

Acest tip de activităţi au avut meritul de a pune în circulaţie un număr important de hotărâri noi ale

instanţelor judecătoreşti, punând însă, în aceleaşi timp, probleme de legalitate şi moralitate în ceea ce

priveşte exploatarea comercială, în scopul producerii de venituri materiale, a documentelor cu caracter

public produse de instanţele judecătoreşti.

Instituţiile publice nu dobândesc dreptul de proprietate intelectuală asupra documentelor produse în

chiar exercitarea atribuţiilor lor. În aceeaşi măsură, angajaţii acestor instituţii publice nu pot invoca un

drept de proprietate asupra documentelor produse în exercitarea atribuţiilor lor de serviciu. Dimpotrivă,

astfel de documente intră de drept în domeniul public, iar atunci când vorbim de hotărâri judecătoreşti,

care reprezintă expresia concretă a funcţiei statului de a realiza justiţia, fiind astfel de interes public

major, acestea sunt considerate a fi parte din patrimoniul comun naţional. În contextul informatizării

totale a sistemului judiciar românesc, hotărârile judecătoreşti elaborate în forma electronică şi cuprinse

în baze de date informatizate, intră in patrimoniul naţional digital.

Publicarea necomercială a hotărârilor judecătoreşti.

Tot începând cu anul 2005, s-a impus tot mai mult, ca alternativă, ideea deschiderii accesului

publicului, prin intermediul paginilor de internet, la hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe.

Publicarea hotărârilor judecătoreşti ale instanţelor nu mai urmărea realizarea de profit ci doar informarea

publicului cu privire la jurisprudenţa instanţelor. Până în 2009 au existat două standarde paralele,

diferenţiate atât în ceea ce priveşte modul de raportare la textul documentului oficial reprezentat în

definitiv de hotărârea judecătorească, cât şi în ceea ce priveşte modalităţile tehnice de realizare a

selecţiei, prelucrării şi publicării hotărârilor judecătoreşti.

Portalul instanţelor de judecată – Ministerul Justiţiei

O evoluţie importantă în creşterea transparenţei şi accesibilităţii sistemului judiciar a constituit-o

lansarea, la data 15 august 2005, a unui portal electronic al tuturor instanţelor de judecată

Page 6: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

6

(http://portal.just.ro/) destinat să furnizeze informaţii referitoare la jurisprudenţa relevantă, orarul

completelor, stadiul soluţionării dosarului, precum şi date statistice şi informaţii generale despre

fiecare instanţă. Pentru prima oară în România, justiţiabilii îşi puteau urmări direct pe internet circuitul

dosarului lor în instanţă, obţinând informaţii inclusiv în legătură cu hotărârile luate de instanţe ori

termenele acordate.

Printre altele, Portalul instanţelor de judecată, gestionat de Ministerul Justiţiei, a dezvoltat şi o

secţiune destinată publicării jurisprudenţei relevante a instanţelor judecătoreşti. Portalul deserveşte toate

instanţele din România, cu excepţia ICCJ. S-a optat pentru publicarea unor scurte rezumate ale

hotărârilor judecătoreşti şi doar a acelora considerate “relevante”. Prelucrarea sub forma de “pastilă” a

fiecărei hotărâri ce este publicată pe portal se face manual, fiind o obligaţie administrativă a fiecărui

judecător1, după care acestea sunt încărcate în platforma centrală de către Biroul de informatică al

fiecărei instanţe.

Din punct de vedere practic, secţiunea specială dezvoltată de portalul instanţelor este un eşec,

această neputând, prin chiar modul cum a fost concepută, să-şi îndeplinească rolul de a informa publicul

larg cu privire la jurisprudenţa instanţelor, adică a totalităţii hotărârilor pronunţate. Mecanismul de

selectare şi publicare a hotărârilor judecătoreşti este greoi, ineficient şi rudimentar din punct de vedere

tehnic.

Datele statistice cu privire la documentele instanţelor judecătoreşti încărcate pe această platformă

descriu cel mai bine eşecul acestei concepţii asupra asigurării accesului publicului larg la hotărârile

judecătoreşti.

Astfel, cele 241 de instanţe din România, încărcaseră până în primul trimestru al anului 2010,

începând din 2005 un număr total de 16.889 de scurte rezumate ale hotărârilor judecătoreşti pronunţate

în această perioadă. În perioada 2005-2009, potrivit datelor statistice2, în România s-au pronunţat peste

7.700.000 de hotărâri judecătoreşti, ceea ce înseamnă o rata de acces la hotărârile judecătoreşti de

0,21%. Doar o hotărâre din 500 pronunţate de instanţele de judecată ajunge să fie accesibilă publicului

larg, sub forma de scurt rezumat, în această modalitate.

1 A se vedea şi Hotărârea nr. 1315 din 28.11.2008 a CSM prin care a fost modificat art. 26/5 din Regulamentul de ordine

interioară a instanţelor judecătoreşti 2 Accesibile pe pagina de internet a CSM, www.csm1909.ro

Page 7: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

7

Pe ani, situaţia publicării rezumatelor hotărârilor judecătoreşti pe portalul instanţelor de judecată,

raportată la numărul de hotărâri judecătoreşti pronunţate de întreg sistemul judiciar, mai puţin ICCJ,

este următoarea:

Tabel 1 – Numărul de hotărâri judecătoreşti pronunţate de întreg sistemul judiciar, 2005–2010

An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 TOTAL

Număr

hotărâri

pronunţate 1.547.655 1.707.283 1.452.951 1.265.991 1.738.641 7.712.521

Număr

hotărâri

publicate 1.235 1.341 1.725 2.730 7.351 2.517 16.899

În Anexa nr. 1 este prezentată detaliat situaţia publicării rezumatelor unor hotărâri judecătoreşti pe

portalul instanţelor de judecată de către cele 241 de instanţe judecătoreşti, în perioada 2005-2010.

Publicarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) publică constant pe propria sa pagină de internet3 textul

aproape complet al unei părţi importante din hotărârile pronunţate. Hotărârile sunt prelucrate de către

Serviciul legislaţie, studii şi documentare4, conţin doar considerentele şi dispozitivul, iar eliminarea

datelor cu caracter personal şi a datelor de identificare ale părţilor se realizează manual. Având în vedere

că hotărârile sunt identificate inclusiv prin numărul dosarului în care au fost pronunţate şi că numele

părţilor sunt înlocuite cu iniţiale (de exemplu Ion Vasile devenind I. V.), identitatea acestora poate fi

aflată cu uşurinţă prin consultarea fişei dosarului, în care părţile sunt trecute nominal, aflată pe aceeaşi

adresă de internet5.

3 www.scj.ro/jurisprudenta.aspx 4 Conform art. 59 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, din 21.09.2004, republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1076 din 30/11/2005 . 5 http://www.scj.ro/dosare.asp?

Page 8: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

8

Până la data de 31.12.2009, pe www.scj.ro/jurisprudenta.aspx fuseseră publicate, în această

modalitate un număr de 47.930 hotărâri judecătoreşti pronunţate de ICCJ în perioada 2003-2009.

Acestora li se adaugă un număr de 187 de decizii pronunţate în interesul legii.

În acest interval ICCJ a pronunţat peste 238.000 de hotărâri judecătoreşti6, ceea ce reprezintă un

procent de peste 20% din numărul total de hotărâri publicate. Aproximativ 1 din 5 hotărâri pronunţate de

ICCJ este accesibilă publicului larg în această modalitate.

Situaţia pe ani a asigurării accesului liber la hotărârile judecătoreşti pronunţate de ICCJ este

următoarea:

Tabel 2 – Numărul de hotărâri pronunţate de ICCJ comparativ cu cele publicate pe site, perioada

2003–2009

Anul Hotărâri publicate pe

site

Hotărâri pronunţate de

ICCJ

2003 10.507 22.323

2004 9.186 67.792

2005 10.025 43.124

2006 6.499 28.010

2007 4.646 25.342

2008 4751 24.238

2009 4837 27.188

Modelul utilizat de ICCJ este greu aplicabil celorlalte instanţe, presupunând echipe numeroase de

documentare şi prelucrarea manuală a unui număr imens de hotărâri judecătoreşti.

La un volum mare de hotărâri judecătoreşti, metoda manuală folosită de ICCJ este ineficientă şi

nesustenabilă.

6 Potrivit datelor statistice publicate pe pagina de internet a ICCJ, secţiunea Statistici

Page 9: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

9

Publicarea hotărârilor judecătoreşti în Republica Moldova

În Republica Moldova se consideră că accesul facil la hotărârile judecătoreşti derivă în mod firesc

din caracterul public al şedinţelor de judecată. Publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet a fost

cuprinsă drept măsură necesară pentru creşterea transparenţei procedurilor judecătoreşti şi prezervarea

încrederii publice în sistemul judiciar, precum şi ca o măsură generală de reducere a corupţiei în cadrul

unui program guvernamental naţional de reducere a corupţiei intitulat Planul preliminar de ţară, realizat

cu sprijinul financiar al USAID.

Potrivit legii de organizare judecătorească7 a Moldovei, şedinţele de judecată sunt publice, excepţiile

fiind anume prevăzute prin lege, iar hotărârile judecătoreşti, fără excepţie, se pronunţă în şedinţa

publică. În 2007 această lege a fost amendată8, introducându-se, ca o consecinţă a caracterului public al

şedinţelor, prevederea ca hotărârile judecătoriilor, ale Curţilor de Apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie

să se publice pe paginile de internet. Modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti este stabilit printr-un

Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Superior al

Magistraturii.

Obligativitatea publicării hotărârilor judecătoreşti pe internet s-a generalizat după 1 iulie 2009, data

intrării în vigoare a unui regulament special9 al Consiliului Superior al Magistraturii, care stabileşte

modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, termenul de publicare a acestora, precum şi procedura de

publicare a hotărârilor judecătoreşti pe pagina web a instanţei respective.

Potrivit acestuia, publicarea hotărârilor judecătoreşti are ca scop accesul liber al cetăţenilor la

informaţie cu privire la înfăptuirea justiţiei şi asigurarea transparenţei activităţii instanţelor de judecată.

Este prevăzută publicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate de toate instanţele judecătoreşti

din Moldova. Sunt excluse de la publicare doar hotărârile judecătoreşti emise în cauzele în care sunt

7 Legea privind organizarea judecătorească nr. 514-XIII din 06.07.95, Monitorul Oficial al Rep. Moldova nr.58/641 din

19.10.1995 8 Legea nr.258-XVI din 29.11.2007, Monitorul Oficial al R. Moldova Nr. 203-206 din 28.12.2007 9 Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.472/21 din 18.12.2008

Page 10: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

10

implicaţi minorii, în care se regăsesc: informaţii ce constituie secret de stat, informaţii a cărei divulgare

este interzisă prin lege, hotărârile privind adopţia, precum şi sentinţele privind infracţiunile sexuale.

Publicarea hotărârilor are loc în forma lor originală şi completă, pe pagina web a instanţei, care a

emis hotărârea, sau a curţii de apel în raza căreia se află.

Accesul publicului la hotărârile judecătoreşti publicate pe pagina web este gratuit şi anonim, nefiind

condiţionat de vreo formă de înregistrare.

Textul hotărârii judecătoreşti publicate pe pagina web se face într-un format care asigură protejarea

informaţiilor de distrugere sau modificare, respectiv în format PDF sau DjVu.

Nu este prevăzută obligaţia explicită pentru instanţe de a proteja datele cu caracter personal din

cuprinsul hotărârilor judecătoreşti, această operaţiune fiind opţională.

Responsabilitatea pentru asigurarea publicării hotărârilor judecătoreşti pe internet revine

judecătorului sau preşedintelui completului de judecată căruia i-a fost repartizată cauza. Publicarea se

face prin intermediul unui sistem informatic integrat de gestiune a dosarelor de judecată, implementat la

nivelul întregului sistem judiciar, în termen de două zile lucrătoare din momentul expirării termenului de

motivare a hotărârilor. Atât eventuala prelucrare a hotărârilor judecătoreşti în vederea înlăturării datelor

cu caracter personal cât şi transformarea documentelor în format PDF se realizează manual de către

personalul auxiliar.

Programul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe internet se află încă în faza de început, numărul

acestora, care au fost încărcate pe site-urile web ale instanţelor, până acum fiind limitat. Astfel, cele

cinci Curţi de Apel ale Republicii Moldova publicaseră până la data redactării prezentului raport un total

de 1.115 hotărâri în forma lor completă, pe o perioadă de aproximativ 11 luni, dintr-un total de cca.

20.000 de hotărâri pronunţate în aceeaşi perioadă.

Principiile modelului de publicare a hotărârilor judecătoreşti în Republica Moldova sunt

următoarele:

Page 11: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

11

• Publicarea integrală, pe măsura pronunţării lor, a hotărârilor judecătoreşti ale instanţelor de

toate gradele;

• Publicarea hotărârilor în forma lor originală, prin transformarea în format deschis PDF a

originalului hotărârii aflat în arhivele electronice ale instanţelor;

• Protejarea documentelor împotriva modificărilor neautorizate prin utilizarea unui format

care împiedică în principiu intervenţiile;

• Lipsa unor proceduri în ce priveşte eliminarea datelor cu caracter personal şi nedezvoltarea

unor mecanisme de anonimizare a hotărârilor judecătoreşti;

• Difuzarea gratuită şi necondiţionată a hotărârilor judecătoreşti pe internet, permiterea

liberă a copierii, multiplicării şi utilizării documentelor astfel puse la dispoziţia publicului;

• Publicarea descentralizată pe paginile de internet individuale ale instanţelor judecătoreşti.

Accesul la legislaţie este îngrădit!

Deşi activitatea legislativă a Parlamentului României reprezintă forma prin care această instituţie îşi

îndeplineşte funcţia constituţională în interes public, accesul la textele legilor în România nu este

integral gratuit.

Difuzarea actelor normative ale Parlamentului şi ale Guvernului constituie o sursă de venituri

importantă atât pentru organismele subordonate statului, cât şi pentru agenţii economici.

Regia autonomă Monitorul Oficial redactează Monitorul Oficial al României, publicaţie oficială a

statului român de peste 175 de ani, prin intermediul căreia se realizează publicarea oficială a actelor

normative prevăzute de Constituţie şi legi.

În acelaşi timp însă, această regie care funcţionează sub autoritatea Camerei Deputaţilor, realizează

difuzarea actelor normative către cetăţeni contra cost, îngreunând astfel, din punct de vedere practic

cunoaşterea legilor, element fundamental al democraţiei. În mod normal, circulaţia actelor normative ar

trebui să fie liberă, iar statul ar trebui să depună eforturi, inclusiv financiare, pentru a asigura

diseminarea acesteia pe scară largă, în modalităţi diferite şi integrând progresele tehnice aduse de

tehnologia informaţiei. Deşi producerea unui conţinut electronic format din legislaţia României este uşor

Page 12: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

12

de realizat din punct de vedere tehnic şi extrem de ieftină, nejustificând astfel impunerea unor tarife, în

continuare se încurajează distribuirea comercială a monitorului oficial, atât în format clasic cât şi în

format electronic. Singurul produs gratuit al Regiei autonome Monitorul Oficial îl reprezintă proiectul

„e-Monitor”, prin intermediul căruia numerele publicaţiei Monitorul Oficial sunt accesibile gratuit

pentru un interval de 10 zile. După expirarea acestui termen, arhiva poate fi consultată doar contra cost.

Potrivit reglementărilor în vigoare la acest moment10, dreptul de reutilizare în scop necomercial al

actelor normative este liber, iar autorităţile publice trebuie să permită accesul facil la documentele de

acest fel, inclusiv prin punerea lor la dispoziţie în modalităţi ce permit preluarea, reproducerea şi

utilizarea lor în programe pentru internet.

O strategie europeană în domeniul e-justiţiei

În 2008 a fost adoptată Comunicarea comisiei către Consiliu, Parlamentul european şi Comitetul

Economic şi Social European intitulată Către o strategie europeană în domeniul e-justiţiei11.

Comunicarea a propus o strategie globală la nivelul Uniunii Europene, creând cadrul unei cooperări

între dimensiunea europeană şi eforturile realizate la nivel naţional pentru introducerea tehnologiei

informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC) în administrarea justiţiei.

Conceptul de „e-justiţie” (e-Justice) este prevăzut ca un început de răspuns la tripla necesitate de

îmbunătăţire a accesului la justiţie, a cooperării între autorităţile judiciare şi a eficacităţii justiţiei însăşi.

E-justiţia este definită ca fiind „recurgerea la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru a

ameliora accesul cetăţenilor la justiţie şi eficacitatea activităţilor judiciare, înţelese ca orice tip de

activitate constând în rezolvarea unui litigiu sau sancţionarea penală a unui comportament .”

E-justiţia se integrează în cadrul mai general al informatizării administraţiei publice (e-Government

= e-guvernare) şi constituie un domeniu specific al acesteia. Domeniul potenţial al e-justiţiei este foarte

10 A se vedea infra, Reutilizarea libera a documentelor 11 Bruxelles, 30.5.2008, COM(2008)329 final

Page 13: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

13

larg şi va trebui să evolueze în ritm cu progresele spaţiului judiciar european şi cu evoluţia tehnologică.

Comisia consideră că obiectivul primordial al e-justiţiei este de a întări eficacitatea justiţiei în întreaga

Europă, în beneficiul cetăţenilor. Proiectele prioritare vor trebui prin urmare, să aibă înainte de toate un

impact pozitiv asupra eficacităţii activităţii judiciare şi să faciliteze accesul cetăţenilor la justiţie. Ele vor

trebui, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a actelor legislative europene în domeniul

justiţiei şi să implice potenţial toate statele membre sau o mare majoritate a acestora.Directiile prioritare

de acţiune în cadrul strategiei europene pentru generalizarea e-justiţiei în perioada 2008-2013 urmăresc

în special, să permită cetăţenilor accesul acestora la informaţii, depăşind astfel, barierele lingvistice,

culturale şi juridice aferente multiplicităţii sistemelor juridice.

Portalul e-justiţie.

Unul dintre instrumentele principale proiectate pentru atingerea acestor obiective îl reprezintă

realizarea unui portal european e-justiţie multilingv, care să integreze inclusiv programe de traducere

automată a documentelor judiciare în orice limbă oficială a Uniunii Europene.

Conceput în special, pentru a oferi cetăţenilor europeni acces direct la justiţie, portalul e-justiţie va

trebui să permită accesul la bazele de date juridice ale fiecărei ţări, inclusiv la jurisprudenţă.

Reutilizarea liberă a documentelor

Organismele din sectorul public colectează, produc, reproduc şi diseminează documente pentru a-şi

îndeplini sarcinile publice. Punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor general disponibile

deţinute de sectorul public, care se referă nu numai la procesul politic, ci şi la cel legal şi administrativ,

inclusiv a jurisprudenţei instanţelor, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului

la cunoaştere, considerat un principiu de bază al democraţiei. Acest principiu se aplică instituţiilor la

orice nivel – local, naţional sau internaţional.

Utilizarea respectivelor documente în alte scopuri constituie o reutilizare.

Page 14: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

14

Directiva 2003/98/EC a Parlamentului European şi a Consiliului privind reutilizarea informaţiilor

din sectorul public a stabilit un set minim de norme privind reutilizarea acestora, precum şi mijloacele

practice de facilitare a reutilizării documentelor existente deţinute de organismele din sectorul public ale

statelor membre.

În România, directiva a fost implementată prin Legea nr. 109/200712, care reglementează “cadrul

juridic al reutilizării documentelor aflate în posesia instituţiilor publice pe care acestea din urmă le-au

creat în cadrul activităţii publice proprii şi care pot fi ulterior utilizate în scopuri comerciale sau

necomerciale”.

În sensul acestei legi, reutilizarea se referă la folosirea documentelor deţinute de instituţiile publice

în scop comercial sau necomercial, de către persoane fizice sau juridice. Documentul reprezintă orice

conţinut informaţional, indiferent de forma sa (pe suport hârtie, electronic, audio, video etc.).

Reutilizarea în scop necomercial este liberă. Instituţiile publice trebuie să asigure condiţii pentru

facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi

directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate

reutilizării, precum şi prin numirea unor persoane de contact şi indicarea unor puncte de informare.

Reutilizarea documentelor trebuie să fie liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă, chiar

dacă unul sau mai mulţi participanţi au exploatat deja pe piaţă produse noi obţinute pe baza acestor

documente. Pot face obiectul unei înţelegeri privind acordarea unui drept de exclusivitate doar

documentele a căror reutilizare este necesară pentru desfăşurarea unui serviciu public. Dacă motivul

acordării exclusivităţii nu mai există, dreptul de exclusivitate încetează. Înţelegerile exclusive, încheiate

în mod excepţional trebuie să fie transparente şi făcute publice pe pagina de internet a instituţiei publice

implicate, sau prin oricare alt mijloc.

Înţelegerile privind acordarea unui drept de exclusivitate, încheiate înainte de intrarea în vigoare a

legii şi-au încetat de drept aplicabilitatea la data expirării perioadei de valabilitate prevăzute în contract,

dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2008.

12 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 300 din 05.05.2007

Page 15: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

15

Potrivit directivei, asigurarea clarităţii şi disponibilităţii publice a documentelor din sectorul public

reprezintă o cerinţă preliminară a dezvoltării unei pieţe comunitare a informaţiei. În consecinţă, toate

condiţiile aplicabile pentru reutilizarea documentelor trebuie prezentate în mod clar potenţialilor

reutilizatori. Statele membre trebuie să încurajeze, după caz, crearea de indexuri accesibile on-line, care

să cuprindă documentele disponibile, în vederea promovării şi facilitării cererilor de reutilizare.

Instrumentele care ajută potenţialii reutilizatori să găsească documentele disponibile pentru

reutilizare şi condiţiile de reutilizare pot facilita în mod considerabil utilizarea transfrontalieră a

documentelor din sectorul public. Prin urmare, statele membre trebuie să garanteze luarea unor măsuri

practice care să îi ajute pe reutilizatori să găsească documentele disponibile în vederea reutilizării.

Listele de resurse, accesibile de preferinţă on-line, care cuprind documentele principale (documente

reutilizate pe scară largă sau care au potenţialul de a fi reutilizate pe scară largă) şi site-urile portal cu

legături spre listele de resurse descentralizate sunt exemple de astfel de măsuri practice.

Extrem de importantă este prevederea expresă ca directiva să fie transpusă în practică şi aplicată cu

respectarea deplină a principiilor privind protecţia datelor personale menţionate de Directiva 95/46/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în

ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Evoluţia sistemului juridic românesc spre precedentul judiciar.

Orientarea sistemului de drept românesc către sistemul de drept anglo-saxon, întemeiat pe

precedentul judiciar, este evidentă şi previzibilă. Chiar şi în acest moment, elemente ale dreptului

jurisprudenţial sunt prezente, deciziile pronunţate în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie fiind obligatorii pentru instanţe cu puterea precedentului. De asemenea, hotărârile pronunţate de

Curtea Constituţională obligă instanţele judecătoreşti, deciziile de admitere producând aceleaşi efecte ca

însăşi legea. Atât ordinea juridică creată în jurul Convenţiei europene a drepturilor omului cât şi dreptul

comunitar presupun forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele europene, care

se impun instanţelor naţionale.

Page 16: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

16

Mai mult, arhitectura creata în jurul noilor coduri presupune translaţia hotărâtă spre un sistem de

drept jurisprudenţial. Potrivit proiectelor codurilor de procedura civilă şi penală, mecanismul întrebării

prejudiciale devine parte internă a dreptului românesc, pe lângă hotărârile pronunţate de instanţele

europene şi hotărârile pronunţate de instanţa supremă naţională în interpretarea legii fiind obligatorii

pentru toate celelalte instanţe.

Un astfel de mecanism nu poate fi conceput în absenţa dezvoltării unor instrumente pentru

deschiderea completă şi generală la hotărârile judecătoreşti, care să faciliteze cunoaşterea acestora,

identificarea şi circulaţia lor liberă. Activitatea de documentare a unei cauze în justiţie va suferi

modificări radicale, miza mutându-se dinspre acţiunile de interpretare a textelor de lege înspre aceea de

identificare a unor hotărâri judecătoreşti care fie să susţină punctul de vedere al părţii, fie să ofere

prilejul sesizării instanţei supreme pentru a oferi o interpretare unitară unor prevederi legale ce au primit

în faţa instanţelor de judecată interpretări diferite.

Mecanismul presupune ca, dacă în cursul judecăţii, un complet de judecată, învestit cu soluţionarea

cauzei în ultimă instanţă, constată că o problemă de drept de care depinde soluţionarea cauzei respective

nu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor, atunci va putea solicita secţiei corespunzătoare a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de

drept cu care a fost sesizată. Hotărârea judecătorească astfel pronunţată este obligatorie pentru toate

celelalte instanţe, pe viitor acestea fiind ţinute de interpretarea dată, iar părţile putând-o invoca ca

precedent.

În acest context, accesul liber, gratuit, general şi nestingherit la hotărârile judecătoreşti devine o

miză pentru chiar funcţionarea sistemului judiciar, eficienţa unui astfel de mecanism fiind de neconceput

în situaţia actuală în care majoritatea hotărârilor judecătoreşti sunt inaccesibile publicului larg, iar

procurarea lor presupune eforturi, inclusiv financiare, majore.

Page 17: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

17

Mişcarea mondială pentru acces liber la lege

Începând cu mijlocul anilor ’90, internetul a furnizat platforma tehnică necesară pentru a permite

accesul liber la informaţiile juridice în forma electronică. Înainte de generalizarea internetului

numeroase informaţii cu caracter juridic erau distribuite prin intermediul suporturilor de stocare fizice,

în special CD-rom, neexistând însă nici o prevedere importantă privind accesul liber la informaţii

juridice. Un astfel de salt avea nevoie de apariţia unui mediu care să reducă la minimum costurile de

distribuţie. Uşurinţa utilizării browser-elor începând cu aproximativ anul 1994 a oferit mijloace simple

şi gratuite prin intermediul cărora informaţiile juridice puteau fi furnizate şi accesate, constituind o

alternativă la motoarele de căutare complexe, proprietare şi scumpe utilizate de serviciile comerciale

online. Dezvoltarea accesului liber şi gratuit la informaţiile juridice în lume prin intermediul Internetului

s-a întemeiat pe aceşti factori.

Conceptul de Institut de Informare Juridică (Legal Institute Information) - LII

În multe ţări, în special în cele din spaţiul anglo-saxon, iniţiativa utilizării internetului pentru

furnizarea accesului la informaţii juridice a aparţinut mediului academic şi nonguvernamental, care şi-au

dezvoltat serviciile asumându-şi o ideologie explicită de furnizare gratuită a informaţiilor.

În foarte scurt timp, de la apariţia primului Legal Institute Information (LII) în 1992, această

sintagmă a devenit sinonimă cu liberul acces la informaţiile juridice.

În general, termenul de LII se referă la un furnizor de informaţii juridice care este independent de

guvern, oferă acces liber pe bază non-profit, la mai multe surse de informaţii juridice esenţiale, inclusiv

legislaţie şi jurisprudenţă. În mod ideal, un LII este necesar să încerce să ofere o acoperire

cuprinzătoare a cel puţin celor mai importante surse de informaţii juridice esenţiale pentru jurisdicţia la

care se referă (legislaţie, jurisprudenţă, alte surse secundare de drept) şi ar trebui să permită căutări

simultane în toate bazale de date. Sistemele care armonizează aceste criterii pot fi numite în mod

rezonabil LII's.

Page 18: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

18

Motivaţia primară şi raţiunea de a fi LII este de a promova accesul la drept pe motiv de

interes public general.

Dezvoltarea iniţială a LIIs 1992-2000

Trei Institute de Informare Legală (LII's) au jucat un rol-cheie în evoluţia timpurie a conceptului de

acces neîngrădit şi gratuit la informaţia cu caracter juridic.

Primul Institut de informare legală a fost conceput de Universitatea Cornell Law School în 1992, ca

un serviciu public, non-profit, care a publicat iniţial legile federale ale SUA şi deciziile Curţii supreme a

SUA. Acest Cornell LII, devenit cunoscut, a fost prima sursă semnificativă de acces liber la informaţii

juridice pe internet, demonstrând că un serviciu de acces liber poate oferi standarde de calitate şi poate fi

privit cu interes deosebit din partea publicului. Ulterior Cornell LII a ajutat la dezvoltarea şi a altor LII-

uri, cum ar fi ZamLII (The Zambia Legal Information Institute), în 1996.

Australian Legal Information Institute (AusLII) a debutat în 1995, sub coordonarea a două

universităţi. În 1999 a dezvoltat bazele de date de la toate cele 9 jurisdicţii australiene, care acoperă

furnizorii de jurisprudenţă, legislaţie, tratate şi alte tipuri specifice de conţinut juridic. AusLII şi-a

asumat de la început un rol de standardizare şi scalare a tehnicii şi know-how-ului produs, furnizând

sub licenţă freeware, motorul său de căutare (sino search) şi realizând în scurt timp încă 5 LII-uri:

BaiLII, PacLII, HkLII, SafLII şi NzLII.

În 2000 a apărut, sub egida Universităţii din Montreal, Institutul canadian de informaţii legale

(CanLII), care, foarte repede, a stabilit un nou standard tehnic pentru extinderea accesului liber la

informaţii juridice. CanLII a dezvoltat Droit Francophone (2003), Juri Faso (2003) şi JuriNiger (2007).

Mişcarea mondială pentru accesul liber la informaţie juridică (law)

Înainte de 2001 au existat nenumărate LII-uri care puneau în practică ideologia accesului liber şi

neîngrădit la legislaţie şi jurisprudenţă, dar nu există o reţea. Mişcarea internaţională pentru accesul liber

Page 19: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

19

la informaţii juridice a apărut în urma cooperării informale anterioare între principalii participanţi şi

instituţii la efortul internaţional de democratizare a accesului la informaţia de natură juridică. Principalul

mijloc prin care această cooperare a fost stabilită a constat în seria de conferinţe internaţionale Law on

internet, care au loc odată la doi ani, prima conferinţă de acest gen fiind găzduită în 1997 de AusLII.

Scopul principal al mişcării este furnizarea de asistentă tehnică de către membrii săi pentru

organizaţiile care doresc să ofere acces liber la drept în ţările în care acest lucru încă nu a apărut. Se

prevede de asemenea sprijin reciproc pentru organizaţiile locale, naţionale sau regionale care oferă deja

acces gratuit la informaţii juridice si care doresc sa se alăture mişcării internaţionale.

Caracteristicile mişcării internaţionale pentru accesul liber la informaţii juridice sunt:

• fundamentarea pe LII-uri independente naţionale sau regionale

• încurajarea acordării de asistenţă tehnică

• fundamentarea pe enunţul cheie din Declaraţia cu privire la accesul liber la informaţii

juridice (2002) potrivit căreia "informaţiile juridice publice din toate ţările şi instituţiile

internaţionale fac parte din patrimoniul comun al umanităţii"

• încurajarea cercetării şi a inovării.

Spiders

Spiders

Aust

LII

Pac LII

HK LII

World LII

interface

World

LII DBs

BAI LII

Can

LII

Droit Francophone

Interface Droit

Francoph.

DBs

Juri

Burkina

World LII Catalog

Droit

Francophone

Catalog

Page 20: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

20

Declaraţia cu privire la accesul liber la lege13 (law)

În octombrie 2002, în timpul celei de-a 4-a conferinţe Law on internet de la Montreal, participanţii

au adoptat o declaraţie istorică, sintetizând filosofia comună internaţională a accesului liber la

informaţiile juridice.

Elementele esenţiale ale Declaraţiei cu privire la accesul liber la lege (Declaration on free acces to

law) sunt următoarele:

• Guvernele naţionale nu trebuie să exercite nici un monopol sau control asupra informaţiilor

juridice de interes public, fiind necesar ca acestea să fie la dispoziţia organismelor independente

care doresc să le republice.

• Informaţiile de natură juridică şi în special sursele de drept, legile şi jurisprudenţa instanţelor, din

toate ţările şi instituţiile internaţionale fac parte din patrimoniul comun al umanităţii.

Maximizarea accesului la aceste informaţii promovează justiţia şi statul de drept.

• Informaţiile de natură juridică de interes public, legile şi jurisprudenţa, constituie proprietate

comună digitală şi trebuie să fie accesibile publicului în mod absolut gratuit.

• Organismele guvernamentale, care creează sau au control asupra informaţiilor juridice de interes

public, trebuie să ofere acces liber la acestea, astfel încât ele să poată fi publicate sau republicate.

• Prin informaţie juridică de interes public se înţelege informaţia juridică produsă de către

organisme publice care au datoria de a elabora şi adopta acte normative ori hotărâri judecătoreşti,

la toate nivelele, inclusiv actele Parlamentelor naţionale sau ale altor autorităţi publice centrale

sau locale.

13 http://www.worldlii.org/worldlii/declaration/

Page 21: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

21

Limitele accesibilităţii hotărârilor judecătoreşti

Cerinţele majore ale sistemului judiciar românesc referitoare la accesul judecătorilor şi al

procurorilor la jurisprudenţa instanţelor şi mai ales la unificarea practicii judiciare au găsit de la

început o reflectare insuficientă în dezvoltarea sistemului informatic, care a fost orientată cu

precădere spre dezvoltarea unor soft-uri interne şi interrelaţionarea acestora, fără interfaţare cu

platformele publice şi fără acordarea unei atenţii speciale pentru dezvoltarea unor baze de date cu

informaţii publice accesibile sistemului judiciar ori publicului.

Caracterul depăşit, mult în urma posibilităţilor tehnice actuale, a acestor metode prin care se urmărea

tocmai atingerea unor obiective necesare îndeplinirii de către Romania a condiţiilor pentru încheierea

capitolului de negociere privind justiţia în vederea aderării la UE, a fost şi mai mult scos în evidenţă prin

măsurile administrative pe care CSM-ul, în lipsa unor alternative tehnologice, a trebuit să le adopte.

Astfel, prin modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, s-a

instituit obligaţia pentru fiecare judecător de a-şi selecta şi prelucra manual aşa-zisele hotărâri

relevante pe care le pronunţă. Publicarea acestor hotărâri, astfel prelucrate chiar de judecătorul care le

pronunţă, se realizează manual, prin intermediul Biroului de informatică din cadrul instanţelor, pe

portalul instanţelor, secţiunea jurisprudenţă. Obligaţia, existentă şi în prezent, este nepopulară printre

judecători, aplicată cu dificultate, şi în orice caz o soluţie complet anacronică în condiţiile în care încă

din 2006 sistemul ECRIS de management al dosarelor şi documentelor, inclusiv a hotărârilor

judecătoreşti, este generalizat la nivel naţional. Toate hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe

există în format electronic şi sunt încorporate în baze de date cuprinzătoare.

Prin Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din data de 26 septembrie 2006 s-a creat cadrul

pentru stabilirea, după data aderării României la Uniunea Europeană, a unui mecanism de cooperare şi

verificare a evoluţiilor înregistrate în domeniile reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva

corupţiei. Prin Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006, de stabilire a unui mecanism de

cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de

referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, au fost

Page 22: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

22

identificate patru condiţionalităţi (benchmarks-BM) cu privire la care se realizează, în perioada

postaderare, o monitorizare strictă.

Primul dintre acestea privea „Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie”

Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind evoluţia măsurilor de

acompaniere după aderare din 27 iunie 2007 a statuat menţinerea mecanismului de cooperare şi

verificare în vederea monitorizării progreselor înregistrate de România şi a solicitat elaborarea de către

autorităţile române a unui plan de acţiune care să reflecte măsurile avute în vedere pentru soluţionarea

celor patru condiţionalităţi.

Nici în acest plan de acţiune, în privinţa asigurării accesului magistraţilor la jurisprudenţă şi

la unificarea practicii judiciare, nu s-au prevăzut mecanisme noi şi nici nu s-a făcut un necesar

salt tehnologic pentru asimilarea metodelor moderne de documentare şi exploatare a bazelor de

date existente în sistemul judiciar.

S-a prevăzut doar continuarea actualizării permanente a portalului instanţelor prin publicarea

jurisprudenţei relevante, precum şi prin publicarea acestei jurisprudenţe în broşuri sau volume ce urmau

să fie distribuite la instanţele din ţară. Singurul element de reală transparenţă o constituia continuarea

publicării pe site-ul ICCJ a hotărârilor relevante pronunţate de instanţa supremă în diferite domenii ale

dreptului (în rezumat) precum şi a textului integral al tuturor hotărârilor pronunţate de ICCJ. Publicarea

hotărârilor de către instanţa supremă se realizează în urma prelucrării lor manuale în vederea eliminării

datelor cu caracter personal şi prin implicarea unui personal auxiliar însemnat.

Pentru celelalte instanţe, precum şi pentru publicul larg, publicarea, pe portalul instanţelor, a

hotărârilor relevante, selectate şi prelucrate manual de judecători ca obligaţie profesională

administrativă, era concepută drept singura modalitate de constituire a unei baze de date publică

de jurisprudenţă.

Astfel accesul la hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe, era până de curând o problemă care

ţinea exclusiv de strădania specialiştilor, dar şi de resursele materiale de care aceştia dispun.

În afară de Înalta Curte de Casaţie si Justitie (dar chiar şi aceasta într-o manieră limitată), nici o altă

instanţă nu oferea accesul gratuit şi complet la hotărârile pronunţate, judecătorii, dar şi avocaţii sau

Page 23: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

23

alte persoane interesate fiind obligaţi să achiziţioneze de pe piaţă, fie nenumăratele publicaţii

specializate în publicarea jurisprudenţei, fie diferitele programe software dezvoltate comercial care

conţin şi baze de jurisprudenţă.

În aceeaşi modalitate, instanţele înseşi erau nevoite să investească financiar, achiziţionând, pentru

nevoile de documentare ale judecătorilor, produsele comerciale aflate pe piaţă. Aceasta, deşi, într-un fel

sau altul, toate aceste produse cu caracter comercial nu fac altceva decât să repună în circulaţie, în

scopul producerii de venituri proprii, chiar bazele de date ale instanţelor, care cuprind totalitatea

hotărârilor judecătoreşti pronunţate, cel puţin din momentul extinderii naţionale a sistemului ECRIS de

management al dosarelor.

Mai mult însă, întreg mecanismul de facilitare a accesului la jurisprudenţă, dezvoltat de

instituţiile judiciare, începând cu 2005, este din concepţie limitat, el introducând o noţiune

restrictivă, aceea a jurisprudenţei relevante. Nu există criterii obiective după care hotărârile instanţelor

dobândesc caracter relevant ori nu, acesta fiind lăsat la libera apreciere a judecătorilor în exercitarea

unei obligaţii pur administrative. Nu există garanţia ca tiparul, după care hotărârile judecătoreşti sunt

selectate manual, corespunde cu adevărat nevoilor concrete de documentare sau de informare în legătură

cu soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti. Ca instrument de documentare în vederea

unificării practicii judiciare, respectiv de informare profesională în vederea eliminării

imprevizibilităţii soluţiilor instanţelor judecătoreşti, portalul instanţelor se dovedeşte a fi limitat.

Principiul accesului liber şi gratuit la hotărâri judecătoreşti în

România.

Începutul anului 2009 a adus noutate consacrării în România a principiului accesului liber, general şi

gratuit la hotărârile judecătoreşti. Valorile noii concepţii privind accesibilitatea în practică a hotărârilor

judecătoreşti sunt asumate explicit de autorităţilor publice din România, fie că este vorba de Ministerul

Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, ori de Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, publicarea

hotărârilor judecătoreşti pe internet constituie, la acest moment, o obligaţie asumată de statul român în

contextul Mecanismului de cooperare şi verificare a progreselor înregistrate după aderare în domeniul

reformei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei. Potrivit principiului accesului liber, general şi gratuit la

Page 24: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

24

hotărârile judecătoreşti14, cetăţenii au dreptul să cunoască orice hotărâre judecătorească pronunţată de

instanţele din România, indiferent de gradul lor, iar autorităţile au obligaţia să garanteze exercitarea

acestui drept prin publicarea în mod gratuit şi integral a tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate, în

forma lor originală, fără vreo altă intervenţie decât eliminarea datelor cu caracter personal.

“Modelul Vrancea”

Tribunalul Vrancea a lansat la data de 10 noiembrie 2008 serviciul JURINDEX (index de

jurisprudenţă), prima aplicaţie din România care permite publicarea integrală a jurisprudenţei

unei instanţe, într-o formă compatibilă cu Legea nr. 677/2001 cu privire la protecţia datelor cu caracter

personal.

În cadrul Tribunalul Vrancea, prin mijloace proprii, fără finanţare, s-a reuşit dezvoltarea unui

anonimizator automatizat (Hotmod), care asigură prelucrarea hotărârilor judecătoreşti, fără a fi nevoie

de dislocarea unui personal numeros. Pe website-ul www.jurisprudenta.org au fost publicate toate

hotărârile judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Vrancea în perioada 2006-2008, complet anonimizate,

prin eliminarea atât a numelor judecătorilor şi a părţilor, cât şi a datelor cu caracter personal, inclusiv a

datelor de stare civilă. De la data lansării serviciului, pe site sunt publicate 12.038 sentinţe şi decizii,

reprezentând totalitatea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Vrancea între 2006 şi 2008.

Standardele promovate de serviciul Jurindex se refereau, pe de o parte la hotărârile judecătoreşti

care urmează să fie făcute publice, iar pe de altă parte la forma acestora.

Accesul la hotărârile judecătoreşti trebuie să fie integral, fără să fie limitat de instituirea unor

criterii subiective de selectare a lor.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată reprezintă documente de interes public

prin excelenţă, caracterul public al activităţii de soluţionare a litigiilor de către instanţe având o

importanţă majoră pentru funcţionarea corectă a statului de drept. Mai mult, punerea la dispoziţia

14 Principiul a fost definit în lucrarea A. Neacșu, Accesul liber la hotărârile judecătorești. Evoluţii și involuţii în

impunerea unui principiu., 17.12.2008 (http://www.juridice.ro/note-studii-opinii/38063.html)

Page 25: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

25

publicului a tuturor documentelor întocmite de sistemul judiciar, în exercitarea procesului de înfăptuire a

justiţiei, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare, care este un

principiu de bază al democraţiei.

În mod practic, orice hotărâre judecătorească pronunţată de sistemul judiciar are aceeaşi importanţă,

cel puţin pentru părţile implicate, şi reprezintă în aceeaşi măsură materializarea înfăptuirii justiţiei în

România. Gradul de responsabilitate a sistemului judiciar pentru deciziile sale este acelaşi, indiferent de

nivelul instanţei care emite o hotărâre judecătorească sau de faza procesuală în care are loc aceasta.

Astfel, publicul are dreptul de a cunoaşte orice hotărâre judecătorească, orice demers, care aparţine unei

autorităţi publice în vederea creşterii transparenţei sistemului judiciar, este necesar să privească

totalitatea hotărârilor pronunţate de o instanţă de judecată, altfel spus jurisprudenţa acesteia.

Selecţiile operate în baza de date, făcută publică prin interfaţa web a serviciului Jurindex al

Tribunalului Vrancea, au fost determinate doar de limitele tehnice, mai ales că aplicaţia ECRIS a fost

utilizată în mod curent la această instanţă doar din a doua jumătate a anului 2006. De asemenea, modul

defectuos de operare a ECRIS-ului instanţei, în ce priveşte omisiunea salvării unor documente în

platforma de management a dosarelor, a determinat imposibilitatea preluării unor hotărâri pronunţate în

intervalul 2006-2008. În afara acestor excepţii obiective însă, toate celelalte hotărâri au făcut obiectul

publicării şi punerii lor la dispoziţia publicului.

Hotărârile pronunţate de o instanţă judecătorească sunt documente oficiale, a căror

modificare este supusă unor reguli stricte. Odată pronunţate şi comunicate în formele prescrise de

lege, hotărârile judecătoreşti intră în circulaţie publică şi astfel, devin documente asupra cărora nu se

mai poate interveni. Publicul are dreptul la a cunoaşte hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe în

exercitarea atribuţiilor lor publice exact în forma în care acestea sunt emise. Orice intervenţie asupra

acestora, fie prin prelucrare, fie prin rectificare sau îndreptare, denaturează conţinutul dreptului societăţii

la informare.

Responsabilitatea pentru întreg conţinutul unei hotărâri judecătoreşti revine, în condiţiile legii,

judecătorului, completului şi instanţei care a pronunţat-o, aceasta acoperind atât elementele de fond, care

ţin de interpretarea şi aplicarea legii, cât şi elementele de formă.

Astfel, Jurindex a asigurat publicarea hotărârilor Tribunalului Vrancea în forma lor completă şi

originală, adică exact aşa cum ele au fost comunicate părţilor sau înregistrate şi arhivate în evidenţele şi

dosarele instanţei.

Page 26: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

26

Părţile cuprinse în hotărârile judecătoreşti au dreptul, în aceeaşi măsură în care publicul în

general are dreptul la informare, de a le fi protejate datele cu caracter personal, de a fi protejate

de interferenţe în viaţa privată, precum şi dreptul la demnitate individuală. Simultan cu obligaţia la

transparenţă, instanţele au şi obligaţia de a asigura în practică exercitarea acestor drepturi pentru

persoanele fizice din hotărârile pe care le dau publicităţii în mod organizat.

Serviciul Jurindex al Tribunalului Vrancea a asigurat acest lucru prin anonimizarea tuturor datelor

cu caracter personal cuprinse în hotărârile publicate, precum şi a datelor de identificare ale persoanelor.

În sinteză, “Modelul Vrancea” al accesului liber la hotărârile judecătoreşti înseamnă:

� acces general şi gratuit al publicului la totalitatea hotărârilor judecătoreşti;

� acces la forma originală şi completă a hotărârilor judecătoreşti;

� protejarea datelor cu caracter personal şi a datelor de identificare ale părţilor.

Jurindex – portalul jurisprudenţei naţionale

În februarie 2009 între Tribunalul Vrancea şi Consiliul Superior al Magistraturii s-a încheiat un

protocol de colaborare15, având drept scop extinderea serviciului Jurindex – index de jurisprudenţă la

nivelul întregului sistem judiciar.

Tot în februarie 200916, publicarea pe internet a hotărârilor instanţelor judecătoreşti a fost trecută în

cadrul principalelor direcţii de acţiune ale CSM stabilite pentru anul 2009, având în vedere Raportul

interimar al Comisiei Europene din 12 februarie 2009. La pct. 4.2 al acestui document este prevăzută

drept direcţie principală de acţiune crearea unui portal de jurisprudenţă, cu acces larg pentru magistraţi

şi pentru toate persoanele interesate, realizat în baza protocolului de colaborare dintre CSM şi

Tribunalul Vrancea.

Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat17 măsurile practice necesare extinderii

Jurindex la nivelul tuturor instanţelor.

Obiectivele proiectului de publicare pe internet a tuturor hotărârilor judecătoreşti, pe măsura emiterii

lor, aşa cum au fost asumate de Consiliul Superior al Magistraturii, sunt:

15 Acesta poate fi descărcat de pe pagina web de prezentare a proiectului Jurindex, www.jurindex.ro, secţiunea

Documente 16 Hotărârea CSM nr. 307 din 26 februarie 2009 17 Prin Hotărârea nr. 308 din 5 martie 2009

Page 27: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

27

a) creşterea transparenţei sistemului judiciar prin asigurarea accesului integral şi gratuit al

publicului la jurisprudenţa instanţelor;

b) creşterea responsabilităţii sistemului judiciar;

c) constituirea unui mecanism de unificare a practicii judiciare şi creşterii gradului de

predictibilitate a acesteia.

Generalizarea Jurindex ar urma să se realizeze în mai multe etape.

Într-o prima etapă, la 24 aprilie 2009, Jurindex a fost lansat ca serviciu public naţional, care îşi

propunea publicarea integrală a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti din România. Jurindex publica

un număr de 89.814 hotărâri judecătoreşti pronunţate de toate cele 16 curţi de apel din România în anul

2008. Acest număr reprezenta peste 68% din totalul hotărârilor pronunţate de aceste instanţe in cursul

anului 2008 şi constituia, la acea dată, cea mai mare colecţie publică de jurisprudenţă naţională

accesibilă în mod gratuit.

În prezent, Jurindex a trecut la publicarea hotărârilor judecătoreşti ale curţilor de apel din 2009 si

2010 pana la zi, la momentul redactării prezentului raport depăşind cifra simbolică de 100.000 hotărâri

judecătoreşti publicate. În urma dezvoltării procedurilor de colectare a hotărârilor judecătoreşti din

instanţe prin colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii, procentul de publicare asigurat de

JURINDEX s-a îmbunătăţit radical. Astfel, ultimele hotărâri adăugate în baza de date publică, sunt cele

pronunţate de Curtea de Apel Galaţi începând cu 1.01.2009 până la 1.03.2010, respectiv un număr de

7.860 hotărâri. Acest număr reprezintă peste 95% din hotărârile judecătoreşti pronunţate de Curtea de

Apel Galaţi în această perioadă.

Volumul anual al hotărârilor încărcate în serverul şi portalul Jurindex va fi de peste 1.000.000,

diferenţa constituind-o hotărârile ce nu vor face obiectul publicării.

Acestea, potrivit hotărârii CSM, sunt următoarele:

a) în materie penală: trădare prin transmitere de secrete (art. 157 C.P.), divulgarea secretului care

periclitează securitatea statului (art. 169 C.P.), violul (art.197 C.P.), actul sexual cu un minor (art. 198

C.P.), seducţia (art. 199 C.P.), perversiunea sexuală (art. 201 C.P.), incestul (art. 203 C.P.), corupţia

sexuală ( art. 202 C.P. ), hărţuirea sexuală (art. 203, ind. 1 C.P.), contaminarea venerică şi transmiterea

sindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 C.P.), cerere privind interceptări şi înregistrări audio-

video (art. 91 ind.1 şi următoarele C.P.p.), cerere privind efectuarea de percheziţii (art. 100 şi

Page 28: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

28

următoarele C.P.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 309 ind. 1 C.P.), luarea măsurii obligării la

tratament medical (art. 113 C.P. şi art. 162 C.P.p.), luarea măsurii internării medicale (art. 114 C.P. şi

art. 162 C.P.p.), înlocuirea tratamentului medical (art.431 C.P.p.), înlocuirea sau încetarea internării

medicale (art.434 C.P.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 309 ind. 1 C.P.), luarea măsurii

obligării la tratament medical (art. 113 C.P. şi art. 162 C.P.p), internarea medicală, obligarea la

tratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C.P.), spionajul (art. 159 C.P.),

pornografie infantilă (Legea 678/2001 art. 18), infracţiuni privind adopţia (O.U.G 25/1997);

b) în materia procedurilor referitoare la minori şi familie: adopţie, contestare paternitate,

contestare-recunoaştere-paternitate, deschidere procedură adopţie, divorţ prin acord, divorţ, dezvăluirea

identităţii părinţilor fireşti, nulitate căsătorie, plasament, plasament de urgenţă, prelungire încredinţare

pentru adopţie, recunoaştere paternitate, revocare încredinţare pentru adopţie, stabilire domiciliu minor,

stabilire paternitate, tăgadă paternitate;

c) în materie civilă: punere sub interdicţie;

d) în materia proprietăţii intelectuale: brevete de invenţii.

Proiectul Jurindex – extinderea publicării online a hotărârilor judecătoreşti la nivelul sistemului

judiciar, nu se va limita doar la crearea şi exploatarea infrastructurii tehnice pentru prelucrarea şi

publicarea hotărârilor judecătoreşti, în cadrul derulării acestuia urmând să se propună Consiliului

Superior al Magistraturii elaborarea unui întreg cadru regulamentar şi organizatoric pentru facilitarea

publicării online a jurisprudenţei instanţelor. O măsură absolut necesară în acest scop o constituie

elaborarea unui ghid pentru instanţe în ceea ce priveşte editarea, prelucrarea şi manipularea

informatică a hotărârilor, în vederea standardizării formei acestora şi facilitării eliminării datelor cu

caracter personal şi a celor de identificare. Pe lângă elemente legate de designul, formatarea şi

tehnoredactarea unitară a hotărârilor judecătoreşti, acest ghid va conţine şi recomandări în ce priveşte

modul de utilizare a datelor cu caracter personal în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti.

Un alt element de noutate absolută adus de Jurindex îl reprezintă personalizarea fiecărei hotărâri din

baza de date prin alocarea unui identificator unic, numit Număr Unic Jurindex (NUJ). Acesta, similar

Page 29: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

29

altor baze de date18, va permite identificarea cu uşurinţă a oricărei hotărâri şi va facilita preluarea în

vederea citării standardizate, fiind astfel un instrument util pentru teoreticieni şi practicieni, în vederea

documentării diferitelor lucrări cu caracter juridic.

Premisele arhitecturii Jurindex de acces liber la jurisprudenţa

Punerea în practică a principiului accesului liber al publicului la hotărârile judecătoreşti, astfel cum

urmează să se facă la nivel naţional prin serviciul Jurindex, urmăreşte o serie de premise, care

circumscriu cerinţele şi limitele dreptului publicului la informare.

Dreptul publicului la transparenţa instanţelor este o regulă constituţională fundamentală în

România.

Potrivit art. 127 din Constituţia României toate şedinţele de judecată sunt publice, în afară de

cazurile anume prevăzute de lege. Publicitatea garantează existenţa unui proces echitabil, se constituie

într-o modalitate de responsabilizare a sistemului judiciar şi în acelaşi timp oferă publicului şi societăţii

posibilitatea de a exercita un control asupra acestuia. Transparenţa procedurilor judiciare este un

principiu fundamental constituţional menit să asigure încrederea publicului în integritatea sistemului

judiciar, să responsabilizeze sistemul judiciar şi să ofere o mai bună înţelegere asupra activităţii curente

de administrare a justiţiei. Principiul publicităţii şedinţelor de judecată garantează nu numai faptul că

publicul are dreptul de a participa liber la o procedură în sala de judecată, dar şi faptul că toate

informaţiile în legătură cu o astfel de procedură, în măsura în care nu există o excepţie de

confidenţialitate anume prevăzută de lege sau regulamente, este necesar să rămână deschise accesului şi

controlului publicului.

O consecinţă directă, asumată de Jurindex, o reprezintă pe de o parte limitarea situaţiilor în care o

hotărâre judecătorească nu va fi publicată, iar pe de altă parte limitarea intervenţiilor în hotărâri strict

asupra acelor elemente absolut necesare.

Obligaţia de transparenţă aparţine instanţelor înseşi!

18 De exemplu numărul CELEX pentru actele comunitare (EUR-LEX)

Page 30: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

30

Responsabilitatea asigurării transparenţei actului de justiţie aparţine direct instanţelor de judecată,

hotărârile judecătoreşti fiind documente publice produse, stocate şi diseminate în exercitarea atribuţiilor

lor de autoritate publică. Instanţele de judecată trebuie să aibă în permanenţă control, drept de

supraveghere şi protecţie asupra hotărârilor produse şi a bazelor de date în care acestea sunt

stocate. Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti – ca autoritate executivă cu atribuţii în ce priveşte

asigurarea infrastructurii hardware şi software a sistemului judiciar – nu poate avea responsabilităţi în ce

priveşte modul de gestionare a acestor documente. Hotărârile judecătoreşti, stocate în evidenţele

scriptice sau informatice ale instanţelor, nu pot fi în mod legitim manipulate de o autoritate din afara

puterii judecătoreşti, simplul fapt al accesului la ele, în forma lor originală, ridică mari întrebări în ce

priveşte violarea dreptului la viaţă privată a cetăţenilor, iar în unele cazuri19 chiar a caracterului

confidenţial a unor documente.

Având în vedere că această obligaţie revine direct instanţelor, acestea trebuie să ia toate acele măsuri

de natură să faciliteze, în cele din urmă, accesul publicului în siguranţă la hotărârile judecătoreşti,

inclusiv cele privind standardizarea editării hotărârilor judecătoreşti şi a folosirii datelor cu caracter

personal în cuprinsul acestora.

Dreptul cetăţeanului la protecţia vieţii intime, familiale şi private este o valoare fundamentală

(art. 26 Constituţie).

La nivel internaţional, acest drept este reglementat prin instrumente juridice universale, ca

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi

politice sau prin instrumente juridice regionale, cum sunt Convenţia pentru apărarea drepturilor omului

şi a libertăţilor fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Constituţia României reglementează acest drept ca o latură a respectării şi ocrotirii personalităţii

omului, proclamată de art. 1 ca valoare supremă. Dreptul la viaţă intimă, familială şi privată presupune,

printre altele, dreptul persoanei de a nu i se dezvălui, fără consimţământul său, numele adevărat, adresa,

vârsta, situaţia familială, modul de folosire a timpului liber, obiceiurile etc.

Obligaţia la transparenţă a instanţelor, consecventă principiului constituţional al publicităţii

procedurilor judiciare, nu înlătură obligaţia de a se avea în vedere protejarea drepturilor la viaţă privată,

intimă şi de securitate a persoanelor.

19 De exemplu în situaţia autorizărilor de interceptare ori de percheziție.

Page 31: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

31

Avantajele accesului liber la hotărâri în contextul utilizării noilor tehnologii informaţionale sunt

evidente, însă în acelaşi timp, prezintă unele riscuri în ce priveşte violarea dreptului la confidenţialitate

şi folosirea necorespunzătoare a unor informaţii obţinute ca urmare a unor infracţiuni informatice sau

utilizare abuzivă. Ameninţările posibile, ca urmare a accesului la informaţii prin utilizarea noilor

tehnologii, pot fi de pildă data mining, furtul de identitate, hărţuirea, publicitatea negativă excesivă ori

discriminarea. Mai mult, în măsura în care înregistrările, puse la dispoziţie de instanţe, sunt accesate şi

utilizate pentru scopuri necorespunzătoare sau într-un mod ilicit, apare riscul ca încrederea publică în

administrarea justiţiei să fie afectată.

Metodele de protecţie împotriva unor astfel de atacuri şi comportamente sunt furnizate, de asemenea

de noile tehnologii. O metodă eficientă ar fi, de exemplu, instituirea unor reguli potrivit cărora sunt

aduse în faţa instanţei doar acele date cu caracter personal strict necesare.

În orice caz, existenţa unor astfel de riscuri nu poate afecta însuşi dreptul publicului de acces liber la

documentele publice întocmite de instanţe, ci este recomandat să fie minimizate şi avute în vedere la

construirea arhitecturilor reţelelor de acces public.

Jurindex respectă această premisă prin îndepărtarea din hotărâri a tuturor informaţiilor ce pot duce la

identificarea unei persoane. De exemplu, pe lângă eliminarea datelor cu caracter personal propriu-zise,

hotărârile încărcate pe serverul public nu vor putea fi identificate nici prin numărul de dosar – element

ce este eliminat din hotărâre, fiind evident că păstrarea acestuia ar duce la identificarea cu uşurinţă a

persoanelor la care se referă. Acest standard de protejare a datelor cu caracter personal şi a posibilităţii

identificării unei persoane la care se referă o hotărâre, nu pot acoperi situaţiile în care, beneficiind de

prevederile permisive referitoare la accesul liber la evidenţele instanţei, unele persoane ar reuşi totuşi, în

urma unor documentări speciale, să facă în mod indirect aceste identificări.

Dreptul publicului la transparenţa instanţelor, depăşeşte în general dreptul la viaţă intimă,

familială şi privată.

Interesele înfăptuirii justiţiei constituie piatra de temelie a statului de drept. În mod direct sau

indirect realizarea justiţiei aduce în mod legitim atingere dreptului la viaţă privată, ceea ce permite

publicului să afle elemente ce constituie acest drept al persoanei, independent de acordul ei.

Şedinţele de judecată sunt, de regulă, deschise publicului larg, orice persoană interesată putând asista

la dezbaterile purtate în faţa judecătorului, indiferent de gradul lor de intimitate. De asemenea,

săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală atrage o reacţie publică a organelor judiciare, culminând

cu desfăşurarea întregii cercetări judecătoreşti în şedinţe la care are acces orice persoană. Informaţiile

Page 32: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

32

despre persoanele care formulează, ori împotriva cărora se formulează acţiuni în instanţă, sunt deja

accesibile publicului larg pe internet şi pot fi, de asemenea, aflate cu uşurinţă din registrele instanţei,

care sunt publice.

Publicitatea şedinţelor de judecată include atât dreptul publicului de a fi prezent în sala de

judecată cât şi dreptul de a afla informaţiile în legătură cu cauzele instanţei de la distanţă. În mod

corespunzător, caracterul public al oricărei hotărâri judecătoreşti presupune dreptul oricărei

persoane de a le accesa şi de la distanţă.

Conţinutul noţiunii de „şedinţă publică” a evoluat odată cu dezvoltarea tehnologiei. „Publicul”

reprezintă un concept elastic, care în condiţiile tehnice actuale nu mai este limitat de spaţiul fizic în care

are loc şedinţa de judecată.

Dreptul de acces al publicului la hotărârile judecătoreşti ale instanţelor înseamnă atât dreptul de

a o vizualiza, cât şi de a obţine o copie după aceasta.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată sunt documente, prin excelenţă, de

interes public. Ele sunt rezultatul realizării activităţii de autoritate publică cu care sunt investite

instanţele. În mod curent, hotărârile judecătoreşti se comunică părţilor, sunt accesibile avocaţilor sau

reprezentanţilor mass-media. Ele circulă într-un mod mai pronunţat ori mai puţin pronunţat public, fiind

folosite, fie pentru obţinerea unor drepturi în faţa altor autorităţi, fie pentru a face dovada unor anumite

pretenţii, fie drept model de practică judiciară, ori în scop documentar sau ştiinţific.

Circulaţia hotărârilor judecătoreşti odată pronunţate de instanţe nu poate fi îngrădită nici prin voinţa

persoanelor la care se referă şi prin cea a instanţei înseşi. Dreptul cetăţeanului de a cunoaşte hotărârile

judecătoreşti include dreptul de a obţine copii după acestea, fie pe suport fizic, fie în format electronic,

astfel încât acest drept să fie efectiv şi adaptat intereselor particulare ale persoanei.

Hotărârile judecătoreşti depozitate în Jurindex vor apărea sub forma unor documente text, ceea ce

oferă posibilitatea de a fi copiate, multiplicate sau listate.

În loc de concluzii. Evoluţii necesare.

Faptul că iniţiativa centralizării jurisprudenţei instanţelor, accesului liber al publicului la acestea,

aparţine unei instituţii a sistemului judiciar care încă de la lansare a avut sprijinul Consiliului Superior al

Page 33: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

33

Magistraturii, contribui la garantarea succesului instituţional al proiectului românesc de jurisprudenţă

online. Ca urmare a implicării autorităţilor din domeniul juridic, în acest moment, obligaţia publicării pe

internet a hotărârilor judecătoreşti revine tuturor instanţelor şi, mai ales, priveşte cvasi-totalitatea

hotărârilor pronunţate de acestea. Evoluţiile necesare pentru perioada următoare privesc reorganizarea

instituţională a serviciului public Jurindex şi diversificarea surselor publicate.

Reorganizarea serviciului Jurindex – index de jurisprudenţa ca un Institut de

informare juridică (Romanian Legal Institute Information – RomLII).

Pe de o parte, acest lucru va uşura afilierea României la mişcarea mondială pentru accesul liber la

lege (FAL), ceea ce va duce la beneficierea de resurse şi suport pentru unele proiecte internaţionale

similare consolidate, iar pe de altă parte, va oferi cetăţenilor garanţia că nu va exista posibilitatea unui

control al statului şi a instituţiilor sale asupra modului cum se oferă accesul la jurisprudenţă. Această

reorganizare se poate realiza cu ocazia celei de-a XI-a conferinţe Law on internet din 2011, organizată la

fiecare doi ani de către instituţiile membre ale mişcării mondiale pentru accesul liber la informaţia

juridică.

Diversificarea surselor de jurisprudenţă incluse în portalul naţional.

În primul rând, este esenţial ca dezvoltarea să vizeze cuprinderea jurisprudenţei pronunţate de Înalta

Curte de Casaţie şi Justitie, atât în ce priveşte hotărârile judecătoreşti actuale, cât şi în ce priveşte

jurisprudenţa istorică. Dacă pentru hotărârile judecătoreşti deja publicate pe website-ul instanţei

supreme (cca. 50.000 din perioada 2003-2010), precum şi pentru cele viitoare, acest lucru se poate

realiza imediat, existând deplina compatibilitate tehnică, pentru deciziile anterioare informatizării

instanţei supreme, atunci va fi necesară derularea de proiecte specifice, care să vizeze recuperarea

acestora în format electronic, prelucrarea şi publicarea lor. În aceeaşi situaţie se află şi hotărârile

judecătoreşti pronunţate înainte de 1989.

În al doilea rând, diversificarea surselor publicate trebuie să privească jurisprudenţa Curţii

Constituţionale. O resursă publică centralizată pentru documentele produse de instituţiile publice din

domeniul juridic nu poate face abstracţie de jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, filosofia

unui institut de informare juridică este compatibilă cu existenţa simultană a mai multor locuri virtuale

prin care se asigură accesul la documente publice, politica pe care chiar o încurajează, astfel încât

Page 34: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

34

introducerea bazei de date conţinând deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale în portalul naţional nu

exclude publicarea în continuare a acestora pe site-ul propriu al instituţiei. Volumul redus al hotărârilor

pronunţate de Curtea Constituţională (10.500 din 199220) uşurează includerea acestora în portalul

naţional.

În sfârşit, o resursă de jurisprudenţă, care nu poate lipsi dintr-un portal naţional, o reprezintă

hotărârile instanţelor internaţionale, atât ale Curţii Europene a Drepturilor Omului cât şi a Curţii

Europene de Justiţie. În România, se desfăşoară programe naţionale de traducere a acestor resurse, care

astfel, trec în domeniul public, astfel încât se poate realiza interconectarea, păstrându-se în acelaşi timp

limba română ca limbă exclusivă a portalului.

ANEXA nr. 1:Situaţia jurisprudenţei publicate pe portalul instanţelor de judecată

Nume

Instanţă

Speţe

2005

Speţe

2006

Speţe

2007

Speţe

2008 Speţe 2009

Speţe

2010 Total speţe

Curtea de apel

BUCUREŞTI 52 56 119 79 240 78 624

Curtea de apel BACĂU 10 45 64 11 0 0 130

Curte de apel 12 1 0 0 0 0 13

20 http://www.ccr.ro/statistics/pdf/ro/sin04_2010.pdf

RomLII

(Jurindex)

Curţi de

apel

Tribunale

Judecătorii

ICCJ

Curtea

Constituţională

Jurisprudenţa

internaţională

(CEDO, CEJ)

Page 35: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

35

CLUJ

Curtea de apel ORADEA 16 22 87 86 91 37 339

Curtea de apel

CONSTANŢA 103 0 0 0 3 0 106

Curtea de apel

SUCEAVA 82 82 0 261 81 25 531

Curtea de apel

PLOIEŞTI 29 76 18 20 56 32 231

Curtea de apel TÂRGU

MUREŞ 39 64 7 47 35 152 344

Curtea de apel GALAŢI 52 131 111 134 81 24 533

Curtea de apel

IAŞI 107 54 87 173 129 47 597

Curtea de apel PITEŞTI 110 37 84 84 79 77 471

Curtea de apel

CRAIOVA 77 109 219 176 111 14 706

Curtea de apel ALBA

IULIA 91 52 0 202 161 52 558

Curtea de apel

TIMIŞOARA 7 171 108 94 109 31 520

Curtea de apel BRAŞOV 0 133 53 68 19 36 309

Curtea de apel Militară 0 0 0 0 5 0 5

Judecătorie SECTORUL

4 0 0 0 0 59 0 59

Judecătorie

ARAD 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie BUFTEA 0 8 0 6 5 4 23

Judecătorie

ADJUD 0 0 3 38 16 6 63

Judecătorie AGNITA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

AIUD 0 0 0 0 0 2 2

Judecătorie

ALBA IULIA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

ALESD 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie BABADAG 0 0 0 0 18 38 56

Page 36: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

36

Judecătorie

BACĂU 0 0 0 0 66 33 99

Judecătorie

BAIA DE ARAMĂ 0 0 1 11 0 13 25

Judecătorie

BAIA MARE 0 0 0 0 16 5 21

Judecătorie BĂILEŞTI 0 0 3 6 2 8 19

Judecătorie

BALŞ 5 0 31 0 0 26 62

Judecătorie BĂLCEŞTI 0 0 15 9 50 28 102

Judecătorie BECLEAN 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

BEIUŞ 0 0 0 0 0 3 3

Judecătorie

BICAZ 0 0 5 11 19 3 38

Judecătorie BÂRLAD 0 0 0 0 83 44 127

Judecătorie BISTRIŢA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

BLAJ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie BOLINTIN

VALE 0 0 0 0 12 0 12

Judecătorie BOTOŞANI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie BOZOVICI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

BRAD 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

BRĂILA 0 0 28 12 13 0 53

Judecătorie BRAŞOV 0 0 0 0 8 0 8

Judecătorie

BREZOI 0 0 0 5 35 0 40

Judecătorie

BUHUŞI 0 0 0 1 44 9 54

Judecătorie

BUZĂU 0 0 0 0 140 30 170

Judecătorie CALAFAT 0 0 4 7 35 11 57

Judecătorie CĂLĂRAŞI 0 0 6 0 10 10 26

Judecătorie CÂMPENI 0 0 0 3 6 1 10

Page 37: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

37

Judecătorie CÂMPINA 0 0 0 27 47 4 78

Judecătorie

CÂMPULUNG 2 0 0 0 18 8 28

Judecătorie

CÂMPULUNG

MOLDOVENESC 0 0 0 0 33 16 49

Judecătorie CARACAL 9 10 39 14 0 21 93

Judecătorie

CARANSEBEŞ 0 0 0 0 0 26 26

Judecătorie CHIŞINEU

CRIŞ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

CLUJ-NAPOCA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

CONSTANŢA 0 0 0 0 42 0 42

Judecătorie CORABIA 3 5 8 2 12 9 39

Judecătorie COSTEŞTI 0 0 0 0 13 6 19

Judecătorie CRAIOVA 0 0 39 52 14 2 107

Judecătorie CURTEA

DE ARGEŞ 2 0 0 0 12 16 30

Judecătorie DARABANI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

CAREI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

DEJ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

DETA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

DEVA 0 0 0 0 16 0 16

Judecătorie DOROHOI 0 0 0 0 1 0 1

Judecătorie

DRĂGĂŞANI 0 0 0 0 30 15 45

Judecătorie

DRAGOMIREŞTI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie DROBETA-

TURNU SEVERIN 0 0 5 31 18 4 58

Judecătorie FĂGĂRAŞ 0 0 0 0 45 0 45

Page 38: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

38

Judecătorie FĂLTICENI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

FĂUREI 0 0 8 22 11 0 41

Judecătorie FETEŞTI 0 0 0 0 14 10 24

Judecătorie

FILIAŞI 0 0 1 10 28 7 46

Judecătorie FOCŞANI 0 0 5 8 4 6 23

Judecătorie

GĂEŞTI 0 0 0 0 4 0 4

Judecătorie

GALAŢI 14 0 0 4 6 0 24

Judecătorie

GHEORGHENI 0 0 0 0 5 0 5

Judecătorie GHERLA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie GIURGIU 0 0 0 9 19 7 35

Judecătorie

GURA HUMORULUI 0 0 0 0 0 17 17

Judecătorie

GURA HONŢ 0 0 0 0 0 2 2

Judecătorie HÂRLĂU 0 0 0 21 43 19 83

Judecătorie

HAŢEG 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie HOREZU 0 0 0 0 19 15 34

Judecătorie HUEDIN 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

HUNEDOARA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

HUŞI 0 0 0 0 21 0 21

Judecătorie

IAŞI 0 0 0 8 308 59 375

Judecătorie

INEU 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie ÎNSURĂŢEI 0 0 0 7 7 0 14

Judecătorie

ÎNTORSURA

BUZĂULUI 0 0 0 2 0 0 2

Judecătorie LEHLIU- 0 0 0 0 0 32 32

Page 39: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

39

GARĂ

Judecătorie

LIPOVA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

LUDUŞ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

LUGOJ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

MĂCIN 0 0 0 0 5 0 5

Judecătorie MANGALIA 0 0 0 0 90 0 90

Judecătorie MARGHITA 0 0 0 0 0 7 7

Judecătorie MEDGIDIA 0 0 0 0 3 0 3

Judecătorie MEDIAŞ 0 0 0 0 80 0 80

Judecătorie

MIERCUREA CIUC 0 0 0 0 5 0 5

Judecătorie

MIZIL 0 0 0 0 22 3 25

Judecătorie MOINEŞTI 0 0 0 28 127 36 191

Judecătorie MOLDOVA-

NOUĂ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie MORENI 0 0 0 0 5 0 5

Judecătorie

MOTRU 0 0 0 0 21 0 21

Judecătorie MURGENI 0 0 0 0 28 3 31

Judecătorie NĂSĂUD 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie NEGREŞTI-

OAŞ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie NOVACI 0 0 0 0 6 10 16

Judecătorie

ODORHEIUL

SECUIESC 0 0 0 0 96 0 96

Judecătorie OLTENIŢA 0 0 0 0 0 6 6

Judecătorie

ONEŞTI 0 0 0 29 80 32 141

Judecătorie ORADEA 0 5 0 0 0 0 5

Judecătorie ORAŞTIE 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie ORAVIŢA 0 0 0 0 0 0 0

Page 40: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

40

Judecătorie ORŞOVA 0 0 0 3 6 3 12

Judecătorie

PANCIU 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

PĂTĂRLAGELE 0 0 0 0 17 9 26

Judecătorie

PETROŞANI 0 0 2 0 0 0 2

Judecătorie PIATRA-

NEAMŢ 0 0 5 14 36 5 60

Judecătorie

PITEŞTI 1 0 0 0 55 13 69

Judecătorie PLOIEŞTI 1 1 0 12 34 10 58

Judecătorie

POGOANELE 0 0 0 7 13 0 20

Judecătorie PUCIOASA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie RĂCARI 0 0 0 0 18 0 18

Judecătorie RĂDĂUŢI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

RĂDUCĂNENI 0 0 0 0 8 0 8

Judecătorie RÂMNICU

SARAT 0 0 0 0 4 13 17

Judecătorie RÂMNICU

VALCEA 0 0 0 0 36 0 36

Judecătorie REGHIN 0 0 0 0 8 17 25

Judecătorie

REŞITA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

ROMAN 0 0 13 14 25 0 52

Judecătorie ROŞIORI

DE VEDE 0 14 9 0 24 7 54

Judecătorie

RUPEA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie SALIŞTE 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

SÂNNICOLAUL MARE 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

SATU MARE 0 0 0 0 0 0 0

Page 41: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

41

Judecătorie

SĂVENI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

SEBEŞ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie SECTORUL

1 0 61 9 22 60 0 152

Judecătorie SECTORUL

2 0 0 85 25 61 0 171

Judecătorie SECTORUL

3 0 0 20 13 78 0 111

Judecătorie SECTORUL

5 0 0 11 2 77 0 90

Judecătorie SECTORUL

6 0 16 6 6 39 0 67

Judecătorie SEGARCEA 0 0 3 5 4 0 12

Judecătorie SFÂNTU

GHEORGHE 0 0 0 1 5 0 6

Judecătorie

SIBIU 0 0 0 0 0 17 17

Judecătorie SIGHETU

MARMAŢIEI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

SIGHIŞOARA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie ŞIMLEUL

SILVANIEI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

SINAIA 0 0 0 5 25 2 32

Judecătorie SLATINA 5 55 15 0 11 96 182

Judecătorie SLOBOZIA 0 0 0 0 28 0 28

Judecătorie STREHAIA 0 0 0 7 5 3 15

Judecătorie SUCEAVA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

TÂRGOVIŞTE 0 0 0 0 8 4 12

Judecătorie

TÂRGU BUJOR 2 0 0 1 0 0 3

Judecătorie TÂRGU-

CĂRBUNEŞTI 0 0 0 0 43 45 88

Page 42: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

42

Judecătorie

TÂRGU JIU 0 0 0 23 48 162 233

Judecătorie

TÂRGU LAPUŞ 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

TÂRGU MUREŞ 0 0 0 0 0 1 1

Judecătorie

TÂRGU NEAMŢ 1 0 10 13 73 0 97

Judecătorie

TÂRGU SECUIESC 0 0 0 0 0 2 2

Judecătorie

TÂRNĂVENI 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

TECUCI 2 0 0 19 6 10 37

Judecătorie

TIMIŞOARA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie TOPLIŢA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie TULCEA 0 0 0 62 671 0 733

Judecătorie

TURDA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

TURNU MĂGURELE 0 4 8 2 2 2 18

Judecătorie URZICENI 0 0 0 0 6 0 6

Judecătorie VĂLENII

DE MUNTE 0 0 0 0 17 6 23

Judecătorie

VÂNJU MARE 0 0 0 3 2 1 6

Judecătorie

VASLUI 0 0 0 22 36 20 78

Judecătorie

VATRA DORNEI 0 0 0 0 1 0 1

Judecătorie

VIDELE 0 4 3 0 6 0 13

Judecătorie

VIŞEU DE SUS 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

ZALĂU 0 0 0 0 4 21 25

Page 43: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

43

Judecătorie ZĂRNEŞTI 0 0 0 0 40 7 47

Judecătorie ZIMNICEA 0 8 5 11 19 0 43

Judecătorie

ALEXANDRIA 0 10 4 0 16 0 30

Judecătorie

AVRIG 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

TOPOLOVENI 1 0 0 0 10 6 17

Judecătorie

PODU TURCULUI 0 0 0 0 30 12 42

Judecătorie

FĂGET 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie SALONTA 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie

LIEŞTI 6 0 0 8 10 0 24

Judecătorie HÂRŞOVA 0 0 0 0 7 0 7

Judecătorie ŞOMCUTA

MARE 0 0 0 0 0 0 0

Judecătorie PAŞCANI 0 0 0 24 8 0 32

Judecătorie CORNETU 0 0 6 0 12 0 18

Judecătorie

JIBOU 0 0 0 0 0 3 3

Tribunal BUCUREŞTI 0 13 52 16 64 25 170

Tribunal

TIMIŞ 0 0 3 0 0 0 3

Tribunal BOTOŞANI 11 0 0 0 0 0 11

Tribunal

BRAŞOV 0 0 0 0 112 36 148

Tribunal

DOLJ 0 0 27 62 50 58 197

Tribunal

SATU MARE 0 0 0 12 59 0 71

Tribunal

SĂLAJ 0 0 0 0 14 5 19

Tribunal

SIBIU 0 0 0 0 17 28 45

Tribunal 11 0 0 0 58 0 69

Page 44: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

44

SUCEAVA

Tribunal TELEORMAN 0 2 21 0 48 12 83

Tribunal

TULCEA 0 8 28 41 704 0 781

Tribunal

VASLUI 5 35 5 57 40 66 208

Tribunal

VÂLCEA 3 0 0 11 43 15 72

Tribunal

VRANCEA 1 0 30 15 6 0 52

Tribunal

GORJ 0 0 26 17 77 51 171

Tribunal HARGHITA 0 0 0 0 64 0 64

Tribunal HUNEDOARA 0 20 0 11 40 8 79

Tribunal IALOMIŢA 9 9 16 15 23 2 74

Tribunal

IAŞI 11 0 0 25 41 37 114

Tribunal MARAMUREŞ 26 0 6 16 57 20 125

Tribunal MEHEDINŢI 0 0 7 14 13 5 39

Tribunal

MUREŞ 0 0 0 0 0 39 39

Tribunal

NEAMŢ 0 0 32 47 82 14 175

Tribunal

OLT 27 4 44 38 43 14 170

Tribunal

PRAHOVA 14 0 0 19 54 18 105

Tribunal

ALBA 0 0 0 0 19 4 23

Tribunal

ARAD 0 7 0 0 8 62 77

Tribunal

ARGEŞ 1 0 0 0 79 32 112

Tribunal

BACĂU 0 0 0 6 161 44 211

Tribunal

BIHOR 0 9 0 6 17 14 46

Page 45: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

45

Tribunal

BISTRIŢA NĂSĂUD 0 0 18 24 99 30 171

Tribunal

BRĂILA 13 0 29 36 27 7 112

Tribunal

BUZĂU 0 0 0 32 45 41 118

Tribunal

CARAŞ SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0

Tribunal CĂLĂRAŞI 0 0 1 0 44 8 53

Tribunal

CLUJ 0 0 0 0 0 0 0

Tribunal CONSTANŢA 251 0 0 0 30 4 285

Tribunal

COVASNA 0 0 0 6 0 0 6

Tribunal DÂMBOVIŢA 0 0 0 0 47 26 73

Tribunal

GALAŢI 11 0 0 12 36 13 72

Tribunal

GIURGIU 0 0 0 29 28 5 62

Tribunal

ARGEŞ - Comercial 0 0 8 8 25 0 41

Tribunal

CLUJ - Comercial 0 0 0 0 0 0 0

Tribunal

MUREŞ - Comercial 0 0 0 13 25 0 38

Tribunal

BRAŞOV - Minori şi

familie 0 0 0 0 0 0 0

Tribunal Militar IAŞI 0 0 0 0 5 0 5

Page 46: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

46

ANEXA nr 2 Standardul Jurindex – indexul jurisprudenţei naţionale

1. Scopul standardului Jurindex

Scopul acestui standard este de a pune în practică principiul accesului liber la hotărârile

judecătoreşti, respectiv de a defini regulile de acces electronic la hotărârile judecătoreşti, în concordanţă

cu rigorile Constituţiei României şi cu cadrul legal de drept comun. Acest standard ar trebui să orienteze

eforturile instanţelor pentru a permite accesul la bazele lor de date conform noilor tehnologii

informatice. Principiile enunţate în acest standard sunt rezultatul unui echilibru între cerinţele

transparenţei sistemului judiciar, ale accesului liber la justiţie, ale bunei administrări a justiţiei în interes

public şi drepturile la protecţia vieţii private şi de securitate ale persoanelor fizice.

Comentariu 1

Transparenţa procedurilor judiciare este un principiu fundamental constituţional menit să asigure

încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar, să responsabilizeze sistemul judiciar şi să ofere

o mai bună înţelegere a activităţii curente de administrare a justiţiei.

Principiul publicităţii şedinţelor de judecată garantează nu numai faptul că publicul are dreptul de a

participa liber la o procedură în sala de judecată, dar și că toate informațiile în legatură cu o astfel de

procedură, în măsura în care nu există o excepție de confidențialitate anume prevazută de lege sau

regulamente, trebuie să rămână deschise accesului și controlului publicului..

Comentariu 2

Responsabilitatea asigurării transparenţei actului de justiţie aparţine direct instanţelor de judecată,

hotărârile judecătoreşti fiind documente publice produse, stocate şi diseminate în exercitarea atribuţiilor

lor de autoritatea publică. Instanţele de judecată trebuie să aibă în permanenţă control, drept de

supraveghere şi să ofere protecţie hotărârilor emise şi bazelor de date, în care acestea sunt stocate.

Ministerul Justiţiei, ca autoritate executivă cu atribuţii în ceea ce priveşte asigurarea infrastructurii

hardware şi software a sistemului judiciar, nu poate avea responsabilitatea în ce priveşte modul de

gestionare a acestor documente.

Comentariu 3

Page 47: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

47

Obligaţia la transparenţă a instanţelor, consecventa principiului constituţional al publicităţii

procedurilor judiciare, nu înlătură obligaţia de a se avea în vedere protejarea drepturilor la viaţa privată,

intimă şi de securitate a persoanelor.

Avantajele accesului liber la hotărâri în contextul utilizării noilor tehnologii informaţionale sunt

evidente, însă, în acelaşi timp, prezintă unele riscuri în ce priveşte violarea dreptului la confidenţialitate

şi la folosirea necorespunzătoare a unor informaţii obţinute ca urmare a unor infracţiuni informatice sau

utilizarea abuzivă a acestora.

Ameninţările posibile, ca urmare a accesului la informaţii prin utilizarea noilor tehnologii, pot fi de

pildă data miting, furtul de identitate, hărţuirea, publicitatea negativă excesivă ori discriminarea. Mai

mult, în măsura în care înregistrările puse la dispoziţie de instanţe sunt accesate şi utilizate pentru

scopuri necorespunzătoare sau într-un mod ilicit, chiar încrederea publică în administrarea justiţiei ar

putea fi afectată.

Metodele de protecţie împotriva a astfel de atacuri şi comportamente sunt furnizate, de asemenea,

de noile tehnologii. O metodă eficientă ar fi de exemplu instituirea unor reguli potrivit cărora în faţa

instanţei sunt aduse doar acele date cu caracter personal strict necesare.

În orice caz, existenţa unor astfel de riscuri nu poate afecta însuşi dreptul publicului de a avea acces

liber la documentele publice întocmite de instanţe, ci trebuiesc minimizate şi luate în considerare la

construirea arhitecturilor reţelelor de acces public.

2. Domeniul de aplicare

2.1 Persoanele

Standardul propus priveşte principiile care reglementează accesul publicului larg la hotărârile

judecătoreşti.

Principiul consacrat constituţional al caracterului public al şedinţelor de judecată nu permite

limitarea la accesarea de informaţii, indiferent de tipul de persoane, care teoretic, pot accesa informaţiile

asupra cărora li se oferă accesul.

Comentariu 1

O discuţie ar putea fi ridicată de accesul minorilor la resursele publice oferite, având în vedere

restrângerile prevăzute pentru participarea acestora la şedinţele de judecată. Potrivit art. 290 alin. 1 din

codul de procedură penală, minorii sub 16 ani nu au voie să asiste la şedinţele de judecată în materie

Page 48: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

48

penală, iar potrivit art. 122 alin. 5 din codul de procedură civilă preşedintele completului poate interzice

accesul minorilor sub 18 ani în procesele civile. În mod deosebit, se pune această problemă pentru

cauzele în legătură cu viaţa de familie, cum ar fi divorţurile, pensiile de întreţinere ş.a.m.d., unde minorii

ar trebui să fie protejaţi.

Comentariul 2

Deşi judecătorii ar trebui să beneficieze de modalitatea de acces la hotărârile judecătoreşti mai facile

şi mai complete, incluzând datele cu caracter personal, până în momentul de faţă nu există baze de date

naţionale distincte dezvoltate. Ca atare, standardul cu privire la accesul liber la hotărârile judecătoreşti

trebuie să aibă în vedere şi nevoia de documentare a judecătorilor şi a instanţelor înseşi.

2.2 Tipul procedurii

Acest standard priveşte atât hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie penală, cât şi cele în

materie civilă, comercială sau administrativă.

Comentariu 1.

Având in vedere specificul anumitor cauze şi caracterul pronunţat privat al problemelor ce se discută

in faţa instanţei (familie şi minori, divorţ, adopţie, tutelă ş.a.m.d.) se poate lua în discuţie necesitatea

unor nivele de acces diferite.

2.3 Obiect

Acest standard se referă exclusiv la principiile accesului liber la hotărârile judecătoreşti pronunţate

de instanţă.

Comentariu

În momentul de faţă, publicul are acces la diferite informaţii in legătură cu dosarele aflate pe rolul

instanţelor, cum ar fi numărul dosarului, termenele de judecat, numele părţilor din dosar, soluţiile date

de instanţă la termen. Standardele privind accesul la aceste informaţii sunt stabilite de Ministerul

Justiţiei care deţine şi exploatează sistemul informatic din sistemul judiciar, inclusiv prin colectarea şi

publicarea automată a acestor date.

3. Regulile accesului liber la hotărârile judecătoreşti

Page 49: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

49

REGULA 1: Dreptul publicului la transparenţa instanţelor este o regulă constituţională

fundamentală în România.

Comentariu

Potrivit Constituţiei României, şedinţele de judecată sunt publice. Publicitatea garantează existenţa

unui proces echitabil; se constituie într-o modalitate de responsabilizare a sistemului judiciar şi în

acelaşi timp oferă publicului şi societăţii posibilităţii de a exercita un control asupra acestuia.

REGULA 2: Dreptul cetăţeanului la protecţia vieţii intime, familiale şi private este o valoare

fundamentală (art. 26 Constituţie).

La nivel internaţional, acest drept este reglementat prin instrumente juridice universale, ca

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi

politice sau prin instrumente juridice regionale, cum sunt Convenţia pentru apărarea drepturilor omului

şi a libertăţilor fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Constituţia României reglementează acest drept ca o latură a respectării şi ocrotirii personalităţii

omului, proclamată de art. 1 ca valoare supremă.

Dreptul la viaţă intimă, familială şi privată presupune, printre altele, dreptul persoanei de a nu i se

dezvălui, fără consimţământul său, numele adevărat, adresa, vârsta, situaţia familială, modul de folosire

a timpului liber, obiceiurile etc.

REGULA 3: Dreptul publicului la transparenţa instanţelor depăşeşte în general dreptul la

viaţa intimă, familială şi privată.

Interesele înfăptuirii justiţiei constituie piatra de temelie a statului de drept. În mod direct sau

indirect, realizarea justiţiei aduce în mod legitim atingere dreptului la viaţa privată, permiţând publicului

să afle elemente ce constituie acest drept al persoanei, independent de acordul ei. Şedinţele de judecată

sunt de regulă, deschise publicului larg, orice persoană interesată putând asista la dezbaterile purtate în

faţa judecătorului, indiferent de gradul lor de intimitate. De asemenea, săvârşirea unor fapte prevăzute

de legea penală atrage o reacţie publică a organelor judiciare, culminând cu desfăşurarea întregii

cercetări judecătoreşti în şedinţe la care are acces orice persoană. Informaţiile despre persoanele care

Page 50: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

50

formulează ori împotriva cărora se formulează acţiuni în instanţă sunt deja accesibile publicului larg pe

internet şi pot fi, de asemenea, aflate cu uşurinţa din registrele instanţei, care sunt publice.

REGULA 4: Publicitatea şedinţelor de judecată include atât dreptul publicului de a fi prezent

în sala de judecată, cât şi dreptul de a afla informaţiile în legătură cu cauzele instanţei de la

distanţă. În mod corespunzător, caracterul public al oricărei hotărâri judecătoreşti presupune

dreptul oricărei persoane de a le accesa şi de la distanţă.

Conţinutul noţiunii de „şedinţă publică” a evoluat odată cu dezvoltarea tehnologiei. „Publicul”

reprezintă un concept elastic, care în condiţiile tehnice actuale nu mai este limitat de spaţiul fizic în care

are loc şedinţa de judecată.

REGULA 5: Dreptul de acces al publicului la hotărârile judecătoreşti ale instanţelor înseamnă

atât dreptul de a o vizualiza, cât şi de a obţine o copie după aceasta.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată sunt documente prin excelenţă de

interes public. Ele sunt rezultatul realizării activităţii de autoritate publică cu care sunt investite

instanţele. În mod curent, hotărârile judecătoreşti se comunică părţilor, sunt accesibile avocaţilor sau

reprezentanţilor mass-media. Ele circulă într-un mod mai pronunţat ori mai puţin pronunţat public, fiind

folosite fie pentru obţinerea unor drepturi în faţa altor autorităţi, fie pentru a face dovada unor anumite

pretenţii, fie drept model de practică judiciară, ori in scop documentar sau ştiinţific.

Circulaţia hotărârilor judecătoreşti, odată pronunţate de instanţe, nu poate fi îngrădită nici prin

voinţa persoanelor la care se referă şi cu atât mai puţin a instanţei înseşi. Dreptul cetăţeanului de a

cunoaşte hotărârile judecătoreşti include dreptul de a obţine copii după acestea, fie pe suport fizic, fie în

format electronic, astfel încât acest drept să fie efectiv şi adaptat intereselor particulare ale persoanei.

REGULA 6: Prin hotărâre se înţelege doar actul final prin care se soluţionează o cauză şi

pentru care există obligaţia pronunţării în şedinţa publică.

REGULA 7: Părţile din procese au dreptul la protecţia datelor cu caracter personal în

cuprinsul hotărârii, accesibilă publicului.

Page 51: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

51

REGULA 8: Numele şi prenumele cuprinse în hotărârile judecătoreşti nu constituie

divulgarea unor date cu caracter personal, cât timp nu sunt asociate unor alte date sau situaţii

contextuale.

Page 52: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

52

ANEXA nr. 3 Extras din proiectul codului de procedură civilă

Capitolul II

Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile

pentru dezlegarea unor probleme de drept

Art. 503. – Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o

problemă de drept de care depinde soluţionarea cauzei respective nu a fost dezlegată unitar în practica

instanţelor, va putea solicita secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o

hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu problemei de drept cu care a fost sesizată.

Art. 504. – (1) Sesizarea secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face, din

oficiu sau la cererea părţilor, după dezbateri contradictorii şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la

art. 503, prin încheiere, care nu este supusă niciunui căi de atac.

(2) Prin aceeaşi încheiere, cauza va fi suspendată până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru

dezlegarea problemei de drept.

(3) La primirea sesizării, preşedintele secţiei va desemna un judecător, pentru a întocmi un raport

asupra problemei de drept supuse judecăţii. Dispoziţiile art. 501 alin. (3)-(6) se aplică în mod

corespunzător.

(4) Raportul va fi comunicat părţilor, care, în termen de cel mult 15 zile de la comunicare, pot

depune, în scris, prin avocat sau, după caz, prin consilier juridic, punctele lor de vedere privind

problema de drept supusă judecăţii.

(5) În cazul în care problema de drept priveşte activitatea mai multor secţii ale Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, preşedintele secţiei care a fost învestită o va transmite preşedintelui Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie şi preşedinţilor secţiilor interesate în soluţionarea problemei de drept, în vederea

Page 53: 2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

53

sesizării acestora şi a soluţionării problemei de drept, în şedinţă comună, cu respectarea dispoziţiilor

alin. (3).

(6) Şedinţa comună a secţiilor este convocată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi

va fi prezidată de preşedintele secţiei iniţial investite.

(7) Sesizarea se judecă fără citarea părţilor în cel mult trei luni de la data învestirii secţiei, iar

soluţia se adoptă cu jumătate plus unu din numărul judecătorilor prezenţi. Nu se admit abţineri de la vot.

(8) Procedura prevăzută în prezentul capitol este scutită de taxă judiciară de timbru şi timbru

judiciar.

Art. 505. – (1) Asupra sesizării, secţia sau, după caz, secţiile se pronunţă prin decizie, numai cu

privire la problema de drept supusă dezlegării.

(2) Dispoziţiile art. 502 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie pentru instanţe, inclusiv în cauza în

legătură cu care s-a ridicat problema de drept, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al

României, Partea I.