20.1 SF Capre-pasuni

download 20.1 SF Capre-pasuni

of 93

description

pndr

Transcript of 20.1 SF Capre-pasuni

Titlu proiect: Modernizarea fermei vegetale a Societatii Agricole Ariesul din Comuna Luna, Judetul Cluj prin achizitia de utilaje agricole

Studiu de fezabilitate Infiintare ferma de caprine pe pasuni si fanete permanente

STUDIU DE FEZABILITATE Infiintare ferma de caprine pe pasuni si fanete permanentePROIECT MODEL

Atentie! Informatiile solicitate in cadrul documentatiei care sunt completate in cadrul Studiului de Fezabilitate intre paranteze patrate si utilizand culoarea rosie se vor inlocui cu informatiile specifice solicitantului/proiectului care se va realiza.Solicitarile/indicatiile de completare din cadrul formatului de Studiu de Fezabilitate de pe site-ul www.apdrp.ro se regasesc la inceputul fiecarui punct din cadrul documentului, scrise cu culoarea albastra.Este necesar sa completati studiul de fezabilitate in integralitatea sa, in caz contrar, proiectul poate fi declarat neconform. In cazul in care exista capitole care nu sunt specifice implementarii proiectului dumneavoastra se va preciza aceasta in cadrul capitolului in cauza.

Solicitant:

[Denumire solicitant]Adresa:

[.................]Reprezentant: [.................]Tel./Fax:

[.................]

Foaie de capat

Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]Echipa de proiectNumeSemnatura

Sef de proiect[nume complet]

[Pozitie in cadrul echipei de elaborare a documentatiei][nume complet]

[Pozitie in cadrul echipei de elaborare a documentatiei][nume complet]

Proiectat[nume complet]

Desenat[nume complet]

Verificat[nume complet]

Continutul cadru al Studiului de Fezabilitate pentru beneficiarii privati-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii si/sau montaj-5I. Partile scrise

51. Date generale

51.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

51.2 Scurt istoric al solicitantului

51.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

51.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

72. Descrierea proiectului

72.1 Denumirea investitiei

72.2 Elaborator

7Obiectivele investitiei/prioritati

122.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului la care se adapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud)

162.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

192.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri), conform prevederilor fiselor masurilor

192.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

242.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie urmarite in implementarea proiectului

283. Date tehnice ale investitiei

283.1 Date generale

283.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare

283.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune

283.2 Caracteristicile principale ale constructiilor

283.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea acestora, volumul construit

293.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc.

313.3 Structura constructiva

353.4 Principalele utilaje de dotare ale constructiilor

393.5 Instalatii aferente constructiilor

423.6 Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora

423.7 Avize si acorduri

433.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati)

534. Durata de realizare (luni) si etape principale

605. Costul estimativ al investitiei

716. Finantarea investitiei

727. Date privind forta de munca

727.1 Total personal existent

727.2 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

727.3 Responsabil legal

73II. Partile desenate

82III. Proiectii financiare si indicatori financiari

839.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare

869.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune

939.3 Indicatori financiari

I. Partile scrise1. Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuiaDenumire solicitant:

[denumire solicitant]Sediul social:

[sediu social solicitant]Cod unic de inregistrare: [cod unic de inregistrare solicitant]Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: [F__/____/_____]1.2 Scurt istoric al solicitantului

[Se va completa cu o scurta descriere a istoricului solicitantului, cu punctarea cel putin a urmatoarelor aspecte:

Data infiintarii solicitantului si forma de organizare juridica;

Descrierea succinta a activitatilor derulate de la infiintarea solicitantului pana in prezent;

Alte informatii relevante.]1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului

(pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati)

[Se vor preciza obiectul principale de activitate al solicitantului si obiectele de activitate secundare relevante pentru proiectul propus spre realizare]

Solicitantul are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0145 Cresterea ovinelor si caprinelor, si ca obiectiv de activitate secundar cod CAEN 0119 Cultivarea altor plante nepermanente iar domeniul de interes pentru propunerea de finantare este infiintarea unei ferme mixte de crestere a caprinelor pentru lapte si carne in viu (iezi la 3 luni) pe pasuni si fanete permanente in zona de munte. 1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului

resurse funciare (cu precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale, etc.

[Se vor completa tabelele de mai jos prin inscrierea principalelor mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului cu toate detaliile solicitate: data achizitiei, valoarea neta la data ultimului bilant si numarul de bucati.

Pentru terenuri se va completa tabelul aferent.]Denumire mijloc fixData achizitieiValoare neta la data intocmirii ultimului bilant -RON-Bucati

1.CLADIRI TOTALNu este cazul

1.1 detaliati

1.n detaliati

2.UTILAJE TOTALNu este cazul

2.1 detaliati

2.n detaliati

3.ANIMALENu este cazul

3.1 detaliati

3.n detaliati

4.ALTELE - detaliatiNu este cazul

TOTAL

TERENURI

Nr. Crt.Amplasare Judet/LocalitateSuprafata totala (mp) / Categoria de folosintaValoarea contabila

- RON-Regim juridic

1[Se va completa judetul si localitatea terenului detinut de catre solicitant][Se va completa suprafata terenului si categoria de folosinta a acestuia]3.500 mp / curti constructii[Se va completa valoarea inscrisa in contabilitatea solicitantului][Se va completa regimul juridic al terenului cu indicarea documentului care atesta regimul juridic indicat]

2[Se va completa judetul si localitatea terenului detinut de catre solicitant][Se va completa suprafata terenului si categoria de folosinta a acestuia]10 ha / pasuni si fanete[Se va completa valoarea inscrisa in contabilitatea solicitantului][Se va completa regimul juridic al terenului cu indicarea documentului care atesta regimul juridic indicat]

2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investitiei

[Se va completa titlul proiectului]Infiintare ferma de caprine pe pasuni si fanete permanente2.2 Elaborator

(coordonate de identificare, cod CAEN, etc.)

[Se vor completa datele societatii de consultanta cu care a fost incheiat contractul de consultanta pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate (daca este cazul) si/sau coordonatele solicitantului. Se vor specifica cel putin urmatoarele informatii pentru societatea de consultanta si sau solicitant: denumire, cod CAEN al activitatii principale, respectiv al activitatii secundare relevante pentru proiect.

Se vor specifica de asemenea data intocmirii Studiului de Fezabilitate si cursul de schimb valutar utilizat in cadrul proiectului.

Se va mentiona in mod clar faptul ca pentru realizarea proiectului a fost utilizat un proiect model, cu specificarea adresei de internet de la care acesta a fost descarcat, data descarcarii si titlul proiectului model.]Consultant: ___________

Obiect principal de activitate: _______

Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)

Solicitant: ____________

Obiect principal de activitate: _______

Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)

Coordonate Studiu de Fezabilitate:

Data intocmirii Studiului de Fezabilitate: 06.05.2014Curs de schimb valutar:

1 Euro = 4,4420 Lei (curs BCE din data de 06.05.2014)

Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model Infiintare ferma de caprine pe pasuni si fanete permanente, descarcat de la adresa de internet: www.__________________, la data de _____________________.

Obiectivele investitiei/prioritati

(Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a muncii, implementarea standardelor comunitare etc . Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei.Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor. Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse prin proiect sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.)

Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de caprine cu o capacitate de 350 de capete, din rasa Alba de Banat, pe pasuni si fanete permanente in zona de munte.Investitia pentru ferma de capre consta in: Construirea unui adapost pentru capre in crescute intr-un sistem semiintensiv ce prevede 155 zile in stabulatie si 210 zile pe pasune. Acesta va include spatii de odihna, alee de furajare, maternitate, grup de muls dotat cu 12 posturi de muls, camera pentru depozitarea laptelui dotata cu un tanc de racire a laptelui, spatiu pentru igienizare si tratament copite, spatiu pentru depozitarea furajelor pentru perioada de stabulatie si spatii anexa pentru personal.Adapostul pentru animale va fi dotat cu instalatii de adapare, instalatii de iluminat, instalatii de climatizare, instalatii pentru reteaua de alimentare cu apa. Achizitionarea de echipamente si dotari necesare desfasurarii activitatii in ferma: aparate de muls, tanc de pastrare si racire a laptelui, adapatoare cu nivel constant de apa, suporturi pentru sare, jgheaburi pentru hranire, cantar pentru animale; Racordarea fermei la utilitati: construirea unui put forat, construirea drumurilor de acces in incinta fermei;

Construirea unei platforme pentru depozitarea dejectiilor solide;

Amplasarea unui bazin pentru colectarea dejectiilor lichide; Construirea unui padoc de miscare si insorire pentru capre prevazut cu echipamente de adapare si furajare si cu o zona de umbrire.Investitia pentru pasunile permanente consta in:

dotarea cu utilajele agricole necesare pentru intretinerea unei pasuni permanente in suprafata de 10 ha cultivata 70% graminee(lolium, dactilis, festuca, etc.) si30% leguminoase(lucerna, trifoi ghizdei). Prin proiect s-a prevazut achizitionarea unui tractor de 35 CP.

Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectorul de crestere a animalelor, respectiv cresterea caprinelor, si cel de cultivare a plantelor nepermanente sectoare ce fac obiectul masurii 121 Modernizarea exploatatiilor agricole care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole. Obiectivele proiectuluiObiectivul general, precum si obiectivele specifice urmarite prin realizarea investitiei propuse sunt in concordanta cu obiectivele Masurii 121, investitiile propuse spre realizare in cadrul prezentului proiect fiind tipul de investitii pentru care programul de finantare a fost conceput. Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea competitivitatii fermei printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.

Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea fermei mixte pentru cresterea caprelor pe pasuni si fanete permanente in cadrul careia se va adopta un sistem modern de crestere si exploatare a caprelor in sistem semiintensiv ce prevede 155 de zile de stabulatie si 210 zile de pasune, semiautomatizat caracterizat de aplicarea unor metode eficiente de crestere a caprinelor cu un consum minim de resurse si costuri.

Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea unor tehnologii performante de exploatare a caprinelor, cu monitorizarea si verificarea permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si bunastare a animalelor din ferma asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma in raport cu exploatatii similare din alte tari ale Uniunii Europene.Gradul de dotare al fermei va permite ingrijirea si exploatarea animalelor numai de catre fermier impreuna cu membrii familiei sale, si angajarea unui numar minim de angajati (prin proiectul de investitii vor fi create 2 locuri de munca pentru 2 persoane specializate in cresterea caprinelor).

Ferma va respecta cerintele nationale si europene privind protectia mediului inconjurator, in acest scop, se va construi o platforma acoperita pentru depozitarea dejectiilor solide provenite de la capre, o fosa septica pentru colectarea apelor uzate si 1 bazin pentru colectarea dejectiilor lichide.

In ceea ce priveste normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar, ferma va respecta standardele pentru protectia animalelor din crescatorii.Caracteristicile pasunii permanente folosite pentru hranirea animalelelor prevede impartirea acesteia in 6 tarlale fiecare de cate 1,6 ha. Pe fiecare dintre cele 6 tarlale se va pasuna 5-6 zile. Astfel se va asigura un ciclu ce va da ragaz plantelor se se refaca. Se va intra pe pasune atunci cand plantele vor avea 10-12 cm.De asemenea, proiectul propus de solicitant va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice ale Masurii 121, dupa cum urmeaza:

Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice.In ultimii 5 ani cantitatea de lapte de capra colectata de unitatile procesatoare de la exploatatiile agricole si centre de colectare a crescut in mod constant. La fel s-a intamplat si cu consumul de carne de capra. Aceste lucruri duc la concluzia ca investitia propusa de beneficiar va contribui la cresterea cantitatii de carne si lapte de capra de calitate oferita la preturi competitive.Asigurarea de catre solicitant a unor produse de calitate va fi garantata de conditiile de crestere si salubritate a animalelor din ferma, de tehnologia de crestere utilizata, inclusiv de sistemul de nutritie.

In cadrul noii ferme se va utiliza un sistem modern, de tip semiintensiv de crestere a caprelor (stabulatie permanenta libera), caracterizat de aplicarea celor mai eficiente metode de alimentare, ingrijire, selectie a animalelor care necesita un consum minim de munca si costuri mici de exploatare. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitareInvestitia propusa va respecta standardele recomandate pentru cresterea caprelor. Acestea sunt facute in conformitate cu cerintele privind bunastarea animalelor prevazute in legislatia romaneasca si europeana. Principalele acte normative avute in vedere sunt: Directiva Consiliului 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protectia animalelor din ferma

Legea cadru nr. 205 din 26 mai 2004 privind protectia animalelor

Legislatia privind conditiile de mediu (Cod de bune practici in ferma din 14 noiembrie 2006 (la data 10-ian-2007 actul a fost aprobat de Ordinul 1234/2006 ); Legislatia privind conditiile sanitare (Norma din 4 februarie 2014 de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei);Achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol.Decizia privind alegerea sistemului de crestere a animalelor a luat in calcul atat conditiile naturale si economice, cerintele de protectie a mediului inconjurator, cat si conditiile privind bunastarea animalelor.

Adaposturile pentru animale propuse au conditii de microclimat adecvate, spatiu suficient, echipamente corespunzatoare, o buna ingrijire, proceduri de lucru si manipulare corecte creand conditii de crestere prietenoasa pentru animalele prezente in ferma, definite prin sintagma bunastarea animalelor.In ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare pentru pasunea permanenta aflata in dotare solicitantul trebuie sa respecte standardele de mediu: Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) pe toata suprafata pasunii. Conditiile aplicabile in cazul solicitantului prevad urmatoarele: Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole

GAEC 7 (actualizat in 2014): Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de pasunat de 0 ,3 UVM/ ha si/ sau prin cosirea lor cel putin o data pe an; GAEC 8: Nu este permisa arderea pajistilor permanente; GAEC 10: Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt exploatate pentru productie; Standarde pentru protejarea si gestionarea apelor GAEC 13: Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin descarcarea pe teren si infiltrarea prin sol a produselor ce contin substante periculoase utilizate in agricultura, cu exceptia cazului in care o astfel de deversare/descarcare este reglementata prin autorizatia de gospodarire a apelor detinuta de agricultor.Protectia impotriva eroziunii solului se poate realiza prin infiintarea culturilor agricole care ofera o anumita protectie a solului, dar si prin utilizarea tehnologiilor agricole specifice.

Clasificarea plantelor in functie de protectia pe care o ofera solului se face in mai multe categorii, culturile propuse in cadrul prezentului proiect facand parte din categoria de plante foarte bune protectoare - gramineele (speciile de lolium si dactylis) si leguminoasele perene (lucerna, trifoi, ghizdei).Pentru ameliorarea calitatii solului si refacerea stratului de humus, se va aduce un aport de ingrasaminte organice, resturi vegetale, ingrasaminte verzi. Mentinerea continutului de materie organica in sol se va putea realiza prin intermediul planului de fertilizare.

Solul este principala sursa de nutrienti minerali si de aps pentru plante. Capacitatea acestuia de a asigura nutrientii necesari plantelor variaza in functie de nivelul lui de fertilitate.

Cresterea veniturilor exploatatiei agricoleRealizata cu respectarea stricta a tuturor normelor si tehnicilor de exploatare, ferma poate aduce importante venituri solicitantului.

Prin implementarea investitiei va fi creata o ferma competitiva, ce va desfasura o activitate eficienta asa cum rezulta si din previziunea incasarilor, pentru cei 5 ani prognozati dupa implementarea proiectului:Categorie incasariAnul 1Anul 2Anul 3Anul 4Anul 5

Lapte capra243.432243.432282.381282.381288.641

Carne viu (ied)58.35058.35067.50067.50069.000

Capre reforma0019.60019.60022.750

Tapi reforma001.4001.4001.750

Venituri totale din productia vanduta (lei fara TVA / an)301.782301.782370.881370.881382.141

Dupa realizarea investitiei, intreprinderea individuala va indeplinii urmatoarele obiective operationale: Obiective de ordin tehnicInstalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic permit desfasurarea procesului de exploatare si crestere a caprelor in conditii optime. Tehnologiile folosite conduc la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea acestor tehnologii se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul care lucreaza in ferma. Tractorul propus a fi achizitionat prin proiect inglobeaza o tehnologie noua si moderna. Cu ajutorul acestui echipament, solicitantul poate sa inregistreze costuri mai mici de exploatare pentru intretinerea pasunilor permanente, dar si un randament mai ridicat al muncii, ceea ce conduce la o productivitate mai buna la hectar.Solutia constructiva aleasa pentru ferma permite asigurarea cerintelor fiziologice ale animalelor. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare protectia animalelor din crescatorii. Astfel: Cladirea are urmatoarea structura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota 0,00 iar structura supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal. Peretii interiori vor fi realizati din gips carton cu izolatie vata minerala pentru zona de lucratori si panouri metalice-gard despartitor pentru animale - maternitate, spatiu de muls si spatiu tanc lapte. Inchiderile exterioare propuse vor fi realizate din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica pentru zonele inchise si incalzire (spatiu lucratori, maternitate si spatiul in care se depoziteaza laptele) si prelata/membrana PVC cu benzi luminoase din PVC transparent si goluri cu plasa PVC pentru asigurarea ventilatiei pentru spatiile de odihna animale, depozitare furaje. Sarpanta va avea o structura metalica iar ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica. Coama va fi proiectata astfel incat sa asigure evacuarea aerului viciat in mod natural - ventilatie de coama.

Hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim (oxigen si aer proaspat) pe tot parcursul anului. Echipamentele care asigura furajarea animalelor si adaparea acestora respecta normele tehnologice si biologice;

Dejectiile solide rezultate de la capre sunt colectate si stocate pe platforma betonata acoperita; Dejectiile lichide rezultate vor fi colectate in bazinul de dejectii lichide ce este amplasat in incita fermei Colectarea apelor uzate se va face intr-o fosa septica;

Accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia autovehiculelor Obiective de ordin economico-financiarPrincipalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt:

sistemul semiintensiv de crestere in stabulatie libera si pe pasune care respecta conditiile de bunastare asigura multiplicarea profitului datorita faptului ca potentialul biologic al animalelor este valorificat la un nivel superior optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina etc) controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a furajului si a apei reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea unei productii de calitate Obiective de mediu

Datorita tehnologiei care va fi adoptata, activitatea fermei va avea impact minim asupra factorilor de mediu Sistemul de ventilatie naturala asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din adapost si astfel reducand semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3 Masuri pentru prevenirea poluarii solului:

respectarea planificarilor privind aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare;

respectarea stricta a programului de revizii si intretinere a instalatiilor, retelelor de apa si canalizare;

respectarea stricta a instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca;

gestionarea corecta a deseurilor;

efectuarea in siguranta a transportului de deseuri colectarea si preluarea dejectiilor amestecate cu apa printr-un sistem de conducte cu respectarea urmatoarelor reguli: respectarea traseului stabilit, de la ferma la locul de depozitare, interzicerea descarcarii deseurilor in alte locuri, asigurarea capacitatii de stocare temporara a dejectiilor; asigurarea preluarii gunoiului fermentat de hala in vederea valorificarii ca fertilizant pentru terenurile agricole ale societatii. igiena corespunzatoare (asigurarea curateniei in boxe, adaposturi si zona adiacente, precum si a curateniei animale);

Capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei:

Capacitatea fermei prevazuta prin proiect este de 350 de capete capre din rasa Alba de Banat. Ferma va fi populata la capacitatea de productie astfel: 350 de capre mama (montate) si 10 tapi reproducatori din rasa Alba de Banat - prolificitatea rasei luata in calcul este 130 % ceea ce conduce la nasterea a 455 de iezi. Caprele sunt montate natural o data pe an in perioada septembrie-octombrie. Din iezii nascuti, 25% dintre femele sunt pastrate in ferma pentru inlocuirea efectivului si prasila si 75% sunt vandute la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Din iezii nascuti 2% dintre masculi sunt pastrati in ferma pentru inlocuirea efectivului si reproductie si 98% sunt vanduti la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Procentul de pierderi luat in considerare este de 1,5% din totalul de miei nascuti.Sintetizand datele prezentate anterior, rezulta o capacitate fizica efectiva a fermei in primul an de operare de 360 de capete.Nr. crt.Categoria de caprineCapacitate

1Capre lactatie (montate)350

2Tapi reproducatori10

3Total caprine ferma360

% prolificitate30,00%

4Iezi obtinuti, din care:455

5Tineret femel 0-3 luni)228

6Tineret mascul 0-3 luni)227

% pierderi / consum propriu - 0-3 luni1,50%

7Tineret femel (0-3 luni)225

8Tineret mascul (0-3 luni)224

% capre inlocuire25,00%

% tapi de inlocuire2,00%

Solicitantul respecta conditiile prevazute in Ghidul Solicitantului aferent Masurii 121 Modernizarea exploatatiilor agricole Ferma de Familie, dimensiunea exploatatiei propusa prin proiectul de investitii este de 20,91 UDE fiind cuprinsa intre 2 si 50 UDE asa cum este prevazut in ghid.Animale fermaUDE/capCapacitate fermaDimensiune ferma (UDE)

Capre montate0,055350 capete19,25

Pasuni si fanete permanente 10 ha0,16610 ha1,66

TOTAL-- 20,91

Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform Studiului pentru determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul Masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole din Programul SAPARD, elaborat de ASAS-ICPA si ICDEA, 2004, comuna ____ din judetul ______ are potential ridicat pentru cresterea caprelor si cultivarea plantelor nepermanente.Mai mult, avand in vedere sistemul semiintensiv de crestere utilizat in cadrul fermei si echipamentele ce vor fi achizitionate pentru dotarea adaposturilor care permit un control foarte riguros al conditiilor de crestere a caprelor, se estimeaza ca productiile obtinute vor fi superioare celor inregistrate la nivel regional.

2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului la care se adapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud)

Pentru proiectele care prevad modernizari/extinderi, in cadrul unitatilor care sunt in functiune se va prezenta sub forma tabelara: Investitia/utilajele care se realizeaza pentru adaptarea la standardeValoarea LeiStandardul la care se face adaptareaTermenul de gratie al standarduluiTermenul de realizare a investitiei*

Nu este cazul

Ferma propusa prin proiectul a fost proiectata astfel incat sa se asigure indeplinirea legislatiei nationale armonizata cu normele europene, respectiv:

Respectarea in proiectarea spatiilor de crestere si exploatare a caprelor si a spatiilor conexe a standardelor de calitate pentru asigurarea cerintelor optime functionarii activitatii de crestere a caprinelor, inclusiv a conditiilor de siguranta si bunastare a animalelor. Utilizarea/respectarea in cadrul fluxului de productie a unei tehnologii performante de crestere semiintensiva a caprelor, prin procedeul de stabulatie permanenta libera. Amplasarea investitiei respecta distanta minima fata de asezarile umane si alte investitii de interes public: Ferma proiectata va fi situata in afara localitatii, accesul in ferma fiind situat la o distanta de aprox. 100 m de cea mai apropiata casa de locuit (constructii existente). Pentru dotarea halei vor fi achizitionate echipamente de ultima generatie pentru cresterea caprinelor care vor asigura conditii optime de microclimat, avand in acelasi timp consumuri energetice scazute. Pentru intretinerea pasunii permanente solicitantul va achizitiona un tractor de 35 CP ce inglobeaza o tehnologie noua si moderna. Drumurile de incinta vor fi sistematizate in asa fel incat drumul animalelor, drumul furajelor si drumul dejectiilor sa nu se intersecteze. In cadrul fermei vor fi amenajate: filtru auto (spalare) si separator de hidrocarburi, container pentru animale moarte, separator de grasimi. Apele uzate din cadrul fermei vor fi colectate intr-o fosa septica ecologice cu o capacitate de 750 l pentru zona destinata lucratorilor si 1 fosa septica de 5.500 litri pentru apele uzate si dejectiile lichide din cadrul adapostului pentru animale. Apa rezultata din consumul menajer se va canaliza spre fosa septica ecologica de 750 litri. Un sistem de jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitoare catre sol. Pentru gestionarea gunoiului scos din hala va fi construita o platforma special amenajata.

Pe langa prevederile legislatiei comunitare relevante, se respecta urmatoarele cerinte: Adapatorile vor fi pozitionate si intretinute astfel incat sa se reduca la minimum varsarea accidentala a apeii. Adaparea caprelor se va realiza cu ajutorul adapatorilor din plastic cu nivel constant, care permit furnizarea unui debit constant de apa fiind prevazute cu un dop de golire pentru o curatare usoara. Hrana animalelor va fi asigurata in adapost prin sistemul de furajare cu hranitori sub forma de troaca cu dimensiunea de 2 metri confectionate din plastic rezistent la acid. Acest tip de hranitori sunt asezate pe pamant in interiorul adapostului de-a lungul aleii de furajare. Nivelul de furaj din fiecare hranitoare va fi ajustat cu usurinta in functie de reteta de furajare stabilita. In padoc hrana animalelor este asigurata printr-un sistem de iesle circulare cu 28 de spatii de hranire. Hrana iezilor este asigurata printr-un sistem de iesle speciale pentru iezi cu lungime de 2,45 m si o capacitate de 2x12 spatii de hranire ajustabile. In adapost animalele vor avea acces permanent la asternut, uscat la suprafata. Tehnologia de crestere adoptata prevede cresterea animalelor in adapost pe asternut permanent din paie (0,5 kg/cap).

Ventilatia va fi suficienta pentru a se evita supraincalzirea. Adaposturile au fost proiectate tinand cont de faptul ca trebuie ferite de curenti de aer, bine iluminate si ventilate corespunzator. Animalele din ferma vor fi inspectate cel putin de doua ori pe zi. Se va acorda o atentie deosebita semnelor care indica un nivel scazut al bunastarii si/sau sanatatii animalelor. Toate caprele vor fi atent supravegheate de catre fermieri, in mod constant, pentru a se asigura un nivel optim al sanatatii si bunastarii animalelor si pentru a se acorda tratament animalelor care necesita astfel de masuri. Animalele care sunt grav ranite sau care prezinta semne evidente de tulburari de sanatate vor primi tratament corespunzator sau vor fi sacrificate imediat. Va fi consultat un medic veterinar ori de cate ori este nevoie.In faza de functionare vor fi luate o serie de masuri pentru minimizarea impactului asupra mediului:

Respectarea planificarilor privind aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare; Respectarea stricta a programului de revizii si intretinere a instalatiilor, retelelor de apa si canalizare;

Respectarea stricta a instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca, gestionarea corecta a deseurilor;

Efectuarea in siguranta a transportului de deseuri gunoi de hala din platforma de stocare si deseuri de origine animala cu respectarea urmatoarelor reguli:

respectarea traseului stabilit, de la ferma la locul de depozitare,

interzicerea descarcarii deseurilor in alte locuri,

asigurarea capacitatii de stocare temporara a dejectiilor;

asigurarea in permanenta a contractelor de preluare, transport si neutralizare a deseurilor de origine animala.

Pentru reducerea emisiilor in aer si diminuarea mirosurilor vor fi aplicate urmatoarele masuri de diminuare a impactului:

activitatile specifice din cadrul fermei vor fi planificate si desfasurate astfel incat impactul mirosurilor sa fie redus,

tehnici de furajare pe faze, hrana echilibrata ce permite rata de conversie optima. In vederea reducerii cantitatii de deseuri generate, valorificarii sau eliminarii deseurilor in conditii de siguranta pentru protectia mediului, Ferma are in vedere urmatoarele masuri:

aprovizionarea cu materii prime si materiale se va face cu respectarea programelor stabilite, astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la generarea de deseuri;

livrarea produselor finite lapte de capra, carne in viu (capra), se va face in conditii optime;

Toate deseurile vor fi manipulate si stocate astfel incat sa se previna orice contaminare a solului sau a apelor si sa se reduca posibilele degajari de emisii fugitive in aer;

Nu se va depasi capacitatea de depozitate a magaziilor, spatiilor special amenajate, containerelor, platformei de gunoi si a bazinelor de dejectii lichide;

Transportul dejectiilor in zonele de administrare pe terenurile agricole se va face cu mijloace de transport dotate corespunzator, pe rute bine stabilite, in conditii care sa asigure prevenirea poluarii solului, impact redus al mirosului asupra zonelor locuite.

In cadrul fermei vor fi respectate cu strictete toate regulile de curatenie si igiena, de asigurare a unor conditii cat mai bune de stabulatie, igiena si sanatate a animalelor.Bugetul indicativ

Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)

Denumirea capitolelor de cheltuieliCheltuieli eligibileCheltuieli neeligibileTotal

EUREUREUR

1234

Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului - total, din care:2250225

1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului00

1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului000

1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala2250225

Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului5.29105.291

Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care:5.73105.731

3.1 Studii de teren000

3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii7310731

3.3 Proiectare si inginerie2.50002.500

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie00

3.5 Consultanta2.50002.500

3.6 Asistenta tehnica000

Verificare incadrare cheltuieli cap 3Cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 6%

Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care:97.59228.366125.958

A - Constructii si lucrari de interventii - total, din care:97.59228.366125.958

4.1 Constructii si instalatii 65.894065.894

4.2 Montaj utilaj tehnologic 1.46301.463

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) 15.282015.282

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice 14.953014.953

4.5 Dotari 028.36628.366

4.6 Active necorporale000

B - Cheltuieli pentru investitii in culturi/plantatii:000

Subcapital 1 - Lucrari de pregatire a terenului000

Subcapital 2 - Infiintarea plantatiei000

Subcapital 3 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 1 00

Subcapital 4 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 200

Subcapital 5 - Instalat sistem sustinere si imprejmuire000

Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care:8109.63410.444

5.1 Organizare de santier 2250225

5.1.1 lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier2250225

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului 000

5.2 Comisioane, taxe5859.63410.219

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 000

Procent cheltuieli diverse si neprevazute0,00%

Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care:000

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 000

6.2 Probe tehnologice si teste000

TOTAL GENERAL109.64938.000147.649

Verificare actualizareActualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila

ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max. 5%)00

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE109.64938.000147.649

Valoare TVA32.80932.809

Total general inclusiv TVA180.458

VALOAREA PROIECTULUIData intocmirii Studiului deFezabilitate06-05-2014

Curs EUR4,4420

LEIEUR

VALOARE TOTALA801.594180.458

VALOARE ELIGIBILA487.060109.649

VALOARE NEELIGIBILA314.53470.809

Plan financiarCheltuieli eligibileCheltuieli neeligibileTotal

Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala)43.86043.860

Cofinantare privata, din care:65.78970.809136.598

- autofinantare70.80970.809

- imprumuturi65.78965.789

TOTAL PROIECT109.64970.809180.458

Procent contributie publica40%

Avans solicitat21.930

Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil50%Suma avans mai mica de 50% din ajutorul public

2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Fundamentarea necesitatii investitiei

Romania isi propune sa adopte pe termen lung o pozitie favorabila fermelor mijlocii (20-100 de hectare), fermelor familiale comerciale. Functionarea optima a acestor tipuri de ferme va conduce la o ameliorare a productivitatii agricole si la o sustinere a dezvoltarii durabile a satului romanesc, pentru a nu mai exista golul dintre exploatatiile de subzistenta si cele de dimensiuni foarte mari.

In lipsa unei politici de sprijinire a micilor exploatatii de familie si a fermelor mici in general din anii precedenti, disproportia dintre fermele de dimensiuni mici si marile exploatatii din Romania este semnificativa. In Romania, aproximativ 1% dintre cei un milion de fermieri care primesc subventii pe suprafata beneficiaza de jumatate din cuantumul total al subventiei pe care Uniunea Europeana o acorda fermierilor din tara noastra. Cu alte cuvinte, jumatate din sprijinul de 1,4 miliarde de euro a revenit marilor exploatatii.

In prezent Romania are nu mai putin de 850.000 de mici ferme cu suprafete cuprinse intre 1 si 5 hectare. La nivel mondial, in prezent exista peste 500 de milioane de ferme de familie, acestea fiind modelul predominant in agricultura si cel mai important furnizor de hrana atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare.

Cresterea ovinelor si caprinelor sintetizeaza insasi existenta poporului roman, unitatea lui in mijlocul naturii si legatura permanenta, traditionala, cu aceasta, asigurand bazele unei adevarate industrii casnice, de prelucrare a laptelui, lanii si a pieilor, cu deosebite implicatii sociale si economice, asupra dezvoltarii vietii materiale si spirituale. Pastoritul a reprezentat, in timp, una dintre formele de manifestare a personalitatii poporului roman, mentinand ideea de forta, de stabilitate si coeziune in spatiul carpato-dunarean. Specia caprina este singura specie la care in ultimii ani, efectivele au crescut si de la care Romania a exportat mult mai mult decat a importat.In contextul actual, cresterea si exploatarea caprinelor cunoaste o dezvoltare ascendenta datorita particularitatilor lor biologice si economice valoroase fapt pentru care aceasta specie a capatat o larga raspandire pe intreaga suprafata a globului.

In ultimile decenii, concomitent cu sporirea lor numerica, s-au ameliorat o serie de rase autohtone si creat altele noi, specializate atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia mixta, anume de lapte carne, cu prolificitate ridicata.

De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare.

De aceea, specia caprina, datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si cheltuielilor reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice), se bucura in continuare de multa importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca de exemplu FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura ONU) si FEZ (Federatia Europeana de Zootehnie). In acest context, este suficient sa amintim ca exista in prezent rase ce produc frecvent peste 900 1.100 l de lapte, ca exista rase cu o prolificitate specifica de peste 200 %. Actualmente la efectivele crescute, productiile totale si medii inregistreaza diferentieri accentuate intre tari, in functie de stadiul economic si de realizarile inregistrate in directia exploatarii si ameliorarii caprinelor, la care se adauga si factorii de influenta naturali.

In conditiile tarii noastre se impune si o intensificarea a selectiei caprinelor in vederea sporirii productiei de lapte, realizandu-se astfel si o eficientizare a cresterii acestei specii. Caprele crescute actualmente in Romania sunt extrem de heterogene in privinta nivelului productiv, exceptie facand caprele din rasa Saanen care sunt recunoscute ca fiind recordmene in ceea ce priveste productia de lapte, motiv pentru care in viitor se impune ca efectivele autohtone si de import crescute la noi sa faca obiectul unor actiuni de selectie si ameliorare, in vederea imbunatatirii productiei de carne si lapte.

O dovada a importantei acestui tip de exploatatii este si faptul ca ONU a declarat 2014 ca fiind anul fermelor de familie, acestea depasind 500 de milioane de unitati la nivel mondial, ceea ce inseamna 80% din numarul total. In ceea ce ne priveste, Romania are nu mai putin de 850.000 de mici ferme cu suprafete cuprinse intre 1 si 5 hectare.

La nivel mondial, in prezent exista peste 500 de milioane de ferme de familie, acestea fiind modelul predominant in agricultura si cel mai important furnizor de hrana atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare.

Fermele de familie pot creste disponibilitatea alimentelor in tarile sarace si in curs de dezvoltare, pot conserva produsele traditionale, pot asigura tranzitia catre o alimentatie mult mai sanatoasa si cel mai important, contribuie la securitatea alimentara pe termen mediu si lung.

Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico organizatoric si cu mari sanse de reusita din punct de vedere economico financiar, este cel pentru cresterea rationala, interna a caprelor.

Toate aspectele mentionate anterior stau la baza fundamentarii necesitatii realizarii investitiei. Intreprinderea individuala isi propune alinierea politicii investitionale la cerintele de piata in paralel cu respectarea standardelor nationale si europene in mod particular in domeniul cresterii ovinelor si caprinelor ca o conditie a dezvoltarii durabile astfel incat sa fie asigurata existenta pe termen lung a fermei infiintate.Oportunitatea investitiei

Din punct de vedere al oportunitatii realizarii proiectului se disting o serie de aspecte relevante ce privesc nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedo-climatice precum si al economiei locale.

La nivel sectorial:

Se constata o crestere a efectivului de caprine si a productiei de carne in perioada 2001-2010, dupa care a fost inregistrata o scadere in anul 2011, ca urmare a reducerii numarului de capete. Productia totala de carne in viu (mii tone) se mentine constanta incepand cu anul 2007 pana in anul 2011. Evolutia efectivelor totale de caprine si ovine in perioada 2001 - 2011

Sursa: Analiza Socio-Economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Autoritatea de management pentru PNDRStructura dimensionala a fermelor de capre la 30 aprlie 2010SpecificareTOTAL SECTOARE

Nr. de exploatatii% din totalEfectiv capete% din total

Sub 10 capete117.08290,58435.73847,36

11-50 capete9.3387,22236.11825,66

peste 50 capete2.8422,2248.21826,98

TOTAL129.262100920.074100

Sursa: Analiza Socio-Economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Autoritatea de management pentru PNDR cresterea consumului de produse autohtone de carne si lapte de capra in detrimentul produselor provenite din import; La nivelul pietei de desfacere:

cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse provenite de la capre, precum si prognoza de crestere a consumului de carne si lapte de capra pana la nivelul celui inregistrat in Uniunea Europeana; orientarea preferintelor romanilor spre produsele provenite de la capre. La nivelul fortei de munca:

forta de munca disponibila in zona are un grad bun de specializare in domeniul zootehnic;

La nivelul conditiilor de sol si clima:

Conditiile pedo-climaterice din judet sunt favorabile activitatilor de crestere caprelor. Clima de tip continental, cu cantitati moderate de precipitatii si temperature medii anuale de 10-11 C fac zona atractiva pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne

La nivelul economiei locale si a pozitionarii geografice:

amplasarea fermei in zona de munte unde valoarea pasunilor este deosebita, se asigura necesarul de materii prime furajere pentru animalele din ferma. Privind toate acestea se poate concluziona ca realizarea proiectului va insemna pentru solicitant valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social, cu efecte favorabile in dezvoltarea economiei locale, precum si in cresterea veniturilor la bugetul local.

Functionarea obiectivului analizat, la intreaga capacitate, are un impact deosebit de favorabil din punct de vedere socioeconomic, permitand continua dezvoltare a zootehniei in aceasta zona, asigurand mijloace de trai populatiei din zona, scaderea somajului si creand premise unei dezvoltari / cresteri a nivelui de trai.

Implementarea proiectului in conditiile cofinantarii prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala Masura 121 va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului investit mai mare si o durata de recuperare mai scurta decat in cazul in care proiectul de investitii ar fi realizat din surse proprii ale solicitantului.2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri), conform prevederilor fiselor masurilor

Nu este cazul.2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului Politica si piata de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime

Materialul biologic pentru popularea fermei va fi procurat de la furnizori autorizati din tara.

Principalele materii prime utilizate in procesul de exploatare a caprelor sunt:

paie pentru asternut;

fanuri, paie, siloz, sfecla furajera, morcovi furajeri, sroturi, uruieli, otava

nutret concentrat (porumb boabe, orz, tarate grau, srot floarea soarelui); cheltuieli cu terti (cheltuieli pentru intretinerea pasunilor permanente); sare;

medicamente si produse veterinare; detergenti.Asternutul din paie este improspatat zilnic cu 0,5-0,6 kg paie /cap de capra pentru a-l mentine curat si uscat. Rezulta un necesar anual de asternut pentru ferma de 90 to pentru primul an de operare. Furajele pentru hrana animalelor se achizitioneaza de la producatori agricoli din zona pentru perioada de stabulatie. In general furajele se achizitioneaza cu plata la termen de 60-90 de zile. Pretul nutretului concentrat este puternic influentat de pretul cerealelor, porumbul fiind ingredientul de baza alaturi de grau si orz. Procurarea furajului se face pe baza de comanda, livrarea este in general asigurata de furnizor iar stocarea se face in cadrul fermei. Stocarea furajului pe o perioada mai lunga nu este indicata, maximum fiind 1 saptamana.Consumul de furaj pentru caprine per an/cap este de:Nr.Reteta furajare anualaUMConsum anual caprine (UM/an/cap)

TapiCapre MameTineret caprinIezi 0-3 luni

1Masa verdekg2.2201.9201.2000

2Fan naturalkg3002402000

3Fan leguminoasekg90000

4Sfecla furajerakg04801800

5Tarate de graukg0144720

6Sroturikg271200

7Silozkg36001440

8Fan lucernakg00030

9Lucernakg0000

10Porumbkg1590806

11Ovazkg45006

12Graukg0006

13Orzkg360240

14Orz uruitkg45000

15Porumb uruitkg45000

16Morcovikg270000

17Otavakg360000

18Sare bucatariekg3636140

Pentru livrarea unor produse sigure pentru consumatori pe toata perioada de crestere a caprelor se va administra medicatia corespunzatoare:

Intre 20 noiembrie si 15 decebrie se vaccineaza impotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul) cu rapel dupa 4-6 saptamani (la animalele nevaccinate anterior) apoi anual.

Intre 15 decembrie si 15 ianuarie, vaccinarea impotriva agalaxiei contagioase (rasfugul alb) urmat de rapel dupa 15 zile la animalele nevaccinate anterior, 1ml/animal subcutanat indiferet de talia animalului.

Intre 01 ianuarie si 15 ianuarie se face vaccinarea impotriva mamitei gangrenoase (rasfugul negru) vaccin contra ambelor forme de rasfug: agalaxia contagioasa si mamita gangrenoasa. Vaccinarea contra antraxului se face de obicei primavara (aprilie) caprine peste 2 luni 0,1ml, subcutanat.

Optional se mai poate face si vaccinarea impotriva avortului salmonelic, mai ales in efectivele unde a evoluat boala.

Toamna, in timpul gestatiei se face deparazitarea interna cu derivati de benzimidazoli: (1ml/10 kg greutate vie repeta dupa 24 de ore) Primavara, dupa fatare, se administreaza 1ml/50 kg greutate vie, subcutanat.

Deparazitarea externa la capre (tratamentul pentru raie) se face prin imbaiere si aplicatii de solutii. Tratamentul se face intre 15 mai si 15 iunie. In cazul imbaierilor se fac obligatoriu doua imbaieri la interval de 7 zile. Daca se face injectabil, tratamentul se face respectand 1ml/50 kg greutate vie, subcutanat, cu repetare la 7 zile.Procurarea medicamentelor se face periodic iar stocarea se face sub anumite conditii de temperatura intr-un spatiu special amenajat.

Materiale consumabile utilizate: detergenti si dezinfectanti pentru spalarea/igienizarea adaposturilor, piese de schimb, alte consumabile pentru activitatea administrativa.In vederea exploatarii in bune conditii a pasunilor permanente, solicitantul are nevoie de servicii pentru cultivarea, curatarea si fertilizarea pajistilor si combustibili pentru utilajul agricol ce se achizitioneaza prin proiect.

Achizitia se va realiza de la producatori sau comercianti autorizati. In alegerea furnizorilor se va tine cont de urmatoarele caracteristici:

Calitatea produselor/serviciilor

Productivitate ridicataPOTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii prime / materiale auxiliare / produse / serviciiAdresaProdus furnizat sicantitate

aproximativaValoare

aproximativa

-RON-% din total achizitii

Material biologic populare ferma [.............]350 de capre montate, 10 tapi de reproductie126.00050,59%

Furnizor de paie pentru asternut[.............]Paie pentru asternut / cate 3,75 to la fiecare 2 saptamani9000,36%

Furnizor materiale dezinfectie hala caprine[.............]Detergenti si dezinfectanti pentru spalarea/ dezinfectarea adaposturilor1.5000,60%

Furnizor furaje[.............]Furaje conform retetei furajere prezentate. Livrarea se face aproximativ in fiecare saptamana.115.06846,17%

Furnizor medicamente (vaccinuri, solutii pentru deparazitare, etc)[.............]Vaccinuri, solutii pentru deparazitare2.2600,90%

Furmizor echipamente lucrari mecanizate[.............]Echipamente pentru lucrari mecanizate 1.0300,41%

Furnizor combustibil si materiale necesare lucrarilor agrocole[.............]Combustibil si materiale necesare lucrarilor agrocole2.4400,97%

Total249.198100,00%

Materiile prime si serviciile vor fi atent selectionate in momentul achizitionarii, calitatea acestora fiind foarte importanta pentru obtinerea unor produse finite de calitate superioara.

Pentru inlaturarea riscului referitor la calitatea materiei prime si servicii se va face o selectie riguroasa a furnizorilor de materii prime. Ca principiu de baza in aprovizionarea se va urmari stabilirea de relatii contractuale cu producatorii medii si mari deoarece pentru acestia va fi mai usor sa se adapteze la standardele comunitare de calitate.

Conducerea fermei nu va face rabat la calitate, avand in vedere colaborari cu mai multi furnizori, tocmai in vederea acoperirii riscurilor legate de aprovizionarea cu materii prime.Piata de desfacereDesfacerea productiei obtinute (lapte de capra, carne in viu capra) se face in mod direct catre procesatori de profil (fabrici de procesare a laptelui, abatoare specializate) din judet si din judetele limitrofe.

Potentiali clienti:

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crtClient (Denumire si adresa)Valoare - RON -% din vanzari

1Procesator lapte 1243.43280,66

3Abator58.35019,34

Total vanzari301.782100

Laptele, produsele lactate si carnea fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar.In prezent consumatorii finali ai laptelui si carnii de capra sunt impartiti in doua principale categorii:

populatia de la sate care consuma preponderent lapte, produse lactate si carne din productie proprie;

populatia urbana care se aprovizioneaza in principal cu produse din comert.

Cantitatea anuala de lapte comercializata de catre intreprinderea individuala va fi de aproximativ 101.430 litri lapte de capra si va fi preluat direct de catre procesatori. Piata Carnii de capraIn anul 2012, comparativ cu anul 2011, sacrificarile de bovine, porcine si de pasari in unitati industriale specializate (abatoare) au crescut, in timp ce sacrificarile de caprine si ovine au inregistrat o tendinta descrescatoare.

Numarul de ovine si caprine sacrificate in unitatile industriale specializate a scazut fata de anul precedent cu 46,8%, iar productia de carne de caprine si ovine a scazut, de asemenea, cu 41,7%.Sacrificarile de bovine, porcine, ovine si caprine in abatoare

Denumire specieNr. capete sacrificateGreutatea in viu

-tone-Greutatea medie

-kg-Greutatea in carcase

20112012201120122011201220112012

Bovine129.087134.77556.89758.941440,8437,328.06528.714

Porcine3.256.8323.481.453344.636368.005105,7105,7263.328282.205

Ovine si Caprine357.688190.2749.2485.17625,927,24.1422.414

Sursa: Comunicat de presa al INS nr. 151/28.06.2013Structura productiei de carne (in %)

2011 2012

Sursa: Comunicat de presa al INS nr. 151/28.06.2013

In ceea ce priveste productia totala de carne, se prevede o crestere cu 22,7% in anul 2020, fata de anul 2010, cu efect asupra consumului mediu de carne, pe cap de locuitor. In anul 2020, consumul general de carne va atinge 82% din consumul mediu european (UE 27). Cota de piata a productiei interne, din totalul consum, va creste la 99,1%, in anul 2020 si la 107%, in anul 2030.

Cota de piata a productiei interne din consum va ajunge la 116,2%, aceasta inseamna ca, exporturile vor excede importurile. Pentru anul 2030 se prevede o dublare a productiei de carne fata de anul 2010, mentinerea importurilor la acelasi nivel, dublarea exporturilor si consumului pe locuitor, fata de aceeasi perioada.

Cresterea caprinelor si ovinelor se realizeaza, in tara noastra, cel mai adesea, in sistem extensiv, sistem care presupune cheltuieli mai reduse in zone unde alternativele agricole sunt limitate. Pentru anul 2020, se propune si in acest segment cresterea consumului de carne de capra si oaie la 32 mii tone, revenind 1,8 kg/loc, adica 91,8% din consumul mediu european UE27 (1,96 kg/loc). Se estimeaza ca exportul de animale vii va creste de la 52,6 mii tone, in anul 2010, la 98 mii tone, in anul 2020, iar exportul de carne de capra si oaie va ajunge la 44,5 mii tone, in anul 2020. Importul de carne de capra si oaie este nesimnificativ, preconizandu-se sa ajunga la 1,5 mii tone, in anul 2020.

Pentru anul 2030, se preconizeaza dublarea productiei totale de carne fata de anul 2010 si mentinerea consumului de carne pe cap de locuitor la nivelul consumului mediu european UE27. Exporturile de animale vii se vor tripla. Este necesar ca activitatea de crestere a caprinelor sa fie dirijata catre o mai buna eficacitate tehnico-economica, printr-un grad mai mare de independenta fata de sustinerea generala a agriculturii.

Filiera carnii de caprine si ovineeste o alta latura slab cotata in industria autohtona a carnii. La sfarsitul anului 2012, la efectivele de caprine si ovine, Romania se afla dupa Grecia, Regatul Unit, Spania, Portugalia, Olanda si Italia, in ceea ce priveste densitatea la 100 ha teren. In perioada 2007-2012, acest sector a cunoscut totusi cel mai mare reviriment, atat in ceea ce priveste cresterea efectivelor (39%), cat si a productiei totale de carne in viu (46%).

Natura fragmentata a sectorului, caracterul de productie la scara mica si faptul ca marea majoritate a caprinelor sunt tinute la pasunat 160-180 de zile, la distante mari fata de abatoare, face ca sacrificarile sa se faca mai putin in astfel de unitati. Numarul cel mai mare de taieri (peste 50%) se face de catre crescatori, cu respectarea legislatiei sanitare veterinare, in spatii temporare, unde sunt asigurate conditiile de igiena pentru taierea iezilor (in general, pentru consumul familial).

Exista insa o mare parte a crescatorilor, care au contracte cu firme achizitoare. Acestea preiau iezii spre abatoarele autorizate, comercializarea facandu-se ulterior direct spre hyper/supermarket-uri si alte magazine alimentare. Carnea se livreaza in semicarcase neomogene ca marime si compozitie obtinandu-se, de regula, o proportie redusa a regiunilor cu carne valoroasa (jigou, cotlet, antricot, muschiulet). Este unul dintre motivele pentru care hotelurile si restaurantele prefera sa importe portiuni transate din Australia si Noua Zeelanda.

Piata laptelui de capraIntre anii 2007 si 2011, cantitatea de lapte de capra colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a crescut in mod constant.

In anul 2012 productia totala de lapte colectat de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a inregistrat o usoara scadere. Scaderea inregistrata s-a datorat exclusiv diminuarii productiei de lapte de vaca. In schimb, productia de lapte de capra a inregistrat cresteri importante.

In anul 2012, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a scazut cu 9.494 tone (-1,1%), potrivit Institutului National de Statistica (INS).

Productia colectata de lapte pentru consum a scazut cu 12.347 tone in 2012 fata de 2011(-5,6%). In schimb, unitatile procesatoare au colectat de la ferme cantitati crescute de lapte de capra (40%). Cea mai mare scadere a productiei in anul 2012 fata de anul 2011 s-a inregistrat la lapte praf cu 581 tone (-21,6%).

Productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) si productia de smantana de consum au crescut cu 6.214 tone (4,2%), respectiv cu 491 tone (1%) in anul 2012 fata de anul precedent.

Cele mai mari cantitati de lapte de capra s-au colectat in regiunile Centru (32,3%), Nord-Vest (22%) si Nord-Est (21%). Laptele de consum s-a produs cu preponderenta in regiunile Centru (41,4%), Nord-Est (21%) si in Nord-Vest (19,4%). Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia detin peste 75% din productia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza s-a produs indeosebi in regiunile Centru (30%), Nord-Vest (23%), Nord-Est (19,8%) si Sud-Muntenia (16%).

Analizand datele de mai sus ajungem la concluzia ca piata este insuficient dezvoltata, in principal din cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului.Analiza concurenteiComparativ cu restul fermierilor din zona, ferma solicitantului va dispune de o serie de avantaje intre care amintim:

obtinerea unor cantitati mari de produse la intervale de timp regulate;

costuri reduse de exploatare (costuri cu utilitatile, cu forta de munca etc), ca urmare a tehnologiei de crestere adoptate;

randament ridicat de conversie a materiilor prime (furaje) in produse finite (lapte, carne in viu).

Principalele avantaje in fata concurentilor locali rezida asadar din capacitatea mare de productie a fermei, si tehnologia de crestere pe care o foloseste pentru exploatarea in sistem semiintensiv in stabulatie libera si pe pasune a caprelor. Acestea ii permit obtinerea unor costuri competitive, si implicit negocierea unor contracte avantajoase cu procesatorii de lapte si carne capra din regiune.

In ceea ce priveste strategia de piata pe care o va adopta dupa implementarea prezentului proiectul, ferma isi va comercializa produsele in baza unor contracte ferme, incheiate pe perioade lungi de timp.Strategia de piata

Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, ferma are in vedere un proiect de investitie care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina un furnizor local constant si serios.

Politica de pret

Politica de pret a fermei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel mediu comparativ cu cele practicate de catre concurenta pentru produse similare.

Concurenta puternica care exista pe piata limiteaza trendul de crestere a preturilor care poate fi usor sesizat in cazul altor produse alimentare. In cazul fermelor mari tendinta este de crestere lenta, acest aspect se repercuteaza asupra intregului ansamblu de concurenti ce actioneaza pe piata, si care se afla in situatia de a intra in faliment in conditiile in care nu-si pot permite sa ofere produsele la pretul stabilit de ceilalti actori ai pietei.Pentru a mentine un nivel cat mai scazut al preturilor, ferma va incerca sa-si reduca permanent costurile unitare, atat prin utilizarea unei tehnologii competitive, cat si prin cresterea productivitatii muncii.

In stabilirea si modificarea nivelului preturilor, va lua in calcul o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt:

costul de productie si de comercializare;

calitatea laptelui;

calitatea carnii; preturile practicate pe piata la produsele similare;

starea concurentei;

conjunctura economica existenta la momentul respectiv;

legislatia in vigoare; etc

Preturile la care vor fi desfacute produsele fermei, care au fost luate in calcul si in previzionarea veniturilor sunt urmatoarele:

2,4 lei/litru de lapte de capra

10 lei/kg carne viu (ied)

2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie urmarite in implementarea proiectului

Se va descrie modul de realizare a acestora si se vor preciza documentele justificative aferente.

Explicitarea obiectivului general si a cel putin unul din obiectivele specifice se va prezenta sub forma tabelara:Obiectivele generale si obiectivele specificeObiectivele urmarite prin proiectDescrierea modului in care se urmareste atingerea obiectivelor

EG1 Proiectul respecta:conformitatea cu obiectivul general al masurii:

cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare si cu cel putin unul din obiectivele specifice: In cadrul fermei mixte infiintate, se va adopta un sistem semiintensiv de crestere a caprelor in stabulatie 155 de zile si pe pasune 210 zile, caracterizat de aplicarea unor metode eficiente de crestere, care necesita un consum minim de resurse de productie.

Utilizarea unor tehnologii performante de crestere a caprelor, cu monitorizarea calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si bunastare a animalelor asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma in raport cu exploatatii similare din Romania si din alte tari ale Uniunii Europene.

a) Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea de energie din surse regenerabile; Investitia propusa va utiliza o tehnologie moderna si eficienta de crestere a animalelor din ferma caracterizata de aplicarea celor mai eficiente metode de furajare, ingrijire si selectie a animalelor.

Datorita utilizarii unei tehnologii moderne, care respecta conditiile de crestere si salubritate, ferma va contribui la cresterea cantitatii de produse din capra oferite, la preturi competitive pe piata.Tractorul propus a fi achizitionat prin proiect inglobeaza o tehnologie noua si moderna. Cu ajutorul acestui echipament, ferma poate sa inregistreze costuri mai mici de exploatare, dar si un randament mai ridicat al muncii, ceea ce conduce la o productivitate mai buna la.Realizarea proiectului propus, infiintarea unei ferme mixte moderne ce va corespunde standerdelor nationale si comunitare, va contribui la cresterea competitivitatii sectorului agricol.

b) Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare; Investitia propusa spre realizare va respecta cu strictete legislatia romaneasca armonizata cu normele europene, iar achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol.

c) Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite; Implementarea proiectului va insemna pentru solicitant obtinerea unor venituri anuale din comercializarea laptelui si a carnii de capra in viu, in conditiile in care produsele raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru aceste tipuri de produse.

Intretinerea pasunilor permanente ale fermei se va realiza cu ajutorul tehnologiei moderne, ce asigura dezvoltarea corespunzatoare a pajistilor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii ridicate la hectar si valorificarea acesteia pentru hranirea caprelor. Astfel, in urma valorificarii productiei, solicitantul va obtine reducerea costurilor cu hranirea animalelor si activitatea devine mult mai profitabila.

d) Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere.(

Nu este cazul

Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea performantei generale generala se va prezenta sub forma tabelara:

Obiectivele generale si obiectivele specificeObiectivele urmarite prin proiectDescrierea modului in care se urmareste atingerea obiectivelor*

EG2 - Proiectul sa fie in acord cu:

a) potentialul agricol al zonei si Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform Studiului pentru determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul Masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole din Programul SAPARD, elaborat de ASAS-ICPA si ICDEA, 2004, comuna ____ din judetul ______ are potential ridicat pentru cresterea caprelor.

b) sa demonstreze imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii in exploatare a investitiei: Prin dotarea fermei cu sisteme de crestere moderne si eficiente, solicitantul va putea sa obtina o productie calitativa avand costuri reduse de exploatare si devenind astfel mai competitiv pe piata.

Obtinerea unor venituri anuale de 301.782 lei sunt datorate in cea mai mare masura utilizarii tehnologiei moderne de crestere a caprelor.

Obiective tehnice:

- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru; Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic permit desfasurarea procesului de crestere a caprelor. Tehnologia performanta de crestere folosita conduce la obtinerea unor produse de calitate, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescuta. In acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru cei care lucreaza in ferma.Achizitionarea unui tractor conduce la dotarea tehnica a fermei in vederea intretinerii pasunilor permanente pe care le detine, reducand dependenta de serviciile prestate de catre terti. Cu ajutorul acestui utilaj agricol va creste productivitatea muncii, se vor imbunatati conditiile de munca, dar si calitatea produselor obtinute, iar tehnologia pentru intretinerea pasunilor permanente utilizata in cadrul fermei va fi performanta si eficienta.

- construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare; Solutia constructiva aleasa permite asigurarea cerintelor de crestere a caprelor si eficienta exploatarii animalelor. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la bunastarea animalelor in sistemul semiintensiv de crestere in stabulatie permanenta libera.

- diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii .(

Nu este cazul

Obiective economico-financiare:

- reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole; Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate se refera la reteta performanta de furajare, sistemul semiautomat de adapare, sistemul de asigurare a conditiilor de mciroclimat cu un consum redus al utilitatilor, controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a furajului si a apei.

- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole. Previziunile privind activitatea fermei in urma implementarii proiectului, conduc la cresterea valorii adaugate brute (VAB), argumentul fiind valoarea indicatorilor de performanta rezultati.

- cresterea viabilitatii economice.

Pentru a demonstra viabilitatea economica s-a intocmit prognoza veniturilor si a cheltuielilor pe o perioada de 5 ani dupa implementarea investitiei.

Elaborarea incasarilor si platilor pentru activitatea de exploatare demonstreaza ca nu se vor inregistra sincope in procesul de operare, respectiv ferma isi va putea sustine fara probleme activitatea productiva, demonstrand disponibil de numerar pozitiv la sfarsitul perioadei pentru fiecare din cei 5 ani de analiza.

Obiective de mediu

- reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de productie; Gestionarea corecta a deseurilor provenite din ferma va permite minimizarea impactului activitatii zootehnice asupra factorilor de mediu. In acest scop, proiectul prevede utilizarea unei platforme betonate pentru depozitarea dejectiilor, unui bazine pentru dejectiile lichide si apelor uzate din cadrul adaposturilor pentru animale si a unei fose septice pentru colectarea apelor uzate din cadrul fermei.

- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special in exploatatiile de crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igiena si de bunastare a animalelor; Activitatea fermei va avea impact minim asupra factorilor de mediu. Adapostul pentru cresterea caprelor precum si restul spatiilor vor fi complet monitorizate.

Ventilatia naturala asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din adapost astfel reducand semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3.

Controlul dejectiilor se va face prin colectarea lor la capatul adapostului cu o umiditate scazuta. Astfel emisiile de amoniac sunt reduse la minim iar mirosul neplacut in in adaposturi si in jurul acestora este eliminat complet.

- asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.;(

Nu este cazul.

- cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii acestora.(

Nu este cazul.

3. Date tehnice ale investitiei3.1 Date generale3.1.1 Zona si amplasamentul (regiunea, judetul, localitatea) investitiei, suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare[Se va specifica Regiunea de dezvoltare, judetul si localitatea in care se va implementa proiectul propus.

De asemenea, se va descrie situatia juridica a terenului pe care vor fi amplasate constructiile propuse spre realizare in cadrul proiectului.]Regiunea de Dezvoltare _________, judetul _______, comuna ______.

Suprafata terenului pe care urmeaza sa fie amplasata investitia este de:

3.500 mp pentru ferma de animale;

10 ha pentru pasuni permanente.

Terenul este in proprietatea solicitantului in baza ____________________.

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune[Se va completa cu principalele caracteristici geofizice ale terenului, asa cum rezulta ele din studiile de teren efectuate (studiu geotehnic, studii topografice, etc).]Investitia propusa prin proiect se recomanda a fi amplasata pe un teren fara declivitati majore cu deschidere catre doua cai de acces perpendiculare. Amplasarea obiectelor ce intra in componenta fermei se poate adapta amplasamentului dupa caz.3.2 Caracteristicile principale ale constructiilor3.2.1 Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea acestora, volumul construitInvestitia ce urmeaza a se realiza prin programul FEADR cuprinde urmatoarele obiective constructive:

OBIECTUL 1- Corp adapost animale OBIECTUL 2 - Platforma betonata spalare capre OBIECTUL 3 - Platforme auto pietris si platforma betonata gunoi

OBIECTUL 4 - Retele exterioare

OBIECTUL 1 Corp adapost animale

Constructia este dimensionata pentru 350 de capete. Deschideri: 3 deschideri: 2 deschideri cu dimensiunea de 6.00 m si una de 4.00 m.

Travei: 12 travei, cu dimensiunea de 6.00 m

Suprafata construita la sol: 1.200,00 mp

Suprafata construita desfasurata (supraterana) : 1.200,00 mp

Suprafata utila totala interioara supraterana: 1.155 mp, din care:

Suprafata utila int. Parter: 1.155 mp;

Regim de inaltime: Parter

Inaltimea max. la coama: +4.75 m fata de terenul amenajat (+/-0.00 m);

Inaltimea min. la cornisa: +3.96 m fata de terenul amenajat (+/-0.00 m);

Inaltime utila Parter: minim 3.50 m maxim 3.90 m Volum construit: 4.385 mc - partial inchis cu elemente de inchidere rigide-panouri termoizolante clasa de combustibilitate C0

3.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc. Alimentare cu energie electrica:

Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre tabloul electric T.E.G. Prezentul studiu de fezabilitate nu face referire la infiintarea unui post de transformare pentru alimentarea obiectivelor, necesitatea acestuia va fi evaluata ulterior de catre beneficiari dupa caz. Alimentare cu apa:

Se propune infiintarea unui put forat de adancime (30 m) pentru asigurarea apei si a unui bazin tampon cu o capacitate de 2.000 litri.Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si aprovizionarea cu materiale (conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor de executie (pentru sapat, transport, compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune) impuse de furnizorul de materiale, pentru ca transeele sa stea deschise o perioada cit mai scurta de timp.

Sapatura va fi executata, de regula, manual (cca, 60%), in special ultimii 20-30 cm, pentru executarea patului transeii si a zonelor din dreptul imbinarilor care se vor executa conform datelor prezentate in proiect.

Tuburile de polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt robuste, rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgirieturi.

Alimentare cu gaz:

Nu se cere prin proiect acest tip de bransament. Energie termica:

La pozarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva cu lungimea de circa 1,5 m la capete, necesara pentru a se permite introducerea sau inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor in plan orizontal.

Razele de curbura ale cablurilor, realizate in timpul manevrarilor precum si la fixare, vor avea urmatoarele valuri minime, exprimate prin multiplul diametrului exterior d al cablului:

cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de plumb;

cabluri cu conductoare multifilare cu izolatie de hartie impregnata cu manta de aluminiu;

cabluri cu izolatie si manta de PVC; cabluri cu izolatie si manta de PVC cu conductoare multifilare in constructie sector.

Desfasurarea cablului de pe tambur si pozarea sa se vor face numai in conditiile in care temperatura mediului ambiant si a cablurilor nu a coborat in perioada de timp friguros, in decurs de 24 ore inaintea desfasurarii si pozarii , in nici un monent, sub urmatoarele valori:

0 C pentru cablul cu izolatie de fartie;

+4 C pentru cabluri cu izolatie si manta de PVC;

In cazuri deosebite se admit desfasurarea si pozarea cablului si la tempereturi mai scazute, dupa incalzirea prealabila a tamburului cu cablu intr-o incapere inchisa.

La intrarea in cladiri, la pozarea sub drumuri, cablurile trebuie sa fie protejate in tuburi metalice sau din alt material rezistent mecanic. Tevile trebuie sa aiba un diametru interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului si sa nu aiba mai mult de doua curbe, realizate cu curbura corespunzatoare tipului de cablu. Capetele de tevi trebuie sa fie bercluite. Adancimea de pozare a cablurilor in pamant, masurata de la suprafata solului este de minimum 700mm .Cablurile asezate in pamant se instaleaza in sant pe un strat de nisip de 10 cm si se acopera cu un alt strat de nisip, peste care se aseaza un strat de caramizi. La intrarea in cladiri se poate reduce adancimea de pozare, pe portiuni scurte, sub 5 m. Evacuare ape uzate:

Sapatura pentru canalizare 110 - 125 mm se va executa pe o latime a transeii de pana la 1.00 m si malurile vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal.Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de 1.30 x 1.30 m. Pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2 x 1.2 x 2 m, iar pentru ramificatii si racordul gurii de scurgere latimea transeii este de 0.8 m. Sapaturile se vor executa mecanizat pe 1,0 m adancime de la nivelul terenului (80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul manual pana la cota finala a sapaturii. Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PVC - KG cu mufa si garnitura.

Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor provenite accidental din ploi sau infiltratii.Lungimi retele:

Nr.DenumireCantitate

Alimentare cu apa

1Teava PEHD Dn=63 mm 16 ml

Canalizare

2Tub din PVC-KG, D=110 mm41 ml

3Camin canalizare menajera 3 buc

Alimentare cu energie electrica

4Cablu CYYF 5x50 mmp70 ml

5Electrozi l=1.5 m9 buc

6Platbanda OL-ZN 40X465 ml

7Platbanda OL-ZN 30X480 ml

8Tija metalica L = 2.5 m paratrasnet1 buc

9Piesa separatie4 buc

3.3 Structura constructivaPentru cladiri si retele se va face o descriere a solutiilor tehnice avute in vedere, cu recomandari privind tehnologia de realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect.

OBIECTUL 1 Corp adapost animale:Corpul adapost pentru animale este format din 2 corpuri de cladire:

Corp maternitate si vestiare lucratori

Adapostul pentru animale

1. Corp maternitate si vestiare lucratori:

Regimul de inaltime este parter

Inaltimea maxima la coama este de + 4.75 m fata de cota terenului amenajat.

Cladirea are urmatoarea structura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota 0,00 iar structura supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal. Peretii interiori vor fi realizati din gips carton cu izolatie vata minerala pentru zona de lucratori si panouri metalice-gard despartitor pentru animale (maternitate, spatiu de muls si spatiu tanc lapte). Inchiderile exterioare propuse vor fi realizate din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica (clasa combustibilitate C0) pentru zonele inchise si incalzire (spatiu lucratori, maternitate si spatiile in care se depoziteaza laptele) si prelata/membrana PVC cu benzi luminoase din PVC transparent si goluri cu plasa PVC pentru asigurarea ventilatiei pentru spatiile de odihna animale, depozitare furaje. Sarpanta va avea o structura metalica iar ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica (clasa combustibilitate C0). Coama va fi proiectata astfel incat sa asigure evacuarea aerului viciat in mod natural- ventilatie de coama.

Finisajele interioare propuse pentru spatiile inchise: finisajele pentru pereti vor fi vopsitorii lavabile rezistente la spalaturi multiple, culoare alb, tapet PVC h=2,10 m (mai putin spatiile pentru animale (capre in ultima perioada a gestatiei, spatiu fatare, capre cu iezi 3-7 zile, compartiment de intretinere capre cu iezi, compartiment furajare iezi) unde se vor lasa panourile termoizolante aparente). Finisajele la pardoseli vor fi realizate din beton sclivisit pentru zona destinata animalelor (cu tratamente hidroizolante si rezistente la solicitari mecanice pentru a rezista in momentul in care se schimba asternutul animalelor) si in spatiile tehnice si covor PVC pentru spatiile destinate lucratorilor. In placa de beton se vor prevedea sifoane de pardosela pentru evacuarea apelor uzate in adapost-maternitate catre fosele septice aferente. Pentru spatiile in care va exista plafon suspendat, acesta va fi realizat din gips-carton si va fi finisat cu vopsitorii lavabile culoare alb (hol acces, vestiar, birou veterinar). Finisajele exterioare propuse / inchideri exterioare: panouri termoizolante grosime 6 cm, izolatie spuma poliuretanica (clasa combustibilitate C0), culoare gri si prelata/membrana PVC cu benzi luminoase din PVC transparent si goluri cu plasa PVC pentru asigurarea ventilatiei pentru spatiile de odihna animale, depozitare furaje. Tamplaria va fi din PVC cu rupere a puntii termice cu geam termopan cu sticla clara. Pentru accesul animalelor, utilajelor, lucratorilor in aleea de furajare si implicit in adapost se propun porti din teava metalica cu plasa metalica zincata.Cladirea este organizata in 2 zone: zona destinata animalelor (cu: spatiu pentru ultima perioada de gestatie capre, spatiu fatare capre, spatiu pentru capre cu iezi 3-7 zile, compartiment de intretinere capre cu iezi, compartiment de furajare iezi si spatii de izolare animale bolnave/agresive) si zona pentru personal (hol acces, vestiar tip filtru cu grup sanitar si dus, spatiu tehnic si birou veterinar).

Din spatiul de vestiare se propune acces direct catre spatiul de muls care la randul lui se afla in legatura directa cu spatiul de depozitare lapte (spatiu in care se propune tanc de racire si depozitare 500 litri). Se asigura legatura directa cu exteriorul din spatiile depozitare lapte, pentru a facilita livrarea acestuia in conditii de maxima igiena.FunctiuneInaltime utila

-m-Suprafata

utila

-mp.Finisaj pardosealaFinisaj peretiFinisaj tavan

PARTER

Hol accesmin. 3,508,00Covor PVCVopsea lavabilaVopsea lavabila pe gips-carton

Vestiar haine murdare+dusmin. 3,506,50Covor PVCTapet PVC h=2.10mVopsea lavabila pe gips-carton

Vestiar haine curate+ grup sanitarmin. 3,507,75Beton sclivisitVopsea lavabilaVopsea lavabila pe gips-carton

Veterinar+ medicamentemin. 3,508,70Covor PVCTapet PVC h=2.10mVopsea lavabila pe gips-carton

Spatiu tehnicmin. 3,508,70Beton sclivisitPanouri termoizolantePanouri termoizolante

Izolare capremin. 3,5015,70Beton sclivisitPanouri termoizolantePanouri termoizolante

Capre in ultima perioada de gestatie min. 3,50114,10Beton sclivisitPanouri termoizolantePanouri termoizolante

Spatiu fatare capremin. 3,5037,20Beton sclivisitPanouri termoizolantePanouri termoizolante

Capre cu iezi 3-7 zilemin. 3,5037,20Beton sclivisitPanouri termoizolantePanouri termoizolante

Compartiment de intretinere capre cu iezimin. 3,50112,75Beton sclivisitPanouri termoizolantePanouri termoizolante

Compartiment furajare iezimin. 3,5038,40Beton sclivisitPanouri termoizolantePanouri termoizolante

TOTAL SUPRAFATA UTILA - corp maternitate si vestiare lucratori395,00

2. Adapostul pentru animale:Corpul de vestiare si cel de materniate este completat de corpul ce adaposteste zona de odihna pentru animale, spatiul de muls (care este semi - inchis cu panouri termoizolante de 6 cm) si spatiul de depozitat lapte inchis cu panouri termoizolante.

Spatiul de odihna va fi delimitat cu ajutorul panourilor de gard metalice care vor fi prevazute cu porti de acces dinspre aleile de furajare si padocul exterior. Panourile de gard vor fi fixate in pardoseala de beton (care se proiecteaza doar pentru zona de adapare animale, spatiul de muls, spatiul depozitare lapte si aleea de furajare) pentru a permite acumularea asternutului adanc. In spatiul de odihna, mai putin zona de adapare, se propune ca asternutul animalelor sa fie montat pe suport de pamant compactat.

In spatiul de odihna se vor proiecta adapatoare si hranitori furaje (laturi in aleea de furajare) astfel incat fermie