2009=Parintele Arsenie Boca-Un Sfant Al Zilelor Noastre
60
description
2009=Parintele Arsenie Boca-Un Sfant Al Zilelor Noastre-Dan Lucinescu
Transcript of 2009=Parintele Arsenie Boca-Un Sfant Al Zilelor Noastre
DAn LUCINESCU
PARINTELE ARSENIE BO CA,un sfent al zilelor noastre
BinecuvAntez inifiativa scriitorului Dan Lucinescu de a evocafigura luminoasi a Pirintelui Arsenie Boca de la SAmbita de Sus,cel care, pe durata primei jumitifi a vielii sale, a fluturat steagulmirturisirii ortodoxe in plini eri stalinisti, cu ecouri la scari
nafional5.Tinerele noastre generafii trebuie si-l cunoascl pe marele
duhovnic.
{ F
.3c,-j6G.4J+e
TBARTOLOMEU al Clujilui
pATNfgtPARSENIE BOCA un sfint al zilelor noastre
Introducere
Abordarea, indiferent sub ce form5, a sublimei existente aPirintelui Arsenie Boca, este coplegitoare, putAnd friza lipsade modestie gi de smerenie, ceruti de Domnul Iisus Hrisios.Este o certitudine ci vor veni, la un moment dat, prezentlricare sd surprindi micar parlial exemplara via!5 a celui care,de pe pozilia de sfAnt in viali, a creat si condus cea mai inal-t_a gcoali de purificare a sufletelor, intr-un moment de plinldesfbgurare a obscurantismului comunist, din RomAnia ocu-pati de sovietici, dupi 23 August 1944.
Am avut marea gansi, in existenla mea de adolescent, sicunosc la binecuvAntata Ministire SAmbita, pe cea mai de-osebiti personalitate din intreaga mea existenga. ln plin atacateist, Pirintele Arsenie reugise, cu aiutorul forlelor Binelui,si creeze cel mai puternic curent spiritualist cunoscut weo-daF pe plaiurile romAnegti.
Intrega mea structuri era orientat[ pe liniile cunoagterii;tiinfifice, pe care inci le studiam. Meritul de accedere laacest mediu de inalti spiritualitate, format de Pirintele Ar-senie Boca, revine surorii mele, care atunci era studenti inmedicinS. Ea era evoluati spiritual, gisind in cercul de tine-ret studenlesc din jurul PSrintelui, un indreptar gi un lel alexistenlei.
Din cauza regimului comunist nou instalat, am fost obli-gat si schimb sublimul zborurilor aviatice, cu laboratoarelegtiinlelor aga zise precise. Eram in casa p[rinlilor mei dinnordul Moldovei, chinuindu-mi si pot face fali la sesiuneade varl a examenelor universitare, izolatintr-o camerl mare
Dan Lucinescu
qi frumoasd, care dldea spre gridini. Brusc, am simlit ca unbruiaj, prezen,ta unei persoane aflate in spatele uqilor inchi-se ale camerei in care invifam. DucAndu-mi si vdd ce se in-tAmpli, am dat peste sora mea, care mi-a explicat ci ea va staacolo in picioare, pani cAnd ii voi promite ci mi duc cu ea laMindstirea BrAncoveanu, de lAngi Figirag. Mirturisesc c[,deqi m-am dus cu ea la Pirintele, eram contrariat gi mAhnit cdnu-mi mai puteam pregiti examenele.
Ajuns la ministire, am vdzut, in cele din urmd, grupulmare de tineri, blieli gi fete,"toli studenli, care formau uncerc de sute de persoane, in livada ministirii, in jurul unuimamelon. Pe acela stitea, ca pe un scaun, un b5rbat tAnf,r,extrem de frumos, imbricat cu o sutani albi din lAni de mielgi incins cu o curea lati de piele neagrl.,pe care era o catara-mi cu un X mare pe ea. Pirul era negru lucitor, cu o barbirelativ micf,, totul incadrAnd o figur5 frumoasi, din care !Ag-neau doui jeturi ca de laser, din ochii de un albastru ce nu-lputeai privi. Personal, nu aveam intenlia de a audia pe acestpersonaj care te frapa, apirAndu-mi in minte intrebarea daciacest birbat este sau nu un impostor, care farmec[ sutele destudente din jurul lui. M-am plasat la o distan!5 de peste osuti de metri de acel grup, care-l asculta in extaz pe preotulcilugir, sprijinindu-mi umirul de unul din pomii tineri dinjurul meu. Eram extrem de curios, ce putea spune acest c5lu-g5.r cu studii universitare, unui grup mare de tineri, studenlila rAndul lor, apreciali in mediul lor ca elite. Am fost mirat deceea ce povestea cel din vArful mamelonului, recunoscAnd ciera vorba de o nuvel5 a scriitoarei suedeze Selma Lagerlo{,pe care o citisem mai de mult, tradusi ln francezd sub denu-mirea,,La flame" (Flacara). Era vorba despre un tAndr prin!,fiul dogelui Venefiei, frumos gi strilucitor, alintat gi admiratde frumoasele din falnica Venelie. TAnirul prin! ducea o via-!5 de petreceri gi de chefuri continui, cu un comportament
pARwrErg aRSENIE BOCAun sfant al zilelor noastre
alterat, specific celor care triiesc numai din pliceri.In una din acele seri, tAnlrul prin!, incAntatatAt de propria
persoani cAt gi de adulalia din jur, sub efectul vinurilor finebdute, gi-a etalat din plin orgoliul hipertrofiat. Spre stupoareatuturor el igi lui angajamentul de a aduce de la mormAntulSfAnt, o flacirI aprinsl pAn[ in Venelia, ignorAnd aberaliileevidente ale acelui angajament. A doua zi, intreaga Venelievorbea despre iminenta plecare a prinlului la Ierusalim, ur-mAnd si aduci de acolo flaclra aprins[ de pe mormAntulSfAnt. Plecarea acelui tAnir frumos, cu un cal splendid gi cuimbricimintea de cavaler atotinvingitor, a fost urmiriti deintreaga cetate.
A trecut mult timp f[rl ca cineva si mai qtie de fiul doge-lui, plecat de unul singur in lumea musulmani anticregtini, obuni parte din cetifeni fiind convinsi cb acesta nu mai estein viali.
TAnirul ajunsese cu bine la Mormintul SfAnt, fiind un ex-ceplional spadasin, cu armuri elastice din metal impletit gicu un cal deprins cu luptele cilare. Totul a decurs bine, pAniin momentul cAnd s-a urcat pe cal cu ficlia aprinsi, pe caretrebuia si o plzeasci cu riscul vielii. Yizlnd ci vintul dinfa\diiva stinge flacdra, prinlul se intoarse cu fala spre coadacalului, reugind astfel si menlin6 aprinsi flacdra. Nenoroci-rea s-a produs la trecerea prin mijlocul unor aqez6n, ale cdrorlocuitori, viaztnd pentru prima oar[ un cavaler cll5rind cufala la fundul calului, s-au adunat in grupuri mari, strigindci respectivul cilire! este un nebun gi incepAnd si arunce cupietre in el. Cu greu reugi printul sd iasd din sat, dar vestea seduse repede, ci un cavaler cregtin sti invers pe ga, cu o flclieaprinsi^in piitre zi. in cele din urmi reugi si lcoleascl micilelocaliteli, pAni cAnd grupuri mari de arabi se luarI dupi el,atacAndu-I.
Prinlul preferi sI fie jefuit de tot ce avea scump pe el, in
Dan Lucinescu
schimbul plstririi vii a fl5cerii. Ajuns in zdrenle ii fu luat qicalul, un foarte valoros pur sAnge, dAndu-i-se in schimb uncatAr, ce semina mai mult a mdgar.
Cet5lenii Veneliei uitaseS. de prinlul lor, plecat de preamulti vreme in lumea necredinciogilor, avAnd convingereacl murise. Dupi un timp indelungat intrl pe poarta de suda cetilii veneliene un cerqetor in zdrenle, cilare pe un asin,cu o flacirl aprinsl, in plini zi.Lapufin timp, intreaga cetateafle ce acel cergetor ducea cu el flacira vie de la mormAntullui Iisus, cu imense suferinle, pe care numai un sfAnt le puteaindura. Fiul dogelui devenise un alt om, un adevirat cregtin,care se ddrui Domnului pentru restul vielii, fiind declarat,dupi moarte, sfAnt.
Grupul de sute de studenli urmirise cu emolie acea nu-vell, agteptAnd cu nerf,bdare disculiile cu Pirintele Arsenie.Spre mirarea acestora, el le spuse cI vor discuta cu prima oca-zie, avAnd ceva de ficut.
Eu l-am v6zat cum coboari de pe acel mamelon gi in locsi se duci pe aleea ce ducea la stirelie, se indrepta in direcfiain care eram eu. M-am dat repede la o parte, dar PlrinteleAr-senie mi-a pus o mAnI pe umir, intrebAndu-mf,: ,,- Ei, Dane,spune drept, mai crezi ci sunt un impostor?". $tiam sigur c[nimeni de acolo nu mI cunoagte, fiind pentru prima datl laM5nistirea SAmbita, iar sora mea, destul de timidl gi retra-s5, nici nu mai era prin preajmi. M-am intors spre Pirintele,privindu-l emofionat, dar gi jenat, rugAndu-l si mi ierte, c5intr-adevir imi puneam aceasti problemi, implorAndu-l inminte pe Dumnezea si mI ajute in rezolvarea dilemei mele.Pirintele a continuat si mi lie cu mAna de umir, spunAndu-mi ci ar vrea si st5.m pulin de vorbi, mergAnd prin livadam5nistirii, cltre biserici. Vreau si menlionez c5. intre minegi pirintele Arsenie Boca erau diferenle mari, atAt de virstigi de studii, cAt gi in ceea ce privegte comuniunea ce-o avea
i$ PARINTELEARSENIE BOCAun sfAnt al zilelor noastre
cu spiritualitatea in Iisus. Afirm cu modestie cI de atunci s-acreat o prietenie intre noi, de care eram fericit, degi congtientde marea superioritate a Pirintelui Arsenie, care l-a ficut iu-bit de o lari intreagd, fiind marele duhovnic de care romAniinlpistuili de soarti aveau atAt de multi nevoie.
In pulinii ani care au urmat pAnI la arestarea mea'de ci-tre regimul comunist, PS.rintele Arsenie qtia de greul ce miaqteapti. La Sfintele Sirbltori de Paqti ale anului 1947, amvrut si-l avem cu noi la masa pascali, impreuni cu pirinteleMladin, viitorul mitropolit al Ardealului. DucAndu-mi sdlinvit la casa dintre apele SAmbetei, la inceputul urcu;uluispre cabana siseascl de pe culme, l-am gisit jos in cAmpiadin jurul ministirii, inconjurat de cAteva mii de oameni in-genuncheafi, agezali in cercuri concentrice, in mijlocul c[ro-ra predica de pe o micl in5llime, Pirintele Arsenie. Mi-amdat seama ci este o imposibilitate si pot lua legitura cu el,distanla dintre noi fiind de cca 150 de metri. StAnd pe mar-ginea acestui mare cerc de credinciosi, ficeam eforturi si gi-sesc o solufie. La un moment dat, plrintele Arsenie s-a opritdin predici, intorcAndu-se spre mine gi, atenfionAndu-m5 cumAna intinsl, mi-a spus cu voce tare ,, nu pot asfdzi, ci mAi-ne", M-a emotionat profund constatarea ci Pirintele Arsenieare haruri divine pe care numai sfinlii le au. in relaliile uzualecu Pirintele, m-am convins de imensul decalaj dintre marealui forli spiritualS gi oamenii obignuifi, cu care el nu discuta,ci rispundea fieciruia la gAndurile pe care inci nu le expri-mau.
A fost marea mili a lui DumnezeLr, asupra mult incerca-tului popor romAn, ca in cea mai grea perioadi din istorialui, cea a ocupafiei comunisto sovietice, snJ aibi alituri pesfAntul Pirinte Arsenie Boca. Parintele Arsenie, la fel ca ma-rii sfinfi, !r.1ia in af._q54 -timpulqi, putdnd avea o viziune clariasupra desfiquririi lui.
Dan Lucinescu
in ziua a doua de Sfintele Pagti, Pirintele a dat curs invi-tafiei de a lua o masi cregtini impreuni, in casa de pe insu-la dintre apele pdrAului Simbita, de pe drumul spre creastamuntelui, pe care ne-o pusese la dispozifie. El sosi impreunicu bunul lui prieten din timpul facultaqii, Pirintele Mladin,devenit ulterior mitropolit, aga cum ii prevestise inci din stu-denlie, pirintele Arsenie. Mult mai tArziu mi-am dat seama,datoritl surorii mele care il urmirise cu mare atenlie pe du-hovnicul ei, ce rost a avut acea masi cregtineasc[. Plrintelestitea la acea masi exact in fala mea, privind cu atenfie in-treaga mea fizionomie, ca la o radiografie. Conform spuselorsurorii mele, Pf,rintele ;i-a sprijinit capul in mAini, cu o expre-sie de durere interioarS. In acele momente el gtia dramaticulmeu viitor apropiat, suferind impreuni cu ceilal;i studenliinchigi, rizbunarea cumulati de mulli ani, de citre forfele destAnga bolgevice, imp otriva studenlimii romAne.
Aceste prime pagini lin loc de introducere in modestamea prezentare a vielii Pirintelui Arsenie, incercAnd s5 redaucadrul real de desflgurare a luminoasei vieli a acestui SfAnt,mult prea sus ca spiritualitate, comparativ cu neinsemnatelenoastre existenfe.
Anii copiliriei gi ai studiului
O veche inlelepciune spune ci Dumnezeu lucrea zi prinoameni, iar in cazul Plrintelui Arsenie, printr-o femeie cu oviali aparte, de adeviratl schirmice, avAndul pe Dumnezeupermanent in suflet.
Locurile de mare frumusele montani determini si o anu-miti puritate umani oamenilor ce cresc in mijocul acestora.Aga era gi satul numit Vala de Sus, situat la o altitudine mai
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noastre
mare in MunliiApuseni fafi de omoloaga ei, Vala deJos. Lo-calitatea Vala de Sus are creste lnalte gi alungite,-mai aproapede cer gi de Dumnezeu, fiind alese ca locuri de zbor plutit depanti de citre gcoala speciali de zbor din perioada deceniu-lui patru.
Pentru a putea fi infeleasl legitura dintre naturi gi'spiri-tualitate, trebuie sI vizitim ministirile romAnegti, plasate inzone montane, ale ciror priveligti fac pe oamenii hipersen-sibili si licrimeze. $coala isihasti romAnesc[, intemeiatl deDaniil Sihastru, s-a desfhgurat de-a lungul culmilor carpati-ne, mai multe secole la rAnd. Frumuselea sufleteascl a oame-nilor de la munte este datorati densitilii mici de populafie,oamenii avAnd timp si se gAndeasci la viala de dincolg maimult decAt la cea de aici.
inainte de plecarea in America a sofului ei Iosif, de mese-rie pantofar, in clutarea unei vieli mai bune, Cristina, mamaPirintelui Arsenie, rimase insircinati, rugAndu-se cu nespu-sd dragoste la icoana Maicii Domnului si-i dea un copil caresf,-l iubeasci gi si-l slujeasci pe Dumnezeu. Solul nu a maivenit, a$a cum s-a intAmplat cu mulg ardeleni, solia lucrindla cAmp, saupiscind oile satului.In}g septembrie 1910, Cris-tind niscu un biiat, pe careJ botezd.Zian.
Pirintele Arsenie spunea despre mama sa ci ii aplrea icoa-na Maicii Domnului cAnd mergea la cAmp, datoriti rugiciu-nilor fbcute. Pirinfii Pirintelui Arsenie mai avuseseri un co-pil, o fatl care muri de tAnir5. Copilul Zian :urm6 cursurilegcolii primare de patru ani, la el in satul Vala de Sus, remar-cAndu-se prin felul lui deosebit de a fi, iubind natura gi ingri-iind bredulii din jur. in timpul gcolii elementare, incepute inanul1917, el fu remarcat pentru preocupirile lui intelectualeprecoce.
Dupi absolvirea gcolii primare in anull92l, el intrd printreprimii la Liceul Avram Iancu din Brad. In timpul celor opt
Dan Lucinescu
ani de studii liceale, el se remarci printr-un comportamentiegit cu totul din comun. Fiind dotat cu o inteligenll de ex-cepfie, el studie in afara programului liceal cirlile de psiho-logie gi de filozofie clasici, pe care le putea procura de la bi-blioteca liceului, neavAnd timp pentru ceea ce era consideratca firesc pentru nigte adolescenfi. TAnIrul Zian uluia pe tolicei din jurul sf,u prin frumuselea safizici gi sufleteasci, careil deosebeau de ceilalEi din jur. Ajuta cu plicere pe oricine erain dificultate, marcAnd insi o atitudine severl pentru mani-festdri anticregtine, mirturisind fhri rezerve credinla ln IisusHristos. Acest comportament ii determini pe cei din jur s[-ispunl SfAntul. TAndrul Zian, indrdgostit de natur5, salvd uncopac in curs de dezvoltare, care era amplasat intr-un loc flralumini gi apd, incepAnd sI se usuce. El il replanti intr-un altloc, degi toli spuneau ci nu se va prinde, fiind sortit dispari-!iei. Copacul a rrinviat", spre surprinderea tuturor, incepAndsi se dezvolte gi si impresion eze prininilgime gi vigoare, faptce-i determini pe toli sIJ boteze,,Gorunul lruiZian".
TAnirul Zian absolvi liceul Avram Iancu din Brad ca gefde promolie, in anu/^l929 qi in toamna aceluiagi an, 1929, fuadmis la Institutul Teologic din Sibiu, cunoscut pentru pre-stigiul siu, datorit5 unor profesori teologi de eliti. Acest In-stitut deveni Academia TeologicS.,,Andrei $aguna'] al clruirector, Dr. Teolog Dumitru Stiniloaie, fu numit in 1936, decitre mitropolitul Nicolae Bnlan. Pirintele Dumitru Stini-loaie a primit, datoritl funcliei sale de rector, o locuinli lapalter, in cl5direa Academierr pentru el gi familia sa.
In anul 1933,la absolvirea Institului Teologic, mitropolitulNicolae Bilan l-a trimis pe teologulZian Boca la Bucuresti,pentru a urma cursurile Institutului de Belle Arte. El deve-nise cunoscut pentru deosebitul lui talent la pictur5., pe caremarele mitropolit Bilan vroia si i-l cultive la cel mai inalt ni-vel. Pirintele Boca era un inifiat, prin spiritul lui evoluat, dAn-
ii'tiiit,fl'$
10
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfhnt al zilelor noastre
du-gi seama ci pentru pictura sfinlilor era absolut necesari obuni cunoagtere a anatomiei umane. in acest.sens el urmi,in paralel, cursurile Facultelii de Medicini, in special cele deanatomie, conduse de profesorul Francisc Rainer. Consecin-tele acelor studii medicale au fost deosebite, contrib.uind laexecutarea unor picturi unice, care evidenliazd, o inalti spi-ritualitate qi deosebite cunogtiinte necesare pictorilor. Unaspect foarte interesant din perioada de instruire a PirinteluiArsenie, care a contribuit la cunoagterea profundi a filozofieicregtine, a fost cel al preluirii valorilor teologice gi mistice dela unul din cei mai mari profesori ai timpului, Nichifor Crai-nic. Acesta a suferit ani grei de pugcirie comunistl la Aiud,in dramatica prigoanl anticregtin5, sub formele ei cele maibrutale gi intolerante, ca urmare a ocupirii RomAniei de citretrupele rusesti.
Printre multiplele talente ale P5.rintelui trebuie menlionatgi pe cel al cAntirii la flaut, care revela marea lui sensibilitate.Perioada de studii la Belle Arte a contribuit la desivArgireaPirintelui Arsenie ca pictor, depigind cu brio faza de ama-torism, pentru a deveni un pictor complex, de largi viziuneartisticl gi cregtinl. Picturile din perioada gederii PirinteluiArsenie la Driginegti vor fi cunoscute intregii lumi, a$a cumse intAmpl5 cu cei care-gi dep5gesc epoca, asemlnitor uneiflori apirute in timpul iernii.
Pe lAngi contribulia talentului siu deosebit, la valoareapicturilor PS.rintelui Arsenie un aport l-a avut gi Harul divincare l-a insolit de-a lungul intregii sale viefi, inchinati luiDumnezeu.
Pirintele Arsenie Boca a absolvit Institutul de Belle Artein anul1935, iar in toamna aceluiagi an a fost hirotonisit ipo-diacon 9i cite!,la Sibiu. in acelagi timp este hirotonisit qi dia-con celib. Votul celibatului reprezinti actul suprem prin carese renunli la viala lumeascl, alegAnd pentru totdeauna calea
l l
Dan Lucinescu
diruirii totale lui Dumnezeu.La scurt timp dupl aceste momente de mare solemnitate
cregtini, Pirintele Dumitru Stiniloaie, noul rector al Acade-miei Teologice ,,Andrei $aguna'l le oferi Pirinlilor ArsenieBoca gi Duilitru Popescu o-locuinfi in curtea Academiei. inaceeagi locuin
Dan Lucinescu
Plrintele Arsenie Boca primi sarcina din partea Mitropo-litului Bilan de a se duce trei luni la SfAntul Munte, pentrugcoala isihastl de acolo qi pentru aducerea tuturor volumelorFilocaliei, scrisi numai in greacl.
Plrintele Arsenie era congtient de binefacerile acestei ci-lStorii gi de probele grele ce'trebuia sd le treaci, in special incadrul severelor qcoli isihaste de acolo. El o avea inci in min-te pe mama sa, cAnd terminase studiile universitare, resPec-tirFacultatea de Teologie. Ea avea convingerea ci va duceo vialI laicf,, aga cum fac majoritatea oamenilor cu studii.Atunci cAnd veni la ea gi-i spuse cf, se va c[lugdri, mama ii luicapul in miini, sirutAndu-l gi binecuvintindu-I, spunAndu-icd ,,fare mult m-am rugat pentru asta". Ucenicia in isihasm,pe care urma si o indeplineascl la Muntele Athos, avea sI-idesdvArgeasci monahismul ciruia i se diruise.
Mlnistirile cregtine de pe acest munte, considerat sfhnt,constituiau un ansamblu spiritual de mistici cregtinl, in spi-ritul ortodoxiei cregtine bizantine, ajunsi la apogeu prin isi-hasm. Aceste ministiri constituie un important centru mo-nahic, care dateazd dinsecolul al VII lea. Centrul monahal depe muntele Athos este o Republicl Confederale, aflati subjurisdiclia canonici a Patriarhatului din Constantinopol ;isub protectoratul politic al statului grec. Acest centru mona-hic deline importante vestigii inci dln secolul al IX-lea gi va-loroase manuscrise gi opere de arti. In acest complex minls-tiresc existi gi un schit romdnesc, care se cofrunti cu multegreutili materiale, nefiind ajutat nici micar de statul romAn,a clrui legislalie include ajutorarea economici a minlstiri-lor, dar nu gi a schiturilor. Spre meritul multor personalitili
t4
PARINTELE ARSENIE BOCAun sfant al zilelor noastre
romAne, schitul de la Muntele Athos a fost;i este ajutat, con-tinuAnd sI fie un puternic focar de inalti spiritiralitate, vizitatadesea de pelerini romAni. Accesul la cAteva din aceste mi-nistiri este extrem de greu, realizabil prin lifturi primitive,construite din funii trase pe scripefi. Este bine de gtiut cd obuni parte din aceste minlstiri grecegti au primit insemnatedanii de la Domnitorii romAni, printre care, la loc de frunte,se afl5 martirul Domn al larii RomAnegti, Constantin BrAn-coveanu. in pofida lipsuriior cu care adesea au fost confrun-tate Principatele RomAnegti, majoritatea Domnitorilor mun-teni gi moldoveni au trimis ajutoare, considerabile pentruacele vremuri, ministirilor de la Sfbntul Munte Athos.
Pirintele-Arsenie a fost integrat cu trup gi suflet rigorilormonahale ale acestui centru de inalta spiritualitate, cum foar-te pulini monahi venili acolo au ficut-o. Fl a e''rferimentat!4itile-isihaste, de genul ,,irnitatio Christi", efectuAnd ma-rele post de 40 -d-e_zile. Acesta demonstreaz[ qupe_{Lo_{itate3rspiritului asupra.mate{iei, in pofida gtiinlelor mEdicale, caremenlioneaz{ e.xpie.qga umalr5 dupi dep5girea celor 30 de zilede inanifie. IB-puq-c_i_riile comUnjgte dintre anii 1948-1963, afost un numir de delinuli politici, c_ttj-td;i_cqqg!-lqg in!_e-gse,care au supravieluit unor perioade mai lungi de 30 de zileferi mAncare, triind numai cu api-
Parintel_e_fureniea fructificat la maximum cele 90 de zllede vilfa isihasti la Muntele Athos, refecAnd traseul greu par-curs de Sf. Apostol Pavel in Grecia, cunoscuti pentru munliiei abrupfi, care trebuie escaladali cu mari dificulteli. in vre--mea apostolilor nu erau drumuri tdiate in munli gi nici cele-brele subduclii montane sau viaducte.
PirinteleArsenie era un mare iluminat, putAnd sivalorifi-ce din plin prelioasele manuscrise de la ministirile MunteluiAthos, printre ele fiind gi cslebrele Eitrocalir, existente numaiin limba greaci. O parte din ele erau scrise in limba eleni,
r5
Dan Lucinescu
cunoscut6 gi sub denumirea de greaca veche, care a stat la
baza culturii occidentale de ast6zi.
care afirmau c[, inc[ din perioada gederii Pirintelu-i*fuseniela Muntele Athos, acesta avea puteri spirituale deo-seb-ite, ca-re-i uluiau pe cei care-l cunogteau de a,proape. Printre acesteputeri .ta gi invinggtea gravitafiei, fiind vyrrlstAnd in picioa-ie la altar in timpil lituighiei, cu picioarele la 30--40.cm dea-suDra podelei.
Tn if"r. tuturor celorlalte beneficii ale qederii Plrintelui
o mare bucurie pentru toli cei din conducerea Academiei
,,Andrei $aguna" din Sibiu. Cel mai fericit a fost P.S"rjntelebumitru
-Sftniloaie, care era entuziasmat de manuscrisele
Filocaliei, aduse de pirintele Arsenie. Atet de important[ era
L6
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noa$re
patru volume ale Filocaliei, care erau inci in lucru. Vecin cucamerele in care stiteau PirinteleArsenie gi Pirintele Mladinera secretarul Academiei, preotul Teodor Nichifor. Acesta il
s5u, Pr. Nichifor, c-gntur-4 monlhaJl ficuti din piele, de el in-sugi, care avea scris din metalrr lS HS NI KA'; care avea sem-nificalia,,Iisus Hristos biruie'i in acelagi timp ii explica &JIrlin care un adevirat galugg trebuie s[ fie un adevirat ostag allui Hrisibifiin-breCif .,rio"t" a1mgle s_pirtuale date de Dum-nezeu. Cu aceeagi ocazie, i-a arltat o parte intimi a imbrici-mintei cilugiregti, care trebuia purtJti pAni la moarte si pecare agtepta cu neribdare sI o poarte cind va fi,,inchinoviat"gi tuns in monahism.
Perioada duhovniceasci de la Ministirea SAmbita
Domnitorul martir Constantin BrAncoveanu a fost ingri-jorat in timpul domniei sale de soarta romAnilor de dupimunfi, aflali sub ocupalie striinl. AtAt el, cAt gi alli voievozi,au cumpirat cu bani grei, mogii dupn moqii in zona AIma-gului gi a Figiragului, situate la nordul firii RomAneqti, incontinuarea crestelor montane. Astfel, exista in Transilvaniao oazi romAneasci, care trebuia si lupte impotriva desnafi-onalizirii unguregti gi a celei habsburgice. RomAnii din Ar-deal nu aveau voie si-gi construiasci biserici din piatri saucirdmidi, ci doar bisericule din lemrl realizAndu-se astfelconstructii bisericegti din lemn, ale clror frumuseli incAnti
T7
Dan Lucinescu
la SAmbata de Sus.incercirile de desnalionalizare a romAnilor din Transil-
vania au fost numeroas e, fdri sI dea rezultate, dugmanii lor
Ardeal. Acliunea barbari menlionati a fost dusi la indeplini-re de un general austriac, al cirui nume nu meriti nici mf,carsi fie pomenit.
Ministirea lui Constantin BrAncoveanu de la SAmbita afost gi ea distrusa, fiind reconstruiti ulterior, cu mari efor-turi. La venirea Pirintelui Arsenie la SAmbata, in iunie 1939,din ordinul Mitropolitului Bilan, acea agezare ministireasciarita foarte modest, pentru a evita termenul de jalnic. In nu-mai cAliva ani, fala acestei aqezdrimonahale a fost schimbatetotal, prin munca binecuvdntatf, a Pirintelui, incununati demarele lui talent artistic. Este de necrezut ce a putut face ha-rul Pirintelui Arsenie. Prima mare realizare a fost plantarea,in partea numiti mitropolie, acolo unde venea MitropolitulBilary a unei livezi de pomi fructiferi, care a crescut repede,devenind un adevlrat paradis in perioada de inflorire. A ur-mat refacerea clidirii bisericii gi a picturilor, urmati de cre-area unor alei pline de farmec, iar in partea dinspre muntea fost construit un mic lac, cu un pode! din basme, cu bincigi ornamentdri cu pietre de dimensiuni mari gi multe altele.Trebuie sd.precizezci dupi arestarea Pirintelui din 1948, toa-te acele bijuterii au fost distruse.
Pirintele Arsenie a zidlt turnul clopotnifei, care include
18
PARINTELEARSENIE BOCA un sfAnt al zilelor noastre
cAteva camere pentru cdlugiri, intrarea in minlstire ficAdu-se prin bolta corpului clopotnifei. In perioada de dominarecomunisti s-au construit in perimetrul mlnistiresc cArciumigi locuri de cazarc, cu un confort extrem de redus. Acesteaspecte erau completate de muzica localurilor gi de gilagiachefliilor. Revenind la atmosfera ministireascl din perioadaPlrintelui Arsenie, afirm cu nostalgie gi tristele ci in foartepuline locuri am mai putut-o intAlni, printre acestea aflin-du-se pe prim plan Ministirea Sfinlilor Arhangheli Mihailgi Gavriil de la PetruVodi, pistoriti de marele monahJustinPArvu, Mindstirea Sihistria la care s-a pistrat atmosfera desfinfenie creati in principal de regretatul Pirinte Cleopa, cAtgi Ministirea de la Techirghiol, pistoriti de Pdrintele Arse-nie Papacioc. Pot afirma cu emolie ci mormAntul PirinteluiArsenie de la Ministirea Prislop a redat mlnistirii cu acelaginume farmecul de spiritualitate monahice pe care-l intAlni-sem numai la Ministirea Sdmbita, cAnd era pistoriti de celal clrui trup martirizat se afl6 in acel mormAnt.
Plrintele Arsenie a venit la SAmbita in prim[vara anului1939, unde in luna iunie este rrinchinovat", iar in anul urmitor,pe data de 3 mai 1940, este tuns in monahisrr5 luAnd numelede'Arsenie. El gi-a continuat in acei primi ani de duhormiciela SAmbeta lucrul la finalizarea traducerii celor 12 volume aleFilocaliei, ale cirei volume au fost tipirite parlial la Sibiu. P6-rintele Stiniloaie a menfionat, in prefafa primelor volume,meritele deosebite la aparilia in limba romAni a Filocaliei,nominalizAnd printre principalii ctitori ai acestei valoraselucriri, pe Pirinele Arsenie Boca. Pirintele Teodor Nichiforpovestegte ci s-a trudit si-gi procure cele 12 volume ale Filo-caliei, parfial tipirite la Bucuregti, dupi transferul p[rinteluidr. Dumitru Stiniloaie la Universitatea din Capitali. Cu toa-te eforturile de a avea toate volumele, preotul a constatat ci-iIipsea volumul II, situalie care-i crea o accentuati mAhnire.
19
Dan Lucinescu
Fiind paroh la o bisericS din sibiu, sosi Ia el o credincioasd de
ta Minestirea SAmbIta, pe care nu o cunoscuse anterior, cu
volumul II al Filocaliei, semnatl pe pagina de titlu de citre
Pirintele Arsenie.un om in vArst6, fost cAntire! la Minlstirea SAmblta in
perioada de duhovnicie a Pdrintelui Arsenie, povestea cu^smerenie
qi frici de Dumnezeu, cum a apirut Pdrintele Ar-
senie din clidirea Bisericii, indreptAndu-se spre altarul din
pidure, unde urma si slujeasc[ SfAnta litrTghie. El s-a.repezitiperiat spre pdrintele Arsenie, lipAnd infricoqat: ,,Vai Pirin-
te, sunteii plin de fl5ceri!" dar P[rintele i-a rispuns calm ci a
simlit ci-l arde ceva gi fire si mai spuie altceva, urcf, in altar.Dupi implinirea a trei ani de inaltl activitate duhovni-
.""r.f,, a avut loc in 10 aprilie 1942, oficierea marei taine a
hirotonisirii ca preot monah a Pf,rintelui Arsenie, intr-o at-
mosferi de inalla spiritualitate. La acea festivitate au asistatprelali de rang inaltl printre ei fiind insugi Mitropolitul B5lanal erdealului,-episcopul Sibiului, p lrintele Mladin, cuno sculi
de Ia Academii Teo[ogicI din Sibiu 9i zeci de preoli din im-prejurimi, la care s-au-adaugat multe sute de !6rani. In de-
tursul a trei ani de duhovnicie, la un nivel pe care nici unlocuitor al larii Figiragului nu-l mai cunoscuse, PirinteleArsenie depigise crimult relalia obignuit6 dintre enoriag 9ipreot. El d^evenise un mentor spiritual a|-intregii populalii^din
sutele de sate din zonele limitrofe qi din cele mai inde-pirtate col;uri ale !5rii. Incinta curlii mlnlstiregti-era mare,intinzAndu-r" p" latura de sud est, pe multe zeci de hectarede pdgune,la cire se puteaajunge pri-n nigte porli ugoare, dinsArma ghimpat[. in timpul ser6atorilor de peste an, cAnd segtia ci-predici pirintele Arsenie, acele zeci de hectare erauumplute cu mii de credinciogi, in marea lor majoritate 
Dan Lucinescu
de cdtre Rusia bolqevizati, a fost harul gi mila lui Dumnezeu,aplecati asupra romAnilor. Pirintele Arsenie Roca apolarizatalituri de foigele binelui, o mare parte din studentime, care lainstaurarea antichristului rusesc in RomAnia, in iurul anuluiL948, a fost martirizatl in cele mai atroce chinuri in inchisoa-rea Pitegti, unde domina ordinul impus de generalul comu-nist Nicolschi: ,, de a le siri carnea pe pereli prin torturi".
Pirintele Arsenie a creat in cadrul Ministirii de la SAm-blta o adevaratf, migcare spiritual5 a Filocaliei, la care parti-cipau mii de intelectuali din toate colgurile lnrii gi majorita-tea l6ranilor din satele fhgirigene, extinzAndu-se ulterior inaproape toatd !ara, aqa cum remarca marele teolog NichiforCrainic. Studenqimea din toate centrele universitare venea laMlnistirea SAmbita pentru a-l asculta cu entuziasmul tine-refii pe Pirintele Arsenie, pe care-l considerau cel mai marevizionar al acelor vremuri. Datoriti imensei personalitilia Plrintelui, majoritatea liranilor fhgirigeni au ficut abo-namente la Filocalia, care era in curs de tipirire la Sibiu, incea mai sirac[ perioadi din ultimii ani, datorati in princi-pal secetei. Jara Figiragului, ca gi multe alte locuri din 1ari,trf,ia o renagtere spiritual5, prin aparilia miraculoasi a unuinou apostol al lui Iisus. Miracolul acesta se petrecea in pliniagresiune comunisti, dirijat[ de trupele de ocupalie sovie-tici, constituind un paradox, posibil numai prin voia Celuide Sus. Era incredibil ca in perioada cAnd elitele neamuluierau ucise sau bigate in pugcirii, sl se produci o reinvierespontand de mare intensitate a spiritualitilii cregtine, impo-tiiva cireia comunismul ocupanfilor lupta cu toate forfele.Activigtii de partid din Bragov gi Figirag erau uluili gi decon-certafi, venind in cele din urmi sl stea de vorbe cu PirinteleArsenie, la Ministirea de la SAmbita, pentru a-l convingesi devini membru de partid. Ei li demonstrau cl ideologiacomunistl este de partea slracilor qi cI are multe puncte
PARINTELE ARSENIE BOCA ulr sfAnt al zilelor noastre
comune cu ceea ce face Pirinteie Arsenie Boca. Rispunsuls5u a fost plin de bunivoinla, spunAndu-le cI el va fi primulcomunist, atunci cAnd aceqtia vor crede in Dumnezeu. $an-sa mare a tuturor celor care-l adorau pe Pirintele gi a mariiernulalii spirituale apdruti in acea perioadi, a fost debutulderutant al instal5rii comunismului intr-o lari cre;tini, totalanticomunisti. Liderii importanfi de partid erau congtienlide ostilitatea populatiei, neputAnd inci in acea perioadd deinceput si introduci teroarea, care din picate s-a aplicat cutoati gama ei de criminalitate, incepAnd din 1948.
Pirintele a rezidit biserica ministirii, reaiizAnd lucruriexceptionale intr-un tirnp uimitor de scurt, neducAndu-sesi-gi vadl mama, la Vafa de Sus, pentru cI el era intr-o le-gituri spirituali permanenti cu_99, fard ca aceasta si-qi deaseama. $tiind, datoritl acestei legituri, ci bitrina mami eraingrijoratd gi voia s5-gi vada fiul siu, care-i era mai drag decAtorice altceva pe lume, 4_vi,zut:o spiritual cum vine spre el, laMinistirea SAmbita. CAnd a,,vdzut-o" apropiindu-se cu tre-nul, a trimis un credincios cu clrufa, sI o ia din halta Voila,cea mai apropiati de mlnistire. La pulin timp dupi ce ci-ruta trimisi de Plrintele trisese aproape de linia feratd, venisi trenul, al ci.rui vagon in care era mama Pirintelui, se opriexact in dreptul acesteia. Mama Pirintelui coborA exact lAngacirut5, intrebAndu-l pe omul de lAngi ea culn poate ajungeia mdnistire. B5trena fu uluitl cAnd clrula9ul ii spuse sI seurce, pentru c5. fusese trimis de Pirintele sd o ia. Aiunsi laministire, s.-a dus direct in biserici, unde, in altar, era fiul ei,agteptAdu-l cu neribdare si iasi de acolo. Pirintele stia exactce se intAmpli, continuAnd intentionat sI stea acolo. Dupioarecare timp, cAnd bitrAna se siturase si-gi agtepte fiul, in-cepu si plAngi, negtiind ce se intAmpl5. Peste pufin de la in-ceputul lacrimilor mamei sale, iegi Pirintele Arsenie din altargi, imbrafiqAnd-o cu afecliune, ii spuse ci ii era dor de plAnsul
Dan Lucinescu
ei, pe care-l gtia din copilirie. CAnd rimaserf, singuri, bitrAnaii spuse ci i-a fost probabil rugine cu ea, de aceea nu a spusoamenilor cd este mama sa; rispunsul Pirintelui fu prompt:,,Dacile spuneam cine egti, fiecare ar fi vrut o bucati din hai-na dumitale". Mama Pirintelui i-a spus la aceasti primi viziticl, atunci cAnd era insircinati, avizut cu ochii minlii exactce vede ea acum la Ministirea SAmbdta, o frumusele caremult timp i-a rimas in minte.
Toli cei din Mdnlstirea SAmblta erau uluifi de mAncareaPirintelui Arsenie, care era aproape inexistentd. PirinteleMladin gi ceilalli preofi care-l cunoscuserd inci din perioadastudenfiei de la Sibiu gi cAnd lucra cu Pirintele Stiniloaie latraducerea Filocaliei, spuneau cn i;i pregltea singur mAnca-rSA-&-ppEt, compusl in principal din morcovi cruzi sau daliprin rizitoare.
Unul din multele aspecte uluitoare la Plrintele Arsenie,era cunoa$terea oamenilor, in zonele lor cele mai ascunse, pecare psihiatrii le consideri inaccesibile gi care determini toa-ti gama de comportamente antisociale. De fiecare dati cAnderam in preajma Pirintelui, mi se revelau faletele,nesfArgiteale capacitilii lui ep-istemologice, neintAlnite nici la oameniiconsiderali supradotaf i. Qg+ogtggr Pirintelui Arsenie .nuaparlinea rafiunii, qi-puterilor transcedentale la care ajunse-se, precum marii isihagti. Am asistat la intAmpliai de genulcelor menfionate, cind un tAnir credincios il rugi pe Pirin-tele si-i spund daci si se cisitoreasci sau nu, cu o fati care ise p5rea potriviti pentru el. Plrintele i-a spus cf, ar fi bine sdi-o prezinte, sau mlcar s6-i arate fotografia acesteia. CAnd i-aardtat-o, Plrintele s-a uitat atent-cAteva secunde, dupi care i-aspus cI r-Lu-i Potriviti pentru eL Aceasti cunoagtere profun-dI a sufletului umary i-a determinat un supranume, respectiv,,Biciul lui Dumnezetr". Cei care l-au cunescut pe Pirintelepot afirma ci nu"mai int5lniseripanl la el un suflet atit de
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noastre
elevat, despre care afirmau ci este incadrat in rAndul sfinfi-lor, firi a face nici un riu nici celui mai picltos, dar apirAndtalnele lui Iisus, precum spovedania, Sfinta euharistie, tainacisitoriei gi a curileniei sufletegti a celulei debazda societifiicregtine, care este familia.
Fiind congtient de marea responsabilitate de duhovnic, a, in s is tat asup ra co mp o rtam en tel o r um arle, cgr.g*zu_L$pll,9aji iBgl-e-Lige' Fol a insistat in predicile sale asupra capitolelor de_ir-npgrtanfi vitali din viala oamenilor, prezentate simplu,pe inlelesul oricirei minli umane. Un exemplu de abordarea fost acela numit ,, necazurile produse de copii, pirinlilor'iSub aspectul unor fapte banale, PSrintele Arsenie aborda te-m_4tlci ge,setice de mare importanfe. \llglgdata, spunea Pi-rintele, p.?Jinlil nu trebuie si acuze copiii pentru faptele lornegative, demonstrAnd ci inJreaga culpabilitate aparline pi-4-uflor, care au iqg,elst conduitele cerute de bisericl celorcare sunt cisltorifi. perbqfi cqqllqrjitrebuie si se gAndeas-c5 la _ rg_gp onsab ilit"teffi acestor obligalii co -boari individul de la nivelul uman la cel Anjma]&. CAnd bir-batii tineri se culci cu nevestele lor, in perioada de procreere,trebuie si se gAndeascS.lajainarasitorie,i, in care ambii solitrdbuie si participe la ea, nu ca la o distracfie, ci cu o.-ma[eBlpgnderc, privind soarta copilului rezulat din actul sexual.'CAnd birbatul yine seara acas5, dupi ce a trecut prin cdrciu-ma apropiati, unde a biut cAteva pahare, se culci surexcitatcu sofia, f6re afi conqtient de starea de semiebrietate in carese afli, tollnindu-se in patul siu, in plini incongtienli despregpy_iftgtea conceperii ln acea stare. D_egr q-apro-.du-s fe_cunda-r-egrnesglg-eond4ii, se poate afirma cu certitudine civiitorulcopil ve fi tarat sub aspectpsihic, eu consecinle multiple, im-previzibile. Qopilul niscut in aceste condilii are toate ganse-l. de g SgPg"$fl glg$.p-ljle unui tatf, incongtient, ajuns la nivelsubuman.In mod certp-er-inlirvor avea multe nepliceri de la
Dan Lucinescu
cerca s[-i salveze, indrumindu-i Pe calea impiriliei, aqa cumnumea Sfinlia sa, calea spre impirllia Cerului. Trebuie de
factori ostili acestei !iri. Dupi realizarea RomAniei Mari, in
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noastre
1919, osemintele miilor de ostagi romAni, provenind din lup-tele din Caryalii meridionali gi risiriteni, din primul rizboimondial, zdceaurispAndite pe crestele munfilor, constituindhrana parliali a silbiticiunilor. in niciun alt stat europeanqu s-a petreculun asemenea sacrilegiu privitor la eroii nafio-gah, in alte state construindu-se pentru ei cimitire memoria-le. Ceea ce mairimisese din oasele acelor eroi au fost parlialadunate de abia dopi trecerea a peste zece ani de Ia incetareaprimului fizboi mondial gi aduse la mausoleul eroilor de laMirigegti. $arii pseudo-cregtini gi reali dugmani ai acestei
Dan Lucinescu
lor". Qe fiecare dati cAnd se oficia acea sfAnt5taini, PirinteleArsenib hcrim-a. Acela era plAnsul mistic in fala mireliei luiDumnezeu.
lara fusese ocupati de trupele rusegti. Ea s-a cllugirit, pri-mind numele de maica Alexandra qi devenind stareli la m5-nistirea ortodoxi infiinfati de ea. in perioada gederii sale laBrary principesa Ileana a fost un exemPlu unic de demnitategi de modestie in acelagi timp, facAnd multe acte de caritate,
oameni din zonl care-I cosiderau un sfAnt in viali. Aceastdviitoare maic[ avea un suflet superior, fhcand eforuri de a-gieduca copiii pe nivelul cregtin al spiritualit5fii. Ei au urmatcursurile gcolii primare din Bran, impreunl cu copiii !5rani-lor din jur, gi erau imbrlcali la fel ca ceilal$, in costumele tra-dilionale ale zonei Branului.
de oameni, acela ci ,rDomnul Iisus Hristos yine din cAnd incAnd in viala noastr5, ca.omr p€ntru a nu se uita adevirul ab-
28
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt al zilelor noasrre
s olut al existenlei S ale'i PjriaLele fu qen_lc vo rb e gte de sp re c A-teva asemenea cazuri, qllulavAndloc in L940, cind s-a produsdezastrul evacuirii forlate a locuitorilor Basarabiei. Pirintelefusese trimis pe acele locuri, pentru a invila de la specialigtiidin zoni tradifia metaloplastiei, respectiv producerea icoa-nelor acolerite cu argint sau aur, sau orice alt metal stfiluci-tor. Exact in acea perioadi cAnd Plrintele se afla ln Basarabia,U*RSS:ul a dat ultimatum Ron{nigi de a se retrage in douizlle, cu armata gi cu toate autoritllile de stat din Basarabia,care era teritoriu pur romAnesc. Ticilogia acesfui stat comu-nist, cu antecedente inci din perioada faristi, s-a manifestatsi de aceastl dati, nerespectAnd termenul de retragere. Dupingn0ai aJi au venit tancurile rusegti care au blocat gosele-le, oprind astfel scurgerea refugialilor pe principalele gosele.
in acele momente tragice, cAnd Lnele familii abandona-seri cirufele, luind in mAni doar clteva boccele, au apS.rutcAteva avioane ugoare, care aruncau manifeste, demonstrAndprin confinutul lorprimitivismul regimului de teroare sovie-tic. Unpreot aflat in refugiu cu familia, mergAnd peste cAm-puri cu un mic bagaj in mini, ridici de pe plmAnt unul dinmanifestele aruncate din aer, pentru a afla ce mai vor acei cri-minali.
El a fost curios si gtie ce vroiau rugii comunizalisi trans-miti miilor de oameni fugirili din gosele pe tot felul de hAr-toape, ca pe nigte jivine ce trebuiau exterminate. Acel texthilar, de mare primitivism sufletesc, ii- indgm4a sI nu maifug1;i si rimAni in raiul sovjlig, dAnd exemplu pe o femeiestahanovisti, care reugise astfel, dupi munci inumane, si pri-meascl drept rasplatl un patefon ( !! !).
Dan Lucinescu
U_nitifi militare romane au fost oprite de tancu-rile rusegti."t. rr"titeri din urml cu mare vitezd, impugcAndu-i pe uniiofi1eri, iar soldalilor gi gradalilor rupAndu-le epolefii' S-acreat un conflict internafional, datoriti omorArii sub genile auneibaterii de artilerie romAnegti la Herla , care refuzase si sepredea gi s[ li se rupi epolefii. Josnicia ruseasci a mers pAniicolo, incAt au molificlt harta teritoriului cedat din nordulBucovinei, degi existau copiile gi originalele hirlilor iniliale.
P-erintele Arsenie reugi si se urce in ultimul tren care Pl.T"din gara Chiginiu, in care'erau_ingrimidigi unii peste alfii,oam"eni disperali care gtiau c[ daci nu reugesc se fuga, vlfmuri cu sig-uran,ti in Siberia, dupi lungi 9i mari suferinfi. Elavea in mAlne o mici boccea luatd in pripi qi o pAine de for-mat mic, pentru a-gi potoli foamea. La un moment dat, elzdtri-n apropiere un omsla$, care privea cu tristele profllqd! dgz-.- -astrul d1n jurul lul intrega lui figuri exprima o imensi durerepentru toi ce vedea. Felindu-i-se mili, Pirintele,se intinseipre el, oferindu-i pAinea ce o avea in mAni. CAnd plrintele
"-intint mAna Spr3-lg-e4 figuri ce exprima o maximi durere,
omul respectiv displru instantaneu. Pirintele po,vestegte ciatunci s-a cutremurat de acea clipi mistici dindu-gi seamacI era insuqi Fiul Domnului, cu chipul durerilor de care -v-or-bea Isaia: ,rmielul" care ia plcatele noastre.
Pirintele Arsenie l-a rnai vdzvt pe-Domnr''l-Iisus, in plinl .suferinti a teroriicomuniste, cAnd oamenii erau luafi noap-tea de la casele lor, pentru a intiri rAndul mucenicior in cre-dinla Atotputernicului. Pgintelg Arsenie sPunea in diverseocazlici Domnul lisus Christos vine uneori in viala noastriq3.q.m-o.,b-1tnuit, amintind oamenilor ci El a fost qi om, pentrua putea mAntui p9 cei credinciogi, acceptAnd jertfa supremi acrucificlrii, in cele mai mari chinuri omenegti.
' Studenlii de la Facultatea de Teologie din Sibiu ftcusericAteva versuri de chemare in jurul Plrintelui Arsenie:
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfdnt al zilelor noastre
Venili acum si dim darulLa Ministirea BrAncoveanu,Venili acum cAt mai e vreme,Ne cheami Pirintele Arsenie.
Plrintele nu-i llsa pe studenli si cAnte strofele dedicatelui, spunAnd: ,,N-o cAntali, c[ mi leagi!'i Plrintele Arseniedep[gise cu mult stadiul sufletesc al monahiei, iar lunile pe-trecute la Muntele Athos i-au dat prilejul si triiasci viala deisjhast, de care avea nevoie in multe momente. El stitea laMinistirea SAmbita, in mijlocul oamenilor, pentru a-i ajutagi a forma sufletele celor tineri, in special pe cele ale studen-filor, p-reviztnd dezastru.l ce va veni peste intreg poporul ro-mirl prin ocuparea !5rii de citre Rusia sovietici inl944.
Cirarea pe malul apei SAmbita, ce urcl sus pdni la celemai inalte creste ale munlilor F5girag, este cutremuritoareprin mirelia peisajelor ce se desfigoarl din ce in ce mai sil-batic, pe misura inaintirii spre piscuri. Am avut bucuria de aface de mai multe ori acest drum, de Ia mlnistire spre col$iBolaceni, simlind ci mi infrilesc cu duritatea muntelui pecare-l stribiteam gi cI sufletul imi este mai aproape de atot-puternicia divini. Poteca urc[ silbatica vale a rAului SAm-bita, pe malul ei drept, la altitudine din ce in ce mai marefald de firul apei, de care te despart multe zeci de metri. ApaSAmbetei a $pa! timp de milenii stAnca de granit a muntelui,mf,rind gradul de silbiticie a acestei v5i. Intr-o iarni am ur-cat cu schiurile in picioare aceasti vale, datoriti' ztrpezri foar-te abundente din acel an gi a greut[fii mari a rucsacului plinde alimente, pe care-l aveam in spate. Am avut cAteva clipe depanica, cAnd schiul dinspre vale a derapat, pribugindu-mi,in adeviratul sens al cuvAntului, spre hiul ce se deschideasub mine. Emoliile au durat doar cAteva secunde, oprindu-
30 3r
Dan LucinescuPARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt al zilelor noastre
oameni in varstd, ajutali de cei in putere. cei care au asistatla acea oficiere, rpun ci niciodati vreo slujbe linutJ de pi-rintele Arsenie nu 1 avlt elevalia spirituali ca ceadin munte,de la chilia Pirintelui. oamenii plangeau, iar intregul munteprrea ca se aldturi acelei sfbgietbare rugiciuni. DJpa termi-narea slujbei oficiate acolo de parintele-rvsenie, oJmenii aucoborAt m_untele, m,ergand spre casele lor din cAmpia Figira_gului, cand, dintr-odati , auzird.cum se cutremuri. muntie detri^snetele ploii care se revirsa peste pimantul uscat, la fel casufletele acelor oameni. Ei erau^ infriiigi cu ogorul gi cu mun-ca lor de zi cu zi, inrlfand rugi citre'oo-tti, ca ogoarele sIrodeascS. s-a dus vest-ea repe-de despre rugeciune"?ir, -.rrr-te a Plrintelui, care a fost aicultate de Celie Sus.
Existenla de dupa moarte are, printre multe carateristicipe care le vom afla fiecare la randuisiu, aceea a atemporaliti-
lit,i,"tl..Fv a igq.tg1dlq-Ul11l , careimplicit dete-ffiini il aW-e-tralrtatea. In incercarea cregtinilor de a aflamai multe despreDumnezeu, ql_ericij le spun ce 4-g_g!!a$t_epqgtutip-dsni, ceeace_ exp rimi asp._a!_ialitate4. gi atemp o ralitatgi D ivinutui. pirin-tele Arsenie a fost, fire nici un fel de dubiu, un sffnt in via-ld', .ca.r e, p.1ig Stemp o ral!14_gea sp iritului s iu, gtia desfh gurareaevenimentelor. Eram la Ministirea Sambria in anul1946,cand cei pufini €are supravieluiseri prizonieratului sovieticse intorceau pe la casele lor. Numirui celor care nu s-au maiintors niciodati erafoarte mare, datoriti condigiilor neinchi-puit de grele, avute la minele din siberia, ,",, .hi", al aceloracare lucrau la minele de c[rbune de la Nitropetrovsk.- -D"pa slujba din prdurg oamenii se raspd^ndeau spre case,le lor, uneori chiar alituri de pirintele, cire avea tr'eburi petot intinsul mindstirii. La un moment dat, o liranci de varstit":di.^.ery
ir g."nunchi-in fala pirintelui, iugAndu_l cu la_crimi in ochi sd-i spuni daci sopl ei, care a c{zutprizonier,se va intoarce acase sau nu. Reicqia pirintelui a fost ferma,
33
Dan Lucinescu
spunAndu-i si se ridice gi si in{eleagi ci el nu este ghicitor,ea trebuind si se roage de DumnezeuAtoputernicrl. Com-portamentul femeii a fost cutremuritor, aruncAndu-se cu tot
Acea chilie in munte, iubiti de Pirintele Arsenie, a fost lu-
s eari, avdnd grij e s,a fi e ap rinsfo cul in timp ul intregii nop !i, caoamenii r," po"ta dormi, frr5- a simli ricoarea nopfii de mun-te. Unul din acei oameni, Dobrin Ioan din Sivistreni, acumun om in vArst5, igi aducea aminte cum Pirintele ii atenlionasi termine poveqtile de la gura focului, avAnd nevoie de lillig-te pentru a se ruga.
, Odati, cAnd Pirintele le vorbea in perioadele lor de pauzi,el ii intrebi: ,r-Cum vi se pare voul ci suntem noi acum, vor-bind gi muncind in numele lui Dumn ezetJ?",Ia care aproa-pe toli rispunseri: ,r-Suntem aici precum Domnul Iisus cuapostolii".
PARINTELEARSENIE BOCAun sfint al zilelor noastre
in ultima vineri de lucru la chilia din munte, Pdrintele le-azis: ,,-Acum coborAm ios; ducefi-vI si vi spilali, ci s-ar putqasI nu mai urclm in acest loc. inaltul Mitropolit Bilan nu Prea
i:,rVine, mii, gi tltucul tiu'l Acesta veni intr-adevdr s[n1tos,
rusine.-.""Fi"."r. credincios care venea la Pirintele Arsenie dldea
dupn posibilitili bani pentru biserici 9! pentru pomelnice.peiintele ii indruma spre un vas cu deschidere mare, in care
34 35
Dan Lucinescu
si puie ce vor si dea. Printre cei venili acolo erau gi oamenicu foarte pufine posibilitnli materiale, neavdnd de murte oribani si se intoarci acasi. La sfhrgitul fiecirei slujbe, pirinteleanunla,cu glal tare-si vie la el toli cei care nu au'bani si ajun-gi acasd, sau Ie trebuie pentru diferite necazuri. El finea inmAni acel vas mare cu bani, iar cei necijifi treceau prin fafaluir luAnd cu mAna lor cAli bani aveau nevoie.
Ministirea SAmbita era unloc de pelerinaj care impresio-na atdt prin numirul mare al celor care-l ciutau sufletegte pePirintele, cAt gi prin diversitatea acestora, de la bolnavi-gi bi-trAnir la toati gama de fiinfe umane. Printre acegtia dominaucei tineri, in special studenfimea, care forma gcoala mare asufletelor care-l ciutau pe Dumnezeu, prin haiul netigiduital Perintelui Arsenie. Li acea gcoalr spirituali particip'au cupredileclie studenli gi studente la litere gi filoiofie, li gelle
$t", la teologie gi mul$ ce studiau gtiinlele exacte, precumhzica, matematica, politehnica gi altele. U:r grup de studengila teologie il intrebi in una din zile pe piriitefe .om si de-monstreze existenla lui Dumnezeu cAnd vor fi preoli? pirin-t-ele le-a rispuns cn tlsngi exis:tqnfq li {blgl lo_r de a fi tfebu_ia sedemonstreze existenla lui Dumnezeu. Prezenf" r'tn,.ri pt.ot,avind hqrul lui Dumnezeu in sufl-et, domini riul gi atrige pecei buni. Njng-e"$j.nu are voie si judece pe un preot, pentru cd.pe el il va judeca -Dumnezeu, mult mai ierre. decAt pb d$i, ur--3"d, sI rispundf, pentru nerespectarea har,ului cipitit printaina hirotonisirii-
La pirintele Arsenie veneau gi foarte mulg intelectuali,unii cu vArste inaintate, dar gi sute de 
Dan LucinescuPARINTELEARSENIE BOCAun sfint al zilelor noastre
de 4-5 luni ca si-mi pot explica acea stare Premonitorie, avu-t5 in preajma colfilor Bolaceni din Figirag.
Arestarea din 1948 gi plecarea la Prislop
Tragica capitulare necondilionati de la 23 Augustl944, aadus RomAniei gi poporului siu dezastre atAt de mari, carenu mai pot fi regisite in decursul intregii ei istorii. Din p5-cate, istoria este subiectiv[ gi dictati cu forla de invingltori,iar deformirile, omisiunile gi inexactitnlile acesteia rAmAn cutrecerea vremii drept evenimente istorice adevirate, cu girulunor aqa zigi istorici.
Este necesar si fac o precizare referitoare la aga-zisele ade-vlruri istorice care se referi in exclusivitate la poporul rus.O analizi pertinenti scoate in evidenld factorul malefic alconducitorilor acestui popor, care s-a manifestat prin do-rinla silbatici de hegemonie qi de deznalionalizare a zeci depopoare, incepAnd dln secolul al XV-lea qi pin5 in prezent. in5 secole de existen!5 statah, respectiv din 1500, cAnd existadoar principatul Moscovei gi pAni acum, statul Rus s-a ex-tins spre est, in prima fazdpindla Urali, continuAnd apoi cu-cerirea Siberiei qi ajungAnd in final la Marea Galbeni, undeau fost oprifi temporai deJaponeziin\907.inl945, Rusiaa declarat rizboi Japoniei, in ultima zi inainte de incetareaconflictului mondial, ripindu-le japonezilor jumitate din in-sula Sahalin. in urma cuceririlor statale rusegti, au dispdrutlimbile popoarelor cucerite gi chiar o parte din locuitori, careau fost ucigi gi dugi in Siberia; in locul autohtonilor s-a extinspopulalia rus5. Un exemplu cutremuritor este cel al Bucovi-nei de nord, ocupatl ca urmare a pactului Molotov-Riben-trop gi a cirei populalie a fost parlial ucisl prin deportirile
3839
Dan Lucinescu
in Siberia; orasul Cernluli are astfel o populafie majoritariruseascd, prin repopularea forlati de citre armati qi de ci-tre_ alli funclionari ai imperiului rus. Ceea ce mi miri gi manelinistegte in mod deosebit este nepisarea si isnorarea to-tala a statelor vest- europ en e p rivjtg-iq._ ti
".Laid extindere
teritoriali ruseascS. Nt^caz fi"ii";;nt "rt"
."i J y"-etiqiiestice a Poloniei, ocupati de r.ugiin-Jgg9, ca urmare a acelu-iagi pact Molotov-Ribgntrop. Anglia si Franla s,-9 f4c_g.asq q!!unjmic de aceastd tragedie, degi in momentui acela dramlticdin 1939, ar4bele stat_e aLdat_aslguri.ri.ferftoriale po|onjei. inpacea semnatd la aga-zisa victorie din 1945, cele doui puterieuropene nu au manifestat nici o vagi intenlie de disculpare.
D up i. cd derea Uniunii _S, owietice, a reap ir-ut-visul d e lie ge -monie al lui Petru cel Mare, in cadrul schimbarii nume]uiir.rRusia, degi o parte din statele din fostul imperiu rus gi-auobflnut independenfa. Si-a pus cineva dintre^romAni intre-barea iU_qqs5r.fiEglise de istoricii romAni se men(ioneaz| ciin secolul XIX Principatele rorrrane au fost alternativ ocupa-t9 de-armata rusi, insumAnd 38 de ani de ocupalie? Mg."tg-da aplicat[ de Hli in cursul ocupaliilor teritoriile, a fost ceaspusi de ministrul de externe Molotov inlg44, cAnd a fostatenlionat c5-rugii vor avea probleme cu ocuparea Romaniei,locuitorii ei fiind viteji gi independenfi. RiJpunsul lui a fosi
pAruNfBLs ARSENIE BOCA un sfAnt al zilelor noastre
de cei ce au creat aqa-zisul armistifiu, a schimbat generalii ro-mani, comandanli pe frontul contra rugilor pe aliniamentulTg. Neaml- StAnca,
-Rosnovanu-Ia9i, ",gqii,-&e-npffi.prdonAnd
oJtagilor si tto mai tragl nici un glon! impotriva p-ozifiilor ru-segti, s$pn-du-qg $ig'pf-o;gjziona1.e.-a cu munilii a frontului re-spectiv,Peste 20.000 de soldali gi ofileri ai armatei romAne aufost luali prizonieri, supravieluind un sfert din er, iar trupelerusegti au inaintat firi nicio rezistenli spre sudul Moldoveigi apoi in restul Munteniei, in timp ce in noul ziar ScAnteiase iliruiau numele noilor localitafl cucerite de armata roqie
,,biruitoare".Comandantul suprem, Generalul Ion Antonescu, a fost
aresiit, iar conduceiea statului a fost preluati de ruqi.' D-ata semnlrii armistiliului a fost de 13 septembrie1944.
Tgatg.punuglg_t#li au fost luate de armata rusi ca pradi derai$6i, inclusiv navele militare qi civile romAnggti, impreunicu tot parcul aviatic militar gi civil. Printre capturi a figurat qicelebrul bric gcoali,,Mircea cel BetrinI
Renumita fabricd de avioane militare IAR de la BraEov. a
&pl-ifumsntage pAnS labuloanele de prindere pe podeaua debeton, iar intregul parc de avioane a fost luat de asemenea capradi de ritzbol.. h-une din minele plrisite din nordul Olte--triei
erau depozitate in lingourl pe;te 17 vagoane -d-" a.tlr, carereprezentau contravaloarea petrolului gi a cerealelor v€ndutede statul romin Germaniei. Aceastl mare cantitate de aur afostluatl-integral de ruqi, care au avut 9i obrlznicia de a-lacu-zapemaiegalilAntonescu, in procesul lui de condamnare lamo-arte, cf, a distrus economia firii, in timp ce tq$i-anali;tii
t cI RomAnia avea,la data ocu-
.gqpel{ economie dintre tirileoi tvtondiJ.]"
''
ii _b-alfg-c-qlte.a acestuia de cltreratf, prin declararea ca zi natio-
ci nu vor avea probleme, datoritica nu_vor avea probleme, datoriti experienfei cumulat{in se_cole de hegemonie, apiicand planurile bine cunoscute astfel:,,qn sfert din populatie trece de partea invingitorului, uq_4lt,ulr srer L t:rr popuraue uece qe partea rnvrngatorulur, uq_4tstgrtil omorAm, al treilea_sfe:t il deportlm in Siberia, iar ul-timul sfert din polulit'i9--l-e pqpn in lund'i Nic_t_g{r jstoric dinperioada de ocupare iusedsii i RomAniei nu JiCiii m[car unrAnd despre a-_{,_evirurile armistifiului de la 23august. Majori-tatea romAnilor tineri gtiu doar cI s-a semnat un irmistiliu curugii, care a fost benefic, terminAndu-se astfel rizboiul. Reali-tatea a fost, insi,cu totul alta gidramaticd. Complotul format
40 4r
Dan Lucinescu
nale a RomAniei azilei de 23Auqust.Marea majoritate a popurafiei?in Romania era ostili atat
comunismului, in numele ciiuia rusii ocupaseri !ara, cit giruEilor^in general, cici dupi independe"t"';tii;;it de Ro-mdnia fage de turci, lugii deveniseri periiolul numarur unul-:lliy ":i.
Aspectul hilar provocat i" .o_rr.,ismul rus, innumele cdruia ocupaserd lara in 1944, a fost numirul mem-brilor de partid din Roma.ri", ."r" era de ordinul sutelor,, si-milar membrilor unui cl'b sportiv. Repursi"i;rt d;;irr,, gl;;statul -ce-i reprezenta a fost f"r-".r"ni aceeaqi, indiferent deschimbirile de nume ale ace^stuia.
Este demn de remarcat mmin faga de strdini, pe care, i.cu prietenie si se aciueze in aa ciror agresivitate fata de Roripirea provinciei voievodale Basarabia, in rgr2. Dupd aceas-
rzie si srea cu trupele pe terito-rutut, sub pretextul rdzboaielorrmAni au reugit si_i invingi peenla in 1877, sub conducerea
i:,TH**:tr#:tffiffit:mAnegti.
31, sa piriseasci teritoriiie ro-
Dezastrele produse Romaniei de crtre Rusia au continu-rdus de ei a fost in)gI7, cdnd,mperiului Habsburgic, aliturifrontul pe zeci deklometri,
rtru ostagii romAni. Cu jertfenchide acea bres6, atacati de.zen.Zecile de mii de rugi care
dAnd oragele gi satele gisite i" :t# retras in debandadi'prd'-
pARfNfglE,aRSENIE BOCAun sfAnt al zilelor noastre
RomAnii nu au memorie scurt5, atunci cAnd cei apropiafilor sunt ucigi gi prndali de ,,rusnaci", aga cum ii numea popo-rul.
La trecerea doar a20 de ani, romAnii s-au izbit din nou decriminalitatea ruseascd, U.R.S.S.-ul reocupAnd Basarabia ginordul Bucovinei, gi generAnd alte pierderi umane gi materi-ale de necalculat.
FalI de aceastl succesiune de agresivitate, crimi gi jaf, ro-mAnii au cipitat o respingere organice fale de tot ce era ru-sesc, in pofida marii toleranle care ii caracterizeaz5. Aceastas-a transformat, in timp, intr-o incompatibilitate de nerezol-vat intre poporul romAn gi vecinul de la Rislrit, cel care ne-aagresat aproape doui secole.
Previziunile lui Molotov s-au realizat, acel sfert preconi-zat din rAndul populaliei trecAnd,,cu arme gi bagaje" alituride ocupantul rus. Conform planului, ar fi trebuit ucis un*altsjefi din populafie gi alt sfe--rt trimis in surghiunul siberian.eakulele finale au condus la o solulie mai ugor realizabili decltre cqn-ducerea rgge1sgi a RomAniei, care trebuia pusfl inpracticl ng"{I}gi dupi consolidarea forlelor de represiune gidesfiinEarea monarhiei gi a forfei spirituale reprezentati debiserica cregtin[.
Prima mi,sur[ luati in cadrul consoliderii puterii comu-niste a fost cea a decapitlrii armatei regale a RomAniei, princondamnarea la fiiiarte a mareqalulu-i Antonescu gi a var-furilor de comandi ale acesteia, iespectiv marii genlrah ro-mAni. Mlsura imed-iat. urm.itoare a fost lichidarea intregiiarmate, prin punerea in disponibilit-ate a tuturor ofiferilgr,pletindu-le in avans solda pe 6luni. in locul lor au fost pro-movate la conducerea armatei militari din cele doui diviziiformate de Ana Pauker in URSS, din rAndul prizonierilor derizboi romAni, care au ales aceasti cale, in locul mortii in la-girele rusegti.
4342
Dan Lucinescu PARINTELE ARSENIE BOCA un sfdnt al zilelor noastre
ateismul comunist nu o putea distruge. De multe ori Pirinte-le Arsenie spunea celor din jur, care-l iubeau cu tot sufletullor: -,,Si nu mi plAngeli cind voi muri, pentru ci astfel vi voiputea ajuta mai mult decAt din via![.Lanecaz sd mi rugali gie-u voi face tot ce pot si vd ajut'i
T,a sfArgitul lui Decembrielg47, urcAnd pe creasti, la ca-bana de lAngl Colgi Bolaceni, am vrut si-l vid pe Plrinte-le. El era in rugiciune. Nu mi-am putut explica nici cauzaq]4fii tristeli sfaqietoare ce m[ cuprinsese in ultimele zile de
$??"r" pe munte. Starea mea plina de tristele, aseminitoaremomentului cAnd afli despre moartea unor oameni dragi, s-aprodus atunci cAnd, intrAnd in curtea mlnistirii, l-am intAl-
itit p. Pirintele Arsenie total schimbat. inainte de a ajunge Iael, privindu-l de la distanll, mi-am dat seama ci marea catps-tro$.,incepuse. A fost prima dati cAnd il vedeam pe PlrinteleArsenie in rasf, monahalf, neagrf,. Primul lucru Pe care mi l-acomunicat a fost abdicarea forlati a regelui Mihai I, datoriticiruia s-a putut menline un echilibru labil in RomAnia ocu-pati de sovietici. Niciodati nu l-am vizutmai indoliat pe P6-rintele Arsenie ca in acele momente de dupi abdicarea rege-lui. Am scos aparatul de fotografiat gi m-am pregltit s5-i fac ofotografie, exclusiv pentru Sfinlia Sa. El a intins mAinile spremine, in semn de refuz al acelei incerc[ri de a-i avea imagineadin acele momente de despdrfire, care intuitiv mi se plruri afi de lungi durati. Pirintele igi completi refuzul prin semne,cu ultimele cuvinte auzite de la el: ,rNu acum Dane, qApd v"a
[_iA-rba-verde!". Pentru Pirintele Arsenie, acea iarbi verde apurificirii societilii romAnegti nu a mai sosit in aceastd via!5,plivind la ea din luminata Lume a implriliei Cerului.
La implinlrea a patru ani de la ocuparea armati a RomA-niei, conducerea sovietici igi realizase premisele necesaretrecerii la transformlrile brutale qi inumane ale colectivizhli
;ijr etatizirii fabricilor gi a tuturor formelor economice exis-
Dan Lucinescu
tente in RomAnia.Qftimul act de mare criminalitate a fost desfhgurat in luna
Mai !9 \8, p rln 4leq!4l! -i4 _m as i in int1e4ga- !ar6, a cf i u n ea p rin -
cipal5 fiind indreptati spre toate centr"ele studen_fegti. Ac;i-unea a fost de o anvenguri extrem de mare, or.rie.il* fiirrdficute concomitent in t-oate centrele universitar",irr rro"pt",de14/15 mai 1948.
in primul val au fost arestali sute de studenli, din fecarecentru universitar, ca expresie a sentimentului de ,rrh
".,r-mulata de mulp ani imp-otriva studenfimii rominesti nafio-nale gi crestine.
Din acea noapte nefasti de 14 rnai 194g, arestf,rile nu s-auini la prima destindere-politicirii supravieluitori din sutele depolitic au fost elibera(i. ZeciIeciriile gi lagirele comuniste ausipate sub zidurile de detentie,ntre care fruntea criminalititiirugciriile pitegti., Gherlan Aiud,ea Neagri gi de multe alte lo_
curi rimase secrete.Mormintele delinulilor erau notate codificat de conduce-
rile pugciriilor, firi a fi cunoscute nici dupi trecer"u "
p.rt"18 ani de la ciderea comunismului, privani familiile si pe ceicare i-au iubit sd le poati aprinde m*icar o lumAnare.
' ^
_ Pirintele Arsenie fusese hirtuit de organele comuniste,dar greul pentru dansul gi peniru toli roiranii se accentuaodati cu infiingarea nouluibrgan de represiune politici detip sovietic, numit securitate.
!e=ste.4 valului de arestdri efectuate in mai r94g se rispandi
Tf *" jl i".rt:"gl !ar5, pirintele Arsenie gtiind deja d'espreele, inci inainte de abdicarea regelui, prin harul siu de.ciar-viziune. in una din dimine;ile di'n uliimele zile ale lunii mai,
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfdnt al zi lelor noastre
Pirintele se rug5 toati noaptea, pregitindu-gi a doua zi di-mineala un mic pachet care continea numai obiecte de cult,precum o icoani mici, o evanghelie gi citeva lumAniri iuchibrite al6turi, nepunAnd in micul bagaj nimic pentru cor-pul s5u. Pirintele gtia deja c5 securigtii erau in drum spre el,ducAndu-se sd se roage in altarul din pidure. Masina'securi-t5!i oprise lAngi turnul clopotnilei, vaiindu-l cum se ruga inaltarul de lemn, care era in apropiere. El nu s-a oprit din rug5-ciune decAt atunci cAnd securigtii intrar[ def a in micul altar,anuntAnduJ si vini imediat cu ei. Pirintele le-a spus si maiaqtepte pulin, ci mai are ceva de ficut. Echipa de securigtiera intimidati, dar gi infricogatl, pentru ci auzise de puterilespeciale pe care acest mare cilugir le avea, aducAnd masinade teren chiar lAngi altarul din pidure.
Un cilug[r adusese in grabl micul bagaj al Perintelui Ar-senie in timp ce goferul securist, urcat la volan, roti cheia decontact pentru a porni motorul maginii. Spfe stupoarea tu-turor, motorul se rotea, f5rd insi sd porneasc5. $oferul aveafa;a transpirati, in timp ce ceilalli doi se schimbarl la fa!5,intrAnd in panici. Pirintele le vorbi calm, spunAndu-le ci vamerge cu ei firf, probleme, daci il_vo-r__li_ga- cdteva minute si-gi'termine o treabi. ingrijorafi, securiqtii ii ficurd semn si seducf,, in timp ce goferul, ajutat de ceilalli doi, incercari dinnou si porneasci motorul. La un moment dat gi-au dat sea-ma ci vor rdmAne fer6 curent la baterie, renunlAnd resem-nali sI mai incerce. Plrintele apiru peste pulin timp, aga cumspusese, urcAndu-se de buni voie in magina al cirui motorrefuza si funcfioneze. Pdrintele le ficu semn sd porneas cd,,lacare cei trei se uitar[ nelinigtifi, pentru cd gtiau cI aceasta numai funclioneazi. Pirintele ii ficu semn goferului s[ invAr-ti cheia, iar cAnd acesta, neincrezitor, o roti ugor la dreapta,motorul incepu si duduie, in timp ce securigtiiintrarS. in pa-nic5. Pirintele Arsenie le spuse mustrltor ci nu ar fi avut nici
47
Dan Lucinescu
o problemii daci l-ar fi lasat de la inceput s[ faci ce trebuia. in
clipele urmitoare magina securitilii se indreptl spre cetatea
Figiragului, aflati in mijlocul oragului cu aceiaqi nume'Singurul drum Pe care magina securitilii putea merge sPre
Fagera"g trecea prin satele Simbata de Sus ;i prin cea deJos, ai
ciior locuitoriieneau in timpul liber Ia menestire pentru a-l
vedea pe Plrintele Arsenie gi a-i asculta predicile. ,.Astizi este greu de imaginat, in ritmul alert 9i plin de con-
r,'ulsiuni sociale gi in special politice ' ce reprezenta pentru
miile de oameni din pieaj-" Menirtirii SAmblta acel stAnt
in via!1. Plrintele igi intAmpina cu afecliune credincioqii ve-
nili din toate pirlile prii, spunAndu-i fieciruia pe numele lui
mic gi dAndu-i tisprl.rso.ile duhovnicegti la frimAntirile ce
le arrea in minte gi in suflet. Unii dintre ei se ruqinau cumplit
cind, din ceea ce le spunea P[rintele in acele momente, reie-
gea ci le cunostea toate pdcatele, Pe care nu le mf,rturisis-Cranici la spovedanie. Acei siteni aveau mult bun simt 9i acea
triire erirotiva speciali numit5 rugine, care acum este pe,cale
de dispariqie. De fricl de a nu-l intAlni pe Pirintele cAnd aveau
ceva iuginos pe congtiinli, se stridulau si-gi spele picatul,purtAndu-se rilterior cAt mai corect posibil, chiar atunci cAnd^nu-i
vedea nimeni. Doar simpla prgzenJ_a,a Pirintelui intr-oanumitl zonl aducea dupi sine o reali purificare sufleteascia popuialiei din jur.^
Magina t"..tiita1ii inci nu ajunsese pe drumul nafional
Sibiu-Figerag, cAnd sute de oameni apiruseri pe margineagoselei, sa-l vadi pe Parintele lor cum era dus de securitate.bei trei securiqti?in magini intrari in panici, vlzAnd cumnumirul sltenilor creqte 9i cAt de repede se transmisese gtireaarestlrii Pirintelui. La un moment dat securigtii observari cugroazd, cum la cAteva sute de metri in fala lor, goseaua era6locati de o mulqime de [6rani, a ciror atitudine nu avea ni-
mrc pagnlc.
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfant al zilelor noastre
Pirintele, vizdnd panica de pe figurile securigtilor, le-aspus sf, nu le fie fricl, pentru ci el ii va linigti pe localnici.Magina securitigii fu obligata sl se opreasci la cAliva metri deacel blocaj. Securigtii ii ficuri loc Pirintelui si coboare dinmaginl intrebAndu-i pe acei credinciogi, ce este cu ei acolo.Masa de oameni rispunse simultan prin zeci de voci; ci auvrut si-l vadi. Pirintele le spuse calm si stea lingtili, avAndcopii de crescut gi multe alte probleme, nefiind nevoie s[ fieapirat de ei, avAndu-l apdrltor pe Dumn ezeur. in final el lespuse: ,,Duce!i-vd la casele voastre, unde aveli o mulgime delucruri de ficut gi rugafi-vi lui Dumnezeu, care are griji deto!i'i
Masa aceea de oameni se repezi sf,-i slrute mAna, intimp ce Pirintele se depirta cAliva metri, binecuvAntAndu-iin grup, apoi se urc[ in magini, in timp ce oamenii se dddu-rl la o parte, facAnd loc maginii si treacl. Pirintele spuse se-cprigtilor si ocoleasci ;oseaua principalir pe car€ s-ar puteaaduna multi oameni gi si foloseasci drumurile laterale din-spre munte. in cele din urm[ magina securitilii intri in Flge-rag, oprind la sediul infiinlat de curAnd. Pirintele fu dus intr-un birou, oferindu-i-se un scaun. $.gfii se-cqqititii erau deja intemd cu cele intAmplate pe drum, cAt gi in legitura cu felul inc3re pirintele Arsenie liniqtise grupul de fdrani. Peste cAtvatimp veni sd-l vadi proaspitul ;e{ al securit5lii din Figiraq,care-l saluti, aqezAndu-se pe scaunul din fala lui. Acesta iispuse ci el aclionase din ordin superior, insi are convingereacf, Pirintele nu va fi relinut mult timp, nefiind gisite culpecare s[ justifice o condamnare, totul depinzAnd, in final, degefii lui de la Bragov.
Dupi aproximativ o ori, veni unul din securigtii care-l ares-taseri, comunicAndu-i ordinul de a fi relinut intr-o celuli dincSdrul cet[lii F5girag. Spre mirarea Pirintelui, el vizu ci unadintre aripile cet6lii era deja p5rziti de ostagi inarmaJi, urcali
Dan Lucinescu
odioasa asasinare a voievodului. Uga metalicl avea o vizieti,
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt aI zileior noastre
siu se lumini, triind clipele binecuvAntate de Dum4ezeu,ale iegirii din timp gi din spafiu. Primul gAnd fu de a-L ruga peDomnul SfAnt si-i perpetueze acea trlirer prln desprindreasufletului sdu de tot ce era lumesc. Sufletul lui se resemnlatunci cAnd inlelese ci Dumnezeu ii hirizise inci mqlli anide lupti impotriva rdului, atAt al celui din suflelglg oameni-1or, cAt gi a celui diavglgsc impus milioanelor de romAni decitre comunigti, batjocoritorii obrazului insAngerat al lui Ii-sus. Atunci gi-a dat seama sufletul lui greu incercat, cI maieste mult pAnd se va putea afla in nesfArgita linigte, a r-na1iispiritualit5li.
Pirintele agezl m-isula de lemn pe zidul dinspre risirit,transformAnd-o intr-un mic altar, pe care puse tot ce aveain mica boccea luati din chilia lui de la Ministirea BrAnco-veanu. El aprinse o lumAnare pe un sfegnic de..lenrn, cu unchibrit din singura cutie luatl cu el in boccea. Alituri pusecrucea sfinlitifcAt gi SfAnta Evanghelie. Asezat in genunchipe lespedea rece, Pirintele trecu treptat in lumea marei spiri-tualitnli divine, mullumindu-i Domnului Atotputernic, pen-tru revirsarea harului Siu peste omeneasca sa existenfi.
Dupa un timp v*g4i in inspecJ-ie ofilerulde serviciu, insolitde gardianul de pe sectia respectivi, ridicAnd capacul vizeteide la celula PlrinteluiArsenie givlzAndu-l cum se ruga. 94nddeschiserl uga celulei, imediat dupi vizionarea prin vizeti,viz:url, cU stupoare gi groazS, ci aceasta era complet go{5.Cu cAt priveau mai mult celula goali, cu atAt intreaga lor fiin-
!I se tulbura. Gardianul, care provenea din mediul lirlnescdin zonI, avea binele gi mila iniscute in fiinga sa. El fusesetulburat ci trebuia si lie inchis un preot, care era ca un sfhnt,care se ruga tot timpul in genunchi Domnului Atotputernic.Oghii celor doi se mireau in orbite, in timp ce sAngele adu-nat in capul lor le transforma figura intr-un cuptor h fleceri,aproape de a lAgni prin piele. AtAt ofilerul cAt gi gardianul igi
50 51
Dan Lucinescu
scuturau intregul corP, sA se poate trezi din cel mai mare co$-mar trf,it de eivreodlte. Cu-cAt se uitau mai atent in celuli,cu atAt aceasta apirea complet goal[. Deja prin minlile ce-lor doi se depinau scenariile cgle mai sumbre, de arestare 9ide ancheti prin torturl, pentru dezvlluirea intregii op_erafiide facilitare a evaderii unui definut, aflat in timpul anchetei.Nevenindu-le si creadi acea realitate, amAndoi se proptiri in
era iniuntru in carne gi oase. Ofilerul cu fala congestionati,
52
pARtttttLEaRSENIE BOCAun sfAnt al zilelor noastre
de victorie, el se adresi dispreluitor atAt gardianului cAt gi, inspecial, ofilerului de serviciu, anunfAndu-i cI-viitorul lor vafi mai mult decdt sumbru, ei fiind implicali intr-o acliune dederutare gi de inducere in eroare a comandamentului securi-t5.!ii, urmAnd sl se stabileascl in slujba clrui serviciu striin seafl5. Venirea zgomotoasi gi plini de orgoliu a conduc'erii se-curit5lii dldu loc la un spectacol unic. Intreaga superioritategi siguranli de sine a proasp5tului comandant de securitate,s5:-de,zu-mfli ca balonul inlepat de ceva ascufit, cAnd ofileruldgscrviciu, cu fala crispati de iritare, smulse cheia celulei dinmAna gadianului, deschizAnd brusc uga. fu,faga tuturor api-ru celula goali, aga cum raportase ofilerul de serviciu, care-i strigi iegit din fire, s5-i spuie cirui serviciu strlin aparlineacel comandant. Comandantul zonei de securitate Bragov,avAnd gradul de colonel, se deplasi a doua zi la Figirag, undese declangase un mare scandal in mijlocul cadrelor de acolo.Cazul respectiv ajunsese gi la organele superioare de partidcare coordonau intreaga zond,. Ei veniri special si vadi ,rceelucubralii pot scoate nigte cadre de partid, insuficient pregi-tite gi influenlate de curente mistice retrograde". O comisiecompusi din medicul gef al municipiului Bragov, qeful regio-nalei de partid, cAt;i a celei de securitate, fu intruniti in plenpentru a rezolva manifestirile retrograde recente. Cercetdri-le intreprinse de acegtia au decurs la fel ca cele anterioare,vlzAndu-l pe pirintele Arsenie prin vizeti, dar care displreaatunci cAnd se descuia uga celulei.
De comun acord intr-un context de pistrare total5 a se-cretului, s-a ajuns la o hotirAre unic5, de punere in libertateaSalugaru}*ipreot Arsenie Boca. Aceasti decizie era singuracare putea rezolva acel inexplicabil eveniment. Cind a douazi, o intreagi comisie s-a dus s[ puni in aplicare hotlrArea depunere in libertate a Pirinelui Arsenie, aceasta constat[_ciuga celulei respective era descuiati. Plrintele Arsenie Boca
53
Dan Lucinescu
s-a intors in aceeagi zi la Ministirea SAmbita, spre reala feri-cire a miilor de lirani din toati lara Flgiragului 9i a altor miide credincioqi din intreaga !ard.
Aceastl victorie a pirintelui a creat insi premizele hotlri-rii de distrugere a acestuia, prin toate_ eforiuril.g=;i m-eJp-d.eleposlbile, el devenind dugmanul numirul unu al regimului co-munist din RomAnia, reugind temporar si infrAngi prin inal-ti spiritualitate mitul invincibilitilii concepliei r,rnterialiste.
Am reugit si aflu despre o-$€Ii9*dgglS"p,,*ege la fi-in1a sa,despre care gtiu doar cAgiva oameni. Unul din aceste atentates-a petrecut la AAanas.tie4-.Qe;g1c-a, unde Pirintele Arsenie a
&"t-! .o^t$yjt gi a rezistat acelei tentative. L-au aruncat in laculCernica, in condilii in care moartea sa era considerata o cer-titudine. Revenit la locul lui cel drag, acolo unde fiinla lui seinfrilise cu natnra, reugi s[.] aibi in permanenli pe Dumne-zeu in sufletul siu. AvAnd alituri harul Lui, el vizu cu ochiisufletului linloliul morlii care incearci si-i infhgoare intriiagalui fiinli.
Pirintele Arsenie nu numai ci ng era speria! de moarte,dar gtia ci agsap!4"!,f-gpSfe spre impiritia Cerurilor se va facenumai atunCilandO"-".lreu atotpuiernic va hotlri. in no-it-e condilii create, de a fi vAnat ." rSlbati.iunile care cad subglonpl vAnltorului, Pirintele Arsenie imbrici haina morliifap de lumea in mijlocul cireia se ndscuse, dep5gind cu su-fletul vicisitudinele viefii de muritor. Intreaga lui via
Dan Lucinescu
moartea nu ar fi survenit de la sine.Ordinul de plecare la Prislop era dat de Mitropolitul Be-
lan, care, la rAndul lui, era pe muchia de supravieluire in in-alta sa funclie eclesiasti ;i de existen!5. in sine, dacl nu s-arfi supus ordinelor date de partidul comunist, care conduceadirect, atAt ministerul de interne, cAt gi, in special, departa-mentul Securit5lii Statului.
Este de la sine de inleles de ce, imediat dupipvenimente-le din 1989, dosarele P.C.R. (ale conducerii coniitetului cen-tral) au fost declarate inaccesibile timp de 50 de ani, in cadrulprimei formalii statale condusi de Ion Iliescu, care faptic eracontinuatoarea vechiului regim comunist, rebotezat demo-crat.
in acea vreme Ministirea Prislop figura numai scriptic, inrealitate ea nemaiputAnd fi considerati nici la mirimea unuischit. Totul acolo era in paragind, de la cl5direa bisericii laconstrucliile adiacente, de stricti necesitate. intregul perso-nal monahal al acelei aqeziribisericegti pirisite era constituitdin trei cilugiri, care triiau din plin drama creatd de comu-nismul rusesc instalat prin forfa tancurilor gi cu bunlvoinlapregedintelui Roosevelt al SUA, din timpul celui de al doileardzboi mondial, care a ajutat URSS-ul si cuceresci aproapetoatl Europa.
Cei trei cilugiri triiau drama Bisericii Ortodoxe din Tran-silvania. AtAt conducitorii imperiului Habsburgic, cAt gi altepopulalii iredentiste din Transilvania, flcuserl eforturi dis-perate de deznalionalizare a romAnilor, care fuseseri stipAniiacelei regiuni. Domnitorii Jirii RomAnegti, congtienli deacea drami din Transilvania, au cumpirat de la austrieci laraAlmagului gi pe cea a Figiragului, singurele in care nobilii ro-mAni nu ajunseserd gerbi. Constantin BrAncoveanu a ctitoritbinecuvdntata mindstire de Ia SAmbita.
Acegti ocupanli ajunseser[ la concluzia c[ piedica deznali-
56
PARINTELE ARSENIE BOCA UN SfANt AI ZiICIOT NOAStTC
onalizirii este Biserica OrtodoxS, cu ministirile gi bisericile
.et, p9 care in jurul anului 1700 le-au distrus in intregime, prinbombardamentele comandate de un general austrilc, numi,rul lor ridicAndu-se la 70. Tot atunci s-a considerat ci estemomentul prielnic pentru ruperea cregtinilor ortodocgi dinTransilvania de influenla domnitorilor munteni, lesAndu-leintregul _cult ortodox, cu singura modificare ca acegti cregtinis[ fie sub influenfa gi conducerea Romei Papale. Dumne-zeu a aplrat aceasti populalie cu suflet de veritabili cregtini,care a cdpitat pentru prima datl dreptul la studii gratuite laRoma, la Propaganda Fide gi la alte institulii de culturi, avAndca rezultat nasterea $colii Ardelene si renagterea congtiinteinafionale in Transilvania. Dupi aproximativ trei secole, co-munigtii au desfiinpt biserica romAni numiti greco-catolici.,_obligAnd pe enoriagi si revini la suzeranitateipatriarhiei dela Bucuresti, care era subordonati statului devenit comunist.- _C"i trei cllugiri de la Prislop fuseseri greco-catolici gi
obligali prin cele mai sadice metode sf, treacf la ortodoxie, intimp ce sute de preoli gi episcopi greco-catolici au murit incredinp lui Iisus, in inchisoarea de la Sighet.
Mutarea Pirintelui Arsenie la Prislop era in realitate o tri-mitere in surghiun, unde in condiflile de atunci ar fi muritde frig, de boli gi de subnutrifie, neexistAnd nici un enoriagcare si vinf, la o fostd ministire, in curs de pribugire tota-le. Era firesc si se fi intrebat ierarhii care l-au mutat acolope Pirintele Arsenie, cum va putea acesta sd supravieluisc1
I totalS de asistenli medicali,:ie, unde isihagtii mai erau to-La Prislop nu avea cine siri in;olate zone din !ari, sub aspec-
tul reliefului, legitura cu Muntenia putAnd fi efectuati numaiprin silbatica vale a Jiului, a cdrui lpi izvorlgte din cei maiseveri munli granitici ai lanlului Carpatic, munlii Retezat, al
s7
Dan Lucinescu
ceror vArf, Pelaga, atinge inillimea de 2 509 metri. La nordulacestui sever munte granitic se afl[ Jara Hafegului,incircatdde eroicul inceput al poporului romAn, unde s-au destiguratrizboaiele daco-romane, sub conducerea legendarului regedac Decebal. lmediat pe partea nordici a munfilor Retezat,se afl[ celebra biserici Orlea, cAt gi toate vestigiile dacice, infrunte cu cetilile dacice de la Sarmisegetusa. Am fost de mul-te ori in Jara Hafegului, venind din Deva gi ajurlgAnd in zonasubmontani cu trenul cu ecartament mic, numit de localnicidecovil. M-am mirat de ce nu l-a surghiunit Carol al Il-lea pemaregalul Ion Antonescu la Prisop, ci la minlstirea Bistrifa,pentru cI in Jara Halegului sunt locuri la care se ajurrge greu,printre ele fiind gi Menastirea Prislop. Planurile diabolice aleiecurigtilor s-au transformat in proliferarea cregtinismului,acel loc piriginit de la Prislop, devenind o noui MinistireSAmbata, asaltat[ de un numir inzecit de credincioqi, fericilisi-l regiseasci pe sfAntul lor in via
Dan Lucinescu
de Dumne zev, ctJefecte benefi.ce asuPra organismul]ti ottt"ttgi asupra sufletului respectiv. Mlnistirea Prislop face pa1-ie din locurile la care Je insumeazf, reverberafiile spiritualeale milioanelor de oameni care au triit 9i au murit eroic peacele meleaguri. Degi minf,stirea nu este situatl'in munte, ciin zona subirontani, aerul este de mare puritate, iar serile 9idiminelile au rlceala zonelor montane, chiar in timpul verii.Cimitirul este in afara ministirii, la o coti mai inalti, de undeincep pidurile de brad, totul in jur avAnd o noti de severitatedati de relieful cu pante abrupte, pistrAnd dup[ mii de ani
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfint al zilelor noastre
tina gi de distrugere de la ridicini a moralei cregtine.Dragostea adusd de Iisus in lume, a fost inlocuiti de mar-
xi_sm-leninismul rusesc, promulgAnd cu spuml la guri legeade bazi marxisti: ,,urigi, urAgi cu toat[ puterea voastri de oa-meni, dugmanii de clasi gi pe toli dugmanii poporului'lMo-rala marxisti trebuia si inlocuiasci radical morala cregtin5, alcirei element de bazi era iubirea aproapelui. Efr trebuia inlo-cuit5 cu delaliunea, obligAnd pe fiecare s[ divulge orice actostil regimului comunist, preconizAnd aberanta legislalie dea divulga pe propriul copil, pe so!, pe prieten sau pe strlin. inacest sens a_fost promulgatl legea al cirei nume era: ,romisi-une de denunt", iar incilcarea acesteia atrigea dupi sine con-damniri cu inchisoare pAnI la 7 ani.
eei 50 de ani de regim comunist au avut ca efect distruge-r;qmoralei cregtine gi implicit degradarea sufleteasc[, adusilacel mai coborAt nivel. Ceea ce invechiul regim s-a numit pri-etenie, aceasta a dispirut total, fiecare pdzindu-se de celilat,cre6nd o panici 9i o neincredere generalizat[.
In aceste condilii PS.rintele Arsenie era condamnat lamoarte de acest regim criminal, la fel ca cei aproximativ unmilion de cet5leni, delinuli in diverse locuri, precum la canalqi ln toati suita groaznicl de inchisori. Qintre acegtia au su-pravieluit foarte pufini, rdmAnAnd cu multe tare, care in finalle-au scurtat viafa. Acea schimbare produsi la MinistireaPrislop constituia preludiul tragediei prin care urma si treaciP1rintele Arsenie. El vedea cu spiritul greul ce se apropia deel, intirindu-se prin rugiciuni prelungite. El gtia ci trebuiesi treacl prin focul purificator al suferinlelor din viitoareledetenlii.
De abia se incheiase anul 1950 cind, in iurul datei de 15Ianuarie, sosi la Ministirea Prislop magina de teren a securi-tiJii, aparlinand inilial imensului lot de jeep-uri, dat de ame-ricaoi Rusiei, in cadrul legii Leas and Land. Aceasti lege de
60 6r
Dan Lucinescu
Statului.
soarta marelui lor duhovnic. Magina demari cu vitezi mare,
pentru a evita probabil anumite acte necontrolate ale vreuneimaici.
62
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfdnt al zilelor noastre
cu pistolul lAngn el, veni un plutonier care-i spuse P5.rinteluisi coboare, ducindu-l intr-un hol, unde i se ordoni sI scoatltot ce avea la el, inclusiv cureaua gi gireturile de la bocanci.
Rsgimul de detenlie de la sefiile regionale ale securitdliigra cel mai sever, fiind supravegheat direct de conducereasuperioari a celui mai dur 9i firn scrupule organ de represiu-ne. Delinulii din aceste locuri, la fel ca cei din cadrul clidiriiministerului de interne, erau obligafi si poarte ochelari ne-gri, prin care nu pitrundea nici cea mai mici razd, delumini.Acest mod de tratare a delinulilor ficea parte dintr-un amp-luglstem cle origine asiatic5, de distrugere a sistemului nervosatdgJinu!i!-o""r. Ei erau dugi in subteranele sediilor respective,intr-o stare de gog intrelinuti permanent prin cele mai sa-dice metode, pentru cedarea nenroasi qi fizigi a celui aflatin faza de ancheti. Tratamentul celor arestali Ei delinuli desecuritatea statului era similar crl,ffiatarea t^e;Iel$e a pieselorryec.-!4Ie, care erau distruse si aruncate la degeuri, daci nu co-
{.e_ comi. E:gg!Ug^lUl-{_e*c"gp_ al acestora era considerat un suc-cg,q _micgorAn du-se numirul rrdugmanilo r p op orului .
Au fo s t cazur i c And, dato riti c_o."+ glli{rjg i d e ! i nuf i 1or, a ce g t i ang p_uteau sd dea nume reale, inventAnd culpabili imaginari.LJneori, pgnt{u a seipa cu viali din torturile respective, lipaucu disperare cI spun adevirul. ln acele momente de semide-men!5, victima imagina un depozit de arme, de instalalii decomunicare secreti gi altele.
Urrul din cilugnrii de la fostul schit Sihla, imi povestea cum
63
Dan Lucinescu
a aiuns gridina din jurul clopotnilei si semene cu gropile defundaliipentru viitoare clidiri, ca dup5. un crunt bombarda-rnent aerian. In una din zilele de mare teroare impotriva pre-olilor de la ministiri, din acea perioade de teroare comunistidintre anii 19501960, cilugf,rul respectiv fu aruncat intr-un
Jeep al regionalei de securitate Suceava, cu lanluri la mAini giia picioare. Bietul ciluglr nu gtia ci securitatea din zona denord a Moldovei gdsise la o perchezilie domiciliarl nigte scri-sori vechi, probabil din tippul ultimuluir6zboi, in care eraumenlionate un numir de arme militare, pe car6 un sergent leascunsese lAnge o clopotni!1 dintr-un schit de munte, ca sitreacl imbricat civil, de trupele rusegti, care luau prizonieripe toli cei in uniformi sau cu arme la ei. Ajuns la sediul secu-ritifii, cdlugirul fu dus direct in camera de ancheti, care defapt era loc special de torturd, dotat cu tot ce era necesar pen-tru aceasta. Norocul mare al cdlugirului a fost dat de sisternullui nervos extrem de robust gi de o inteligenli deosebiti. Elaflase de mulg preoli gi ciluglri ucigi in ancheti, dAndu-giseama ci trebuia si cAgtige timp, pentru ca in final si-gi con-vingi torfionarii, ci nu au ce scoate de la el.
Slt[ugul gef era o namili inalti gi plini de grisime, carespera ca prin acliunile lui criminale si fie promovat din gra-dul lui de sergent major. Acesta il lu5 cu o mAnI de pe scaunulpe care fusese pus gi incepu sil izbeasci de pereli gi de po-dea, urlAndu-i: ,rScoate, boaiti, armamentul ci te fac bucl!i",incepAnd si-l loveascl cu pumnii gi cu cizmele. Cilugirul gi-adat seama ci nu va rezista mult pAne sIfie omorAt, urmAnd siia de la schit pe alt cIlug5r, ca sf,-l ucidi gi pe acela in chinuri.Atunci a inceput sn lipe cu voce baritonali, si se opreasci dinlovituri, ci le di armamentul. In scurt timp biroul fu umplutde subofileri imbricali civil gi de un ofi1er, care-i spuse si sespele la chiuveti de singele de pe fafn gi sI dea declarafie.
Cilug[rul scrise lapidar cI in curtea clopotnifei este ingro-
PARINTELEARSENIE BOCAun sfAnt aI zilelor noastre
patarmament, dar el nu poate gti exact locul, dar cu siguranlIacesta va fi glsit daci se sapi. A doua zi un pluton din cadrultrupelor MAI, cu hArlefe gi lopefi, pleci gribit si aducl aceaimportanti capturd. Intre timp cilugirul fu dus intr-o celuli,unde i-au dat apl gi o bucatl de pAine. Plutonul acela ajunserepede la schitul Sihla, asaltAnd la propriu clopotnifa con-struiti din lemrg dind podelele la o parte gi gisind in finalnigte ilari din cAnepi, agigali de nigte sfori. Cu convingereaci vor gisi armamentul, ei sipari o bucati mare din gridi-na clopotnifei, pAni se hse seara. Obosili gi plini de nervi sqintoarserl la Suceava, unde reincepurl ancheta cilugirului,care repeta ci armamentul este ingropat in grldina clopotni-gei, ffuia gti unde anume. Operaliunea aceasta a fost sesizatide ministerul de interne unde se gtia cI acele cadre din pro-vincie sunt compuse din lncepitori, care in afari de a bate gid.g -a-ueide oameni, nu gtiau mare lucru. fp lrimis un ofiqerguperior, care era departe de a fi un inger, dar avea o mulgimede probleme mai importante decAt niste armament ascunsin pImAnt, care cu siguran
Dan Lucinescu
Ofi;erul dadu ordin sI fie spilat de urmele torturii, dupacare cilugirul fu scos afari pe poarta securit[lii, dAndu-i osumi miniml de bani, ca si poati ajunge la schitul lui, atenfi-onAndu-l si nu scoati o vorbi despre ce s-a intAmplat.
QlzuI Pdrintelui Ars enie era in atentia co n duc erii Mini ste -rului de interne, depigind cu mult posibilitSlile de rezolvare acelor de acolo, nefiind vorba de fapte palpabile, a ciror culplsi poati fi incadrati in legile existente, chiar aga abuzive cumerau in acea vreme. Incarcerarea lui la securitatea din Bragovconstituia de fapt o metodi de intimidare si de descumpaqi-re in activitatea lui spiritual5, realizAnd minimum posibil, deaJ desprinde de marea lui masi de credinciogi gi de tineretulal cirui lider spiritual era de fapt. Pirintele era adus zilnic, cuochelari negri la ochi, in una din celulele de ancheti, lisAn-du-l ore intregi ftri si vadi pe nimeni.
Anchetatorii-gefi se diferenliau de bltiugi, prin faptul ciaveau un minimum de studii, degi ln prima faz\. au fost pri-mili gi oameni f5r[ studii sau meserie, care prin firea.gi*re-gFtul ler erau utili pAni intr-un anumit punct. Ofilerii aufost instruili inilial la sediul Ministerului de interne de cadreNKVD, c.u diverse specialitlEi in ancheti, pe baza studiilorintocmite in multitudinea de laboratoare de psihanalizi gi inmulte alte specialitifi, rispindite in pldurile de mesteacindin jurul Moscovei. Eglg4.ft_!a cumulat[ de chinezjjn -miilede ani de conducere a marelui lor imperiu a fost preluati giadaptatl in aceste institute, pgntru necesitilile N^KVD-uluigi transmise. securitigilor infiinlate de ei in toate lirile de subcortina de fier, aparlinAnd aga ziselor zone de influenli, con-venite intre Churchill qi Stalin.
Este de la sine inlells cI in faza ei de inceput, securitateafolosea cadre instruite in grabi. U, na din metodelede a deter-mina pe delinuli sl fie maleabili solicitirilor anchetatorilorera crearea unei atmosfere de continui tensiune, in care do-
66
PARINTELEARSENIE BOCAun sfent al zilelor noastre
mina imprevizibilul. Aceasta incepea cu celula de detenfie,care nu avea niciun geam ci doar pereli de beton luminaliputernic de un bec de mare vataj, care nu se stingea nicio-dati. La crearea acestei tensiuni psihice gi nervoase contri-b,uia deplasarea din celuli spre diverse camere de anchet5,in-lg-q$qllat plasate la distanle mari, Parcurse de delinuli in'fotali
obscuritate, dati de ochelarii negri purtali permanentla iegirea din celull. Starea psihicl creati de acele condilii erasimilarl unui zbor intr-o noapte de picurl, atunci cind indi-catoarele de zbor sunt defecte. Asupra definutului se crea osfa-re- de mare anxietate, referitoare la desfigurarea evenimen-telor legate de el. Delinutului i se putea intAmpla orice, de laaruncarea in gol de la un etaj superior, la drogarea cu cele mai"variate metode, coexistAnd in psihiculdqirutului gi posibi-litatea impuqcirii in ceafl, specifici NKVD-ului gi multe alteacliuni de distrugere a persoanei respective.
Pirintele Arsenie era considerat unul din cele mai dificilecazuri de ancheti, elfind imun la toate metodele enunfate,datoriti unei inalte spiritualitifi, care are in asemenea cazurirolul de proteclie total6, similari unei cugti Faraday, in inte-riorul cf,reia poli rezista la cele mai inalte tensiuni electrice,de ordinul zecilor de mii de vol$.{gga$Lirealitate po4te fi in-
leleasf, +$pai de cei care cred iqmarea spiritqalitate divini,care in acele momente de arest la securitatea Bragov, il prote-jau total, ficAndu-l imun la orice acfiune umani distruitivi.
Conducerea superioar1 a securitlfi statului era congtienticI nici una din metodele utilizate de ea in anchete nu aveanici un efect asupra acelei mari personalitili monahale, dartrebuia si mimeze cl igi fac datoria gi ci nu accepti existen-
!a ,runor aga zise forfe spirituale", pe care doctrinarii mar-xigti-leninigti nu le recunosc. Dupi scurgerea a cAtorva zilede detenlie in celuli, fari a fi scos la nici un fel de ancheti,Pirintele Arsenie fu condus prin intunericul dat de ochelarii
67
Dan Lucinescu
ce-i fuseseri pugi pe ochi, in una din multiplele camere deanchetl, fdriafi deranjat de cineva. El era conqtient de situa-
lia in qare este pusl conducerea centrali a securitSlij, care 49gti" ." sl faci in cazul lui, singura posibilitate fiind izolareaacestuia de masele de credinciogi.
Era firesc ca nu toate cadrele din securitate si gtie acestlucru, iar fiecare debutant in acel organ de represiune, doreasI fie promovat, folosind ceea ce gtia mai bine. U. nul din cei."r" .i"., folosili la-torturi,intrl din intAmplare in camera deancheti in care stitea de mult timp pirintele Arsenie, coqsi-derAnd ci sosise momentul sI arate gefilor ce era el in stare,lovindu-l cu mAna dreaptl, cAt putu de tare, unde putu nime-ri.
actelor oficiale de condamnare administrativi.
va oricdrei logici, nerespectdnd nici micar legea talionului,
68
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt al zilelor noastre
nurnitl,,dinte pentru dinte, ochi pentru ochi'1-Regi*y_l go-punist avea ca vector de aplill-ng crima gi rizbunarea pe oricecale. S_Igganul,,no-i _muncim, 49 gan{im-_AptigJ g_i de -mineriiaduqiin Piaga UniveisitAfli de dqmnul fost tevariq Iliescu, segeneralizase prin pedepsirea sub diverse forme, a intelectua-lilor care respinseserl pe noii conducitori.
Am cunoscut o doamnl, depSgind vArsta tinerefii, fostiprofesoar[ de limbi striine, caJ-e a fneut igrprudenla de a nuagrqa noii ocupanfi. Ea a fost obligati si faci oficiul de feme-ie de serviciu la wc-ul de la Universitate.'
in cadrul acestei atitudini de pedepsire a dugmanilor po-porului, ag hotdrAt q? .4e.3. o dispozilie guvg{namgntgla, inafara legilor de drept bxiitente, care si poatl condamnapgrgggs*u[dezkabil, la inchisoare administrativi, P e un anumitnumlr de luni, care putea si ajungi de ordinul zecilor. Astfelau fost luali din casele lor oameni de vArstd inaintatl, chiargi peste 80 de ani gi condamnali administrativ cu munci laCanal.
in aceastl categorie au intrat toli cei care au {e.tiry!fgggltiide staL-li admi.4lstrative in timpul regimului,,burghezo-mo-: * - 3 ' ' - ' . . i
' . . .
gieresc". ftTi fogtii prefecli Ei subprefecfi, la fel ca primarii deora$e sau municipii, dinaniilgz} pini la inceperea rizboiu-lui, au*fost condamnali administrativ, i-ndifere-nt de v6rsteleinqiU[ate ale majoritl(ii acestora. Categoria demnitarilor din
iisi-ffi Oqtot* rb eli. a, in di fe re n t a e ap#te " e ;1 d1 ol p oliti c d, a
avut cel mai dur regim de extermiqare in cadrul inchisorii detJsigtret, deipre ai"e cirei victime s-a scris qi s-a discutat pu-blic, in cadrul aga ziselor,memoriale de la Sighet'i Acestea auincetat atunci cAnd fundatia striini finantatoare si-a inchis
- S'--J*eww *o"*-J+ 1 "
t
porfile. Am menlionaf acest lucru pentru a nu llsa impresiaci guJemarjfe de stinga post revolulionare ar fi ficut acesteacte deosebite.
Viala delinufilor de la canal era extrem de grea pentru cei
Dan Lucinescu
ce nu avuseseri o munce manuali, pentru cl normele de si-
p4t erau de mulp metri cubi de pamAnt pe'zi, iar hrana ziini-
.e .r" condiqionati de indepliniiea normelor respective. Este
de la sine inleles ci uiei unu-l din acei octogenari nu puteausipa 3-.4 metri cubide pimAntpe zr.sau chiar mai mult, nePrl-mind in aceasti situalii mAncarea pentru cei scogi la muncl,cu care, de bine de riu, se putea supravielui. Ei primeau masade definutpolitic care stl1n celule, a cirei valoare caloricf, seridica la 500-600 calorii pe zi, ceea ce ducea la caqexie, speci-fici celor a ciror subnutrilie determinl moa1tea. Supravie-
luitorii regimului de exterminare de la gantierele,,CanaluluiDun[re-Marea Neagri" au fostineri sau la maturitate, care et
Exista desigur 9i un cabinetre, construit din lemn., la fel ceerau folosili nu.mai medici condamnali poli-tic, dar care nuaveau la dispozilie necesartrl de medicamente. Acesta erafrecventat de deqinulii in vdrsti , care erau scutili de iegirea lalucru, infazain care nu se mai puteau line pe picioare. Fog-tii politicieni din regimul antebelic, care nu fuseseri trimigih Sighet, au murit in mare parte la canal, find de multe oriobieitul ilaritifii gardienilor, datoriti fazei de senilitate incare ajunseseri, .J.tr-"re a regimului de acolo. Acestor bi-trAni li se ficeau farse puse la cale de paznici, care se amuzaude cum aritau minigtrii din vechiul regim. -ein.ev-a.imi poves-tea cum un ga:dian il intreba Pe un fost ministru, in vArstl
4.g p-e.t,-u 80- de ani, daci vrea sf, se duci la cabinetul de boliinterne; bietul bitran le rispundea c[ el este de la externe-4ialte glume penibile, pe seama celor care erau gata si-qi deasufletul acolo.- Pirintele Arsenie fu dus cu un jeep, de la securitatea Bra-gov,la laglrul de delinuli de la Ocnele Mari, und,e trebuia sisoseasci-hotirArea condamnirii administrative de 9 luni, cu
PAITINTELE ARSENIE BOCA un sfdnt al zi lelor noastre
muncd la Canll. intreaga regionalS de securitate., care-l c:u-noqtea pe Pirintele, ca urmare a indelungatului filaj a intregiilui activitili incd de la Ministirea SArnbita, respiri- uguraiic[ scipi de el.
putea uneori sd constituie un mare disconfort.
indelungat lntr-un anumit loc, cunoscut sub complexa noti-une de ,,acastr".
caloriii zilnic.inci din perioada studenfiei de la Sibiu, Pirintele minca
7l
Dan Lucinescu
foarte p uli n, t:o_{"c_9yiJ$! qi altle prezentate referitor la stadirrintelui Arsenie, explici iSrteratre el gi elementele de rePresirde zlIe, pAn[ la trecerea in impirilia Cerului.
Celltoria Firintelui de la Braqov la Ocnele Mari nu s-a fi-
cut in condi$ii de menajamemnt a Persoanei lui fizice. Par-
curgerea celor citeva sute de kilometri, intr-o maqini de te-ren?estul de veche, fhri a-l intreba nimeni de mult timp daclii este sete, foame sau frig, ar fi creat grave suferinfe oriclruiom obiqnuit, dar nu Pirintelui, care subordoriase de m-ult ne-cesitltiie corpului marii lui forle spirituale. Pi-tintele Arsenie.nnogi"" demult, prin spirit, chinul zecilor de mii de detinulidin inchisori gi lagire, mullumind prin rugiciuni Dumneze-ului Atotputernic ci i-a dat posibilitatea s[ se smeresaci 9i sise purific? in focul sfbnt al suferinlei. Qrtgi." Pe care o duceauco* era hirizit[ sufletului sdu, care thnjea spre marea puri-ficare spirituali, numitl de Iisus MAntuire.
Ajuns la Ocnele Mari, Pirintele pricepude ce a fost adusacolo prin voinla Celui de Sus. CAteva mii de oameni, avAndin jur iArma ghimpatn 9i foigoare in virful cirora stiteau sol-daiii inarm"fi
"i securit[fii, aveau nevoie, in grell prin care
treceau, de harul sIu duhormicesc. Este greu de prezentatscriptic felul in care s-a revirsat mila Domnului asupra de!i-nugilor din laglrul Ocnele Mari, majoritatea acesto-ra avAndpedepse maril Unii din ei fuseser[ trimigi acolo din Aiud,avAnd pedepse de peste 25 deani, mulli Proveneau din arma-ti, ofi1eri cire fuseleri epurali gi care aveau o atitudine durlfali de conducerile pugciriilor.
Munca de exterminare de la minele Ocnele Mari dldeacertitudine celor din Minsterul de interne, care veghqau' ladistrugerea definufilor politici, ci puteau sclpa de acei foqtiofi1eri recalcitranli din armata regali, foarte repede.
PARINTELEARSENIE BOCAun sfAnt al zilelor noastre
Delinufii din acel lagir contrastau puternic cu cei de la-ca-4al, prin pedepsele foarte mari pe care le aveau., ei proveninddin inchisorile celor sortili si nu mai iasi -din ele, preculp ,r{uftgatulAio4 care determinase moartea unor mari persona-litl1i intelectuale gi spirituale.
Qitualia grea de la canal, care nu poate fi contestati de ni-m eni, apirea p alide plilt. -q-f Uzi-m-e-,a. j.i".sd-ulu, ln sp e ci al ceadelqqeleb;aZarcd., parte din temnila Aiud, cu regimul deeJ1tgru14;am.afigat fhre regineri de citre conducerea pugcirieirespective.
Bunul Dumnezeu a lucrat prin oameni, oferinduJe spriji-nul divin celor venili din Aiud la Ocnele Mari, prin persoa-na binecuvAntati a Pirintelui Arsenie. Pentru a comPensamunca grea din subteran, escavdnd metale care confineaunoxe foirte grave, aveau dupl iegirea la suprafali regimul delag[r, care se diferenlia total de cel celular. Dupn iegirea dingut, delinulii erau liberi sI circule prin lagir, avAndu-se con-vingerea din partea administraliei ci in curind nu vor maipreLentanici un pericol politic, datorit[ noxelor zilnice carele scurtau viafa.
Pirintele Arsenie fu repartizat in una din barlcile exis-tehte, care erau in permanenlI ocupate de cei ce iegeau sauurmau sd intre in schimburile de lucru din subteran, numitein limbaj mineresc rrguturi". Vestea sosirii Pirintelui se r6s-pAndi extrem de repede, mul$mea de delinuli venind pesteel in numer mare. P[rintele le-a explicat ci nu poate face sluj-bi qi nici si lie predici, ambele atrigAnd pedepse colectivefoarte severe. El i-a rugat si se imparti in grupuri, care si seplimbe pe aleile lag[rului, unde va putea sta de vorbi cu eimai neobservat, mai ales ci-i relinuseri hainele, obligAnduJsi imbrace salopetele de min[. Prezenla Plrintelui Arseniein mijlocul acelor oameni, care erau intr-o suferinfl greu deinfeles, fu pentru ei o mare binefacere psihicl gi spirituali.
72 73
Dan Lucinescu
Uimirea numirului mare de delinufi, care avure bucuria sistea de vorbi cu perintele, depigise orice limita, ficAnd fie-care in parte efortul de a-gi aminti unde putuse pirintele si-icunoasci, adresAndu-se fieciruia pe numele lui mic 9i ata-cAnd in disculiile avute, tocmai problemele care-l frImAntau.Pirintele le spunea fieciruia ce era mai important pentruei; unui definut care nu putuse dormi nopfi in gir, pentru cinu gtia nimic de sofia gi copilul lor dupi ce fusese arestat,ii spuse si fie linigit, pentru ci au venit plrinlii lui si-i aju-te. Aceasti u$urare de suflete, ficuti de P1rin@le, era pentruacele momente mai mult decdt orice altceva. Unii definufi auvrut sI-i cadi in genunchi gi si-i sirute mAinile. Au inceputsI se organizezeintre ei, pentru ca fiecare si aibibucuria de ase lumina in cadrul intAlnirii cu acel sfAnt in ri"!", care veniseacolo in mijlocul unor mari suferinfe, pentru a le alina greulce le apisa sufletele.
in cele din urmi ofilerul politic al laglrului a sesizat ce seintAmpla cu majoritatea definulilor, care de la venirea aceluipreot pireau schimbafi, atAt din punct de vedere fizic, cAt gicomportamental, devenind senini gi linigtifi, comparativ cuzbuciumul puternic din intrega lor fiin1i, avut cu pulin timpin urmI. El raporti comandantului lagirului ci noul venitde la Bragov are o mare influenfi asupra definufilor, nu subaspect politic, ci religios. Adresa trimisi de Ministerul de In-terne, in care se afla sentinla de condamnare administrativia Pirintelui Arsenie, sosise de aproximativ doui zile gi se aflape biroul comandantului, care nu avea nici o grabi si o ci-leascl, nefiind cu menliunea rrurgent" sau rrconfidentiat': lncele din urmd i se ficur[ delinutului sosit de la Bragov, for-mele de trimitere la gantierul Poarta Albi, din cadrul com-plexului,,Canalul Dunire-Marea Neagri'l
Plrintele p[risi lagirul de la Ocnele Mari, plecAnd cu tre-nul, insolit de un ofi1er aparlinAnd acelui loc de detenfie,
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noastre
considerat de mulli ca un lagir al morfii. Pirintele era im-bricat in hainele civile modeste, cu care venise la Regionalade securitate Bragov, feria a atrage atenlia celor din jur. El iispuse ofilerului si nu fie ingrijorat, pentru ci el nu are nicicea mai mici intenlie de a fugi de sub escorta sa, privindu-lsemnificativ in ochi, cu o privire detagatl de ceea ce se in-tAmpla in jurul s[u. Aproape instantaneu figura ofilerului sedestinse, nemaiavAnd nimic din tensionarea de pAni atunci.Cil5toria destul de lungq de la un capit al larii cdtre celilat,decurgea firi nici un incident, P[rintele Arsenie fiind hote-rAt si-gi ducl crucea credinlei lui, cu totali linigte sufleteasci,primind cu recunogtiinln fali de DomnulAtotputernic, sufe-rinfa pe care i-o dedea, congtient de rolul ei purificator. Celmai neinsemnat moment de tulburare privind suferinla princare trecea anula parlial harul lui Dumnezet, care se revir-sa asupra celui care accepta total suferinla. Plrintele il aveape Dumnezeu in sufletul sf,u, riminAnd senin la tot ce veneaasupra lui, gtiind ci totul se fbcea cu voia Celui de Sus.
Lrilial au fhcut o escali in Gara de Nord, luand duplaproape doul ore de agteptare, trenul spre Constanfa. P5rin-tele observi imediat dupl trecerea Dunlrii o parte din imen-sul gantier, unde se formau sufletele superioare gi tot acolounde erau marile cideri faustice, in hiul deznldejdii gi a re-negdrii a tot ce este superior, inclusiv credinga in Dumnezeu.LIn avocat cu mare suflet qi cu o atitudine superioarl in falasuferingei, imi spunea dupi ce se terminase iadul rizbuniriicomuniste, ci suferinla pugclriei pentru cauze superioare aredoui cIi distincte: a innobil5rii sufletului prin suferinfi, sau aciderii sufletegti totale, spre fazasubuman5.
Trenul cu cei doi, preot crucificat gi securist in vAltoareamarilor incerciri, opri in halta Poarta Alb6, de unde in cAtevaminute ajunserl la comandantul lagdrului de delinuli poli-tici. DupI semnarea unor formalititi, ofilerul pleci gribit si
74' /s
Dan Lucinescu
ajungi mai repede la el, in timp ce Pirintele Arsenie fu luat inprimire de un plutonier, care-l duse la magaziade depozitarea hainelor civile qi de unde-gi lui hainele din material vlrgat,numit zeghegi lenjeria cazondde corp, pantalon, haini, man-ta gi o tichie din acelagi material, toate cu un grad de uz:udavansati qi penibile din punctul de vedere al igienei, nedeo-sebindu-se de cAlpele de spalat pe jos. Gardianul ii comuniciPirintelui cI fusese repartizat la brigada 7-a, formatd din 42de delinufi, impirfili in 6 echipe. Primul contact al Pirinte-lui a fost cu geful de brigad5, care la fel ca ceilafi gefi, nu eraconsiderat delinut politic. Viala la canal era ext4em de grea,daci we-unul din gefi era pus sf, extermine pe un delinut dinsubordinea sa.
Brigadierul la care fusese repartizat pirintele Arsenie, eraGheorghe Avarvarei, un om voinic, cu aparen
Dan Lucinescu
cutul,,burghezo m o qieresc", asupritorii clasei muncitoare.
dividuale de sipat zllnic, care erau de ordinul a multor metricubi. Nimeni din cadrul conducerii lagdrelor nu a avut vre-
asemlnitoare.Problemele mari nu au fost intAlnite de ocupanli la in-
telectuali, despre care Marx sPunea ci aceqtia constituieo categorie labili gi inconsecventl. De la ea flcea excepliestudenlimea gi armata, ai cirei ofileri erau formali de miciin colegiile militare, cu o educalie speciali, care avea ca prin-
PARINTELEARSENIE BOCAun sfdnt al zilelor noastre
ce. Nenorocirea cea mai mare a acestui popor, a fost deter-minati de rusi, care au flcut mari eforturi sd ocupe zoneleromAnesti, incepind din secolul al XWII-lea gi pdni acum,ocupAnd nordui Bucovinei gi intreaga Basarabie.
Datoriti Angliei prin Churchill gi Americii prin.Roose-velt, au fost omorAli de cltre ocupatia ruseasc[ milioane deromAni, printre acegtia fiind gi cei de la canalul Dunirea-Ma-rea Neagr5, unde a fost chinuit gi Pirintele Arsenie Boca.
Grupa in care fusese repartizat Pirintele era formati inte-gral din oameni care depdgiserdvArsta de 60 de ani, care dupdprimele luni de lucru, prezentau toate simptomele pribugiriifizice totale.
Gheorghe Avarvarei incerca si mlreascl pe cit posibil nu-mirul de metri cubi declarali ca sipali de acea grup5, putAn-du-le da destul de rar, dreptul la alimentalia acordati celor cunormele indeplinite.
Sosirea Plrintelui Arsenie in mijlocul delinulilor fu ase,mindtoare cu o oazi salvatoare de la moarte. La sfArqitul pri-
op-r_ife.aF*up-ra PS.rintelui, care ii spuse zAmbind ci se poatevedea efectul intiririi grupei cu inci un om. AvarvareizAm-bi, continuAnd se-l priveisc[ pe Pirintele, fir[ a-gi ascunderespectul fala de noulvenit. Plrintele il intreb[ zAmbind dacamai gtie ceva de la Miria gi copilul lui, VasilicS.? Reaclia ace,lui om care tAnjea in fiecare clipn dupi familia lui fu brusci,schimbAndu-se la fa!i. Brigadierul il intrebi mirat daci P5-rintele este din aceeagi localitate cu el. Pirintele se uit[ cu-b_h-ndet" la acel om chinuit sufletegte, spunandu-i ci dste din
Dan Lucinescu
trecut[.
in timpul detenliei in celuli, de un criminal de drept comun,pus cu el in celuli in acest scop. Au existat brigizi conduse
d-e criminali bltlugl avAnd complici pe cei din conducere,
lucririlor la acel gantier gigant, care ingrozise opinia publicl.Minciuna gi falsul care au caracterizat regimul comunist
PARINTELEARSENIE BOCAun sfant al zilelor noastre
in majoritatea acliunilor sale, au intervenit gi la justificareapentru opinia publici, a opririi acelor mari lucriri. Felul cuma procedat statul comunist romAn, condus de rugi in acelcaz, devine incredibil pentru oamenii din societilile norma-le. Cu ajutorul presei comuniste gi a tuturor sistemelor demanipulare a opiniei publice, s-a fbcut cunoscut,,felul ingro-zitor in care cinci ingineri, care conduceau tehnic lucrlrilede proiectare gi execufie a lucririlor la acel canal, au sabotatstatul comunist romAn, la ordinele unor forle capitaliste dinapus". Procesul gi judecarea acestor rrtridltori ;i agenfi stri-ini" a fost public Ai a avut ca verdict condamnarea li moarte acelor cinci ingineri. Acest proces, precum 9i sistarea lucruluiIa Canal a avut loc dupi ani grei de crime gi suferinfe, care auconstituit epurarea noii societili comuniste de ,putregaiulb urghezo -moqi eres c al fostului regim capitalist".
Soarta celor gapte colegi din echipa in care fusese repar-tizatlalucru Pirintele Arsenie Boca ar fi fost mai mult decAttragic5; ei urmau si slsbeasc5 continuu, pdni la pribugirealor fizici si nervoasi, iar expierea acestora urma si se produ-ci intr-una din sordidele barici ale condamna!ilor adminis-trativi de la Canal. Dumnezeu i-a iubit pe acei oameni, tri,milAnduJe pe Plrintele Arsenie in mijlocul lor. Harul divin
Avarvarei stArni curiozitatea gardianului ce avea in pazd, acea
8r
Dan Lucinescu
zonl. Acesta era un !5ran din zona dobrogeand, care fusesercpartizat datoriti ,,originii lui sinitoase"-si faci armata latrupele Ministrului de Interne, denumit in general MAI. Elprovenea din cele cAteva sute de firani sdraci din Oltenia, careau fost improprietirili cu zece hectare de pimAnt in Cadrila-ter. Dupi cedarea acestuia Bulgariei, inl940, acegti colonigtiprimiseri in schimb 5 ha de teren arid in Dobrogea. Duplterminarea armatei el rispunse favorabil ofertei de a se inca-dra in trupele MA[, primind dupl un curs de trei luni, gradulde sergent, fiind repartiz[t la trupele din regionala Dobro-gea, care efectua paza definulilor de la canal. El veni in modspecial si vadl acea echipi, care din codaga bfigdzli conduside Avarvarei, incepuse sI depigeasci zl7nic, normele destulde mari. Atenlia ii fu atrasi de un de{inut de virsti medie,nou venit la canal, al cirui chip se diferenfia vidit de ale celordin jurul slu. Gardianul veni direct la el, intrebAndu-l curi-os, ce meserie are. Pirintele se uiti lung la el, cu acei ochi deun albastru iegit din comun, care radiau lumini gi bunitate,rlspunzAndu-i senin ci este cllugir. Efectul asupra tAnf,ruluisergent fu evident, schimbAndu-se la fali gi oprindu-se bruscdin intrebarea care intenliona si i-o punl. Instrucliunile pri-mite interziceat discufiile cu delinufii, tocmai pentru a nu fiinfluenlali de acegtia. Privindu-l prietenos el se rezumi in afelicita intreaga echipi pentru felul cum muncea.
Comportamentul echipei in care era Pirintele se schimbain bine pezicetrece, deplgind inexplicabil starea de depresiea fieciruia din ei. Intreaga echipi era in permanenla in jurulnoului venit, a cirui forfi spirituali ii intirea in suferinta lor.Pirintele era binecuvAntat in mijlocul lor, influenfAndu-le in-treaga fiinEa. Din starea de disperare in care se aflau, revenise-ri la o buni dispozifie, aseminltoare perioadei lor de liberta-te. Ceea ce nici unul din ei nu putea pricepe, era fenomenulprin care dintr-odati imensul greu al slpatului la acei metri
82
pAruurerB ARSENIE BOCA un sfAnt al zilelor noastre
cubi de pimAnt, impugi prin normi, dispiru complet,lisAndloc unei stiri de acceptabilitate care determinl realizarea ln-tregii norme gi uneori chiar deplgind-o.
Gardianul de pazi veni de mai multe ori la brigada lui Avar-varei, si vad[ cum reuqesc oamenii din grupa lui si sape miide metri cubi de pimAnt, fiind slabi gi nedepringi cu muncafrzicl,. Privirile ii furi atrase imediat de cel ce spusese ci eracilugir, ale cirui brafe aclionau cu ugurinla unui excavator;mormanul de pimAnt scos de el mlrindu-se cu repeziciune.CAnd plrintele se opri din lucru si se odihneasci, gardianulveni lAng5 el gi-i spuse si facl mai des pauzele de lucru, pen-tru cI datoriti lui au dispirut problemele cu aceastl brigadlde care rispundea.
Raporturile dintre paznici gi echipa in care era,,cllug1rul",nume dat Pdrintelui de citre acegtia, erau din ce in ce maibune, tratAndul pe acesta cu respect gi chiar cu oarecare fri-ci. Pdrintele era cunoscut peritru puterea sa de comunicareprin spiritr putAnd lua legltura cu cei care-i erau dragi, pre-cum cu mama sa, ce locuia departer la Vala de Sus. El a aflatpe aceastl cale ci este bolnavi gi ci nu mai are mult de triit.De fiecare datl cand se odihnea la indemnul gardianului, ellua legitura cu cea care-l adusese pe lume qi care triise ca omaici de ministire.
in una din zilele care au urmat, pirintele se duse la gardiangi-l rug[ s5-l lase cAteva ore si se odihneasci, promilAndu-ic5-gi va indeplini norma de lucru. Acesta ii spuse ci poate sise opreascl din lucru, avdnd incredere in el. Restul grupeimuncea de zo4 vizAnd ci plrintele are probabil nigte pro-bleme. Ei se uitari in jur sal vadi cum se odihneqte, dar nureugiri si dea de el. il vizuserl insi in acea zi extrem de trist9i de ingAndurat gi binuird ci acea stare era datorati bolii ma-mei sale, despre care le vorbise.
Gardianul trecu de cAteva ori prin dreptul zonei de lucru
83
Dan Lucinescu
a ,,cllugdrului", negisindu-l probabil datoritl odihnei decare avea nevoie. Ghinionul sergentului apiru, insi, c6.nd lo-cotenentul care rispundea de paza integrali a zonei incepuimpreuni cu gardienii din subordine, verificarea numericia delinulilor, aflAnd despre un posibil control al securitiliicentrale. Totul fu in ordine pani ajunseri in zona in care lu-cra brigada lui Gheorghe Avarvarei, din subordinea sergen-tului nou venit la canal. Ei incepurl numiritoarea, dar lip-sea un definut, identificAndu-l a fi lipsi tocmai pe ,,cilugir".Imediat s-a dat alarma in'toat1 zona din subordinea locote-nentului, alergAnd cu tolii si vadi daci zona ingrldita a fostsparti, pentru a facilita evadarea definutului. Fiind inci inplini zi, locotenentul nu a vrut sd dea alarma generali, pAnInu g5segte locul prin care s-a produs evadarea, sperAnd astfelcI vina va cidea pe cel care avea acel loc in pazi. Negisindnimic, locotenentul hotiri si repete verificirile tuturor zone-lor, revenind in cele din urmi la brigada de care aparlinea Pi-rintele; intreaga formalie de c[utare era epuizati, cu qiroaiede transpiralie pe figuri gi cu frica pedepselor ce vor decurgedin acea evadare, deqi totul din vastul sistem de paz6 era in-tact. incepAnd din nou numirltoarea oamenilor din grupadin care ficea parte ,,cilugf,rul", aceasta indici ci nu lipsegtenimeni. Gardianul zonei incepu si se uite la fiecare delinut inparte, vlzAndul spre surprinderea lui pe Pirintele Arsenie,care sipa cu sArg la malul canalului. Locotenentul gi intreagaechipi respirarf, ugurafi, neinlelegAnd totugi ce se intAmpla-se, dovedindu-se ci nimeni nu iegise din zoni, iar toate gar-durile exterioare erau intacte. Gardianul il intrebi mirat pePirintele unde a fost in acel timp, la care acesta ii spuse calmci s-a odihnit, primind pentru aceasta aprobarea lui. Acestaii spuse ci totugi el a lipsit, nefiind vizut de nimeni, degi nuerau semne ci p[risise lagdrul. Rispunsul dat de plrintelei-a uluit pe to!i; ,,Inpauza de odihni pentru care am primit
pARtUftIpARSENIE BOCAun sfdnt al zilelor noastre
aprobare, am fost la inmormAntarea mamei mele, la Vafa deSus'i intreaga echipi se retrase spre treburile fieciruia, nein-lelegAnd nimic din ceea ce se petrecuse. Si plece cineva gi sIse lntoarci din MunliiApuseni, in aproximativdoui ore, firda deschide sau deteriora vreo poartl sau vreun gard ghimpatal lagirului, era in afara puterii lor de inlelegere.
Conducerea securitilii prelul imediat problema, fiindconvinsl ci pirintele a dormit pe undeva neobservat, ne-putAnd fi plauzibilS plecarea si intoarcerea de la Vala de Sus,unde ar fi asistat gi la inmormAntare, in doui ore jumitate.Unul din coloneii comandan{i din cadrul securitifii, ddduordin si se verifice daci Preotul Arsenie Boca a participatsau nu la inmormAntarea mamei sale care a avut loc in Vatade Sus.
Rispunsul a venit direct generalului comandant al Depar-tamentului Securit6lii Statului, gi se confirma participarea lainmormAntarea mamei sale din localitatea Vala de Sus, a pre-otului cilugir Arsenie Boca.
A doua zi sosi la comandamentul securitilii de pe lAngi$antierul Canalul Dunire-Marea Neagrd ordinul de a punein libertate pe numitulArsenie Boca. iriqedinqa avuti inicestsens se hotira in unanimitate cf, acest preot poate fi mai binesupravegheat in libertate decAt inchis, de unde poate pleca giveni cAnd wea.
Revenirea la Ministirea Prislop,din lagirul de Ia Canalul Dunire-Marea Neagri,
in anul1952 pAnn in 1959
Eliberarea plrintelui Arsenie de la canal a avut loc pe lamijlocul anului 1952, plecand direct la mindstirea lui, unde
85
Dan Lucinescu
funcliona numai ca duhovnic al maicilor, dupi alungarea c5-
lugirilor de acolg toli fiind fogtii lui ucenici."Datoritd clarviziunii ce-l caracteriza, Plrinteie qtia c[ anii
lui firl suferin![ vor dispirea repede. Acea revenire la bine-
cuvAntata Min[stire Prislop gtia ci va fi scurtl, dupl care va.iste, care in Pofida eforturilor,;ic. in acei qaPte ani care-i maiea minlstire, care rimisese Pe,a instalirii comunismului, ca-
re-;i arita din plin adevirhta fa!5, pirintele se reglsi deplin in
puiernica sa l6gaturl cu Divinul, intlrindu-se pentru ultima
si cea mai grea parte a vielii lui.intotdeintt" 1itt"" seama de suferinlele grele ale celo,r pe
care-i intAlnea, precum a fost cu colegii lui {9 munci de la
Canal. VizAnd dlsperarea din sufletele lor, la eliberarea pirin-telui, acesta s-a indurat de ei gi a mai muncit impreuni inci
doui zile, filcdnd tot ce putea pentru a-i int[ri sufleteqte'Revenirea Plrintelui-Arsenie Boca la MS.nistirea Prislop
constitui un reviriment spiritual pentru fervenlii religiogi dinintreaga !ari. Se reedita fenomenul spiritual de la MlnistireaSambIta, din perioada in care Pirintele era acolo.
Din pdcate, rlul comunist nu se consumase inci, in intrea-ga pr[]Antuind un imens val de criml 9i distrugere a totI" r,r era conform cu materialismul vulgar, de tip tractorist,impus de conducerea comunist[-a-lirii. In acea perioadi desfAiqit al deceniului gase din secolul20, valul de ur[ gi de cri-minalitate din RomAnia ajunsese la apogeu. In pugcf,rii erauucigi delinulii politici cu un sadism f5.ri margini. ln 1952 incnnu incetaseri climele din Pitegti, la fel gi in pugciria de tristdamintire Gherla, unde marele tartor era un fost ldcituq ajunscolonel, pe nume Goiciu.
in cadrul unui grafic de agravare Progresivf, a- terorii co-muniste se poate constata c[ maximul acesteia a fost atins in
pARItttEt-gRRSENIE BOCAun sfAnt a1 zilelor noastre
perioada 1952-1960. Aceasta coincidea cu revenirea Plrinte-lui Arsenie la Ministirea Prislop, in care urmffrirea activitiliisale a fost continu5.
Prin aceste observalii permanente, conducerea securitlfiiqi implicit cea a Comitetului Central gi-a dat seama ci riulpartizanilor din munli era aseminitor unei picituri de apiintr-un vas, comparativ cu cel al ministirilor rispAndite inintreaga !ar[. Acestea,,contaminau" din punctul lor de vede-re, o populalie intreagl cu o trlire spiritualS, total contrariecomunismului, pe care trebuiau si-l impund tuturor celor cedoreau si scape cu viali gi si nu m[reascl numirul delinufi-lor politici din pugclrii. Alarmantd din punctul lor de vedereera in special zona subcarpatici, unde nu s-a putut face co-lectivizarea. HotirArea lor finali a fost cea de aplicare a unor,,mlsuri revolutionare", printre care se aflau gi ordinele de de-molare a bisericilor gi cel al eradicirii totale a monahismului.Acesta, impreunl cu fenomenul religios au fost considerali,,factori retrograzi ai societ5lii'] avlnd efectul de ,,drogare apopulaliei'i
Spre sfArgitul celui de al gaselea deceniu s-au ficut mii dearestlri printre toli cei ce participau la manifestiri religioasede amploare, fiind considerate manifestdri ostile regimuluicomunist. Arestdrile au continuat cu fcrqtii delinuli cu pe-depse mici, care aveau manifestiri ostile, precum participa-rea la parastase sau la vreo inmormAntare a unui fost delinutpolitic, fiind considerate manifestiri gi chiar comploturi im-potriva noii ordini sociale. Aceqtia primeau pedepse exageratde mari, dela}} de ani in sus, sub iustificarea incadririi aces-tora ca recidiviqti.
Tot in acea perioadi au fost arestafi cei care au avut im-prudenla sd comenteze emisiunile postului de radio,EuropaLiberi". Un fost delinut politic cu condamniri mari imi po-vestea cum soseau cei proasplt condamnati, in celulele cu ve-
Dan Lucinescu
acliunea de formare a lofurilor de,,antirevolulionari"'Comitetul Central ordonase securitllii si curele noua so-
rea pentru perioada grea in care ajunseseri.Atunci ie.td t".oiitatea considera cl este momentul, toli
ace;tia erau arestali in grup sau individuial, constituind 1o-
turiie pentru proces, a iaror denumire era cea a profesiilorcelor inculpati.
in una dln aceste capcane a cdzrstgi marele profesor 9i avo-cat Istrate Micescu. Lin o"recare din mediul lui fu prelucratde securitate, pentru ca in schimbul rimAnerii in libertate,sI-gi apropie oamenii din cercul siu gi si le incite sentimente
PARINTELEARSENIE BOCAun sfant aI zilelor noastre
antiguvernamentale.Agenlii incercau sf,-i convin96,,,cd,vin americanii", slogan
de care se amuzau gi securiqtii, sau provocAndu-i la comenta-rea gtirilor emisiunilor postului Europa Liberi sau al unui altpost antiguvernamental.
Astfel apireau succesiv in fala instanfelor judecitoregtispecial create un numir mare de loturi denumite,, lotul ju-rigtilor, al medicilor, al militarilor" gi al altor profesii.
Profesorul Istrate Micescu fu condamnat in acea perioadide tristi amintire, la 25 ani munci silnicl, cu confiscarea ave-rii, care consta in principal dintr-o splendidd vili cu etaj, dinpreajma parcului Cigmigiu.
Pulinii oameni de bine, care sclpaseri de arestiri, poves-teau scene de mare tragism, din momentul confiscirii vileirespective. Istrate Micescu avea una din cele mai frumoasebiblioteci din Bucuregti, care de la sine inleles nu interesa pecei care aruncau de la etaj toate cirlile in strad[, cu excepliaunei fig5nci, care vindea seminle in acel colg, in conuri dehArtie, rupte din cirlile aruncate in strad5.
O cunogtinli imi povestea cI a cumpirat in mod specialcAteva cornete cu seminler pentru a identifica din paginile cuqare erau confeclionate acestea, cartea din care fusese ruptI.
Aceeaqi conducere comunistl ajunsese la concluzia corec-ti ci mediul rural romAnesc era cel mai tradifionalist, fiindpurtitorul peste veacuri al tradiliilor de care acea zisd,lumenoui" dorea si se debraseze, indiferent de mijloacele folosite.
Ultima concluzie, cum spun nemfii, a fost cea a desfiin-
Dan Lucinescu
de frumuselea naturii de acolo. Acesta m-a Privit lungr intre-bAndu-mi la rAndul lui: -,,Unde si mai vie, dacl aProaPe totsatul va fi demolat'l
Cu aceeagi ocazie am aflat un lucru ingrozitor, povestit deun localni c, careavea incredere ci nu-l,torn" autoritililor dela orag. Pentru ci acele regiuni montane nu putuser[ fi co-lectivizate, populalia triind in principal din cregterea vitelor,conducerile comuniste din oragele apropiater le-au fixat nor-me de carne din produclia lor de vite, care era mai mare de-
pungi de plastic puse peste capetele acestora.- Pirintelle Arsenie qtia cu ochii sufletului siu cu har divin
despre valul de suferinle ce urma s[ se reverse peste_ necljitapopulalie cregtini a fIrii, care era supus[ la grele suferinfe,lacari se adiuga durerea intemnilirii unor oameni dragi dinfamilie gi din preajmi.
Societatea firii, in curs de comunizare totali, era compusf,din doui categorii distincte, cea care ficuse pactul mefistofe-lic la sclri diferite, in mod gradual; unii cu mari reticenle 9iproblematizdri,iar allii trecAnd cu arme qi bagaje, in deplinidezinvolturi, de partea riului invingltor.
Cealaltl parte era la rAndul ei impirlitd intre cei din tem-ni!e, considerali parlial morli pentru societate gi cei care seluptau eroic si supravieluiasci in credinla lui Dumnezeu,precum cocorii de la sfArqitul toamnei, care se indreaptdzbu-iand Ia inallimile luminii lui Iisus, slabi dar hotirAli, infrun-tAnd nu norii qi vAnturile tiioase, ci dugmlnia gi ura celor dinjur, care in loc de Dumnezeu il aveau pe Stalin.
90
PARINTELEARSENIE BOCAun sfint aI zilelor noastre
Am rimas stupefiat cAnd o buni prietenl din copilirie,fini Si corecti in tot ce fhcea inainte de dezastrul comunizi-rii, mi-a povestit dupi terminarea marii tragedii rogii, felulcum simtea ea categoria ostracizat6. a societ5fii. Fiind deose-bit de dotati intelectual ajunsese gefd de catedri unversitard,la marxism lenism. Accentuez aprecierile mele total pozitivedin studenfie, pentru viitoarea gefi de catedri politic[.
IntAlnindu-ne dupi ce intregul cogmar trecuse, aceastS. in-telectuali mi-a fhcut o destiinuire care m-a blocat. Doamnarespectivi povestea despre atmosfera plicutl in companiacolegilor ei universitari, avAnd in mod real sentimente caldede prietenie.
Toati aceasti atmosferi plicuti, cu rafinamentele unuimediu universitar elevat, dispirea brutal, ficAnd loc unuimare disconfort psihic, cAnd in acel birou de qef de catedriintra rrun nemembru de partid".
Justificarea ei era sinceri, afirmind ci in mijlocul colege-lor ei partinice apele erau limpezi gi senine, iar aparilia intru-sului nepartinic era similari furtunii de pe mare, care rupebrutal seninitatea gi linigtea z5;llor marine senine. Aceasticonfesiune confirmf, existenla distinctl gi contradictorie acelor doul lumi din perioada terorii comuniste.
Ea mi-a fost reconfirmatl distinct gi dureros, de citre undomn in vArsti, corect din punctul de vedere al unui fostfunclionar superior de banci, cunoscut prin modestia gi so-brietatea lui. TrecAnd pe o alee din cimitirul Belu catolic dinBucuregti, am vizut pe majoritatea celor care treceau prindreptul mormAntului unui episcop catolic, martirizat in in-chisoarea de la Sighet, aprinzirndu-i la clpitAi o lumAnare qiinchinAndu-se cu deosebite condescenden!5.
La rAndul meu am aprins gi eu o lumAnare, intrebAndu-l incontinuare de ce nu a {hcut gi el acest lucru, pentru un prelatcare a suferit pentru credinla lui. Rispunsul acestui domn in
9r
Dan Lucinescu
vArst[, impecabil comPortamental, a fost scurt 9i dur: ,,A9a-itrebuie daci nu gi-a vizut de treabi".
Atunci am inleles de ce nimeni nu sare in ajutorul unui bi-trAn sau al unei doamne neajutorate, cAnd este atacati 9i jefu-iti in tramvai sau in alt milloc de transport. Constatarea esteplina de tristele, dAndu-mi seama de imensul riu fdcut de cei50 de ani de comunism asuPra intregii societSli romAneqti.
Toati lumea gtie de marele jaf efectuat asuPra RomAniei,de citre ocupalia sovieticl, flri sI ne dim seama cd parteacea mai dramatici este constituitd de distrugerea nobleleisufletului romAnesc. Unde este cildura, nota afabila a indi-vidului banal de pe stradi, sau poezia unei halbe de bere la oterasl sau chiar la o cArciumi de cartier?
CAli oameni sunt congtienli cI frumoasa bijuterie a sufle-tului, prietenia, a dispirut pentru totdeauna?
Din picate, s-au produs modificlri de comportament so-cial, in mai micl misuri gi in vestul Europei gi in restul lumii,dar izulpsihic lisat de comunism, nu dispare odati cu gene-ralia ce a promovat-g efectul fiind Precum cel genetic, carese transmite diluat peste douf,-trei generafii.
Atunci cAnd l-am vdzat pentru ultima oari pe Pirintele
intAmpinate avind efectul inalprii spre Dumnezeu. CAnd s-areintors de la Canal, plrintele i-a trimis o scrisoare episcopu-lui Andrei de la Arad in care-i mullumea lui Dumezeu Pen-tru ci i-a dat harul divin al inalflrii prin suferinlele pugciriei.in acea suferinlI a indeplinit dorinla Domnului, prin care aieqit mai intirit ca niciodati.
Prelalii care-l cunoscuserl pe pirintele Arsenie igi mani-festau deplina admirafie pentru elevafia lui spirituall gi pen-
92
PARINTELEARSENIE BOCAun sfAnt a1 zilelor noastre
tru harul cu care-l diruise Dumnezeu. Pirintele Serafim Po-pescu spunea despre acest sfint ci Dumnezeu d5, harul siuoamenilor cu pic5tura, in timp ce Pirintelui Arsenie i l-a datcu g5leata.
Principesa Ileana de la Bran, sora regelui Carol al Il-lea,deveniti cilugirili, spunea despre Pirintele Arsenie, ci laralui nu a gtiut si-l preluiasci la reala lui valoare; in loc s[ fielisat s[ lumineze minfile studenlilor la universit[li gi ale oa-menilor in ministiri, a fost surghiunit gi linut in umbri.
Pdrintele era un vizionar gi un clarvdzltor, precum mariisfinli ai bisericii lui lisus, gtiind, dupa revenirea de la Canal,cI acea sfAnt[ mf,nlstire, impreuni cu deosebitele maici dinsoborul acesteia, vor fi cuprise in curAnd de intunericul pri-goanei,la fel ca la inceputul cregtinismului.
El a intrebat pe maicile de la acea ministire daci arvrea siinvele pictura bisericeasci. La rdspunsul pozitiv al majoritiliiacestora, Pdrintele le-a pus la treabi, si aranjeze camera careera destinati oaspefilor, in atelier de picturi, p€ care in zilelece au urmatr l-a dotat cu tot ce era necesar.
Toate ustensilele, vopselele gi mobilerul au fost procuratede pirintele, prin credinciogii care-l iubeau gi care-l rugaserisi picteze ceva cu mAna lui sfinliti. In acest fel, acele tineresmerite, avAnd pe Dumnezeu in suflete, au inceput si punipe pdnzl., o parte din sufletul lor curat.
Plrintele gtia ci peste pulin timp vor veni camioanele cusecurigti, si le imprlqtie in toati tara, cu exceplia celor carespuneau ci se reintorc la familiile lor. Printre ultimele sfaturice putuse sf, le dea, era si nu dea curs directivelor securitifii,de a intra in viala laici obignuiti.
Pirintele le sfltui si se duc5la fosta ministire de lAngi pa-latul Peleg din Sinaia, unde funcfioneazl.incl,o mare bisericlgi si vorbeasci cu preotul de acolo, sd le angaj ezelarefacereapicturilor, iar in timpul lor liber si lucreze la noi icoane, fiind
93
Dan Lucinescu
acolo multe spalii libere, unde-gi puteau gisi un culcug.ln afara atitudinii antireligoase a noului regim comunist,
nimeni in afara Pirintelui nu-gi putea irnagina si se ajungila acea faz6 de mare barbarism, in care sI se distrugi gi si seinchidi licaEurile sfinte, ce dlinuiau de multe sute de ani.
Desfiinfarea ministirilor
Era intr-o zi posomorAti, cAnd parcd, gi zidurile Ministi-rii Prislop plAngeau, cAnd maicile erau ingenunchiate in bi-serici, cu sufletele ap5sate dureros de valul de uri ce-l sim-
leau cu marea lor sensibilitate, ci se apropie de ele. Brusc,liniqtea cernit5, a ministirii fu intrerupt[ de zgomotul unorcamioane de mare putere, intrate cu vitezi in incinta mdnls-tirii, scrAgnind sinistru din frAnele puse brutal. Un ofi1er desecuritate cobori dintr-un jeep, plasat in fruntea camioane-1or. Acesta se duse cu precizie spre clidirea stirefiei, undemaica stareli se pregitea si participe la slujbl. Aceasta primiordin si intrerupi slujba gi si scoati toate maicile afari dinbiserici. CAnd tot personalul mlndstirii se adunase in fagastdrefiei, afi+e-r]ll le comunic5 sec ci din acel moment acti-vitatea minlstirii inceteazir.ga urmAnd s[ fie inventariatf, giluati in primire de viitorul contabil al azilului de bitrAni, ceva funcfiona in incinta fostei minlstiri. El comunici fiecireifoste maie.i si revie in acelagi loc la stirefie, cu o singuri boc-cea la care aveau dreptul, care si conlinl lucrurile personale.Plrintele Arsenie fu intAmpinat de un civil, coborAt dintr-unautomobil venit in spatele camioanelor. Acesta se legitimi afi secretarul episcopiei din Arad, care-i intinse un plic mare,cu antetul episcopiei. Secretarul il inviti si deschidi pliculgi si citeascd d.ecizia arhiereului. Prin acel act oficial, preotul
94
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfdnt al zilelor noastre
Arse-nie Boca nu mai avea voie, incepAnd din acea zi, si aibinici un fel de activitate preofeasci gi nici si mai poarte haine-lq respective. I se acordl dreptul s[ se stabileasci acolo undeva vrea, qa persoani laic5. Secretarul ii spuse in continuare ciar fi mai bine sI piriseascl fosta minlstire in magina episco-piei, evitAnd astfel contactul direct cu securitatea.
Pirintele Arsenie aflase despre aceasti tragedie cu harulsg{Letului gi o primi cu deplini seninitate, gfiind c5-.noile su-&fin+ pe care le avea in fa!5 constituiau voia lui Dumnezeu.Aceste suferinle contribuiau la purificarea in continuare a su-fletului sdu. Taina acelei rreconomii" celeste urma si fie dez-viluiti afuneftand sp iritul atinge,, mAntuirea".
Maicile adunate in fala st[refiei primiri ordin sd-gi scoatibroboadele monahale de pe cap gi si se acopere ca orice laici.Fiecdrei maici i.severifici sumarbocceaua, care nu trebuia saconlini podoabe bisericegti. in cele din urmi, intregul corpmonahal al fostei Minastiri Prislop fu imbarcat intr-un ca-mion care avea doud binci plasate de-a lungul perefilor. Ca-mionul cu maici demari repede, indreptAndu-se spre s-ediulsscqritilii din Deva. Linigtea din camion era deplini, fiecaremaicl fiind integrat[ total in spiritualitatea rugiciunilor, in-tirindu-le in marea lor incercare, cu bunS.tatea harului divin.
intr-un timp relativ scurt, camionul intri in curtea securi-tifii, iar grupul de rnaici fu condus in sala mare din fala secre-tariatului. Fiecare maici era chemat[ pe rAnd in interiorul bi-roului, unde i se completa figa personald, care includea dateleprivind pirinfii, rudele, vArsta, studiile gi de-c-laraJia privindnarta-gP-t1-Une de viafi, lnclusiv {1-e-qgia Pssjbjla si convin-g-ed€+olitice. Destinalia a fost declarati de citre fiecare cafi-indJaperinfi, c-onform sfatului Pirintelui. Fiecare primi osumi modici de bani, necesari transportului la noua desti-nalie.
Aceasti tragedie se petrecu la fiecare ministire de mai-
95
Dan Lucinescu
ci, cu unele deosebiri pline de tragism. LJn exemplu au fostsuferinlele mlicufelor de la Minlstirea Vbrateq care estecunoscuti pentru viala religioasi a maicilor de acolo. Or-ganizarea acelei binecuvAntate mdnlstiri era unici in felul ei,ceva similar fiind la Agapia, unde numirul caselor maicilorera mai mic. Pe dealurile din jurul incintei mari a MinlstiriiViratec, care era ingriditi cu ziduri de cetate, se aflau zecilede case ale maicilor, ascunse dupipomi gi dupi multitudineade flori. Fiecare casi aparlinea unei maici in vArsti, care indecursul timpului adunase in jurul ei doul pAni la trei mai-ci tinere, care in prirn5.[rzA a monahiei flceau rrascultare" lamaica consacrati monahiei, conform unor faze care trebuiauabsolvite. CAnd maica batrana nu mai putea efectua condu-cerea acelui mic colectiv cu economie-proprie, aceasta predaconducereauneia din maicil€ c?re.i r,r.."i" ca virst[. Fi"."-re casd avea beciul ei, pod gi dependinfe.
Dup[ inchiderea oficiall a mlnistirii, maicile au fost obli-gate si plece fiecare pe la casele pi,rintegti, indiferent dac[acestea mai existau sau nu. Au fost cAteva cAzuri de Etsre dra-4n4tismr ln care un numir de maici, unele affit de in vArsta,au pirisit mf,nistirea in fala securigtior, indreptAndu-se spreTii.rgu Neamf cu intenlia de a se ascunde temporar gi a reve-ni pe ascuns la casele lor, in care urmau sI stea ascunse.
Intreaga zoni din jurul Mlnistirii Viratec are mari deni-veliri de teren, cu dealuri inalte gi vii prlpistioase, care au labazalor arbugti gi b5lirii, iar p6durea inconjoari trei sferturidin acea agezare monahali. Aceste condigii au permis unuinumdr de maici si piriseasci drumul lor spre orag qi sI seascundd cAt mai bine in imediata apropiere a ministirii, carenu a putut fi transformati in cimin de batrAni, din cauza niul-tiludiniiderfuu{e rispandite p e acea mare varietate de teren.CAnd s-a lisat noaptea, acestea s-au intors pe ascuns la casele1or, ascunzAndu-se de preferinli i_n poduri, unde era mai cald
fi
PARINTELEARSENIE BOCAun sfAnt aI zilelor noastre
gi de unde puteau vedea apropierea vreunui pericol. Venitulfiecirei maici, inainte de alungarealor din ministire, era foar-te mic, provenind din gazduire-a pe timpul verii a unor turigti,cunoscufi de ani de zile. De asemenea, aveau un mic venitdin confecfionarea unor covoare la atelierul mare al minis-tirii, sau din conservarea pe iarn6 a ciupercilor culese din pr-dure gi aztrzavafurilor cultivate in gridina proprie. Tradiliav&fii grele mlnistiregti includea uscarea unei cantititi maride46is", linut5 in podurile caselor sau chiliilor. Maicile fugi-te stiteau ascunse unde puteau in jurul casei lor, iar noapteaulc-au inpod, cu o cani de api luati de taizvor, in care muiaucAtevafelii de pAine uscatS. Dramatismul ajungea la apogeui"n timpul iernii, cAnd.apa ingh4apeste tot, fiind nevoite sl oia de la.pArAul aflat pe o vale din jur. Ani de zile acele maici audus o viaii de schirmicie, ajutate de rugiciunile permanentegi de harul cu care fuseserS. diruite de Dumnezeu.- Min-istirile mari de cil.ugiri, precum ministirea Neamfu-lui, qu avut un tratament e,xtrem de dur din partea securit[lii.Toli monahii sub 60 de ani au fost imbarcali in camioane gidugi Ia marginea Baciului, iu barici muncitoregti, pizite deostagi din trupele MAI, qqde au fost supugi unui regim simi-lefc.gluide deknqie. Ei nu aveauvoie sipiriseasclbaraca, iardaci vreunul ar fi flcut-o, era prins imediat datoritd unifor-mei aseminitoare celor din pugcirii, suportAnd tratamenteingpqa-qe, prin bitli gi tot felul de injosiri. U__qul din cilugirii{.-lqA4anastirea Neam!, cg-ngpeleGheronte, care fu sese in-chis in baricile de la Baciu, este acum stare{ul noii mf,nf,stiri,go-qggglte de el suh.cr.ucea de pe Carairnan. Dramatismulprin care a trecut acest schivnic este prezentat de el intr-obrogur5, care se afle la acea deosebiti mlnistire. lncercAndsi fugi din acel arest de la Baciu, fu arestat gi condamnat lamuncile de la Canaf unde aflase ci urma si fie ucis. El avu ov-iziune a Maicii Domnului, care-i spunea cum s[ fugi. Reugi
9796
Dan Lucinescu
s5 ajungi pe valea Prahovei, urcand pe platoul m-unfilor Bu-cegi, unde gisi o vigiuni, in care a stlt pani la redeschidereaministirilor inl976. El s-a imprietenit cu urgii, putAndu-seinlelege cu ei, primind ceva mAncare de la ciobani, iar atuncicAnd nu mai putea ribda de foame, cobora noaptea pAn[ inpartea de munte a oraqului Sinaia, unde lua piine uscatl dusila gheni.
lnp de 17 ani, intre 1959 9i 1976, Pirintele Gheronte astat intie silblticiunile Munlilor Bucegi, rezistAnd datoritlstadiului siu spiritual, de adevirat schivnic.
Pirintele Arsenie a gtiut ci trebuie si stea doi ani departede ochii securitllii, care, degi il cluta cu insistenfi, nu reuqisI afle nimic de el. Fiind in haine laice gi fare barba, el reugisI supraviefuiasci, avAnd in mod discret sprijinul maicilorde la fostul atelier de picturl de la Mlnistirea Prislop, careascultAnd de sfatul Pirintelui, se aciuaseri discret in incintabisericii din apropierea palatului Peleg. Acolo prelalii gi ceidin jurul lor se prefhceau ci nu gtiu cine este acel pictor, caremai didea o mAni de ajutor tinerelor care reficeau cu succesnigte picturi distruse din pronaos.
Biserica de lAng[ Peleg reugise si-gi mireasci curtea 9i de-pendinfele, datoriti intervenliei cdtorva capete incoronatede la Peleg, care cedari bisericii suprafefele necesare con-struirii unor anexe, unde eventualii credinciogi, venili de de-parte, sI poati fi gizduili gi chiar hrlnifi, conform tradiliilormin[stiregti, preluate gi de bisericile mai bogate.
Nu exista o alte zoni mai bun[ pentru Pirintele Arseniede a se face nevdzut decAt zona palatului Peleg qi a bisericiidin apropiere, unde in permanenli se perindau sute de vi-zitatori din toati lara gi din striinltate, care voiau si admireun palat regal ridicat in plin munte, intr-o zoni pitoreasci.Pirintelui Arsenie ii plicea nespus de mult natura gi in speci-al cea montani din acea zoni din apropierea Caraimanului,
pARfNtplf,ARSENIE BOCAun sfdnt al zilelor noastre
unde se ducea adesea in haine simple, ce nu se deosebeaude cele ale liranilor din zoni. Sus, pe platOul Bucegilor, elretriia copiliria din Munlii Apuseni, unde se niscuse, $i oparte din viala cilugireasci din Munlii Figirag, unde se aflaMinistirea SAmbita, de care-l legau mulli ani de duhovnicie,in mijlocul unor oameni cu suflete curate. De pe platou, elcobora la schitul de la intrarea in pegtera Ialomicioarei, undecilugirii erau inob^ilafi, in marea lor majoritate, de infelep-ciunea senectulii. ln aceasti peqteri se poate ascunde tem-porar oricine fhri a putea fi gisit, in pofida tuturor eforturilorficute. Ea este foarte mare gi cu multe ramificalii descoperitequ-mai de speologii care au fhcut indelungate investigafii.
Natura are darul de a te apropia de Dumnezeu, bineinfe-les corespunzitor stadiului de evolulie sufleteascl a fieciruiindivid. Pirintele Arsenie avea o..relafie speciali cu muntele,datoriti mediului montan in care se niscuse gi copilirise, inMunlii Apuseni, al ciror farmec il pot descoperi numai ceicare locuiesc mai mult acolo.
Munlii Bucegi au o configura{ie extrem de variati, cu sur-prize pe care le descoperi la tot pasul, care determini acci-dente uneori mortale celor care nu au rlbdarea si-i descoperetreptat frumusefile. Pirintele Arsenie era deprins cu munte-le, avAnd o condi$e fiziciformatiinci din copil[rie, adaptatlprietililor de teren greu accesibile. El era infrllit cu perico-lele munfilor, pe care le Sesi4a inainte de a ajunge la ele. El eraintegrat total mediului alpin de pe platoul Munlilor Bucegi,putAnd parcurge distanle mari pe poteci de creast5, avAnd laaltitudini mari, dezinvoltura celui niscut gi adaptat mediuluirespectiv. Pirintele primise cu seninltate interzicerea efectu-irii slujbelor gi a tainelor preofegti, avAnd convingerea totaligp_n:nic nu este intAmplitor, ci cu voia Domnului, pe careil avea permanent ln s,ufut, incepAnd si fie cunoscut de oa-menii cu sufletul curat de pe crestele munlilor gi de cei care
98 99
Dan Lucinescu
intrau in Casa Domnului. Acegtia erau uluili de binele ce-ls-ir4leau in preajma lui, in special cAnd ii privea cu ochii carerispAndeau lumina binelui gi a adevSrului.
Pirintele tAnjea dupn chilia lui din Munlii Figiragului,sipati de credinciogii sdi lirani de acolo. Securitatea se scan-dJlizase de acea lucrare in munte, care din puncul lor de ve-
pra sfinlitei chilii a pirintelui Arsenie.
Existenfa ca pictor a Pirintelui
Dupi o grea gi periculoasii pribegie, inceputd cu desfi.in1a-
toate forfele rf,ului.Marea masi de intelectuali, cAt gi mullimile de credin-
ciogi din toate mediile, erau gi ei supugi pericolului prigoaneiantimonahale qi anticregtine, urmirindu-l cu sufletul Pe ma-rele lor duhovnic, care era izgonit $r^persecutat, punAndu-i-se in pericol insigi existenla frzici. In aceasti situafie, cAndtoate for;ele riului se uniri impotriva PlrinteluiArsenie, spi-
100
PARINTELE ARSENIE BOCAun sfdnt al zilelor noastre
ritele superioare au fost al5turi de el, determinAnd pe cei dinjurul Patriarhiei, si-i sard irr ajutor. Dup[ acea grea perioadlde ascundere prin munfi, in locurile gtiute de Pirintele ca si-gure, sosi ordinul de angajare ca pictor muncitor la atelierelePatriarhiei, care funclionau la schitul maicilor, de unde cilu-girilele fuseseri alungate. Perioada oficiala de angajare eraintre anii 1959 gi 1961. Despre aceasti perioadi existl multerelatlri, ln principal de la credinciogi qi de la divergi teologigi preofi, care aflaseri unde se afli Pirintele, gi despre icoa-nele pictate de el acolo. Unul din acegtia, student la teologie,il ruga pe Pirintele si-i picteze o icoani, pe care in cele dinurmi a primit-o, aqigaldg i.q_t_e_n!ia cI este posesorul uneiicoane cu-mult har Ceva mai tArziu acesta relata cum fu sal-vati de Dumnezeu acea icoand; fiind cu ea pe motocicleti,ploaia i-a distrus tot ce avea la el, cu exceplia icoanei datl dePirintele Arsenie.
i,ntr-un timp relativ scurt, mulgi din fogtii credinciogi aiPlrintelui, aflar1c5-l pot glsi la Schitul Maicilor, unde acestaii binecuvAnta gi ii indruma in rezolvarea greutililor cu careerau confruntali. Dupi trecerea anilor, o parte din ei vorbeaudespre Bu!_e-rea pirintelui de a ghici gAndurile celor care ve-neau la el.
Unul dintre acegtia, cu o puternici iritare a pielii, dupi ceincercase multe tratamemte gi primi diverse sfaturi, printrecare gi acela de a se opera de amigdale, fu trimjs de cinevala Pirintele, care atunii era la Schiiul Maicilor. lntrebindu-ldaci crede in Dumnez3u, acesta recunoscu cI nu crede gi citr]ii?iiit nimic, nici din Noul Testament. Pirintele il expedierepede, spunAndu-i lapidar, sd se opereze de amigdale. Duploperalie, acesta se vindeci complet, rimAnAnd cu nedume-rirea ,, D=_ldgSUa acel fost preot ce-i spusese lui doctorul,sl faci cu amigdalele lui infectate?'1
La schitul maicilor, in interiorul ciruia se desfiqura acti-
l 0 l
Dan Lucinescu
vitatea de picturi a Patriarhiei, se oficiau slujbele religioase,la fel ca la bisericile obignuite. Pirintele Arsenie participa laacele oficieri, ca simplu cantor, pistrAndu-gi barba cilugi-reasc[ tradiflonali. Exista un numir mare de mirturii alecelor care l-au ciutat pe Pirintele gi la schitul maicilor, refe-ritoare la marele lui har, de a vedea ceea ce nu poate fi vizut.Mulqi tineri i se plAngeau ci se intri greu la facultate, neavAndindrizneala si incerce, fiind vorba de facultagi grele precum
rle interioi1are- ies la suprafagi prin vibraEii ondulatorii, lafel ca cele ale gAndului. QulogiJ,e, la rAndul lor, materializea-zi vibraliile mentale, intr-un fenomen de intimi reversibi-litate. Privind un tablou, yibraliile policolore se transformiprin intermediul percepliei vizuale in gAnduri, care sunt inrealitate cele ale pictorului respectiv. Este singura arli careeste corelati direct cu spiritualitatea. Iggqa reflectd inaltaspritualitate a celui care i realizat-o. Un exemplu concludentin acest sens il constituie p_icturile bise_riqe-*i ale monahuluiIrineu Protcenco, de la Minf,stirea Sihistria, care a pictat ca-pela din incinta ministirii respective, construiti pe ascunsin perioada cAnd bisericile erau demolate. Despre ele nu s-avorbit, pentru ci totul era inv5.luit intr-o atmosfer[ de clan-destinitate. Orice cetllean al RomAniei a admirat o icoan_i-gMaicii Domnului, cu o lacriml pe obraz, a c5rei rispAndireare amprenta bunivoinlei divine. Ea aparline monahuluiProtcenco, vir al pictorului Ciucurencu. Pictura acelei ca-pele s-a f[cut cu pulin inaintea desfiinlirii ministirilor, timpin care pictorul cdlugir Protcencg care-gi pierduse un ochi,po,ste4 in ziua in care picta. Lucririle lui celebre sunt MaicaDomnului, icoana sfAntului Ilie gi alte cAteva, care se pot ve-dea in capela noul. Pentru a ajunge la ea se urc[ pe pridvorul
t02
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noastre
chiliilor din dreapta bisericii, aflati in mijlocul incintei. Dupiuna sau doui ugi ale unor chilii, se intrf, in noua capeli.
Iubeam acele locuri gi fiind cu alte treburi in jurul oraguluiTg. Neam!, dupi I976,m-am hotirAt si fac nigte fotografii alefrumusegilor naturii din jur. Era in jurul orei 16, pe timp devarl, cAnd am incercat si fotografiez cAteva icoane de acolgprintre care pe cea a Maicii Domnului. Un c[lugir mi-a datun prelungitor cu bec, dar era prea intuneric in capeli. Amfixat aparatul, un Kodac profesional, pe un sfegnic gi am pustimpul lungr pentru fotografiere. DAndu-l la developat, a ve-nit la mine doamna respectivi cu poza Maicii Domnului a luiProtcenco in mAni, exultdnd de entuziasm, admirAnd timpindelungat fotografia respectivi. Paradoxul a constat ci lade-velopare au iegit doar fotografiile flcute in capela, restul fiindvo-alate. Peste mulli ani, iq aceeaqi gapeli de la MinistireaSihistria, un specialist englez venit ln viziti, cduta febril inBaedecker celebra picturi a Maicii Domnului, leinlelegAndcum de nu este inclusi printre celebritilile acelui ghid de tu-rism, considerat printre cele mai bune. Trapdia popgry_lqromAn constd in neglijarea marilor valoriE@nale, iirivindtoate domeniile, inc-ir.rsin cele ale marilor personalitfli spiri-tgale, precum cea a Pirintelui Arsenie Boca.
Picturilg Pirintelui Arsenie Boca, din acea perioadi delnare prigoani religoas5, nu sunt cunoscute nici mdcar despgcja-llgti, trecAnd in anonimat, ca multe alte valori artis-tice. Bamele acelor celebre picturi, cAt gi catapeteasma dinlemn a capelei de la Sihistria, sunt valori artistice unice, carestArnesc emolie pentru inalta calitate a sculpturii. Ele aufost executate de un mare sculptor al acestei !Iri, profesorulG-heorghill de la TArgu Neam!, care a fost seleclionat chiarin timpul comunismului, pentru o sculpturi trimisi cadoupregedintelui Bulgariei. Datoritl poziliei sale anticomuniste$iaan_i]or de pugcirie politici, a fost expulzat gi marginalizat
r03
Dan Lucinescu
din toate cercuriie artistice, murind bolnav qi deprimat. Pa-rintele Arsenie a depigit cu superioritate vicisitudineie, carein loc sd-l doboare, l-au ajutat si urce pe cele rnai inalte trepteale spiritualitilii, reugind dupi moarte si ajute pe tofi cei ce-isoliciti.
Qeld am fost recent la Ministirea Prislop, maicile de aco-1o erau confruntate cu ma-rea p;qble{44,a impulinirii pdmAn-tului de pe mormAntul Plrintelui, care s-a dovedit a fi teme-duitor pentru bolile credinciogilpr, care relineau cele spusedb el, de a nu-i plAnge mortea, putAnd sd-i ajute mai mult inlumea Domnului Ceresc, decAt in viala aceasta.
in anul,1968 Pirintele Arsenie Boca a fost pensionat dePatriarhie, dAndu-i-se o pensie modici, dar importantd dinpunctul de vedere al legislaliei comuniste din acea vreme,care restriclion_a activitatea celor cu vArsta apti de munci.AvAnd pensionarea, Plrintele Arsenie a putut munci unde gicum dorea.In acest fel el s-a putut angaja in marea lucrare depictare a bisericii din satul Driginescu, devenit ulterior oragcu numele Mihiileqti de Ilfov, situat la iegirea sud vestici aBucuregtiului.
Inlelepciunea populari exprimd aforismul:,,Necunoscutesunt ciile Domnului", confirmatd prin &-lul in care a evoluatrelalia duhovniceasci a Plrintelui Arsenie cu masa de credin-ciogi, in pofida restricliilor severe impuse de regimul comu-nist.
Firi ca nimeni si-gi dea seama, biserica din satul Drigl-nescu lui locul Ministirii SAmblta, sub aspectul fuzioniriispirituale dintre Pirintele Arsenie qi masa largi a credincio-gilor. Inalta spiritualitate a Pirintelui depigea piedicile pusede securitate intre el qi masa de credinciogi. Atunci cAnd is-a impus si nu mai discute cu eredinciogii, Pirintele stiteaaproape tot timpul pe schelele ridicate de-a lungul perelilormindstirii, pentru a-i picta gi a comunica sufletegte cu acegtia.
104
PARINTELEARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noastre
Credinciogii veneau si se inchine la icoane, deasupra ci-rora era Pirintele cu pensulele in mAni, rispunzind mono-silabic celor de sub el, atunci cAnd securistul de pazl lipsea.
Pictarea icoanelor gi a scenelor religioase, de pe perelii bi-sericii, constituie forma transcedentali a legiturii Pirinteluicu Dumnezeu. Acea picturl de la Driginescu va ciplta unalumi-t grad de sacralitate, transmisi de inalta spiritualitate astAntului in viafi, monahul Arsenie Boca.
Prigoana antireligioasi din acea perioadi se transformasef-reptat in teroare feroce, pe care sute gi sute de femei, birbafi,tineri gi bitrAni si-o asumaq infruntdnd oamenii securitifii,care in final capitulau, neputAnd, din punctul lor de vedere,sI se lupte cu morile de vAnt, reprezentate de o masi de oa-meni, ajungi sub nivelul siriciei. Majoritatea acestora veneade la distanle mari, numirAndu-gi cu mAinile tremurinde,mdrunfigul adunat din buzunarele ponosite, iar lipsa de mAn-care o considerau ofrandi adusi lui Dumnezeu, Cazi de post.C.-ei care nu au trllt acea perioadi de mare sfAgiere sufleteas-c-i, nu potinlelege durerea celor care aveau pe cineva drag inpugcf,rie, din sutele de mii de delinuli politici.
Un prieten imi relata intrebarea ce i-o pusese unei doam-ne in vArsti, marcati de durere, referitoare la lacrimile aces-teia, cAnd mdnca discret, aproape pe ascuns, un col; de pAine.Aceasta il privi lungr murmurAnd un vag rispuns, c6 in acelemomente se gAndegte la cineva apropiat, care probabil suferide foame in pugcirie. Acea intelectuali, supuii tuturor con-fruntirilor cu o lume ce nu-i aparfinea, s,abprit din ciuguli-tul ca de pasire, a buc5lii udate de propriile lacrimi.
Iritarea securitSfii, datoriti imposibilitilii de a opri mareacomuniune dintre credinciogi gi Pirintele Arsenig aiunse-se la limita suportabilitifii, determinAndu-l pe Pirintele siia votul tlcerii, utilizat de isihagti, cAnd doreau si nu le fietulburati comuniunea lor spirituali cu Dumnezeu. in acele
r05
Dan Lucinescu
p1r[fia Cerului".^ Pictura Pirintelui Arsenie, din interiorul bisericii de la
Drlginescu, este unici in felul ei, constituind un indreptarde inalte spiritualitate cregtinS, fiind vorba de decriptareaunei comuniciri de ordin superior, citre cei iniliali in gisirea
,,Adevirului, CIii gi Viefii'iP5rintele Arsenie Boca era un vizionar, ca toli sfinlii care
nu au limitirile temporale gi spafiale, cunoscAnd astfel ceeace noi muritorii numim viitor sau trecut. Existi o picturi aPlrintelui la biserica Driginescu, care a fost parlial price-puti, dupi trecerea multor ani. Pe acea picturi vizionari, cucaractere apocaliptice, se pot distinge doui turnuri -foarteinalge, la distanli^relativ mici unul faJe de altul, care se dez-agregl in imengi nori de praf gi de fum. Privind acea picturieste imposibil si nu o suprapui binecunoscutelor imagini aledistrug-erii turnurilor gemene, petrecute mult mai tArziu, in2001.
tate. Este straniu de ce aceasti pictur[ cu totul deosebiti nueste supusi unei analize,pentru decriptarea ei. Aga cum ammai menfionat, pictura este transguner-ea vibratorie a gin-
l06
PARINTELEARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noastre
iglito-r, in timp ce imprimantele inregistreazi transpunerascriptici a acestora. Marea deosebire dintre ele este dati de{-eformarqa de cltre elementele scriptice a nuanlirilor demAJe finele ale gAndului, care pot fi exprimate plenar prinmuzici sau prin picturi. In cadrul limitirii scriptice a fine-lii de gAndire, pe prim plan se situeazi limbajul, cu multitu-dinea lui de limbi, care se deosebesc intre ele prin numlrulde cuvinte gi prin conlinutul acestora, care poate varia de lafoarte siracr la extrem de bogat. Existi in acest sens o remar-ci de exceplionali pertinen!5, exprimati astfel:
"Sdfr_dpl o ia
inai4leqyglbgr: Acestor Limitari menlionate ale gAndul_ui, li,se opune pictura, urmatS. de muzicl. Trebuie de remarcat citf.yg_qf$i lungimile de undi ale gAndurilo.r sunt mai apro-piate de cele ale culorilor- prin caracteristicile lor specifice.Este necesar si se lini seama gi de gqadul de evolulie mentaligjndryLddui, care poate sau nu decripta gAndirea pictoruluirespectiv. Sub acest aspect, pictura la care Pirintele ArsenieBoca a lucrat 15 ani, constituie pentru cei cu un anumit gradde evolulie duhovniceascl, cel mai important mes{ spiritu-al contemporan transmis omenirii de o mare personalitatecregtini, care a atins nivelul sfinfeniei.. inci inainte de terminarea picturilor bisericii de la Driga-
nescu, in anul1983, PS.rintele Arsenie igi intocmi un atelierpropriu gi o chilie, in mica agezare sub formi de ateliere depicturi, infiinfati de un grup de maici, in curtea bisericii delAngi Peleg. Acestea fuseseri alungate din Ministirea Pris-lop, reugind si transforme acel loc in mic agezimdnt monahalinl976, cind s-au redeschis toate ministirile din {ari. Men-lionasem anterior, sfatul dat acestor maici de citre Pirinteledrsenie, pe atunci la Prislop, inainte de tragica desfiingare aministirilor din 1959, de a deschide un mic atelier de pic-tUrALa Sinaia, pe lAngi Biserica din preajma palatului Peleg.Maicile respective au reugit deplin in iniliativele lor, pictAnd
ro7
Dan Lucinescu
gi expunAnd icoanele pictate de ele, in chiogcul din curtea bi-sericii din Sinaia, situatl pe Furnicar pe drumul ce urci sprecota 1400 qi spre telefericul citre cota 2000.
Trecerea spre marea spiritualitate aPirintelui Arsenie Boca
Pirintele Arsenie a trlit ca un sfhnt qi a murit ca un mar-tir, asasinat prin maltratare criminali, in 28 noiembrie 1989,de citre doi ofi1eri de securitate. Cu puterile lui deosebite devizionar, gl g-i--a v5;zqttmoaqtq4, prin pictarea premonitiorie labiserica Drdglnescu, a unui cilugir rlstignit.
Trecerea lui din aceasti viafl s-a produs, conform unormartori, dupi ce avusese o disculie cu m[rimi ale vremii, ci-rora le-a spus greselile ce le fac in actiunea lor de guvernare.DiscutAnd cu cAliva credinciogi apropiali lui, acegtia- gi-au datseama despre p9-tgep.er-ea- lu_i asupra morlii ce urma si vie,afirmAnd ci ea va fi determinatl.{9,o.,-ft-meie'] probabil Ele-na Ceaugescu (miituria ipJrJin" vteri.i b.t-iti"q.o).
firintele Horia, care locuia la distanli micl de PirinteleArsenie, Etie de--lniAlni1ea pe care o avusese cu inalte pe-rso;naliteli cu pulin inainte de a fi omorAt. La intoarcerea de laacea intrevedere, Ipg$ilg in care se afla a fost semnalizatl sIopreasci de cltre doi secu-rigt!, in timp ce goferul ii spuse, P[-rintelui, accelerAnd motorul, ci acei doi ii pericliteazi viafa.Plrintele Arsenie ii rlspunse cu fermitate si opreasci, pentruci are copii gi greutdli, nerezolvAnd nimic prin implicarea luiin cele ce yer qrne. Securigtii l-au dat jos pe pirintele, brus-cAndu-l gi bigAndul brutal in alti magini, care demari ime-diat. Este greu si se afle cum a decurs maltratarea Pirintelui,dar cert este ci l-au supus la cele mai grele torturi, printre care
r08
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfant al zilelor noastre
gi.ale degetelor, care probabil i-au fost distruse, cu excepliaarltitorului de la mAna dreapti. Acest a fost singurul scos lav.qdere din patrafir, in sicriul Perintelui, pentru a fi sirutat. insitualii normale, mai ales la un duhormic, iubit de credincio-gii lui, se scoate intreaga mAni. Pe figura Pirintelui Arsenie,al cirui corp era a;ezat in sicriu la Mlnistirea Prislop unde afost ingropat, se vedeau pe pomelii obrazului arsuri circula-I_g, cu mirimea diametrului de cca 2 cm, iar pielea fefei aveaurmele unor traumatisme, cip5tAnd o transparenli a cireiculoare era galben verzuie. Moartea Plrintelui a avut loc laSinaia, unde cadavrul siu a fost predat de securitate maicilorde la mdnistirea din aceeagi localitate. PJeotul Buneqcu l-agpilat, dupl care l-a imbricat in haine preole9ti, pe care nu leqr,ai purtase din 1959, cAnd i se interzisese practicarea preoti--ei, agezAndu-l in final in sicriu. Transportul sicriului fu facutimediat la Mdnistirea Prislop, unde fu agezat in biserici. in-lqgtnlaatarea a avut loc in 4 decembrie 198p, in mormAntulales de Pirintele inci din via!f,, unde,urma si stea pdni la adoua inviere din morli" . Sicriul Pirintelui Arsenie a fost age-iti cufaEa fa al1lta fiind vegheat de 6 persoane, prin rotaiie.Iajugl orei opt gi un sfert veni in biserici P[rintele Bunescu,care in fala sicriului s-a oprit si a spus cu emolie gi hot5rA-re intregii asistente: ,,-OAMENI BUNI, EU NU SUNT'VI-NOVAT DE MOARIEA PARINTELUI-': Toat5 lumea dinbiserici gi-a dat seama de constrAngerile la care a fost supusacel preot, care in final s-a hotirAt si rimAnd cu sufletul curat,afirmAnd neimplicarea lui in acea crima. Ceea ce este penibil,dureros gi regretabil, aste incercarea_ aproape generalizati,d*e digEulpare a vinovafilor, prin broguri gi fascicole din zi-are, cale-y-o.-r sa-dem-o-nqtr-eae moartea naturali a Plrintelui,determinatl de boalS gi de o suferinld indelungati. Trebuieaccentuati c,ulpabilitatea celor care, chiar daci nu au partici-pat direct la asasinat, s-au inscris in corul dezinformirii qi al
r09
Dan Lucinescu
manipulirii, impiedicAnd astfel anchetarea gi condamnareafiieasCi a acestei crime, dupi clderea comunismului.
rJn cazsimilar s-a petrecut in Polonia, unde un omolog alPirintelui Arsenie, plrintele Popiliugco, a fost ucis de doi ofi-
leri de securitate, cu pulin timp inaintea ciderii comunismu-lui. Cazul a fost anchetat gi dezviluit opiniei publice, deter-minAnd in final condamnarea ofigerilor asasini, la un numirde ani de detenfie. La noi in RomAnia, amploarea crimelorregimului comunist a fost atAt de mare, incAt crimele produ-seln timpul anchetelor de securitate gi in cadrul pugclriilorPitegti, Gherla, Aiud, Sighet, Canal gi in puzderia de puqciriice impAnziseri !ara, ar ingrozi intreagalume civilizatl,,pref.e-r4ndu-se pistrarea ticerii gi rimAnerea intr-o regretabih de-qidere morah generalizatd.
Epilog
Despre un sfAnt precum Pirintele Arsenie nimeni nu poa-te Fce o prezentare exhaustivi.
cum ne-a spus in viafi, si-l che-
ntele numil ir, ."".rri deosebite, pentrufolosul duhormicesc al celor aflaii in momente grele.'
'
Eorlele spirituale ale celui ce a fost un sfant"in viati suntmultiple, print-re ele situAndu-se, pe prim plan, citirea gAn-dUri]o.r, putAnd fi astfel un real duhomic qi un tjmiduito'r desuflete.
. O alta forli benefici a fost transmit_e1e=e=e=gglgei citre ceislabr5! w fe .r!nzi, din forlele p6[iiiJi din iele ?-cordate deharul divin; trebuie amintiti gi p-osibilitatea pdrintelui de assapropia de divin prin iegirea din temporalitate gi spafialita--te; fiind la canal, s-i dus la inmormAnGrrea mamei sale d" laVa!a,la 760 km distanE5, in cAteva minute.
Pirintele a fost lrn vizionar peste vremi. A se vedea pictu-ra de la biserica Driginescu, pltirrind distrugerea Turn^urilorGemene, cu multi ani inainte.
infigigarea Pirintelui era carismatici, cu ochi unici ca pu-tere de transmitere a forlelor binelui.
F.l aveapgterea de d_omi4a4 a spiritelor rele, de transmite_re a gAndurilor sau a sfaturilor.
Pirintele tlq_-iq_e-ezA pe cei cu sufletul curat, in cazuri im-portante pentru evolulia lor spirituali. El afirma aspectul be-
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAnt aI zilelor noastre
r r0 l l t
Dan Lucinescu
genetic al fieciruia."
,,No,rr" tragem din maimu!6, dar mergem cu pagi tepezi
ooruncilor Lui".^ ,,Sofl"t.le dreplilor urci la,,cer",pentru imbogilirea la fo-
cul Duhului Stint'l
Bibliografie
Mirturii din Tara Fisirasului despre Plrintele Arsenie Boca'Edilie ingrijiti dL Ioan Cigmileanu. EdituraAGATON.
NOTA BIOGRAFICA
Dumitru Dan Lucinescu s-a niscut la 21 mai 1927 inBoto-$31, in familia magistratului Teodor Lucinescu si a'Alexan-drinei.
. Mama este condamnati pol i t ic
. O sorl, studenti in anulV la arhitectura este gi ea con-
L12 l r 3
damnati politic 3 ani.. etii-toial it"a""ti la medicini, abandoneaz6' qcoala 9i
este adoptaia de o matugi pentru a putea lucra ca asistentmedical.-
Activitate gtiinfifi ci:
. autor al volumelor "Tehnologii ultrasonice, magneto-scopice si de analizi spectrali"-1968;-
.-fg6g'aein" i"t..ietor la Acadeniia Romini, la centrul
Membru al Uniunii Scriitorilor din RomAnia.
1 1 4
Boca, vizutd ca un instrument care si concretizeze renaste-rea poporului romAn. A fost un apropiat al pa_rintelui ArsdnieBoia gi al parintelui I l ie Cleopa.'
'
CARTI SCRISE DE DAN LUCINESCU:
" CicIuIVITRALII" Spre rizboio Lupta"fertfa" Intoarcerea din Neguri" SfArsit de lumi
o Stefan cel Mare 9i SfAnto SPaniao Din Scandinavia la Pontul Euxino Ancorare in Absoluto Omul-Creatie Divinio SfArEit intunecat de Ev' Depigirea Condlgiei Umaneo Efemeritate si Divin
" Destineo Aspiraliio Pirintele Arsenie Boca - un SfAnt al zilelor noastreo Voievodul
u5
Cuprins
lntroducere .................3
Anii copiliriei qi ai studiului..... ............................8
Perioada duhormiceasci de la M6nlstirea SAmbita.................. ...............17
Arestarea din 1948 gi plecarea la Prislop......... .......................39
Mutareala Prislop a PirinteluiArsenie, in 25 noiembriel 1948............55
Revenirea la Ministirea Prislop, din lagirul de la CanalulDunire-Marea Neagri in anul 1952 pini in 1959 ...............85
Desfiinqareamindstirilor.................... ...............94
Existenfa capictor a Pirintelui. .......................100
Trecerea spre marea spiritualitate a Plrintelui Arsenie Boca............. 108
Epi1og.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .111
Bibliografie ..............112
Noti 8iografici............. .............113
r r6
