2008_Conditii de Viata Ale Familiilor Cu Copii Din Romania

8/2/2019 2008_Conditii de Viata Ale Familiilor Cu Copii Din Romania

http://slidepdf.com/reader/full/2008conditii-de-viata-ale-familiilor-cu-copii-din-romania 1/184

Coord. Mariana STANCIU

CONDIII DE VIA ALE FAMILIILOR CU COPII DIN ROMÂNIA

ACADEMIA ROMÂN

Institutul Naional de Cercet

ri Economice

Institutul de Cercetare a Calitii Vieii



Coediie

Bucureti, România

CNCSIS: cod 045/2006

Editor: Valeriu IOAN-FRANC

Redactor: Anca CODIRL

Coperta: Nicolae LOGIN

Concepie grafic, machetare i tehnoredactare: Victor PREDA

Toate drepturile asupra acestei ediii apar in Institutului de Cercetare aCalitii Vieii. Reproducerea, fie i par ial i pe orice suport, este interzisf r acordul prealabil al editorului, fiind supus prevederilor legii drepturilor

de autor.

ISBN 978-973-159-024-0 Aprut 2008

978-973-618-180-1



Mariana STANCIU – coordonator –

CONDIII DE VIAALE FAMILIILOR CU COPIIDIN ROMÂNIA

Institutul de Cercetare a Calitii Vieii



Motto:

„Progresul social al unei ri nu este atestat prin creterea averilor

celor boga i, ci prin asigurarea minimului necesar al celor ce au prea pu in.”

(F.D. Roosevelt, 1937, traducere din Human Development Report, 2005 ,UNDP, p.15)



CUPRINSList de abrevieri .........................................................................................8

1. INTRODUCERE ...............................................................................................91.1. A avea o familie fericit ........................................................................91.2. Coul minim de consum între teorie i viaa zilnic a familiei ...........12

2. SITUAIA SOCIAL......................................................................................212.1. Demografie i structuri familiale .........................................................212.2. Tradiie i modernitate în sfera funciilor sociale ale familiei cu

copii ..................................................................................................30a) Asigurarea bazei economice a dezvolt rii personale .................36 b) Ini ierea procesului de socializare................................................42 c) Asigurarea securit

ii fizice

i a echilibrului emo

ional .................50

2.3. Ciclul vieii de familie ..........................................................................532.4. Activitile de timp liber.......................................................................57

3. SITUAIA ECONOMIC ...............................................................................643.1. Rata sr ciei, veniturile i cheltuielile.................................................643.2. Calitatea locuirii ..................................................................................743.3. Costuri ale courilor de consum pentru copii .....................................813.4. Pentru muli români, a tr i decent constituie un lux ...........................883.5. Problema emigr rii pentru un loc de munc mai bun.........................92

4. POLITICI I SERVICII SOCIALE ..................................................................984.1. Prestaii sociale adresate familiei în rile europene.........................984.2. Serviciile publice din România ........................................................ 108

a) Educa ia i înv mântul ........................................................... 108 b) Serviciile medicale..................................................................... 116

c) Sistemul na ional de asisten social ...................................... 125 5. ALTE PROBLEME SOCIALE..................................................................... 133

5.1. Televizorul i por ia zilnic de violen ............................................ 1335.2. Violena în familie ............................................................................ 1355.3. Copii alcoolici, fumtori i consumatori de droguri......................... 1365.4. Cei 60.000 de „copii ai str zii” ......................................................... 1375.5. Influenele consumismului i presiunea psihologic exercitat

de copii asupra prinilor ............................................................... 1386. CE ESTE DE FCUT.................................................................................. 139

6.1. Soluii economice actuale i poteniale ........................................... 1396.2. Asistena social.............................................................................. 1436.3. Educaia........................................................................................... 1446.4. Criza valorilor morale i viaa de familie.......................................... 150

ANEXE ............................................................................................................ 160

BIBLIOGRAFIE............................................................................................... 180



List de abrevieri

CE – Consiliul EuropeiCNCSIS – Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din Învmântul

Superior CNS – Comisia Naional de Statistic

EU (15) – Luxemburg, Suedia, Olanda, Belgia, Frana, M.Britanie, Austria, Danemarca, Italia, Irlanda, Finlanda, Germania, Spania,Grecia, Portugalia (state membre ale Uniunii Europene înainte demai 2004)

EU (13) – Slovenia, R. Ceh, Malta, Cipru, Slovacia, Ungaria, Polonia,Estonia, Lituania, Letonia, Bulgaria, România, Turcia (10 statemembre ale Uniunii Europene dup mai 2004, plus Bulgaria,România, membre ale UE din ianuarie 2007, plus Turcia)

ICCV – Institutul de Cercetare a Calitii VieiiIDU – Indicele dezvoltrii umaneINS – Institutul Naional de StatisticISPI – Institutul de Sntate Public i IgienMMSSF – Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i FamilieiPIB – produsul intern brut

PNUD – Programul Naiunilor Unite pentru DezvoltareUE – Uniunea European



1. INTRODUCERE

1.1. A avea o familie fericit

Pentru un copil, a veni pe lume într-o familie fericit, poate însemna«totul»: dragostea prinilor, sigurana i cldura cminului, un prezent lipsitde griji...

Mediul familial al unui copil poate fi extrem de divers. Acesta poate fibenefic, stimulativ, orientat spre promovarea unor virtui i valori autenticesau, dimpotriv, poate fi un mediu intens traumatizant (din cauza sr ciei, a

incidenei unor boli ale prinilor, a unui comportament viciat al acestora).Pentru muli copii, familia devine prea adesea, din pcate, spaiul

unor frustr ri, pe fondul neajunsurilor sau al unor tare comportamentale aleprinilor. De obicei, pentru asemenea copii, conceptul de familie capt un îneles sinonim cu fuga repetat de acas, cu un mediu conflictual în careexist foarte mult nefericire ori cu o mare absen - absena unuia sau aambilor prini, absena frailor i, nu în ultimul rând, absena bunicilor...Sunt de larg notorietate mesajele, oarecum alarmante, lansate în ultimeledecenii de sociologia familiei, referitoare la tendinele de nuclearizare afamiliilor din urban, prin autonomizarea acestora în raport cu familia extins.Unele cercetri recente ale psihologiei sociale relev c, dincolo de simplifi-carea i modernizarea vieii sociale, renunarea la familia tradiional deter-min în rândurile copiilor perpetuarea unui anumit grad de imaturitate

emoional i mental, ceea ce explic multe dintre dificultile lor desocializare.

Un mediu familial traumatizant se poate dovedi imposibil desurmontat prin capacitile (oricât de remarcabile) ale unui simplu copil. Deaceea, evaluarea condiiilor de via ale copiilor constituie subiectul multor lucr ri de specialitate, publicate în România i în str intate dup anul1990. O bun parte dintre lucr rile respective trateaz îns tematica vieiicopiilor oarecum nefiresc, izolând-o de problematica mai larg a vieii defamilie, ca i cum ar fi normal ca existena copilului s poat fi conceptuali-zat i independent, adic în afara dinamicii puternic integratoare a familieisale. În aceast privin exceleaz multe studii ale UNICEF, PNUD i nunumai. Dei poate neintenionat, respectivele lucr ri reuesc s inducideea c dificultile creterii i educrii copiilor – fie c aceasta deriv din

sr cie, din carenele serviciilor sociale, din deficitul de politici sociale saudin alte cauze - ar putea fi mai bine aprofundate, prin autonomizareaintereselor copiilor, în raport cu interesele generale ale familiilor lor.



10

De aceea, reamintim aici un adevr de altfel larg (re)cunoscut, dar uneori ignorat. Datorit crizei moral-spirituale – prin care trece în prezentEuropa, împreun cu o propor ie ridicat a omenirii, contaminate deinfluenele occidentalizrii – instituia familial se afl în deriv. Pe zi cetrece, fenomenul devine tot mai vizibil în toate rile lumii, dar în special însocietile afluente i în cele ce aspir puternic spre afluen, cum este iRomânia. Cu toate acestea, la nivelul contiinei colective, se pare c dinu-ie înc încredinarea c familia cu copii – fie aceasta de tip (post)modernsau tradiional – r mâne totui instituia cea mai dorit i cea mai durabildin istorie, deoarece a stat i st la baza regener rii societii i, mai mult,condiioneaz profund sentimentul normalitii vieii, pentru orice om.

Iat de ce, în opinia noastr , cadrul analitic al dezvoltrii copilului, nupoate fi tratat îngust, sectorial, izolat de problematica mai larg a calitiifamiliei i, implicit, a calitii vieii de familie. Într-un asemenea context, estenormal ca i evaluarea calitii vieii copiilor lipsii de suportul familieinaturale, s fie conceptualizat – atunci când aceasta se impune - pornindde la performanele instituiilor ce tind s suplineasc grija i afecineaprinilor naturali în viaa copiilor aflai în dificultate.

Dat fiind importana strategic a socializrii tinerelor generaii, s-ar putea crede c viaa familiei cu copii constituie o preocupare constant i otem privilegiat pentru lumea de astzi i, ca urmare, aceasta se aflpermanent în atenia instituiilor naionale i internaionale cu vocaieumanist. Unele aparene chiar tind s confirme acest lucru. Dar dincolo deretorica profesional sau politicianist a unor autoriti naionale sauinternaionale din domeniu (organizaii (non)guvernamentale, departamenteale unor autoriti locale, organizaii i instituii precum UNICEF, PNUD, CE,

FAO .a.) se poate constata, totui, c eforturile respective se afl încdeparte de a produce efectele sociale ateptate.Este adevrat, politicile aplicate, începând din anul 1990 pân în

prezent, la nivel internaional, în scopul susinerii social-economice a familii-lor cu copii, de ctre diferite foruri naionale sau internaionale, au contribuitsemnificativ la bunstarea acestora. Totui, situaia economic i social amultor familii cu copii este înc, în multe privine, mai mult decât critic.

În ultimele dou decenii, populaia din ara noastr a perceput intensdecalajele dintre vestul Europei i România, privind integrarea social afamiliilor cu copii. Costul deosebit de ridicat al creterii i educrii unui copil în România constituie o prob greu de depit pentru multe familii i ocauz de scdere masiv a calitii vieii familiei. Acest fapt va determinadeteriorarea echilibrului structurilor demosociale pentru cel puin patru-cincigeneraii de acum înainte.

Faptul c rile membre ale UE dezbat, în ultima vreme, procesul decoordonare deschis a politicilor sociale europene, poate influena calitatea



11

vieii familiilor cu copii din ara noastr , prin reglementarea pieelor munciidin rile unde românii emigreaz masiv pentru un loc de munc mai binepltit.

Totui, pe plan intern, familiile cu copii, în care ambii prini suntangajai – lucrând zi-lumin, în unul, dou sau chiar mai multe locuri demunc – realizeaz venituri relativ mici i ca urmare, dispun de condiiiprecare de îngrijire, supraveghere i educare a copiilor. Iat de ce, adesea,unul sau chiar ambii prini sunt nevoii s emigreze, lsându-i copiii singuriacas. i, nu de puine ori, asemenea copii cresc în medii sociale impropriiunei bune educaii i îngrijiri, confruntându-se prematur cu situaii-limit.

Dei a aderat printre primele ri la conveniile internaionale privinddrepturile copilului, România se afl înc într-o faz incipient în domeniul

aplicrii acestora. Protecia social a familiei cu copii din România coninereglementrile-standard, de tip european, dar prestaiile sociale nu suntsuficient de consistente, comparativ cu spaiul central i vest-european.

Dup anul 1989, societatea româneasc, asistat i ajutat decomunitatea internaional, a sprijinit în special creterea calitii vieiicopiilor instituionalizai – aceasta fiind, într-adevr, critic înainte de anul1989. Dar spre susinerea familiilor cu copii a fost dirijat un volum relativ micde resurse. Unele familii, aflate în situaii-limit, au fost ajutate prin asistenasocial. Aceasta intervine îns numai punctual, oferind soluii desupravieuire strict biologic, pe termen scurt.

Protecia social a familiei cu copii din România prezint înc multezone vulnerabile. România nu dispune înc de un pachet de programe iservicii sociale compact, în raport cu trebuinele eseniale ale familiei cu

copii aflate în dificultate. Într-o societate cu nevoi sociale atât de îndelungignorate i puternic acutizate înainte i dup anul 1990, nu dispunem încde un aparat de intervenie social operativ, prezent în mod sensibil în viaacomunitilor cu grave disfuncii de integrare social a familiei cu copii îndificultate.

*

* *

Prezenta lucrare se dorete a fi purttoarea vocii familiilor cu copiiaflate în dificultate din România. Prin aceasta, dorim s semnalmproblemele de via i chiar de supravieuire ale multor familii cu copii dindiferite zone ale rii, aducând informaiile pe care le deinem în ateniacelor ce pot schimba în bine aceast situaie. Avem în vedere administraiacentral i local de stat cu atribuii în protecia social, specialitii dinserviciile publice i sociale i, nu în ultimul rând, unele organizaiiinternaionale i organizaii ale societii civile din România.



12

1.2. Coul minim de consum între teoriei viaa zilnic a familiei

Pentru orice familie, dimensiunea economic a existenei estecapital, cel puin cât vreme aceasta condiioneaz deopotriv domeniulbiologic i social al vieii. Este adevrat, banii nu pot s aduc fericirea, dar lipsa lor, în mod cert, genereaz necazuri. Iat de ce, a satisface tot maimulte nevoi cu cât mai puini bani, constituie o performan repetat zilnic înnumeroase familii cu copii din România, acestea fiind nevoite s î istructureze în mod curent cheltuielile de consum în limitele unor venituricronic insuficiente, adesea situate sub pragul sr ciei.

În anul 2003, mai mult de jumtate din popula

ia s

rac

din

ara

noastr , adic 54,1%, era constituit din familii cu copii, în condiiile în careponderea acestora în total populaie era de 46,1% (CASPIS, 2003). Câttimp lucrurile vor sta astfel, problematica social ce deriv din incidenasr ciei în rândurile familiilor cu copii va trebui s preocupe constantpoliticienii, instituiile de protecie social, societatea civil i, nu în ultimulrând, cercetarea social.

Începând din anul 1990 pân în prezent, în Institutul de Cercetare aCalitii Vieii din Bucureti se monitorizeaz o list larg de indicatori aicalitii vieii. Iar din anul 1992, se calculeaz courile de consum minimeaferente diferitelor structuri familiale din România.

Coul de consum minim este un construct teoretic, ce st la bazastabilirii pragului relativ i a pragului absolut al sr ciei. Acesta are caobiectiv determinarea costurilor satisfacerii la minimum a trebuinelor deconsum ale diverselor tipuri de familii sau de consumatori individuali, astfel încât acestea s poat accede la o integrare social normal, socialmenteacceptabil i adaptat la condiiile de dezvoltare ale rii de reziden, într-o anumit etap istoric.

Courile minime de consum în cadrul ICCV sunt definite cu ajutorulmetodei normative i sunt calculate pe baza preurilor minime ale bunurilor i serviciilor, existente în pieele din oraul Bucureti. Pragurile sr ciei suntactualizate anual, prin multiplicarea valorii din anul precedent cu indiceleinflaiei din anul de baz:

pragul sr ciei absolute sau pragul de subzisten exprim costulunui co de bunuri i servicii considerat indispensabil vieii unuiconsumator-standard, ce dispune de condiii social-economice situatela/sub limita inferioar a normalitii social acceptate;

pragul sr ciei relative exprim costul unui co de consum ceva maiconsistent, comparativ cu cel de subzisten. Acesta se fixeaz în



13

mod convenional, diferit de la o ar la alta, în general, în funcie depragul psihologic al sr ciei perceput de populaie. Orice persoansau gospodrie ce dispune de un venit din care realizeaz cheltuielide consum mai mici decât pragul sr ciei relative, dar mai mari decâtminimul de subzisten, tr iete în sr cie relativ;

minimul decent de trai – permite o via la limitele inferioare aledecenei social-economice, definit specific unei etape de dezvoltarea societii. Acesta poate s coincid sau nu cu pragul sr cieirelative. Dup anul 1992, în ICCV s-a calculat trimestrial un co minimdecent, specific nivelului de dezvoltare economic i social alRomâniei din epoca respectiv, pentru diferite categorii de familii.Dup acumularea unor serii de date de-a lungul a 15 ani, prin

proiectul ale crui rezultate sunt prezentate în lucrarea de fa, ne-ampropus investigarea practic, în vederea testrii relevanei conceptuluinostru de co minim de consum, determinat prin metoda normativ,pentru principalele categorii de familii srace cu copii din ara noastr . În acest scop, am recurs la culegerea acelor preuri ale bunurilor iserviciilor pentru copii cuprinse în structura courilor minime decente,respectiv de subzisten, din magazilele i pieele cele maifrecventate, situate (în cele mai multe cazuri), în zonele periurbaneale oraelor menionate mai jos. Astfel, am calculat costul bunurilor iserviciilor aferente satisfacerii, la nivelul minim, a trebuinelor pentrutrei grupe distincte de copii (0-3 ani, 4-6 ani, 7-14 ani) – în pre urileefective minime practicate în magazinele respective – i le-amcomparat cu courile calculate în preurile minime practicate pepieele Bucuretiului. Acestea din urm sunt calculate doar pentru

copiii din grupa de vârst 14 ani (anexa nr. 5).Structura fiecrui co minim de bunuri i servicii este stabilit

pornindu-se de la trebuinele statistice minime relevante, pentru fiecaremembru al familiei standard, din perspectiva modulelor (capitolelor)consumului prezente i în modelul de consum mediu al populaiei (publicatde INS în seria CANSTAT). Bunurile i serviciile considerate indispensabilesatisfacerii trebuinelor fundamentale se refer la alimentaie, îmbr cminte,locuire, igien, sntate, educaie i participare social.

Pân în prezent, în literatura de specialitate au fost utilizate doumodaliti principale de structurare i calculare a costului unui co minim deconsum: metoda normativ i metoda statistic. În cele ce urmeaz ne vomreferi îndeosebi la metoda normativ care a fost utilizat de mai muliexper i în studierea consumului (Rowntree 1901, 1941; Rowntree, Lavers

1951; Zamfir (coord.), ICCV 1992, 1993, Mihilescu 2000 .a.). Structuraunui co teoretic, determinat prin metoda normativ, se poate dovedi diferit



14

de structura concret a unui co pentru o populaie anume. Deosebiriledintre acestea se pot diminua substanial dac în definirea coului teoreticse pornete de la evidena statistic asupra consumului efectiv al populaieicu venituri sub un anumit plafon, utilizând un eantion reprezentativ la nivelnaional (de exemplu, Ancheta integrat pe gospodrii a Institutului Naionalde Statistic din România - metod utilizat i de Banca Mondial .a.). Oasemenea metod se poate aplica numai dac în comunitatea social avut în vedere exist cel puin un model de consum dominant, larg reprezentatsocial, iar standardul de via mediu nu este prea sczut. Dac societateastudiat are un standard de via foarte sczut sau parcurge un proces deschimbare radical, structurile de consum selectate în courile minime pots devin, în timp scurt, irelevante în raport cu realitatea obiectiv.

La elaborarea coului alimentar minim, au colaborat ComisiaNaional de Statistic (INS), Institutul de Sntate Public i Igien iInstitutul de Cercetare a Calitii Vieii din Bucureti – acesta din urmstudiind problematica respectiv de-a lungul întregii perioade de tranziie.Normele de consum alimentar sunt exprimate în calorii, factori nutritivi,vitamine i substane minerale, precum i în cantiti medii zilnice dinprincipalele grupe de alimente necesare fiecrei categorii de persoane dincadrul unei familii, în funcie de vârst, sex i tipul de activitate desf urat.

Pentru prima variant a coului alimentar, realizat de ICCV în anul1992, metoda normativ a fost aplicat pentru dou tipuri de familii: familiacu patru membri (prinii i doi copii) i cuplul de pensionari. În anul 1996,echipa ICCV a elaborat coul minim de consum alimentar combinândnormele de consum ale ISPI cu structura statistic a consumului populaiei, – preluat din datele Anchetei integrate pe gospodrii (1995, CNS).

Coul alimentar minim stabilit de Banca Mondial i exper ii CNSRomânia se bazeaz pe structurile observate ale consumului alimentar realizat de cele mai srace 30% familii din ara noastr . S-a pornit de la unnecesar de 2750 calorii/zi/persoan, adic de la pragul caloric minimconsiderat necesar (de nutriionitii FAO i ONU) pentru funcionareanormal a unei persoane adulte active.

Estimarea coului minim nealimentar se poate realiza prin diversemetode. Metoda caloric presupune determinarea, pe baza unei funcii deregresie, a veniturilor totale ce trebuie alocate acoperirii consumului debunuri i servicii, sau a cheltuielilor totale de consum ce ar permite ca, încadrul modelului su de consum, o persoan s accead la un coalimentar minim adecvat specificului zonei sale de reedin, co care sating un prag caloric prestabilit. Diferena dintre cheltuielile totale deconsum i cheltuielile alimentare minime va include automat o sum maimare sau mai mic, corespunztoare coului minim nealimentar.



15

Estimarea coului minim nealimentar se poate efectua i prin metodapropor iei cheltuielilor alimentare. Dup estimarea costului coului alimentar minim, cu un coninut caloric prestabilit, se determin propor ia costuluirespectiv în cheltuielile totale de consum pentru un grup de gospodriisrace, iar în funcie de aceasta se determin cuantumul necesar alcheltuielilor nealimentare.

Determinarea costului unui co nealimentar poate utiliza ca baz decalcul i alte criterii decât costul coului alimentar minim, de exemplu,cheltuielile cu întreinerea locuinei realizate de gospodriile cu un nivel alveniturilor sub media naional, dat fiind volumul relativ ridicat i caracterulcvasiobligatoriu al acestui capitol de cheltuieli. O asemenea metod estedeosebit de relevant pentru România, deoarece ponderea acestor

cheltuieli în cheltuielile totale de consum a fost, pentru o lung perioad detimp, deosebit de consistent.

Coul minim de consum nealimentar, calculat în cadrul ICCV, includeurmtoarele grupe de produse nealimentare i servicii: locuina (întreine-rea, repararea i dotarea acesteia), transportul în comun, igiena personali sntatea, îmbr cmintea i înclmintea, rechizitele colare pentrucopii, activitile culturale minime. Datorit decalajelor de dezvoltare dintreurban i rural, cu privire la trebuinele efective de bunuri i servicii, estenormal ca estimrile realizate s fie net diferite pentru cele dou medii dereziden. Utilizarea courilor minime de consum, ca i a unor praguri alesr ciei difereniate urmrete o analiz nuanat a realitii social-eco-nomice, în vederea unei intiri mai precise a politicilor sociale adresatefamiliilor srace din cele dou medii rezideniale.

Prima evaluare a sr ciei prin metoda normativ a fost realizat înara noastr , de ctre ICCV, rezultatele acesteia fiind publicate în anul 1995(Dimensiuni ale sr ciei , C. Zamfir, coord.). Opiunea pentru metodanormativ a fost fundamentat pe premisa raionalitii comportamentului deconsum. Structura puternic distorsionat a consumului populaiei dinRomânia anilor `90, evideniat prin numeroase studii, a constituit de fapt unr spuns adaptat al consumatorilor la o criz economic pe termen lung. Amploarea i profunzimea crizei respective reiese din dinamica(hiper)inflaiei din anii `90. În condiiile în care, de exemplu, în octombrie1997, salariul mediu (nominal) crescuse de aproape 234 de ori, fa de celdin octombrie 1990, preurile produselor i serviciilor crescuser în acelaiinterval, în medie, de 394 de ori. Cele mai mari creteri de preuri au fost înregistrate la produsele alimentare de baz. Era deci de ateptat caechilibrul structurilor de consum, i aa precarizat în anii comunismului, s

se deterioreze mai tare. Consumul de pâine i produse f inoase (având i



16

preuri mai accesibile) a crescut mult, în detrimentul consumului de carne,pete, fructe sau dulciuri.

Metodele de estimare a sr ciei bazate pe un co de produse iservicii stabilite empiric, pornind de la consumul concret al populaiei nupermite totui identificarea riguroas a celor ce tr iesc cu adevrat însr cie, ci doar a celor mai sraci dintre sraci.

Cercettorii din ICCV au elaborat o variant de co minim de consumadecvat contextului specific al societii româneti în traziie, numit cominim decent. Consumatorii cu venituri sub posibilitile de asigurare aminimului de subzisten, tr iesc în sr cie absolut, iar cei ale cror venituri se situeaz între coul minim de subzisten i coul minim decenttr iesc în sr cie relativ, veniturile lor nefiind suficiente pentru asigurarea

unui trai decent. În analiza efectuat în anul 1995, ICCV a luat în considerare i

minimul de consum utilizat, la vremea respectiv, în definirea politicilor sociale, de ctre Ministerul Muncii i Proteciei Sociale. Acesta reprezentaun prag al sr ciei sensibil mai sczut decât minimul de subzisten învarianta ICCV, fiind “un prag al unei sr cii extrem de severe, al unei vieide mizerie” (C. Zamfir, 1995, p. 17).

Expresiile monetare ale minimului de consum, în cele dou varianteale ICCV, pot cumpra, teoretic, câte un co de bunuri i servicii necesaremeninerii sntii i integr rii sociale minime a membrilor familiei, la nivelde subzisten, respectiv de decen. Minimul de subzisten poate fiasigurat cu un venit ce permite strict supravieuirea i o integrare socialminimal. Minimul de decen este construit inând cont de conceptul larg

asimilat la nivelul populaiei privind caracteristicile traiului decent: coulminim decent include, în plus fa de coul de subzisten, unele serviciiprecum abonamentul telefonic, o cltorie cu trenul accelerat, câtevaspectacole de cinema, de teatru, sau câteva cr i.

În anul 1994, cele trei categorii de minimuri analizate de ICCV,aplicate la familia standard (2 aduli + 2 copii), se aflau în urmtoareleraporturi:

minimul de subzisten al ICCV = 59,9% din minimul decent al ICCV;

minimul MMPS = 31,5% din minimul decent al ICCV;

minimul MMPS =52,6% din minimul de subzisten al ICCV.

Cele dou praguri ale sr ciei (minimul de subzisten - ICCV iminimul decent - ICCV) au fost calculate în variantele urban i rural,

utilizând scala de echivalen din tabelul nr. 1.



17

Tabelul nr. 1

Scala de echivalen utilizat în cadrul ICCV, în anul 1994

Capul familiei Al doilea adult

din familieFiecare dintreprimii doi copii

- minimul de subzisten 1 0,7 0,7- minimul decent 1 0,8 0,6

Veniturile lunare necesare achiziionrii bunurilor i serviciilor, incluse în coul de subzisten/decent pentru mediul urban, au fost diminuate cu20% pentru a defini minimurile aferente familiilor din mediul rural. Astfel,cercettorii ICCV au estimat c ponderea gospodriilor aflate în sr cieabsolut (sub minimul de subzisten) sczuse de la 27,3% în 1989 la

18,5% în anul 1990, ca efect al politicilor sociale reparatorii adoptate în anul1990. Începând cu 1991 îns, sr cia absolut a crescut masiv, afectând51,2% dintre gospodrii în 1992, 49,0% în martie 1993 i 34,9% în iunie1994. Aceste estimri sunt relativ apropiate de cele realizate prin altemetode de ctre cercettorii Centrului Internaional MONEE (în 1993),Cornia (în 1994) sau Janos Kornai (în 1996). Metoda normativ a fostaplicat de o echip a ICCV i în anul 1997 pe date AIG 1995, potrivit uneimetodologii uor modificate (comparativ cu cea utilizat în anul 1994).

Cele mai frecvente obiecii ale unor specialiti, fa de utilizareametodei normative, se refer la caracterul aa-zis arbitrar al articolelor deconsum incluse în co, dat fiind c nevoile de consum (chiar i cele debaz), pot constitui un subiect al preferinelor adesea chiar pentru aceeaipersoan i, în plus, variaz în spaiu i timp ca nivel al ofertei. Coului de

produse utilizat în cadrul metodei normative de ctre ICCV i se imput, îngeneral, lipsa de raportare la consumul concret al populaiei – consummasiv imfluenat de specificul i disponibilitatea ofertei celei mai la îndemâna consumatorului.

Tabelul nr. 2

Scala de echivalen utilizat în cadrul ICCV, în anul 1997

Capul de gospodrie Ali aduli

Sub 60 deani

Peste 60 deani

Sub 60 deani

Peste 60 de ani

Copil sub

14 ani

Copilpeste

14 ani

1 0,8 0,7 0,6 0,6 0,8

De aceea, în varianta metodei utilizate de ICCV în anul 1997, coulera o combinaie între normele de consum stabilite de ctre exper i i



18

structurile de consum efective realizate de populaie (AIG). Astfel, atâtminimul decent cât i cel de subzisten au fost construite aa încât s fievalabile la nivel naional, f r a diferenia mediile de reziden. În acestcadru, ICCV a utilizat o nou scal de echivalen (tabelul nr. 2). În acestecondiii, au fost obinui urmtorii indicatori privind rata sr ciei pe zonerezideniale:

Tabelul nr. 3

Rata sr ciei calculat cu scala de echivalen modificat

Minim de subzisten Minim de decenRata sr ciei la nivel

gospodrii persoane gospodrii persoane

Eantion total (%) 20,6 26,4 42,0 48,9Subeantion URBAN (%) 18,6 - 40,9 -

Subeantion RURAL (%) 24,4 - 45,8 -Surs: Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, UNDP 1998. Date AIG 1995.

Aadar, demersul nostru, materializat prin lucrarea de fa, se sprijinpe experiena acumulat în ICCV, de-a lungul a mai bine de 15 ani, i peexpertiza unei echipe coordonate de dr. M. Stanciu care, în anii 2006-2007,a studiat îndeaproape „Condiiile de via ale familiilor cu copii dinRomânia”.

Cu certitudine, trecerea la economia de pia din România a agravatsensibil, înc din primii ani, situaia socioeconomic a celor mai multe familiicu copii.

Dac în anul 1990 o familie cu doi copii, realizând un salariu mediu iunul minim, se situa peste minimul decent (ICCV), începând din anul 1991familiile cu aceleai tipuri de venituri, cu 1 sau 2 copii, s-au situatconsecvent sub minimul decent. Dac în anul 1992 abia familia cu 3 copiise situa sub minimul de subzisten, în anul 1993 deja familia cu 2 copii sesitua i sub nivelul decent i sub minimul de subzisten. În anul 1994, chiar i familia cu 1 copil s-a situat sub minimul de subzisten (C. Zamfir, coord.,1995).

În anii 2006, 2007, situaia economic a familiilor cu 2 copii s-aameliorat oarecum, dar numai pentru acele familii ce beneficiaz de 2 salarii(unul mediu i altul minim pe economia naional). Familiile cu 2 copii cuvenituri dintr-un singur salariu (de nivel mediu) plus dou alocaii pentrucopii, se situeaz sistematic, atât sub nivelul minimului decent cât i sub

minimul de subzisten. O situaie ceva mai bun exist în familiile cu dousalarii plus dou alocaii pentru copii.



19

Tabelul nr. 4

Raporturi între veniturile familiilor cu copii i minimul de trai, în anii 2006 i 2007

Salariai Agricultori

PerioadaMar-tie

2006

Iunie2006

Sep-tem-brie2006

De-cem-brie

2006

Mar-tie

2007

Mar-tie

2006

Iunie2006

Sep-tem-brie

2006

De-cem-brie2006

Mar-tie

2007

Venit I =1 salar.+2 aloc. 876 883 908 1.147 1.061 876 883 908 1.147 1.061Venit II= 2 sa-lar.+ 2 aloc. 1.704 1.718 1.768 2.246 2.074 1.7041.718 1.768 2.246 2.074

Minimdecent 1.516 1.533 1.535 1.5661.5711.3111.191 1.192 1.2161.219Minim subzist. 1.311 1.327 1.329 1.356 1.361 1.0801.093 1.094 1.116 1.119Venit I/minimdecent 57,8 57,6 59,2 73,2 67,5 66,8 51,4 76,2 94,3 87,0Venit II/minimdecent 112,4 112,1 115,2 143,4132,0129,9144,2 148,3 184,7170,1Venit I/minimsubzist. 66,8 66,5 68,3 84,6 67,5 77,9 80,8 82,9 102,8 94,8Venit II/minimsubzist. 129,9 129,5 133,0 165,6152,4157,8157,2 161,6 201,3185,3Sursa: Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 2007.

Cercetarea noastr privind „Condiiile de via ale familiilor cu copii

din România”, efectuat în anii 2006-2007, a urmrit mai multe obiective, între care un loc central l-a avut identificarea celor mai frecvent invocateprobleme întâmpinate de familiile cu copii din diferite zone ale rii iprospectarea unor eventuale soluii de intervenie social, în vedereadepirii dificultilor respective. În paralel, am recurs i la testarea rele-vanei practice i a gradului de adecvare a vechilor structuri, utilizate pân în prezent, în calcularea costurilor courilor minime de consum, aferentediverselor tipuri de familii cu copii din ara noastr , prin metoda normativ. În acest scop, am utilizat atât instrumente de investigaie social de tipcalitativ (interviuri semistructurate, observaie sociologic, analiz socio-economic a unor indicatori sociali) cât i de tip cantitativ (culegerea pre-urilor bunurilor i serviciilor din courile de consum ale familiilor cu copii).Cercetarea de teren a avut loc în lunile iunie-iulie 2006. Au fost aplicate

125 de interviuri, în familii cu copii în vârst de la sub 1 an pân la 14 ani



20

inclusiv, din urban i rural (ghidul de interviu este prezentat în anexa nr. 1),astfel:

în urban: Bucureti – 15 interviuri, Piteti - 6 interviuri, Suceava - 8 in-terviuri, Clrai 7 interviuri, Râmnicu Srat - 10 interviuri, Baia Mare- 10 interviuri, Iai - 9 interviuri, Tg. Mure - 7 interviuri;

în rural: comuna: Puietii de Jos, judeul Buzu - 19 interviuri,comuna Modelu, judeul Clrai - 9 interviuri, comuna Zagr, judeulMure - 7 interviuri, comuna Prhui, judeul Suceava - 8 interviuri,comuna tef neti, judeul Arge - 8 interviuri, satul Brnova, judeulIai – 9 interviuri i satul Merioru, judeul Maramure – 7 interviuri.

Au fost realizate i mai multe serii de interviuri cu autoritile locale,astfel:

în primrii s-a discutat cu primarul/viceprimarul/secretarul i cuasistentul social, iar, în cazul oraelor mari, cu reprezentani aiDireciilor de asisten social (potrivit ghidului de interviu prezentat înanexa nr. 2);

în coli s-a aplicat un ghid de interviu specific, pentru directorii iprofesorii de coal general (anexa nr. 3) în scopul identificriiproblemelor familiilor cu copii, din perspectiva cadrelor didactice;

s-a aplicat i un ghid de interviu adresat medicului de familie (anexanr. 4).

Alturi de informaiile culese pe teren, pentru documentarea lucr rii,am recurs i la alte surse de documentare relevante din literatura de profil,din comunicatele mass-media sau de pe internet.



2. SITUAIA SOCIAL

2.1. Demografie i structuri familiale

Situaia demografic înregistreaz unele trend -uri comune pentrurile europene i România. Totui, perspectivele de abordare ale proble-melor demografice din România difer sensibil fa de cele ale rilor vest-europene, dat fiind atât decalajul de dezvoltare economic cât i uneledeosebiri de mentaliti dintre români i naiunile vest-europene.

Prin integrarea recent a României i Bulgariei în UniuneaEuropean, Europa a ajuns s înglobeze o populaie de circa 491 demilioane de locuitori, peste trei sferturi dintre acetia fiind rezideni în apteri (Germania, Frana, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia i România)(2006, INS, Situaia…).

Fenomenul îmbtrânirii demografice se resimte tot mai clar la nivelulUE, inclusiv în ara noastr . Începând din anul 2004, ponderea populaieitinere (0-14 ani) (de 16,4%), a fost devansat de ponderea populaiei de65 ani i peste (16,5%).

Populaia european în vârst de munc (15-64 de ani) avea opondere de 67,2% în anul 2004 (din care 36,6% - popula ie cu vârsta între25-49 de ani). Aceast categorie de populaie era mai larg reprezentat înSpania i Slovenia (37-40%), la cealalt extrem situându-se Finlanda iSuedia (33,9-33,6%).

În România, jumtatea de est a rii este ceva mai populat decât jumtatea de vest, cuprinzând cam 60% din totalul populaiei. Distribuiaregional a populaiei de copii corespunde distribuiei populaiei totale,exceptând populaia Bucuretiului i regiunea de nord-est a rii.

România se remarc prin ponderea mare a gospodriilor f r copii(67,3%). În anul 2006, din cele 32,7% gospodrii cu copii sub 18 ani, 18,6%aveau 1 copil, 10,7% aveau 2 copii, 2,1% aveau 3 copii i 1,3% aveau 4 saumai muli copii. În urban aveau o pondere mai mare gospodriile cu 1 copil(22,9%), iar cele cu mai muli copii se aflau în propor ie mai mare în rural(17,1%). Dintre gospodriile cu copii, cele mai frecvente sunt cele cu 1 copil(Cambir A., coord. INS, 2007).



22

Distribuia gospodriilor, dup numrul de copii sub 18 ani, în anul 2006

TOTAL

f r

copii

67.3%

4 si mai

multi

copii

1.3%

3 copii

2.1%2 copii

10.7%

1 copil

18.6%

URBAN

f r

copii

65.5%

4 i mai

muli

copii

0.7%

3 copii

1.2%2 copii

9.7%1 copil

22.9%

RURAL

f r

copii

69.7%

4 i mai

muli

copii

2,0%

3 copii

3,1%

2 copii

12,0%

1 copil

13,2%

Sursa: Cambir A., Coordonate ale nivelului de trai în România, 2007; Veniturile iconsumul populaiei în anul 2006, INS, p. 20.

În jur de 10% din populaia României apar ine unor minoriti etnice;pe primele dou locuri se situeaz populaia de maghiari (1,4 milioare,concentrat în judeele Covasna, Harghita, Mure i în nord-vestul rii) ipopulaia de romi.

Din perspectiv religioas, cretinii ortodoci sunt în propor ie de 87%din populaie, romano-catolicii 5%, reformaii 3%, alte confesiuni 5%.

În intervalul 1990-2007, populaia României a sczut cu peste 1,1 mi-lioane de persoane. Populaia înregistrat la 1 ianuarie 2006 era de21.610,2 mii de locuitori, din care 10.535,1 mii (48,8%) brbai i 11.075,1mii femei.

Nivelul general, relativ sczut al fertilitii constituie un factor de îngrijorare în UE ca, de altfel, i în România. La nivel european, rata total afertilitii a sczut sub nivelul înlocuirii populaiei (de 2,1 copii/femeie),ajungând la 1,5 copii/femeie.

În România rata fertilitii a sczut la 1,3 copii/femeie.



23

Structura pe vârste a populaiei din România reflect reducereapopulaiei tinere (0-14 ani) de la 18,3% în anul 2000, la 15,6% în anul 2005i creterea ponderii populaiei vârstnice (de 60 de ani i peste) de la 18,8% în anul 2000 la 19,2% în anul 2005 (INS, 2007).

Vârsa median a populaiei din România era de 38,6 ani, în anul2005. O asemenea vârst median caracterizeaz rile cu o populaie„adult”. În anul 2005, populaia urban avea o pondere de 54,9% înpopulaia total (pondere similar cu cea aferent anului 1998).

Rata brut a natalitii în România a fost în jur de 10‰ dup anul2000; numrul de copii de 0-15 ani era de aprovimativ 5,7 milioane înainte de 1990; în prezent acesta este de aproximativ 4 milioane; în

ultima decad, numrul de nscui vii a oscilat în jurul a 220.000 pe an

Tabelul nr. 5

Micarea natural a populaiei

2000 2001 2002 2003 2004 2005

TOTAL (mii pers.)

Nscui vii 234,5 220,4 210,5 212,5 216,3 221,0

Decese 255,8 259,6 269,6 266,6 258,9 262,1

Sporul natural - 21,3 -39,2 -59,1 -54,1 -42,6 -41,1

URBAN (mii pers.)

Nscui vii 108,3 102,4 98,2 100,9 111,3 117,8Decese 108,4 110,1 113,2 112,3 114,3 116,8

Sporul natural -0,1 -7,7 -15,9 -11,4 -3,9 1,0

RURAL (mii pers.)

Nscui vii 126,3 118,0 112,3 111,6 104,9 103,2

Decese 147,4 149,5 156,4 154,3 144,6 145,3

Sporul natural -21,1 -31,5 -44,1 -42,7 -39,7 -42,1

Rata sporului natural: (la 1000 persoane)

Total -0,9 -1,8 -2,7 -2,5 -1,9 -1,9

Urban - -0,6 -1,3 -1,0 0.2 -

Rural -2,1 -3,1 -4,3 -4,2 -4,0 -4,3

Sursa: Tendine sociale, INS, 2006.



24

Tabelul nr. 6

Cele mai importante necesiti pentru o via bun, în rile Europene

araPrima ca

importan A doua caimportan

A treia caimportan

Bulgaria locul de munc partenerul de via copiiiRepublicaCeh

locul de munc partenerul de via vacana

Letonia locul de munc partenerul de via educaiaRomânia locul de munc partenerul de via locuinaSlovenia locul de munc partenerul de via locuinaEstonia locul de munc vacana educaia

Ungaria locul de munc locuina partenerul de viaPolonia locul de munc locuina educaiaLituania locul de munc educaia partenerul de viaMalta locul de munc educaia partenerul de viaTurcia locul de munc educaia partenerul de viaSlovacia locuina locul de munc partenerul de viaCipru a fi de folos altora partenerul de via locul de muncSpania locul de munc educaia a fi de folos altoraGermania locul de munc locuina timp liber Italia locul de munc locuina educaiaLuxemburg locul de munc locuina educaia Austria locul de munc locuina educaiaBelgia locuina locul de munc partenerul de via

Frana locuina educaia a cltoriIrlanda locuina a cltori timp liber M.Britanie locuina timp liber a cltoriOlanda timp liber vizite la prieteni a fi de folos altoraSuedia timp liber vacana a cltoriFinlanda vacana locuina a fi de folos altoraPortugalia a cltori locul de munc a fi de folos altoraDanemarca a fi de folos altora vizite la prieteni timp liber Grecia a fi de folos altora partenerul de via locul de muncSursa: Albert J., Fahey T., Perceptions on living conditions in an enlarged Europe,EFILWC, EC, 2004.

Familia constituie o structur social important pentru numeroaseri europene, dei nu în toate cazurile, viaa familial garanteaz afirmarea

i dezvoltarea uman armonioas a membrilor si (mai ales când familiaeste afectat de disfuncii sau de dezintegrare). Cu toate acestea, partene-



25

rul de via ca parte indispensabil a familiei, are un rol capital nu numai încreterea i educarea copiilor, ci i pentru echilibrul psihoafectiv al cuplului.

Rezultatele unei cercetri sociale internaionale, desf urate în spaiulUniunii Europene i pe teritoriul României, Bulgariei i Turciei, în anul 2004,relev c 13 din cele 28 de ri, între care i România, consider partenerulde via, un factor deosebit de important în demersul de a-i proiecta o viadezirabil.

rile nord-europene care promoveaz intens susinerea social afamiliei i copilului înregistreaz, în mod curent, cele mai ridicate rate defertilitate, dar i o participare mai ridicat a femeilor pe pieele muncii. Faptulc în intervalul 1999-2005, la nivel UE, rata inactivitii generale a sczut dela 31,6% la 29,8%, se datoreaz în principal scderii sensibile a ratei

inactivitii femeilor de la 40,5% la 37,5%, în timp ce pentru brbai, aceastaa r mas relativ constant – în jur de 22,2 -22,6%. Cele mai ridicate niveleale ratei fertilitii din spaiul european se gsesc în Irlanda i Frana (1,89),urmate de Luxemburg, Olanda, Finlanda i Danemarca (între 1,78 i 1,72).SUA prezint un nivel mult mai ridicat decât rile europene, fiind constant în jurul nivelul necesar înlocuirii generaiilor (2,10 copii pe femeie).

Decalajul relativ înc ridicat dintre sexe privind rata inactivitii semenine ca urmare a preocuprii familiilor pentru creterea i îngrijireacopiilor (UE Labour Force Survey, 2006).

În privina rilor din Europa Central i de Est, o fertilitate maisczut ca a României exist în: Rusia, Estonia, Letonia, Cehia, Slovenia,Bulgaria. Rate ale fertilitii apropiate de cea înregistrat în Româniaprezint Ungaria, Belarus i Ucraina. Albania i Polonia au o fertilitate mai

ridicat, apropiindu-se de 2 copii/femeie: Albania (2) Polonia (1,7). În toate rile în tranziie postcomunist, condiiile social-economice

ale perioadei de tranziie i-au pus amprenta asupra evoluiei fertilitii prindegradarea nivelului de trai pentru majoritatea populaiei, cretereaincertitudinii social-economice i a stresului, ascendena unor orientriculturale spre individualism i consumism, schimbarea atitudinilor icomportamentului fa de instituia cstoriei, fa de coabitare, divor , fade eventualitatea naterii unor copii în afara cstoriei, fa de contracepiei sexualitate. Dac scderea dramatic a nivelului de trai din Româniaultimilor 17 ani a determinat, în mod cert, declinul fertilitii, simpla creterea nivelului de trai – în absena unor politici demografice inteligente i bineaplicate, care s sprijine substanial i susinut familia i copilul - nu vadetermina creterea fertilitii.

Spre deosebire de multe dintre rile vestice, unde modelele familialealternative, precum coabitrile informale sau celibatul, au tins s înlocuiasc



26

modelul familiei tradiionale, în România fenomenele de acest tip au r masdestul de marginale, familia nuclear devenind totui structura familialdominant.

Rata fertilitii în România a cunoscut o scdere important în primiiani de dup 1990, meninându-se apoi, la un nivel relativ constant, submedia Europei de Nord i a Europei de Vest, dar peste cea a Europei deSud i de Est.

Fertilitatea populaiei din România care a urmat în mod tradiional unmodel de tip timpuriu (cu valorile cele mai ridicate în grupa de vârst de20-25 de ani) îndeosebi în mediul urban, s-a îndeprtat de acest model,cptând caracteristicile unui model etalat, cu valorile cele mai ridicate în

grupa de vârst 25-30 de ani (ca faz intermediar spre modelul tardiv,specific populaiilor vest-europene). De asemenea, vârsta la prima cstorieeste în majorare la femei, de la 22 de ani, în anul 1990, la 24 de ani, în anul2002 (INS, 2006).

Dificultile economice mari, asociate apariiei fiecrui nou copil înfamilie contribuie masiv la conturarea acestui model familial f r copii saucu un singur copil. Nivelul de educaie i cultur al familiei afecteaz masivcalitatea reproducerii (Traian Rotariu, 2000). În general, prinii care dispunde un nivel de educaie mai ridicat i care, de obicei, dispun de resurseeconomice mai consistente, decid s-i concentreze resursele pentru îngrijirea unui singur copil.

Tabelul nr. 7

Dispariti demografice i sociale între rural i urban2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sperana de via lanatere (ani)

70,5 71,2 71,2 71,0 71,3 71,8

- rural 69,5 70,2 70,1 70,1 70,3 70,8- urban 71.3 71.9 72,0 71,8 72,2 72,5Rata mortalitiiinfantile - % -

18,6 18,4 17,3 16,7 16,8 15,0

- rural 20,8 20,9 19,8 19,4 19,9 17,9- urban 16,1 15,6 14,5 13,7 14,0 12,4

Sursa: Tendine sociale, INS, 2006.

Declinul demografic din României cumuleaz declinului natalitii cu

creterea mortalitii i cu migraia extern din anii `90 i de dup anul2000.



27

O problem real a României este i mortalitatea ridicat. Cauzelecele mai vizibile ale acesteia sunt: nivelul de trai relativ sczut al unor categorii largi ale populaiei (de peste un deceniu, România prezint o rata sr ciei, în jur de 35-40%), accesul redus la serviciile medicale i calitateasczut a asistenei medicale. O cauz însemnat a mortalitii ridicatederiv i din stilurile de via nesntoase ale populaiei, ce practic unconsum alimentar dezechilibrat, tarat prin tabacism, alcoolism (îndeosebi înmediul rural), consumul de gr simi suprasaturate .a. O deterioraresensibil a strii de sntate a populaiei, cu efecte în domeniul creteriimortalitii i scderii speranei de via la natere, a avut loc în intervalul1992-1996, afectând preponderent populaia masculin (Gheu, 2006).

Principalele cauze ale scderii natalitii în România sunt:

dificultile economice mari întâmpinate de majoritatea tinerelor cupluri în dobândirea unei locuine;

emanciparea femeii i participarea crescând a acesteia la activitileeconomice în afara gospodriei;

creterea duratei i nivelului educaiei;

slbirea influenei normelor culturale tradiionale i nivelul extrem desczut al educaiei de ordin spiritual;

mobilitatea social în cretere;

costul ridicat al copilului i reducerea funciei economice a acestuia, îndeosebi a rolului su în securitatea economic a persoanelor vârstnice;

recurgerea la mijloacele contraceptive moderne.

Sperana de via a început s creasc dup anul 1996, ajungând, înanul 2001, la aproape 68 de ani la brbai i peste 75 de ani la femei, adicsuperioar cu 2,6, respectiv 2,3 ani, comparativ cu anul 1996. Mortalitateape vârste este ceva mai sczut la generaiile nscute dup anul 1989,decât cea aferent acelorai vârste, pentru generaiile nscute anterior.

În anul 2005, mortalitatea general era de 12,1 decese la 1000 de lo-cuitori, adic în uoar cretere fa anul 2004 (11,9‰) i 2000 (11,4‰).Fenomenul de supramortalitate masculin, (prezent în cadrul tuturor grupelor de vârst, dar de dou ori mai accentuat în grupa 20-64 de ani), asczut de la 114,9 (în anul 2004) la 112,0 decese masculine la 100 dedecese feminine.

Rata mortalit

ii infantile este în continu

scdere, de la 26,9‰ în

1990 la 15‰ în 2005. În acest domeniu exist diferene semnificative întreregiuni: în regiunea N-E se înregistreaz cea mai înalt rat a mortalitii



28

infantile (17,2‰), judetul Botoani prezentând cea mai ridicat valoare(20,2‰). Cea mai mic rat se înregistreaz în regiunea N-V (13,5‰), caefect al accesibilitii mai crescute la servicii medicale i de îngrijire acopilului. Municipiul Bucureti înregistreaza valoarea cea mai mic a acesteirate la nivelul rii 9,4‰. Comparativ cu statele europene, rata mortalitiiinfantile în România este mult mai înalt. Media acesteia este de 4‰ înrile Europei de Vest, de 5‰ în cele ale Europei de Nord i de 10‰ înEuropa de Est. Ratele de mortalitate în subgrupele 0-19 ani a fost înscdere în anii 2000-2005. În anul 2005, s-au înregistrat 3310 decese subun an, rata fiind de 15,0/1000 de nscui vii. Principalele cauze de deces înregistrate la copiii în vârst de pân la un an au fost afeciunile perinatale(5,7‰), bolile aparatului respirator (4,1‰), i malformaiile congenitale(3,6‰). La 30 iunie 2006, în evidentele Direciilor Generale de AsistenSocial i Protecia Drepturilor Copilului, erau 1.184 de copii cu HIV i2.199 de copii cu SIDA. Pân la data de 30 iunie 2006, incidena cea mairidicat a cazurilor noi de SIDA s-a înregistrat în grupa de vârst 5-9 ani(3002 cazuri, dintre care 58,4% biei) i 1-4 ani (2.399 de cazuri, dintrecare 59,7% biei) (2007, Institutul de Boli Infecioase „Matei Balj").

În anul 2005, în România mai existau numai 4,4 milioane de copii subvârsta de 18 ani, dup ce în anul 1990, numrul acestora se ridica la 6,6 mi-lioane. Unele prognoze indic o continuare a declinului pân la 3,15 mili-oane în anul 2015.

În intervalul 1998-2005, a crescut ponderea copiilor nscui în afaracstoriei, de la 23% la 28,5%. Cele mai multe asemenea nateri se înregistreaz în rural (32,6% fa de 25% în urban).

În condiiile în care în cei 17 ani de tranzi ie, avorturile au r masprincipalul mijloc de înlturare a sarcinilor nedorite, iar numrul întreruperilor de sarcin a meninut ani la rând populaia din România pe locul întâi întopul statisticilor europene, dup anul 2002, s-a produs o scdere relativaccentuat a acestuia (74 de întreruperi la 100 de nscui vii în anul 2005fa de 114 în anul 1998). În anul 2005, pentru prima oar dup anul 1990,numrul nscuilor vii a fost mai ridicat decât cel al avorturilor. În anul 2005,rata fertilitii din România era de 39,4 nscui vii/1000 de femei fertile.

În ultimele dou decenii, tinerele cupluri din spaiul european,inclusiv România, au ales s aib mai puini copii, iar acetia s fienscui la o vârst mai înaintat. Cu toate acestea, în prezent, structurilede tip familial din România parcurg o perioad de criz a valorilor privindviaa de familie. Potrivit Institutului National de Statistic, România ocup în prezent locul întâi în Europa, din perspectiva naterilor efectuate demame sub 18 ani.



29

Conform raportului „Progresul naiunilor”, prezentat anual de UNICEF,dintr-o mie de femei, care nasc în România, 43 sunt minore. Cifra nesitueaz pe primul loc în Europa, la egalitate cu Filipine, Chile, Turcia sauMauritius ( www.hotnews.ro).

Fertilitatea ilegitim din ara noastr este mai mare decât media rilor central-europene. Între rile estice îns, o situaie aparte are Estonia, unde54% din totalul nscuilor vii sunt în afara cstoriei.

Valori crescute la acest indicator mai prezint Slovenia, Bulgaria iLetonia. În aceast privin, tendina anilor ‘90 a fost ascendent în toaterile, unele înregistrând o cretere de peste patru ori a indicatoruluirespectiv. În România anului 2005, un numr de 7.646 de fete sub 18 ani aunscut. În ultimii 17 ani, media naterilor de ctre minore a fost de circa

8.500 pe an, cifre de vârf fiind atinse în anii de dup 1989, când s-audepit 10-12 mii de asemenea nateri pe an.

Evoluia fertilitii în afara cstoriei în câteva ri europene, în intervalul 1989-1999

0

10

20

30

40

50

60

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Cehia

Polonia

Bulgaria

România

Estonia

Not : *nscui vii în afara cstoriei, ca procent din totalul nscuilor vii.Sursa: baza de date TransMONEE, 2001.

Ministerul Educaiei i Cercetrii a renunat, începând din anul 2004,s mai inventarieze fetele care abandoneaz învmântul pe motiv desarcin. Ultima statistic a MEC, din anul 2003, ar ta c în acel an, aproape500 de fete au abandonat coala din acest motiv.

Poluarea informaional cu subiecte centrate pe tematici decadentemoral, a mijloacelor media (potrivit modei occidentale), precum i cultivarea



30

intenionat (prin filme, emisiuni de divertisment, emisiuni de tiri .a.) acarenelor grave existente în educaia de ordin spiritual a tinerelor generaiisunt principalele cauze ale fenomenelor de descompunere social ianomie moral ce paraziteaz societatea româneasc în prezent. A devenimam la vârsta de 10-12 ani nu este o bucurie, ci o traum, cu atât mai multcu cât nou-nscutul în cauz este abandonat de ctre tatl su. În raresituaii, psihologii sunt chemai s diminueze impactul psihoafectiv i socio-economic devastator al traumelor de acest gen, dei, de obicei, efecteleindezirabile ale unor asemenea situaii sunt ireversibile atât pentru mamcât i pentru copil. Un studiu realizat de Asociaia Familia XXI arat c 88 lasut dintre copiii nscui de mame copile ajung s comit infraciuni; în plus,mamele minore abandoneaz studiile i devin o povar pentru familia lor i, în cele din urm, pentru întreaga societate, în care numai cu greu reuescs se integreze.

Pentru a putea gestiona problemele sociale ce deriv din evoluiiledemografice prefigurate pentru urmtoarele patru decenii, în UE a fostlansat spre dezbatere public pe aceast tem în lucrarea «Cartea Verde.S facem fa noilor schimbri demografice – o nou solidaritate întregeneraii». Din aceast lucrare reiese c, în UE, se impun, cu prioritate,modernizarea sistemelor de protecie social, creterea ratei de ocupare afemeilor i a lucr torilor în vârst, prin msuri inovatoare de sprijinire a rateinatalitii i de valorificare a avantajelor oferite de fenomenul imigr rii, princrearea unor noi oportuniti de cretere a bunstrii i a investiiilor îndezvoltarea uman, de-a lungul întregului ciclu de via uman; deasemenea, în vederea creterii coeziunii sociale, este nevoie de implicarea în viaa social a membrilor societii pe tot parcursul vieii, prin finanarea

cheltuielilor i participarea la beneficiile sistemelor de securitate social ide sntate public, prin gsirea unor noi soluii de armonizare atrebuinelor sociale aferente diverselor etape ale vieii – de exemplu, unnumr tot mai mare de pensionari doresc s participe în continuare la viaaeconomic i social, în timp ce pregtirea profesional reclam o perioadtot mai îndelungat de studii iar, pe de alt parte, tinerii prini implicai înmunc ar dori s petreac mai mult timp alturi de copii lor. Toate acestenevoi sociale afecteaz frontierele i legturile dintre activitate i inactivitate.

2.2. Tradiie i modernitate în sfera funciilorsociale ale familiei cu copii

Familia ca instituie constituie o modalitate de existen social, unr spuns complex, deopotriv individual i colectiv, la o serie de trebuine



31

sociale, precum trebuinele personale de securitate psihoafectiv ieconomico-social, dar i trebuinele anumitor colectivitii de a se perpetuaca organisme i entiti comunitare/naionale distincte.

Statistic, baza legitimitii unei familii i a naterii de copii este confe-rit de actul cstoriei sau mariajului, dei în ultimele dou decenii, diversestructuri de coabitare în afara cstoriei au devenit tot mai frecvente.

În ultimii ani, tot mai muli copii s-au nscut din cupluri necstorite.

Pe de alt parte, multe cupluri mai noi sau mai vechi au recurs ladivor pentru a-i continua viaa în mod convenabil.

De fapt, dei cstoria este o instituie universal, aceasta poate aveadiferite forme în diverse societi (monogamie – un so i o soie saupoligamie – un so i mai multe soii, poliginie – dou sau mai multe soii laun so, poliandrie – doi sau mai muli soi la o soie sau – mai rar i nu canorm social - mariajul în grup).

Dincolo de rigorile moralei cretine, se pare c practicile socialeindic faptul c în prezent, 75% dintre societi practic poliginia, în timp cenumai 25% prefer într-adevr monogamia i mai puin de 1% - poliandria(Lloyd Saxton, 1986, p.235)

Societile din spaiul euroatlantic sunt monogame nu numai pe liniede tradiie, ci i din perspectiv juridic. Cstoria constituie o instituierecunoscut i legiferat de toate statele euroatlantice moderne care, înacest fel, au interzis bigamia ca norm juridic.

Trei funcii ale familiei monogame sunt fundamentale pentru condiiilede via i calitatea vieii familiilor cu copii: funcia economic, funcia de

socializare i funcia de asigurare a securitii emoionale. Toate acestefuncii capt o expresie specific la nivelul fiecrui rol ce revine membrilor familiei.

Modernizarea vieii de familie în ansamblu, dar i la nivelul fiecrui rolal membrilor acesteia, a marcat profund societatea uman a ultimului secol,la nivel global. Chiar i în rile mai slab dezvoltate, unde valoriletradiionale (oricare ar fi acelea) sunt înc larg reprezentate în cadrul vieiide familie, exist suficiente elemente de modernizare pentru a susineiniierea unui trend în acest sens. Cât despre rile industrializate, între carei România, nenumrate studii sociologice relev prezena fenomenuluimodernizrii vieii de familie pe scar social larg.

În România îns, pe fondul modernizrii generale a modului de via,viaa de familie conserv înc destul de multe valori tradiionale, îndeosebi

în ceea ce privete unele componente ale rolului i responsabilitilor capului de familie fa de bunstarea întregii familii, unele mentaliti privindvocaia predilect a familiei în privina asigur rii securitii persoanei,



32

proteciei psihoafective i economice a urmailor, a meninerii unor practiciculturale i religioase .a. Modernizarea devine îns tot mai vizibil printendina familiilor româneti de a renuna treptat, par ial sau total, la uneledintre funciile lor majore precum îngrijirea în familie a vârstnicilor saunaterea, creterea i educarea a mai mult de 1-2 copii.

Schimbarea statutului social al femeii prin implicarea ei în activitiprofesionale extrafamiliale creeaz noi raporturi între partenerii cupluluimarital, determinând redefinirea rolurilor acestora. Tendina a tot mai multefemei de a accede la niveluri ridicate de educaie i pregtire profesional,transform radical relaiile dintre soi, prini i copii, dintre familie i restullumii.

Procesul de modernizare a instituiei familiale, care a debutat în Occi-

dent înc de la sfâr itul secolului al XIX-lea, const în adaptarea vieii defamilie la conjunctura specific revoluiei industriale, familia devenind, într-omsur mai ridicat, participant activ la dezvoltarea economiei moderne,dar i la emergena unei noi etici i a noi comportamente sociopolitice.

Familia modern valorizeaz tot mai slab coninutul religios al con-ceptului de familie, accentuând în schimb efectele contractuale ale acestuia. Începând din secolul al XIX-lea, când – în spaiul occidental – cretereabunstrii materiale a luat o amploare deosebit, în familia apar inândclaselor mai înstrite, standardele morale au devenit tot mai sczute, maipermisive, mai elastice. Ca urmare, pe parcursul secolului al XX-lea, insti-tuia familiei a fost caracterizat de cea mai ridicat instabilitate din întreagaer cretin. Studiile asupra dinamicii divor ialitii din epoc sunt deosebitde relevante în acest sens. Cea mai instabil s-a dovedit a fi familia

american (SUA fiind ara unde ideologiile de orientare liberal-libertarianau atins accente f r egal în lume), dei fenomenul a cptat cote destul deridicate i în celelalte ri occidentale. În anul 1885, de exemplu, numruldivor urilor din SUA, care era de 23.472, îl depea pe cel din rile vesteuropene care era de 20.131. În anul 1905, fenomenul intrase deja pe opant ce avea s-i menin i (în anumii ani) chiar s-i mreasc unghiulpân în zilele noastre (în SUA 67.976 de cazuri, în Germania 11.147, înFrana 10.860, în Austro-Ungaria 5.785, în Elveia 1.206, în Belgia 901, înOlanda 900, în Italia (anul 1904) 859, în Marea Britanie i Irlanda 821, înDanemarca 549, în Suedia 44, în Norvegia - 8, în Australia 339, în NouaZeeland 126, în Canada 33) (Ellwood, C.A., 2006). Ritmul de cretere anumrului de divor uri de la începutul secolului (care în SUA, de exemplu, afost superior ritmului de cretere al populaiei, de-a lungul a mai multedecenii) anuna schimbri radicale în mentalitile vieii de familie i intrarea

acesteia într-o epoc nou, caracterizat printr-un nivel de instabilitateextrem de ridicat în rândurile a cel puin jumtate dintre familiile noi ce



33

aveau s ia natere în fiecare an. Bineîneles, toate acestea, cu efecteprevizibile pentru calitatea vieii copiilor din familiile destructurate i, nu înultimul rând, cu consecine directe i indirecte asupra coeziunii sociale înansamblu.

Sociologul E. Todd (1992) relev c diverse societi au intrat maidevreme sau mai târziu pe calea modernizrii în funcie de tipuriledominante de familii care le constituiau. El compar tr sturile unor familiienglezeti – de tip nuclear, liberale i inegalitare – cu cele ale familiilor germane – mult mai autoritare i inegalitare –, cu familiile franceze –nucleare, liberale, dar mult mai egalitare – ori cu familiile deosebit deautoritare, centrate pe valori familiale de tip comunitar (clan) din Italia.Potrivit autorului menionat, se pare c dintre aceste tipuri de familii, mai

înclinate spre modernizare s-au dovedit a fi familiile englezeti, acesteaputând asigura în cel mai înalt grad mobilitatea membrilor si prin cultivareaindividualismului i a detarii de cminul familial. În mod evident, toateacestea au dus, în cele din urm, la subminarea structurilor sociale de tipfeudal/rural, transformând Anglia în prima putere industrial a lumii.Modernizarea într-o prim faz a societilor occidentale, iar apoi i a celor din societile Europei r sritene, a dus la schimbarea termenilor dereferin ai educaiei generale (inclusiv civice), prin orientarea acestora spre încurajarea unor relaii de tip concurenial nu numai în sfera economic, ci i în alte sfere ale vieii sociale. Era de ateptat ca o asemenea orientareaxiologic s determine centrarea cuplurilor maritale pe satisfacereaprioritar a intereselor lor cele mai apropiate, în detrimentul realizriisarcinilor pe care societatea le-a atribuit, prin tradiie, instituiei familiale. Astfel s-au produs schimbri majore la nivelul relevanei sociale a instituiei

familiale, prin perturbarea funciilor sale de baz, influenând astfel calitatea în toate celelalte domenii. Noua problematic a organizrii vieii de familie,dat fiind evoluia rolurilor membrilor cuplului marital, dar i consecinelefuncionalitii adesea mai precare a familiei moderne – devin obiectul anumeroase studii ale psihologiei sociale, sociologiei, sexologiei ipsihopatologiei, în toate rile occidentale, dar i în r sritul Europei,inclusiv în România. Noile valori ale familiei moderne legitimeaz stiluri devia net diferite de cele ale familiei tradiionale. Astfel, autoritii capului defamilie din familia tradiional i se substituie cooperarea soilor care, larândul ei, este susinut de valori precum recunoaterea inter anjabilitii,f r a exclude complementaritatea rolurilor, cultivarea comunicrii i bunei înelegeri între soi, mobilizarea complex i novatoare a rolurilor parentale, în scopul creterii i educrii urmailor. Familia modern se caracterizeaz

printr-o flexibilitate mrit a structurilor de autoritate.



34

În familia modern aproape dispare acel model dominant din familiatradiional, în care brbatul decide în privina actelor majore ceinflueneaz viaa conjugal sau relaiile parentale.

În cadrul familiei moderne, funcia sexual i reproductiv cunoate oreal deturnare de la menirea sa vital. Pentru muli oameni, performanelesexuale devin obiect de interes în sine, separat de funcia reproductiv asexualitii. Niciodat în istoria omului nu s-au pus în discuie atât detranant, ca în epoca actual, teme privind "satisfacia sexual", "apetitulsexual", "eliberarea de moravurile sexuale tradiionale" .a. Acordarea uneiimportane distorsionate unor asemenea aspecte de ctre numeroi ageniformatori ai opiniei publice determin manifestarea unor comportamenteantisociale, aberante în acest domeniu. Asemenea fenomene contribuiedeopotriv la schimbarea dramatic a modelelor vieii de familie – structurilesociale de tip familial migrând dinspre familia extins, cu sarcini economice,griji i responsabiliti multiple, spre familia restrâns, eliberat de multedintre responsabilitile sale din trecut, în care numrul de copii a sczut,ajungând la cel mult 1-2 copii sau la familia format numai din aduli. Însintez, tr sturile familiei moderne se integreaz în complexul de valori,atitudini, norme i comportamente ce caracterizeaz, în general, civilizaiamodern.

1. Familia modern î i câtig existena preponderent prin angajareamembrilor si api de munc în afara gospodriei familiale, ce nu mai este ounitate de producie autonom decât în situaii izolate, i preponderent înzonele rurale, unde persist mai mult spiritul tradiional. Salariul femeii întregete veniturile familiei, conferindu-i acesteia independen economicmrit. Acest fapt schimb întregul context al relaiilor din interiorul familiei.

Pe de alt parte, creterea concurenei pe pieele for ei de munc impulsio-neaz indirect ridicarea nivelului general de educaie i pregtire profesio-nal atât pentru brbai cât i pentru femei. Femeia modern capt noidrepturi sociale i politice militând pentru legiferarea egalitii cu brbatul întoate sferele vieii sociale.

2. Creterea mobilitii geografice i sociale determin reducereadimensiunilor familiei prin restrângerea numrului de copii ai unui cuplu iprin cvasigeneralizarea familiei nucleare deoarece familiile restrânse suntmai adaptabile la conjunctura impus de modernizare. Micorarea dimen-siunilor familiei determin schimbri importante în stilurile de via, dar i înrolurile membrilor familiei.

3. Creterea mobilitii matrimoniale, atenuarea autoritii parentale ia autoritii familiei extinse, în favoarea accenturii drepturilor i rolului

individului în interiorul familiei. Prin transferarea unor funcii ale familiei sprealte instituii sociale, raiunile economice ale cstoriei î i pierd din



35

importan. În încheierea unui mariaj modern, propirea economic pare acpta un rol secundar, similitudinea statusurilor socioculturale ale so ilor devenind de prim importan. Cât despre urmai, acetia nu maimotenesc decât în rare cazuri poziia social a prinilor. Ei scap mai uor de sub tutela i autoritatea acestora, mulumit oportunitilor crescute dea-i dobândi independena economic prin eforturi proprii.

4. În aceste condiii îns, timpul acordat comunicrii între soi dar i între prini i copii, se micoreaz. Prinii încearc s compenseze acestdeficit prin r sf area copiilor (cu cadouri, bani de buzunar .a.). Astfel,constrâni de restrângerea dramatic a timpului disponibil i de caracterultot mai complex al rolurilor lor profesionale, prinii tind s transfereprematur copiilor iniiativa i responsabilitatea pentru propriile lor decizii.

Comunicarea dintre prini i copii, redus uneori la coninuturi strictutilitare, provoac rupturi i ascute conflicte ireconciliabile în cadrul familieimoderne, fapt ce contribuie la explozia delincvenei juvenile.

5. Schimbarea semnificaiilor rolului copilului în familie. Dac însocietatea tradiional muli dintre copiii din familiile srace erau nevoii iuneori obligai s lucreze de la vârste fragede (în gospodria rural sau înateliere), copiii familiilor moderne nu mai sunt percepui ca for de munc,ci ca valoare în sine sau investiie pentru viitor. Schimbarea statutuluicopilului în familia modern decurge i din mrirea costurilor creterii unuicopil (din perspectiv strict financiar , dar i privind investiia de timp iinvestiia psihoafectiv) prin generalizarea i obligativitatea educaieicolare. Prelungirea perioadei colare contribuie masiv la centrareaproblematicii copilului în jurul formrii sale colare.

6. Diminuarea coeziunii i solidaritii familiale. În cadrul motivelor cedetermin încheierea unei cstorii de tip modern, în general, scadeimplicarea direct a prinilor tânrului cuplu, un rol tot mai centralcptându-l dragostea reciproc i înelegerea dintre viitorii soi. Dar nimicdin toate acestea nu pare a împiedica diminuarea coeziunii familiale înmulte dintre familiile moderne, fenomen care duce, in extremis, la cretereaf r precedent a ratei divor ialitii. Dac în Evul Mediu principala cauz adezorganizrii familiei era decesul unuia dintre soi, în epoca modernprincipala cauz este divor ul. Dac, de exemplu, pe la mijlocul secolului alXVIII-lea, mai mult de jumtate din cstoriile încheiate în Suedia sau înFrana (ri înscrise în avangarda modernitii sociale) sfâr eau prin decesulunuia dintre soi, cu dou secole mai târziu, rata divor urilor din aceste ri adevenit principala cauz de destr mare a familiilor.



36

a) Asigurarea bazei economice a dezvolt rii

personale

Funcia economic a familiei moderne cu copii se dezvolt pe doudimensiuni principale:

participarea membrilor familiei, api de munc, la viaa i activitileaductoare de venituri din cadrul comunitii sociale;

administrarea bugetului de venituri i cheltuieli al familiei, în vedereasatisfacerii trebuinelor de consum ale acesteia. Aadar, comportamentul economic esenial al familiei moderne se

exprim pe dou dimensiuni: comportamentul creator de venituri i compor-tamentul de consum. Ambele dimensiuni comportamentale au înregistrat

unele mutaii majore în ultimele decenii, ca urmare a evoluiilor ce s-auprodus atât pe pieele muncii cât i în cadrul modelelor de consum alemajoritii populaiei.

De ceva vreme, gospodria familiei moderne nu mai este o unitateproductiv autosuficient, ca în perioada premodern, membrii acesteiadevenind strâns dependeni de veniturile realizate în afara gospodriei.

În funcie de etapa ciclului de via în care se gsete, de orientareadominant tradiionalist sau modern a acesteia, dar i de oportunitileeconomice pe care le poate valorifica, familia manifest, cel puin virtual, ialte comportamente de tip economic, precum comportamntul de economi-sire, comportamntul de îndatorare, comportamentul de edificare a unei bazeeconomice pentru urmai, comportamentul de asigurare economic avârstei a treia .a.

În familia modern, transmiterea ocupaiilor de la prini la copii sepractic mai rar decât în cadrul familiei tradiionale. La acest fenomencontribuie, în bun msur , situarea locurilor de munc în afara gospodrieifamiliale dar i accesul mult mai larg al tinerelor generaii la informare,comunicare i valorificarea unor oportuniti de dezvoltare uman moderne.

În perioada modern, componenta economic a solidaritii familieinucleare cu membrii familiei lrgite s-a diminuat net, prin restrângereaintervalelor de timp petrecute de aduli în mediul familiei lrgite. Acestfenomen a avut loc ca urmare a creterii generale a mobilitii geografice, aschimbrii centrului de greutate al intereselor economice ale adul ilor (inclusiv prin intrarea în ecuaie a serviciilor bunstrii sociale) i, nu înultimul rând, prin reformularea continu a idealurilor personale de afirmare în cadrul societii, ca efect al modernizrii i globalizrii. Toate acestea auinfluenat masiv i, în multe cazuri, advers, relaiile dintre soi, relaiile

prinilor cu copiii, dar i relaiile din cadrul familiei lrgite, ce devin tot maipuin relevante, pe msur ce acestea se exprim cu o frecven mai



37

redus. Astfel, implicit, la nivelul întregii societi are loc un proces subtil,dar sensibil de precarizare a legturilor psihoafective dintre membriifamiliilor (adesea cu efecte de diminuare a bogiei de sensuri umaniza-toare, chiar i în interiorul vieii familiei nucleare), iar pe de alt parte, areloc accentuarea dificultilor de comunicare dintre generaii.

Desigur, funcia economic a familiei poate s difere net de la un spa-iu cultural la altul, de la o epoc la alta. Dac îns avem în vedere spaiuleuropean din epoca modern, în esen, funcia economic a familiei cucopii urmrete realizarea unei distribuii optime a resurselor economice decare dispune familia, astfel încât dezvoltarea uman a fiecrui membru alacesteia s devin posibil. În cazul incidenei unor restricii economice majore la nivelul disponibilului familial de resurse, asigurarea dezvoltrii umanea urmailor devine prioritatea numrul unu a celor mai multe dintre familii.

Într-o familie de tip modern, este de ateptat s putem identificapreocupri clare pentru ca rolurile i responsabilitile distincte ale prinilor s se poat exercita în mod cât mai echilibrat, iar urmaii s poat valoriza,la un nivel cât mai ridicat, oportunitile de dezvoltare personal iascensiune social oferite de comunitate la un moment dat.

Responsabilitile ca i rolurile prinilor sunt, de obicei, complemen-tare i ele au o mare importan în asigurarea unui climat de bunstare isecuritate în interiorul familiei.

Din cercetarea „Barometrul de gen” (FRSD august 2000) rezult c însocietatea româneasc este foarte r spândit mentalitatea potrivit creiabrbaii au datoria, mai mult decât femeile, de a aduce bani în cas (70%din eantion).

Tabelul nr. 8Este mai mult datoria brbailor decât a femeilor s aduc bani în cas? (%)

DaTotal eantion 7018-29 de ani 6530-59 de ani 6760 de ani i peste 78Educaie primar 81Educaie medie 69Educaie superioar 44Ora mare 59Ora mic 65Comun/sat 79

Sursa: Barometrul de gen, august 2000, Fundaia pentru o Societate Deschis.



38

O asemenea mentalitate este mai r spândit la persoanele de peste60 de ani, la persoanele cu educaie primar i la persoanele din mediulrural. Totui o asemenea concepie este prezent, în mare msur , i launele persoane din grupa de vârst 18-29 de ani, la persoanele din mediulrural, dar i la persoanele cu educaie superioar . Aceasta înseamn cvalorile de tip tradiional, privind asumarea responsabilitii pentruasigurarea bunstrii materiale, în cadrul cuplurilor maritale din aranoastr , persist înc pe scar social larg.

În schimb, aceeai surs a evideniat faptul c în administrareabanilor femeile au un rol ceva mai accentuat decât brbaii.

Tabelul nr. 9

Cine hotr te cum se cheltuie banii în gospodria dvs.

pentru nevoile zilnice?

- hotr sc femeile 45%- hotr sc brbaii 14%- hotr sc i femeile i brbaii 40%

Din cercetarea privind ‘Condiiile de via ale familiilor cu copii dinRomânia’ (ICCV, 2006) a rezultat c în mediul urban, prima prioritate încheltuirea banilor este achitarea costurilor întreinerii locuinei. O asemeneaprioritate indic limitele critice ale veniturilor realizate de cele mai multefamilii din urban, aceasta, bineîneles, în corelaie cu semnificaia imrimea costurilor întreinerii; costurile întreinerii au o pondere mare întotalul cheltuielilor de consum ale familiei /gospodriei (în jur de 19% în

ultimul deceniu), iar neplata întreinerii pe mai multe luni genereaz datoriice pot fi achitate cu mari dificulti; nu sunt puine cazurile în care unelefamilii au apelat la efectuarea unor îmbrumuturi la banc pentru a-i achitarestanele la întreinere; datoriile la întreinere pe mai multe luni pot aveaconsecine dintre cele mai grave asupra familiei, de la sechestru pe bunuriledin locuin pân la evacuare.

i în mediul rural au prioritate cheltuielile cu utilitile publice (curentelectric, eventual telefon i/sau cablu TV) dei acestea au un cuantum cevamai mic, comparativ cu mediul urban. În rural au fost identificate i alteprioriti pentru cheltuirea banilor, cum ar fi cheltuielile pentru hr nirea i

întreinerea animalelor.

În ceea ce privete prioritatea absolut a cheltuielilor, cei intervievai în cadrul cercetrii ICCV (2006-2007) au declarat c i în ipoteza în care ar

câtiga mai muli bani, dei consider c actualul lor comportament deconsum este dictat în mare msur de constrângerile unei situaii



39

economice personale precare, ar pstra totui ordinea acestor cheltuieli iierarhia corelativ a importanei pe care o acord acestora.

Alegerea pe care acetia ar face-o în cazul în care ar fi pui în faaunei alegeri de tipul plata întreinerii versus plata unor bunuri i serviciiabsolut necesare pentru copil este, în general, a celei de-a doua variante. Aadar, dac oamenii ar ajunge în situaia-limit de a alege între cheltuielilevitale pentru copil i plata întreinerii, ar alege cheltuielile pentru copil,amânându-le pe celelalte. Aceasta îns este prezentat ca o situaie-limit,oamenii preferând s fac pe cât posibil economii, pentru a putea splteasc întreinerea la timp. Economiile vizeaz, în multe cazuri, chiar osacrificare a satisfacerii unor nevoi de baz.

Explicaia acestei “preferine“ de consum ine de alegerea maximi-

zrii unei utiliti pe termen lung. Acest tip de raionalitate a comporta-mentului de consum pare a fi influenat într-o msur important, decontientizare a pericolului acumulrii de datorii la plata utilitilor publice (înacest sens, este invocat în interviuri posibila consecin a acumulrii dedatorii de acest tip, considerat ca “maxim indezirabil“, anume, cea apierderii locuinei, pericolul unei asemenea evoluii fiind, în unele cazuri,explicit relevat de experiena cazurilor mediatizate sau cunoscute în moddirect, a celor evacuai).

Logica acestui raionament are ca premis importana relativ mare aacestui tip de cheltuieli în economia bugetului de cheltuieli, precum i faptulc veniturile fiind limitate, o amânare a plii ar duce la acumularea unor da-torii foarte greu de achitat. Pe de alt parte, dup cum am amintit, necesita-tea plii la timp a cheltuielilor cu întreinerea a devenit o adevrat obsesie,

ca urmare a experienelor dramatice tr ite de cei care au ajuns în situaia dea r mâne “pe drumuri“, fiind evacuai din cauza neplii acestor datorii.Ca urmare: “Întâi pltim toate datoriile i apoi ne descurcm cu ce ne

mai r mâne. Ideea e s nu r mânem cu datorii. Având venituri limitate,dac lsm pe cealalt lun, nu ne-am mai putea descurca“( F, 2 copii de 2,respectiv 5 ani, Baia Mare ).

O formulare mai tranant a prioritii absolute acordate pliiutilitilor publice în faa oricrui alt tip de cheltuieli, o ofer un printedintr-un sat din judeul Buzu. Astfel, la întrebarea: “Când luai salariile, cumprocedai, ce achitai mai întâi? este aleas ca variant de r spuns “seachit mai întâi costurile întreinerii“ alegere explicitat în felul urmtor:“Întâi datoriile, dup aia mofturile“ (F, 2 copii, de 5 ani, respectiv 14 ani,Puietii de Jos, jud. Buzu).

Aceast perspectiv a proiectrii utilitii ateptate pe termen lung,pare a fi întregit i de alte ipoteze configurate de datele culese în cadrulacestui proiect. În acest sens, este interesant de remarcat c o mare parte



41

este de dorit separarea copiilor de sexe diferite dup o anumitvârst, f r o opinie comun sau predominant cu privire la vârst;

puine au fost meniunile potrivit crora “copii ar trebui s stea de miciseparai de prini”, “fiecare copil ar trebui s dispun de camera lui”.Situaiile efectiv întâlnite pe teren au relevat i alte situaii, dup cum

urmeaz: “copilul mai mare are camera lui”, “cei mici cu prinii, cei mari separat”, “mama cu copii, tatl separat”, “copiii în camera lor, prinii în buctrie”, “toat familia într-o camer ”, “o camer pentru bunici, o camer pentru copii i prini”, “foarte rar s-a întâlnit situaia în care indiferent de sex, când sunt mai

muli copii fiecare are camera lui”. În mediul rural exist unele particulariti:

din punct de vedere al numrului de camere, în mediul rural, în pofidaexistenei unor locuine cu un numr de camere mai ridicat, situaialocuirii efective este deficitar într-o msur mai mare comparativ cumediul urban, în special pe timpul iernii, când apare problema înclzirii mai multor camere;

din punct de vedere al calitii locuinelor din mediul rural, acesteasunt, de cele mai multe ori, de o calitate inferioar comparativ culocuinele din urban (materiale de construcii inferioare i lipsaracordrii la utiliti).Dei în mediul rural exist un potenial mai mare de extindere a

locuinei din perspectiva existenei spaiului necesar (comparativ cu mediulurban), totui mrimea locuinei, respectiv numrul de camere, constituieindicatori deficitari atât în raport cu mediul urban cât i în raport cu nevoilede locuire ale familiilor, deoarece preocuprile pentru ameliorarea condiiilor de locuit r mân de multe ori doar la nivel declarativ. De exemplu, în comunaTuii Mgheru din judeul Maramure i în comuna Bârnova din judeulIai au fost întâlnite cazuri în care familiile se plângeau c nu primescajutoare pentru a-i repara casa avariat la inundaiile din anii ’70 sau c nuse pot racorda la curentul electric, deoarece “nu a venit nimeni s seintereseze, s vad cum se locuiete”.

Preocuparea pentru pregtirea profesional a copiilor se afl în relaiedirect cu nivelul veniturilor, dar i cu performanele administr rii lor încadrul familiei; asemenea preocupri creeaz premisa prelurii de ctre

prinii a unei pr i destul de consistente a prerogativelor educaionale alecolii care, din variate motive nu mai presteaz servicii la nivelul ateptat i



42

pretins de idealul accederii copiilor la un nivel de educa ie superior (liceu,facultate). Strategiile educative pe care le adopt familia au, de obicei, cafinalitate accesul copiilor la un statut socioeconomic în care profesia are unrol important.

b) Ini ierea procesului de socializare

Socializarea este un “proces psihosocial de transmitere - asimilare aatitudinilor, valorilor, concepiilor sau modelelor de comportament specificeunui grup sau comuniti în vederea formrii, adaptrii i integr rii sociale aunei persoane” (Dicionar de sociologie, coordonatori Ctlin Zamfir, Lazr Vlsceanu, Editura Babel, Bucureti, 1998, p. 546).

Rolul familiei este fundamental în primul rând pentru socializareaprimar care se desf oar în perioada copilriei timpurii. Ulterior, socializa-rea se realizeaz atât prin familie cât i în afara acesteia (gr dini, coal,colegi i prieteni, mass-media etc.).

În perioada copilriei, dar i în perioada adolescenei, familia esteagentul fundamental al socializrii, ea influenând copilul prin propriilenorme, valori, atitudini.

Funcia de socializare a familiei, i implicit a copiilor din familie, estede fapt o funcie educativ, activ (în mod contientizat sau necontientizat)

în viaa de zi cu zi, prin comportamentul prinilor, prin atitudinile i limbajullor, care sunt preluate de copii - prinii constituindu-se în primele i celemai convingtoare modele pentru proprii copii.

Ca în toate societile, i în România exist familii educogene înaintate, familii satisf

c

tor educogene

i familii nesatisf

c

tor educogene.

Familiile educogene înaintate urmresc i sprijin educaia copiilor,pregtirea colar , modalitile de petrecere a timpului liber, orientareaprofesional, adopt metode moderne de educaie, urmresc obinereaunor performane colare, conlucreaz strâns cu coala.

Familiile satisf ctor educogene se preocup mai mult de sntateacopiilor lor i de frecventarea colii, dar aciunile lor educative sunt limitatei nu sunt sistematice.

La familiile nesatisf ctor educogene preocuprile fa de sociali-zarea copiilor sunt limitate sau chiar lipsesc; sunt familii unde relaiile deindiferen, de respingere i/sau conflictuale între prini i între prini icopii constituie un modus vivendi .

Categoriile de familii amintite constituie o rezultant a aciunilor conjugate ale mai multor factori: nivelul educaional al prinilor (i implicit al

înaintailor acestora), profilul lor ocupaional, nivelul de trai al familiei, modul în care se manifest funciile familiei .a. Asemenea factori pot interveni



43

concomitent sau succesiv, numai unii sau numai unul dintre ei; spreexemplu, pot exista familii cu copii în care nivelul educaional al prinilor este ridicat, dar profilul ocupaional al acestora (timpul îndelungat acordatocupaiei – profesiei – carierei) pe fondul unor modaliti de realizare imanifestare a funciilor familiei deficitare genereaz efecte negative asupraeducaiei copilului.

Atitudinile educative ale prinilor pot fi clasificate i în funcie derelaia afectiv prini-copii, precum i în funcie de gradul de toleranmanifestat de prini fa de comportamentele (antisociale ale) copiilor.

În acest sens, rezult patru tipuri de atitudini educative: cald-per-misiv, cald-restrictiv; rece-permisiv i rece-restrictiv.

Din interviurile efectuate de ICCV (2006), în vederea realizrii acestui

studiu, au rezultat diferite opinii ale prinilor cu privire la atitudinile educa-tive necesare; conceptele în jurul crora se structureaz aceste opinii sunt:autoritate/nonautoritate, toleran/nontoleran, implicare/nonimplicare.

Principalele opinii ale persoanelor intervievate se structureaz dupcum urmeaz:

“copilul trebuie s aib i fric de cineva, puin autoritate nu stric”, “prinii trebuie s fie mai autoritari”, “nu poi s fii nici prea autoritar”, “autoritatea nu întotdeauna rezolv problema”, “mama care st mai mult cu copilul, este în general mai autoritar ,

tatl care este plecat mai mult timp îl r sfa”, “prinii s stea mai mult cu copii, mai ales pân la 5 ani”, “prinii s urmreasc mai mult copii la coal”,

“tatl s se implice mai mult”.Procesul de socializare i procesul de educare a copilului pot fidirecionate prin mentalitile prinilor, mentalitile comunitii (saugrupului proxim de socializare) i mentalitile societii.

Tabelul nr. 10

Cele mai importante lucruri în educaia bieilor i fetelor (%)

Pentru biei Pentru feteDisciplina 61 43Hrnicia 35 53 Ascultare 33 46Libertatea de alegere 24 16Ordinea 22 24Independen

16 8

Sursa: Barometrul de opinie, România, august 2000, Fundaia pentru o SocietateDeschis.



44

Tabelul nr. 11

Brbatul este capul de familie? (%)

DATOTAL E ANTION 83Brbai 86Femei 8218 – 29 ani 7430 – 59 ani 8260 ani i peste 90Educaie primar 92Educaie medie 80

Educaie superioar 69Sursa: Barometrul de opinie, România, august 2000, Fundaia pentru o SocietateDeschis.

În general, socializarea bieilor i a fetelor au anumite particulariti,care la rândul lor sunt accentuate de mentaliti cu privire la „cum sunt/cumar trebui s fie” bieii i fetele.

În aceast direcie, în România se menin înc pe scar social largmentalitile de tip tradiionalist care se refer la educaia difereniat abieilor i fetelor - mentaliti privitoare la responsabilitile gospodreti ide cretere a copiilor, mentaliti cu privire la rolul brbatului în familie .a.

Conform mentalitilor tradiionale, bieii trebuie s fie educai înprimul rând în spiritul disciplinei în timp ce fetele trebuie s fie educate înprimul rând pentru a fi harnice i în al doilea rând pentru a fi asculttoare idisciplinate.

Rolul brbatului de cap de familie este recunoscut de cea mai mareparte a românilor i în consecin atitudinea lui, dar i a jumtii feminine,trebuie s corespund acestui rol.

Ca urmare a recunoaterii rolului de cap de familie i a datorieicrescute de a aduce bani în cas, brbailor li se atribuie într-o msur multmai mic datoria de a se ocupa i de treburile casnice i într-o msur micresponsabilitatea de a crete copiii.

Rolul este un model de comportare sau comportamentul ateptat dinpartea unei persoane care are o anumit poziie într-un status, în cazulanalizei noastre în cadrul statusului familial. Practic, fiecare rol (brbat/so/tat –femeie/soie/mam –copil/adolescent/tânr–fiu/fiic) presupune un

comportament efectiv de rol.



45

Tabelul nr. 12

Responsabilitatea de a crete copii- % -

Este mai mult datoriafemeilor s se ocupe detreburile casnice? DA

Brbaii pot crete copiila fel ca i femeile? DA

63 TOTAL E ANTION 2658 18 – 29 ani 3061 30 – 59 ani 2971 60 ani i peste 2176 Educaie primar 1861 Educaie medie 30

42 Educaie superioar 3754 Ora mare 3160 Ora mic 3272 Comun/sat 21

Sursa: Barometrul de opinie, România, august 2000, Fundaia pentru o SocietateDeschis.

În cadrul oricrei familii cu copii de tip nuclear, fiecrui membru îi suntasociate mai multe roluri.

Tabelul nr. 13

Roluri pe genuri

rol de brbat

rol de so rol de tat

rol de femeie

rol de soie rol de mam

rol de copil /

adolescent / tânr rol de fiu / fiic

Este configuraia minim de roluri din perspectiva familiei, fiecaremembru al familiei având i alte roluri (familiale în familia lrgit sauextrafamiliale).

Statusul familial, ca orice status, presupune îndatoriri i privilegii;fiecare rol din cadrul status-ului familial activeaz setul de îndatoriri iprivilegii.

Comportamentul de rol (de so, tat, brbat, femeie, soie, mam etc.)are o dimensiune istoric i o dimensiune cultural; dimensiunea istoric serefer la transformarea societii i la evoluia structurilor de tip familial;

dimensiunea cultural d specificitate familiei, statusului familial i rolurilor în cadrul acesteia.



46

Din perspectiv istoric exist trei mari transformri care audeterminat particularitile comportamentelor de rol în cadrul statusuluifamilial:

transformarea (schimbarea) structurilor de tip familial, mai ales dinperspectiva funciei lor economice;

emanciparea femeii i efectul acesteia asupra raporturilor de gen; schimbarea importanei (sociale a) copilului în familie.

Schimbarea importanei (sociale) a copilului în familie, inclusiv înspaiul românesc, din perspectiv istoric, a fost i este determinat de mo-dificrile survenite în planul interaciunilor dintre soi (prini), de adoptareaunor noi stiluri educaionale i de evoluia rolului copilului în familie. Copilula devenit un element tot mai activ i tot mai important în dinamica familiei.

Ca urmare, în multe familii, acestuia i se aloc un spaiu de locuit menit s încurajeze manifestarea plenar a personalitii sale (camera copilului). Încde la vârste foarte fragede el este antrenat în luarea unor decizii i înasumarea anumitor responsabiliti, prinii devenind tot mai mult îndrum-tori i nu decideni, în relaiile cu copilul lor. Raportul dintre a îndruma sau apregti pentru o decizie competent proprie i a decide în loculcopilului face diferena dintre mentalitatea parental tradiional i ceamodern, manifest în procesul de socializare a copiilor.

Din aceast perspectiv, rezultatele unor cercetri au evideniat faptulc în societatea româneasc persist în multe cazuri atitudinile de tiptradiionalist ale prinilor, chiar dac trend -ul modernizrii nu poate ficontestat.

Tabelul nr. 14

Rolul membrilor de familie în luarea deciziilor (%)

Rol important al prinilor în luarea deciziilor

Hotrâreapersonal

Pentru cstorie: - brbai- femei

4748

4130

Pentru coala urmat: - brbai- femei

3040

6454

Pentru profesie: - brbai- femei

1315

8075

Pentru locul unde - brbailucreaz: - femei

66

8480

Pentru unde locuiete: - brbai- femei

1012

5536

Sursa: Barometrul de gen, România, august 2000, Fundaia pentru o SocietateDeschis.



47

Emanciparea femeii se manifest i prin faptul c, în rol de soie i demam, ea poate s fie nu numai un lider emoional–expresiv, ci i un lider instrumental. În cadrul oricrui grup, inclusiv familia, exist lideri instrumen-tali, care au funcia de a impulsiona aciunea, precum i lideri emoional–expresivi, care menin echilibrul emoional intern al grupului. În societiletradiionale femeia era în familie liderul emoional–expresiv. În familiamodern i mai ales în familiile cu copii, nevoile instrumentale i emoionalesunt mai puin disociate, acestea intercorelându-se în mod complex.Totodat, rolul de soie i rolul de mam presupun i comportamente de tipinstrumental. Dac în mod tradiional, luarea anumitor decizii în familierevenea în mod curent brbatului/soului, în prezent, exist o tendin deegalizare a participrii soului i soiei la luarea deciziilor.

Fenomenul lent, dar destul de masiv, de emancipare a femeilor adeterminat o manifestare a rolurilor de soie i de so într-o modalitate de tippartenerial, în funcie de disponibilitile celor doi parteneri conjugali.Disponibilitile difereniate presupun uneori o distribuie inegal aactivitilor fiecrui membru al cuplului conjugal. Distribuia inegal esteacceptat cel puin din dou considerente:

situaia obiectiv, respectiv îndatoriri i posibiliti realmente inegaleale celor doi parteneri;

tolerana pentru evitarea conflictelor i pentru meninerea cupluluiconjugal.

Manifestarea rolurilor într-un context de tip partenerial sau de tiptradiionalist este în strâns legtur cu socializarea copiilor prin modelelede comportament oferite acestora de prini i care se pot perpetuaindiferent dac

acestea au conota

ii pozitive sau negative, atunci când copiii

devin aduli i î i întemeiaz propriile familii.

Rolul prinilor în tranziia de la un rol la altul al copiilor lor nu estedeloc neglijabil. De exemplu, tranziia de la rolul de copil la rolul deadolescent ridic numeroase probleme atât prinilor cât i copiilor.

În resocializarea ce are loc prin tranziia la alt rol, pe msura creterii în vârst a copiilor, la contribuia prinilor se adaug contribuia colii, agrupului de prieteni etc.

Din interviurile efectuate pentru realizarea lucr rii de fa au rezultatunele concluzii referitoare la comportamentele de rol de so/tat,soie/mam i copil ce nu contrazic constatrile altor cercetri.

În general, în familiile intervievate exist o delimitare destul de clar acomportamentelor de rol de so, de tat, de soie, de mam i anume:

soul/tatl aduce în general cei mai muli bani în cas, st foarte puinacas, în consecin are foarte puin timp pentru relaionare cu copiii,



48

pentru educarea acestora, în limita timpului disponibil se ocup i cuaprovizionarea familiei; foarte rar particip la cur enia în cas i laprepararea hranei;

modelul comportamental matern rezult prin opoziie cu modelulcomportamental patern, respectiv st mai mult timp acas, se ocupcu creterea i educarea copiilor i în general cu toate treburilegospodreti.

Aceast diviziune a îndatoririlor, realizate prin comportamentul de rolde so/tat i de soie/mam, se menine, în general, i în mediul rural deiaici sunt accentuate elementele tradiionaliste: multe treburi gospodreti,precum prepararea mâncrii, sunt rezervate exclusiv femeilor.

Diviziunea îndatoririlor celor doi parteneri conjugali are atât cauze

culturale cât i cauze economice: din perspectiv cultural, diviziunea esteexpresia unor mentaliti de tip tradiionalist; din punct de vedere economic,diviziunea este determinat, în primul rând, de insuficiena locurilor demunc care a dus la retragerea femeii în spaiul privat, unde i-a asumat,uneori aproape în totalitate, creterea i educarea copiilor precum i trebu-rile gospodreti; aceast situaie este generat i de lipsa creelor i agr dinielor, care completau preocuparea parental pentru educaia copiilor.

În ceea ce privete participarea copiilor la treburile gospodreti, dincercetare au rezultat particulariti ale mediului urban i ale mediului rural.

În orae, pân la 12-13 ani activitatea copiilor se reduce la a-i „facecurat în camer ”, dup 12-13 ani copiii încep s participe la aprovizionareacu alimente.

În mediul rural – „începând de prin clasa a treia” copiii încep sparticipe la unele munci agricole, mai ales la creterea animalelor. Din alteinformaii se cunoate c exist cazuri în care prinii abuzeaz de ajutorulcopiilor la unele munci agricole, în dauna pregtirii colare. Aceast situaierezult din condiiile de via mai grele din mediul rural.

Potrivit „Barometrului de opinie public” (Fundaia Soros) pe tema:„Viaa în cuplu”, în România actual (mai 2007), românii petrec, în medie,25 de ore sptmânal cu muncile casnice, ceea ce reprezint o medie depeste 3 ore pe zi. Femeile petrec în gospodrie i pentru îngrijirea copiilor un numr considerabil mai mare de ore comparativ cu brbaii (o dat i jumtate).

Familia modern, egalitar , este preferat de majoritatea subiecilor,mai mult de jumtate dintre persoanele investigate declarând c nuconteaz cine conduce în familie, brbatul sau femeia. Totui, cei careconsider c brbatul ar trebui s conduc reprezint un procent destul deridicat (41%).



49

Datele „Barometrului de opinie public” (FS, mai 2007) relevdiferenele foarte mari între brbai i femei în ceea ce privete relaiilesexuale în afara cstoriei. Astfel, doar 38% dintre femei spun au avut relaiisexuale înainte de cstorie, în vreme ce procentul este de 76% în cazulbrbailor.

Circa 85% dintre adulii de pân la 45 de ani î i doresc maximum doicopii, ceea ce înseamn c populaia României va continua s se afle îndeclin demografic. Momentul oportun pentru apariia primului copil estelegat, pentru cei mai muli respondeni, de cel al cstoriei, dar i dematuritatea social (asumarea responsabilitilor).

Trei sferturi dintre respondeni consider c, atunci când nu doresc saib copii, oamenii trebuie s recurg la metode contraceptive, numai 6%

considerând fireasc abstinena. Principala motivaie a controlului naterilor este considerat a fi, pentru 75% din respondeni, de natur material.20% dintre respondeni nu cunosc nicio metod de prevenire a sarcinii, dar trei sferturi dintre acetia au peste 45 de ani, ceea ce înseamn c infor-maia este larg r spândit în rândul persoanelor tinere.

BOP indic o relativ larg acceptare a ideii de educaie a minorilor înlegtur cu metodele anticoncepionale în coal i familie. În schimb,vânzarea de anticoncepionale minorilor (i, implicit, utilizarea de ctreacetia) r mâne mai degrab în zona inacceptabilului.

În jur de 50% dintre femeile intervievate recunosc c au recurs laavortul voluntar. Dintre acestea, 28% declar c au f cut un singur avort,32% - dou, 26% - între trei i cinci, 12% - mai mult de cinci.

Homosexualitatea este în continuare puternic respins de societatea

româneasc. La întrebarea „Credei c homosexualii trebuie acceptai caorice alt persoan", 52% dintre respondeni r spund negativ i numai 34%pozitiv (restul de 15% refuz s r spund). Intolerana legat de homosex-ualitate este practic ridicat în aproape toate mediile sociale, chiar dactinerii, cei din mediul urban i cei cu studii mai multe sunt mai tolerani.Circa 77% dintre români s-ar simi deranjai dac o persoan de acelai sexle-ar face avansuri; dou treimi ar avea aceeai reacie dac ar vedea doupersoane de acelai sex srutându-se pe strad, indiferent dac este vorbade brbai sau femei. De asemenea, mai mult de jumtate ar fi destul demult sau foarte mult deranjai s afle c o persoan apropiat sau mediculde familie este homosexual i 45% nu s-ar simi confortabil s tie c uncoleg de serviciu are o alt orientare sexual. Totui, 9% dintre respondenirecunosc faptul c s-au simit atrai cel puin o dat de persoane de acelai

sex.



50

c) Asigurarea securit ii fizice i a echilibrului

emo ional

Ceremonia cstoriei civile i/sau religioase unete, de fapt, în cadrulunor relaii mai apropiate, nu numai pe membrii cuplului marital, ci i familiileaferente. Prin actul de cstorie, un întreg arbore de relaii de rudenie seinstituie automat între familiile de provenien ale celor doi parteneri decuplu.

În perioada modern, tot mai multe cupluri au ales i aleg s convie-uiasc, ignorând nu doar cutuma cununiei religioase, ci chiar i pe aceea acstoriei laice.

În ceea ce privete ceremonialul cununiei religioase, dincolo desacralizarea unor relaii umane de lung termen, acesta vizeaz crearea imeninerea unui sentiment de echilibru emoional, de apartenen la unanumit clan familial, atât pentru membrii fondatori ai cuplului, cât i pentruurmaii i rudele lor.

Principial, în orice demers social pe care îl iniiaz, în mod contientsau incontient, oamenii se afl în cutarea propriei lor securitiemoionale.

Când un cuplu marital declar public, în faa semenilor i a luiDumnezeu, c s-a constituit cu o temeinicie a sentimentelor, menit sdureze pân ce moartea îl va despr i, un asemenea eveniment este denatur s consolideze într-o manier indefinibil relaia respectiv. Ceremo-nialul religios este menit s întreasc legtura respectiv, transfigurând-o

dintr-o relaie simpl, de tip uman, într-o relaie de tip divin, în care oficiantulnunii sau preotul invit lucrarea sfinitoare i binef ctoare a Duhului Sfânt,pentru a-i binecuvânta i ajuta în toate cele bune pe cei doi i pe urmaii lor.

Desigur, între funciile familiei cea economic i cea de socializaresunt deosebit de importante, indispensabile chiar, din perspectivarealizrilor material-sociale i a liberei afirmri a membrilor unei familii. Pede alt parte, chiar i orice contract de cstorie încheiat în faa autoritilor laice angajeaz, prin simpla sa existen, o serie de obligaii implicite dinpartea prinilor, vizând oferta reciproc i pentru urmai, de suportemoional. Totui, aceste trei funcii nu-i pot atinge integral menirea, înabsena unui climat psihoafectiv consolidat prin cea mai înalt dimensiunede afirmare a oricrui cuplu marital – viaa spiritual. Iat de ce, numeroasecupluri, chiar dintre acelea care nu se dovedesc tradiionaliste în stilurile lor

de via, consider cu adevrat legitim actul cstoriei, numai dup cununiareligoias.



51

Nevoia de echilibru emoional este contientizat de societateamodern într-o manier diferit de societile tradiionale.

În perioada modern, are loc recunoaterea deschis a caracteruluiindispensabil al sentimentelor de iubire, în constituirea i dinuirea uneifamilii – fapt menit s contribuie decisiv la creterea toleranei între membriicuplului, dar i între prini i copii. O asemenea situaie este complet opusautoritarismului unuia dintre prini (de obicei a tatlui) asupra celorlalimembri ai familiei – situaie atât de des întâlnit în cadrul societilor tradiionale.

Teoretic cel puin, societile moderne acord o atenie special pre-miselor ce pot duce la exercitarea de ctre aduli a unor abuzuri emoionaleasupra copiilor. Constatarea unor abuzuri emoionale asupra copiilor este

echivalent cu recunoaterea eecului adulilor (prinilor) implicai, în aoferi un mediu de dezvoltare echilibrat i stimulativ copiilor. Cel mai adesea,abuzurile pot lua forma unor restricii excesive, ameninri, manifestareaunor sentimente ostile, de respingere, de umilire, denigratoare la adresaatributelor reale i poteniale ale copilului.

Potrivit „Barometrului de opinie public” (Fundaia Soros) pe tema:„Viaa în cuplu”, în România actual (mai 2007), cea mai important condiiea succesului într-o csnicie este generat de existena iubirii între parteneri,urmat de condiiile bune de locuit i de sprijin reciproc, încredere ifidelitate. Apariia copiilor are o importan sczut din perspectiva fericiriiunei csnicii pentru cuplurile româneti.

Cu toate acestea, potrivit aceleeai surse, în mai 2007, aproape doutreimi (62%) dintre români aveau o relaie pe termen lung, pe care cei mai

muli (56%) au oficializat-o prin cstorie, ceilali (6%) preferând convieu-irea f r acte.

O serie de dificulti economice contribuie la amânarea oficializriicstoriilor, între care modul de locuire are un rol important. La momentulmai 2007, doar 78% dintre cupluri locuiau singure într-o gospodrie,celelalte împr ind spaiul cu prinii sau cu alte rude. Procentul cuplurilor care nu dispuneau de o cas a lor era de 61% în rândurile respondenilor sub vârsta de 25 de ani, i respectiv, de 34% pentru grupele de vârst de25-34 de ani.

Datele „Barometrului de opinie public” (FS, mai 2007) mai arat i ccea mai important cauz a apariiei problemelor în csnicie estereprezentat de lipsurile materiale (70%) sau lipsa de bani (42%), urmatde problema participrii soilor la rezolvarea sarcinilor gospodreti (42%) i

comportamentul copiilor (20%).



52

Într-adevr, se pare c potrivit datelor EUROSTAT, puterea decumparare a românului se situeaz sub 40% din media UE, iar PIB/locuitor constituie numai a aptea parte din cel al Luxemburgului. Chiar dacoficialitile nu rateaz nicio ocazie de a se luda cu realizrile României înmaterie de cretere economic, România r mâne, pe termen indefinit, unpol al sr ciei în Uniunea European. Cele 27 de state membre ale UniuniiEuropene înregistreaz în continuare o diferen semnificativ la capitolulPIB pe locuitor, care variaz între 37 i 280% fa de medie.

Consumul excesiv de alcool este un motiv de ceart pentru o propor-ie semnificativ a populaiei (10%), prin aceasta afectând într-o mai maremsur pe femei decât pe brbai.

Dei cel mai important lucru într-o cstorie este iubirea, absena ei

nu reprezint cel mai important motiv pentru ca cei doi s se despart. Ladivor se recurge numai în situaii extreme - în principal, când apare violenadomestic i/sau alcoolismul i, secundar, când apare infidelitatea i încetarea iubirii între cei doi.

Funcia de asigurare a securitii fizice a membrilor familiei, dei i-apierdut o bun parte din dimensiunile sale de-a lungul istoriei omului,aceasta a devenit astzi, poate chiar mai important decât în trecut.

Adesea, menirea principal a familiei, care este creterea, educarea iprotejarea copiilor, poate fi deturnat cu consecine incalculabile pentruviitorul membrilor familiei. Perturbarea acestei funcii are loc în familiile încare scenele violente survin destul de des, pe fondul antecedentelor deviante ale cel puin unuia dintre prini. Traumele copiilor care cresc într-oatmosfer tensionat i violent, chiar dac nu ei sunt victimele directe,

sunt deosebit de intense i durabile în timp, distorsionând adesea grav (uniiajung pân la crim) comportamentul social al acestora. Copiii care cresc înfamilii violente dezvolt comportamente i o condiie fizic ce-i face uor derecunoscut. Ei prezint:

diverse boli, unele chiar inexplicabile, vulnerabilitate mrit fa deunele accidente casnice sau în afara casei, o dezvoltare fizic mailent;

dezechilibru emoional i mental, anxieti, stri depresive, fric deabandon, tendine de izolare;

unele anomalii de ordin psihologic: neîncredere în sine, sentimente deinferioritate, sentimente de culpabilitate .a.;

diverse forme de comportament excesiv – agresivitate, anomie, pasi-vitate fa de agresiunile celorlali, probleme cu somnul, enurezie,fug de acas, automutilare, consum de droguri i alcool, comporta-ment defensiv prin refuzul realitii;



53

dificulti privind rezultatele colare – note mici, lips de concentrare,lips a simului responsabilitii fa de propriile obligaii colare;

tendine suicidare.

Într-o familie afectat de comportamentul violent al prinilor, copiiicresc într-o atmosfer în care nevoile lor de siguran, de via ordonat, deafeciune sunt profund ameninate. În asemenea familii, funciile parentaledoar cu greu mai pot fi împlinite. O mam victim a violenei soului estemai puin capabil s asigure îngrijiriea i afeciunea necesare copiilor (hran, ordine i cur enie în cas, haine curate etc.) sau chiar s-i aperepe acetia de eventualitatea unor accidente, pericole fizice sau de altnatur . Aceasta i este probabil explicaia multora dintre accidenteledomestice suportate adesea de copii.

2.3. Ciclul vieii de familie

Principial, viaa unei familii parcurge mai multe etape de dezvoltarecare prin succesiunea lor fireasc dau natere unui ciclu. Fiecare etapmarcheaz distinct viaa familiei, de la formare pân la disoluie, ori pân lainiierea unei/unor noi familii de ctre urmai. Fiecare etap a ciclului devia este caracterizat prin existena unui corp distinct de trebuine alemembrilor familiei, dar i printr-un interval concret de variaie a veniturilor cepot satisface trebuinele respective i, în consecin, prin modele deconsum specifice. Caracteristicile respective evolueaz de la o etap la alta,potrivit oportunitilor dar i opiunilor de dezvoltare ale fiecrei familii.

Ciclul vieii de familie a fost investigat din diverse perspective

tiin

ifi-

ce, cum sunt psihologia social, psihopatologia, sociologia, economia soci-al, medicina social i, nu în ultimul rând, de ctre specialitii în marketing.

Psihologia social studiaz dinamica psiho-afectiv i comporta-mentul social asociat fiecrei etape de dezvoltare, concretizate în evoluianatural a diverselor categorii de familii.

Psihopatologia studiaz fenomenele de devian de la normalitateadefinit statistic în cadrul psihologiei sociale, precum i metodele de limitarea efectelor devianei sociale. Sociologia abordeaz îndeosebi tematicarolurilor/statusurilor clasice ale membrilor familiei, precum i problematicaintegr rii sociale. Recurgând la unele tehnici economice de evaluare,sociologia a acumulat o literatur extrem de bogat pe tema manifestriisocio-culturale, politice i economice a diverselor categorii de familii, începând cu cele afectate de fenomenul s

r ciei extreme

i încheind cu

elitele sociale.



54

Studiile de economie social sunt centrate pe evaluarea dinamiciiresurselor /consumului de bunuri i servicii, la nivel macro sau global, dar ila nivel microeconomic ale familiilor /gospodriilor standard (familia nuclear cu 1-2 copii, familia monoparenal al crei cap este brbat/femeie, familiade pensionari în urban/rural .a.).

Marketing -ul studiaz atât nivelul macro - prin formarea cererii debunuri i servicii -, dar i nivelul micro – prin observarea i descriereacomportamentului diverselor categorii de consumatori pe parcursul etapelor principale ale ciclului vieii de familie.

Primele studii centrate pe dimensiunea economic a ciclului vieii defamilie au fost elaborate de Rowntree (1901). Observând modul de via alunor familii de muncitori englezi de la începutul secolului al XX-lea,

Rowntree a etapizat viaa de familie identificând cinci stadii eseniale aledezvoltrii umane: copilul în familia prinilor si, tânrul ce formeaz unnou cuplu familial, apariia i creterea copiilor în noul cuplu, maturitateatârzie când copiii devin independeni economic i btrâneea. Rowntree arelevat c trei dintre aceste etape prezint un risc ridicat de sr cire afamiliei: copilria, etapa naterii i creterii copiilor i btrâneea.

Dup Rowntree, de-a lungul a mai bine de un secol, ciclului vieii defamilie i-au fost dedicate nenumrate studii. Structurile familiale moderne audevenit tot mai diverse, fiecare structur , cu punctele sale tari i slabe înceea ce privete relaiile dintre parteneri, dintre prini i copii, dreptul iobligaia de a munci a adulilor dar i a urmailor, gospodrirea bugetuluifamilial, îndeplinirea obligaiilor familiale .a.

Au fost realizate numeroase etapizri ale ciclului vieii de familie, în

funcie de diferite criterii. De exemplu, W. Wells i G. Gubar (1966) auidentificat nou etape ale ciclului vieii de familie pornind de la vârsteleprinilor, vârstele copiilor i statusul ocupaional al membrilor gospodriei:tânrul necstorit ce locuiete separat de prini; cuplul tânr f r copii;cuplul cu copii sub 6 ani; cuplul cu copii de 6 ani i peste; cuplul cstorit demai mult vreme, dar cu copii înc dependeni economic; familia din care auplecat copii, dar capul de familie înc lucreaz; familia din care au plecatcopii, iar capul de familie s-a pensionat; supravieuitorul singur carelucreaz; supravieuitorul singur pensionat.

Noile evoluii demosociale declanate pe fondul expansiunii revoluieiindustriale în numeroase ri (creterea speranei de via, scdereafertilitii, creterea divor ialitii, creterea duratei ciclurilor obligatorii decolarizare, etapizarea diferit a nivelelor de educaie, amânarea naterii

primului copil, creterea numrului de gospodrii compuse dintr-o singur persoan, precum i a numrului famiilor monoparentale) au determinatreconsiderarea, în mai multe rânduri, a etapelor ciclului vieii de familie. De



55

exemplu, Hill M., i Hill P. (2006) periodizeaz intervalul de exercitare arolurilor de prini în trei etape, în funcie de vârstele copiilor: prini cu copiisub 10 ani, prini cu copii adolesceni (teenagers) i prini cu copii înscriila colegiu, angajai în munc sau cstorii (the launching stage) . Dincolode teorie, în viaa real, tranziia de la o etap la alta se poate produce într-un timp mai lung sau mai scurt. Când un (primul) copil se na te într-ofamilie, apare un noian de trebuine noi, ce se impun ateniei dincolo deimperativul strict economic – integrarea copilului în ritmul i programulgeneral de via al familiei, adaptarea membrilor familiei la personalitateacopilului, îngrijirea i educarea acestuia pe perioada precolar i colar ,gestionarea diverselor etape de criz ce intervin în formarea personalitiicopiilor .a. Odat cu apariia unui copil în familie, rolurile i obligaiileprinilor se schimb atât în raporturile reciproce, cât i în raporturile cucopilul i cu ali membri ai familiei. Împr irea sarcinilor din cadrulgospodriei capt un caracter tot mai specific fiecrui rol din cadrulcuplului familial. Apar schimbri fizice/emoionale i, nu în ultimul rând,intervin schimbri în cariera profesional a mamei sau/i a tatlui.

Un copil cu nevoi speciale, de exemplu, poate prelungi obliga iileprinteti dincolo de adolescen, pe când existena unui copil supradotatimpune prinilor un comportament de multe ori atipic precum i rezolvareaproblemei financiare pentru o coal mai costisitoare sau pentru colegiu maidevreme.

Incidena unei sarcini neateptate, dar acceptate în cele din urm, vainiia rolurile printeti mult mai devreme, relevând adesea noi aspecte alespecificului i profunzimii relaiilor dintre membrii tânrului cuplu. (Hill M.,Hill P., 2006).

Investiiile psihoafective din cadrul unui cuplu aflat pe punctul de aavea primul copil, nu mai sunt ca înainte de naterea copilului. De obicei,tânrul tat î i centreaz mai intens energiile spre consolidarea carierei saleprofesionale ceea ce va aduce i garanta bunstarea material a întregiifamilii. Energiile mamei se focalizeaz mai mult asupra creterii nou-nscutului i (aparent) mai puin spre relaia de cuplu, sau spre edificareaunei cariere profesionale, ce trece pe locul secund sau ter .

În etapa de mijloc a copilriei, numit i perioada adolescenei, grijafa de noile trebuine (de educaie, de finanare a unor lecii i activitiextra-curriculare .a.) precum i noile solicitri sau eventualele dificulti deintegrare social ale copiilor consum aproape toat energia, timpul liber ir bdarea prinilor.

Efortul de a armoniza solicitrile la locul de munc cu cele impuse de

creterea i educarea copiilor, dei prezente pe fond la orice vârst acopiilor, pare a prevala în aceast etap. De multe ori, în acest stadiu,



56

prinii copiilor sau adolescenilor trebuie s se îngrijeasc i de eventualelesolicitri de îngrijire ale propriilor lor prini, ajuni acum într-o etap târzie avieii. Oricum, o fiic sau o nor , indiferent în ce stadiu al perioadei sale detineree sau maturitate, dac are sau nu copii, este de presupus c se vaimplica în asistarea i îngrijirea, cel puin în faza terminal, a vieii prinilor si i/sau a soului su.

Un capitol mai puin cunoscut din viaa cuplurilor familiale este cel alconflictelor . De felul cum sunt gestionate inerentele conflicte ce pot aprea- mai rar sau mai frecvent - în cadrul cuplului depinde viitorul acestuia i aleventualilor copii. Potrivit anumitor psihologi, strile conflictuale, de fapt, nudispar niciodat din interiorul unui cuplu cu asemenea predispoziii, eleschimbându-i numai expresia sau forma de manifestare. Numeroase studii

sociologice relev c, atunci când într-un cuplu familial apare primul copil i îndatoririle casnice devin tot mai numeroase, în rândurile tinerelor mame senate convingerea c, de fapt, ele preiau cele mai multe sarcini din cadrulgospodriei i privind creterea copilului, pe când brbaii, într-un fel saualtul reuesc s se sustrag de la acestea. Or, acest lucru este de natur salimenteze starea conflictual din cadrul unui cuplu.

Perioadele în care familia se confrunt cu crizele de formare apersonalitii specifice adolescenei copiilor sunt, se pare, dintre cele maisolicitante. Este etapa când copiii – tineri în devenire - sunt la vârsta marilor întrebri i îndoieli, a marilor experimente i contestri ale valorilor adulilor.Pe de o parte, este vârsta când copiii încep s-i revendice independenaf r a se dovedi, totui, suficient de responsabili. Pe de alt parte, prinii î ivd rolul de primi educatori diminuându-se sau contestat de-a dreptul.Prinii înii se schimb fizic i emoional de-a lungul perioadei de

adolescen a copiilor lor.La finalul copilriei, când tinerii se afl în pragul lansrii într-o carier

profesional sau/i a formrii unei noi familii i gospodrii, pot s apar conflicte de natur financiar , atât între prini, cât i între prini i copii.

Pe de alt parte, prinii, la rândul lor se confrunt cu nevoia de a gsio soluie acceptabil financiar pentru ultima etap a vieii – pensionarea iretragerea din viaa activ, exact atunci când urmaii îi solicit mai intensdin punct de vedere financiar. Pensionarea i btrâneea, în general, este însoit de scderea veniturilor, iar înaintarea în vârst determin scdereacapacitilor fizice i creterea riscului de îmbolnvire. În aceste condiiimodelul de consum al familiei se modific. Cresc cheltuielile destinate îngrijirii medicale i plii unei persoane care s acorde ajutor în treburilecasnice. Scad, în schimb, cheltuielile destinate achiziionrii de îmbr c-minte, aparatur

casnic

, mobil

, cele destinate c

l

toriilor i distrac

iilor. În

general, btrânii nu reprezint un grup omogen în ceea ce priveteexpunerea fa de riscul sr ciei. Cercetrile sociologice indic faptul c



57

„cei mai btrâni” dintre btrâni sunt mai sraci, deoarece puine cuplurir mân intacte pân la vârste înaintate (dup 75 de ani), de obicei,economiile acumulate de-a lungul vieii celor mai în vârst fiind erodate deinflaie. Se pare c, cel puin în ultimele dou decenii, cohortele mai tinereau beneficiat de condiii mai avantajoase de pensionare (formule de calculal pensiei mai generoase, scheme de asigurare mai bune) (Walker, Hutton,1988), numrul de femei prezente pe piaa muncii fiind mai mare lacohortele mai tinere. Femeile vârstnice sunt mai srace decât brbaiivârstnici deoarece multe dintre ele au o pregtire profesional mai slab iau lucrat în posturi cu salarii mai mici (Vic George, 1996) sau nu au fostdeloc integrate în piaa muncii. Deci, departe de a constitui un grupomogen, btrânii sunt expui în mod diferit riscului sr ciei.

Psihologia social consider etapele i friciunile specifice cicluluivieii de familie drept „normale”. Totul depinde de maniera în care priniireuesc s gestioneze stresul i potenialul conflictual din interiorul familiei.Multe familii reuesc. Altele reuesc mai greu, altele eueaz. Cu toateacestea, modul de via familial pare s fi dinuit peste milenii, dincolo deorice dificulti sau provocri pe care unele valori adverse mai mult sau maipuin pasagere în istorie, le-au lansat spre încercarea vieii de familie.

Cercetrile efectuate pân în prezent relev c nu se poate vorbidespre omogenitate în ceea ce privete etapele ce compun ciclul vieiiumane i, cu atât mai puin al vieii de familie (O’Higgins, Bradshaw, Walker,1988; H.J. Andreß, K. Schulte, 1998). O’Higgins .a. arat c factoriideterminani pentru variaia diverselor etape în interiorul fiecrui ciclu alvieii sunt poziia familiei în raport cu piaa muncii, relevana economic aproprietilor deinute, starea fizic i de sntate a membrilor familiei i

relevana rolului redistributiv al statului. H. J. Andreß i K. Schulte arat criscul de sr cie în anumite etape ale ciclului vieii devine semnificativ înraport cu nivelul de educaie. Persoanele cu studii superioare sunt cel maipuin expuse, de-a lungul vieii, riscului de sr cie derivat din variaiaveniturilor. Un oarecare risc de sr cie, pentru aceast categorie, apare,pentru scurt timp, la intrarea pe piaa muncii. În schimb acest risc estecrescut i definit pe termen lung, pentru persoanele cu pregtire colar redus.

2.4. Activitile de timp liber

Timpul liber este acel segment de timp în care omul zilelor noastreare preocupri liber alese. În cazul copiilor, de obicei, acesta succede dup îndeplinirea obligaiilor colare. Pentru aduli, timpul liber apare numai dupce acetia s-au eliberat de preocuprile profesionale, familiale i sociale.



58

În general, preocuprile de timp liber au trei funcii:1) odihn (destindere) – absolut necesar pentru eliminarea efectelor

solicitrilor stresante, sau cu caracter de obligaie, necesitate;2) distracie – activiti care mresc tonusul vital i elibereaz de

plictiseal;3) dezvoltarea personalitii – activiti ce ofer posibiliti de

integrare voluntar în viaa grupurilor (re)creative, culturale i sociale ipermit dezvoltarea aptitudinilor înnscute sau dobândite în coal, familie isocietate.

În acord cu personalitatea i percepia proprie, uneia sau alteia dintreaceste funcii i se acord o importan mai mare.

Însi perceperea unor activiti drept cvasiobligatorii este

generatoare de stres, indiferent de vârsta celui care percepe. Iar faptul c în epoca (post)modern adulii î i petrec cea mai mare parte a timpului înactiviti obligatorii, influeneaz sensibil atât echilibrul lor psihologic cât ipe cel al copiilor lor. Aceasta cu atât mai mult cu cât, adesea, adulii trebuies r spund unor obligaii care, doar cu mari tensiuni, se pot armonizareciproc – de exemplu, necesitatea de a presta frecvent ore suplimentare lalocul de munc i îngrijirea/educarea copiilor („pe patron nu îl intereseazc eti obligat s iei copilul de la gr dini, el are propriile lui interese idac nu r mâi peste program azi, nu r mâi mâine, angajeaz pe altul înlocul tu“ – interviu, femeie, economist, 30 de ani, Bucureti). Stresulcorelat cu angajarea în munc nu apare îns numai din cauza orelor demunc suplimentare prestate zilnic, ci i din cauza calitii muncii sau, imai r u, în cazul omerilor (mai ales a omajului pe termen de peste doi

ani) din cauza lipsei mijloacelor de subzisten, a problemelor de statutsocial ale adulilor sau copiilor .a.

Dintr-o cercetare privind condiiile de via în rile UE (27), a reieitc, în anul 2004, populaia din România resimea puternic stresul zilniccorelat cu contextul general al angajrii în munc, în cea mai ridicatpropor ie, exceptând populaia din Grecia.

Tabelul nr. 15

Populaia puternic afectat de stresul corelat cu conjunctura angajrii în munc, în diferite ri europene, în anul 2004 (%)

Fran-a

Germa-nia

Ita-lia

Gre-cia

Portu-galia

Spa-nia

Irlan-da

R.Ceh

Slo-vacia

Slo-venia

Unga-ria

Bul-garia

Româ-nia

52,2 46,2 41,3 77,2 43,8 44,0 39,2 32,3 40,9 24,0 48,0 53,9 59,1Sursa: EFILWC, EC, Perceptions of living conditions in an enlarged Europe, 2004,

p. 30.



59

O asemenea situaie produce consecine negative în mod cert i înplanul relaiilor de familie, al relaiilor de prietenie sau în relaiile dintreprini i copii.

Tabelul nr. 16

Populaia economic activ afectat în planul relaiilor defamilie/prietenie, din cauze corelate cu (ne)angajarea în munc,

în rile europene (%)

Bul-garia

Fran-a

Germa-nia

Ita-lia

Gre-cia

Portu-galia

Spa-nia

Irlan-da

R.Ceh

Slo-vacia

Polo-nia

Unga-Româ-ria nia

29,1 23,2 16,5 22,5 35,7 15,4 19,1 12,6 14,0 20,8 27,1 33,8 24,0Sursa: EFILWC, EC, Perceptions of living conditions in an enlarged Europe, 2004,p. 32.

Delimitarea timpului liber al adulilor ridic cel puin dou probleme:definirea activitilor-obligaii i determinarea specificului activitilor-obligaiiaferente diferitelor segmente de populaie. Exist numeroase situaii în care"obligaiile profesionale" nu permit o delimitare riguroas atât în ceea ceprivete timpul acordat lor cât i coninutul acestora. Într-o dificultatesimilar ne aflm i în cazul copiilor pân la vârsta de 14 ani care, la rândullor, apar in unor segmente puternic difereniate; în cazul copiilor, vârsta esteprincipalul factor de difereniere, în funcie de aceasta, preocuprile iactivitile lor având diferite funcii, fiind destinate altor nevoi. Aadar, pentruacetia, activitile de timp liber, pot fi delimitate pe urmtoarele subgrupede copii:

între 2 i 6-7 ani, pentru care cea mai mare parte a activitilor i

preocuprilor (cu excepia hranei, igienei i somnului) sunt de tipul"activiti i preocupri de timp liber", neexistând decât la grupa marede la gr dini unele activiti i preocupri din categoria "obligaiilor"când copiii frecventeaz gr dinia;

între 7 i 14 ani, segment la care preocuprile colare (programcolar i pregtirea leciilor) pot fi asimilate obligaiilor, iar "preocu-prile de timp liber" au funciile clasice (de odihn-destindere, dedistracie i de dezvoltare a personalitii).Din cercetrile ICCV în privina felului cum î i petrec copiii din grupa

de vârst 2-7 ani timpul liber (anul 2007, coord. M. Stanciu) a reieit c omare parte a timpului lor este dedicat jocului.

Jocul este o modalitate de manifestare i exprimare a fiinei, maivechi decât omul i cultura sa (cci animalele nu l-au ateptat pe om ca s

învee s se joace).



60

Omul a adugat jocului specificitate cultural, dei nu în modintenionat, cci jocul are i o dimensiune iraional, dup cum spune YohanHuizinga în "Homo ludens". Acesta se situeaz în afara distinciilor înelep-ciune - lips de înelepciune, adevr - neadevr, bine - r u. Preocuparea de"a se juca" este prezent din ce în ce mai puin odat cu trecerea anilor ipentru c în contiina omului jocul este opus seriozitii, iar maturizareapresupune "seriozitate".

Prezena jocului a început s scad i totodat a evoluat spre noiforme de expresie în lumea modern. "A se juca" constituie o form depetrecere a timpului liber i pentru copiii în vârst de peste 7 ani, dar aceasta scade treptat în anii adolescenei. Pentru acetia, dar i pentrucopiii ceva mai mici, jocul (sau joaca), în afara rolului de destindere, este

important() deoarece prefigureaz i unele elemente de socializare. Deaceea supravegherea de ctre prini a duratei, a calitii, a locului de joacprecum i a partenerilor de joac este necesar .

Numeroi prini menioneaz lipsa locurilor de joac amenajatepentru copii; chiar dac în unele orae, precum Bucureti, au început s fiedelimitate i amenajate locuri de joac, lipsa acestora continu s constituieo problem în multe localiti (M. Stanciu coord. ICCV, 2007).

Înc înainte de mijlocul secolului trecut, Huizinga observa csocietatea devenise supercontient de interesele i nzuinele ei, lucrândcu mijloace tiinifice pentru propria ei bunstare i, într-o asemenea lume jocul nu-i mai gsea locul. În aceeai perioad, Huizinga a f cut oobservaie premonitorie referitoare la jocurile sportive. Acestea sunt privitecu tot mai mult seriozitate, apariia sportului profesionist fiind rezultatul

unei sistematizri i disciplinri crescânde. Astfel, jocul sportiv f r a încetas fie totui un joc, a devenit totodat o întrecere. Odat cu aceasta îns, ela pierdut multe dintre caracteristicile genuine, benefice ale jocului, aa cumeste acesta îneles la vârsta copilriei.

Pe msur ce copiii cresc îns, preocuprile lor pentru joc seasociaz treptat cu alte tipuri de activiti (plimbri în parc - cu unul dintreprini sau singuri -, vizite la rude .a.). Odat cu intrarea în coal iadugarea anilor, joaca nu mai este asociat cu plimbrile în parcuri însoiide un adult din familie (printe, bunic), iar vizitele la rude sunt înlocuite, celpuin par ial, cu vizita la colegi sau prieteni. Dei unii dintre prini nu încurajeaz primirea în vizit acas a unor prieteni sau colegi ai copilului lor, în special datorit sr ciei: "dac î i vine un copil în vizit nu poi s nu-lserveti cu ceva, s-i dai o pr jitur i, de unde ...?"

Vizitele copiilor la rude au loc mai ales când rudele locuiesc în mediulrural, la munte sau la mare, cu ocazia srbtorilor mari (Cr ciun, Pati), deobicei însoii de prini (M. Stanciu coord. ICCV, 2007).



61

O preocupare constant pentru toi copiii este televizorul. La vârstemai mici, sub 7-8 ani, sunt preferate, aproape nediscriminatoriu, emisiunilecanalelor de desene animate. Peste aceast vârst îns, prinii nu preamai tiu cu precizie ce fel de emisiuni sunt urmrite de copiii lor la televizor.Cci ei controleaz nu atât coninutul emisiunilor vizionate de copii, cât orade vizionare (pentru a se asigura ora de culcare). În general, priniiconsider un demers destul de dificil controlul asupra emisiunilor vizionatede ctre copii, în condiiile în care unii copii au televizorul chiar în cameralor. Muli prini menioneaz, într-un asemenea context de dialog, violenaconinut atât în programele de desene animate cât i în programele pentrucopiii. Cei mai muli consider îns acest fenomen o fatalitate cu care au încetat demult s mai lupte (“ce poi face, aa este toat lumea de azi i eivor tr i în aceast lume, trebuie s-o cunoasc“ – interviu cu un tat, 37 deani, Bucureti).

În ceea ce privete locul pe care îl ocup televiziunea în preocuprilede timp liber ale copiilor se ridic, într-adevr, unele întrebri eseniale:

este într-adevr dificil de controlat nivelul beneficitii emisiunilor vizionate de copii sau prinii nu sunt destul de convini de necesitateacestui control?

pe de alt parte, se poate pune i problema raporturilor dintre preocu-prile pasive i cele participative ale copiilor în timpul liber. Suntprinii contieni c vizionarea în exces a emisiunilor de televiziune(aceasta fiind prin excelen o preocupare pasiv) se face îndetrimentul preocuprilor participative? Sunt prinii contieni denecesitatea încurajrii formrii la copil a unor preocupri participative,

creatoare? este prezent, în modelul educaional dominant în familiile cu copii din

România, ideea necesitii de a încuraja interesul copiilor pentrulatura moral-estetic i spiritual a existenei i vieii?Desigur, r spunsurile la asemenea întrebri (r spunsuri formulate

zilnic, contient sau nu, de ctre fiecare printe) condiioneaz nu numaiformarea i socializarea fiecrui copil, ci i profilul axio-gnoseologic împreun cu statura moral-spiritual a societii de mâine.

Remarcabil este i interesul deosebit al adolescenilor pentru muzicaascultat acas, la un nivel decibelic cât mai ridicat (Bucureti, Piteti,Suceava, Râmnicu Srat, Puchenii de Jos .a.) (M. Stanciu coord. ICCV,2007). Dup cum se tie, prezena unei asemenea modaliti de petrecere atimpului liber, pe durate mari i frecvent, este nociv pentru orice om normal

(chiar i adult), generând îmbolnviri, dac nu chiar ale celor în cauz,atunci ale vecinilor constrâni s suporte zgomotul infernal.



62

Ce ar trebui f cut pentru ca cei implicai într-o asemenea modalitatede petrecere a timpului liber, s contientizeze i s simt efectele nociveale acesteia înainte de a fi prea târziu?

Muli copii de vârste colare, pe msur ce cresc, devin pasionai de jocurile pe calculator. Efectele, cert negative, ale prezenei prelungite în facalculatorului a copilului (la orice vârst) sunt cunoscute, în general, dectre specialiti i de utilizatorii împtimii ai acestui instrument (de lucru i)de petrecere a timpului liber, dar nu se tie în ce msur chiar priniicopiilor cunosc aceste aspecte. i aici, ca i în cazul televizorului, se punela modul imperativ, problema nivelului de beneficitate al jocurilor în cauz. Îipas oare cuiva de faptul c în cadrul acestui tip de ofert, pe pieelerelevante, prevaleaz jocurile ce fac apologia unor comportamente

inimaginabil de agresive, violente pân la paroxism? Oare de asemeneamesaje are nevoie mintea lipsit înc de discernmânt a tinerelor generaiice vor stpâni Pmântul, poate peste mai puin de un deceniu? Cum va filumea de mâine, dac ea va fi locuit de asemenea oameni?

Petrecerea timpului liber prin lectur este tot mai puin prezent înpreocuprile copiilor (ca i ale adulilor) (M. Stanciu coord. ICCV, 2007).Explicaia cea mai banal i destul de frecvent chiar i printre analitiisociali, pentru o asemenea situaie, rezid în creterea interesului generalpentru preocuprile facile, generatoare de satisfacii imediate i nu preaelaborate, precum programele de divertisment ale televiziunii sau, pentrucine î i poate permite, navigarea pe internet sau jocurile pe calculator.Relaia lectur - calculator a fost i este considerat înc în detrimentulmasiv al lecturii în România. Dar o comparaie recent a preocuprii pentrulectur din România (INS, 2001 - Utilizarea timpului în România) cupreocuparea pentru lectur din rile Uniunii Europene (Eurobarometru,august-septembrie 2001) arunc o lumin nou asupra acestui subiect. Lamomentul anului 2001, în România se citea mult mai puin decât în UniuneaEuropean, unde existau infinit mai multe calculatoare la 1000 de locuitori. În Uniunea European citeau mai mult, f r motivaii legate demunc/coal, suedezii (71,8%), finlandezii (66,2%) i englezii (63,2%); iciteau cel mai puin decât românii, spaniolii (52,7%) i grecii (54,3%). Aadar, datele de mai sus contrazic ideea potrivit creia calculatorul iinternetul ar diminua interesul pentru lectur , dei un asemenea efect nupoate fi contestat în totalitate. Este îns posibil ca, în aceast relaie, sintervin i ali factori, cunoscui doar în foarte mic msur (cum suntnatura i calitatea informaiei propagate pe diverse tipuri de suport, vitezade acces la informaie, influenele profilului personalitii asupra dispoziiei

de a accesa anumite forme de suport informaional .a.).



63

În preocuprile copiilor ai cror prini au fost intervievai (M. Stanciucoord. ICCV, 2007) sunt foarte rar sau lipsesc teatrul i muzeele. Acestepreocupri sunt în general foarte rar prezente în preocuprile românilor îngeneral. Explicaia unei asemenea situaii vine din mai multe direcii: lipsainstituiilor teatrale i muzeale la nivel local, cu excepia marilor orae;costurile pe care le implic biletele de acces, plus unele costuri adiacente(pliante, consum de dulciuri i r coritoare, garderoba adecvat, transportul),dar un rol în aceast privin îl are i slaba mediatizare a unor asemeneaoportuniti.

Într-o perioad în care se extinde abordarea dominant utilitarist avieii, exist totui prini care încurajeaz preocuprile artistice ale copiilor (muzic, balet, dar i preocuprile aa-zis "utile" precum folosirea

calculatorului i învarea limbilor str ine .a.). Din acest motiv, destuiprini au invocat nevoia existenei în localitile lor a unor gr dinie undecopii s poat înva (gratuit sau cu costuri reduse) desenul, pictura,muzica, dansul etc.

Pentru copiii mai mari, preocuprile sportive se reduc, de cele maimulte ori, la participarea în calitate de spectatori, la unele activiti sportive. Aceast situaie se datoreaz lipsei unor sli sportive unde copiii s practiceei înii diverse sporturi i în afara orelor colare de sport, dar i lipsei uneiculturi a practicrii sportului de plcere, pentru sntate i dezvoltare fizicarmonioas; costurile pe care le implic practicarea unui sport îns(echipament, tax de intrare-învare-participare) îi descurajeaz pe muli.

Nivelul de trai sczut afecteaz deopotriv viaa de zi cu zi, dar ivacanele copiilor. Cu ocazia cercetrii efectuate de ICCV (M. Stanciu

coord., 2007) au fost întâlnite cazuri de copii din mediul rural care pân lavârsta de 10-12 ani nu au vzut nici o alt localitate cu excepia celei în caredomiciliaz.



3. SITUAIA ECONOMIC

3.1. Rata srciei, veniturile i cheltuielile

Rata sr ciei

Criza socioeconomic prelungit de dup anul 1990, pe fondulsituaiei deosebit de dificile motenite din trecut, au f cut ca fenomenulsr ciei din ara noastr s persiste difuz la nivelul marii majoriti agospodriilor, dar i concentrat, în anumite localiti, sub forma unor pungide sr cie. În mod sistematic, pe toat perioada de tranziie, ratele sr cieidin rural au prezentat valori duble sau chiar mai mult decât duble,comparativ cu cele din urban.

Tabelul nr. 17

Rata sr ciei i rata sr ciei severe în România (%)

AniiIndicatori ai sr ciei

1995199619971998199920002001200220032004Rata sr ciei (RS) 25,4 20,1 30,3 30,8 33,2 35,9 30,6 28,9 25,1 18,8Rata sr ciei severe (RSS) 9,4 6,3 11,2 11,3 12,5 13,8 11,4 10,9 8,6 5,9RS în urban 15,2 12,5 20,2 20,6 22,2 25,9 18,8 17,6 13,8 11,6RS în rural 37,6 29,2 42,3 43,0 46,3 47,8 44,7 42,4 38,0 27,3Sursa: date CASPIS actualizate de Institutul Naional de Statistic, 2006, în:Children on the Brink, UNICEF, 2006, p.143–146.

Pe un asemenea fond, în intervalul 1990-2007, s-au înregistrat maimulte etape de deteriorare accentuat a situaiei sociale a familiilor cu copii.

Dup o prim etap de explozie a sr ciei, prin anii `93-`94, s-a înregistrat un nou apogeu al acesteia, în anul 2000, când aproape 36% dinpopulaie tr ia în sr cie relativ, iar 13,6% în sr cie sever .

Creterea economic, înregistrat în România în ultimi patru ani(2004-2007), a determinat o oarecare ameliorare a situaiei în ceea ceprivete rata sr ciei la nivel general. Aa cum era de ateptat, maisensibile la variaia pozitiv a PIB-ului s-au dovedit a fi gospodriile aflate într-o stare de sr cie conjunctural, dar nu i cele ce persistau în starearespectiv înc dinainte de anul 1989. În intervalele în care s-a înregistrat oatenuare a impactului sr ciei (1995-1996, 2003-2004), a avut loc, în

schimb, o accentuare a inegalitilor existente în sfera consumuluipopulaiei. Coeficientul Gini - care, prin scderea valorii sale indic



65

accentuarea polarizrii consumului - a sczut de la 31,6 la 30,8 în anul1996, de la 28,6 la 28,0 în anul 2001, de la 28,8 la 28,1 în anul 2003)(CASPIS, 2002). Acest fenomen a afectat atât de puternic cele mai multedintre familiile cu doi i mai muli copii încât, dup primul deceniu detranziie, familia cu copii ajunsese una dintre cele mai dezavantajatestructuri sociale.

„Copiii i tinerii au fost cel mai puternic afectai în perioada de declineconomic i au resimit mai puin ameliorarea nivelului de bunstare înperioada relansrii economice, ajungând în timp s se confrunte cu un riscal sr ciei considerabil mai ridicat decât adulii i vârstnicii... Pare s secontureze un proces de configurare a unei sr cii experimentate timpuriu,legat, probabil, de schimbrile structurale de pe piaa muncii i de meca-

nismele insuficiente de protecie social a copilului. Ponderea ridicat acopiilor afectai de sr cie este atât consecina a costului ridicat al creteriicopilului cât i cea a unui patern de natalitate difereniat, mai ridicat înrândul familiilor srace fa de ansamblul populaiei, care a adoptatpreponderent modelul familiei cu un singur copil„ (C.Zamfir, coord., 2005).

Tabelul nr. 18

Rata sr ciei din România, în funcie de numrul de copii pe familie(2001)

- % -Sr cie Sr cie sever

Familii cu 4 sau mai muli copii 68,3 44,2Familii cu 3 copii 58,4 30,6Familii cu 2 copii 31,5 12,4

Familii cu 1 copil 27,4 7,3Total populaie 29,6 11,9Sursa: CASPIS, 2002.

Tabelul nr. 19

Rata sr ciei, în funcie de numrul de copii pe familie (2002)- % -

Copii în familiicu un copil

Copii în familiicu 2 copii

Copii în familii cu3 i mai muli

copiiSub pragul sr cieiextreme

3 5 17

Sub pragul sr ciei severe 7 9 29

Sub pragul sr ciei 23 29 60Sursa: CASPIS, 2003.



66

De regul, rata sr ciei crete propor ional cu numrul de copii dincadrul gospodriei - numr ce devine astfel un predictor cert al situa ieieconomice a gospodriilor. Practic, începând cu cel de-al doilea copil,fiecare copil în plus, sporete considerabil ansele unei familii de a tr i însr cie i chiar în sr cie sever .

În prezent (anul 2006), în România tr iesc în jur de 4,2 milioane decopii, aproximativ cu o treime mai puini decât în anul 1989. Dintre acetia, în anul 2004, peste un milion (adic 24% dintre persoanele sub vârsta de17 ani) tr iau în sr cie, iar peste 350.000 (adic 8%) tr iau în sr ciesever . Aadar, familiile cu muli copii au prezentat rate de sr cie i desr cie sever cu mult peste media pe ar - i aceasta, destul de ridicat.

Aceast situaie a fost agravat i prin eecul sistematic i sistemic al

principalelor servicii publice (sntate, educaie i asisten social) de aoferi msuri adecvate de protecie a bunstrii sociale, familiilor cu copiidezavantajate, pe timpul tranziiei, aa cum s-a procedat în toate rilecentral i est-europene (exceptând, poate, Bulgaria).

Rata sr ciei a fost cea mai ridicat în rândurile familiilor cu 3 sau maimuli copii, având vârste cuprinse între 0-6 ani, din nord-estul rii, i dinzonele rurale (UNICEF, 2006, p.146). Pentru asemenea familii, dificultileeconomice s-au accentuat chiar i în perioadele de relativ cretereeconomic.

Veniturile

Din perspectiva nivelului mediu al veniturilor populaiei, România iBulgaria sunt cele mai srace ri din Uniunea European. În anul 2003,nivelul mediu al veniturilor lunare pe gospodrie era de aproape zece ori

mai sczut în România (79,49 euro), decât media european (740,65euro). În demersul general de explicare a unei asemenea situaii, existmuli analiti, în special gazetari, care afirm c românii nu prea muncesc.Realitatea este îns c românii, ca peste tot în lume, muncesc difereniat.Dac exist într-adevr i sectoare unde, în pofida timpului adesea prelungitpetrecut la locul de munc, se atinge totui o productivitate sczut(aceasta cu motivaii ce nu in întotdeauna strict de hrnicia sczut aromânului), în alte locuri, se muncete totui mult, i chiar cu productivitateridicat, dar totui, pe bani puini. Angajaii din Bucureti i din zonele Nord-Vest, Nord-Est i Centru, muncesc peste 41 de ore pe sptmân, adic cu3 ore mai mult comparativ cu timpul mediu al salariailor din UE. Mediatimpului de lucru la nivel naional este de cel puin 39-40 de ore pesptmân, dar de numai 38 de ore în medie la nivel european

(EUROSTAT, 2006).



67

Bucuretiul este cea mai dezvoltat regiune din România, cu un nivelal PIB/locuitor reprezentand 55% din media UE, adic aproape dublu fade celelalte zone din Romania, fapt ce se resimte i în sfera veniturilor. Încelelalte zone, valoarea PIB pe locuitor reprezint mai putin de 30% dinmedia UE, respectiv 29% în Regiunea Nord-Vest, 25,6% în Sud-Est, 25,5% în Sud-Vest i 24,4% în sudul Munteniei.

Tabelul nr. 20

Veniturile lunare ale gospodriilor în cele 27 de ri ale UE plusTurcia, în anul 2003

în euroara Media veniturilor în curs Numr de gospodrii

Danemarca 2.660,67 868

Luxembourg 2.015,22 299Suedia 1.879,26 792Finlanda 1.570,25 909Belgia 1.494,97 555Olanda 1.403.78 834Marea Britanie 1,286,16 782Germania 1,198,66 1.675Frana 1,094,65 741Italia 996,77 554Irlanda 918,95 431 Austria 914,00 705Cipru 826,39 452Malta 621,19 427Spania 593,77 554

Slovenia 562,03 813Portugalia 441,39 638Republica Ceh 314,03 710Grecia 255,94 702Polonia 241,06 1.637Ungaria 200,75 875Turcia 196,90 1.932Slovacia 187,34 751Estonia 181,16 817Letonia 167,66 878Lituania 145,65 774România 79,49 931Bulgaria 73,68 912

Media la nivel UE 740,65Sursa: Russell H., Whelan C., Low income and deprivation in a enlarged Europe,2004, EFILWC, EC.



68

Tot în anul 2003, regiunea Nord-Est înregistreaz o valoare a PIB pelocuitor de 21,7% din media UE, aceasta fiind cea mai srac zon din UE.Intre ultimele 15 regiuni din Europa se mai afl, apte din România, ase dinBulgaria, o regiune din Polonia i una din Slovacia. Din perspectivaproductivitii muncii, cinci zone din România se situeaz între ultimele zecedin Europa (27): Regiunea Nord-Est, cu 1,9 euro pe or , Sud-Vest cu2,3 euro/or , (ultimele din top). Celelalte trei regiuni sunt Sud cu 2,5 euro/or ,Sud-Est cu 2,6 euro/or i Nord-Vest cu 2,8 euro/or . Demn de remarcat estei faptul c media veniturilor salariailor din domeniul high tech, în toate cele8 regiuni din România, este cea mai sczut din Europa (4.000 de euro/an).

În toi anii de dup 1990, în ara noastr s-a remarcat ponderea relativridicat a veniturilor în natur (19,3% în anul 2006), acestea provenind dinprodusele obinute în propria gospodrie sau din munca prestat în altegospodrii, primite în dar .a. Toi indicatorii economici ai României, dinintervalul 1990-2007 vorbesc practic despre o economie de subzistencare, de fapt, cu greu reuete s satisfac integral, prin performane propriitrebuinele de consum intern.

Chiar i în condiiile existenei unei medii a veniturilor de tip salarialextrem de mici, totui, în toi anii tranziiei, cea mai consistent categorie devenituri ale populaiei provenea din salarii i veniturile asociate acestora. Înanul 2006, ponderea acestora era de 49,3%, adic cu mult mai puin,comparativ cu situaia existent în rile vest i central-europene.

Veniturile din prestaii sociale reprezentau, în anul 2006, 19,9% dinveniturile totale ale populaiei. Veniturile din agricultur (3,6%) cât i cele dinproprietate (0,4%) deineau înc o pondere relativ sczut (7,6%).

Veniturile totale ale gospodriilor dup numrul copiilor sub 18 ani,

în anul 2006

Sursa: Cambir A., 2007, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile iconsumul populaiei în anul 2006, INS, p. 32.



69

În ceea ce privete veniturile totale ale familiilor cu copii, observm cacestea se deosebesc net de cele ale familiilor f r copii, dar numai încazul familiilor ce au în îngrijire 1–2 copii, nu i în cazul familiilor care au3 sau mai muli copii. Dac media veniturilor totale pe o gospodrie, înfuncie de numrul copiilor aflai în îngrijire, este de peste 1700 de lei lunar în gospodriile cu 1–2 copii, în cele cu 3 i mai muli copii se situeazundeva în jurul a 1400 de lei pe lun. Diferene dramatice apar îns dacavem în vedere veniturile lunare pe persoan. Dac în cazul familiilor cu3 i mai muli copii pe lun, acestea se situeaz undeva în jurul a200-300 de lei pe lun pe persoan, în familiile cu un copil se ridic la peste1700 de lei lunar pe persoan.

Veniturile bneti ale gospodriilor (80,7% din totalul veniturilor, în

anul 2006) - care exprim capacitatea acestora de a se implica în relaiilede pia – au un nivel general relativ sczut, chiar foarte sczut în cadrulcategoriilor majoritare de gospodrii. Aceasta influeneaz masiv modelulde consum mediu la nivel naional, ca i potenialul de economisire i derealizare a unor investiii.

Tabelul nr. 21Structura veniturilor totale ale gospodriilor, în anul 2006

Veniturisalariale

Venituri dinprestaiisociale

Venituri în natur

Venituri dinagricultur

Venituri dinactivitai

independente

Venituridin pro-prietate

Altevenituri

49,3 19,9 19,3 3,6 3,1 0,4 4,4Sursa: Cambir A., 2007, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile iconsumul populaiei în anul 2006, INS, p. 27.

Veniturile nete - r mase dup scderea din veniturile totale ale gos-podriilor a impozitelor, taxelor, contribuiilor la contribuiilor la asigur rilesociale, în anul 2006 - au fost de 1096,5 lei lunar pe o gospodrie(374,3 lei lunar pe o persoan), ponderea lor în veniturile totale fiind de79,1%. Cea mai sczut pondere a acestor categorii de venituri s-a înregistrat la agricultori (64,9% din veniturile totale).

Nivelul i structura cheltuielilor populaiei

Pe termen lung, în România, cheltuielile populaiei urmeaz sensibiltendinele veniturilor, disparitile pe medii rezideniale dar i pe categoriisocioocupaionale fiind relativ constante în timp. În anul 2006, cheltuieliletotale ale populaiei au fost în medie de 1304,7 lei lunar pe o gospod rie(adic 94,1% din nivelul veniturilor totale) i de 445,4 lei pe persoan.

În anul 2005, cel mai mult au cheltuit în medie gospodriile de patroni(2305,33 de lei lunar).



70

Tabelul nr. 22

Cheltuieli bneti de consum pe medii rezideniale

Medii lunare pe o persoan - lei –2000 2001 2002 2003 2004 2005

a. Media 65,68 99,78 128,89 169,48 208,73 245,14b. Gospodrii din mediul:

urban 85,75 131,78 170,88 212,42 263,46 310,38 rural 47,22 61,58 78,71 101,44 144,24 166,10

Raportul fa de media generalc. Gospodrii din mediul:

urban 1,306 1,321 1,326 1,324 1,262 1,266

rural 0,719 0,617 0,611 0,623 0,691 0,678Sursa: Tendine sociale, INS, 2006.

În anul 2006, când din statisticile INS au fost scoase gospodriile depatroni, cele mai consistente cheltuieli totale le-au efectuat gospodriile desalariai (1251,4 lei), iar cele mai sczute (ca, de altfel, în fiecare an)gospodriile de agricultori (693,9 lei lunar).

Nevoile curente de consum – cheltuielile alimentare, nealimentare iplata serviciilor – au asimilat, în anul 2006, 73,8% din cheltuielile totale, iar impozitele i alte obligaii au asimilat alte 13,5% din cheltuielile totale.Cheltuielile pentru investiii au fost i în anul 2006, ca în toi anii anteriori,foarte mici (2,4% din cheltuielile totale), ceea ce atest existena uneicapaciti extrem de sczute a gospodriilor de a economisi, ca urmare anecesitii de a acoperi cheltuielile cvasiobligatorii de la alte capitole.

Structura cheltuielilor totale de consum, dup numrul copiilor sub 18 ani, în anul 2006

Sursa: Cambir A., 2007, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile iconsumul populaiei în anul 2006, INS., p. 56.



71

În ceea ce privete structura cheltuielilor totale de consum, dupnumrul copiilor sub 18 ani, în anul 2006, observm c, propor ional cunumrul copiilor, cresc ponderile cheltuielilor alimentare, de la 44,3% pentrufamiliile cu 1 copil, la 63,9% pentru familiile cu 4 i mai muli copii; similar cresc ponderile cheltuielilor nealimentare, cu precizarea c, trend -ul devinedescresctor în cazul familiilor cu 4 sau mai muli copii (de la 36,3% la13,6%).

Plata serviciilor formeaz un trend de ponderi descresctoare, pemsura creterii numrului de copii aflai în întreinere, de la 27,5% (familiacu 1 copil) la 13,6% (familia cu 4 sau mai muli copii).

Tabelul nr. 23

Nivelul i structura cheltuielilor pentru cumprarea de mrfuri

nealimentare, dup numrul copiilor sub 18 ani, în anii 2005-2006

Gospodrii cu:

Anii

Gospo-drii f r copii sub

18 ani

Gospo-drii cu

copii sub18 ani

1copil

2copii

3copii

4 copiii maimuli

Total cheltuieli, leilunar pe o persoandin care, în%, pentru:

20052006

90,3105,8

77,286,8

92,1102,0

74,085,0

42,848,3

25,434,5

Îmbr cminte i înclminte

20052006

19,118,6

25,124,5

24,524,9

24,522,7

32,827,7

34,433,0

Combustibili lichizii solizi

20052006

12,512,3

7,17,5

6,06,2

8,08,3

12,515,3

11,211,5

Produse medicale,aparate imedicamente

20052006

14,715,3

5,35,5

5,66,1

4,74,6

5,35,9

7,34,1

Mijloace auto-moto ialte mijloace detransport, carburani,lubrifiani i alteproduse de întreinere

20052006

13,714,2

18,318,1

18,415,4

20,424,6

6,99,9

8,37,8

Articole i produsepentru îngrijirepersonal

20052006

6,26,1

7,77,7

8,18,6

7,26,7

7,86,3

5,26,1

igri, tutun, articolei accesorii pentrufumat

20052006

12,012,3

12,112,4

12,513,1

11,111,1

13,713,2

13,913,9

Sursa: Cambir A., 2007, Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile iconsumul populaiei în anul 2006, INS.



72

Dac familia cu 1 copil sacrific o parte din venituri, în vedereasusinerii cheltuielilor nealimentare i cu serviciile ce au un caracter cvasiobligatoriu (observm aceasta i din faptul c distribuia cheltuielilor pecapitolele principale ale consumului este ceva mai relaxat la familiile f r copii decât la familiile cu copii), în familia cu 2 copii sacrificiile cele maiimportante se fac, cu siguran, atât la capitolul alimentar, cât i la capitolulservicii, în favoarea cheltuielilor nealimentare, ce par a avea, de asemenea,un statut de cvasiobligativitate pentru familiile cu copii. Acest fenomenapare deoarece, în general, îmbr cmintea, înclmintea i rechizitelecolare pentru copii ies din uz i necesit a fi înlocuite mai rapid decâtbunurile destinate adulilor.

În cadrul familiilor cu trei i mai muli copii, presiunea cheltuielilor alimentare devine îns mult prea mare pentru a se mai putea men ineponderea celorlalte capitole de cheltuieli.

Faptul c familiile cu copii opereaz sacrificii severe la capitolulalimentar pentru a putea susine celelalte capitole de cheltuieli, reiesei din consumul mediu zilnic de calorii pe o persoan în diferite gospodrii.De altfel, media naional a consumului zilnic de calorii pe o persoan estefoarte sczut (2614) chiar i în cazul familiei f r copii, în condiiile în caretim c FAO a fixat pragul de supravieuire la un consum mediu zilnicde 2750 calorii pe persoan, iar în rile vestice acesta se ridic la3000-3200 în mod curent.

Nivelul i structura cheltuielilor nealimentare dup numrul copiilor sub 18 ani, în anul 2005

Sursa: Starea social i economic a României anii 2004-2005, INS, 2007, p. 244.



73

Aadar, se poate constata cu uurin c, în România, începând chiar de la familiile cu 1 copil i pân la familiile cu 4 sau mai muli copii, avemde-a face efectiv cu grade progresive de înfometare cronic, fenomenulculminând în cazul familiei cu 4 sau mai muli copii!

Consumul mediu zilnic de calorii pe o persoan din diferite gospodrii, în 2006


Distribuia gospodriilor în funcie de capacitatea de a face fa

cheltuielilor, în anul 2006




74

De altfel, din distribuia gospodriilor în funcie de capacitateaacestora de a face fa cheltuielilor, în anul 2006, observm c nici una dincategoriile sociale monitorizate la acest capitol nu s-a descurcat prea bine.Presiunile cele mai mari ale lipsei de resurse economice apar în cazulomerilor (78,5% dintre omeri nu i-au putut acoperi cheltuielile), iar celemai mici, apar în categoria salariailor (39,5% dintre acetia nu i-au pututacoperi cheltuielile).

Datele cercetrii ICCV (2007), privind „Condiiile de via ale familiilor cu copii din România”, au relevat o situaie similar , confirmând înc o datindicatorii statistici publicai de INS, atât în ceea ce privete standarduleconomic net defavorizat al multora dintre familiile cu copii.

Chiar i în condiiile unei austeriti economice de talia celei descrise

mai sus - ce presupune operarea unor renunri drastice în consumul foartemultor familii – renunri ce presupun inclusiv asumarea foamei cronice(sau/i a foamei ascunse), copilul continu s reprezinte o valoare centralpentru familia româneasc.

Totui, potrivit celor mai muli dintre interlocutorii notri, modelulfamiliei cu numai un copil nu pare a fi cel liber agreat – acesta fiind doar oopiune de for major , dictat de restriciile de ordin economic. Numrulminim considerat a fi acceptabil, într-o conjunctur economic normal, estede cel puin doi copii.

3.2. Calitatea locuirii

Dificulti socioeconomice deosebite pentru familia cu copii dinRomânia deriv i din condiiile deficitare de locuire.

Situaia general a locuirii

România actual se confrunt cu o criz acut a locuirii. Aceasta atâtdin perspectiva numrului de locuine disponibil pe pia (i a numruluiextrem de mic al locuinelor administrate în sectorul social) cât i dinperspectiva precaritii locuirii.

Suprapopularea spaiilor de locuit, situaia incert a statutuluirezidenial, calitatea precar a igienei locuinei sunt doar câteva dintre tareleactuale ale locuirii din România.

Pentru c, de fapt, calitatea precar a locuirii se poate referi la ogam larg de aspecte, dup cum urmeaz:

lipsa efectiv a locuinei (familia locuiete temporar la rude, în spaiicu totul improprii sau în spaii nealocate legal);



75

spaiul de locuit este insuficient, în cazul unor familii cu trei, patru saumai muli copii – unii peste 14 ani - locuind în dou-trei camere dedimensiuni relativ reduse, precar utilate cu cele necesare uneigospodrii;

locuine grav deteriorate ce necesit reparaii urgente, nu numai dinperspectiva aspectului general (igrasie, perei deteriorai), dar i subameninarea pr buirii la primul cutremur ceva mai serios;

lipsa unor parcuri (spaii verzi) i a locurilor de joac specialamenajate pentru copii în apropierea locuinelor;

lipsa unor faciliti comerciale i de transport în comun care sintegreze locuina într-o zon de normalitate a accesului la serviciilesociale, publice i comerciale.

În prezent, cele mai multe familii din ara noastr (aproape 60%),tr iesc în locuine care au fost construite în perioada 1940-1977. Locuineleconstruite dup anul 1989 reprezint numai 7% din totalul spaiilor de locuit,acestea fiind situate îndeosebi în mediul rural, unde s-au construit de 1,6 orimai multe locuine decât în urban. În locuine construite înainte de 1940 (cugrad mai mare de risc) tr iesc 8% dintre familii. Aproape 60% dintre familiitr iesc în locuine individuale, situate mai ales în rural, restul locuinelor f când parte din imobile cu mai multe locuine (urban). În mediul urbanbeneficiaz de locuine individuale doar 27% dintre familii. Existena uneicur i în jurul locuinei asigur , de obicei, mai mult linite i mai mult confort. În ara noastr îns, în jur de 7% dintre locuine nu dispun de o suprafa deteren în jurul locuinei, mai ales în mediul urban. În rural circa 42% dintregospodrii dispun de suprafee de pân la 500 metri ptrai în jurul

locuinei, familiile ce dispun de suprafee mai mari fiind mult mai puine.Dotarea locuinelor cu dependine este esenial pentru confortul acestora.Dar la noi numai 38% dintre gospodrii ocup locuine ce dispun de balconsau logie, 12% au locuine cu terase sau verande, iar 7% dispun i de garaj.

Cele mai mari probleme referitoare la dotrile locuinei, înzestrarea cubunuri de folosin îndelungat i igiena elementar a locuinei exist înzonele rezideniale periurbane i în mediul rural. Din declaraiile celor maimuli dintre subiecii intervievai în cadrul cercetrii „Condiiile de via alefamiliei cu copii din România”, rezult c dificultile privind calitatea locuiriipersist, în cazul lor, de cel puin câiva ani.

Pe de alt parte, statisticile afirm c fondul naional de locuine s-amajorat an de an. În anul 2005, acesta era constituit din 8202 mii delocuine, cu 26 de mii mai multe decât în anul 2004. Creterea numrului de

locuine îns – cel puin în ultimii 17 ani - a fost extrem de mic, iar aceastanu a contribuit semnificativ la îmbuntirea situaiei familiilor cu (muli)



76

copii. De exemplu, în anul 2005, creterea fondului naional de locuine a însemnat majorarea, per ansamblu, a numrului de camere cu 99 de mii,adic cu 0,5% fa de anul 2004. Prin aceasta, suprafaa locuibil s-a mritcu doar 2082 de mii de metri ptrai (+ 0,7%).

Tabelul nr. 24

Evoluia fondului de locuine, în anii 2004 i 2005(- existent la sfâr itul anului - )

Locu-ine,mii

Camerede locuit,

mii

Suprafaalocuibil,mii mp

Suprafaalocuibil peo locuin,

mp

Suprafaalocuibil peo camer ,

mp2004

Total 8176 21054 309938 37,9 14,7Proprietate majoritar de stat 200 368 5935 29,7 16,1Proprietate majoritar privat 7977 20686 304003 38,1 14,7

2005Total 8202 21153 312020 38,0 14,8Proprietate majoritar de stat 197 361 5803 29,5 16,1Proprietate majoritar privat 8004 20792 306217 38,3 14,7Sursa: Starea social i economic a României, anii 2004-2005, INS, 2007.

Tabelul nr. 25Densitatea medie i spaiul de locuit pe locuin, în anul 2001

araNumr de persoane pe

locuinSpaiu de locuit pe locuin

(m.p.) Austria 3 101Belgia 3 203Bulgaria 2 85Danemarca 2 119Finlanda 2 88Italia 2 81Polonia 3 86Romania 3 69

Suedia 2 102Sursa: Domanski H., Ostrovska A. .a. 2003, First European Quality of Life Survey:Social dimensions of housing, EFILWC.



77

Analiza fondului de locuine existent la sfâr itul anului 2005, pe formede proprietate, relev c 97,6% din totalul locuinelor apar ineau proprietiiprivate; situaia este similar în privina camerelor de locuit (98,3%) i asuprafeei locuibile.

Acest fapt vorbete elocvent despre sentimentul endemic deinsecuritate al populaiei din România, corelat cu domeniul locuirii – fapt cei-a determinat pe cei mai muli s fac eforturi economice uriae (având învedere resursele economice relativ reduse aflate la dispoziia majoritiipopulaiei i incidena relativ mare a sr ciei la nivel naional), pentru adeveni proprietari.

Pe medii de reziden, în anul 2005, cele mai multe locuine s-au înregistrat în mediul urban (4456935 de locuine, respectiv 54,3% din

numrul total); la indicatorul suprafa locuibil raportul urban-rural esterelativ apropiat de numrul de locuine (54,5% din total suprafa locuibilse afl în urban); la indicatorul numr de camere de locuit raportul urban-rural este ceva mai echilibrat, în sensul c 51,6% din numrul total decamere de locuit sunt în urban.

În ceea ce privete spaiul de locuit, în anul 2001, România ocupaultimul loc în Europa, cu 69 m.p./locuin, comparativ cu 85 m.p./locuinsau peste, în ri ca Bulgaria sau Polonia – aceasta în condiiile în care, înara noastr , se înregistra i cel mai ridicat numr de persoane pe locuin(Domanski H., Ostrovska A., 2003).

În anul 2007, peste 22% dintre gospodriile din Romania deineaulocuine construite din chirpici, paiant, stuf sau lemn adic din materialeaa-zis uoare. Dintre acestea, 46% sunt ocupate de pensionari i 32% de

agricultori. Datele INS indic faptul c cele mai multe gospodrii, respectiv56% dintre locuinele existente, sunt construite din materiale relativrezistente (beton, cr mid), iar în jur de 15,8% din gospodrii au locuinedin cr mid i lemn. Dac în mediul urban majoritare sunt locuineleconstruite din beton sau beton i cr mid, în rural cele mai r spândite suntlocuinele din materiale mai puin rezistente i mai ieftine, cele construite dinbeton sau beton i cr mid reprezentând doar 20,7%. Salariaii i patroniiau cele mai favorabile situaii, aceste categorii sociale tr ind în propor ie de77% i, respectiv, de 74,3% în locuine construite din beton sau beton icr mid (INS, 2007).

Din cercetarea ICCV (2006-2007) a rezultat c, atât în urban cât i înrural, satisfacia fa de modul de locuire este, în general, de nivel mediu (în jurul valorilor cuprinse între 4 i 7, pe o scal de la 1 = foarte nemulumit la10 = foarte mul

umit).



78

În interpretarea r spunsurilor trebuie s inem seama totui c, în celemai multe dintre cazuri, satisfacia fa de modul de locuire nu exprimsituaia obiectiv a calitii locuirii, o mare parte dintre r spunsuri conturân-du-se, prin contientizarea faptului c muli ali conaionali dein în prezent osituaie extrem de precar , dac nu chiar dezastruoas în domeniul locuirii.Foarte muli dintre cei intervievai, f r un motiv aparent, vorbind desprepropria lor locuin, au simit nevoia s se raporteze la „alii care nu au unacoperi deasupra capului”.

În ceea ce privete numrul de camere ale locuinei, situaia cea maides întâlnit, pare a fi, în mediul urban, de 2 camere la 4 persoane. Înmediul rural situaia este i mai rea de atât, în condiiile în care muli dintrecei intervievai locuiesc în casa prinilor, împreun cu acetia – am întâlnit

situaii în care 7 persoane locuiau într-o singur camer i totui s-audeclarat mulumii c “totui au un acoperi deasupra capului“. În ceea ce privete împr irea locatarilor pe camere, situaiile întâlnite

au fost diverse în privina opiniilor despre cum ar trebui s locuiasc ofamilie cu copii. În ceea ce privete situaia de fapt, datorit constrângerilor locative amintite anterior, am întâlnit câteva tipuri de situa ii, dup cumurmeaz : fie “copilul are camera lui“, “fetia separat, prinii într-o camer ““cel mic st cu prinii, fetia are camera ei “, fie “locuiesc toat familia într-ocamer “ sau “copiii stau în camera lor, prinii în buctrie“.

În general, în mediul urban, am întâlnit urmtoarele tipuri de situaii:cea în care exist copii sub doi ani, în general, stau cu prinii, în timp cecopilul mai mare are camera lui sau, dac ambii copii sunt mai mari, adicmcar precolari, au camera lor. Mult mai rar apare situaia în care,indiferent de sex, când sunt mai muli copii, s aib fiecare camera lui.

În mediul rural situaia locuirii este în mod evident una mult maiproast decât în mediul urban. Pe lâng faptul c locuinele sunt de proastcalitate, atât din punct de vedere al rezistenei (a se vedea, în acest sens iefectele devastatoare ale recentelor inundaii asupra unor astfel de case),cât i al accesului la utiliti, sunt total necorespunztoare i din punct devedere al spaiului de locuit, raportat la numrul de membri ai familiei ce lepopuleaz. Cele dou camere - ce reprezint modelul dominant i pentrupopulaia intervievat la ora - sunt locuite în mediul rural de o familie mainumeroas. Familia extins, în multe cazuri, împarte o locuin de doucamere astfel: într-o camer bunicii, într-una prinii, cu cei doi, trei copiisau mai muli.

Pe de alt parte, pe timp de iarn, chiar dac dispun de mai multecamere, familii cu 2-3-4 copii stau toi într-o camer pentru a înclzi osingur încpere. În mod cert, argumentele economice sunt importante îneconomia factorilor ce genereaz i întrein o asemenea situaie. Totui,



79

lipsa mijloacelor materiale nu poate explica singur acceptarea relativpasiv a unei asemenea situaii de locuire. Preocuparea pentru îmbunt-irea situaiei, dei prezent la nivel declarativ, este una cvasiinexistent, înmulte cazuri, la nivelul aciunii concrete, cu atât mai mult cu cât, în mediulrural, posibilitile directe de a schimba ceva în acest sens, sunt mai mari,comparativ cu situaia din mediul urban. Un exemplu tipic de pasivitate, înacest sens, este cel al unei familii din Tuii Mgher u, care se plângea cnu primete ajutoare pentru a-i repara casa avariat serios la inundaiiledin anii ‘70! O alt persoan intervievat, din Bârnova, a stat 5 ani f r a firacordat la curent electric, f r a întreprinde vreun demers concret, pentruc “nimeni n-a venit s se intereseze, s vad cum locuiete ea“.

Înzestrarea populaiei cu bunuri de folosin îndelungat În anul 2005, din cheltuielile totale ale unei gospodrii, (1149,3 lei –

RON lunar pe o gospodrie) 2,8% au fost destinai pentru mobilier, dotareai întreinerea locuinei.

Dac se are în vedere c acest ultim element de costuri apar inecategoriei cheltuieli totale de consum ale gospodriilor, care în anul 2005 au însumat 863,9 lei – RON lunar pe o gospodrie, rezult c pondereacheltuielilor pentru mobilier, dotarea i întreinerea locuinei a fost de 3,8%.

Pe categorii de gospodrii au existat diferene în ceea ce privetenivelul mediu al cheltuielilor pentru mobilier, dotarea i întreinerea locuinei,dup cum urmeaz: salariaii au alocat pentru mobilier, dotarea i

întreinerea locuinei 48,0 lei – RON lunar (3,1% din cheltuielile totale aleunei gospodrii, respectiv 4,2% din cheltuielile totale de consum ale

gospodriilor); agricultorii au cheltuit 21,6 lei – RON lunar (2,3%, respectiv3,3%); omerii 26,2 lei – RON (2,8%, respectiv 3,4%); pensionarii 23,4 lei –RON (2,6%, respectiv 3,4%).

În anul 2005, comparativ cu anul 2004, ponderea cheltuielilor lunareale gospodriilor pentru mobilier, dotarea i întreinerea locuinei în totalcheltuieli de consum, s-au meninut la acelai nivel.

O parte din cheltuielile gospodriilor pentru mobilier, dotarea i întreinerea locuinei, la care s-au adugat i creditele de consumcontractate de acestea, s-au regsit în creterea gradului de înzestrare agospodriilor cu bunuri de folosin îndelungat. Menionm c la sfâr itulanului 2004 creditele pe termen scurt acordate popula iei au reprezentat18,4% din volumul total de credite, respectiv 870,1 miliarde de lei (BancaNaional a României, Bucureti, 2004, p. 258).



80

Tabelul nr. 26

Înzestrarea populaiei cu bunuri de folosin îndelungat, în anii 2004i 2005 (la sfâr itul anului)

- buc i/1000 locuitori - Anul 2005 fa de anul 2004

2004 2005(+/-) %

Aparate de radio 514,6 628,7 114,1 22,2Televizoare 366,3 415,8 49,5 13,5Frigidere 261,9 279,9 18 6,9Maini de gtit cu gaze 230 261 31 13,5Maini electrice de splat rufe 189 212,6 23,6 12,5

Aspiratoare de praf 133,5 154,7 21,2 15,9 Autoturisme 118,7 123,9 5,2 4,4Not : în anul 2002, au fost radiate din circulaie un numr mare de vehicule, caurmare a modificrii legislaiei privind radierea vehiculelor i a verificrii deintorilor de mari parcuri de vehicule înmatriculate înainte de anul 1989, care nu mai existaude fapt.Sursa: Starea social i economic a României, anii 2004-2005, INS, 2007.

Evoluia înzestr rii populaiei cu bunuri de folosin îndelungat, înanul 2005 fa de anul 2004, prezint urmtoarele caracteristici:

cea mai mare cretere a fost înregistrat la dotarea gospodriilor cuaparate de radio (cu 22,0%) în anul 2004 revenind 628,7 aparate deradio la 1000 de locuitori;

dotarea cu aspiratoare de praf s-a majorat cu 15,9% revenind în

medie 154,7% aspiratoare de praf la 1000 de locuitori; înzestrarea gospodriilor cu maini de gtit cu gaze i cu televizoare

a crescut cu 13,5% pentru fiecare din aceste bunuri, revenind – înmedie la 1000 de locuitori 261,0 maini de gtit cu gaze i respectiv415,8 televizoare;

în ceea ce privete dotarea gospodriilor cu maini electrice de splatrufe se constat c s-a înregistrat o cretere (cu 12,5% în anul 2005), în medie, revenind 212,6 maini electrice de splat rufe la 1000 delocuitori;

a sporit, de asemenea, cu 6,9%, numrul de frigidere, la 1000 delocuitori revenind 279,9 frigidere;

înzestrarea populaiei cu autoturisme a înregistrat o cretere cu 4,4%,

revenind la 1000 de locuitori un numr de 123,9 autoturisme.



81

3.3. Costuri ale courilor de consum pentru copii

Cercetarea privind „Condiiile de via ale familiei cu copii dinRomânia”, derulat în intervalul 2006-2007, de Institutul de Cercetare aCalitii Vieii, Bucureti, a testat relevana practic i gradul de adecvare astructurilor din courile minime de consum – decent, respectiv desubzisten - care sunt actualizate trimestrial, în cadrul ICCV, prin indicelede inflaie. Acestea sunt comparate cu costurile aferente courilor deconsum ce pot fi cumprate de cele mai multe dintre familiile cu copii, cedispun de venituri relativ mici (în jurul salariului mediu pe economie), îndiferite orae din ar (oraele incluse în proiectul nostru de cercetare suntmenionate în cap.I.2).

În definirea courilor de consum - cele mai probabil a fi cumprate defamiliile cu copii ce dispun de mijloace economice relativ sczute - ampstrat aceleai structuri ale consumului (articole) cu cele aferente courilor minime – decent, respectiv de subzisten (acestea din urm având la bazproduse cu preuri minime practicate în oraul Bucureti, actualizatetrimestrial cu indicele de inflaie).

Datele privind costurile courilor aferente diferitelor orae, pentrudiverse grupe de vârste ale copiilor, au fost culese din magazine aflate înzone periurbane, de larg acces, inclusiv din perspectiva unor pre uri maiaccesibile, pentru consumatorii de toate categoriile (târguri, mari magazinede desfacere cu amnuntul sau <en-gros>, piee – de obicei, situate lamarginea sau în imediata apropiere a oraelor), dar în special, pentrufamiliile rezidente la periferia aglomer rilor urbane i în mediul rural

apropiat. Identificarea punctelor de desfacere a mrfurilor i serviciilor cucele mai convenabile preuri s-a efectuat prin intervievarea populaiei ce s-adovedit a fi destul de bine informat în acest sens. Am constatat astfel c,de fapt, pentru cele mai multe dintre preurile bunurilor alimentare inealimentare, incluse în courile de consum efective, cu o frecven destulde ridicat, de ctre familiile cu copii, nu exist practic diferenesemnificative, din perspectiva accesului populaiei din urban-rural laacestea, dac avem în vedere, pe de o parte, urbanul periferic i ruralulapropiat de zonele urbane.

Faptul c - în aproape toate judeele rii - magazinele, târgurile i<en-gros>-urile situate în spaiul periurban constituie locuri predilecte deefectuare a cumpr turilor pentru numeroase categorii de consumatorirezideni, îndeosebi la periferiile urbane i în ruralul apropiat acestora,constituie un fenomen relativ nou, caracteristic etapei recente de construirea marilor complexe comerciale interurbane sau situate la periferia unor mariaglomer ri urbane. În cercetarea noastr , au fost cuprinse totui i orae



82

mai mici, unde nu exist înc mari magazine periferice – cum este BaiaMare, de exemplu. În cazul acestora, cumpr turile sunt efectuate de ladiverse magazine mai mari din centrul oraului, acestea realizând oferta deprofil dominant pe pieele respective, i care, de aceea, sunt cele mai largcunoscute i frecventate.

Astfel am putut utiliza datele culese din diverse orae, privind preurileproduselor incluse în courile de consum, deopotriv pentru urban i ruralpentru cheltuielile alimentare i nealimentare. În privina cheltuielilor pentruservicii am utilizat o medie a acestora pentru urban-rural. Costurile courilor rezultate au fost comparate (ca propor ii i ordine de mrime pe capitole deconsum) cu cele aferente courilor de consum minime – decent, respectiv,de subzisten. În urma efecturii calculelor au reieit urmtoarele concluzii:

datele privind costurile aferente courilor culese cu prilejul cercetriinoastre (iulie 2006) în zona periurban Bucureti evideniaz faptul ccheltuielile alimentare, respectiv nealimentare, pentru categoriileinvestigate de vârste ale copiilor, se afl practic în propor ii inverse,comparativ cu ponderile aferente courilor minime. Aceasta înseamnc, pentru a face fa trebuinelor de baz ale copiilor, în mod cât maiechilibrat cu putin, în viaa real, logica distribuiei resurselor dinbugetul familial real, este net diferit de cea aferent courilor minimecalculate în cadrul ICCV în perioada de tranziie;

spre deosebire de anii 1990-1995, când cheltuielile alimentaredeineau ponderea cea mai important în modelul de consum mediual populaiei, în prezent, în modelul de consum al copiilor, o ponderemai mare a veniturilor (între 41% i 55%) trebuie alocat pentru

achiziionarea unor obiecte de îmbr cminte i înclminte (i nu10-11%, ca în anii `90-`95). Cauzele acestui fenomen deriv din noileraporturi ce s-au instituit prin for ele pieei libere, între costurilebunurilor de consum alimentare i nealimentare adresate copiilor, înmagazinele cel mai larg frecventate, atât pentru diversitatea oferteicât i pentru nivelurile mai sczute ale preurilor. La articolele degarderob pentru copii îns, preurile au înregistrat, în general,creteri tot mai mari, în toate categoriile de magazine, în fiecare an dedup 1995;

obiectele de garderob pentru fete sunt sensibil mai scumpe decâtcele pentru biei la toate categoriile de vârste avute în vedere – spredeosebire de structurile corespondente din minimul decent, undediferenele între genuri nu indic o tendin anume i nici nu sunt atâtde clar pronun

ate;



83

Tabelul nr. 27

Couri de consum pentru copiii din zona Municipiului Bucureti în anul 2006 (%)

Copil cuvârsta între

1-3 ani


4-6 ani


7-14 ani

Minimdecenturban

Minimdecentrural**

Coul deconsum pecapitole decheltuieli Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat

Alimentare 17,6 21,1 18,6 20,7 24,9 26,7 52,8 59,5 66,2 71,7 Îmbr cminte/ înclminte 55,4 46,6 47,2 41,1 47,8 43,9 9,4 10,1 11,4 11,0Servicii* 27,0 32,3 34,2 38,2 27,3 29,4 37,8 30,4 22,4 17,3Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul „servicii” au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV);** în mediul rural la „cheltuielile alimentare” 25% sunt acoperite din gospodriaproprie (autoconsum).

Tabelul nr. 28

Couri de consum pentru copiii din zona Municipiului Bucuretiiulie 2006 (în lei)


1-3 ani


4-6 ani


7-14 ani

Minimdecenturban

Minimdecentrural**


Alimentare 101 101 101 101 141 141 121 170 121 170 Îmbr cminte/ înclminte 318 223 257 200 271 232 22 29 21 26Servicii* 155 155 186 186 155 155 86 86 41 41Total 574 479 544 487 567 528 229 285 183 237Not : * la capitolul „servicii” au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV);** în mediul rural la „cheltuielile alimentare” 25% sunt acoperite din gospodriaproprie (autoconsum).

dac privim valorile absolute ale courilor, culese în anul 2007, pelinia fiecrui capitol de cheltuieli, observm c:

la capitolul alimentar, cheltuielile actuale necesare pentru copiii

cuprini în toate grupele de vârste se încadreaz în valorilecorespondente din courile minime calculate în raport cu indicele



84

inflaiei, cu excepia cheltuielilor pentru fetele în vârst de 7-14 ani,ce ar necesita, potrivit variantei reale, un supliment de resurse(20 de lei);

la capitolul privind cheltuielile pentru servicii, sumele necesareacoperirii consumului efectiv actual, ar trebui cel puin dublate;

pentru a face fa cheltuielilor actuale cu îmbr cmintea i încl-mintea, sumele aferente courilor minime calculate în raport cuindicele inflaiei ar trebui înmulite cel puin cu 10, pentru a acoperinecesarul;

toate aspectele precizate mai sus se reflect i în cheltuielileactuale totale, ce ar trebui s fie mai mult decât duble comparativcu cele aferente minimului decent.

Tabelul nr. 29

Couri de consum pentru copiii din zona Municipiului Bucureti,iulie 2006 (%)


1-3 ani


4-6 ani


7-14 ani

Minim desubzisten

urban

Minim desubzisten

rural**


Alimentare 22,0 25,9 22,4 24,2 29,9 31,7 56,5 64,8 73,8 79,1 Îmbr cminte/ înclminte 44,2 34,4 36,2 31,3 37,2 33,5 7,5 5,7 6,5 5,8Servicii* 33,8 39,7 41,4 44,5 32,9 34,8 36,0 29,5 19,7 15,1Total 100,0 100,0100,0 100,0100,0 100,0100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul „servicii” au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV);** în mediul rural la „cheltuielile alimentare” 25% sunt acoperite din gospodriaproprie (autoconsum).

La fel s-au conturat propor iile dintre capitolele de cheltuieli i în ceeace privete coul actual de consum în raport cu nivelul minim desubzisten. La acest nivel îns cheltuielile pentru servicii suntsensibil mai mari ca pondere, atât comparativ cu cele alimentarereale, cât i cu cele pentru servicii, aferente minimului teoretic.

În cazul courilor actuale - cheltuielile alimentare sunt mai mici decâtcele alocate serviciilor i bunurilor nealimentare (spre deosebire decele aferente metodei normative), nu pentru c am avea de-a face cuo structur echilibrat a cheltuielilor reale în ansamblu, ci pentru c lacapitolele de cheltuieli cu serviciile i cu bunurile nealimentare sunt



85

înscrise o serie de cheltuieli obligatorii din perspectiva trebuinelor debaz i a integr rii sociale normale a copiilor. Pentru achitarea unor asemenea cheltuieli, familiile opereaz, de obicei, unele sacrificii lacapitolul alimentar. Acest fapt indic existena unor tensiuniextraordinare la capitolul alimentar pentru toate categoriile de couride consum.

Tabelul nr. 30

Couri de consum pentru copiii din zona Municipiului Bucuretiiulie 2006, (în lei)

Copil cuvârsta

între 1-3 ani

Copil cuvârsta

între 4-6ani

Copil cuvârsta

între 7-14ani

Minim desubzisten

urban

Minim desubzisten

rural**

Coul deconsum pe

capitole decheltuieli

Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Alimentare 101 101 101 101 141 141 121 169 121 169 Îmbr cminte înclminte 203 134 163 131 175 149 16 15 11 13Servicii* 155 155 186 186 155 155 77 77 32 32Total 459 390 450 418 471 445 214 261 164 214Not : * la capitolul „servicii” au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV);** în mediul rural la „cheltuielile alimentare” 25% sunt acoperite din gospodriaproprie (autoconsum).

O situaie similar celei din Bucureti s-a conturat i în celelaltelocaliti unde am întreprins investigaii de teren. Acest fapt reiese cuclaritate din tabelele nr. 12-16 pentru zona Baia Mare, dar i pentrucelelalte zone investigate, precum Clrai, Iai, Piteti, Tg.Mure,Râmnicu-Srat i Suceava (anexa nr. 7).

În varianta courilor minime, exist tendina clar de a se înregistracheltuieli ceva mai mari pentru biei decât pentru fete, pe când învariantele courilor efective, în toate oraele investigate, cele maimari cheltuieli pentru acoperirea articolelor cuprinse în courile deconsum s-au înregistrat pentru fete.

Se remarc ponderea deosebit de ridicat a cheltuielilor pentruservicii în cadrul tuturor tipurilor de couri de consum efective, dar ideosebirile mari dintre ponderile efective ale cheltuielilor cu

garderoba, comparativ cu capitolele corespondente din courileminime.



86

Tabelul nr. 31

Couri de consum pentru copiii din zona Baia Mare, judeulMaramure, iulie 2006 (%)


1-3 ani


4-6 ani


7-14 ani

Minimdecenturban

Minimdecent –

rural**


Alimentare 13,3 15,7 15,1 19,8 14,5 16,6 52,8 59,5 66,2 71,7

Îmbr cminte/ înclminte 54,6 46,4 59,0 46,2 56,2 49,8 9,4 10,1 11,4 11,0

Servicii* 32,1 37,9 25,9 34,0 29,3 33,6 37,8 30,4 22,4 17,3Total 100,0 100,0 100,0 100,0100,0 100,0 100,0100,0 100,0100,0Not : * la capitolul „servicii” au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV);** în mediul rural la „cheltuielile alimentare” 25% sunt acoperite din gospodriaproprie (autoconsum).

Tabelul nr. 32

Courile de consum pentru copii din zona Baia Mare, judeulMaramure iulie 2006 (în lei)


1-3 ani


4-6 ani


7-14 ani

Minimdecent

Urban

Minimdecent –

Rural**


Alimentare 71,5 71,5 100 100 100 100 121 170 121 170

Îmbr cminte/ înclminte 293 211 392 234 387 299 22 29 21 26

Servicii* 172 172 172 172 202 202 86 86 41 41

Total 536,5 454,5 664 506 689 601 229 285 183 237Not : * la capitolul „servicii” au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV);** în mediul rural la „cheltuielile alimentare” 25% sunt acoperite din gospodriaproprie (autoconsum).



87

Tabelul nr. 33

Courile de consum pentru copiii între 1-14 ani, din zona Baia Mare, judeul Maramure, iulie 2006 (procente)


1-3 ani


4-6 ani


7-14 ani

Minim desubzisten

Urban

Minim desubzisten

Rural


Alimentare 16,6 18,9 19,3 23,8 18,2 20,3 56,5 64,8 73,8 79,1 Îmbr cminte/ înclminte 43,6 35,7 47,4 35,4 45,0 38,7 7,5 5,7 6,5 5,8Servicii* 39,8 45,4 33,3 40,8 36,8 41,0 36,0 29,5 19,7 15,1Total 100,0 100,0100,0 100,0100,0 100,0100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul „servicii” au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV);** în mediul rural la „cheltuielile alimentare” 25% sunt acoperite din gospodriaproprie (autoconsum).

Tabelul nr. 34

Couri de consum pentru copiii din zona Baia Mare, judeulMaramure, iulie 2006 (în lei)


1-3 ani


4-6 ani


7-14 ani

Minim desubzisten

Urban

Minim desubzisten

Rural


Alimentare 71,5 71,5 100 100 100 100 121 169 121 169 Îmbr cminte/ înclminte 188 135 245 149 247 191 16 15 11 13Servicii* 172 172 172 172 202 202 77 77 32 32Total 431,5 378,5 517 421 549 493 214 261 164 214Not : * la capitolul „servicii” au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV);** în mediul rural la „cheltuielile alimentare” 25% sunt acoperite din gospodriaproprie (autoconsum).

În concluzie, chiar dac o cercetare - efectuat pe un eantion mailarg de localiti i de puncte de desfacere a mrfurilor decât cel utilizat denoi în acest experiment - ar contura cu o precizie mai ridicat costurile

courilor minime de consum, pentru categorii de vârste mai înguste, pegenuri, pe urban-rural i pentru diferite orae, aceasta ar produce, credem,doar o dovad în plus asupra schimbrilor radicale ce s-au manifestat i



88

sunt înc pe cale de a se manifesta, în special dup anul 1995, în privinapropor iilor dintre resursele necesare acoperirii celor trei module principalede cheltuieli (alimentare, nealimentare, servicii).

Dei fundamentarea unor couri minime de consum distincte pentrudiferite orae ale rii, prin metoda normativ, constituie un demers teoretic,oarecum contestat în rândurile politicienilor, dar i al unora dintre analitiisociali, noi credem c totui, aceasta poate fi pus în discuie, date fiinddiferenele mari dintre preurile minime ale bunurilor i serviciilor de baz cepot fi identificate pe pieele diverselor orae din ar .

O tendin deosebit de vizibil - ce s-a conturat în cadrul cercetriinoastre, destul de restrâns ca puncte de aplicare - este aceea c modululalimentar, în pofida caracterului su imperativ, dat de exprimarea unor

necesiti de baz (mai ales în ceea ce îi privete pe copii), devine depitca importan social i economic de celelalte module ale coului consum,din cauza caracterului obligatoriu al unor cheltuieli din celelalte capitole deconsum.

Dei în prezent ponderea cea mai mare a cheltuielilor pare a sedireciona spre modulul nealimentar, credem c, în timp, o propor ie tot mairidicat a resurselor vor fi dirijate totui spre satisfacerea cheltuielilor cuserviciile, cel puin în mediul urban.

Consideraiile de mai sus ne îndreptesc s credem c nu numaiargumentele privind (in)adecvarea unuia sau altuia dintre sistemele depreuri utilizate în calcularea courilor minime de consum ar necesita orefundamentare teoretic radical, dar i modul de conceptualizare acourilor minime, pentru diverse categorii de consumatori i, în special,pentru diferite categorii de familii cu copii, ar merita o regândire mai fin

acordat la profilul demosocial al populaiei i la realitile de pe pieele delarg consum.

3.4. Pentru muli români, a tri decent constituieun lux

Renumitul economist Adam Smith afirma într-una din operele sale cnicio societate nu poate prospera i nu poate fi cu adevrat fericit, câtvreme o mare parte a membrilor si tr iesc în sr cie. i tot el a elaboratconceptul de “sr cie relativ”, relevând astfel c toi membrii unei societiar trebui s aib acces necondiionat la resursele economice minimnecesare, astfel încât s poat iei în lume f r ruine (Adam Smith [1776],

1976). Dar s vedem cum stau românii la acest capitol, comparativ nunumai cu mediul social proxim, ci i cu vecinii lor europeni.



89

Tabelul nr. 35Indicele percepiei excluziunii sociale

Numrul deficitelor de integrareara

0 1 2 3 42 i maimulte

Slovenia 81 14 4 1 0 6Danemarca 79 15 4 2 1 7Spania 77 15 6 2 1 8 Austria 76 14 7 2 1 11Cipru 75 14 9 2 1 13Malta 73 15 9 4 0 13Irlanda 73 16 5 3 2 10

Ungaria 72 15 7 5 1 13Germania 71 17 7 3 1 12Olanda 71 22 5 2 0 7M.Britanie 69 17 8 4 2 14Finlanda 69 18 7 3 4 14Suedia 69 23 7 2 1 8UE 15 69 19 8 3 1 12Polonia 68 21 8 2 1 11Grecia 68 21 8 3 1 12Luxemburg 68 22 7 2 0 9UE 25 68 19 8 3 1 12Belgia 67 21 7 4 2 12Frana 67 19 10 3 2 15Portugalia 65 20 9 5 1 15 AC 10 64 22 9 3 1 14Italia 62 24 10 3 1 14Estonia 59 24 12 4 2 18România 59 22 10 6 3 19R. Ceh 56 25 12 5 2 18Lituania 56 28 12 4 1 16 ACC 13 54 24 14 6 3 23Letonia 53 28 15 4 1 20Slovacia 45 29 18 7 2 27Bulgaria 44 26 19 8 3 29Turcia 39 27 20 10 5 34Sursa: Böhnke, P., Perceptions of social integration and exclusion in an enlargedEurope, EFILWC, CE, 2004, p.15.

Not : indicele excluziunii sociale exprim poziionarea populaiilor europene înraport cu patru afirmaii ce atest diferite tr iri ale celor care se simt exclui social,dup cum urmeaz: “nu simt c valoarea faptelor mele este recunoscut de cei pe



90

care îi întâlnesc“, “m simt în afara societii“, “nu simt c am ansa de a juca unrol util în societate“, “unii oameni m privesc cu superioritate din cauza veniturilor mele sczute i a locului de munc pe care îl dein“.

Din cercetrile sociale efectuate în rile UE i candidate, în anul2004, rezult c, în România doar 59%, din populaie tr ia, la momentulrespectiv, f r a resimi sentimentul excluziunii sociale, în timp de restulpopulaiei mrturisea existena unuia sau a mai multor motive de a se simiexclus. În emergena sentimentului de excluziune social, în mod clar,dimensiunea economic a modului de via are un rol esenial.

De altfel, din aceeai cercetare, rezult c în România, nivelul dedeprivare material-economic, în raport cu deinerea a apte obiecteeseniale pentru normalitatea unui stil de via modern, era maxim (2,92) în

contextul celor 27 de ri UE plus Turcia, în anul 2005. Media acestuiindicator la nivelul rilor EU (15) era de 0,64, iar la nivelul rilor EU (13)era 2,06.

Una dintre metodele de estimare a sr ciei, utilizat i de ctre ICCV înc din anul 1990, este aceea a evalurii standardului de via subiectiv. Încadrul diverselor cercetri din ICCV, referitoare la standardul de via ,precum „Diagnoza calitii vieii” (1990-2007, coord. I. Mrginean) sau„Modele de consum ale gospodriilor din România” (2007, coord.M. Stanciu), la întrebarea “Cum estimai veniturile actuale ale gospodrieidvs., în raport cu necesitile?” r spunsurile sunt grupate pe o scal cu cincitrepte:

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar.

Ne ajung numai pentru strictul necesar.

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne ajung pentru cumprareaunor obiecte mai scumpe.

Reuim s cumpr m i unele obiecte mai scumpe, dar cu eforturi.

Reuim s avem tot ce ne trebuie, f r mari eforturi.

Fiecare dintre enunurile reprezentând o variant de r spuns implictr irea unor situaii ce configureaz un anume grad de confort psihologic itip de comportament de consum.

Analizând dinamica general a standardului de via subiectiv dinRomânia ultimilor 15 ani, se poate constata c, dup anul 1993, procentulcumulat al celor care î i încadreaz r spunsul în primele dou poziii alescalei, variaz în jurul a 70% din eantion, ceea ce înseamn c, în aniirespectivi, majoritatea populaiei a întâmpinat dificulti deosebite în

asigurarea traiului zilnic. Aglomerarea r spunsurilor în zona primelor doutrepte ale scalei creeaz o prim imagine asupra modului de consum



91

susceptibil de a fi practicat de majoritatea populaiei din România. Estevorba despre un comportament strâns modelat sub presiunea unor constrângeri exterioare de ordin socioeconomic, opiunile de consum fiind, în mare msur rezultatul unor alegeri for ate.

În ceea ce privete restul populaiei, adic cei aproximativ 30% dintreconsumatori, ce se pot considera privilegiai, deoarece î i permit (cel puin)un trai decent, în cazul acestora, se poate presupune, c opiunile lor deconsum, reprezint într-o msur mai mare un rezultat al unei alegeri libere,cel puin comparativ cu cei din prima categorie, unde alegerile for ateconstituie nota dominant.

Grania dintre cei ce-i plaseaz r spunsurile pe poziiile 2 i 3 alescalei, pare a fi destul de permeabil, inând cont de modul foarte apropiat

în care muli români definesc ”traiul decent“ i “subzistena“. De aceea,putem include, f r a grei, în aceast categorie, i pe o bun parte dintrecei care declar c reuesc s î i asigure un trai decent, dar care, fiedefinesc traiul decent foarte apropiat de definiia subzistenei, fie contrazic în mod evident propria poziionare pe scala amintit, prin r spunsurile pecare le dau altor întrebri.

La întrebarea “Considerai c veniturile pe care le realizai v suntsuficiente pentru un trai decent?”, r spunsul a fost, în general, afirmativ, cuexcepia celor aflai în situaii de via incompatibile, la modul dramatic, cuorice definiie a traiului decent.

Corelând îns acest r spuns cu r spunsurile la urmtoarele dou întrebri, putem aprecia c, în unele cazuri, traiul decent este asimilatsubzistenei, având în vedere c acetia declar c î i pot asigura un trai

decent i în acelai timp r spund c reuesc s cumpere doar pentru copiltot ce este necesar, între aceste necesiti r mânând îns multeneacoperite, precum plecarea undeva în vacan. În consecin, consider c le asigur copiilor un trai decent în situaia în care acetia au “tot ce letrebuie la coal i mâncare, dar nu î i pot permite s mearg la mare sauaa ceva“.

Chiar i în aceast accepiune restrâns a traiului decent, aceststandard este asigurat, în general, doar copilului, având în vedere c dinveniturile pe care le obin, oamenii declar c, de exemplu, în ceea ceprivete alimentele, î i permit s cumpere doar pentru copil, ceea ce estenecesar. Prinii din familiile intervievate au f cut referiri i la dificultile dea gsi un loc de munc, la salariile prea mici sau – deosebit de frecvent - lanivelul prea sczut al alocaiei pentru copii.

Pentru destul de muli subieci a fost dificil s formuleze un r spunsrealist la întrebarea „Care sunt, în familia dvs., cheltuielile lunare pentru



92

creterea i educarea unui copil?” Muli nu s-au gândit anterior s fac unasemenea calcul estimativ, cheltuielile fiind realizate pe msur ce unoarecare cuantum al veniturilor devenea disponibil. Astfel sunt acoperitediverse necesiti mai mult sau mai puin amânate, de la o zi la alta, de la olun la alta, din lips de bani.

Ca urmare, cheltuielile lunare pentru creterea i educarea unui copilau fost apreciate oarecum arbitrar, între 100 i 600 lei pe lun, iar pe totalfamilie cheltuielile lunare de consum au fost apreciate între 500-1000 lei (aufost i câteva cazuri cu 1500 lei/lun). În familiile în care copiii merg lacoal, cel mai mult se cheltuie la începutul anului colar cu rechizitele,uniformele (unde este cazul), îmbr cmintea i înclmintea. În vacanelecopiilor, cheltuielile se mai diminueaz.

În raport cu problema hranei, problema vestimentar este consideratde o importan mai mic, dar nu i în situaiile mai speciale, cum ar fifrecventarea ocazional a unor microgrupuri de socializare sau începutul dean colar, când trebuie cumprate o mulime de articole de înclminte, îmbr cminte, iar pentru cei mai mici colari, uniforme.

O explicaie a definirii ca problem de mai mic importan a acestuicapitol de cheltuieli este i existena îndeosebi în orae, a unor alternativevestimentare mai ieftine. Acestea devin relevante în special pentru familiilea cror situaie economic, deosebit de precar , este contientizat uneorichiar i la nivelul copiilor, care sunt descurajai sistematic s-i exprimeunele preferine vestimentare. Asemenea familii recurg la ofertamagazinelor second-hand sau la aparenta abunden stilistic a chiocurilor cu marf ieftin din târgurile de la marginea oraelor. În zona periurban a

oraelor Bucureti, Iai sau Baia Mare, de exemplu, sunt de largnotorietate aa-numitele “magazine chinezeti” unde se vinde marf decalitate cu atât mai îndoielnic cu cât aceasta este mai ieftin.

Pe de alt parte, în familiile cu muli copii, hainele mai vechi, dar încutilizabile, circul i între generaii, bineîneles, de la cei mai mari spre ceimai mici.

3.5. Problema emigrrii pentru un loc de muncmai bun

Pentru România migraia extern a devenit un fenomen social sensibilabia în perioada anilor 1990-2005, când la nivel global, rata creterii emi-

graiei internaionale a fost mult diminuat, comparativ cu anii 1975-1990.Dac în intervalul 1975-1990, emigraia internaional a crescut cu 41 de



93

milioane de persoane, în intervalul 1990-2005, numrul total al emigranilor a crescut cu 35,8 milioane. În anul 2005, la nivel global, se înregistrau circa191 de milioane de emigrani, adic aproximativ 2,5% din populaia mondi-al a avut o iniiativ de plecare din ara de origine. Fa de aceast medie,numrul de emigrani din ara noastr a fost net inferior pe toat duratatranziiei.

Tabelul nr. 36

Emigrani din România, în intervalul 1998-2005

Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005Numr emigrani 17,5 12,6 14,8 9,9 8,2 10,7 13,1 10,9

Emigrani/1000 loc. 0,78 0,56 0,66 0,44 0,37 0,49 0,60 0,51Sursa: Tendine sociale, INS, 2006, p. 14.

Totui, chiar i în aceste condiii, emigraia din România, pe totparcursul tranziiei a creat probleme sociale deosebite, atunci când în urmacelor care au plecat au r mas acas copii singuri, nesupravegheai sau încredinai unor rude, bunici, care cu greu s-au putut achita de sarcinile lor în aceast privin.

Dei, din perspectiva celor care emigreaz, motivaiile unei aseme-nea decizii pot diferi de la o persoan la alta, în esen, dou categorii demotivaii determin structurarea marilor fluxuri ale migraiei internaionale:schimbarea statutului socioeconomic personal sau/i al familiei, în cazulcelor care emigreaz temporar sau permanent spre ri mai dezvoltate i -

cu o pondere mult mai sczut - creterea gradului de securitate al per-soanei/familiei, în cazul celor care pr sesc temporar zonele afectate deconflicte politico-militare. Aadar, cea mai mare parte a emigraiei interna-ionale, inclusiv a celei româneti, se îndreapt spre rile dezvoltate econo-mic. În anul 2005, cei mai muli emigrani Români i-au ales ca ri dedestinaie Italia (2731 de persoane), Germania (2196 de persoane), SUA(1679 de persoane), Canada (1220 de persoane) i Ungaria (1013 per-soane). Ponderea pe sexe a fost de 62,4% femei, iar pe categorii de vârste,58,1% cu vârsta între 26-40 de ani, iar 12,4% cu vârsta între 41-50 de ani.Majoritatea au avut un nivel ridicat de instruire i calificare (26,4% cu studiisuperioare i 53,8% cu studii liceale i postliceale).

La nivel global, din 10 persoane care au emigrat, în anul 2005, asetr iesc în prezent în ri dezvoltate economic (UN, 2006). În rile UE(15), în

anul 2000, locuiau 13 milioane de persoane având cetenie str in, dincare aproape jumtate proveneau din alte ri europene (Krieger H., 2004).



94

Din trei emigrani, unul tr iete în Europa, iar din patru emigrani, unultr iete în America de Nord.

Un numr relativ mic de ri gzduiete cea mai mare parte a imigra-iei internaionale. Dac în anul 1990, 30 de ri gzduiau circa trei sferturidin imigraia mondial, în anul 2005, acest obiectiv era realizat de 28 de ri.

De mai muli ani, Statele Unite ale Americii este lider în materie degzduire a imigraiei internaionale. În anul 1990, aceasta primea 15% dinimigraia mondial, iar în anul 2005, 20%.

Tabelul nr. 37

Primele 10 ri primitoare de imigrani

Anul 1990 Anul 2005

Nr.crt. ara

Numr deimigrani

(mil.)

Pondere înemigraiamondial

araNumr deemigrani

(mil.)

Pondere înemigraiamondial

1 SUA 23,3 15,0 SUA 38,4 20,22 Fed. Rus 11,5 7,4 Fed. Rus 12,1 6,43 India 7,4 4,8 Germania 10,1 5,34 Ucraina 7,1 4,6 Ucraina 6,8 3,65 Pachistan 6,6 4,2 Frana 6,5 3,46 Germania 5,9 3,8 Arabia

Saudit 6,4 3,37 Frana 5,9 3,8 Canada 6,1 3,28 Arabia

Saudit 4,7 3,1India 5,7 3,0

9 Canada4,3 2,8

MareaBritanie

5,4 2,8

10 Australia 4,0 2,6 Spania 4,8 2,5Sursa: Trends in Total Migrant Stock: The 2005 Revision, Population Division of theUnited Nations Secretariat, 2006.

În timp ce ri ca SUA, Germania, Frana, Canada, Marea Britaniesau Spania emigraia str in a crescut constant, în ultimul deceniu, în alte72 de state, aceasta a sczut.

Dei în declin ca pondere, reunificarea familiei constituie încprincipalul criteriu de eligibilitate pentru primirea de imigran i în riledezvoltate. În intervalul 1990-2002, pe baza acestei motivaii au fost primii65% dintre imigranii permaneni în SUA, 70% dintre cei primii în Frana,

50% dintre cei primii în Suedia, Norvegia i Danemarca, 45% dintre cei



95

primii în Elveia, 40% dintre cei primii în Austria, 37% dintre cei primii în Australia i 34% dintre cei primii în Canada (OECD, 2005).

Un flux important al migraiei internaonale a for ei de munc s-aconstituit între rile sud-estice i alte ri europene. În anul 2002, deexemplu, peste 90% din migraia internaional a for ei de munc spreGermania era constituit din est-europeni (îndeosebi polonezi) (OECD,2005). În acelai interval a crescut prezena muncitorilor bulgari, ucraineni iromâni în ri ca Spania, Portugalia sau Marea Britanie.

În anul 2002 în statele central i est-europene existau urmtoareleintenii de emigrare:

Tabelul nr. 38

Intenii de emigra

ie din

rile central

i est europene, în anul 2002

araIntenia de a merge, atr i i a lucra în UE înurmtorii cinci ani (%)

Intenia de a emigradefinitiv în urmtorii cinci

ani (%)

Polonia 16,4 17,2

Bulgaria, România 23,5 15,7

Cipru, Malta, Slovenia 9,7 16,4

Turcia 34,0 26,9

Ungaria, R. Ceh,Slovacia 11,3 17,5

Grupul celor 10 ri careau aderat în 2004 14,1 17,4

Grupul celor 10 plusBulgaria, România iTurcia 23,2 20,5Sursa: Candidate Countries Eurobarometer 2002, 1 April, in H. Krieger, în MigrationTrends in an enlarged Europe, EFILWC, 2004, p. 11.

Observm c ponderi destul de ridicate ale inteniei de a merge, a tr ii a lucra în UE, dar i de a emigra definitiv, pân cel mai târziu la sfâr itulanului 2007, au fost înregistrate i în România. Populaia din România iBulgaria îns prezint cea mai redus înclinaie spre a emigra definitiv.

Din datele aceleai cercetri aflm c, în anul 2002, populaiile central

i est-europene cu intenii de emigrare, invocau urmtoarele motive:



96

Tabelul nr. 39

Motive de emigrare în centrul i estul Europei

Denumire ar Insatisfaciefa de actu-ala locuin

Nuagreeaz

oamenii dinvecintate

Problemeale vieii

de munc

Raiunifami-liale

Raiunifinan-ciare

Toaterai-unile

Polonia 12,7 6,7 42,7 18,4 19,5 100Bulgaria,România 14,4 4,0 11,4 16,1 54,1 100Turcia 6,9 4,8 41,2 12,2 34,9 100Ungaria, R.Ceh, Slovacia 11,7 2,5 31,6 27,1 27,1 100Estonia, Letonia,Lituania 13,0 2,9 31,3 20,1 32,7 100Cele 10 ri careau aderat la UE în mai 2004(AC.10) 12,4 4,8 37,4 21,8 23,6 100 AC 10 plusBulgaria,România, Turcia 10,0 4,7 34,8 15,9 34,6 100Sursa: Krieger H., Migration trends an Enlarges Europe, EFILWC, 2004, Dublin,p. 36.

Potenialii emigrani din România i Bulgaria întâmpin dificulti de

ordin economico-financiar.Una dintre problemele sociale majore ale fenomenului emigraiei

naionale o constituie copiii lasai acas de ctre prinii plecai la munc înstr intate pe termen lung. Acetia suport, în multe cazuri, condiii de viafoarte grele, fiind lipsii nu numai de mijloacele economice strict necesaretraiului zilnic, ci i de dragostea i asistena prinilor, la o vârst când,poate, acestea conteaz cel mai mult. Nu de puine ori, copiii respectivimanifest deviane comportamentale, recurgând la diverse tipuri de acteantisociale ori abandoneaz coala. Uneori acetia sfâr esc prin a devenivictime ale traficului de copii sau, în unele cazuri extreme, recurg chiar lasuicid.

Majoritatea copiilor din familiile româneti care au prinii plecai lamunc în str intate (peste 200.000) sunt îngrijii în cadrul familiei lrgite.

Dintre copiii care studiaz în ciclul gimnazial, 170.000 au cel puin unprinte plecat, iar 35.000 au ambii prini în aceast situaie ("Efectele



97

migraiei - copii r mai acas", Fundaia Soros România, 2007). Deiprincipial plecarea la munc a prinilor este pe termen limitat (unii prinimai vin acas în vacanele de Pati, de Cr ciun), efectele asupra copiilor sunt în multe cazuri foarte asemntoare cu cele ale separ rii de unul saude ambii prini prin divor sau abandon. Este adevrat, bunstarea unoradintre cei r mai acas crete în momentul în care prinii le trimit bani saupachete cu diverse bunuri de consum, dar acest lucru nu este valabil chiar pentru toi copiii. Cei ai cror prini nu au gsit înc de lucru ori sedescurc mai greu cu banii, au de înfruntat pe lâng traumele despr irii deprini, i o serie de neajunsuri economice. Ali copii îns pot cltori înstr intate în vizit la prinii lor, primesc în dar calculatoare sau telefoanemobile, dar despr irea de prini este în toate cazurile extrem de greu desuportat. În timp, asemenea copii ajung s prezinte stri de anxietate,nervozitate, depresie, tendine de suicid, sunt mai agresivi, sunt mai expuila traficul de copii, la abandonul colar, la influenele unor comportamenteantisociale (asocierea la unele grupuri înclinate spre tulburarea linitiipublice, spre comiterea unor delicte .a.) i a unor comportamente deconsum nocive (alcool, tutun, diverse droguri).



4. POLITICI I SERVICII SOCIALE

4.1. Prestaii sociale adresate familiei în rile europene

În toate rile europene, legislaia referitoare la protecia social afamiliei formeaz un pachet unitar de legi, destul de dezvoltat i bineechilibrat, dei unele prevederi sunt incluse i în alte corpuri legislative, cumar fi dreptul constituional, de exemplu. Acest fapt atest importana social

deosebit pe care populaiile europene o acord instituiei familiei.Prin dispoziii legale sunt reglementate cstoria, vârsta minim decstorie, divor ul, întreinerea copiilor, contracepia i avortul, drepturilemamei i ale copilului, drepturile i obligaiile prinilor fa de copiii minori(protecie, asigurare a dezvoltrii biopsihosociale), legitimitatea copiilor,drepturile vduvelor, ale persoanelor în vârst, ale persoanelor cu diversetipuri de handicap, drepturile femeilor .a.

Alturi de cadrul legislativ, exist i alte instrumente ale politicilor sociale ce vizeaz creterea calitii vieii de familie, susinute prin pârghiifinanciare i sisteme (reele) instituionale ce permit aplicarea lor în practic.

Instrumentele de principiu ale punerii în practic a politicilor familiale, în spaiul european, sunt urmtoarele:

- legislaia internaional ce statueaz dreptul familiei i unele

prevederi corelate cu acestea. Consiliul Europei este o organizaie interna-ional, format din reprezentani ai democraiilor parlamentare europene,care urmrete realitile sociale din rile membre, în scopul identificriiacelor domenii ce pot deveni subiecte de cooperare la nivel european. Întreacestea, legislaia cu privire la viaa de familie deine un rol deosebit deimportant, deoarece aceasta afecteaz viaa privat a fiecrei persoane. Pede alt parte, anumite probleme privind viaa de familie nu pot fi rezolvatedoar la nivel naional deoarece, prin natura lor, acestea pot transcendeinteresele i frontierele unei naiuni (de exemplu, trecerea peste frontier acopiilor f r prini). Ca urmare, dat fiind importana deosebit a unor asemenea aspecte de via, Consiliul Europei are o serie de iniiativelegislative cu privire la protecia intereselor familiei. Dei dificultile ce apar în procesul de armonizare a legislaiei europene sunt destul de mari, datfiind specificul diverselor sisteme juridice i al tradiiilor culturale naionale,

totui, de-a lungul anilor, s-a reuit adoptarea unor standarde i practicicomune în interiorul UE, privind dreptul familiei. Astfel, Consiliul Europei



99

contribuie în mod decisiv la protecia legal a intreselor familiei i în specialla protecia drpturilor copilului;

- legislaia naional, care asimileaz i completeaz reglementrileinternaionale cu legi privind: recunoaterea constituional a drepturilor familiei, recunoaterea drepturilor membrilor de familie în sfera legislaieimuncii, a securitii sociale i în justiie. Recunoaterea de principiu adrepturilor familiei impune i aplicarea practic a acestora, fapt ce intr înresponsabilitatea instituiilor guvernamentasle de profil;

- distribuia veniturilor potrivit legilor pieei libere, a participrii pe piaamuncii i a principiilor de funcionare i gestionare a proprietii;

- sistemul de prestaii (beneficii) familiale în bani i în natur (alocaiilepentru copii, beneficiile legate de maternitate i de compensarea unor

evenimente familiale precum naterea sau decesul), diverse tipuri deindemnizaii de tip familial.

Prestaiile sociale pot diferi în funcie de natura lor specific, criteriilede eligibilitate, categoriile de beneficiari, cuantumuri, principiile deadministrare a resurselor existente, sursele de finanare .a.

Alocaiile pentru copii pot fi universale (cum sunt în Suedia, România,Ungaria, Germania) ori se pot adresa numai familiilor srace (ce realizeazvenituri sub un anumit cuantum, precum în SUA, Marea Britanie, Grecia,Italia, Portugalia). O situaie aparte, în aceast privin, o are Frana, carepractic un sistem de alocaii dublu - unele cu caracter universal, iar altelecu caracter selectiv (pentru familiile cu venituri mici i cu copii muli). Vârstalimita de acordare a alocaiilor este de 16 ani, cu prelungire pân la 18–20 de ani pentru copiii care î i continu studiile. Criterii de difereniere pot fi

diverse: nivelul de venituri al familiei (SUA, Frana, Marea Britanie) structurai mrimea familiei (Ungaria, R. Ceh, Slovacia, Bulgaria, Frana); vârstacopiilor (Frana). O serie de ri practic sisteme de alocaii progresive,favorizând astfel familiile numeroase: Grecia, Italia, Portugalia. În România,alocaia pentru copii este universal i este condiionat de frecventareacursurilor colare de ctre copii. Alocaia copiilor din Romania (ca i înBulgaria) este de aproximativ 7 euro, în timp de a unui copil din MareaBritanie este de aproximativ 1400 de euro. În celelalte state ale UE, copiiibeneficiaz, în medie, de o alocaie lunar de 210 euro. În timp ce înRomania cuantumul indemnizaiei lunare este acelai pentru toi copiii, înrile dezvoltate, alocaia reprezint între 8 i 15 la sut din salariul mediulunar al unui printe.

În Frana, Belgia, Danemarca i Suedia, alocaia crete cu pân la

200% pentru mamele singure, orfani, copiii cu handicap i cei dai înplasament familial.



100

Indemnizaiile pentru copii pe care le acord Ungaria, Slovenia,R. Ceh sunt, în medie, de 50 de euro.

În rile europene, în afara alocaiilor pentru copii se acord i unpachet de beneficii pentru maternitate care cuprinde: indemnizaia dematernitate, concediul de maternitate, concedii medicale pentru îngrijireacopilului.

În ara noastr , toate mamele primesc aceeai indemnizaie dematernitate.

În rile vestice, indemnizaiile respective se acord în funcie denivelul venitului anterior al mamei. În toate rile europene s-au f cutprogrese considerabile în direcia proteciei sociale a perioadelor pre ipostnatale, prin prelungirea duratei concediului de maternitate, prin

retribuirea lui mai generoas i asigurarea pstr rii locului de munc almamei. Organizatia Internaional a Muncii a adoptat standardele minime înaceste direcii înc din anul 1952, astfel:

- concediul de maternitate poate dura minimum 14 sptmâni, i estepltit cu 100% din salariul curent al mamei;

- acordarea de asisten medical i medicamente gratuite înperioada graviditii, naterii, lehuziei, iar pentru copil, pân la împlinireavârstei de cel puin 1 an;

- pstrarea locului de munc al mamei pe timpul concediului dematernitate;

- acordarea unor pauze mamei, pentru hrana la sân a copilului peparcursul duratei de munc (sau reducerea zilei de munc a mamei, dup

caz). Dei, în primele dou-trei decenii, asemenea drepturi au fost acordatedoar mamelor care cotizau la asigur rile sociale, dup anul 1980, aceastrestricie s-a mai atenuat, întâi în rile vest-europene, iar mai târziu i înest.

Sistemul fiscal, ca instrument al aplicrii unor politici de redistribuire în favoarea familiilor cu copii. Sistemele fiscale au, de obicei, un efectredistributiv pe vertical, adic de la cei cu venituri mari la cei cu veniturimici prin sistemul progresiv de impozitare, i pe orizontal, adic de lafamiliile f r copii sau cu copii puini, la familiile cu muli copii. În unele ri,precum Olanda, Frana, Marea Britanie, Austria, Germania, familiile cu mulicopii beneficiaz de reduceri ale impozitului pe venit, iar familiile cu puinicopii sau f r suport impozite ceva mai mari.

În general, nivelul impozitrii existent într-o ar este corelat cu nivelultransferurilor: rile ce practic impozite mai reduse (precum SUA, Canada,



101

Australia) acord transferuri sociale mai mici, avantajându-i deci, pe ceibogai. Exist îns i excepii, precum Frana, care practic impozite relativreduse, dar transferuri sociale generoase, sau Marea Britanie ale creiimpuneri sociale sunt relativ mari în condiiile în care masa transferurilor sociale este relativ mic.

În Frana, de exemplu, unitatea de calcul a impozitului pe venit estefamilia. Determinarea coeficientului familial pentru impozitare se face astfel:0,7 uniti de consum fiecrui membru peste 14 ani, 0,5 uniti de consumcelor sub 14 ani i 0,3 uniti pentru cheltuielile fixe ale familiei, indiferent demrimea sa. Pentru determinarea impozitului se pornete de la venitul peanul anterior (din care se scade valoarea prestaiilor familiale) care se împarte la coeficientul familial, obinându-se venitul/unitate fiscal. Impozitul

se stabileste progresiv, pe trane de venit impozabil pe unitate fiscal.Sistemul de asisten social se adreseaz familiilor aflate îndiverse situaii de dificultate, în acord cu trebuinele cele mai acute aleacesteia. Suportul oferit poate fi de ordin economic (ajutoare în bani sau înnatur ), de natur psihoinformaional (consiliere, îndrumare, terapie) saumixt.

Cuantumul venitului minim garantat, împarte rile europene în maimulte categorii: Luxemburgul care acord 1503 euro lunar constituie ofericit excepie; ri ce acord peste 1200 de euro lunar, cum sunt: Irlanda,Olanda, Marea Britanie, Belgia, Frana; ri ce acord sume ceva mai mici,dar apropiate de 1200 de euro lunar (celelalte ri vest-europene); rilecentral i est-europene: Ungaria 247 de euro, Polonia 234 de euro, Estonia192 de euro, Slovacia 183 de euro, Lituania 159 de euro, Letonia 129,

România (330 de lei) 90 euro, Bulgaria 82 de euro.Familiile srace din majoritatea rilor UE (15) beneficiaz de alocaiipentru chirie, energie, medicamente, tichete de mas.

În Ungaria, Bulgaria, Frana, copiii beneficiaz de mese colaregratuite.

În Frana, la începutul anului colar se acord o alocaie specialpentru procurarea de rechizite colare, exemplu preluat i de autoritileromâne, dar cu subvenii modice, nesemnificative în comparaie cu nevoilereale ale unui colar.

Serviciile sociale ce vizeaz dezvoltarea uman au o marediversitate, dei nu i în rile mai puin dezvoltate. Din aceast cauz, oclasificare a lor este deosebit de dificil. Dintre acestea enumer m:serviciile de educaie public, serviciile de îngrijire a precolarilor sau de

supraveghere a acesora în lipsa prinilor, serviciile orientate spre ocupareatimpului liber i dezvoltarea psihic, intelectual i motorie a copiilor,



102

serviciile de consiliere i îndrumare familial sau de terapie familial,serviciile de îndrumare privind igiena i alimentaia copiilor, serviciile deplanificare familial, serviciile de ajutor menajer i, nu în ultimul rând,serviciile de sntate public. Unele dintre aceste servicii se finaneaz în întregime din resurse publice, altele sunt subvenionate par ial din resursepublice, iar altele se presteaz la cerere, contra cost. Asemenea serviciicontribuie la completarea i facilitarea exercitrii funciilor familiei (prinmeninerea unui nivel decent al veniturilor, prin socializarea tinerelor generaii, prin cultivarea solidaritii familiale i sociale), ceea ce, în final, ar trebui s contribuie sensibil la dezvoltarea i afirmarea liber a tuturor capacitilor umane i la îmbuntirea calitii vieii. În multe cazuri,serviciile sociale se îmbin cu prestaiile în bani i în natur , pentru familiilesrace. Dac, în general, prestaiile contribuie la meninerea unui standardde via în limitele integr rii sociale, serviciile sociale tind s rezolve i alteprobleme, nu întotdeauna corelate direct cu fenomenul sr ciei, ci maidegrab cu patologia social, cum sunt delincvena, violena, neglijenaparental, alcoolismul, toxicomania, exploatarea i abuzurile suportate decopii. Problemele cele mai acute ale acestor servicii deriv din eficacitatealor social relativ slab sau, în orice caz, sub ateptrile sociale îndreptite,cel puin prin nivelul ridicat al efortului social de finanare public a acestora.

Cele mai consistent finanate, dintre serviciile publice adresatefamiliilor cu copii, sunt educaia/învmântul i serviciile de sntate.

a) Serviciile de educa ie public

În sfera serviciilor de educaie, Uniunea European nu aplic opolitic unitar , considerând c fiecare stat membru are dreptul de a decide

asupra organizrii i a coninutului sistemului su public de educaie. Totui, în interiorul UE, este promovat un dialog susinut pe temele principale aleeducaiei publice, în vederea atingerii obiectivului UE de a deveni un spaiueconomic competitiv, bazat pe cunoatere i apt de a proiecta o cretereeconomic durabil, cu un omaj cât mai sczut i o coeziune social câtmai ridicat (Consiliul European de la Lisabona din anul 2000).

Tabelul nr. 40

Cheltuieli publice cu educaia, ca pondere în PIB, în ri din UniuneaEuropean

Rangul IDU ara Anul 1990 Anul 2000-20021 Norvegia 7,0 7,66 Suedia 7,1 7,68 Irlanda 4,8 5,513 Finlanda 5,5 6,414 Danemarca ... 8,5



103

Rangul IDU ara Anul 1990 Anul 2000-200215 Marea Britanie 4,8 5,316 Frana 5,3 5,618 Italia 3,1 4,720 Germania ... 4,621 Spania 4,2 4,531 R.Ceh ... 4,435 Ungaria 5,8 5,536 Polonia ... 5,638 Estonia ... 5,755 Bulgaria 5,2 3,564 România 2,8 3,5

Sursa: Watkins K., 2005, Commitment to health:resources, acces and services,Human Deveklopment Report 2005, International cooperation at a crossroads: AID,traide and security in an unequal world, UNDP.Not : IDU = indicele dezvoltrii umane.

În materie de finanare, observm c, dac în anul 1990 mai existauri, chiar dintre cele dezvoltate, care alocau sectorului educaiei ponderisub 4% din PIB, la nivelul anului 2000 acest lucru nu se mai întâmpl decât în Bulgaria i România, fapt valabil i pentru rile europene ce nu suntinserate în tabelul de mai jos, din considerente de spaiu.

„Raportul asupra obiectivelor comune ale sistemelor de educa ieeuropene” (februarie 2001) formuleaz i un program de dezvoltare coerent,pentru politicile educaionale naionale. Acest program stabilete treiobiective comune de baz privind educaia în rile Uniunii Europene:

îmbuntirea calitii sistemelor de învmânt i formare; asigurarea accesului tuturor la învarea continu; creterea deschiderii spre exterior a sistemelor de învmânt i

formare.

Din perspectiva politicii comunitare de reducere a sr ciei, la nivelulUniunii Europene sunt menionate trei domenii privitoare la educaie:

a) învmântul de baz, în special educaia primar i instruireacadrelor didactice;

b) formarea unor abiliti practice (pentru munc);

c) învmântul superior.

Raportul Comisiei Europene privind incluziunea social în rilemembre ale Uniunii Europene, la capitolul destinat educaiei, identificproblemele cu care se confrunt sistemele de educaie naionale precum ipoliticile de r spuns aplicate.



104

În domeniul accesului la educaie al grupurilor defavorizate de copii iaduli au fost identificate patru categorii de politici de r spuns:

intervenie din timp pentru a preveni dezavantajele de natur educaional ce rezult din dificultatea/lipsa accesului la educaie;

îndeprtarea barierelor pe care le întâmpin grupurile dezavantajate în participarea colar ;

dezvoltarea unor politici de r spuns la abandonul colar timpuriu;

promovarea învrii permanente i a instruirii/educrii adulilor.

Problematica prevenirii abandonului colar are în vedere urmtoarelecategorii socale:

elevi de vârst colar cu: dificiene privind frecventarea cursurilor,rezultate colare slabe i comportament social deviant;

copii de vârst colar care au abandonat deja coala;

tineri care, abandonând coala înainte de a obine o calificare, întâmpin, în consecin, dificulti pe piaa muncii.

În viziunea Comisiei Europene politicile de reducere a abandonuluicolar cuprind urmtoarele msuri:

cursuri de pregtire destinate cadrelor didactice, referitoare lafenomenul social al sr ciei i implicaiile lui, la educaiamulticultural;

metodologii pedagogice mai flexibile i adaptate unei diversiti desituaii;

adaptarea curricum-ului colar la condiiile sociale i la necesitilesocietale;

alocarea unor resurse suplimentare pentru colile frecventate deelevii din familiile defavorizate;

îmbuntirea serviciilor sociale, educaionale i psihologice destinatebunstrii elevilor;

îmbuntirea pregtirii colare, inclusiv în rândurile elevilor cu nevoispeciale;

îmbuntirea mediului educaional prin activiti în afara colii;

preocuparea pentru activiti care favorizeaz trecerea de la educaiaprimar la educaia secundar ;

monitorizarea mai atent a copiilor aflai în situaii de risc, în vederea

evitrii abandonului colar; îmbuntirea colabor rii dintre familie – coal – comunitate.



105

În esen, în UE sunt promovate câteva idei de baz în problemaeducaiei:

accentul pe învarea permanent; promovarea incluziunii sociale, atât prin cultivarea abilitilor de

baz cât i prin formarea profesional; adaptarea abilitilor de baz la standardul de dezvoltare social i

la exigenele utilizrii tehnologiei actuale.

b) Serviciile de sntate public

rile europene beneficiaz de o lung tradiie în practicarea unei înalte echiti, solidariti sociale i caliti în cadrul sistemelor de proteciesocial i implicit al serviciilor medicale.

Principalele modele de organizare i finanare a serviciilor sociale dinspaiul european (Beveridge, Bismarck i Semashko) au în comun faptul dea genera în timp creterea numrului de persoane asistate i, odat cuaceasta, creterea cheltuielilor sociale. Iat de ce, la sfâr itul deceniilor nou i zece numeroase state europene au iniiat ample procese dereform în domeniul social, fapt ce a inclus i sectorul medical.

În luna mai 2004, Comisia European a publicat „Carta alb aserviciilor de interes general” în care, despre serviciile de sntate, seafirm c, dei acestea pot constitui obiectul unor tranzacii de pia, ele factotui obiectul proteciei sociale i al sistemelor de bunstare social.

Tratatul Uniunii Europene precizeaz c organizarea (reglementarea),gestionarea, finanarea i distribuia ofertei de servicii medicale intr încompetena naional a fiecrui stat din UE. Cu toate acestea, statelemembre ale UE sunt invitate s in seama, în politicile pe care lepromoveaz în domeniul sntii publice, de câteva principii larg asimilatela nivel euopean, dup cum urmeaz:

ocrotirea sntii constituie un drept fundamental al omului, precizat în Art.12 al „Conveniei ONU privind drepturile fundamentale aleomului” i în „Carta drepturilor fundamentale”, emis de UE, în lunadecembrie 2000, la Nisa;

serviciile de sntate sunt de interes social general (Art.152 (5) din„Tratatul rilor europene”). Prestarea ocrotirii sntii publice seadreseaz trebuinelor întregii populaii de pe teritoriul unui stat, iar autoritatea naional din domeniu are responsabilitatea de a asiguraaccesul universal, sustenabilitatea i calitatea serviciilor medicale;

solidaritatea social constituie principiul fundamental de funcionare a

serviciilor medicale, fiind prioritar în raport cu alte principii (econo-mice, politice etc.). Asigurarea dreptului la ocrotirea sntii se



106

realizeaz pe principiul subsidiaritii, la nivel intergeneraional), lanivel economic (cei mai bogaii finaneaz sntatea celor maisraci), la nivelul statusului de sntate (cei sntoi finaneazsntatea celor bolnavi), astfel încât cei aflai în necesitate s poatbeneficia de asisten;

serviciile medicale realizeaz o ofert de tip aparte, în condiiileexistenei pe pia, alturi de reprezentanii ofertei, a pacienilor sauconsumatorilor i a unei a treia pr i direct implicate nu numai înreglementarea domeniului, ci i în finanarea par ial sau total acosturilor;

pacienii sunt consumatori de tip aparte prin condiia lor vulnerabil înmomentul consumului, atât din cauza asimetriei informaionale, cât i

privind oportunitatea i calitatea ofertei; specialitii medicali au responsabilitatea de a proteja i reprezenta

interesele pacienilor, înainte de interesele sistemului care îi susinefinanciar (EU Health Policy Forum, 2005).

O problem deosebit de sensibil, ce influeneaz atât modul deorganizare, principiile de funcionare cât i calitatea actului medical, derivdin cuantumul finanrii serviciilor medicale.

Din experiena rilor vestice, observm c, f r a deveni o regul,ponderile cheltuielilor private pentru îngrijirea sntii sunt ceva mairidicate în rile unde ponderea în PIB a cheltuielilor publice este ceva maimic (Grecia, Olanda).

Unele ri cu o pondere total a cheltuielilor destul de ridicat,

realizeaz valori ceva mai mici la cheltuielile per capita (Marea Britanie sauGrecia, de exemplu – aceste ri prezentând valorile extreme i la numrulde medici).

Marele curent reformator vest-european nu a ocolit nici rile central iest-europene. Dei provocrile concrete ale perioadei de tranziie au fostrelativ diferite de la o ar la alta, totui, exist multe aspecte similare înevoluiile din zon. Aproape toate rile din regiune au optat pentruabandonarea tradiiei ultimelor patru-cinci decenii, din cauza neîncrederiiendemice în instituiile statului, i au adoptat diverse modele de inspiraievest european – acestea fiind percepute ca fiind mai performante. Înfiinarea unor organizaii de asigur ri pentru sntate, bazate pe contribuiiindividuale corelate cu nivelul veniturilor, prea a fi o soluie mult maiconvenabil decât vechile sisteme centralizate finanate public.

Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, în anii ‘90, sistemelede sntate din regiune au fost nevoite s fac fa unor mari presiunieconomice, politice i sociale, din partea specialitilor din sistem - puternic



107

demotivai economic, pe parcursul întregii tranziii -, din partea guvernelor care au aplicat principii preponderent minimaliste în finanarea sntiipublice, dar i din partea cererii sociale care, pe fondul dificultilor socio-economice ale tranziiei, a suferit o inciden mult mai ridicat a îmbolnvi-rilor cronice i acute. Ca urmare, calitatea serviciilor publice a sczut, îndeosebi în rile sudice i sud-est-europene.

Tabelul nr. 41

Cheltuieli cu serviciile medicale, în câteva ri europene, în anii 1990 i 2002

Cheltuieli cu serviciile de sntate(% din PIB)

Anul 2002ara

Rangul

IDU

Medici la

100.000de locuitori Anul1990 Publice Private

Per capita(PPP US$)

Norvegia 1 356 8,0 8,0 1,6 3.409Suedia 6 305 7,8 7,8 1,4 2.512Olanda 12 329 5,8 5,8 3,0 2.564Finlanda 13 311 5,5 5,5 1,8 1.943Danemarca 14 366 7,3 7,3 1,5 2.583M. Britanie 15 166 6,4 6,4 1,3 2.160Frana 16 329 7,4 7,4 2,3 2.736 Austria 17 324 5,4 5,4 2,3 2.220Italia 18 606 6,4 6,4 2,1 2.166Germania 20 362 8,6 8,6 2,3 2.817

Spania 21 320 5,4 5,4 2,2 1.640Grecia 24 440 5,0 5,0 4,5 1.814R. Ceh 31 343 6,4 6,4 0,6 1.118Ungaria 35 316 5,5 5,5 2,3 1.078Polonia 36 220 4,4 4,4 1,7 657Slovacia 42 325 5,3 5,3 0,6 723Bulgaria 55 338 6,4 6,4 3,4 499România 62 189 4,2 4,2 2,1 469Sursa: Watkins K., 2005, Commitment to health:resources, acces and services,Human Deveklopment Report 2005, International cooperation at a crossroads: Aid,traide and security in an unequal world, UNDP.Not : IDU = indicele dezvoltrii umane

Implementarea unor sisteme de asigur ri pentru sntate s-a dovedita fi un proces mult mai complex decât s-a prevzut iniial, îndeosebi dincauza evoluiilor înregistrate pe pieele muncii. Economiile rilor respective



108

au devenit mult mai informale, omajul a crescut peste noapte, nivelulveniturilor reale a sczut dramatic, ceea ce a volatilizat instantaneu masacontribuabililor la sistemele de asigur ri. Lipsa resurselor financiare imateriale din cadrul sistemelor în curs de reformare a încurajat i mai mult(practic a legitimat la nivelul practicilor curente) corupia i plile informalede la pacieni ctre medici, ceea ce a afectat masiv echitatea distribu iei,prin îngustarea accesului celor cu venituri mici la aceste servicii.

Unele ri au operat restructur ri i în sectorul spitalelor, prinreducerea numrului de paturi în scopul creterii eficienei globale aactivitii. Cu toate acestea, se pare c totui numrul de paturi în rilecentral i est-europene este înc superior celui din rile vest-europene. Câtdespre ateptata reducere a cheltuielilor spitalelor, aceasta a întârziat s se

produc, deoarece, îndeosebi în estul continentului, spitalele constituie încprincipalele instituii de ocrotire social (realizând deci i servicii ce in maicurând de asistena social i mai puin de cea medical).

Toate rile central i est-europene au înc de înfruntat mari probleme în domeniul asigur rii unei caliti acceptabile a serviciilor medicale, îndomeniul gestionrii resurselor, al pregtirii personalului de specialitate imotivrii adecvate a acestuia, în vederea creterii eficienei i eficacitiiactului medical.

- politicile financiare subordonate unor obiective de susinere afamiliilor (acordarea unor subvenii sau credite pentru iniierea unor mici întreprinderi de tip familial. Diverse sisteme de creditare sunt folosite întoate rile europene, în special pentru tinerele familii sau pentru finan areaunor trebuine de consum ale tuturor gospodriilor (reparaii ale locuinelor,

achiziionri de locuine sau ale unor bunuri de folosin îndelungat).

4.2. Serviciile publice din România

a) Educa ia i înv mântul

Reforma sistemului de educaie, declanat în anii ‘90 este departe dea se fi încheiat, sistemul parcurgând înc o situaie de criz. Pe fonduldiminurii dramatice a populaiei colare la toate nivelele de educaie, seconstat totui o cretere a numrului de copii aflai în situaie de risc social.Dificultile economice i sociale deosebite ale multor familii cu copiidetermin o rat ridicat a absenteismului i a abandonului colar, ceea ce,pe termen lung, creeaz probleme majore, inclusiv de integrare social acopiilor. O msur important adoptat în domeniu o constituie prelungirea învmântului obligatoriu la 10 clase.



109

Principalele probleme ale sistemului de învmânt sunt determinatede instabilitatea msurilor adoptate de motivaia financiar redus a perso-nalului didactic i de diferenele majore dintre mediul rural i cel urban cuprivire la condiiile materiale sau la rata de cuprindere colar .

Din perspectiva abstract a unor indicatori sociali, situaia educaieidin România poate s nu par dramatic. Indicele dezvoltrii umane (IDU),in indicator ce sintetizeaz sperana de via la natere, nivelul de educaie(i alfabetizare) i produsul intern brut pe locuitor (la paritatea puterii decumprare), are valoarea de 0,805 (în anul 2006, cu date din 2004),situând ara noastr pe locul 60 între statele ONU, adic în grupul rilor cudezvoltare uman ridicat (UNDP, 2006).

Cu toate acestea, realitatea social din ara noastr atest existena

unor vulnerabiliti ale sistemului naional de educaie, ce se traduc în totatâtea frustr ri i neîmpliniri resimite de populaie.

În anul 2005, copiii cu vârsta între 0 i 14 ani (în numr de 3.372.705)reprezentau 15,6% din populaia României. O parte dintre aceti copii aufost înscrii în anul colar 2005-2006 în învmântul precolar (648.338), în învmântul primar i gimnazial (1.900.561).

Gradul de cuprindere în sistemul de educaie i învmânt, în anulcolar 2005-2006, al copiilor cu vârste cuprinse între 3 i 14 ani a fosturmtorul:

3 - 6 ani...................................80,4%;

7 – 10 ani................................98,0%;

11-14 ani.................................96,2%.

Tabelul nr. 42Gradul de cuprindere în învmânt a populaiei în vârst de 3-14 ani

(%)

Grupe de vârst Anul colar:

3-6 ani 7-10 ani 11-14 ani1991-1992 51,9 92,4 88,81992-1993 53,3 93,8 86,11993-1994 50,2 96,9 86,51994-1995 55,2 99,4 84,61995-1996 63,6 96,9 92,81996-1997 65,5 96,7 94,31997-1998 67,0 94,4 98,0

1998-1999 68,5 95,8 98,11999-2000 69,5 95,5 96,9



110

Grupe de vârst Anul colar:

3-6 ani 7-10 ani 11-14 ani2000-2001 66,1 94,4 95,52001-2002 72,3 97,2 93,22002-2003 76,5 96,2 94,12003-2004 81,0 98,2 94,22004-2005 81,6 98,0 93,62005-2006 80,4 98,0 96,2

Sursa: Anuarul statistic al României, 1997, 2001, 2006.

Gradul de cuprindere în învmânt a populaiei în vârst de 3-14 anirelev c nu toi copiii din cele trei grupe de vârst beneficiaz de educaie.

Cele mai slabe ponderi ale cuprinderii în sistemul de educaie s-au înregistrat la categoria de copii între 3-6 ani, probabil i din cauz c, laacest nivel, înscrierea copiilor este înc opional, iar prinii trebuie scontribuie financiar la întreinerea copiilor. Totui, învmântul precolar condiioneaz în mod cert startul copiilor în viaa colar i, implicit, înreuita socioprofesional de mai târziu, ceea ce îi confer acestuia oimportan social mult mai mare decât i se acord în prezent în aranoastr .

Acest fapt rezult i din scderea masiv a numrului de gr dinie (cupeste 60%) dup anul 2000, în condiiile în care numrul de copii înscrii acrescut continuu.

Tabelul nr. 43

Numrul de gr dinie, al copiilor i personalului didactic, în perioada

2000-2006

Indicatori2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

Numr de gr dinie 10.080 9.980 9.547 7.616 5.687 3.769Copii în gr dinie 611.036 616.014 629.703 636.709 644.911 648.338Personal didactic 34.023 34.631 34.307 34.585 35.288 35.755Sursa: Anuarul statistic al României 2006, INS.

Accesul limitat al copiilor la educaia precolar constituie o problemde prim ordin a sistemului naional de educaie (Planul naional dedezvoltare (2008-2011), V. Moldovan Batrînac, 2007). Rata de înrolare acopiilor în instituiile precolare este de:

55,4% pentru copii între 1-7 ani;

85,0% pentru copii între 5-7 ani.



111

Numrul de localiti f r uniti de educaie precolar este de 270, în condiiile în care acolo unde acestea exist, baza tehnico-material estedeteriorat, iar asigurarea didactic este insuficient.

Dar reforma educaiei precolare vizeaz i primul nivel al acesteia:crea. Noua lege a creelor a instituit crea social i crea privat. Înambele tipuri de cree, grupa mic, mare i mijlocie pot funciona atât cuprogram normal, zilnic, de la 7.00 la 18.00, cât i sptmânal, de luni pânvineri. Grupa mic este destinat copiilor pân la un an, grupa mijlocie,celor între unu i doi ani, iar grupa mare, celor între doi i trei ani.Contribuia lunar de întretinere, pe care o pltesc prinii copiilor înscrii lacre, se stabilete în funcie de veniturile familiei i de numrul de copiiaflai în întreinerea acesteia. În pofida utilitii i importanei sociale

deosebite a funcionrii acestui nivel de educaie i ocrotire a copiilor, seconstat c, practic, creele devin tot mai rare (ca i gr diniele), multedintre ele fiind pe cale de dispariie.

Tabelul nr. 44

Indicatori sociali privind învmântulde toate gradele

2000 2001 2002 2003 2004 2005Rata brut de cuprindere colar % în:

Învmântul primar 100.3104.0 103.7109,1107,9106,1 Învmântul gimnazial 94,1 92,1 93,7 93,5 94,0 97,4 Învmântul secundar (ciclul II) 71,7 75,1 75,9 75,7 76,6 75,2 Înv

mântul superior 31,9* 35,1* 38,9* 41,2* 43,2* 47,5

Rata de trecere în învmântulsecundar (ciclul II) (%) 92,6 94,2 91,9 96,2 96,5 95,4

Numrul de elevi i studeni ce revin la: 100 persoane de 6- 23 ani 66,5 68,3 70,2 71,6 71,0 72,9 1000 locuitori 176,3175,81777,4176,5173,4171,7Numrul de elevi i/sau studeni cerevin la un cadru didactic în: 15 15 15 16 15 Învmântul primar 18 17 17 17 17 17 Învmnântul gimnazial 13 12 12 12 11 11 Învmântul secundar (ciclul II)** 13 14 15 16 16 15 Învmântul superior 21* 21* 21* 21* 22* 23*Sursa: Tendine sociale, INS, 2006.

Not : * inclusiv învmântul postliceal i de maitri;** cuprinde învmântul liceal, profesional i de ucenici i reeducare.



112

În prezent, din cele 110 cree înregistrate la nivel naional, doar 40 de cree mai funcioneaz efectiv. Cât despre Legea tichetelor de cre- intrat în vigoare în anul 2006 -, sunt puine familiile eligibile care tiudespre aceasta, dar i mai puine beneficiaz efectiv de prevederile sale.Potrivit Legii tichetelor de cre, valoarea nominal a tichetelor este de300 de lei pe lun pentru fiecare copil aflat la cre, iar acestea pot fiutilizate numai pentru achitarea taxelor la crea unde este înscris copilul.

Pentru grupa de vârst 7-10 ani gradul de cuprindere în învmânt, în ultimii trei ani colari, s-a stabilizat la 98%, în condiiile în care în anulcolar 1991-1992 era de 92%. La grupa de vârst 11-14 ani, gradul decuprindere în învmânt s-a meninut sub 90% pân în anul colar 1994-1995, dup care a depit 90%, ajungând la 96,2% în anul colar

2005-2006. Dac în primii patru ani colari, în jur de 2% dintre copii, dindiferite motive, nu beneficiaz de educaie, în ciclul al II-lea de educaie, dinmotive obscure, înc cel puin 2% dintre elevi pr sesc coala.

Criza sistemului naional de educaie este alimentat i prin utilizareaneraional a resurselor umane, materiale i financiare. Pe de o parte, dincauza diminurii contingentelor înrolate a sczut utilizarea capacitilor deproiect la 67,3% (pentru o treime din capacitile existente, a sczut chiar sub 60%). Dei norma de predare este de minimum 20 de copii/cadrudidactic, în multe coli, aceasta a atins i 13–14 copii/cadru didactic. Pe dealt parte, în prezent exist un numr de 250 de localiti rurale lipsite deuniti de învmânt.

În anul colar 2005–2006 personalul didactic, didactic auxiliar iadministrativ din învmânt a fost de 281.034 de persoane – în scdere cu

4.827 de persoane fa de anul colar anterior. Cea mai semnificativscdere s-a înregistrat în învmântul primar i gimnazial din cauzareducerii populaiei colare.

O propor ie de 68,7% din totalul populaiei colare a studiat în urban în anul colar 2005–2006. Mediul rural este puternic dezavantajatcomparativ cu cel urban în ceea ce privete condiiile de desf urare aactivitilor de educaie, în principal, din cauza dotrilor precare i inegale alipsei personalului calificat, a izolrii i dificultilor de informare icomunicare. În general, performanele sistemului naional de educaie seevalueaz pe baza rezultatelor activitii educaionale, utilizându-seindicatori statistici precum numrul absolvenilor, numrul elevilor promovaii gradul de promovabilitate, situaia colar a elevilor promovai dupmedia general obinut, numrul elevilor declarai repeteni i rataabandonului colar. La nivel de sistem, în intervalul 2000–2006, numrulpopulaiei colare i al unitilor colare în funciune a sczut continuu, cudiferenieri i oscilaii pe niveluri educaionale.



113

La sfâr itul anului colar 2004-2005, cel mai mare numr deabsolveni se înregistra în învmântul gimnazial (peste 265 mii persoane).

Rata abandonului colar, în anul de învmânt 2005-2006, a fosturmtoarea:

- în învmântul primar i gimnazial.......................... 1,7%, din care:- în învmântul primar............................................. 1,3%- în învmântul gimnazial........................................ 2,0%.

Rata abandonului colar în învmântul primar i gimnazial a crescutde aproape trei ori în anul colar 2004-2005 fa de anul 2000-2001:Comparativ cu anul colar precedent, rata abandonului colar a fost în anul2004-2005 de 1,1 ori mai mare. În aceeai perioad s-a înregistrat oreducere la 4,1% a ratei abandonului pentru nivelul secundar i superior

(liceal i profesional). În privina accesului la educaie nu exist dispariti între sexe. Este de remarcat faptul c nu exist diferene mari – pe sexe –nici în ceea ce privete rata abdandonului (de exemplu, 1,9% masculin,1,4% feminin în învmântul primar i gimnazial), iar pe medii de reziden,rata abandonului este mai ridicat pentru toate nivelurile de educaie. Astfel, în anul colar 2004-2005, rata abandonului în mediul rural a fost de 1,8% în învmântul primar i gimnazial (comparativ cu 1,5% în mediul urban).

În profil teritorial, în anul 2004-2005, s-au remarcat prin rate mari aleabandonului colar: Bucureti-Ilfov (2,8% în mediul urban), Regiunea Vest(2,6% în mediul urban) i Regiunea Centru (2,3% în mediul rural).

De la an la an, indicatorii sociali privind evoluia numrului de elevi istudeni devin tot mai polarizai: pe de o parte, crete numrul celor careabsolv învmântul superior sau învmântul preuniversitar, dar i

numrul celor care abandoneaz coala începând cu învmântulobligatoriu i terminând cu elevi de liceu, muli dintre acetia din urmabandonând coala pentru a pleca s munceasc în str intate.

În învmântul primar i gimnazial gradul de promovabilitate, lasfâr itul anului colar 2004-2005, a fost de 96,4% (97,1% în primar i 95,7% în gimnazial), 50,8% dintre elevii promovai din învmântul primar igimnazial fiind de sex masculin.

Din cercetarea ICCV privind „Condiiile de via ale familiilor cu copiidin România (2006-2007)” a rezultat c, în general, prinii copiilor de0-14 ani cred c pregtirea colar a copiilor este determinant pentrureuita în via a acestora. Pe o scal a importanei pregtirii colare înreuita în via a copiilor definit în zece trepte, cele mai multe r spunsuris-au poziionat în jurul treptelor 9-10. Cu toate acestea, credem c se

impune o oarecare rezerv în interpretarea unor asemenea r spunsuri,deoarece este posibil ca, în unele cazuri, ele s exprime nu atât o



114

convingere autentic cât un grad ridicat de conformism social. Acest fapteste susinut oarecum i de opiniile unor cadre didactice referitoare laviitorul copiilor. Numeroi profesori i învtori au evocat decepia tinerilor din generaiile ce caut întâia oar un loc de munc i care, în cazul fericitcând gsesc, „nu au sigurana locului de munc”. Unii dintre ei s-au referit ila tinerii care „dei au terminat o facultate, lucreaz la bazar” (Todireti, judeul Suceava). Asemenea consideraii genereaz i întrebri de genul“oare problema real este sigurana locului de munc sau lipsa unor locuride munc variate, adecvate pentru diferite calificri i competene?”

În esen, problemele ce vizeaz accesul copiilor la sistemul naionalde educaie, semnalate de prinii intervievai sunt: 1) numrul insuficient degr dinie; 2) resursele financiare insuficiente ale familiei cu copii de vârst

colar („foarte greu se ine un copil în coal în ziua de azi”). Referitor lagr dinie, pe lâng numrul lor insuficient, a fost menionat i lipsagr dinielor cu program prelungit i dorina ca în gr dinie s se învee ilimbi str ine („la gr diniele de stat existente este ca pe vremea noastr , nuse fac limbi str ine”). Printre problemele sistemului de educaie nu au fostsemnalate, de ctre prini, nemulumiri majore cu privire la calitatea proce-sului de învmânt sau calitatea cadrelor didactice (spre deosebire denumeroasele nemulumiri fa de calitatea activitii din serviciile medicale).

În ceea ce privete opiniile cadrelor didactice intervievate, acesteas-au referit la urmtoarele probleme existente în sistem:

influena dificultilor financiare, pe de o parte ale familiilor, iar pe dealt parte ale colilor, asupra frecvenei i rezultatelor colare alecopiilor;

calitatea relaiei coal – familie; rolul familiei în educaia copiilor.

De regul, dificultile financiare ale familiei afecteaz negativ frec-vena i rezultatele colare ale copiilor, unele familii aflate într-o asemeneasituaie fiind mai puin interesate de educaia colar a copiilor lor; uniidintre acetia chiar pretind copiilor mai mari (13-14-15 ani) s lucrezepentru a suplimenta veniturile familiei; totui exist i copii din familii cuprobleme financiare care, dei mai lipsesc de la coal (deoarece nu dispunde îmbr cminte/înclminte adecvat mai ales pe timp de iarn) suntpreocupai de coal i obin rezultate colare mulumitoare.

Dificultile economice ale colilor se resimt în domeniul înzestr riiprecare a colilor cu laboratoare, materiale didactice sau cu calculatoare, înigienizarea incintelor i în înclzirea acestora pe timp de iarn. Asemenea

cazuri au fost semnalate îndeosebi în mediul rural, dar i în unele coli de lamarginea oraelor.



115

Relaia coal-prini în opinia cadrelor didactice intervievate este decele mai multe ori constructiv, dar exist i remarci ce indic uneleprobleme sesizate de prini, precum i unele modaliti discutabile de aintra în relaie cu prinii, din partea profesorilor („adesea, ne întâlnim pestrad cu prinii i aa ajungem s le spunem problemele”, tef neti, judeul Arge). Cadrele didactice ar dori ca prinii copiilor s dovedeascun spirit de iniiativ mai accentuat i s se implice mai masiv în rezolvareaunor probleme ale colii”. Din partea cadrelor didactice nu au lipsit niciremarcile de genul: „ar trebui s ne ocupm întâi de educaia prinilor iapoi de cea a copiilor”.

Dei în general remarcile autoevaluative lipsesc, în general, dinopiniile cadrelor didactice intervievate, am reinut opinia unui cadru didactic

din Râmnicu Srat: „cred c muli dintre noi, profesorii, tr im înc în cea.Pentru c înc nu contientizm ce se vrea de la aceti copii. Lucr m tot însistem tradiional, teoretizant, i astfel copilul se trezete în clasa a VIII-a într-o lume str in fa de ceea ce i s-a spus la coal. Ar fi nevoie i de odimensiune a aprofundrii i aplicrii directe, de ctre elevi, a cunotinelor teoretice”. Alte cadre didactice (din oraul Clrai) sunt de prere c „nuare coala puterea de a ameliora deficitul de educaie, acolo unde el estemasiv în familia de provenien”. Asta deoarece educaia are nenumraideterminani i implicaii multiple. Incidena ei poate fi abordat din diverseperspective, precum mobilitatea social în raport cu educaia/ocupaiaprinilor sau cu calitatea vieii în familia de provenien, cu dreptul laeducaie i egalitatea anselor.

Este societatea româneasc o societate de tip meritocratic (în caredoar diploma influeneaz statutul social)?” De obicei, în societileindustriale dezvoltate exist dou tipuri de structuri sociale: o structur meritocratic (ce permite mobilitatea social pe baz de merit personal) i ostructur a ereditii sociale, ce s-a perpetuat – sub forme noi, adaptate -din epocile anterioare de tip tradiional. În rile industrializate, de obicei,structurile meritocratice se suprapun ori se cupleaz cu structurile socio-politice dominante, care întotdeauna exceleaz în conservarea i protejareaoriginii sociale, respectiv a ereditii sociale. În acest sens, cum putemcaracteriza societatea româneasc? Sau, care este în societatearomâneasc corelaia dintre originea social i destinul social?

Cei mai muli autori apreciaz c, în general, în România a avut locun proces de scdere a importanei motenirii sociale (mai ales în aniicomunismului) i a crescut importana criteriilor universaliste de repartizarea indivizilor între diferite statute sociale. Acest fapt este i expresia

fenomenului de modernizare a societilor industriale.



116

Asemenea întrebri completeaz analiza oarecum cantitativ i liniar a educaiei i a rolului ei din perspectiva condiiilor de via i a calitii vieii,inclusiv pentru familiile cu copii. Identificarea de ctre unii autori a cauzelor inegalitii de anse în subfinanarea sistemului de învmânt românesc i în necesitatea unor cheltuieli educaionale mult mai ridicate (fapt ce adeterminat preluarea acestora, în mare parte, în mod inegal, de ctrefamiliile care i le pot permite) este doar o latur a fenomenului igenereaz întrebri i analize suplimentare, la care nu s-a r puns pân înprezent.

Nimeni nu tie astzi, de exemplu – cât din costurile educaionaletrebuie (este legitim) s fie suportate de familie? Sau ce costuri educaio-nale ar trebui s suporte statul? Nu se tie exact nici care este

responsabilitatea familiei în materie de educaie? i nu în ultimul rând, cumpoate contientiza familia beneficiile colarizrii, înainte ca acestea s semanifeste efectiv?

b) Serviciile medicale

Dup anul 1989, serviciile de sntate public din Româniafuncionau la limita subzistenei, nu atât din cauza mult blamatei structuri/finanri centralizate a sistemului, cât din cauza volumului redus de resursemateriale i umane ce intrau în sistem. Dup ce sistemul a agonizat înstarea respectiv înc vreo opt-nou ani, a fost iniiat un proces reformator, în condiii de finanare (puin spus) insuficient, prin aplicarea unei strategiiintens contestate social.

În final, multe dintre ideile reformatoare menite s schimbe radicalcalitatea sistemului ateapt i astzi, s fie puse în aplicare. Între acesteaamintim ideea revitalizrii asistenei medicale primare (menite s filtrezecererile îndreptate spre asistena secundar /ter iar ), autonomizarea finan-rii sistemului (în raport cu ingerinele repetate i nedorite ale Ministeruluide Finane în acest proces), mrirea ponderii cheltuielilor pentru sntateapublic în PIB de la 2-3% la 6-7%, schimbarea propor iilor dintre cheltuielilemedicinei primare i cheltuielile secundare/ter iare, recuperarea deficituluide înzestrare cu personal medical de toate calificrile, eliminarea corupieiendemice din sistem, restrângerea ariei de inciden a unor boli infecioasecare în Occident sunt eradicate .a.

Toate cercetrile sociale din ultimii ani, care au sondat percepiapopulaiei asupra calitii serviciilor medicale, indic o deteriorare masiv nu

numai a calitii serviciilor, ci i a nivelului de acces la aceste servicii.



117

Sistemul este perceput ca ineficient i corupt. Pentru segmentele depopulaie srace i cu un nivel de educaie mai sczut, toate acestea înseamn o cretere a riscului de excludere de la asistena medicalpublic.

Cele mai sensibile probleme actuale ale asistenei medicale primarederiv din:

prezena neechilibrat în teritoriu a medicilor de familie, ceea celimiteaz accesul la servicii al anumitor categorii de populaie;

deficitele i deficienele majore ale infrastructurii ce deserveteasistena medical primar ;

lipsa personalului calificat i a unor structuri instituionale specializate,

pentru iniierea i susinerea unor activiti preventive; gradul de încrcare extrem de ridicat al medicilor practicani prin

solicitrile a numeroi pacieni (cu mult peste norma zilnic a unuimedic, dar i prin activiti colaterale actului medical);

lipsa personalului calificat pentru acordarea asistenei la domiciliulpacienilor.

Dac ecourile negative ale nemulumirilor – produse de realitileexistente în prezent, în cadrul sistemului medical din ara noastr – nu ar fiatât de numeroase i atât de vizibile social, s-ar putea spune c efectelereformei aplicate pân acum sunt înc incerte.

Totui, dup mai bine de un deceniu de reform, vechile cauze alefuncionrii nesatisf ctoare a sistemului medical din România nu au dis-prut. Mai mult, în prezent s-au adugat factori destabilizatori suplimentari.

Intrarea în vigoare a Legii asigur rilor sociale de sntate, la1 ianuarie 1998, a urmrit teoretic, mrirea volumului resurselor colectatede la populaie în scopul finanrii suplimentare a serviciilor, în vedereacreterii calitiii actului medical i a acceler rii reformei. Într-adevr, prinaplicarea legii amintite, volumul de resurse din sistem a crescut oarecum,dar nu prea mult, deoarece odat cu aceasta, sprijinul acordat anterior debugetul de stat, bugetului sntii s-a diminuat masiv.

În prezent, în România, sunt exceptate de la contribuia la asigur rilesociale medicale doar o serie de categorii sociale care, în mod natural, nupot realiza venituri proprii, cum sunt copiii, militarii în termen .a. Principial,statul, prin bugetul social, trebuie s susin financiar accesul grupurilor vulnerabile la serviciile medicale.



118

Tabelul nr. 45

Indicatori privind serviciile medicale i sntatea populaiei

2000 2001 2002 2003 2004 2005Populaia ce revine la un medic 490 479 476 463 450 456Populaia ce revine la un cadrumediu sanitar 188 186 176 180 178 175Paturi în spitale (la 1000 locuitori) 7,4 7,5 7,5 6,6 6,6 6,6Consultaii pe locuitor îndispensare 2,2 2,5 2,7 2,7 3,1 3,2Numrul unitilor sanitare private: cabinete medicale 4698 5220 5758 64451 72091 74641

cabinete stomatologice 3937 4140 4536 4934 5282 5746 laboratoare2 1699 1695 1593 1608 1726 1945 farmacii i puncte farmaceutice 4454 4401 4360 4427 4860 5279Sursa: Tendine sociale, INS, 2006.Not : 1 = cabinetele de medicin general de specialitate, de familie i alte tipuri de

cabinete medicale;2 = medicale i tehnic dentar .

Serviciile medicale sunt furnizate prin spitale, policlinici, dispensaremedicale, sanatorii, farmacii .a. În perioada 2000-2006, privatizareaserviciilor medicale s-a extins.

În sectorul privat, numrul de policlinici a crescut de la 163 la 219,numrul de cabinete medicale de specialitate a crescut de la 46 la 131, celal cabinetelor de familie a crescut de la 1875 (în anul 2004) la 2007,

numrul cabinetelor stomatologice a crescut de la 3937 la 5746, iar numrulde farmacii i puncte farmaceutice a crescut de la 4301 la 5279.

Serviciul medical de urgen este reprezentat prin câte undepartament în cadrul spitalelor judeene i este prestat în mod curent, încadrul a 38 de spitale (numr insuficient în raport cu numrul cazurilor deurgen). Acestea sunt slab echipate cu aparatur de specialitate (uzatmoral i fizic). În anul 2005, asistena de urgen beneficia de 3.167 deambulane, adic mai puine fa de anul 2000 (3626), care au transportatpeste 1,5 milioane de persoane bolnave i au asigurat asistena medical înpeste 660 de mii de cazuri. Serviciul de ambulan deservete, în special,zonele urbane i r spunde unui apel din urban în medie în 15 minute, întimp ce pentru rural, r spunsul se concretizeaz dup 30-45 de minute.Toate aceste evoluii au avut loc în condiiile în care serviciul de urgen a

înregistrat o descretere a resurselor utilizate i a numrului de activitiprestate în intervalul 2000-2005 (INS, 2006).



119

Efectuarea unor restructur ri logistice prin desfiinarea unor spitale,policlinici, dispensare, reducerea numrului de paturi etc., pe fondul unuideficit masiv de politici socioeconomice i medico-sanitare care limitezeincidena morbiditii, acutizeaz criza instalat deja cu mai muli ani înurm (înc din anii ‘80) în sistemul medical românesc.

Personalul medico-sanitar

Încadrarea sistemului cu personal medico-sanitar (medici,stomatologi, farmaciti i personal sanitar mediu) al unitilor medicale dinRomânia este net deficitar , comparativ cu rile din UE .

Tabelul nr. 46Personal medico-sanitar, în uniti (majoritar) de stat

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005Medici 42371 42339 41547 42538 48150 47388Stomatologi 4983 5057 4873 4919 9907 10249Farmaciti 1588 1490 1371 1275 8763 9283Personal sanitar mediu 111326 11263 113620 109668 121683 123455Personal auxiliar 57344 57608 60673 57884 58904 59199Sursa: Anuarele statistice ale României 2001-2006, INS.

În anul 2003, numrul de medici la 10000 de locuitori era net maisczut în România (19,5) decât în rile UE (în medie 28-29), aceastsituaie agravându-se dup intrarea României în UE ca urmare a emigraieimasive a medicilor. Deficitar este i încadrarea cu personal sanitar mediu. În anul 2003, funcionau 39,9 specialiti la 10.000 de locuitori, în condiiile în

care, de exemplu, în Ungaria erau 86,2 la 10.000 de locuitori, iar în R. Ceherau 97,3 la 10.000 de locuitori. Chiar i în condiiile în care numrul demedici din România era relativ mic, indicatorul personalului sanitar mediu cerevine la un medic prezenta una dintre cele mai sczute valori din Europa(2,o4, în condiiile în care în Ungaria acest indicator era de 2,66, iar în R.Ceh era de 2,76). Numrul de stomatologi la 10.000 de locuitori (4,347),dup creterile înregistrate dup anul 2000, s-a apropiat, în anul 2003, devalorile minime existente în rile UE (Slovacia - 4,376). Numrul defarmaciti la 100.000 de locuitori, în anul 2003, se afla departe de valorileminime aferente rilor din UE (35,86, în condiiile în care valorile cele maisczute în UE sunt 50,59 în Ungaria i 51,52 în Slovacia) (Centrul de Calculi Statistic Sanitar , 2005).

Acordarea unor salarii extrem de mici personalului medical i sanitar s-a meninut pe tot intervalul 1990-2006, nu atât ca urmare a lipsei resur-selor financiare din sistem cât, mai ales, ca urmare a politicilor inadecvatede cointeresare a specialitilor i personalului auxiliar în desf urarea



120

atribuiilor specifice, pe de o parte, i în echilibrarea ofertei de serviciimedicale în profil teritorial, pe de alt parte. Acest fapt a avut i areimplicaii negative mari în ceea ce privete accesul populaiei la serviciilemedicale în anumite zone ale rii i în rural.

Dei peste 40% din populaia rii tr iete în rural, mai puin de 15%din personalul medical deservete trebuinele acestei populaii. Aceasta înseamn c în anul 2003, de exemplu, nivelul mediu de încrcare al unuimedic de familie cu pacieni din rural era de 1736 de persoane, adic cu37% mai ridicat decât în anul 1999. Numrul medicilor activi în rural,raportat la populaie, era de circa cinci ori mai mic decât în urban.

Din perspectiva ofertei de servicii medicale exist diferene regionalenotabile. În profil regional i pe judee, în România se constat mari dispa-

riti în ceea ce privete încadrarea cu medici stomatologi i farmaciti.Dac în anul 2004, se înregistrau 225,52 de stomatologi la 100.000 delocuitori în judeul Timi, în judeul Olt existau numai 36,3. De asemenea,dac în judeul Cluj erau 215,34 farmaciti la 100.000 de locuitori, în judeulClrai se aflau numai 34,93.

Un efect al deficitului de politici de cointeresare material apersonalului medical a fost i acela c, în ultimii ani, a avut loc un adevratexod al specialitilor dinspre sectorul public spre sectorul privat. Astfel,aproape toate categoriile de specialiti din sistemul public au sczut canumr în intervalul 1990-2002: dac în anul 1990, în sectorul public existau6116 de stomatologi, în anul 2002, mai erau doar 4873; dac în anul 1990existau 6068 farmaciti, în anul 2002, mai erau 1371; în acelai interval,personalul sanitar mediu a sczut cu 11,4% pân în anul 2001, înregistrând

o uoar cretere în anul 2002 (de la 111263 la 113620). Acest fenomen aavut loc, pe de o parte, în urma procesului de privatizare a farmaciilor icabinetelor stomatologice, iar pe de alt parte, a raionalizrii severe anumrului de personal sanitar mediu, de ctre factorii responsabili dinpoliclinici i spitale, cointeresai material în acest sens.

Starea de sntate a populaiei

Diminuarea accesului la asistena medical pentru categorii largi depopulaie prin creterea costurilor legale i ascunse ale actului medical,dup anul 2000, ca i în anii ‘90, a generat deteriorarea accentuat aindicatorilor de mortalitate i morbiditate, în special la vârstele adulte. Ratelespecifice de mortalitate cele mai ridicate sunt date de bolile aparatuluicirculator, tumori, bolile aparatului respirator i cele ale aparatului digestiv.

Pentru brbai, înalt relevante au fost i cauzele provenind din leziuniletraumatice, otr viri i alte consecine ale unor cauze externe.



121

Rata mortalitii la nivelul întregii populaii, în anul 2005, ca i în aniianteriori, a fost mai ridicat în rural 15,7‰, decât în urban 11,0‰.Mortalitatea infantil a fost i ea mai ridicat în rural 17,9‰, comparativ cu12,4‰ în urban. În prezent, România ocup înc unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privete morbiditatea i mortalitatea la copii. Dei dupanul 2000 mortalitatea infantil a sczut cu mai mult de 30% fa de anul1989, acest indicator se menine printre cele mai ridicate din Europa. Toaterile în tranziie prezint valori ale mortalitii infantile mult mai sczutedecât cele ale României (sub 8‰) .

România este i ara cu cea mai ridicat mortalitate matern dinEuropa. În ultimii ani, s-au înregistat în jur de 41 de decese ale mamelor la100.000 de nscui vii. Aceste realiti se datoreaz multor factori, întrecare, de prim ordin, sunt un standard sc

zut de via

al popula

iei majoritare

i disfuncionalitile din sistemul medical, survenite pe fondul general alsubfinanrii de lung termen a sistemului.

Tabelul nr. 47Indicatori privind sntatea populaiei

2000 2001 2002 2003 2004 2005Rata mortalitii (la 100000 loc.)pe cauze: boli ale aparatului circulator 701,8 710,6 767,9 762,1 734,8 753,8 tumori 184,0 190,8 198,2 201,0 203,0 297,7 boli ale aparatului respirator 66,1 62,9 70,3 64,7 63,1 61,7Rata mortalitii infantile (la 1000nscui vii) 18,6 18,4 17,3 16,7 16,8 15,0

Rata mortalitii materne (la1000 nscui vii) 32,6 33,8 22,2 30,4 23,9 16,6Propor ia persoanelor de 5 ani ipeste ce nu au ansa ssupravieuiasc pân la 60 de ani 18,5 17,9 18,0 18,2 17,8 17,1Cazuri noi: boli infecioase iparazitare1 la 100000 locuitori 3330,04325,94060,04262.44494,6 3818,2 din care: TBC 105,5 115,4 121,9 116,1 114,3 195,7Cazuri de SIDA la 100000locuitori 36,4 38,3 40,9 42,6 44,1 45,4 din care: copii 30,3 31,5 32,9 33,3 33,5 33,6Sursa: Tendine sociale, INS, 2006.

În mod tradiional, în România, natalitatea este mai ridicat

în rural

decât în urban. Cu toate acestea, mediul rural nu dispune în prezent deinfrastructura i logistica corespunztoare unor servicii de planificare



122

familial, iar în multe localiti serviciile medicale de asistare a sarcinii, anaterii i a nou-nscutului sunt reprezentate destul de slab ori chiar lipsesc.

Astfel se i explic, în bun parte, meninerea unei rate a mortalitiinfantile deosebit de ridicate la nivel naional, comparativ cu valorileexistente în alte ri europene. În rural, în anul 2001, rata mortalitii infantilea crescut, în special datorit mortalitii postneonatale (care a fost de11,2‰ fa de 6,5‰ în urban). Dar i mortalitatea neonatal a fost, în 2001,superioar în rural (9,7‰) comparativ cu cea din urban (9,1‰). Potenialulvital este aproape dublu la sat fa de ora, cum ne arat indicele fertilitiicare atinge 51,55‰ în rural, fa de 28,62‰ în urban.

Incidena morbiditii prezint valori deosebit de ridicate pentruRomânia, comparativ cu spaiul european, la tuberculoz (boala sr ciei i

a subnutriiei cronice), sifilis, hepatit viral i rubeol. Cazurile noi de îmbolnvire prin unele boli infecioase i parazitare, cum sunt: hepatitaviral, tuberculoza, gripa, bolile diareice acute .a., relev în bun parte,deficienele existente înc în cadrul activitilor de transfuzie hematologic,a activitilor de igienizare a spitalelor, policlinicilor etc. precum i în planulinterveniei preventive i al educrii populaiei, ori pentru izolarea operativa premiselor de infecie deja identificate (Anuarul statistic al României 2006,INS).

Trebuie avut în vedere îns faptul c datele de mai jos reflect doar cazurile de îmbolnviri în care, sub o form sau alta, persoanele au avutacces la un medic i, deci, au intrat în evidenele sistemului. Populaia cudiverse afeciuni, care nu a beneficiat de serviciile unui medic este însdeparte de a fi evaluat.

Potrivit datelor PNUD (RDU, 2001), în anul 2000, numai 53% dinpopulaia României utiliza faciliti sanitare adecvate, i doar 58% aveaacces la surse de ap potabil amenajate. In anul 2004, aproximativ 92%din populatia urban i numai 35-40% din populaia rural avea acces lasurse de ap sigure (UNDP, 2006).

Fenomenul de supramortalitate masculin prezent îndeosebi la gru-pele de vârst 20-39 i 40-59 de ani s-a produs i este înc prezent, dincauza unor practici nocive de consum (tutun i alcool) în rândurile brba-ilor (20% din populaie fumeaz - unul din trei brbai i una din zecefemei). Deosebit de mare este numrul fumtorilor foarte tineri (sub 25 deani) – peste 14%. Consumatorii obinuii de buturi alcoolice reprezint15,6% din totalul populaiei, peste o jumtate de litru pe zi consum 3,6%din totalul persoanelor consumatoare de buturi alcoolice tari (INS, 2002,

p. 52).



123

Accesul grupurilor social-vulnerabile la serviciile medicale

Conceptual, excluziunea de la serviciile medicale publice se refer laincapacitatea sau eecul unor structuri medicale specializate de a realiza unnivel echitabil de acces/integrare/incluziune social – în limitele reglemen-trilor în vigoare i ale resurselor economice i sociale alocate, la unmoment dat, acestui obiectiv.

Categoriile sociale ce pot fi regsite cel mai frecvent în rândurilepersoanelor excluse ori cu acces diminuat la diverse servicii medicale sunturmtoarele:

persoanele care dispun de resurse economice (i venituri) reduse:familiile neasigurate cu venituri mici, familiile cu venituri ocazionalesau cele care tr iesc din ajutorul de omaj i asistena social;

persoanele dezavantajate din perspectiva plasamentului rezidenial, în raport cu oferta relevant de servicii medicale: unele familii dinrural, ori din zonele de unde lipsesc serviciile medicale relevante,copiii i tinerii f r familie sau f r domiciliu stabil

persoanele ce întâmpin dificulti în accesarea informaiilor utileprivind oportunitile de asisten existente;

persoanele ce dispun de un statut profesional sau etnic minoritar .a.

Asemenea dezavantaje pot fi cumulate, în unele cazuri.

Unele grupuri cu boli foarte grave (SIDA, hemofilie etc), necesitândtratamente foarte costisitoare, care ar trebui oferite gratuit de ctre stat(potrivit prevederilor legale în vigoare) sunt private adesea de drepturile lor,ca urmare a crizei financiare cronice din sistem. Dei legal ele figureaz ca

beneficiare de gratuiti, de fapt, acestea nu primesc sau primesc par ialmedicaia necesar .

O situaie special exist în ceea ce privete populaia de rromi. Deiunii analiti susin c populaia de rromi nu se confrunt cu probleme desntate diferite de cele ale populaiei majoritare, realitatea este c aceastcategorie social prezint totui unele particulariti în acest domeniu, fie inumai ca urmare a faptului c dispune de un mod de via i un modelcultural diferit de cel al majoritii populaiei i pentru c apare mai frecvent în rândurile populaiei srace. Din cercetrile ICCV asupra calitii vieiipopulaiei de rromi au rezultat unele concluzii ce vizeaz accesul acestorala serviciile medicale. Dintre acestea menionm:

numeroi pacieni de etnie rrom întâmpin mari dificulti în acce-sarea serviciilor medicale publice i în procurarea medicamentelor,

deoarece atât serviciile medicale cât i medicamentele ce suntprevzute a fi distribuite gratuit sunt oferite, de fapt, contra cost;



124

exist disfuncionaliti în programul de funcionare a dispensarelor ipoliclinicilor situate în comunitile locuite preponderent de populaierrom .a;

personalul medical manifest lips de interes în tratarea problemelor de sntate ale pacienilor rromi (în special copii).

O problem deosebit o constituie participarea populaiei rroma lacampaniile de imunizare a copiilor, dei prin Strategia naional de îmbuntire a situaiei rromilor în domeniul sntii, un numr de 140 demediatori sanitari au fost angajai spre a aciona în acest sens pe întregulteritoriu al rii.

Lipsa de servicii medicale la nivel comunitar

Limitarea accesului populaiei (s

race

i chiar non-s

race) la serviciile

medicale are loc din cauza siturii ofertei de servicii medicale în raport cuinteresele profesionitilor i nu cu cel al beneficiarilor de servicii.

Tabelul nr. 48

Lipsa unor servicii medicale la nivel comunitar, în anul 2003

Nivel naional Urban RuralNon-sraci

S-raci

TotalNon-sraci

S-raci

To-tal

Non-sraci

S-raci

To-tal

Lips servicii desntate înlocalitate 5 11 7 - - - 14 17 15Lipsa farmaciei înlocalitate 14 28 18 0 1 0 38 41 40Sursa: România, Raport de evaluare a sr ciei, Banca Mondial, 2003, p.18, vol. I.

Observm ponderea deosebit de ridicat a populaiei din rural, îndeosebi a celei srace, care reclam lipsa serviciilor de sntate dinlocalitate. Absena unor farmacii este perceput îns chiar mai pregnantdecât lipsa unor dispensare sau policlinici.

Problema corupiei din sistemul serviciilor medicale publice, motenit înc din vechiul sistem, se dovedete extrem de rezistent, cât vremesalarizarea, dar i nivelul de contiin al personalului medical nu seschimb. Dificultile economice mari ale unor categorii sociale consistente,produc efecte în planul limitrii accesului la serviciile medicale i princorelarea acestora cu insatisfacia i perspectiva general a personalului

medical asupra sistemului i asupra statutului su social-economic. Înprezent, a solicita serviciile medicale publice presupune, chiar i pentru



125

populaia asigurat medical, a cheltui sume suplimentare destul deconsistente, dup caz, pentru achitarea onorariului medicului care, chiar dac nu este instituit formal, condiioneaz strict calitatea serviciilor. Încazul internrii într-un spital, cheltuielile pot atinge cifre prohibitive,deoarece dac nu-i primete stimulentul economic, personalul spitalelor (începând de la medicii specialiti pân la ultimul îngrijitor) nu funcioneaz. Apoi, se pune problema cumpr rii medicamentelor. În spitalele unde, înprincipiu, medicaia se finaneaz pe principiul asigur rilor medicale,numeroase medicamente, pentru a deveni disponibile, trebuie achiziionatecontra cost de ctre pacient, din afara spitalului (sau de la sursele informaledin interiorul spitalelor).

c) Sistemul na ional de asisten social Categorii sociale destul de larg reprezentate astzi în ara noastr

dispun de un statut socioeconomic, care atunci când nu este deja extrem deprecar, este puternic ameninat prin diferite categorii de riscuri. În principiu,pentru aceti oameni, sistemul naional de asisten social, prin interveniasa, ar trebui s ofere o soluie de depire a strii lor de vulnerabilitate, princonstruirea unor situaii sociale superior echilibrate.

Sistemul naional de asisten social reprezint un complex deinstituii i prestaii sociale a cror raiune de existen este de a r spundela nevoile sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitilor pentru ca acestea s poat depi anumite situaii dificile, pentru prezer-varea autonomiei i proteciei persoanei, pentru prevenirea marginalizrii i

excluziunii sociale i promovarea incluziunii sociale. Instituiile respectivecontribuie astfel la dezvoltarea capacitilor individuale i colective desatisfacere a nevoilor sociale, la creterea calitii vieii i promovareacoeziunii sociale. Interveniile sistemului se pot materializa sub form deservicii sau/i beneficii (prestaii) sociale.

Odat cu adoptarea, în anul 2001, a Legii asistenei sociale, reînfiin-atul sistem de asisten social naional, a început s se consolideze,ghidându-i interveniile sociale potrivit conceptelor pe care le-a asimilat, depolitic antisr cie, asistare social preventiv, coeziune social, realizare aunei societi incluzive, dezvoltare a unui model de societate european.

Problemele cu care vin, la serviciile sau direciile de asistensocial din cadrul primriilor, diferite categorii de persoane, sunt extrem dediverse, începând de la violena în familie, pân la imposibilitatea de aachita costul chiriei sau întreinerii, de la necesitatea unor intermedieri aleconflictelor dintre soi sau prini-copii, pân la imposibilitatea de a beneficiade asistena medical gratuit, sau lipsa de locuin.



126

Dreptul la asisten social este garantat, cel puin teoretic, pentru toicetenii care au reedina în România i se acord, dup caz, la cerere (cuprobarea condiiilor de eligibilitate), din oficiu sau prin autosesizarea siste-mului. Serviciile i beneficiile sociale se acord în funcie de situaia benefi-ciarilor, în conformitate cu legislaia în vigoare.

Conceptual, vulnerabilitatea social este definit prin potenialul mrital incidenei unor riscuri sociale sau prin unele consecine nedorite alerelaiilor pe care oamenii le întrein cu mediul în care tr iesc, începând cumediul natural, social, instituional i încheind cu valorile culturale iconcepiile despre existen.

Dincolo de domeniul frustr rilor de ordin material, derivate dinincidena social a fenomenului sr ciei, conceptul de excluziune social

indic pericolul slbirii relaiilor omului cu principalele componente alemediului su de via, prin izolarea sa, în raport cu presupusele beneficiisociale oferite prin reelele publice existente, menite tocmai s favorizezeinser ia fiecrei persoane/familii în comunitatea social. În acest demers,devine lesne de îneles rolul sistemelor de protecie social ce se adreseazpersoanei/familiei în general i familiei cu copii în special, prin intermediuladministraiilor locale sau naionale, ori al organizaiilor internaionale.

Incluziunea social presupune integrarea persoanei în societate prinmai multe dimensiuni ale existenei, cum sunt:

integrarea interpersonal (în familie i comunitate); integrarea social (asigurarea accesului la serviciile publice i sociale

în mod specific fiecrei etape a ciclului vieii umane); integrarea economic (prin facilitarea participrii pe piaa muncii); integrarea civic (prin garantarea drepturilor democratice i juridice).

Consiliile locale ale municipiilor, oraelor i comunelor din Româniaau în subordine servicii de asisten social, care identific trebuinele decompetena asistenei sociale din interiorul comunitilor i le satisfac, înacord cu reglementrile legale în vigoare i în limitele resurselor pe care leau la dispoziie.

Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse definete strategianaional i sectorial de dezvoltare în domeniul social, coordoneaz imonitorizeaz aplicarea acestora, stabilete politicile financiare de susinerea unor programe sociale i exercit controlul asupra acordrii serviciilor iprestaiilor sociale.

Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei este autoritateapublic central care reglementeaz i organizeaz acordarea serviciilor deasisten potrivit principiilor respectrii individualitii fiecrei persoane, alrespectrii libertii de a alege serviciul necesar în funcie de nevoile proprii,



127

al asigur rii accesului la condiii egale de tratament, al asigur rii drepturilor i siguranei beneficiarilor dar protejând simultan interesele comunitare, alasigur rii accesului la informaiile privind drepturile fundamentale, proteciai dreptul la contestaie .a. Acest minister concretizeaz politica de asis-ten social i promoveaz drepturile familiei, copilului, persoanelor vârst-nice, persoanelor cu handicap i ale oricror alte persoane aflate în nevoie.

Dei s-au f cut pai importani în direcia monitorizrii i rezolvriiunor probleme sociale ale populaiei aflate în dificultate - precum reformareai dezvoltarea sistemului de instituionalizare i adopie a minorilor,instituirea venitului minim garantat, legiferarea a o serie de beneficii pentrupersoanele cu dizabiliti .a. România nu dispune înc de o concepiestrategic de dezvoltare a serviciilor de asisten social i cu atât mai puin

de posibilitatea stabilirii unor prioriti în acest domeniu (Zamfir E., 2002).Sistemul naional de servicii de asisten social prezint numeroaseaspecte critice. Acestea sunt determinate de insuficiena (în mediul rural sepoate vorbi chiar despre absena total a serviciilor i a) personalului despecialitate, de finanarea insuficient în raport cu incidena social a cazu-rilor relevante i de lipsa de competen i expertiz din domeniu. Mulibeneficiari se plâng de birocraia excesiv din sistem, de calitatea îndoiel-nic a serviciilor, de accesibilitatea relativ redus a beneficiilor sociale.

Ageniile specializate de protecie a copiilor apar inând MMSSF,ageniile de asistare a persoanelor cu dizabiliti, ageniile de ocupare ichiar direciile judeene funcioneaz în condiii de deficit cronic de resurseumane calificate, în timp de centrele de plasament pentru copii i centrelepentru vârstnici sunt înc inadecvat înzestrate cu personal, supra

medicalizate i birocratizate. În cadrul unitilor din cadrul Ministerului Sntii exist o situaiesimilar . Spitalele de boli terminale nu dispun de asisten ii sociali absolutindispensabili, aspectele sociale ale serviciilor de sntate fiind aproapetotal ignorate. Situaii similare sunt i în cadrul altor ministere, precum suntMinisterul de Justiie, Ministerul Educaiei i Cercetrii .a.

Pe lâng deficienele de ordin structural i de înzestrare cu tehnic ipersonal, o problem a sistemului este subfinanarea lui cronic. Acordareaunor ajutoare financiare – iar mai de curând a venitului minim garantat, ceeste totui departe de a fi garantat – a fost i este destul de fluctuant iinconsistent.

Beneficiile (prestaiile) sociale sunt msuri de redistribuie financiar destinate persoanelor sau familiilor ce întrunesc condiiile de eligibilitate

prevzute de lege. Prestaiile sociale cuprind: alocaii familiale, ajutoaresociale, indemnizaii, faciliti de plat a unor cheltuieli obligatorii.



128

Alocaiile familiale se acord familiilor i au în vedere naterea,educaia i întreinerea copiilor, potrivit Legii nr. 61 din 1993 (alocaia de statpentru copii), Legii nr.115 din 2006 (alocaia pentru nou-nscui), OUGnr.105 din 2003 (alocaia monoparental i alocaia complementar ), Legiinr. 272 din 2004 (alocaia de plasament).

De alocaia familial complementar , în condiiile OUG nr. 105/2003i HG nr. 1539/2003, beneficiaz familiile formate din so, soie i copii învarst de pân la 18 ani, aflai în întreinerea acestora, care locuiesc împreun. Alocaia familial complementar se acord lunar familiei, dacaceasta realizeaz venituri nete lunare pe membru de familie de pân la176 lei. Cuantumul alocaiei familiale complementare este de:

36 lei pentru familia cu un copil; 42 lei pentru familia cu 2 copii; 47 lei pentru familia cu 3 copii; 52 lei pentru familia cu 4 sau mai muli copii.

De alocaia pentru familia monoparental beneficiaz familiile formatedintr-un adult (persoan singur ) i copiii în vârst de pân la 18 ani, carelocuiesc împreun cu acesta i sunt în întreinerea lui. Prin persoansingur se înelege persoana care se afl în una dintre urmtoarele situaii:este necstorit; este vduv; este divor at; al crei so/soie estedeclarat/declarat disprut/ prin hotrâre judectoreasc; al crei so/soieeste arestat/arestat preventiv sau execut o pedeaps privativ delibertate i nu particip la întreinerea copiilor; a fost numit tutore, i s-au încredinat ori dat în plasament unul sau mai muli copii, cu excepiaasistentului maternal profesionist. Alocaia de susinere se acord lunar

familiilor dac realizeaz venituri nete lunare pe membru de familie de pânla 176 lei.

Cuantumul alocaiei de susinere este de: 52 lei pentru familia cu un copil; 62 lei pentru familia cu 2 copii; 70 lei pentru familia cu 3 copii; 79 lei pentru familia cu 4 sau mai muli copii.

Stabilirea eligibilitii solicitanilor alocaiei familiale complementaresau a alocaiei de susinere, se efectueaz în urma unei anchete sociale.

Prin Legea nr. 482/2006, se acord gratuit, o singur dat, pentrufiecare copil nou-nscut un trusou ce cuprinde haine, lenjerie i produse de îngrijire necesare nou-nscutului, în cuantum de 150 lei.

În România, prin HG nr. 4/2007 a avut loc corectarea limitelor devenituri i indexarea cuantumului alocaiei familiale complementare i a



129

alocaiei de susinere pentru familia monoparental. În conformitate cuprevederile art.12 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.105/2003privind alocaia familial complementar i alocaia de susinere pentrufamilia monoparental, aprobat cu completri prin Legea nr. 41/2004,limitele de venituri i cuantumul acestor alocaii se corecteaz anual, înfuncie de evoluia preurilor de consum i se aprob prin hotrâre aGuvernului. Cuantumurile actuale ale alocaiei familiale complementare iale alocaiei de susinere pentru familia monoparental, precum i limitelede venituri nete lunare pe membru de familie – pân la care se acordaceste alocaii – au fost stabilite conform prevederilor Hotrârii Guvernuluinr.1763/2005 privind corectarea limitelor de venituri i indexareacuantumului alocaiei familiale complementare i al alocaiei de susinerepentru familia monoparental.

Prin HG nr. 4 din 2007, se stabilete creterea cu 4,5% (indicele decretere a preurilor de consum prognozat pentru anul 2007) a cuantumu-rilor alocaiei familiale complementare i ale alocaiei de susinere pentrufamilia monoparental, precum i a limitelor de venituri nete lunare pemembru de familie pân la care se acord aceste alocaii, începând cu lunaianuarie 2007, dup cum urmeaz:

limita de venituri nete lunare pe membru de familie pân la care seacord alocaia familial complementar se corecteaz de la 168 leila 176 lei. Cuantumul alocaiei familiale complementare se majoreazastfel: pentru familia cu un copil de la 34 lei la 36 lei;

pentru familia cu 2 copii de la 40 lei la 42 lei;

pentru familia cu 3 copii de la 45 lei la 47 lei; pentru familia cu 4 sau mai muli copii de la 50 lei la 52 lei;

limita de venituri nete lunare pe membru de familie pân la care seacord alocaia de susinere pentru familia monoparental secorecteaz de la 168 lei la 176 de lei. Cuantumul aloca iei desusinere pentru familia monoparental se majoreaz astfel:

pentru familia cu un copil de la 50 lei la 52 lei;



pentru familia cu 4 sau mai muli copii de la 76 lei la 79 lei.

Ajutoarele sociale se acord persoanelor sau familiilor aflate în

dificultate, ale cror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de via, în urma unui proces de evaluare a situaiei sociale, prin



130

anchet social sau alte instrumente specifice. Între acestea menionmajutoarele de urgen potrivit Legii nr. 416/2001 (venitul minim garantat),OG nr. 57 din 2006 (pentru înclzirea locuinei cu energie termic i gazenaturale), OUG nr. 107 din 2006 (pentru înclzirea locuinei cu lemne),OG nr. 91/2005 (ajutor pentru instalarea centralelor termice). Prin Legeanr. 245/2003, populaiei cu mijloace economice sub un anumit plafon, i seacord ajutor pentru înclzirea locuinei, pe perioada ianuarie-martie, osingur dat, pentru toate cele trei luni, unele faciliti pentru plata energieitermice (OUG nr. 107/2006). De ajutorul pentru înclzirea locuinei culemne, crbuni sau combustibili petrolieri, beneficiaz familiile i persoanelesingure ale cror venituri se situeaz sub 500 lei pe membru de familie,precum i familiile i persoanele singure beneficiare ale ajutorului socialstabilit în condiiile Legii nr. 416/2001, care utilizeaz pentru înclzirealocuinei lemne, crbuni, combustibili petrolieri.

Indemnizaiile i facilitile de plat se acord persoanelor ajunse însituaii de dificultate, pentru meninerea incluziunii sociale a acestora i asi-gurarea unei viei autonome (indemnizaie de cretere copil potrivit OUGnr. 148/2005, indemnizaie HIV potrivit Legii nr. 584/2003); indemnizaiile cucaracter reparatoriu se acord persoanelor i, dup caz, familiilor acestora,care au suferit daune în urma unor evenimente sociopolitice sau legate de ca-tastrofe i calamiti naturale, recunoscute prin lege. Persoanele cu deficienefizice, senzoriale, psihice sau mentale beneficiaz de ajutoare speciale.

Deciziile privind acordarea prestaiilor sociale se adopt în funcie deconcluziile evalurii contextului familial; nivelul veniturilor solicitantului sauale familiei acestuia; condiiile de locuire ale solicitantului; starea desntate i gradul de dependen a solicitantului.

Prestaiile sociale se distribuie de ctre autoritile administraieipublice centrale sau locale, în acord cu prevederile legislaiei în vigoare, înbani sau în natur , din bugetul de stat ori, dup caz, din bugetul local.

Concluzii

Cele mai vulnerable familii cu copii din România se regsesc înrândurile: familiilor srace, familiilor disfuncionale, familiilor monoparentale,familiilor cu muli copii, familiilor rurale i periurbane, familiilor de rromi,familiilor cu copii cu dizabiliti sau cu copii bolnavi de HIV/SIDA.

Din perspectiv sistemic, dificultile de acces la o serie de servicii iprograme publice reintegrative genereaz o serie de cercuri vicioase îndomeniul social. Pe de o parte, resursele i capacitile umane de care estenevoie pentru recuperarea social a celor aflai în dificultate au fost i suntsever subestimate. Pe de alt parte, serviciile existente sunt administrate



131

pornind de la resursele existente i nu de la nevoile sociale existente,beneficiile fiind slab focalizate social i adesea ineficace.

În general exist o lips de servicii comunitare adresate trebuinelor familiei cu copii, o lips a serviciilor preventive, dar i a celor restaurative.

Serviciile de sntate i cele de educaie, discrimineaz sensibil per-soanele cu dizabiliti în materie de acces, dar i de calitate a tratamentului.Sistemul public de servicii sociale adresate persoanelor vulnerabile, exclusesau discriminate social nu a ajuns înc la un echilibru între: serviciilesectoriale i cele intersectoriale; serviciile preventive i cele restaurative;suportul financiar acordat i asistena social solicitat; serviciile medicalei serviciile psihosociale; serviciile centrate pe familie i serviciile ce ofer soluii alternative în afara familiei biologice; serviciile centrale i cele

descentralizate.Disfunciile serviciilor sociale deriv din lipsa de personal calificat i

cointeresat în desf urarea activitii de profil, dar i din normele i valorileadverse, iner ia social, sr cia economic i slabele performane aleadministraiei. Toate aceste puncte slabe se stimuleaz i întrein multivocalimentând necontenit starea de disfuncionalitate a sistemului românesc deservicii sociale.

În pofida reformelor operate în sfera serviciilor sociale în anii tranzi ieii a tuturor msurilor de protecie social întreprinse de România, ca efectal eforturilor sale de integrare în Uniunea European, în prezent, vechile imai noile categorii de copii vulnerabili social se menin destul de consis-tente. În anul 2006, categoriile de copii cele mai vulnerabile includeau:

copii abandonai; copii aflai în îngrijirea unor instituii; copii privai de grija printeasc; copii obligai s munceasc (munci grele sau degradante); victimele traficului cu copii; copii care tr iesc sau muncesc pe strad; delincvenii minori; copii discriminai pe criterii etnice; copii bolnavi de HIV/SIDA, sau cu alte dizabiliti.

În primii ani dup 1990, în jur de 100.000 de copii tr iau în instituiirezideniale de ocrotire a minorilor – singura form de protecie disponibil în etapa respectiv. În anul 2006, în instituiile de îngrijire a minorilor se maiaflau înc 77.866 de copii. Având în vedere scderea numrului total de

copii nscui dup anul 1990, se constat c, de fapt, a avut loc o cretere anumrului de copii privai de grija familiei lor naturale. Cei mai muli copii



132

abandonai au aprut pe calea abandonrii lor în materniti i în spitalelepediatrice (circa 9.000 pe an, în anii 2003 i 2004).

În intervalul 2000-2005 numrul copiilor care lucrau pe strad petimpul zilei a crescut, în timp ce numrul celor care tr iau pe stradpermanent a sczut. În jur de 65-75% dintre copiii care lucreaz pe stradpe timpul zilei, se întorc acas pe timpul nopii. În Bucureti tr iau pe strad în jur de 500 de copii (în anul 2004) i sub 1.500 lucrau pe strad doar petimpul zilei.

Numrul actual al copiilor care tr iesc permanent pe strad, la nivelul întregii ri, este în jur de 1.500. Aceti copii sunt puternic expui riscului dea cdea victime ale traficului de persoane, ale exploatrii sexuale sau alerecrutrii în bandele de cer etori.

Un numr de 1.431 de copii români au fost repatria i din str intate înintervalul 2001-2003. Dintre acetia, 231 (25%) au recunoscut deschis cau fost victimele traficului de copii. În jur de 10% din delictele comise înRomânia sunt svâr ite de copii (circa 7.000 anual, de copii între 14-17 ani),tendinele indicând creterea numrului i gravitii delictelor comise. Înpofida faptului c noul „Cod penal” recomand iniierea unor msuri educa-tive pentru recuperarea copiilor delincveni, autoritile prefer în continuaremsurile punitive.

Sr cia, familiile disfuncionale, neînscrierea la coal sunt explicaiilecele mai frecvente pentru comportamentul delincvent al copiilor.

Copiii rromi sunt suprareprezentai între copiii abandonai, instituio-nalizai, care tr iesc pe strad sau delincveni. Rata mortalitii infantile înrândurile copiilor rromi sub cinci ani ca i cea a abandonului colar este

dubl, comparativ cu media populaiei similare de copii din România.La finalul anului 2004, unui numr de 68.805 copii cu dizabiliti li s-au

emis certificate în acest sens, astfel: 5.082 de copii cu dizabilit i minore,16.596 cu dizabiliti medii, 14.857 cu dizabiliti severe i 32.270 cudizabiliti foarte severe. În jur de 86% dintre aceti copii tr iesc acas,

împreun cu prinii lor, iar 10% sunt instituionalizai. Circa 80% dintreaceti copii nu sunt înscrii la coal. Pentru populaia rrom, rata sr cieiera de 77% în anul 2003, adic de trei ori mai mare decât la nivelulmajoritii populaiei.



5. ALTE PROBLEME SOCIALE

Din cercetarea privind ‘Condiiile de via ale familiilor cu copii dinRomânia”, (ICCV, 2006), precum i din consultarea unor surse de date iinformaii colaterale, s-au desprins i alte subiecte de cel mai înalt interes.

5.1. Televizorul i poria zilnic de violen

Datorit extinderii f r precedent a pieei comunicaiilor din ultimeledecenii, multe familii din întreaga lume, chiar i cele care dispun de mijloacedestul de modeste, au acum un acces destul de larg la resursele media. Înconsecin, se bucur de oportuniti noi de informare, de educaie, de îmbogire cultural i chiar de cretere spiritual, oportuniti ce ledepesc pe cele avute de marea majoritate a familiilor în trecut. Totui,aceste mijloace de comunicare, ca orice alt tip de utilitate, pot fi folosite înavantajul populaiei, dar pot s i duneze mult acesteia i mai alesfamiliilor care au în îngrijire copii ce ajung s fie educai de televizor. Esteun fapt larg cunoscut, c mijloacele mass-media constituie spaiul predilectde manevr asupra opiniei publice pentru nenumrate for e social-politice icultural-spirituale, ce se confrunt mai mult sau mai puin explicit, în încercarea de a-i impune opiniile fundamental antagonice. Aceasta ledetermin, în cele din urm, s prezinte o viziune mai mult sau mai pu indistorsionat i distorsionant asupra realitilor economice, sociale sau

culturale, prin intermediul diverselor produse mass-media asupra crora aucontrol prin puterea banilor...

Lumea în care s-au nscut copiii i adolescenii de astzi are tot maipuine caracteristici în comun cu lumea în care s-au nscut prinii i buniciilor. Pe lâng faptul c, la nivel de generaie, aceti copii tr iesc în familiistructurate sensibil diferit de cele ale înaintailor lor (muli sunt nscui înafara cstoriei din mame adolescente, tr iesc în familii monoparentale, auunul sau ambii prini plecai în str intate .a.). Aceti copii tr iesc totui- ca i muli dintre adulii din familiile lor - într-o lume a electronicii, ainformatizrii, a telefoanelor mobile i a mijloacelor audio-video ce abund în mesaje extrem de debusolante pentru tinerele generaii. Cele mai multedintre acestea au o semantic decadent, deoarece fac apologia mascatsau explicit a violenei, a hiperactivitii i consumismului, a câtigurilor facile

i moralei îndoielnice, a înstr

in

rii publicului general în raport cu tot

ce presupun idealurile cretine de îndumnezeire a omului. De fapt, avem dea face cu o adevrat strategie a r ului ce pare s fi pus stpânire pe mij-



134

loacele de comunicare în mas, exercitându-se deopotriv prin publicitate,prin emisiuni de divertisment, prin filme, tiri, emisiuni sportive .a.

Spre deosebire de cei mai muli dintre adulii care urmresc selectivfenomenul mass-media, copiii i adolescenii, a cror personalitate se afl

înc în formare, sunt lipsii de discernmânt i cad uor prad tentaiilor promovate la tot pasul. Cele mai multe tentaii se reveleaz zilnic copiilor itinerilor prin intermediul emisiunilor televizate sau prin internet.

Din cauz c cei mai muli dintre copii nu gsesc pe nimeni acascând se întorc de la coal (prinii atunci când exist sau când nu suntplecai din ar , r mân la serviciu pân seara), copiii au acces necenzurat laorice program televizat i, în general, la orice mijloc de petrecere a timpuluiliber. Cine î i închipuie c avertismentele privind limita de vârsta admispentru urmrirea anumitor programe, va opri vreun copil s-i petreac întreaga zi cu televizorul deschis, se îneal. Pentru o generaie de copii itineri care î i întâlnesc prinii, în cel mai bun caz seara, televizorul sauradioul deschis non-stop constituie nu numai un mijloc de divertismentfoarte la îndemân, ci i „o voce în cas” care, în pofida neînsufleirii sale,ofer totui iluzia unei prezene ce apr copilul sau tânrul de spectrulsingur tii prelungite. Iar faptul c urmrirea unor filme violente devinerutin zilnic, de multe ori asociat cu servirea mesei, cu efectuarea leciilor sau cu vorbitul la telefon, nu mai mir i nu mai sperie pe nimeni. Dimpo-triv, sunt chiar i prini ce se declar extrem de mulumii când î i pot des-f ura unele treburi linitii, în timp ce copilul privete cuminte la televizor.

Efectele unor asemenea fenomene pot s apar neîntârziat sau petermen mai lung, prin explozia comportamentelor rebele i chiar violente alecopiilor în familie, la coal, pe strad, în mijloacele de transport în comun

etc. Este adevrat, asemenea manifestri pot avea i alte cauze decâturmrirea programelor nocive ale mass-media. Cu toate acestea, nenum-rate studii privind psihologia i comportamentul copiilor atest c expunând îndelung copiii la urmrirea unor programe TV (peste patru ore pe zi), cei încauz tind s-i medieze unele diferende, la început cu colegii i prietenii,apoi cu prinii lor i cu lumea din jur, prin mijloace mult mai agresive decâtalii, atât în anii copilriei, cât i la vârstele adulte.

Comportamentul agresiv al copiilor are, desigur, i cauze de genul:expunere la violen în casa printeasc, în grupurile de joac sau întrecolegii de coal; factorii de stres familial i social (lipsa de afeciuneprinteasc, sentimentul excluziunii sau al concurenei între frai, întrecolegi, între prieteni, perceperea unor tendine de excluziune în familie saula coal, lipsa îndelung de acas a prinilor, relaiile tensionate dintreprini sau divor ul acestora, frustr rile induse de contientizarea sr ciei,ridiculizarea de ctre colegi, complexele de inferioritate sau superioritate,abuzurile fizice sau psihologice ale prinilor, consumul de alcool sau de



135

droguri în mediul familial i în anturajul propriu al copiilor i tinerilor,discriminrile pe motive economice, sociale, rasiale, religioase i altele). Nude puine ori, copiii sunt nevoii s suporte un limbaj vulgar, sau chiar trivial,propriu unor medii umane subculturale, în propria familie, în prezenacopiilor mai mari sau a membrilor unor grupuri (gti formate din adolescenii tineri f r ocupaie, ce-i petrec nopile pe str zi, tulburând liniteapublic ori drogându-se în grup, prin parcuri ori pe aleile dintre blocurilediverselor cartiere ale oraelor). Aceti copii i tineri manifest uncomportament antisocial, abuzând de for i de diverse tertipuri ce in deteroarea psihologic, pentru a fura, a tâlhri, a sabota, a escroca sau aamenina pe cei mai mici sau pe cei mai slabi decât ei ori pe cei neavizai înacest sens; adesea au loc i fenomene de atragere sau racolare a altor copiilor i tineri în asemenea anturaje dubioase, ce bântuie prin preajmacolilor, a cinematografelor, a barurilor de zi sau de noapte .a.

Expunerea la violen poate fi suportat deopotriv de elevi i deprofesori, de copii sau de aduli. Asemenea cazuri au fost deosebit demediatizate de-a lungul ultimilor trei ani în mass-media din România.

În general, copiii imit aciunile prinilor, prietenilor sau pe cele aleeroilor din filme, mai ales când acelea au o conotaie antisocial i sunt, cutoate acestea, recompensate prin atenia i aprecierea unor persoane cedein o aparen de autoritate, dar, de fapt, sunt deczute spiritual i lipsitede moralitate. Cu cât copiii i tineriii vor asista la mai multe scene deviolen, cu atât acestea vor fi acceptate mai uor în viaa real proprie,integrându-le treptat în concepia lor asupra normalitii relaiilor sociale. Astfel vor deveni tot mai lipsii de sensibilitate, suprairitabili, tot maisuspicioi i amenintori la rândul lor, deoarece a fi amenintor constituie

un mod de aprare, mai ales pentru cei care se ateapt ca, la cel mai micprilej, cei din jur s reacioneze violent.

5.2. Violena în familie

Violena în familie constituie o surs de suferin intens pentru multefamilii din România, fiind un fenomen destul de larg r spândit, în orice cazmult mai larg decât o arat, în general, diverse cercetri sociale, deoarecemulte fapte violente r mân neînregistate în statisticile poliiei, ale ONG-urilor specializate în protejarea celor ce au suportat diverse abuzuri, ale spitalelor sau în alte statistici. Din punct de vedere juridic, violena în familie constituieun delict destul de grav, sancionat în funcie de consecinele sale sociale.Poate fi considerat violent orice act vtmtor, fizic sau emoional, care arela baz

o inten

ie agresiv

i se manifest

între membrii unei familii. A

adar,

violenele pot lua multe forme, începând de la abuzul verbal i fizic, pân lainterzicerea accesului la resursele necesare existenei, izolarea social,



136

adresarea unor ameninri sau atacuri ce se pot finaliza prin r nirea, îmbolnvirea sau chiar decesul victimei.

Din perspectiva rolurilor existente într-o familie, poate deveni victimoricare dintre membrii, dei muli ani pân de curând s-a crezut c feme-ia/mama i/sau copiii ajung cel mai adesea s suporte diverse agresiuni.

Numeroase cercetri sociale relev c atunci când o familie parcurgesituaii dificile – caracterizate prin manifestarea violent a unuia sau altuiadintre membrii si – aceasta devine mai puin deschis spre realizarea unor contacte sociale cu familia lrgit, prietenii, colegii sau vecinii. Asemeneafamilii devin tot mai retrase social, cei în cauz evitând astfel unele atitudinistigmatizatoare din partea celorlali.

Persoanele violente, indiferent dac este vorba despre aduli, tinerisau adolesceni, au în comun o limitare sever a vocaiei de a comunica înmod uman.

Pentru sprijinul victimelor violenei domestice exist organizaii/refugiice ofer protecie în caz de urgen i adpost temporar, sfaturi, informaiii o serie de alte servicii confideniale i gratuite.

5.3. Copii alcoolici, fumtori i consumatoride droguri

În ultimii ani, în multe localiti din ar , i în special din mediul rural, în apropierea unor coli i licee, barurile s-au înmulit, chiar dac legeainterzice acest lucru. Când vreun ziarist mai îndr zne face vâlv asupraacestui aspect, cei în cauz pltesc câteva amenzi, dup care lucrurile

r mân mai departe la fel. Diver i reprezentani ai mass-mediei lanseaz înmod repetat semnale de alarm în legtur cu amploarea pe care consumulde buturi alcoolice, tutun i droguri a luat-o în rândurile copiilor i tinerilor. În general, sunt aduse la cunotina opiniei publice unele cazuri de copiiajuni la spital în com alcoolic, din cauza îndemnurilor diver ilor membride familie lipsii de simul responsabilitii sau a lipsei de supraveghere dinpartea prinilor.

În anul 2006, un grup de specialiti de la Organizaia «Salvai Copiii»af cut un studiu referitor la consumul diverselor tipuri de droguri, pe uneantion de elevi din clasele a IX-a i a XII-a. Aproape 60% dintre subieciirespectivi au declarat c sunt consumatori de alcool; dintre acetia 6,5% au început s bea de la vârsta de 8–9 ani, 13,5% de la 10–12 ani, iar 38 la sutde la 13–15 ani. Unii dintre ei au spus c înc de la vârsta de 5 ani au început s guste din tot felul de licori alcoolice. Nivelul mediu al consumuluide alcool este influenat de preul buturilor i de legile ce reglementeazvânzarea acestora. Copiii consumatori provin din familii cu antecedente mai



137

mult sau mai puin serioase în domeniu. Pentru unii dintre copii, de vineste anturajul, grupul de prieteni sau alte persoane ce ofer asemeneamodele de comportament.

În zona Sucevei, în ultimii ani, medicii de la Spitalul Judeean deUrgen "Sfântul Ioan cel Nou" se confrunt, din ce în ce mai des, cuintoxicaii alcoolice în rândurile copiilor i adolescenilor. Dac în cazulunora evenimenul respectiv constituie doar un accident, pentru alii, stareade beie devine treptat un mod de via.

5.4. Cei 60.000 de „copii ai strzii”

Aceti aa numiii „copii ai str zii” nu sunt de fapt numai copiii acelor

familii care au euat în mod vizibil demersul lor de a accede la o vianormal, ci sunt copiii istoriei României din ultimii 17 ani, cu toate ezitrile inereuitele ei.

Tabelul nr. 49Copii aflai în îngrijire rezidenial (la 10.000 de locuitori),

cu vârste între 0-17 ani (ri cu rate ridicate)

Anul 1997 Anul 2002Numr în anul

2002R.Ceh 83,4 95,9 19.000Lituania 77,3 91,0 7.300România 95,9 90,9 43.000Bulgaria 141,0 83,1 12.100Letonia 58,4 71,9 3.500

Polonia 75,1 68,7 59.500Sursa: UNICEF, 2004 Monitorul Social Innocenti.

Este adevrat, existena unor copii ai str zii genereaz o problemsocial în multe ri ale lumii, dar în puine ri din UE, acetia sunt maimuli decât în România. Referindu-se la situaia social a acestor copii,unele publicaii de specialitate afirm c aceasta “necesit soluii adaptatei o atenie deosebit în conceperea politicii europene i la nivelul fiecruistat în parte, în vederea combaterii sr ciei i a excluziunii sociale„(EFSCW, 2004). Ne permitem totui s remarcm faptul c nu toi copiii dinfamiliile srace sau excluse social se afl pe strad, deci cauzele pentrucare unii se afl totui pe strad sunt de fapt altele.

Dei numrul de copii ai str zii, este în general, dificil de estimat, se

pare c în ara noastr acesta oscileaz între 5000 i 60000. Unii dintrecopiii f r cmin sunt fugii de acas. Cei mai muli îns fug din instituiile de îngrijire rezidenial i migreaz dintr-un ora în altul (EFSCW, 2004).



138

În intervalul 1997-2002, numrul copiilor din centrele rezidenialeromâneti a sczut cu 43,8%, iar în intervalul 1998-2002, numrul copiilor aflai în asisten maternal sau în îngrijirea unor familii extinse a crescut cu86% (UNICEF, 2004).

5.5. Influenele consumismului i presiuneapsihologic exercitat de copii asupra prinilor

O caracteristic a epocii (post)moderne a fost i este accesul tot mailarg al copiilor, chiar i din familiile care nu sunt chiar foarte înstrite, la oserie de bunuri i servicii emblematice pentru stilurile de via de tipconsumist. Adesea, în tendin

a de a imita sau chiar dep

i performan

ele

afiate mai mult sau mai puin ostentativ de ctre acetia, muli dintre ceilalicopii manifest obiceiul de a insista pe lâng prini, pentru a li se satisfacedorinele ce se pot dovedi uneori extrem de costisitoare (cumprarea unor obiecte vestimentare de firm, telefoane mobile, jocuri electronice,calculatoare tot mai sofisticate, jucrii pentru petrecerea timpului liber saualte obiecte).

“Când apuc s-mi cear câte ceva ce a mai vzut el pe la ali copii,biatul meu m piseaz continuu, pân când, s scap de gura lui, las altenevoi, i-i cumpr!" (mam, 28 de ani, un copil de 8 ani, din Bucureti).

Din spusele multor prini rezult c insistena exagerat a copiilor semanifest nu numai atunci când este vorba despre unele achiziii deobiecte, ci i în cazul altor dorine: "Te rog, te rog, te rog, las-m s mduc cu copiii la meci!" sau "dac nu m mai lai la televizor, s tii c nu

mai mnânc!!" "Vreau s mai stau afar cu copiii...” (dei s-a întunecatdemult) .a.". Astfel, lucruri care la început pot fi simple capricii, pot sfâr i prin a

deveni „un capt de ar ”, cu rolul cert de a se impune prinilor, eventualchiar prin mici acte de antaj, voina de fier a copiilor. Când unele cereri li serefuz totui, în pofida insistenelor, copiii încep s plâng zgomotos,demonstrativ, pe un ton devastator, pentru a înfrânge în acest mod oricerezisten.

Când iau act de perseverena îndelung în refuz a prinilor, copiii potdeveni chiar violeni în limbaj sau gestic, lsându-i lucrurile în dezordinesau deteriorându-le în mod intenionat. Astfel îneleg ei s-i pedepseascprinii în care vd (cel puin momentan) nite redutabili opresori. Asemenea situaii sunt mai frecvente decât ne place s credem, de vremede tot mai muli prini se plâng, în acest sens, de copiii lor.



6. CE ESTE DE FCUT

6.1. Soluii economice actuale i poteniale

Progresul social al unei ri nu este atestat prin creterea averilor celor bogai, ci prin asigurarea minimului necesar al celor ce au prea pu in,afirma, pe bun dreptate, F.D. Roosevelt, preedintele Americii, în anul1937(Human Development Report, 2005, UNDP).

Judecând dintr-o asemenea perspectiv, este clar c în România deastzi sunt înc multe de f cut i de schimbat în aceast privin. În toi anii

tranziiei, ca i în prezent, situaia economic a populaiei din România afost una dintre cele mai polarizate din rile europene. Acest lucru indic,desigur, palida noastr înclinaie natural, ca naiune, spre atingerea uneiechiti sociale suficient de cuprinztoare încât, nicio familie cu copii s numai cunoasc înfometarea cronic, lipsa de adpost sau excluderea de launele servicii sociale de baz cum sunt educaia i sntatea.

i orice justificare s-ar putea invoca pentru actuala stare de lucruri, încare atât de multe familii cu copii tr iesc în sr cie i chiar în sr cieextrem, aceea nu se va putea referi, în niciun caz, la lipsa endemic deresurse sociale, cci numrul relativ mare al anonimilor îmbogii pestenoapte în România, ca i risipa de resurse ce se poate constata la tot pasul în mediul social frecventat de clasa noastr de mari politicieni, VIP-uri,star-uri sau vedete de tot felul, ori de simplii potentai ai conjuncturii

economice extrem de ceoase ce a urmat anului 1989, care î i etaleaz f r jen opulena pe diverse canale de televiziune, constituie doar câteva dintrecontraargumentele f r egal în aceast privin. Am putea spune, maidegrab, c este vorba despre o lips endemic de reacie fa de suferinaomeneasc, poate ca urmare a amputrii oricrui spirit cretin sau umanitar al celor ce se pot regsi cu uurin între cei numii mai sus.

Unii se pot întreba, desigur, de ce atunci când cutm soluii dediminuare a sr ciei familiilor cu copii, exist puternica tentaie de a negândi la (in)echitate i, nu în cele din urm, la (in)egalitate. Probabil, asta se întâmpl deoarece, dac bogaii sunt foarte bogai, iar sracii sunt foartesraci, explicaia unui asemenea fapt nu rezid neaprat în vreo cauz cear putea legitima blamul social nerostit, dar, cu toate acestea, atât de sonor,adresat celor foarte sraci de ctre cei bogai (mai ales dac este vorbadespre familiile cu muli copii).

Filosofic vorbind, pare greu de explicat pân la capt, cum de existatâtea familii cu (muli) copii care, totui, de-a lungul a mai multe generaii,



140

au persistat fie în sr cie (mai frecvent), fie în bogie (mai rar), deiconjunctura social-economic i politic ce le-a integrat simultan s-aschimbat radical de mai multe ori. În mod cert, resorturile ultime ale lumii încare tr im ne scap în esena lor cci ar putea fi înelese, numai prin acce-sul la realitile cele mai subtile, de ordin spiritual, ce se întrees intim cutoate lumile. Oricum, la nivelul materialitii lumii (pe care muli î i închipuiec o pot explica limitându-se la explorarea domeniului cauzal aparent) via aunei comuniti sociale, presupune totui respectarea acelui „contractsocial” despre care a scris atât de convingtor J.J. Rousseau, înc din anul1762 (reedit., 1964). În orice tip de comunitate, contractul social produceconsecine vizând atât obligaiile celor mai bogai cât i drepturile celor sraci. De aceea, nu pot fi formulate soluii durabile pentru ameliorareasituaiei categoriilor de populaie srace, f r a aborda inechitile i chiar inegalitile social-economice extreme, deoarece, dincolo de anumite limite,acestea sunt, în multe feluri, generatoare de suferin i tensiuni.

Mcar virtual, orice om gândete uneori în termeni ce vizeaz con-ceptul de egalitate. Vrem s fim egali în faa legii (cel puin a celei omeneti,dac cea f cut de Dumnezeu ne cam scap în litera i sensul su), vrems beneficiem de egalitatea libertilor civile, vrem plat egal pentru muncegal, vrem egalitate de anse i, chiar dac nu o mrturisim cu uurin,vrem egalitate cu cei superiori nou, pe un criteriu sau altul, dar nu vrem smeditm mcar la singurul act ce st cu adevrat în puterea i sub controlulnostru: egalitatea cu cei dezavantajai.

Poate asta i explic faptul c muli se complac în credina c nutoate formele de inegalitate sunt injuste, dei ei cunosc atât de puine lucruridespre resorturile ultime, de ordin spiritual, ale inegalitilor dintre oameni.Despre inegalitile privind veniturile, de exemplu, muli afirm c ar filegitime într-o economie de pia funcional, dei i în aceast privin, sepot ridica multe întrebri asupra limitelor pân la care inegalitile exprimcu adevrat un coninut meritocratic (ce st, în fond, la baza legitimitiioricrei inegaliti) i nu un pact politic al celor ce dein puterea.

Specialitii investii cu diverse funcii în cadrul unor instituii socialedin ara noastr îns (din primrii, coli, gr dinie, dispensare, poliie,servicii de asisten social), referindu-se la cauzele cele mai probabile aledificultilor de via ale familiilor cu copii, nu se prea încurc înconsiderente filosofice. Rmânând la suprafaa absolut a realitii sociale,ei au relevat c dificultile de ordin material ale familiilor cu copii pot aveacauze extrem de diverse (Condiii de via ale familiilor cu copii, ICCV,2006). Primii responsabili pentru situaia precar a acestor familii ar fi, în

opinia specialitilor menionai, înii prinii copiilor, deoarece “ei fac preamuli copii, dei posibilitile lor financiare sunt extrem de sczute”, ori „sunt



141

prea lenei i nu vor s munceasc”, ori „nu tiu s-i conduc viaafamilial astfel încât, prin stabilirea corect a prioritilor, s nu ajung încriz major de bani”.

În virtutea experienei i a contactelor directe pe care asemeneaspecialitii le-au avut, în diverse situaii, cu prinii sau cu copiii din familiilesrace, ei apreciaz c principalele probleme ale acestora sunt generate, înspecial, de cronicizarea dezechilibelor existente între nevoi i nivelul extremde redus al resurselor disponibile, ceea ce determin imposibilitateaasigur rii unui trai decent i a unei integr ri sociale normale.

Dar r spunsurile pe care prinii copiilor le-au formulat fa de întrebarea:“Cine credei c este principalul responsabil pentru situaia eco-nomic dificil cu care v confruntai în prezent?“ au pus în lumin o pers-pectiv cu totul diferit a problemei. Fr a-l fi lecturat pe J.J. Rousseau,muli dintre subieci au indicat statul drept principal responsabil pentrusituaia lor economic actual. Cci „instituiile statului au generat actualaconjunctur politico-economic din ar , în care mase largi de oameni suntobligate s emigreze pentru a lucra i a avea ce da de mâncare copiilor”.

La întrebarea “Ce ar trebui f cut pentru rezolvarea/ameliorareaproblemelor economice ale familiilor srace cu copii?“ au fost formulate, înesen, dou tipuri de r spunsuri. Unele având un grad ridicat degeneralitate, au indicat, de exemplu, creterea cuantumului beneficiilor (prestaiilor) sociale adresate familiilor cu copii sau necesitatea creteriiveniturilor prin crearea de locuri de munc mai bine pltite în ar (prinii snu mai fie nevoii s-i lase copiii singuri pentru a munci în str intate).

Cine ar fi dator s fac asta? „Bineîneles, statul i toi cei care s-au îmbogit rapid (i mai ales inexplicabil) peste noapte” – categorii sociale ce

nu difer prea radical în contiinele celor sraci. Alte r spunsuri s-au conturat în funcie de natura concret a proble-melor identificate. De exemplu, faptul c „laptele praf pentru copiii sub 1 anconstituie o cheltuial extrem de mare pentru multe familii cu copii”, în con-diiile în care ar trebui s se acorde gratuit, aa cum este legea (Legeanr. 321/2001) i aa cum se acord în toate rile din UE. De la subieciinotri, ca i dintr-un articol publicat pe internet, cu referire la anul 2006,aflm unele amnunte gr itoare asupra acestei probleme: “Un bebelu dintrei a r mas f r lapte praf. Botoaniul, Iaiul, Bacul i Braovul suntcâteva dintre judeele cu probleme. Anunat iniial ca o dovad a grijiistatului fa de viitorul rii, distribuirea gratuit a laptelui praf pentru copiii învarst de pân la un an, care nu pot fi alimentai natural, a devenit, înultimele dou luni, o adevarat problem în aproape toate judeele rii. ...,programul de distribuire a laptelui praf are ca scop prevenirea anemieigrave la sugari care, instalat în primii ani de via, poate declana maitârziu diverse boli. Ordinul MSF care stabilete dreptul la gratuitate i scopul



142

programului prevede i obligaia MSF de a susine financiar aciunea. Dacteoretic, ordinul este ireproabil, practic, aplicarea acestuia a ar tat multelacune. Botoaniul, Iaul, Bacul sau Braovul sunt numai câteva dintre judeele unde au aprut disfuncionaliti în distribuirea gratuit a lapteluipraf... În judeul Bacu, autoritile locale din domeniu se plâng de faptul claptele praf care urmeaz s fie distribuit nu este suficient, cantitatea fiindde dou ori mai mic decât necesarul. Cele 9,1 miliarde de lei, alocate deMSF pentru achizitionarea laptelui pentru sugari, nu ajung decât pentru cinciluni. Statisticile DSP Bacu arat c în jude exist peste 4600 de copii cuvârsta între 0-12 luni care sunt alimentai artificial i au dreptul la gratuitatepentru laptele praf. ...Conducerea Direciei de Sntate a Judeului Braova declarat, pentru luna mai : cantitatea de lapte, care a fost disponibil, afost de trei ori mai mic decât necesarul bebeluilor. În judeul Iai, înprimele 20 zile ale lunii martie produsul a lipsit cu desvâr ire, iar în ultimeleopt zile a fost btaie pentru obinerea lui.”(http://www.desprecopii.com/NewsItem.asp?id=438).

În contextul relevrii unei alte probleme sociale, anume eliberareamedicamentelor gratuite i compensate de ctre farmacii, s-a formulat i oposibil soluie fa de dificultile actuale ale achiziionrii laptelui praf pentru copii. De asemenea, s-a indicat i o alt modalitate de susinerefinanciar a medicaiei pentru viitoarele mame. Pentru satisfacerea unor asemenea nevoi sociale prioritare (dac dimensiunea demografic adezvoltrii sociale este cumva o prioritate naional) ar trebui constituit unfond de susinere a gratuitii beneficiilor sociale de la bugetul de stat, adicseparat de fondul asigur rilor medicale utilizat în mod curent pentrucompensarea costurilor medicamentelor (dei s-ar putea aduga, eventual,

mcar o parte din actuala contribuie a Fondului Naional al Asigur rilor Medicale). Asta deoarece, dup cum se tie, dup primele dou-trei zile deeliberare gratuit a reetelor din fondurile de compensare aflate la dispoziiafarmaciilor, plafoanele alocate se epuizeaz i astfel, familiile cu copii sauviitoarele mame sunt obligate s achiziioneze produsele farmaceuticerecomandate contra cost.

Poate nici nu exist un indicator social care s vorbeasc mai clar imai deschis despre inechitatea social sau despre inegalitatea anselor devia decât mortalitatea infantil. Iar România este singura ar din regiunecare înregistreaz înc, la acest indicator, valori care ne situeaz nu numaigeografic, ci i social, la periferia Europei.

Cu toate acestea, în asemenea condiii, cei investii cu putere iresponsabilitate în sfera redistribuirii resurselor sociale î i pot permite s

ignore ori s trateze cu superficialitate problema hranei, a medicamentelor,a educaiei i multe alte probleme de supravieuire ale familiilor cu copii i îndeosebi ale familiilor în care exist nou-nscui...



143

6.2. Asistena social

Reînvierea bunei tradiii a serviciilor de asisten social, existente înara noastr înc din anii `30 ai secolului trecut, a dus la dezvoltarea unuisistem public descentralizat, coordonat pe baza unor politici socialeelaborate în cadrul unei comisii interministeriale, dup anul 1990. Totui,dificultile economice ale tranziiei, coroborate cu inexistena sau calitateaslab a strategiilor social-politice din perioada amintit au determinatmanifestarea unei prezene extrem de palide a serviciilor de asisten social în viaa familiilor srace cu copii. Dar chiar i aa, pentru destul demulte familii, resursele venite de la asistena social în toi anii ‘90, ca i înprezent, au semnificat i semnific diferena incomensurabil dintre via

(desigur, o via la sau chiar sub limita subzistenei, dar totui via) imoarte (moartea de foame, moartea de frig, moartea prin lipsa de ad post,moartea prin lipsa de acces la serviciile sociale i, nu în ultimul rând,moartea prin abandon, deopotriv în cazul unor copii abandonai sau alunor persoane vârstnice lipsite de susintori).

Desigur, familiile cu copii ce tr iesc în sr cie sever vor constitui,probabil, înc mult timp de acum înainte, clienii fideli ai serviciilor comuni-tare de asisten social. Pân când pieele muncii vor oferi aceleoportuniti de angajare în munc, capabile s rup cercul vicios al sr cieii pentru asemenea familii, principalele msuri întreprinse de MinisterulMuncii, Familiei i Egalitii de anse ar trebui s aib în vedere urmtoa-rele aspecte:

regândirea sistemului de bugetare a asistenei sociale, astfel încât

ultima plas a beneficiilor sociale s poat deveni mai eficace i maidens;

stabilirea unor prioriti naionale în domeniul distribuirii serviciilor deasisten social, astfel încât aceasta s se fac mai puin subpresiunea unor urgene i mai mult cu caracter de interveniesistematic, în sensul construirii unor platforme durabile de spargerea cercului vicios al sr ciei (în special în cazul familiilor cu copii, încare exist aduli ce se pot angaja în munc);

restructurarea centrelor rezideniale existente, astfel încât acestea sfie mai bine adaptate noilor profiluri ale nevoilor sociale ale familiilor cu copii aflate în situaii de risc i nu numai; aceast restructuraretrebuie efectuat numai dup o inventariere clar a nevoilor sociale io diagnoz sensibil a celor aflai în dificultate;

limitarea fragmentrii sistemului prin identificarea tuturor intereselor înguste, de tip instituional, ce contribuie la perpetuarea strii actuale



144

a acestuia; unificarea administrativ-financiar a serviciilor la nivelnaional, chiar dac organizarea i oferta prestaiilor trebuie gândit lanivelul fiecrei comuniti în parte, în acord cu nevoile existente;

îmbuntirea calitii serviciilor de asisten social, prin perfecio-narea profesional a personalului ce lucreaz deopotriv cu adulii icu copiii, în vederea reducerii i, în final, a eradicrii fenomenelor deabandon (prin serviciile de consiliere familial, prin serviciileocupaionale sau de reconversie profesional, prin înfiinarea unor servicii mai clar centrate pe ocrotirea temporar a copiilor ai cror prini pleac la munc în str intate .a.) sau ale copiilor str zii;

la nivel administrativ, sistemul de asisten social comunitar necesit revizuirea întregului lan de activiti desf urate în cadrul

anumitor modele de intervenie social, în vederea simplificriiacestora, pentru reducerea birocraiei i a costurilor aferenteprocesului de acordare a beneficiilor sociale;

în acest moment sumele aferente diferitelor prestaii sociale suntacordate prin intermediul a mai multor instituii, i ca urmare, estenevoie de instituirea unui serviciu de eviden care s realizezecentralizarea i monitorizarea tuturor prestaiilor ce se acord uneifamilii, dar i a solicitrilor i nevoilor sociale neacoperite înc;

iniierea unor msuri legislative menite s antreneze diferii agenieconomici în diminuarea presiunii sociale existente în prezent asupraserviciilor asistenei sociale (prin intermediul legii venitului minimgarantat), prin finanarea de ctre acetia, în comun cu statul, a unor locuri de munc adresate adulilor din cadrul unor familii srace cu

copii, care dei pot munci, sunt în prezent beneficiari ai asisteneisociale.

6.3. Educaia

Problematica educaiei, din perspectiva familiei cu copii, deschide celpuin patru direcii eseniale de analiz i intervenie social.

Este vorba, în primul rând, despre procesul de învare permanentcare se adreseaz în special prinilor - la acest capitol, sistemulinstituional al educaiei din România are de asimilat (i adaptat la nevoileinterne), actualele linii de dezvoltare din rile vest-europene. Acest procesva trebui s includ, pe lâng latura reconversiei profesionale i cea acreterii nivelului general de cunoatere i informare printre aduli, i odimensiune distinct, adresat în mod expres dezvoltrii valenelor deprini ai copiilor.



145

Educaia prinilor trebuie iniiat i consolidat nu numai în instituiilede învare permanent, ci i în instituiile religioase apar inând confesiu-nilor legitime de pe teritoriul rii, dar i în instituiile comunitare de profil,ONG-uri .a., accentuându-se, astfel, îndeosebi cultivarea valorilor cretinece sunt, în esen, general valabile în toate religiile. Toate msurile întreprinse trebuie s aib în vedere stoparea declinului moral-spiritualactual al familiei i al colii româneti, pentru ca acestea, alturi de BisericaCretin i alte instituii de socializare a tinerelor generaii s devin o reeacoerent, complementar articulat, de educaie i formare civic,profesional i cultural a tuturor generaiilor viitoare de copii i prini.

În acest context, politicile din domeniul culturii trebuie s menin vie în contiinele oamenilor motenirea cultural i tradiia spiritual româ-

neasc apropiindu-le inteligent de viaa zilnic a oamenilor i depunândorice efort în sensul pstr rii specificului acestora în contextul de afirmarecultural a naiunilor din cadrul Uniunii Europene. În acest sens, este nevoiede asigurarea i simplificarea accesului tuturor cetenilor la produsele iserviciile culturale de baz, prin diversificarea modalitilor de finanare abugetelor alocate instituiilor culturale, precum i prin conservarea,promovarea i punerea în valoare a patrimoniului istoric, cultural i naturalnaional, ce a fost neglijat vreme de secole.

Apoi, se pune problema educaiei pe care copiii ar trebui s oprimeasc în mediul familial. De fapt, educaia unui copil este departe de ase fi încheiat odat cu acei aa-zii ”cei apte ani de acas„. Procesulrespectiv dureaz atâta vreme cât copilul i, mai târziu, adolescentul se afl în contact cu membrii familiei sale. Înc din primii ani ai vieii, contient sauincontient, copiii imit ori (mai rar) preiau critic (în funcie de înclinaiile lor înnscute, dar i de alte tipuri de influene), opiniile prinilor, frailor saubunicilor, învând din gesturile, privirile sau faptele acestora. De exemplu,dac î i vor vedea prinii c î i dedic o bun parte din timp studiului,lecturii, aceasta va mri probabilitatea ca i copiii s fac la fel. O atmosfer familial stimulatoare pentru dezvoltarea i afirmarea liber i plenar afiecrui membru al familiei, va mri ansele ca o asemenea atmosfer s sereproduc, mai târziu, în familiile viitorilor aduli. Atunci când prinii au reuits se impun prin calitile lor autentice în contiina copiilor, opiniileprinilor, precum i înclinaiile lor preponderente spre optimism saupesimism, îi vor influena masiv pe copii. Când copiii arat dezinteres fa decoal, în mod cert ei exprim astfel o caren latent sau manifest dincaracterul, opiniile sau comportamentul prinilor lui, care poate s nu aiblegtur direct, simplu vizibil, cu subiectul respectiv. De obicei, camera

unui asemenea copil este dezordonat, dar dezordinea nu este prezentnumai în camera copilului, ci i în gândurile i valorile lui, în faptele i relaiile



146

lui interumane. Un asemenea copil va avea tendina de a-i neglija igienacorporal i de a se sustrage de la orele care nu-i plac, de a amâna oricesarcin ce i-ar putea reveni în cadrul cminului familial. Dezinteresul fa decoal va fi dublat de dezgustul fa de orice tip de efort intelectual, fa delectur în general i fa de orice responsabilitate repartizat lui în spiritulimplicrii fiecrui membru al familiei dup puteri în rezolvarea treburilor de zicu zi ale casei. Interesele lui se vor precipita îndeosebi spre parteasenzorial, hedonist a vieii, copilul devenind un mic vântor de plcerimrunte, de recompense uor de obinut (multe ore petrecute la televizor,multe pretenii privind hrana, îmbr cmintea sau jucriile, înclinaii evidentespre latura facil, superficial a vieii). O bun parte din înclinaiile dobânditeprin educaia din interiorul familiei pot fi fixate sau, dimpotriv, atenuate, prinaccesul la mass-media, prin contactul cu lumea consumului de bunuri iservicii ori prin alte tipuri de contacte cu mediul societal mai larg.

Prinii care observ la copilul lor tendina de a insista, formulândcereri cu caracter vdit excesiv, indiferent de obiectul dorinelor lui, trebuies tie c acel copil încearc s obin de fapt, nu atât obiectul solicitat, câtmai ales, atenia prinilor fa de persoana lui, dac nu cumva avem de-aface (ca o excepie) cu unele tulbur ri de personalitate.

În asemenea situaii, este recomandabil ca prinii s-i clarificecopilului limitele între care este firesc s-i formuleze cererile. Copilultrebuie s învee atât faptul c nu tot ceea ce-i direte poate obine, cât ifaptul c uneori anumite cereri pot fi satisf cute doar mai târziu (estenecesar s i se explice când i din ce cauz). Este importand ca, odatformulat o anumit atitudine din partea prinilor, aceasta s fie pstrat cufermitate. Prinii care cedeaz într-un târziu în faa insistenelor copilului nufac decât s-i întreasc acestuia tendinele de a obine tot ce-i doreteprin insistene repetate. Copilul trebuie s învee, pe de o parte, s respecteautoritatea prinilor lui, iar pe de alt parte, s aib încredere în cuvântullor. De aceea, o promisiune f cut copilului este datorie curat. Iar ointerdicie, de asemenea.

Mijloacele mass-media precum i toate contactele i relaiile interu-mane sau cultural-distractive, pe care copiii le angajeaz ori în care suntantrenai de colegi, prieteni sau cunoscui influeneaz în mod covâr itor profilul moral i personalitatea lor.

St în puterea prinilor s vegheze în mod delicat i discret asupracalitii contactelor socioumane ale copilului, pân la dobândirea de ctreacesta a discernmântului.

De asemenea, st în responsabilitatea prinilor s diminuezeriscurile expunerii copiilor la agresivitatea promovat prin intermediul unor emisiuni (filme) TV. Prinii pot face aceasta prin limitarea timpului petrecut



147

de copii în faa televizorului, prin însoirea lor în timpul vizionrii programelor preferate i discutarea acestora în funcie de context, în scopul explicriieventualelor comportamente agresive ce apar în programele respective.

Copiii trebuie s afle de la prini c anumite secvene nu sunt reale,c nu este vorba despre violene sau crime adevrate, c dac asemeneafapte s-ar petrece efectiv, consecinele ar fi foarte grave pentru toat lumeaimplicat.

Pe de alt parte, trebuie evitat punerea unui televizor în cameracopiilor. Acestora trebuie s li se explice îns orice decizie a prinilor,dintr-o perspectiv atractiv – prinii având rolul de aliai i prieteni maicompeteni ai copiilor i nu de tirani autoritari.

Un regim special de via trebuie instituit atunci când copilul mani-

fest hiperactivitate, dislexie, dispraxie, incapacitate de concentrare. Asemenea fenomene trebuie tratate cu toat atenia. Trebuie tiut c, înanul 1990, au fost identificate circa 600 de asemenea cazuri printre copiiibritanici, iar zece ani mai târziu, au fost identificate peste 114.000. Pentrucopiii din ara noastr nu exist înc asemenea statistici, dar asta nu înseamn c asemenea afeciuni nu exist. De obicei îns, asemeneaafeciuni sunt ignorate atât de prini cât i de medici, dei prezena lor produce consecine pe termen lung. Între cauzele menionate de specialitipentru manifestarea unor asemenea afeciuni sunt: introducerea unor aditivi în hrana prinilor i a copiilor, caracterul agresiv al campaniilor promoionale vizând încurajarea înclinaiilor consumiste ale adulilor icopiilor, poluarea chimic, radioactiv, sonor i informaional a mediuluide via .a.

O bun parte din efortul de educare, socializare i formare profesio-nal a tinerelor generaii este preluat de instituiile explicit educative, cumsunt gr dinia, coala, liceul etc. În societatea româneasc actual, cea maimare parte a ateniei sociale se îndreapt spre aceast a patra dimensiunea socializrii, neglijându-se oarecum, mai mult sau mai puin, rolul celorlalte. Asta nu înseamn c în ceea ce privete aceast ultim dimensiune asocializrii, lucrurile sunt mai clare ori stau mai bine decât la celelalte.

Lumea (post)modern se afl într-o profund i grav confuzie înceea ce privete modul cum înelege s-i socializeze tinerele generaii. iasta pentru c înii socializatorii, la rândul lor sunt, mai mult sau mai pu in,tributari educaiei orientate spre valorizarea excesiv a materialitii lumii (îndetrimentul aspectelor spirituale ale existenei), dobândite în etapele propriide iniiere i asimilare a principiilor pe care astzi sunt chemai s le

transmit mai departe, tinerelor generaii.



148

Sistemul public de educaie din România trebuie s-i rezolve uneledeficiene majore privind:

redimensionarea mrimii reelei de învmânt în funcie de nevoileactuale i în perspectiva msurabil; pentru nivelul precolar estenevoie de mrirea numrului de uniti, iar pentru celelalte niveleacolo unde este nevoie de comprimare aceasta trebuie însoit demsuri care s asigure deplasarea/accesul copiilor la unitile colare;

îmbuntirea calitii infrastructurii colare, dat fiind faptul c multeuniti colare trebuie s fie renovate, dotate cu instalaii de ap icldur ;

apropierea principiilor i cuantumului de finanare de modelele vest-europene, atât în ceea ce privete infrastructura cât i salarizarea

personalului didactic; îmbuntirea coninutului învmântului din perspectiva:

realizrii unui raport optim între transmiterea de cunotine,formarea unor deprinderi de baz i formarea profesional;

numrului de ore acordate fiecrei materii colare;

evitrii supraîncrcrii programei colare i implicit a elevilor;

pregtirii elevilor la nivelul tiinific i cultural de astzi precum iconform cu cerinele socioeconomice ale societii;

formarea i instruirea cadrelor didactice, mai ales din perspectivafolosirii unor metodologii pedagogice mai flexibile i adaptatediverselor situaii. Din pcate, acest obiectiv este dificil de realizat,mai ales în mediul rural, unde numrul cadrelor didactice necalificate

este ridicat; îmbuntirea capacitii manageriale la toate nivelurile sistemului de

învmânt;

creterea accesul tuturor la învmânt. În acest sens, preocupriletrebuie s se centreze în mod special pe copii provenind din familiidefavorizate, din familii de rromi i pe copii cu nevoi speciale; cudificulti de acces la învmânt se confrunt mai multe categorii decopii; exemplul cel mai pregnant este al copiilor din mediul rural;pentru acetia dificultile de acces în învmânt au cauze diverse:

restrângerea numrului de uniti colare în multe localiti ruralei lipsa mijloacelor de transport între domiciliu i coal;

nivelul de trai mai sczut din mediul rural;



149

numrul insuficient de cadre didactice calificate (care duce lascderea nivelului de pregtire al elevilor i implicit la reducereaanselor de acces în învmântul postgimnaziu);

îmbuntirea relaiei dintre coal, familie i comunitate pentrureducerea abandonului colar;

o mai strâns colaborare a corpului didactic cu familiile elevilor, cuBiserica, cu primaria, poliia, justiia i cu instituiile sanitare;

vizitarea periodic de ctre învtori sau dirigini a elevilor ladomiciliul acestora i meninerea unei comunicri strânse întrecadrele didactice i prinii elevilor;

îmbuntirea coninutului de idei al activitilor educative; organizarea unor dezbateri susinute de copii, în cadrul orelor de

dirigenie i nu numai (poate chiar a unor emisiuni televizate, interac-tive) pe tema devianei comportamentale, a delincvenei juvenile, aviolenei de orice fel, a infracionalitii, la toate vârstele colare,eventual cu coninut adaptat vârstei, caracteristicilor specifice ale unor clase;

implicarea unor reprezentani ai Bisericii Cretine (respectiv, aBisericilor de alte confesiuni, acolo unde este cazul) în consiliereapsihologic a elevilor cu probleme comportamentale, precum i acelor care sunt victime ale violenei sau a unor forme de abuz;iniierea unor programe de prevenie orientate spre redescoperirea idezvoltarea dimensiunilor spiritual-religioase ale contiinei copiilor itinerilor, în scopul dezvoltrii lor personale echilibrate, în spiritul uneibune convieuiri sociale i al compasiunii fa de întreaga lume vie; în

aceast activitate pot fi implicai, de asemenea, medicii de medicincolar precum i psihologii sau angajaii unor instituii specializate înprevenirea i tratarea unor comportamente de risc social sau încombaterea infracionalitii;

consilierea trebuie desf urat deopotriv la nivelul educatorilor, învtorilor, diriginilor, profesorilor i prinilor atât pe problemelecomunicrii i relaionrii cu copiii, cât i pe marginea unor teme deinteres mai larg, general;

instaurarea – la nivelul fiecrei coli – a unei atitudini de respectpentru valori reale, de inspiraie cretin, a respectului pentru decen în comportament, atitudine, vestimentaie i limbaj, atât din parteaelevilor cât i a corpului didactic;

descurajarea prompt a oricror manifestri de violen (de limbaj,atitudine, fizic etc.);

inerea sub observaie i examinarea psihiatric periodic a elevilor cu deviane comportamentale;



150

monitorizarea faptelor reprobabile, corectarea lor prin responsa-bilizarea vinovailor i descurajarea acestora prin instituirea unor poteniale msuri disciplinare adecvate în raport cu gravitatea lor.

6.4. Criza valorilor morale i viaa de familie

Familia (post)modern, în general, parcurge în prezent o criz f r precedent în istorie, mai multe categorii de instituii fiind intens preocupatede diminuarea i gestionarea consecinelor sociale ale acesteia. În acestsens, cele mai reprezentative instituii sunt, pe de o parte, serviciile deconsiliere i mediere familial, serviciile de educaie, serviciile juridice iserviciile de asisten social – acestea acionând, în general, prin mijloace

de tip laic – iar pe de alt parte, serviciile Bisericilor Cretine – ce intervinprin mijloace de ordin spiritual, îndeosebi în sfera educaiei i medieriifamiliale, dar i prin intermediul unor servicii de asisten social adresatecu predilecie copiilor abandonai, persoanelor vârstnice r mase f r susintori legali sau familiilor cu muli copii ce tr iesc în sr cie. Asemeneainstituii încearc, prin mijloace specifice, s diminueze efectele socialenegative ale acestei teribile drame a omului modern, luând atitudine împotriva tendinelor decadente ce afecteaz bunstarea familiilor sauaplicând uneie msuri de sprijin al familiilor aflate în dificultate.

Fenomenele decadente, ce se manifest în interiorul anumitor familiiori atac familia ca instituie social din afara sa, pot avea diferite expresii.

Pe de o parte, este vorba despre alterarea simului moral i alresponsabilitii sociale, ca efect al slbirii iubirii i coeziunii dintre partenerii

de cuplu, acetia ajungând, în unele cazuri, la adulter, la violene verbalesau chiar fizice, la neglijarea îngrijirii i educrii copiilor, la separareaprinilor (în cadrul aceleiai locuine) sau chiar la destr marea cminuluifamilial – fapte cu consecine extrem de dureroase, mai ales atunci când înfamilie exist copii minori.

Pe de alt parte, este vorba despre unele fenomene extreme, exteri-oare familiei, ce vizeaz deopotriv decadena spiritual i descompunereasocial – cum sunt manifestrile unor minoriti sexuale ostile instituieiclasice a familiei, sau încurajarea libertinajului moral desf urat prin mass-media, ce se face tot mai frecvent promotoarea unor mesaje adverse celor mai înalte interese ale familiei, adresându-se în acest sens, deopotrivadulilor i copiilor.

Unele studii sociale mai recente se refer chiar i la fenomenul de

nuclearizare a familiei moderne, ca la o expresie a decadenei morale atinerelor generaii, ce a determinat diminuarea masiv a solidaritii



151

intergeneraionale i a alterat comunicarea dintre generaii. Consecineleacesteia nu-i afecteaz doar pe prinii care, la vârsta senectuii, suntabandonai prin azile de copiii lor ajuni la maturitate, ci i pe noile generaiide copii ce se nasc, pe scar social tot mai larg, în familii monoparentale, în familii dezmembrate, în familii scindate din perspectiv intergeneraio-nal. Ca urmare, acetia nu mai pot cunoate bucuria i beneficiile imenseale relaiilor copii-bunici, menite în mod natural s contribuie la maturizareaemoional i mental a copiilor. Pe de alt parte, un volum imens deexperien, înelepciune i disponibilitate afectiv, dobândite de-a lungulvieii de ctre bunici – ce ar merita s fie valorificate prin transmiterea lor urmailor –, se irosete.

Familia cu copii actual experimenteaz sau suport i ea, o aa-zis

evoluie a valorilor, normelor i standardelor juridice i sociale privitoare lacopil i, nu mai puin, la calitatea de printe. Numeroi analiti sociali deformaie laic, autori ai unor studii cât se poate de docte, ezit înc între aafirma c asistm la un proces real de «reinventare a valorilor familiale»prin progresul axiologic al comunitii globale sau, dimpotriv, c lumeatrece de fapt printr-o criz extins i printr-un imens proces retrograd, dedisoluie a valorilor familiale autentice, inclusiv în ceea ce privetesocializarea copiilor.

Statisticile sociale vorbesc totui destul de clar în aceast privin. Înultimii ani, acestea au explodat sub efortul de a înregistra doar o parte dinfaptele decadente profund antisociale ale vlstarelor unor familii aparentonorabile, pe fondul unei lumi ce se întrece în adoptarea unor acte de ceamai înalt pretenie, precum Convenia ONU asupra Drepturilor Omului,Convenia UE asupra Drepturilor Copilului sau în afirmarea unor standarderegionale cu privire la calitatea de printe i responsabilitatea adulilor fade copii. Nimic nu împiedic îns familiile cu copii din rile slab i mediudezvoltate, s îngroae rândurile categoriilor sociale cele mai defavorizatei cele mai expuse diverselor riscuri sociale.

Desigur, cauzele cele mai profunde ale acestei situa ii sunt complexei dificil de abordat în cadrul unor analize ce r mân în mod sistematic lanivelul inventarierii aparenelor. Pentru c dincolo de dificultile economice – mai mari sau mai mici – ori de deficitul sectorial de politici adresateproteciei familiei cu copii, cauza de ultim rezoluie a strii actuale estegenerat în primul rând prin atitudinea inconsistent a marilor colectiviti(naionale i/sau internaionale) fa de necesitile reale i urgente alefamiliilor cu copii, de a fi susinute nu numai prin beneficii sociale, ci înprimul rând, prin iniierea unor msuri practice, clare i sistematice, de

reînviere în contiinele oamenilor a dimensiunilor spirituale ale vieii. Aceasta este absolut necesar deoarece, atunci când viaa î i pierde axa



152

spiritual, ea pierde totodat sensul menirii sale i legat de aceasta,capacitatea de a mai percepe valoarea autentic. Pentru c o valoareeste cu adevrat autentic numai dac ea izvor te din sursa primordialde valori a întâiului Creator de valori care este Dumnezeu. Numai atunci ovaloare constituie un centru de putere înalt organizator al ideilor,sentimentelor i activitilor întregii lumi vii, din care întotdeauna radiaz o îmbogire a vieii, simultan cu o simplificare a sa, din perspectiva împliniriisensului su cel mai nobil: sfinirea Creaiei. O asemenea valoare nicicândnu va genera sau justifica decadena moral-spiritual în numele respectriivreunei pretinse, dar ilegitime liberti a omului i nici nu va determina ilegitima creterea agitaiei generale în jurul premiselor de satisfacere a unor trebuine mundane.

Astzi sunt muli analitii sociali care se întrec în a afirma c valorilear avea un caracter istoric i prin aceasta ele ar fi relative. Realitatea este îns c, dincolo de condiia de cdere a lumii în care tr im (i unde valorilepot prea multora relative, cci multe dintre ele sunt la fel de czute ca icreatorul lor - omul istoriei laice) întotdeauna, valorile au avut i au oierarhie obiectiv, independent de trecerea timpului i de orice relativitateconjunctural, reflectând prin specificul lor, vastitatea, complexitatea inumrul nelimitat al domeniilor pe care le organizeaz. Valorile obiective,independent de ignorarea lor contient sau incontient de ctre oameni,condiioneaz strict performanele ce devin posibile în procesul de împlinirea menirii omului, prin însi asumarea unora sau altora dintre ele. Iat dece, înlocuirea arbitrar de ctre oameni a unor valori – ce s-au dovedit înaltfuncionale în timp – prin noi valori are sens numai dac domeniul structuratde vechile valori ar deveni astfel superior organizat, în vederea îmbogirii i

a simplificrii vieii. Or, privind astzi spre statisticile interminabile aleincidenei faptelor antisociale de toate categoriile, ce constatm? S-a îmbuntit i simplificat viaa oamenilor sau dimpotriv?

Cea mai mare parte a dificultilor de dezvoltare, pe care le resimte înprezent societatea româneasc în ansamblu, i familiile cu copii în special,decurg din criza valorilor moral-spirituale ale societii româneti – fenomenprezent, de altfel, nu numai în România, ci în toate rile lumii occidentale. Aceast criz a fost intens dezbtut în ultimele dou decenii, de mulispecialiti în sociologie, filosofie, economie, politologi, medici, juriti, oamenide cultur i art, asisteni sociali, profesori, educatori .a., f r a se ajunge îns la o concluzie suficient de îndr znea, care s permit limpezireaadevrului i îndreptarea lucrurilor. O serie de dileme, privind ansele întoarcerii lumii la o condiie moral-spiritual salvatoare, decurg chiar i din

discursurile privind istoria religiilor sau mai nou din domeniul bioeticii -acestea fiind dezbtute pe toate laturile, deopotriv de înalte personaliti



153

spirituale i tiinifice ale lumii laice sau religioase. Toi acetia se refer laepoca actual ca la un timp al dezagregrii valorilor morale de aspiraiecretin – cretinismul fiind, atât cât este înc - dimensiunea spiritualdominant i de cea mai elevat vocaie a continentului european, a celuiamerican i a unei bune pr i din restul lumii. În opinia multor personalitispirituale (B. Stugren, I. Hausherr, K. Waltz, J. Harris, S. Gorovitz,I. Bdescu, T. Br ileanu, A. Codoban .a.), cultura occidental care ar fi dattonul fenomenului de secularizare mondial, a ajuns într-o avansat stare dedecaden moral-spiritual, fapt ce o determin ca împreun cu sateliii sis se îndrepte lent, dar sigur, spre disoluie. Dei unele fee ale r ului suntmai mult sau mai puin exact identificate i etichetate chiar de ctre cei carese confrunt frontal cu ele – de exemplu, corupia sau, mai nou, terorismul,dar i promiscuitatea moral, arivismul, carierismul, egoismul, avariia,fariseismul .a. – lumea laic se arat cu totul neputincioas în materie desoluii durabile pentru înlturarea unor asemenea tare.

Oameni panici, de cele mai diverse facturi sociale, care prin statutullor economic relativ ridicat, par a fi scpat pentru totdeauna de îngrijorareapentru pâinea zilei de mâine – favorizai ai societilor consumeriste dinVest sau din Est - sunt tulburai totui de neliniti abisale, de frici inexplica-bile i depresii nevindecabile. Muli dintre acetia au renunat demult laserviciile confesiunilor religioase (asta în cazul în care le-au solicitatvreodat) i ca urmare, arunc adevrate averi în conturile unor neputin-cioi psihologi sau psihiatri, ce se dovedesc, la rândul lor, insignifian i înconfruntarea cu angoasele lumii de astzi. Nu de puine ori, înii terapeuisfâr esc asemenea celor pe care îi consiliaz. Cci nu-i de glum cu Adevrul. Ajuni în apropierea lui, contieni sau nu, doci sau mai puin

doci, toi devenim nelinitii, nesiguri. i asta pentru c, cele mai multedintre valorile noastre, cele care, prin procesul de laicizare, preau s fi înlocuit pentru totdeauna pilonii axiologici cretini de la temelia lumii, audevenit astzi fluide, relative, provizorii i cu totul paradoxale. Demonul(auto)distrugerii a crui prezen era contientizat pe vremuri ceva maisubtil, mai periferic (de aceea nu era de bon ton s vorbeti despre el), î iprecipit astzi aciunea, ocupând centrul ateniei tuturor, în cele maineateptate sfere ale vieii. Nimeni nu se mai poate considera infailibil înumbra sa. Cci acesta acioneaz deopotriv din exterior (v. World TradeCenter sau Pentagonul anului 2001), dar mai ales din interior (v. nenumra-tele familii traumatizate prin comportamentul deviant al adolescenilor, saupe cele îndoliate prin sinuciderea copiilor lor), i deopotriv asupra celor r isau (cel puin aparent) buni.

Un uria semn de întrebare acumuleaz continuu, ca un fluviu,incertitudinile i nelinitile tuturor. Spre ce se îndreapt omenirea aceasta



154

mai mult sau mai puin occidentalizat, în care vechile i linititoarele valoriale materialismului i raionalismului par a se pr bui ireversibil? Dar ce se înelege, în genere, prin criza valorilor occidentale?

Dup Spengler, declinul unei culturi se manifest printr-o criz avalorilor create i acceptate de generaiile anterioare (1919, DeclinulOccidentului). În faza critic, valorile respective sunt interpretate, contestatei respinse. Un asemenea proces ar fi început deja, în Occident, odat cuJean Jacques Rousseau, iar apoi nihilismul european s-ar fi accentuat, prinSchopenhauer, Hebbel, Wagner, Nietzsche, Ibsen, Strindberg .a.

În epoca de înflorire a unei culturi - crede Spengler - normele ivalorile sunt tr ite instinctiv. Iar decadena ar fi doar o perioad deteoretizare, în care valorile se reduc la nite speculaii abstracte, tocmai

pentru c ele nu (mai) au un corespondent în viaa concret.Dac privim omenirea în ansamblu, ca pe o singur fiin, observm

c aceasta i-a schimbat continuu modul de via dominant înc din epocaprimitiv. Occidentul însui a fost i este o civilizaie schimbtoare, în careidei sau doctrine, forme i instituii considerate învechite au fost înlocuiteprin altele considerate mai potrivite cu mentalitatea fiecrei epoci în curs. Aadar, atunci când s-a îndeprtat de valorile cretine, lumea occidental asfâr it – în repetate rânduri – prin a se dezice i de ea însi, respingândpropriile sale valori secularizate. i astfel, istoria Occidentului arat ca operpetu cutare a unor noi valori, adic o perpetu stare de decaden ilepdare de sine.

Aadar, principial, decadena nu decurge din iminena schimbrii însine, ci din calitatea schimbrii, din performana cu care noul organism

social ce respir prin valorile considerate legitime reuete s serveascfinalitatea idealurilor sociale cele mai înalte. Desigur, despre idealurilesociale s-ar putea specula la nesfâr it dac nu ne vom ridica deasupraefemeritii i caracterului mundan al aspiraiilor laice. Or, tocmai aici apar problemele Occidentului. Într-o prim etap, pstrându-i înc idealurilecretine – fie ele chiar i neutralizate, cum le-a plcut iluminitilor s lenumeasc – lumea occidental a pit tot mai departe de acestea, sfâr indastzi prin a le izola tot mai stingherit, într-un con de umbr (cele maimulte dintre bisericile cretine occidentale sunt goale), dac nu le-a uitat cutotul. Lumea occidental de astzi reprezint foarte apropiat antipodulidealurilor cretine. Dar o criz a valorilor nu este nici pe departe o simplr sturnare sau înlocuire a unor valori vechi cu valori noi. Într-o criz avalorilor se constat de fapt prezena unor valori ce nu pot înlocui vechilevalori din motivul simplu c nu pot conduce omenirea cu aceeai eficien înapropierea idealului cel mai înalt i mai urgent pe care îl poate avea –ieirea din suferin i moarte.



155

Pentru lumea occidentalizat de azi, descoperirea i redescoperireavalorilor cretine ofer singura soluie de reconstruire a punctelor cardinaleale nzuinelor, speranelor, voinei i certitudinilor sale. Dar, focul viu,intens purificator al valorilor cretine nu poate fi atins cu jumti de msur ,prin adevrurile neutralizate – singurele de care vrea s tie pmânteanulzilelor noastre, sau aa cum mai este numit (în neputina sa de a seautodefini prin detaarea de trecut) postmodernul înglodat în aspiraiimaterialiste. Steaua polar a idealurilor cretine a disprut cu totul dinorizonturile înguste, concrete, ale omului postmodern, i de aceea el, segsete continuu în deficit energetic, angajat într-un efort exasperat de a-iumple cu noi valori (numite acum, prin sectuirea fanteziei sale, postmo-derne cu orgolii de globalizare) deertul axiologic în care se zbate. Iat,aadar, cum se repet istoria, cci postmodernul nu a învat mai nimic dinea, conduita lui fiind ghidat haotic de meteorii mereu noilor ideologii lamod, ce sfâr esc invariabil prin a se dovedi particulare i mrunte. Caurmare, acestea nu pot sfâr i decât prin a fi, la rândul lor, rapid abandonate,deoarece nemulumesc profund i divid omenirea, în loc s o unifice.

Aadar, pentru cine tr iete în aerul pur al valorilor cretine, absolute,adic acolo unde r ul nu va putea niciodat s fie confundat cu binele, nuva fi greu deloc s deceleze dac trecem, în prezent, printr-un proces dereinventare a valorilor familiale, sau, dimpotriv, printr-un proces decadent,de disoluie a valorilor familiale autentice. Tr im într-o lume în care declinulvalorilor i prioritile greite amenin s distrug societatea prindestabilizarea unitii sale de baz. Tr im într-o lume care nici mcar nupoate s cad de acord asupra unei definiii clare i unitare a familiei,societate care are nemsurata tentaie de a formula separat interesele

prinilor i interesele copiilor, uitând c dincolo de oricare dintre interese,misiunea sacr a familiei este aceea de a-i împlini menirea prin fiecaremembru al su (de la (str )bunicii în via, pân la ultimul nscut).

Multe pericole au ameninat i au subminat familia modern i înspecial familia modern cu copii din ultimul secol. Aparent, cei mai mulidintre oameni consider familia ca fiind cea mai mare prioritate, i totui înultimii ani, societatea pare s ignore sau s defineasc familia în mod cutotul impropriu. Iat doar câteva dintre schimbrile din ultimul deceniu:

unele instituii menite s ajute i s întreasc familia, în specialfamilia cu copii, încearc acum s deturneze conceptul tradiional defamilie, validat de-a lungul a mii de ani de istorie;

întemeierea unei familii i creterea copiilor, sunt considerate înprezent o povar pentru tot mai muli i nu unul din mijloacele de atr i pe care Dumnezeu ni le-a îngduit pentru a-L regsi.



156

copiii se nasc tot mai frecvent din prini necstorii, înclcându-li-sedreptul de a fi crescui într-o familie binecuvântat i protejat deDumnezeu;

tot mai muli membri ai cuplurilor maritale accept compromisul idecadena moral-spiritual în viaa lor, ignorând faptul c implicarea în relaiile de cuplu presupune fidelitate i o via dedicat familiei ilui Dumnezeu.

O influen tot mai mare asupra calitii vieii de familie o auemisiunile mass-media, publicaiile de specialitate i, în general, orice actde cultur ce conine mesaje de gen. În virtutea dezvoltrii f r precedent apieei comunicaiilor din ultimele decenii, multe familii, chiar i dintre cele cedispun de resurse economice relativ modeste, au acum acces la imensele i

diversele canale mass-media. Virtual, acestea se pot bucura de oportunitinelimitate de informare, de educaie, de îmbogire cultural i creterespiritual, oportuniti ce depesc cu mult pe cele ale familiilor dingeneraiile trecute. Totui, cele mai multe dintre respectivele produsecultural-distractive sau informative ale mass-mediei pot s duneze mult nunumai copiilor, dar i adulilor crora le lipsete minimul discernmântnecesar pentru a realiza o selecie valoric autentic. Asta se întâmpldeoarece mijloacele de comunicare în mas, de cele mai multe ori, prezinto viziune inadecvat i distorsionat asupra vieii de familie în general, iasupra religiei i moralitii în special.

Puterea mijloacelor mass-media de a distruge unele valori tradiionaleale familiei (în sensul ei clasic de tain cretin), sau ale culturii i religieistr bunilor notri, este clar perceput de Biserica Cretin-Ortodox ca i de

Consiliul de la Vatican, ca o ameninare redutabil, ce nu trebuie pierdutdin vedere de cei interesai în contracararea influenelor decadente alemodernitii. Diferenele de ordin dogmatic ce separ înc aceste Biserici,nu le împiedic totui s susin cu fermitate, la unison c, în orice form asa, comunicarea ar trebui s fie mereu inspirat de criteriul etic alrespectrii adevrului i demnitii persoanei umane, dei din percepiageneral a consumatorilor de produse mass-media, rezult clar c acestlucru se întâmpl tot mai rar.

Asemenea consideraii sunt valabile deopotriv pentru modul în careeste tratat familia în mijloacele de comunicare în mas. Pe de o parte,cstoria i viaa de familie sunt adesea prezentate într-un mod sensibil,realist, plin de înelegere, evideniind cele mai nobile virtui ale acesteia,precum iubirea, fidelitatea, iertarea i druirea de sine. Pe de alt parte îns, o serie de emisiuni i produse artistice nu ezit s descrie dificultile întâmpinate de familiile actuale, atunci când partenerii î i uit angajamen-tele reciproce rostite în faa ofierului strii civile sau a lui Dumnezeu. Eecul



157

i dezamgirile experimentate în mod inevitabil de asemenea parteneri decuplu determin manifestarea unor tensiuni, conflicte, insuccese, alegerigreite i fapte dureroase ce fac i acestea parte din adevr. Totui, nupuine sunt i produsele mediatice în care viaa de familie este înf iat înmod peiorativ, promovându-se astfel direct sau indirect, absena unei înalteviziuni moral-spirituale asupra legmântului cstoriei ori manifestarea unor comportamente antisociale între parteneri sau fa de copii. Numeroasefapte sunt zugr vite acritic, i chiar anomic, astfel încurajând infidelitatea,minciuna, divor ul, contracepia, avortul sau homosexualitatea – pledândastfel împotriva cstoriei i a familiei, a binelui comun i al societii, subpretextul încurajrii libertilor individuale.

O reflecie serioas asupra dimensiunilor etice ale comunicaiilor

mass-media ar trebui s precead reorientarea etic radical a acestora, însensul diminurii drastice i chiar al eliminrii riscurilor pe care acestemijloace le prezint pentru promovarea bunelor relaii dintre oameni, în inte-riorul familiei, dar i în afara acesteia. O responsabilitate deosebit în acestsens revine, Consiliului Naional al Audiovizualului, autoritilor publice cuatribuii sociale, fiecrui operator sau gazetar din comunicaiile sociale,precum i prinilor, bunicilor, educatorilor, învtorilor, profesorilor, judec-torilor i, în general, tuturor specialitilor ce deservesc serviciile sociale ceau tangen în vreun fel cu problemele familiei i copilului.

Este adevrat, posturile de televiziune comerciale au de rezistatmultor presiuni ale pieei media i gustului (înc suveran) al mediocritii,dar cu orice pre, trebuie s existe un început în sensul schimbriiprioritilor acestor instituii, dac nu se poate prin liber convingere, atunciprin mijloace juridice i punitive cât mai convingtoare. Asta dac nu vremca lumea noastr s devin de nelocuit pentru cei care înc mai cred învalorile cretine i în menirea omului de a deveni o fiin fericit, cu un înaltprofil moral i spiritual.

Trebuie s nu pierdem din vedere c orice atac la adresa valorilor fundamentale ale vieii de familie constituie, de fapt, un atac la scar maimic, la adresa celulei de baz a societii, un atac la adresa binelui real iabsolut al omenirii.

Prinii, ca primii i cei mai importani educatori ai fiilor lor, sunt iprimii care înva lumea viitorului despre mijloacele de comunicare în mas.Ei sunt chemai s gestioneze utilizarea moderat, critic i selectiv aacestora. Dac prinii vor fi învai s fac bine acest lucru, viaa defamilie nu va avea decât de câtigat. Copiii trebuie s învee tot ce conteazdespre mijloacele de comunicare în mas: c acestea se afl sub controlulunor persoane ce pot releva unele probleme în dorin a lor expres de acomunica anumite mesaje; c orice mesaj trebuie verificat întâi din mai



158

multe surse competente înainte de a fi crezut, mai ales atunci când acelmesaj te invit la aciune - s cumperi ceva, s mergi undeva, s ai unanumit comportament etc. Copiii trebuie învai s deosebeasc binele der u, adevrul de falsitate i s preia critic orice model promovat prinmijloacele de comunicare în mas.

La rândul lor, prinii au responsabilitatea de a reglementa utilizareamijloacelor de comunicare în cas, prin programarea utilizrii acestora,limitând, deci, strict timpul de expunere a copiilor la mesajele mass-media.Divertismentul trebuie receptat în comun, pentru ca minorii s poatbeneficia de comentariul pertinent al prinilor, iar unele mijloace decomunicare trebuie excluse periodic în favoarea desf ur rii unor activiti în familie. Prinii înii trebuie s utilizeze selectiv mijloacele de

comunicare.Mijloacele de comunicare social au un imens potenial pozitiv pentrupromovarea valorilor sntoase umane i familiale, contribuind astfel lareînnoirea societii. inând cont de marea lor putere de a modela idei i dea influena comportamente, profesionitii din comunicaiile sociale trebuie srecunoasc faptul c au responsabilitatea moral de a oferi familiilor oriceajutor i sprijin posibil, în creterea i educarea copiilor, dând dovad dedecen i înelepciune, în prezentarea problemelor referitoare lasexualitate, cstorie i viaa de familie.

Desigur, vor exista destule voci ce se vor ridica în aprarea strii defapt actuale, pretinzând c iniierea unor asemenea msuri este echivalentcu introducerea cenzurii i limitarea libertilor omului. În opinia noastr , nicinu poate exista un pericol mai mare pentru viaa i devenirea omului decât

a considera orice tip de cenzur , în sine, un r u aprioric. Cci nicio lume nupoate deveni mai bun doar pentru faptul c este cât se poate denediscriminatoriu liber ! O lume poate fi tot atât de bun pe cât este decontient de consecinele adesea ireversibile ale r ului i, în consecin, leevit. Înf ptuirea binelui, în orice domeniu al vieii, presupune prin ea însio cenzur cât mai înalt i radical impus r ului. Iar lumea noastr areastzi nevoie mai mult decât oricând, de cenzurarea r ului, a decadeneimoral-spirituale, i de scoaterea lor în afara lumii. Cât despre numele r ului,acesta se tie. Nu exist nimic relativ în aceasta. Adoptarea unor reglementri care s reinstituie în viaa curent adevratele valori cretine –doctrina cretin nefiind contradictorie, în esena sa, cu celelalte mari religiiale lumii i coninând întreaga chintesen a înelepciuni la care poateaccede omul ca specie, în toate domeniile vieii i în toate timpurile (i nunumai cu prilejul srbtorilor de Pati sau de Cr ciun, când toat lumea,

începând de la primul copil pân la ultimul comerciant european devinepeste noapte un promotor al ethosului cretin).



159

St în puterea decidenilor din sfera politicilor de comunicare publices realizeze o distribuie echilibrat a resurselor media la nivel naional iinternaional, în spiritul redescoperirii valorilor cretine, f r a aduce vreoatingere sau ofens culturilor i religiilor altor naionaliti sau popoare.

i tot prin mijloacele de comunicare în mas trebuie descurajate fermacele manifestri ale orientrilor societii consumiste, ce se afl încontradicie flagrant cu meninerea unui mediu natural cât mai nepoluat cuputin, pentru ca lumea noastr s poat fi i a urmailor copiilor notri.

În pofida a tot ceea ce am spus pân acum, tim cu certitudine ivrem s credem c exist înc în lume, o majoritate a oamenilor carecontinu s cunoasc importana, caracterul sacru i bucuria existenei unor familii normale. Cci lumea de astzi mrturisete ferm, prin tot ce are ea

mai autentic în cultura vieii de familie, cum speranele i îngrijor rileprinilor de pe toate meridianele lumii sunt uimitor de asemntoare.



160

ANEXE

Anexa nr. 1

Ghid de interviu: familii cu copii

Î.1. Câi copii ar fi bine s aib o familie? Î.2. Dvs. câi copii avei? Î.3. Care ar fi, în opinia dvs., principalele probleme ale familiilor cucopii în România actual? Î.4 Pentru dvs. personal, care ar fi cele mai importante probleme? Î.5. Cât de mulumit suntei de locuina dvs.? Dac ar fi s alegei

pe o scal de la 1 la 10, dvs. unde considerai c v-ai situa?1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Nemulumit

Foarte mulumit

Î.6. Câte camere are locuina dvs.? Î.7. Cum locuii dvs. i copilul/copii dvs.? Î.8. Cum credei c ar trebui s locuiasc copiii într-o familie, maiales dac sunt de sexe diferite?- înc de mici, în camere separate de ale prinilor (biat i fat)- pot locui împreun cu prinii pân la vârsta de.......- bieii i fetele separat înc de mici

- bieii i fetele împreun pân la vârsta de....- dac nu au spaiu suficient pot locui i împreun Î. 9. Care sunt, în familia dvs., cheltuielile lunare pentru cretereai educare unui copil?

Biei0-1 an 1-3 ani 4-7 ani 7-14 ani

Fete0-1 an 1-3 ani 4-7 ani 7-14 ani

Cheltuieli total familie.......................................................

Î. 10. Considerai c veniturile pe care le realizai v suntsuficiente pentru un trai decent?



161

Î. 11. Pentru alimente, putei s cumprai:- tot ceea ce este necesar i tot ceea ce ne dorim- numai ceea ce este necesar - uneori nu putem cumpra tot ceea ce este necesar - cumpr m numai pentru copil/copii ceea ce este necesar - cumpr m numai pentru copii/copil tot ceea ce î i dorete iceea ce ne dorim

Î. 12. Pentru îmbr cminte-înclminte, putei s cumpraicopiilor dvs. ...- tot ceea ce este necesar i tot ceea ce ne dorim

- numai ceea ce este necesar - uneori nu putem cumpra tot ceea ce este necesar - cumpr m numai pentru copil/copii ceea ce este necesar - cumpr m numai pentru copii/copil tot ceea ce î i dorete iceea ce ne dorim

Î.13. Dvs. când luai salariul/salariile cum procedai?- se achit mai întâi costurile întreinerii- se acord prioritate cheltuielilor copilului/copiilor - se fac eforturi pentru ambele

Î. 14. Cât de important este coala pentru reuit în viaa acopilului/copiilor dvs.?1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Deloc

Foarte important Î. 15 Ce preocupri au copii dvs.?

Da- joaca/intalniri cu alti copii la domiciliul dvs. sau ladomiciliul altora- plimbari cu mama/tata/bunici- vizite la rude- televizor - muzic la domiciliu

- lectur (în afara celei pentru coal)- calculator



162

Da- limbi str ine (pregtire extracolar )- spectacole (singuri sau cu parintii)- plimbri în parcuri- altele. Care?

Î 16. Referitor la copilul/copiii dvs. ce probleme ai întâmpinat:- la policlinic i medic (ai dat pag?)- la înscrierea la cre/gr dini/coal- altele. Care?

Î.17. În opinia dvs., pentru rezolvarea/ameliorarea problemelor familiilor cu copil/copii ce ar trebuie f cut? Î.18. În familia dvs. avei pe cineva cu copil/copii care este plecat/afost plecat la munc în alte ri?



163

Anexa nr. 2

Ghid de interviu adresat unui funcionar din cadrul Primriei

1. Ce programe avei pentru a ajuta familia cu copii în nevoie?2. Câte cereri de ajutor social ai avut i câi s-au calificat conform

legii în anul 2005?3. Din ce motive nu s-au calificat pentru cererea de ajutor social?4. Cu ce probleme v confruntai în ajutorarea familiilor cu copii?

(Enumerai câteva probleme de sistem)5. Cum credei c s-ar putea rezolva acestea?6. Cu ce alte probleme apeleaz familia cu copii la dvs.?



164

Anexa nr. 3

Ghid de interviu: director de coal /director adjunct/profesor (diriginte)

1. Care sunt particularitile copiilor provenii din familiile cu situaiimateriale foarte bune?

- din punct de vedere al frecvenei

- din punct de vedere al rezultatelor colare

- atitudini i comportamente în general

- din punct de vedere al atitudinii familiei fa de copil i de coal- modele educaionale familiale

2. Care sunt particularitile copiilor provenii din familii cu situaiimateriale precare?

- din punct de vedere al frecvenei

- din punct de vedere al rezultatelor colare

- atitudini i comportamente în general

- din punct de vedere al atitudinii familiei fa de copil i de coal- modele educaionale familiale

3. Cum caracterizai relaia coal-familie (în coala dvs.)?- Credei c familiile (prinii) copiilor îneleg rolul pe care îl au în

educarea copiilor?

- Care sunt, dup prerea dvs., carenele familiei/prinilor în ceea ce

privete responsabilitatea lor în educarea copiilor?- Are coala puterea de a ameliora problemele/deficitul de educaie

familial?

4. Avei în coal copii din familii cu resurse foarte precare?- Cum îi sprijinii?

- Ce ar trebui s fac coala pentru ei?

5. Avei copii ai cror prini au fost plecai/sunt plecai la munc înstr intate?

- Ce probleme au aceti copii: la coal

acas- Cum apreciai fenomenul?



165

Anexa nr. 4

Ghid de interviu: cadre medicale – medici pediatri

1. Cu ce fel de probleme specifice v confruntai la copiii dingrupele de vârst (0-1 an; 1-3 ani; 4-7 ani; 7-14 ani)

2. Care dintre bolile copiilor credei c au cauze sociale (ex.sr cie, neglijare, malnutriie, TBC etc.) i care ar fi acestea?Pe grupe de vârst (0-1 an; 1-3 ani; 4-7 ani; 7-14 ani)

3. În afara problemei financiare, ce alte modaliti concrete aipropune pentru îmbuntirea calitii asistenei medicale?



166

Anexa nr. 5

Niveluri minime de trai ale familiilor cu 1–2 copii, calculate prin metodanormativ în cadrul ICCV, pentru mediul urban, anii 2005-2007

(în lei)

URBAN-ND2s+2c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 1.4271.4311.4461.4471.456 1.4691.4871.4942006 1.5091.513 1.516 1.5221.5311.5331.5351.5341.535 1.5381.5551.5662007 1.5691.570 1.571 1.5791.589

URBAN-NS2s+2c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.

2005 1.1091.1121.1231.1241.131 1.1411.1551.1602006 1.1721.175 1.177 1.1821.1891.1911.1921.1911.192 1.1941.2071.2162007 1.2181.218 1.219 1.2251.233

URBAN-ND2s+1c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 1.1971.2001.2121.2131.220 1.2311.2461.2522006 1.2651.268 1.271 1.2761.2841.2861.2871.2871.288 1.2901.3041.3142007 1.3171.318 1.318 1.3251.333

2s+3c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 1.6571.6621.6791.6811.691 1.7061.7261.7352006 1.7531.757 1.761 1.7681.7791.7811.7831.7821.783 1.7871.8061.8192007 1.8231.824 1.825 1.8341.846

URBAN-NS2s+1c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 930 933 942 943 949 958 969 9742006 984 986 988 992 998 999 1.000999 999 1.002 1.013 1.0202007 1.0221.022 1.023 1.0281.035

2s+3c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 1.2881.2921.3051.3061.314 1.3261.3421.3492006 1.3631.366 1.369 1.3751.3831.3851.3871.3861.387 1.3901.4051.4152007 1.4181.419 1.420 1.4271.437Not : s = salariai; ND = nivel minim de decen;

c = copii; NS = nivel minim de subzisten.



167

Niveluri minime de trai ale familiilor cu 1–2 copii, calculate prin metodanormativ în cadrul ICCV, pentru mediul rural, anii 2005-2007

(în lei)

RURAL-ND2a+2c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 1.2341.2381.2501.2511.259 1.2701.2851.2922006 1.3051.308 1.311 1.3171.3251.3271.3281.3281.329 1.3311.3461.3562007 1.3591.360 1.361 1.3681.377

RURAL-NS2a+2c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 1.0171.0201.0301.0311.037 1.0461.0591.0642006 1.0751.078 1.080 1.0851.0921.0931.0941.0931.094 1.0961.1081.1162007 1.1181.118 1.119 1.1251.132



RURAL-NS2a+1c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 853 856 864 865 870 878 889 8932006 902 904 906 910 915 917 918 917 917 919 929 9362007 938 938 939 944 950

RURAL-NS2a+3c IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC.2005 1.1811.1851.1961.1971.204 1.2151.2301.2362006 1.2491.252 1.255 1.2601.2681.2691.2701.2701.271 1.2731.2871.2972007 1.2991.300 1.300 1.3071.315Not : s = salariai; ND = nivel minim de decen;

c = copii; NS = nivel minim de subzisten;a = agricultori.



168

Anexa nr. 6

COURI DE CONSUM ACTUALE PENTRU COPII, COMPARATE CUMINIMUL DECENT, RESPECTIV DE SUBZISTEN

PENTRU DIFERITE ZONE ALE RII

Courile de consum pentru copiii din zona Clrai judeul Clrai,iulie 2006 (%)

Minim decentCopil cuvârsta între

1-3 ani


4-6 ani


7-14 ani Urban Rural**


Alimentare 11,0 13,2 11,8 17,1 15,9 18,0 52,8 59,5 66,2 71,7 Îmbr cminte/ înclminte 59,1 51,1 63,5 66,5 57,0 51,3 9,4 10,1 11,4 11,0Servicii* 29,9 35,7 24,7 16,4 27,1 30,7 37,8 30,4 22,4 17,3Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).

Courile de consum pentru copiii din zona Clrai judeul Clrai,

iulie 2006 (lei)Minim decentCopil cu

vârsta între1-3 ani

Copil cuvârsta ntre

4-6 ani




Alimentare 88 ,5 88,5 88,5 88,5 124 124 121 170 121 170 Îmbr cminte/ înclminte 475 343 475 343 445 353 22 29 21 26Servicii* 240 240 184,5 84,5 211,6 211,6 86 86 41 41Total 803,5 671,5 748 516 780,6 688,6 229 285 183 237Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielile

alimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).



169

Courile de consum pentru copiii din zona Clrai, judeul Clrai,iulie 2006 (%)

Minim de subzistenCopil cuvârsta între

1-3 ani


4-6 ani



Coul deconsum pecapitole decheltuieli

Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat

Alimentare 19,8 19,9 18,5 22,4 27,2 27,3 56,5 64,8 73,8 79,1

Îmbr cminte/

înclminte 50,0 49,8 43,1 56,2 50,5 50,4 7,5 5,7 6,5 5,8

Servicii* 30,2 30,3 38,4 21,4 22,3 22,3 36,0 29,5 19,7 15,1

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).

Courile de consum pentru copiii cu vârste între 1-14 ani, din zonaClrai, judeul Clrai, iulie 2006 (lei)


1-3 ani

Copil cuvârsta ntre

4-6 ani



Coul deconsum pe

capitole decheltuieli Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat

Alimentare 88,5 88,5 88,5 88,5 124 124 121 169 121 169

Îmbr cminte/

înclminte 224 222 207 222 230 229 16 15 11 13

Servicii* 135 135 184,5 84,5 101,6 101,6 77 77 32 32

Total 447,5 445,5 480 395 455,6 454,6 214 261 164 214Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).



170

Courile de consum pentru copiii din zona Iai, judeul Iai, iulie 2006(%)


1-3 ani


4-6 ani




Alimentare 15,7 19,3 14,0 15,7 16,0 19,7 52,8 59,5 66,2 71,7

Îmbr cminte/

înclminte 57,8 48,3 59,0 54,2 58,0 48,4 9,4 10,1 11,4 11,0

Servicii* 26,5 32,4 27,0 30,1 25,9 31,9 37,8 30,4 22,4 17,3Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).

Courile de consum pentru copiii din zona Iai, judeul Iai(lei)


1-3 ani


4-6 ani



Coul deconsum pe


Alimentare 89,5 89,5 89,5 89,5 125 125 121 170 121 170

Îmbr cminte/

înclminte 330 225 376 309 452 307 22 29 21 26

Servicii* 151 151 172 172 202 202 86 86 41 41

Total 570,5 465,5 637,5 570,5 779 634 229 285 183 237Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).



171

Courile de consum pentru copiii din zona Iai, judeul Iai, iulie 2006(%)


1-3 ani


4-6 ani




Alimentare 20,0 23,2 18,0 19,6 20,6 23,9 56,5 64,8 73,8 79,1

Îmbr cminte/

înclminte 46,3 37,5 47,6 42,6 46,1 37,4 7,5 5,7 6,5 5,8


Courile de consum pentru copiii din zona Iai, judeul Iai, iulie 2006(lei)


1-3 ani


4-6 ani



Coul deconsum pecapitole de

cheltuieli Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Alimentare 89,5 89,5 89,5 89,5 125 125 121 169 121 169

Îmbr cminte/

înclminte

207 144 238 194 280 195 16 15 11 13

Servicii* 151 151 172 172 202 202 77 77 32 32

Total 447,5 384,5 499,5 455,5 607 522 214 261 164 214Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).



172

Courile de consum pentru copiii din zona Piteti, judeul Arge, iulie2006 (%)


1-3 ani


4-6 ani





Alimentare 13,3 15,2 13,2 14,7 16,8 18,6 52,8 59,5 66,2 71,7

Îmbr cminte/

înclminte 54,7 48,2 53,2 47,9 49,5 43,9 9,4 10,1 11,4 11,0

Servicii* 32,0 36,6 33,6 37,4 33,7 37,5 37,8 30,4 22,4 17,3

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).

Courile de consum pentru copiii din zona Piteti, judeul Arge, iulie2006 (lei)


1-3 ani


4-6 ani




cheltuieli Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat

Alimentare 100 100 100 100 140 140 121 170 121 170

Îmbr cminte/

înclminte 411 316 403 326 414 330 22 29 21 26

Servicii* 240 240 255 255 282 282 86 86 41 41

Total 751 656 758 681 836 752 229 285 183 237Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).



173

Courile de consum pentru copiii din zona Piteti, judeul Arge, iulie2006 (%)

Minim de subzistenCopil cu

vârsta între

1-3 ani


4-6 ani





Alimentare 20,3 23,2 18,9 22,0 23,9 26,0 56,5 64,8 73,8 79,1

Îmbr cminte/

înclminte 52,3 45,5 51,7 43,8 46,8 42,0 7,5 5,7 6,5 5,8


Courile de consum pentru copiii din zona Piteti, judeul Arge, iulie2006 (lei)


vârsta între

1-3 ani


4-6 ani



Coul deconsum pe

capitole decheltuieliFat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat

Alimentare 100 100 100 100 140 140 121 169 121 169

Îmbr cminte/

înclminte 258 196 273 199 274 226 16 15 11 13

Servicii* 135 135 155 155 172 172 77 77 32 32




174

Courile de consum pentru copiii din zona Tg. Mure, judeul Mure,iulie 2006 (%)

Minim decentCopil cu

vârsta între

1-3 ani


4-6 ani





Alimentare 17,4 19,6 14,8 17,9 15,2 17,4 52,8 59,5 66,2 71,7

Îmbr cminte/

înclminte 60,3 55,3 66,3 59,1 62,7 57,3 9,4 10,1 11,4 11,0


Courile de consum pentru copiii din zona Tg. Mure, judeul Mure,iulie 2006 (lei)

Minim decentCopil cuvârsta

cuprins

între 1-3ani

Copil cuvârsta

cuprins

între 4-6ani

Copil cuvârsta

cuprins

între 7-14ani Urban Rural**

Coul deconsum pe

capitole decheltuieli


Alimentare 124 124 124 124 174 174 121 170 121 170

Îmbr cminte/

înclminte 429 350 557 409 718 572 22 29 21 26

Servicii* 159 159 159 159 253 253 86 86 41 41

Total 712 633 840 692 1145 999 229 285 183 237Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielile




175

Courile de consum pentru copiii din zona Tg. Mure, judeul Mureiulie 2006 (%)


vârsta ntre

1-3 ani


4-6 ani





Alimentare 22,7 25,0 19,8 23,2 19,7 22,2 56,5 64,8 73,8 79,1

Îmbr cminte/

înclminte 48,2 42,9 54,9 47,1 51,6 45,4 7,5 5,7 6,5 5,8


Courile de consum pentru copiii din zona Tg. Mure, judeul Mure,iulie 2006 (lei)

Minim de

subzisten


1-3 ani


4-6 ani


7-14 aniUrban Rural**


cheltuieliFat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat

Alimentare 124 124 124 124 174 174 121 169 121 169

Îmbr cminte/

înclminte

263 213 344 252 455 355 16 15 11 13

Servicii* 159 159 159 159 253 253 77 77 32 32




177

Courile de consum pentru copiii din zona Râmnicu Srat, judeulBuzu iulie 2006 (%)

Minim de

subzistenCopil cu

vârsta între1-3 ani


4-6 ani





Alimentare 25,6 28,1 26,1 27,8 28,5 30,4 56,5 64,8 73,8 79,1

Îmbr cminte/

înclminte 34,5 28,0 33,2 28,8 33,4 29,0 7,5 5,7 6,5 5,8

Servicii* 39,9 43,9 40,7 43,4 38,1 40,6 36,0 29,5 19,7 15,1

Total 100,0 100,0100,0 100,0100,0 100,0100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).

Courile de consum pentru copiii din zona Râmnicu Srat, judeulBuzu, iulie 2006 (lei)

Minim de

subzistenCopil cu

vârsta între

1-3 ani


4-6 ani





Alimentare 99,5 99,5 99,5 99,5 139 139 121 169 121 169

Îmbr cminte/

înclminte

134 99 126 103 163 133 16 15 11 13

Servicii* 155 155 155 155 186 186 77 77 32 32

Total 388,5 353,5 380,5 357,5 488 458 214 261 164 214Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielile




178

Courile de consum pentru copiii din zona Suceava, judeul Suceava,iulie 2006 (%)


1-3 ani


4-6 ani




Alimentare 12,3 12,6 10,4 10,6 13,5 13,7 52,8 59,5 66,2 71,7

Îmbr cminte/

înclminte 62,7 61,8 52,9 51,8 48,9 47,9 9,4 10,1 11,4 11,0

Servicii* 25,0 25,6 36,7 37,6 37,6 38,4 37,8 30,4 22,4 17,3Total 100,0 100,0100,0 100,0100,0 100,0100,0 100,0 100,0 100,0Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).

Courile de consum pentru copiii din zona Suceava, judeul Suceava,iulie 2006 (lei)


1-3 ani


4-6 ani



Coul deconsum pe


Alimentare 72 72 72 72 101 101 121 170 121 170

Îmbr cminte/

înclminte

367 352 367 352 367 352 22 29 21 26

Servicii* 146 146 255 255 282 282 86 86 41 41




179

Courile de consum pentru copiii, din zona Suceava, judeulSuceava, iulie 2006 (%)

Minim desubzistenCopil cuvârsta între

1-3 ani

Copil cuvârsta

între4-6 ani





Alimentare 16,2 16,8 15,5 16,0 19,4 20,4 56,5 64,8 73,8 79,1

Îmbr cminte/

înclminte 53,2 51,6 51,1 49,4 47,5 44,8 7,5 5,7 6,5 5,8

Servicii* 30,6 31,6 33,4 34,5 33,1 34,8 36,0 29,5 19,7 15,1Total 100,0 100,0 100,0 100,0100,0 100,0 100,0 100,0100,0 100,0Not : * la capitolul servicii au fost incluse: servicii culturale, servicii de igienpersonal, rechizite i articole de papetrie, medicamente i o parte din cheltuielilecu locuina (întreinere, lumin, telefon, cablu TV); ** în mediul rural la cheltuielilealimentare 25% sunt acoperite din gospodria proprie (autoconsum).

Courile de consum pentru copiii din zona Suceava, judeul Suceava,iulie 2006 (lei)

Minim de

subzisten

Copil cu

vârsta între

1-3 ani

Copil cuvârsta într

4-6 ani




cheltuieliFat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat Fat Biat

Alimentare 72 72 72 72 101 101 121 169 121 169

Îmbr cminte/

înclminte

237 222 237 222 247 222 16 15 11 13

Servicii* 136 136 155 155 172 172 77 77 32 32




180

BIBLIOGRAFIE

Andreß H.J., Schulte K., 1998, Poverty risk and the life cycle: Theindividualization thesis reconsidered, în Andreß, H.J.(coord.), Empirical Poverty Research in a ComparativePerspective, Ashgate, Aldershot, Brookfield USA, Singapore,Sydeny.

Bird, C. E., 1997, Gender differences in the social and economic burdens of parenting and psychological distress, în: Journal of Marriageand the Family, 59.

Burleson, B. R., Denton, W. H., 1997, The relationship betweencommunication skill and marital satisfaction: Some

moderating effects, în: Journal of Marriage and the Family,59.Cace S., Vldescu C., 2004, Starea de sntate a populaiei roma i

accesul la serviciile de sntate, Ed. Expert, 2004.Cace S., Vldescu C. (coord.), 2004, Accesul populaiei roma la serviciile de

sntate, în: Jurnalul practicilor pozitive comunitare, nr.3-4.Cambir A. (coord.), 2007, Coordonate ale nivelului de trai în România.

Veniturile i consumul populaiei în anul 2006, InstitutulNaional de Statistic, Statistic Social.

Chesnais J.C., 1986, La transition demographique, P.U.F., Paris.Cornia,G.A.,1994, Income Distribution, Poverty and Welfare in Transitional

Economies, în: Journal of International Development, vol. 6,No. 5.

Deborah M., Cooke K., 1988, Cost of Childrearing, în Walker R. i Parker G.

(coord.), Money Maters – Income, Wealth and FinancialWelfare, Sage Publications, London, Newbury Park, BeverlyHills, New Delhi.

Dodd S.,1950, The interactance hypothesis. A gravity model: fitting physicalmasses and human groups, în: American SociologicalReview, 15.

Domanski H., Ostrovska A. .a. 2003, First European Quality of Life Survey:Social dimensions of housing, EFILWC.

Ellwood C.A., 2006, Sociology and Modern Social Problems, ProjectGutenberg File.

Franco M., 1947, Fluctuations in the Saving Ratio, A Problem in EconomicForecasting, în: Social Research, Vol.14, Nr. 1/4.

Gheu, V., 2004, Anul 2050: Va ajunge populaia României la mai puin de

16 milioane de locuitori ? INCE, CCD V.Trebici.



181

Gott C., Johnston K., 2002, The Migrant Population in the UK: FiscalEffects. RDS Occasional Paper, No. 77. http://www.homeoffice.gov.uk /rds /pdfs /occ77migrant. pdf (18 August2005). London: Home Office Research, Development andStatistics Directorate.

Hill M., 2006, Extension Agent, Family and Consumer Sciences, WayneCounty, în: Parenting: A Circle of Life, Ohio State UniversityExtension Factsheet.

James D., 1967, Income, Saiving, and the Theory of Consumer Behaviour,Oxford University Press.

Janosik E., Green E.,1992, Family Life: Process and Practice. Boston:Jones and Bartlett.

Johnson A.G., 1989, Human arrangements, H.B.J. Publishers, San Diego.Kluwer E.S., Heesink J.A.M., Van De Vliert E.,1997, The marital dynamicsof conflict over division of labor, în: Journal of Marriage andthe Family, 59.

Krieger H., 2004, Migration trends in an enlarged Europe, EuropeanFoundation for the Improving of Living and WorkingConditions, Dublin, Ireland.

Krieger H., 2004, Candidate Countries Eurobarometer 2002, 1 April, în:Integration Trends in an enlarged Europe, EFILWC.

Mckay L., Macintyre D., Ellaway A., 2003, Migration and health: a review of the international literature, MRC Social and Public HealthScience Unit, OP no 12, University of Glasgow, UK.

McKenry P.C., Price S.J., eds., 1994, Families and Change: Coping withStressful Events. Thousand Oaks: Sage.

O’Hinggis M., Bradshow J., Walker R.,1988, Income Distribution Over theLife Cycle”, în Walker R. i Parker G. (coord.), Money Maters – Income, Wealth and Financial Welfare, Sage Publications,London, Newbury Park, Beverly Hills, New Delhi.

Partick M., Staples W.,1979, A Modenized Family Life Cycle, în: Journal of Consumer Research, Vol. 6, Nr. 1.

Punescu C., 1994, Agresivitatea i condiia uman, Ed. Tehnic,Bucureti.

Robert W.,1995, Household Lifecycle Stages, Transitions and ProductExpenditures, în: Journal of Consumer Research, Vol. 22,Nr. 1.

Robert W.,1999, Houshold Life Cycle”, în Peter, E., Kemp S.,(coord.), TheElgar Companion to Consumer Research and EconomicPsychology, Edward Elgar, Cheltenham, Northompton.

Rotariu T., 2000, Starea demografic a României în context european.Posibile politici demografice i consecinele lor, în Zamfir E.,



182

Bdescu I., Zamfir C., (coord.): Starea societii românetidup 10 ani de tranziie, Editura Expert.

Rousseau J.J., 1968, The Social Contract, Penguin Classics, reeditare.Rowntree S. ,1901, Poverty: A Study of Town Life, Macmillan, London.Schiff M., 2006, Brain gain: claims about the size and impact of welfare and

growth are greatly exaggerated, în International Migration.Remitances and the Brain Drain, World Bank and PalgraveMacmillan, New York.

Saxton L., 1986, The Individual, Marriage and the Family, WadsworthPublishing Comp. California.

Stanciu M., 2004, Consideraii asupra cercetrilor privind sr cia extrem, în: Revista calitatea vieii, Revist de politici sociale,Ed. Academiei Române, nr. 3-4, Bucureti.

Starrels M.; Ingersoll-Dayton B.; Dowler D.W.; Neal M.B.,1997, The stressof carring for a parent: effects of the elder's impairment onan employed, adult child. în: Journal of Marriage and theFamily, 59, 860-872.

Todd E., 1992, Modernizare i dezvoltare (coord. I. Dr gan), UniversitateaBucureti.

Verza E., 1993, Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion, Bucureti.Vic G., 1996, The Demand for Welfare, în Vic G.,Taylor-Gooby P. (coord.)

European Welfare Policy, St. Martin’s Press, New York.Zamfir C., (coord.), 1995, Dimensiuni ale sr ciei, Ed. Expert, Bucureti.Zamfir C., Preda M., (coord.), 2002, Romii în România, Ed.Expert, BucuretiZamfir C., Stoica L.(coord.), 2006, Dezvoltarea social:câteva elemente

teoretice, în: O nou provocare: dezvoltarea social,

Collegium, Ed.Polirom.Zamfir C., coord., Diagnoza sr ciei i a riscurilor în dezvoltarea copilului înRomânia , Raport de cerecetare, ICCV, 2005, www.iccv.ro.

Zamfir C., Pop M.A. i Zamfir E., 1994, România '89-'93 Dinamica bunstrii politica social, (Raport Naional realizat de ICCV iCentrul Internaional de Dezvoltare a Copilului Florena),UNICEF-România, Bucureti, Ed. Expert.

Zimmermann K., 1966, European migration: push and pull, în: InternationalRegional Science Review 19 (1-2).

Wagner P., Chirc C., 1998, Metode i instrumente de msurare a sr ciei,PNUD.

Walker R., Hutton S.,1988, Cost of Ageing and Retirement”, în Walker R. iParker G. (coord.), Money Maters – Income, Wealth andFinancial Welfare, Sage Publications, London, NewburyPark, Beverly Hills, New Delhi.



183

Wells W., Gubar G.,1966, Life cycle concept în marketing research, în:Journal of Marketing Research, Vol. 3.

xxx 2006, Innocenti Social Monitor 2006, UNICEF, InnocentiResearch Centre.

xxx 2004, Banca Naional a României, Bucureti, „Raport anual2004”, p. 258.

xxx 2003, CASPIS, Dinamica sr ciei i a sr ciei severe înperioada 1995-2003 (http://www.caspis.ro/downloads/despresaracie.doc).

xxx 2005, Centrul de Calcul i Statistic Sanitar , Bucureti, Anuarul de statistic sanitar 2004.

xxx 2002, Deutsche AIDS-Hilfe, Travel and residenceregulations for people with HIV.

xxx 2004, EFSCW, Copiii str zii din Europa de Est, EuropeanFoundation for Street Children Worldwide.

xxx 2005, EU, Health Policy Forumxxx 2002 InternationalOrganization for Migration, World Migration 2005: Costs andBenefits of International Migration. Geneva.

xxx 2007, Fundaia Soros, Barometrul de opinie public, Viaa încuplu, în România actual, mai, iulie.

xxx 2003, ICCV, Calitatea vieii în România 1990 – 2003, Raportde cercetare ICCV – Decembrie 2003, coord.I.Mrginean.

xxx 2002, INS, Analize demografice. Situaia demografic aRomâniei în anul 2001.

xxx 1990-2005, INS, Anuarul statistic al României, Bucureti.xxx 2006, INS, Cartea verde a populaiei, România.

xxx 2006, INS, Situaia demografic a României, anul 2005.Statistic social.xxx 2002, INS, Statistic teritorial.xxx 2006,Labour Force Survey.xxx 2002, Metro Media Transilvania, Barometrul de opinie privind

serviciile de sntate, www.mmt.ro.xxx 2003, MSF, Carta reformei serviciilor de sntate din

România, www.msf.ro and AIDS: Quick Reference,http://www.aids hilfe.de /12 iulie 2005).

xxx 2005, OECD, Trends in International Migration: AnnualReport, Paris.

xxx 2005, OMS, Raport mondial sur la santé.xxx 2007, Planul naional de dezvoltare (2008-2010), Îmbunt-

irea calitii i sporirea accesului la serviciile educaionale,Raportor Viorelia Moldovan Batrînac.



184

xxx 2006, UN, Trends in Total Migrant Stock: The 2005Revision, Population Division of the United NationsSecretariat.

xxx 2006, UN, World population monitoring focus on internationalmigration and development report, Population Division of theDepartament of Economic and Social Affairs.

xxx 2006, UNDP, Human Development Report.xxx 2005, UNFPA, UNICEF, USAID, RSIR&T, SDC, OMS,

IOMD, Ministerul Sntii, Studiul Sntii ReproduceriiRomânia 2004, Raport Sintetic, mai.

xxx 2006, UNICEF, Children on the Brink, A Focused Situation Analysis of Vulnerable, Excluded and Discriminated Childrenin Romania.

xxx 2004, UNICEF, Monitorul Social Innocenti.xxx 2006, World Bank, Key social and economic indicators,

internet: http://www.worldbank. org.ro/eng/data/index.shtml.xxx 2006, World Bank, Global Economic Prospects, 2006:

Economic Implications of Remittances and Migration.Washington.

xxx 2005, WHO, The European Health Report, Public healthaction for healthier children and populations.

2008_Conditii de Viata Ale Familiilor Cu Copii Din Romania

Documents

Transcript of 2008_Conditii de Viata Ale Familiilor Cu Copii Din Romania