2005=VIATA DE DUPA MOARTE-CEASURILE DINAINTE PLECARII SUFLETULUI

7/27/2019 2005=VIATA DE DUPA MOARTE-CEASURILE DINAINTE PLECARII SUFLETULUI

1/72

gxtal-l=-lrEtalat,=-E

-

GEASURILEDEDI]IAI]ITEAPLEGARIUFTETULUIDEPE [nnAilT


2/72

ArhimandritSERAFIM ALEXIEV

VIIt'TA DE DUPA MOARTE

CEASURILE EDINAINTEAPLECARIISUFLETULUIDE PEPAHAAruTTraduceredin limba bulgaride Gheorghifi Ciocioi


3/72

"i$iRedactor:Elena Marinescu

Coperta: Mona VelciovTraducerea a fost flcutd dupi originalulin limba bulgari: Arhimandrit Serafim Alek-siev,Besedi a iaota slediiaota, Ceast reta, Edi'tura Sf . Apostol gi Evanghelist Luca, Sofia,2005.

CEASURILEHOTARATOennDE DINAINTEAMORTII


4/72

invititorul cel ticut

itindViefile Sfin[ilor,ne minu-nim de ribdarea mucenicilor,de nevointelepreacuviogilor plrintigi maici -, de tiria sfinfilor mirturisi-tori gi de nizuinfa tuturor celor pli-culi iuiDumnezeu cdtreviala ceaveg-nicd.cdtre umea de dincolo.Cine -aindrumat, oare,pe ei c5tre nfelepciu-ne: cum si triiascd, cum si se com-porte, cum si nu se epedede Dum-nezeu gi sd-gi mAntuiascd sufletelelor in toate mprejuririle - fie priel-nice, ie neprielnice?Ei au avut - du-pi Hristos, Invilitorul dumnezeiesccel Preainalt Mt. 23,8),gi dupd inv5-litorii gi propovdduitorii rAnduifi deDuhul SfAnt Fapte20,28;Evr.13,7)- inci un alt nvifitor tdcut, carevor-begtemai minunat chiardecAtceimairenumiti oratori de pe pimAnt. Acest


5/72

CEASTIRILEOTARATOARE EDINAINTEAMORTtr

,,Nu vom gregf-scrieSfantul Dimi-triSal.Roslourluidacinumimnnoartea"firvdfdtora toati lumgarr, dcieavor-begteuturorcelordin lume:"Veimuriveimuri! Iflu-ueipdeafuglde-moartecu niclun &ip! I4"amintea trupul eezacemp-rtn sicriuqia,sculti cuatenSece-fispune!Adu-S aqinle demoarte,casdnrr pdcdtuiegtie moarte!>"In grele pdcatea'cdzutodinioardFgraoopotrivnicul ui Dumnezeu.Elnu a vrut sd ngdduie poporului luiIsrael si iasi din Egipt, nsd,chiar gifdrd si doreascd na ca asta, -a lisatsd plece.Cine -a induplecatpe acestcrud mpdrat?Cine -a nmuiat inimaimpietritd?Cine -aindrumat sd-islo-bozeascd e israelifi?Moarteap_rurFcilqi+tii-l4scgtr dn:gint" ucisideingeri intr-o singuri noapte. Moarteaa fostinvdlitorullui!

Plin 4e c[lzime afost $i Saul, dar,cAnd a auzit de la Prorocul Samuilprevestireaceade moarte:Mhine tu gifiii tdi aeli muril, a cdzut mediat la pi-mAntgi aplAnscu amar.Cine l-ainvd-lat pe acestpdcdtos plin de mAndriegi de cutezanti cdtresmereniegi citrefricd?Moartea -a fost lui invdfi tor!

LYezil Regi 2$ 19 trad. slavoni.I

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

invitdtor este moartea. Pliculii luiDumnezeu au avut-o pururea inain-tea ochilor.Ea e-a ostindrumdtoare'Ea -a deprins cu ceamai buni, cu ceamai dreapti gi cu ceamai sfAntdvie-tuire. Tot eapoate sd ie gi nvildtorulnostru. Nu intAmplitor Fericitul Au-gustin- a spus: ,,Moartea sd fie invi-Jitorul vostru!"l &fi"citul Ieronim 9i-nea intotdeauna in chilia lui un cra-qig, ca si-i aduci arninte de sfArgitulvie$i.pimAntegti. Iar despreminuna-tul plicut al lui Dumnezeu 1e.1gschi-r4gnahul-_P_qrleqi9e lq l3ey, citim:, D_"enl.ll_t i-apregdtit el un sicriu ca-re i-a devenit un insofitor nedespirfitde chilie. StAnd Angd el, sfAntul vor-bea cu nlelepciune desprezidirniciayiefii, despre venirea pe neaqteptatea mor$i gi despre faptul cd sufletul,dupi ce pleaci din trup va strilucicaun soaregi cu mirare va privi tem-nila cea plini de duhoare pe care ap-gfdsit-q pe care intr-atAta a iubit-ogi de care ntr-atAta s-a ngrijit in tim-pul viefii sale pimAntegti."

lAutorul citeazi dinSfinlii Pirinfi, folosin4in general,edifii rusegti ale operelor acestora.Pentru a ugura ectura cirfii, notele de subsolvor apirea numai in cazul ucririlor mai pulincunoscute ititorului de la noi (n.tr.).


6/72

CEASTJRILEOTARATOAREEDINAINTEAMORTtr

lnaintea lui se afl4 imbricat modest,infeleptul Simonide. StdpAnul i s-aadresatoaspeteluisdu: ,Spune-mice-va din filosofia ta caresi fie folositorpentru mine, ceva a caresi iau amin-te!" Filosoful i-a rdspuns: ,impirate,adu-fi aminte cd egtiom muritor!" Laprima vedere acest dspunsnu confi-ne nimic deosebit,dar, n realitate,es-te plin de o infelepciune fdrd margini.Prin el, filosoful i-a propus impdra-tului doud lucruri inlelepte gi de ceamai mare importanld, pu care."SfAn-tut Dimitrie al Ros_tovului e sublini-azd astfel: ,Primul - lmpirate, adu-fiaminte cd eqti om, nu Dumnezeu. Tuai fost ndscut asemenea uturor celor-lalfi oameni, gi nu in chip osebit. Tuai acelagi rup cum au to$ oamenii, ginu un trup aparte. Trupul tdu nu es-te din argint, din aur ori de vreo al-ti piatri prefioasi, ci din aceeagidrA-nd, din aceeagi utrejune gi duhoare,ca gi trupul celorlalfi oameni. Adu-fiaminte de aceasta inu te mAndri! Celde-al doilea lucru - impdrate, adu-Faminte cd egtimuritor gi ci nu vei triivegnic!Astizi gezi pe tronul tdu, iarmAine vei fi in mormAnt. AstAzi staiin slavd, ar mAine vei fi firAni. Astdzi

11

ARHIMANDRIT SERAFM ALEXIEV

S-a mbolnivit impiratul Iezechia.$i iatd a venit la el-Isaiaprorocul celdumnezeiescAi -a spus:Vei muri! $is-a ntors lezechia u fa{a la peretegi apl6ns cu nmar(IV Regi 20, 1-3).Cinel-a invifat pe el o asemenearAngerea inimii gi rugdciunea cea umilitoa-re? CuvAntul cel prorocesc:Vei muri!Moartea a fostinvSlitorul lui!Moartea, acest invi!5tor al intre-gii lumi, intrecAnd toate popoarelegi toate agezirile, intrd in fiecare ca-sd,cerceteazdiecare amilie gipropo-vdduiegte pretutindenea despre zd-dirnicia viefii pimAntegti. Unde seflaccimitire, acolo se nalli totodati ogcoali duhovniceasci, n careucenicii-aunt-cer ii, iar dascilii sunt cei ripo-.safi. Eerice_de ei vii, care nvali de lac-eiadormiti! Ei nu vor aveaparte demoarteaceade a doua (vezi Apoc.Z1',8), ci-ci.moartea i invafd cum si tri-iascd,pentru a mogteni Viala de du-pd viafi.

Sfand Dimitrie al Rostovqlui ne-alisat o scurti convorbire intre impi-ratul slujitor al diavolului Pausaniasgi filosoful Simonide.Pausanias edeape tronul lui cel scump, imbricat inhaine strilucitoare giplin de mAndrie.10


7/72

CEASURILE OTARATOARE EDINAINTEAMORTtr

in chip smintitor ceea e astddeste, armAinenu mai este?Trebuieoare si-filegi inimacu patimi -de c-eleare,pre-crrm.oumhrS, pier de indati ce soare.-le viefii ap-une?Sjngur Dumnezzu es-te ve$qiq$i,neschimb5,:tor! dtre El in-dreaptS"$ pagii-gi p rreiatinge-scopulvie$i!" La aceste ecfii despre moarteau devenit sensibili cei mai mari gAn-ditori gi creatori. Acegtia le-au im-pirtigit contemporanilor lor - ca peo descoperiredumnezeiasci - h tul-burdtoare proze gi n duioaseversuri.Marele poet Iordan Stubell a scris na-inte demoarte, n acest pirif una din-tre celemai scurtegi mai infelepte po-ezii, intitulati,,SAmbita morfllor"2:Fdrd-ncetare,rin phclagrea dzbateUn glasdeclopotdin smerita urld,Oricinenif, pentruo clipd,frate,Aminte a Ia ceiplecali in turmd...$i, tn genunchi, d-[ipese, d edoard:O,fie-Ie drhnapreaugoard!Iar,sus,cfrnd-aor Ia cereascapoartd,Stapilne reainalte, u i iartd!tP.oet bulgar (1897-L952). oeziile sale,destinate, n principal, copiilor, i-au adus po-pularitateain iteraturade a sud de Dunire-in Bulgaria, Macedonia,Setbia n.tr.).2VeziCalendarul ,Detska iara".

13


stai ntr-un palat strilucitor, iar mAi-ne vei fi intr-o groapd intunecoasi.Astdzi egti mbricat in purpuri impd-riteascd, ar mAine- in giulgiu de in-gropare. Astizi egti bogat, mAine n-si, mort fiind, nimic nu va mai fi altiu.,.Astdzi tofi stau cinstindu-tepetine, iar mAine vei fi singur in adAn-cul pdmAntului. Astizi tofi te asculti,iar mAinenimeni nu varnai lua amin-tg la tine cici cine asculti pe cel mortgi cui poate si porunceasci cel careamurit? Astizi tu egti nfricoqdtor pen-tru to$, iar mAine cine se va teme detine, cel ipsit de suflare?Prin urrnare,adu-fi aminte, mpdrate, cd egti om gicd eqti muritor!" $i, astfef Simonidel-a invdfat pe Pausaniascea mai im-portanti lecf,e - lectia smereniei na-intea morfii."Firi glas a prima vedere,moartea,care cutreieri neincetat umea gi batela fiecarepoarti, in fiecarezi strigi, infiecarezi invafi, in fiecare zi mustri.Dar cine sd a aminte la in,telepciuneaei? ,,C-il.5toruLree pe pemAnt, oPreg-te-te - griiegte moartea.Opregte-tegiia aminte. CAtde trecitoare sunt toate!CAt e de scurti gi cAte de ingelitoareaceasti lume. Trebuie oare si iubesti

12


8/72


Pecaleaa strdind, ngeldtoare,DoarDumnezeu aegnic,u uita!$i ziua,ceasul, ine-lgtieoare,Chnd aun spicdegrku nevomPleca?Moarteaesteunindrumdtor de ne-inlocuit. Cu toate cd pune capdtvie-

fii oricirui lucru, ga ne invald totugiclrm sd trdim. Odinioari, Zenon a in-trebat cum si-qi trdiascdmai bine via-!a gi a primit infricogdtorul rispuns:a,,Intreabd-i pe cei morfi!" Minunatadevdr! Si intrebi cum sd trdiegti nupe cei care o duc bine pe pdmAngcipe cei care au incetat sd mai triiascdin aceastdume! $i ce-arputeasi spu-ni cei fdri de glas?Ar putea oare sine invele cei a ciror limbd a amulit giale cirorbuze suntinlepenite?Pot giinci cum - numai noi si avem o ini-mi inleleaptd qi sd ascultdm a taini-cagoaptda morfii! C-eldintAi lucru pecare morfii ni-l spun este, dupd cu-vintele SfAntului Dimitrie al Rosto-yulf+L urmitorul: ,,O, oamenilor, odi-nioari Am.fost gi noi ceeace suntefivoi acum;insdindati"gi voi vefi fi ceeace suntem noi acum! Voi trdili in vo-ie, mAncafi, efi,vi veselifi... nainteavoastrd gi noi am triit in acestchip,dar acum ne afldm n mormAntul cel

1,4

CEASURILEOTARAToARE EDINAINTEAMoRTII

s rAmt.U._+dgsgle Ancarea, nde es-te bdutura unde sunt veseliile gi des-fdtdrile umegti?De toate acestea oisuntem lipsifi. Tot astfel gi voi vd velilipsi curAndde ele!"$ffnfii"au.inv6tal mereu de lia.ceirnorfl. Ei i-au indrumat gi pe uceni-cii lor si ia de la acegti-ailde de-rib-dare-rd*tuoasi. de ticere gismerenie.Un stare! l-a invifat astfel pe uceni-cul siu: -Mergi la cimitir gi ocdregte-ipe cei morfi!" Uceniculs-a dus. CAnds-a ntors, staretul l-a intrebat ,,Ji-aurdspuns ceva mortii?" ,,N-au zis ni-mic" - a spus tAnirul ucenic. ,,intoar-ce-te acum din nou acolo gi laudd-i!"-i-a spusstareful.Uceniculaimplinit^qi acest ucru. Inapoindu-se, -a intre-bat stareful: ,,Cefi-au rispuns mortiicAnd -ai ldudat?",,Nu mi-au rispunsnimic" - l-a incredinlat ucenicul. ,,$itu si fii asemeneaor - a incheiat sta-reful. Daci te ocdregte ineva, aci pre-cum un mort! Dacd te laudd, de ase-meneasd taci! Astfel te vei deprindecu virtutile de cdpeteni_.-mereniagirlbdarea."

Noi putem si auzim glasul celormor! din paginile Sfintei Scripturi. Eine griiesc de acolo:Cefolos ne-aadus15


9/72

CEASURILEO]XRATOARE EDINAINTEAMORTtr

credem n dumnezeiegtileprorociri gisuntem convingi ci la ce-ade-a DouaVenire a lui Hristos toate cele de pepdmAntv.o.rarde isev-o: opi, noi, ca-re agteptim qn cer nou gi un p_dmAntnou intru care va impirifi drepta-tea (vezi I Ptr. 3,13), nu putem si neimpotrivim acestor prorociri scrip-turistice cum cd tot ceea ce este rodal lucririi omului pe pimAnt va pie-. +ri. Lnaintc-aveSnicieioati strilucireagtiinlelor gi cuceririlor tehnice ale oa-menilor qeva stinge gi totul se va rui-na, agacum s-a prdbugit fumul Babel,ca un monument vrednic de plAns almAndriei omenegti.Existi totugi ceva care nu va pie-ri. Acesteasu4t faptele noastre - fiebune, fie rele. Acesteasunt lucririlenoastre, cuvintele noastre, gAndurilenoastre,simfdmintele noastre, dorin-!ele,dupX carevom fi judecaS.E adevirat ci trecutul se va gter-ge firi intoarcere, qrsi cele dcute* enoi, bune sau rele, in acest recut nusevor pierde. Tg1p;4 cares-a scursginu ne-a aparfinut se va duce pentrutotdeauna din mAinile noastre, insdacesla are o importanli hotirAtoareasupra stdrii noastregi mai cu seami

17


trufia?La ce ne-aushtiit bogd{ia i toatdfalaei?Toate cesteautrecutcaumbrflicaoaeste nre educe eaciincolo. u tre-cut afelcu corabianre dzbate areain'aolburatd ia cdrei rmdinapd upolis-omai gdsegtii nici trecereai, n miiloculaalurilor;saucapasdreaezboardinaerEia cdrei dldtorie u lasdnici un semn; dciea, dtilnd uaripile frntul elugor ides-picilndu-Icu aakntulpornirii, igi taiecaleprin miEcareaenelor,ar dupdaceea i-mic nu maiaratdpeundea trecut;sau afel cu sdgeataare board preoculinsetn-nat, araerulpe arel-a pintecatetmpre-und a locAinu po[isdmai gtiicare-afosturmn.Totaga i not ne-am dscut i amisprdait uaia[at...] (Intel. 8-13).Unii vor replica: Viala omeneascdnu trece ird urmd. Mai cu seamdoa-menii mari au ldsat urme de neqterspe acestpimAnt. Numele marilor po-eF gi scriito{ cAntdre$9i filosofi, aloamenilor de gtiinli gi al inventatori-1or,al sculptorilor gial artigtilor sePo-menescdin vremurile celede demultpAnd n zilele noastre.Acegtia vor fipomenifi in veac.Numai oamenilor care nu cunoscadevirurile credinlei le este ngiduitsd cugete astfel.Noui insd, celor care

'1.6


10/72


asupraviitorului nostru vegnic.Zilelescurseau zidit viafa noastrdde acum.Cele petrecute de noi odatd au alci-tuit chipul nostru duhovnicesc.Aniiscurgi fird intoarcere au.creat obice-iurile noastrecele ele.$i aceste bice-iuri rele ne tin pand acum in puterea1orgi vor alcdtui qtAreanoastri vegni-cf,.daci noi nu vom depune eforturiintense ca sd le dezrdddcinim prinfaptele celebune, opuse or.LuAnd aminte la acestea, recutulse aratd n strAnsi legdturi cu stareanoastrdprezentdgi viitoare.Dacd re-cufuI nu mai este al nostru, roadelelui cele amaresunt alenoastre. Omulcare a fost befiv in trecut poarti lezi-unile alcoolului gi in prezent gi le vapurta gi n viitor. Un zgArcit n trecut,dacdnu s-a ecuit de aceastd oali asa, va continua si fie strAns egat deiubirea de arginti gi acum, gi dupi ceva plecadin aceastiviafi. Un om plind.edesfrAnaren trecutul sdu rdmAneplin de voluptate qi acum, qi astfel vaintra el gi n vegnicie daci nu o va ru-pe cu pdcatul prin mulfime de ruge-ciuni gi prin pos t aspru.Trecutulnu mai este, ati, al nostru,insi faptele cele rele sdvArgitede noi

18

csesuRrlsHoTARAToAREEDTNATNTEAoRTrrmai demult sunt, din nefericire, alenoastre.Ele sunt amarniculnostru ca-pital. El a fost pdstrat gi ne va mustrain ziua ]udecdfii. Omul moare gi Jagdtotul pe pdmAnt, nsd faptele lui il in-solesc veziApoc.'/-.4,'1,3).aci acestefapte au fost bune, ele i vor aducebu-curie fdrd margini. Dar, dacd au fostrele ii vor creaun iad chinuitor.Prezentul e al nostru - vor spunemul$. Da- rdspundemnoi -, insdpen-tru cesi ne iuddm ctrprezenfi;| cAndintr-o singuri clipd sepreface n trecutgi esedin stdpAnirea oastri? De nda-td ce pronunfdm cuvAntul ,,prezen{',acestadeja s-a prefdcut cu desivArgi-re in kecut. Prin urrnare, aEa-numitul,,ptezent" estedoar rrnmic punct princareviitorul se unegtecu trecuful.Iatd de ce tfeluie sd luim amintecu inlelepciune la orice clipd prezen-td: cu ce o umplem - cu bine ori curiu. Viitorul, ca un vifor indepirtat,se ndpustegteneincetat asupra noas-trd, ntriin inimile noastre,giprin vo-ia noastrd preface prezentul in picatori in virtute, gi se ascunde n congti-inlele noastre,ca sd iasi de acolo capArAg ri ca apirdtor al nostru la infri-cogdtoareaIudecatda lui Hristos.

19


11/72

CEASURILEOTARATOAREE DINAINTEAMORTtr

re Dumnezeu le va arita plin de dir-nicie n cealalti lume.Unii cregtini, lelyAnd aminte lainvdfdturile morfii, in loc s5-gi um-ple fiecareclipi a viefii lor cu binelegi si foloseasci in acestchip prezen-tul cu infelepciune, doresccu strdqni-cie sd-gicunoasci viitorul. p-umnezeunu ne-adat nsi posibilitateade a pd-trunde in el. Daci ne-ar fi fost folosi-toare, cunoagtereaviitorului ne-ar fifost descoperiti. Dumnezeu ne-a as-cuns nsi viitorul din doui pricini decipetenie: 1) pentru a nu i:rtoarce u-area noastri_aminte de la probleme-le cele ute trecitoare ale prezentului,care hotdrisc starea noastri vegnicdgi 2) p"entru-a.u deznndnjdui mai di-nainte de mulfimea necazurilor noas-tre din viitorul apropja!. ori mai in-depdrtat gi pentru a.nu ne intoarceprin nehotirArea noastri de la medi-camentelecele mAntuitoare, aflate nPronia lui Dumnezeu, la cogmaruri-le noastrepierzdtoare de suflet. Dacdam fi vdzut dintr-odatd = in chip con-sistent- toate chinurile gi neplicerilecarene stauinainte, ne-am i descura-jaf iar unii chiar am fi deznddijduit.Dar acum,dAndu-ne Dumnezeu n fi-

21


Moartea ne invald si dobAndim oinimi infeleaptd (vezi Ps. 89, 10-14),ca si gtim cum sd folosim vremeascurtdde acum;cdcioriceclipi trecd-toarenu semai intoarcevreodatd. arclipele, dupd Fericitul Augustin, sunt,,simAnlavegniciei"!Sd-i ntrebdm pe ceimorfi intru pd--cate, i ei igi vor deschidebuzele nfe-penite gi ne vor spune ci pentru cli-pele pierdute in sivArgireabinelui aupierit. Si-i intrebep ti pq cei mAntuificum au ajuns in Impirifia cerurilor,gi ei ne vor rispunde: ,,Am mogtenitvegnica desfdtare mulpmiti faptu-lui cdne-amfolosit de milostivirea luiDumnezeu revirsatd asupra noastrdgi de harul Lui gi am umplut clipeleviefii noastre cu rugdciune, cu drep-tate,cu smereniegi cu pocdinfd."Cine s-a nevoit neincetat cdtre bu-curiile gi desfitirile neingiduite, ace-la va vedea a moarteasa ci nu a cipi-tat nici un fel de simlimAnt citre des-feterile cele duhovnicegti gi de aceeaFe va simfi in veac nstrdinat de ele.Iar eel cegtie si seveseleascdn neca-zurile sale, ecuindu-gi astfel sufletul,acelava dobAndi mare gi neasemuitisimpre citre vegniceledesfdtiri pe ca-

20


12/72

CEASURILE OTARATOARE EDINAINTEAMORTtr

ricului. Aceasta nseamni cd oameniisgp--usti$ogi gi aEag ei ir,rgig!asupralgrrdul, prin superstiSilein carecred.Cand,,prorocirile" descAntdtorilor,legatede soarta omului, ag,jmplinescp"r,rn{lg.err!6 diavole4sc-i, aceasta sepetrecedln cauza aptului ci omulsu-perstiflos nu este nggidit de_har, a-rg p94le_q4:l.fq_reascf,e influenla dia-voleasci. Qlqygt"l-hgpo'a_ * le adg-gd vitimare credinciogilor adevdrafi,deoareceei suntintdriF in credinta cdv-"iitorulse afld in mAinile lui Dumne-zeu.gici diavolul nici nu gtie acestvi-itor, ruci {ttupoate sd-l schimbe. Cel ceeste superstipos gi i consultd o.oricechip.diavolese pe slujitorii diavolilor,ri.grr 3$ggls.up_Taariul de carese eme.Condus, epildd,de super-stilia ci existi zile rele, purtAnd, chi-purile, nefericirea (ca ziua de vineri)gi numere ,,fatale" (precum numdrul1.3), mul superstiSosnu va furdriznisi faci ceva n ziua de 13a unii ori vi-nerea.D-ta-y-qtglefolosegtede aceas-td.superstifie"alui gi tp-cmai-atunci iprovoaci vitimare, ca si-l intireasciin aceasti superstifie. V.rdjmaqulmdn-tuirii noastre lLu poate sd facd pe ni-meni cu adevdrat ericig el poate doar

23


ecarezi cdteputin din celeamare,du-pd cum putem sd ducem, Pe misuraputerilor noastre (vezi I Cor. L0, 1'3),aga lrm sedd un medicament,aceas-ta lucreazd prin credinfd,nidejde 9irdbdaredin parteanoastri - caun mi-nunat medicament ce ecuiegtesufle-tele noastrePenfu viafa vegnici.Mulli oameni se aratdnemulPmif,de Proniadumnezeiascd. i seimpo.trivescgidorescsi gtiecu oricepre! ceii agteaptd, ar, pentru ci Dumnezeunu le descoperilor viitorul, acegtia eindreapti cdtregarlatani,care e -ghi-cesc": descAntitor'1,cei ce se ocuPicu chirommtia astrologi,,,clatvilzd-tori", ghicitori in cafeaori care ,dau"in cirfi. Prin aceasta i se ndepirtea-zd de datoria cregtindaritatd lor lim-pede - de a trii cu credinfd n Pronialui Dumnezeu - gi. -in loc sd aibd caigyifitor moartea ce le sti, firi doargi poate, nainte, ei igi aleg nvilitoriingeldtori.

SfAntaBisericd ne invali ci aceiacare merg la descAntdtorigi la ghici-tori se agaz6,de univoie sub putereadiavolului gi 1qflg1rggqi mPreund,prin superstifiile lor, ca si se impli-neasci,,prorocirile" puterilor infune-


13/72

CEASIJRILE OTARATOAREEDINAINTEAMORTtr

aqn-qezeg-ne-as-eqnde-vr:to-21.casdneqeRFn4.inermanerll4reji.nsddiayo_lul_ngi$_alqlE-![:!o_de_ac.epe.ri"-c-ai-neslihdnsg;easSil_r_$_*g piardd.SfinFiPlisuti lui nrrrrtne-Er-.rur-s:au-ingriiogat.gfeplul cA_"+" i;ausune"scutiitoruL CiiSg-gI$duiL$Afoloseascd iecargclinf prezenti pen-tru a face voia DgFnului. Pilda lorEebuiS-gtpjlrnel-n.Singi.in loc si neconducemdupi@in privinla viitorului nostru, mai binesdne conducem dupi sfatul de aur al,SfAntului Marcu Ascetul. care ne in--vati: ,,Roasi-te sd nu te aiunsi ispi--!a; iar_.dacddne-aceastagfnegte-peaJibd-a-ta (a.drgi'p_runtep"ebunidrep"tate;,ar nu ca pe ceva strdin" -articipoa&ocrLharb:$ieiriierAr-._HIg. sffef din ispita nedoriti de ti-!e_va rod i vi rtlr fpa ggA*mel"-.d-o_gtd-geilina ta. E de-ajuns sd gtim doar unsingurlucru:@iluilumne-zeuilr-yl+-lasca-vremelni-cdse-dobAndeqte iafa,ceavegnicd.$iatunci omul poate sd spuni:

iltr .un h - u,. fl.at:am.cheiahnldwunuDupdrecut icicum umnisuspin25


sd vatime. Cel ce uge de superstifiese ndepdrteazdde influenla diavo-lului.@.!o"ategg.lePe arc-konia-durnnsaei s"ed*" etrimitgaPIJrPieUca_luirnanlgire.Cerostaresi gtimdaci ne vomim-bolnivi ori d:aclvomfi sindtogipevi-itor, -fafi cregtini..EeFjolosim 9ideboali,{Cs.sinaate Pe.lg}l$s!gl1e? -su-fletului"nostru?! Ce rost are sd mi sedescopered,Lq3-11oil logat ori sirac,eind-.afit--bogiFa,e$!--$J4i3-Peqqi-mi*iarOastUenl, @[ egmdjo-tggesc de b-amimei inh-un seri cArtesc$i hulese p"e-D-umnezeu-in$reciamea?tC,eoqtaresi mi sespund jnau,feegimetdii-maPasc,cAnilManbrilc-@-nsllegsi-s3-maic$rnti primejdie - pFcaful - ne,.im-prgqg-arAstlqet4lgi-"gdreloalesdnePiardi"da@v&'Pri-geoheatiiad ugati, asdnu-infiglinisnilgML"25-L1) neprevinen chiplimpedeDomnul.arSfantU postotIerpvscrie:@iEiel va agi de a aaL Iae-6 7).


14/72


Nici aiitorul a-l iscodi nu lin,Cdcistdprnire-supr -i n-au areunii'Prezentul oar l strfrngtnmfrinicustrdgnicie$i ca-ntr+tnaas intr-insul aia{amea escurse,Suntzdlogit rddiniimele urdlieNeghina ipdcatul ma smulge.Cutezdtor icicumnu maiaisez.Ci seamdn,implu,aegniceeminle"in ctipele ealeargd doarun crez:Rodirile in rai cele reasfinte..Prin urmare, rnoarlea ne-irua$i sifip*snexiF, nu mAndri; se SngJlini

*gedintit gi nu de superstilie nebu-Sgr, ruLsi*lenerrim; gi-treig"gr+Ldeidejntotdeauna'"gi#"nrr-+zrdd^[i-4gi!$j se-clutdnnudoar.-desfiteriled n aceastdiafd,Ci.EAJe$bdEBSteceleamare cu cretlinF in f)rtmnpoottial*incelerlinurmd sXEtim si ne ht,nqgrdnsrudoar-deeqf tirile viegurSi de scFrhele t+"teia, luAnd amintpqaieseidl@caticold gg--q-elmai-adeseaanecazuri, arnefaangile,Pet""-ttt clr t; scadcseoridesfitiri.

26

csAsuRTLs oTARAToAREEDINAINTEA oRTtrMqatea g5tejnvAffg,,Gg,,3. nF:_lepciunii! br,sdu-oricine" se folose$-!@Trebuie-sifii aplecatpre?ntelepciuneasdpri-

mesJi,inyile$:i.de la ea.Sgt-."!4ecluhovnicescnu_bagdde seamd n-ts:ltrgqnsaescusdinEoarte.* B dile-tant-n ale artei a vizitatodati o vestiti expozifie. Dar, pentruci nu ia plicut nici micar un tablou,i--a mpdrtigit tristefea sa unui artistcunoscuf carese afla acolo.- Expozifia este destul de plictisitoare,a mirfurisit el.Artistul i-a rdspuns:- Q, d_aciag puteasi"fi imprumutochii mei!

'9g&rdi,asgrngegeriiart-e;"creatoare,ne confruntdmgi noi ?nviafd cu ispi-tegi ntdmpliri in privinfa morfi, fdricaacesteagglaseae.apirat pJInpIg-sieduheix-nifasei pria addncileinv5-F@e. D-qmnerei?sSaEronie ace$jgifirnd al.inlelepeisniidivine nu neumple deuimire. Si cAt,eceg putut s; llldrn ochii unui sffult. dePddi ochii Sfantului Apo Lca si vedem prin ei intAmpldrile din

j'27


15/72

CEASURILEOTARATOARE EDINAINTEAMORTtr

g-dderi lenoastren pdcaf Elne.pri-u_eStelari$l.umilostivirejn comuni-une cu SineprinrugiJcfumeJl+ewar-si asupranoastri prin Sfintele.Taineharul Sducel mAntuitor!El voiegte dne fac5. drtagi a fericirearaiului, aImpdrdfieiSalecereqti, i.ca ilo&"laaseastdericire Elrrmple *i aeu_m_.udesfdtarenimile noastreprin-Sf6nta+ - . .knpi*iganie, indeajuns fiind pentruaceastapocdinfa ceaplinl de. rAnge-re ainimii giSpovedaniade"dinainteaei - ca si fim curnfifi pentru intAmpi-narea cerescului preainalt Oaspete!l$si*!re!*gie_pd:r*mul$1nigl_Ui-pgm-nezeu-gipen8u-sdnitate, pentru Pa-za vieEii noastre, pentru restabilireadin primejdioaseboli, pentru izbAnzi-le noastre, p3ntru-dumnez_e_iaqeari-jd pent$--c9t ap-ropi"aF-ai ostri cAt9ipentru qrice milosfivire *a"LUl-,thutdq!-4g5tfurtd,soeotind aici gi necazuri-le,viefii, oricAt de infricogltor ar su-na aceasta.Spre o asffel de preain4l-td.-recunogtin{dne povipieqte pe noi{gptul-Jov prin cuvintele: Dacd amprimit de aDumnezeu ele une, u vomprimi oareEipecele ele? Iov 2, L0).Dar, psLFu cgi mai mulF, qare*ur,iauaminte la inlelepciunea cuvAntului

29

r.iii


viala noastri. Atunci am fi spus im-preuni cuApoatolul.te.alr*lutilr .P*:t:mirilepLeffiit-dLeawn,usunta e nicedemdrirea.care.ni.setadeseoperlRom'AS9!3se,-v@-ci lui Drtpnezeu intru toafe- 9i pen--*t pen-tru bine - Pentru ci acestal conducecdtre vegnicul bine, iar pentru rdu -pentru cd acestal izbiveqte de veqni-cul riu. O-mulnu trebuie sd-Lhuleas-ci pe Bunul Dumnezeu Pentru faPtul.d q1t, ved-e.psmgnes-grija Lui ceaplind de milostivire pentru el. Ci tre-buie si fie recunoscitor Ziditorului 9ipentrubinefacerile Lui, 9ipentru ispi-iele prin care rece,co.nqtientizdldcdacestea ot sd-l ridice adeseoricitrematuritatea duhovniceasci.CAt de multe sunt dumnezeieqti-le binefaceri! Cum de nu mulgumimoare pentru ele in fiecare zi Pronia-torului? El,ne-a dat viafa-gi sfAntaEidreaptacredinfi! El neaiutf,in faptelenoastrebineplicule- Lui qi in pizireaporuncilor Lui mAntuitoare!El sdvAr--qegten fiecareclipi as-upr-apaqFi fe-lurite binefaceri!Elneiarti picatele gine di vremede pociin!6! Dupd atAtea

28


16/72


lui Dumnezeugi ainvdl[mintele lega-te de moarte, intAmPldrile rele gi ne-norocirile viefli sgnt stirlde ogreuta-teSi de odeznid$de de nedescris.Eis-enctunli gi cArtesc,ar prin aceastalgapnfl fsloslrldin suferintd pe care lare n vedereZiditoruLcAnd le ngidu-ie pe ele.Pgntrtr,gre-gdnulstrLep$tde_Qg; imic dincele sivArgitede dumne-zeiascaPronienu este rtAmpldtor.

Neizb-And-auPortati cu g[fulare eo Tare iz.lAndi pent$S-t,- B*oale etrecutd ird de.cArti"eadu-cevegnicd dmdduire suflehrlui.- Re"eunoetnfa ardtati in pierderi-le celegrele esteo puternici lovituriimpgq!-v-adiavolului gi o imbogiFreduhovniceasci in Dumnezeu.MulF@daees-te axiome moral-spirituale, qi, fiind-intru totul Uilnqianle$ti,nuP-oJ si as-.cultg-qu luare-aminte invdtiturile in-lelepte alemor$i. I=Cgat|dg d*e-qftiri-lc*gg6nJeEn, ei sPun: ,,Nu ne vorbi$desprecer!Daci existdacoloviafd oridacinu existd,nu segtie.DaS-nebanigidesfitdri pimAntegti, casdneindul-cim cu bunitdfile de aici!..." Eluin-fele&cAt de nedreaptd e e cugetarea.EEri..Dumnezeu existd oare o desfd-

30

cEASURILE TIARAToARE EDINAINTEAMoRTT

tare adevintil? Nu, ci doar o-vremel-{i.Qilb9sga+icafulgi,careseplitegteprin_inevitabilepitimirigiaici,gidin-colo. Bang__ql_bggifilg*4q-l-f.ee_pe_smfericit. Ctt-banipoli sd-!icumperihra-ni, dar ru$i dorinlade hrani; qedi-Casrente, ar nu gi o trainici sdndta-te;un.palmoale, nu insd giun somnlinigti! o*casdrumoasi, nu insi gi ocongtiinfi curati. C* bani poli s6-SfaciunmormAnt plicut la vedere n-si numaiclr-virfi4tipof si-!i cumperiun loc n rai!Mu-l@unt sf,4ftinle_m,o,rEi.elede

cdpetenie ot si seconstihrien ade-vlrate ,,rapoarte",dupd minunata or-mularedati lor decitre SfantulDimi-Fg al-BCIrovulur:,,1.Quule, adu:ti,am-ilte ntotdez-una.de-moarte,de e0t_e s_eiugrb_algleste-orice-lucrun aceastdumeginici_c6ndnu te vei lega n chip nebunescde ucruriledeacum...Adud aminteci dup{moarle existi o altd via$, oalti existenfi!...2.Np uita-infricogdtoareaiqutre:murdtoareaaSgdercr-rainteaudecd-fii lui Hristos,unde mpirat gi voie-vod, ostaggi cetdfean, ogatEi sirac- tofi"vor.fi cercetafiJaJel, irl nici o

31


17/72


pdrtinire. Nimlc*acgtpnu va fi ldsatie.e c"t.etaregipedeapsi. n lmpdrd-lia cerurilorng ya ntranimic p6ngn-rit gispurcatApoc.21',27).3. Lpinte de a sosivremeamorfi,q!S""in -shi&se*vXzut entru pdcat!Mg${l*"gti pa,ftele ale trupeqti pril$ti:flee.ta, ca sdviezi nainteaDom-""f"i .,, a,rn.ttl indepg-gea4igiqata de orice-.patimi imAnteascd,en-tru a te facesdlaq l SfAntuluiDuh gia putea,atuncicAnd ei muri, si sp,uicu,nidelde tare n mAntuirea a Ga-la estenimamea, umnezeule,ata steinimamea!Ps.56,0) .a. naintede a sosi ;rviereaceadeqb$te strdduiegte-te d_.invii 14fle_!ultfugo"rtin pdcatgi n patimi, caastfelatingAnd4epicdtuirea. itepdtimireasi viezi ntotdeaunanainteaDomnu-lui. {.tunci, nv!4! cg*fublrl nu te veimai teme de vremelnicamoarte ru-peasci,ci chiaro vei dori, ca sd ii in-totdeauna uDomnul...

5. NU*Lu-pliae pofta trupeasc5,lici de frumusefeacea vremelnicd.Adu.S amintecd toate acestea untpref qi.Ser.rlfg+dariceppjta trupeas-ci*qasteiagreururegi oatddesfdtaretrupeascd ucecdtre eleamare...32

CEASURTLEorAnAroann DEDINAINTEAMoRTIT

6. NU_SUgetai moarteae departe,cd nu vei muri in curAnd,ci inchipu-ie-Ji cd ea e deja foarteaproape de*ttUetSSSgealgg$llstd la ridicin-a vje-.gii ale. udeeata-e,s_teproape,chiarinp-rag.SJStLul ste naintea ochilor tIi.,Pen-rqg|I este gata si te inghiti, ori-unde ai merge. I& tejfrgela cd doaralfii moq, ar tu nu vei muri! Cine.esteoruul casd trdiascd i sdnu aaddmoar-tea?Ps.88, n - gf4r,,et9j_t?ItlllrII-p*irat David. Prorocii au murif patri-arhii, apostolii au muri! mucenicii,preacuviogii au murit, tofl sfinfii aumurit... Tqficei care au exis_tat-:zreo-datd au murit. Vei rdmAne.p-are.oartu? Nu fi nebun giorb! Ceea-c*e*.t'ezjisg intAmpla- -cg. lg!*egeasJa_qg1ggitse ap-e_E9gei.cu ne!..7. Ipfiecare zi, in fiecare ceas fiipregdtit ed-.msri!...N-icicandsi nu fiiffud, gnjd, pentru cd in ceasul n carenu gAndegtiva veni Fiul Ornului (Mt.24, M)... Mo.arteae asemenea nui

fur gi unui tAlhar: d+tlci cAnd n-o aq-tgpti, atunci poatg si seapropie.,de i-ne... Aceluiacarea voit sd-gimdreas-cd itnilele sale s-a spus: Nebune! naceastdoapte or cere e a tinesufletultdu. $i cele eai pregdtitale cui aorfi?33


18/72

ilAdu-fi amintedemoarte!

a intrebarea: cine estevrednicsi senumeasciinfelept?, SfAn-tul IsaacSirul a rdspuns astfel: ,,Ace-la care a inleles cu adevdrat cH vialade acum are hotar. Acesta cu sigu-ranld poate si agezehotar gi picate-lor sale." n aceasta onsti, dupi ma-rele sfAnt sirian, intelepciunea: sd ieiaminte mai dinainte la moarte gi, na-inte ca ea sdpuni capit picatelor ta-le, sdgtii sdo rupi cu ele. n acestduhSfAntul Antonie cel Mare sfituiegte:,,intotdeauna adu-fi aminte de iegi-rea ta din trup gi nu uita de vegnicaosAndd!Dacd vei implini aceasta,nuvei pdcdtui in veac. Cugeti iniuntrultdu gi spune-fi: ,.Eunu voi mai trdi zi-ua de astdzi in aceastdume.o n fieca-re zi cugetdcd aceasta steultima ta zipe pimAnt - gi te vei pizi de picate...

35


Agaseintimpldcucelce-Ei dund omorisiegigi Al! Qe mbogd[egtsn Dumnezeu(Lc.12,20-21).8. .P-sntnr-qgi*bgrf .:noartea-n+t ellgJiu, ci doar ugurare din suferin-!e gi unire duhovniceascd gi"?mpre-und-viefuire cu Domnul... UP marerdu pentru*ggflgtestea trii o via!6 in&at, o*viafX rupeascd'Sia rdbda si-luiri din parteapatimilor. Nu te temede moarte! fregdteqtqte doar s-o n-tAmpini pe ea cud,lit de p-icatel-ea:le!... Daed.il ubegtipe Domnul dintqelf,-mima ta singur-vei incepe s-odoregti. l$u te teryrg-dg-q19*lrtea-Bt-_peaqqfl i doar stiruitor te pizeqte depdcat gi de indepirtarea de Dumne-zsu. Cici eu nu qtiu U:t*+Jt*S-bqmaimare decAtacela dc""aJeega n.chjppicdtos dS-satimi gi de a te instrii-na deDumnezeu... gqe chip evegni-ca moarte? tnstriinare intru totul depuq4nezeu. Ce este-viafa?Unire de-sdvArgiti cu Dum[e-*zeu

Ce om plin de simfire, ascultAndaceste minunate cugetiri desPremoarte,nu seva infricoga gi nu va in-cepede aici inainte si moarh picatu-lui, ca si viefuiasci vegnic ca rob aldumnezeiegtiidreptifi (Rom.6, 18)?34


19/72


Vai celor lipsifi de bucurie (care ri-iesc ntru lenevie),cici sfArgitul or es-te aproapegi nu au pe nimeni caresile ajute,ginici nddejdede mAntuire."Moartea este nfricogdtoarepentrucei picitogl, pentm ci ei igi zidesc e-ricireanu pe piaka ceaneclintiti a cre-dinlei in Hristos, ci pe nisipul celmig-cdtor al ingeldrilor in aceastd remel-nici viafi. Prin moarte ei pierd totul.,,Pentruoricine triiegte necurat- scrieSfantul IsaacSirul- este scumpi via-!a cea vremelnicd...Frica de moarteil cuprinde pe acel om careeste con-damnat de congtiinfasa.Dar celce arebuni mdrturie a congtiinfeisale,acelain acelagichip primegte gi moartea,giviafa." Cei drepli intAmpini moarteafiri nici un fel de teami. Marii sfinflse bucuri de aceastagi chiar o prefu-iescmai mult decAtviafa. Ei nu mai aupentru ce sd se teami de moarte, cdciea de nimic nu-i lipsegte,ci le dd lor,dintr-odatd, toate aceleaa care au nd-zuit in viala de acum. RupAnd-o cutoate legiturile picitoase gi chiar cucele mai scumpe lucruri din aceas-td lume, ei nu incearcdnici un fel depirere de rdu cd le-au pirisit pe pe-mant, cdcimoartea e deschideporf,le

36

ceasunnn HorenAroens DEDTNAINTEAoRTtrcomorilor celorvegnice, e careei ncdde aici le-au adunat pentru cer (Mt. 6,19-21).Pentru ei moartea nu estesilrri-cd, pentru ci nu-i impinge in intuneca-tele nchisori ale adului, ci esteo bine-fdcdtoarecare scoatesufletele or dintemnila lumii pimAntegti, ceaplini depdcate,ca sdslavosloveascivegnic uiDumnezeu in ceq,aga cum se spunein rugiciunea Psalmistului: Scoate intemni[dsufletulmeu,ca sd.Iaude umeleTdu,Doamne Ps.'1,47, | Prin moarteadrepEilor se are in vedere dorita im-pdriFe a dreptdFi, unde in comuniu-ne cu sfinFi gi sub luminarea Sfantu-lui Duh acegtiaqi vor sdturasfAnta orfoamede sfinfenie (veziMt. t 6).Cand SfAntul Serafim de Sarov opregdteape minunata pushrici ElenaMartunova spre apropiata gi de nein-ldturat moarte gi cAnda auzitde la eacuvintele: ,,Mi tem de moarte, pirin-te!" el i-a rispuns in acestchip: ,,Dece si ne temem de moarte, bucuriamea?Pentru noi acolo va fi doar veg-nicd desfitaret"Neinfricogdtoarepentru cei drepfi,moartea este infiordtoare pentru ceipdcdtogi, ntrucAt ei au luat amintedoar la lumea aceasta.atd cd viata

37r


20/72


deja a trecut, rimAnAnd doar uneleamintiri care dor ale trdirilor imbitd-toare.Unde suntzilele demai nainte,cAndcel ubitor al viefii pdmAntegtimAncatpAni la sdturare a biut pAndla a-qi egi din minli qi a desfrAnat A-nd a vdtdmare ufleteasci?Unde suntacele ceasurinechibzuite cAndel rA-dea pAni la legingi gi aveacugetul e-gat doar de veseliaviefii? Unde suntacele companii pl5cute, n care fieca-re ndzuia si-i intreaci pe comeseniilui prin haz lipsit de udecatd,adum-brindu-i pe alfii cu nesocotita ndrdz-neali de a pdcdtui?S-au dus fdrd in-toarcere urtunile din seninale inere-!ii. Au pierit companiile celepldcute.Nu mai sunt prietenii de mai inainte.Unii au murit, alfii s-audus departe.$i iati cd pdcdtosula rdmassingur npustia gi neputinla sa. nsd nfricogd-tor esteci el nici acum nu ia aminteci toate celepdmAnteqti unt degerti-ciune. Cuprins de patimile salegi m-bdtrAnit inainte de vreme, nu are niciun fel de impuls cdtreviafa duhovni-ceascd i pocdin!6.Sufletul lui, lipsitde credin!6, zace n visare. Inima saeste ipsitd de vlagX,zdrobitd.Urechi-le ui sunt surde a CuvAntul ui Dum-

38

cEAsuRrLE orAnAroelr DEDTNAINTEAoRTtrnezeu.A ajunso umbri de om. Emortincd din viafd. Este ngropat de nele-giuirile salegiafundat ca ntr-un mor-mAnt de propriile lui pdcate.Daci iivorbegti despre Dumnezeu, despresuflet, despre viala vegnici, el te pri-vegte u nepdsare, ducAndu-gi min-te de desfdtareaviefii de mai inainte;iegit pentru pufini vreme din intune-ricul lui crunf va zice: ,Nu-mi spunebasme!Ceea e rdiegte mulin aceas-ti lume, aceasta ste realitatea.Cea-laltd umee purd fantezie!..."Nici unfel de ucru nu-lva atingeca si sepo-ciiascX.Un astfel de om cugetd ase-meneaunui nebun gi singur igi atragevegnica ieire.+ . . iIncovoiafi de picaf unii ca aceqtiaigi pervertescsufletul pe de-a-ntregul9i igi intuneci mintea. Ei nu mai potsi vadd ucrurile din punct de vedereduho'rnicesc, deoarece s-au prefdcutin trup giau pierdutorice duhorrnicie.Eu am avut un astfel de prieten, ca-re a murit - Dumnezeus5-l erte! - 9ic5ruia i spusesem da ti cd omul nutrebuie sd trdiascd aliturea de drum,cd existi moarte! El a rAs atunci gimi-a rdspuns ntr-un mod cu totul ne-agteptatpentru mine: ,Iocmai pentru

39


21/72


ci existdmoarte omul trebuie


22/72

ARHTMANDRIT SERAFIMALEXIEV

te agtepfigi n ceasulpe carenu-l cu-nogti." Pentru el, fericit e cel carecu-geti la moarte nci din anii tinerefii-Acest gAnd, luminat de credinfa inHristos qi in inviere, nu-l prefacepeom intr-un intunecat pesimist, ci in-tr-un inlelept luminat. il inalld cdtrecer, l izbivegte din intunericul iadu-lui gi i face cumpdtatedesfitirile luipdmAntegti,stropindu-le cu desfita-rea riirilor duhovniceqti.Pomenireamorfii e un chiPde aPri-vi asuprarostului vief,i. Hristos a des-chis ochii orbului din nagtere,ungAn-du-i cu tine Gn9, 6). Omul caremoarece altceva nchipuie daci nu tina firA-n4 dupi cuvintele cele dumnezeiegti(Fac.3, 19). a din aceasti tind gi ungecu ea ochii tei duho'rnicegtigi indatdvei vedea i totceea eexistdinaceastilume e degerticiunea degerticiunilor.AvAnd in vedere mAntuitoareapomenire a morfii in chip neincetat,Sfinlii Pirinfi au cugetat ntotdeaunaasupra sfArgituluiviefii pimAntegtigiau sfdtuit gi pe alFi sd faci asemenealor. Ava Isaia, de pildi, scrie: ,Moar-tea si fie in fiecarezi inaintea ochilorvogtri!.. O singuri griji sdvd nelinig-teascd cum vefi iegi din trup, cum

42

csasup.ns HorAnAroenEDEDTNATNTEAMoRTIIveti trecede puterileintunericului, ca-re vd vorintAmpinain vdzduh,gi cumvefi stainaintea ui Dumnezeuin aceainfricogdtoare i a Judecifii, cAnd ie-care gi va primi risplata pentru toa-te faptele,cuvintele EigAndurile sale.CAci oate unt goale i descoperiteen-tru ochiiCelui n fala Cdruianoi aomdasocotealdveziEvr.4,13)."Iar SfAntul saacSirul ii sfituiegte gipe ceibetrani,gi pe cei tineri: ,,CAnd eagezisd dormi spune asffel de cuvin-te patului tiu: "in aceastinoaptepoa-te cd e vei preface n mormAntal meu.Nu gtiu dacd nu cumva,chiar in aceas-td noapte, n locul vremelnicului somn,mi voi afunda in somnul cel vegnicalmorf,i.>Pentruaceasta continui SfAn-tul Isaac , pandceai picioaremergi gite ostenegte entru Dumnezeu,hain-te de a te lega egdturamor,tii,din ca-re nu poF si te mai slobozegti...CatAvreme ai ochi,umple-i de lacrimi, ina-inte de aseumpleei defdr6ni... Omu-le, pune-ti dari in inima ta cd urmea-zd sdpleci de aici,gineincetatspune-fi:"Iatd, cel trimis sd md chemee deja augi. De ce stau?Trebuiesi md pregd-tescde strimutarea in vegnicie,de un-de nu mai estenici o intoarcerelr"

43


23/72


Dupi SfAntul saacSirul oriceade-vdrati lucrare duhovniceascd e du-cecitre vegnica i ericitaviafd ncepecu pomenireamortii. Ca binepldcutilui Dumnezeu gi mAntuitoare de su-flet, aceasta steprivitd cu o uri ieqi-td din comun de satana9i de aceea Indzuiegtecu toate puterile si-l inde-pdrtezepe om de la ea. DuPi cuvin-tele aceluiagisfAntpirinte, daci i-arfi fost cu putinli diavolului, ,,el i-arfi dat omului putere asupra intregiilumi, doar-doar si gteargddin min-tea ui pomenireamortii... Cici el, vi-cleanul,gtieci daci acestgAndaParein om, mintea lui nu va mai fi linu-ti de cele de pe PimAnt, de viclenii-le lui diavolegti,de nqeliri 9i de ntu-necirile lui... gi nu va mai puteasi-lvatdmepe om." Prin gAndul a moar-te SfAntul Isaac nlelege nu pomeni-rea obignuiti, superficiali, cum ci noivom muri cAndva,ci plindtatea nevo-inlei duhovnicegti,numiti,,pomeni-rea morfii",la carenevoinli omul ca-de ,,in stareaunei nespusegi cutre-muritoare uimiri". Prima Pomeniree lucru firesc pentru om, iar ceade-adoua e contemplareduhorrniceascd iminunat dar.,,AceastdcontemPlare

M

CEASURTLEorAnAroenr DEDTNATNTEAoRTrreste mbricatd in gAnduri uminoase.Cel ce o dobAndegte u se ulburd devicleniile acesteiumi, nici nu seva le-ga de celeale trupului." ,,Nu te temede moarte - ne spune SfAnful Isaac ,cici Dumnezev a pregitit totul ca sdfii indlfat mai presusde ea!"Dupi SfAntul Ioan Scdrarul ,,po-menireamorfii e moarte de fiecare zi,iar inchipuirea pirisirii acesteiviefieste schimbare n fiecareceas...Tea-ma de moarte e lucrare a firii noastretrupegti, fiind izvorAti din neasculta-re (de Dumnezeu n.n.). ar cutremu-rarea pricinuitd de pomenirea morfiie semnal picatelor necurd$te."

,,Agacum pAineae mai de trebuin-!X decAt oate celelaltealimente,con-tinui SfAntul Ioan Scirarul, tot astfelgi pomenirea morfii e mai de trebu-infd decAtorice altd osteneali duhov-niceasci. Aceastane indeamnd citreiubirea de ostenealdduhovniceascdgi mai cu seami citre dorirea de a su-feri ociri..., cdtreneincetata ugdciu-ne gi pazi a mintii." ,,incercate acelacare n fiecarezi agteapti moarteasa.SfAnte acelacare n fiecareceaso do-regtepe ea...Totuginu oricedorire amorfii estede dudat.Sunt elurili oa-

45


24/72


meni: unii care,ca urmare a obiceiu-rilor lor silnice de a cidea in picate,voiesc l moard casdnu pdcituiascdmai mult -n.n.); existdgi alli oameni,carenu voiescsd sepociiasci gi chea-mi moarteadin deznidejde. Existi gio alti categorie, are din mAndrie sesocotescpe sine lipsili de patimi 9icugeti cd nu se tem de moarte. Maiapoi existi gi sfinfii, care,mAnali delucrarea SfAntului Duh, inseteazdsdiasd din aceastdviafd." ,,Cei ce do-regte neincetat sI aibi in mintea sainchipuirea morlii gi a judecdfii luiDumnezeu gi se mpitimegte de gri-jile gi degertdciunile ele umegti,ace-la seaseamindomului carevoiegtesdinoate gi si bati din palme n acelagiti*p." ,,Nu e cu putinfd oamenilorsi petreacdntru evlavie fie gi doar osingurl zi, dacd.nu ocotesc d acea iar fi ultima din viala lor." ,lkebuie sdse gtieci pomenirea morfii, ca gi ori-ce alt bun duhovnicesc n general,eun dar de la Dumnezeu.$i iatd mdr-furie pentru aceasta: desea recAndpe lAngdcimitir noi nu plAngem,nicinu ne elim, iar n alte dili, chiargi fd-rd sd vedem morminte, ajungem in-tru umilinld."

46

CEASIJ'RILEorAnAtoanE DEDTNAINTEAMoRTTI

Dupd pldculii lui Dumnezes, po-menirea morfii e cel mai bun sfdtui-tor al omului. FericitulMitropolit $te-fan de Reazana scrisdesprepomeni-rea mortii cd ,,aceasta stedegteptaredin visul lenevirii duhovnicegtigi m-boldirea de a dirui milostenii gi de asdvArgi i alte aptebune;aceasta stesmerirea mAndriei, mblAnzire a mA-niei, stingerea flicirii celeidiavolegtia patimii trupegti,smerirea nesdtuleipofte de arginti gi, pe scurt spus,z5-bali a oricirei neiegiuiri."Nimic nu-l intelepfegtepe om in-tr-atAt,precum necontenitapomenirea morfii. Sfantul Ioan cel Milostiv s-ashiduit si nu uite nicicAndde moar-tea sagi a rAnduit supuqilor ui sd sefacdsicriu de ingropare fird s5-l ter-mine gi a fiecaremare praznicsi vindla el gi sd-i spuni inaintea tuturor ce-lor prezenti: ,,Sicriul tbu, stipAne, in-cdnu e gata.Poruncegte asi-l termi-ndm,cdcimoarteavine ca un fur, gi tunu gtii cAndva veniea!"Astfel,mareleplicut al lui Dumnezeu a inutin min-tea ui pomenireamorFi gis-apregititpentru egirea in aceastiviafd.SfAntulDimitrie al Rostovului spu-ne cd gi neamurile au aiuns la ma-

47


25/72


re infelepciune prin pomenirea mor-Fi.Aga, de pildd, lui Ptolemeu, m-piratul Egiptului (la a cdrui poruncda fost tradusi SfAntaScripturi in lim-ba greacd),i plicea sd aci ospele as-tuoase, a careporunceasd se aduciaminte gi de moarte. Cum sepetreceauna caasta?SfAntulDimitrie o descriecAt se poatede plastic: Xdd - sPuneel - cum din belgugse agazivasele umAncare a masa cea imPirdteascd.Ci insuqi impiratul sti la masi, unaca aceasta u mi minuneazi. insd miizbegte aptul cd vdd un blid mare, giin el agezat n craniu... Ce si insem-ne asta?E oarepentru mAncare?CineminAnciinsd oasegoale? i de cAndofi murit omul?... Vdd agezat cel cra-niu chiar naintea mpdratului, qiunuldintre slujitorii sii, cu mare glas, iispune:


26/72


dorescsi rimAni in lumea necazuri-lor gi suspinelor."Din citatul anterior nu reiese nsdci pomenireamorfii ar presupunesifim lipsifi de griji in privinta sindtifiigi a susfinerii viefii. Si-!i aduci amin-te de moarte nu inseamni si afli cuun ceasmai devreme cd ai si Piri-segtiaceasti ume. Via[a e un dar allui Dumnezelr, care trebuie sd fie fo-losit spre slavaLui qi pentru mAntu-irea noastrd. Bisericaa previzut f.e-lurite rugdciuni pentru sindtate 9i leureazd. iilor sii ani indelungafi, lu-cru prin carese aratd' i omul e datorsd se ngrijeascd e sXndtateaui, darsi-gi aminteasci n acelagi imp ci inceledin urmi il agteapti moartea9ici viala gi moarteasunt n puterea uiDumnezeu.Dupi minunatul ProPoviduitorMitropolitul Filaret al Moscovei,cu-getarea a moarte este egatd de fri-ca gi intristareadoar pentru nedesi-vArgireanoastr6.Pentru cel careestecuprins de dragoste de Dumnezeu,cugetarea a moarte esteplind de ni-dejde, plind de desfdtare.AceastaosdvArgesc uterea lui Dumnezeu giharul in om. Prin urmare, Putem sd

CEAST.JRTLEorAnAroene DEDTNATNTEAoRTUcugetdm a moarte fdrd tulburare; iara cugeta a moarte estede trebuinfd.Dreptarul bunei-cuviinfe duhovni-cegti ne indeamnd spre aceasta.Noine strdduim si prevedem in viafanoastrdeventualele ntAmpldri viitoa-re gi sd ne pregitim pentru intAmpi-narea lor. Oamenii infelepfi, degi sd-raci, isi chivernisescmijloacele astfel,incAt sd poatd sd ntAmpine pe viitormulfime de ispite, boli gi alte intAm-pldri nefericite. Lucritorul pdmAntu-lui cugeti vara la cele din iarn6, caprin roadelestrAnse n vard sd umplesdricia din iarnd. Tot astfel gi fiecarecredincios rebuie sd se ngrijeascdgisdnu disprefuiascivaraviefii, ci sdsepregiteascd a timpul potrivit pentruiama morfir, semdnAnd n ogorul vie-li i salesdmAnfa eabund pe caresece-rdtorii - ingerii - o vor aduna n jihri-leleceregti veziMt. 13,30,39).Oamenii iqi ingiduie adeseasd fieplini de nepisare gineinlelepti in via-!d, spunAndu-gicu ugurinfd cdnu tre-buie sd ne otrdvim putindtatea desf6-tirilor cu neincetatul gAnd al morfii.S:adovedit insd cd 4i$plggllea_gggg-tatiila-moarte e cea mai"$?t*oJravip,entru_yja{d.D"edei izgpJarc oa e ne-

50 51


27/72

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXiEV

cazlJrrle,oate iutifile, toatepicatelecareapar ntre oameni.Adeseori -amauzit pe oameni ci-gi spun la ingro-pareaunui apropiat de-al 1or,adum-lrifi pe neagteptate e o inlelepciu-ne care i lumineazd: ,Iatde-e. viafa!Iq!r!-sg jnebeie in-mormAnt' Un locde doi metri! Pentru ce atunci existiaceste erturi intre noi? Pentru ce neotrivim cu zavistia,nesifietateagine-incetatavraibi? ToaleriamAn ic-i!CAtde bine am fi trdit daci ne-am i gAn-dit la moarte!" in acestchip,g!r141,9ioameniiobisnuitirecunosc devirul:ci ng gAndul la moarte ne otrdvegtevrala, ci tocmai pe dos, datoriti fap-tului c5-g!ldmde moarte noi in-qine eqqfuam yiata!G-Andulla-moarreestede neapira-ti trebuinli pentru inleleapta- Andu-ire a vielii noastre, a-S9191--v1e4glni-qe-fa_qg_l,efy_gpllce;-a fost, de ase-menea, de trebuinli gi lui Ada-nr npdzirea viefuirii lui. in rai fdri pri-me jd ie .@ta l5mu-rit aceastaoarte limpede, spunAnd:,,Dumnezeu -a fXcutPe om desivAr-qit,vrednic ntru totul de desdvArgitulCreator; -a agezat e el in raiul des-fitirilor, i-a dat roada pomului vie-

CEASIrT{ILEorAnAroeng DEDINAINTEAMoRTII

tii spre nestriciciune; !,a preveni,tsinu guste din pomul cunoaqteriibine-lui gi rdului. insd aceasta u a fost deajuns.Viefuitorul in rai era n primej-die. Pentru pd.zireaui trebuia si fieagezat n paznic nfricogitor - gug,e-!4r-eaa moarte. n ziuain care eimAn-ca din el, aeimuri (veziFac.2, 17) aspus Domnul. Viafa in rai a fost fdride primejdie cdti vreme a fost ingri-ditd cu gAndul a moarte, dar, ndatdce ucigagulde oameni cel dintru in-ceput -a indepdrtat cu viclenia sa peom de la gAndul a moarte:Nu uetimtri!(Fac. 3, 4), ela-intinai prinp.i-catviefuirea in rai. 5f,.4e_minunimdema e-a4!e Iepciunea LuiD-_umnezeusi n9 inJ{cogdm_de, ebu-njanoastrdnuhul cel plln de -Sr,zavJstiecarea fost afundat n moarte(adici invegniculchin - n.n.), pfin lepddareas-q.deDumnezeu, a_euge_t-at41ip"rici-nuiasei gi omului-noartea. Dumne-zel1. prevdzut nsi gi aceasta. nelti-rea n privinta mortii, care n intenfiavrdjmaguluia fostvitdmitoare, Dum-nezeu a preficut-o pentru om intr-oarmd de pazd,gi de mAntuire. Omulcautd nsi sd se ndepirteze de cuge-tarea a moarteddruiti lui de Dumne-

iiI!,lillil'iil'52 53


28/72


zeu,pentru a-gioferi o clipd de satis-facfe a simfurilot.ElizbAndeqtesi seizbiveascdde gAndul a moarte9i ca-de cu adevirat in moarte. . Aga cumq-4 ntf14p-l-ateuAd4m, age-egt4-sen-tam"pl,Ain-chrrp-3resci cunoi,4eQa-rece suntem mqgtenitori dupd fire ailui Adam... D,acde ngrddegti nsi cuinfeleaptacugetare-.Ia,.moadeca 9i cuu-npaznig-,indriznet aceastdcugeta-re te va ajuta sd te Pdzegtide moar-te, daci nu Pe de-a-ntregul, ntrucAt,prin inc;tcarea tui . e.a-ajntratin lume, micar.prin tot ceea-ce-"facerqoartea i-nfrieo-gdtoare i adledtoa-re de necazuri...Dat. dacddisprefu-iegti gAndul morlii gi incepi si alegidoar simfirea cea mulgumitoare, ncele din urmd, in locul fricii de gAn-dul morlii, te vei izbifdri.doar gipoa-te de infioririle morfii celei ucrdtoa-Ie, gi aceasta, u doar in privinfa tru-pului, care e mai degrabdo umbri amorfii,cjgf inp*rr-vinla*eeie.1-de-adouaryrsrti, a-Mldubgyllqe$!, vegnice,undeuiermeleor nu moare ifoculnu sestinge Mc. 9, 44)... n tot cefaci adu:liaaintqd*e fkrEitul du-- sPt''re nfelep-trl_p-Ii:r-ae"evlavie gi nq vei pdcdtttiniciodatdIs. Sir.7,38)-Daci intr-ade-

54

csAsuRILs rorARAroARe EDINAINTEA oRTIIvir iei aminte la sfArgitul tiu in toatelucririle tale adici in tot ceeace gAn-degti, vorbeqti gi sdvArgegti,u te veigAndi a moarte gi prin urmare la in-viereaceade dupi ea, a Judecatd,avegnicaosAndd, a vegnica ericire. $idaci in acest chip cugeti mai dinain-te gi incerci in lumina vegniciei fieca-re gAnd al tiu, fiecaredorinld, inten-lie mijlocire, actiune, lucru, atuncicredinla gi harul nu-ti vor da fie oaremai multd putere spre pazi gi mAn-tuire, oricAt ar fi puterea picafului desmintitoare qi de pierzdtoare?Nu sevor gtergeoare incAntareapicituirii,mulpmirea, dacd e agezi mpotriviurmirile - grozdvia putreziciunii, ri-ul miros al acesteia, iermele gi mor-mAntul...., ii n celedinurmi vierme-le cel neadormit din iad? Tlufia _celuiqen@gr{inile,ce-luiiUbitcr: -deatgtp.U_i"tinsgcu-s-etedryrp-eapgiltg__"p{1?bi.asd"i -se-a-ra:ti dojmetri_de-amAntcucare:rdatis_go*r.mirginidorinlele or?... Celocel-pal[srjioqia.!_l-e_c1114_!9!_d9_-r!r-r_!9nus-Lt-$tiJrgenaintea prrterii focului ne-stinsal gheenei?...Ierusalimul a cdzut. Prorocul Iere-mia gadedeasupradirAmdturilor lui gi

55


29/72


cugetecu pl6nsamar a pricinile cdde-rii lui. Cepricind a descoperitproroculpentru necazulcarea cuprins erusali-mul?Aceeacn@-rul lui. adicF a sfArgitul ul(vezi PlAn-geri L,g).C.and amenii"t' *",i.Flep-es ca-qe-gg9!914,ruLAri, -unnnezeulc-vsstegte-viitorul prin intAmpldri in-spdimAntdtoare, utremuritoare !Existi nnutte pitde infrico$-t-o-qrel@,careautr i-it in pdcat.Unii ca acegtia,p*entr-11inu-saueandi-la-qfrpituu-o--laumu-#rit in infiordtgare--q-h!11gri.-iala or afost poate intr-un anume fel o come-die, insi"deznoddm6ntul a fost intot-deauna ragic.Se povestegtedesPre rrn narecal'smorar bogat, carea triit la sfArgitulse-colului alXIXlea ci a,fostun,hulitor deDumnezeu iri deminte, care aedu-calsi*s-sgiiisdi "in-acelagduh. Sprebucuria lui - dar-inrealitatespre+efuri-cireajui -,-hogdtiaiicregteade a un [email protected] d-e-:a,ntregulesu"flehrl"sdu.nima ii era zdvorAtdme-reu fa!6 de ceisdraci.AlfattpentrusineinsuElgi"adeveni unuldintre-eeimaiinvergunagir cenici-ai-L[amonei.

56

crasunrls HorARAroARsDEDTNATNTEAoRTrrLugb-ai.e,ranesputdeqp_q{gtd,a-tisfacfiasaera mai cu seamdde a pro-fgrq qgyrqte,nqruE4gte i-mpotriva Bi-ssricii_gi a "sfinglor. Chiar.gi4e_sogasa, obi$rruitf,crlJqdli-{qA_lgi a itg{o-

49a.Aceast4 gi.a.stupaadeseaurechi-le deginu era nespusde credincioasd.Vremeaa trecut, iar morarul a de-venit din ce*i_n-ssl-ai pe-ryertit,maiafundat*in cinismul.siu. Cu toateacestea, dnd_talea-_l.uiera oarte bund.Nu ghiacee-aceea.-boali.CAnd cinevaii pomeneade DumnezelJ,el mdrturi-seacu ndrdzneald cd i e mult mai bi-ne si trdiascd drd Dumnezeu.Dar avenit sfAr$itulindelungii rdb-dfuLa-lulDumneeeu. Totul-a inceputcu c,evap-e-de"=a-ntregul"Lip*q$"dg*llrt-pp-rtante.Pe-.c6nd e afla la lucru, launa d!,n. -or_ile"p,a-le...rngfalUle ne-ag"teptate, -a dnit lamn_dgtrtcu ungbisct-asufit. Tdietura nu era maregi nimeni nu i-a dat vreo importanfd.Morarul gi-a legat degetul cu o cAr-pd care ii era la indemAnS,continu-Andu-gimunca. ntreaga searda fostocupat cu lucruri importante gi nu i-apdsat nicicum de rand. Qrngngala ash$tBltemice dureri in jurul r5nii,i4.s.i reburi carenu suportau amAna-

57


30/72


re l-au oprit si le acordeo atenlie maiserioasi.Sgtia.lui -a legatcu cevadeprin casi, iltgi a.ot-s-e-rvata deget orlAn{tgie- .arg pus-o pe gAnduri.- Si mergem a doctor! -a propusea.M-.orarul-a intors insi vorba cu ci-nismul siu caracteristie.in batjocuri:- E- *ncddevreme casLfiuluat-in

ir,tuneri c ii-sU$.mai"de- f-sl.-q--diavo-lului aici.S-earansi durerile s-au intelit in-tr-atAt, cda trebuit si c-heme, edicul.Acesta.a.curifat nfecfia qi l-a sfituitpe bolnav si meargi de ndatd a spi-tal, fiind nevoie sd se aie degetul oripoate chiar mAna.NeluAndseanplasr erinti, morarul* pJrl$r*i$pJg, -nuap e-.nea l eac rct"uiesi-i-se-taiunAn a L-aexpediatpe doctor gi a-chemat4des-c4nJilo--a-re-euns$uJe--o. vind ecdtoa-, ry din pgpor -- "9419-n!1_gga, oaptei3. pus compresecu plantg grcdifua-le, ins[ nici un leacnu i-a ajutat.Auincefrrf rlrrreriatAtalemuri, cd n zorimorarul striga el tnsugi si-l ducd ur-gent la spital. A fost dus indati la cli-nica chirurgical5 a Universitdlii dinOdessa. P"fgf p-o*ti]*all*c*glstatati in-fe-cJi-iaeepuqe--qA-seidsp-ndeas i in

58

CEASURILEoralAroanr DEDTNAITITEA oRTIIintreg organismul gi_cd ra inutil si ise,maiamputezemAna.

Purerile erau din ce in ce maigroaznice.Morarul i-a rugat pe pro-fesori si-l salveze,dgdduind o marerdsplatdcelui care -ar fi tdmdduit, in-saa agzit rdspunsul:- $tiinta e nefrr'fincicrasi e*acnmiqarntein a mai air''ta u ceva...

9-gg4Uri=aProPussdcheryre o-tul, insd ea rdspuns-Ia_aeeastaolna-vul a inceput-"si spund-"-h$1e-jnfi,srd-toare--la-ad*esa-lt*iDurnnezeu.Moar-tea lui a fost infric , bpglis-a innegrit pe de-a-ntregul. Ochiii-s:au-ump:ut"de"sAnge. Mgfe5ql afls-t*cuprins-dedrrreri dp iad in pafuls-du, iri-str=gl afle niei -nrdcarpentruo s,ecundi inigte4 gr, n toatd aceas-td vremg, l blestemape Dumnezeu gip! cei apropiafi. Cgp:tin-isainte demie-r' I n of'ti i muribundul s_-a.linigtiLd-arctun-ci cAnd-ceasorniculdin pere-tgabitutorale@pepaznisochii gi cuinfiicq$:S_4ingg.p*U! 6se lupte n' :nAinile"sr-vrdipaqinestFuuli, scolAnd lipete infiordtoa-re. In-gcledin urmi, fata i,s-a acope-eg iaLemqs drd suflare pe patul siu. Acea

59


31/72


grimasd s-a ntipirit pe.Shipgqun fel pecete sarani 5, asfeljn!_Alle-Ugtt glfig_asqpglil_guq,qafr4srdca si[ul-u]fl4oe-ze-Be-eer-apropra$..Tnr-Erl cefui necredinciosa inceput si sedesc"omp.rrni:rdatd dupi ce gi-a datduhul, incSf dimineala autrebuit si-lagezentr.unsicriude zinc Aisi-i pu-nd imediat capacul.- CUadeyd{at,moarteapdcdtogilorsteclryplitd(v.ezi, s. 33,20)lDaci atAt de infricogitoare estedespirfirea celui necredincios deaceastdviafi, cu cAt mai mult estemai infricogitoare intrarea lui in lu-mea de dincolo, cea ntunecati! !gi-gcopul Ioan al Smolenskul$i volb_g_gteas$eldespre-gigitssul care{!g v- !99:tgs-dsepociiasci: ,,PAed3i!ieQ[Iig,gt...$@ci te vei vedee.ep..'g,umar fost. Riultiule :ra im1pi11&e-ar4ro=pria ta ndzuinti,ir+ainte,qnde eld.Fi-ngile-rc$if,@ig_comuniune -qu+utcnle intune ricu-_lui.Pe aceastdcale nEvet puFa J,riqiSi te opre$tr, ici si te ntorci. In veciivecilor vej qUfe-fidin indrici{ea pro-p.$ului tiu ffu, carenu:S va m_aidade aglrmnici o nddejdesprgbinegi nu

60

crasunnr Hor[n AroanEDEDTNATNTEAoRTtrtg v.a!qs3s_etre_l_?iinigte n tine niaiin acelmediu riu, Cafev_a_tl*uip.r-ternicdecAt ine,cqlg:e_v4nconiurave,911ic-q$9-*11a-shinuifd-rddesf rgit.',Cutremurdtoareeste gi urmdtoa_rea inlqplereltrata anului 8,i@aa?nceputdistrugerea_Qisericiloroitodoxu air,regiqng-4* _qlglsk. in aproape, gasesdptimAni au fost diq_tl_use*11,0isp_figi. lntr-unul din satele plasei To-t4?Qev,s&_exrsta_jue_ric,i ortp{_o2qir.Munqd.orii polonezi angajafi si o ile-moleze au hotirA t sagejnb glg,.-*q1_sidpbAndeascimai rnullorraj. Aceaitale-a ntunecat gi mai mult _min$ls+ieiauinceputs5+rofaneze sfAnful locag.U-nuldintre ei s-aurcat pe SfAnta -sg, a,arunealla+5mAnt SfAfttaEvan-ghelie, .a cdlcat n piqioare antimisulqi a azvArlit pe jos chivotul cu,sfnte-le Daryri. p-i_t@lele uscatedin SfAn-t_mAnt. Muncitorii care se aflau u.olo

au-i4c.e.B,utu batiocurisile calce npicioare.IJgl drnbe*Gipr_o-farqtgri-?_qi-t i ratpeturl i [email protected]@aU-o,duneeat+e-neaSteptategi mprzuniereacfoutde-pe turld.61


32/72

ARHIMANDRIT SEI{AFIMALEXIEV

\4uncitorii careau alergatsi-l ajuteauavutpartede_o,p-ri;gel|gte-i:rf:t,q-o-qetpa-re. Prietenul lor c-izr''sena$ajgl de-a-supracrucii. qqat-pelga lEUeLP-e-a.Dupi cAtevaminute nefericitulprofa-n41q1amr it in rhinuri de nedescris.Dupd aceasti intAmPlare a fostgreusise mai afle :r regiuneaHolmsknuncitori benevoli pentru distruge-Le; bisericilor ortodoxe. Autoritifileau fost nevoitesd foloseascdn acestscoppuqciriagi.Sunt nenumdrateasemeneacazJrrcaremirturisesc despre aptul ci pi-catul il ucide pe picitos. D-umnezeumbdd indeiung insddupa o vrerne/pentru zidirea celor dimprejur, poatesi gi pedepseascd,a ofi si ia aminte.

@!ee,qe!-or 11qcqg_d,4qi q!4u pu-nehotar existenteilor, ga um eplaceultom s-A punX,ei-deschide4eal-pri-ma pagini.a ngmqritoarei or existen-fe. p*p,4ggl_rn9!q9nt, entru ei incepeceamai intristdtoaredramd - infrico-gdtoarea egnicie... fAntulAndreice l@s-aconv insdeaceasta ersonal,printr-o vederedrJ-hovniceascda i4f_fiqpqdtoarei orli acuiva carenu s-a pociit. Odatd,mer-gAnd pe strdzileConstantinopolului,

r62 63

cEASURILE oranAroaRE DEDTNAINTEA oRTII

el a intAlnit o mare procesiunede in-mormAntare. Era purtat pe ultimuldrum un rdp*p_f,at_bogag.ornit cf,trev_egniceleocaguri. Dupi mort mer-gea mullime de oameni cu lumAniriaprinse n mAini,ceea e dceacapro-cesiunea i fie gi mai intristitoare.-$is.au--d-eschis,afuncii ii4Unoqreceti ar.9|anQ_biAndlei gi avd.zute[gg!:.q-ripe carenimeni dintrecei din jur n1rBute4Ei le vadil-dea-s]rpr? sicriului in care zdceamor-tul *elgg.j" "{Zd"h tngl$*e 4e*d_"-lglru. Ei,ingAnau Antarea lujitorilorBisericiicu strigite: ,,-{_{garui! Amarlui!" si rispQn-de_aueva precum Ce-dr-Ul4 d-gaq_qg{A_c*glg,1are mergeau njurul mortului. U-nii sdreaugi rAdeaufdrd rugine.A.lfii itrau precum cAinii.Alfii grohiiau ca porcii. Alqii il stro-peau pe cel riposat cu_oapi murda-rd. ar allii biteau din palme, ropdiaudin picioareqi strigau cdtrepreofii ca-re cAntau: ,I!igJ!Ul dintre voi nu va\re_deaumina!..."Sf,antulAndrei a pornit cu convo-iul cdtre mormAnt. lg_ld lngrgrpllu4o5qgl, Elfo[tl !-a_uillqt pe -iglgqrulslu pazitor gi, bdgAnd de seami cXp-l64ge u amar, -a ntrebat:

l iIIIl

ill


33/72

ARHIMANDRITSERAFIMALEXIEV

- De ce plAngiatAt?Nu am vdzutsi fie plAnscinevaastfel.ingerul -a dmurit:- Eg am-fo1t Bgerul PfuslPt al ce-lu,i=gafg -mgrit, dar diavolul l-a pier-d-ut.Pentru aceastaPlAng'- D.arcareau fost pdcateleui? a n-trebatSfAntulAndrei.- igi voi spune, -a rispuns ingerul..{gest om a. ost un apr'o-p,lal l impi-ratului. Toati viala lui a picitr"rit nes-pus: a fost desfrAnat, readesfrAnat,ingeldtor, nemilostiv iubitor de ar-ginfi, pomenitor de riu, cilcitor al u-rdmAntului gi n multe alte asemeneachipuri. Pe-mulgi-a pigubit material,Peunii-i a ueis9imufte.lgfl etq--!e-ejn-!s! cq picate-l-ejui elemurdare. Dara venit secerigul i perrtruel.Mgg$eaLa-aflat-uepocait +i Pe-ntU- nglflmeapegatelor--saledemonil"Iau- ripit...Pentru aceasta unt cuprins de o aqagreaamdriciune!D-upi despdrlirea ui de nger, S-fAn-tul Andrei insugia plAnscu amarPen-tnl+ieirea in picate abogatuluimort.- -tulNifan. Odatd, rugAndu-sen bise-ricd, qgJtrl -adeschisdeasupra ui qiel a vizut mulft19 de ngeri - unii co-

t

cEASURILErorAnAroeRE DEDTNATNTEAoRTU

boraupe pimAnt, ar.al[i se nillaula*qer, ucAnd u ei sufletele regtini-lor mAntuiti.Ei gi-a pritprivireaasu-pgaa doi ingeri careduceauun sufletin rai. _La-_vamadesfr6ndriingerii aufostoprifi de mai rnulli demoni mAni-og icarestrigau:- Acestsuflet e al nostru! Cum in-driznifi voi sd-lducefi spre cer?- Prin cene dovedifi cd e al vostru?au ntrebat ngerii.Demonii au rdspuns:- El a greqit,pAnf,lnultimul ceag, irtu dgar in chip firesc, cfSrjmpgtrlgJirii- In afar6, e aceasta, _9t_osA-nd_itpeaprop-iajii-sii+ta:nurit -f6rdpocdinfd.- Nu vd credem,au rdspuns ngerii,il rrgm ntreba pe"lrge+rl_lqipizitgr.Ingerula spus:Intr-adevit, multe a pdcdtuitacest uflet, nsdde_cAnds_ambolnd-vit a nceput s5,.se-ciiasca,dplAng5gis_a:$_lrtr.UiE-easi p dcatele.Dumne-zeul-a iertat pe el. SlavdJudecdfiiSa-le celeidrepte!

$i acel suflet a fost dus in rai, spreruginareademonilor.Dupi aceast4sfAntula vi-zgt unalt su,fl-et, us-de asemenea e firgeri.Demonii strigau n urma lui:


34/72


- Unde mergefi cu acest suflet?Acestaa fost ubitor de-arginf,.desfrA-nat, a fdcutnecazurimultora, ura...+ . .rnger[ r-au aspuns:- $linucd a sivArgit unele ca aces-tea, dar a,pldns,a susBinaLs-drndrtLr-risit, a dat.milostenie-gi entru aceas-t4-Dumnezeui-a ertat lui toate.-D?r, daci gi acest,suflet stevred-nic de milostivirea lui Dumnezeu-qtrigau demonii, p.l-irud-efurie, atunciluali pe picitogii din intreaga lume!Iar noi pentru cesi ne mai trudim?

-Ing-eriie-au -rispuns- Tofi picdtogii cne,-_Etaf flrrisescEg-$Eel$tesi4*Jacried pica-Le-ls orpJimijextan dupS-milostivirea h'iDgmneaeu, iar pg cei cprreFor firipociinli, pggce+tia_Dumne u ii vassand...

l&e!.og.Iga priveligte a fost pli-nd de lumini gi de desfitare. -WUdgseau--flJ,fle$tunui cregtin cu viafdcurati, ia.durdtor-cu^ceisdracigi plindgfgbge cdtre toti oamenii. D-moniicel drept$i scrA$near d n elin+i-mai-dcde,,par-t"'@i egteqrlji altiingeri, care au intAmpinat cu cAntdris@it:,,Slavi Jie, Hris-

cEAsuRrLEorAnAroannDEDTNAINTEAoRTrrto_ase umnezeule,cd nu l-ai ldsat nmAi_nilerdjmagului,ci l-ai izbdvit peel de ad!""_ Nu dupd multl vreme s-a ardtatun at! -s*u!et, e care demonii il_du-ceaude,a dreptul in iad. Acestaera alunui mb pe -care tdpAnul ui il mun-cise,-crunt-craJoamei_cu nfricogare.Iar el, aglqlyo_lnd_sd rabde chinulhloldit de diavolilpat o frAnghie&tutulsAu-mergea departe gi plAn-gea cu amar ci acelacarear fi. putut,cU:dhrrlarea-sa, d ie.un -s-fAnt UC_e,nie, punAndu-Eicapit zilelor mergeaae.sn*sa+Lalesdlig 4eJa-vremetnice-lsrhinruijn eeleveEaice, r.ardemqtii

4taaratd@i-c@; elne,inconioa-rd fdri ca noi si.o zdrim, dar sflntilorinainte-vdzitori li se dqzvdluie. Ceivii plAng nemAngAiafi a iegireadincasda trupulli lipsit de viald al celuiadormit gi nici nrr se gAnrtesca ne_-_caaul rr-flpnllrri yrcdnicdepl,inri.careple4ddeaici&riA4ar!4isireeiErat -@Da,MXrturi-fi@a -iatd ceea ear

66 67


35/72


fi-p u ut s,5--aiu e c-eui ldp o sa !A-qe-sedorri Sfinte*Iainesunt celemai maribinefaceripentru el. Elejz*brflAescu-fletul d*in putelea demonilor gi deplgaana lor plini de obrdznicie. in-si ggq {i4ge noi cauti si-i ajuteprinacestemAntuitoareTaine bolnavuluicare moare? )&!:sta!t in jrrrul celuiqare;6eni:x*u;i gi ne mirdm cu ce siajutim la ugurareachinuriior Iui hzi-ce ,@ciace lsu -flgt-arenevoie :} acelceas otd r qifar.F,.e"?*]tearcereu atAt de medica-qrente,cA!_d,epovedanie, u atAtdehrand, c4ld9!Ia$e_I{np ert49ede. Fi-i4du-n*teamd si nu-l infricoqdm pebolnav prin chemareapreotului, noiif-p1lSjgsr i-nfiorare la in-tAhei+ea udema&ii. PaZurdU*.chipurile, liniqteaa ic i ,@ideceamaiinfricogdtoare,de cea mai grea neli-nigtea lu i pe cealalti ume...

r CAt bine i-am fi fdcut bolnavului. -aflat pe patul morfii daci, qq=csm-p[Umire caHear-,nlini de grijd, l*11r;f, convins sielgA$udseascd gi-Ee-Eelimpa{&asce! P:rn marturbuea pli-nd de.-fianggrsainimii inaintea du-hovniculuu pafafel-e*-s--u4teltate deD;imnezeu $i demcnii rdmAn ngelafi

68I

CEASURILEoranAroelE DEDINAINTEAMoRTII

in nddejdile or de a rdpi sufletul caresedespartede trup. PJinirca Preacin-stitului Tfqp_gia_Prea_sfAntuluiAnge'ale lui Hristos irgne"departe de aces-ta. Efguindrdanesc nici mdcar saeqE[gIllc de cel adormit in careqtr.ilu-cq$te ffIruIMdntuitorului Hristos.

$tim dintr-_o ursdplini de ncrede- *.*re urmitoareaintAmplare:un om n te-ligent a murit de o boaldgrea.Rdticitmultd vreme de la credinte,afqsl_qfA-tuit de ceiaj casei naintede moartesisslsygd_ea$sei s-Lsernpd_rtdrcas-ci*,Sprebucuriacelorapropiafi,el s-ainvoit pe datd. Spvsdaniahri a fostqligcSloare.ar, dupi ce preotul a ple-cat, ftA_"adrc-.galiicei sale,aritAnd ci-tre lampa careil.veghea:-I&anbr a-e_ealUrrlini? Asa simt cdstrilucegte acum,dupd-mdrfurisire, pdcitosul meu su-flet!Segl"en:r_maiL@&sf0rpilulviglircLe amcunoscutdevirul!"PgSe*r atAt emulte uflete?u-pd cum am inleles din vedenia SfAn-SlUfNifon, acestea ier nu atAtpen-tru pdcateleor, pecare_p*U_l1rirezeue911aprin pociin!5, R!ry1_qupe4{ngdin prteina epoceinH@. Iar pricindpentrunepocdinfd Unimandna"iuhi.rea*.dejnste. ufina,sredint5,-neere-

69


36/72

ARI'IIMANDRIT SERAFIMALEXIEV

dbga"@iilea intry sine, PuFna-q-getarc-b-moade qi nqb.urn-ndif eren atq[g"4.g SdS.cat4u-ip.umnezeu 9i veg-qicelq.chinuri.Dacdacela area picS-tuit incepesXcugetesr-temeibjlAlgdeplAnsa.,rultetutuisau, daci,jnfi eca-qg;4ia aminte la moarte,else-vasme-ri seva pocdiSise va mAnh.ri.ig tul iqt"fg g-dqel-gel--4l-ep!4l 9isufletelece]or c-a19,s---au-pocdit.um-ns?euii primegtenu doarpe sfinfi,ca-re au ajuns sX-ginfrAngi patimile, cigi pe p-aedtogii-smerigi,arenu pot siaducinimic altce'u'aui Dumnezeude-catlacrimile lor de pocdinli amard'Pilduitoare n acest ensesteurmi-toarea ntAmplare,pay-etitajn -Pr-o.la-- BedespfeUn tAlhar rlin Tracia,carea-ficut -mtrlHmede firidelegi pe [email protected] criminal era cunoscut Pentrucruzimeasa. ntr-atAt era de puternicgi de scusit,ci nimeni nu a putut si-lprindi. Lmpiratul a aflat despre el 9ii:a trimis prin o-ameniisii crucea sa/tAnduind si i se sPuni sd nu se tea-md, cici-el, ca mpdrat, ii va ierta toate-faptelehucel-e ele,dacdse pocdieg.!9... TAlharula fost migcatde aceasta,a venit la impira-t gi a cdzut a picioa-

cEASURTLEoranAroenr DEDINATNTEAoRTrrrele ui, mdrturisindu-gipicatele. Du-pi cAtev-a_.zi1e-a mbo_lnivitglav gia inceput s6,zacd,ntr-o stare firi denidejde.Agiprn_a.v_a2! " yiil$g-c-o$dtp.:eaJudecati. Aceasta l=& CU-tremurat. Simfind ci sfArgitul i esteaproape,el a inceput sd se roage ier-binte gi sd strige: ,StdpAne, oamne!A"ta-cum-ai mAntuit_Tu mai inaintepe tAlharulde pe ctt'ce,ara.td i acummilosti,vire-a__Taatre,mine !_ im ggtepJAnsulmeu de pe patul de moarte!Pat udat cu lacrimilemele!Mai multnu cere de la mine, cjcr jn mine nuve_r_a_fla"orruicbun!m ajuns la apu-sul viefii. Fird denumir sunt riutifi-le mele! ns6,agacumai primit plAn-sul SfAntului Apostol Petru, tot astfelprimegle9i aceEt lAnsal meu!"$u plAngAndneincetatgi ciindu-sede picatele sale, Alharul gi gtergea uo ndframi ochii umezi. Intr-q 3gCA[e-gi3-dat_eldghul. In-aceeagi lipi, cel*914in vA-r-sti dintre r4edicli impdratului a avut.un vis: r-nyltime de demoni_jnfune-g[i s:aq epropia_!_e- ?tu-l Alharului.gi $neau_tn-arriinizapisepe care erauscrisepicatele lui. Apoi doi.mirurnafiingeri au adus o balanfi. Dernggiiju

70 71


37/72


apezat ,e-q1 al&elPasat-eleAlharuluigi dintr-odatdacesta -a isat mult injos, arceldlalt talger s-aridicat.- Nu-e.njmic3ici,pe caresd-lage-zdm in talgerul cel gol? s-au ntrebatingerii.Unul a spus:- ee-am putea avea?'\bia-au-t-reutz5r_zr\e e cAnds-a isat de ucideri.QaI Poateafldmqev?!CglXlalt nger a aflat ndfraqr.AudA-ta de lec-rimileAlharului gia sPus:-latd, aqeastaste dframaudatd"-de12gI!m!leuil S-oagezdmn-talgerulgolgijrlp:culi,cu eagiiubirea de oame-niafutDumnezeu - qi sdvedem ce va fi!Dacdau icut aceasta,ndatdnifra-ma a,atamatgreu, ar cealalti parte abalanfeis-a dcut ugoari gi s-a ndlfat.Iar ingerii au strigat ntr-un glas:- Altuit -a b-ruit- du-m-nezeiascaiubire de oameni!S-i,luAnd ufletul tdlharului/ au por-nit cu el, ar demonii au fugit ruqinap.

La aceastd edere medicul s-a tre-zit, s,a dus in camera Alharuiui gi aconstatat ci acestaa murit. Il-Ja{aoehilor s-distdtea ndframa udati-demulfimea acrimilor...Medicula luatndframagi s-adus cu ea a mpdrat.

CEASURILEHoTARAToARE DE DINAINTEA MoRTII- !4pdrate, a spusel, s_a*4d111.s_lauat]Il Dumne-u, cd sub sceptrul tdu unm-areAlhar s-amAntuit!Aceastiminunatd povestirene pu-ne pe gAnduri. T6lhaf, ucigag crimi_nal - si ajungd n rai?!Om plin de pi-categide patimi sdseafleprintre sfin_,tiiajungiacoloprin nepdtimire?Cume cu putintd?!E cu putinfi, dacd Al_harul gi-asfinfit celezecezile scurseinainte de moartecu gAndul a moar-te g_i -apocdit din.inimd.Sunerenlevddit in chip minunat tn suf.tetul ,uit_oate irtufile #ingilor. fuienia _

aqeaslaeqte-dcdtoareade minuni amAntuirii!SfintiiPdrinti au nvdtat cd,,smere-nja"chiardaci arli azuArlitd n iad, sev-a.i-nf,lfaAni la cer". Aceastane es-te descoperitdde ins.ugiMAntuitorul,Carea spus:Oricine e nalldpesineseaasmeri, w celce:se,sftLere,tg_p_eineseaatndlla Lc.18,14).In acelagiduh, PreacuviosulTeo-

gnost scrie: ,Ji se va descopericevainfiordtor gi plin de bucurie, ar fu nute minunezi!Qhiardaci nu atingi ne-p-dimirea din cauzapdcatelor tale ti-ranice,presupunec-o afli prin intAm-pinareamorlii cu adAnculsimtdmAnt72

- '

73


38/72


d smereniei qi -tu, nu mai Pulin capentru nepitimire, vei fi ripit in nori(I Tes. ,17).Comoaranepdtimiriieal-cituiti din t-oate-rdrb.rfile,nsi-piatraneprqtuiti a smerqlrjel,emai seump5decAt oate acestea. a estede-ajunsaceluiacarea dobAndit-o u doar ca.si capetemilostivirea ui Dumnezeu,ci gi ducerea mpreund cu cei aieqi ncimara de nunti a mpXrd[iei ui."Concluziaar fi urmltoarea: Adu tiagrinte dc.moarte,pocdieqte-te, me-regte-te i te vei mAntui!

II ICelepatru ispiteprincipale aleomuluidin ceasulde dinaintea mortii,

f n cartea SfAntului Proroc Ieze-I chiel citim cuvinteleDomnului:Dacddreptulseaa abate e a dreptateasagiaa ncepedfacdnelegiuire,amuripentruaceasta. e asemenea,acdnele-gittitul s-a?ntors e a nelegiuireaagi ainceput dfacd udecatdEidreptate, en-tru aceastal aa rdi (Ie2.33,13-19).Omul e schimbdtor.El poatesd de-vini din pdcdtosdrept qi din dreptpicitos. Aceasta rebuiesi ne-o adu-cem aminte iecaredintre noi, carenesocotimdrepfi, ca sd nu ne bazdmpefaptele noastre bune, cdci pot intr-ozi sd ne piardd.Tot astfel,nici cei pd-cdtoginu trebuiesd deznddijduiascddin pricinapdcatelor1or, dcicu aiuto-

- ' t a - .-' "-* -


39/72


rul lui Dumnezeupot sdsepociiasciqi sd ie primifi in impirilia lui Dum-nezeu.Taisiaa fost o desfrAnatd,n-si, intoarsi de SfAntul oan Colov pecalea eadreapt5, lisat toate 9i ca-sa desfrAndrii,9i bogifia ceanedreptadunatd ;i a Pornit cu hotirAre du-pi preacuviosulspre o ministire, casi-gi mAntuiascdacolo sufletul' Dar,mai inainte de a ajunge a sfAntami-nistire, Dumnezeu a Primit-o in Im-pirilia cerurilor,cu toateci nu trecu-se nici micar o zi de la Pociinla sa 'Aceasta a vddit-o Printr-o minunedreptul stare! carea vdzutsufletuleidus de ngeri ntru slavi... Iuda Isca.-rioteanula fost a nceputun bun uce-nic al lui Hristos 9i a primit cu ceilalliapostoli darul facerii de minuni (Mt'10,1-8),nsd mai apois-a icut vicleangi a ajunspAndacoloci L-a vAndutpedumnezeiescul iu invifitor!

Qgg!-trebuie si ia aminte asuPra-gt sgry qg1gzvl{leasci qi sdnu por-4949clpe-o-cale regitd.Dar, dacds-aafundat n pdcate,lu trebuiesd dez-gadajduiasce.Qugefareaui trebuie sifie ocupatd ntotdeauna cu un lucru:cum si o ruPi mai degrabi cu trecu-tul lui picitos gi sd se pocdiasci. ,in

CEASURILE ]OTARAToARE DE DINAINTEA MoRTII

qg,le -e ei fi aflaf in acelea ei fi jude-cat"- gldsuiegte sentinld a SfinlilorPdrinfi, amintind de cuvintele Dom-nului. lisate noui de SfAntul ProrocIezechiel.aIntreaga noastri viati este o lup-!L Nii Eebure sd luptim cu rlemo-nii -qiqll pdcatele dni-Ia_ oarte.Qgmai de seamdgi mai hotirAE - dqpe cuvintele SfAntului Nico-dim Aghioritul - ne asteastdjn_cea-sul morfii. egkesa5!_e q a_qealipa,acelanu se-va-mai putea ridica. Nuvi minunafi de aceasta! continudsfAntul. Dacl.dqmanul a indriznitse se apropie, ta sfAr-li'tul i_lelor uipimAnteg-ttde Dumnezeu,Care e fd-Fiu pdcat, dUpd-c-sm-a-mdrhrrisitI4s,u iDo-mnul U_US-llWyitqrul acetgilufti gi el 41talenimic n Mine (In14.30).atunci cu atAtmai mult noatesd ndrizne4s_cisd-n-6ydles asup a1o4stri, a cglor peqdtqp, tn-s,Sfgl$lvlglir -+pastre!TAlcuind cuvintele ce-lu i de-algaptelea salm:Ca nu cum-aa sd dpeascdvrijmagul] sufletulmeuca un leu, nefiindcine sd md izbdaeas-cd ,nici cine dmdmkntuiascdPs.7,2) ,SfAntulVasile cel Mare scrie cd pAni$! ceimai neobosifi uptdtori, care n-

76rL:i4q&t.*r *

77

ARFIIMANDRIT SERAFIMALEXIEV CEASURTLEorenAroens DEDINATNTEAMoRTTI


40/72

t_fe_agalo:iafd arrh'Ftat neinceiat cu*Inonii,.fugina ae cursete or, 9i auata!-irrrpslllYa*llde-rilor,g-sfarailgtyIgIlL "r sJ--pupulgersedr,daeA-nuse afli in qi-cqva dcitos.Agla in ca-re-Le-afl-dgfiga+pgle, gri semnealep:acatului vor fi retin4, ialaceia incar-e lu sc-deseeper4,simicdin aces-!ge_y-otre-c-q-fd1-dici o ptinieneali givorafla-odihna in H:istos. Daci ast-fel stau lucrurile, omul trebuie maii1,t?j4e t-oatease-prggat-e39eAsf,jn-te$ptnepeaaulmortii,ca s5-l reacdcu bine. Intrcaga-via{d rebuie si slu-je-ap-a-Age-s-tergregaU*.uJe vei -ard-ta bine preg5"titpentru acel ceas La-ga!-l intreaga"-ta.viafd vremehicd cet!:a lo*sldiruitd tehrP{Lcu&drha{ie, cuvtAmatii mantuirii tale. Daed at d9-bAniljJ in- timp-ul vie,tii tale4sp4r4-lea giildi, v-_e!_p{mr*c,ugurintd cu,:ru bi--ruinlei chiar.-in-ceasul morpi.,,Pen-tru acest scop, ia,a.min-t-e_adeseoriagr-g4rte .sfatuiegteSfAntul imr{ghioritul - lncbdprrin-du-fi oa,tece-l-ecare*_qe.-v*af*e_tl-q9-e-ahmci.D*a-clveiface astfel, aeckeas nu te va mira ginu te va infrico$a... S-ufletUljdu re-cupungdg !e4md se va ardtamalpu-

78

ternic s{ po_arteup-!q- i sd-l infrAngipevraimag.O:egeryt_pamdntegtlugde cugetareaa moarte,ca sdnu-gi re-teze bucuriile gi desfitirile simfuri-lor gi sdnu le schimbeprin amintireamorfii. Drn_egegstip-auZae sporegteqi li se mdregtedin ce n ce mai multlegdfuracu bunitifile acesteiumi...De aceea,c_4nd O$ege__vremeaes-pdr$rii de aceastd iali gi de toate u-crurile iubite gi de desfitiri, qlSe_ghl-nglg_f3lA-ds."qfArgit,e ngrijorgaz6 $iqeinfi-p.ad.Qasd aduci roade cugeta-rea ta la moarte, trcfuigSa-tijnehiprric4-te afli pe-.petuldelnoafie, cd egticuprins ds "frXmAqtirile$i chinrrrilg4e_dinaintede noarte, sd-!i inchipuicAt mai viu agelgjgpilg alg 1.-ldjnagu-luicareatunci@iSajd3minte la acelegAnrl"d-+i*im-{gi care v*Or-fi.-ahrnciestul--deputer-niqe,sas-i e indepdrtezi."P-g@r""t, dupi qfand Nicodim,q.gni*itul,p$"gipmprimejdioasejgg$ea carene supun4emonii n ceasulmortii: 1)_negta!gr-rytsle l_gedllfa, z)-dcznddeide4 ,3)slal-a"-degarA, 4) feluritele-redcnriSiinfitiFdri diavole$ti n carese prezin-ti vrdjmagii,asi ne Fsele.

79

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV CEASURILEtotanAroenE DEDTNAINTEA oRTrr


41/72

Llr NESTATORNICIA N CREDIN-TA. Ctati"f,rile n credinldsunt ucruriobignuite a inceputul viefii duhovni-cegti,da r iatd ci ele apar gi inainteasfArgituluiviefii. Ceeacenu au reugitsXdobAndeasci emonii a nceputsestriduiescsi dobAndeascia sfArgit.S i n i =Pdi n i au cu g-s-g!-tln-exp.e;i -enti aceste ivillaiale fuhurilal rele,.6::--;=vcaresg,aman@-djnF or! qhiar,-de-a reptq!-necredin-1a gi,,felurite inchipuiri"-impotrivac-{edj$ei.Desigu , aceste,,inchipuiri"sunt lipsite de temei, cici altfel orice-om cu mintea zdravdnd, u ar fi cre-zut in Dumnezeuqi n nemurirea su-fletului siu. insd, .traintca-mintiica-re se stinge,aceste,inchipuiri" plinede tdriepot dintr-odati, sub nfluentidiavoleasci., d-l nelinigteascde-om.eegebuie-qajaq-dsull atunci pentrua nu cidea in cursele celui viclean?Slantul_NiCgdlp fituiegte:,,Nu int{arl_digpgcu diavolul, cladu$.amin-te de-eredrnfarr-ascleaasupra cdrorael niv_{Jegte ispune-i ui cu sfada-ne-dumerire "Pret_ ln fa.Fp_4tlo_{,-lrrer,Q4tane,-tatd.al- inciunii! Nu vreausi te ascult! !$gtgt-eagn-am crezut gicred din tot suflgtul meu n toate ace-

lea n carecredegimaicamea SfAntaBisericd.,"l)IlnpAlalgalu"eatq secrede,nu dinoarecarenchipuiri, ci pentru cdDum-nezeucelNei:rgeldtor eporuncegte icredemastfel,ginu altfel,egnjncazrrldgt ceamai putefnic impotrivadgmoni o . Elcautd,s_aep1enejn oielg dar tu stai impotriva lor cu p!!gd.-tateacreanpi evllgg. Ei voiesc sa dobAndeascdzulgleAJUPLpgfleFdui--tAu, im p ngAndu=tei_nnecredinfd.Tu insi smulge-tedinbralele or, strieand cdtreDumnezeulgi Ficitorul tdu: Cred,Donmne!Aju-

td necredinleimele }l4c,9-rlp!CugetdcAtde amaresunt roadelenecredinfeiin timpul viefii gi cAt de mulfi picd-togiau fost nghiliti vreme de veacuripentru aceasta.n acelceas_-hota.r_Alsrprinde-te d=g__CJe.dinlaa de o anco-rd mAntuitoare!PierzAndvremelnicaviali prin puterea egii celeiobgtegti,ia aminte_sin9 pie14igi vegnicavia-fd, mai cu seamddjrr- ina ta! Neffe-dinciosul_- i-4amipfg! - fard doar_ ipoateva pieri. Ca si pricinuiasci unaca aceasta,@ful aducenecredin-ta. A&rturi 49l_ecreqlnli, el adaugdgiinputinarea sufteteasc5,ngdbdercA

80 81

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV ceAsuRrlu FIoTARAToARE EDINAINTEAMoRTII


42/72

si cArtirea.De toateaeesteatrebuie i>--.@m, ca sdne mAntuim"'Existddestulepilde tn aceastd ri-vinfi, c,umci cet care Ei Pezegt -dbtg-s+in-:ri+a, acela nu o nierdeqici tnatntea morfii , 9i, dimPotri-ve, cel carein timpul viefii nus:astrd-duit-sX-gi-rrrnsolirLeze-credinta acelacggjurinte+oatesi o niardi ile spitiri din-eea-sulo4ii'- Una din cunoqtinlelemele foar-te apropiate, cunoscuti de tofi ca ocregtini cu multi credinfi, s-a ngri-ji t intreaga ei viafi de mentinerea*giaprinderea-credintei sale.Cu aceasticredinfd a murit. CAndam cercetat-oacasi, cu cAtevazile inainte de moar-te, zilcea,lipsitd de puteri. tndati cerrr-avdzut, un zAmbetblAnd i-a aPd-rut pe fa!i. Sebucura. n ochii ei ardeafocul credinfei.Era bohavd-dscancerqi-chiar-daci is=a-ascuns-aceasta,easim ear5.-sfAr$ituli este.-aproaPe.- Ce mai facefi? am intrebat-o cuglas iniqtit.

-@Lmi'arippu-nS-S"a-cun glas $i rnai linitit.Pot si resprr,dar acum doud zile mi-afost foarte riu. Md sufocam,abia res-piram. Credeam d mi duc... Doar de82

fiul meu imi este mili, ci s-a ntristatpentru mine. Toati noapteaa stat lacdpdtAiulmeu. El md vedeacd sufdrgi m-a ntrebat: ,,Maml,, cum te simfi?Ai dureri?" Iar e1), a sd nuJ.tulbur,i-am spus: ,,Sunt mai biner" Seara,cAnda terminat lucrul, a venit si mdvadd. Eu_md"prefdcsam_c_ddorm 9il-am vizut, fdrd,si md observe,cumstitea lAngi u$d, p.urtAnd-u-side_gri-jd, gi cum^lgi4.tergeaacri^mile.Mi:amspus n mintea mea: ,,Multq4_escuJiTie"*D-oa e-menea fiu!" $i am continuat sd mdprefac cd dorm, insi "rlureril,enu mildsaudeloc n pace.- $i vd rugafi? am intrebat-o.- Nu mai pot... din cauza libiciu-nii nu..mai sunt in st-a,r-e_pi_gtmiresccuvinfele rug[ciunii$i le pierrl firu|.- Atunci spuneF in inirrlicea maiSqff$ rugeqiune: ..Doam q-te-md!"...A_m itit de curAndce,daceqlneJ[a pune din toati inima acQlqrti-rygasrun-e,D*:ugnrcuiqsbip@deindati din cer:,,f l.,i",i"ttut"i-Fi""ift"p4_q_t_"_l_"i'tIn ochiibolnavei -au vit lacrimile.- Dar er-tredin;fa um stafi?Aveliindoieli?Vedetisdnu vi tulburedia-

83

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV CEASURILEorxnAroans DEDINAINTEA oRTtr


43/72

v-olul cu necredinta ori cu impufina-rea credinfei!- Qdnd lmi .vrn-a-s,emenea--i.spite,mi-a rdspuns ea, mi-aduc-amintedeugadle-binefacexi alc -Lui Du-m,nezeudin y-!-a!amea gi impulinarea credin-lei piere.- Spunefi mereu * amIuga@=-au-vintele-Sffufirlsi.-qan- uri d-eAur:,,S-lava--l-tf-Dgnn-e-zqUJ*e--nEgtoate!"EinecuvAn af pe Dumne?9_!l*Sl-p9,-tr.u-bucurii, Sipentru :reeazuri - pen-tru bucurii ci v-au inilfat la Dumne-zeu, at pentru necazuri, cdprin aces-tea sporifi in viala duhorrniceascd.Atrrnci_veti i cr' ?ngerii!E_tS.la"v,Oslo-v-es-cui.Dumne-z..gueincetat gi se4fldpurur-ea-mpqeiurq-lLui. $i dumnea-voastri vi vefi siliglui printre ei dacdimpreund cu ei 11sldvili pe Dumne-zeu pentru toate, chia-r,giPentru du-Leri.. Denganii, aceste-chiPurijntu-eins ufl i necred nta in Dumnez-e-U$ile-suPunsrea f46 delpia-Lui -cea"uni'Ei.ne ac sd cArtim. n-s-d-dunne.avoas-EageasUvi+i ?nrru toate.p-eDumne-z,eU*givelrli-asemeneaingeril.ror.- Ce frumos imi vorbifi! s-a aritateamigcatd.AmdiA si nu c6rtese,n-

84

si dumneavoastri mi intdriti si maimult in ribdare.- ?a*ndafil am_ {cenh.raL"eu.Pentru{4klarg D-umnezeuaJdgirl ui tmAnu.rire.- O ce cuvinte mAngAietoare!CAtde minunate sunt toateacestea!Si=mide.a Dumnezeu-si rabgpanA b sf6r-giLt*M=am"An l t acl sea.,a-moarte.

$i, stAnd aga, durerile mi se poto-lesc, atAta mI minunez gi md bucur!C-u gdndgl meu inconjur natura,.rn.dpl$ p:rn acele locuri - bi qitffiisfiri -, pund-e--am_os-t_p_e*sanderamsinihasd*gi-spun mereu:,,SlavdTig_Lqam-+p! -if _laudpe Ziditor. Daracum voi adduga gi aceste uvinte pecaremi le:ati spus;,,,S-l-4y.alUiDumpp--ge-ugntru toate!" Fie caele sd md in-tireascd afunci cAndvin durerile!-Da, ele vd vorintiri! Cu siguranfd,+DrrmLe'aegJnsusr_i_vad _.puteriasa-Jdhrla,t vdzAndu-vi cAt li suntefide.credincioasd.Dacd vd lisafi pra-dd nscredin{ei, ce folos? Din aceastavd vor trece oare durerile? Nu! Ye'E-.ayeadoar-xdfue - de-_spdrfireadeDumnezeu gi-:legn-iea-ieire, a-SUfl -HJui, vegnicul chin al demonilor...D.umnezeuve iubegte mult. Pd&hoa-

85

ARHMANDRIT SERAFIMALEXIEV cEASURTLEorAnAroenE DEDTNATNTEAoRru


44/72

la trupului, El yi lecuiegte_r+fletul9iS-engrijegte Birinte$te de mAntuireadumneavoasfrd. -. crati mp"euna cUEl prin rihda"ea dumneavoastrd. o-tul seva sfArgi n curAndgi va incepedesfdtarea eavegnicd!- O, de m-ar nvredniciDumnezeude aceasta! cldtinatea din cap.Credin toatecelepe caremi le spunefi, nsimi simt nespusde nevrednicd.Suntopicitoasi! . . .- Pentru ribdarea dumneavoastriDumnezeu vd va da danrlmAnhririi.AseaElanu este lucrarea noas-trlridarul lu i f)rrmne-eu.nsi Dumnezeudi acestminunat dar doaracelora ca-re, P@lor de a fi vir-tq.el-Ai&dalari, re-q -cqtescevred-t'1isi. fAntul.IoanGuri de Aur spunelimpede: .Cel ce se socotegte e sinecd e vrednic,aeela nevredni-c..."-Dar cum viimpicali acumcu no-ra dumneavoastrd? m ntrebat-odu-pd o scurti tdcere.- Bine, a spus ea. O iubesc.Mi-efoartedragd.Mai inainte am=osandi-.o?nsinearneapentr.uunele-nedesiv6r-giri ale ei, nsd acum mi pare rdu deaceasta.CAnd am vrut sd-i cer ierta-re gi -am spus: ,Iarti-md pentru toate

cu cAte!i-am gregit",ea mi-a rdspuns:,,Cu nimic nu mi-ai gregit. Iarti-mitu!", gi astfelavempacegi dragoste.- Iati pentru ce-i atAt de frumoa-sd atmosfera a dumneavoastrd,amremarcat eu. f)umneavoastrd*igll4tigi aveti-dragos.te,ar acolo unde eqlgdragoste,acolo_este -umnezeu.Oarenu a spus MAntuitorul Hristos: Uadesuntdoisau reiadunatitn umeleMeu,aqqlq qtA!-gi_Eu_inijlocul or (Mt.-tQ,20).Nu in zadara spus n numeleMeul$i care e rur-mele uj_Dumnezeu nedescoperiSfantut oan eotognl cAndqcrie;_pumue,zeuJr!,e-91!ire,I ln L q.Sd fie dragoste ntre dumneavoastrdgi nora dumneavoastrd, d vi iertafi,sd credeli n Dumnezeu, sd. d rugatiLui, gi El va fi intotdeauna n mijloculdumneavoastri!Cand am incheiat convorbirea,cu-prins.deemof,e am.stmfrt tAtapace$iafifahrrnrriein suflef cagicAndag i ie-git din bisericd,de la SfAntaLiturghie.Dupd cAtevazile acel suflet preabun gi pitimitor a plecat in pace laDumnezeu...r'.2.;OfZNAnElnfn. .4 doua ispi-ti in ceasutmorlii prin care vrijma-

86 87

ARHIMANDRIT SERAFIMALEXIEV cEAsuRrLEorAnAroans DEDTNATNTEAoRTII


45/72

gul incearceqa-ne.-doboarc gtg=itlfri-.qgsareaa pomenirea nenumdratelornoastrep dcate.,,Ntlpu!-e-ry94*ttg99nfdri acea!!5 !nf iesgale'._ ne-@t-tul Nicodim Aghioritul -, insi ea tre-buie si fie tnmuiate qr-aiu-totgl*cre-@area-Pd-cag9!91no-asre prin-moarteap'e-Cnrce'aMAn-hritorultri Hristos. Iuceto$andaceas-t{ credinfa v-rdjmaqula-duca-lgtnoa.*re pAni la o a-s-emeneaisuri,cg-*qe e-ia otice nid-ejde de mAntui-re qtn-e*atunciastfel nt'r-o deznidej-de firi de margini. Atunci tg*Plgga-tegtemai dinainje - ne sfdtuiegte u-bs:rnicufscriltqrdhonit - Ed espingiaqea$A-nivaljrc sr--deg-crrmgAnde teeup-treluie, l4-aPropierea a de por-til_e_m-or!ii,i$+;strezi cAt mai binesteagul biruinlei - grycea-lli$ris-!9s, adiqL-crediofaceaiare in puterearaseu-mpdr5-toare-rnorfii D omnuluipe Cruce... Ini-a-intee toate grdb.es-teJ. e-deidi -e-sleJuerarea-raiimaqulu-(c ciHristos, propoviduind-smgenia, nua propoviduit nicicAnddeznidejdea- n.n.)gi_nu ermeni ireqti din pome-nirea pdcatelornoastre.O asemeneapomenire aduce de obicei smerenia,

flQngerea nimii gi pdrereasinceri derdg cd am intristat pe-nreptul gi,in-trutotmil,osti,vjllDumnezeu. Aceastdpomenire conduce ntr-adevdr la fri-cd, nsd aceajricd nu stinge nddeideaingitostlvi"et t" l u. Ea as ilocul naCEnii-tarnice cd ne vom mAn-tui qi nfrAngeoricesimldmAntde res-pingere.$tiind aceste4 ei fi de acordce, dacd pomenirea pd_c4-telorale tesugrumi gi te azvArle n deznidej-de, 4ceasta ste nspiratd de_dlaVO_$I.$tiind aceasta, ei dobAndiputemicanddejdechiar gi n deznddejde. ar eava izgoni deznddejdea."

,,Nigiq|nil-gq_ne SJAntul oan deKronstad

2005=VIATA DE DUPA MOARTE-CEASURILE DINAINTE PLECARII SUFLETULUI

Documents

Transcript of 2005=VIATA DE DUPA MOARTE-CEASURILE DINAINTE PLECARII SUFLETULUI