Servicii de sănătate

Definiţii ale sănătăţii

• Sănatatea indică completa bunăstare corporală, mentală şi socială şi nu doar simpla absenţă a bolilor sau infirmităţilor. (O.M.S, 1948)

• Sănătatea este "o resursă pentru viaţa cotidiană, nu obiectivul existenţei“ (O.M.S.- Ottawa Charter for Health Promotion“, 1986)

• “Sănătatea este un concept pozitiv ce pune accentul atât pe resursele sociale şi personale cât şi pe capacităţile fizice“ (O.M.S.- Ottawa Charter for Health Promotion“, 1986)

Sănătatea publică

• Sănătatea publică este ştiinţa şi arta de a preveni boala, de a prelungi viaţa şi de a promova sănătatea prin eforturile organizate şi opţiunile în cunoştinţă de cauză ale societăţii, ale organizaţiilor publice sau private, ale comunităţilor şi ale indivizilor. (C.E.A. Winslow)

Organizarea sistemului public de sănătate din România

Ministerul Sănătăţii Publice

Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate

C.M.R., C.M.D.R., C.F.R, O.A.M.M.R., O.B.B.C.

Nivel naţional

Institute de Sănătate Publică

Autorităţi de Sănătate Publică

Autorităţi publice locale

Nivel judeţean

Casa Judeţeană de Asigurări Sociale de Sănătate

Colegii judeţene

Asiguraţi

Spitale

Nivel de individ

Medici din:cabinete individuale,

policlinici, spitale

Contract cadruaprobare

Programe naţionale de sănătate

Reguli, standarde, redistribuire între zone

Pachete de servicii,

condiţii de efectuare a serviciilor

contract

contract

Îngrijirea pacienţilor interni

Îngrijirea pacienţilor externi

Programe de sănătate publică, igienă şi

prevenţie

proprietar

MembruMembru

GUVERN

FONDUL NAŢIONAL UNIC DE ASIGURĂRI SOCIALE ŞI

DE SĂNĂTATEPROFESIA MEDICALĂ

Ministerul Sănătăţii Publice

Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) este organ

de specialitate al administraţiei publice centrale,

cu personalitate juridică, în subordinea

Guvernului şi reprezintă autoritatea centrală în

domeniul asistenţei de sănătate publică.

Principalele atribuţii ale MSPa) elaborează politici, strategii şi programe de acţiune în domeniul sănătăţii populaţieib) realizează planificarea strategică în domeniul sănătăţii populaţiei;c) evaluează şi monitorizează starea de sănătate a populaţiei şi ia măsuri pentru

îmbunătăţirea acesteia;d) reglementează modul de organizare şi funcţionare a sistemului de sănătate;e) coordonează şi controlează implementarea politicilor, strategiilor şi programelor din

domeniul sănătăţii populaţiei, la nivel naţional, regional şi local;f) informează Guvernul României despre starea de sănătate a populaţiei şi tendinţele de

evoluţie şi despre măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea ei;g) monitorizează, controlează şi evaluează activitatea instituţiilor sanitare din reţeaua

proprie şi ia măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei;h) asigură, în colaborare cu instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, resursele

umane, materiale şi financiare necesare funcţionării instituţiilor din sistemul de sănătate;i) colaborează cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cu cei

ai societăţii civile şi cu mass-media pentru educarea populaţiei în spiritul prevenirii şi combaterii îmbolnăvirilor;

j) participă la limitarea efectelor apărute în urma dezastrelor, calamităţilor şi epidemiilor;k) reprezintă Guvernul României în relaţiile cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu alte

organisme, în domenii de interes;l) proiectează, implementează şi coordonează programe naţionale de sănătate, în scopul

realizării obiectivelor politicii de sănătate publică;m) gestionează, prin structuri de profil, programele internaţionale de asistenţă financiară

pentru susţinerea reformei în sănătate şi pentru creşterea calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este instituţie publică, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România.

Principalele atribuţii ale CNAS• asigura, supravegheaza si controleaza functionarea sistemului de asigurari sociale

de sanatate; • administreaza si gestioneaza Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate,

impreuna cu casele de asigurari de sanatate care sunt institutii subordonate CNAS;• aproba anual bugetele de venituri si cheltuieli ale Caselor de asigurari de sanatate

in conditiile legii si, dupa caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor centrale cu retele – sanitare proprii, corespunzatoare unui plan de activitati, precum si obiectivele de investitii, la propunerea acestora;

• negociaza criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor din sistemul de asigurari sociale de sanatate, elaborate de Colegiul Medicilor din Romania;

• participa la licitatiile nationale organizate de Ministerul Sanatatii in vederea achizitiei de medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor de sanatate si incheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea acestor programe;

• asigura si controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;

• asigura, monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor;• participa la acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si

de medicamente, care pot fi admisi sa lucreze in sistemul de asigurari sociale de sanatate;

• acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor sociale de sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale.

Colegiul Medicilor din România

Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională a corpului medical, de interes public, apolitică şi fără scop patrimonial, având ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic.

Colegiul Medicilor din România are autonomie instituţională şi îşi exercită atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează pe criterii teritoriale, la nivel naţional şi judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti.

Între Colegiul Medicilor din România şi colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară.

Institutele de Sănătate Publică

Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituţii publice regionale sau naţionale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, şi care coordonează tehnic şi metodologic activitatea de specialitate în domeniul fundamentării, elaborării şi implementării strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile şi a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel naţional şi/sau regional.

a) asigura indrumarea tehnica si metodologica a retelei de sanatate publica, in functie de domeniul sau de competenta;

b) participa la elaborarea strategiilor si politicilor de sanatate publica din domeniul sau de competenta;

c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii si instructiuni privind domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;

d) efectueaza expertize, ofera asistenta tehnica si realizeaza servicii de sanatate publica, la solicitarea unor persoane juridice si fizice;

e) supravegheaza starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sanatate comunitara;

f) asigura sistemul de supraveghere epidemiologica, precum si de alerta precoce si raspuns rapid si participa la schimbul de informatii in cadrul retelei europene de supraveghere epidemiologica in domeniul bolilor transmisibile;

g) participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de teren, din proprie initiativa, la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice sau a autoritatilor locale de sanatate publica;

h) elaboreaza metodologia, instrumentele si indicatorii de monitorizare si evaluare a serviciilor si programelor de sanatate publica, de promovare a sanatatii si de educatie pentru sanatate;

i) participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;

j) desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare in domeniul sanatatii publice si al managementului sanitar;

k) colecteaza, analizeaza si disemineaza date statistice privind sanatatea publica; l) asigura existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul

sanatatii publice in relatie cu principalii determinanti ai sanatatii.

Principalele atribuţii ale ISP

Autorităţile de sănătate publică

Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătăţii Publice, care pun în aplicare politica şi programele naţionale de sănătate publică pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează şi implementează acţiuni locale de sănătate publică.

Principalele atribuţii ale ASP

• controlează şi evaluează modul de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice;

• controlează aplicarea normelor de funcţionare a unităţilor medicale şi farmaceutice, indiferent de forma de organizare, şi aplică măsuri în caz de neconformitate;

• urmăresc aplicarea criteriilor de control al calităţii serviciilor medicale;• evaluează resursele umane de la nivelul asistenţei medicale în relaţie cu

nevoile comunitare identificate prin acţiuni specifice;• participă activ la programele de instruire a personalului din serviciile de

sănătate publică şi a populaţiei;• organizează acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor şi de promovare a sănătăţii;• colectează şi înregistrează date privind sănătatea populaţiei, utilizând

informaţiile în scopul identificării problemelor de sănătate ale acesteia;• identifică posibilele probleme de sănătate publică sau ameninţări la adresa

sănătăţii unei comunităţi;• stabilesc relaţii de colaborare cu instituţii şi organizaţii în vederea desfăşurării

de acţiuni comune în domeniul sănătăţii publice;

Tipologia asistenţei medicale

Cabinete medicale ambulatorii

Centre de diagnostic şi tratament

Centre medicale

Centre de sănătate

Laboratoare

Unităţi sanitare publice cu paturi

Unităţi medicale de specialitate

Unităţi ambulatorii de recuperare

Laboratoare de recuperare

Societăţi de turism balnear şi de recuperare

Unităţi specializate de urgenţă

Structuri de primire a urgenţelor

Cabinete medicale

Unităţi specializate

Profilactică şi curativă

De recuperare

De urgenţă

Preventivă din colectivităţi

De hemotransfuziologie sau alte servicii autorizate

Asistenţa medicală

Modalităţi de asigurare a asistenţei medicale

Secundară Spitale

Asistent social

Asistent medical comunitar

Mediator sanitar

Asistent medical de îngrijire la domiciliu

Comunitară

De urgenţă şi de prim-ajutor

calificat

Spitalicească Spitale de urgenţă

Gradul I

Gradul II

Gradul III

Prespitalicească Serviciul de ambulanţă

Echipaje integrate ale SMURD

Public

Privat

Primară Cabinet de medicină de familie

Asistenţă medicală

Cabinetul de medicină de familie

Cabinetul de medicină de familie - cabinet specializat în furnizarea de servicii medicale în asistenţa medicală primară.

Termenul asistenţă medicală primară defineşte furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia.

Serviciile de ambulanţă

Serviciile de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti sunt servicii publice cu personalitate juridică.

Serviciile de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti au ca scop principal acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi transportul medical asistat, utilizând, după caz, personal medical superior şi/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum şi conducători auto formaţi ca ambulanţieri.

SMURD

Serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare sunt structuri publice integrate de intervenţie, fără personalitate juridică, care funcţionează în organigrama inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, respectiv a Unităţii Speciale de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă, având ca operator aerian structurile de aviaţie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi, concomitent, după caz, în structura autorităţilor publice locale şi/sau a unor spitale judeţene şi regionale de urgenţă.

Asistenţa medicală comunitară

Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de activităţi şi servicii de sănătate organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor medico-sociale ale individului, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu de viaţă şi care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale.

Asistenţa medicală comunitară presupune un ansamblu integrat de programe şi servicii de sănătate centrate pe nevoile individuale ale omului sănătos şi bolnav, acordate în sistem integrat cu serviciile sociale.

Spitalul

Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale.

Spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale

Clasificarea spitalelorSpitale regionale

Spitale judeţene

Spitale locale

Municipale

Orăşeneşti

Comunale

Spitale publice

Spitale private

Spitale publice cu secţii private

Spitale

Spitale clinice cu secţii universitare

Institute şi centre medicale clinice

Spitale generale

Spitale de urgenţă

Spitale de specialitate

Spitale pentru bolnavi cu afecţiuni cronice

Criteriul teritorial

Specificul patologiei

Regimul proprietăţii

Învăţământ şi cercetare ştiinţifică

Spitale

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare este un fond special care se constituie din contributia pentru asigurari sociale de sanatate suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii, sponsorizari, dobanzi, exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselor de asigurari de sanatate.

Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator se face de catre Ministerul Finantelor Publice, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre casele de asigurari.

Gestionarea fondului se face, in conditiile legii, prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si, respectiv, prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti. Gestionarea fondului se realizeaza si prin Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pana la reorganizarea acestora.

Modalităţi de utilizare a sumelor colectate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de

sănătate

Veniturile fondului se utilizează pentru:a) plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor

sanitare şi dispozitivelor medicale, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru; în valoarea serviciilor medicale se poate include şi amortizarea bunurilor achiziţionate de unităţile sanitare publice supuse amortizării potrivit legii, conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Finanţelor Publice;

b) cheltuieli de administrare, funcţionare şi de capital în limita a maximum 3% din sumele colectate.

c) fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.

Modalităţi de plată a serviciilor medicale

Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:a) în asistenţa medicală primară şi de specialitate ambulatorie, prin tarif

pe persoana asigurată, tarif pe serviciu medical;b) în asistenţa medicală din spitale şi alte unităţi sanitare publice sau

private, în afara celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical;

c) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;d) prin preţ de referinţă prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără

contribuţie personală;e) prin preţ de decontare, pentru medicamentele la care nu se

stabileşte preţ de referinţă, din lista aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii publice;

f) prin preţ de referinţă pentru unele servicii medicale sau prin preţ de referinţă prevăzut în lista de materiale sanitare şi de dispozitive medicale sau, după caz, prin sumă de închiriere pentru cele acordate pentru o perioadă determinată.

Indicatori ai calităţii serviciilor publice de sănătate

Clasa de indicatori Indicatori

Indicatori ai stării de sănătate Speranţa de viaţă

Mortalitatea infantilă

Mortalitatea prenatală

Ratele standard ale mortalităţii

Rata mortalităţii de pe urma consumului de droguri

Incidenţa cazurilor de HIV/SISA

Incidenţa cancerului pulmonar

Incidenţa cancerului de sân

Numărul accidentelor de circulaţie

Numărul accidentelor de muncă

Răspândirea bolilor cronice

Indicatori ai serviciilor sanitare Cheltuieli publice de sănătate ca procent din PIB

Numărul paturilor de spital

Numărul medicilor

Numărul cadrelor medicale cu studii medii

Rata de ocupare a paturilor

Durata medie de spitalizare

Rata vaccinărilor de imunizare la copii

Rata supravieţuirii la pacienţii diagnosticaţi cu cancer

Numărul consultaţiilor acordate de medicii de familie