2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

85

description

REZUMAT TEZA

Transcript of 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

Page 1: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U.: 614.2+005:004

ALEXANDRU GRIMUT

«MANAGEMENTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE

ÎN OPTIMIZAREA SERVICIULUI DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

MAMEI ŞI COPILULUI»

14.00.33 – MEDICINĂ SOCIALĂ ŞI MANAGEMENT

Teză de doctor în medicină

Conducător ştiinţific: ________________ Eţco Constantin, dr. hab. med., prof. universitar

Consultant ştiinţific: ________________ Gaindric Constantin, dr. hab. inf., prof. universitar,

membru coresp. al AŞM

Autor: ________________

CHIŞINĂU, 2009

Page 2: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

2

© Grimut Alexandru, 2009

Page 3: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

3

ADNOTARE

Grimut Alexandru, «Managementul tehnologiilor informaţionale în optimizarea

serviciului de asistenţă medicală mamei şi copilului», teză de doctor în medicină, Chişinău,

2009. Lucrarea este expusă pe 128 pagini tehnoredactate, este constituită din: introducere, 5

capitole, încheiere, concluzii, recomandări practice, bibliografie cu 185 de surse, 5 anexe şi

include 5 tabele, 42 de figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 10 lucrări ştiinţifice.

Cuvinte-cheie: sistem informaţional perinatal, sisteme informaţionale medicale,

perinatologie, factori de risc perinatal, tehnologii informaţionale medicale, dosarul electronic al

pacientului.

Domeniul de studiu: medicină socială şi management.

Scopul studiului: evaluarea necesităţii şi posibilităţii utilizării tehnologiilor

informaţionale în asistenţa medicală perinatală, cu elaborarea modelului de Sistem Informaţional

Perinatal pentru optimizarea activităţii serviciului perinatologic din Republica Moldova.

Obiectivele cercetării: analizarea punctelor slabe, existente în prezent în sistemul

asistenţei medicale perinatale; identificarea direcţiilor principale, automatizarea cărora va

permite de a optimiza activitatea instituţiilor medicale din domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi

copilului; elaborarea unui model de sistem informaţional pentru perinatologie şi a mecanismului

implementării sistemului respectiv în structura serviciului perinatologic din Republica Moldova.

Metodologia cercetării ştiinţifice: în cadrul studiului au fost aplicate următoarele

metode de cercetare: istorică, sociologică, statistică, de modelare.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: pentru prima dată a fost efectuată analiza

ştiinţifică a sistemului informaţional existent în serviciul perinatologic din Republica Moldova,

cu evaluarea posibilităţii utilizării tehnologiilor informaţionale în managementul serviciilor de

asistenţă medicală perinatală. A fost elaborat un model de implementare şi utilizare a

tehnologiilor informaţionale în domeniul perinatologiei, ţinând cont de particularităţile

sistemului adoptat.

Semnificaţia teoretică: : metodologia de evaluare în perinatologie, în baza determinării

numărului de vizite şi ratei de spitalizare, este aplicabilă pentru diferite domenii de medicină

practică. Metodologia evaluării sistemului informaţional, bazată pe analiza cantitativă şi

calitativă a documentaţiei medicale şi determinarea fluxurilor informaţionale, poate fi propusă

pentru analiza sistemelor informaţionale din sănătatea publică.

Valoarea aplicativă: utilizarea recomandărilor şi propunerilor elaborate va permite de a

crea un sistem integrat de edificare a spaţiului informaţional de profil al instituţiilor medicale,

care acordă asistenţă medicală în domeniul perinatologiei.

Implementarea rezultatelor: recomandările şi propunerile elaborate au fost utilizate la

etapa cercetărilor anteproiect la elaborarea sistemului informaţional pentru Institutul de Cercetări

Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului.

Page 4: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

4

РЕЗЮМЕ

Гримут Александру, «Менеджмент информационных технологий в оптимизации

службы охраны здоровья матери и ребенка», диссертация на степень доктора медицины,

Кишинэу, 2009. Работа выполнена на 128 страницах печатного текста, состоит из

введения, 5 разделов, заключения, выводов, практических рекомендаций, библиографии

из 185 источников, 5 приложений и включает 5 таблиц, 42 рисунка. Результаты

исследования опубликованы в 10 научных работах.

Ключевые слова: перинатальная информационная система, медицинские

информационные системы, перинатология, факторы перинатального риска, медицинские

информационные технологии, электронная медицинская карта пациента.

Область исследования: социальная медицина и менеджмент.

Цель исследования: оценка потребности и возможности использования

информационных технологий в перинатологии с разработкой модели Перинатальной

Информационной Системы для оптимизации деятельности перинатальной службы

Молдовы.

Задачи исследования: анализ слабых сторон, существующих в настоящий момент

в системе перинатальной медицинской помощи; определение основных направлений,

автоматизация которых позволит оптимизировать деятельность медицинских учреждений

в области охраны здоровья матери и ребенка; разработка модели информационной

системы для перинатологии и механизма внедрения данной системы в структуру

перинатальной службы Молдовы.

Методология исследования: в рамках исследования использованы следующие

методы исследования – исторический, социологический, статистический, моделирование.

Новизна и оригинальность исследования: впервые проведен научный анализ

информационной системы, существующей в перинатологии Республики Молдова, с

оценкой возможности использования информационных технологий в управлении

перинатальной службой. Разработана модель внедрения и использования

информационных технологий в перинатологии, с учетом особенностей перинатальной

службы Молдовы.

Теоретическое значение: методология оценки эффективности в перинатологии,

основанная на анализе частоты посещений и частоты госпитализаций применима для

использования в различных областях здравоохранения. Методология оценки

информационной системы в перинатологии, основанная на анализе количества и качества

медицинской документации и определения основных информационных потоков может

быть рекомендована для анализа информационных систем в здравоохранении.

Прикладное значение: использование разработанных рекомендаций и

предложений позволит создать единое пространство информационного взаимодействия

медицинских учреждений, предоставляющих медицинскую помощь в области

перинатологии.

Результаты внедрения: разработанные рекомендации и предложения

использованы на этапе предпроектных исследований при разработке информационной

системы для Научно-исследовательского Института Охраны Здоровья Матери и Ребенка.

Page 5: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

5

SUMMARY

Grimut Alexandru, «Information Technology Management for Optimization of Mother

and Child Care», PhD theses in medicine, Chişinău, 2009. The theses consists of 128 pages,

which begins with an introduction, followed by 5 chapters, a resume, summary, practical

recommendations, bibliography from 185 sources, 5 annexes and includes 5 tables and 42

figures. The results were published in 10 scientific publications.

Key words: perinatal information system, medical information systems, distance

consultation, perinatology, perinatal risk factors, medical information technologies, electronic

health records.

Domain of research: Social Medicine and Management

Goal of research: The assessment and the evaluation of the need and the potential usage

of information technologies in perinatal services plus the development of a Perinatal Information

System model in perinatal services in Republic of Moldova.

Objectives of research: Analyzing the limitations currently existing in perinatal medical

service; outlying the main directions, where the use of information technologies would allow the

optimization of different activities in Mother and Child Care medical institutions; to develop a

robust model for Perinatal Information System and a mechanism to implement the new model in

the existing perinatal service in Republic of Moldova.

Methodology of research: Within the framework of the research the following methods

have been used – historical, sociological, statistical, modelling.

Novelty and originality of research: For the first time was carried out a scientific study

of information systems in perinatology in Moldova and a valuation of the potential for using the

information technology in perinatal service management. Subsequently an information

technology implementation model was developed.

Theoretical value: The methodology of estimating the efficiency in perinatology was

based on the analysis of number of visits and frequencies of hospitalization applicable in various

areas of public health. The methodology assessing the benefits of information system in

perinatology was based on the analysis of quantity and quality of the medical documentation and

the definition of the basic information streams in public health services.

Applied value: The implementation of the proposed recommendations will allow

creating an integrated environment that will help those institutions that provide medical

assistance in perinatology to share and use the available information technologies.

Practical implementation: The proposed solutions and recommendations have been

used in the preliminary studies for developing information system for Scientific and Research

Institute for Mother and Child Care.

Page 6: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

6

LISTA ABREVIERILOR

AMP – asistenţa medicală primară

AMS – asistenţă medicală specializată

AMT – asociaţie medicală teritorială

CI – interval de încredere

CIM-10 – clasificator internaţional al maladiilor, ediţia a 10-a

CMF – centrul medicilor de familie

CNAM – Compania Naţională de Asigurări în Medicină

CNMS – Centrul Naţional de Management în Sănătate

CP – centru perinatal

IMSP – instituţie medico-sanitară publică

IT – tehnologii informaţionale

MF – medic de familie

MS – Ministerul Sănătăţii

OG – obstetrician-ginecolog

OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

RM – Republica Moldova

SIM – sistem informaţional medical

SIMI – Sistemul Informaţional Medical Integrat

SIP – Sistemul Informaţional Perinatal

TIC – tehnologii informaţionale şi de comunicaţii

Page 7: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

7

C U P R I N S

INTRODUCERE 9

1. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI UTILIZARE A TEHNOLOGIILOR

INFORMAŢIOANLE ÎN SERVICIUL PERINATOLOGIC (REVISTA

LITERATURII) 18

1.1. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI STRUCTURA SERVICIULUI PERINATOLOGIC DIN

REPUBLICA MOLDOVA 18

1.2. TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN SERVICIUL PERINATOLOGIC: EXPERIENŢA MONDIALĂ 24

1.2.1. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa ţărilor în curs de

dezvoltare 26

1.2.2. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa ţărilor dezvoltate 33

1.2.3. Tehnologiile informaţionale din serviciul perinatologic din Republica Moldova 36

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE 40

2.1. DESIGNUL STUDIULUI 40

2.2. CARACTERISTICA LOTULUI DE STUDIU ŞI PRELUCRAREA MATEMATICO-STATISTICĂ A

MATERIALULUI PRIMAR 44

3. ASPECTE ORGANIZATORICE ALE SERVICIULUI PERINATOLOGIC DIN

REPUBLICA MOLDOVA 48

3.1. DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC PERINATAL PE PARCURSUL SARCINII 49

3.2. EVIDENŢA LA MEDICUL DE FAMILIE ŞI OBSTETRICIANUL-GINECOLOG PE PARCURSUL

SARCINII 55

3.3. UTILIZAREA RESURSELOR CENTRELOR PERINATALE: CONSULTAŢII ÎN SECŢIILE

CONSULTATIVE ALE CENTRELOR PERINATALE DE NIVELURILE II ŞI III ŞI SPITALIZAREA

GRAVIDELOR PE PARCURSUL SARCINII 65

3.4. EXAMINAREA GRAVIDELOR PE PARCURSUL SARCINII 72

3.5. CALITATEA TRANSMITERII INFORMAŢIEI ÎN ACTUALUL SISTEM INFORMAŢIONAL

PERINATAL 74

4. NIVELUL DE INSTRUIRE A PERSONALULUI MEDICAL ÎN DOMENIUL

ÎNGRIJIRILOR ANTENATALE ŞI AL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE 78

4.1. NIVELUL PREGĂTIRII PERSONALULUI MEDICAL ÎN DOMENIUL ÎNGRIJIRILOR ANTENATALE 78

4.2. DEPRINDERILE PERSONALULUI MEDICAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR

INFORMAŢIONALE 82

Page 8: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

8

5. MODELUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL DESTINAT MODERNIZĂRII

SERVICIULUI PERINATOLOGIC ACTUAL 87

5.1. ANALIZA FLUXURILOR INFORMAŢIONALE EXISTENTE ÎN PERINATOLOGIE 87

5.2. DESCRIEREA GENERALĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PERINATAL 95

5.3. METODOLOGIA IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PERINATAL 113

ÎNCHEIERE 116

CONCLUZII 126

RECOMANDĂRI PRACTICE 127

BIBLIOGRAFIE 129

ANEXE 144

Anexa 1. Chestionar (expertiza documentaţiei) 145

Anexa 2. Chestionar privind estimarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei

personalului medical în domeniul utilizării tehnologiilor informaţionale şi al

îngrijirii perinatale. 148

Anexa 3. Volumul minim şi structura datelor de intrare 154

Anexa 4. Modele de interpelări pentru datele de ieşire 158

Anexa 5. Lista experţilor-participanţi la procesul de evaluare a elementelor esenţiale ale

Sistemului Informaţional Perinatal şi chestionarul utilizat 160

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 163

CV AL AUTORULUI 164

Page 9: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

9

INTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare

Reformarea sistemului de asistenţă medicală urmăreşte un scop concret – utilizarea

resurselor acestui sistem cu maximă eficienţă. Pentru a atinge scopul respectiv, se utilizează

următoarele metode [27, 118, 148, 171]:

– reorganizarea administrativ-structurală;

– modernizarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de asistenţă medicală;

– optimizarea finanţării sistemului de asistenţă medicală;

– ridicarea calificării personalului medical.

În acelaşi timp, crearea unui mediu analitico-informaţional optim, care ar permite

acordarea unei informaţii veridice, necesare pentru utilizarea metodelor enumerate mai sus,

devine o condiţie indispensabilă de atingere a unui efect maxim de pe urma reformelor [Eţco C.,

2006].

Reformarea şi optimizarea asistenţei medicale perinatale, fiind o direcţie separată a

asistenţei medicale acordate populaţiei, se bazează pe utilizarea aceloraşi metode [Суханова

Л.П. 2006], însă experienţa mai multor ţări de reformare a asistenţei medicale perinatale arată că

tactică bazată doar pe schimbări administrative este motivată numai la o etapă incipientă [157,

160, 161, 162]. Sporirea ulterioară a reformelor solicită o analiză mai detaliată a proceselor care

au loc în sistemul asistenţei medicale perinatale. O astfel de analiză este posibilă doar în cazul

existenţei unei informaţii veridice şi complete, care permite analizarea interconexiunii perioadei

de supraveghere antenatală cu rezultatul naşterilor şi sănătatea nou-născuţilor, atât în perioada

neonatală precoce, cât şi după aceasta [173, 174, 175, 178, 180].

În ultimii ani s-a mărit considerabil volumul de informaţie medicală şi generală privind

evoluţia perioadei perinatale, care necesită prelucrare şi analiză atât de către medicii de familie,

medicii-specialişti, cât şi de conducătorii instituţiilor medicale şi personalul managerial al

sistemului sănătăţii. În afară de aceasta, o parte considerabilă de informaţie în perinatologie se

păstrează la diferite organizaţii şi instanţe, la locul de formare a ei. Integrarea tuturor datelor şi

analiza lor este destul de dificilă. Un instrument important în procesul de integrare şi analiză a

întregului flux de informaţie, disponibil serviciului medical perinatal în interesele soluţionării

sarcinilor clinice şi administrative, a devenit elaborarea sistemelor informaţionale medicale

(SIM) şi dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC). La momentul actual,

nivelul informatizării şi prelucrării datelor statistice din instituţiile medicale perinatale în

Republica Moldova este insuficient.

Page 10: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

10

Prin tehnologii informaţionale (IT) înţelegem totalitatea de metode, mijloace hard-soft

antrenate într-un proces tehnologic, ce asigură acumularea, stocarea, păstrarea, prelucrarea şi

oferirea informaţiei. IT sunt destinate optimizării proceselor de utilizare a resurselor

informaţionale. Aplicarea IT în medicină permite utilizarea atât a informaţiei de ordin general

privind pacientul sau întreaga populaţie, cât şi a informaţiei specializate, în scopul sporirii

operativităţii şi calităţii serviciilor medicale prestate şi, de asemenea, pentru luarea deciziilor la

nivel administrativ.

Aplicarea tehnologiilor informaţionale este una dintre măsurile orientate spre asigurarea

utilizării complete şi la timp a informaţiilor disponibile în sistemul de sănătate publică, în scopul

dezvoltării lui, precum şi a controlului asupra stării de sănătate a populaţiei [27]. Baza

tehnologică informaţională a sistemului de sănătate publică trebuie să devină sistemele

informaţionale din instituţiile medicale, destinate automatizării activităţii tuturor serviciilor din

cadrul acestor instituţii şi necesare atât pentru sarcinile interne ale instituţiei, cât şi pentru

interacţiunea externă.

Ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului ocupă un loc de frunte în sistemul de sănătate

publică al oricărui stat. Nivelul dezvoltării serviciilor medicale acordate mamei şi copilului

determină nivelul dezvoltării economice a statului şi al sănătăţii populaţiei în particular. În

Moldova, în ultimele decenii, au fost încercări de implementare a noilor forme şi metode de

organizare a asistenţei medicale acordate mamei şi copilului cu caracter medical şi administrativ.

Cel mai des aceste schimbări purtau un caracter extensiv şi se efectuau din contul măririi sarcinii

şi volumului de lucru la diferite etape de acordare a asistenţei medicale.

După reforma sistemului de sănătate publică din ultimii ani, în Republica Moldova a fost

creată structura medicinei de familie, ca un element central al asistenţei medicale primare

(AMP). Majoritatea funcţiilor din asistenţa medicală specializată au trecut în competenţa

medicului de familie, inclusiv îngrijirea antenatală şi supravegherea postnatală a gravidelor şi

nou-născuţilor. În acelaşi timp, au fost suprimate subdiviziunile asistenţei pediatrice la nivelul

AMP, a fost redus numărul obstetricienilor-ginecologi. Reţeaua de consultaţii pentru femei

existente anterior a fost lichidată şi majoritatea funcţiilor de planificare a familiei, de

supraveghere a femeilor cu patologie obstetricală şi extragenitală şi de îngrijire antenatală au

trecut sub controlul medicilor de familie. Serviciul de asistenţă medicală acordată mamei şi

copilului s-a transformat în serviciu perinatologic.

Acest serviciu include în structura sa următoarele etape separate de evaluare, dirijare şi

asistenţă medicală [88]:

– etapa preconcepţională;

Page 11: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

11

– îngrijirea antenatală;

– perioada intranatală;

– lăuzia;

– perioada neonatală;

– evoluţia.

Aceste modificări au solicitat modernizarea şi reformarea întregului sistem de asistenţă

medicală acordată mamei şi copilului, ceea ce a fost realizat în cadrul Programului Naţional

„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002). Acţiunile

realizate în cadrul acestui Program purtau mai mult un caracter organizatorico-administrativ, de

asemenea, includeau măsurile privind modernizarea bazei tehnico-materiale a maternităţilor,

instruirea personalului şi elaborarea protocolului privind supravegherea gravidelor. Totodată, în

Republica Moldova a fost implementată asigurarea medicală obligatorie, care a schimbat, în mod

radical, principiile de finanţare a instituţiilor medicale. Toate acţiunile enumerate au dus la

schimbări pozitive în indicii de bază ai asistenţei perinatale. În acelaşi timp, însă, nu s-au produs

modificări semnificative în sistemul informaţional al asistenţei medicale, care ar lua asupra sa

funcţia de asigurare cu informaţie operativă şi veridică privind organizarea serviciului

perinatologic.

Metodele şi căile de modernizare a serviciului perinatologic sunt oglindite într-un şir de

lucrări ale cercetătorilor din domeniu [Савельева Г.М., 2000; Володин Н.Н., 2003;

Царегородцев А.Д., 2003; Фролова О.Г., 2005; Суханова Л.П., 2006; Мурашко М.А., 2007].

O poziţie tipică a majorităţii cercetătorilor de pe teritoriul ex-sovietic este faptul că ei consideră

cele mai importante metode de modernizare a serviciului perinatologic reformele organizatorico-

administrative, investiţiile în baza tehnico-materială a maternităţilor, perfecţionarea profesională

a personalului medical (Кораблѐв А.В., 2006; Мингалѐва Н.В., 2008).

În ultimii ani, în întreaga lume există tendinţa de dezvoltare şi implementare a

tehnologiilor informaţionale în diferite domenii ale economiei naţionale, în ştiinţă, inclusiv în

medicină. Tehnologiile informaţionale sunt utilizate cel mai mult în cardiologie, dermatologie şi

pentru transmiterea imaginilor medicale. Totuşi, în multe ţări ale lumii, inclusiv în cele

dezvoltate, rolul sistemelor informaţionale medicale, ca factor de îmbunătăţire a calităţii şi

operativităţii asistenţei medicale acordate mamei şi copilului, nu este reflectat îndeajuns.

Importanţa analizei complexe a activităţii tuturor instituţiilor medicale care prestează

asistenţă medicală perinatală pentru formarea interconexiunii dintre perioada antenatală şi

rezultatul naşterii solicită existenţa unei informaţii veridice privind toate etapele supravegherii

perinatale (Володин Н.Н. 2003). Astfel, problema creării unui mediu informaţional eficient

Page 12: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

12

pentru serviciul perinatologic şi-a găsit oglindire în lucrările unor cercetători (Slagle T.A., 1999;

Bernad E.S., 2002; Кобринский Б.А., 2004; Blunier M., Dobryanskyy D., 2006).

Analiza publicaţiilor privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în perinatologie a

depistat unele legităţi definite. Majoritatea cercetătorilor consideră că crearea registrelor

specializate şi a bazelor de date duce la eficientizarea monitoringului indicatorilor de sănătate în

perinatologie. Cu acest scop, în multe ţări sunt create registre specializate ale patologiilor

congenitale ale fătului, bazele de date privind incidenţa perinatală şi neonatală şi decesele

perinatale şi neonatale, registre ale naşterilor cu înregistrarea datelor privind complicaţiile şi

manipulările obstetricale în timpul naşterii [6, 10, 41, 42, 144, 151, 153]. Astfel, se creează o

bază de date strict specializată, destinată pentru soluţionarea unei probleme concrete. Lipsa unor

asemenea instrumente, după părerea noastră, este cauzată de absenţa unei abordări complexe a

activităţii serviciului perinatologic.

În unele cazuri, sunt descrise exemple de utilizare a tehnologiilor informaţionale pentru

automatizarea activităţii staţionarului obstetrical sau a serviciului ginecologic din unele instituţii

medicale [70, 78, 140, 141]. O asemenea formă permite de a desfăşura o analiză complexă a

activităţii unei instituţii medico-sanitare concrete, ceea ce este mult mai raţional, din punct de

vedere al managementului şi al evaluării activităţii întregii instituţii medicale. Uneori cooperarea

cu bazele de date ale altor instituţii medico-sanitare prezintă unele dificultăţi, ca urmare a

incompatibilităţii tehnologice a diferitelor sisteme informaţionale.

Pe parcursul ultimilor 10 ani, în Republica Moldova au fost aprobate şi implementate

două programe naţionale în domeniul sănătăţii mamei şi copilului: Programul Naţional

„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002) şi

„Programul de promovare a serviciilor perinatale de calitate” (2003-2007). Strategiile de

reducere a morbidităţii şi mortalităţii la nivel naţional sunt reflectate în aceste Programe

Naţionale ca scopuri principale. La baza programelor respective au fost puse acţiunile

organizatorico-administrative şi instructive privind modernizarea serviciului perinatologic, de

asemenea, măsurile privind perfecţionarea bazei tehnico-materiale a centrelor perinatale.

În urma implementării acestor Programe în Moldova a fost creat un sistem de colectare a

datelor şi informaţiilor privind serviciile medicale prestate în domeniul perinatologiei. Sistemul

respectiv reprezintă un mecanism de înregistrare a informaţiei privind perioada supravegherii

antenatale şi a naşterilor prin intermediul documentelor medicale în formă standardă şi, în

oarecare măsură, formalizată (Formularul-111 „Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei”,

Formularul-113 „Carnetul perinatal”, Formularul-096 „Foaie de observaţie obstetricală”). În

baza datelor din documentele medicale, are loc colectarea informaţiei, cu diferită periodicitate,

Page 13: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

13

cu ajutorul dărilor de seamă pe suport de hârtie. O astfel de schemă posedă un şir de neajunsuri

destul de importante, care nu permit realizarea într-o măsură deplină, a scopurilor incluse în

Programele Naţionale menţionate mai sus.

Un neajuns important al sistemului existent de înregistrare, de transmitere şi procesare a

informaţiei este prezenţa simultană a câtorva fluxuri informaţionale paralele, care sunt, în fond, o

parte a întregului sistem de colectare a informaţiei în perinatologie, însă de fapt care apare doar

ca o reacţie la rezultatul nefavorabil al sarcinii. La asemenea fluxuri informaţionale se atribuie

analiza cazurilor decesului matern, a decesului perinatal şi stabilirea anomaliilor fătului la

naştere.

Totodată, colectarea şi transmiterea informaţiei nu sunt automatizate. Aceasta atrage după

sine o sarcină suplimentară pentru personalul medical, mărind pierderile neproductive ale

timpului de lucru pentru pregătirea dărilor de seamă, mărind posibilitatea greşelilor şi a

impreciziei la alegerea datelor din documentele medicale primare, micşorând operativitatea

procesării datelor şi fiind un obstacol pentru realizarea unei analize eficiente a informaţiei culese.

În afară de aceasta, medicul de familie este obligat se utilizeze în practica zilnică o multitudine

de registre care, la fel, măresc volumul pierderilor neproductive ale timpului de lucru. Evaluarea

complexă a sistemului informaţional existent ne permite să constatăm că acest sistem, sub formă

de monitoring lunar şi trimestrial prin rapoarte pe suport de hârtie, nu funcţionează în modul cel

mai eficient.

Astfel, în Republica Moldova există necesitatea şi s-au format condiţii relativ benefice

pentru elaborarea şi implementarea sistemului informaţional perinatal la nivel de stat. Astfel de

condiţii ar fi următoarele:

– formulare medicale unificate, standarde pentru toate instituţiile medicale din

Republica Moldova, structura cărora permite utilizarea lor în calitate de model

pentru sistemele informaţionale perinatale;

– necesitatea integrării instituţiilor medicale de AMP şi centrelor perinatale de toate

nivelele, cu scopul transmiterii datelor operative şi depline privind decurgerea

perioadei perinatale;

– necesitatea efectuării unei analize aprofundate a proceselor care au loc în serviciul

perinatologic, în perioada de reformare;

– necesitatea creării unei platforme informaţionale pentru un monitoring eficient în

serviciul perinatologic al Moldovei la toate etapele de evidenţă a pacientei.

În Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului a

fost lansat un proiect pentru elaborarea şi implementarea sistemului informaţional medical. Acest

Page 14: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

14

sistem trebuie să devină o bază pentru crearea reţelei republicane, în care vor intra toate

instituţiile şi subdiviziunile structurale ale instituţiilor medico-sanitare publice (IMSP), care

acordă asistenţă medicală în domeniului perinatologiei. Astfel, se creează un precedent de

edificare a spaţiului informaţional de profil în domeniul perinatologiei, ce permite analiza

sistematică a activităţii serviciului perinatologic la un nivel mai calitativ.

Elaborarea în baza unui sistem informaţional de acest fel a reţelei informaţionale

perinatale unice pentru toate tipurile de centre perinatale şi instituţii de AMP în Republica

Moldova va permite crearea unui spaţiu informaţional integru pentru instituţiile perinatale ca o

bază a sănătăţii reproductive şi perinatale a populaţiei întregii ţări.

În afară de cauzele menţionate mai sus, actualitatea studierii acţiunii SIM şi TIC în

perinatologie este determinată şi de astfel de factori ca:

– adoptarea Programelor Naţionale în care este prevăzută implementarea pe larg a

tehnologiilor informaţionale, inclusiv şi în medicină (Strategia Naţională de

edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova, Programul Naţional

„Satul moldovenesc”);

– complexitatea proceselor de acumulare, prelucrare şi dirijare a informaţiei medicale

şi datelor statistice, care trebuie să fie autentice şi accesibile în orice timp şi în orice

loc;

– cerinţe mari pentru operativitate şi continuitate în organizarea asistenţei medicale

perinatale acordate populaţiei;

– descentralizarea dirijării serviciului perinatologic;

– necesitatea elaborării unui sistem eficient de monitoring, analiză şi prognozare în

perinatologie;

– progresul în elaborarea şi utilizarea tehnologiilor informaţionale în toate sferele de

activitate ale societăţii;

– necesitatea de creare a bazei informaţionale pentru dezvoltarea activităţilor de

cercetare ştiinţifică în domeniul perinatologiei.

Scopul cercetării

Evaluarea necesităţii şi posibilităţii utilizării tehnologiilor informaţionale în asistenţa

medicală perinatală, cu elaborarea modelului de sistem informaţional perinatal pentru

optimizarea activităţii serviciului perinatologic din Republica Moldova.

Obiectivele cercetării

– studierea principiilor şi structurii sistemului de asistenţă medicală în domeniul

perinatologiei;

Page 15: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

15

– determinarea necesităţii de utilizare de către serviciul perinatologic existent a

tehnologiilor informaţionale prin evaluarea activităţii subdiviziunilor instituţiilor

medicale de nivel diferit, care oferă asistenţă medicală în domeniul perinatologiei;

– determinarea posibilităţii de utilizare a tehnologiilor informaţionale prin evaluarea

nivelului de pregătire a personalului medical în domeniul respectiv;

– elaborarea unui model de sistem informaţional perinatal cu propuneri privind

mecanismul de implementare a lui în serviciul perinatologic din Republica

Moldova.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute

Pentru prima dată a fost efectuată analiza ştiinţifică a sistemului informaţional existent în

serviciul perinatologic din Republica Moldova, cu evaluarea posibilităţii utilizării tehnologiilor

informaţionale în managementul serviciilor de asistenţă medicală perinatală. A fost elaborat un

model de implementare şi utilizare a tehnologiilor informaţionale în domeniul perinatologiei,

ţinând cont de particularităţile sistemului adoptat.

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a cercetării

– Utilizarea recomandărilor şi propunerilor elaborate va permite creare unui sistem

integru de edificare a spaţiului informaţional al instituţiilor medicale, care acordă

asistenţă medicală în domeniul perinatologiei.

– Elaborarea şi implementarea modelului sistemului informaţional perinatal va

conduce la formarea viziunii complexe şi multilaterale privind sănătatea

reproductivă a populaţiei din R. Moldova.

– Rezultatele cercetări ştiinţifice vor permite implementarea unor modele similare şi

în alte domenii specializate ale sistemului de sănătate publică din R. Moldova.

Aprobarea rezultatelor

Rezultatele ştiinţifice expuse în lucrare au fost comunicate şi discutate în cadrul

diferitelor foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale: Conferinţele internaţionale „BIT+2005” şi

„BIT+2006”, Conferinţa internaţională „Med-e-Tel”, Luxembourg (2006), Conferinţele

Ştiinţifice Anuale ale colaboratorilor şi studenţilor USMF „N. Testemiţanu” (2006 şi 2007),

Congresul al VI-lea al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din Republica Moldova,

Chişinău (2008), 5th International G-I-N (Guidelines International Network) Conference,

Helsinki, Finlanda (2008).

Teza a fost discutată, aprobată şi recomandată spre susţinere la şedinţa Catedrei

„Economie, Management şi Psihopedagogie” a USMF „Nicolae Testemiţanu” din 03.12.2008

Page 16: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

16

(proces-verbal nr. 10) şi la Seminarul Ştiinţific de profil „Medicină socială şi Management” din

20.03.2009 (proces-verbal nr. 7)

Sumarul compartimentelor tezei

Teza este expusă pe 128 de pagini tehnoredactate, este constituită din: introducere, 5

capitole, încheiere, concluzii, recomandări practice, bibliografie cu 185 de surse, 5 anexe şi

include 5 tabele, 42 de figuri.

În introducere se argumentează necesitatea acestei cercetări ştiinţifice, posibilitatea şi

perspectiva de activitate a serviciului perinatologic ca rezultat al implementării tehnologiilor

informaţionale. Sunt descrise caracteristicile generale ale tehnologiilor informaţionale pentru

sistemul de sănătate publică, motivarea aplicării acestor tehnologii ca rezultat al reformării şi

modernizării serviciului perinatologic. Sunt formulate scopul şi obiectivele cercetării. Descrierea

şi expunerea inovaţiei ştiinţifice a rezultatelor obţinute confirmă aspectul ştiinţific al studiului

efectuat şi semnificaţia lui pentru ştiinţa medicală.

În Capitolul I, prin metoda istorică se descriu rezultatele cercetărilor ştiinţifice din acest

domeniu, efectuate de alţi cercetători, de savanţi din alte ţări. În acest capitol este redată sinteza

literaturii de domeniu din 185 de surse ştiinţifice, care reflectă însemnătatea acestor studii.

Informaţia acumulată în acest capitol este orientată spre descrierea tehnologiilor informaţionale

utilizate în sistemul de sănătate publică, părţile pozitive şi negative ale experienţelor din alte ţări

în domeniul respectiv. Este descris pe larg serviciul perinatologic şi rolul fiecărei structuri în

supravegherea gravidelor, gradul de tehnologizare informaţională a structurilor acestui serviciu.

În Capitolul II sunt desfăşurate detaliat metodologia, metodele şi materialele de cercetare

folosite de autor în cadrul studiului ştiinţific efectuat şi repartizate pe etape. Sunt redate

formulele de calcul, documentele de evidenţă primară folosite, precum şi chestionarele elaborate

şi folosite de autor.

În Capitolul III autorul descrie rezultatele acumulate în cadrul cercetării efectuate. Este

analizată determinarea factorilor de risc perinatal pe parcursul sarcinii la femeile din 2 totalităţi

statistice studiate – populaţia deservită în IMSP municipale şi populaţia deservită în IMSP

raionale. Analiza calităţii supravegherii gravidelor este efectuată la nivelul medicinei primare în

persoana medicului de familie. Rezultatele cercetării sunt reflectate în comparaţie pe raioane şi

municipii. Descrierea rezultatelor obţinute este argumentată prin reprezentări grafice şi prin

tabele. Rezultatele cercetării au fost analizate prin comparaţie cu ghidurile specializate din

domeniul perinatologiei. Autorul demonstrează existenţa diferenţei în prestarea serviciilor

medicale perinatale gravidelor la nivel de municipii şi la nivel raional. În acest capitol autorul

analizează gradul de utilizare a resurselor centrelor perinatale de nivelurile II şi III în

Page 17: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

17

supravegherea gravidelor. Autorul menţionează un grad mai înalt de spitalizare a gravidelor din

IMS raionale decât în municipii, fapt ce confirmă prezenta unor dificultăţi în supravegherea

gravidelor din localităţile rurale. Tot în acest capitol autorul analizează şi descrie calitatea

surselor de informaţie, a însăşi informaţiei şi folosirea adecvată a acesteia pentru perfecţionarea

calităţii asistenţei medicale acordate gravidelor.

În Capitolul IV autorul studiază gradul de tehnologizare informaţională a serviciului

perinatologic la nivelul asistenţei medicale primare, demonstrează nivelul scăzut de asigurare cu

tehnică de calcul a componentelor serviciului perinatologic, precum şi nivelul scăzut de instruire

a cadrelor medicale antrenate în serviciu respectiv în domeniul folosirii tehnicii şi tehnologiilor

informaţionale.

În Capitolul V autorul elaborează un model de tehnologii informaţionale ce este propus

pentru implementare în serviciul perinatologic. Se descrie sistemul informaţional existent,

necesitatea perfecţionării şi elaborării unui model mai performant. Autorul descrie formele de

evidenţă primară ce vor sta la baza acumulării şi stocării informaţiei, modalităţile de prelucrare a

informaţiei şi modele de oferire a rezultatelor prelucrării acestor informaţii. Autorul propune

ideea formării cartelei electronice a gravidei, descrie principiile de creare a sistemului

informaţional perinatal, punând la bază principiul primului conducător, principiul utilizării

concepţiei sistemice complete şi teoriei generale a sistemelor, precum şi principiul generării

noilor probleme.

În cadrul temei au fost publicate 10 lucrări ştiinţifice, dintre care 4 articole în reviste cu

recenzenţi, inclusiv 2 fără coautor. Rezultatele principale au fost prezentate şi raportate la 7

foruri ştiinţifice, inclusiv 4 internaţionale.

Page 18: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

18

1. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI UTILIZARE A TEHNOLOGIILOR

INFORMAŢIOANLE ÎN SERVICIUL PERINATOLOGIC

(REVISTA LITERATURII)

1.1. Principiile de organizare şi structura serviciului perinatologic din Republica

Moldova

Una dintre cele mai importante probleme ale medicinei din Republica Moldova rămâne

asistenţa medicală în domeniul perinatologiei. Indicatorii asistenţei perinatale au influenţă

majoră asupra sistemului sănătăţii şi nivelului de dezvoltare economică a ţării.

Republica Moldova, la sfârşitul secolului XX, se afla în pragul unei crize de sănătate

publică. Potrivit datelor demografice, în republică se constata o descreştere a indicelui natalităţii

[4, 24, 60, 88, 159]. Sporul natural al populaţiei rămâne negativ din anul 1998, situaţie cauzată

de condiţiile de trai nesatisfăcătoare, asistenţa medicală precară şi emigrarea populaţiei peste

hotarele ţării. În situaţia economică nesatisfăcătoare, serviciul perinatologic se află în criză

organizatorică.

În pofida situaţiei demografice şi socioeconomice nesatisfăcătoare, problemelor îngrijirii

gravidelor şi nou-născuţilor li se acordă o atenţie cuvenită în cadrul sistemului ocrotirii sănătăţii

din republică. Asistenţa medicală perinatală este una dintre strategiile prioritare ale Ministerului

Sănătăţii din Republica Moldova. Patru din opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului sunt axate

pe sănătatea mamei şi a copilului:

– promovarea egalităţii sexelor şi creşterea rolului femeilor;

– reducerea mortalităţii infantile;

– îmbunătăţirea sănătăţii materne;

– combaterea HIV-SIDA şi profilaxia transmiterii pe verticală de la mamă la făt.

Programele axate pe ameliorarea sănătăţii perinatale şi neonatale, de regulă, sunt bazate

pe următoarele strategii:

1. fortificarea lucrului de educaţie pentru sănătate printre femei, a statutului şi

sănătăţii lor, îndeosebi a celei reproductive;

2. perfecţionarea îngrijirilor antenatale, inclusiv cu axare pe semnele complicaţiilor cu

pericol pentru viaţă şi ale naşterii premature;

3. perfecţionarea îngrijirilor în naştere;

4. organizarea sistemului de referire pentru femei şi nou-născuţi care au nevoie de

asistenţă specializată (abordare regională a îngrijirilor);

5. ameliorarea îngrijirilor neonatale.

Page 19: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

19

Principiile fundamentale ale asistenţei perinatale au fost elaborate de Grupul-Ţintă al

Biroului Regional pentru Europa al OMS pe asistenţa perinatală în anul 1998 [105]. Ulterior

aceste principii au găsit o largă susţinere, răspândire şi realizare în toată lumea, independent de

nivelul de dezvoltare socioeconomică a ţărilor [119, 147, 149, 158, 167, 169, 176, 179].

Pe parcursul ultimilor 10 ani, în Republica Moldova au fost aprobate şi implementate

două programe naţionale în domeniul sănătăţii mamei şi copilului: Programul Naţional

„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002) şi

„Programul de promovare a serviciilor perinatale de calitate” (2003-2007). Strategiile de

reducere a morbidităţii şi mortalităţii la nivel naţional sunt reflectate în aceste Programe

Naţionale ca scopuri de bază [35, 36, 87, 89, 94].

Aceste programe sunt bazate pe anumite principii fundamentale ale asistenţei perinatale,

dintre care în această cercetare sunt studiate şi reflectate următoarele:

– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie regionalizată;

– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie multidisciplinară;

– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie integră.

Regionalizarea asistenţei perinatale reprezintă repartizarea raţională a serviciilor

medicale pe tot teritoriul în cadrul căruia serviciile şi instituţiile de diferite nivele sunt

concentrate în locuri uşor accesibile pentru populaţie şi asigură un ajutor bazat pe principiul cost-

eficienţei. Sistemul regionalizat presupune un număr mare de instituţii medicale, care asigură un

volum relativ mare de asistenţă medicală în domeniul sănătăţii mamei şi copilului la nivelul

inferior şi un număr mic de spitale de nivel superior, care oferă un volum relativ mic de servicii

medicale specializate de înaltă performanţă.

Cadrele medicale trebuie instruite să lucreze după principiile transparenţei şi colaborării

multidisciplinare.

Reţeaua integrată sau conlucrarea dintre diferite nivele ale întregului sistem de asistenţă

perinatală reprezintă complexul metodelor şi tehnologiilor care asigură prestarea serviciilor

medicale la fiecare nivel. Pentru aceasta este necesară o structură de servicii medicale cu un

sistem respectiv de comunicare şi transmitere a datelor, criterii exacte de referiri şi sistem de

colectare a datelor.

Scopul programului „Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica

Moldova” este ameliorarea indicatorilor de bază ai sănătăţii mamei şi copilului [87, 89, 90].

Unul dintre obiectivele acestui program constă în constituirea unui sistem regionalizat de

asistenţă medicală neonatală. Strategiile programului sunt:

– elaborarea politicii naţionale în domeniul asistenţei medicale perinatale;

Page 20: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

20

– regionalizarea asistenţei perinatale;

– instruirea cadrelor;

– crearea sistemului informaţional de monitoring şi evaluare;

– înzestrarea centrelor perinatale cu aparataj medical.

În timpul implementării acestui program, printre altele, a fost introdus sistemul

regionalizat de acordare a asistenţei medicale perinatale, a fost creat un sistem de evaluare şi

monitorizare cu colectarea şi prelucrarea trimestrială a indicatorilor de sănătate în domeniul

perinatologiei, cu analiza sistematică a rezultatelor şi feed-back.

La etapa de implementare a programului „Promovarea serviciilor perinatale de

calitate” strategiile stabilite au fost: asigurarea durabilităţii sistemului regionalizat de asistenţă

perinatală şi instruirea continuă a cadrelor medicale din domeniu.

În conformitate cu principiile nominalizate, în scopul satisfacerii necesităţilor de îngrijire

perinatală în cel mai raţional mod sub aspectul cheltuielilor financiare, în Republica Moldova a

fost creat serviciul de asistenţă medicală perinatală, atât la nivel republican cât şi o reţea bine

coordonată la nivel de municipiu, raion [87, 89, 90]. Serviciului de asistenţă medicală primară îi

revine un rol primordial în asigurarea asistenţei perinatale de calitate. Persoana-cheie în acest

sistem este medicul de familie.

Pentru satisfacerea optimă, operativă şi consecutivă a necesităţilor existente în îngrijirea

perinatală şi soluţionarea diverselor probleme, care apar la orice etapă de prestare a serviciilor

medicale mamei şi copilului, în Republica Moldova a fost constituit şi este în deplină desfăşurare

serviciul de asistenţă medicală perinatală, care asigură întregii populaţii accesul garantat şi

neîntrerupt la servicii perinatale calificate.

Implementarea tehnologiilor şi standardelor stabilite de asistenţă medicală perinatală în

cadrul serviciului republican organizat este bazată pe strânsa conlucrare şi cooperare a tuturor

instituţiilor medicale şi a personalului medical, precum şi pe existenţa deplinei posibilităţi de

interacţiune şi comunicare între instituţiile medicale de diferit nivel şi personalul acestora.

Conceptul îngrijirilor perinatale în Republica Moldova este similar cu sistemele

perinatale din alte ţări ale lumii şi se axează pe conceptul nivelelor de îngrijire sau regionalizare,

pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice şi condiţiilor necesare pentru îngrijire [101,

119, 162, 177]. Concepţia respectivă se bazează pe numeroase studii efectuate în diferite ţări, cu

diferite nivele de dezvoltare social-economică sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În

rezultatul cercetărilor respective a fost elaborată metodologia contemporană de supraveghere

perinatală, bazată pe regionalizarea asistenţei perinatale şi evaluarea factorilor risc perinatal în

timpul sarcinii [105, 118, 147, 170, 178]. O trăsătură importantă a metodologiei respective este

Page 21: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

21

faptul că ea permite de a optimiza utilizarea resurselor instituţiilor medicale din contul reducerii

numărului vizitelor pentru gravidele cu desfăşurarea fiziologică a sarcinii, cu păstrarea

accentului pe desfăşurarea sarcinii patologice. În cadrul cercetărilor respective a fost demonstrat

faptul că micşorarea numărului vizitelor în instituţiile medicale ale gravidelor sănătoase nu

atrage după sine înrăutăţirea indicilor maladiilor perinatale, a deceselor perinatale şi a deceselor

materne [101, 105].

Asemenea abordare a apărut în contextul unei infrastructuri de transport dezvoltate, al

mijloacelor de comunicare, instituţiilor medicale şi personalului medical de diferite categorii şi

nivele. Pentru funcţionarea eficientă a sistemului perinatal regionalizat au fost elaborate criteriile

de transfer al gravidelor şi nou-născuţilor la nivelul corespunzător al sistemului, precum şi

protocoalele de acordare a asistenţei medicale [89, 90].

Conform schemei generale, serviciul perinatologic este format dintr-o reţea de instituţii

medico-sanitare, care acordă asistenţă medicală perinatală la trei nivele diferite în cadrul întregii

ţări. Aceste principii permit accesul larg al populaţiei la toate nivele de asistenţă medicală

perinatală în funcţie de grupa de risc matern. Astfel, a fost stabilită o nouă structură a sistemului

respectiv, constituită din trei nivele diferite în cadrul unei regiuni geografice concrete, care se

numeşte regiune de îngrijire perinatală. În Programul Naţional de perinatologie sunt stabilite

următoarele nivele de asistenţă medicală:

Nivelul I

Acest nivel include în sfera sa de activitate instituţii medico-sanitare de nivel primar,

secţii consultative, cabinete de sănătate a reproducerii şi maternităţile din anumite raioane din

Republica Moldova. Instituţiile medicale de nivelul I asigură asistenţa medicală a gravidelor fără

antecedente obstetricale şi extragenitale în afara unui risc prognozat, asistarea naşterilor

fiziologice la termenul de 38-42 de săptămâni, îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu greutate la

naştere de ≥2500 g [88].

Nivelul II

Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată în ambulatoriul consultativ

specializat sau spitalicesc. La acest nivel gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de

perinatologie din centrul perinatal de nivel II de către personalul medical al cabinetelor

specializate. Secţiile consultative de perinatologie interraionale prestează servicii pentru

persoanele din raza raioanelor învecinate. Pe lângă serviciile consultative şi practice, secţiile

consultative din centrele perinatale acordă suport organizator metodic instituţiilor medico-

sanitare teritoriale de nivelul I.

Page 22: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

22

Medicii de familie din instituţiile asistenţei medicale primare trebuie să refere gravidele

din grupurile de risc pentru consultaţia specialiştilor în secţiile consultative de perinatologie ale

centrului perinatal regional. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează conform

Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 97 din 31.03.2004 „Cu privire la eşalonarea asistenţei

medicale acordate copiilor”. Criteriile de referire a gravidelor din grupa de risc sunt stipulate şi

în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la nivelurile I,

II şi III de asistenţă perinatală).

La acest nivel se asigură asistenţă medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical

moderat, conduita naşterii la 32-37 săptămâni şi îngrijirea nou-născuţilor cu greutate la naştere

între 2000 şi 2500 g. De asemenea, centrele perinatale de nivelul II asigură servicii perinatale de

nivelul I în raza teritoriului respectiv [88].

Nivelul III

Centrul perinatal al serviciului de asistenţă medicală perinatală de nivelul III acordă

asistenţă consultativă şi spitalicească de înaltă calitate şi performanţă. Asistenţa medicală

perinatală consultativă este prestată de Policlinica republicană pentru femei, Policlinica

republicană pentru copii, Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală.

Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivelul III este asigurată de instituţia

medico-sanitară publică Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei

şi Copilului, în care activează specialişti, colaboratori ştiinţifici, profesori universitari în

domeniul obstetricii, neonatologiei, pediatriei şi din alte domenii medicale. De asemenea, centrul

perinatal de nivelul III asigură servicii perinatale de nivelul II în raza teritoriului respectiv [88].

Cercetările întreprinse sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au demonstrat

ştiinţific cerinţele concrete şi algoritmele de supraveghere a gravidelor la etapa monitoringului

antenatal, pe parcursul naşterii şi în perioada ulterioară naşterii. Rezultatele acestor cercetări,

confirmate prin experienţa practică de implementare în diferite ţări, au stat la baza instrucţiunilor

practice şi a ghidurilor pentru supravegherea perinatală, elaborate şi aprobate în Republica

Moldova [36, 87, 88, 89, 90].

Cercetarea de faţă se bazează pe regulamentele şi recomandările ghidurilor respective,

evaluând activitatea personalului medical privind acordarea asistenţei medicale perinatale.

Actualmente serviciul perinatologic este baza organizatorică pentru prestarea asistenţei

medicale în domeniul perinatologiei. Experienţa statelor Europei de Est şi din spaţiul post-

sovietic ne arată că asemenea modificări de ordin organizatoric sunt suficiente la etapa primară

de reformare şi conduc la modificări pozitive ale indicilor activităţii serviciului perinatologic

Page 23: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

23

[118, 119]. Un rol important îl are accentul pe mărirea responsabilităţii familiei pentru

dezvoltarea sarcinii şi sănătatea copilului viitor [167].

Reformarea ulterioară însă va solicita implementarea în perinatologie a unor tehnologii

noi, care necesită cheltuieli financiare mai mari. În acest caz, crearea unei baze informaţionale

pentru reforme devine o sarcină primordială, deoarece permite realizarea unei analize mai

aprofundate a specificului fiecărui tip de serviciu perinatologic luat în parte de pe poziţiile

sănătăţii publice.

Page 24: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

24

1.2. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa mondială

În ultimii ani, în medicină a sporit semnificativ numărul metodelor noi de diagnosticare şi

tratament. Volumul informaţiei privind starea sănătăţii pacienţilor, care necesită prelucrare din

partea medicului, la fel a sporit. Zilnic, în orice clinică apar un şir de probleme legate de

introducerea, procesarea şi păstrarea informaţiei medicale, de dirijarea practică a fluxului

informaţional, de planificarea pe termen scurt sau lung, de analiză statistică şi financiară. Pentru

soluţionarea eficientă a acestor probleme este necesar de a utiliza sistemele informaţionale

medicale (SIM), care permit procesarea informaţiei la toate etapele parcurse de către pacient:

internarea – diagnoza – tratamentul – reabilitarea – supravegherea.

În condiţiile de criză a sistemului ocrotirii sănătăţii, o sarcină prioritară devine reformarea

domeniului în legătură cu condiţiile noi de funcţionare, printre care cele mai importante sunt

considerate: introducerea poliţei medicale obligatorii şi progresul în managementul instituţiilor

medicale.

Menţinerea şi consolidarea sănătăţii publice depinde de mulţi factori, în acelaşi timp şi de

eficienţa managementului în sănătatea publică. O strategie eficientă de reformare a dirijării

ocrotirii sănătăţii poate fi realizată cu utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de

telecomunicaţii. În condiţiile deficitului bugetar, reducerii resursele acordate pentru dezvoltarea

sănătăţii publice, reorganizarea direcţiilor prioritare, care sunt considerate problematice sau

importante din punct de vedere social, precum serviciului perinatologic, capătă o actualitate

sporită.

Obiectul de studiu la capitolul respectiv este examinarea surselor literare şi a informaţiei

din Internet, consacrate utilizării TIC şi a SIM privind sănătatea publică şi, în special, în

domeniul perinatologiei.

Majoritatea publicaţiilor consacrate tehnologiilor informaţionale destinate ocrotirii

sănătăţii sunt datate cu anii 1997-2007. Aproximativ în aceeaşi perioadă au fost editate cele mai

importante şi de succes monografii, totodată şi peste hotare, consacrate problemelor informaticii

medicale şi tehnologiilor informaţionale privind sănătatea publică [17, 102, 121, 128, 129, 163,

164].

Structura majorităţii monografiilor şi informaţia prezentată în ele sunt consacrate

problemelor generale de utilizare a tehnicii computerizate, a tehnologiilor informaţionale şi

mijloacelor electronice folosite pentru soluţionarea problemelor legate de sănătatea publică:

evidenţa statistică, managementul resurselor, supravegherea epidemiologică [102, 121]. Unele

publicaţii sau capitole separate sunt consacrate informaticii medicale, prezentând-o ca pe o

Page 25: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

25

ştiinţă de creare a sistemelor informaţionale medicale [17, 129, 163, 164]. În particular, în

monografia «Sistemele medicale informaţionale. Teoria şi practica» se abordează diferite aspecte

de utilizare a tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică. Se formulează conceptele de bază

din domeniul software-lui medical şi, în particular, ale sistemelor informaţionale medicale; se

cercetează funcţiile principale şi caracteristicile acestor sisteme, precum şi cerinţele tehnologice

cărora trebuie să le corespundă SIM moderne, perspectivele dezvoltării lor [129]. Se abordează

problemele legate de standardizarea în informatica medicală, se examinează specificul datelor

medicale şi managementul lor, arhitectura şi strategiile elaborării SIM. Un capitol separat este

consacrat automatizării activităţii de laborator şi a diferitelor aspecte de utilizare a sistemelor

informaţionale de laborator.

Este cazul să menţionăm existenţa unor monografii în varianta electronică, ceea ce

demonstrează utilizarea reală în practică a ideologiei sănătăţii electronice (eHealth –

e-Sănătate), ca domeniu nou de relaţii şi colaborare în mediul medical, în particular, în cel

ştiinţific [17, 22, 23, 102].

Caracterul publicaţiilor consacrate utilizării TIC şi SIM în domeniul sănătăţii publice în

mare parte depinde de ţară şi de nivelul dezvoltării economice a acesteia.

În ţările ex-sovietice şi în fostul lagăr socialist, unde nivelul de utilizare a TIC şi SIM este

destul de jos, accentul de bază se pune pe studierea eficienţei utilizării tehnologiilor

informaţionale în domeniul sănătăţii publice, pe descrierea diferitelor modele tehnologice, pe

problemele legate de integrarea şi interoperabilitatea (compatibilitatea) sistemelor

informaţionale medicale complexe, însă performanţe concrete semnificative sunt puţine.

Pentru ţările dezvoltate, unde nivelul de utilizare a tehnologiilor informaţionale în

medicină este foarte înalt, majoritatea publicaţiilor sunt consacrate problemelor de unificare a

terminologiei, standardizării şi interoperabilităţii sistemelor informaţionale medicale, descrierii

diferitelor proiecte de profil îngust, prioritare fiind proiectele privind cardiologia, roentgenologia

şi vizualizarea medicală, supravegherea pacientului efectuată la domiciliu, telemedicina etc.

Utilizarea tehnologiilor informaţionale pentru optimizarea activităţii serviciului

perinatologic şi-a găsit oglindire în multiplele lucrări ştiinţifice, atât în ţările spaţiului post-

sovietic [9, 25, 140, 141, 144, 146, 152, 153, 154, 161, 181], cât şi în ţările dezvoltate [6, 10, 19,

20, 30, 42, 56, 57, 58, 65, 70, 75, 78, 82]. Orientarea tematică a publicărilor respective este

diferită, ceea ce este legat, în primul rând, de deosebirile dintre sistemele sănătăţii publice.

Page 26: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

26

1.2.1. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa ţărilor în curs de

dezvoltare

Rusia

În spaţiul post-sovietic cea mai apropiată de noi din punct de vedere al ideologiei şi al

structurii serviciului perinatologic este Rusia, unde pe parcursul ultimilor ani s-a format un

sistem al asistenţei medicale perinatale în trei nivele. Potrivit opiniei cercetătorilor care s-au

ocupat de problema reorganizării serviciului perinatologic, modelul respectiv este cel mai

raţional şi permite de a utiliza destul de eficient resursele existente în sănătatea publică [156,

158, 162, 168, 169, 170, 173, 175, 176, 177, 178, 179]. În acelaşi timp, trebuie de menţionat că

în Rusia ,la crearea institutului medicinei de familie, s-au păstrat consultaţiile pentru femei ca o

bază a elementului primar al asistenţei medicale primare. O altă particularitate a serviciului

perinatologic din Rusia este accentul pus pe dezvoltarea centrelor perinatale regionale în calitate

de centre asigurate cu echipament tehnologic medical performant. Astfel, o atenţie deosebită se

atrage dezvoltării serviciilor obstetricale spitaliceşti.

Optimizarea activităţii serviciului perinatologic se realizează prin utilizarea metodelor

organizatorico-administrative de reformare şi prin modernizarea tehnico-materială a centrelor

perinatale, ceea ce a condus la modificări specifice pozitive în indicii de bază ai eficienţei

asistenţei medicale perinatale, astfel ca decesul perinatal, decesul matern etc. [174].

Concomitent cu aceste schimbări administrative, s-a evidenţiat dezvoltarea intensivă a

tehnologiilor informaţionale dedicate necesităţilor sănătăţii publice. În ultimii ani s-au format

două direcţii importante de utilizare a tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică din

Rusia: sistemele informaţionale complexe medicale şi telemedicina, ca un mijloc de schimb a

informaţiei medicale pe baza tehnologiilor telecomunicaţionale moderne (Internet,

videoconferinţă).

Publicaţiile consacrate utilizării tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii

publice din Rusia pot fi divizate în câteva grupe. Cea mai importantă parte o constituie articolele

şi cercetările consacrate diferitelor soluţii originale în domeniul sistemelor informaţionale

medicale. Articolele timpurii atestau dominarea unor elaborări restrânse pentru soluţionarea unor

probleme specifice cum ar fi: înregistrarea pacienţilor şi a serviciilor, statistica medicală,

contabilitatea, evidenţa medicamentelor etc. [120].

În ultimii ani, în Rusia au apărut un şir de soluţii interesante în domeniul sistemelor

informaţionale medicale complexe, consacrate automatizării lucrului instituţiilor medico-

sanitare. Unele dintre cele mai interesante sunt considerate: sistemul informaţional «Интерин»

(Институт системных программных исследований РАН), SIM «Артемида», SIM

Page 27: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

27

«Медиалог», SIM «Кондопога» şi altele [122, 127, 128, 131, 134, 136, 155, 182, 184]. Aceste

sisteme nu sunt doar elaborate, ci şi implementate în ultimii 2-3 ani. În literatură sunt publicate

avizele pozitive ale colectivelor clinicilor celor mai dezvoltate privind experienţa de utilizare a

sistemelor informaţionale în practică [114, 130, 132, 137]. Este necesar să remarcăm că unele

sisteme au fost proiectate şi create în mediul academic («Интерин», «Кондопога»). O

asemenea abordare asigură interacţiunea strânsă a inovaţiilor ştiinţifice cu utilizările practice ale

rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. A devenit o realitate soluţionarea complexă a diferitelor

probleme din instituţia medicală, ceea ce demonstrează o creştere calitativă a elaboratorilor în

domeniul informaticii medicale.

Analiza diverselor surse denotă existenţa a circa 20 de variante ale software-lui

specializat pentru instituţiile medicale, ceea ce caracterizează segmentul cercetărilor din Rusia în

domeniul tehnologiilor informaţionale medicale ca fiind de perspectivă şi în dezvoltare intensivă

[138, 143, 184].

O particularitate importantă a publicaţiilor ştiinţifice din Rusia este tendinţa elaborării şi

adoptării standardelor concrete de conversiune a informaţiei medicale, crearea unui spaţiu

informaţional unic al instituţiilor sănătăţii publice a întregii ţări [116, 123, 139]. Tendinţa

respectivă este destul de motivată, însă până la momentul actual puţin realizată, din cauza

întinderii geografice a Rusiei şi a unei infrastructuri slab dezvoltate. Cu toate acestea, faptul

respectiv denotă o tendinţă spre unificare şi standardizare a cerinţelor privind software-ul

medical şi sistemele informaţionale medicale.

Cercetarea elaborărilor ştiinţifice, a tezelor de doctor şi a proiectelor inovative din

domeniul informaticii medicale privind datele din Catalogul Electronic al Bibliotecii Ruse de

Stat a depistat o legitate evidentă: temele tezelor ilustrează, cu prioritate, aspectele tehnice ale

sistemelor informaţionale medicale, fără analiza eficienţei tehnice sau utilităţii din punctul de

vedere al organizării procesului curativ [157]. Majoritatea tezelor sunt o oglindire a cercetărilor

ştiinţifice şi a studiilor privind diferite domenii cu caracter tehnic: structurile optime ale bazelor

de date, eficienţa funcţionării sistemului «client-server» în diferite variante ale configurării şi

arhitecturii reţelelor informaţionale etc. [133, 165]. Acest fapt adevereşte, în primul rând, lipsa

pregătirii majorităţii colaboratorilor medicali privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în

practica zilnică şi neînţelegerea avantajului şi perspectivei lucrului cu tehnologiile moderne

informaţionale. Ca urmare, cercetări ştiinţifice în domeniul organizării procesului curativ-

diagnostic şi managementul sanitar pe baza utilizării noilor tehnologiilor informaţionale în

practica medicală, practic, nu se desfăşoară.

Page 28: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

28

O altă direcţie importantă pe piaţa tehnologiilor informaţionale pentru sănătatea publică

este considerată telemedicina. Cu toate că direcţia respectivă este foarte populară şi modernă,

există puţine publicaţii ale cercetătorilor ruşi cu referire la acest domeniu. Situaţia dată poate fi

explicată prin faptul că telemedicina, în calitate de domeniu de activitate, de fapt este un segment

al tendinţei comune de folosire a mijloacelor electronice în medicină. Acest fapt se confirmă prin

recentele publicaţii din presa internaţională şi prin dările de seamă ale diferitelor organizaţii

medicale internaţionale [29, 108]. În literatura ştiinţifică rusă, în ultimii ani au apărut câteva

monografii şi articole consacrate telemedicinei [124, 150]. Perspectiva dezvoltării direcţiei

respective pe baza videoconferinţei pentru RM este însă litigioasă, deoarece dezvoltarea

telemedicinei în Rusia este susţinută, în mare parte, de factorul întinderii geografice largi, ceea

ce nu este actual pentru Moldova.

Problemele utilizării tehnologiilor informaţionale în domeniul perinatologiei sunt

oglindite în literatura de specialitate destul de slab. În general, este vorba de articole unice

privind experienţa utilizării teleconsultaţiilor pentru copiii cu malformaţii congenitale ale

sistemului cardiovascular, unde sunt descrise câteva aspecte privind tehnologia cercetării şi

consultării pacienţilor pregătiţi pentru a fi internaţi şi trataţi în centrele medicale performante din

Rusia [115].

În Rusia există, de asemenea, experienţa utilizării tehnologiilor informaţionale pentru

estimarea stării şi examinarea dinamică a registrelor copiilor cu patologie congenitală de diferită

geneză şi monitoring perinatal în baza tehnologiilor informaţionale [144, 146, 151]. Materialul

publicat în revistele respective e destinat experienţei de elaborare şi utilizare a registrului federal

al malformaţiilor congenitale la făt. În opinia autorilor, baza de date a malformaţiilor congenitale

la făt reprezintă un instrument eficient de monitorizare a stării sănătăţii categoriei date de

pacienţi şi a eficacităţii măsurilor de tratament utilizate la diferite etape ale supravegherii. În

articol nu se reflectă informaţia despre monitorizarea simultană a stării sănătăţii reproductive a

femeilor, la care în anamneză s-au manifestat cazuri de naştere a copiilor cu malformaţii

congenitale. În opinia noastră, această informaţie reprezintă un aspect destul de important în

registrul malformaţiilor congenitale.

În literatura de specialitate sunt descrise cazuri de abordare complexă a organizării

asistenţei medicale în cabinetul ginecologic, dotat cu un sistem informaţional automatizat pentru

evidenţa documentelor medicale şi înregistrarea datelor medicale şi generale despre pacienţi

[140, 141]. În aceste articole se reflectă rezultatele activităţii cabinetului ginecologic al

policlinicii în condiţiile utilizării circulaţiei electronice a documentelor. Este descrisă experienţa

pozitivă a monitorizării populaţiei de sex feminin în condiţii de dispensar şi e prezentată dovada

Page 29: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

29

eficienţei înalte a activităţii personalului, comparativ cu perioada când această subdiviziune a

policlinicii nu utiliza sistemul informaţional: îmbunătăţirea calităţii deservirii pacienţilor,

creşterea productivităţii personalului medical, micşorarea numărului vizitelor în instituţiile

medicale. Important este faptul că exemplul prezentat este considerat o parte componentă a

sistemului informaţional medical al unei instituţii medicale mari. Asemenea atitudine complexă

şi multilaterală privind soluţionarea problemelor legate de dirijarea clinică, cu utilizarea

tehnologiilor informaţionale, începe să ia amploare în practica elaborării şi utilizării sistemelor

informaţionale medicale. Menţionăm că în publicaţiile respective se accentuează anume acea

activitate a cabinetului ginecologic ce ţine de monitorizarea pacienţilor cu patologii ginecologice

şi nu se reflectă rolul sistemelor informaţionale în supravegherea antenatală a gravidelor.

În afară de aceasta, în unele publicaţii şi materiale ştiinţifico-practice un loc deosebit îl

ocupă problemele privind eficienţa sistemelor informaţionale medicale, atât din punctul de

vedere al rentabilităţii financiare, cât şi din poziţia eficienţei organizatorice şi clinice [113, 183].

Aspectul respectiv este considerat un argument destul de convingător, orientat spre beneficiul

cercetării tehnologiilor informaţionale pentru sănătatea publică, în general, şi pentru

componentele sale, în particular.

Publicaţiile consacrate tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii publice şi

managementului remarcă unele probleme. Un aspect negativ în informatizarea sănătăţii publice

din majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare este considerat lipsa cadrelor calificate în domeniul

informaticii medicale şi a specialiştilor-medici capabili, într-o mare măsură, să estimeze

privilegiul tehnologiilor noi [114, 138, 185]. Problema respectivă este considerată o piedică

importantă în optimizarea proceselor de utilizare a tehnologiilor informaţionale în domeniul

sănătăţii publice şi managementului.

Ucraina

Literatura de specialitate din Ucraina nu este la fel de bogată în publicaţii pe tema

tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică şi ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului. Cauza

principală a acestui fapt, probabil, se află în specificul formării sistemului propriu-zis al sănătăţii

publice, care nu a suferit modificări importante în plan organizatoric şi structural în perioada

post-sovietică. Forma învechită de interacţiune a subiectelor din sistemul asistenţei medicale nu

creează premise pentru o dezvoltare intensivă a tehnologiilor informaţionale privind ocrotirea

sănătăţii.

Cu toate acestea, cu puterile entuziaştilor, în mediul academic au început să se dezvolte

direcţii separate, precum medicina computerizată (Asociaţia «Medicina computerizată») şi

telemedicina (Institutul de Cercetării Ştiinţifice în Domeniul Traumatologiei din or. Doneţk).

Page 30: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

30

Deşi, Asociaţia ucraineană «Medicina computerizată» organizează regulat conferinţe şi seminare

în diferite regiuni ale Ucrainei, la care se discută probleme importante privind informatizarea

medicală şi studiul medical, se remarcă un număr mic de participanţi ai acestor acţiuni şi discuţii.

Acest fapt este un indiciu al crizei în domeniul introducerii tehnologiilor informaţionale

moderne, care a cuprins Ucraina [172]. În pofida acestei situaţii, în Institutul de Cercetării

Ştiinţifice în Domeniul Traumatologiei din or. Doneţk a fost creată o direcţie privind utilizarea

telemedicinei ca mecanism de soluţionare a problemelor clinice grave din practica

traumatologică. În afară de aceasta, au fost editate câteva monografii şi ghiduri practice despre

telemedicină [117, 145].

Actualmente, în Ucraina nu există o sursă unică informaţională statală, accesibilă pe scară

largă, care ar conţine informaţie despre activitatea instituţiilor ocrotirii sănătăţii, despre sfera

sanitaro-igienică, despre ocrotirea mediului, serviciile prestate şi problemele ocrotirii sănătăţii. În

Ucraina sunt declarate destul de multe resurse informaţionale în reţeaua Internet, însă majoritatea

lor fie sunt părăsite, fie conţin informaţie învechită sau pagini-web inutile. Medicii sunt interesaţi

de materiale privind diagnosticarea, tratarea diferitelor maladii, de elaborările de ultimă

generaţie, care în resursele Internet din Ucraina sunt greu accesibile.

Ideea unirii resurselor Web existente într-un spaţiu informaţional unic este foarte actuală

pentru Ucraina, unde până în prezent nu s-au întreprins măsuri serioase de creare a unui spaţiu

informaţional unic al instituţiilor de sănătate publică din Ucraina. Prima localitate care a încercat

să soluţioneze problema a fost regiunea Doneţk, unde există câteva resurse informaţionale şi de

Internet privind telemedicina, unite într-un singur portal; la fel, şi specialiştii Institutului de

Igienă şi Ecologie Medicală au încercat să concentreze resursele înrudite pe un singur site,

numindu-l «МедЭкоПортал» [1, 135]. Pe site-rile respective se pot găsi referinţe la câteva

resurse informaţionale şi articole cu caracter medical, cu prioritate în versiunile electronice ale

publicaţiilor medicale din Ucraina.

Problemele legate de ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului în contextul utilizării

tehnologiilor informaţionale şi a telemedicinei nu sunt ilustrate suficient în sursele literare din

Ucraina. Totodată, în ultimii ani a fost prezentat web-proiectul „Ukraine Swiss Perinatal

Health Project”, destinat specialiştilor în domeniul perinatologiei, creat cu susţinerea

organizaţiilor internaţionale. Acest proiect are drept scop principal asigurarea posibilităţii de a

comunica specialiştilor în domeniu (ginecologi, neonatologi), pentru schimbul de informaţie

specială, discuţii privind cazurile clinice extraordinare, rare şi neclare [9].

Experienţa utilizării centrului informaţional unic pentru analiza şi rezolvarea cazurilor

clinice este, în opinia noastră, un fapt destul de interesant. Se creează un precedent în efectuarea

Page 31: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

31

consultării la distanţă în perinatologie, care la momentul de faţă se utilizează în domeniul

ocrotirii sănătăţii destul de puţin. Partea principală a proiectului respectiv constă în faptul că în

perinatologie ca, de altfel, şi în întreg sectorul ocrotirii sănătăţii, apare posibilitatea cercetării

detaliate a cerinţelor înaintate faţă de consultarea la distanţă. Un detaliu specific este faptul că în

procesul de consultare participă anume medicii, ceea ce solicită o informaţie suplimentară pe un

anumit caz clinic. Acest proiect, în formă de internet-portal, oferă asemenea posibilitate, iar locul

aflării persoanelor participante la discuţie sau al participanţilor la consultarea la distanţă nu are

importanţă. Se respectă într-o oarecare măsură şi cerinţele de securitate la înregistrarea

participanţilor consultaţiilor la distanţă, precum şi la oferirea informaţiilor privind pacientul.

Experienţa personală de participare în acest proiect a autorului tezei a confirmat gradul înalt al

operativităţii efectuării consultării la distanţă. Nu mai puţin important este faptul că, în cazul

consultării la distanţă, se delimitează expres obligaţiunile şi responsabilităţile participanţilor:

indiferent de rezultatul consultaţiei, responsabilitatea pentru decizia finală pentru fiecare caz în

parte rămâne pe seama specialistului care a iniţiat procesul de consultare la distanţă. Concluzia

colegilor reprezintă în acest caz o părere suplimentară.

Partea mai puţin puternică a acestui proiect este faptul că procesul consultării la distanţă

reprezintă prin sine o discuţie în formă liberă, informaţia privind pacientul nu e prezentată

structural într-o formă strict reglementată, fapt ce îngreunează procesul de studiere şi analiză a

informaţiei.

În pofida acestui fapt, experienţa implementării proiectului dat este una pozitivă şi

reprezintă un oarecare interes ştiinţific şi practic pentru tema tezei.

România

Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în România s-a înfăptuit după un scenariu

asemănător cu cel din Rusia. Aici de problemele legate de dezvoltarea tehnologiilor

informaţionale în domeniul sănătăţii publice s-au preocupat, în mod prioritar, companiile private

de creare a software-lui, unii dintre aceştia există şi pe piaţa RM («INFOWORLD»). Unele

companii au anunţat elaborarea produselor-program specializate, consacrate practicii

ginecologico-obstetrice [166].

Este necesar de a remarca faptul că procesele care se observă în domeniul sănătăţii

publice din România sunt asemănătoare celor din Republica Moldova. Acestea se referă la

situaţia actuală din sănătatea publică, la criza financiară din domeniu, la încercările repetate de

soluţionare a problemelor existente prin acceptarea unor programe şi proiecte izolate. Prin

analogie cu multe ţări, în acelaşi timp şi cu RM, în România a fost adoptat Programul de

dezvoltare a tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii publice, care are o dezvoltare mai

Page 32: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

32

puternică decât toate acţiunile precedente. Important este faptul că majoritatea programelor de

informatizare a instituţiilor medico-sanitare sunt înaintate mulţumită eforturilor Ministerului

Tehnologiilor şi Comunicărilor Informaţionale, cu participarea nemijlocită a Ministerului

Ocrotirii Sănătăţii şi a Ministerului Educaţiei din România [59].

Unele publicaţii medicale prezintă informaţii sporadice privind experienţa utilizării

tehnologiilor informaţionale în practica sănătăţii reproductive [6]. În articolul autorului Bernad

E.S. sunt publicate datele privind utilizarea fişelor medicale electronice şi a bazelor de date din

practica tratării sterilităţii, sunt descrise avantajele cartelei electronice medicale în comparaţie cu

versiunea acesteia pe suport de hârtie; de asemenea, modificările pe plan organizatoric, care au

avut loc după introducerea sistemului informaţional în practica medicală a Clinicii Universitare

de Ginecologie şi Obstetrică din or. Timişoara. Sunt descrise unele aspecte tehnice de utilizare a

software-lui şi a bazelor de date. Totodată, nu se vorbeşte despre sistemele informaţionale de

acest fel din alte instituţii de resort sau curative. Acest fapt ne permite să facem concluzia că

proiectul respectiv are scopul modificării şi îmbunătăţirii proceselor curative şi organizatorice

într-o anumită clinică de profil ginecologico-obstetric. Din păcate, lucrarea respectivă este unica

publicaţie ştiinţifică medicală din România care se referă în mod direct la tematica cercetării

presupuse.

Totodată, există publicaţii despre diferite aspecte de diagnosticare şi tratare în domeniul

ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului, însă ele nu sunt legate de utilizarea tehnologiilor

informaţionale privind soluţionarea problemelor cu caracter clinic şi organizatoric în domeniul

respectiv [15, 41].

Resursele electronice ale României sunt prezentate destul de larg în diferitele publicaţii şi

referinţe la resursele internaţionale electronice medicale. Există şi monografii electronice, cu

informaţia despre diferite probleme din domeniile perinatologic şi neonatologic fără utilizarea

tehnologiilor informaţionale. Asemenea proiecte prezintă interes în calitate de surse de ridicare a

nivelului de cultură [53].

Cehia

Analizarea cataloagelor electronice şi a resurselor Internet consacrate dezvoltării

tehnologiilor informaţionale în medicină şi în sănătatea publică din Republica Cehă a depistat

unele legităţi. În Cehia a fost adoptat Programul de dezvoltare a tehnologiilor informaţionale în

domeniul sănătăţii publice până în anul 2013 [111]. Programul respectiv prevede elaborarea şi

introducerea cartelei electronice medicale a pacientului, ca unitate structurală fundamentală pe

baza căreia se va crea un sistem informaţional al sănătăţii publice din Republica Cehă [84]. De

elaborarea programului propriu-zis, denumit Accesul Internet la Informaţia privind Sănătatea

Page 33: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

33

Pacientului (Internet Access to Health Patient Information (IHPI)) se ocupă European Centre

for Medical Informatics, Institute of Computer Science, Academy of Sciences of the Czech

Republic. Unele articole descriu diferite aspecte ale dezvoltării programului de tehnologii

informaţionale în domeniul medicinei în Republica Cehă şi etapele primare necesare, în opinia

autorilor, pentru realizarea cu succes a strategiei de creare a sistemului naţional informaţional

pentru sănătatea publică. Sunt indicate câteva aspecte tehnice privind proiectarea sistemelor

informaţionale medicale, la fel se menţionează despre utilizarea sistemelor de suport decizional

pentru personalul medical [104].

Utilizarea în Republica Cehă a sistemelor informaţionale medicale în direcţiile particulare

ale medicinei se întâlneşte în resursele electronice privind domeniul cardiologic. Sunt descrise

diferite metode bazate pe utilizarea tehnologiilor informaţionale (cartela electronică medicală,

Internetul), consacrate soluţionării problemelor unificării metodelor de examinare şi evidenţă a

pacienţilor cu probleme cardiologice, de asemenea, prezentarea informaţiei medicale pentru

specialiştii-medici [112].

Problemelor tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii publice în ţările care se

află în curs de dezvoltare le sunt consacrate lucrări nu doar de către autorii acestor ţări, ci şi de

autorii din ţările dezvoltate, care cercetează domeniul respectiv [43, 100]. Un asemenea interes

se explică prin aceea că majoritatea statelor în curs de dezvoltare reprezintă o piaţă de

perspectivă pentru dezvoltarea acestei direcţii a tehnologiilor informaţionale. Totodată, ca

urmare a unei infrastructuri nedezvoltate, în aceste ţări este mult mai uşor de a introduce nişte

proiecte integre, originale, fără a cheltui mijloace pentru reutilarea sau reformarea sistemelor şi a

reţelelor informaţionale medicale deja existente.

În concluzie, vom menţiona că în ţările în curs de dezvoltare problemei utilizării

tehnologiilor informaţionale în perinatologie i se acorda puţină atenţie. În afară de aceasta, un

neajuns de bază, după părerea noastră, este orientarea unilaterală a majorităţii publicaţiilor

consacrate utilizării tehnologiilor informaţionale în perinatologie. Lipsa abordării complexe

privind soluţionarea problemei informatizării asistenţei perinatale se explică prin faptul că

sistemele informaţionale perinatale nu şi-au găsit răspândire corespunzătoare în ţările spaţiului

post-sovietic.

1.2.2. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa ţărilor dezvoltate

Cercetând diferite surse internaţionale (resursele electronice, publicaţiile periodice),

consacrate tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică şi în asistenţa medicală perinatală,

am descoperit un spectru de publicaţii destul de larg privind problemele cercetate şi direcţiile în

curs de elaborare. Majoritatea lucrărilor sunt consacrate creării, examinării şi sistematizării

Page 34: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

34

noţiunii de «sănătate publică electronică» [69, 108], elaborării strategiei unice de dezvoltare a

direcţiei pe scară globală, internaţională [21, 28]. Astfel, se accentuează importanţa utilizării

tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică, în general, şi în ramurile separate ale ştiinţei

medicale. Sănătatea publică electronică devine o formă nouă a cunoştinţelor medicale ştiinţifice

şi practice.

Deşi există un nivel înalt de utilizare a tehnologiilor informaţionale în interese medicale

şi de sănătate publică, în literatura internaţională se întâlnesc destul de multe articole analitice,

consacrate problemelor de utilizare a tehnologiilor informaţionale în soluţionarea problemelor cu

caracter administrativ şi clinic în instituţiile medico-sanitare [5]. Printre toată varietatea temelor

prezentate se pot evidenţia câteva direcţii importante, la care ne vom opri în continuare.

Transmiterea datelor şi protecţia informaţiei atrag în permanenţa atenţia specialiştilor

atât de profil medical, cât şi de profil tehnic. Problema respectivă este foarte actuală în practica

mondială a IT-proiectelor, fiindu-i consacrate destul de multe articole şi cercetări [14, 62, 71]. În

particular, în articolele respective se descriu principiile organizării protecţiei informaţiei la

transmiterea datelor medicale şi a informaţiei privind canalele deschise de legătură, care sunt

grupate şi clasificate corespunzător nivelului de aplicare şi gradului influenţei asupra sistemului

securităţii sistemelor informaţionale medicale.

Eficienţa utilizării tehnologiilor informaţionale ocupă un loc important în literatura

internaţională. Majoritatea publicaţiilor prezintă numeroase argumente privind eficacitatea

utilizării tehnologiilor informaţionale în diferite domenii ale medicinei şi sănătăţii publice [33,

72, 74, 81, 83]. Problema eficienţei este strâns legată de utilizarea fişierelor electronice medicale

(cartela electronică medicală a pacientului – EHR, EMR, EPR), utilizarea cărora este

considerată de cercetătorii internaţionali un moment-cheie în dezvoltarea tehnologiilor

informaţionale medicale [3, 46, 52, 67, 68, 103, 106]. Pe de o parte, acest fapt este legat de o

dezvoltare rapidă a pieţei tehnologiilor informaţionale, unde apar programe şi soluţii tehnologice

noi [47, 80].

Pe de altă parte, unele publicaţii prezintă exemple de introducere a IT-proiectelor în

statele în curs de dezvoltare, unde problema eficienţei economice este considerată dominantă la

realizarea proiectelor de acest tip [79].

O parte importantă a resurselor informaţionale mondiale sunt Programele naţionale de

dezvoltare a tehnologiilor informaţionale în domeniul medical şi în sănătatea publică [45,

63]. Programele respective oglindesc tendinţa majorităţii ţărilor de utilizare a tehnologiilor

informaţionale ca mijloc de integrare a resurselor informaţionale medicale pe scară naţională. În

literatură şi în sursele electronice sunt descrise IT-proiectele naţionale de succes din domeniul

sănătăţii publice din Marea Britanie (Connecting for Health), Grecia (HYGEANET), Danemarca

Page 35: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

35

(MEDCOM), Spania (EVISAND), Suedia (SJUNET). De regulă, proiectele de acest fel sunt

calculate pe câţiva ani şi presupun integrarea sistemelor informaţionale medicale şi a proiectelor

deja existente într-un sistem informaţional naţional unic sau integrat.

De exemplu, procesul de utilizare a tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii

publice din Germania, în mare parte, este identic cu alte procese din Europa şi din lume, în

general [44, 64].

O atenţie deosebită se acordă utilizării cartelei medicale electronice a

pacientului [7] şi elaborării celor mai interesante şi de perspectivă soluţii tehnologice [61];

utilizării tehnologiilor informaţionale medicale în câteva direcţii ale medicinei, ca oftalmologia,

endocrinologia, cardiologia şi imagistica medicală [48].

Organizarea serviciului perinatologic, în majoritatea ţărilor dezvoltate, este bazată pe

principiul etapelor, adică există divizarea împuternicirii şi a nivelului de răspundere pentru

instituţiile medicale de diferit nivel, care prestează asistenţă medicală în domeniul ocrotirii

sănătăţii mamei şi copilului [101].

Exemplele descrise în literatură de elaborare a fişelor medicale electronice specializate

pentru ginecologie şi obstetrică, integrate în sistemul informaţional intern al spitalului sunt

considerate mai puţin răspândite [56, 82]. Importanţa utilizării tehnologiilor informaţionale în

perinatologie este explicată, în primul rând, de necesitatea de a asigura în timp redus accesul la

informaţia medicală despre pacient, chiar dacă această informaţia se află în regim de lichidare

[56].

Din numărul mare al publicaţiilor consacrate problemelor de utilizare a tehnologiilor

informaţionale în practica ginecologică, cea obstetrică şi în perinatologie, majoritatea se referă la

fişele medicale electronice, considerate soluţii tehnologice care satisfac în mod deplin cerinţele şi

particularităţile domeniului respectiv al sănătăţii publice [56]. Pe primul loc în ţările dezvoltate

se află sporirea calităţii asistenţei medicale prestate copiilor născuţi prematur, fapt ce explică

interesul pentru tehnologiile informaţionale ca mod mai eficient de colectare şi stocare a

informaţiei despre copiii cu greutatea redusă la naştere [75].

Este interesant, în opinia noastră, materialul prezentat în articolul autorilor englezi Boyd

P.A. et al., dedicat eficacităţii utilizării registrelor malformaţiilor congenitale la nou-născuţi,

compatibilităţii acestora şi eficacităţii utilizării lor [10]. În acest articol sunt reprezentate

rezultatele analizei compatibilităţii registrelor naţionale şi regionale a malformaţiilor congenitale

ale fătului, care de câţiva ani există în Marea Britanie. Autorii cad de acord că lipsa unei scheme

unice şi metodologii de înregistrare şi monitorizare a malformaţiilor congenitale la făt generează

omiteri esenţiale informative şi un grad sporit de necorespundere a datelor din registrele

Page 36: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

36

naţionale şi cele regionale. Una dintre cauzele acestui fenomen, potrivit autorilor, este lipsa unei

concepţii unice privind elaborarea şi formarea registrelor.

Aspectele de bază ale tehnologiilor informaţionale din perinatologie sunt ilustrate mai pe

larg în articolul autorilor americani din Centrul Medical al Pacificului din California, San-

Francisco [82]. În lucrarea respectivă sunt expuse cele mai convingătoare argumente în

susţinerea creării unui spaţiu informaţional unic în domeniul perinatologiei, sunt prezentate

datele statistice şi indicatorii relevanţi utilizaţi în perinatologie, implementarea cărora în sistemul

informaţional va spori calitatea asistenţei medicale. În articol sunt abordate câteva probleme

generale privind formarea sistemului informaţional perinatologic, arhitectura sistemului, se

expun argumente temeinice în susţinerea ideilor şi soluţiilor propuse de către autori. Se

analizează utilizarea cartelei electronice medicale pentru sistemul informaţional în perinatologie

cu justificarea structurii de formare a bazei de date, a cerinţelor faţă de date şi informaţiile

utilizate în sistem, atributele cartelei medicale electronice pentru perinatologie, precum şi analiza

comparativă a accesibilităţii câtorva programe ce corespund cerinţelor acestui domeniu al

medicinei.

Cercetătorii americani au propus un proiect interesant de utilizare a tehnologiilor

telemedicale (videomonitoring) pentru sporirea calităţii asistenţei medicale acordate gravidelor

cu risc sporit de dezvoltare a complicaţiilor în timpul sarcinii [19]. În opinia noastră, însă

experienţa descrisă în articol prezintă prin sine interes mai mult din punct de vedere social decât

ştiinţific, deoarece monitorizarea video la distanţă a fost utilizată ca un instrument ce le permite

părinţilor copilului născut prematur să urmărească în condiţii casnice copilul aflat în condiţii de

reanimare la staţionar. O atare soluţie tehnică oferă contactul vizual cu copilul, în cazurile în care

comunicarea nemijlocită nu e posibilă din motive obiective.

1.2.3. Tehnologiile informaţionale din serviciul perinatologic din Republica Moldova

În ultimii ani, în R. Moldova,au fost întreprinse tentative de introducere a tehnologiilor

informaţionale în diferite domenii ale sănătăţii publice. Un neajuns mare al acestui proces este

lipsa coordonării diferitelor organizaţii şi departamente cointeresate în aceste proiecte şi în

soluţiile judicioase ale problemei respective. Această atitudine în repetate rânduri a fost discutată

la diferite nivele [34].

Cu toate acestea, problema căutării unei soluţii complexe pentru

informatizarea sănătăţii publice rămâne actuală [25, 26, 27, 40]. Astfel, procesul introducerii

tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii publice şi, în particular, în domeniul

perinatologiei se află la etapa iniţială şi este necesar de a analiza raţional modificările care au

avut loc în ultimii ani în domeniul organizării serviciului perinatologic în RM [125].

Page 37: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

37

Actualmente informaţia înregistrată în serviciului perinatologic se transferă în sistemul

informaţional pentru CNAM (SIA „Asigurarea Obligatorie de Asistenţa Medicală”). Informaţia

transmisă în sistemul informaţional respectiv reprezintă preponderent datele privind vizitele şi

spitalizările gravidelor şi copiilor. Acest tip de date este destinat evaluării activităţii economice a

IMSP, inclusiv în domeniul perinatologiei [110, 142].

Alt tip de sistem informaţional, în care se înregistrează informaţia privind unele acţiuni

ale serviciului perinatologic, este Registrul de Stat al Populaţiei. În acest Registru, prin

intermediul actelor de stare civilă (certificat de naştere, certificat de deces, certificat de deces

perinatal, adeverinţă de naştere) se înregistrează informaţia privind naşterea/decesul/decesul

perinatal. Acest tip de date se utilizează pentru evaluarea indicatorilor demografici din Republica

Moldova.

Este important de menţionat că transmiterea informaţiei în sistemele informaţionale

menţionate se efectuează numai pe suport de hârtie.

În Republica Moldova, sub egida UNICEF a fost realizat Programul Naţional privind

Perinatologia, componentele principale ale căruia sunt modificările în structura asistenţei

medicale acordate mamei şi copilului. Scopurile programului sunt modificările structurii şi

regulamentului de acordare a asistenţei medicale mamei şi copilului, perfecţionarea personalului

medical conform cerinţelor OMS, asigurarea cu echipament medical modern a maternităţilor din

RM [31, 35, 36, 60, 76, 87, 89, 90].

Este important faptul că programul respectiv este printre primele care utilizează concepţia

de determinare a scopurilor prioritare, performanţe care cer concentrarea resurselor statale.

După implementarea Programului respectiv, în perioada 1993-1999 a scăzut cu 5,47‰

nivelul mortalităţii perinatale pe republică [86, 92, 93, 94, 95]. Este necesar de a remarca că

scăderea indicilor mortalităţii perinatale nu are caracter stabil, din mai multe cauze. În acest fel,

conform evidenţelor statistice, se înregistrează reduceri ale indicelui mortalităţii perinatale din

anul 1999 până în prezent, cu o sporire neînsemnată în anul 2005 [77, 86, 91].

Structura cauzelor mortalităţii perinatale în RM şi în statele dezvoltate ale Europei şi ale

lumii este diferită [18, 92, 95]. Astfel, şi acţiunile privind înlăturarea sau reducerea lor trebuie să

fie determinate de specificul naţional.

Pentru realizarea obiectivului de evaluare eficientă a problemelor în perinatologie, în

Republica Moldova a fost implementată matricea BABIES – instrument de evaluare şi analiză a

deceselor infantile în funcție de greutatea la naştere, vârsta la momentul decesului şi cauzele

principale ale decesului. Aceşti trei parametri sunt legaţi de frecvenţa problemelor clinice şi

eficacitatea acordării serviciilor medicale. Analiza situaţiei este posibilă folosind matricea

Page 38: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

38

BABIES, care stă la baza formularului dării de seamă, anexa nr. 5 la Forma 30-trimestrială

(BABIES) „Privind naşterile şi decesele copiilor de vârstă până la un an”. Actualmente matricea

BABIES este un instrument-cheie pentru colectarea, analiza şi interpretarea datelor privind

sănătatea materno-neonatală în republică [87].

Matricea BABIES este un mijloc adaptabil de evaluare, care permite colectarea,

organizarea, analiza şi transformarea datelor în informaţie pentru intervenirea în sănătatea nou-

născutului. Matricea reprezintă o grilă bidimensională, care include două variabile: greutatea la

naştere a copilului şi vârsta în momentul decesului. Ea este un sistem simplu de definire a

problemelor sănătăţii nou-născutului, de apreciere a performanţei sistemului de supraveghere, de

selectare a intervenţiilor eficiente şi realizare a monitorizării şi evaluării. Folosirea matricei

BABIES pentru calcularea indicelui proporţional de deces feto-neonatal în funcție de greutatea la

naştere şi timpul când a survenit decesul ne permite să stabilim problema majoră care duce la

morbiditate/mortalitate excesivă feto-neonatală şi să alegem pachetele de intervenţii pentru

ameliorarea sănătăţii perinatale [87].

Totodată, majoritatea experţilor susţin că indicii mortalităţii (perinatale şi materne) sunt

consideraţi doar «vârful aisbergului» problemelor perinatologiei, care nu caracterizează adecvat

performanţa şi eficacitatea întregului serviciu perinatologic. Un element important al evaluării

stării serviciului perinatologic este considerat nivelul şi structura morbidităţii copiilor în primul

an al vieţii [96].

O problemă nerezolvată rămâne a fi reprezentarea datelor medicale, în particular, din

cauza mortalităţii perinatale legate de lipsa unei clasificări clare, explicate prin nivelul scăzut al

diagnosticării şi influenţa factorilor socioeconomici şi administrativi [73]. Fără îndoială, o

asemenea stare a lucrurilor cere revizuirea metodologiei de acumulare şi înregistrare a

informaţiei medicale. Devine actuală sarcina căutării soluţiilor tehnologice, care ar permite

asigurarea veridicităţii informaţiei medicale înregistrate, prelucrate şi transmise din IMSP.

Este necesar să remarcăm că o particularitate importantă a sistemelor informaţionale

medicale în domeniul perinatologiei este confidenţialitatea şi securitatea informaţiei [20]. Este

posibil ca această problemă, împreună cu nivelul jos al cunoaşterii computerului de către

personalul medical, sunt un mecanism de refulare a dezvoltării reţelelor informaţionale medicale

pe baza sistemelor informaţionale ale instituţiilor medicale.

Page 39: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

39

Concluzii

În concluzie putem remarca următoarele:

1. Tehnologiile informaţionale în domeniul sănătăţii publice şi în medicină sunt

considerate o direcţie relativ nouă în ştiinţă, iar publicaţiile în domeniu au început

să apară în ultimii 5 ani.

2. De regulă, de cercetarea problemelor privind tehnologiile informaţionale în

domeniul sănătăţii publice, în mare măsură, se ocupă instituţiile de profil tehnic.

3. Majoritatea cercetărilor şi lucrărilor studiate de noi prezintă o viziune unilaterală

asupra informatizării serviciului perinatologic, abordând doar unele probleme

separate din domeniul perinatologiei.

4. Tema cercetării rolului tehnologiilor informaţionale în organizarea şi dirijarea

asistenţei medicale în domeniul perinatologiei este reflectată insuficient, din punct

de vedere al utilizării sistemelor informaţionale medicale ca mijloc de automatizare

a serviciului perinatologic la nivel de stat.

Page 40: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

40

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE

2.1. Designul studiului

Scopul principal al studiului este evaluarea necesităţii şi posibilităţii utilizării

tehnologiilor informaţionale în asistenţa medicală perinatală, cu elaborarea unui model de sistem

informaţional perinatal pentru optimizarea activităţii serviciului perinatologic din Republica

Moldova.

Tipul studiului este descriptiv, transversal. El a fost realizat în anul 2006.

Cercetarea a fost efectuată în corespundere cu etapele de bază ale managementului

(Fig. 2.1)

Fig. 2.1. Schema generală a cercetării.

Astfel, a fost efectuată evaluarea sistemului de asistenţă perinatală din Republica

Moldova, creat în cadrul Programelor Naţionale „Fortificarea asistenţei medicale perinatale în

Republica Moldova” şi „Promovarea serviciilor perinatale de calitate”. Pentru analiză au

fost utilizaţi indicii care pot fi evaluaţi cantitativ şi valoarea sau existenţa cărora este confirmată

de documentele respective: instrucţiunile sau ghidurile acceptate în perinatologie. Totodată, a

fost efectuată evaluarea nivelului de pregătire a personalului medical în domeniul perinatologiei,

a asigurării cu calculatoare a instituţiilor medico-sanitare de AMP şi a deprinderilor de utilizare a

tehnologiilor informaţionale de către medicii de familie şi obstetricienii-ginecologi, precum şi a

nivelului aplicării acestor tehnologii în activitatea profesională cotidiană.

Evaluarea indicilor activităţii instituţiilor medico-sanitare a fost efectuată la etapa

îngrijirii antenatale şi ne-a permis să determinăm necesitatea utilizării tehnologiilor

Determinarea

problemei

Evaluarea

posibilităţilor

Elaborarea

mecanismului

de acţiune

Evaluarea activităţii IMSP care prestează servicii

medicale perinatale

Etapele

managementului

Etapele

cercetării

Evaluarea deprinderilor personalului medical în

domeniul perinatologiei şi utilizării tehnologiilor

informaţionale

Elaborarea modelului sistemului informaţional

perinatal şi a metodologiei implementării lui în

serviciul perinatologic existent

Page 41: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

41

informaţionale în perinatologie. Determinarea nivelului de formare a personalului medical şi

asigurarea cu tehnică de calcul a instituţiilor medico-sanitare a condus la evaluarea posibilităţilor

utilizării tehnologii informaţionale la etapa dată.

Pentru realizarea scopului şi a sarcinilor trasate în studiu, au fost aplicate următoarele

metode de cercetare:

– istorică – cercetarea teoretică a surselor, conceptelor, abordărilor teoretice, metoda

logică de analiză şi interpretare, sinteza teoretică;

– sociologică – chestionarea, sondajul şi observaţia;

– statistică – analiza cantitativă şi calitativă a datelor colectate în cadrul studiului şi

observaţiilor;

– matematică – prelucrarea matematico-statistică a materialului primar;

– modelarea – modelarea teoretică.

Conform structurii (Fig.1), cercetarea include trei etape principale:

1. Analiza informaţiei privind perioada de graviditate din documentaţia medicală,

utilizată pentru înregistrarea informaţiei în instituţiile medico-sanitare publice de

asistenţa medicală primară.

2. Anchetarea personalului medical care acordă asistenţă medicală în domeniul

perinatologiei.

3. Elaborarea modelului sistemului informaţional perinatal (SIP) ca instrument de

optimizare a asistenţei medicale perinatale din Republica Moldova.

Instituţiile medicale incluse în studiu au fost selectate după metoda aleatorie şi au inclus:

mun. Chişinău (4 IMSP), mun. Bălti (2 IMSP), raioanele Călăraşi, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia,

Drochia, Orhei, Sângerei, Soroca. Pe parcursul colectării datelor primare din instituţiile medico-

sanitare, au fost respectate următoarele raporturi: rural/urban şi zonele Sud/Centru/Nord.

Pentru analiză au fost utilizaţi indicii care puteau fi evaluaţi cantitativ sau calitativ şi

valoarea sau existenţa cărora este stabilită de documentele corespunzătoare – instrucţiunile sau

ghidurile acceptate în perinatologie.

La prima etapă, determinarea necesităţii utilizării tehnologiilor informaţionale în IMSP a

fost efectuată prin evaluarea activităţii IMSP pe baza informaţiei din documentaţia medicală.

Această metodologie a fost aleasă luând în consideraţie faptul că cercetările consacrate

eficacităţii utilizării tehnologiilor informaţionale se bazează pe unii indicatori din activitatea

instituţiei medico-sanitare, cum este rata consultărilor, vizitele la medic, rata spitalizărilor etc.

[33, 46, 68, 74].

Page 42: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

42

Luând în consideraţie particularităţile serviciului perinatologic din Republica Moldova,

colectarea informaţiei din documentaţia medicală a fost efectuată cu scopul de a aprecia

corespunderea activităţii personalului medical recomandărilor şi ghidurilor pentru asistenţa

medicală în domeniul îngrijirilor antenatale. Pentru aceasta am analizat datele privind evaluarea

factorilor de risc perinatal pe parcursul sarcinii, numărul vizitelor gravidelor la medicul de

familie şi obstetricianul-ginecolog, spitalizarea pe parcursul sarcinii, consultaţiile în centrele

perinatale de nivelurile II şi III.

Datele primare pentru prima etapă au fost extrase din formularul de evidenţă medicală

Formularul-111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei».

Pentru compararea rezultatelor, a fost efectuată divizarea variabilelor în funcţie de grupa

de risc matern stabilit de către personalul medical în instituţiile medico-sanitare din AMP.

Analiza comparativă a rezultatelor obţinute a fost făcută în funcție de zonă (IMSP

municipale/IMSP raionale), precum şi pentru fiecare IMSP. Asocierea dintre frecvenţa

evenimentului şi factorii de risc perinatal a fost apreciată prin divizarea numărului de cazuri din

grupa fără risc perinatal, grupa cu risc perinatal şi grupa cu risc perinatal nedeterminat la

numărul total de cazuri studiate din grupa de risc respectiv. Datele sunt prezentate în diagrame.

Au fost analizaţi următorii indicatori:

1. ponderea gravidelor cu determinarea factorilor de risc perinatal pe parcursul

sarcinii;

2. frecvenţa vizitelor la medicul de familie pe parcursul sarcinii;

3. frecvenţa vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog pe parcursul sarcinii;

4. frecvenţa spitalizărilor pe parcursul sarcinii;

5. consultaţiile în centrele perinatale pe parcursul sarcinii.

În afară de aceasta, a fost analizată calitatea completării documentaţiei medicale pentru

evidenţa gravidelor. În acest scop, din Formularul-111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei»,

au fost colectate datele privind consultaţiile obligatorii ale specialiştilor de profil pe parcursul

sarcinii şi volumul completării gravidogramei. Datele sunt prezentate în diagrame.

Au fost analizaţi următorii indicatori:

1. ponderea consultărilor obligatorii ale specialiştilor de profil în timpul sarcinii

(ORL, oftalmolog, stomatolog);

2. plenitudinea informaţiei introduse în gravidogramă sau ponderea cazurilor cu

gravidograma completă (tensiunea arterială, bătăile cordului fetal, înălţimea

fundului uterului, masa corpului gravidei);

Page 43: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

43

3. rata transmiterii datelor despre naştere de la maternitate la instituţiile medico-

sanitare din AMP.

La etapa a doua a studiului, colectarea informaţiei a fost efectuată prin aplicarea metodei

sociologice cu atragerea medicilor de familie şi obstetricienilor-ginecologi din sectorul primar.

Pentru înregistrarea datelor primare am aplicat chestionarul creat special pentru determinarea

nivelului de cunoştinţă al medicilor de familie în corespunderea cu regulamentele şi

recomandările privind îngrijirea antenatală, precum şi al posedării cunoştinţelor în domeniul

tehnologiilor informaţionale.

Au fost analizaţi următorii indicatori:

1. rata medicilor de familie specializaţi în domeniul asistenţei medicale antenatale;

2. opinia medicilor de familie privind calitatea asistenţei medicale prestate gravidelor;

3. date despre opinia medicilor de familie privind necesitatea consultaţiilor altor

specialişti, pentru organizarea raţională a asistenţei medicale perinatale.

4. ponderea medicilor care posedă deprinderi de lucru cu calculatorul.

Analiza comparativă a rezultatelor obţinute a fost efectuată în funcţie de zonă (IMSP

municipale/IMSP raionale). Datele sunt prezentate în diagrame. Rezultatele calculării

indicatorilor utilizaţi în studiu sunt prezentate în tabele.

La etapa a treia a cercetării, a fost analizat sistemul informaţional existent în

perinatologie şi, cu ajutorul datelor obţinute la etapele anterioare ale cercetării, au fost

evidenţiate mecanismele de bază de ridicare a eficienţei serviciului perinatologic cu utilizarea

tehnologiilor informaţionale. În consecinţă a fost creat modelul SIP, destinat optimizării

segmentului respectiv al sănătăţii publice din Republica Moldova, şi au fost propuse

mecanismele de implementare a acestui model.

Evaluarea elementelor esenţiale ale SIP a fost efectuată în baza instrumentelor şi

metodologiei studiilor calitative semistructurate. Pentru fiecare aspect/element inclus în

instrumentul de evaluare s-a atribuit o valoare cuantificată de interpretare de la 0 la 10, pentru a

oferi obiectivitate şi fixarea ratei de corespundere. Scorul maxim (8-10) s-a atribuit pentru

interpretarea „cea mai adecvată”, în comparaţie cu standardul de „aur”, existent în ţările cu

nivel înalt de utilizare a tehnologiilor informaţionale medicale. Scorul minim (0-2) s-a atribuit

situaţiei considerate „nefuncţionale” în termeni de satisfacere a cerinţelor standardului. Scorul

total pentru fiecare categorie a fost însumat şi comparat cu scorul maxim, pentru a deduce

procentajul evaluării. Fiecare întrebare a fost evaluată de toţi experţii, iar însumarea răspunsurilor

a format scorul general. Scorurile au fost transformate în valori statistice pentru raportul general.

Astfel, răspunsurile cu scorurile cele mai joase (mai puţin de 2) au fost clasificate ca

Page 44: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

44

„nefuncţionale”. Scorurile cu penultimul nivel au fost apreciate ca „neadecvate”, urmate de

„funcţionale, dar neadecvate”, „adecvate” şi „cele mai adecvate” pentru nivelele trei, patru şi

cinci, respectiv.

În cadrul evaluării prin experţi a elementelor esenţiale ale SIP au fost abordate

următoarele aspecte: rolul relativ al dosarului electronic al pacientului; calitatea integrării

nivelurilor serviciului perinatologic prin SIP; rolul integrării informaţiei privind naşterea cu

informaţia privind supravegherea gravidelor şi copiilor pentru calitatea serviciilor medicale;

importanţa utilizării sistemelor-expert pentru îmbunătăţirea supravegherii pacientelor la etapa

îngrijirii antenatale şi postnatale; posibilitatea utilizării rapoartelor statistice flexibile (conform

interpelării utilizatorului); perspectiva utilizării consultaţiilor la distanţă pentru ameliorarea

accesului populaţiei la serviciile medicale; posibilitatea utilizării serviciilor on-line (acces la

informaţia statistică, informaţia privind planul de supraveghere personală, programarea

vizitelor); rolul spaţiului informaţional privind sănătatea reproductivă (stocul de date

specializate) pentru dezvoltarea serviciului perinatologic în condiţiile medicinei de familie. Lista

experţilor-participanţi la procesul de evaluare a elementelor esenţiale ale SIP şi chestionarul

utilizat sunt prezentate în Anexa 5.

2.2. Caracteristica lotului de studiu şi prelucrarea matematico-statistică a

materialului primar

Obiectul de studiu

La baza estimării numărului optim de fişe sau persoane necesare studiului, pentru ca

eşantionul să fie reprezentativ, au fost puse următoarele principii:

– alegerea unităţii de cercetare astfel încât ea să nu se mai repete;

– selectarea aleatorie a unităţii de cercetare din totalitatea statistică;

– reprezentativitatea eşantionului, pentru ca rezultatele cercetării să se poată extinde

şi pe totalitatea statistică generală.

Toate cerinţele enumerate mai sus sunt respectate în cazul utilizării Formulei 2.1.

Volumul eşantionului:

PqtxN

PqNtn

22

2

(2.1)

unde:

n – volumul eşantionului (numărul total de variabilelor)

N – numărul total de cazuri

Page 45: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

45

t – criteriul Student (pentru studii descriptive = 1,96)

P – rata apariţiei fenomenului (pentru studii descriptive = 0,5)

q – contraprobabilitatea apariţiei fenomenului (pentru studii descriptive = 0,5)

Δx – eroarea-limită admisă (pentru studii descriptive = 0,05).

Pentru prima etapă a cercetării au fost selectate 464 de exemplare ale documentaţiei

medicale Formularul-111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei» a femeilor care au născut în

anul 2006. Calcularea numărului fişelor necesare pentru studiu s-a efectuat prin Formula 2.1, în

care N – numărul total de cazuri – este egal cu 37069 (numărul de naşteri în anul 2006) [76, 77].

Utilizând Formula 2.1, volumul eşantionului n≥380 de cazuri. Din numărul total al fişelor, 309

(66,6%) au fost fişe din IMSP raionale, 155 (33,4%) – din IMSP municipale. Distribuţia

anchetelor privind instituţiile medicale municipale şi raionale este proporţională cu numărul de

naşteri în zonele respective.

La a doua etapă a cercetării, a fost efectuată o analiză privind pregătirea personalului

medical în domeniul perinatologiei, posedării deprinderilor de lucru la calculator şi asigurării

locurilor de lucru ale medicilor cu computere. Obiectul etapei respective a cercetării este

personalul medical: medicii de familie şi medicii obstetricieni-ginecologi, care sunt persoanele-

cheie în asistenţa medicală antenatală. Colectarea datelor a fost efectuată prin intermediul

chestionarului, structura căruia a fost formată în aşa fel încât să fie posibilă estimarea nivelului

de pregătire a personalului medical în domeniul perinatologiei şi al tehnologiilor informaţionale.

La determinarea eşantionului reprezentativ pentru aprecierea opiniei personalul medical referitor

la managementul serviciilor perinatale, ca totalitate colectivă generală a fost luat numărul total

de medici de familie din Republica Moldova.

Au fost selectate 359 de chestionare completate. Calcularea numărului necesar pentru

studiu s-a efectuat prin Formula 2.1, în care N – numărul total de medici este egal de ≈ 2031

(numărul medicilor de familie din sectorul primar în anul 2006) [76, 77]. Utilizând Formula 2.1,

volumul eşantionului este n≥325 de chestionare.

În acest fel, pentru cele două etape numărul anchetelor este relevant şi permite utilizarea

datelor obţinute privind caracterizarea situaţiei din domeniul îngrijirilor antenatale din Republica

Moldova, în general.

Prelucrarea matematico-statistică a datelor primare a fost efectuată cu suportul produsului

program-soft Epi Info versiunea 3.5.1 (Centers for Disease Control and Prevention, USA).

Acest program-soft este destinat pentru prelucrarea şi analiza epidemiologică şi statistică a

datelor în medicină. Pentru analiza comparativă a valorilor indicatorilor din diverse instituţii

medico-sanitare, diverse zone (raioane, municipii) au fost aplicate tehnici matematico-statistice

Page 46: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

46

(valori medii, frecvenţă, indicatori de proporţie etc.). Prelucrarea şi analiza statistică a fost

efectuată prin următoarele proceduri şi operaţii tehnice:

a) calcularea valorilor indicatorilor derivaţi în funcţie de forma repartizării –

indicatorii intensivi şi cei extensivi, valorile medii, coeficientul Student.

Media aritmetică simplă:

n

vM

(2.2)

unde:

M – valoarea medie aritmetică a variabilelor studiate

v – valoarea fiecărei variabile

– simbolul sumei

n – numărul total de variabile.

Ea este utilizată pentru calcularea valorii medii a vizitelor la medicul de familie şi la

medicul obstetrician-ginecolog.

Devierea standardă:

n

pd

2 (2.3)

unde:

– devierea standardă

d – diferenţa dintre „V” (valoarea) şi „M” (media)

p – rata apariţiei fenomenului

n – numărul total de variabile.

Ea este utilizată pentru calcularea valorii medii a vizitelor la medicul de familie şi la

medicul obstetrician-ginecolog.

Eroarea valorilor medii aritmetice:

nm

(2.4)

unde:

m – eroarea valorilor medii aritmetice

n – numărul total de variabile

δ – devierea standardă.

Page 47: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

47

Formula este utilizată pentru calcularea valorii medii a vizitelor la medicul de familie şi

la medicul obstetrician-ginecolog.

Eroarea valorilor medii aritmetice pentru valori procentuale:

n

qPm

(2.5)

unde:

m – eroarea valorilor medii aritmetice

P – rata apariţiei fenomenului

q – contraprobabilitatea apariţiei fenomenului

n – numărul total de variabile.

Ea este utilizată pentru calcularea valorii medii procentuale pentru rata determinării

factorilor de risc, rata consultaţiilor în centrele perinatale, rata spitalizărilor, rata

indicatorilor din domeniul tehnologiilor informaţionale, utilizate în studiu.

b) diferenţa valorilor medii dintre grupelor a fost realizată prin utilizarea criteriului

Student - „t” pentru eşantioanele independente;

Criteriul Student:

22

21

21

mm

MMt

(2.6)

unde:

t – criteriul Student

M1 şi M2 – valorii medii aritmetice ale totalităţilor comparate

m1 şi m2 – erorile mediilor aritmetice ale totalităţilor comparate.

c) prezentarea datelor statistice a fost făcută prin tabele şi grafice;

d) statistic semnificative au fost considerate diferenţele când valoarea bilaterală

p≤0,05.

Page 48: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

48

3. ASPECTE ORGANIZATORICE ALE SERVICIULUI PERINATOLOGIC

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Etapa respectivă a cercetării a avut ca scop determinarea necesităţilor privind utilizarea

tehnologiilor informaţionale în serviciul perinatologic. Determinarea necesităţii de utilizare a

tehnologiilor informaţionale în IMSP a fost efectuată prin evaluarea activităţii IMSP pe baza

informaţiei din documentaţia medicală. Această metodologie a fost aleasă luând în consideraţie

faptul că cercetările eficacităţii utilizării tehnologiilor informaţionale se bazează pe unii

indicatori din activitatea IMS, cum este rata consultărilor, vizitele la medic etc.

Pentru prima etapă a cercetării au fost selectate 464 de fişe medicale de tip Formularul-

111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi a lăuzei». Colectarea datelor primare din documentaţia

medicală respectivă s-a înfăptuit cu ajutorul chestionarului, structura şi conţinutul căruia au

permis realizarea analizei complete şi multifactoriale a rezultatelor finale.

Luând în consideraţie particularităţile serviciului perinatologic din Republica Moldova,

pentru a determina în ce măsură asistenţa medicală pentru gravide corespunde recomandărilor şi

cerinţelor existente, evaluarea rezultatelor obţinute a avut loc potrivit următorilor parametri:

– informaţia privind determinarea factorilor de risc perinatal pentru gravide în cazul

când sunt luate la evidenţă şi în termenul de după 30 de săptămâni de sarcină;

– determinarea frecvenţei vizitelor la medicul de familie în timpul sarcinii, cu

analizarea variaţiei în funcție de grupa de risc perinatal, de zonă şi de instituţia

medicală;

– determinarea frecvenţei vizitelor la obstetricianul-ginecolog în timpul sarcinii, cu

analizarea variaţiei în funcție de grupa de risc perinatal, de zonă şi de instituţia

medicală;

– frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii, cu analizarea variaţiei în funcție de grupa

de risc, de zonă şi de instituţia medicală;

– frecvenţa consultărilor în centrele perinatale în timpul sarcinii, cu analiza variaţiei

în funcție de grupa de risc perinatal, de zonă şi de instituţia medicală;

– frecvenţa consultărilor gravidelor de către specialiştii de profil pe parcursul sarcinii;

– completarea gravidogramei;

– rata transmiterii datelor privind naşterea de la maternitate la instituţiile medico-

sanitare de AMP.

Page 49: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

49

3.1. Determinarea factorilor de risc perinatal pe parcursul sarcinii

Determinarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii constituie una dintre măsurile

principale, care determină tactica de dirijare a sarcinii începând cu momentul luării pacientei la

evidenţă la etapa îngrijirii antenatale. În funcție de prezenţa factorilor de risc, se evidenţiază

următoarele grupelor de gravide [89]:

– gravide cu risc minim de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi naşterii;

– gravide cu risc moderat de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi naşterii;

– gravide cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi naşterii.

Conform clasificării respective, a fost efectuată analiza cercetării care a demonstrat

următoarele legităţi: în timpul luării pacientei la evidenţă, în medie 43,3% (CI: 38,8%-48,0%)

din gravide se referă la grupa cu risc minim, 24,1% (CI: 20,4%-28,3%) din femeile însărcinate se

referă la grupa cu risc moderat de apariţie a complicaţiilor, 1,1% din gravide (CI: 0,4%-2,6%)

aparţin grupei cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor. În 31,5% (CI: 27,3%-35,9%) cazuri în

timpul luării pacientei la evidenţă factori de risc perinatal nu se determină (Fig. 3.1).

Fig. 3.1. Raportul grupelor cu risc perinatal determinat la prima vizită (%).

Analiza diferenţelor dintre date în IMSP raionale şi municipale demonstrează diferenţe

statistic veridice (p≤0,01) în categoriile sarcinii cu risc minim şi în grupa cu factori de risc

perinatal nedeterminaţi (Tabelul 3.1). Un număr semnificativ de paciente, care intră în categoria

cu sarcină cu risc minim, fac parte din IMSP municipale comparativ cu cele raionale. Diferenţele

respective sunt legate, în mare parte, de scăderea numărului de paciente nivelul riscului perinatal

al cărora nu se determină.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

43.338.2

53.5

24.1

25.6

21.31.1

1

1.3

31.541.3

23.9

risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat

Page 50: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

50

Tabelul 3.1. Datele statistice privind raportul grupelor de risc perinatal determinat la prima vizită

lot nr. P(%) m nr. P(%) m nr. P(%) m nr. P(%) m

risc

minim

risc

moderat risc înalt

risc

nedeter

minat

Total (studiu) 464 201 43.3 3.50 112 24.1 4.04 5 1.1 4.6 146 31.5 3.84

IMSP raionale 309 118 38.2 4.47 79 25.6 4.91 3 1.0 5.7 109 35.3 4.58 0.90 0.22 -0.01 0.64

IMSP municipale 155 83 53.5 5.47 33 21.3 7.13 2 1.3 8 37 23.9 7.01 -2.17 -0.49 0.03 -1.36

trisc moderat risc nedeterminatrisc sporit

Zona

risc minim

Compararea datelor din diferite IMSP raionale relevă o anumită legitate: în regiunile ce

ţin de centrele perinatale de nivelul I (Călăraşi, Cimişlia, Sângerei), la luarea la evidenţă se

remarcă un procent mult mai mare a pacienţilor care se referă la grupa cu sarcină cu risc minim

(Fig. 3.2).

Fig. 3.2. Raportul grupelor cu risc perinatal determinat la prima vizită (IMSP raionale, %).

În acelaşi timp, în IMSP raionale se remarcă o frecvenţă înaltă a nedeterminării factorilor

de risc perinatal. Astfel, pentru raionul Cantemir acest indiciu constituie 81,6% (CI: 65,7%-

92,3%), pentru raionul Soroca – 70,9% (CI: 57,1%-82,4%).

Compararea indicilor diferitelor IMSP municipale arată că, în medie, tendinţa de

distribuire a gravidelor pe grupe de risc perinatal rămâne aceeaşi, cu excepţia semnificaţiilor

marginale, descoperite în IMSP AMT «BOTANICA», mun. Chişinău, unde la luarea la evidenţă

la CMF 1 doar 3,3% din gravide au fost trecute în grupa cu sarcină cu risc minim, iar în CMF 2

acest indice este egal cu 100% (Fig. 3.3).

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP

raionale

Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei

43.338.2

92.7

10.5

68.0

8.03.6

68.0

24.1

25.6

2.4

5.3

0.0

65.3

25.5

26.0

1.1

1.0

0.0

2.6

0.0

1.3

0.0

2.0

31.541.3

4.9

81.6

32.025.3

70.9

4.0

risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat

Page 51: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

51

Fig. 3.3. Raportul grupelor cu risc perinatal determinat la prima vizită (IMSP municipale, %).

Conform recomandărilor ghidurilor pentru specialişti privind prestarea asistenţei

medicale perinatale, care actualmente reglementează activitatea instituţiilor de AMP în acest

domeniu, determinarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii se efectuează repetat în

termenul sarcinii de după 30 de săptămâni.

Statistica generală de determinare a factorilor de risc la 30 de săptămâni de sarcină este

prezentată în figura 3.4.

Fig. 3.4. Raportul grupelor cu risc perinatal determinat după 30 de săptămâni de sarcină (%).

Analiza datelor obţinute ne arată că în acest termen de sarcină, în medie pe republică,

grupa cu risc minim constituie 33,0% din gravide (CI: 28,7%-37,5%), 28,7% din gravide (CI:

24,6%-33,1%) alcătuiesc grupa cu risc perinatal moderat în timpul sarcinii, 1,9% din gravide

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi

43.353.5

66.0

3.3

100.0

42.2

24.1

21.3

14.0

63.3

0.0

15.6

1.1

1.30.0

3.3

0.0

2.2

31.523.9 20.0

30.0

0.0

40.0

risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

33.0 35.029.0

28.7 28.229.7

1.9 1.62.6

36.4 35.3 38.7

risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat

Page 52: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

52

(CI: 0,9%-3,8%) formează grupa cu risc perinatal maxim. În 36,4% din cazuri (CI: 32,1%-

41,0%), la termenul de 30 de săptămâni de sarcină, grupa de risc nu se determină. Analiza

datelor pe zone (IMSP municipale/IMSP raionale) nu relevă diferenţe statistic veridice între

aceste zone (Tabelul 3.2).

Tabelul 3.2. Datele statistice privind raportul grupelor cu risc perinatal determinat la 30 de săptămâni de sarcină.

lot nr. P(%) m nr. P(%) m nr. P(%) m nr. P(%) m

risc

minim

risc

moderat risc înalt

risc

nedeter

minat

Total (studiu) 464 153 33.0 3.80 133 28.7 3.92 9 1.9 4.6 169 36.4 3.70

IMSP raionale 309 108 35.0 4.59 89 28.8 4.80 5 1.6 5.6 109 35.3 4.58 -0.33 0.02 -0.04 -0.19

IMSP municipale 155 45 29.0 6.77 46 29.7 6.74 4 2.6 7.9 60 38.7 6.29 0.72 0.11 0.10 0.44

trisc moderat risc nedeterminatrisc sporit

Zona

risc minim

Totuşi, în instituţiile medicale raionale, în continuare se întrevede tendinţa caracteristică

de atribuire a factorilor de risc perinatal la luarea gravidelor la evidenţă: în regiunile, ce ţin de

centrele perinatale de nivelul I (Călăraşi, Cimişlia, Sângerei), un procent mai mare de paciente

sunt incluse în grupa cu risc perinatal minim (Fig. 3.5). În acelaşi timp, în IMSP raionale se

evidenţiază o frecvenţă sporită a factorilor nedeterminaţi ai riscului perinatal. Astfel, pentru

raionul Cantemir acest indice constituie 97,4% (CI: 86,2%-99,9%), pentru raionul Soroca –

67,3% (CI: 53,3%-79,3%).

Fig. 3.5. Raportul grupelor de risc perinatal determinat după 30 de săptămâni de sarcină (IMSP raionale, %).

Indicii respectivi atestă faptul existenţei diferenţelor mari în metodologia de evaluare a

factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii în instituţiile medicale; totodată, ei atestă un număr

mare de pacienţi cărora nu li se efectuează evaluarea factorilor de risc perinatal.

Analiza indicilor de determinare a factorilor de risc perinatal după 30 de săptămâni din

instituţiile medicale municipale de AMP arată că, în comparaţie cu indicele analogic din

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP

raionale

Calaraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei

33.0 35.0

92.7

2.6

70.0

2.7 0.0

64.0

28.7 28.2

0.0

0.0

0.0

72.0

32.7

30.0

1.9 1.6

2.4

0.0

0.0

2.7

0.0

4.0

36.4 35.3

4.9

97.4

30.022.7

67.3

2.0

risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat

Page 53: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

53

perioada luării la evidenţă, a sporit şi numărul pacienţilor cărora nu li se evalua factorii de risc

perinatal. Indicele respectiv constituie 38,7% (CI: 31,0%-46,9%), în comparaţie cu indicele

analogic la luarea la evidenţă egal cu 23,9% (Fig. 3.1). În acelaşi timp, în astfel de instituţii

medicale ca CMF 2 AMT «BOTANICA» au fost evaluaţi factorii de risc perinatal în termenul de

după 30 de săptămâni (Fig. 3.6), iar în instituţiile medicale din or. Bălţi pacientele, cărora nu li s-

a efectuat evaluarea factorilor de risc perinatal constituie 55,6% (CI: 40,0%-70,4%).

Fig. 3.6. . Raportul grupelor de risc perinatal determinat după 30 de săptămâni de sarcină (IMSP municipale, %).

În acest fel, analiza complexă a datelor din studiu relevă că în instituţiile medicale

cercetate determinarea şi evaluarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii nu sunt

îndeplinite în volum complet, precum se recomandă în ghidul privind organizarea asistenţei

medicale perinatale în instituţiile medico-sanitare publice din Republica Moldova [89]. În

cercetarea ulterioară este prezentată lipsa abordării unice a evaluării factorilor de risc perinatal pe

parcursul sarcinii, care duce la organizarea neraţională a asistenţei medicale acordate gravidelor

în IMSP din AMP [39].

Precum atestă cercetările privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în domeniul

medicinei, anumite metode tehnologice vor permite sporirea considerabilă a responsabilităţii

personalului medical la completarea documentaţiei medicale şi, ca urmare, va spori calitatea

serviciului medical şi se va optimiza utilizarea resurselor instituţiilor medicale [2, 16, 32]. O

metodă recomandată, în cazul dat, este utilizarea cartelelor medicale electronice şi a sistemelor

de suport decizional. Astfel de sisteme vor asigura o strategie optimă de evaluare a factorilor de

risc perinatal şi examinarea pacienţilor în funcţie de grupa de risc perinatal sau de patologia

obstetricală care îl însoţeşte.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi

33.0 29.0

60.0

3.3 0.0

31.1

28.729.7

36.0

80.0

0.0

8.9

1.92.6

2.0

3.3

0.0

4.4

36.4 38.7

2.013.3

100.0

55.6

risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat

Page 54: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

54

În scopul optimizării procesului de determinare a factorilor de risc perinatal este raţională

utilizarea sistemului de suport decizional. Mecanismul acestei metodologii se bazează pe faptul

că programul de examinare a gravidei poate fi suplimentat/modificat în mod automat în funcție

de diagnoză, complicaţiile survenite şi modul decurgerii perioadei de îngrijire antenatală. La

momentul actual există un program, deja elaborat şi aprobat, de examinare a gravidelor pentru

sarcina cu risc perinatal minim. În SIP este necesar un algoritm de adăugare la schema de

examinare de bază a recomandărilor respective în funcţie de factorii de risc perinatal şi

complicaţiile pe parcursul sarcinii. Schema algoritmului respectiv este prezentată în figura 3.7.

Factorul de risc Grupa cu risc

perinatal

Recomandări

Sarcina fiziologică I 1. Examinarea standardă

Vârsta ≥ 35 ani II 1. Consultaţia în Centrul de genetică medicală

2. αFPt

3. USG la 12-14, 18-21 săptămâni.

Anamneza obstetricală

complicată II 1. Profilaxia întreruperii sarcinii în termen critic

Rh-factor negativ I

II 1. Profilaxia întreruperii sarcinii în termen critic

2. Anticorpi la Rh-factor lunar

3. USG şi Doppler a/umbelicală la 23-24 săpt.

Astm bronşic cu

insuficienţa respiratorie II 1. Consultaţia pulmonologului

2. Spirograma

3. USG şi Doppler a/umbelicală la 23-24 săpt.

Fig. 3.7. Algoritmul de funcţionare a modulului de suport decizional privind planul de examinare a gravidelor

în funcție de factorul de risc.

După cum se vede în figura 3.7, dacă pe parcursul investigaţiei este determinată diagnoza

„Anamneză obstetricală complicată”, concomitent Rh-factor negativ, sistemul informaţional

recomandă efectuarea investigaţiei suplimentare. În acelaşi timp, prezenţa unui singur factor de

risc din cele enumerate nu necesită afişarea mesajului de atenţionare.

Pentru funcţionarea eficientă a modulului de suport decizional, trebuie elaborate

recomandări detaliate cu privire la determinarea factorilor de risc perinatal şi examinarea

respectivă a gravidelor în funcţie de grupa de risc. În acest caz, medicul de familie, ca specialist

principal în managementul gravidelor la etapa îngrijirii antenatale, va avea posibilitatea de a

utiliza aceste recomandări pentru examinarea mai eficientă şi va evita examinările şi

investigaţiile nemotivate.

Page 55: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

55

3.2. Evidenţa la medicul de familie şi obstetricianul-ginecolog pe parcursul

sarcinii

Unul dintre indicii care ilustrează activitatea IMSP de asistenţă medicală primară este

numărul de vizite la medicul de familie. Conform recomandărilor ghidurilor care reglementează

activitatea acestor instituţii, gravida trebuie să efectueze 6 vizite pe parcursul sarcinii, cu condiţia

unei sarcini cu risc minim. Două din cele şase trebuie să fie vizite la obstetricianul-ginecolog.

Analiza datelor obţinute a fost efectuată prin următoarele metodologii:

– analiza divergenţei dintre gravidele din grupa cu risc minim şi gravidele din alte

categorii (cazurile cu risc perinatal moderat, risc sporit în timpul sarcinii şi cazurile

în care când factorii de risc perinatal nu sunt determinaţi), cu scopul de evaluare a

corespunderii cu recomandările ghidurilor perinatale pentru gravidele cu risc

minim;

– analiza divergenţei dintre gravidele din grupa cu risc minim, grupa cu risc moderat,

cea cu risc sporit şi grupa cu risc perinatal nedeterminat, cu scopul de evaluare a

impactului neidentificării riscului perinatal asupra conduitei gravidelor.

Analiza datelor acumulate în procesul cercetării arată că, în medie pe republică, indicele

respectiv depăşeşte semnificativ nivelul recomandat (Tabelul 3.3). În acest fel, în unele cazuri

lipseşte corelaţia statistic veridică dintre numărul vizitelor în timpul sarcinilor în grupa cu risc

minim şi celelalte grupe.

Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii este de 6,16 vizite (Fig.

3.8). În acest caz nu se remarcă o diferenţă statistic veridică între numărul vizitelor gravidelor cu

risc minim şi grupele cu riscul perinatal moderat, sporit sau nedeterminat (sarcina cu risc minim

– 5,89, alte categorii – 6,36 vizite).

Comparaţia indicilor vizitelor gravidelor la medicul de familie din IMSP raionale şi cele

municipale a relevat diferenţe statistic veridice (р≤0,01). Astfel, numărul mediu al vizitelor la

medicul de familie în timpul sarcinii în IMSP raionale este egal cu 5,75, iar în IMSP municipale

– cu 6,97 vizite. Analiza vizitelor în funcţie de grupa de risc arată că în IMSP raionale există o

diferenţă statistic veridică (р≤0,01) a numărului vizitelor la medicul de familie a pacientelor cu

diferite grade de risc perinatal (sarcina cu risc minim – 4,97 vizite, alte categorii – 6,24 vizite).

Page 56: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

56

Tabelul 3.3. Vizitele la medicul de familie pe parcursul sarcinii (date statistice, criterii Student)

Nr. vizitelor la

medicul de

familie total media δ m total media δ m total media δ m total media δ m

media/ risc

minim

media/ risc

moderat şi

sporit

media/ risc

nedeterm

risc minim/

risc

moderat şi

sporit

Total (studiu) 464 6.16 2.72 0.13 201 5.89 3.11 0.22 117 6.86 2.55 0.24 146 5.97 2.13 0.18 1.07 -2.62 0.88 -3.01

IMSP raionale 309 5.75 2.51 0.14 118 4.97 2.80 0.26 82 6.59 2.40 0.27 109 5.98 1.99 0.19 2.65 -2.79 -0.97 -4.38

IMSP municipale 155 6.97 2.92 0.23 83 7.20 3.06 0.34 35 7.51 2.79 0.47 37 5.92 2.49 0.41 -0.56 -1.03 2.23 -0.54

CMF7 50 8.98 3.18 0.45 33 9.12 3.03 0.53 7 10.14 3.89 1.47 10 7.70 3.01 0.95 -0.20 -0.75 1.22 -0.65

CMF1 30 6.87 2.09 0.38 1 10.00 0.00 0.00 20 7.20 1.91 0.43 9 5.78 2.11 0.70 -8.20 -0.58 1.36 6.56

CMF2 30 5.90 2.52 0.46 30 5.90 2.52 0.46 0 0.00 0.00 0 0.00 0.00 0.00

Bălţi 45 5.51 1.98 0.30 19 5.79 2.02 0.46 8 6.00 2.27 0.80 18 5.00 1.82 0.43 -0.51 -0.57 0.98 -0.23

Călăraşi 41 3.09 1.39 0.22 38 3.13 1.39 0.23 1 4.00 0.00 0.00 2 2.00 1.41 1.00 -0.13 -4.19 1.07 -3.86

Cantemir 38 6.05 0.39 0.06 4 6.00 0.00 0.00 3 6.00 1.00 0.58 31 6.06 0.36 0.06 0.79 0.09 -0.11 0.00

Cimişlia 50 7.38 2.81 0.40 34 7.47 2.84 0.49 0 0.00 0.00 16 7.19 2.81 0.70 -0.14 0.24

Orhei 75 6.79 2.02 0.23 6 6.67 2.07 0.85 50 6.90 2.31 0.33 19 6.53 1.02 0.23 0.14 -0.27 0.79 -0.25

Soroca 55 5.85 2.42 0.33 2 6.00 1.41 1.00 14 6.79 2.83 0.76 39 5.51 2.26 0.36 -0.14 -1.14 0.70 -0.63

Sângerei 50 4.42 2.36 0.33 34 4.03 2.22 0.38 14 5.57 2.38 0.64 2 3.00 2.82 1.99 0.77 -1.60 0.70 -2.08

media pe studiu risc minim risc nedeterminatrisc moderat şi sporit Criteriul Student "t"

Page 57: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

57

În instituţiile medicale municipale se remarcă un număr puţin mai scăzut de vizite la

medicul de familie de către alte categorii de gravide, comparativ cu sarcina cu risc minim

(sarcina cu risc minim – 7,2 vizite, alte categorii – 6,69 vizite).

Fig. 3.8. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii,

cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal.

Cea mai informativă analiză este analiza numărului de vizite la medicul de familie în

interiorul grupei. Astfel, dintre IMSP raionale (Fig. 3.9) cel mai mic număr de vizite se

evidenţiază în raionul Călăraşi: numărul mediu de vizite constituie 3,09; în cazul sarcinii cu risc

minim – 3,13; în cazul sarcinii cu alte categorii de risc – 2,67. În acelaşi timp, numărul vizitelor

este mult mai mic în comparaţie cu indicele mediu pe studiu şi indicele mediu pe instituţiile

medicale raionale.

Fig. 3.9. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii,

cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal (IMSP raionale).

Un fenomen asemănător se remarcă şi în raionul Sângerei, unde numărul mediu de vizite

la medicul de familie este mai mic decât totalul pe studiu şi media printre instituţiile medicale

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

6.165.75

6.97

5.89

4.97

7.20

6.36 6.24

6.69

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

Total studiu IMSP

raionale

Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei

6.165.75

3.09

6.05

7.38

6.79

5.85

4.42

5.89

4.97

3.13

6.00

7.47

6.67

6.00

4.03

6.36 6.24

2.67

6.06

7.196.79

5.84

5.25

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

Page 58: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

58

raionale (р≤0,01) şi constituie 4,42 (sarcina cu risc minim – 4,03 vizite, alte categorii – 5,25

vizite).

Rezultatele obţinute în procesul analizei datelor din instituţiile medicale municipale au

relevat că numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii este mai mare decât

numărul mediu pe studiu (р≤0,01) şi constituie 6,97 vizite, cu reducere în alte categorii de

gravide (sarcina cu risc minim – 7,2 vizite, alte categorii – 6,69 vizite). În acelaşi timp, indicii

privind instituţiile medicale din municipiul Chişinău depăşesc indicii analogici din instituţiile

medicale din raionul Bălţi (Fig. 3.10).

Fig. 3.10. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii,

cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal (IMSP municipale).

Analiza datelor obţinute arată că un factor negativ pentru determinarea planului de

conduită a sarcinii este neidentificarea grupei de risc, care constituie 1/3 din cazurilor cercetate

(Fig. 3.11).

Fig. 3.11. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii, cu distribuirea

pe grupele cu risc perinatal şi grupa cu risc perinatal nedeterminat.

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

10.00

Total studiu IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi

6.16

6.97

8.98

6.87

5.905.51

5.89

7.20

9.12

10.00

5.90 5.796.36

6.69

8.71

6.76

0.00

5.31

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

6.165.75

6.97

5.89

4.97

7.26.86 6.58

7.51

5.97 5.98 5.91

media risc minim risc moderat și sporit risc nedeterminat

Page 59: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

59

În general, numărul mediu de vizite la medicul de familie constituie 6,16 vizite pe

parcursul sarcinii, cu divergenţe nesemnificative în funcţie de grupa de risc sau risc perinatal

nedeterminat. În IMSP raionale numărul acestor vizite ale gravidelor din grupa cu risc matern

nedeterminat este mai mare (р≤0,01): grupa cu risc minim – 4,97 vizite, cea cu risc nedeterminat

– 5,98 vizite. În IMSP municipale se remarcă un număr relativ scăzut al vizitelor la medicul de

familie (р≤0,01) ale gravidelor cu risc matern nedeterminat (media – 6,97 vizite, cu risc

nedeterminat – 5,19 vizite). Acest fapt demonstrează că neidentificarea factorilor de risc

perinatal pe parcursul sarcinii este un factor critic pentru stabilirea tacticii adecvate de conduită a

gravidei.

Conform recomandărilor şi ghidului privind prestarea asistenţei medicale gravidelor, în

general, în timpul sarcinii cu risc perinatal minim pacienta trebuie să viziteze cabinetul

medicului obstetrician-ginecolog nu mai puţin de 2 ori pe parcursul sarcinii: la luarea la evidenţă

şi la 30 de săptămâni de sarcină.

Cercetările efectuate arată că în medie pe studiu frecvenţa vizitării medicului obstetrician-

ginecolog constituie 5,24 vizite în timpul sarcinii, cu divergenţe statistic veridice în

municipii/raioane (Tabelul 3.4). Totodată, datele pe studiu arată că frecvenţa vizitării medicului

obstetrician-ginecolog este mai mare în cazul sarcinii cu risc minim – 5,79 vizite în timpul

sarcinii – şi mai mică (р≤0,01) în cazul altor categorii de gravide – 4,82 vizite în timpul sarcinii

(Fig. 3.12).

Fig. 3.12. Numărul mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii,

cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal.

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

5.24

4.80

6.125.79

5.57

6.12

4.82

4.33

6.12

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

Page 60: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

60

Tabelul 3.4. Vizitele la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii (date statistice, criterii Student)

Nr. vizitelor la

obstetricianul-

ginecolog total media δ m total media δ m total media δ m total media δ m

media/ risc

minim

media/ risc

moderat şi

sporit

media/ risc

nedeterm

risc minim/

risc moderat

şi sporit

Total (studiu) 464 5.24 2.53 0.12 201 5.79 2.46 0.17 117 5.62 2.70 0.25 146 4.18 2.17 0.18 -2.62 -1.38 4.94 0.56

IMSP raionale 309 4.8 2.45 0.14 118 5.57 2.58 0.24 82 4.99 2.46 0.27 109 3.83 1.95 0.19 -2.80 -0.62 4.16 1.61

IMSP municipale 155 6.12 2.48 0.20 83 6.12 2.25 0.25 35 7.09 2.70 0.46 37 5.22 2.46 0.40 0.00 -1.95 2.00 -1.87

CMF7 50 6.58 2.31 0.33 33 6.72 2.28 0.40 7 8.00 2.77 1.05 10 5.10 1.20 0.38 -0.27 -1.29 2.96 -1.14

CMF1 30 7.2 2.67 0.49 1 8 0 0.00 20 7.25 2.94 0.66 9 7.00 2.29 0.76 -1.64 -0.06 0.22 1.14

CMF2 30 6.03 2.04 0.37 30 6.03 2.04 0.37 0 0.00 0.00 0 0.00 0.00 0.00

Bălţi 45 4.95 2.37 0.35 19 5.11 2.26 0.52 8 5.88 1.73 0.61 18 4.39 2.68 0.63 -0.26 -1.32 0.77 -0.96

Călăraşi 41 5.78 1.82 0.28 38 5.92 1.71 0.28 1 2.00 0.00 0.00 2 5.00 2.83 2.00 -0.35 13.30 0.39 14.13

Cantemir 38 2.5 0.6 0.10 4 3 0 0.00 3 2.67 1.15 0.66 31 2.42 0.56 0.10 -5.14 -0.25 0.57 0.50

Cimişlia 50 3.26 1.57 0.22 34 3.12 1.57 0.27 0 0.00 0.00 16 3.56 1.59 0.40 0.40 -0.66

Orhei 75 4.13 1.71 0.20 6 6 0.63 0.26 50 4.04 1.55 0.22 19 3.79 2.02 0.46 -5.77 0.31 0.67 5.80

Soroca 55 5.32 1.93 0.26 2 5.5 2.12 1.50 14 5.93 1.90 0.51 39 5.10 1.94 0.31 -0.12 -1.07 0.54 -0.27

Sângerei 50 7.72 2.59 0.37 34 7.85 2.26 0.39 14 8.14 2.77 0.74 2 2.50 2.12 1.50 -0.24 -0.51 3.38 -0.35

media pe studiu risc minim risc nedeterminatrisc moderat şi sporit Criteriul Student "t"

Page 61: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

61

Comparaţia rezultatelor cercetării cu estimarea apartenenţei regionale a instituţiei

medicale arată că frecvenţa adresărilor gravidelor la medicul obstetrician-ginecolog este mai

mică în instituţiile medicale raionale şi mai sporită în instituţiile din municipii (р≤0,001). În

acelaşi timp, în instituţiile medicale raionale se păstrează tendinţa generală de micşorare a

numărului de vizite la obstetrician-ginecolog în grupa cu sarcină însoţită de complicaţii (р≤0,01)

în comparaţie cu grupa cu sarcină cu risc minim (sarcină cu risc minim – 5,57 vizite, alte

categorii – 4,33 vizite).

Potrivit rezultatelor cercetării, pentru instituţiile medicale municipale nu a fost stabilită

diferenţa privind frecvenţa vizitării medicului obstetrician-ginecolog de către gravidele cu diferit

risc perinatal (numărul mediu al vizitelor – 6,12, sarcină cu risc minim – 6,12 vizite, alte

categorii – 6,12 vizite). Reieşind din datele obţinute, observăm că pentru instituţiile medicale

raionale este caracteristică micşorarea numărului de vizite la medicul obstetrician-ginecolog la

mărirea riscului perinatal în timpul sarcinii; în acelaşi timp, în instituţiile medicale municipale nu

se remarcă modificări esenţiale ale indicelui respectiv în relaţie cu grupa de risc perinatal.

Analiza numărului mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii în

regiunile rurale arată că în instituţiile medicale din diferite raioane există diferite tactici de

conduită a sarcinii. Este considerat un paradox faptul că frecvenţa vizitării medicului

obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii este mai joasă printre pacientele din alte categorii, decât

printre pacientele cu sarcină cu risc minim (Fig. 3.13). Fenomenul respectiv a fost analizat în

toate raioanele cercetate, cu excepţia raionului Cimişlia. Cu toate acestea, în raioanele Orhei şi

Călărași frecvenţa respectivă joasă este considerată statistic veridică (р≤0,001).

Fig. 3.13. Numărul mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii,

cu divizarea pe grupele cu risc perinatal (IMSP raionale).

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

Total studiu IMSP

raionale

Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei

5.244.80

5.78

2.50

3.26

4.13

5.32

7.72

5.795.57

5.92

3.00 3.12

6.00

5.50

7.85

4.82

4.334.00

2.44

3.563.97

5.32

7.44

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

Page 62: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

62

În acelaşi timp, indicele minim de vizite (raionul Cantemir: 2,5 – indicele general, 3,0 –

sarcina cu risc minim, 2,44 – alte categorii) este de trei ori mai mic decât indicele maxim în

instituţiile medicale raionale (raionul Sângerei: 7,72 – media, 7,85 – sarcina cu risc minim, 7,44

– alte categorii).

În instituţiile medicale municipale, ca şi în cele rurale, în majoritatea cazurilor, frecvenţa

vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog ale pacientelor fără factori de risc perinatal în timpul

sarcinii este mai înaltă decât în alte categorii de paciente (Fig. 3.14).

Fig. 3.14. Numărul mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii,

cu divizarea pe grupele cu risc perinatal (IMSP municipale).

Frecvenţa diferită a vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog este remarcată atât în

instituţiile medicale ale diferitelor municipii, cât şi în instituţiile medicale ale unui singur centru

teritorial medical (CMF 1, CMF 2 AMT «Botanica»).

Cercetările efectuate arată că, în medie, frecvenţa vizitelor la obstetricianul-ginecolog

este de 5,24 vizite în timpul sarcinii, cu divergenţe neînsemnate în zonele municipii/raioane (Fig.

3.15).

Fig. 3.15. Numărul mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii, cu divizarea

pe grupelor cu risc perinatal şi grupa cu risc perinatal nedeterminat.

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

Total studiu IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi

5.24

6.126.58

7.20

6.03

4.95

5.796.12

6.72

8.00

6.03

5.114.82

6.12 6.29

7.17

0.00

4.85

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

5.24

4.80

6.125.79

5.57

6.125.61

4.99

7.09

4.68

3.83

5.21

media risc minim risc moderat și sporit risc nedeterminat

Page 63: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

63

Datele medii ale cercetării arată că frecvenţa vizitelor la obstetricianul-ginecolog în

timpul sarcinii, este mai mică (р ≤ 0,01) în cazul sarcinii cu risc perinatal nedeterminat (4,18

vizite) şi există divergenţe neînsemnate între sarcina fără risc şi cea cu risc (5,79/5,61 vizite în

timpul sarcinii).

Comparaţia rezultatelor cercetării, cu estimarea apartenenţei zonale a instituţiei medicale,

arată că frecvenţa adresărilor pacientelor la obstetricianul-ginecolog, în timpul sarcinii, este mai

mică în IMSP raionale şi mai sporită în cele municipale (р ≤ 0,001). În instituţiile medicale

raionale se menţine tendinţa generală de reducere a numărului de vizite la obstetricianul-

ginecolog în grupa de paciente cu o sarcină care prezintă complicaţii şi în grupa cu risc perinatal

nedeterminat (р ≤ 0,01), în comparaţie cu grupa cu sarcină cu risc minim (sarcină cu risc minim

– 5,57 vizite, sarcină cu risc moderat şi sporit – 4,99 vizite, sarcină cu risc perinatal nedeterminat

– 3,83 vizite).

Potrivit rezultatelor cercetării, în instituţiile medicale municipale a fost stabilită diferenţa

statistic veridică privind frecvenţa vizitelor la obstetricianul-ginecolog ale gravidelor din grupa

cu risc matern nedeterminat: numărul mediu al vizitelor – 6,12, numărul vizitelor în grupa cu risc

perinatal nedeterminat – 5,21. Reieşind din datele obţinute, putem menţiona că pentru instituţiile

medicale municipale de AMP este caracteristică micşorarea numărului de vizite la obstetricianul-

ginecolog în grupa cu risc matern nedeterminat în timpul sarcinii; în acelaşi timp, în instituţiile

medicale raionale nu se remarcă modificări esenţiale ale indicelui respectiv în relaţie cu primul.

Fig. 3.16. Numărul mediu de vizite la medicul de familie şi medicul obstetrician-ginecolog

în timpul sarcinii (total).

O analiză comparativă a datelor statistice privind numărul mediu al vizitelor la medicul

de familie şi la obstetricianul-ginecolog (Fig. 3.16) arată că, în general pe studiu, frecvenţa

vizitării medicului de familie (6,16 vizite în timpul unei sarcini) este mai înaltă decât frecvenţa

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

Total

studiu

IMSP

raionale

IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei

6.165.75

6.97

8.98

6.87

5.905.51

3.09

6.05

7.38

6.79

5.85

4.42

5.244.80

6.12

6.58

7.20

6.03

4.95

5.78

2.50

3.26

4.13

5.32

7.72

Nr. vizitelor la medicul de familie Nr. vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog

Page 64: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

64

vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog (5,24 vizite în timpul unei sarcini). O asemenea

tendinţă se păstrează atât în instituţiile medicale de nivel raional, cât şi de nivel municipal (în

toate cazurile р≤0,01).

Cu toate acestea, în instituţiile municipale frecvenţa vizitelor la obstetricianul-ginecolog

este puţin mai înaltă decât în cazul medicului de familie (CMF 1, CMF 2 AMT «Botanica»). În

ceea ce priveşte instituţiile medicale raionale o situaţie analogică se remarcă în raioanele Călăraşi

şi Sângerei, unde numărul vizitelor la obstetricianul-ginecolog este mult mai mare (р≤0,001)

decât numărul vizitelor la medicul de familie.

Concluzii preliminare

Analiza integrată a vizitelor la medicul de familie şi la obstetricianul-ginecolog în timpul

sarcinii ne permite să concluzionăm că:

– în municipii indicele vizitelor în instituţiile medicale (la medicul de familie şi la

medicul obstetrician-ginecolog) este mai înalt decât indicele analogic din raioane;

– în majoritatea instituţiilor medicale cercetate nu există dependenţă între frecvenţa

vizitelor şi grupa cu risc perinatal: tactica de evidenţă a gravidelor cu sarcină cu risc

minim nu diferă de tactica evidenţei gravidelor cu risc perinatal;

– datele obţinute arată că, în unele instituţii medicale raionale, în mod tradiţional,

evidenţa gravidelor se efectuează de către medicii obstetricieni-ginecologi;

– neidentificarea factorilor de risc perinatal este un obstacol pentru organizarea

raţională şi eficientă a managementului gravidelor la etapa îngrijirii antenatale.

Metoda tehnologică recomandată, în cazul dat, este utilizarea consultaţiilor la distanţă şi a

sistemelor de suport decizional. Aceste soluţii tehnologice vor spori eficienţa schimbului de date

medicale atât în cadrul unei instituţii medicale, cât şi între instituţiile medicale şi vor asigura

examinarea completă şi raţională a pacientului şi reducerea consultaţiilor nemotivate [49, 51,

52]. Precum atestă practica cotidiană, utilizarea poştei electronice şi a altor forme de comunicare

la distanţă conduce la reducerea vizitelor la instituţiile medicale, totodată sporind calitatea

consultării [11, 12].

Mecanismul în baza căruia sistemele de suport decizional influenţează asupra eficacităţii

şi calităţii gestiunii documentaţiei medicale şi a managementului pacienţilor a fost abordat în

subcapitolul 3.1. Acesta va permite, într-o măsură oarecare, optimizarea şi standardizarea

schemelor de examinare a gravidelor, fără necesitatea consultaţiilor suplimentare ale

specialiştilor de profil.

Page 65: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

65

Coordonarea schemelor de tratament, a necesităţii investigaţiilor suplimentare sau

discutarea rezultatelor investigaţiilor pot fi efectuate prin consultarea la distanţă (cu condiţia

asigurării informaţiei depline despre pacient, obţinute din cartela lui electronică) [51, 54].

3.3. Utilizarea resurselor centrelor perinatale: consultaţii în secţiile consultative

ale centrelor perinatale de nivelurile II şi III şi spitalizarea gravidelor pe parcursul

sarcinii

Punctele de reper ale unui sistem de îngrijire prenatală sunt centrele perinatale de diferite

niveluri care, în funcţie de statutul lor, deţin posibilităţi şi resurse necesare de acordare a unui

volum anumit de asistenţă medicală.

Pentru evaluarea serviciilor medicale prestate gravidelor la etapa îngrijirii antenatele în

cadrul centrelor perinatale, am analizat indicele frecvenţei spitalizării pacientelor în timpul

sarcinii şi frecvenţa consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale de nivelurile II

şi III. Analiza a fost efectuată simultan cu estimarea grupei cu risc în timpul sarcinii, evaluat la

luarea la evidenţă şi la 30 de săptămâni de sarcină, fiind însoţită de o estimare a grupei cu risc

perinatal. Datele cercetării atestă faptul că frecvenţa de spitalizare variază considerabil în diferite

zone şi instituţii medicale, precum şi în grupele cu diferit risc perinatal sau risc nedeterminat.

Astfel, frecvenţa medie a spitalizării în timpul sarcinii constituie 30,0% (CI: 25,9%-34,4%), în

instituţiile medicale raionale – 33,0% (CI: 27,8%-38,6%), în cele municipale – 23,9% (CI:

17,4%-31,4%) (Fig. 3.17).

Fig. 3.17. Frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal,

determinat la prima vizită (%).

Diferenţele dintre frecvenţa spitalizării în timpul sarcinii în instituţiile medicale raionale

şi în cele municipale sunt statistic veridice (р≤0,01) şi ne permit să presupunem că în zona rurală

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

30.0

33.0

23.9

30.8

39.8

18.1

29.3 28.830.6

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

Page 66: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

66

spitalizarea gravidelor este o metodă des utilizată, în cazul lipsei posibilităţii de efectuare a

investigaţiilor medicale depline şi a consultării în condiţii de ambulatoriu.

Mult mai reprezentativă este considerată analiza frecvenţei spitalizării în funcție de grupa

cu risc perinatal al gravidelor. Astfel, analizând frecvenţa spitalizării în funcție de factorii de risc

perinatal, determinat în timpul luării la evidenţă, am depistat că frecvenţa spitalizării gravidelor

cu sarcină cu risc minim în instituţiile medicale raionale constituie – 39,8% (CI: 30,9%-49,3%),

pe când în alte categorii acest indice este mai scăzut (р≤0,05) – 28,8% (CI: 22,5%-35,8%).

Totodată, frecvenţa spitalizării în timpul sarcinii a pacientelor care s-au aflat la evidenţă

în instituţiile medicale municipale este mai joasă decât frecvenţa medie pe studiu şi mult mai

joasă (р≤0,01) decât în instituţiile medicale rurale. Pe lângă aceasta, ea are o tendinţă contrară:

frecvenţa spitalizării gravidelor cu risc perinatal minim constituie 18,1% (CI: 10,5%-28,0%), pe

când în alte categorii acest indice este mai înalt – 30,6% (CI: 20,2%-42,5%).

Cauzele acestor diferenţe sunt estimarea ambiguă a factorilor de risc perinatal în timpul

sarcinii şi utilizarea resurselor secţiilor de patologie a gravidelor din centrele perinatale pentru

soluţionarea problemelor de investigaţii şi tratament care pot fi soluţionate în condiţii de

ambulatoriu.

Fig. 3.18. Frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu distribuirea pe grupelor cu perinatal,

determinat la prima vizită (IMSP raionale, %).

Analiza frecvenţei de spitalizare în timpul sarcinii în diferite instituţii medicale raionale

arată că indicele respectiv variază considerabil (Fig. 3.18). Atrage atenţia faptul că, în unele

instituţii medicale de nivelul I al asistenţei medicale perinatale, frecvenţa spitalizării este mult

mai înaltă (р≤0,001) decât frecvenţa medie pe studiu şi cea din instituţiile medicale raionale. În

acest fel, în raionul Călăraşi frecvenţa spitalizării constituie în medie 56,1%, cu variaţii pentru

grupa cu sarcină cu risc minim de 57,9% şi pentru alte categorii – 33,3%. În raionul Sângerei

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Total studiu IMSP

raionale

Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei

30.033.0

56.1

13.2

32.033.3

18.2

46.0

30.8

39.8

57.9

25.023.5

16.7

0.0

44.1

29.3 28.8

33.3

11.8

50.0

34.8

18.9

50.0

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

Page 67: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

67

frecvenţa spitalizării constituie în medie 46,0%, cu variaţii pentru grupa cu risc perinatal minim

de 44,1% şi pentru alte categorii – 50,0%.

În instituţiile medicale raionale, la evaluarea factorilor de risc perinatal în timpul luării la

evidenţă, frecvenţa spitalizărilor în astfel de raioane ca Călăraşi şi Cantemir este mai înaltă

printre gravidele care se referă la grupa cu evoluţia fiziologică a sarcinii, decât în grupa cu

sarcină cu risc de apariţie a complicaţiilor.

În ceea ce priveşte situaţia din instituţiile medicale municipale (Fig. 3.19), frecvenţa

spitalizării în AMT «Botanica» din municipiul Chişinău este mai înaltă decât indicele mediu atât

pe studiu, cât şi din instituţiile medicale municipale în general (CMF 1 – 43,3%, CMF 2 –

33,3%). În majoritatea instituţiilor municipale frecvenţa spitalizării pacientelor cu sarcină cu risc

minim este simţitor mai joasă decât a celor cu sarcină cu complicaţii.

Fig. 3.19. Frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal,

determinat la prima vizită (IMSP municipale, %).

Rezultatele respective ne demonstrează că în instituţiile medicale municipale se utilizează

în mod raţional resursele asistenţei medicale de ambulatoriu şi spitalizarea este o metodă folosită

atunci când posibilităţile asistenţei medicale primare sunt epuizate.

Avantajele şi neajunsurile utilizării resurselor IMSP din AMP pentru gravide se pot

urmări la analiza frecvenţei spitalizării în timpul sarcinii a persoanelor cu diferite grupe de risc

perinatal, cu evaluarea factorilor de risc după 30 de săptămâni de sarcină (Fig. 3.20).

Conform datelor cercetării, frecvenţa spitalizării pacientelor din grupa cu risc minim (la

determinarea factorilor de risc după 30 de săptămâni) este mult mai mică în instituţiile medico-

sanitare municipale (р≤0,001). Frecvenţa spitalizării acestui contingent de paciente în instituţiile

medicale raionale constituie 41,7% (CI: 32.3%-51.5%), în instituţiile medicale municipale –

11,1% (CI: 3.7%-24.1%). Totuşi, în instituţiile raionale este prezent fenomenul numărului mare

de spitalizare a gravidelor cu risc minim, comparativ cu gravidele cu risc moderat sau sporit:

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

Total studiu IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi

30.0

23.9

16.0

43.3

33.3

13.3

30.8

18.1

9.1

0.0

33.3

10.5

29.330.6

29.4

44.8

0.0

15.4

media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat

Page 68: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

68

frecvenţa spitalizărilor în grupa cu complicaţii ale sarcinii constituie 38,0% (CI: 28.1%-35.1%)

contra 41,7% pentru grupa cu sarcină cu risc minim. Pentru instituţiile medicale municipale acest

indice constituie 36,0% (CI: 22,9%-50,8%) şi 11,1% respectiv.

Fig. 3.20. Frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal,

determinat la 30 de săptămâni de sarcină (%).

Analiza indicilor din instituţiile medicale din diferite zone arată că în majoritatea

instituţiilor municipale frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii fiziologice este evident mai

joasă (р≤0,001) decât frecvenţa spitalizării pacientelor cu factori de risc perinatal în timpul

sarcinii.

În instituţiile medicale raionale, atât în general, cât şi în instituţiile cercetate (raioanele

Călăraşi şi Orhei), frecvenţa spitalizării grupei cu risc de dezvoltare a patologiei în timpul

sarcinii este mai joasă decât a pacientelor din categoria cu sarcină fiziologică.

Cercetarea a demonstrat că, din punct de vedere al utilizării resurselor secţiilor de

patologie a gravidităţii din centrele perinatale, neidentificarea factorilor de risc reprezintă o

problemă majoră. Analizând situaţia am depistat faptul că în instituţiile medicale raionale

frecvenţa de spitalizare a gravidelor din grupa cu risc minim constituie 41,7%, a celor cu risc

perinatal moderat sau sporit – 38,0%, iar a pacientelor cu risc nedeterminat este mai redusă şi

constituie 20,2% (CI − 13,1%-28,9%). Totodată, frecvenţa de spitalizare a pacientelor gravide

aflate în evidenţa instituţiilor medicale municipale este mai joasă versus cea medie şi mult mai

joasă (р ≤ 0,01) decât în instituţiile medicale raionale, având o tendinţă contrară: frecvenţa de

spitalizare a gravidelor din grupa cu sarcină cu risc minim constituie 11,1%, iar la gravidele cu

risc perinatal nedeterminat acest indice este mai înalt şi constituie 23,3% (CI − 13,6%-36,0%).

În cadrul cercetării au fost colectate date, analiza cărora ne permite să evaluăm frecvenţa

şi structura consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale de nivelurile II şi III

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

30.0

33.0

23.9

32.7

41.7

11.1

37.338.0

36.0

21.3 20.2

23.3

media risc minim risc moderat și sporit risc nedeterminat

Page 69: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

69

(Fig. 3.21). În medie, frecvenţa acestor consultaţii constituie 44,2% (IMSP raionale – 46,3%,

IMSP municipale – 40,0%).

Fig. 3.21. Frecvenţa consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale în timpul sarcinii

cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal, determinat la 30 de săptămâni de sarcină (%)

Analiza numărului de consultaţii în secţiile consultative ale centrelor perinatale, nivelurile

II şi III, arată că frecvenţa de consultaţii ale pacientelor din grupa cu risc perinatal minim este

mai joasă vizavi de frecvenţa de consultaţii ale pacientelor din grupa cu risc perinatal moderat

sau sporit: media – 44,2% (CI: 39,6%-48,8%); cu risc minim – 17,6% (CI: 12,0%-24,6%); cu

risc moderat sau sporit – 81,7% (CI: 74,3%-87,7%) din numărul total al cazurilor cercetate.

Frecvenţa de consultaţii ale pacientelor cu risc perinatal nedeterminat constituie 36,7% (CI:

29,4%-44,4%). Analiza numărului de consultaţii în secţiile consultative ale centrelor perinatale

în funcţie de zona raioane/municipii demonstrează că o tendinţă asemănătoare se păstrează şi în

instituţiile medico-sanitare raionale şi municipale.

O analiză complexă a datelor obţinute ne arată că depărtarea geografică de centrele

perinatale constituie un factor important, care influenţează indicii frecvenţei consultaţiilor în

centrele perinatale. Precum ilustrează figura 3.22, în majoritatea instituţiilor medicale de

asistenţă medicală primară, deservite de centrele perinatale de nivelul I (raioanele Călăraşi,

Cantemir, Cimişlia, Sângerei), frecvenţa consultărilor în centrele perinatale de nivelurile II şi III

este considerabil mai joasă, decât în instituţiile medicale din republică, care se află în regiunea

deservirii acestor centre. Printre instituţiile medicale municipale, cel mai mic indice de consultări

în centrele perinatale este în mun. Bălţi şi constituie 22,2% din numărul general al cazurilor

cercetate.

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

44.246.3

40.0

17.6 16.720.0

81.785.9

74.0

36.7

42.2

26.7

media risc minim risc moderat și sporit risc nedeterminat

Page 70: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

70

Fig. 3.22. Consultările în centrele perinatale pe parcursul sarcinii (%)

În acelaşi timp, structura consultărilor în funcție de nivelul în care a fost consultată

pacienta arată că în instituţiile medicale situate în apropierea municipiului Chişinău frecvenţa

consultaţiilor în centrul perinatal de nivelul III este considerabil mai înaltă decât în majoritatea

instituţiilor medicale rurale (27,4% din numărul total al consultaţiilor în centrele perinatale ale

IMSP municipale). Acest fapt se confirmă, de exemplu, în mun. Bălţi, unde toate consultările

sunt efectuate în centrul perinatal regional de nivelul II.

În afară de aceasta, atrage atenţia faptul că, în unele zone (raionul Cimişlia) se atestă un

nivel jos al consultaţiilor în centrele perinatale (12,0%), toate acestea sunt efectuate de centrul

perinatal de nivelul III (100%), ceea ce indică un nivelul scăzut de interacţiune cu centrul

perinatal regional de nivelul II.

Fig. 3.23. Consultările în centrul perinatal de nivelul III (%).

Analiza numărului consultaţiilor în centrul perinatal de nivelul III arată că frecvenţa

consultaţiilor pacientelor din zonele rurale este mai joasă decât cea a gravidelor din municipii:

media – 7,1%, IMSP raionale – 5,2%, IMSP municipale – 11,0% din numărul total al cazurilor

83.9

88.8

72.6

31.6

87.090.0

100.0

76.9

100.0

0.0

96.0 95.1

71.4

16.1

11.2

27.4

68.4

13.010.0

0.0

23.1

0.0

100.0

4.0 4.9

28.6

44.246.3

40.0 38.0

76.7

33.3

22.2

31.7

2.6

12.0

100.0

74.5

14.0

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Total IMSP

raionale

IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei

%

Centre perinatale nivelul II Centrul perinatal nivelul III Consultaţii în centre perinatale (total)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Rata consultaţii la

nivelul III

IMSP raionale IMSP municipale

7.1% 5.2% 11.0%

92.9% 94.8% 89.0%

consultate neconsultate

Page 71: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

71

cercetate (Fig. 3.23). În acest fel, conform statisticii oficiale, mai mult de 10% din naşterile din

republică sunt atribuite centrului perinatal de nivelul III.

Concluzii preliminare

Analiza integrată a datelor privind frecvenţa spitalizării în secţiile de patologie a

gravidităţii şi frecvenţa consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale de nivelurile

II şi III în timpul sarcinii ne permite să tragem următoarele concluzii preliminare:

– pentru instituţiile medicale rurale sunt caracteristici indici mai înalţi de spitalizare

în timpul sarcinii;

– evaluarea factorilor de risc perinatal, în multe cazuri, este neadecvată, ceea ce duce

la evaluarea şi prognozarea incorecte ale stării pacienţilor şi utilizarea neraţională a

resurselor centrelor perinatale;

– în regiunile deservite de centrele perinatale de nivelul I depărtarea geografică a

centrelor perinatale de un nivel mai înalt duce la situaţia în care asistenţa medicală

de staţionar se utilizează pentru soluţionarea problemei deficitului asistenţei

medicale de performanţă în zona rurală.

În literatura mondială sunt descrise tehnologiile consultării la distanţă, utilizate până la

momentul spitalizării, acestea fiind considerate un mecanism eficient de reducere a numărului

spitalizărilor şi de optimizare a tratamentului în staţionar [11, 12, 115]. În acest caz, apare

posibilitatea de a reduce numărul spitalizărilor din contul transferurilor nemotivate la staţionar,

ceea ce este actual pentru localitatea rurală.

Mecanismul de reducere a frecvenţei spitalizărilor prin utilizarea consultaţiilor la distanţă

este bazat pe următorii factori:

– consultaţia la distanţa, efectuată înainte de spitalizarea preconizată, permite

diferenţierea patologilor tratamentul cărora este posibil în condiţii de ambulatoriu;

– consultaţia la distanţă prespitalicească duce la optimizarea examinării şi

tratamentului medicamentos în condiţii de staţionar, fiindcă investigaţiile

instrumentale pot fi reduse şi tratamentul poate fi indicat şi lansat imediat după

internarea pacientului în staţionar; astfel, durata spitalizării poate fi micşorată;

– iniţial, poate fi evidenţiată sporirea numărului de consultaţii în secţiile consultative

ale centrelor perinatale de nivelurile II şi III, totodată aceasta nu duce la majorarea

costului serviciului medical acordat cu sporirea calităţii asistenţei medicale

perinatale.

Page 72: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

72

3.4. Examinarea gravidelor pe parcursul sarcinii

Examinarea gravidelor reprezintă o componentă importantă a calităţii asistenţei prestate

de instituţia medicală. Conform programului «Promovarea serviciilor perinatale de calitate»,

în Republica Moldova a fost elaborată şi expusă spre utilizare schema examinării gravidelor,

etapele şi conţinutul căreia sunt ilustrate în documentul Formularul-111 «Fişa de evidenţă a

gravidei şi lăuzei». Conform acestei scheme, examinarea include consultaţiile de rigoare,

investigaţiile instrumentale şi de laborator, toate acestea fiind importante pentru determinarea

stării pacientei.

În cadrul studiului nostru am cercetat dacă examinarea pacientelor corespunde întru totul

recomandărilor, cu utilizarea următorilor indici:

– frecvenţa consultaţiilor obligatorii ale specialiştilor de profil în timpul sarcinii

(ORL, oftalmolog, stomatolog);

– plenitudinea informaţiei introduse în gravidogramă sau ponderea cazurilor cu

gravidograma completă (tensiunea arterială, bătăile cordului fetal, înălţimea

fundului uterului, masa corpului gravidei).

Datele obţinute arată că plenitudinea examinării pacientelor, în majoritatea cazurilor, este

o problemă pentru nivelul primar al asistenţei medicale în RM. Conform rezultatelor (Fig. 3.24),

34,9% din gravide nu au fost consultate pe deplin de către specialiştii de profil, după cum este

stipulat în programul de examinare. Procentul pe diferite zone nu diferă în mod substanţial de

datele medii pe republică (total studiu – 34,9%, IMSP raionale – 37,9%, IMSP municipale –

29,0%).

Fig. 3.24. Consultaţii obligatorii la specialiştii de profil (%).

Potrivit acestor date, fiecare a treia gravida din RM, în timpul supravegherii nu primeşte

volumul deplin stipulat în protocolul de examinare.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

65.1% 62.1%71.0%

34.9% 37.9%29.0%

examinate complet examinate incomplet

Page 73: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

73

Gravidograma, ca un element al documentaţiei medicale, reprezintă o ilustrare grafică a

dinamicii modificării indicilor de bază privind starea pacientei şi a fătului în timpul sarcinii.

Evident, ilustrarea grafică a datelor este mai reprezentativă şi facilitează o percepere mai rapidă

şi mai eficientă a informaţiei medicale privind evoluţia unor parametri obiectivi pe parcursul

sarcinii. Pe lângă acestea, în corespundere cu cerinţele existente, completarea gravidogramei este

un element esenţial de lucru cu documentaţia medicală.

Fig. 3.25. Completarea gravidogramei (total studiu, %).

Un asemenea indice ca plenitudinea completării gravidogramei arată (Fig. 3.25) că, în

medie pe studiu, aceasta este completată total doar în 56% cazuri, iar în 3,7% cazuri nu este

completată în general.

La analiza indicelui completării gravidogramei în instituţiile medicale raionale am

determinat că acesta diferă de indicele mediu pe studiu (Fig. 3.26): în volum complet

gravidograma este completată în 61,8% cazuri, iar în 2,9% cazuri nici unul din cele patru

componente ale gravidogramei nu oferă informaţia despre dinamica stării pacientei.

Fig. 3.26. Completarea gravidogramei (IMSP raionale, %).

gravidograma

completată

56.0%

gravidograma

parţial completată

40.3%

gravidograma

necompletată

3.7%

gravidograma

completată

61.8%

gravidograma

parţial completată

35.3%

gravidograma

necompletată

2.9%

Page 74: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

74

O situaţie şi mai nefavorabilă a fost atestată în instituţiile medicale municipale (Fig.

3.27), în care doar în 44,5% cazuri gravidograma este completată pe deplin, iar în 5,2% cazuri

lipsesc indicii stării de sănătate a pacientei.

Fig. 3.27. Completarea gravidogramei (IMSP municipale, %).

În aşa fel, în instituţiile medico-sanitare din RM, în majoritatea cazurilor, nu se respectă

recomandările privind examinarea gravidelor la etapa asistenţei medicale antenatale şi nu se

înregistrează informaţia despre sarcină în volum complet, în documentele medicale Formularul-

111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei».

Utilizarea cartelei medicale electronice a pacientului este acel mecanism care va conduce

la sporirea considerabilă a calităţii examinării acestuia. Pe de o parte, documentele medicale

electronice vor asigura parcurgerea tuturor etapelor de examinare, deoarece tehnologia este

elaborată în aşa fel încât finisarea introducerii datelor privind starea pacientului va fi imposibilă,

dacă nu vor fi completate toate câmpurile obligatorii, prevăzute de programul corespunzător. Pe

de altă parte, datele introduse o singură dată pot fi utilizate de mai multe ori, ceea ce simplifică

lucrul cu documentele, iar forma de prezentare a acestor date poate fi stabilită de utilizator, ceea

ce facilitează procesul de percepere a informaţiei de către personalul medical [7, 8, 13, 16, 38,

107].

3.5. Calitatea transmiterii informaţiei în actualul sistem informaţional perinatal

În cadrul cercetării de faţă a fost abordată problema evaluării calităţii de transmitere a

informaţiei între diferite structuri şi niveluri ale serviciului perinatologic din RM. Am întâmpinat

unele greutăţi, deoarece în literatura de specialitate nu sunt descrise metodele şi criteriile după

care, direct sau indirect, poate fi evaluat indicele respectiv. Punctul de lansare a devenit rata de

transmitere a informaţiei din instituţiile de asistenţă medicală primară în centrele perinatale şi

viceversa. În legătură cu faptul că la intrarea în centrul perinatal pacienta este obligată să

gravidograma

completată

44.5%

gravidograma

parţial

completată

50.3%

gravidograma

necompletată

5.2%

Page 75: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

75

prezinte două documente (buletinul de identitate şi carnetul perinatal), reiese că în 100% cazuri

informaţia din instituţia de asistenţă medicală primară este transmisă în centrele perinatale.

Estimarea fluxului invers al informaţiei se produce după schema următoare: a fost

stabilită cota Formularului-111 „Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei”, în care se includea

extrasul privind rezultatul naşterii din Formularul-113 „Carnetul perinatal” (foaie detaşabilă).

Rezultatele sunt prezentate în figura 3.28.

Fig. 3.28. Rata transmiterii informaţiei despre naştere din maternitate

la nivelul de asistenţă medicală primară (%)

Conform datelor obţinute, în medie în 11,9% din cazuri în „Fişa de evidenţă a gravidei şi

lăuzei” lipsea informaţia privind rezultatul naşterii în formă de extras (foaia detaşabilă din

carnetul perinatal). Divergenţe semnificative între datele pe zonele raioane/municipii nu s-au

depistat. Cu toate acestea, pentru mun. Bălţi acest indice a constituit 20%, iar pentru instituţiile

medico-sanitare din raionul Soroca – 29,1%.

Evaluarea calitativă a informaţiei transmise în instituţiile medico-sanitare de asistenţă

medicală primară s-a desfăşurat în felul următor: din Formularul-111 „Fişa de evidenţă a

gravidei şi lăuzei”, în care exista extrasul privind rezultatele naşterii din Formularul-113

„Carnetul perinatal”, a fost determinată frecvenţa unor tipuri de complicaţii, evaluate de statistica

medicală oficială (operaţia cezariană, naşterile premature, gestoza la naşteri). Indicii obţinuţi au

fost comparaţi cu indicii analogici din rapoartele statistice ale MS pentru anul 2006 [76, 77] (Fig.

3.29).

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total

studiu

IMSP

raionale

IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei

88.1 88.0 88.496.0

86.7 90.080.0

85.4

97.488.0

100.0

70.9

84.0

11.9 12.0 11.64.0

13.3 10.020.0

14.6

2.612.0

0.0

29.1

16.0

foaie detașabilă există foaie detașabilă nu există

Page 76: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

76

Fig. 3.29. Compararea datelor despre complicaţiile la naştere obţinute în studiu

şi din rapoartele statistice anuale ale MS (%).

Toate rezultatele obţinute în cercetarea prezentă sunt considerabil mai joase decât datele

statisticii medicale oficiale pentru aceeaşi perioadă calendaristică.

Astfel, se poate concluziona că nivelul de transmitere a informaţiei din centrele

perinatale în instituţiile de asistenţă medicală primară, în unele regiuni ale Republicii Moldova,

nu este adecvat şi nu corespunde cerinţelor determinate în ghidurile naţionale de perinatologie.

La fel, calitatea informaţiei transmise este considerabil mai joasă, în comparaţie cu calitatea

informaţiei care este transmisă ulterior, sub forma dărilor de seamă, în departamentul de

statistică medicală.

Precum ne demonstrează cercetările din domeniu, informatizarea instituţiilor medicale

are influenţă pozitivă, în primul rând, asupra evaluării datelor statistice din sănătatea publică.

Utilizarea cartelelor medicale electronice permite folosirea integrată a întregii informaţii despre

sănătatea pacienţilor, cu scopul de a elabora şi de a realiza diferite programe privind ameliorarea

sănătăţii publice a populaţiei [66].

Concluzii preliminare

Din datele obţinute la analiza formularelor medicale Formularul-111 «Fişa de evidenţă

a gravidei şi lăuzei» se pot face concluziile preliminare privind unele aspecte de organizare a

asistenţei medicale perinatale la etapa asistenţei medicale primare în Republica Moldova:

1. Determinarea factorilor de risc, care este una dintre componentele principale de

organizare a asistenţei medicale antenatale pentru gravide, nu se îndeplineşte în

volum complet, precum recomandă ghidul pentru specialiştii din domeniul

respectiv.

2. Indicii frecvenţei vizitelor la medicii de familie şi la obstetricienii-ginecologi, ca

specialişti de bază în domeniul asistenţei medicale antenatale, depăşesc indicii

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

Cezariana Gestoză la naştere Naştere prematură

6.60

2.70

1.70

11.30

3.502.70

12.77

3.85

2.77

studiu raport anual MS 2006 raport anual MS 2006 IMS studiate

Page 77: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

77

recomandaţi de ghidul în domeniul respectiv. În afară de aceasta, nu s-au depistat

diferenţe în vizitele la specialişti ale gravidelor în funcție de factorii de risc

perinatal în timpul sarcinii.

3. Frecvenţa spitalizării în timpul sarcinii, în unele regiuni ale RM (cu prioritate, în

regiunile deservite de centrele perinatale de nivelul I), depăşeşte indicii medii pe

studiu, cu toate că frecvenţa spitalizării în grupa cu factori de risc minim depăşeşte

indicele analogic pentru categoria gravidelor cu factori de risc perinatal moderat

sau sporit în timpul sarcinii.

4. În sistemul din trei niveluri al asistenţei perinatale din RM, resursele centrelor

perinatale de nivelurile II şi III pentru prestarea asistenţei consultative şi

diagnostice se utilizează raţional.

5. Cercetarea noastră a demonstrat faptul că unii indici ai calităţii examinării

gravidelor nu corespund recomandărilor ghidurilor privind prestarea asistenţei

medicale perinatale la etapa asistenţei medicale de ambulatoriu, oferite în

instituţiile medico-sanitare ale AMP.

6. Disponibilitatea informaţiei privind naşterea în sistemul perinatal actual nu este

suficientă în unele raioane ale Republicii Moldova. Calitatea informaţiei transmise

este considerabil mai joasă în comparaţie cu calitatea informaţiei transmise ulterior,

în forma dărilor de seamă, în Departamentul de statistică medicală al Centrului

Naţional de Management în Sănătate (CNMS).

Page 78: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

78

4. NIVELUL DE INSTRUIRE A PERSONALULUI MEDICAL ÎN

DOMENIUL ÎNGRIJIRILOR ANTENATALE ŞI AL TEHNOLOGIILOR

INFORMAŢIONALE

4.1. Nivelul pregătirii personalului medical în domeniul îngrijirilor antenatale

Pregătirea personalului medical în domeniul prestării serviciilor medicale de

perinatologie este o componentă importantă a asistenţei medicale calitative. În cadrul cercetării

noastre am analizat pregătirea personalului medical în domeniul respectiv. Obiectul cercetării a

fost personalul medical, medicii de familie din instituţiile medico-sanitare publice din asistenţa

medicală primară, care joacă rolul principal în organizarea asistenţei medicale perinatale.

Colectarea datelor a fost efectuată prin intermediul anchetelor, structura cărora ne-a dat

posibilitatea de a evalua nivelul de pregătire a personalului medical în domeniul perinatologiei.

Pentru evaluarea şi analiza datelor au fost utilizaţi următorii indici:

– rata medicilor de familie specializaţi în domeniul îngrijirilor antenatale;

– opinia medicilor de familie privind calitatea asistenţei medicale acordate

gravidelor;

– date despre opinia medicilor de familie privind necesitatea consultaţiilor altor

specialişti, pentru organizarea raţională a asistenţei medicale perinatale.

Evaluarea ratei medicilor de familie care au fost perfecţionaţi în domeniul perinatologiei

a fost efectuată pe baza răspunsurilor la următoarea constatare: „Perfecţionări în domeniul

îngrijirii perinatale şi planificarea familiei”, cu variante de răspunsuri „DA” sau „NU”.

Fig. 4.1. Rata medicilor de familie specializaţi în domeniul asistenţei medicale antenatale (%).

Reieşind din datele cercetării, o parte considerabilă a intervievaţilor au răspuns negativ

(Fig. 4.1). Un răspuns negativ au dat 26,8% din intervievaţi (CI: 22,2%-32,0%), dintre ei

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

73.2% 77.5%64.2%

26.8% 22.5%35.9%

"da" "nu"

Page 79: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

79

lucrătorii medicali din IMSP raionale au alcătuit 22,5% (CI: 17,2%-28,6%), iar printre lucrătorii

medicali din sectorul municipal – 35,8% (CI: 26,8%-45,7%).

Posibil, unul dintre motivele răspunsului negativ la întrebarea privind specializarea în

domeniul îngrijirilor antenatale şi planificării familiei este că durata şi eficacitatea cursurilor de

specializare nu oferă posibilitatea de a obţine deprinderi practice calitative pentru lucrul cu

gravidele.

Un alt indice care caracterizează pregătirea medicilor de familie în domeniul îngrijirilor

antenatale şi planificării familiei este cunoaşterea algoritmului de conduită a gravidelor în

funcție de grupa de risc perinatal. La întrebarea: „Cât de des aveţi necesitatea consultaţiei

specialistului de profil pentru a stabili tactica conduitei gravidei în cazul sarcinii

fiziologice?”, în medie, doar 58,5% din cei intervievaţi consideră că, în cazul lipsei factorilor de

risc perinatal, consultaţia la obstetricianul-ginecolog se efectuează de 2 ori pe parcursul sarcinii,

aşa precum recomandă ghidurile şi instrucţiunile de activitate a medicilor de familie în acordarea

asistenţei medicale antenatale (Fig. 4.2). În 35,7% cazuri intervievaţii consideră că consultaţia

obstetricianului-ginecolog este necesară la fiecare adresare a gravidei la medicul de familie.

Fig. 4.2. Necesitatea consultaţiei obstetricianului-ginecolog

pe parcursul sarcinii cu risc perinatal minim (%).

Răspunsurile medicilor de familie din IMSP raionale s-au clasificat în felul următor:

63,5% din intervievaţi consideră că în cazurile de lipsă a factorilor de risc perinatal consultaţia

obstetricianului-ginecolog se efectuează de 2 ori pe parcursul sarcinii şi 30,6% cred că această

consultaţie este necesară la fiecare adresare a gravidei la medicul de familie.

În IMSP municipale răspunsurile atestă mari diferenţe de la indicatorii medii (p≤0,01):

48,1% din intervievaţi consideră că în lipsa factorilor de risc perinatal consultaţia

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

58.5 63.5

48.1

35.7 30.6

46.2

4.9 4.5 5.7

0.9 1.4

după Protocolul de îngrijire perinatală la fiecare vizită

dificil de răspuns niciodată

Page 80: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

80

obstetricianului-ginecolog se efectuează de 2 ori pe parcursul sarcinii şi 46,2% din ei consideră

că consultaţia acestuia este necesară la fiecare adresare a gravidei la medicul de familie.

Opiniile medicilor de familie referitor la frecvenţa consultării de către obstetricianul-

ginecolog a gravidelor din grupa cu risc perinatal moderat sau sporit s-au împărţit la fel, atât în

medie, cât şi pe zone, examinate şi analizate separat. Semnificativ este faptul că un procent

anumit de intervievaţi consideră că, chiar în prezenţa factorilor de risc perinatal pe parcursului

sarcinii, consultaţia la medicul obstetrician-ginecolog trebuie să se efectueze de 2 ori, în

corespundere cu regulamentele pentru sarcina necomplicată (cu risc minim) (Fig. 4.3). La

această categorie de intervievaţi se atribuie 15,5% din medicii de familie (19,4% – IMSP

raionale, 7,5% – IMSP municipale).

Fig. 4.3. Necesitatea consultaţiei obstetricianului-ginecolog pe parcursul

sarcinii cu risc perinatal moderat sau sporit (%).

Efectuând analiza comparativă a indicilor din figurile 4.2 şi 4.3, concludem că până în

prezent nu există în practica personalului medical un algoritm de conduită a sarcinii în funcție de

factorul de risc perinatal, care ar fi utilizat pe larg în toate instituţiile medico-sanitare din AMP.

Totodată, reieşind din aceste date şi din indicii privind frecvenţa consultaţiilor gravidelor la

medicul de familie şi la obstetricianul-ginecolog pe parcursul sarcinii (Fig. 3.16), putem

concluziona că actualmente povara conduitei gravidelor preponderent este pe seama medicilor

obstetricieni-ginecologi din sectorul AMP.

O caracteristică importantă a reformelor din sistemul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului

este opinia personalului medical privind schimbarea calităţii serviciilor medicale prestate

gravidelor. Astfel, medicii au răspuns la întrebarea: „Consideraţi că calitatea asistenţei

medicale acordate gravidelor şi parturientelor s-a îmbunătăţit după introducerea

medicinei de familie?”. Răspunsurile sunt prezentate în figura 4.4.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

48.2 47.3 50.0

31.7 30.634.0

4.01.8

8.515.5 19.4

7.50.6 0.9 0.0

după necesitate la fiecare vizitădificil de răspuns după Protocolul de îngrijire perinatalăniciodată

Page 81: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

81

Conform acestor date, în medie, doar 53,7% din medicii intervievaţi susţin că calitatea

serviciilor medicale prestate gravidelor s-a îmbunătăţit odată cu implementarea medicinei de

familie (62,2% – IMSP raionale, 35,8% – IMSP municipale).

Fig. 4.4. Opinia medicilor de familie privind calitatea asistenţei medicale, prestate gravidelor (%).

O caracteristică a programului de fortificare a asistenţei medicale perinatale şi de sporire

a calităţii serviciilor medicale este accentul pe planificarea raţională a familiei şi evidenţa

eficientă a diferitelor categorii de pacienţi cu patologie obstetricală şi extragenitală în anamneză.

Conform principiilor medicinei de familie, aceste sarcini sunt responsabilitatea medicilor de

familie.

La următoarea etapă de cercetare medicii urmau să răspunde la întrebarea: „Consideraţi

că eficacitatea evidenţei femeilor de vârstă fertilă cu patologie obstetricală, ginecologică

sau extragenitală a crescut după introducerea medicinei de familie?” Repartizarea

răspunsurilor este prezentată figura 4.5.

Fig. 4.5. Opinia medicilor de familie privind calitatea asistenţei medicale, prestate femeii de vârstă fertilă

din grupa cu risc obstetrical/extragenital (%).

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

53.762.2

35.8

25.321.6

33.0

21.0 16.2

31.2

"da" "nu" "nu ştiu"

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP raionale IMSP municipale

46.0 51.4

34.9

35.734.6

37.7

18.3 14.027.4

"da" "nu" "nu ştiu"

Page 82: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

82

Conform acestor date, în medie, doar 46,0% din medicii intervievaţi susţin că calitatea

serviciilor medicale, prestate diferitor categorii de pacienţi cu patologie obstetricală sau

extragenitală în anamneză, s-a îmbunătăţit odată cu implementarea medicinei de familie (51,4%

– IMSP raionale, 34,9% – IMSP municipale).

Aşadar, analiza rezultatelor obţinute ne permite să facem unele concluzii preliminare:

1. Instruirea teoretică a medicilor de familie în domeniul organizării serviciului

perinatologic şi folosirea acestor cunoştinţe în practică nu corespund sarcinilor

stipulate în programele naţionale de modernizare a serviciului medical perinatal.

2. Implementarea metodelor noi de prestare a serviciilor medicale în domeniul

perinatologiei, conform opiniei majorităţii personalului medical, nu a condus la

îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate gravidelor.

4.2. Deprinderile personalului medical în domeniul tehnologiilor informaţionale

În condiţiile contemporane, eficienţa lucrului personalului medical tot mai mult depinde

nu doar de nivelul pregătirii medicale, ci şi de îndemânarea de a utiliza în activitatea cotidiană

performanţele din alte domenii ale cunoştinţelor umane. Perfecţionarea lucrătorilor medicali este

indispensabilă activităţii medicale eficiente şi calitative. Referitor la domeniul tehnologiilor

informaţionale ,se poate spune că nivelul aptitudinilor de lucru de calculator este direct

proporţional cu efectul implementării sistemelor informaţionale în practica medicală.

Conform părerilor unor autori, lipsa de aptitudini a personalului medical în domeniul

utilizării programelor-soft pentru calculator este un impediment vădit în calea implementării

tehnologiilor informaţionale în instituţiile medicale [37, 50, 55, 98, 99]. Scopul şi obiectivele

cercetării noastre prevedeau determinarea nivelului de instruire a personalului medical, precum

şi determinarea abilităţilor de lucru la calculator.

Pe parcursul studiului a fost calculată rata medicilor care posedă deprinderi de lucru la

calculator. Plus la aceasta, am determinat nivelul deprinderilor lor, calculul fiind efectuat în baza

capabilităţii respondenţilor de a utiliza pachetul standard al aplicaţiilor de oficiu (exemplu:

aplicaţiile de oficiu Microsoft Office). Ca fundament a servit metodologia ajustată, utilizată în

programul ECDL (European Computer Driving License), care confirmă că posesorul

certificatului ECDL posedă un anumit nivel minim de cunoştinţe de lucru la calculator.

Respectiv, în corespundere cu metodologia în cauză, candidatul trebuie să confirme cunoştinţele

şi deprinderile practice pe care le posedă conform pachetului aplicaţiilor de oficiu:

1. procesare de text Microsoft Word

2. tabele electronice Microsoft Excel

Page 83: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

83

3. baza de date Microsoft Access

4. pregătirea prezentărilor Microsoft PowerPoint

5. utilizarea Internetului.

Un indice al pregătirii informaţionale este faptul asigurării locurilor de muncă ale

medicilor cu tehnică de calcul. Rezultatele obţinute în procesul evaluării acestui indice sunt

prezentate în figura 4.6.

Fig. 4.6. Asigurarea locurilor de lucru ale medicilor cu computere (%).

Corespunzător datelor obţinute, doar 21,2% (CI: 17,1%-25,8%) din medici dispun de

calculator la locul de muncă. La această investigare, deosebiri esenţiale între IMSP rurale şi cele

urbane nu s-au înregistrat. La determinarea nivelului asigurării cabinetelor medicale cu tehnică

de calcul trebuie de ţinut cont de faptul că la investigare participă 2 IMSP (CMF 7, Orhei), care

au fost incluse în proiectul de elaborare a SIM pentru AMP. Deoarece unul dintre punctele

proiectului dat a prevăzut asigurarea cabinetelor medicilor cu tehnică de calcul, în aceste IMSP

nivelul de asigurare se apropie de 100%.

În timpul anchetării medicilor, ei trebuiau să răspundă la întrebările: „Posedaţi

deprinderi de lucru la calculator?” şi „Dacă răspunsul este „DA”, la ce nivel?”

Rezultatele anchetării sunt prezentate în figura 4.7.

21.2 20.3 23.0

94.7

4.810.5

0.0 0.0

60.5

4.8 6.50.0 0.0

90.5

7.1 5.6

78.8 79.9 77.0

5.3

95.289.5

100.0 100.0

39.5

95.2 93.5100.0 100.0

9.5

92.9 94.4

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP

raionale

IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 CMF6 Bălţi Călăraşi Cantemir Cauşeni Cimişlia Drochia Orhei Sângerei Soroca

PC există PC nu există

Page 84: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

84

Fig. 4.7. Posedarea deprinderilor de lucru la calculator (%).

Astfel, în medie doar 36,2% din personalul medical posedă, mai mult sau mai puţin,

deprinderi de lucru la computer. De menţionat că în IMSP raionale acest indicator este mult mai

mic decât în cele municipale (IMSP raionale – 32,5%, IMSP municipale – 44,2%).

Reieşind din datele cercetării, la întrebarea respectivă au dat un răspuns negativ 63,8%

(CI: 58,6%-68,8%) din intervievaţi. Dintre aceştia, lucrătorii medicali din sectorul rural au

demonstrat un indice egal cu 67,5% (CI: 61,2%-73,3%), iar cei din sectorul urban – 55,8% (CI:

46,6%-65,1%).

Este important de menţionat şi faptul că în procesul de colectare a datelor primare

anchetarea personalului s-a desfăşurat în două instituţii medicale, în care era iniţiat programul de

implementare a tehnologiilor informaţionale în practica medicală cotidiană şi, deci, nivelul de

cunoaştere a calculatorului de către lucrătorii medicali din aceste instituţii este înalt (CMF 7 –

89,5%, Orhei – 71,4%).

Aşadar, putem confirma că aceşti indicatori în alte instituţii medicale din republică sunt

mai mici comparativ cu media pe studiu [126]. Reieşind din datele cercetării, cu excluderea

medicilor din instituţiile medico-sanitare nominalizate, un răspuns negativ au dat 69,3% (CI:

63,9%-74,3%) din intervievaţi. Dintre aceştia, lucrătorii medicali din sectorul rural au

demonstrat un indice egal cu 71,1% (CI: 64,7%-76,9%), iar cei din sectorul urban – 64,9% (CI:

54,4%-74,5%).

Analiza nivelului de cunoaştere a computerului este expusă în figura 4.8.

36.2 32.5

44.2

89.5

33.3

57.9

25.018.2

47.4

23.819.6

40.0

14.3

71.4

28.636.1

63.8 67.5

55.8

10.5

66.7

42.1

75.081.8

52.6

76.280.4

60.0

85.7

28.6

71.463.9

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Total studiu IMSP

raionale

IMSP

municipale

CMF7 CMF1 CMF2 CMF6 Bălţi Călăraşi Cantemir Căuşeni Cimişlia Drochia Orhei Sângerei Soroca

"da" "nu"

Page 85: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

85

Fig. 4.8. Nivelul de cunoaştere a lucrului la computer (%).

Conform rezultatelor obţinute, procentul personalului medical, care posedă deprinderi de

lucru la computer privind aplicaţiile de oficiu este următorul:

1 aplicaţie de oficiu Microsoft Office – 35,38%

2 aplicaţii de oficiu Microsoft Office – 32,31%

3 aplicaţii de oficiu Microsoft Office – 16,15%

4 aplicaţii de oficiu Microsoft Office – 9,23%

5 aplicaţii de oficiu Microsoft Office – 5,38%.

După cum ne demonstrează datele studiului, majoritatea respondenţilor (mai mult de 2/3 )

posedă deprinderi practice de lucru la computer, în unul sau două aplicaţii de oficiu (de obicei,

procesare de text Word şi utilizarea Internetului). În conformitate cu metodologia ECDL,

nivelul minim de utilizare a aplicaţiilor Office trebuie să fie de minim 3 aplicaţii.

Din practică, însă, e cunoscut faptul că aceste abilităţi sunt suficiente doar pentru a

soluţiona problemele cele mai elementare legate de utilizarea tehnologiilor informaţionale şi nu

sunt suficiente pentru implementarea largă a sistemelor informaţionale în diferite domenii de

sănătate publică.

Concluziile privind utilizarea tehnologiilor informaţionale de către personalul medical:

1. Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor practice de lucru cu computerul ale

lucrătorilor medicali din instituţiile medicale din republică rămâne a fi foarte jos.

Totodată, printre medicii din mediul urban acest procent este mult mai mare decât

printre lucrătorii medicali din zonele rurale.

2. Nivelul deprinderilor de lucru la calculator este direct proporţional cu nivelul de

asigurare a instituţiilor medicale cu tehnică de calcul.

MS Office 1

35.38%

MS Office 2

32.31%

MS Office 3

16.15%

MS Office 4

9.23%

MS Office 5

5.38%

Page 86: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

86

3. Nivelul scăzut al abilităţilor de lucru la computer ale lucrătorilor medicali este o

consecinţă directă a atenţiei insuficiente din partea managerilor instituţiilor

medicale.

4. Structura nivelului de cunoştinţe în domeniul lucrului la computer, demonstrează

că marea majoritate a lucrătorilor medicali posedă, preponderent, aplicaţii de

oficiu pentru redactarea textuală şi utilizarea resurselor Internet.

Page 87: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

87

5. MODELUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL DESTINAT

MODERNIZĂRII SERVICIULUI PERINATOLOGIC ACTUAL

5.1. Analiza fluxurilor informaţionale existente în perinatologie

Modernizarea şi optimizarea activităţii serviciului perinatologic sunt inerent legate de

îmbunătăţirea activităţii centrelor perinatale şi a instituţiilor medico-sanitare din asistenţă

medicală primară şi cea specializată. Interacţiunea eficientă a acestor elemente de bază ale

serviciului perinatologic este o condiţie indispensabilă pentru atingerea efectului maxim al

reformelor din domeniul perinatologiei [87, 119].

Având în vedere dinamica indicilor demografici şi indicatorii de bază ai serviciului

perinatologic (deces perinatal, deces matern) din Republica Moldova în perioada reformelor din

domeniul sănătăţii publice, un obiectiv important devine elaborarea la nivel de stat a planului de

acţiuni privind profilaxia maladiilor şi complicaţiilor în perioada perinatală şi reducerea

deceselor perinatale şi materne [76, 77]. În acelaşi timp, la bază unui asemenea plan trebuie să

stea analiza profundă şi complexă a activităţii centrelor perinatale şi a instituţiilor medico-

sanitare de asistenţă medicală primară, care acordă servicii medicale în domeniul perinatologiei.

Pentru implementarea tehnologiilor perinatale noi, este extrem de importantă evaluarea

complexă a nivelului de pregătire profesională a personalului medical şi asigurarea tehnico-

materială a fiecărei instituţii medico-sanitare. Datele acestei analize ne vor permite să depistăm

cauzele principale ale ineficienţei acţiunilor realizate în instituţiile medicale ale serviciului

perinatologic.

O asemenea analiză trebuie să se bazeze pe un model eficient de colectare, procesare şi

analizare a informaţiei din perinatologie, care permite înregistrarea tuturor evenimentelor ce au

loc în perioada supravegherii perinatale. Utilizarea acestei informaţii va conduce la:

– elaborarea şi implementarea acţiunilor administrativ-organizatorice privind sporirea

eficienţei activităţii instituţiilor medico-sanitare;

– implementarea tehnologiilor perinatale performante;

– coordonarea activităţii serviciului perinatologic la toate nivelele.

Analiza unor aspecte de organizare şi funcţionare a serviciului perinatologic din

Republica Moldova arată că, în pofida măsurilor de reorganizare întreprinse în ultimii ani şi

îmbunătăţirii unor indici de bază [91, 97], există unele probleme organizatorice şi manageriale,

care nu au fost soluţionate sau au apărut în procesul implementării Programului Naţional

„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002) şi

„Programului de promovare a serviciilor perinatale de calitate” (2003-2007).

Page 88: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

88

Prin aceste reforme, în Republica Moldova a fost creat un sistem din trei niveluri de

acordare a asistenţei medicale gravidelor, care prevede o divizare mai raţională a resurselor din

sistemul sănătăţii publice. Evaluarea factorilor de risc şi divizarea gravidelor în diferite grupe de

risc, în momentul luării la evidenţă şi la termenul de 30 de săptămâni, este o recomandare

esenţială care permite realizarea principiului de regionalizare a asistenţei perinatale. Analiza

complexă a datelor obţinute relevă că, în instituţiile medico-sanitare vizate, identificarea şi

evaluarea factorilor de risc perinatal, precum şi atribuirea gravidelor la o grupă de risc variază

foarte mult. Există un număr considerabil de gravide la care nu se evaluează factorii de risc

perinatal. Rezultatele analizei activităţii IMSP au demonstrat lipsa unei abordări unice privind

evaluarea factorilor de risc perinatal pe parcursul gravidităţii, ceea ce conduce la organizarea

neraţională a asistenţei medicale acordate gravidelor.

O parte a problemelor enumerate se poate soluţiona prin utilizarea sistemelor medicale

informaţionale. Însumând datele etapelor anterioare ale cercetării, este necesar de a sublinia

câteva probleme-cheie soluţionarea cărora – cu utilizarea tehnologiilor informaţionale – va ridica

la un nivel mai înalt volumul şi calitatea informaţiei medicale utilizate în domeniul de

perinatologie şi va majora calitatea asistenţei medicale perinatale:

1. În practica medicală actuală schema unică şi standardele pentru determinarea

factorilor de risc în timpul sarcinii nu se efectuează pe deplin, ceea ce duce la

estimarea ambiguă a stării gravidelor şi la o schemă neadecvată de examinare şi

supraveghere a gravidelor cu diferiţi factori de risc.

2. Flexibilitatea mecanismelor de colectare şi analizare a informaţiei medicale în

domeniul perinatologiei nu este suficientă; informaţia disponibilă permite doar

evaluarea şi analiza unei cantităţi limitate de parametri pe parcursul sarcinii, şi

anume a rezultatului sarcinii şi a unor complicaţii. În afară de aceasta, nu există

mecanisme care ar permite cercetarea legăturii reciproce a diferiţilor parametri

privind evoluţia şi rezultatul sarcinii.

3. Potenţialul centrelor perinatale nu este utilizat adecvat, iar în regiunile rurale acesta

se substituie printr-o frecvenţă sporită de spitalizări, ceea ce duce la gestionarea

iraţională a resurselor centrelor perinatale.

4. Factorul de distanţă este unul critic pentru accesul gravidelor din regiunile rurale la

asistenţa medicală de nivel înalt şi servicii medicale performante.

5. Cercetarea a demonstrat că în unele instituţii medicale informaţia din maternităţi, în

multe cazuri, nu se transmite în instituţiile de asistenţă medicală primară, iar calitatea

informaţiei nu corespunde cerinţelor respective.

Page 89: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

89

6. Utilizarea documentaţiei medicale pe suport de hârtie duce la dublarea informaţiei

medicale înregistrate în instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală primară,

mărind astfel sarcina personalului medical.

Având în vedere scopurile şi sarcinile expuse în programele naţionale privind

modernizarea asistenţei medicale perinatale din Moldova, luând în consideraţie datele obţinute la

etapele anterioare ale cercetării, este necesar de a evidenţia mecanismele care contribuie la

creşterea eficienţei funcţionării serviciului perinatologic din R. Moldova, care sunt următoarele:

1. asigurarea standardizării la evaluarea grupelor de risc perinatal şi a tacticii de

supraveghere a gravidelor, în funcție de grupa de risc perinatal;

2. optimizarea examinării pacientelor în timpul sarcinii;

3. lărgirea accesului populaţiei la serviciile medicale performante;

4. reducerea frecvenţei spitalizărilor;

5. reducerea vizitelor nemotivate la medici;

6. sporirea calităţii informaţiei privind perioada perinatală;

7. asigurarea transmiterii libere şi complete a datelor între instituţiile medicale de diferit

nivel al serviciului perinatologic.

Implementarea IT în serviciul perinatologic din Republica Moldova necesită evaluarea

surselor de date în perinatologie, a volumului şi structurii lor, precum şi a mecanismelor de

transmitere a informaţiei sau fluxurilor informaţionale în perinatologie.

Înregistrarea şi transmiterea informaţiei în serviciul perinatologic se efectuează prin

utilizarea următoarelor formulare de evidenţă medicală primară, care au fost aprobate prin

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 139 din 28 mai 2002 „Ce privire la aprobarea formularelor de

evidenţă medicală primară din instituţiile medicale”. Din aceste formulare medicale fac parte:

1. Nr. 002/e „Registrul de evidenţă a internărilor gravidelor, parturientelor şi a lăuzelor”

– formularul se completează în maternitate şi este sursa de date pentru formarea

rapoartelor privind numărul şi structura spitalizărilor.

2. Nr. 032/e „Registrul de înregistrare a asistenţei obstetricale la domiciliu” – este

destinat pentru evidenţa naşterilor la domiciliu în prezenţa personalului medical.

3. Nr. 075/e „Registrul medicului de familie privind evidenţa gravidelor” – este destinat

înregistrării informaţiei privind gravidele luate la evidenţă în IMSP de asistenţă

medicală primară, informaţia din registru este sursa de date pentru completarea

formularului nr. 32-săn. „Darea de seamă privind asistenţa medicală acordată

gravidelor” şi formularului nr. 32b-săn. „Privind profilaxia transmiterii infecţiei HIV

materno-fetale”

Page 90: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

90

4. Nr. 010/e „Registrul de înregistrare a naşterilor în staţionar” – reprezintă un formular

semistructurat şi constituie unul dintre documentele principale ale maternităţii, se

completează în salonul de naştere. Informaţia din registru este sursa de date pentru

completarea formularului nr. 32a-săn. „Darea de seamă privind asistenţa medicală

acordată parturientelor şi lăuzelor”.

5. Nr. 102/e „Registrul secţiei (salonului) nou-născuţilor” – este analogic registrului

Nr. 010/e, se completează în secţiile nou-născuţilor din maternităţi. Informaţia din

registru este sursa de date pentru formularul nr. 32a-săn. „Darea de seamă privind

asistenţa medicală acordată parturientelor şi lăuzelor”.

6. Nr. 096/e „Foaie de observaţie obstetricală” – este documentul medical principal al

maternităţii care reprezintă tabloul evoluţiei naşterii.

7. Nr. 097/e „Foaie de observaţie a nou-născutului” – este documentul medical

principal al secţiei nou-născuţilor, care reprezintă tabloul evoluţiei perioadei

neonatale precoce.

8. Nr. 111/e „Fişa personală a gravidei şi lăuzei” – este documentul medical destinat

înregistrării informaţiei privind evoluţia sarcinii, inclusiv a datelor investigaţiilor

instrumentale şi de laborator.

9. Nr. 113/e „Carnet perinatal” – este un document medical destinat transmiterii

informaţiei din IMSP de AMP în centrele perinatale şi reprezintă un formular identic

formularului nr. 111/e „Fişa personală a gravidei şi lăuzei” cu anumite elemente

suplimentare (foi detaşabile, informaţii pentru pacient). De fapt, informaţia din acest

formular o dublează pe cea din formularul nr.111/e în volumul de 6 vizite la medic şi

datele esenţiale privind investigaţiile de laborator.

Astfel, pentru înregistrarea informaţiei în perinatologie se utilizează un şir de formulare

medicale primare – fişele medicale şi documentaţia secundară sau derivată – registre medicale

bazate pe informaţia din formularele medicale primare [87]. Este important de menţionat că

întocmirea rapoartelor statistice se efectuează nu pe baza formularelor primare (nr. 111/e „Fişa

personală a gravidei şi lăuzei”, nr. 096/e „Foaie de observaţie obstetricală”, nr. 097/e „Foaie de

observaţie a nou-născutului”), ci pe baza registrelor – documentelor medicale secundare – care

nu permit înregistrarea şi analizarea tuturor datelor referitor la perioada perinatală.

Formularele medicale menţionate sunt sursa de bază pentru formarea fluxurilor

informaţionale ale serviciului perinatologic din Republica Moldova, care sunt reprezentate în

figura 5.1. Schema respectivă reflectă etapele şi fluxurile generale de transmitere a informaţiei

despre perioada perinatală între toţi participanţii incluşi în procesul de prestare a serviciilor

Page 91: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

91

medicale gravidelor şi organizaţiile responsabile de evaluarea informaţiei şi luarea deciziilor

manageriale.

Fig. 5.1. Circulaţia informaţiei în sistemul actual de asistenţă perinatală din Republica Moldova.

Schema respectivă reflectă particularităţile de bază, ce caracterizează mecanismele de

înregistrare, transmitere, prelucrare, analizare şi utilizare a informaţiei în serviciul perinatologic

din Republica Moldova. La aceste particularităţi se referă următoarele:

1. Înregistrarea şi utilizarea informaţiei primare referitor la supravegherea antenatală şi

postnatală se efectuează în IMSP de diferit nivel (AMP, asistenţa medicală

specializată, centre perinatale – maternitatea şi secţiile consultative).

2. Integrarea şi analiza informaţiei din IMSP referitor la etapa îngrijirii antenatale,

naşterea şi perioada postnatală, precum şi informaţia privind asigurările medicale se

efectuează la Centrul Naţional de Management în Sănătate (CNMS).

3. MS reprezintă un nivel prioritar pentru procesul de luare a deciziilor manageriale.

Totodată, schema respectivă demonstrează şi principiul regional din îngrijirile perinatale,

format din două etape de prestare a asistenţei medicale gravidelor: pe de o parte, se află

instituţiile medico-sanitare care acordă servicii medicale la nivel de AMP şi AMS, pe de altă

AMP

Centrul perinatal

nivelul I

AMS

Secţia

consultativă

Centre perinatale

nivelele II şi III

CNMS

Ministerul

Sănătăţii

Nivelul de înregistrare

a informaţiei

Nivelul de integrare şi

evaluare a informaţiei

Nivelul de luare a

deciziilor

CNAM

Rapoarte statistice

Rapoarte analitice

Page 92: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

92

parte – diferite tipuri de centre perinatale (în funcție de nivel, în ierarhia generală a asistenţei

perinatale din Moldova). În acest model, la început este separată etapa asistenţei medicale

primare şi cea spitalicească de asistenţa medicală perinatală în Republica Moldova; ulterior,

integrarea şi conlucrarea lor informaţională este limitată de diferiţi factori obiectivi şi subiectivi.

Conform acestei scheme, purtătorii principali ai informaţiei privind perioada antenatală sunt

considerate Formularul-111 „Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei” şi Formularul-113

„Carnet perinatal”, în care informaţia se dublează reciproc. Este necesar de a menţiona că,

„Carnetul perinatal” nu permite înregistrarea unei părţi importante din datele din Formularul-111

„Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei” (consultările specialiştilor, examinările cu ajutorul

tehnologiilor performante, examinările suplimentare a gravidelor).

Purtătorul de bază al informaţiei privind înregistrarea rezultatului naşterii şi a

evenimentelor legate de ea este considerat Formularul-096 „Foaie de observaţie obstetricală”.

Evidenţa statistică se efectuează pe baza unui număr definit de parametri, colectaţi de

către personalul medical, în mod manual, din documentele medicale. În acelaşi timp, numărul

parametrilor analizaţi este determinat de cerinţele Departamentului de statistică medicală al

CNMS (dările de seamă privind asistenţa medicală acordată gravidelor – Formularele 12, 13,

32, 32a, 32

b) şi nu depinde de necesităţile instituţiilor medicale sau de specialiştii principali din

perinatologie. Rapoartele statistice se prezintă conform unui grafic calendaristic aprobat.

Concomitent, are loc colectarea şi analiza datelor, reieşind din necesităţile reprezentanţilor

organizaţiilor nonguvernamentale, mobilizate în programul de modernizare a serviciului

perinatologic din Moldova.

Sistemul respectiv este funcţional, dar eficienţa lui, din punct de vedere al vitezei şi

calităţii transmiterii informaţiei cu caracter medical, rămâne a fi insuficientă. Totodată, modelul

respectiv de transmitere a informaţiei nu permite de a efectua procesarea indicilor activităţii

serviciului perinatologic, utilizând combinarea diferitelor criterii pentru analiza şi evaluarea

interconexiunii cauză-efect dintre evenimentele care au loc în timpul sarcinii şi rezultatul

sarcinii.

În primul rând, modelul respectiv nu este considerat dinamic şi nu poate să fie acomodat

rapid la necesităţile situaţiilor concrete. Altfel spus, evaluarea şi analiza oricărui parametru nou

sau a unui indice solicită schimbări cardinale în întreaga schemă de înregistrare şi transmitere a

datelor. Aceasta, la rândul său, duce la faptul că, cu timpul, modelul respectiv nu permite

înregistrarea multor evenimente importante care au loc în timpul sarcinii şi, corespunzător, nu

permite evaluarea influenţei acestor evenimente asupra sănătăţii pacientei, rezultatului sarcinii şi

a sănătăţii nou-născutului. De exemplu, la momentul actual, un fenomen ca sarcina care nu se

Page 93: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

93

dezvoltă, cauzele ei şi consecinţele pentru sarcinile ulterioare nu sunt înregistrate de către

sistemul existent de evaluare. În acelaşi timp, complicaţia respectivă ocupă un loc important în

structura patologilor obstetricale. Un alt exemplu este cazul complicării desfăşurării sarcinii,

legate de iminenţa de întrerupere a sarcinii în diferite perioade, care nu este prezentat în nici o

formă a evaluărilor statistice medicale, cu toate că aceste complicaţii constituie o parte

importantă a patologiei obstetricale.

În al doilea rând, transmiterea informaţiei se realizează pe «verticală», de la nivelul local

spre cel central, unde se şi efectuează evaluarea statistică medicală oficială. Operativitatea

procesării şi a prezentării ulterioare a datelor este scăzută; în acelaşi timp, este înaltă

probabilitatea prezentării necorecte a datelor, deoarece în procesul de colectare şi transmitere a

datelor statistice este implicat un număr mare de personal şi nu există mecanisme stricte de

control al calităţii informaţiei colectate.

În al treilea rând, modelul respectiv permite de a întreprinde măsuri doar după

procesarea şi obţinerea informaţiei despre orice eveniment din perinatologie, ceea ce înseamnă

doar constatarea faptelor, cu prioritate, a faptelor şi evenimentelor legate de rezultatul sarcinii.

Modelul informaţional respectiv, bazat pe rapoarte pe suport de hârtie, nu permite desfăşurarea

măsurilor preventive, deoarece nu posedă o bază informaţională pentru organizarea acţiunilor

respective.

Un neajuns important al sistemului existent de înregistrare, transmitere şi procesare a

datelor este prezenţa simultană a câtorva fluxuri informaţionale paralele, care sunt, în fond, o

parte a întregului sistem de colectare a informaţiei din perinatologie, însă care apare, de fapt,

doar ca o reacţie nefavorabilă a rezultatului sarcinii. La asemenea fluxuri informaţionale se

atribuie analiza cazurilor decesului matern, a decesului perinatal, stabilirea anomaliilor fătului şi

unele stări de urgenţă pe parcursul sarcinii (hemoragie la naştere, ruptură de uter, eclampsie,

embolie obstetricală şi sepsis puerperal) [87].

Cu părere de rău, colectarea şi transmiterea informaţiei nu sunt automatizate. Aceasta

atrage după sine o sarcină suplimentară pentru personalul medical, mărind pierderile

neproductive ale timpului de lucru pentru pregătirea dărilor de seamă, mărind posibilitatea

greşelilor şi a impreciziei la extragerea datelor din documentele medicale primare, micşorând

operativitatea procesării datelor şi fiind un obstacol pentru realizarea unei analize eficiente a

informaţiei culese. În afară de aceasta, medicul de familie este obligat să utilizeze în practica

zilnică o multitudine de registre care, la fel, măresc pierderea neproductivă a timpului de lucru.

Page 94: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

94

Concluzii preliminare

1. Mecanismele de înregistrare, transmitere şi prelucrare a informaţiei în serviciul

perinatologic reprezintă un model de sistem informaţional insuficient de flexibil,

care se bazează pe utilizarea cu prioritate a purtătorilor de informaţie pe suport de

hârtie şi pe transmiterea informaţiei pe etape, ceea ce duce la reducerea

veridicităţii informaţiei finale.

2. Mecanismele de analiză şi evaluare a datelor în serviciul perinatologic nu sunt

suficient de adaptate pentru studierea interconexiuni dintre diferiţi indici de

sănătate reproductivă, fiind bazate pe informaţia din formularele medicale

derivate.

3. Nivelul de interconexiune a elementelor serviciului perinatologic, precum şi

relaţiile cu structurile superioare ale sistemului de sănătate publică nu este

dezvoltat suficient. Ca rezultat, nu există posibilitatea de analiză eficientă a

activităţii serviciului perinatologic în întregime, precum şi a elementelor izolate

ale acestuia (AMP, AMS, centre perinatale).

Page 95: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

95

5.2. Descrierea generală a sistemului informaţional perinatal

Sistemul informaţional perinatal (SIP) este proiectat pentru serviciul perinatologic

existent, pentru asigurarea schimbului de informaţie între instituţiile medico-sanitare privind

sănătatea reproductivă, pentru asigurarea informaţională a procesului curativ-diagnostic şi

managementul în perinatologie.

Scopul global al implementării sistemului informaţional al serviciului perinatologic este

crearea spaţiului informaţional unic pentru toate elementele serviciului perinatologic al

Moldovei, de la asistenţa medicală primară până la nivelul Ministerului Sănătăţii. Implementarea

sistemului informaţional în perinatologie va permite soluţionarea unui şir de probleme

importante cu caracter local, cum ar fi: standardizarea examinării şi supravegherii gravidelor,

asigurarea informaţională a activităţii medicului de familie la prestarea serviciilor medicale

gravidelor. De asemenea, este posibilă soluţionarea problemelor cu caracter managerial – analiza

complexă a activităţii întregului serviciu perinatologic.

SIP se bazează pe următoarele principii:

– Integrarea asistenţei perinatale în structura organizatorică actuală din RM;

– Interfaţa software-lui, care permite asigurarea utilizării standardelor de examinare şi

supraveghere a gravidelor la etapa asistenţei medicale primare;

– Interfaţa unică de utilizator pentru toate nivelele asistenţei medicale perinatale;

– Utilizarea diferitelor modele ale sistemului de suport decizional;

– Posibilitatea implementării sistemului pe etape.

Sistemul proiectat are scopul de a atinge următoarelor obiective:

– Crearea spaţiului informaţional unic în domeniul perinatologiei, care ar asigura

accesul la o informaţie specializată privind sănătatea reproductivă a populaţiei

(integrarea informaţiei privind perioada supravegherii prenatale şi a informaţiei

privind rezultatul sarcinii);

– Crearea unei baze tehnologice pentru efectuarea consultării pacienţilor şi a

specialiştilor la distanţă (tehnologiile telemedicale);

– Elaborarea instrumentului de monitorizare a indicilor dinamici pentru perinatologie

şi evaluarea calităţii asistenţei perinatale din partea Ministerului Sănătăţii şi a

centrelor medicale specializate la nivel republican;

– Crearea bazei de date pentru cercetările ştiinţifice privind sănătatea reproductivă a

femeilor;

Page 96: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

96

– Realizarea unui sistem flexibil de elaborare a rapoartelor statistice de bază şi a

rapoartelor operaţionale, în funcție de cerinţele utilizatorului;

– Crearea modelului de utilizare eficientă a tehnologiilor informaţionale şi de

telecomunicaţii pentru înregistrare, management şi cercetare, cu posibilitatea

răspândirii ulterioare a acestei experienţe în alte domenii ale medicinei (cardiologie,

endocrinologie).

Pe baza principiilor menţionate mai sus şi luând în considerare scopurile şi sarcinile,

modelul conceptual al sistemului informaţional pentru serviciul perinatal este următorul

(Fig. 5.2):

Fig. 5.2. Modelul propus al sistemului informaţional perinatal.

Conform modelului prezentat, se presupune crearea unor centre de colectare a informaţiei

– centre informaţionale, care se află în IMSP de nivelurile I, II şi III al serviciului perinatologic.

Fiecare centru de colectare a informaţiei este echipat cu un server şi cu echipament periferic

necesar pentru asigurarea funcţionării centrului respectiv. Toate centrele informaţionale sunt

legate între ele prin canale de telecomunicaţii.

Arhitectura respectivă va permite pe de o parte integrarea informaţiei din diferite baze de

date în limitele nivelului respectiv al serviciului perinatologic, pe de altă parte este posibilă

integrarea diferitor nivele unul cu altul. La fiecare nivel este posibilă înregistrarea informaţiei de

bază despre gravide cu risc perinatal minim, în conformitate cu cerinţele ghidurilor naţionale de

Page 97: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

97

perinatologie. În acelaşi timp la nivelele II şi III poate fi înregistrat un volum suplimentar de

informaţie despre gravide în funcţie de grupa de risc perinatal şi nivelul de competenţă a

instituţiei medicale respective.

Arhitectura respectivă permite introducerea datelor despre pacient atât în punctele care se

află în reţeaua locală a centrului perinatal, cât şi în orice punct la distanţă, care posedă acces la

Internet.

Asigurarea diferitelor scenarii de introducere a datelor (este actuală la etapele incipiente

de implementare a sistemului) va permite de a combina, efectiv, noile tehnologii informaţionale

şi documentele medicale tradiţionale pe suport de hârtie [109]. În calitate de opţiune

suplimentară, utilizată la etapele iniţiale de implementare a sistemului, este posibilitatea de

transmitere a datelor pe alţi purtători ai informaţiei (Formularul-113 „Carnet perinatal”) cu

introducerea ulterioară a acestor date în alte puncte de înregistrare a informaţiei (secţia

consultativă a centrelor perinatale, medici-consultanţi).

Concomitent, serverul fiecărui centru perinatal este considerat un depozit de date pentru:

– Reţeaua informaţională locală a centrului perinatal, unde se colectează informaţia

din centrul perinatal, formând baza de date a naşterilor;

– Secţia consultativă a centrului perinatal şi punctele pentru introducerea datelor din

instituţiile medico-sanitare de AMP şi AMS, formând baza de date privind

perioada antenatală.

În acest fel, baza SIP o alcătuiesc două subsisteme primordiale – subsistemul asistenţei

antenatale şi subsistemul rezultatelor naşterilor. Aceste două subsisteme sunt îmbinate cu

ajutorul modulului de suport decizional, care permite utilizarea informaţiei din ambele baze de

date pentru formarea evaluărilor de ansamblu, prin aceasta înfăptuind asigurarea informaţională

a procesului de luare a deciziilor privind analiza şi gestiunea atât a segmentelor separate, cât şi a

întregului serviciu perinatal din Moldova.

O caracteristică importantă a SIP este scalabilitatea, ceea ce înseamnă posibilitatea

implementării sistemului nu pe tot teritoriul Moldovei simultan, ci pe etape, în funcție de

finanţare şi pregătirea personalului. Aceasta este posibil, în acelaşi timp, şi datorită interfeței

unice a utilizatorilor pentru introducerea datelor.

Page 98: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

98

Fig. 5.3. Schema funcţională a sistemului informaţional perinatal.

SIP reprezintă un ansamblu de subsisteme sau module, unite funcţional şi logic pentru

crearea, în final, a unui spaţiu informaţional unic al sănătăţii reproductive a populaţiei (Fig. 5.3).

În baza rezultatelor obţinute la etapele precedente ale cercetării, modelul propus al SIA

pentru perinatologie trebuie să conţină următoare elemente:

1. Dosarul electronic al pacientului – elementul de bază al sistemului, ce include

modulele:

a. Modulul de autorizare şi autentificare a utilizatorului – asigură accesul diferenţiat

în sistem, delimitează drepturile de acces la informaţie, îndeplineşte înregistrarea

utilizatorilor în sistem etc.

b. Modulul introducerii datelor – asigură interacţiunea utilizatorului cu sistemul la

introducerea şi prezentarea informaţiei despre pacient, înregistrează toate

modificările introduse în dosarul electronic al pacientului. Modulul respectiv este

delimitat funcţional în două subsisteme:

i. Subsistemul asistenţei antenatale – înregistrarea informaţiei de tip

general şi medical în diferite instituţii medico-sanitare la etapa asistenţei

medicale primare;

ii. Subsistemul rezultatului naşterilor – înregistrarea informaţiei despre

rezultatul naşterilor, starea fătului la naştere în centrele perinatale

Page 99: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

99

(greutatea, înălţimea, evaluarea după APGAR, manipulaţiile obstetricale,

intervenţia chirurgicală în timpul naşterii etc.).

c. Modulul de generare a rapoartelor reprezintă un instrument de elaborare a dărilor

de seamă prin două scenarii posibile: raportarea standardă, conform cerinţelor

Departamentului de statistica medicală, şi raportarea operaţională, conform

cerinţelor şi interpelărilor utilizatorilor. Structura celui din urmă se formează

reieşind din cerinţele unui utilizator concret.

d. Modulul de suport decizional – este un ansamblu de soluţii tehnice interactive,

destinat pentru prestarea serviciilor de către personalul medical la luarea unei

decizii optime privind o situaţie clinică concretă. Acesta include diferite modele

de avertizări, preveniri, la fel şi un instrument de regenerare automată a planului

examinării în funcție de factorii de risc şi diagnoza finală. În afară de aceasta,

modulul uneşte cele două baze de date, integrând fluxurile de informaţii pentru

crearea unei platforme informaţionale la găsirea unei soluţii administrative la

nivel de sănătate publică.

2. Modulul de teleconsultaţii (tehnologii telemedicale) reprezintă un instrument care

permite formarea unui rezumat al dosarului electronic al pacientului, după şablon,

oferind întrebări consultantului şi, corespunzător, concluzia ulterioară a acestuia. În

acelaşi timp, blocul tipului grafic de reprezentare a informaţiei se transmite spre a fi

prezentat pe ecranul consultantului. La necesitate, se pot anexa datele metodelor

instrumentale de examinare, care vor permite formarea unui tablou complet al stării

pacientului. Utilizarea modulului respectiv va duce la mărirea eficienţei folosirii

resurselor centrelor perinatale, la lărgirea accesului la specialiştii centrelor perinatale

pentru pacienţii din zone rurale (prin programarea vizitelor), în unele situaţii, la

evitarea deplasărilor inutile ale pacienţilor în centrele regionale sau în capitală.

3. Modulul de asigurare a securităţii este integrat în toate modulele enumerate pentru

asigurarea autentificării utilizatorilor şi delimitarea drepturilor de acces la informaţie,

pentru păstrarea integrităţii datelor la introducerea şi procesarea lor, pentru realizarea

procedurilor îndreptate spre asigurarea tuturor tipurilor de securitate din sistem.

Este necesar de menţionat că problema securităţii şi protecţiei datelor în acest sistem cu

baza de date distribuită rămâne actuală. În acelaşi timp, separarea şi divizarea stocurilor de date

în diferite instituţii medico-sanitare permite realizarea mai eficientă a tuturor acţiunilor destinate

rezolvării problemelor de securitate în sistem.

Page 100: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

100

Structura datelor în SIP

Utilizarea eficientă a sistemului, într-o mare măsură, depinde de calitatea informaţiei

introduse în SIP. În acest fel, este obligatorie stabilirea volumului şi a structurii datelor de intrare

şi de ieşire. Trebuie luat în consideraţie aşa-numitul volum critic al datelor pentru perinatologie –

este volumul parametrilor necesari pentru înregistrare în SIP, care este considerat optim din

punct de vedere al cheltuielilor pentru înregistrarea informaţiei şi al eficienţei analizelor

ulterioare ale informaţiei înregistrate [58, 65, 70]. Este logică utilizarea, în calitate de etalon, a

Formularului-096 „Foaie de observaţie obstetricală” şi Formularului-111 „Fişa de evidenţă a

gravidei şi lăuzei”. Nivelul de formalizare a documentelor respective este suficient pentru

utilizarea în calitate de şablon a dosarului electronic al pacientului în SIP. În afară de aceasta,

interfaţa aplicaţiei soft pentru introducerea datelor, similară cu documentele obişnuite pentru

medici, este mult mai bine receptată de către personalul medical.

Date de intrare

Conform rezultatelor cercetării, nivelul de cunoaştere a computatorului de către

personalul medical rămâne a fi destul de jos şi pentru atingerea unui nivel optim este nevoie de

timp. Corespunzător, introducerea datelor cu utilizarea tastaturii va întâmpina anumite greutăţi la

etapele incipiente de implementare a sistemului. În legătură cu aceasta, este actuală utilizarea

diferitelor soluţii tehnologice, care permit minimizarea timpului de introducere a informaţiei:

clasificatoare (CIM-10, clasificatorul medicamentelor, clasificatorul adreselor poştale,

clasificatorul serviciilor medicale), şabloanele concluziilor (listele expandabile), importarea

datelor din alte sisteme (Sistemul informaţional automatizat „Asigurarea Medicală Obligatorie”),

posibilitatea creării clasificatoarelor personale.

Pentru asigurarea respectării standardelor de examinare a tratării pacienţilor, este necesar

de a utiliza funcţia câmpurilor obligatorii, şi anume: la introducerea informaţiei este imposibil de

a finisa lucrul aplicaţiei sau trecerea la etapa următoare fără a îndeplini câmpurile obligatorii. În

acest caz, sistemul controlează calitatea datelor introduse, altfel spus, la introducerea datelor care

nu corespund tipului sau parametrilor obişnuiţi pentru tipul respectiv, sistemul generează

avertismentele corespunzătoare. Aceasta va permite de a controla calitatea datelor introduse şi, în

acelaşi timp, de a anunţa personalul despre devierile de la indicii normei (elementul modulului de

suport decizional).

Informaţia despre pacient este formată din ansamblul blocurilor informaţionale. Datele

necesare pentru introducerea în sistem sunt divizate în următoarele grupelor (Anexa 3).

Page 101: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

101

Datele personale

Blocul respectiv de informaţii este predestinat pentru a înregistra datele personale (nume,

prenume, data naşterii, numărul de identificare a persoanei), adresa, studiile, profesia, statutul

social, condiţiile de viaţă, factorii şi deprinderile nocive etc.

Anamneza

Include informaţia despre bolile precedente, anamneza alergologică.

Anamneza obstetrică şi datele sănătăţii reproductive a mamei

Include informaţia despre sarcinile precedente, rezultatul lor şi sănătatea copiilor,

existenţa intervenţiilor chirurgicale. După o perioadă de timp această informaţia poate fi obţinută

direct din baza de date a SIP, astfel veridicitatea şi disponibilitatea informaţiei vor fi extrem de

înalte.

Informaţia din acest bloc va fi utilă pentru evaluarea factorilor de risc perinatal,

majoritatea lor fiind atribuiţi anamnezei obstetricale complicate. În plus, datele despre finalizarea

sarcinii precedente şi despre sănătatea copiilor de la naşterile precedente vor permite de a efectua

analiza complexă a interconexiuni dintre perioada antenatală şi sfârşitul sarcinii.

Evoluţia sarcinii

Reprezintă un ansamblu de câmpuri pentru înregistrarea informaţiei de bază despre

decurgerea sarcinii. O trăsătură importantă pentru blocul respectiv este structura agendei din

„Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei” pentru examinarea gravidei. Similitudinea interfeţei cu

exteriorul documentelor medicale obişnuite va fi mult mai apropiată pentru personalul medical şi

va permite asimilarea rapidă a documentelor medicale electronice.

Datele obiective

Conform structurii Formularului-111 „Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei”, se introduce

informaţia privind evoluţia sarcinii, care se constituie din parametrii de bază ai examinării

dinamice a gravidei – tensiunea arterială, înălţimea fundului uterului, circumferinţa

abdomenului, pulsul, adaosul la masa corpului, frecvenţa bătăilor cordului fătului. Sistemul

permite introducerea datelor după un şablon unic, de fiecare dată când pacienta frecventează

medicul, prin aceasta nelimitând numărul la cele 6 vizite existente în prezent (atât în „Fişa de

evidenţă a gravidei şi lăuzei”, cât şi în „Carnetul perinatal”).

Este necesar de a sublinia că SIP permite calcularea unor parametri (adaos patologic la

masa corpului, tensiunea arterială medie) analiza cărora este mult mai informativă în comparaţie

cu datele absolute, dar utilizarea lor în practică de zi cu zi nu este răspândită din cauza calculării

complicate. În rezultat se formează un dosar electronic al datelor despre starea gravidei, care

include toţi parametrii obiectivi necesari pentru evaluarea adecvată a stării gravidei în dinamică.

Page 102: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

102

Datele examinării de către specialiştii de profil vor fi înregistrate în forma unor concluzii

suplimentare, iar în dosarul medical electronic se înregistrează doar diagnosticul şi

recomandările specialistului. În perspectivă, pentru specialiştii de profil este posibilă crearea

unui modul suplimentar de introducere a datelor.

Testele de laborator şi investigaţiile instrumentale

Acestea includ ansamblul câmpurilor pentru înregistrarea informaţiei despre recomandări,

conform programului de examinare şi rezultatelor obţinute prin examinările instrumentale.

Pentru investigaţiile de laborator este nevoie de a introduce rezultatele parametrilor biochimici.

Aceasta va permite evaluarea, în dinamică, a asemenea indici ca hemoglobina sau titrul

anticorpilor la diferite forme ale infecţiilor urogenitale. Pentru investigaţii instrumentale ca

ultrasonografia, electrocardiografia, ecocardiografia mai potrivită este înregistrarea concluziilor

medicale. Iniţial, introducerea datelor poate fi realizată prin intermediul personalului medical –

asistentele medicale din sectorul primar [85]. În perspectivă, la modernizarea utilajului de

diagnostic în republică va fi posibilă înregistrarea semnalelor digitale (a imaginilor) sau a

referinţei la sursele care conţin aceste date.

Diagnoza

Pentru introducerea diagnozei, se utilizează un clasificator încorporat de tip CIM-10, ceea

ce permite utilizarea terminologiei standarde, convenabile pentru analiza ulterioară a datelor. În

acest caz este posibilă aplicarea diferitelor criterii pentru căutarea diagnosticului respectiv,

inclusiv crearea unei liste personale a celor mai frecvente diagnoze.

Tratamentul

Sistemul prevede utilizarea clasificatorului de stat al medicamentelor autorizate, ceea ce

simplifică prescrierea preparatelor farmaceutice. În afară de acest fapt, este necesar de a aplica o

imagine grafică a procesului de prescriere a preparatelor, ceea ce va permite, în perspectivă,

utilizarea acestor date pentru analiza eficacităţii medicamentelor administrate, în fiecare caz

concret.

Reprezentarea grafică a informaţiei

Momentul important în realizarea funcţiei sistemului este utilizarea reprezentării grafice

dinamice a indicilor obiectivi (tensiunea arterială, înălţimea fundului uterului, pulsul, adaosul la

masa corpului, frecvenţa bătăilor cordului fătului), testele de laborator (hemoglobina, titrul

anticorpilor etc.), preparatele farmacologice prescrise. Acest mod de reprezentare a informaţiei

este mult mai atractiv şi permite de a urmări nu doar dinamica dezvoltării unui sau altui indice, ci

şi de a evalua eficienţa terapiei prescrise, de a urmări dinamica acţiunii unor sau altor preparate

farmaceutice.

Page 103: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

103

În calitate de bază pentru imaginea grafică a dinamicii decurgerii sarcinii va fi utilizată

gravidograma, care în prezent se foloseşte în documentele medicale, însă, cum a demonstrat

studiul nostru, calitatea completării ei rămâne a fi joasă. SIP prevede completarea automată a

diagramelor gravidogramei, în măsura introducerii informaţiei de bază în câmpurile pentru

examinarea de rutină a pacientului. Acest fapt exclude introducerea suplimentară sau repetată a

datelor şi diminuează posibilitatea erorilor în timpul completării documentaţiei medicale. În plus,

în mod automat se calculează parametrii derivaţi (adaos la masa corpului, tensiune arterială

medie).

În acelaşi timp, tabelele pentru prezentarea grafică a informaţiei sunt amplasate pe

ecranul utilizatorului concomitent cu interfaţa obişnuită, cum ar fi introducerea datelor despre

starea pacientului, ceea ce este mult mai informativ şi eficient pentru evaluarea complexă a

informaţiei generale şi celei clinice.

Datele de ieşire

Informaţia de ieşire reprezintă rezultatul procesării şi prezentării informaţiei din bazele de

date ale SIP. Importanţa informaţiei de ieşire şi reprezentarea ei corectă pot fi demonstrate în

felul următor: informaţia suplimentară din anamneză (datele demografice, cazurile de

îmbolnăvire, factorii mediului şi ai alimentaţiei) şi evenimentele precedente (sarcina, naşterea şi

sănătatea nou-născuţilor în sarcinile anterioare) permit îndeplinirea analizei în detalii a factorilor

de risc care influenţează rezultatul sarcinii (sănătatea mamei şi a nou-născutului).

Informaţia de ieşire este un mijloc de prezentare a informaţiei despre pacient, din baza de

date pentru lucrul cu dosarul electronic al pacientului în regimul timpului real, modificarea

datelor şi analiza lor curentă. Din acest punct de vedere, sistemul are posibilitatea, prin diferite

moduri, de a reprezenta datele în funcție de cerinţele utilizatorilor (interfaţa standardă a

dosarului electronic al pacientului, lista gravidelor planificate pentru a fi examinate într-o zi

anumită, lista pacienţilor de pe un sector teritorial anumit sau dintr-o regiune, lista pacienţilor cu

atribute concrete etc.). Totodată, informaţia de ieşire este un ansamblu de rapoarte generate de

sistem pentru analiza ulterioară. Toate formele de prezentare a evaluării sunt divizate în

următoarele categorii:

– Rapoarte standarde, generate de sistem în regim automat, repartizate în regim on-

line sau imprimate pe suport de hârtie. Această grupă a dărilor de seamă se

raportează la categoria formularelor statisticii medicale ale MS (rapoartele statistice

Formularele 12, 13, 32, 32a, 32

b). Structura şi lista rapoartelor pot fi stabilite în

procesul de elaborare şi implementare a sistemului.

Page 104: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

104

– Rapoarte flexibile (operaţionale), generate după cerinţele utilizatorilor – dările de

seamă on-line, configurarea cărora se stabileşte de către un utilizator concret.

Categoria respectivă a rapoartelor permite de a utiliza diferite criterii de

selecţionare a informaţiei (atribute) – diagnoza, instituţia medicală, rezultatul

sarcinii, complicaţiile sarcinii etc. În afară de aceasta, utilizatorul poate combina

atributele selectate după dorinţa sa, ceea ce măreşte considerabil flexibilitatea

modulului de generare a rapoartelor (exemple de interpelări în Anexa 4).

Punctul comun pentru cele două categorii de evaluări este funcţia de selectare a modului

de reprezentare a informaţiei – tabelară, grafică (câteva tipuri de diagrame după cerinţă) sau

cartografică.

În baza informaţiei din ambele baze de date, SIP, în mod automat, generează următoarele

registre:

– Registrul gravidelor

– Registrul personalului medical

– Registrul instituţiilor medicale

– Registrul rezultatelor naşterilor

– Registrul naşterilor cu malformaţii la făt.

Registrele suplimentare şi structura lor pot fi delimitate în procesul de elaborare şi

implementare a sistemului în funcție de cerinţele şi legislaţia în vigoare.

Clasificatorii

La realizarea funcţiilor SIP are loc o interacţiune strânsă cu Registrul de stat al

populaţiei (utilizarea IDNP – numărul de identificare a persoanei – pacienţi şi personal medical)

şi Registrul de stat al unităţilor de drept (utilizarea IDNO – numărul de identificare a unităţii

de drept – instituţii medico-sanitare).

SIP include următoarele clasificatoare de bază:

– CIM-10.

– Clasificatorul naţional al medicamentelor.

– Clasificatorul serviciilor medicale.

Elaborarea şi utilizarea altor clasificatoare depinde de cerinţele concrete la etapa de

elaborare şi implementare a sistemului.

Modulul de suport decizional

Modulul respectiv este un atribut necesar al sistemului minim din punct de vedere al

accesului complex şi al analizei informaţiei din ambele baze de date, pentru asigurarea

procesului de luare a deciziei administrative, la nivel de republică. Existenţa modulului respectiv

Page 105: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

105

va permite evaluarea situaţiei şi luarea deciziei corecte, nu doar pe baza dărilor de seamă, dar şi

la analiza situaţiei curente din întregul serviciu perinatologic sau din regiunile ei separate.

Sistemele de suport decizional cuprind bazele de cunoştinţe medicale şi datele despre

pacient prin intermediul mecanismelor de inferenţă, pentru a genera concluzii în cazuri specifice.

Modulul de suport decizional reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice interactive,

predestinate pentru prestarea ajutorului personalului medical în găsirea soluţiei optime privind o

situaţie clinică concretă [2, 21, 23, 32].

Modulul de suport decizional reprezintă un complex de funcţii, realizate în

interconexiune cu alte module ale sistemului. Acest modul asigură următoarele aspecte

funcţionale:

– atribuirea nivelului de risc perinatal în baza analizei complexe a datelor generale şi

medicale despre gravidă şi a datelor privind evoluţia sarcinii;

– repartizarea dosarului electronic al pacientei în bazele de date ale centrelor

perinatale de un anumit nivel, în funcţie de grupa de risc perinatal şi adresă;

– generarea în mod automat a recomandărilor privind planul de evidenţă a gravidelor,

în funcţie de grupa de risc perinatal;

– generarea avertizării privind rezultatele testelor de laborator în regim de introducere

a datelor;

– integrarea informaţiei din două subsisteme ale SIP, asigurând suportul

informaţional pentru procesul de luare a deciziilor.

Mecanismul de utilizare a modulului de suport decizional în cazul formării planului

optim de supraveghere a gravidelor a fost descris în subcapitolul 3.1. „Determinarea factorilor de

risc perinatal pe parcursul sarcinii”.

Utilizarea modulului de suport decizional are un scop final global – de a ajuta şi asista

personalul medical în organizarea procesului de supraveghere perinatală cât mai reuşit. Un

exemplu de algoritm pentru diagnosticarea formelor de gestoză tardivă (nefropatia gravidelor)

este prezentat în figura 5.4.

Page 106: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

106

Fig. 5.4. Algoritmul pentru diagnosticarea formelor de gestoză tardivă.

Conform acestei scheme, prin modulul de suport decizional medicii vor primi mesajul

respectiv, dacă pe parcursul examenului medical de rutină apare unul sau mai multe simptome

specificate. Evident că decizia finală medicul o ia pe baza informaţiei complexe şi experienţei

personale. Totodată, utilizarea modulului de suport decizional va permite analiza deplină a

informaţiei disponibile despre pacient. Ca rezultat, concluzia şi decizia medicului vor fi mult mai

argumentate şi bazate pe dovezi, dar nu intuitive.

În sistemul proiectat, acest modul va servi pentru determinarea grupei de risc perinatal şi,

consecutiv, pentru organizarea raţională a procesului de examinare a pacientului. În afară de

aceasta, modulul respectiv va permite de a realiza managementul aspectelor complexe în

activitatea clinică, ceea ce asigură îndreptări la examinări şi investigaţii de laborator,

managementul trimiterilor la specialişti şi monitoringul îndeplinirii prescripţiilor personalului

medical. Astfel, sistemul de suport decizional se referă la clasa sistemelor administrative [32]. Ea

include următoarele componente funcţionale:

– Determinarea grupei de risc perinatal în baza informaţiei complexe despre pacient

şi evoluţia sarcinii în dinamică;

– Formarea planului optim de examinare şi evidenţa gravidei conform grupei de risc

perinatal;

– Redivizarea automată a dosarului electronic al pacientei la nivelele respective de

asistenţă medicală perinatală, în funcţie de grupa de risc perinatal;

Page 107: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

107

– Suport pentru prescrierea preparatelor farmaceutice conform diagnozei,

protocoalelor şi ghidurilor de asistenţă perinatală;

– Suport privind evaluarea parametrilor obiectivi şi a rezultatelor examinărilor de

laborator şi modificarea lor în dinamică;

– Suport în procesul de luare a deciziilor după analiza complexă a informaţiei din

ambele baze de date ale SIP, pentru luarea deciziei administrative, la nivel de

republică.

Pentru evaluarea elementelor esenţiale ale SIP proiectat în cadrul cercetării a fost efectuat

un studiu calitativ cu participarea specialiştilor de nivel managerial din diferite instituţii şi

organizaţii, care au experienţă şi tangenţă cu sistemele informaţionale din domeniul medicinei

sau activează în perinatologie. Lista experţilor participanţi la procesul de evaluare a elementelor

esenţiale ale SIP şi chestionarul utilizat sunt prezentate în Anexa 5.

Studiul calitativ cu privire la elementele esenţiale ale SIP a fost realizat de autor în

perioada 30 aprilie – 15 iunie 2009 şi a inclus realizarea interviurilor cu persoanele-cheie din

sistemul de sănătate şi cel de tehnologii informaţionale, precum şi analiza rezultatelor obţinute.

Au fost selectate şi intervievate 15 persoane relevante (experţi), care ocupau funcţii-cheie în

dirijarea sectorului sănătăţii din Republica Moldova. Alegerea acestor persoane a fost efectuată

în funcţie de responsabilităţile funcţionale atribuite prin postul ocupat şi experienţa în domeniul

tehnologiilor informaţionale medicale. Scopul studiului calitativ a constat în evaluarea gradului

de percepere a elementelor esenţiale ale SIP din partea persoanelor-cheie din conducerea

sistemului de sănătate.

În cadrul interviurilor spre discuţie au fost propuse următoarele elemente-cheie ale

sistemului informaţional perinatal:

utilizarea dosarului electronic al pacientului cu baza de date distribuită;

integrarea nivelelor serviciului perinatologic utilizând SIP;

integrarea cu ajutorul SIP a informaţiei privind naşterea cu informaţia referitor la

supravegherea gravidelor şi copiilor;

utilizarea sistemelor-expert;

posibilitatea efectuării consultaţiilor la distanţă;

aplicarea rapoartelor flexibile (operaţionale);

utilizarea serviciilor on-line (programarea vizitelor, acces la informaţia privind

programul de examinare, rezultatele investigaţiilor);

formarea spaţiului informaţional perinatal ca rezultat al funcţionării SIP.

Page 108: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

108

Rezultatele studiului calitativ sunt prezentate în tabelul 5.1.

Dosarul electronic al pacientului. Diapazonul perceperii a variat în limita calificativelor

„funcţional, dar neadecvat” (20%) şi „cel mai adecvat” (80%). În opinia intervievaţilor, dosarul

electronic al pacientului este un element-cheie în întregul Sistem Informaţional Medical Integrat

(SIMI), fiind un obiect de evidenţă de bază pentru integrarea în alte sisteme informaţionale.

Aceste persoane-cheie au desemnat necesitatea efectuării următoarelor activităţi pentru

asigurarea eficacităţii implementării şi funcţionării SIP:

– Este necesară asigurarea accesului la introducerea datelor numai pentru personalul

medical.

– Este util de prevăzut modulul pentru planificare şi prognozare.

– Centralizarea bazei de date cu interfaţa WEB pentru acces la date poate fi mai

funcţională.

– Asigurarea veridicităţii şi calităţii informaţiei la etapele de înregistrare, prelucrare,

transmitere şi utilizare trebuie reglementată prin instrumente manageriale.

Integrarea nivelelor serviciului perinatologic utilizând SIP. Diapazonul perceperii a

variat în limita calificativelor „funcţional, dar neadecvat” (20%) şi „cel mai adecvat” (80%). Este

important de menţionat că din persoanele-cheie intervievate aprecierea cea mai înaltă a fost dată

de către manageri, care au experienţa utilizării sistemelor informaţionale medicale. Concomitent,

au fost menţionate următoarele momente importante:

– Constituirea reţelei unice.

– Este necesară integrarea cu SIMI.

Integrarea informaţiei privind naşterea cu informaţia referitoare la supravegherea

gravidelor şi copiilor. Diapazonul perceperii a variat între calificativele „neadecvat” (6,7%),

„adecvat” (40%) şi „cel mai adecvat” (53,3%). Acest fapt relevă importanţa integrării diferitelor

componente ale serviciului perinatologic pentru asigurarea calităţii asistenţei medicale în

domeniul perinatologiei. Persoanele intervievate au subliniat următoarele momente:

– Integrarea informaţiei este punctul forte pentru SIP.

– Este necesară includerea informaţiei despre grupa de risc în stare negravidă.

– E important ca fiecare adresare a pacientei să fie înregistrată.

Utilizarea sistemelor-expert. Diapazonul perceperii a variat în limita calificativelor

„nefuncţional” (6,7%), „neadecvat” (6,7%) „funcţional, dar neadecvat” (6,7%), „adecvat”

(26,7%) şi „cel mai adecvat” (53,2%). Este important de menţionat posibilitatea utilizării

diferitelor sisteme de suport decizional, la care se referă şi sistemele-expert. Persoanele

intervievate au subliniat următoarele momente:

Page 109: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

109

– Sistemele-expert reprezintă aplicaţiile-ţinta pentru sistemele medicale, care trebuie

se fie dezvoltate.

– Sistemele-expert, concomitent cu tehnologiile telemedicale, pot ajuta la formarea

planului de supraveghere a pacientului.

Aplicarea rapoartelor flexibile (operaţionale). Diapazonul perceperii a variat în limita

calificativelor „funcţional, dar neadecvat” (6,7%), „adecvat” (26,7%) şi „cel mai adecvat”

(66,6%). Persoanele intervievate au subliniat următoarele momente:

– Din punctul de vedere al TIC, este necesar de utilizat instrumente flexibile în

crearea rapoartelor statistice şi dărilor de seamă.

– Unificarea rapoartelor statistice după un standard unic pe ţară este un pas important

pentru aplicarea rapoartelor operaţionale.

– Este necesar de aplicat cerinţele OMS faţa de indicatorii de sănătate reproductivă.

Totodată, a fost menţionat faptul că diversitatea rapoartelor statistice, schimbarea

cerinţelor fața de raport îngreunează evaluarea informaţiei.

Utilizarea consultaţiilor la distanţă. Diapazonul perceperii a variat în limita

calificativelor „neadecvat” (6,7%), „funcţional, dar neadecvat” (6,7%), „adecvat” (26,7%) şi „cel

mai adecvat” (60%). Persoanele intervievate au subliniat următoarele momente:

– Concomitent cu consultaţia este necesar de prevăzut şi posibilitatea instruirii la

distanţă.

– Este necesară elaborarea regulamentului privind consultaţiile la distanţă.

– Sunt indispensabile înregistrarea şi documentarea consultaţiilor la distanţă.

Utilizarea serviciilor on-line. Diapazonul perceperii a variat în limita calificativelor

„funcţional, dar neadecvat” (13,3%), „adecvat” (26,7%) şi „cel mai adecvat” (60%). Aici a fost

menţionat faptul că accesul on-line necesită un nivel înalt de securitate privind accesul la

informaţia generală despre pacient. Pe parcursul studiului calitativ, majoritatea persoanelor-cheie

intervievate au menţionat că serviciile on-line facilitează activitatea personalului medical şi

măresc disponibilitatea pentru pacienţi a informaţiei privind activitatea instituţiei medico-

sanitare.

Formarea spaţiului informaţional perinatal. Diapazonul perceperii a variat în limita

calificativelor „funcţional dar neadecvat” (6,7%), „adecvat” (20%) şi „cel mai adecvat” (73,3%).

– Este necesară îmbinarea indicilor cu evaluarea şi cercetarea.

– Trebuie prevăzut un software specializat pentru cercetări ştiinţifice.

În general, experţii intervievaţi au exprimat opinii similare şi un grad pozitiv de percepere

a elementelor esenţiale ale SIP.

Page 110: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

110

Tabelul 5.1. Rezultatele evaluării de către experţi a elementelor esenţiale ale sistemului informaţional perinatal

Nr. Elementele esenţiale ale sistemului

informaţional perinatal

Scorul

evaluării

(m±σ)

Rezultatele

evaluării Comentariile Recomandările

1.

Rolul dosarului electronic al

pacientului şi bazei de date

distribuite în evaluarea

informaţiei medicale

disponibile despre sănătatea

pacientului.

8,69±1,26 Cel mai

adecvat

Dosarul electronic al pacientului este un

element-cheie în SIMI, servind ca obiect de

evidenţă de bază pentru integrarea în alte

sisteme informaţionale.

Dosarul electronic al pacientului va fi util

când vor fi efectuate dosare electronice

pentru întreaga populaţie.

Baza de date distribuită nu reprezintă o

soluţie optimă în condiţiile RM.

Baza de date distribuită necesită sporirea

cheltuielilor pentru asigurarea tehnică şi

administrarea ulterioară a sistemului.

Este necesară asigurarea accesului la

introducerea datelor numai pentru

personalul medical.

Este util de prevăzut modulul pentru

planificare şi prognozare.

Centralizarea bazei de date cu interfaţa

WEB pentru acces la date poate fi mai

funcţională.

Asigurarea veridicităţii şi calităţii

informaţiei la etapele de înregistrare,

prelucrare, transmitere şi utilizare trebuie

reglementată prin instrumente

manageriale.

2. Posibilitatea integrării

nivelurilor serviciului

perinatologic prin SIP.

8,9±1,56 Cel mai

adecvat

SIP va îmbunătăţi integrarea şi cooperarea

nivelelor sistemului perinatologic.

Cu condiţia că iniţial va fi construită o reţea

compatibilă între instituţiile medicale.

Constituirea reţelei unice.

Este necesar de prevăzut integrarea cu

sistemul informaţional medical integrat.

3.

Rolul integrării informaţiei

privind naşterea cu informaţia

referitor la supravegherea

gravidelor şi copiilor pentru

îmbunătăţirea calităţii

serviciilor medicale la nivelul

de AMP şi AMS.

8,87±1,56 Cel mai

adecvat

Integrarea informaţiei este punctul forte

pentru SIP.

Este necesară includerea informaţiei despre

grupa de risc în stare negravidă.

E important ca fiecare adresare a pacientului

să fie înregistrată.

Participarea tuturor medicilor la funcţionarea

sistemului.

Este necesar de prevăzut accesul diferenţiat

pentru diferite categorii de personal al

instituţiei medico-sanitare.

Page 111: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

111

Nr. Elementele esenţiale ale sistemului

informaţional perinatal

Scorul

evaluării

(m±σ)

Rezultatele

evaluării Comentariile Recomandările

4.

Importanţa utilizării sistemelor-

expert pentru îmbunătăţirea

supravegherii pacientelor la

etapele îngrijirii antenatale şi

postnatale.

7,49±2,73 Adecvat

Elaborarea şi aplicarea protocoalelor clinice

de supraveghere unificate.

Sistemele-expert reprezintă aplicaţiile-ţintă

pentru sistemele medicale care trebuie se fie

dezvoltate.

Sistemele-expert, concomitent cu

tehnologiile telemedicale, pot ajuta la

formarea planului de supraveghere a

pacientului.

Unificarea protocoalelor clinice electronice.

Nu are tangenţă cu tema şi nu este necesară

utilizarea sistemelor-expert.

5.

Posibilitatea utilizării

rapoartelor statistice flexibile

(operaţionale) în scopul

evaluării indicatorilor de

sănătate reproductivă la diferite

nivele ale serviciului

perinatologic.

8,77±1,49 Cel mai

adecvat

Din punctul de vedere al TIC, este necesar

de utilizat instrumente flexibile în crearea

rapoartelor statistice şi dărilor de seamă.

Diversitatea rapoartelor statistice,

schimbarea cerinţelor faţa de raport

îngreunează evaluarea.

Unificarea rapoartelor statistice după un

standard unic pe ţară este un pas important

pentru aplicarea rapoartelor operaţionale.

Este necesar de aplicat cerinţele OMS faţă de

indicatorii de sănătate reproductivă.

6.

Perspectiva utilizării

consultaţiilor la distanţă pentru

ameliorarea accesului

populaţiei la serviciile

medicale.

8,16±1,68 Cel mai

adecvat

Consultaţia la distanţă este un instrument

nou, care trebuie implementat pe larg în

diverse servicii medicale, inclusiv în cel

perinatologic.

Consultaţiile la distanţă în Moldova în

domeniului AMP nu sunt reale din cauza

insuficienţei de cadre (medici de familie)

Concomitent cu consultaţia este necesar de

prevăzut şi posibilitatea instruirii la distanţă.

Este necesară elaborarea regulamentului

privind consultaţiile la distanţă.

Sunt indispensabile înregistrarea şi

documentarea consultaţiilor la distanţă.

7.

Posibilitatea utilizării serviciilor

on-line (acces la informaţia

privind planul de supraveghere,

programarea vizitelor).

8,43±1,46 Cel mai

adecvat

Accesul on-line facilitează activitatea

personalului medical.

Accesul on-line necesită un nivel înalt de

securitate privind accesul la informaţia

generală despre pacient.

Page 112: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

112

Nr. Elementele esenţiale ale sistemului

informaţional perinatal

Scorul

evaluării

(m±σ)

Rezultatele

evaluării Comentariile Recomandările

8.

Rolul spaţiului informaţional

integrat privind sănătatea

reproductivă (stocul de date

specializate) pentru dezvoltarea

serviciului perinatologic în

condiţii de dominarea a

medicinei de familie.

9,0±1,38 Cel mai

adecvat

Este necesară îmbinarea indicilor cu

evaluarea şi cercetarea.

Trebuie prevăzut un software pentru

cercetări ştiinţifice.

Page 113: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

113

5.3. Metodologia implementării Sistemului Informaţional Perinatal

Implementarea oricăror inovaţii solicită o analiză detaliată a eficienţei economice şi a

rentabilităţii utilizării acestora. În ceea ce priveşte sistemele informaţionale, este clar faptul că

implementarea tehnologiilor informaţionale duce la mărirea iniţială a cheltuielilor întreprinderii

în legătură cu procurarea echipamentului, elaborarea, modernizarea şi asistarea software-ului

specializat, remunerarea muncii personalului tehnic, cheltuielile privind conectarea şi

exploatarea canalelor de telecomunicaţie [79, 106, 107]. Elaborarea şi implementarea SIP va

solicita cheltuieli financiare considerabile, care, într-un mod raţional, vor fi distribuite între toţi

participanţii şi utilizatorii sistemului. Astfel, fiecare dintre aceştia va fi cointeresat în obţinerea

cât mai urgentă a rezultatului final cu un efect maxim.

Proiectul respectiv include 4 componente de bază:

1. Elaborarea software-ului specializat, predestinat pentru soluţionarea problemelor

la nivel de stat. Reiese că sarcina financiară de bază privind elaborarea trebuie să o

suporte statul. Soluţionarea centralizată a problemei respective va permite de a crea

un produs de program unificat, modernizarea şi deservirea căruia, în final, va fi mai

puţin costisitoare. În afară de aceasta, interfaţa unică şi algoritmul lucrului va

permite evitarea problemelor legate de compatibilitatea sistemelor informaţionale.

2. Un element important al deservirii sistemului informaţional este administrarea şi

deservirea utilizatorilor. În acest scop, este oportun de a crea o secţie în cadrul

Ministerului Sănătăţii care se va ocupa nu doar de sistemul informaţional respectiv,

ci şi de alte sisteme informaţionale din cadrul ocrotirii sănătăţii. Finanţarea

subdiviziunii respective se va face din contul taxelor lunare oferite instituţiilor

medico-sanitare, mărimea cărora este mult mai mică decât salariul unui specialist

din domeniul tehnologiilor informaţionale. În acelaşi timp, mărimea taxelor poate fi

diferenţiată, în funcție de statutul instituţiei medicale.

3. Computerele şi echipamentul periferic sunt considerate un instrument pentru

soluţionarea unui spectru larg de sarcini contemporane de oficiu şi, concomitent, se

utilizează pentru lucrul cu sistemul informaţional perinatal. Este evident faptul că

achiziţionarea acestui utilaj trebuie să devină o prerogativă a IMSP.

4. Conectarea la canalele de telecomunicaţie şi achitarea internet-traficului trebuie să

se realizeze din contul fondurilor IMSP analogic achiziţionării tehnicii de calcul,

deoarece acest articol de cheltuieli este orientat nu doar spre lucrul cu sistemul

informaţional perinatal.

Page 114: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

114

Obligaţiile financiare fiind divizate între toţi participanţii şi utilizatorii SIP, se poate

obţine o corelaţie mai bună în raportul preţ-eficienţă privind elaborarea, implementarea şi

exploatarea SIP.

Implementarea complexă a tuturor componentelor SIP în instituţiile medico-sanitare de

AMP, AMS şi structurile centrelor perinatale de toate nivelele incluse în prestarea asistenţei

medicale gravidelor la etapa îngrijirii antenatale, la naştere şi în perioada postnatală precoce va

implica următoarele modificări calitative şi cantitative:

1. Crearea spaţiului informaţional unic al serviciului perinatologic din Republica

Moldova, începând cu perioada examinării prenatale şi până la naşterea în centrele

perinatale de toate nivelele. Concomitent, acces diferenţiat la serviciile sistemului şi

resursele informaţionale vor avea nu doar nemijlocit participanţii, ci şi organele

administraţiei publice, Ministerul Sănătăţii şi organizaţiile nonguvernamentale

interesate. În funcție de structura şi volumul bazei de date, informaţia colectată va

permite de a analiza un spectru larg de date, prin aceasta semnalând diferite tipuri

de relaţii cauză-efect.

2. În baza spaţiului informaţional unic şi a mecanismelor unificate de prezentare a

datelor este posibilă crearea unui mecanism eficient de consultare la distanţă

(telemedicina). Momentul important al consultărilor telemedicale este utilizarea

dosarului electronic standard al pacientului ca platformă de bază, care permite

formarea unui bloc informativ de date privind starea sănătăţii pacientului şi care

include întrebări formulate corect pentru consultant.

3. Sistemul informaţional respectiv va standardiza metodologia de evaluare a

factorilor de risc în timp de sarcină, divizarea pe grupe de risc perinatal şi, ca

urmare, va duce la unificarea metodologiei de examinare a gravidelor, apropiind-o

de cerinţele „Ghidurilor naţionale de perinatologie”.

4. Registrele electronice de diferit tip (Registrul copii cu anomalii de dezvoltare,

Registrul femei cu anamneza obstetricală complicată), care pot fi create pe baza

informaţiei din bazele de date ale sistemului informaţional, sunt fundamentul pentru

concretizarea activităţii personalului medical în domeniul sănătăţii reproductive a

populaţiei la etapa la care femeia doar planifică graviditatea viitoare.

5. Includerea în practica de rutină a analizei diferitelor forme de complicaţii ale

sarcinii, care în prezent nu se iau în consideraţie de către statistica medicală

oficială, va permite schimbarea calitativă a investigaţiilor statistice în domeniul

perinatologiei.

Page 115: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

115

6. Diminuarea numărului de formulare medicale care duc la dublarea informaţiei

privind pacienta si evoluţia sarcinii.

7. Utilizarea diferitelor modele de sisteme de suport decizional (anunţ, avertisment,

opinii relevante), care ridică calitatea organizării procesului curativ-diagnostic.

Este necesar de a reţine şi aşa-numitele beneficii indirecte, care sunt legate de reducerea

lucrului personalului medical cu documentele corespunzătoare: excluderea dublării datelor

introduse, excluderea pierderii de timp a personalului pentru întocmirea dărilor de seamă şi

rapoartelor statistice etc.

Deosebit de important în implementarea sistemelor informaţionale de acest tip este faptul

că, în condiţiile dezvoltării medicinei de familie, apare necesitatea şi posibilitatea perfecţionării

şi dezvoltării domeniilor specializate din sistemul medical, inclusiv prin utilizarea potenţialului

medicilor de familie.

După cum este stipulat în „Ghidul naţional de perinatologie”, sistemul de supraveghere a

sănătăţii publice este un sistem central de colectare continuă a datelor descriptive, care identifică

caracteristicele persoanei, locul şi durata privind desfăşurarea unui fenomen medical special care

este supravegheat, de analiză şi interpretare a problemelor vitale ale sănătăţii publice.

Personalul clinic, administratorii de nivel instituţional, raional, regional, factorii de

decizie la nivel ministerial deseori nu utilizează informaţiile ce provin din statisticile de rutină,

studii sau cercetări ştiinţifice raportate în urma unor vizite pe teren. Având la dispoziţie datele

respective, ei ar putea, într-un mod mai eficient, deservi pacienţi, elabora politici de sănătate şi

stabili priorităţi, aloca resurse limitate, monitoriza şi evalua programe de sănătate [87]. Sistemul

Informaţional Perinatal reprezintă un instrument pentru realizarea acestor obiective în domeniul

perinatologiei.

Page 116: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

116

ÎNCHEIERE

Ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului ocupă unul dintre locurile de frunte în sistemul de

sănătate publică a oricărui stat. Nivelul dezvoltării serviciilor medicale acordate mamei şi

copilului determină nivelul dezvoltării economice a statului şi al sănătăţii populaţiei în particular.

În Republica Moldova, în ultimele decenii au fost încercări de implementare a noilor forme şi

metode de organizare a asistenţei medicale a mamei şi copilului cu caracter medical şi

administrativ. Deseori, însă, aceste schimbări purtau un caracter extensiv şi se efectuau din

contul măririi sarcinii şi volumului de lucru la diferite etape de acordare a acestui fel de asistenţă

medicală.

Pe parcursul ultimilor 10 ani, în Republica Moldova au fost aprobate şi implementate

două programe naţionale în domeniul sănătăţii mamei şi copilului: Programul Naţional

„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002) şi

„Programul de promovare a serviciilor perinatale de calitate” (2003-2007). Reducerea

morbidităţii şi mortalităţii la nivel naţional sunt reflectate în aceste Programe Naţionale ca

scopuri de bază. Aceste două programe sunt bazate pe anumite principii fundamentale ale

asistenţei perinatale, dintre care în aceasta cercetare sunt reflectate următoarele:

– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie regionalizată;

– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie multidisciplinară;

– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie integrată.

După reforma sistemului de sănătate publică din ultimii ani, în Republica Moldova a fost

creată structura medicinei de familie, ca un element central al AMP. Majoritatea funcţiilor din

asistenţa medicală specializată au trecut în competenţa medicului de familie, inclusiv îngrijirea

antenatală şi supravegherea postnatală a gravidelor şi nou-născuţilor. În acelaşi timp, au fost

suprimate subdiviziunile asistenţei pediatrice la nivelul AMP, a fost redus numărul

obstetricienilor-ginecologi. Reţeaua de consultaţii pentru femei existente anterior a fost lichidată

şi majoritatea funcţiilor de planificare a familiei, de supraveghere a femeilor cu patologie

obstetricală şi extragenitală şi de îngrijire antenatală au trecut sub controlul medicilor de familie.

Serviciul de asistenţă medicală acordată mamei şi copilului s-a transformat în serviciu

perinatologic.

În ultimii ani în medicină a sporit semnificativ numărul metodelor noi de diagnosticare şi

tratament. Volumul informaţiei privind starea sănătăţii pacienţilor, care necesită prelucrarea

medicului, a sporit esenţial. Zilnic, în orice clinică se soluţionează un şir de probleme

importante, legate de introducerea, procesarea şi păstrarea informaţiei medicale, de dirijarea

Page 117: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

117

practică a fluxului informativ, de planificarea pe termen scurt sau lung, de analiza statistică şi cea

financiară. Pentru rezolvarea eficientă a acestor probleme este necesar de a utiliza sisteme

informaţionale medicale, care permit procesarea informaţiei pe parcursul întregii căi parcurse de

către pacient: înregistrarea – diagnoza – tratamentul – reabilitarea – supravegherea.

Studiind sursele ştiinţifice publicate, am stabilit că majoritatea cercetărilor şi lucrărilor

prezintă o viziune unilaterală asupra informatizării serviciului perinatologic, abordând doar unele

probleme separate din domeniul perinatologiei.

Cercetarea de faţă s-a efectuat cu scopul determinării cerinţelor şi posibilităţilor privind

utilizarea tehnologiilor informaţionale în sistemul de asistenţă medicală perinatală cu elaborarea

unui modelul de sistem informaţional perinatal pentru optimizarea activităţii serviciului

perinatologic din Republica Moldova.

Atingerea scopului studiului a fost efectuată prin realizarea următoarelor obiective:

studierea principiilor şi structurii sistemului de asistenţă medicală în domeniul perinatologiei;

determinarea necesităţii de utilizare de către serviciul perinatologic existent a tehnologiilor

informaţionale prin evaluarea activităţii subdiviziunilor instituţiilor medicale; identificarea

direcţiilor principale, automatizarea cărora va permite de a optimiza activitatea instituţiilor

medicale din domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului; elaborarea unui model de sistem

informaţional perinatal şi mecanismul implementării sistemului respectiv în structura serviciului

perinatologic din Republica Moldova.

Pentru analiză au fost utilizaţi indicii care pot fi evaluaţi cantitativ şi valoarea sau

existenţa cărora este confirmată de documentele respective: instrucţiunile sau ghidurile

acceptate în perinatologie. Totodată, a fost efectuată evaluarea nivelului de pregătire a

personalului medical în domeniul perinatologiei, a asigurării cu calculatoare a instituţiilor

medico-sanitare din AMP şi a deprinderilor de utilizare a tehnologiilor informaţionale de către

medicii de familie şi obstetricienii-ginecologi, precum şi a nivelului utilizării acestor tehnologii

în activitatea profesională cotidiană.

La prima etapă, determinarea necesităţii utilizării tehnologiilor informaţionale în IMSP a

fost efectuată prin evaluarea activităţii IMSP pe baza informaţiei din documentaţia medicală.

Etapa respectivă a cercetării a avut ca scop determinarea necesităţilor privind utilizarea

tehnologiilor informaţionale în serviciul perinatologic. Determinarea necesităţii de utilizare a

tehnologiilor informaţionale în IMSP a fost efectuată prin evaluarea activităţii IMSP pe baza

informaţiei din documentaţia medicală. Această metodologie a fost aleasă luând în consideraţie

faptul că cercetările eficacităţii utilizării tehnologiilor informaţionale se bazează pe unii

indicatori din activitatea IMS, cum este rata consultărilor, vizitele la medic etc.

Page 118: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

118

Determinarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii constituie una dintre măsurile

principale, care determină tactica de dirijare a sarcinii începând cu momentul luării pacientei la

evidenţă. Conform recomandărilor ghidurilor pentru specialişti privind prestarea asistenţei

medicale perinatale, care actualmente reglementează activitatea instituţiilor de AMP în acest

domeniu, determinarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii se efectuează la momentul

luării la evidenţă şi la termenul sarcinii de după 30 de săptămâni. În funcție de prezenţa factorilor

de risc, se evidenţiază gravide cu risc minim de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi

naşterii, gravide cu risc moderat şi cele cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor în timpul

sarcinii şi naşterii.

Studiul nostru a demonstrat că la momentul luării pacientei la evidenţă, în medie 43,3%

(CI: 38,8%-48,0%) din gravide se referă la grupa cu risc minim, 24,1% (CI: 20,4%-28,3%) din

femeile însărcinate se referă la grupa cu risc moderat de apariţie a complicaţiilor, 1,1% din

gravide (CI: 0,4%-2,6%) aparţin grupei cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor. În 31,5% (CI:

27,3%-35,9%) cazuri în timpul luării pacientei la evidenţă factorii de risc perinatal la nu se

determină.

Analiza datelor obţinute arată că, în termenul de sarcină după 30 de săptămâni, în medie

pe republică, grupa cu sarcină cu risc minim constituie 33,0% (CI: 28,7%-37,5%), 28,7% gravide

(CI: 24,6%-33,1%) ţin de grupa cu risc perinatal moderat, 1,9% gravide (CI: 0,9%-3,8%) – au

risc perinatal sporit. În 36,4% cazuri (CI: 32,1%-41,0%), în termenul de 30 de săptămâni de

sarcină, grupa de risc nu se determină.

În acest fel, analiza complexă a datelor din studiu relevă că în instituţiile medicale

cercetate determinarea şi evaluarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii nu sunt

îndeplinite în volum complet, precum se recomandă în ghidul privind organizarea asistenţei

medicale perinatale în instituţiile medico-sanitare publice din Republica Moldova. În cercetare

este prezentată lipsa abordării unice a evaluării factorilor de risc perinatal pe parcursul sarcinii,

care duce ulterior la organizarea neraţională a asistenţei medicale acordate gravidelor în IMSP

din AMP.

Unul dintre indicii care ilustrează activitatea IMSP de asistenţă medicală primară este

numărul de vizite la medic. Conform recomandărilor ghidurilor care reglementează activitatea

acestor instituţii, gravida trebuie să efectueze 6 viziteze pe parcursul sarcinii, cu condiţia unei

sarcini cu risc minim. Două din cele şase trebuie să fie vizite la obstetricianul-ginecolog.

Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii, pe republică, a

constituit 6,16. În acest caz nu se remarcă diferenţă statistic veridică între numărul vizitelor

gravidelor cu sarcină cu risc minim şi celor cu risc perinatal (sarcina cu risc minim – 5,89,

Page 119: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

119

sarcina cu risc perinatal moderat sau sporit – 6,36). În majoritatea instituţiilor cercetate lipseşte

legătura dintre frecvenţa vizitelor la medicul de familie şi grupa de risc perinatal: din punctul de

vedere al medicului de familie, nu există diferenţe între tactica de evidenţă a gravidelor cu

sarcină cu risc minim şi sarcină cu complicaţii.

Analiza datelor obţinute arată că un factor negativ pentru determinarea planului de

conduită a sarcinii este neidentificarea grupei de risc perinatal, care constituie 1/3 din cazurile

cercetate. În general, numărul mediu de vizite la medicul de familie constituie 6,16 vizite pe

parcursul sarcinii, cu divergenţe nesemnificative în funcţie de grupa de risc sau risc perinatal

nedeterminat. În IMSP raionale numărul vizitelor la medicul de familie ale gravidelor din grupa

cu risc matern nedeterminat este mai mare (р≤0,01): grupa cu risc minim– 4,97 vizite, grupa cu

risc nedeterminat – 5,98 vizite. În IMSP municipale se remarcă un număr relativ scăzut al

vizitelor la medicul de familie (р≤0,01) ale gravidelor cu risc matern nedeterminat (media – 6,97

vizite, cu risc nedeterminat – 5,19 vizite). Acest fapt demonstrează că neidentificarea factorilor

de risc perinatal pe parcursul sarcinii este un factor critic pentru stabilirea tacticii adecvate de

conduită a gravidei.

Cercetările efectuate arată că, în medie pe studiu, frecvenţa vizitării medicului

obstetrician-ginecolog constituie 5,24 vizite în timpul sarcinii, cu divergenţe statistic veridice în

zonele municipii/raioane. Totodată, datele pe republică arată că frecvenţa vizitării medicului

obstetrician-ginecolog pe parcursul sarcinii este mai mare în cazul sarcinii cu risc minim (5,79

vizite în timpul sarcinii) şi mai mică la gravidele din alte categorii (4,82 vizite în timpul sarcinii).

Comparaţia rezultatelor cercetării cu estimarea apartenenţei regionale a instituţiei

medicale arată că frecvenţa adresărilor gravidelor la medicul obstetrician-ginecolog este mai

mică în instituţiile medicale raionale şi mai sporită în instituţiile din municipii (р≤0,001). În

acelaşi timp, în instituţiile medicale raionale se păstrează tendinţa generală de micşorare a

numărului de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în grupa cu sarcină însoţită de complicaţii

(р≤0,01) în comparaţie cu grupa cu sarcină cu risc minim (sarcină cu risc minim – 5,57 vizite,

alte categorii – 4,33 vizite).

Potrivit rezultatelor cercetării, pentru instituţiile medicale municipale nu a fost stabilită

diferenţă privind frecvenţa vizitării medicului obstetrician-ginecolog de către gravidele cu diferit

risc perinatal (numărul mediu al vizitelor – 6,12, sarcină cu risc minim – 6,12 vizite, alte

categorii – 6,12 vizite). Reieşind din datele obţinute, observăm că pentru instituţiile medicale

raionale este caracteristică micşorarea numărului de vizite la obstetricianul-ginecolog la mărirea

riscului perinatal în timpul sarcinii; în acelaşi timp, în instituţiile medicale municipale nu se

remarcă modificări esenţiale ale indicelui respectiv în relaţie cu grupa de risc perinatal.

Page 120: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

120

Analiza numărului mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii în

regiunile rurale arată că în instituţiile medicale din diferite raioane există diferite tactici de

conduită a sarcinii. Este considerat un paradox faptul că frecvenţa vizitării medicului

obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii este mai joasă printre pacientele din alte categorii, decât

printre pacientele cu sarcină cu risc minim. Datele medii ale cercetării arată că frecvenţa vizitelor

la obstetricianul-ginecolog, în timpul sarcinii, este mai mic în cazul sarcinii cu risc perinatal

nedeterminat (4,18 vizite) şi există divergenţe neînsemnate între sarcina fără risc şi cea cu risc

(5,79/5,61 vizite în timpul sarcinii).

Comparaţia datelor statistice privind numărul mediu al vizitelor la medicul de familie şi

medicul obstetrician-ginecolog arată că, în general pe republică, frecvenţa vizitării medicului de

familie (6,16 vizite în timpul unei sarcini) este mai înaltă, decât frecvenţa vizitării medicului

obstetrician-ginecolog (5,24 vizite în timpul unei sarcini). O asemenea tendinţă se păstrează atât

în instituţiile medicale de nivel rural, cât şi de nivel urban. Cu toate acestea, printre instituţiile

municipale frecvenţa vizitării medicului obstetrician-ginecolog este puţin mai înaltă ca vizitarea

medicului de familie. În ceea ce priveşte instituţiile medicale rurale, o situaţie analogică se

remarcă în unele raioane deservite de centre perinatale de nivelul I, unde frecvenţa vizitării

medicului obstetrician-ginecolog este mult mai înaltă ca frecvenţa vizitării medicului de familie.

Analiza complexă a datelor statistice privind numărul mediu al vizitelor la medic arată că

în medie pe republică indicele respectiv depăşeşte semnificativ nivelul recomandat. În acest fel,

în unele cazuri lipseşte corelaţia dintre numărul vizitelor în timpul sarcinilor cu risc minim şi al

celor legate de complicaţii.

Punctele de reper ale unui sistem de îngrijire prenatală sunt centrele perinatale de diferite

niveluri care, în funcţie de statutul lor, deţin posibilităţi şi resurse necesare de acordare a unui

volum anumit de asistenţă medicală. Pentru evaluarea serviciilor medicale prestate gravidelor la

etapa îngrijirii antenatele în cadrul centrelor perinatale, am analizat indicele frecvenţei

spitalizării pacientelor în timpul sarcinii şi frecvenţa consultaţiilor în secţiile consultative ale

centrelor perinatale de nivelurile II şi III.

Conform rezultatelor obţinute, frecvenţa medie a spitalizării în timpul sarcinii constituie

30,0% cazuri (CI: 25,9%-34,4%), pentru instituţiile medicale raionale – 33,0% (CI: 27,8%-

38,6%), pentru instituţiile medicale municipale – 23,9% cazuri (CI: 17,4%-31,4%).

Analiza indicilor din instituţiile medicale din diferite zone arată că în majoritatea

instituţiilor municipale frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii fiziologice este evident mai

joasă (р≤0,001) decât frecvenţa spitalizării pacientelor cu factori de risc perinatal în timpul

sarcinii. În instituţiile medicale raionale, atât în general, cât şi în instituţiile cercetate (raioanele

Page 121: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

121

Călăraşi şi Orhei), frecvenţa spitalizării grupei cu risc de dezvoltare a patologiei în timpul

sarcinii este mai joasă decât a pacientelor din categoria cu sarcină fiziologică.

Neajunsurile din asistenţa medicală primară acordată gravidelor se pot urmări la analiza

frecvenţei spitalizării în timpul sarcinii în grupele de risc perinatal diferit, cu evaluarea factorilor

de risc în perioada de după 30 de săptămâni de sarcină. Conform datelor cercetării, frecvenţa

spitalizării pacientelor din grupa cu sarcină cu risc minim este mult mai joasă în instituţiile

medicale municipale. Frecvenţa spitalizării acestor paciente în instituţiile medicale raionale

constituie 41,7% (CI: 32.3%-51.5%), în cele municipale – 11,1% (CI: 3.7%-24.1%). Totuşi,

pentru instituţiile medicale raionale este specific numărul mare de spitalizări în cazul sarcinii cu

risc minim, comparativ cu gravidele cu risc moderat sau sporit: frecvenţa spitalizărilor în grupa

cu sarcină cu risc perinatal moderat sau sporit constituie 28,4% (CI: 22.2%-35.1%) faţa de

41,7% în grupa cu sarcină cu risc minim. Pentru instituţiile medicale municipale acest indice în

grupa cu sarcină cu risc perinatal moderat sau sporit constituie 29,1% (CI: 20.8%-38.5%) şi

14,1% pentru sarcina cu risc minim.

Cercetarea a demonstrat că, din punct de vedere al utilizării resurselor secţiilor de

patologie a gravidităţii din centrele perinatale, neidentificarea factorilor de risc reprezintă o

problemă majoră. Analizând situaţia am depistat faptul că în instituţiile medicale raionale

frecvenţa de spitalizare a gravidelor din grupa cu risc minim constituie 41,7%, cu risc perinatal

moderat sau sporit – 38,0%, iar la grupa cu risc nedeterminat acest indice este mai redus şi

constituie 20,2% (CI − 13,1%-28,9%). Totodată, frecvenţa de spitalizare a pacientelor gravide

aflate la evidenţa instituţiilor medicale municipale este mai joasă versus cea medie şi mult mai

joasă (р ≤ 0,01) decât în instituţiile medicale raionale, având o tendinţă contrară: frecvenţa de

spitalizare a gravidelor cu sarcină cu risc minim constituie 11,1%, iar la gravidele cu risc

perinatal nedeterminat acest indice este mai înalt şi constituie 23,3% (CI − 13,6%-36,0%).

Analiza indicilor din instituţiile medicale din diferite regiuni arată că în majoritatea

instituţiile medicale municipale frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu risc minim este

evident mai joasă, decât frecvenţa spitalizării pacientelor care se referă la grupa cu risc perinatal

moderat sau sporit în timpul sarcinii. Diferenţele în frecvenţa spitalizării, în timpul sarcinii,

dintre instituţiile medicale raionale şi urbane sunt statistic veridice şi ne permit să presupunem că

în zona rurală spitalizarea gravidelor este o metodă des utilizată, în cazul lipsei posibilităţii de

efectuare a consultării, examinării şi investigaţiei depline în condiţii de ambulatoriu.

În cadrul cercetării au fost colectate date, analiza cărora ne permite să evaluăm frecvenţa

şi structura consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale de nivelurile II şi III. În

medie, frecvenţa acestor consultaţii constituie 44,2% (IMSP raionale – 46,3%, IMSP municipale

Page 122: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

122

– 40,0%). Analiza numărului de consultaţii în secţiile consultative ale centrelor perinatale,

nivelurile II şi III, arată că frecvenţa de consultaţii ale pacientelor din grupele cu risc perinatal

minim este mai joasă vizavi de frecvenţa de consultaţii ale pacientelor din grupele cu risc

perinatal moderat sau sporit: media – 44,2% (CI: 39,6%-48,8%); cu risc minim – 17,6% (CI:

12,0%-24,6%); cu risc moderat sau sporit – 81,7% (CI: 74,3%-87,7%) din numărul total al

cazurilor cercetate. Frecvenţa de consultaţii ale pacientelor cu risc perinatal nedeterminat

constituie 36,7% (CI: 29,4%-44,4%). Analiza numărului de consultaţii în secţiile consultative ale

centrelor perinatale în funcţie de zona raioane/municipii demonstrează că tendinţa asemănătoare

se păstrează şi în instituţiile medico-sanitare raionale şi municipale.

Analiza complexă a datelor despre consultaţiile gravidelor în secţiile consultative ale

centrelor perinatale nivelurile II şi III arată că depărtarea geografică de la aceste centre constituie

un factor important, care influenţează indicii frecvenţei consultaţiilor. În majoritatea instituţiilor

medicale de asistenţă medicală primară, deservite de centrele perinatale de nivelul I, frecvenţa

consultărilor în centrele perinatale de nivelele II şi III este considerabil mai joasă decât în

instituţiile medicale din republică ce se află în regiunea deservirii centrelor perinatale de nivelele

II şi III. În afară de aceasta, atrage atenţie faptul că, în unele regiuni, în cazul nivelului jos al

consultărilor în centrele perinatale, toate consultaţiile sunt efectuate de centrul perinatal de

nivelul III, ceea ce atestă o rea interacţiune cu centrul regional perinatal de nivelul II.

Datele despre examinarea gravidelor pe parcursul sarcinii arată că plenitudinea

examinării, într-un procent considerabil de cazuri, reprezintă o problemă pentru nivelul primar al

asistenţei medicale din RM. Conform rezultatelor obţinute, circa 1/3 din gravide nu au fost

consultate pe deplin de către specialiştii de profil, după cum este stipulat în programul de

examinare a gravidelor. Procentul în diferite regiuni nu diferă în mod substanţial de datele medii

pe studiu (media – 34,9%, IMSP raionale – 37,9%, IMSP municipale – 29,0%).

În acest mod, la etapa iniţială a cercetărilor noi am depistat asemenea aspecte ale

activităţii IMS ca: nedeterminarea factorilor riscului perinatal, majorarea numărului vizitelor la

IMS comparativ cu recomandările ghidurilor corespunzătoare, frecvenţa înaltă a spitalizărilor

preponderent în localităţile rurale, factorul distanţei, ce reduce accesibilitatea asistenţei medicale

pentru gravide. Utilizarea cartelei medicale electronice a pacientului, sistemelor de suport

decizional şi consultaţiilor la distanţă sunt acele mecanisme care vor conduce la sporirea

considerabilă a calităţii supravegherii gravidelor. Pe de o parte, documentele medicale

electronice vor asigura parcurgerea tuturor etapelor de examinare, deoarece tehnologia este

elaborată în aşa fel încât finisarea introducerii datelor privind starea pacientului va fi imposibilă,

dacă nu vor fi completate toate câmpurile obligatorii, prevăzute de programul corespunzător.

Page 123: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

123

În a doua etapă a cercetării, a fost efectuată o analiză privind pregătirea personalului

medical în domeniul perinatologiei, posedării deprinderilor de lucru la calculator şi asigurării

locurilor de lucru ale medicilor cu computere. Pregătirea personalului medical determină

acordarea unei asistenţe medicale calitative. Reieşind din datele cercetării, 26,8% din intervievaţi

(CI: 22,2%-32,0%) au răspuns negativ la întrebarea privind specializarea în domeniul

perinatologiei şi planificării familiei. Dintre ei, lucrătorii medicali din sectorul rural au alcătuit

22,5% (CI: 17,2%-28,6%), iar lucrătorii medicali din sectorul urban – 35,8% (CI: 26,8%-45,7%).

Datele cercetării arată că 58,5% din intervievaţi consideră că în cazurile lipsei factorilor

de risc perinatal,consultaţia la obstetricianul-ginecolog se efectuează de 2 ori pe parcursul

sarcinii, aşa precum recomandă ghidurile şi instrucţiunile de activitate a medicilor de familie în

acordarea asistenţei medicale antenatale. În 35,7% cazuri intervievaţii consideră că consultaţia

medicului obstetrician-ginecolog este necesară la fiecare adresare a gravidei la medicul de

familie.

Conform datelor obţinute, în medie doar 50,4% din medicii intervievaţi susţin că calitatea

serviciilor medicale prestate gravidelor s-a îmbunătăţit odată cu implementarea medicinei de

familie (58,1% – IMSP raionale, 33,6% – IMSP municipale). Totodată, comparând datele în

funcţie de specialitate – medic de familie sau obstetrician-ginecolog – am constatat că acest

indice constituie 53,7% pentru primii şi doar 16,1% pentru cel din urmă. De asemenea, în medie,

doar 43,2% din intervievaţi susţin că calitatea serviciilor medicale, prestate diferitelor categorii

de pacienţi cu patologie obstetricală şi extragenitală în anamneză, s-a îmbunătăţit odată cu

implementarea medicinei de familie (48,0% – IMSP raionale, 32,7% – IMSP municipale).

Analiza comparativă a indicilor obţinuţi arată că până în prezent nu există un algoritm de

supraveghere a sarcinii în funcţie de factor de risc perinatal, care ar fi utilizat pe larg în toate

instituţiile medico-sanitare din AMP. Totodată, reieşind din datele studiului, putem concluziona

că povara conduitei gravidelor, până în prezent, preponderent se află pe seama medicilor

obstetricieni-ginecologi din sectorul primar.

Pe parcursul cercetării, a fost calculată rata medicilor care posedă deprinderi de lucru la

calculator în practica cotidiană. Plus la aceasta, am determinat nivelul deprinderilor

intervievaţilor, calculul fiind efectuat ţinând cont de faptul în ce volum respondenţii sunt capabili

să utilizeze pachetul standard al aplicaţiilor de oficiu (de exemplu, Microsoft Office).

În medie doar 36,2% din personalul medical posedă, mai mult sau mai puţin, deprinderi

de lucru la computer. De menţionat că în IMSP raionale acest indicator este mult mai mic decât

în cele municipale (IMSP raionale – 32,5%, IMSP municipale – 44,2%). După cum

demonstrează datele, o bună parte din respondenţi (mai mult de 2/3 ) posedă deprinderi practice

Page 124: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

124

de lucru la computer, în unul sau două aplicaţii de oficiu (de obicei, procesare de text Word şi

utilizarea Internetului), ceea ce nu este suficient pentru utilizarea eficientă a tehnologiilor

informaţionale în practica cotidiană. Totodată, printre medicii din IMSP amenajate cu tehnică de

calcul, acest procent este mult mai mare decât printre personalul medical din alte IMSP.

Modernizarea şi optimizarea activităţii serviciului perinatologic sunt, inerent, legate de

îmbunătăţirea activităţii centrelor perinatale şi a instituţiilor medico-sanitare din AMP şi AMS. O

interacţiune eficientă a acestor elemente de bază ale serviciului perinatologic este o condiţie

indispensabilă pentru atingerea efectului maxim în urma reformelor din domeniul perinatologiei.

Unul dintre mecanismele care asigură interacţiunea tuturor elementelor serviciului perinatologic

este utilizarea tehnologiilor informaţionale.

În cadrul cercetării de faţă a fost abordată problema evaluării calităţii de transmitere a

informaţiei între diferite structuri şi niveluri ale serviciului perinatologic din RM. Punctul de

lansare a devenit rata de transmitere a informaţiei din instituţiile de asistenţă medicală primară în

centrele perinatale şi viceversa. A fost determinată frecvenţa unor tipuri de complicaţii, evaluate

de statistica medicală oficială (operaţia cezariană, naşterile premature, gestoza la naşteri). Indicii

obţinuţi au fost comparaţi cu indicii analogici din rapoartele statistice ale MS pentru anul 2006.

Analiza a demonstrat că toate datele obţinute în cercetare sunt considerabil mai joase decât

datele statisticii medicale oficiale pentru aceeaşi perioadă calendaristică.

Astfel, se poate concluziona că nivelul de transmitere a informaţiei din centrele

perinatale în instituţiile de asistenţă medicală primară, în unele regiuni ale Republicii Moldova,

nu este adecvat şi nu corespunde cerinţelor determinate în ghidurile naţionale de perinatologie.

La fel, calitatea informaţiei transmise este considerabil mai joasă, în comparaţie cu calitatea

informaţiei care este transmisă ulterior, sub forma dărilor de seamă, în departamentul de

statistică medicală.

Însumând datele etapelor anterioare ale cercetării, au fost stabilite problemele-cheie,

soluţionarea cărora – cu utilizarea tehnologiilor informaţionale – va ridica la un nivel mai înalt

volumul şi calitatea informaţiei medicale utilizate în perinatologie şi va majora calitatea

asistenţei medicale perinatale: standardizarea supravegherii gravidelor, asigurarea veridicităţii

informaţiei, reducerea nivelului de dublare a informaţiei, asigurarea accesului la servicii

medicale performante pentru gravide.

Sistemul informaţional perinatal este proiectat pentru serviciul perinatologic existent,

pentru asigurarea schimbului de informaţie dintre instituţiile medico-sanitare privind sănătatea

reproductivă, pentru asigurarea informaţională a procesului curativ-diagnostic şi managementul

în domeniul perinatologiei.

Page 125: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

125

Scopul global al implementării sistemului informaţional al serviciului perinatologic este

crearea spaţiului informaţional unic pentru toate elementele sistemului perinatal din Republica

Moldova, de la asistenţa medicală primară până la Ministerul Sănătăţii. Implementarea

sistemului informaţional în perinatologie va permite soluţionarea unui şir de probleme

importante cu caracter local, şi anume: standardizarea examinării şi supravegherii gravidelor,

asigurarea informaţională a activităţii medicului de familie la prestarea asistenţei medicale

gravidelor. De asemenea, este posibilă soluţionarea problemelor la nivel naţional – analiza

complexă şi multifactorială a activităţii întregului serviciu medical perinatal.

Modelul propus al sistemului informaţional perinatal reprezintă o bază de date distribuită

privind perioada perinatală, bazată pe reţeaua bazelor de date locale unificată a centrelor

perinatale de toate nivelele. Utilizarea unui software unic va permite implementarea pe etape a

sistemului şi realizarea principiului de compatibilitate a sistemelor informaţionale. Astfel, va

apărea posibilitatea de a colecta şi a analiza datele privind perioada perinatală atât la nivelul

instituţiei medico-sanitare separate, cât şi la nivelul întregii republici. Aceasta va conduce la un

schimb complet de informaţii medicale cu scopul analizării statistice a datelor despre sănătatea

reproductivă a populaţiei, al consultării la distanţă, al creşterii calificării personalului medical. În

final, va spori calitatea asistenţei medicale în domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului.

Deosebit de important în implementarea sistemelor informaţionale de acest tip este faptul

că, în condiţiile dezvoltării medicinei de familie, apare necesitatea şi posibilitatea perfecţionării

şi dezvoltării domeniilor specializate din sistemul medical, inclusiv prin utilizarea potenţialului

medicilor de familie.

Sistemul de supraveghere a sănătăţii publice este un sistem central de colectare continuă a

datelor descriptive, care identifică caracteristicile persoanei, locul şi durata privind desfăşurarea

unui fenomen medical special care este supravegheat, de analiză şi interpretare a problemelor

vitale ale sănătăţii publice. Personalul clinic, administratorii de nivel instituţional, raional,

regional, factorii de decizie la nivel ministerial deseori nu utilizează informaţiile ce provin din

statisticile de rutină, studii sau cercetări ştiinţifice raportate în urma unor vizite pe teren. Având

la dispoziţie datele respective, ei ar putea, într-un mod mai eficient, deservi pacienţii, elabora

politici de sănătate şi stabili priorităţi, aloca adecvat resursele limitate, monitoriza şi evalua

programe de sănătate. Sistemul Informaţional Perinatal reprezintă un instrument pentru

realizarea acestor obiective în domeniul perinatologiei.

Page 126: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

126

CONCLUZII

Însumând datele obţinute, putem face următoarele concluziile privind unele aspecte

clinice şi administrative de organizare a asistenţei medicale perinatale la etapa asistenţei

medicale primare şi metodele de optimizare prin implementarea tehnologiilor informaţionale în

instituţiile medico-sanitare care prestează servicii medicale în domeniul perinatologiei în

Republica Moldova:

1. Majoritatea cercetărilor şi lucrărilor studiate prezintă o viziune unilaterală asupra

informatizării serviciului perinatologic, abordând doar unele probleme din domeniul

perinatologiei.

2. Principiul de regionalizare a serviciului perinatologic nu poate fi realizat pe deplin,

deoarece determinarea factorilor de risc, care este una dintre componentele principale

de organizare a asistenţei medicale antenatale pentru gravide, nu se îndeplineşte în

volum complet, precum recomandă ghidul pentru specialişti în domeniul respectiv.

În 31,5% cazuri (CI: 27,3%-35,9%), în timpul luării pacientei la evidenţă şi în 36,4%

cazuri (CI: 32,1%-41,0%) la termenul de 30 de săptămâni de sarcină, factorii de risc

perinatal la gravide nu se determină.

3. Utilizarea dosarului electronic al pacientului, ca component de bază al sistemului

informaţional perinatal, va asigura evaluarea factorilor de risc la gravide şi va

optimiza numărul de vizite în IMSP, care depăşeşte actualmente numărul de vizite

recomandate de „Ghidurile naţionale de perinatologie” (6,16 vizite la medicul de

familie, 5,24 vizite la medicul obstetrician-ginecolog pe parcursul sarcinii).

4. Utilizarea sistemelor-expert va permite elaborarea unui plan rațional de monitorizare

şi supraveghere a gravidelor la etapa îngrijirii antenatale cu utilizarea ulterioară

optimă a resurselor centrelor perinatale.

5. Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor practice de lucru la computer al lucrătorilor

medicali din IMSP de AMP din republică constituie doar 36,2%. Totodată,

asigurarea posturilor de lucru ale personalului medical cu calculatoare este un

mecanism care duce la perfecţionarea acestor deprinderi. De aceea, trebuie bine

instituit sistemul de instruire a medicilor în domeniul tehnologiilor informaţionale.

6. Elaborarea şi implementarea sistemului informaţional perinatal vor crea baza centrală

de date privind starea sănătăţii reproductive a populaţiei în perioada perinatală, cu

plasarea în cadrul centrului perinatal de nivelul III, conform modelului

organizatorico-administrativ existent al serviciului perinatologic.

Page 127: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

127

RECOMANDĂRI PRACTICE

Implementarea rezultatelor obţinute pe parcursul prelucrării şi analizării datelor primare

este recomandată în următoarele domenii principale:

1. Este necesară elaborarea pentru personalul medical al IMSP a procedurilor clare de

gestionare a gravidelor şi a criteriilor pentru determinarea grupelor de risc, ceea ce va

permite efectuarea mai raţională şi eficientă a investigaţiei, tratamentului şi

supravegherii. Aceste proceduri şi criterii ulterior pot fi acceptate ca bază pentru

elaborarea modulelor SIP.

2. Se recomandă de a elabora indicatorii eficacităţii pentru serviciul perinatal, bazaţi nu

numai pe constatarea rezultatelor finale, ci şi pe caracteristicile cantitative şi

calitative ale monitorizării dinamice a pacienţilor în diferite perioade de

supraveghere perinatală şi neonatală. Este utilă elaborarea indicilor de evaluare a

sănătăţii reproductive a populaţiei, având în vedere recomandările OMS, pentru

crearea ulterioară a noilor forme de rapoarte statistice în perinatologie.

3. Se recomandă elaborarea unui mecanism eficient de direcţionat spre optimizarea şi

intensificarea interacţiunii diferitelor niveluri ale sistemului perinatal, bazat pe

utilizarea TIC în schimbul informaţional medical.

4. Includerea în programul de pregătire şi perfecţionare a personalului medical a

cursurilor specializate de informatică medicală, orientate spre instruirea în domeniul

utilizării TIC în practica medicală, fiind un mecanism de sporire a deprinderilor de

lucru la calculator şi a nivelului de percepere a tehnologiilor informaţionale de către

personalul medical.

5. Este necesar de a utiliza tehnologii educaţionale moderne şi performante, bazate pe

tehnologii informaţionale, pentru instruirea medicilor de familie în domeniul

perinatologiei, ceea ce ar duce la economisirea timpului şi resurselor în procesul de

instruire continuă.

6. La nivelul Ministerului Sănătăţii şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină

este necesară elaborarea mecanismelor de stimulare a conducătorilor IMSP care

implementează TIC în practica clinică şi de management.

7. Implementarea SIP este recomandabilă printr-un proiect-pilot de realizare a reţelei

informaţionale între centrele perinatale de nivelurile II şi III, ceea ce va permite

optimizarea funcţionării sistemului respectiv la etapa primară şi în conformitate cu

necesităţile reale, existente la momentul implementării în RM.

Page 128: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

128

8. La nivel naţional, e necesară elaborarea strategiei implementării IT medicale

integrate atât în sistemul sănătăţii din RM, cât şi în diferite domenii medicale

specializate, în condiţiile dominării medicinei de familie ca suport de bază al AMP.

Page 129: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

129

BIBLIOGRAFIE

1. "МедЭкоПортал" – Объединенный электронный ресурс [online]. www.health.gov.ua

(citat 23.01.2009).

2. Apkon M. et al. A Randomized Outpatient Trial of a Decision-Support Information

Technology Tool. În: Archives of Internal Medicine. 2005, vol.165, no. 20, p. 2388-2394.

3. Ash J. S., Bates D. W. Factors and Forces Affecting EHR System Adoption: Report of a

2004 ACMI Discussion. În: Journal of the American Medical Informatics Association. 2005,

vol.12, no.1, p.8-12.

4. Atun R. et al. Moldova: Health system review. Health Systems in Transition [online]. World

Health Organization on behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies,

2008. http://www.euro.who.int/Document/E91756.pdf (citat 23.01.2009)

5. Baron R. J. et al. Electronic Health Records: Just around the Corner? Or over the Cliff? În: 2

August Annals of Internal Medicine. 2005, vol.143, no.3, p.222-226.

6. Bernad E.S. et al. Electronic management of the data in human assisted reproduction. În:

Timisoara Medical Journal. 2002, vol. 52, no.3-4, p.14-19.

7. Blobel B. Advanced and secure architectural EHR approaches. În: International Journal of

Medical Informatics. 2006, vol.75, no.3, p.185-190.

8. Blobel B. G. Advanced EHR Architectures – Promises or Reality. În: Methods of

Information in Medicine. 2006, 45(1), p.95-101.

9. Blunier M. et al. Information computer technologies for distant medical collaboration in the

Ukraine Swiss Perinatal Health Project. În: Український журнал телемедицини та

медичної телематики. 2006, том 4, №1, cтр.21-29.

10. Boyd P. A. et al. Information in practice: Congenital anomaly surveillance in England –

ascertainment deficiencies in the national system. În: British Medical Journal. 2005, vol.330,

no.7481, p.27-29.

11. Car J., Sheikin A. Email consultations in health care: 1-scope and effectiveness. În: British

Medical Journal. 2004, vol.329, no.7463, p.435-438.

12. Car J., Sheikin A. Email consultations in health care: 2-acceptability and safe application.

În: British Medical Journal. 2004, vol.329, no.7463, p.439-442.

13. Christensen T., Grimsmo A. Instant availability of patient records, but diminished

availability of patient information: A multi-method study of GP's use of electronic patient

records [online]. BioMed Central Medical Informatics and Decision Making, 2008, 8:12,

http://www.biomedcentral.com/content/pdf/1472-6947-8-12.pdf (citat 15.11.2008).

Page 130: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

130

14. Christos Ilioudis, George Pangalos. A Framework for an Institutional High Level Security

Policy for the Processing of Medical Data and their Transmission through the Internet

[online]. Journal of Medical Internet Research, 2001, vol.3, no.2,

http://www.jmir.org/2001/2/e14/ (citat 26.10.2006).

15. Cioata I. T. et al. Transvaginal high resolution ultrasound in early screening of fetal

malformations. În: Timisoara Medical Journal. 2003, vol.53, no.1, p.52-59.

16. Clayton P. D. et al. Physician use of electronic medical records: issues and successes with

direct data entry and physician productivity. În: Proceedings of the Annual American

Medical Informatics Association Symposium, 2005, p.141-145.

17. Coiera E. Guide to Health Informatics [online]. 2nd Edition. 2003. web-site version:

www.coiera.com/toc.htm (citat 11.10.2008).

18. Darmstadt G. et al. Supravieţuirea neonatală: intervenţii cost-eficiente, bazate pe dovezi: cât

de mulţi nou-născuţi putem salva? În: Buletin de perinatologie. 2005, no.2, p.56-70.

19. David W. Britt et al. A Two-Period Assessment of Changes in Specialist Contact in a High-

Risk Pregnancy Telemedical Program. În: Telemedicine and e-Health. Feb 2006, vol.12,

no.1, p.35-41.

20. Dye T. et al. Women’s Willingness to Share Information and Participation in Prenatal Care

Systems [online]. American Journal of Epidemiology, 2002, vol.156, no.3, p.286-291.

http://aje.oxfordjournals.org/cgi/reprint/156/3/286 (citat 18.04.2007).

21. e-Health – making healthcare better for European citizens: An action plan for a European e-

Health Area. Commission of the European Communities, Brussels, 2004. 26 p.

22. Embi P. J. et al. Effect of a Clinical Trial Alert System on Physician Participation in Trial

Recruitment. În: Archives of Internal Medicine. 2005, no.19, p.2272-2277.

23. Embi P. J., et al. Development of an Electronic Health Record-based Clinical Trial Alert

System to Enhance Recruitment at the Point of Care. În: Proceedings of the Annual

American Medical Informatics Association Symposium, 2005, p.231-235.

24. Eţco C. şi alţii. Economia ocrotirii sănătăţii. Chişinău: EPIGRAF, 2000. 379 p.

25. Eţco C., Grimut A. Информационно-коммуникационные технологии – инструмент

оптимизации перинатальной помощи в Республике Молдова. În: Sănătate publică,

economie şi management în medicină. 2006, vol.3(14), p.17-20.

26. Eţco C., Grimut A. Менеджмент в здравоохранении: Роль информационных

технологий в оптимизации перинатольной помощи в Молдове. În: Anale Ştiinţifice ale

Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2006, p.158-

162.

Page 131: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

131

27. Eţco C., Lozan O. Management în Sistemul de Sănătate. Chişinău: EPIGRAF, 2006.

Capitolul 22, Sistemul informaţional al managementului, p. 696-722.

28. Eysenbach G. Tackling Publication Bias and Selective Reporting in Health Informatics

Research: Register your eHealth Trials in the International eHealth Studies Registry

[online]. Journal of Medical Internet Research, 2004, vol.6, no.3: e35,

www.jmir.org/2004/3/e35/ (citat 26.10.2006).

29. Eysenbach G. What is e-health? [online]. Journal of Medical Internet Research, 2001, vol.3,

no.2:e20, www.jmir.org/2001/2/e20/ (citat 26.10.2006).

30. Fiks A. G. et al. Impact of Clinical Alerts Within an Electronic Health Record on Routine

Childhood Immunization in an Urban Pediatric Population. În: Pediatrics. 2007, vol.120,

no.4, p.707-714.

31. Freedman L. et al. Recomandări ale grupei de lucru al proiectului Organizaţiei Naţiunilor

Unite – „Obiectivele dezvoltării la început de mileniu” în domeniul sănătăţii Mamei şi

Copilului. În: Buletin de perinatologie. 2003, no.3, p.13-20.

32. Gaindric C. Sistemul de suport al medicului în procesul de examinare ultrasonografică. În:

IT-Moldova. 2008, no.1-2, p.78-83.

33. Garrido T. et al. Effect of electronic health records in ambulatory care: retrospective, serial,

cross sectional study. În: British Medical Journal. 2005, vol.330, no.7491, p.581-584.

34. Gherman V. Importanţa tehnologii informaţionale medicale. În: Sănătate publică, economie

şi management în medicină. 2004, no3(6), p.26-28.

35. Gladun E. şi alţii. Ghid A Naţional de Perinatologie. Chişinău, 2001. 93 p.

36. Gladun E. şi alţii. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie. Chişinău,

2003. p.8-54.

37. Glenn A. L. et al. If electronic medical records are so great, why aren’t family physicians

using them? [online]. The Journal of Family Practice, 2002, July 2002, vol.51, no.7,

www.jfponline.com/Pages.asp?AID=1249 (citat 16.09.2006).

38. Gonzalez-Gonzalez A. I. et al. Information Needs and Information-Seeking Behavior of

Primary Care Physicians. În: Annals of Family Medicine. 2007, vol.5, no.4, p.345-352.

39. Grimut A., Eţco C., Zarbailov N. „Conduita gravidelor în funcţie de grupa de risc, în

instituţiile de asistenţa medicală primară”. În: Curierul Medical. 2008, vol. 4(304), p. 38-46.

40. Grimut A.A., Jaloba C.N., Bortnic M.I., Jeltonogov V.M., „eHealth in developing countries.

Moldovan experience”. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice Anuale Med-e-Tel.

Luxemburg, 2006, p. 288-290.

Page 132: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

132

41. Gug C. et al. Prenatal cytogenetic diagnosis in Timisoara: 1 year experience. În: Timisoara

Medical Journal. 2003, vol.53, no.2, p.36-41.

42. Guilherme del Fiol et al. Integrating Genetic Information Resources with an HER. În:

Proceedings of the Annual American Medical Informatics Association Symposium, 2006,

p.904.

43. Hamish SF Fraser et al. Implementing electronic medical record systems in developing

countries [online]. Informatics in Primary Care, 2005, vol.13, p.83-95,

http://groups.csail.mit.edu/medg/ftp/psz/EMR-design-paper.pdf (citat 26.10.2006).

44. Haux R. Health information systems – past, present, future? În: International Journal of

Medical Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, p.268-281.

45. Hendy J. C. et al. Challenges to implementing the national programme for information

technology (NPfIT): a qualitative study. În: British Medical Journal. 2005, vol.331, p.331-

336.

46. Hippisley-Cox J. et al. The electronic patient record in primary care – regression or

progression? A cross sectional study. În: British Medical Journal. 2003, vol.326(7404),

p.1439-1443.

47. Katehakis D. G. et al. An Infrastructure for Integrated Electronic Health Record Services:

The Role of XML (Extensible Markup Language) [online]. Journal of Medical Internet

Research, 2001 vol.3, no.1, www.jmir.org/2001/1/e7/ (citat 26.10.2006).

48. Kuchenbecker J., Behrens-Baumann W. Use of an electronic patient record system at the

Department of Ophthalmology [online]. Der Ophthalmologe, 2004, vol.12, p.1214-1219

www.springerlink.com/content/gylcd4398h2djtgr/fulltext.pdf?page=1 (citat 26.10.2006).

49. Langer A. et al. Are women and providers satisfied with antenatal care? Views on a standard

and a simplified, evidence-based model of care in four developing countries [online]. BMC

Women's Health, 2002, vol.2, http://www.biomedcentral.com/content/pdf/1472-6874-2-

7.pdf (citat 15.11.2008).

50. Linder J. A. et al. Barriers to Electronic Health Record Use during Patient Visits. În:

Proceedings of the Annual American Medical Informatics Association Symposium, 2006,

p.499-503.

51. Linder J. A. et al. Electronic Health Record Use and the Quality of Ambulatory Care in the

United States. În: Archives of Internal Medicine. 2007, no.15, p.1400-1405.

52. Littlejohns P., Wyatt J. C., Garvican L. Evaluating computerised health information

systems: hard lessons still to be learnt. În: British Medical Journal. 2003, vol.326(7394),

p.860-863.

Page 133: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

133

53. Manual of pediatrics [online]. http://netpediatrics.com/prof/manual/ (citat 26.10.2006)

54. Masahito J. et al. Information Technology and Cancer Prevention. CA: În: A Cancer Journal

for Clinicians. 2006, vol.56, no.1, p.26-36.

55. McGowan J. J., Cusack C. M., Poon E. G. Formative Evaluation: A Critical Component in

HER Implementation. În: Journal of the American Medical Informatics Association. 2008,

vol.15, no.3, p.297-301.

56. Miller D. W. Jr. Prenatal care: a strategic first step toward EMR acceptance. În: Journal of

Healthcare Information Management. 2003, vol.17(2), p.47-50.

57. Miller D. W. JR., Yeast J. D., Evans R. L. Missing Prenatal Records at a Birth Center: A

Communication Problem Quantified. În: Proceedings of the Annual American Medical

Informatics Association Symposium, 2005, p.535-539.

58. Mink D., Tossounidis I., Schmidt W. Standardized interfaces in gynecologic-obstetric

documentation. În: Zentralblatt fur Gynakologie. 1997, vol.119(9), p.439-441.

59. Moisil I., Jitaru E. E-health progresses in Romania. În: International Journal of Medical

Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, p.315-321.

60. Moldova Demographic and Health Survey 2005. National Scientific and Applied Center for

Preventive Medicine. Ministry of Health and Social Protection, Chisinau, September 2006.

p.103-137.

61. Muller M.L. et al. Optimizing coding quality: the role of the electronic medical record in the

context of diagnosis related groups. În: Studies in Health Technology and Informatics. 2002,

vol.90, p.236-240.

62. Myers D.L., Culp K.S., Miller R.S. Use of a Web-based process model to implement

security and data protection as an integral component of clinical information management

[online]. Proceedings of the Annual American Medical Informatics Association Symposium,

1999, p.897-900, www.pubmedcentral.nih.gov/picrender.fcgi?artid=2232651&blobtype=pdf

(citat 15.11.2008).

63. National Programme for IT in the NHS. Business Plan 2005/2006. UK. 2004.

64. Neubauer A. S., Priglinger S., Ehrt O. Electronic versus paper-based patient records: a cost-

benefit analysis. În: Der Ophthalmologe. 2001, vol.98, no.11, p.1083-1088.

65. Nir M. et al. Charting the use of electronic health records and other information technologies

among child health providers [online]. BMC Pediatrics, 2006, vol.6:21,

www.pubmedcentral.nih.gov/picrender.fcgi?artid=1552060&blobtype=pdf (citat

15.11.2008).

Page 134: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

134

66. Orlova A. O. et al. An Electronic Health Record – Public Health (EHR-PH) System

Prototype for Interoperability in 21st Century Healthcare Systems. În: Proceedings of the

Annual American Medical Informatics Association Symposium, 2005, p.575-579.

67. Ornstein S. M. et al. Medication Cost Information in a Computer-Based Patient Record

System. În: Archives of Family Medicine. 1999, vol.8, no.2, p.118-121.

68. Ornstein S.M.et al. Electronic medical records as tools for quality improvement in

ambulatory practice: theory and a case study. În: Topics in health information management.

1998 vol.19, no.2, p.35-43.

69. Pagliari C. et al. What Is eHealth (4): A Scoping Exercise to Map the Field [online]. Journal

of Medical Internet Research, 2005, vol.7, no.1, www.jmir.org/2005/1/e9/ (citat

26.10.2006).

70. Peng T.C.et al. An integrated, hospital information system based obstetrical medical record

and database. În: Proceedings of the Annual Symposium on Computer Application in

Medical Care, 1991, p.598-602.

71. Peter M. Kilbridge, Classen D. C. The informatics opportunities at the intersection of patient

safety and clinical informatics. În: Journal of the American Medical Informatics

Association. 2008, vol.15, no.4, p.397-407.

72. Pizziferri L. et al. Primary care physician time utilization before and after implementation of

an electronic health record: A time-motion study. În: Journal of Biomedical Informatics.

2005, vol.38, no.3, p.176-188.

73. Pleşca V. Calitatea informaţiei în contextul monitoringului socio-igienic al Republicii

Moldova. În: Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2003, no.2, p.28-29.

74. Poissant L. et al. The Impact of Electronic Health Records on Time Efficiency of Physicians

and Nurses: A Systematic Review. În: Journal of the American Medical Informatics

Association. 2005, vol.12, no.5, p.505-516.

75. Porcelli P.J. Jr. An electronic documentation system increases diagnostic code capture for

very low birth weight infants. În: Proceedings of the Annual American Medical Informatics

Association Symposium, 2001, p.543-547.

76. Raportul anual al Centrului Ştiinţifico-Practic de Sănătate Publica si Management Sanitar.

Sănătatea publică în Moldova, anul 2006. Chişinău, 2007. p.249-260.

77. Raportul anual al Centrului Ştiinţifico-Practic de Sănătate Publica si Management Sanitar.

Sănătatea publică în Moldova, anul 2006. Chişinău, 2007. p.57-86.

Page 135: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

135

78. Rosenbloom S. T. et al. Implementing Pediatric Growth Charts into an Electronic Health

Record System. În: Journal of the American Medical Informatics Association. 2006, vol.13,

no.3, p.302-308.

79. Rotich. J. K. et al. Installing and Implementing a Computer-based Patient Record System in

Sub-Saharan Africa: The Mosoriot Medical Record System. În: Journal of the American

Medical Informatics Association. 2003, vol.10, no.4, p.295-303.

80. Schabetsberger T. et al. From a paper-based transmission of discharge summaries to

electronic communication in health care regions. În: International Journal of Medical

Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, р.209-215.

81. Schade C. P. et al. e-Prescribing, Efficiency, Quality: Lessons from the Computerization of

UK Family Practice. În: Journal of the American Medical Informatics Association. 2006,

vol.13, no.5, p.70-475.

82. Slagle T. A. Perinatal Information Systems for Quality Improvement: Visions for Today. În:

Pediatrics. January 1999, vol.103, no.1 Supplement, p.266-277.

83. Sorenson C., Drummond M., Kanavos P. Ensuring value for money in health care. The role

of health technology assessment in the European Union. World Health Organization on

behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies, 2008. 156 p.

84. Spidlen J. et al. Flexible information storage in MUDR(II) EHR. În: International Journal of

Medical Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, p.201-208.

85. Staes C. J. et al. A Case for Manual Entry of Structured, Coded Laboratory Data from

Multiple Sources into an Ambulatory Electronic Health Record. În: Journal of the American

Medical Informatics Association. 2006, vol.13, no.1, p.12–15.

86. Stratulat P. şi alţii. Bilanţul implementării Programului „Promovarea serviciilor perinatale

de calitate în Republica Moldova” în anul 2005. În: Buletin de perinatologie. 2006, no.1,

p.17-21.

87. Stratulat P. şi alţii. Ghid A Naţional de Perinatologie. Ediţia a doua. Chişinău, 2006.

Capitolul 12, Monitorizarea şi evaluarea programului de perinatologie, p.140-148.

88. Stratulat P. şi alţii. Ghid A Naţional de Perinatologie. Ediţia a doua. Chişinău, 2006.

Capitolul 2, Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale, p.24-29.

89. Stratulat P. şi alţii. Ghid B Naţional de Perinatologie. Ediţia a doua. Chişinău, 2006.

Capitolul 1, Serviciul perinatal regionalizat, p.6-63.

90. Stratulat P. şi alţii. Ghid practic în asistenţa antenatală pentru medicii de familie. Chişinau,

2006. 103 p.

Page 136: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

136

91. Stratulat P. şi alţii. Mortalitatea şi morbiditatea perinatală în anul 2005 în Republica

Moldova: indicatori de rezultat pentru aprecierea calităţii îngrijirilor perinatale. În: Buletin

de perinatologie. 2006, no.1, p.3-16.

92. Stratulat P. şi alţii. Rezultate evaluării calităţii tehnologiilor implementate în asistenţa

perinatală în 11 maternităţi ale Republicii Moldova. În: Buletin de perinatologie. 2003, no.4,

p.5-19.

93. Stratulat P. Unele rezultate ale implementării Programului Naţional de Perinatologie în anii

1997-1999. În: Buletin de perinatologie. 2000, no.2, p.3-9.

94. Stratulat P., Curteanu A. Acordarea asistenţei medicale mamei şi nou-născutului în primele

9 luni ale anului 2000. În: Buletin de perinatologie. 2003, no.3, p.3-12.

95. Stratulat P., Curteanu A., Carauş T. Analiza situaţiei în asistenţa medicală perinatală în

Republica Moldova pe primele 6 luni ale anului 2005. În: Buletin de perinatologie. 2005,

no.3, p.46-50.

96. Stratulat P., Curteanu A., Carauş T. De ce mor nou-născuţii în lume şi în Republica

Moldova. În: Buletin de perinatologie. 2005, no.3, p.3-8.

97. Stratulat P., Stratilă M., Bivol O. Rezultate implementării Programului Naţional de

ameliorare a asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova în anul 2000. În: Buletin

de perinatologie. 2001, no.1, p.3-12.

98. Terry A. L. et al. Implementing electronic health records. Key factors in primary care. În:

Canadian Family Physician – Le Médecin de famille canadien. 2008, vol.54, p.730-736.

99. Thakkar M., Davis D. C. Risks, Barriers, and Benefits of EHR Systems: a

comparative study based on size of hospital [online]. Perspectives

in Health Information Management. 2006, vol.3, no.5,

http://library.ahima.org/xpedio/groups/public/documents/ahima/bok1_031779.html (citat

26.10.2006).

100. Tomasi E. et al. Health information technology in primary health care in developing

countries: a literature review. În: Bulletin of the World Health Organization. November

2004, vol.82, no.11, p.867-874.

101. Tucker J., et al. Organisation and delivery of perinatal services. În: British Medical Journal.

2004, vol.329(7512), p.730-732.

102. Van Bemmel H. Handbook of medical informatics [online]. Website Version, 1999,

www.mieur.nl/mihandbook/r_3_3/handbook/home.htm (citat 26.10.2006).

Page 137: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

137

103. Van der Kam W.J. et al. Effects of electronic communication between the GP and the

pharmacist. The quality of medication data on admission and after discharge. În: Family

Practice. vol.18, no.6, p.605-609.

104. Veselý A. et al. Medical guidelines presentation and comparing with Electronic Health

Record. În: International Journal of Medical Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, p.240-245.

105. Villar J. et al. WHO antenatal care randomised trial for the evaluation of a new model of

routine antenatal care. În: The Lancet. 2001, vol.357, no.9268, p.1551-1564.

106. Wang J. S. et al. A cost-benefit analysis of electronic medical records in primary care. În:

The American Journal of Medicine. 2003, vol.114, no.5, p.397-403.

107. Welch W. P. et al. Electronic Health Records in Four Community Physician Practices:

Impact on Quality and Cost of Care. În: Journal of the American Medical Informatics

Association. 2007, vol.14, no.3, p.320-328.

108. What is e-health? [online]. World Health Organization. Regional Office for the Eastern

Mediterranean. http://www.emro.who.int/his/ehealth/AboutEhealth.htm (citat 15.03.2009).

109. Wilbright W. A. et al. Building a Results Review System: A Critical First Step in

Transitioning from Paper Medical Records. În: Proceedings of the Annual American

Medical Informatics Association Symposium, 2005, p.819-823.

110. Yetsko C., Grimut A., Bortnic M. „Moldova’s Experience in National e-Health Projects”.

În: Monographs – Advances in the International Telemedicine and eHealth – Around the

World. Warsaw, 2006, vol. 1, p.102-106.

111. Zvárová J., Pibík V. Information society in Czech healthcare ‘starting point? to prognosis

for the year 2013. În: International Journal of Medical Informatics. 2005, vol.66, no.1-3,

p.59-68.

112. Zvarova J.et al. Enhanced care of hypertensive patients using the Internet. În: Medical

Informatics and the Internet in Medicine. 2002, vol.27, no.3, p.161-168.

113. Андреева А.П. и соавт. Реальный экономический эффект, обусловленный наличием в

лечебно-профилактическом учреждении автоматизированной информационной

системы. În: Материалы симпозиума Mewdsoft-Экономика IT, Умаг, Хорватия, 2005,

c.12-15.

114. Архипов В. В. Использование современных информационных систем в управлении

многопрофильным стационаром. În: Здравоохранение. Журнал для руководителя и

главного бухгалтера. 2002, № 2, с.161-163.

Page 138: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

138

115. Бокерия Л.А., Бузиашвили Ю.И., Столяр В.Л. Опыт и перспективы использования

медицинских видеоконференций в кардиохирургии. În: Анналы хирургии. 1998, №1,

с.30-34.

116. Бондарев Р.А. Подходы к интеграции программного обеспечения, используемого в

медицинских организациях. În: Тезисы конференции «Medsoft-2005», Москва, 2005,

c.6-8.

117. Владзимирский А.В. Клиническое телеконсультирование. Руководство для врачей.

Севастополь: «Вебер», 2003. 125 с.

118. Володин Н.Н. Практические вопросы профилактической перинатологии в Российской

Федерации. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. Москва, 2003, № 4,

с.4-8.

119. Володин Н.Н., Байбарина Е.Н., Дегтярев Д.Н. Современная концепция организации

перинатальной помощи в России. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии.

Москва, 2006, № 6, с.19-23.

120. Гаврилов Д.В. и соавт. Результаты комплексной автоматизации поликлиники

медицинского центра г. Кондопога. În: Материалы III Муниципальной ИТ-

конференции «Электронный Петрозаводск». Петрозаводск, 2005, с.15-19.

121. Гельман В.Я. Медицинская информатика: практикум. 2-е изд. Санкт-Петербург:

«Питер», 2002. 480 с.

122. Герасевич В. Самоучитель. Компьютер для врача. Санкт-Петербург: «БХВ-

Петербург», 2004. 512 с.

123. Грачева Т.Ю. Стандартизация электронной медицинской документации. În: Врач и

информационные технологии. 2005, №3, с.60-61.

124. Григорьев А.И. и соавт. Клиническая телемедицина. Москва: «Слово», 2001. 144 с.

125. Гримут А. „Информационные технологии в перинатологии: литературный обзор”. În:

Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2007, nr. 5(14), p. 77-82.

126. Гримут А. „Проблема информационной готовности медицинского персонала”. În:

Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2008, nr. 5, p. 38-42.

127. Гройсман В. А. Современные технологии управления лечебно-профилактическим

учреждением. Тольятти, 2000. 247 с.

128. Гусев А. В. и соавт. Информационные системы в здравоохранении., Петрозаводск:

Издательство ПетрГУ, 2002. 120 с.

129. Гусев А. В. и соавт. Медицинские информационные системы: Монография.

Петрозаводск: Издательство ПетрГУ, 2005. 404 c.

Page 139: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

139

130. Гусев А. В., Дуданов И. П. Оценка 3-летнего опыта разработки и внедрения

информационной системы: выводы и перспективы. În: Медицинский академический

журнал. 2002, том 2, приложение 2, с.56-57.

131. Гусев А. В., Дуданов И. П., Романов Ф. А. Информационная система в медицине –

концептуальная модель (тезисы). În: Сердечно-сосудистые заболевания. Бюллетень

НЦССХ им. А.Н. Бакулева РАМН. 2002, том 3, №11, стр.332.

132. Гусев А. В., Романов Ф. А. Применение медицинской информационной системы в

работе клинических лабораторий медицинского центра (тезисы). În: Медицинский

академический журнал. 2001, № 1, приложение 1, с.18.

133. Гусев А. Моделирование и оценка эффективности функционирования медицинской

информационной системы. Автореферат диссертации на соискание ученой степени

кандидата технических наук, Петрозаводск, 2004, 24 с.

134. Гусев А.В., Романов Ф.А., Дуданов И.П. Обзор медицинских информационных систем

на отечественном рынке в 2005 году. În: Медицинский академический журнал. 2005,

том 5, №3, приложение 7, с. 72-84.

135. Донецкий НИИ травматологии и ортопедии Отдел информатики и телемедицины

[online]. Internet-сайт http://www.telemed.org.ua/indexr.html (citat 26.10.2006).

136. Дуданов И. П. и соавт. Информационные системы в здравоохранении. În:

Медицинский академический журнал. 2002, том 2, № 1, c.58-77.

137. Дуданов И. П. и соавт. Создание "паспорта здоровья" больных с

сердечнососудистыми заболеваниями с использования информационной системы. În:

Медицинский академический журнал. 2003, том 3, № 3, с.125-133.

138. Дюк В., Эммануэль В. Информационные технологии в медико-биологических

исследованиях. Санкт-Петербург: «Питер», 2003. 528 с.

139. Емелин. И.В. Интеграция стандартов медицинской информации [online]. Internet

версия http://www.ctmed.ru/DICOM_HL7/new.html (citat 26.10.2006).

140. Емельянова О.В. и соавт. Комплексная медицинская информационная система в

организации работы диспансерного наблюдения у гинеколога. În: Здравоохранение.

2005, №7, с.171-176.

141. Емельянова О.В. и соавт. Работа врача-гинеколога в условиях ведения электронной

документации. În: Врач и информационные технологии. 2005, №1, с.33-44.

142. Ецко К., Гримут А., Буга М. „Информационные технологии: опыт Молдовы для

системы обязательного медицинского страхования”. În: Врач и информационные

технологии. Москва, 2008, № 1, с. 62-67.

Page 140: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

140

143. Жилина Н.М., Чеченин Г.И., Сапрыкина Т.В. Автоматизированная система

социально-гигиенического мониторинга здоровья и среды обитания – инструмент

принятия научно обоснованных решений. Новокузнецк: «ИПК», 2005. 192 с.

144. Зелинская Д.И., Кобринский Б.А. Автоматизированный регистр детей-инвалидов в

системе учета и анализа состояния здоровья детей России. În: Российский вестник

перинатологии и педиатрии. 1997, №3, с.41-44.

145. Казаков В.Н., Климовицкий, В.Г., Владзимирский А.В. Телемедицина. Донецк:

«Норд», 2002. 100 с.

146. Калакутский Л.И., Тявкин В.П. Концепция системы перинатальной теледиагностики.

În: Тезисы докладов, V Международный форум «Информационные технологии и

интеллектуальное обеспечение медицины – 98», Москва, 1998, с.144.

147. Камилова Н.М. Значение оценки течения беременности и родов в улучшении

перинатальных исходов. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. 2006,

№4, с.14-15.

148. Кирбасова Н. П. Пути повышения эффективности работы лечебного учреждения на

примере Научного центра акушерства, гинекологии и перинатологии РАМН. În:

Акушерство и гинекология. 2004, №3, с.41-42.

149. Кирбасова Н. П. Современные принципы организации оказания медицинских услуг в

учреждении акушерско-гинекологического профиля. În: Акушерство и гинекология.

2005, №4, с.41-45.

150. Кобринский Б. А. Практика российской телемедицины. În: Здравоохранение. Журнал

для руководителя и главного бухгалтера. № 8, с.165-168.

151. Кобринский Б.А. и соавт. Информационно-аналитическая и вычислительная система

«Федеральный генетический регистр». În: Компьютерная хроника. 2000, №1, с.77-96.

152. Кобринский Б.А. и соавт. Истоки и перспективы медицинской информатики и

телемедицины в педиатрии. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. 2007,

№5, с.4-9.

153. Кобринский Б.А. Информационные технологии в системе детского здравоохранения

России. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. 2004, №4, с.55-61.

154. Кобринский Б.А. Компьютерный мониторинг состояния здоровья детей и

дистанционное консультирование в Российской Федерации. În: Российский вестник

перинатологии и педиатрии. 2006, №6, с.58-62.

Page 141: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

141

155. Ковшов Е.Е., Морозов В.А., Фролов А.В. Современные аспекты построения

медицинских информационных систем. În: Российские медицинские вести. 2003, №1,

том VIII, с.37-44.

156. Кораблев А.В. Оптимизация стационарной помощи детям первого года с

перинатальной патологией как резерв снижения младенческой смертности и детской

инвалидности. Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата

медицинских наук. Москва, 2006, 22 с.

157. Корелина Т. В. Оптимизация и управление специализированной медицинской

помощью населению региона на основе информационных технологий. Диссертация на

соискание ученой степени кандидата технических наук: 05.13.01. РГБ ОД. 61:05-5/20.

Воронеж, 2004, 118 с.

158. Кулаков В. И. и соавт. Алгоpитм пpенатального монитоpинга (пособие для вpачей). În:

Акушерство и гинекология. 2000, №5, с.56-59.

159. Маклхоз Л. Система здравоохранения: время перемен. Республика Молдова.

Копенгаген. Европейская обсерватория по системам здравоохранения, 2002. т.4, №5,

72 с.

160. Мингалѐва Н.В. Комплексное медико-социальное исследование и научное

обоснование оптимизации гинекологической помощи на региональном уровне.

Автореферат диссертации на соискание ученой степени доктора медицинских наук.

Москва, 2008, 47 с.

161. Мурашко М. А. Дистанционная консультативная деятельность регионального

перинатального центра. În: Акушерство и гинекология. 2005, №3, с.47-49.

162. Мурашко М. А., Котова Е. Г. Региональные аспекты акушерской помощи. În:

Акушерство и гинекология. 2007, №5, с.81-84.

163. Назаренко Г. И., Гулиев Я. И., Ермаков Д. Е. Медицинские информационные

системы: теория и практика. Москва: ФИЗМАТЛИТ, 2005. 320 с.

164. Назаренко Г. И., Гулиев Я. И., Ермаков Д. Е. Медицинские информационные

системы: теория и практика. Приложения 1,2., Москва: ФИЗМАТЛИТ, 2005. 106 с.

165. Никитов Д. С. Принципы проектирования систем телемедицины, ориентированных на

обмен сообщениями. Диссертация на соискание ученой степени кандидата

технических наук. 05.13.17. РГБ ОД. 61:04-5/3931. Москва, 2004, 120 с.

166. Официальный сайт компании Telemedica Consulting SRL (Telemed) [online].

http://www.telemed.ro/ (citat 30.06.2009).

Page 142: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

142

167. Рюмина И.И и соавт. Опыт реализации программ по повышению эффективности

перинатальной помощи. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. 2004, №

3, с.5-9.

168. Савельева Г. М. и соавт. Интранатальная охрана здоровья плода. Достижения и

перспективы. În: Акушерство и гинекология. 2005, №3, с.3-7.

169. Савельева Г. М., Куpцеp М. А., Шалина P. И. Pоль интpанатальной охpаны плода в

улучшении пеpинатальных исходов. În: Акушерство и гинекология. 2000, №5, с.3-8.

170. Сельцовский А. П., Курцер М. А., Гнетецкая В. А. Московская городская программа

пренатального скрининга (итоги первого года). În: Акушерство и гинекология. 2008,

№2, с.62-64.

171. Сибурина Т.А., Бадаев Ф.И. Повышение качества и эффективности медицинской

помощи в свете современных подходов к управлению. În: Менеджер здравоохранения.

2006, №1, с.19-24.

172. Старенькая И. IT в медицине: quo vadis? [online]. По материалам Научно-

практической конференции «Компьютерная медицина-2005. Электронное

здравоохранение», Здоров'я Украïни, Харьков, 2005, №126, www.health-

ua.com/articles/1127.html (citat 26.10.2006).

173. Суханова Л.П. Оптимизация перинатальной помощи как важнейший фактор

сохранения здоровья населения России. Автореферат диссертации на соискание

ученой степени доктора медицинских наук, 2006, 35 с.

174. Суханова Л.П. Перинатальная ситуация в современной России [online]. Социальные

аспекты здоровья населения. Информационно-аналитический вестник. 2007, №2,

http://vestnik.mednet.ru/content/view/32/30/ (citat 28.06.2008).

175. Фролова О. Г. Организация акушерско-гинекологической помощи в современных

условиях. În: Акушерство и гинекология. 2007, №5, с.76-80.

176. Фролова О. Г., Гудимова В. В. Перинатальный центр, его роль в оказании акушерской

и неонатальной помощи. În: Акушерство и гинекология. 2003, №5, с.48-49.

177. Фролова О. Г., и соавт. Организация деятельности перинатальных центров. În:

Акушерство и гинекология. 2005, №6, с.8-10.

178. Фролова О. Г., Николаева Е. И. О совершенствовании акушерско-гинекологической

помощи в амбулаторно-поликлинических учреждениях. În: Акушерство и

гинекология. 2004, №1, с.48-49.

Page 143: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

143

179. Фролова О. Г., Николаева Е. И., Рябинкина И. Н. Организация первичной акушерско-

гинекологической помощи в условиях реформирования здравоохранения. În:

Акушерство и гинекология. 2007, №3, с.59-60.

180. Царегородцев А.Д. и соавт. О ходе выполнения в 2002 году отраслевой научно-

исследовательской программы "Разработка новых медицинских технологий в

педиатрии и детской хирургии". În: Российский вестник перинатологии и педиатрии.

2003, №1, с.3-8.

181. Царегородцев А.Д., Кобринский Б.А. Роль телемедицины в системе оказания помощи

детям в регионах Российской Федерации. În: Российский вестник перинатологии и

педиатрии. 2007, № 1, с.5-10.

182. Шеррер Жан-Рауль. Информационные системы в здравоохранении: технология и

организация. În: Кремлевская медицина. Клинический вестник. 2000, № 4, c.15-17.

183. Эльянов М.М. Компьютерные системы многопрофильного скрининга. În: Тезисы

конференции «Medsoft-2005». Москва, 2005, с.31-32.

184. Эльянов М.М. Медицинские информационные технологии – 2005. Вып. 5, Москва:

«Третья медицина», 2005. 304 с.

185. Эльянов М.М. Медицинские информационные технологии: реальная потребность или

отдаленная перспектива. În: Тезисы конференции «Medsoft-2005». Москва, 2005,

с.28-31.

Page 144: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

144

ANEXE

Page 145: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

145

Anexa 1

Chestionar (expertiza documentaţiei)

Chestionar privind expertiza documentaţiei medicale (F-111e – Fişa de evidenţă a

gravidei, lăuzei) în îngrijirea perinatală.

1. Numărul fişei de evidenţă a gravidei _____________

2. Vârsta pacientei ___________ (ani)

3. Starea familială

a) căsătorită

b) căsătorie civilă

c) necăsătorită

d) văduvă

e) nu este specificată

4. Statutul social

a) lucrează

b) şomer

c) gospodină de casă

d) nu este specificată

5. Studii

a) primare

b) medii incomplete

c) medii

d) medii speciale

e) superioare incomplete

f) superioare

g) postuniversitare

h) nu sunt specificate

6. Regiunea

a) urbană

b) rurală

7. Anamneza obstetricală

a) naşteri

i) 0

ii) 1

iii) 2

iv) 3

v) 4 şi mai mult

b) avorturi artificiale

i) 0

ii) 1

iii) 2

iv) 3 şi mai mult

c) avorturi spontane

i) 0

ii) 1

iii) 2 şi mai mult

d) nu este specificată

8. Termenul luării la evidenţă _____________săpt.

9. Nr. vizitelor la medicul de familie _____________.

Page 146: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

146

10. Nr. vizitelor la medicul ginecolog _____________.

11. Consultaţii la alţi specialişti

a) ORL

b) Oftalmolog

c) Stomatolog

d) Urolog

e) Cardiolog

f) Endocrinolog

g) Alt specialist (specificaţi _________________________________________________)

12. Nivelul completării gravidogramei (selectaţi toate variantele corecte)

a) T/A (tensiunea arterială)

b) BCF (bătăile cordului fetal)

c) Masa corpului

d) ÎFU (înălţimea fundului uterului)

e) nu este completată

13. S-au efectuat investigaţii ultrasonografice _____________.

14. Internarea în staţionar în timpul sarcinii

a) da

b) nu

15. Dacă răspunsul este „DA”, la care termen de gestaţie: _____________săpt.

16. Spitalizarea repetată

a) da

b) nu

17. Au fost apreciaţi factorii de risc şi s-a stabilit nivelul de asistenţă perinatală la prima vizită

a) I

b) II

c) III

d) nu s-a stabilit

18. Complicaţii în timpul sarcinii (selectaţi toate variantele corecte)

a) anemie

b) disgravidie precoce

c) sistemul cardiovascular

d) sistemul digestiv

e) sistemul endocrin

f) sistemul genito-urinar

g) vaginite

h) gestoze tardive

i) altele

j) fără complicaţii

19. Consultaţii în centre perinatale (secţia consultativă a centrului perinatal) în timpul sarcinii

a) da

i) nivelul II

ii) nivelul III

b) nu

20. S Au fost apreciaţi factorii de risc şi s-a stabilit nivelul de asistenţă perinatală după 30 săpt.

a) I

b) II

c) III

d) nu a fost stabilit

21. Naşterea a fost la nivelul

Page 147: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

147

a) I

b) II

c) III

d) la domiciliu

22. Informaţia din maternitate despre naştere:

a) există

b) nu există

23. Complicaţii în timpul naşterii

a) da

i) naştere prematură

ii) gestoza tardivă

iii) insuficienţa travaliului

iv) cezariană

v) altele_______________________________________________________________

b) nu

Page 148: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

148

Anexa 2

Chestionar privind estimarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei personalului

medical în domeniul utilizării tehnologiilor informaţionale şi al îngrijirii perinatale.

Partea generală

1. Specialitatea

a) medic de familie

b) obstetrician-ginecolog

2. Vârsta _____________ (ani)

3. Sexul

a) masculin

b) feminin

4. Stagiul de lucru (medical) _____________ (ani)

5. Stagiul de lucru în domeniu (medic de familie sau ginecolog) _____________ (ani)

6. Regiunea

a) urbană

b) rurală

7. Locul de lucru (alegeţi toate variantele corecte dacă aveţi mai multe locuri de lucru)

a) staţionar

b) oficiul medicului de familie

c) centrul de sănătate

d) centrul medicilor de familie

e) centrul consultativ

f) centrul medical privat

g) nu lucrez

8. Perfecţionări în domeniul îngrijirii perinatale şi planificarea familiei

a) da

b) nu

Utilizarea timpului de lucru

9. Cât timp acordaţi completării documentaţiei medicale pentru pacient? (fişa medicală,

prescripţii medicale, îndreptări la consultaţii şi investigaţii diagnostice)?

a) 1 minut

b) până la 3 minute

c) până la 5 minute

d) până la 10 minute

e) mai mult de 10 minute

10. Cât timp în total acordaţi zilnic îndeplinirii lucrului legat de documentaţia medicală

adiţională? (registre de evidenţă, fişe de evidenţă dispensară)?

a) până la 5 minute

b) până la 15 minute

Page 149: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

149

c) până la 30 minute

d) până la 1 oră

e) mai mult de 1 oră

11. Cât timp în total acordaţi lunar lucrului cu completarea sau prelucrarea documentaţiei

statistice/rapoarte statistice? (rapoarte medicale statistice lunare, trimestriale, anuale)?

a) până la 5 minute

b) până la 15 minute

c) până la 30 minute

d) până la 1 oră

e) mai mult de 1 oră

f) nu mă ocup cu rapoarte statistice

12. Consideraţi că limita timpului pentru consultaţia medicală este suficientă pentru examinarea

pacientului şi lucrul cu documentaţia lui medicală?

a) da

b) nu

c) nu ştiu (dificil de răspuns)

13. Dacă răspunsul este «NU», atunci care parte din lucrul medicului e necesar să fie redusă?

(alegeţi toate variantele posibile)

a) timpul pentru examinarea pacientului

b) timpul pentru lucrul cu documentaţia medicală a pacientului (fişa medicală, prescripţii

medicale, îndreptări la consultaţii şi investigaţii diagnostice)

c) timpul pentru lucrul cu altă documentaţie medicală (registre, fişe de evidenţă dispensară,

rapoarte medicale statistice)

d) nu ştiu (dificil de răspuns)

14. Cât de des sunteţi nevoiţi să amânaţi vizita pacientului în legătură cu lipsa documentaţiei

medicale necesare a acestuia? (fişa medicală, rezultatele investigaţiilor)?

a) deseori

b) rareori

c) niciodată

d) dificil de răspuns

15. Cât de des efectuaţi analiza activităţii personale?

a) săptămânal

b) lunar

c) trimestrial

d) anual

e) niciodată

16. Cât de des folosiţi în activitatea Dvs informaţia din dările de seamă şi rapoartele statistice

interne sau ale MS?

a) deseori

b) rareori

c) niciodată

d) dificil de răspuns

17. Cine se ocupă de pregătirea şi completarea documentaţiei de statistică medicală şi rapoartele

statistice în instituţia Dvs? (alegeţi toate variantele corecte)

Page 150: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

150

a) serviciul de statistică

b) şeful de secţie

c) specialistul principal în domeniu

d) asistenta medicală

e) medicul de familie

18. Consideraţi că medicul sau asistenta medicală sunt obligaţi să se ocupe de pregătirea şi

completarea statisticii medicale şi rapoartelor statistice?

a) da

b) nu

c) nu ştiu (dificil de răspuns)

Asistenţa medicală în domeniul îngrijirilor perinatale şi planificarea familiei

19. Numărul mediu de gravide pe sector la medicul de familie ________ (gravide/anual) –

(întrebarea este numai pentru medicii de familie)

20. Numărul mediu de gravide pe sector la medic-ginecolog ________ (gravide/anual) –

(întrebarea este numai pentru medicii-ginecologi)

21. Sunteţi satisfăcuţi de calitatea documentaţiei medicale, folosită pentru evidenţa gravidelor?

(«Fişa personală a gravidei şi lăuzei»-Formular-111/e, «Carnet perinatal»)?

a) da

b) nu

c) nu ştiu (dificil de răspuns)

22. Dacă răspunsul este «NU», atunci după care parametri consideraţi necesară schimbarea

documentaţiei medicale, folosite pentru evidenţa gravidelor? («Fişa personală a gravidei şi

lăuzei»-Formular-111/e, «Carnet perinatal») (alegeţi toate variantele corecte)

a) e mai puţin de scris de mână

b) nu este necesitatea de a dubla informaţia în «CARNETUL PERINATAL»

c) nu este necesitatea de a înregistra informaţia în gravidogramă

d) specificaţi

_______________________________________________________________________

________________________________________________________________________

23. Sunteţi satisfăcuţi de calitatea informaţiei obişnuite din documentaţia medicală, folosită

pentru evidenţa gravidelor?(«Fişa personală a gravidei şi lăuzei»-Formular-111/e, «Carnet

perinatal»)

a) da

b) nu

c) nu ştiu (dificil de răspuns)

24. Dacă răspunsul este «NU», care este cauza, după opinia Dvs?

a) scrisul neciteţ al colegilor

b) informaţia incompletă

c) informaţia parvine prea târziu, deoarece documentaţia medicală este oferită prin

intermediul pacientului

d) necorespunderea informaţiei din Fişa personală a gravidei şi lăuzei (F-111) cu cea din

«Carnetul Perinatal»

Page 151: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

151

e) specificaţi

___________________________________________________________________

________________________________________________________________________

25. Cât de des aveţi necesitatea consultaţiei specialistului de profil (medic-ginecolog sau alt

specialist) pentru a stabili tactica conduitei gravidei în cazul sarcinii fiziologice? (întrebarea

este numai pentru medicii de familie)

a) niciodată

b) după Protocolul de îngrijire antenatală (Ghid de perinatologie) – medicul-ginecolog la

prima vizită şi la 30 săptămâni de sarcina şi alţi specialişti numai la prima vizită

c) la fiecare vizită, când gravida se adresează la medicul de familie se indică şi consultaţia

medicului-ginecolog sau a altui specialist de profil.

Indicaţi CIFRA MEDIE de vizite pe parcursul sarcinii ____________ vizite d) dificil de răspuns

26. Cât de des aveţi necesitatea consultaţiei specialistului de profil (medic-ginecolog sau alt

specialist) pentru a stabili tactica conduitei gravidei în cazul complicaţiilor în timpul sarcinii?

(întrebarea este numai pentru medicii de familie)

a) niciodată

b) după Protocolul de îngrijire antenatală (Ghid de perinatologie) – medicul-ginecolog la

prima vizita şi la 30 săptămâni de sarcină şi alţi specialişti numai la prima vizită

c) după necesitate. Indicaţi CIFRA MEDIE de vizite pe parcursul sarcinii

____________ vizite d) la fiecare vizită, când gravida se adresează la medicul de familie se indică şi consultaţia

medicului-ginecolog sau a altui specialist de profil.

Indicaţi CIFRA MEDIE de vizite pe parcursul sarcinii ____________ vizite e) dificil de răspuns

27. Cât de des sunteţi nevoiţi să amânaţi vizita gravidei în legătură cu lipsa documentaţiei

medicale necesare a acestuia? (consultaţia specialistului de profil, rezultatele investigaţiei

ect.)?

a) deseori

b) rareori

c) niciodată

d) dificil de răspuns

28. Consideraţi că calitatea asistenţei medicale acordate gravidelor şi parturientelor s-a

îmbunătăţit după introducerea medicinei de familie?

a) da

b) nu

c) nu ştiu (dificil de răspuns)

29. Consideraţi că eficacitatea evidenţei femeilor de vârstă fertilă cu patologie obstetricală,

ginecologică şi extragenitală a crescut după introducerea medicinei de familie?

a) da

b) nu

c) nu ştiu (dificil de răspuns)

Tehnologii informaţionale

30. Posedaţi deprinderi de lucru la computer?

Page 152: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

152

a) da

b) nu

31. Dacă răspunsul este «DA», la ce nivel? (alegeţi toate variantele corecte):

a) procesare de texte Word pentru tipărirea textelor, scrisorilor etc.

b) tabele electronice Excel pentru prelucrarea datelor statistice

c) prezentare PowerPoint pentru pregătirea rapoartelor la conferinţe etc.

d) baza de date Acces pentru stocarea şi utilizarea informaţiei medicale

e) poşta electronică şi Internetul pentru căutarea informaţiei medicale, interacţiunea cu

colegii

32. Utilizaţi computerul în activitatea profesională?

a) da

b) nu

33. Dacă răspunsul este «DA», la ce nivel? (alegeţi toate variantele corecte):

a) procesare de texte Word pentru tipărirea textelor, scrisorilor etc.

b) tabele electronice Excel pentru prelucrarea datelor statistice

c) prezentare PowerPoint pentru pregătirea rapoartelor la conferinţe etc.

d) baza de date Acces pentru stocarea şi utilizarea informaţiei medicale

e) poşta electronică şi Internetul pentru căutarea informaţiei medicale, interacţiunea cu

colegii

34. Aveţi computer la locul de lucru?

a) da

b) nu

35. Utilizaţi computerul la locul Dvs de lucru?

a) da

b) nu

36. Posedă deprinderi de lucru la computer asistenta medicală cu care lucraţi?

a) da

b) nu

c) nu ştiu (dificil de răspuns)

37. Dacă răspunsul este «DA», la ce nivel? (alegeţi toate variantele corecte):

a) procesare de texte Word pentru tipărirea textelor, scrisorilor etc.

b) tabele electronice Excel pentru prelucrarea datelor statistice

c) prezentare PowerPoint pentru pregătirea rapoartelor la conferinţe etc.

d) baza de date Acces pentru stocarea şi utilizarea informaţiei medicale

e) poşta electronică şi Internetul pentru căutarea informaţiei medicale, interacţiunea cu

colegii

f) nu ştiu (dificil de răspuns)

38. Dacă o să aveţi posibilitatea de a utiliza computerul şi Internetul la locul de lucru, îl veţi

folosi pentru (alegeţi toate variantele posibile)

a) Jocuri

b) Scrierea textelor

c) Înregistrarea informaţiei despre pacienţi şi utilizarea acesteia

d) Căutarea informaţiei în Internet

Page 153: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

153

e) Schimbarea de informaţii cu colegii, utilizând canalele şi resursele de telecomunicaţii

Internet

f) nu ştiu (dificil de răspuns)

39. Consideraţi necesară utilizarea tehnicii de calcul şi programelor speciale în activitatea

profesională a personalului medical?

a) da

b) nu

c) nu ştiu (dificil de răspuns)

40. Dacă răspunsul este «DA», specificaţi care este scopul utilizării acestor tehnologii şi

programe (alegeţi toate variantele posibile)

a) evidenţa pacientului

b) automatizarea procesului de pregătire a rapoartelor statistice

c) micşorarea timpului de lucru cu documentaţia medicală

d) automatizarea parţială a lucrului personalului medical

e) creşterea eficacităţii lucrului personalului medical

f) evaluarea eficacităţii asistenţei medicale

g) suport în procesul de luare a deciziei manageriale

h) specificaţi

___________________________________________________________________

________________________________________________________________________

41. Consideraţi posibilă utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii (telefon fix, telefon mobil, fax,

Internet ect.) pentru consultarea medic-medic sau medic-pacient în caz dacă medicul-

consultant are acces la informaţia despre obiectul de discuţie în regim «timp real»?

a) da, posibil în orice caz

b) da, posibil în caz excepţional

c) da, posibil în caz de urgenţă

d) nu, nu este posibil

e) nu ştiu (dificil de răspuns)

Page 154: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

154

Anexa 3

Volumul minim şi structura datelor de intrare

I. Pacient

1. datele personale de bază:

a) numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP);

b) date personale de identificare a persoanei:

i. numele;

ii. prenumele;

iii. sexul;

iv. data naşterii;

c) date privind domiciliul.

2. date personale suplimentare:

a) statutul social;

b) locul de lucru;

c) factori nocivi;

d) vechimea în muncă;

e) studii.

3. Adresa:

a) viza de reşedinţă

i. localitatea;

ii. strada;

iii. bloc;

iv. apartament.

b) domiciliul:

i. localitatea;

ii. strada;

iii. bloc;

iv. apartament.

4. Telefon de contact:

a) fix;

b) mobil.

II. Medic

1. Datele personale de bază:

a) numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP);

b) date personale de identificare a persoanei:

i. numele;

ii. prenumele;

iii. sexul;

iv. data naşterii;

c) date privind domiciliul.

2. Date personale suplimentare:

a) funcţia;

b) studii;

c) specialitate;

d) perfecţionarea;

e) categoria;

f) gradul ştiinţific;

g) vechimea în muncă.

3. Telefon de contact:

Page 155: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

155

a) fix;

b) mobil.

III. Instituţia medico-sanitară

1. Numărul de identificare de stat (IDNO)

2. Adresa:

i. localitatea;

ii. strada;

iii. bloc.

3. Categoria

IV. Vizita la medic

1. Data;

2. Specialitatea medicului;

3. Instituţia medicală

4. Diagnoza (conform CIM-10)

5. Tratament

6. Investigaţii

7. Recomandări

V. Anamneza

1. Anamneza generală:

a) boli cronice (conform CIM-10)

b) intervenţii chirurgicale

2. Anamneza ginecologică:

a) UM

b) particularităţile ciclului menstrual

c) boli ginecologice (conform CIM-10)

d) intervenţii chirurgicale

e) metode de contracepţie

3. Anamneza obstetricală:

a) Naşteri

i. data

ii. termenul de gestaţie

iii. IMS în care a avut loc naşterea

iv. medicul, care a primit naşterea

v. masa copilului

vi. scorul APGAR

vii. complicaţii (conform CIM-10)

viii. manipulaţii obstetricale

b) A/M

i. data

ii. termenul de gestaţie

iii. IMS în care a avut loc A/M

iv. medicul, care a efectuat procedura

v. manipulaţii ginecologice

vi. complicaţii (conform CIM-10)

c) A/S

i. data

ii. termenul de gestaţie

iii. IMS în care a avut loc A/S

iv. medicul, care a efectuat procedura

v. manipulaţii ginecologice

Page 156: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

156

vi. complicaţii (conform CIM-10)

VI. Date obiective

1. Masa corpului

a) Adaos la masa corpului (săptămânal)

2. Tensiunea arterială (T/A)

a) T/A media

3. Înălţimea fundului uterului

4. Bătăile cordului la făt (b/min)

5. Edeme

6. Poziţia fătului

7. Eliminări vaginale

VII. Investigaţii

1. Analiza generală a sângelui

a) data

b) hemoglobina

c) leucocite

d) trombocite

2. Urograma

a) data

b) Pt

c) leucocite

3. Ultrasonografia

a) data

b) termenul de gestaţie (după ultima menstruaţie)

c) termenul de gestaţie (după fetometrie)

d) placenta

i. localizarea

ii. gradul de maturizare

iii. grăsimea

e) BCF (b/min)

f) Doppler

i. artera umb.

ii. artera uter.

iii. artera cerebrală media

g) concluzie

VIII. Diagnoza

1. Data

2. Termenul de sarcină

3. Complicaţii (conform CIM-10)

4. Maladii extragenitale (conform CIM-10)

IX. Tratament

1. Medicament (conform Nomenclatorului de stat al medicamentelor)

2. Doza

3. Modul de administrare

X. Spitalizare

1. IMSP

2. Data internării

a) Diagnoza

i. termenul de sarcină

ii. complicaţii

Page 157: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

157

iii. patologia extragenitală

3. Data externării

a) Diagnoza

i. termenul de sarcină

ii. complicaţii

iii. patologia extragenitală

4. Secţia

a) Medic-ordinator

XI. Naşteri

1. Data

2. Termenul de gestaţie la naştere

3. IMSP în care a avut loc naşterea

4. Medicul, care a primit naşterea

5. Masa copilului

6. Talia

7. Scorul APGAR

8. Complicaţii

9. Manipulaţii obstetricale

10. Tratament

XII. Perioada de lăuzie

1. Complicaţii

2. Alimentaţia fătului

XIII. Perioada neonatală

1. Vaccinări

2. Dispensarizarea

Page 158: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

158

Anexa 4

Modele de interpelări pentru datele de ieşire

Fig. A4.1. Modelul de interpelare pentru determinarea ratei apariţiei fenomenului

cu posibilitatea de analiză în funcţie de alţi parametri şi formarea tabelului de tip 2×2.

Fig. A4.2. Modelul de interpelare pentru formarea rapoartelor flexibile (operaţionale).

Page 159: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

159

Fig. A4.3. Modelul de interpelare pentru analiza indicatorilor de sănătate

cu posibilitatea de analiză în funcţie de alţi parametri.

Page 160: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

160

Anexa 5

Lista experţilor-participanţi la procesul de evaluare a elementelor esenţiale ale Sistemului

Informaţional Perinatal şi chestionarul utilizat

Nr. Nume, prenume Domeniul de activitate Funcţia, pregătirea profesională,

aptitudini practice

1. Ciocanu Mihail Managementul în sănătatea publică Dr.hab.în med., directorul Centrului

Naţional de Management în Sănătate

2. Crudu Petru Managementul în sănătatea publică Vicedirector statistică medicală, Centrul

Naţional de Management în Sănătate

3. Roşioru

Alexandru Tehnologii informaţionale medicale

Vicedirector tehnologii informaţionale,

Centrul Naţional de Management în

Sănătate

4. Maria Ţăruş Sănătatea mamei şi copilului Şef Direcţie sănătatea femeii şi

copilului, MS

5. Damaşcan

Ghenadie

Managementul în sănătatea publică,

tehnologii informaţionale în

asigurările medicale

Dr. în med., sef Direcţie tehnologii de

asigurări medicale, statistică şi

informatică, CNAM

6. Uncuţa Adrian Managementul în sănătatea publică,

tehnologii informaţionale în

medicină

Şef adjunct tehnologii informaţionale,

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

7. Bahnarel Ion Managementul în sănătatea publică,

tehnologii informaţionale în

supravegherea epidemiologică

Master în sănătate publică, CNŞPMP

8. Pantea Valeriu Managementul în sănătatea publică Dr. în med., şef Direcţie protecţia

sănătăţii şi medicină preventivă, MS

9. Ursu Eugen Tehnologii informaţionale Vicedirector de elaborare, ÎS „CRIS

Registru”

10. Moroşanu

Mihail Managementul în sănătatea publică

Dr. în med., Catedra „Economie,

Management şi Psihopedagogie”, USMF

„N.Testemiţanu”

11. Nemerenco Ala Managementul în sănătatea publică,

Asistenţa medicală primară

Dr. în med., director IMSP Clinica

Universitară de AMP

12. Robu Elena Managementul în sănătatea publică,

Asistenţa medicală primară,

Sănătatea mamei şi copilului

Master în sănătate publică, vicedirector

asistenţa mamei şi copilului, IMSP

„AMT Centru”

13. Melniciuc Vera Managementul în sănătatea publică,

Asistenţa medicală primară

Sănătatea mamei şi copilului

Vicedirector asistenţa mamei şi

copilului, IMSP „AMT Botanica”

14. Palanciuc

Elena

Managementul în sănătatea publică,

Asistenţa medicală primară

Dr. în med., master în sănătate publică,

director IMSP CMF Orhei

15. Savca Victor Managementul în sănătatea publică

Serviciul de transfuzie sângelui

Master în sănătate publică, vicedirector

CNTS

Page 161: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

161

Chestionar

Nr. Evaluarea elementelor esenţiale ale sistemului informaţional perinatal Scorul

evaluării

Rezultatele

evaluării

1. Rolul dosarul electronic al pacientului în evaluarea informaţiei

medicale disponibile despre sănătatea pacientului

1.1 Dosarul electronic al pacientului asigură posibilitatea utilizării unui

volum mai mare de informaţie generală şi medicală despre pacient.

1.2 Dosarul electronic al pacientului asigură veridicitatea informaţiei la

etapele de înregistrare, prelucrare, transmitere şi utilizare.

1.3 Dosarul electronic al pacientului asigură evaluarea şi analiza

indicatorilor de sănătate cu dezagregarea datelor în funcţie de alte

valori.

2. Calitatea integrării nivelurilor serviciului perinatologic prin

sistemul informaţional perinatal

2.1 Integrarea diferitelor nivele ale serviciului perinatal prin sistemul

informaţional perinatal asigură transmiterea eficientă şi rapidă a

informaţiei despre pacient în IMSP.

2.2 Integrarea diferitelor nivele ale serviciului perinatal prin sistemul

informaţional perinatal asigură îmbunătăţirea procesului de

regionalizare a serviciilor medicale perinatale.

3. Rolul integrării informaţiei privind naşterea cu informaţia

privind supravegherea gravidelor şi copiilor în ridicarea calităţii

serviciilor medicale la nivelul de asistenţa medicală primară şi

cea specializată

3.1 Integrarea informaţiei privind naşterea cu informaţia despre

supravegherea gravidelor şi copiilor asigură continuitatea (filiaţia,

succesiunea) supravegherii în perinatologie.

3.2 Integrarea informaţiei privind naşterea cu informaţia privind

supravegherea gravidelor şi copiilor asigură evaluarea calităţii

serviciilor medicale perinatale.

4. Importanţa utilizării sistemelor-expert pentru îmbunătăţirea

supravegherii pacientelor la etapa îngrijiri antenatale şi

postnatale

4.1 Expunerea opiniilor relevante cu ajutorul sistemului-expert creează

condiţii de reducere a cazurilor de malpraxis

4.2 Utilizarea sistemelor-expert este una dintre metodele prin care este

posibilă elaborarea planului optim de supraveghere a gravidelor în

funcţie de factorii de risc perinatal.

5. Posibilitatea utilizării rapoartelor statistice flexibile (conform

interpelării utilizatorului) în scopul evaluării şi analizării

indicatorilor de sănătate reproductivă la diferite nivele ale

serviciului perinatologic

5.1 Utilizarea rapoartelor flexibile asigură evaluarea mai calitativă a

informaţiei privind sănătatea populaţiei.

5.2 Prin utilizarea rapoartelor flexibile vor fi create condiţii pentru

stabilirea şi formarea indicatorilor noi de sănătate.

6. Perspectiva utilizării consultaţiilor la distanţă pentru

Page 162: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

162

Nr. Evaluarea elementelor esenţiale ale sistemului informaţional perinatal Scorul

evaluării

Rezultatele

evaluării

ameliorarea accesului populaţiei la serviciile medicale

6.1 Consultaţia la distanţă este o alternativă a consultaţiilor tradiţionale în

toate cazurile.

6.2 Consultaţia la distanţă este o metodă de îndrumare pentru personalul

medical din AMP.

7. Posibilitatea utilizării serviciilor on-line (acces la informaţia

statistică, informaţia privind planul de supraveghere personală,

programarea vizitelor)

7.1 Serviciile on-line în medicină reprezintă un instrument pentru lărgirea

accesului personalului medical la diferite tipuri de informaţie privind

sănătatea reproductivă.

7.2 Serviciile on-line în medicină sunt un instrument pentru dezvoltarea

accesului pacientului la informaţia personală privind sănătatea.

8. Rolul spaţiului informaţional privind sănătatea reproductivă

(stocul de date specializate) pentru dezvoltarea serviciului

perinatologic în condiţii de dominare a medicinei de familie

8.1 Spaţiul informaţional perinatal asigură accesul specialiştilor în

domeniu la informaţia privind sănătatea reproductivă a populaţiei.

8.2 Spaţiul informaţional perinatal reprezintă o sursă de date pentru

dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul perinatologiei.

Page 163: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

163

DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnatul, declar pe proprie răspundere că materialele prezentate în teza de doctorat se

referă la propriile activităţi şi realizări, în caz contrar urmând să suport consecinţele, în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Grimut Alexandru

___________________________

«____»_________________2009

Page 164: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

164

CV AL AUTORULUI

Date personale

Grimut Alexandru

Data naşterii : 05 august 1967, or. Ungheni, Republica Moldova

Studii

1985-1993 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, specialitatea

– medicina generală

1993-1994 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, internatura,

specialitatea – obstetrică şi ginecologie

2005-2007 Şcoala de Management în Sănătatea Publică, masterat, specialitatea – management

în sănătatea publică

Stagieri

2005 «Основы телемедицины», VI Международная школа по телемедицине

«Современные аспекты телемедицины», Москва, НЦССХ им. А.Н. Бакулева

РАМН.

2005 «Современные компьютерные и телекоммуникационные технологии в

медицине», Лаборатория телемедицины и компьютерного мониторинга. НЦХ

РАМН.

Activitatea profesională

1995-prezent: IMSP „AMT „Buiucani”, medic ginecolog CS Durleşti

2005-prezent: ÎS „CRIS «Registru»”, inginer în Biroul planificare a proiectelor al Secţiei

management al proiectelor, prin cumul

Domeniile de activitatea ştiinţifică

Tehnologii informaţionale medicale

Managementul în sănătatea publică

Participări la foruri ştiinţifice internaţionale

Conferinţele internaţionale „BIT+2005” şi „BIT+2006”

Conferinţa internaţională „Med-e-Tel”, Luxembourg (2006)

Conferinţele Ştiinţifice Anuale ale Colaboratorilor şi Studenţilor, organizate în

incinta USMF „N. Testemiţanu”, 2006 şi 2007

Congresul al VI-lea al Igieniştilor, Epidemiologilor şi Microbiologilor din

Republica Moldova, Chişinău (2008)

Page 165: 2. Alexandru_grimut_thesis[1] Mg Tehnologiilor Informationale

165

5th International G-I-N (Guidelines International Network) Conference, Helsinki,

Finlanda (2008).

Lucrări ştiinţifice publicate

În cadrul temei au fost publicate 10 lucrări ştiinţifice, dintre care 4 articole în reviste cu

recenzenţi, inclusiv 2 fără coautor.

Participări în proiecte ştiinţifice internaţionale

Evaluarea Sistemului Naţional Informaţional de Sănătate (Cadrul de evaluare „Health Metrics

Network” al OMS)

Date de contact

Telefon: (+37322) 45-05-21

Mobil: (+373) 69-118-969

[email protected]