1teste radiologie.doc

PAGE 52

1. Partile componente ale unui generator pentru aparat roentgen sunt:

a. Transformatoarele

b. Redresoarele

c. Temporizatoarele

d. Pupitrul de comanda

2. Care sunt elementele metalice ale unui tub roentgen?

a. Anodul

b. Filamentul catodic

c. Piesa de concentrare a catodului

d. Peretii tubului RX3. Care dintre parametrii constructivi ai unei anode de tub Rx influenteaza incalzirea ei:

a. Materialul din care este contruita

b. Viteza de rotatie

c. Panta de inclinare a fetei active

d. Diametrul anodei

4. Rolul cupolei unui tub radiogen este:

a. Contentia uleiului de racire

b. Protejarea mecanica a tubului

c. Oprirea diseminarii haotice a radiatiilor in mediul ambiant

5. Interactiunile direct ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia sunt:

a. Colisiunea

b. Frinarea

c. Efectul Compton

d. Efectul fotoelectric

6. Alegeti tehnica radiologica cea mai iradianta

a. Radiografia pulmonara

b. Urografia intravenoasa

c. Irigoscopia

d. Tomografia computerizata abdominala

7. Precizati care este rolul grilei antidifuzoare in achizitia radiografica a unei imagini radiografice :

a. Reducerea iradierii

b. Focalizarea radiatiilor

c. Reducerea radiatiei secundare

d. Cresterea contrastului imaginii

8. Care sunt elementele care determina dimensiunile imaginii obiectului radiografiat fata de original:

a. Dimeniunea obiectului

b. Distanta obiect film

c. Distanta sursa obiect

d. Unghiul razei incidente centrale cu planul sau axa obiectului

9. Precizati ce elemente intra in structura derivatilor farmaceutici cu care se realizeaza contrastul artificial pozitiv in radiologie:

a. Plumbul

b. Iodul

c. Cuprul

d. Bariul

10. Care dintre modificarile clinice de mai jos se inscru in categoria acuzelor uzuale la administratrea i.v. de substanta de contrast iodata:

a. gust metalic

b. Rush-ul cutanat

c. Colicile intestinale

d. Senzatia de caldura generalizata

11. Care dintre structurile de mai jos sunt hiperdense fata de structurile inconjuratoare in examenele CT craniene:

a. Calciul

b. Tumorile cu contrast

c. Sangele proaspat

d. Edemul perilezional

12. Ce artere abdominale se pot identifica ecografic

a. Aorta

b. Trunchiul celiac

c. Artera mezenterica inferioara

d. Arterele renale

13. Precizati afectiunea care constituie indicatie de ecografie diagnostica de prima intentie:

a. Litiaza urinara

b. Litiaza veziculara biliara

c. Tromboza de vase porte intrahepatice

d. Ureterohidronefroza14. Selectati tipurile de afectiuni care beneficiaza la maximum de examenul IRM ca examen de prima intentie:

a. Tumorile suprarenaliene

b. Tumorile pituitarec. Tumorile cardiaced. Tumorile primitive de cai biliare15. Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului:

a. Radiografia toracica de fata

b. Radiografia toracica de profil

c. Computer tomografia

d. Radiografia toracica in oblic anterior stg

16. Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei:

a. Aorta ascendenta

b. Crosa aortica

c. Vena azygos

d. Trunchiul brachiocefalic arterial

17. Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting:

a. 3

b. 4

c. 5

18. Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic standard:

a. Sectorul intramediastinal

b. Sectorul hilar

c. Sectorul central

d. Mantaua pulmonara

19. Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale:

a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn

b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert

c. Ambele concomitent

d. Incorecte toate cele de mai sus

20. Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului:

a. Crosa aortica

b. Trunchiul arterial pulmonar

c. Artera subclavie stinga

d. Trunchiul brachiocefalic arterial

e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta

21. Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert computertomografic fara contrast:

a. Vasele sanguine

b. Grasimea

c. Ganglionii limfatici calcificati

d. Fluidele clare din chiste

22. Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara:

a. Marginea laterala a Aortei ascendente

a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei

b. Marginea mediala a aortei descendente toracice

c. Niciuna din cele de mai sus

23. Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a ventricolului drept.

a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept

b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept

c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului24. Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice

a. Edemul pulmonar acut

b. Pneumonia franca la debut

c. Pneumonia franca la vindecare

d. Tuberculoza cavitara.

25. Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite micronoduli:

a. 1 mm

b. 3 mm

c. 5 mm

d. peste 5 mm

26. Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt:

a. Densitatea mare

b. Conturul net si regulat

c. Vizualizarea numai partiala a conturului

d. Racordul in panta lina

27. Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice

a. Obezitatea

b. Sarcina

c. Ascitad. Expirul 28. Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza:

a. miscarilor respiratorii

b. pozitiei bolnavului

c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a fluidului

d. nici una dintre cele de mai sus

29. Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare:

a. forma lenticularta

b. localizarea pe traiectul unei scizuri

c. lipsa modificarilor cu pozitia

d. alte semne de afectare pleurala la distanta

30. Incercuiti leziunea tumorala hepatica ce prezinta in computer tomografie densitati negative:

a. chistul biliar

b. lipomul

c. hemangiomul

d. hiperplazia nodulara focala

e. colangiocarcinomul 31. Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial :

a. Cranial si dorsal

b. Caudal si medial

c. Caudal si ventral

d. Caudal si lateral

32. Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica :

a. Stenoza valvulara mitrala

b. Stenoza valvulara aortica

c. Coarctatia de aorta

d. Stenoza infundibulara pulmonara

33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in:

a. Sindromul alveolar

b. Sindromul bronsic

c. Sindromul vascular

34. Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in incidenta postero anterioara este :

a. Compartimentul peribronhovascular

b. Compartimentul interlobular

c. Compartimentul parietoalveolar

35. Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali cu diametrul de 1,5 mm :

a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat

b. Metastazele carcinomatoase

c. Pneumoconioza

d. Hemosideroza primitiva

36.Imaginile directe de sindrom bronsic sunt:

a. Ingrosarea peretelui bronsiei

b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat

c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta

d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid

37. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii radiologice.

a. Debitul circulator mare

b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica

c. Complianta capilara mare

d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil

38. Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in:

a. Hipervolemie

b. Hiperchinezie

c. Shunt sistemico-pulmonar

d. Fistula arterio-venoasa

39.Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt:a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica

b. Desen pulmonar gracil

c. Hiluri pulmonare mici, simetrice

d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare

40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza :

a. Emfizemul pulmonar diffuz

b. Atelectaziile parcelare

c. Fibrozele pulmonare

d. Staza pulmonara cronica

41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin:

a. Foarte numerosi

b. Localizati perihilar

c. Cu diametrul de maxim 3mm

d. Ireversibili in timp

42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda:

a. Imbogatirea desenului vascular apical

b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare

c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare

d. Dilatatia de Artera pulmonara43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar :

a. Sub 3 cm

b. 5 cm si peste

c. 7 cm si peste

d. Nu exista corespondenta volum/etiologie.

44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos:

a. Intensitate mica

b. Localizare predominenta in lobul inferior drept

c. Cu adenopatii hilare

d. Cu benzi de limfangita

45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt:

a. Forma rotunda

b. Localizarea bazala dreapta

c. Semne de staza venoasa cronica

d. Asociaza hemoptizia

e. Reactie pleurala de la inceput

46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite si bronsie de drenaj este:

a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat

b. Chist hidatic evacuat partial

c. Caverna tuberculoasa deterjata

d. Cancer pulmonar necrozat

47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri:

a. Bula de emfizem

b. Displazia emfizematoasa

c. Polichistoza bronsica congenitala

d. Niciuna dintre cele de mai sus

48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer tomografic cu contrast i.v.:

a. Lipoamele

b. Chistele

c. Vasele sanguine

d. Adenopatiile calcificate

49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior

a. gusa plonjanta

b. timomul

c. lipomul

d. chistul pericardic

50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin:

a. Marirea predominent in sens transversal

b. Unghiuri cardiofrenice obtuze

c. Absenta pulsatiilor pe contur

d. Modificari de aspect cu pozitia

51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent

a. Posterior

b. Lateral stg

c. Caudal

d. Cranial

52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting:

a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA

b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului

c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului

d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara

53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea cordului pe diafragm:

a. Atriul stg

b. Ventricolul stg

c. Ventricolul dr

d. Atriul drept

e. Crosa aortica

54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior:a. Aorta ascendenta

b. Trunchiul arterei pulmonare

c. Ventricolul sting

d. Atriul drept

e. Ventricolul drept

55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata dura:

a. Aorta ascendenta

b. Crosa aortica

c. Aorta descendenta

56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ?

a. Ventricolul sting

b. Artera pulmonara trunchi

c. Urechiusa stinga

d. Aorta ascendenta

57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale:

a. Staza pulmonara discreta

b. Marirea foarte accentuata a atriului sting

c. Marirea de volum a ventricolului sting

d. Dialatatia de aorta ascendenta

58. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar:a. Stenoza mitrala

b. Insuficienta trcuspidiana

c. Insuficienta aortica

d. Stenoza valvulara pulmonara

59. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in :

a. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat

b. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta

c. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva

d. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit.

60. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale:

a. Pericardita constrictiva

b. Tetralogia Fallot

c. Stenoza valvulara aortica

d. Emfizemul pulmonar61. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica

a. Coarctatia de aorta

b. Disectia de aorta

c. Anevrismnul de aorta

d. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta

62. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta :

a. Absenta butonului de la locul sau normal

b. Traheea deplasata spre stinga

c. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei

d. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului

63. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza:

a. Anevrism trombozant de aorta

b. Disectie de aorta

c. Ulceratie ateromatoasa

d. Decolarea unei placi de aterom

64. Care este elementul principal care sta la baza achizitiei unei imagini digitale:

a. Viteza fotonului Roentgen

b. Intensitatea quantei de lumina emisa de cristalul de scintilatie

c. Amplitudinea curentului generat in fotomultiplicator

d. Distanta de parcurs de la foton la calculatorul program.

65. Explicati mecanismul creerii de contrast pozitiv de catre suspensia de sulfat de bariu.

a. Cresterea absorbtiei radiatiilor

b. De catre o substanta inerta chimic, nemiscibila cu apa

c. Cu viteza de sedimentare mare

d. Care adera de mucoasa digetiva fara sa se absoarba

66. Ce are particular examenul cu sulfat de bariu al esofagului;

a. Consistenta semisolida a SO4Ba

b. Incidentele oblice

c. Examinarea rapida in dinamica deglutitiei

d. Examen de mucoasa in strat subtire la finele examenului propriu-zis

67.Indicatiile de utilizare ale computer tomografiei in patologia digestiva sunt:

a. Depistarea si stadializarea tumorilor organelor parenchimatoase

b. Monitorizarea post-terapeutica a lor

c. Depistarea determinarilor secundare hepatice

d. Decelarea de colectii fluide intraperitoneale

e. Studiul traectului si permeabilitatii unor axe vasculare

68. Ecografia este indicata in diagnosticul afectiunilor:

a. Tractului digestiv

b. Organelor parenchimatoase abdominale

c. Scheletului osos abdomino-pelvin

d. Adenopatiilor intra sau extraperitoneale

e. A fluxurilor sanguine pe vase

69. Proiectarea metamerica a orificiului Killian si a cardiei este :

a. C7/T12

b. C6/T12

c. C6/T11

d. C7/T11

70. Cum variaza dimensiunile diferitelor zone topografice ale esofagului in repletie completa :

a. Diametru redus in regiunea cervicala

b. Diametru maxim in portiunea toracala

c. Dilatatie ampulara suprafrenica

d. Nu se vizualizeaza niciodata in repletie completa

71. Care este semnul cert ca radiografia unui stomac in repletie este efectuata in ortostatism:

a. Substanta baritata la polul distal al stomacului

b. Vizualizarea chineticii pe mica curbura

c. Nivelul orizontal al partii opace a suspensiei baritate

d. Niciunul dintre cele de mai sus.

72. Selectati rapoartele anatomice ale fetei posterioare a stomacului:

a. Pancreas

b. Glanda suprarenala stinga

c. Rinichiul sting

d. Duodenul ascendent.

73. Autoplastica mucoasei gastrice depinde de :

a. Tonicitatea peretelui gastric

b. Incidenta radiografiei in ortostatism sau decubit

c. Starea de contractilitate a muscularis mucosae

d. Gradul de repletie a stomacului

74. Peristaltica stomacului apare sub forma :

a. Fornix/2-3 unde

b. Marea curbura /3-4 unde

c. Mica Curbura/3-4 unde

d. Marea curbura- da/mica curbura- nu

75. Alegeti portiunile fixe ale duodenului:

a. Bulbul

b. Genunchiul inferior

c. Unghiul Treitz

d. Tot conturul extern al doudenului D2

76.Duodenul descendent si cel ascendent au rapoarte directe cu:

a. Pancreasul

b. Fata viscerala a splinei

c. Aorta

d. Vena cava inferioara

e. Artera mezenterica superioara

77. Precizati cum apar orientate ansele jejunului si ileonului:

a. Ansele jejunale verticale si cele ileale orizontale

b. Toate ansele orizontale indiferent de regiune

c. Ansele jejunale orizontale si cele ileale verticale

78. Precizati portiunile fixe ale colonului:

a. Cecul si colonul ascendent

b. Unghiul hepatic

c. Colonul transvers

d. Colonul descendent

e. Sigmoidul si rectul

79. Diferenta dintre spasm si stenoza unui segment digestiv se defineste in functie de :

a. Localizarea ingustarii

b. Lungimea ingustarii

c. Caracter tranzitoriu sau definitiv

d. Reactia la tratamentul antispastic

e. Aspectul reliefului mucos

80. Hiperchinezia unui segment de tub digestiv se traduce prin:

a. Cresterea numarului de unde peristaltice

b. Stergerea reliefului mucos

c. Adincirea undelor peristaltice

d. Evacuarea accelerata a segmentului digestiv

e. Staza persistenta in segmentul afectat

81. Hernierea stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului se materializeaza prin :

a. Ascensionarea unui segment gastric cu migrarea in torace

b. Aparitia unei opacitati mediastinale inferioare cu sau fara nivel hidroaeric

c. Existenta unui esofag mai scurt decit normal

d. Stergerea reliefului mucos al segmentului gastric herniat

82. Dolicosegmentul de tub digestiv se defineste prin:

a. Alungirea segmentului

b. Pozitia sinuoasa

c. Stergerea mucoasei

d. Contururi regulate

83. Caracterele radiologice ale unei stenoze benigne de segment de tract digestiv sunt:

a. Sunt scurte

b. Pot fi multiple

c. Sunt situate in axul segmentului afectat

d. Orificiile de intrare si iesire din stenoza au forma de pilnie

84. Selectati caracterele radiologice ale unei amprente asupra unui lumen digestiv:a. Deformeaza o portiune din contur fara sa-l intrerupa

b. Nu deplaseaza segmentul de tract digestiv

c. Apar de regula pinteni si semitonuri

d. Pliurile sunt deplasate , nu sunt intrerupte

e. Lumenul restant este ingustat

85. Incizura se deosebeste de ancosa unui lumen digestiv:a. Are o forma ascutita in unghi

b. Laturile unghiului sunt rectilinii

c. Apare pe ambele contururi ale unui lumen

d. Are caracter definitiv

86. Diverticulii digestivi de pulsiune :

a. Sunt imagini aditionale de plus de umplere

b. Au forma rotund ovalara

c. Sunt legati de lumenul principal printr-un pedicol

d. Continutul poate fi omogen sau neomogen

87. Diverticulii digestivi de tractiune prezinta :

a. O forma triunghiulara cu baza in lumenul digestiv

b. Au contururi regulate rectilinii

c. Se umplu si se evacueaza complet

d. Apar localizati pe orice segment digestiv, mai frecvent pe esofag

e. Continutul este omogen

88. Aspectul radiologic al unei nise in incidenta ortograda :

a. Opacitate centrala data de substanta de contrast din nisa

b. Inel semiopac concentric cu conturul opacitatii centrale = edem perilezional

c. Pliurile de mucoasa pot fi sau nu convergente spre leziune dupa natura leziunii

d. Continutul opacitatii centrale poate fi neomogen.

89. Elemente semiologice radiologice specifice nisei benigne sunt:

a. Depaseste limita peretelui digestiv

b. Suprafata locului de implantare este totdeauna mai mica decit adincimea nisei

c. Nisa este circumscrisa de un inel transparent (edemul perilezional)d. Pliurile mucoasei sunt convergente spre nisa

e. Detritusul necrotic determina neregularitati ale fundului nisei.

90. Aspectul radiologic al lacunei benigne implica:

a. Este o fornatiune protruziva in interiorul lumenului digestiv adiacent

b. Are de obicei contur net

c. Forma este rotund ovalara

d. Pliurile mucoase sunt impinse si deplasate

e. Peretele lumenului in zona de insertie are mobilitatea pastrata

91. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos caracterizeaza afectiunile digestive maligne:

a. Hipertrofia pliurilor

b. Atrofia pliurilor

c. Intreruperea pliurilor

d. Convergenta de pliuri

e. Dezorganizarea de pliuri

92.Cite segmente orientate orizontal are lobul sting hepatic:

a. 1

b. 3

c. 2

93.Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari hepatice:

a. Granuloamele postinflamatorii

b. Abcesele parazitare vindecate

c. Chistele esentiale

d. Hemangioamele

e. Hidatidoza

94. Diagnosticul pozitiv computer tomografic de tumora hepatica implica urmatoarele semne

a. Imagine rotund ovalara cu densitate si iodofilie mai mici decit ale parenchimului hepatic inconjurator.

b. Limitele imprecis conturate

c. Cu priza de contrast precoce

d. Cu leziuni asociate de ciroza hepatica sau dilatatie de cai biliare

95. Care sunt caracterele CT specifice chistului hidatic:

a. Densitate fluida

b. Aspectul de vezicule fiice

c. Aspectul de membrana proligera decolata

d. Calcificarile parietale

e. Absenta iodofiliei

96. Alegeti locul de electie de injectare cu contrast pentru realizarea unei portografii directe:

a. Transhepatica

b. Transjugulara retrograda

c. Trans-splenica

d. Transparietala abdominala venoasa mezenterica

97. Care sunt factorii de care depinde calitatea unei colangiografii orale?

a. Absorbtia contrastului in intestin

b. Capacitatea de preluare activa a contrastului de catre ficat

c. Permeabilitatea canalelor biliare intra si extrahepatice

d. Concentratia de iod in bila

98. Precizati metodele radiologice de explorare directa a cailor biliare:

a. Colangiografia percutana

b. Coledocopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP)

c. Colangiografia preoperatorie

d. Colangiografia postoperatorie pe tub Kher.

99 Care este metoda imagistica de baza pentru diagnosticul calcificarilor intrapancreatice:

a. Radiografia abdominala simpla

b. Ecografia


d. Imagistica prin rezonanta magnetica

100. Alegeti indicatiile corecte de explorare CT cu contrast a splinei:

a. Diagnosticul pozitiv si diferential de organ

b. Diagnosticul splinelor accesorii sau reziduale postoperatorii

c. Diagnosticul formatiunilor localizate intrasplenice

d. Diagnosticul splinei de staza

e. Diagnosticul limfoamelor cu determinare splenica .

101. Care dintre categoriile de substanta de contrast iodate de mai jos dau cea mai mica rata de reactii adverse:

a. Substantele ionice

b. Substantele nonionice monomerice

c. Substantele nonionice dimerice

d. Substantele iodate liposolubile

102. Precizati care dintre simptomele de mai jos se incadreaza in categoria accidentelor minore sau reactii adverse medii la administrarea i.v. de contrast iodat:

a. Greata

b. Eruptiile cutanate

c. Cefalee

d. Gust metalic in gura

e. Hipotensiune

103.Care este intervalul de timp limita intre timpul nefrografic si cel pielografic in urografia intravenoasa:

a. 1 minut

b. 3 minute

c. 5 minute

d. nu exista un timp standardizat

104. Precizati nonindicatiile de explorare urografica:a. Insuficienta renala acuta

b. Insuficienta renala cronica

c. Colica renala

d. Intestin cu resturi alimentare si fecale

105. Indicatiile de utilizare a pielografiei directe :

a. Traumatisme renale cu hematurie

b. Litiaza ureterala radioopaca

c. Tumorile uroteliale inalte

d. Leziuni inflamatorii incerte pe UIV

e. Obstructia ureterala de cauza neprecizata UIV

106. Indicatiile explorarii computer tomografice in patologia urinara :

a. Depistarea si caracterizarea morfologica a maselor tumorale vezicaleb. Stadializarea tumorilor si monitorizarea postoperatorie

c. Abcesele renale d. Absenta vizualizarii unui rinichi in lomba

e. Litiaza urinara radiotransparenta

107. Conturul policiclic al rinichilor la copil sub 5 ani se considera dat de :

a. Polichistoza renala

b. Lobulatie fetalac. Tumora Wilmsd. Rinichi dublu unicapsular108. Care sunt strimtorile fiziologice ale ureterelor:

a. Jonctiunea pieloureterala

b. Intersectia cu vasele iliace

c. Portiunea intramurala vezicala

109. Precizati etiologia posibila a calcificarilor renale lineare rectilinii sau curbe:

a. Vasculare hilare

b. Tumori maligne

c. Chiste hidatice

d. Boala Cacchi Ricci

e. Nefrocalcinoza

110. Cite feluri de ectopie renala cunoasteti?

a. Joasa

b. Inalta

c. Directa

d. Incrucisata

e. Cu fuziune

111. Rinichiul de dimensiuni reduse, unilateral cu contur neted apare in:

a. Hipoplazia renala congenitala

b. Rinichiul ischemic cronic

c. Tuberculoza renala

d. Nefrita radica

112.Evaluati in timp entitatea de rinichi mut urografic:

a. 1 ora

b. 2 ore

c. 30 minute

d. Pina la disparitia substantei de contrast din sistemul pielocaliceal contralateral.

113. Selectati cauzele malformative de dilatatie a sistemului pielocaliceal

a. Reflux vezico-ureteral

b. Ureterocel

c. Necroza papilara

d. Ureter retrocav

e. Anomalii arteriale in hilul renal

114. Care dintre formatiunile aditionale de mai jos comunica direct cu caile urinare?

a. Diverticolul caliceal

b. Caverna tuberculoasa

c. Chistele parapielice

d. Necroza papilara

e. Hematomul intraparenchimatos post-traumatic

115. Selectati modificarile functionale urografice din sindromul obstructiv urinar superior unilateral:

a. Absenta secretiei de contrast pe partea bolnava

b. Intirzierea eliminarii contrastului pe partea sanatoasa

c. Nefrograma palida de partea sanatoasa d. Intensitate redusa a contrastului in caile urinare bilatarale. Nefrograma de partea bolnava persistenta de ordinul orelor.

116. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul si stadializarea carcinomului renal(Gravitz)

a. Urografia intravenoasa

b. Scintigrama renala

c. Ecografia

d. Computer Tomogafia

e. Angiografia selectiva renala

117. Alegeti metoda diagnostica de baza in diagnosticul pozitiv al metastazelor osoase

a. Imagistica prin Rezonanta Magnetica

b. Computer Tomografia

c. Radiografiile osoase simple

d. Scintigrama cu Tc 99 difosfonat

e. Arteriografia periferica

118. In ce stadiu N se incadreza adenopatia hilara renala contra-laterala dintr-o tumora Gravitz:

a. 2

b. 3

c. 4

d. 5

119. Limita de virsta pina la care trebuie sa se realizeze sudarea nucleilor epifizari cu diafiza este:

a. In primul an de viata

b. In jurul virstei scolare

c. In jurul virstei de 12 ani

d. Intre 16 si 22 de ani

120. Care dintre modificarile elementare ale osului se exprima prin modificari de forma

a. Oedostoza

b. Scoliostoza

c. Hiperostoza

d. Exostoza

121. Alterarea structurii spongioasei unui os in sensul: reducerea opacitatii, reducerea grosimii traveelor, cresterea areolelor osoase si aspect fasciculat al compactei reprezinta :

a. Demineralizare

b. Osteoporoza

c. Osteoliza

d. Combinatia dintre primele doua

e. Toate 3 combinate.

122. Care dintre imaginile radiologice de mai jos se incadreaza in categoria osteoliza

a. Lacuna osoasa centrala

b. Periostoza

c. Caria osoasa

d. Eroziunea osoasa

e. Amprenta osoasa

123. Endostoza apare localizata la nivelul:

a. Spongioasei epifizare

b. Fetei externe a compactei

c. Fetei interne a compactei

d. Corticalei

124. Selectati modificarile osoase care apar in osteomalacie:

a. Rezorbtie osoasa circumscrisa

b. Striuri Looser

c. Fracturi in lemn verde

d. Deformare a nucleilor epifizari

e. Deformari osoase

125. Selectati afirmatiile corecte asupra modificarilor radiologice din faza initiala inflamatorie de vindecare a unei fracturi:

a. Fragmente fracturare osteoporotice, traiect de fractura identic celui din momentul producerii fracturii

b. Fragmente fracturare demineralizate la extremitati si largirea traiectului de fractura fata de cel initial

c. Fragmente fracturare de forma, dimensiuni si structura normale cu largirea traiectului de fractura

126. Alegeti categoriile de semne radiologice pe care le intilniti in osteoartrita tuberculoasa

a. Demineralizare

b. Osteoliza

c. Osteoscleroza

d. Reducerea progresiva a spatiului articular

127. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespunde aspectului de chist osos esential:

a. Localizarea de electie la metafizele oaselor lungi

b. Sufla si intrerupe de regula corticala

c. Interior poliseptat

d. Lizereu osteosclerotic la polul inferior128.Alegeti semnele corecte de osteosarcom osteogenic:

a. infiltrarea si densificarea structurilor moi

b. incluzii osoase in modificarile de structuri moi

c. intreruperea corticalei

129. Particularitatile aspectului radiologic toracic la copil sunt:

a. Arcuri costale posterioare orizontalizate

b. Mediastin ingustat

c. Calibrul arterelor intrapulmonare egal pe toata aria de proiectie a fiecarui pulmon

d. Bifurcatia traheei proiectata la nivel T3

e. Hemidiafragme decalate invers decit la adult, cel sting situat mai cranial

130. Aspectul radiologic normal al esofagului la copil implica :

a. apare ca banda transparenta mediastinala fara contrast

b. nu se vizualizeaza pliuri de mucoasa

c. nu se vizualizeaza contractii pe contur

d. prezinta in primele doua luni de viata un mic reflux gastro-esofagian

131. Craniul copilului este diferit de cel al adultului:

a. Viscerocraniul este proportional mai mare fata de neurocraniu

b. In primul an de viata se vad fontanelele

c. Cele doua ramuri mandibulare sunt separate de o banda clara

d. Sinusurile craniene apar esalonat, la sugari nu exista decit cele maxilare

132. Care dintre modificarile de mai jos se incadreaza in limitele normalului:

a. Suturi cerebrale supranumerare

b. Anterolistezis vertebral C3-C4

c. Nucleii de osificare supranumerari la oasele membrelor

d. Nucleii de osificare asimetrici la oasele pereche

e. Modificari de structura mixte ale zonelor metafizare

133. Specificati care dintre modificarile functionale de mai jos insotesc stenoza hipertrofica de pilor :

a. Hiperchinezie

b. Hipotonoie

c. Reflux gastro-esofagian


134. Care este diferenta dintre rinichiul miniatural si rinichiul hipoplazic:

a. Morfologia sistemului pielocaliceal normala , redusa ca dimensiuni in rinichiul miniatural fata de modificari morfologice de dimensiuni si orientare ale calicelor in rinichiul hipoplazic

b. Functia renala normala in rinichiul miniatural fata de opacifiere tardiva sau rinichi mut in rinichiul hipoplazic

c. Contururile nete si regulate in rinichiul miniatural fata de aspectul polilobat al rinichiului hipoplazic.

d. Pozitia ectopica a rinichiului miniatural fata de pozitia normala a celui hipoplazic.

135. Selectati semnele radiologice corecte de luxatie congenitala de sold:

a. Intreruperea arcului cervico obturator

b. Reducerea unghiului de inclinare a plafonului acetabular

c. Deplasarea lateral si cranial a nucleului epifizar

d. Lateralizarea axului diafizar

136. Sifilisul osos la sugar prezinta:

a. Localizare poliostica

b. Predominent la oasele scurte si cele late

c. Pe oasele lungi are localizare metafizara

d. Diafiza are structura modificata prin prezenta de lacune gomatoase

e. Este frecventa reactia periostala lineara

137. Selectati calcificarile intracerebrale normale:

a. ale glandei pineale

b. ale plexurilor coroide

c. ale coasei creieruluid. ale vaselor arteriale

e. ale nucleilor bazali

138. Pe radiografia de fata a segmentului atlo-axoidian al coloanei vertebrale, se pot examina:

a. condilii occipitali

b. apofizele transverse ale atlasului

c. corpul axisului si apofiza odontoida

d. apofiza spinoasa a axisului

e. arcurile anterior si posterior ale atlasului

139. Incarcarea cu contrast iodat a unei leziuni cerebrale se datoreaza:

a. unei tromboze venoase profunde

b. unei malformatii vasculare

c. unei hipervascularizatii tumorale

d. alterarii barierei hematoencefalice

e. nici uneia dintre cele de mai sus

140. Selectati leziunile care dau hipodensitate spontana fata de tesutul cerebral la examenul computer tomografic fara contrast:

a. sangele proaspat

b. pierdere neuronala prin leziune ischemica

c. demielinizare

d. edemul

e. necroza

141. Angajarile intracerebrale sunt de mai multe tipuri. Selectati pe cele corecte.

a. Sub coasa creierului

b. Prin fantele sfenoidale

c. Prin foramen ovale

d. Prin foramen magnum

e. Prin voletul cranian post operator.

142. In ponderatie T1 la examenul IRM, zonele de hiposemnal/negru corespund :

a. Lichidului cefalorahidian

b. Aerului

c. Calcificarilor

d. Necrozei

143.Limitele examenului IRM sunt date de:

a. timp de examinare lung

b. rezolutie spatiala inferioara CT

c. absenta de vizualizare a calcificarilor

d. necesitate de utilizare de echipamente nemetalice pentru operatiunile conexe

144. Avantajele explorarii IRM fata de CT a leziunilor inflamatorii vertebrale:a. diagnostic precoce

b. evaluarea leziunilor plurietajate

c. extensia in spatiul epidural

d. evidentierea semnelor de suferinta medulara

e. extensia in partile moi paravertebrale

145. Cite tipuri de redresoare cunoasteti:

a. Redresoare uscate

b. Redresoare cu dublu circuit

c. Supape cu vid

146. Piesa generatoare de fotoni Rontgen a unui tub RX este:

a. Catodul

b. Anodul

c. Peretele tubului

d. Piesa de concentrare

147. Care dintre parametrii unui cablu de alimentare a unui aparat Rx influenteaza valorile curentului primar:

a. Diametrul cablului

b. Lungimea cablului

c. Materialul din care este construit cablul

148. Filtrele amplasate la iesirea din tub sunt confectionate din:

a. Plumb

b. Carbon

c. Aluminiu

d. Cupru

149. Interactiunile indirect ionizante ale radiatiilor Rontgen cu materia in cadrul radiologiei diagnostice sunt:

a. Coliziunea

b. Franarea

c. Efectul Compton

d. Efectul fotoelectric

e. Efectul de materializare

150. Alegeti tesutul cel mai radiorezistent:

a. Pielea

b. Maduva osoasa

c. Miocardul

d. Osul

151. Alegeti cea mai putin iradianta tehnica radiologica:

a. Radiografia pulmonara cu raze dure

b. Radiografia pulmonara cu regim standard

c. Radiografia coloanei vertebrale lombare

d. Tomografia computerizata

e. Tomografia plana

152. Alegeti elementele care contribuie la calitatea filmului radiografic:a. Dimensiunea granulului de bromura de argint

b. Emulsia fotografica pe ambele fete ale filmului

c. Spectrul de sensibilitate albastru sau verde

153. Cum se obtine departajarea pe imaginea radiografica a doua obiecte suprapuse cu imagine sumata:

a. Prin inclinarea razei incidente centrale

b. Prin inclinarea planului in care se afla obiectul

c. Prin reducerea distantei focar-film

154. Precizati care dintre elementele de mai jos se utilizeaza ca substante de contrast artificial:

a. apa

b. aerul

c. derivatii iodati

d. sulfatul de bariu

155. Care dintre semnele clinice de mai jos definesc o intoleranta minora sau medie la contrast iodat injectat i.v. :

a. Greata

b. Eruptiile cutanate

c. Frisonul

d. Senzatia de caldura generalizata

156. Cate forme farmacologice de substante de contrast iodate cunoasteti:

a. Hidrosolubile cu eliminare urinara

b. Hidrosolubile cu eliminare biliara

c. Hidrosolubile cu metabolizare integrala

d. Uleiuri iodate cu injectare directa157. Ce vene abdominale se identifica ecografic:

a. Vena cava inferioara

b. Vena porta

c. Vena mezenterica superioara

d. Venele renale

158. Precizati afectiunile in care ecografia diagnostica reprezinta un gest inutil:

a. Litiaza coledocului distal

b. Litiaza vezicala urinara

c. Chistele intraparenchimatoase pulmonare

d. Nici una dintre cele de mai sus.

159. Alegeti formatiunile anatomice care beneficiaza de explorarea IRM:

a. Caile biliare

b. Caile urinare

c. Venele suprahepatice

d. Pulmonul aerat

160. Precizati care sunt elementele anatomice ale capului coastei care realizeaza articularea cu vertebrele:

a. Capul costal

b. Colul costal

c. Tuberculul costal

d. Nici una dintre cele de mai sus

161. Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de :

a. Art. intercostale in CoAo

b. Art. intercostale in obstructia de artera subclavie

c. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen

d. Adenopatii

162. Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr.:

a. 3

b. 4

c. 5

163. Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din aproape in aproape:

a. Caudo-cranial

b. Cranio-caudal

c. Dinspre medial spre lateral

d. Dinspre lateral spre median

164. Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere:

a. Bronsiola respiratorie

b. Bronsiola terminala

c. Canalele alveolare

165. Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a mediastinului:

a. Vena cava superioara

b. Vena azygos

c. Artera pulmonara


166. Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty:


b. Aorta ascendenta

c. Traheea

d. Esofagul

e. Nici una dintre cele de mai sus

167. Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace:

a. Atriul stg

b. Ventricolul drc. Atriul drd. Ventricolul stg

168. Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor ventricolului sting:

a. Artera pulmonara stinga

b. Vena cava superioara

c. Esofagul

d. Vena cava inferioara

169. Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir:

a. orizontalizarea coastelor

b. ascensionarea si orizontalizarea cordului

c. cresterea transparentei pulmonare

d. ascensionarea cupolelor diafragmatice170. Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de structura neomogena a unei opacitati pulmonare:

a. necrozele

b. abcedarile

c. calcificarile

d. hemoragiile

171. Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale:

a. lungimea mai mica decit coasta 1

b. formata numai din arc posterior si eventual lateral

c. cu extremitatea anterioara flotanta

d. articulata cu apofiza transversa C7

172. Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic:

a. atelectazia plamanului sau a unui lob

b. embolia pulmonara unilaterala

c. emfizemul pulmonar

d. hepatomegalia

173. Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea bolnava:

a. Atelectazia

b. Pleurezia libera

c. Emfizemul

d. Pahipleurita

174. Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene:

a. localizarea in sinusurile costodiafragmatice

b. modificarea cu pozitia

c. largirea spatiilor intercostale

175. Metoda cu randamentul diagnostic cel mai bun in evaluarea obstructiei biliare distale cu substrat litiazic este reprezentata de:

a. colangiografia transhepatica

b. radiografia abdominala pe gol

c. ecografia abdominala

d. computer tomografia

e. rezonanta magnetica cu secvente de colangio-RM

176. Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie a unui hemitorace caracterizeaza :

a. Tromboza unilaterala de artera pulmonara

b. Atelectazia completa a unui plaman

c. Pneumotoraxul sufocant cu supapa

d. Emfizemul compensator pulmonar unilateral

177. Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si configuratie :

a. Stenoza mitrala

b. Stenoza aortica

c. Tetralogia Fallot

d. Pericardita exsudativa178. Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari:

a. Dimensiuni sub 3 mm

b. Forma rotund ovalara

c. Contur sters

d. Potential de confluenta in timp

179. Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:

a. Contur net

b. Lipsa sistematizarii

c. Lipsa bronhografiei aerice

d. Evolutia lenta180. Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in contact cu pleura:

a. Liniile Kerley A

b. Liniile Kerley B

c. Liniile Kerley D


181. Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii:

a. Atelectazia

b. Emfizemul localizat cu aer captiv

c. Atelectazia lamelara Fleischner


182. Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica :

a. starile febrile

b. decubitul dorsal

c. obezitatea

d. sarcina183. Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt:

a. Reducerea transparentei pulmonare globale

b. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar)

c. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare

d. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare

184. Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin:

a. Hipertransparenta difuza unilaterala

b. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului

c. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei


185. Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este :

a. Desen areolar perialveolar

b. Prezenta de linii Kerley B

c. Epansament pleural mic cu pleura groasa

d. Noduli radioopaci de tip interstitial

186.Alegeti caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica:

a. Diametre de pina la 1 cm

b. Distributie aleatorie

c. Numar redus

d. Intensitate calcara

e. Structura neomogena187.Sindromul de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin:

a. Transparentizarea pulmonului periferic

b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare

c. Reducerea de volum a hilului pulmonar

d. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice

e. Dilatatia de ventricul drept.

188.Care dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat pulmonar:

a. diametru mai mare de 5 cm

b. conturul spicular

c. neomogenitate de structura

d. localizare ventrala

189.Selectati caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat:

a. dimensiuni marib. intensitate hidricac. contur net

d. calcificari parietale

e. forma variabila cu timpii respiratori190.Semnele radiologice ale hamartomului pulmonar sunt:

a. Dimensiuni sub 1 cm

b. Contur net

c. Intensitate mare

d. Excavare frecventa

e. Prezenta calcificarilor191.Alegeti cavitatile pulmonare cu pereti grosi:

a. Bula de emfizem

b. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni

c. Cistul hidatic evacuat

d. Caverna pulmonara deterjata veche

e. Tumora necrozata

192.Care dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu pereti subtiri multipli:

a. Bronsiectaziile

b. Pneumatocelul poststafilococic

c. Caverna tuberculoasa veche

d. Bula de emfizem pericicatriceal

193. Care este cea mai frecventa tumora solida localizata in mediastinul posterior la copil:

a. Meningocelul

b. Neuroblastomul

c. Gusa plonjanta posterioara

d. Abcesul rece toracic

194. Semnul diafragmului continuu apare in:

a. Pneumomediastin

b. Emfizem subcutanat toracic

c. Pneumopericard

d. Pneumoperitoneu

195. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice:

a. Dimensiunea transversa mai mare decit din diametrul maxim al toracelui

b. Unghiuri cardiofrenice obtuze

c. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur

d. Nici unul dintre cele de mai sus

196. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari ale pozitiei esofagului:

a. Ventricolul sting

b. Aorta ascendenta

c. Atriul sting

d. Aorta descendenta

197. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de apex cardiac globulos:a. Marirea de ventricul dr

b. Dialatia de ventricul stg

c. Hipertrofia de ventricul stg

d. Hipertrofia de ventricul dr

198. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu:

a. Marirea cavitatilor stangi

b. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara

c. Marirea de ventricul drept

d. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte

199. Deplasarea spre dr. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este semn de:

a. Marire a atriului stg

b. Reactie lichidiana pericardica

c. Dilatatia crosei aortice

d. Dilatatia venei cave superioare

200. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei:


b. Atriul stg

c. Urechiusa dreapta

d. Sinusul coronar

e. Crosa aortica

201. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg:

a. Ecocardiografia

b. Rezonanta magnetica

c. Angiocardiografia

d. Radiografia toracica dura in incidenta PA

202. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei pulmonare prin debit:

a. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial

b. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala

c. Sindromul Lutembacher

d. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant

203. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac, dilatatie anevrismala de atriu drept, marire accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace:

a. Sindromul Lutembacher

b. Sindromul Marfan

c. Boala Ebstein

d. Pericardita exudativa

204. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului:

a. Stenoza mitrala

b. Insuficienta aortica

c. Insuficienta mitrala

d. Insuficienta valvulara pulmonara

e. Niciuna dintre cele de mai sus

205. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala :

a. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare

b. Aparitia de imagini fluide

c. Prezenta de bule de gaz

d. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice

206. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata:

a. Bombare prin cresterea curburii

b. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii

c. Aparitia unui arc suplimentar

d. Calcificari arcuite concentrice207. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara :

a. Cele prin crestere de presiune

b. Cele prin crestere de debit

c. Dilatatia post-stenotica

d. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza, tip sau localizare

e. In nici una dintre situatiile de mai sus

208. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este:

a. Ecografia trans-esofagiana

b. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS

c. Angiografia

d. Computer tomografia

209. Care dintre elementele constituente ale unei imagini analoge finale din computer tomografie nu este influentata de sumatia de planuri:

a. Voxelul

b. Pixelul

c. Nici unul dintre cele de mai sus.

210. Contrastul negativ in lumenele digestive se realizeaza :

a. Prin potiunea gazogena, care in contact cu acidul clorhidric, gastric genereaza dioxid de carbon

b. Prin insuflare de aer direct pe o sonda tip Nelaton pozitionata la locul de interes

c. Utilizarea concomitenta cu suspensie de sulfat de bariu se numeste examen in dublu contrast

d. Dublul contrast se poate realiza si prin insuflarea de aer consecutiv administrarii de BaSo4

211. Ce are particular examenul radiologic cu BaSO4 a colonului:

a. Administrarea de contrast prin clisma

b. Insuflarea de aer dupa evacuarea suspensiei baritate

c. Explorarea obligatorie in dublu contrast

d. Nici una dintre cele de mai sus.

212. Angiografia selectiva a axelor vasculare abdominale se utilizeaza in:

a. Studiul vascularizatiei intratumorale

b. Diagnosticul pozitiv si etiologic al unor cavitati paraarteriale c. Stadializarea unor tumori in special ale organelor parenchimatoase

d. Manevre terapeutice, embolizari sau dezobstructii213. Care lumene abdominale beneficiaza de examenul IRM:

a. Lumenele digestive

b. Caile biliare intra si extrahepatice

c. Trunchiurile arteriale mari emergente din aorta

d. Elementele constituente ale circulatiei portale

214. Stramtorile fiziologice ale esofagului sunt:

a. Stramtoarea cricoidiana

b. Stramtoarea aortica

c. Stramtoarea atriala stinga

d. Stramtoarea diafragmatica

215. Selectati caracterul pliurilor mucoase esofagiene:

a. Sunt paralele

b. Dimensiuni egale intre ele

c. Situate in treimea inferioara a esofagului

d. Isi modifica aspectul in decubit

e. Se intretaie la nivelul hiatusului diafragmatic

216. Portiunea orizontala a stomacului se imparte in:

a. Antrul piloric

b. Canalul piloric

c. Pilorul propriu-zis

217. Selectati afirmatiile corecte privitoare la rapoartele marii curburi gastrice:

a. Colonul, ligamentul gastrocolic

b. Splina, fata externa prin ligamentul gastrosplenic

c. Diafragmul prin ligamentul gastrofrenic

d. Lobul sting hepatic prin ligamentul rotund

218. Alegeti regiunile gastrice cu pliuri mucoase paralele:

a. Fornixul gastric

b. Corpul gastric

c. Antrul gastric

d. Canalul piloric219. Alegeti incidenta radiologica de electie pentru vizualizarea pilorului:

a. Decubitul dorsal

b. Ortostatismul

c. Decubitul lateral drept

d. Decubitul ventral

220. La ce nivel se proiecteaza punctul unde duodenul traverseaza linia mediana:

a. T12

b. L2

c. L4

d. Promontoriul sacrat

221. Pliurile mucoasei duodenului descendent si ascendent sunt orientate:

a. Longitudinal

b. Transversal

c. Se intretaie

d. Nu se vad

222. Cum sunt dispuse pliurile mucoasei jejunale si cele ale mucoasei ileale:

a. Jejun pliuri transversale, contur dintat. Ileon pliuri transversale cu contur neted al ansei

b. Nu au o orientare stabila din cauza autoplasticii

c. Variaza ca orientare cu peristaltica223. Precizati regiunile colonice lipsite de haustratie:

a. Cecul

b. Colonul ascendent

c. Colonul descendent

d. Sigmoidul

e. Ampula rectala

224. Cu care dintre aspectele patologice de mai jos se asociaza hipotonia unei anse intestinale:

a. Hipersecretia

b. Tranzit ingreunat

c. Stergerea mucoasei

d. Fixarea ansei

225. Hipersecretia unei segment de tub digestiv se traduce prin:

a. Evacuarea accelerata a segmentului respectiv

b. Dispersia suspensiei baritate cu aspect patat

c. Sedimentarea BaSO4 in stomac cu aparitia unui mediu intermediar intre bariu si aer

d. Stergerea reliefului mucos

226. Ptoza gastrica se vizualizeaza prin:

a. Alungirea stomacului

b. Deplasarea craniocaudala a tuberozitatii si a polului inferior

c. Disparitia reliefului mucos


227. Brahisegmentele de tract digestiv se definesc prin :

a. Reducerea lungimii segmentului repectiv

b. Pastrarea normala a calibrului

c. Cu modificari functionale de tip hipotonic/hipokinezic

d. Cu pastrarea reliefului mucos

228. Caracterele radiologice ale unei stenoze maligne de segment de tract digestiv sunt:

a. Are lungimea mica (sunt scurte)

b. Sunt de obicei unice

c. Sunt centrate pe axul segmentului afectat

d. Au contururi interne neregulate cu stergerea pliurilor

e. La orificiile de intrare si de iesire pot apare pinteni, semiton sau (si) rigiditate

229. Care este principalul caracter radiologic care diferentiaza ancosa de unda peristaltica:

a. Forma rotunjita

b. Numarul intotdeauna mic, chiar unic

c. Simetria pe ambele curburi

d. Caracterul definitiv al imaginii

230. Intreruperea conturului unui lumen digestiv:

a. Este expresia locului de implantare a unei lacune

b. Se asociaza cu rigiditatea

c. Intrerupe pliurile.

231. Diverticulii digestivi de pulsiune care insotesc leziuni inflamatorii:

a. Apar cel mai frecvent la nivelul colonului

b. Continutul este de obicei neomogen

c. Umplerea si golirea sunt incomplete

d. Mucoasa care protruzioneaza prin colet este ingrosata

e. Conturul este perfect net

232. Spiculii de la nivelul lumenelor digestive:

a. Reprezinta leziuni ulcerative de suprafata sau de profunzime mica

b. Au forma triunghiulara

c. Sunt de mici dimensiuni 1-2 mm

d. Se pun in evidenta mai bine in semirepletie

e. Au localizare de electie pe ultima ansa ileala si pe colon

233. Nisa benigna in incidenta longitudinala se prezinta astfel:

a. Opacitate de forma variabila

b. Depasind conturul opacifiat cu bariu, peretele normal al lumenului sau suprafata unei lacune

c. Are continut de regula neomogen

d. Mobilitatea segmentului de insertie este pastrata

234. Elementele semiologice caracteristice nisei maligne sunt:

a. Nu depaseste conturul lumenului ci apare incastrata intr-o lacuna

b. Are baza mai larga decat adancimea

c. Pliurile mucoasei sunt intrerupte la distanta de nisa

d. Are de regula continut neomogen

e. Asociaza la locul de implantare rigiditate, semiton si pinteni

235. Aspectul radiologic de lacuna maligna implica:

a. Sunt unice, marginale sau intralumenale

b. Determina intreruperea conturului in zona de insertie

c. Are contur regulat partial sters

d. Prezinta la periferie pinteni maligni si semitonuri

e. Pliurile de vecinatate sunt intrerupte sau infiltrate236. Care dintre modificarile de mucoasa de mai jos pot apare in cadrul afectiunilor digestive inflamatorii:

a. Hipertrofia pliurilor

b. Atrofia pliurilor

c. Disparitia reliefului de mucoasa

d. Convergenta pliurilor

e. Dezorganizarea de pliuri

237. Cate segmente caudale are lobul drept hepatic:

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

238. Prezenta de gaz in perimetrul opacitatii hepatice poate apare in:

a. Tumori necrozate

b. Abcese piogene

c. Angiocolita

d. Anastomoze biliodigestive

e. Infarct mezenteric239. Care dintre tumorile de mai jos beneficiaza de diagnostic cert computer tomografic:

a. Hepatocarcinomul

b. Hemangiomul

c. Colangiocarcinomul

d. Adenomul

240. Ce afectiuni pot da hiperdensitate difuza a parenchimului hepatic:a. Hemocromatoza

b. Cirozele

c. Icterele obstructive vechi

d. Steatoza hepatica difuza

241. Injectarea de contrast iodat pentru realizarea unei portografii directe sau anterograde se face in :

a. Artera mezenterica superioara

b. Artera splenica

c. Vena iliaca comuna

d. Vena ombilicala

242. Substanta de contrast iodata cu selectivitate biliara se elimina activ. Specificati afectiunea in care nu se elimina:

a. Cirozele hepatice

b. Hepatocarcinomul

c. Icterele de orice natura

d. Hemocromatoza

243. Care sunt indicatiile specifice ale angiografiei mezenterice superioare in studiul ficatului:

a. Punerea in evidenta a anomaliilor frecvente de arc art. hepatic cu emergenta din artera mezenterica superioara

b. Diagnosticul stenozelor arteriale mezenterice

c. Evidentierea circulatiei porte la bolnavi splenectomizati

244. Precizati care sunt semnele cele mai fiabile de diagnostic ale cancerului de pancreas:

a. Masa solida intrapancreatica

b. Colectii fluide peripancreatice

c. Adenopatii celiaco-mezenterice

d. Metastaze hepatice mici, multiple

245. Imaginile de calcificari nodulare in splina provin din:

a. Granuloame tuberculoase

b. Chiste hidatice calcificate

c. Hemangiomul splenic

d. Granuloame bruceloase

e. Resturi de substanta de contrast iodata

246. Care dintre obiectivele diagnostice de mai jos se pot rezolva cu ajutorul unei radiografii reno-vezicale simple:

a. Aprecierea dimensiunilor rinichiului

b. Prezenta de procese inlocuitoare de spatiu extraperitoneale parapsoice

c. Prezenta calculilor calcificati

d. Traiectul ureterelor

e. Prezenta de adenopatii calcificate

247. Cum se face profilaxia reactiilor adverse la substante de contrast iodat injectate iv pentru urografie:

a. Restringerea indicatiilor la bolnavii cu factori de risc

b. Anamneza detaliata asupra unor manifestari alergice de orice natura in antecedente

c. Corticoterapie si antihistaminice cu 48-72 de ore inaintea injectarii

d. Testarea sensibilitatii inainte de injectare248. Care sunt contraindicatiile examenului UIV cu compresie:

a. Colica renala

b. Hidronefroza

c. Traumatismele renale

d. Anevrismele de aorta abdominala 249. Indicatiile de explorare prin radiografie renala simpla si urografie i.v.:

a. Sindromul obstructiv

b. Sindromul tumoral

c. Malformatiile cailor urinare

d. Modificari unilaterale de volum ale rinichiului

e. Leziuni inflamatorii ale aparatului urinar250. Indicatiile angiografiei pediculilor renali este indicata in:

a. Stenozele arterelor renale

b. Traumatismele arteriale

c. Anevrisme si fistule arteriovenoase

d. Evaluarea vascularizatiei renale la donatorii de rinichi pentru transplant

e. Manevre interventionale arteriale

251. Diametrul longitudinal al rinichilor este de aproximativ:

a. 6-10 cm

b. 8-12 cm

c. 10-14 cm

252. Care metoda radiografica permite diferentierea morfologica intre corticala si medulara rinichiului:

a. Radiografie renovezicala simpla

b. Tomografia plana renala

c. Urografia intravenoasa cu tomografie plana

d. Ecografia

e. Computer tomografia cu contrast253. In cate portiuni este impartita si subimpartita radiologic uretra la barbati:

a. 3 portiuni a cite trei subdiviziuni

b. 2 parti cu cite doua subdivizuni

c. 3 parti, una cu doua subdiviziuni si una cu trei

d. nu este impartita

254. Precizati sub ce forma apar calcificarile vasculare pelvine vizibile pe radiografia renala simpla:a. Lineare

b. Rotund ovalare

c. De forma neregulata

d. Mobile de forma variabila

e. Nu se vad pe radiografia renala simpla

255. Cauzele de rinichi mare, unilateral cu contur regulat sunt:

a. Hipertrofie compensatorie

b. Pielonefrita acuta

c. Tromboza de vena renala

d. Hidronefroza

e. Ischemie renala cronica

256. Ancosa pe conturul rinichiului poate fi data de:

a. Tumora renala

b. Persistenta lobulatiei fetale

c. Rinichiul dublu unicapsular

d. Pielonefrita cronica

e. Infarct renal vechi

257. Alegeti indicatiile cistografiei retrograde:a. Diverticuloza vezicala

b. Papilomatoza vezicala

c. Refluxul vezico-ureterald. Traumatisme pelvinee. Ptoza vezicala258. In care grad de hidronefroza apare nemodificat indicele parenchimatos:

a. In toate cele patru grade

b. In nici unul dintre ele

c. Gradele III si IV

d. Gradele I, II, si III

259. Selectati imaginile lacunare endolumenale cu punct de plecare in peretele caii urinare:

a. Papila necrozata

b. Cheagurile proaspete

c. Papiloamele

d. Calculii radiotransparenti

260. Selectati modificarile morfologice ale cailor urinare caracteristice sindromului obstructiv urinar superior:

a. Dilatatia de calice

b. Amputatia de zona papilara a calicelor

c. Dilatatia de ureterd. Prezenta de imagini lacunare intralumenale

e. Ingustarea treptata, progresiva a ureterului

261. Alegeti metoda radioimagistica de electie pentru diagnosticul tumorilor uroteliale inalte:

a. Urografia intravenoasa cu compresie

b. Urografia minutata


d. Pielografia retrograda directa

e. Ecografia Doppler

262. Alegeti metoda radioimagistica de electie in manevrele mini-invazive (punctii diagnostice sau terapeutice) aspra structurilor osoase profunde:

a. Ecografia

b. Rezonanta magnetica

c. Radioscopia

d. Computer tomografia

e. Mielografia

263. Care dintre elementele osoase de mai jos nu are in structura sa os spongios:

a. Apofiza

b. Metafiza

c. Diafiza

d. Epifiza

264. Care dintre modificarile de mai jos se insoteste de alterari ale structurii osoase:

a. Aplazia

b. Hipoplazia

c. Hiperplazia

d. Displazia

265. Care sunt mecanismele de aparitie ale unor modificari de structura osoasa de tip distructiv:a. Flux sanguin crescut

b. Ischemie locala

c. Imobilizare prelungita

d. Procesul de imbatrinire

266. Care dintre modificarile elementare de mai jos se incadreaza in aspectul radiologic al osteonecrozei:

a. Prezenta unui sechestru osos

b. Zona de osteoliza in jurul sechestrului

c. Reactie periostala adiacenta osteolizei

d. Demineralizare circumscrisa necrozei

267. Care dintre modificarile periostale de mai jos, are opacitate de intensitate asemanatoare celei a osului adiacent:

a. Periostoza lineara

b. Periostoza lamelara

c. Pinetenii periostatici

d. Spiculii periostatici268. Selectati semnele radiologice ale rahitismului comun:

a. Largirea cartilajului de crestere

b. Aparitia de pinteni marginali la limita diafizara a cartilajului de crestere

c. Demineralizarea difuza cu compacta subtiata

d. Periostoza lamelara sau lineara

e. Incurbari de oase lungi

269. Selectati modificarile periostale posibile intr-un focar de osteomielita acuta bacteriana:

a. Reactie periostala liniara sau lamelara

b. Spiculi periostatici

c. Decolarea periostala

d. Disparitia completa a periostului

270. Selectati modificarile radiologice ale nucleilor epifizari in necrozele aseptice osoase:

a. Deformare la copil

b. Fracturi intratravelare

c. Prabusiri ale corticalei epifizare

d. Microgeode in osul limitrof

e. Largiri ale spatiului articular

271. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU corespund aspectului de tumora cu mieloplaxe:

a. Se localizeaza predilect pe diafiza oaselor lungi

b. Apare intotdeauna inainte de inchiderea cartilajelor de crestere

c. In perimetrul zonei de liza se pune in evidenta o traveatie care ii da aspectul de bule de sapun

d. Cind se malignizeaza poate intrerupe corticala

272. Mielomul multiplu poliostic, politop se caracterizeaza radiologic prin:

a. Leziuni de liza mici rotunde

b. Zonele de liza sunt net conturate de osul normal, fara osteoscleroza

c. Leziunile litice sufla corticala fara sa o sparga

d. Localizare predilecta la oasele bogate in maduva hematogena

273. Particularitatile aspectului radiologic ale cordului normal la copil sunt:

a. Dimensiuni proportionale cu toracele mai mari la copilul mic

b. Aspect globulos fara arcuri pe contur la sugar

c. Aparitia butonului aortic la virsta scolara

d. Adancirea arcului mijlociu stang274. Aspectul radiologic al stomacului la copil prezinta :

a. Timp de evacuare mai lung decit la adult

b. Volumul comparativ cu cel al adultului este mai mare

c. Are o forma globuloasa fara curburi

d. Nu prezinta aspect de pliuri de mucoasa

275. Particularitatile radiologice ale coloanei vertebrale la copilul prescolar sunt:

a. Corpii vertebrali au unghiurile rotunjite

b. Prezenta benzii transparente vasculare perpendiculare pe linia conturului ventral al corpului vertebral

c. In incidenta frontala platourile corpilor vertebrali apar neregulate

d. Se finalizeaza osificarea nucleilor secundari de la nivelul corpului si arcului vertebral276. Care dintre malformatiile pulmonare de mai jos se prezinta sub forma de hipotransparenta unui hemitorace:

a. Absenta arterei pulmonare

b. Hipoplazia pulmonara

c. Agenezia pulmonara

d. Boala polichistica pulmonara277. Megadolicocolonul congenital se prezinta astfel:

a. Colon dilatat

b. Evacuare colonica foarte lenta prin preaplin

c. Ingustare inelara cu aspect de palnie cauza a dilatatiei

d. Haustratie colonica pastrata

278. Duplicitatea pieloureterala difera de bifiditatea bazineto-ureterala prin:

a. Rinchiul apare marit cu doua sisteme pielocaliceale separate

b. Ureterele sunt separate pina la jonctiunea uretero-vezicala

c. Ureterul sistemului pielo-caliceal inferior prezinta frecvent reflux vezio-ureteral

d. Unul dintre sistemele pielocaliceale este frecvent displazic279. Selectati semnele radiologice corecte ale mucoviscidozei pulmonare:

a. Hipertransparenta difuza la sugar

b. Ulterior ingrosarea peretelui bronsic si noduli bronhopneumonici

c. Ulterior microabcese pulmonare cu imagini hidroaerice

d. Ulterior semne de hipertensiune pulmonara

e. Ulterior atelecatazii masive280. Leziunile osoase specifice histocitozei Langerhans la copilul de varsta prescolara sunt:

a. Lacunele osoase de forma rotunda

b. Net delimitate de tesutul osos inconjurator

c. Unice sau multiple, mono sau poliostice

d. Localizarea electiva pe oasele craniului sau pe oasele plate281. Selectati calcificarile intracerebrale patologice :

a. Ale ligamentelor interclinoidiene

b. Ale granulatiilor Pachionic. Ale toxoplasmozei

d. Ale nucleilor bazali

e. Ale craniofaringiomului

282.Selectati conditiile patologice care se pot pune in evidenta pe radiografia standard a coloanei vertebrale:

a. Eroziuni sau amprente marginale ale corpilor vertebrali

b. Tasari vertebrale

c. Lacune intraosoase ale pediculilor vertebrali

d. Anomalii congenitale de forma sau structura a corpilor vertebrali

283. Care dintre spatiile meningeale este un spatiu real si se vizualizeaza computer tomografic:a. Spatiul extradural (endocraniu/dura mater)

b. Spatiul subdural (dura mater/arahnoida)

c. Spatiul dintre arahnoida/piamater

d. Spatiul dintre piamater si cortexul cerebral284. Selectati leziunile spontan hiperdense la examenul computer tomografic cerebral fara contrast:

a. Sangele proaspat

b. Calcificarile

c. Edemul

d. Demielinizarea

e. Tumorile285. Sindromul de pierdere neuronala globala se materializeaza prin :

a. Cresterea de volum a sistemului ventricular

b. Cresterea de volum a cisternelor si spatiului subarahnoidian

c. Relief cortical cu fisuri adanci

d. Adancirea vailor silviene

e. Hipodensitatea cortexului cerebral

286. In ponderatie T2 la examenul IRM, zonele de hiposemnal corespund:

a. Lichidului cefalorahidian

b. Aerului

c. Calcificarilor

d. Hemosiderinei

e. Vaselor sanguine cu flux rapid287. Contraindicatiile absolute ale examenului IRM body :

a. Clipuri feromagnetice

b. Pacemakeri cardiaci

c. Proteze valvulare cardiace

d. Corpi straini metalici

e. Claustrofobia288. Obiectivul examenului IRM in patologia traumatica vertebrala este :

a. Diagnosticul contuziei medulare

b. Evaluarea hematomului epidural

c. Diagnosticul herniei discale traumatice

d. Diagnosticul leziunilor sechelare

e. Evidentierea cavitatilor intramedulare sau a chistelor arahnoidiene posttraumatice289. Accesoriile unui tub Roentgen sunt :

a. Cupola

b. Diafragmul

c. Grila antidifuzoare

d. Filtrele

e. Centrorul

290. Care dintre generatoarele de mai jos genereaza direct curent continuu:

a. Generatoarele de inalta frecventa

b. Generatoarele cu supape vidate

c. Generatoarele cu condensatoare

d. Generatoarele cu redresoare

291. Care este randamentul energetic al unui tub Roentgen:

a. 92% caldura, 8% energie radianta

b. 999 caldura, 1 energie radianta

c. 900 caldura, 100 energie radianta

292. Metalul din care e construita anoda trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. Sa aiba un punct de fuziune cat mai mare

b. Sa aiba un numar atomic cat mai mare

c. Sa aiba o masa cat mai mare

d. Sa aiba o conductibilitate termica cat mai mare293. Care dintre parametrii de mai jos determina penetratia unui fascicol de radiatii:

a. Numarul de fotoni emis pe unitatea de suprafata

b. Utilizarea pentru constructia anodei a unui metal cu Z cat mai marec. Lungimea de unda a fascicolului cat mai mica

d. Reducerea distantei focar/obiect de radiografiat

294. In timpul efectuarii unei radiografii locul cel mai expus iradierii este:

a. In spatele tubului roentgen

b. La pupitrul de comanda

c. In proxima vecinatate a pacientului

d. In spatele stativului vertical295. Punerea in evidenta a radiatiei roentgen sub forma unei imagini vizuale se poate realiza prin:

a. Efect de fluorescenta

b. Efect fotochimic

c. Efect de scintilatie

d. Nici una dintre cele de mai sus296. Televiziunea radiologica are urmatoarele avantaje:

a. Activitate la lumina zilei

b. Doza de radiatie necesara mai mica

c. Stabilitate automata permanenta a claritatii imaginii

d. Puncte de analiza multiple

e. Posibilitati de inregistrare si prelucrare digitala a imaginii

297. Calitatea imaginii pe un film radiografic este influentata de:

a. Natura chimica a emulsiei fotosensibile

b. Dimensiunea granulului de substanta fotosensibila

c. Grosimea stratului de emulsie de substanta fotosensibila

d. Luminozitatea imaginii emise de foliile intaritoare298. Calitatea unei imagini radiografice se apreciaza in functie de urmatorii parametrii:

a. Viteza de reactie a filmului

b. Contrastul

c. Definitia

d. Puterea de rezolutie

299. Cate tipuri de substanta de contrast pozitiv iodate se utilizeaza:

a. Hidrosolubile cu eliminare biliara

b. Hidrosolubile cu eliminare urinara

c. Hidrosolubile fara eliminare, metabolizare completa

d. Liposolubile300. Care tehnica de explorare radiologica este cea mai iradianta in profunzimea structurilor anatomice:

a. Radiografia pulmonara

b. Radioscopia cu amplificator


d. Imagistica prin IRM301. Care dintre elementele de mai jos sunt caracterizate in computer tomografie prin prezenta artefactelor:

a. Aerul sau gazele

b. Substanta de contrast iodata in aorta

c. Corpii straini metalici

d. Niciuna dintre cele e mai sus302. Ce procent aproximativ din scoarta cerebrala este dedicat vederii:

a. 18%

b. 50%

c. 24%

d. nu a fost estimat

303. Conditiile obligatorii de aparitie a ecourilor in ultrasonografie sunt:

a. Trecerea prin medii cu impedante acustice diferite

b. Existenta fenomenului de reflexie

c. Energia fascicolului reflectat sa fie suficient de mare pentru a nu fi complet atenuata

d. Reflectia sa se faca in directia transductorului

304. Pentru explorarea ultrasonografica a structurilor superficiale se utilizeaza sonde cu frecventa nominativa de:

a. 3,5 5 MHz

b. mai mici de 3,5 MHz

c. 5 7 MHz

d. Nu necesita o frecventa speciala

305. Selectati caracteristicile corecte ale explorarii ecografice:

a. Achizitia se poate practica in orice plan

b. Metoda este caracterizata prin inocuitatec. Este foarte operator dependenta

d. Timpul minim de obtinere a informatiilor este de ordinul minutelor

306. Care dintre structurile de mai jos sunt anecogene sau transonice:

a. Structurile parenchimatoase

b. Structurile lichidiene

c. Structurile osoase

d. Corpii straini metalici

e. Gazul

307. Examenul ecografic sau cel computer-tomografic evidentiaza la nivelul ficatului normal:

a. 3 lobi / 10 segmente

b. 2 lobi / 10 segmente

c. 3 lobi / 8 segmente

d. 2 lobi / 8 segmente

308. Selectati afectiunile hepato-biliare care beneficiaza de diagnostic ecografic:

a. Litiaza veziculara

b. Aerobilia

c. Dilatatia de cai biliare indiferent cauza

d. Tumori solide intracanalare de cale biliara principala

e. Boala polichistica hepato-renala

309. Explorarea ecografica in patologia aparatului reno-vezical permite diagnosticul:

a. Litiazei renale, ureterale sau vezicale

b. Dilatatiei de cai urinare cu precizarea localizarii cauzelor de obstructie

c. Tumorilor parenchimatoase renale

d. Hematoamele post-traumatice

e. Leziunilor inflamatorii

310. Urmatoarele medii sau structuri prezinta hipersemnal T1 in rezonanta magnetica:

a. Grasimea

b. Apa

c. Methemoglobina

d. Melanina

311. In care dintre afectiunile cerebrale de mai jos explorarea IRM este de maxima utilitate:

a. Afectiunile demielinizante ale substantei albe

b. Leziunile hemoragice vechi

c. Microadenoamele hipofizare

d. Malformatii congenitale si tulburari de mielinizare la copil

312. Alegeti cele mai importante indicatii ale examenului IRM in patologia viscerelor abdominale:

a. Colangiopancreatografia

b. Natura nodulilor hepatici

c. Urografia

d. Calcificarile aortice

313. Care dintre structurile anatomice sau epansamente patologice de mai jos beneficiaza de examenul IRM:

a. Sistemele ligamentare ale articulatiilor mari

b. Meniscurile intra-articulare

c. Lichidul intra-articular

d. Hemoragiile intramusculare

e. Osteonecroza aseptica

314. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in incidenta PA:

a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12

b. Procesele transverse

c. Pedicolii vertebrali ortograd

d. Procesele spinoase longitudinal

315. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil:

a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale

b. Gaurile de conjugare

c. Procesele spinoase longitudinal

d. Procesele transverse longitudinal

e. Pedicolii vertebrali

316. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente:

a. Numarul coastelor

b. Dimensiunile (latimea)

c. Orientarea

d. Morfologia articulatiei costovertebrale

e. Structura

317. Calcificarile mamelonare:

a. Au o incidenta foarte mare

b. Apar de regula la femei dupa 50 de ani

c. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil

d. Sunt simetrice pe radiografia de fata318. Hilul pulmonar stang fata de cel drept:

a. Este situat mai cranial

b. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial

c. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial

319. Circulatia vasculara intrapulmonara este:

a. Mai bogata la baze

b. Mai bogata la varfuri

c. Egala pe toata suprafata plamanului


320. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar:a. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a

b. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a

c. Butonul aortic lipseste la sugar


321. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie:

a. Stomacul plin cu sulfat de bariu

b. Gazele din colon

c. Cordul

d. Traheea

e. Sistemul pielocaliceal cu contrast

322. Care este latimea normala a mantalei pulmonare:a. 1,5-2 cm

b. 2-2,5 cm

c. 2,5-3 cm323. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii?

a. Are forma de benzi opace

b. Sunt dispuse paralel cu diafragmul

c. Sunt de grosime egala pe toata lungimea

d. Se divid dicotomic

e. Este mai bogat la baza decat la varfuri

324. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata

cranio-caudal si latita lateral:a. La indivizii scunzi

b. La obezi

c. In incidenta in decubit

d. In expir

325. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta:

a. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic

b. Prezenta epansamentului pleural adiacent

c. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe

d. Fracturi costale vicios consolidate

326. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este :

a. In loja timica

b. Circumscris cailor respiratorii

c. Periesofagian

d. Retrosternal327. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in:

a. In cazul conformatiei breviline a pacientului

b. In hiperinflatia prin emfizem

c. In atelectaziile unui pulmon intreg

d. Cifozele accentuate

e. Scoliozele pe partea convexa

328. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt:

a. Inspirul incomplet

b. Marirea de volum a abdomenului

c. Obezitatea

d. Emfizemul pulmonar difuz

329. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in:

a. Alterari ale tonicitatii diafragmului

b. Hipoplazii parcelare

c. Pahipleurite retractile

d. Mase tumorale subdiafragmatice

330. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie, libera in

cavitatea pleurala:

a. Sistematizarea lobara

b. Caracterul neomogen al opacitatii

c. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii

d. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe

e. Variabila cu pozitia bolnavului

331. Pleureziile masive se exprima prin:

a. Opacitate a unui hemitorace in totalitate

b. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie

c. Intensitate supracostala

d. Impingerea structurilor mediastinale

e. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie

332. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe

radiografia de profil:

a. Forma fuziforma a opacitatii

b. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala

c. Fara conexiune cu hilul pulmonar

d. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta

e. Forma variabila cu pozitia333. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului

vascular in perimetrul afectat:

a. Embolia unui ram de artera pulmonara

b. Emfizemul pulmonar vicariantc. Pneumotorax

d. Bula de emfizem

334. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor:

a. Stergerea unghiurilor cardiofrenice

b. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice

c. Existenta de corturi pleurale

d. Dublul contur extern axilar

335. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului

alveolar:

a. Contururi sterseb. Sistematizare segmentara sau lobara

c. Prezenta bronhografiei aerice

d. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata

e. Intensitate hidrica a opacitatii

336. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include:

a. Precizarea localizarii alveolare a leziunii

b. Caracterul acut al afectiunii

c. Excluderea unui sindrom tumoral

d. Evolutie rapida

337. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial:

a. Imagini nodulare si micronodulare

b. Opacitati masive sistematizate

c. Imagini hidroaerice

d. Imagini lineare

e. Imagini reticulare

338. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:

a. Contur net

b. Caracter confluent

c. Absenta sistematizarii

d. Absenta bronhografiei aerice

e. Evolutie rapida339. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin:

a. Diametrul intre 1,5 si 5 mm

b. Intensitate mare

c. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare

d. Asociaza linii interstitiale hilifuge

e. Asociaza adenopatii frecvent calcificate

340. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare:

a. Liniile septale Kerley C

b. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala

c. Desenul vascular pulmonar normal

d. Emfizemul subcutanat

341. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii:

a. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul

b. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei

c. Cand bronsia se umple cu continut fluid

d. Sunt vizibile in mod normal

342. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub forma:

a. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica

b. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa

c. Un inel cu contur clar

d. O opacitate circulara omogena

343. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor:

a. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor

b. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar

c. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica

d. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe computer-tomografie

344. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin:

a. Reducerea transparentei pulmonare globale

b. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar

c. Redistributia vasculara baze / varfuri

d. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala

e. Hiluri voluminoase pseudotumorale

345. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza radiologic prin:

a. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica

b. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile

c. Hil mic de partea afectata

d. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata346. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include:

a. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica

b. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar

c. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie

d. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte

347. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin :

a. Accentuarea desenului areolar perialveolarb. Aparitia liniilor Kerley

c. Prezenta de micronoduli hemosiderotici

d. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila

e. Emfizem vicariant asociat

348. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin:

a. Opacitate densab. Structura omogena

c. Dimensiuni mai mari de 4 cm

d. Localizare ventrala

e. Contururi neregulate, boselate, franjurate sau spiculate

349. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza:

a. Forma rotund ovalara

b. Intensitate mare

c. Diametrul intre 2 si 4 cm

d. Contur net

e. Frecvent calcificat350. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin:

a. Intensitate hidrica

b. Forma rotunda sau rotund ovalara

c. Contururi nete variabile cu timpii respiratori

d. Calcificari parietale masive

e. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial351. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt:

a. Localizarea in cavitati vechi

b. Mobilitatea in cadrul cavitatii

c. prezenta calcificarilor

d. Conturul infiltrativ352. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt:

a. Pneumatocelele stafilococice vindecate

b. Displazia emfizematoasa

c. Polichistoza bronsica

d. Bula de emfizem

e. Bronsectaziile pline

353. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale:

a. Intensitati supracostaleb. Structura neomogena

c. Cu conturul intern nedefinibil

d. Racordata in panta lina cu mediastinul

e. Cu contur extern net, convex si continuu

354. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene?

a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale

b.

1teste radiologie.doc

Documents

Transcript of 1teste radiologie.doc