Kinetoterapia. Obiective de baz VIII. Antrenamentul la efortUSMF,,N. TestemianuReabilitarea medical,medicin fizic,terapie manual.

Antrenamentul la eforteste un obiectiv deosebit de important al kinetologiei profilacfice, terapeutic i de reabilitare. Creterea capacitaii la efort include antrenarea forei musculare, a rezistentei musculare i, n special, adaptarea cardio-respiaratorie i a ntregului organism la acest complex excitant numit efort fizic.

Antrenamentul la efortn reabilitarea medical i KT este un obiectiv obligatoriu pentru:

- bolnavii cardio-respiratori, -bolnavii care o perioad lung au fost imobilizai total sau parial (posttraumatici, neuromotori, etc,), - persoanele sntoase, cu via sedentar. n cazurile desemnate deseori persoanele au dificulti serioase n performarea unui efort considerat chiar in limitele intensitii obinuite.

Antrenamentul la efortPrincipala msur pentru aprecierea capacitaii de munca a unui bolnav, persoanei sntoase dezantrenate, a sportivului este testul- toleranta la efort.

Tolerana sczut la efort determina:- stare de dependenta a bolnavului,- schimbri n nsi personalitatea acestuia- perturbri funcionale ale ntregului organism, in special: dezadaptri cardio-respiratorii, metabolice, musculare.

Antrenamentul la efortPacientul diagnosticat cu manifestri caracteristice dezadaptrii ntregului organism la efortul fizic dup boal, sau sedentarism ndelungat necesit nu doar tratament specializat recuperator pentru consecinele patomorfo-funcionale dar i un programul prevzut de reantrenament la efort. Efort fizic" se definete ca starea contrar repausului fizic sau starea la care trebuie s antrenm un bolnav/subiect ca acela s ating un nivel al activitii fizice la care parametrii cardiorespiratori se pot adapta rapid i corespunztor valoric la activitatea fizic efectuat.

Antrenamentul la efortEfortul fizic reprezint un stres complex pentru organismul care nu se mai poate adapta la condiiile fizice indicate.n dependen de patologie unii bolnavi ncep vantrenarea la efort cu ridicarea din pat i aezarea ntr-un scaun, pentru alii cu mersul pe jos, iar pentru alii cu alergatul pe distane surte apoi tot mai lungi i ntr-un timp tot mai scurt. Iniial, n cadrul reantrenrii la efort este necesar s tim

parametri standardizai pe baza testrilor aindividului, vrsta, sexul, activitile profesionale, grad de antrenare, poatologia gradul de disfuncionalitate, stare psihoemoional etc..

Antrenarea la efort In prezent, dei rar, dar se indic n programele de recuperare acest obiectiv la bolnavii i n cazul unor persoane sedentare i sportivi.Cel mai frecvent antrenamentul la efort se indic bolnavilor: 1. cardiovasculari, coronarienii sechelari post-infarct, 2. respiratori, cei cu bronhopneumopatii obstruetive cronice, cei cu sindroame posttuberculoase, cu sechele toracopleurale etc, 3. secholarii unor afeciuni ale aparatului locomotor, neurolocomotori care au mult limitat micarea. 4. subiecii care au pierdut capacitatea fizic de perfonrnare a efortului dup o conduit de via, devenind ceea ce denumim sedentari, 5. sportivii de performan dup traumatisme sau afeciuni, sau dup ntreruprea antrenamentelor .

Antrenamentul la efortPentru reantrenreai la efort este necesar s cunoatem:

De la ce nivel de efort ncepem antrenarea. Programul se indic dup ce precizeaz prin testri de laborator sau prin simple nregistrri a reaciei pacientului la unele activiti uzuale ; Pn la cenivel se poate ajunge (cel puin teoretic), innd seama de starea patomorfofuncional bolnavului sau stra clinico-funcional a subiectului. Cuce mijloace de antrenare fizic snt posibil de aplicat la acel pacient/subiect.

Antrenamentul la efort Ca metode de antrenament la efort pot fi:

Mersul - cea mai recomandat metod pentru nceperea antrenamentului la efort. Activitile de auiongrijire i casnice (ADL) Urcatul scrilor i pantelor Bicicleta ergometric i covorul rulant Alergarea notul n piscin Terapia ocupaional Sportul terapeutic Munca.

Efectele antrenamentului la efort:ameliorarea conditiei psihice prin scaderea senzatiei de dependenta, prin cresterea increderii in sine, prin disparitia senzatiei de teama in fata efortului,scaderea indicelui tensiune timp a produsului dintre frecventa cardiaca si presiunea sistolica, ameliorarea contractilitatii ventriculului, cresterea fractiunii de ejectie,

Efectele antrenamentului la efort,cresterea suprafetei alveolo-capilare de schimb, cu amelioararea raportului V/Qameliorarea difuziunii O2,scaderea rezistentei vasculare periferice,cresterea extractiei de O2 la nivelul, tesuturilor, cu imbunatatirea utilizarii lui in respiratia tisulara,scaderea amplitudinii denivelarii segmentului ST in efort,

Efectele antrenamentului la efort,scaderea nivelului catecolaminelor serice si lipidelor serice (mai ales in hiperlipoproteinemia IV), cu cresterea raportului dintrecolesterolul inclus in lipoproteinele cu densitate mare si colesterolul total,.reducerea tesutului adipos si sporirea masei muscularecresterea capacitatii sexuale,aparitia unor modificari favorabile in coagulare si fibrinoliza.

Evaluarea capacitaii de efort (respiraia si cordul). Tipul efortului este important pentru alcatuirea programului kinetic de antrenare la efort in asistena medical complex, n selectarea metodologiei concrete de lucru. Exemple de efort fizic:mersul in ritm impus de metronom;distanta parcursa ntr-un interval de timp prestabilit (testul de 6 MWD distanta parcursa in 6 minute);urcatul si cobortul scriei (testul Master,etc);cicloergometrul ;

ergometru pentru membrele superioare (cicloergometru pentru brae);covorul rulant (tredmil);bacul de vslit;genuflectiunile etc.

Evaluarea capacitatii de efort. const n masurarea exact a efortului (a parametrilor efortului). Uniti de msurare:pentru travaliu (forta x deplasarea) n kg/ metri sau jouli;pentru putere (travaliu/timp) - in watts, calorii;pentru randament sau eficient (raportul intre travaliu efectuat si energia utilizata);

Evaluarea capacitatii de efort. ca metoda de masurare a efectelor efortului asupra organismului, nregistreaz raspunsurile:

respiratorii - fregventa respiratiei, ventilatia pe minut, coeficientul respirator etc;

circulatorii frecvena cardiac , tensiunea arterial sistolic i diastolic, debitul cardiac, ECG de efort etc.

sanguine presiunea partiala a oxigenului (P aO2), saturaia in oxigen (SaO2), presiunea partiala a bioxidului de carbon (PaCO2), pH-ul , acidul lactic etc.

Testele de efort se grupeaz, in funcie de mai multe criterii:

durata testului:

teste de scurt durat si de lung durat; intensitatea efortului derulat:

teste de efort maximale si submaximale.

Metode si mijloace de realizare a efortuli. progresiv, gradat efortul folosit presupune o crestere continua a sarcinii (testarea la covorul rulant, cicloergometru, ergometru pentru membrele superioare);

intermitent efortul efectuat (cu valori constante ale incrcarii ) este ntrerupt de perioade de repaus variabile (30 secunde 2 minute); efortul discontinuu este indicat mai ales la pacienii vrstnici;

printr-un efort unic testul ,,de scar/trept (des inlocuit de testarea la covor rulant sau la cicloergometru cu incarcare constant), sau al pirii pe un reper (treapta), indicat la pacientii vrstnici.sedentari

Metode si mijloace de realizare Testarea capacittii de efort se realizeaz global i reprezint o testare cardio-pulmonar la o sarcin :

gradat cnd este performat un efort progresiv, timp de 6-14 minute, la cicloergometru, covorul rulant.Se urmaresc parametrii precizai anterior/iniiali (cardiovasculari si pulmonari pulsul,tensiunea arterial,fregvena respiraiei) constant se folosete o sarcin apoi dup un interval de timp n repaus, sarcina este crescut (in cursul derularii efortului sarcina rmne constant), usor de performat, cu larga aplicabilitate mersul intr-o perioad determinat de timp (12 minute, 6 minute, 2 minute), distanta parcurs se coreleaz cu capacitatea vital functional si VO2max .

Metode si mijloace de realizare Pentru testarea capacitii de efort sunt necesare:cicloergometru sau covor rulant,pulsoximetrul portabil,cronometru,tensiometru si stetoscop,sursa de oxigen,scaun cu rotile, cadru de mers, baston,electrocardiograf,defibrilator sau accesul rapid la serviciul de cardiologie, dotat corespunzator.

CONTRAINDICAIILE TESTARII LA EFORT (ABSOLUTE)

modificari recente pe ECG de repaus, sugestive pentru infarctul recent sau alte procese cardiace acute, infarctul miocardic recent, complicat, angina pectoral instabil, disritmie ventricular necontrolat, disritmie supraventricular necontrolat, cu compromiterea functiei cardiace, bloc atrio-ventricular grad III,

CONTRAINDICATIILE TESTARII LA EFFORT. (ABSOLUTE) insuficienta cardiac acut, congestiv, necontrolat stenoza aortic moderat sau sever, anevrism ventricular important, miocarditele sau pericarditele active sau suspecte, tromboflebitele sau trombi intracardiaci, embolie pulmonar sau sistemic recent, boli acute sistemice sau strile febrile, psihoza sau tulburare emoionala semnificativ .

CONTRAINDICATIILE TESTARII LA EFFORT. ( RELATIVE)

tensiune arteriala diastolica in repaus 120mmHg,tensiune arteriala sistolica in repaus 200mmHg,valvulopatie moderata,perturbari electrolitice cunoscute (hipokaliemie,hipomagneziemie),ectropie ventriculara complexa sau fregventa,anevrism ventricular,cardiomiopatie,inclusiv cardiomiopatie hipertrofica,boli metabolice necontrolate(diabet, tireotoxicoza,mixedem),boli infectioase cronice (mononucleoza,hepatita,SIDA),

CONTRAINDICATIILE TESTARII LA EFORT (RELATIVE)boli neuromusculare, musculoscheletale, reumatice care sunt exarcerbate de effort,sarcina in luna mare sau complicat. cardiomiopatie,inclusiv cardiomiopatie hipertrofic,boli metabolice necontrolate(diabet, tireotoxicoz,mixedem),boli infectioase cronice (mononucleoza,hepatita,SIDA),boli neuromusculare, musculoscheletale, reumatice care sunt exarcerbate de efort,sarcina in lun mare sau complicat

Evaluarea la efort Este indicat pentru:pacientul dezantrenat, sedentar, cardio-vasular, cu patologii cronice bronhopulmonare, obezitate, afeciuni ale sistemului nervos central/periferic, n special, dup traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare, locomotorii, n sindromul de imobilizare ndelungat care determin din partea sistemului cardio-vascular i respirator instalarea unul singur deficit funciona:- incapacitatea la efort. Scopul asistenei de reabilitare funcional este creterea toleranei la efort a cordului. aparatului respirator prin intermediul aparatului musculo-scheletal (obiectivele KT creterea forei i rezistenei musculare)

Metode de evaluare a capacitii de efort sunt precedate de: evoluarea clinic a sistemului cardio - vascular realizeat prin intermediul metodelor fundamentale: - anamneza - vizualizarea/somatoscopia - palpaia - percuia - auscultaia

Metode de evaluare paraclinic care includ:probele screening - msurarea pulsului i tensiunii arterialetestarea cardiac - ECG, monitorizarea ECG,TA,PS (Holter) etc.teste serologice biologice,biochimice, imunologice etc.Explorri imagistice - ECO-CG,ECO-DG, radiografia,scintigrafia,vectorocardiografia, angio-cardiografia,tomografia compiuterizat, rezonana magnitic nuclear etc.

Testarea la efort a cordului Testarea capacitatii de efort a cordului se realizeaz global, fiind o testare cardio-pulmonar la o sarcin: gradat cnd este performat un efort progresiv, timp de 6-14 minute, la cicloergometru sau covorul rulant, urmarindu-se parametrii precizati anterior (cardiovasculari si pulmonari)constant se foloseste o sarcina apoi dupa un interval de timp in repaus, sarcina este crescuta (in cursul derularii efortului, sarcina ramine constanta),usor de performat, cu larg aplicabilitate mersul intr-o perioada determinata de timp (12 minute, 6 minute, 2 minute); distana parcurs se coreleaz cu capacitatea vitala funcional si VO2max

Teste de efort fr aparate:probe neetalonate (genuflexiuni)- se utilizeaz pentru urmrirea reactivitii i a modificrilor parametrilor cardo-vasculari individuali,(sunt greu de reprodus);probe etalonate efortul este dozat corect, reproductibile, pot fi urmrite dinamic, variaia parametrilor pot fi comparai ntre diveri subieci

Teste de efort fr aparate: Proba Martinet - prob cu efort minor ce urmrete reactivitatea aparatului cardio-vascular (PS i TAS/TAD) nainte i dup prob de tipul genuflexiuni (-20 de genuflexiuni n 30 sec. la un ritm de metronom de 60 cu aruncarea mnilor nainte Condiii: Subiectul st n ezut i dup 1,5-2 min, se msoar PS i TAAparatura necesar - aparat de tensiune, cronometru, fia de nregistrare, metronom.

Crtiteriile de apreciere ale probei Martinet:reacia PS la efort este: PS - tahicardic fa de PS iniial, exprimat n %. La sntoi valoarea PS nu depete 60-70%.caracterul TA la efort se manifest prin 5 tipuri de reacii:

1 - normostenic, 2 - astenic (hipotonic), 3-hiperstenic, 4 - distonic, 5-de scri.

Interpretarea criteriilor 1. Tip normostenic - TAS crete proporional liniar odat cu creterea PS i atinge valoare de 150% de la iniial i nu mai mult,TAD nu se schimb sau nesemnificativ se micoreaz 2. Tip astenic - reacia PS este peste 100%,TAS slab sau deloc nu crete ori poate s se micoreze,presiunea pulsului scade. Creterea volumului sanguin pe minut din contul creterii PS-lui. Astfel de reacie denot scderea funciei de contracie a cordului (sindrom hipovolemic).

3. Tip hiperstenic - reacia PS i TAS sunt mai pronunate ca n tipul normostenic, TAS poate crete cu peste 160-180% de la valorile iniiale,iar TAD peste 10 mm Hg. Astfel de reacie este caracteristic pentru stadiul incipient al distoniei neuro - circulatorii de tip hipertonic i n supraantrenament.

4, Tip distonic - caracterizat prin apariia fenomenului de zgomot nentrerupt (zgomotul Korotcov se ascult la scderea tensiunii n manou pn la 0). Acest fenomen poate aprea in primele 10-20 secunde dup un efort foarte mare i apare ca urmare a schimbrii fluxului de snge in vasele mari magistrale. n proba genuflex apariia fenomenului respectiv pune n eviden supraoboseala, supraantrenamentul.

5. Tipul de scri - reacie caracterizat prin creterea maximal a TAS nu ndat dup efort ci peste 2-3 minute n perioada de restituie (este caracteristic pentru supraoboseal, supra - antrenament). Timpul revenirii PS i TAS pn la valorile iniiale la persoanele sntoase nu trebuie s depeasc 3 - minute.

Teste de efort fr aparate:

Dup efort n proba Martinet PS crete cu 50-70% fa de valorile de repaus i i revine peste 2 minute.TAS maxim crete cu 10-35 mm/Hg, iar TAD nu se schimb sau scade (+/-)5 mm/Hg. Perioada de revenire la valorile iniiale este 5 minute.

Teste de efort fr aparate Indicele de rezisten cardiac Ruffier:reprezint test de reactivitate cardio- vascular (AV) la efort minim. Efortul const n 30 de genuflexiuni n 45 de secunde, metronomul fiind pus la 90.Tehnica - subiectul st n ezut, se msoar FC timp de 15 sec. apoi face 30 de genuflexiuni, se aeaz, FC imediat dup efort de la 0 la15 secund i n ultimele 15 sec. ale primei minute (45-60 sec).

Valorile obinute se nmulesc cu 4, obinndu-se astfel 3 pulsuri pe minut:

P1 = pulsul n repaus, P2=primul puls postefot, P3=al doilea puls postefort.Indecile Ruffier = (P1+P2 +P3 -200) /10.

IR 0 foarte bun, IR = 0-5 bun, IR =5-10 mediu, IR = 10-15 slab.

Teste de efort fr aparate Proba clino-ortostatic reprezint o prob de reactivitate neuro-vegetativ de adaptare cardio - vascular la efort ortostatic.Tehnica probei - subiectul st 10 minute n clinostatism, timp n care se face anamneza activitii (inclusiv sportive) n ultimele 24 de ore i cum se simte.La sfritul celor 10 minute se nregistreaz PS i TAS i TAD apoi,Subiectul se scoal liber, lent n picoare i st un minut. imediat dup ce se scoal se msoar pulsul timp de 10 sec. i TAS/D.

Teste de efort fr aparate Proba clino-ortostatic reprezint o prob de reactivitate neuro-vegetativ de adaptare cardio - vascular la efort ortostatic.Tehnica probei - subiectul st 10 minute n clinostatism, timp n care se face anamneza activitii (inclusiv sportive) n ultimele 24 de ore i cum se simte.La sfritul celor 10 minute se nregistreaz PS i TAS i TAD apoi,Subiectul se scoal liber, lent n picoare i st un minut. imediat dup ce se scoal se msoar pulsul timp de 10 sec. i TAS/D.