1988 - Start Spre Viitor nr.11

8/13/2019 1988 - Start Spre Viitor nr.11

http://slidepdf.com/reader/full/1988-start-spre-viitor-nr11 1/16



OR ZONT T E H N I C O - Ş T I I N Ţ i f i C_ R O M ; \ ~_E Ş C . - - .

aratele c r e a t i v i t ă ţ i ia i mult decit oricind este demonstrat a s t ă z ica

progresul econom1c depinde nemijlocit de_gindirea creatoare. Realitatea de fiecare zi subliniazad ~ o p o t r i v afaptul ca fara o contmua preocuparepentru dezvoltareâ unui puternic secJor de cercetare ş t i i n ţ i f i c ăş i inginerie t e h n o l o g i c ămulte dinr e a l i z ă r i l ecu care ne mindrim in prezent nu ar fifost posibile. Ele a t e s t ăo d a t ăin plus f o r ţ aeconomiei r o m â n e ş t i, care cu argumentele tehnrciide virf î ş i p r o b e a z ăcapacitatea de a aborda dir e c ţ i idintre cele mai î n d r ă z n e ţ e Asupra citorvadintre aceste sectoare de activitate ne vom îndrepta a t e n ţ i ain cele ce u r m e a z ă.

Începem, deloc î n t î m p l ă t o r cu un . p a ţ i ual c ă r u iprofil de activitate, definit pe scurt. energie, vorb e ş t ede la sine. Avem in vedere fabricarea deechipamente energetice, utilizarea lor in contextul p r i o r i t ă ţ i ide care se b u c u r ăobiectivele de inv e s t i ţ i idin acest domeniu, necesarul de piese de ·schimb in centralele electrice fiind de asemeneaun lucru evident. Din acest punctde vedere, Întreprinderea de M a ş i n iGrele B u c u r e ş t ise distinge in mod deosebit pentru nivelul tehnic alproduselor realizate. Spunem aceasta deoarec e,incepind cu anul 1971 (data r e s p e c t i v ăse referala intrarea in functiune a fabricii deutilai energotic din cadrul intreprinderii amintite). nu existapractic t e r m o c e n t r a l ăcare s ă nu fi beneficiat deaportul acestei u n i t ă ţ i. Impresionant ş i totodatademn de r e ţ i n u teste faptul c ă ndebutul" se f ă c e a

cu un produs ce spune totul despre complexitate:t u r ~ o a g r e g a t u lde 330 MW. Premiera de atunciavea s ă se multiplice în anii dep î n ăacum cu î n c ă

12 asemenea utilaje, tipului respectiv a d ă u g i n

du-i-se turboagregate de 150 MW, 120 MW ş i 50MW, pentru ca ultimul succes s ă se n u m e s c ă

turboagregatul de 700 MW, destinat importantuluiobiectiv care este Centrala A t o m o e l e c t r i c ăde laC e r n a v o d ă. Practic ne a f l ă mla p r o d u c ă t o r u lspectalizat in realizarea ut i,ajelor energetice de ceamai mare capacitate, cu gradul de tehnicitate celmai ridicat. S ă r e ţ i n e mb u n ă o a r ă c ăin privintaturboagregatelor mari, rerspectiv cele de 700 MWş i de 300 MW, e x i s t ăin lume p u ţ i n if b r i c n ţi

care s-au incumetat in a c e a s t ăd i r e c ţ i eaprecierea fiind v a l a b i l ăş i pentru celelalte,produse. Sprecinstea lor , s p e c i a l i ş t i iş i munc1tortt româniau reu ş i tnu numai s ă le p r o d u c ă ci ş i s ă le executefoarte bine, c o n c e p ţ i aa p a r ţ i n i n d u - l ede asemenea lo r. Pentru a î n ţ e l e g emai bine ce inseamnaaici precizie, calitate de fapt, ar fi suficients ă re·tmem c ă t o l e r n ţ e l eadmise in e x e c u ţ i adiferitelorcomponente, unele c î n t ă r i n dsute de tone, nu de- ·p ă ş e s cd o u ăsutimi de milimetru Cas ă nu maivorbim despre faptulc ă n u m ă r u lde repere ce in-

1 . Stand p·-montarea ş i inceturboagreqatelo,330 MW la I._M

. 2. Vizitind Inderea de mecf i n ă pionierii ajul s ă c u n o a sproape p e r f o

produselor reaaici.

3. A c e a s t ăct e l e f o n i c ăa u t ob r i c t ăla "Eiectnetica" este apş i s o l i c i t a t ăimeroase ţ ă r i .

l r ă in c o m p o n e n ţ aunul h1droagregat este foarte J u s t i f i c a t ăcel mai adesea, asocierea pe ·cmare, ele trebuind prelucrate intr-o a n u m i t ăor - mai m u l ţ idintre noi o facem intre numedine : De unde c o n c r u z i şc ă pe l î n g ăpasiune ş i u n i t ă ţ ieconomice ş i lucrul f ă c u ttemeinic c o m p e t e n ţ ă spirit r e v o l u ţ i o n a rorganizarea per- nit aproape un automatism. I n t r ă f i r e şinf e c t ă, sistemul i n f o r m a ţ i o n a lbine pus la punct. tie intr-un asemenea caz , domeniul de acau fost ş i sint, la oriqinea i n f ă o t u i r i l o rprezentate respectiv, nivelul tehnic al produselor c- p r e u n ă, construiesc in timp renumele la cIn contextul amplei a c ţ i u n ide modernizare a' in - refeream. Un asemenea exmeplu il o f e rdustriei n a ţ i o n a l eIntreprinderea de Mecanica cuta intreprindere "Eiectromagnetica"dinF i n ădin C a p i t a l ă d e ţ i n er e s p o n s a b i l i t ă ţ iprecise. r e ş t i un s p a ţ i ual muncii ş i gindirii novEle ţ i n chiar de profilul s ă u de f a b r i c a ţ i e B u n ă- permanent racordat la e x i g e n ţ e l enoului,-o a r ă aparatura de m ă s u r ăcş i control f a b r i c a t ăaici mai avansate p r e o c u p ă r ide pe plan mointervine in oricare dintre procesele de p r o d u c ţ i e Ne a f l ă m-în unitatea unde , cu peste 55unde se cer verificate cu m a x i m ă· exactitate para- in u r m ă, începea f a b r i c a ţ i aaparatorii de metri geometriei, presiuni, temperaturi etc ., iar m u n i c a ţ i iprin fir, profil cec o n t i n u ăs ă exisdaca ne referim la scule (din carburi metalice sin- f i r e ş t ecu c r e ş t e r i l ein complexitate, plus cterizate), ei bine, acestea le a f l ă mpractic pe orice diversificare a profilului dep r o d u c ţ i e. S-au-Jinie-de f a b r i c a ţ i e Lesne de î n ţ e l e s chiar d u p ă- gat astfel echipamente de mare complexaceasta expunere r e z u m a t i v ă strinsa interdepen- î n g l o b e a z ăpe s c a r ăl a r g ăelectronica ş i md e n ţ ăintre nevoia f i r e a s c ăde modernizare ş i de- lectronica, optica. Ş i aici, ritmul inalt·de vansul pe care unitatea b u c u r e ş t e a n ăa inteles c ă se d a t o r e a z ăin exclusivitatea c t i v i t ă ţ i iproptrebuie s ă - I asigure in a c e a s t ăp r i v i n ţ ăpropriilor ginale. R e ţ i n e m· intre produsele specifice produse. Un devans care nu u r m ă r e ş t ealtceva rea centralelor telefonice electronice adecit un ritm mai rapid de innoire. o c o t ămai pentru 50. pentru 200. pentru 600 pentrui n a f t ăde implementare in bunurile produse a a b o n a ţ iş i centrala e l e c t r o n i c ăa u t o m ac r e a ţ i i l o rde u l t i m ăo r ădin ş t i i n ţ aş i tehnica na- ciu. Între argumente, dincolo de f a c i l i tţ i o n a l ăş i m o n d i a l ă. Reflectind indeaproape nice, numim gabaritul mult redus, impaceste c e r i n ţ eobiective, innoirea ş i modernizarea economii de metale, energie, fiabili tates u p

produselor cunosc ta I.M.F. B u c u r e ş t io r a t ădin- etc. Se cuvine s ă p r e c i z ă mc ă in crearea atre cele mai reprezentative, ponderea lor in valoa- i n s t a l a ţ i isuccesul e datorat ş i unor comprea productiei m a r f ăurcind in fiecare din cei trei asimilate in unitate. Este vorba, intre alteleani ai actualuluicincinal,de la 18 la 52 la s u t ă; r- dresoare ş i traductoare specifice p e r f e

m1nd a atmge 65 la suta ta s f î r ş i t u llUI 1988 Ma1 care au î n s ăutilizare ş i in alte domenii c o n c l u d e n t ădecit a c e a s t ăd i n a m i c ăeste insa as- m a ş i n i - u n e l t ede precizie, robotica, relcensiunea produselor realizate aicidin punct de fle t1ce: _ ş 1 a c ~ s t e a' lult s o h ~ i t a t epentr_uu t

vedere calitativ la nivelulc o n c u r e n ţ e icu fi me d medu_ peciale, tund prevazuta a rez1starenume din intreagâ lume. în tronnd la s f î r ş i t u lrente de t e m p e r a l l_. t r ă de 1.~ plus _125 la. micincinalului trecut o ponderede 78 ta s u t ădin- 18- Qlad_ C •. la ş o c u n .v 1 b r a ţ nmediu noc1v eloarea p r o d u c ţ i e im a r f ă, nivel mondial ridicat, impune precizat t o t o d a t ă c ă ~ b t i n e ~ eunop e r f e c t i o n ă r i l esuccesive aduse au f ă c u tca acest menea p e r f o r m a n ţ es-a facut m conindicator s ă a t i n g ăin prezent 90 la s u t ă. Între r e a l i z ă r i i~ o tprin f o r t ~proprii ~ _unor ~ ~ p ocele circa 50 mii sortotipodimensiuni de produse teh':'ologtt pe. ~ r , c_re _sa p_erm1ta maflate in f a b r i c a ţ i ei a t ă b u n ă o a r ăm a ş i n i l ede ·dun cu e 'ergte t n m a Q a z_u ; ~ a t a, s p ~ : ~ t a r ecu um ă s u r a tlungimi, in trei-patru· coordonate, care, nete, realizarea v1du_tu1Ş I umplerea cu Qazeîn cazul pieselor de mare gabarit mai ales, con- a c a p s u t e l o r ~e t c . Sm_. toate acestea ş 1 altduc la î n l ă t u r a r e aunor o p e r a ţ i igreoaie, reducînd menea c r e ~ ţ n_d o v e z ~cum nu s ~ p o a t ~mdurata m ă s u r ă t o r i l o rde la citeva ore la c i~ Ma 1 5 dente ale m t e h g e n ţ e 1creatoare n a c ţ 1

minute, existindin plus avantajul a f i ş ă r i iş i 1mpri- , xandru Stroe).m ă r i ii n f o r m a ţ i e i .Alte echipamente sint destinate.spre exemplu, m ă s u r ă r i ipreciziei la axele cucame ori la r o ţ i l edintate: iar recent, un echipament creat aici, destinat industriei microelectronîce r e a l i z e a z ărotunjirea ş i sortarea plachetelorde siliciu. O familie de produseo b ţ i n u t ănumai inţ ă r i avansate este r e p r e z e n t a t ăde noul traductorin gama de la 50 la 3 600 impulsuri pe rotatieAsigurind oprecizie d e o s e b i t ăm ă s u r ă t o r i l o r .estede_ a sine 1 n ţ e l e sc ă aceste produse î ş i g ă s e sc

utilizare în domeniulm şi n i l o rcomplexe. al robo ilor. Sa." i a t ă nu in ultimul rînd, etaloanele metrologice 'din andezit, produse create pentru controlul p l a n e i t ă ţ i i, al r e c t i l i n i t ă ţ i ial unghiurilor .Realizarea lor din andezit permite nu numai importante.economii de metal, ci ş l precizii.deose-1 bite, d a t o r i t ăs t a b i l i t ă ţ i iacestei roci la a g e n ţ i iex- terni.



TEZE E PENTRU PLEN R C C L P C R,

V i a ţ apatriei c u n o a ş t ein a c e a s t ă p e r i o a d ăun r ă s t i m pde sti J innoirii c u n o ş t i n ţ e l o rş i a produselor in general _ -p u t e r n i c ă e f e r v e s c e n ţ ăs o c i a l - p o l i t i c ăg e n e r a t ăş i d i n a m i z a t ăducerea mai r a p i d ăin p r o d u c ţ i ea cuceririlor ş t i i n ţ

continuu de ampla dezbatere p u b l i c ăce se d e s f ă ş o a r ăin tehnice, scurtarea drumului spre aplicare a rezultatelor valop r e g ă t i r e aplenarei C.C . al P.C.R., de s u s ţ i n u t e l ep r e o c u p ă r iroase o b ţ i n u t ein cercetarea de specialitate. Aceste o r

pentru î n s u ş i r e aş i aplicarea b o g ă ţ i e ide idei, concepte ş i in- de f u n d a m e n t a l ăî n s e m n ă t a t eau conferit ş c o l i ir o m â nd i c a ţ i ide mare valoare p r i n c i p i a l ăş i p r a c t i c ăincorporata in r e s p o n s a b i l i t ă ţ i; ele v i z e a z ă, inainte de toate, conectareaExpunerea r o s t i t ăde t o v a r ă ş u lNicolae C e a u ş e s c ula ş e d i n ţ a mai s t r î n s ăa procesului de î n v ă ţ ă m î n tla cele mai noiComitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 aprilie guri ale c u n o a ş t e r i iumane, asigurarea unei temeinice ş ia.c. A c e a s t ăv a s t ădezbatere la s c a r ăn a ţ i o n a l ă ,a c e a s t ăcon- tilaterale p r e g ă t i r iş t i i n ţ i f i c e, tehnice, economice, punerea is e c v e n t ăpreoCllpare pentru î n f ă p t u i r e an e a b ă t u t ăa o r i e n t ă -valoare a p o t e n ţ i a l u l u icreator al elevilor . crearea la t o

rilor cuprinse in Tezele din aprilie d e m o r t s t r e a z ăcu puterea a f l a ţ ipe b ă n c i l eş c o l i ia deprinderii î n v ă ţ ă r i ipermanentde n e t ă g ă d u i ta faptelor c ă acest inestimabil document teo- innoirii ş i i f T ţ K > g ă ţ i rJ l _ sistematice, continue a c u n o ş

retic - expresie g r ă i t o a r ea gindirii novatoare, riguros ş t i i n ţ i - acestora .fice a t o ~ a r ~ u u iN colae. e a u ş e s c u ,a c a p a c i t ă ţ i ip ~ r t i d u l u i in B : _ C e l a ş itil:''lP l. ~ f l r uş c o a l a~ o ' ' â n e ~ c ăare ~ ' '

r i n ţ e l o r f i e c ă r e iet pe istorice, d e s f ~ r a ~ e aprocesului r e v ~ secretarul general al partidului cu privire - la transformal u ţ i o n a rde construire a noii orindutri - a fost î n s u ş i tş i a a c t i v i t ă ţ i iideologice ş i politica-educative într-o a d e

devenit programul r e v o l u ţ i o n a rde m u n c ăde a c ţ i u n eal în- f o r ţ ămotrice a î n a i n t ă r ii intregului nostru popor pe calea. · • 1 · r . _ cialismuJuj ş j comunismului. Din aceasta decurge ş i ne

Cu d e o s e b i t ăputere se s u b l i n i a z ăin Tezele d . - : -n a p r- - - - - - ;i; ; - ;i-e _ r_o - t7 " t e' - 'a~ c ' a" 'p" ' "r- 'o ce su l~ i n" - ' - 'r" - - ' - ' - '7 .i '- . _d u a- - 7 .i ~v ~d ~ i nş~c oa l~ă ~ s a~ . %a si g~

lui determinant al ş t i i n ţ e i_ ş i i n v ă ţ ă m î n t u l u iîn întreaga dezvol- p r o f u n d ăp r e g ă t i r e p r o f e s i o n a l ă ,prin . u n ă ş i ptare e c o n o m i c a - s o c i a l ă .In acest sens, secretarul general al m u n c ăa tinerei g e n e r a ţ i icît ş i formarea lor ca oamenpartidului a r ă t a :"Trebuie realmente s ă tragem toate conclu- n ă d e j d eai s o c i e t ă ţ i i, în m ă s u r ăs ă - ş iasume cu î n a l t ăr ă

ziile din ceea ce am stabilit. c ă intreaga dezvoltare de con- dere ş i d ă r u i r ep a t r i o t i c ădatoria de a duce ma i departes t r u c ţ i es o c i a l i s t ănu se poate realiza deci t pe baza celor mai feta c r e a ţ i e iş i a muncii pentru ţ a r ă .Omul nou trebuienoi cuceriri ale ş t i i n ţ e iş i tel'lnicii, ale c u n o a ş t e r i iumane in a ş a d a rnu numai bine p r e g ă t i tprofesional ş i s ă fie s t ă

general, a l e g ă r i istrînse a ş t i i n ţ e icu i n v ă ţ ă m î n t u l ,cu pro- largi c u n o ş t i n ţ eş t i i n ţ i f i c e, tehnice, economice , politiced u c ţ i a ,a r i d i c ă r i icontinue a n i v ~ u l u ide c u n o ş t i n ţ etehni- c u l t u r ă g e n e r a l ă ,dar tret)uie s ă fie, t o t o d a t ă ,î n s u f

ro-profesionale ale tuturor oamenilor muncii . Sint structu- .trainice ş i profunde s i m ţ ă m i n t epatriotice, s ă - ş id e s f

rate in aceste cuvinte fertile d i r e c ţ i ide a c ţ i u n ein vederea întreaga m u n ăş i v i a ţ ăsub semnul spiritului r e v o lp a r t i c i p ă r i imai active ş i statornice a c e r c e t ă r i iş t i i n ţi f i c e- Tezele din aprilie r e p r e z i n t ă ,prin b o g ă ţ i ade idei ş i oprin datele ş i concluziile sale - la elaborarea ş i fundamen- t ă r ide mare valoare , prin larga cuprindere a tuturor sferelotarea strategiilor de dezvoltare e c o n o m i c o - s o c i a l ăa ţ ă r i i ,Ja v i e ţ i isociale , prin deschiderile de a n v e r g u r ăă t r eperfep e r f e c ţ i o n a r e aconducerii f i e c ă r u idomeniu de activitate. In narea operei de c o n s tr u c ţ i es o c i a l i s t ă ,un document proga c e l a ş itimp, se impune - dat fiind ritmurile f ă r ăprecedent matic inestimabil, în m ă s u r ăs ă p o t e n ţ e z ; eş i s ă dinami

_pe care le cunosc a s t ă z iprogresul ş t i i n ţ i f i cş i tehnic , proce- procesul r e v o l u ţ i o n a rde edificare a noii orinduiri.



± ~ ~ _ _ _ _ _C R E A T I A'LA CASA PIO IERtLOR Ş I

Ş O I M J ( O RPATRI'EI DIN VASLUI

Un cerccu t r a d i ţ i e

Locul de întîlnire al pionierilor pasionat•de e l e c t r o n i c ădin Vaslui estecercul de cons t r u c ţ i iradio de la Casa pionierilor ş i ş o i m i

lor patriei. Anual acest cerc este frecventatde aproximativ 300 deş c o l a r iş i pionieri împ ă r ţ i ţ ipe grupe de î n c e p ă t o r iş i a v a n s a ţ i .

D u p ăasimilarea c u n o ş t i n ţ e l o rteoreticedespre componentele electronice, montajele

la economisirea energie'i electrice. la folosirea în mai mare m ă s u r ăa componentelorelectronice recuperate ş i la î m b u n ă t ă ţ i r e a

design-ului carcaselor.T o t o d a t ă>fOr pune înaplicare un plan·pentru autodotarea cu aparate electronice de m ă s u r ăş i control a celorlalte cercuri tehnice.

Din atitudinea ş i munca lor se vede clarh o t ă r î r e amicilor radiotehnicieni ca ş i inanul acesta palmaresul cercului s ă fie îmbog ă ţ i tcu noi diplome ş i medalii care s ă ler ă s p l ă t e a s c ămunca de c o n s t r u c ţ i eş i c r e a ţ i e

ce o d e s f ă ş o a r ăîn cadrul Casei .pionierilorş i ş o i m i l o rpatriei din Vaslui.

Pavel C h i r c ă

C P S P - Vaslui

LA CASA PIONIERILOR Ş I

Ş O I M I L O RPATRIEI DIN Z A L Ă U

Produse utiledin .mate-riale

.refolosi -bileÎmbinînd armoniosc u n o ş t i n ţ e l eş t i i n ţ i f i c e

cu deprindetile tehnico-aplicative, cercul de

•

cauciucului. Nu ne-am putut închipui c

mici b u c ă ţ ide cauciuc, reziduuri redin procesul tehnologic al c o n f e c ţ i

velopelor. pe : care le-am y ă z u tcu unei vizite la Intreprinderea de anvelZ a l ă u ,se vor produce la Casa pionierilş o i m i l o rpatriei camerele ş i anvelopetip 11 x 6 5 ş i 11 x 5 4 cu care sînt eccarturile colegilor de la cercul de caAbia atunci am î n ţ e l e scu a d e v ă r a tutiş i m p o r t a n ţ ar e c i c l ă r i iş i refolosirii tumateriilor ş i materia1elor", sp4ne piRaluca Prodan Ne mîndrim c ă am do m i c ăîntreprindere p i o n i e r e a s cdelopa , u n i c ăîn felul ei în ţ a r ă .Cameranvelopele confectionate .de c ă t r enechipat, în anul trecut. carturile pionidin B o r ş a Gherla, Satu-Mare, vaslucum ş i de la toate casele pionierilor dd e ţ u lnostru ( Ş i m l e u i - S i l v a n i e iJibou ş

hu-Silvaniei) . a d a u g ăpioniera MaTorje.

î n t r - a d e v ă reste fascinant s ă u r m ă r

siunea ş i migala cu care micii c o n f e

de anvelope parcurg cu seriozitatemunr e a s c ăfiecare e t a p ăa fluxului tehnologbucuria ş i veselia cu care este î n t î

fiecare n o u ă a n v e l o p ăp r o d u s ăpumarca ..Casa pionierilor ş i ş o i m i l opZ a l ă u: Aceste produse se r e m a r cprz i s t e n ţ ă ,a d e r e n ţ ăla sol ş i grad demic

Pasiunea ·Acum, cind cercurile tehnico-aplicativede la casele pion

rilor ş i ş o i m i l o rpatriei din intreaga ţ a r ăcunosc din nou amatia c a r a c t e r i s t i c ăs u s ţ l n u t e l o ra c t i v i t ă ţ i ,cind cei p a s i

de ş t i i n ţ ă ,t e h n i c ăş i a r t ăvin s ă - ş id e s ă v î r ş e a s c ăc u n o ş t

dobindite in cadrul orelor de c l a s ă , s ă - ş iconcretlzeze înc r ă r itehnice pasiunite ş i fantezia creatoare, s ă l u ă mc ut i n ţ ăcu a c t i v i t ă ţ i l eş i proiectele de viitor ale pionierilor decercul de c o n s t r u c ţ i iradio de la Casa pionierilor ş i ş o i

patriei din Vasluiş i ale cercului de petrochimieş i prelucracaucluculul de la Casa pionierilor ş i ş o i m i l o rpatrieidin Za

(1

de a tnova judetul S ă l a j . ' .

de b a z ă ş i tehnica cablajelor imprimate,electronica devine suportul fanteziei ş i creat i v i t ă ţ i ip i o n i e r e ş t i: Dintre l u c r ă r i l erealizatede membrii cercurui in decursul anilor, careau imbinat fantezia cu rigoarea t e h n i c ă

amintim: amplificatoareHI-FI, c ă ţ e le t e c t r o -~

nlc. sonerii cu memorie, radioreceptoarecuceas electronic. in centrul a t e n ţ i e ia stat ş i

participarea la concursurile j u d e ţ e n eMîinide aur ş i i n t e r j u d e ţ e n e,.Cupa Moldovei dela B a c ă u ,C u t e z ă t o r i iDeltei de la T u l c e ~ l acare membrii cercului au o b ţ i n u tnumeroasepremii. La aceste concursuri s-au e v i d e n ţ i a t

pionierii I o n u ţScarlat, Anamaria Sirbu, Marian A v c ă l e a n u ,Mihaela Ş t e f ă n e s c uş i a l ţ i i .

Concursul de c r e a ţ i et e h n i c ă"start spreviitor• a constituit ş i constituie pentru noiposibilitateade a ne prezenta ş i verifica luc r ă r i l epe plan ,national. D a c ă ,in u r m ăcuun an, am participat cu montajele Ceaselectronic R o b o ţ e iş i Simulator pentru

etectromasa;. la actUala e d i ţ i ane-am prezentat cu c o n s t r u c ţ i imai complexe,ca:Turometru ş i voltmetruauto ş i macheta f u n c ţ i on a l ăSistem automat pentru i r i g a ţ i i .Am avuto satisfactie d e o s e b i t ăcind la e x p o z i ţ i arep u b l i c a n ăde c r e a ţ i et e h n i c ă_start Jprle'Vilto r • de la Palatul pionierilor ş i ş o i m l l o rpatriei din B u c u r e ş t iam v ă z u tş i - l u c r ă r i l epecare re-am conceput in c e r c ~ · .spunea 'pionierul I o n u ţScarlat, comandant de unitateJa ş c o a l anr 7 din Vaslui. .

A f l a ţ ila inceputul unui nou an, membriicercutui de c o n s t r u c ţ i iradio, ş i - a upropus

4 oi obiective ale a c t i v i t ă ţ i ice o vor desfa- 'ş u r aAstfel, vor realiza l u c r ă r icare s ă duca

Presa pentru c o n f e c ţ i o n a r e aanvelopentru carturi, a ş a cum ne m ă r t u r i s

fesorul Petru Sâmpe rean,c o n d u c ă

cului , este u n i c ă•n ţ a r ăş i ea a fost coţ i o n a t ăin întregime în cadrul cercului,r i t ăpasiunii ş i i n g e n i o z i t ă ţ i ifostului coc ă t o r li cercului, Barta Iuliu, actua~ s i Q n a r . ·

petrochimie ş i prelucrare a cauciucului de laCasa pionierilor ş i ş o i m i l o rpatriei din Z a l ă u;

j u d e t u ~S ă l a jatrage in fiecare an foarte m u l ţ i

pioniert dornici s ă p ă t r u n d ătainele petrochimiei, tehnicii o b ţ i n e r i iş i p r e l u c r ă r i icauciucului ş i s ă d e s f ă ş o a r e ,in a c e l a ş itimp, om u n c ău t i l ăin atelierulde prelucrare a cauciucului.

Este foarte interesant s ă participi la orele -in care micii c e r c e t ă ~ P r i , p a r t i c i p a n ţ iş i prem i a ţ ila sesiuni de reterate,minuiesccu dex-teritate fragilele eprubeta. pahare Berz.eliusş i Erlenmeyer .. diferite baloane ş i piinii inprocesul de ob4inefe a numeroiaselor s u b s t a n ~

chimice. Se patrunde cu p a ş imici dar siguripe . fascinent,le p o r ţ iale chi-miei,jn general,ş i ale petrochimiei în special, i m b o g ă ţ i n dş i

multiplicînd c u n o ş t i n ţ e l edin ş c o a l ă ,se cree a z ăpasiuni.

• A d e v ă r a t as u r p r i z ăcare ne-a impresionata constituit-o tehnologia de prelucrare a

Din a c e a s t ă a d e v ă r a t ă ş c oa muncla atelierul de c o n f e c ţ i o n a r ea anvelodin cadrul cercului de petrochimie ş i pcrare a cauciucului de la Casa p i o nş o i m i l o rpatriei din Z 8 1 ă u , s - a umai e v i

pionierii: Marioara Gotdan, Daniel' BuM ă d ă l i nSâmpetrean, Ovidiu P o p i ţ aş

doki Bianca.S l l b r ~ d t z c p l l., C.uzbor

C a t ~piollkrilor ş i 10[ l l l l r i ~ iZtzla jiUl.

~ . ~



6

S-au implinit 100 de ani de la inventarea fonografului. A c e a s t ăin -v e n ţ i enu era nici prima, nici ultimadintre cele 1 500 de i n v e n ţ i ipe careThomas Alva Edison 1847-1931)le-a brevetat in timpul lungii salev i e ţ i ,dar ayea s ă fie cea mai controv e r s a t ă .P î n ă in lun noiembr-ie1878, cind a r e u ş i ts ă s c o a t ăpe

p i a ţ ăun model mai p e r f e c ţ i o n a talciudatei sale m a ş i n iEdison a fostsoc:Otit, pe rind: ventrilog, mincinos1ş a r l a t a nş i a fost dezaprobat chiarside s o c i e ţ ă ţ i l eş t i i n ţ i f i c ec ă r o r ali s-aadresat. Aceasta pentru c ă nimeninu putea fi de acord c ă un cilindr\1.

• n f ă ş u r a tin c e a r ăş i legat la capeteru diferite sirme, poate vorbi ca.

omul ş i chiar s ă cinte (primgistrare a lui Edison, .Maryinel , devenise un cintec la m

vremea aceea) . T o t u ş i Edicelebru. Lumea incepuse s ă

v r ă j i t o r u ldin Menlo Park.rat de v e ş n i c u latribut de gcare il c o p l e ş e a ucontempospus cindva unui dintre ctorii s ă i : Geniul, dragul m1 14 i n s p i r a ţ i eş i 99 t r a n s

Principiul de inregistrare plu. O pilnie,p r e v ă z u t ăcu b r a n ă

de care era prins rigidcapta sunetul de inregistras ă p ape s u p r a f a ţ ade cositoCilindru ş a n ţ u r ide diferite aLa redare, sunetul este ampcu piinii, fie ·.cu cornete aMai tirziu, Edison a folosiclocul cositorului, dar neacalitative ş i de reproduceremulte exemplare persistau.

Zece ani mai tirziu, Emil î n l o c u i e ş t ecilindrul dec e a

nografului lui Edison cuplat de e b o n i t ă f o l o sunzinc ş i d ă ansamblului numgramofon; in 1896 se introc o n s t r u c ţ i aacestuia mecanisresort, care a s i g u r ărotirea r

discului, iar in 1899 sint p l ă c ide gramofon gravate, t r i ţ ăm e t a l i c ătrase d u p ăî n

rile pe c e a r ă În anul 925 s-lizat primeleî n r e g i s t r ă r ielec

933 a a p ă r u tpe p i a ţ ădiscur o t a ţ i i / m i n u t, iar in 948 seprimele microdiscuri (micrp l ă c ide p o l i c l o r u r ăde vinit u r a ţ i ade 33,33 r o t a ţ i ipe mcontinuare. c r e ş t ecantitateaf o r m a ţ i ei n m a g a z i n a t ăpe ucalitatea ş i fiabilitatea prin r e a l i z ă r i l o rdin domeniul eleş i electrotehnicii.

A s t ă z i .omenirea o p e r evolum imens de i n f o r m a ţdmai diverse domenii de acc u l t u r a l - ş t i i n ţ i f i c ă ,t e h n i c

m i c ăetc. O d a t ă cu c r e ş t e

t ă ţ i i de i n f o r m a ţ i is-au c ă u

loace mai p e r f e c ţ i o n a t ecarem i t ăatit c a t ~ l o g a r e aş i stocatelor, cit ş i r e g ă s i r e aş i reprea lor cit mair a p i d ăş i mai p

Rezultat: discurile compacte locuiesc vechea tehnologies.stem digital bazat pe micrter ş i pe lumina laserului.Pecompact sunetul este descomb i ţ i binari O ş i 1). Aceste sint memorate pe un disc dniu in circa 5 bilioane puncroscopice. Cind discul com

• l e a z ă ,rotindu-se cu p î n ălt a ţ i ipe minut, un laser m ă t

aceste puncte ş i t r a n s f e r ă

unui microcomputer care t e ş t eb i ţ i i

in semnal analogictul, astfel redat, este perfecd8 distorsiuni, deoarece s u

discului nu mai este c i t i t ă

mecanic.Capacitatea de inregistrare

disc optic numeric,ţ i r J i n dseaf i n e ţ e ascrierii cu fascicul lae n o r m ă :500 000 de pagini grafiate sau 400 c ă r ţ i ,avindcite 500 de pagini care ar î

pe un raft de b i b l i o t e c ăcu gime de 2 m.

1 iacone



Telescop _cu _OGLINDA LICHI DA

Dintre toate ramurile ş t i i n ţ e i astro nomia , care se o c u p ăcu stud tu la ş t r i l o rş i cu legile m i ş c ă r i ilo r . aexercitat, din cele mai vechi timpu n.o a t r a c ţ i ed e o s e b i t ă Metodele salefundamentale de cercetare sint metode indirecte , de o b s e r v a ţ i e ,bazatepe analiza s p e c t r a l ă. fotometrie , fotografie ş i r e c e p ţ i o n a r e a ,m ă s u r a r e aş i studierea undelor radiofoniceemise de corpurile c e r e ş t i .e la 4octombrie 1957 s-a trecut ş i la folosirea metodelor experimentale di -recte, prin lansarea s a t e l i ţ i l o rartificiali ai P ă m î n t u l u i ,a s t a ţ i i l o rspaţ i a l e ş i a navelor cosmice .

Unul din instrumentele de cercetare folosit la o b ţ i n e r e ade imaginim ă r i t eale obiectelor d e p ă r t a t eestetelescopul optic, invenfat la începutul secolului 17 . El c o n ţ i n eunobiectiv (de obicei, o o g l i n d ăcon-c a v ă , s f e r i c ăsau p a r a b o l i c ăcaref o r m e a z ăîn focarul s ă u o imaginer e a l ă ş i r ă s t u r n a t ăa obiectivuluiexaminat, ş i un ocular (o l e n t i l ă

c o n v e x ăa c ţ i o n î n dasemenea uneilupe), ce c r e e a z ăo imagine v i r t u a l ă

mult m ă r i t ă ,montate la capeteleunui tub opac . De la luneta astronom i c ă a l u i Gal i l eo Gal i l e i

1564-1642) ş i telescopul folosit deIsaac Newton 1643-1727) p î n ălacele de a s t ă z i(fig. 1 puterea o p t i c ă

(raportul dintre tangeta trigonomet r i c ăa unghiului de observare prininstrument a imaginii ş i dimensiunea t r a n s v e r s a l ăa obiectului) acrescut enorm . D o u ădintre cele maimari telescoape care sînt folosite inprezent au di,metrul oglinzii de 5 m,cel de pe Muntele Palomar din California , ş i respectiv 6 m , cel din Cauc az . Construirea unor telescoapema i mari r i d ic ă o serie de probleme ,ca de exemplu : p r e ţ u lins trumentului c r e ş t ee x p o n e n ţ i a lcu c r e ş t e r e a

dimensiunii oglinzii. Fabricarea uneioglinzi monolit de dimensiuni marieste o o p e r a ţ i efoarte d i f i c i l ăiar cutimpul aceasta se d e f o r me a z ă dator i t ă g r e u t ă ţ i iproprii ş i v a r i a ţ i i l o rdet e m p e r a t u r ă .Aceste motive au f ă c u t

ca, timp de m u l ţ i ani, a t e n ţ i a

astronomilor s ă se îndrepte sprep e r f e c ţ i o n a r e ametodelor de înregistrare a luminii colectate de oglindatelescopului . . Prima idee a fostaceea ca oglinda telescopului s ă fief o r m a t ădin 6 oglinzi cu diametrude 1 ,8 m, lumina c o l e c t a t ăde aces-

tea fiind d i r i j a t ăintr-un singur foc arTn care s ă a p a r ăo imagine u n i c ă deexemplu primul telescop multip ludat in f u n c ţ i u n ein Arizona . Ace s t

instrument este echivalentul unui t e:lescop cu diametru oglinzii de 4 5

• m . Pasul u r m ă t o ril constituie co nstruirea unor oglinzi din s t i c l ărezist e n t ăla foc a c ă r o rf o r m ăparabolicase o b ţ i n eprin m i ş c a r e ade r o t a ţ i eamasei sticloase in timpul r ă c i r i i .

• O idee veche care s-a realizat decurind a fost crearea unei oglinzi li -chide de mercur . Aceasta a a p a r ţ i

nut lui Isaac Newton . El c u n o ş t e a

forma p a r a b o l i c ăpe care o ia de lasine s u p r a f a ţ alichidului dintr-un vasce se r o t e ş t e T o t o d a t ă ,el a construit un u t din prim e le telescoapedin lume (fig. 2 .

Prima o g l i n d ăl i c h i d ă un modelprimitiv , a fost c o n s t r u i t ăde fizicianul Robert Wood in anul 1908 . Rotind mercur intr-un vas larg, el a ob -ţ i n u to s u p r a f a ţ ă p a r a b o l i c ăideala ,care putea servi drept o g l i n d ă deoarece mercurul reflecta bine razelede l u m i n ă. Telescopul bazat pea c e a s t ă o g l i n d ăa fost instalat intr-of î n t î n ănu prea a d î n c ă .Defectul luiconsta in faptul c ă la cel mai micş o c s u p r a f a ţ aoglinzii lichide se tulbura , deformînd imaginea . Cu toatec ă a c e a s t ăidee era foarte a t r ă g ă -

toare prin simplitatea ei, telescopulcu mercur al lui Wood nu ş i - ag ă s i t

aplicare . Nici autorul î n s u ş iş i nicifizicienii contemporani lui nu p rtveau cu seriozitate acest aparat o n-ginal. De altfel, unul din colegi a

"' scris : Ding-dong r a s u n ă /El e-n fin-

tina./ Ce-a luat Wood cuc u v ăde mercur ./ Ş ce-a •a s ţ a ? /N-a i e ş i t aproape nimi

In anul 1982, fizicianul ~

Borra a construit o o g l i

mercur cu diametru de circmetru c ă r e i ai-a adus s u b

î m b u n ă t ă ţ i r i(fig. 3 . El s u s

a c e a s t ă o g l i n d ăeste de celcinci ori mai p u t e r n i c ădecit telescopului de la Palomar, fiind

c e l ş itimp mai s i m p l ăş i muieftina . V i b r a ţ i i l ein puncte, o nile ş i cutele care apar la s u

mercurului au fost eliminate utiliun container de lemn care se t e ş t ecu o i ş c a r ede r e v oş a s esecunde, foarte c o n s tp r i m a t ăde motoare electricesincron . Oglinda avind o p o z

z o n t a l ă telescopul "vede" inmom e nt o regiune a cerului deori mai mare la l u n ăp l i n ă şp ă m î n t u lse r o t e ş t e ,a c ob a n d ăî n g u s t ăş i l u n g ă Cmulte telescoape cu oglinz isituate la diferite atitudini , asmii ar putea localiza galaxii foî n d e p ă r t a t epentru a le stud iab u ţ i a ,structura ş i e v o l u ţ iivers . Mai mult , c o n s t r u

oglinzi lichide cu un diametru dem ar costa de trei ori mai p u

ci t cea din Hawaii f o r m a t ădinoglinzi clasice care t o t a l i z

. Gh

l I J B

•



Aerul constituie î n v e l i ş u lgazos 11 p -mintului î n v e l i şnumit a t m o s f e r ă .In antichitate filozofii sustineau c ă aeruleste o s u b s t a n ţ ăsimpla i m p o n d e r a b l l ă .

Mai tirzru fizicienii Torricelllş i

Galileuau demonstrat experimental c ă aeruleste greu iar chimis tul Lavoisier a do -vedit c ă aerul este un amestec de azotş i oxigen. La s f î r ş i t u lsecolului alXIX-lea s-a descoperit c ă in c o m p o z i ţ i a

aerului i n t r ă ,in p r o p o r ţ i er e d u s ă ,ş i gazele rare: heliu neon argon kripton ş i

xenon . Pe l î n g ă aceste componentepermanente in c o m p o z i ţ i aaerului seg ă s e s cş i unele gaze î n t î m p l ă t o a r e ,cade exemplu: dioxidul de carbon amoniacul dioxidul de sulf etc.

I m p o r t a n ţ aaerului pentru viata oamenilor este deosebit de mare. Se ş t i e

ă f ă r ăa p ă omul r e z i s t ăş i peste 60 deore i n s ăf i r i . n poate supra-

.

v i e ţ u inici 6 minute. e asemenea hielvia a celorlalte v i e ţ u i t o a rnu este pos -bila in a b s e n ţ aaerului. In Industrie aerul se f o l o s e ş t eatit pentru o b ţ i n e r e a

azotului oxlgenululş i

gazelor rare citş i ca agent oxldant.D a t o r i t ăunei intense actlvHi1 i econo

mice in multe regiuni de pe g obul p ă -

mîntesc aerul se î n c a r c ăcu s u b s t a n ţ es t r ă i n e ,d ă u n ă t o a r ev i e ţ i i .Fenomenuleste cunoscut sub n u m e l ~de poluareaaerului. Produsele evacuate pe Jevile dee ş a p a m e n tale automobilelor Ş I pe co-ş u r i l efabricllor a m e n i n ţ ăs ă n ă t a t e aoa -menilor i m p i e d l c ~dezvoltarea n o r m a l ă

a v e g e t a ţ i e iş i d u p ăcum a f i r m ăuniis p e c i a l i ş t i ,p e r t u r b ăechilibrul climatleal planetei.

Dintre componentele aerului un roldeterminant in aceste fenomene revinecarbonului mai bine zis unui oxid al

- dio.xidut. de-carbon. Acesta esgaz Incolor insipid c e se llcheftazi

Ufe»r •• se solldlfici prin evapă ~ i p a d ac a r b o n t c ă ) .El est

mat din 27 27 la s u t ăi:arbon ş i 72s u t ăoxigen. Industrial se o b ţ i

arderea cocsului in exces de- aeprin descompunerea termlci a callui. Dioxidul de carbon nu ardeî n t r e ţ i n earderea. El se folose tedustria f r i g o r l f l c ăg h e a ţ ău s c ao b ţ i n e r e aslfonulul la stingerea Incdiilor etc.

Pentru a putea evalua Influenta carerevine a c t i v i t ă ţ i ieconomice in perturrea echilibrulu i ecologJc a fost necesamai intii ca omul s ă descifreze menismul natural de producere a dlolui de carbon ş i rolul s ă u in f o t o

S ă ne reamintim pe scurt c ă foteza este recompunerea unei substantef ă c u t ăprin a c ţ i u n e aluminii. Dar sînt fenomenele care se produc in

mitatea celulei ve.9etale?UlbObdorid



dlnamul acesteia este cloroplaatul, Iarsubstanp m i r a c u l o a s ă- b u c ă t ă r i alumii vegetale - este cloroflra, un pigment compus, de culoare verde, a ă r u i

proprietate p r i n c i p a l ăeste de a r e ţ i n eanumite radlatfl luminoase r o ş i iş albast ), deci a b s o r b ţ i aeneglei 1 minoase ş fixarea cu ajutorul acesteia aunor elemente din a p ă ş din aer, inurma c ă r e i aiau n a ş t e r eo Infinitate dec o m p u ş iorganlcl. Fotoslnteza se d e s f ă

t o a r ăin d o u ăetape: faza de l u m i n ăn

care clorofila c a p t e a z ăparticule ale radlatlllor luminoase (cuante ş fotoni ş

are loc fotoliza apei ş i faza de intuneric ·sau f o t o c h i m i c ăin care se produce integrarea dioxidului de carbon absorbitdin aer in substante deja existente incloroplaste ş i sinteza noilor c o m p u ş i

organlcl (glucide, lipide, proteine). ·Ca urmare a proceselor economice,

se d e g a j ăanual in a t m o s f e r ămiliardede tone de dioxid de carbon. U r m ă r i l e

se cunosc: poluare, i n f l u e n ţ enegativeasupra zonelor forestiere, ploi acide,. c:ea.·L.. SUb o a p a r e n ţ ăi n o f e n s i v ă ,

cloxldul de are o î n s u ş i r eredu-

t a b l l ă ,este transparent la lumina vizib i l ă , fiind opac in spectrul i n f r a r o ş u ,

precum un i n v e l l şde s t i c l ă .Avind prop r i e t ă 1 J i estlclei, el produce bine cunoscutul efect de s e r ăş astfel se e x p l i c ăde ce planeta Venus, î n c o n j u r a t ăde oe n o r m ăa t m o s f e r ăde dioxid de carboncunoa,te la s u p r a f a t ă t e m p e r a t u r ăde+400" C. Dar Terra? Din fericire, atmosfera acesteia nu c o n ţ i n e99 la s u t ă ,ci0,3 la s u t ădloxld de carbon, deci efectul de s e r ă pe planeta n o a s t r ăestefoarte limitat. Ca urmare a u t i l i z ă r i idince in ce mai mult a combustibililor fosili, dloxldul de carbon se s t o ~ h e a z ăina t m o s f e r ă- a s t ă z iacumularea reprezentind cinci miliarde de tone anual, cifra sporind in ritmul c r e ş t e r i ienergetice.

Despre mecanismul natural de producere a dioxldulul de carbon se cunosc p u ţ i n elucruri certe, cu toate c ăs p e c i a l i ş t i iau formulat diverse ipoteze.

e ş t i e c ă , d e ş igazul carbonic reprez i n t ăsub unu la s u t ădin atmosfera P ă -_miniului, el se m i ş c ăintr-un ciclu caree c h U i b r e a z ăintr-un mod fundamentalclima planetei noastre. Cheia intreguluiechilibru o constituie carbonul. CindIIUIO ,...,.,.... ploaie se i n g r ă m ă d e s cdeasupra Terrel, xidul de carbon din at-

m o s f e r ăse d i z o l v ăin p i c ă t u r i l edeş f o r m e a z ăo s o l u ţ i ea c i d ăs l a b ă

de ploaie cade pe rocite continentalep ă t r u n d ein p ă m î n tacumutind carbnul eliberat de r ă d ă c i n i l eptantelor. drumul ei apa c o l e c t e a z ăde asemenecalciu ş i alte minerale dizolvate inCind traseul apei p ă t r u n d ein mare,ganismele numite ptancton p t ă n

animale) u t i l i z e a z ăcarbonul combincu calciu pentru a forma mici cochin momentul cind aceste organismmor, din cochiliile lor de carbonat calciu, sedimentate in regiuni nu padinci ale m ă r i i ,ia n a ş t e r epiatra var.

in zonele de rupturi tectonice apa si n f i l t r e a z ăgradat sub placa continet a l ă ,purtind piatra de var c ă t r einterul s c o a r ţ e i .La temperatura i n a l

interiorul p ă m î n t u l u idioxidul debon se d e g a j ădin piatra de var ş i i

de r e g u l ă ,in c o m p o z i ţ i alavei vulcalor. Dioxidul de carbon r e i n t r ăin ats f e r ăla e r u p ţ i avulcanilor de s u p

sau submarlni. Cei subacvatic ş trlava in ocean iar gazul carbonlc r e

in a t m o s f e r ăincepind un nou cicD a t o r i t ăI n f l u e n ţ e iacestei m i ş c

carbonului, Terra ş l poate m e n ţ

echilibru natural favorabil v i e ţ i ioamlor, celorlalte v i e ţ u i t o a r eş plantelo

~ DEGAJARE DEDE CARBON



Tr e c o n s t i t u i e

I M 1 E

S T i l T I F I Ă



--..:HH- 1 · MOTOR

ULEI

SENZORDE POZinE

OBTURA TOR

VITEzA AL

POZinANORMALA

/

P O Z I Ţ IPENTRURIGIDITATESCAZUTA

CU AMORTIZARE



-TESTER PENTRU BATERIE

La cererea micilor p a s i o n a ţ ideelec:tronlci, In dorinta de . . . ajutaf r ţ i imai mari saa parintii, p u b l i c ă m

un montat simplu pentru suprawegheree tunctlonirll ~ ~ a ~ m u l l l t o r u l u l

Mit O.La un Mltomobll, unul din elemen

tele cele miii Importante este bateria fn cele ce urmeaEi, vom vedeacum se polite controla electronicacest e l e m • l Pentru : e • t a vomconstnal un montai simplu c: .e • ecapacltâea de a Indica s t •n -med lea baleriei fi, eventual, IIVertlzareaunei defectJunl. VIzualizarea acesteis t i r i se face cu ajutorul unul sistem

A.MPLIFICATORDE A N T E N Ă

Acest ampli f ica tors imp lu de a n t e n ă

poate fi utilizat pentrua m ă r inivelul semnalelor de r a d i o f r e c v e n ţ a

slabe. C î ş t i g u ls ă uestede 22 dB ş i factorul dezgomot foarte mic, 1,6dB, nu compromite ra-

portul semnal/zgomot .Aplificatorul se compune dintr-un singurtranz•stor cu zgomotmtc BFT66. in montajcu emitorul comun

Polar izarea baze,este r e a l i z a t ăprintr-os u r s ăde curent con-

stant T2 care stabillz e a z ăpunctul de funcţ i o n a r e .Valoarea nom i n a l ăa lui este de6 J4H . dar orice bob inade ş o c de î n a l t ăfrecv e n t ăde valoare standard ana1oga (5.6 .}IHsa u 6,8JW-i poate foutilizata L2 este o b o b i n ă

de aer cu lungimea de10 mm ş i diametru de5 mm c o n f e c ţ i o n a t a

din spire de conductor de cupru emailat de 0.25 mm diametru. Circuitul va trebuis ă fie instalat intr-ocutie m e t a l i c ăş i 8$ezat, pe cit posibil, lingaa n t e n ă .

O b s e r v a ţ i e :Tranzistorul Tl poate fi oricetranzistor UIF cu factorde zgomot redus.Caracteristici tehnice

G a m ăde f r e c v e n ţ ă-1 MHz la 300 MHzC î ş t i g- 22 dBFactor de zgomot - ·1,6 dBlmpedantele de intrareş i de i e ş i r e- 60 nTensiune de alimentare +12 VIntensitate curent dealimentare 4 mA (I.C .)

de L I ~ D u r i(clode elec:trolumlnlscente). ·u n LED de cu lo •e verde ne

n Indica un regim normal de i n c ă r -c • e al bllterlei. Un altul, galben, vasemnaliza c i baerla • e o tensiuneaproape normali, adlci 12 V defipt, o bll erle buni are iproipe 14V ,1 12 ). In fine. un LED de culo.-er ~ l ese aprinde dnd tensiunea estede circa 10 Y, lnclcincl, in . :es t caz,fie o epuizare a baleriei, · ie o tensiune s l a b ăla cureMia alternlltorul u l Privind schema electrici , vomvedea c i bateria f u r n i z e a z ăcurentulneces• pentru lunctlon.-ea mont •julul Detect..ea tensiunii de la bornele baleriei se face printr-un lantde diode. Ansamblul celor , . . .

tranzisto•e f u n c : ţ l o n u z ăin comut•tie. aclc i blocllte saa deschise. Tt 1 fi T c o m a n d ăaprindereaL E ~ w l o r ,in timp ce T T T •stingerea lor. O c o m b i n a ţ i ejudl

c l o • i a Kestor tranzilto.-e p.-mHe al iment••• unul singur LED InKel8f l timp. CR timp tensiunea labornele baleriei r imlne sub 10,& V,T , Intri in c o n d u c : ţ l ein Ump ce c.lelalte tranziltoa'e rimln blocate. D'care este l.Etkll de a.11oare r o ş i e

In acest caz, se aprinde. Daca tensiunea clep . . . . e 12 V T , va rirmine, blnefnteles, In conductle. d •

T 1 va Intra el in conductle, Mltorl- ·zlnd D , (LED-ul galben) s i seI P r f n d ă .Dar, In . :es t caz, T .. carepini lltuncl era blocllt, se deschide

fi •curtclrculteaEi pe D .r ~ u .Astfel, numlll o, va fi

Acel8fl r a ţ i o n a m e n tpentruInt r i In conductle la 13,4 Y,- o. (LED·ul verde), cu D ·, D

rn ceea ce prtvqte utlllz•eatajului, este Important de notatd K i tensiunea baleriei sela un nivel de tranzit , vordou i L E ~ u r l ,ultimul LED elumina cu o Intensitate mal sacest caz, vizualizarea estet in c o m o d ă ,mal ales d K iamblanti este p u t e r n i c ăPeverifica, In acest caz, la c: .e~ t bateria este sufldenexemplu, oprirea motorulul, pIn functiune. br. , . . . .ea farurisrql t , a f.c:e s i functionezeeste susceptibil de a mo<lfltentialul la bornele acumulllt

O M P O N ~

R 1 = 1 kR , = R , = R. = R. = R . =R , = 6,8 k.R · = R , = R ,D , = dlodi Zener 10 VD · = D , = D. = o, = 1N411N914T , = T , = T , 1N1711SMI A.C 181 KT. = T , = T. = 2N 2905.. AC 180 KD, = L E D r ~ uo, = LED galbenD. = LED verde



r i n t r e premiantii concursului republican de i n f o r m a t i c ăde la N ă v o d a r is-au n u m ă r a tş i reprezentantii cercu lui de i n f o r m a t i c ăde la Casa pionierilorş i ş o i m i l o rpatriei din B r ă i l apionierii Dorin C u s t u r ă ,Bogdan Boldeanu ş i

Bogdan Poenaru.D e ş iinffintat de numai doi ani, cercul de i n f o r m a t i c ăse b u c u r ăde o

l a r g ăa u d i e n ţ ăin rindul copjjlor, fiind frecventat de peste 250 de ş c o l a r iş i

pionieri . Beneficiind de o b o g a t ă b a z ăm a t e r i a l ă :opt calculatoare personale,monitoare de televiziune alb-negru ş i color, casetofoane, i m p r i m a n t ă ,alimentatoare, cercul condus de profesoara Silvia Ciurea ş i - astructurat activitatea pe grupe de î n c e p ă t o r iş i a v a n s a ţ i .

Tematica grupelor de î n c e p ă t o r iş i - apropus, pe l ingi i n i ţ i e r e aelevilor inlimbajul BASIC, acomodarea cu tastatura microcalculatoarelor din dotare.prezentarea caracteristicilor, perf ormantelor ş i p o s i b i l i t ă ţ i l o rde prelucrare adatelor, realizarea î n c ăde la inceput a unor programe simple bazate pejocuri ş i scheme logice. Elevii din grupele de a v a n s a ţ is t ă p î n i n ddeja limbajulde programare BASIC. se p r e o c u p ăde aplicarea ş i realizarea unor programe din diverse domenii: m a t e m a t i c ă .f i z i c ăchimie. biologie, e l e c t r o n i c ă

et c .· in acest an ş c o l a rmicii informaticieni ş i - a upr-opus o mai t r î n s ăcolaborare cu membrii celorlalte cercuri tehnico-aplicattve . Astfel, pionierii MihaiStescu ş i Valentin Minaev, membri ai cercului de e l e c t r o n i c ăapelind la colegii lor informaticieni, au proiectat cu ajutorul microcalculatorului traseelecablajelor cu circuite integrate.

O IO 11.11 PIOCI IDESCOMPU ERA UNUlINTREG IN rACTORIPRIMI

10 PRINT J N T R O D U C E Ţ INU.MARUL: .

14 INPVT N15 PRINT a N . ;2 0 L E T A = N

30 LET T = 140 LET O = 250 GO SUB 9060 LET O = O + 1 +SGN (O - 2)70 GO SUB 9080 GO TO 609 0 L E T E = O

100 lET O = INT (AID)110 IF AlO( O THEN GO TO 160

120 LET E = ·E + 1130 LET T = T x O140 LET A = Q150 GO TO 100160 IF E ( )0 THEN PRINT O;LA P U T E R E A ~E; x ; ELSE

PRINT O;170 IF T ) = N THEN GO TO 190180 RETURN185 PRINT190 GO TO 10Utilizare: RUNI N T R O D U C E Ţ INUMARUL:90

90 = 2 x 3 LA PUTEREA 2 x 5I N T R O D U C E Ţ INUMARUL:336336 = 2 LA PUTEREA 4 x 3 X 7

A l ~intreg ş p., p2··· p, numere p r i ~ a a t f e lca N =P / 1 xP / 2 x .. P,

Se imptrte succ:eslv N prin O2 3, 5, 7 9 etc. D a c ăO divide peN, se c a ~ t iatunci intregul E. eetmai mare, oc divlzind pe E; inacest cazNeste inlocuit cu NID'.calculul se o p r e ş t ecind produsul T al. factorilw . deja gasitieste egal cu N.

Ion illmalldi

Generarea numereloraleatoare

Generarea numerelor aleatoare i n t l m p l ă t o a r

se face cu f u n c ţ i aRND. De ftec•e dati cind esteu t i l i z a t ărezultatul este un n u m ă raleator cuprinsintre o t i 1 O uneori, 1 nidodali) .

De exemplu, programul10 FOR n = 1 TO 1020 PRINT RND30 NEXT n

g e n e r e a z ăzece numere alealo•e cuprinse In Intervalul (0, 1). Daci dorim s ă g e n e r ă mnumerealeatoare cupr l _nse inte O f i 7, de exemplu, folosimtnstructtunea 7 x RND.

in cazul c i vrem s ă obtinem fi numitul 7, can u m ă raleator, atunci vom scrie 1 + 7 x RND.S i retinem· c i tnstructfunea 8+(b-a+1) x RND ne

va da numere aleatoare cuprinse in intervalul in-chis [a, bJ. ' •· ~ e n t r uexempltflc.e, s i Citim programul:

10 DIM a (10)20 FOR 1 = 1 TO 1030 LET . a l) = INT (RND x 166) + 1040 PRINT a(l) ·50 NEXT 1

Se obeervi c i acest program g e n e r e a z ă10 numere • • o a r e cuprinse lnte 10 f i 175, f i MWme:

INT (RND x 166) . . INT (166 x RND) d i numere Intregi cuprinse lnte o t1166 (nldodali 166).Prin unn818, 10 .+ INT {RND x 166) . . NT RNO

x 166) + 10 ne va da numwe Intregi aleato.e cupriMe In . . . . . . . . . . . . (10.175);

Un program de slmul•e a 81Uncirll a doui z •rurt va ti de fOI In«

10 CLS20 FOR n = 1 TO 230 PRINT 1 + INT (RND x 1)40 NEXT n: PAUSE 5050 GO TO 10

Pentru a re Iza o pauzi In progr In timpulcirela nu fololefte nici o operaJie, folwlm ln•lruc11unn PAUSE. In ln ia 40, PAUSE 50 m • -cheazi trecerea unei secunde. Astfel, pe ecranulmonitorului vor . . . . . doui numere a l e a l ~ciupi o secuncti elht doui etc. La calc:uJatorul HC

15. PAUSE n- ope.,te x e c u ţ i a p r o g ~ a m u l u l ,menp.nlnd ecn. ecranul rnonHorulul, In tunctte ele n.Daci n = O programul • optette deftnltlw.

vaao.ea maxlmi a lui n·_ . . ele 65 535 t l _ . .o pa tz i e p l i cu 22 de minute.

ll'lllrucllunea PAUSE se toloHfle ori de e l e oridorim l i emportzim . . . . . rezutilelor pe ecranul monltoruluL

1 U Chiroi



14

RECREATII TEBNICO·fTIINTIFICE

U B S Ă OCADEL e g ă t u r i l ede t e l e c o m u n i c a ţ i iprin fibrele

optice au pitruns in domenii in care p î n ă

de curind se foloseau conductoare metalicecum ar fi cablurile coaxiale Ji multifilare.

Utilizarea fibrelor optice s-a extins de lar e ţ e l e l elocale pentru calculatoare ş i liniiletelefonice la mare d i s t a n ţ ăla cable pentruteleviziune sisteme pentru n a v i g a ţ i aae-riani Ji control de trafic prelucrarea date-lor etc. Dependente de aceste a p l i c a ţ i i

avantajele t e l e c o m u n i c a ţ i i l o rcu ghid de lumini prin fibre de s t i d i f a ţ i de · cele ghidate prin conductoare metalice includ imu-nitatea la i n t e r f e r e n ţ e l eelectromagneticelipsa emisiunilor parazite libertatea de leg ă t u r i l ede masi dimensiuni ş i greutate re -duse a c a ~ l e l o roptice b a n d ă . _ d e· f r e c v e n ţ i

mare lungime mare intre a m p l i f ~ e a t o a r e l e

repetoare ş i p r e ţde cost scizut . Folosirealuminii pentru transmisia ş i r e c e p ţ i asemna-lelor electromagnetice a necesitat noi apa-

rate pentru misuri toriş i

reglaje. Un astfelde aparat o sursi optici de se111nal c o n ţ i n e

o diodi laser in i n f r a r o ş udiode pentru re-ţ . e p ţ i aluminii, circuite integrate etc; . (G.N.)

Pe un blacon , pe pervazul ferestre i sau in interior .-plantele vor fi de acum inainte la a d ă p o s tde vint ş i deî n g h e ţ O m i n i s e r ăin f o r m ăde u m b r e l ăc o n f e c ţ i o n a t

din folie de plastic , permite crearea unui microclim atcare f e r e ş t eflorile de maladii, u ş u r e a z ăpulverizareade s u b s t a n ţ enutritive de intretinere, a d ă p o s t i r e aplantelor tinere i n c ăfragile ş i f a v o r i z e a z ăbuna î n r ă d ă c i -

nare a b u t a ş i l o r In fine, In caz de absenti, a s i g u r ă

conservarea plantelor f ă r ăa fi udate mult timp , deoarece umiditatea se e l i m i n ăIncet. (0.1.)

LASERUL llmNGEDURITATEA

Un nou program in ce p r i v e ş t eutilizmal e f i c i e n t ăa dispozitivelor laser in Ip r e l u c r ă t o a r eil r e p r e z i n t ăş i un dispozitivg ă u r l r e amaterialelor foarte dure. Solicitattehnicile de virf, materiale ca dlamanteleş i artificiale, crlstalele de s t i c l ăş i c u a r ţflcarbon etc. au duritate mare ş i nu potcrate la parametrii ceruti cu dispozitivele claUtilizind un laser pentru giurlrea acestorriale se obtin precizii deosebite ale d f

orificlllor, durate de prelucrare foarte micinomle de energie ş i lucrul cel mal Importase a f e c t e a z ăstructura c r i s t a l i n ăa mate

A P Ă

PUBi

lestele de clor ş i Ph (cu ·ahe cuvintj ,acizi-alcaline) ale apei dulci folosite in piscinesau procese industriale se fac cu hirtie r e a c

m e t r i c ăsau substan1e chimice instabile. Sensib

clor ş i l u m i n ăaceste produse se d e g r afalsificind testele efectuate . Pentru a eliminneajunsuri, s·au creat aparate electronice cares o a r ărapid ş i precis proportiile de clor, aciziline din a p ă Citirea s i m p l i f i c a t ăa rezultatelot e a z ăun control permanent al apei, ceea ce

de clor ş i conservarea unei aelectronic, se face di

Elevatorul din Imagine ' poate modifica liIntre 510-910 mm. El este polivalent: ' adaInstantaneu dimensiunile in functie de sarcinadicat fi trece prin orice loc, chiar fi prin zonlucru foarte strimta. Modificarea ecartamentulul fu

. cllor de prlndere 1al . - i u l u l se face prin culltelescoplci a traverselor cu ajutorul unei manlveFurclle pennH o prlnclere a sarclnU chiar de la suprafata solului. Ridicarea g r e u t i ţ l l o rse face hldrprin acJionarea cu piciorul a unei gedale. Treipermit reglarea efortului In tuncJie de sarcina de ca l .Elevatorul clntire,te 60 kg Iar sarcina uUiatinge, In funcJie de model, Intre 300-1 200este deosebit de uUI in depozltele de mirfu 1 fde producJie. (C.I.) ·



O n o u ăcarte de larg lnlteres a vazut recent lumina tiparUlui: _este vorbade lucrarea RIURILE -BOGATIA TERREf, a p ăr u t ăm colec la C r i s t a l ~aEditur i i Albat ros , sub

\ ' m n ă t u r alui Ion Z ă -

voianu.Realizat in maniera lite

raturii de Informare, volumul p r e z i n t ăgeneza, r ă s -

pindirea, folosirea ş i l m ~

p o r t a n ţ a,.MagistraleiOf al·bastre (riuri ş t fluvii) -sursele ş i resursele de a p ă

dulce ale omenirii.Dintre capitolele l u c r ă r i i

c o n s e m n ă mpe cete careni se par mai sugestive: ,I m p o r t a n ţ aapei pentruv t a t ăş i om; C i t ăa p ădulcee x i s t ăpe P ă m i n t ? ;factoriide care depinde c i r c u l a ţ i a

apei In n a t u r ă ;Prea mult ia p ă strtca (viiturile, .inund a ţ i i l e ) ;Fluviile nasc civiliz a ţ i i ; Fluville, mijloc del up t i impotriva secetei;l r l g a ţ l i l e ,agen 1 secret ald e ş e r t u r i l o r ;Riurlle, c ă i detransport; Canalurile comp l e t e u ăr e ţ e a u ade arterenavigablle (Canaturi prinM u n ţ i iS t i n c o ş i ,CanalulDunare-Marea N e a g r ă ,

Canalul D u n a r e - A r g e ş

~ a .Astfel structurata, cartea

- deosebit de I n s t r u c t i v ă

- se adreseaza unui cerclarg de elevi p a s i o n a ţ id eproblemele geografiei ş •

hidrologieL

B. 1Wuriun

CITITORII C Ă T R ECITITORI

• Palyo Andrei - 2954N ă d l a c ,

jud. Arad, Str.M ă r ă ş e ş t i

nr. 99 -d o r e ş t e

sa faca s chimb desch me ~ i componente electronice.• lgnat Ioan - 2212 · S ă c e l e ,jud. B r a ş o v ,Str. Parcului - d o r e ş t esa stabileasca corespon

d e n ţ acu p a s • o n a ţ iai c o n s t r u c ţ i i l o relectronice .• Ş t i r b uMihai - 6557 - Com. D u m e ş t i ,Satul Schinetea nr. 12, jud. Vaslui, d o r eŞ t e sa cores

pondeze pe teme de electronica ş i sa faca schimb de componente electronice .• Filon Marius - 8500 C ă l ă r a ş i ,str. B u c u r e ş t i ,Bl. P.M. 9 Se. 2A Ap. 9 d o r e ş t esa corespon- •

deze pe teme de electronic .• H r i ţ u l e a cDoru - 6800 B o t o ş a n i ,str . Luna nr. 10, 81. A 10, Se. A, Ap. 8 - d o r e ş t esa faca

schimb de componente electronice .• M o i şAdrian - 4925 - Sighetu M a r m a ţ i e l ,str. Kar'l Marx nr. 49, jud. M a r a m u r e ş- d o r e ş t e

sa stabileas c a c o r e s p o n d e n ţ ape teme de electronica .

INGENIOZITATE

In desene este reprezentat un vehicul-jucarie, model original, alcatuitdintr-un balon o b i ş n u i tde cauciuc, umt1at bine cu aer (notat cu 4 in desene).a tuM pe un ş a s i udin s inni g r o a s ă*1 (2) care c i r c u l ăpe d o u ăperi Chide lOJI tu cbmetnl Inegal (3 ş i 5) VehiculUl ae ,..deplllleazi pe prinCipiul de

al riiCbetei, pdn evacuareabWfllti a unul Jet de aer CQmptjmat, ceHtae prin dispozitivul 1. Acesta este cI A . c a t ădintr-un dop de plUti sau o l i j tde lemn moale In centrul c ă r e i ase afli ,i i t l lpla fortat. o secfiune dintr-o -igolita de pix metalici sau din mate-

rial plaslk:) Piesa 1 se Introduce In orificiUl de UIIIPfemt al balonutui fi se fi .xeezi strins de acasta c ~ un bobil\af defir de etMik: cillnctrk:. In d4tsenele cudehlli obserwa1i formele, dimenslunU.fi- modul sinlplu de montare al tulutOf

cinci Hpuri 4e plete. Rotile pol fi( In t a b l ăs u b ţ i r e ,placaj, material plastc tA aa-tea din spate, cauciucul balonului ae t ixeui pe ş a s i u ,pe axul rofilorS cu ajutorul unui fir elastic clltndrk:(Ca in cleseftul din c o l ţ u ldreapte-lost

Pwntlu a pune in func:11une vehic:UiulsCHief piesa 1, umflati bine balonul cuaer ~ t l l locuf el pleN 1 fi..Ufl " tlfteti un f i g e l . - a t a orificiulde evacu.e pina clr .d atua11 rachetape ........., ele mers. In momentul cind

degetul, vehiculul va pomi In di~ J N : I f aInversA e v a c u ă r i ijetulul de aer.'OtuuiUfoM).

MUZ MENT

V./.

•MAR/AN PAVEl:.. BUCURESTI. It• l

r m c ~ llliltlrill/111t l tspt lllbiltism11 rsi r8spu(lf/J III Cll/l CI . i t l t l n S

grldlllil Jt1t1111 i .i din Blr&lfl/161 1 i i t

ri/6 Hs.,wfl•k• • pt•mil fllllilltli11sllf11i ti• 116inism.

MIHAI COitSTANTINOJU- EFORIEj 111 111111111 ditl 1981 glsqti &tiiiS, III illllriSIIIZI. Cit tluprl lllllilfnfl . cnd•m el est• 1st1 rtnilil t/1N Smult . 1111 m1mif1r' l i i f l l l itr Seml&MI IÎ-11 1111/IS 11&111 11UR.Uf l /11/Ît i t hlart1 ltl11g.

IONEl NICOLESCU- FOCSANI. ÎtrCII IQ miJiNRe U l n i i11 AntantitiJIIXpalmilri. i11r l f l l k .unlllui iltinflllll11

Plflllllfi t/1 21°C.CORNEL TUDOR, - PffE$11. u/1

Hclfi n ţ 1 t 1 1• • • 11fllÎll&ntSt/11pi l l l l glsill la / l ipp• in lnlt. I Î 'llll&bÎIIII t/1ctf /lli/Îtl flll/'11 llfii H M

VLADCONSTANTIN- RÎM. VÎLCEAtl/1-zlbli. ctre tliiqt1 i11 llfNk OceP ~ e i f i c .q i d11111r11llt111111111iruIIIIDt/1 &lllufllllb-n1g111IISIIIIIIIIII/IrlIIII/tli c11n i-11 u t , _ ; _ _

RADU MUNTEANU- CRAIOVAti111p 11111 pllblicat1111111rilllulHfl1rl ÎMIfiiiH1nri C11111flll. V11111scrill lllllitin d&rt/IIÎI itllllll r-sllil11r.t l 1 s p ~,n.1iitellflic• nmin11ti. Cit tl1spnIISirii III11 nferi. /III 111/Wm11/t1 RlltiJfÎ. V111r fcillfl N fi tiiZI/I.

/VAN STEFANESCU- VATRA-DO

Artom III ' 111 n f l r i cnsc ; l l l ll i p i ~ M I I I f .Pri11 •.rtlln. fructllllllr tl•flllllins t/1 HtUinl. L l l e ~ J n i c i if l l n n cIICISfllf 11fttlri11 iiiiRiiiiiiL S1 l s t i l l lifltl-1111riitor ttu i .pirt111 ll&llb11ri. cllhiWIJiin p/1111111/ii. lltlr 11sigp11rt1 di11 combustibihll IIICISIIr.•

DAN CRISTESCU- VASlUI. In pnp1 T rr11 sint circ114IJIJ t/1 r u k ~ ~ r iÎll lltatl. di11 ' 330 t/1 ·• f i i in bllliiUceaRIIIIIiP ~ e i f i c Cit tl1spnp/ilfMtll Ur1111m rewni J1ll lllrg intr-unriiiDr llpT

IRINA TEODORESCU- G A l A Ţ I .CIInp1tl lih tiin IUITII11111&/ÎIIIM/IliiiiiT-11ril-11ori t/160 tii ltiljl din T1/rio.El urctlburl cu 11 IIÎI11i t/1 11st136 hm•ntri p11 Ir i , 1dit:l CII piiSfl 10 lllltsecundi. A miri Îll &lllllinuvl ritlzil dep/ISIIrl11 liftului ISIII11pr011p1imposibtni&Ît ditt&111116 schimbiriipn11 brllpr1SÎIHiiilltmllsflfiet 11 ini/Jillll, t:ll

rtclamit l u r ~ r i

d1 unclli.MIHAI TUDOR - BUCURESTl 11ri1111 t/n,r1 C lfl 11 ÎllllriSili/III citltg fiiiCHI 1Î SI t i i& lllfiltl/1110 IIIÎ in &IÎiri f/Îflilllfi11i iiiSIIIIiPrnllin. rlliiYnatur111idill Arbip•lllflllS1ycheii1Stlitl11111 , .

/

R e d a c ţ i arevistelpentru copil -B u c u r ~ t t

NOIEMBRIE1988 ANULIX NR. 11 107)

REDACTORŞ E F IO N · O N A Ş C USECRETARRESPOitSAB/l DE R E D A C Ţ I E

Ing . IOAN VOICU

REDACTORRESPONSABil nE NUMl/1:Ing. ILIE CHIROIUPll l.' tNTAREA ARTISTICA RADU GEORGESCUPRUl:NTAREATEHNICASAVA NICOLESCU

R l D A C Ţ J i cPiilt• Sci11tlii 111. 1. B11c11rqti33. T lefB1l60 .1D/t44.f. A D I I I N I S T R A Ţ I AEtlilllfll HScilltlillTIPARULC.P.C.S. ABONAMENTE1ri111ficiill 1i 11111i l ~ P.T.TR. Cmt11riidi11 slriillll/lte SI pili •b11111rROMPRESFILATEUA"- S ~ ~ et 1 1 r l x p l l r t · i m p ~ r1riS

P O 8111 12-H1: tefex 10 376: ;rsfir B•c•nsti. C a l

c .. ; , 64-liB



A c t i v l t ă t i l eumane, Industriale de a l t ăn a t u r ă , c o n s u m ă

energie in progresie g e o m e t r i c ăla scara timpului , in vremece resursele traditionale sint amenintate cu epuizarea Pentru solutionarea acestei crize, tehnicieni 1 savanti au elaborat proiecte de producere a energiei din surse netradltJonale (vint, soare, b l o m a s ă ,ocean, etc.). Dintre numeroaselestudii elaborate , cele mal p r o m l t ă t o a r epar a fi fuziunea nuc l e a r ă electricitatea f u r n i z a t ăde celulele fotovoltalce j iutilizarea dinamicii oceanelor (maree, valuri i curenti). Inrindurile de f a t ăne vom referi la citeva proiecte e a l i z ă r i

cln domeniul energiei marine In acest sens au fost conceputeproiecte care s ă utilizeze m l , c ă r l l ecurentllor marlnl(proiectul "Gulf Stream") , dinamica valurilor, diferenta det e m p e r a t u r ădintre straturi, mareele etc.

Energia mareelor a fost p î n ăde curind singura dintre

formele de energie a m ă r i l o rcare a putut fi u t i l i z a t ăpractic. Ca energia h l d r a u l l c ăcea m a r i n ăeste I n e p u i z a b i l ă1d i s p o n i b i l ăintr-un potential Imens, dar fenomenul care og e n e r e a z ăeste dlscontlnuu, Iar p o s l b l l i t ă t i l ede utilizaresint limitate la anumite p o r ţ i u n ide litoral. O p r i m ă e t a p ăinfolosirea acestui potential a reprezentat-o darea in exploatare, in u r m ăcu mal bine de d o u ădecenii a primei uzinen : ~ a r e e m o t r i c ep r o d u c ă t o a r ede energie e l e c t r i c ădin lume.

De curind a prins contur materiallzarea unul alt proiect,cel de utilizarea d i n a m i c ăa valurilor de la t ă r m .Pe coastaOceanului Atlantic se i n a l t ăun turn care , din d e p ă r t a r e

s e a m ă n ăcu un mic far. C u i b ă r l tin r o c ă pe o s t î n c ă

aproape v e r t i c a l ăturnul de culoare cenu le pare s ă prev i n ămarinarii de intilnirea n e d o r i t ăa stîncilor . Dar a c e a s t ăc o n s t r u c ţ i ede f o r m ăc l l l n d r i c ă î n a l t ăde 21 m, nu este unfar maritim el un nou tip de c e n t r a l ăe l e c t r i c ă .lnstalatla folose te o m e t o d ăn o u ăde utilizare a vastelor resurse deenergie ale oceanului. · Ea se b a z e a z ăpe efectul de presiune d i n a m i c ăa valurilor care a c t l o n e a z ăca un plston dea p ă intr-o c o n d u c t ăde otel. Curentul de aer care la na •tere pune in m l ~ r epaiele unei turblne care, la rindul ei,a c ţ i o n e a z ăun generator de curent electric.

Noutatea acestui proiect c o n s t ăin ~ c o r d a r e acamereide la baza turnului pentru a absorbi o hidroenergle max i m ă .Acest lucru se r e a l i z e a z ăprin potrivirea frecventenaturale a unei c a v l ţ ă t lin f o r m ăde plJnle cu frecventa un-

delor de a p ă astfel incit amplitudinea oscllatlllor s ăc r e a s c ă ,dublind energia c a p t a t ă. Astfel, din 25 de metri deunde frontale se obtin 500 kW de energie e l e c t r i c ă .F a t ădealte proiecte , acesta are avantajul unul cost redus d a t o r i t ă

faptului c ă este u ~ r de construit ş de i n t r e t l ~ u t .

u p ăcum se o b s e r v ăin Imagine, baza turnului, a f l a t ălanivelul p i este o constructie s p e c i a l ădin beton care sustine o c o n d u c t ădin otel cu un diametru de 3,5 m. La c a p ă -

tul conducte este p l a s a t ăturblna de aer cu un diametru decirca 2 m ~ generatorul electric. ValUl de a p ă i n t r ăintr-oc a m e r ăde la baza turnului ş alei a c t l o n e a z ăca un pistonde a p ă ,impingind c ă t r epaiele turblnei o c o l o a n ăde aer.Cind apa se retrage, o n o u ăcantitate de aer este a s p i r a t ă

in camera de la baza turnului ciclul se r e p e t ă .Paiele turbine din proflle lamlnate au o sectJune t r a n s v e r s a l ăsimet r i c ă care le permite s ă se r o t e a s c ăintr-un singur sens.

1988 - Start Spre Viitor nr.11

Documents

Transcript of 1988 - Start Spre Viitor nr.11