Bill Bryson

1927O VARA

CARE A SCHIMBAT LUMEA

Traducere de loana Aneci

POLIROM2016

Cu prins

Prolog. . . ..9Mai.Pugtiul .....23Iunie.Babe. .....77Iulie.Pregedintele. ....131August.Anarhigtii .....185Septembrie.Sfirgitulverii.. ...241Epilog. . . 289

Bibliografie 307

317Note despre surse Si lecturi suplimentare.

Mulyumiri. .....327Index. . . .329

Capitolul 1

Cu zece zile inainte sd devinl atit de faimos, incit se stringeau oameni buluc in jurul:-idirilor in care se afla, iar chelnerii se blteau pentru orice cocean de porurnb pe care.- -isa in farfurie, nu auzise nimeni de Charles Lindbergh. The New York Times il pomenise: dat5, in contextul iminentelor zboruri peste Atlantic. $i ii scrisese numele gregit.

in 1927 , $tirea care a $ocat tot poporul in zilele cind primdvara fbcea loc verii era o'-rimd sinistrd comisl in casa modestl a unei familii din Long Island, care, intimpltrtor,.e afla foarte aproape de aerodromul Roosevelt, unde se adunau acum aviatorii ce aipirau:d realizeze un zbor transatlantic. ziarele, cuprinse de frenezie, l-au numit ,,Cazul:ere^strei-ghilotin5". Povestea era dupd cum urmeazd.

In toiul noptii de 20 martie 1927 , pe cind domnul gi doamna Albert Snyder dormeau:nul lingl altul, dar in paturi separate, in casa lor de pe 222nd Street aflat5 intr-un cartier-inigtit din Queens Village, unde locuiau familii din clasa de mijloc, doamna Snyder a:uzit nigte zgomote pe holul de la etaj. chrd s-a dus sd vadd ce era, adatnas in nas cu: namil5 de om - o ,,matahald", le-a povestit ea politriqtilor - chiar in fala ugii dormitorului.\brbea cu accent strtrin cu alt individ, pe care ea nu il vedea, Pin[ si se dezmeticeasclioamna Snyder, matahala a pus mina pe ea gi i-a tras o maml de bitaie sor5 cu moartea,le a r[mas latd, fdrd simliri, vreo $ase ore. Apoi el 5i complicele s-au dus lingr patullomnului Snyder, I-au sugrumat pe bietul om cu o sirmI de ag[1at tablouri gi i-au zdiobit:.asta cu contragreutatea de la o fereastr5-ghilotin5. Aceasta a stirnit imaginalia publicului;i a inspirat numele cazului. Cei doi rlufrcEtori au r5scolit apoi sertarele din toatl casa;i qi-au luat t5lplgip cu bijuteriile doamnei Snyder, insX au l5sat un indiciu legat de iden-:itatea lor sub forma unui ziar in limba italiand, uitat pe o masd la parter.

A doua zi The New York Times era fascinat, dar confuz. Pe prima pagind titra cu literede-o gchioapS:

uN GRAFIcIAN EsrE rrcrs iN eATUL LUr;

'"''^,';';# J;T';';f iiT"iH# *''

Articolul men[iona cd un doctor pe nume Vincent Juster de la St. Mary ImmaculateHospital o examinase pe doamna Snyder, dar nu-i gdsise nici un cucui caie se justificecele gase ore in care a zdcut fErS cunogtinl5. De fapt, nu g[sise nici un fel de rdni pecorpul ei. Nesigur, a sugerat ctr leginul ei prelungit fusese, poate, cauzat de trauma suferiti,5i nu de o loviturl propriu-zisd.

Totugi, intre timp, detectivii ajunseserl sb fie mai OegriUe bxnuitori decit confuzi. inprimul rind, nu au gbsit semne cd s-ar fi pltruns prin efrac[ie in casa familiei Snyder,

1927. O VARA CARE A SCI{IMBAT LUMEA

care, oricum, era prea modestE cg sA constituie tinta unor hotri de bijuterii capabili decrim[. Detectivilor li se plrea curios gi faptul c[ Albert SMer nu se trezise deloc intimpul atacului violent care avusese loc chiar in fala ugii dormitorului. Nici fetila de9 ani a sotilor Snyder, Lorraine, aflat[ in camera de vizavi, nu auzise nirnic. Ciudat eragi faptul cI nigte holi care au p5truns intr-o locuintl $i-ar lua in mod ostentativ o pauzf,ca sI citeasc[ un ziar anarhist, l-ar l[sa grijulii pe o masl gi abia apoi ar urca la etaj. Iarcel rnai straniu lucru era cd patul doamnei Snyder - din care se ridicase si vadl ce eracu zgomotul de pe hol - nu era deloc deranjat, ca gi cum nici nu dormise in el. Ea nu afost in stare sd explice nimic din toate acestea, invocind ca motiv faptul cd fusese lovittrin cap. Iar in vreme ce detectivii se strlduiau sX descilceasc5 toate aceste anomalii, unuldintre ei a ridicat intr-o doarl collul saltelei de pe patul doamnei SMer gi a scos la iveal5bijuteriile pe care ea le declarase furate.

in momentul acela, toti $!au intors capetele spre doamna Snyder. Ea le-a sustrinutprivirile gov[ielnic, apoi a clacat gi a mlrturisit c[ ea a comis crima - insl a dat vina pe

o brut[ pe nume Judd Gray, amantul ei secret. Doamna Snyder a fost arestat[, politria a

inceput sd-l caute pe Judd Gray, iar americanii care obignuiau s[ citeasc[ ziare aveau str

fie cupringi de o frenezie iegitd din comun.

Anii '20 au fost o perioadl minunatl pentru lecturl - e foarte posibil sd fi fost deceniulde virf al lecturii in viala americanilor. Curind cititul avea str fie inlocuit de distracliilepasive oferite de radio, dar deocamdattr rlminea pentru majoritatea oamenilor principalametodd de a-gi umple timpul liber. in fiecare an, editurile americane tipdreau 110 milioanede cdr1i, peste zece mii de titluri, dublu fa!5 de deceniul anterior. Pentru cei care se

simleau descurajali de aceasttr abundenlS de posibilit5(i literare, tocmai apdruse un feno-men foarte util, cercul de lecturtr. Book-of-the-Month Club a fost infiinlat in 1926, fiindurmat peste un an de Literary Guild. AmindouX au avut succes din start. Scriitorii erauveneratri cum astlzi nu mai pare a fi posibil. Atunci cind Sinclair Lewis s-a intors acasdin Minnesota ca sd lucreze la romanul sda Elmer Gantry (publicat in primdvara anului1927), veneau oameni gi de la ciliva kilometri numai ca sd se uite la el.

Era gi epoca de glorie a revistelor. Veniturile din publicitate au crescut cu 500% inacest deceniu, cind gi-au fdcut intrarea in scen[ o mullime de publicalii importante: TheReader's Digest in 1922, Time in 1923, The American Mercury gi The Smart Set in 1924,The New Yorkerin 1925. Time a fost poate cea mai influentl din start. Fondatl de doifogti colegi la Yale, Henry Luce gi Briton Hadden, era foarte populard, dar plin[ de erori.De pildd, scria despre Charles Nungesser c[-gi ,,pierduse un bra1, un picior gi o bdrbie"in timpul r[zboiului, ceea ce nu era numai inexact sub toate aspectele, ci de-a dreptulevident, clci se putea vedea zi de zi in fotografiile publicate de ziarc ctr Nungesser aveatoate membrele intacte, plus o blrbie de toatd frumuselea. Toatd lumea $tia cX Time aveatendinla sX repete cu religiozitate anumite cuvinte - oacheS, sprinten, cu ochi sfredelitori - gineologisme inventate, precum cinemaniac gi cinemactrild. ii mai pltrcea la nebunie gi sIfoloseascd expresii bizare, distorsionate - de exemplu, ,,la 1anc" devenea, fJrI nici o jen5,

,,spre (anc". $i mai ales avea o ciudatd sllbiciune germanicd pentru inversarea topiciifiregti gi inghesuirea cit mai multor substantive, adjective gi adverbe intr-o propozilie pinls[ adauge gi un verb - sau, aga cum spunea Wolcott Gibbs intr-un celebru portret al luiLuce publicat in The New Yorker, ,,de la coad[ la cap parc[ erau scrise propoziliile, dete zdpdceau cu totul". Degi se dldeau mari ctr se [in in pas cu moda, Luce gi Hadden erau

MAI

:\trem de conservatori. De pildd, nu ar fi angajat in ruptul capului vreo femeie pe alt;ost decit de secretard sau asistent6.

Mai presus de toate, anii '20 au fost epoca de aur a ziarelor. in acest deceniu vinzlrile:r crescut cam cu o cincime, atingind 36 de milioane de exemplare pe zi - sau L,4 ziare;e farnilie. Numai in New York City se publicau 12 cotidiene, iar aproape toare celelalterm5e mari aveau mdcar vreo douS-trei. Mai mult decit atit, in numeroase orage cititorii:uteau afla gtirile dintr-un nou tip de publicalie, revolugionar, care a schimbat complet:;Ieptirile oamenilor legat de ceea ce ar trebui sd fie gtirile cotidiene - tabloidul. Tabloi-:ele se axau pe infracliuni, sport $i cancanuri despre celebritEli, conferind acestor treis:biecte o importantrS de care nu se mai bucuraserd niciodatl pind atunci. Un studiu::alizat in 192'/ ardla cd tabloidele alocau intre un sfert gi o treime din spatriu articolelor;espre infrac[iuni, pinl la de zece ori mai mult decit ziarele serioase. Datoritl influen{ei-rr uciderea discretS, degi neglijentl a unui individ ca Albert Snyder a putut deveni o gtire::1iona15.

Tabloidul, atit ca format, cit gi ca modalitate de despicare a firului in patru pind se::linea o $tire de senzafie, exista in Anglia de un sfert de secol, insd nimeni nu se gindise:5 incerce sd publice a$a ceva in Statele Unite pind ce doi membri mai tineri ai familiei;are publica Chicago Tribune, Robert R. McCormick gi virul s5u Joseph Patrerson, au-. izut ziarul londonez Daily Mirror in timpul Prirnului Rdzboi Mondial, cind erau stationati-r Anglia, gi s-au hotlrit sd publice ceva similar 9i la ei in trarI dupd terminarea rf,zboiului.A5a a aplrut lllustrated Daily Netus,lansat la New York in iunie 1919,la pretrul de doi;engi bucata. Conceptul nu a avut succes din prima - la un moment dat tirajul a sc[zut.: 11 000 de exemplare -, dar treptat Daily News gi-a cigtigat un public fidel gi pe la:rijlocul anilor '20 era de departe cel mai bine vindut ziar din [ard, cu un tiraj de unrilion de exemplare, mai mult decit dublu fa16 de The New York Times.

Inevitabil, un asemenea succes i-a flcut gi pe altrii s[-i calce pe urme Mai intii a

apdrut New York Daily Mirror,lansat de William Randolph Hearst in iunie 1924, vmat;up[ trei luni de fascinant de abominab ilul Evening Graphic . Acesta era creatria lui Bernarr\lacfadden, un afacerist excentric, cu o claie de pir ciufulit, care igi incepuse viala citse poate de prozaic la o ferml din Missouri cu vreo 50 de ani inainte, pe vremea cind ilchema Bernard MacFadden. Macfadden, cum igi spunea acum, era un om cu convingeriputernice gi neobignuite. Nu suferea doctorii, avocatii sau hainele. Era extrem de devotatbody buildingului, alimentatriei vegetariene, drepturilor navetiqtilor la un serviciu feroviardecent - gi ii cam pldcea sI se dezbrace. El qi so(ia lui ii l5sau adesea cu gura c[scatd pevecinii lor din Englewood, New Jersey - printre care se numdra gi Dwight Morrow, unpersonaj destul de important in povestea noastrtr, dupd cum vom vedea -, flcind exercitriifizice in pielea goal[ pe gazon. Macfadden era atit de devotat unui stil de vial[ sinltos,incit, atunci cind una dintre fiicele sale a murit din cauza unei afecliuni cardiace, el aafirmat: ,,Mai bine cI a murit. M-ar fi flcut de rugine". Pe la 80 gi ceva de ani il vedeaila plirrbare prin Manhattan, cdrind in spate o geantl plind cu vreo 20 de kilograme denisip, ca si se mentrind in formI. A rnurit la virsta de 87 de ani.

Ca om de afaceri, se pare cE gi-a ghidat viala dupd mottoul : cind vine vorba de avinde ceva publicului, nici o idee nu e prea prcastS. A strins avere din trei surse. in primulrind, a inventat o pseudogtiint5 numitl fizicultopatie, care presupunea respectarea custrictete a principiilor vegetarianismului gi a int[ririi forlei fizice prin body building, cuexperimentarea nudismului pentru cei mai curajogi. Migcarea a dat na$tere unei serii de

27

28 1927, O VARA CARE A SCHIMBAT LUMEA

centre de sen[tate gi de public4ii aferente, care au avut mare succes. in 1919, pornindde la acestea din urm5, Macfadden a n5scocit ceva gi mai gi : revista cu povegti adevirate.True Story, nava-amiral a afacerilor sale in acest domeniu, se viudea curind intr-untirajde2,2 milioane de exemplare pe lund. Toate povegtile publicate inTrue Story erau sinceregi picante, cu ,,un iz frivol de excitalie sexual5", dupd cum spunea un observator incintat.Mindru nevoie mare, Macfadden se lSuda cX nici mlcar un cuvinlel din True S/ory nu era

nlscocit. Aceastd afirmalie i-a adus oarece nepl[ceri pe plan financiar atunci cind o poveste

publicat5 in 1927 sub titlul ,,Strrutul revelator", care se petrecea in Scranton, Pennsylvania,

s-a intimplat, din nefericire, sI includ[ numele a opt ceteteni respectabili ai acestui frumos

orag. Acegtia l-au dat in judecatS, iar Macfadden a fost silit sd recunoasc[ faptul cX pove$-

tile din True Stories ru erau deloc adevdrate - gi nici nu fuseserl vreodatd.

Cind au ajuns la modl tabloidele, Macfadden a lansat Graphic. Trdsltura sa distinctivdera cd nu avea absolut nici o leglturd cu adevtrrul qi - adesea - nici mdcar cu vreo realitateverosimil5. Publica interviuri imaginare cu oameni cu care nu avusese contact niciodatdgi articole semnate de personaje care in mod sigur nu ar fi avut cum sX Ie scrie. in 1926,

cind a murit Rudolph Valentino, a publicat o serie de articole sernnate de el de dincolode mormint. Graphic a devenit faimos pentru o forml de ilustrare, invenlie proprie, pe

care o numea ,,compozografie" gi in care fe(ele unor personaje importante erau lipite pe

corpurile unor manechine aranjate in anumite pozilii gi in anumite decoruri menite sd

creeze scene izbitoare. Cea mai celebr[ dintre aceste crealii vizuale a ap5rut totin1927,in timpul procedurii de anulare a clsltoriei lui Edward W. ,,Daddy" Browning cu tindragi uluitor de uguratica lui so1ie, alintattr de toli Peaches, cind Graphic a publicat o fotografie

care o inf[triga (ftrrd sI incerce sf, conving5 pe cineva cdpoza ar fi reald) pe Peaches goal5

in boxa martorilor. in ziua aceea Grapltic a vindut cu 250 000 de exemplare mai multdecit de obicei. The New Yorker a declarat cd Graphic era ,o pecingine grotesc5", darera o pecingine cu un succes fenomenal. is 1927, se apropia de un tiraj de 600 000 de

exemplare.Pentru ziarele conven(ionale, aceste cifre erau o problemd serioas[ gi ingrijordtoare.

Reactria majorit5lii a fost s[ se tabloidizeze gi ele in mod vddit, mlcar in spirit, dac[ nu

gi ca prezentare. Chiar Si The New York Times, degi se inclpdlina in continuare s[ r5min[sobru gi cenugiu, a glsit spatiu pentru o mulJime de articole picante in acest deceniu,

scrise intr-un stil adesea la fel de febril. Aga cd acum, cind a ap[rut o crim[ precum cea

care l-a avut ca victiml pe Albert Snyder, toate ziarele au acoperit subiectul cu frenezie,Nu mai conta cI ftiptagii dlduser[ dovad5 de o inep(ie uluitoare - in aga m5sur5, incit

scriitorul gi jurnalistul Damon Runyon l-a botezat ,,Cazul timpililor" - gi cd nu erau nicicine gtie ce frumuse1i, nici nu aveau prea mult5 imaginatie. Ajungea c[ acest caz implicadorinle carnale, infidelitate, o femeie frrd iniml gi o contragreutate de la fereastra-ghilotinS.Asta vindea ziarcle. Despre cazul Snyder-Gray s-a scris mai mult decit despre orice altlcrim[ din acea perioadS, nefiind intrecut in cele din urm5 decit de procesul lui BrunoHauptmann pentru rlpirea copilului lui Charles Lindbergh in 1935. Dar, in ceea ce privegte

efectul asupra culturii pop, nici mlcar aceastd r5pire nu l-a eclipsat.Procesele din America anilor '20 erau adesea uluitor de expeditive. Gray gi Snyder au

fost trimigi in judecatd gi puqi sub acuzare de un mare juriu la nici o lunl de la arestarealor. in tribunalul din Queens, o cl5dire de o mdrelie clasicl din Long Island City, era oatmosferl de carnaval. 130 de ziare din toatl tara $i chiar gi din Norvegia au trimis repor-teri la fala locului. Western Union a instalat cea mai mare centralS telefonicd pe care oconstruise vreodat[ - mai mare decit cele folosite pentru conventiile de nominalizare a

MAI 29

candidatului la preqedinlie sau pentru campionatul anual de baseball. Lingd tribunal s-auinstalat bufete ambulante de-a lungul bordurii gi la vinzdtorii de suvenire glseai ace decravatl in forml de contragreutate pentru fereastra-ghilotin5, la zece cen(i bucata. infiecare zi se adunau o grdmad[ de oameni, sperind s[ mai prind[ un loc in sala de judecat[.Cei care nu reu$eau p5reau cd se rnullumesc s[ stea afard, in picioare, gi sE se uite trinttrla clSdirea tribunalului, gtiind cI induntru se decid lucruri importante, degi ei nu vedeaugi nu auzeau nimic. Treceau pe acolo gi bogltagi gi vedete mondene, printre care marchizade Queensberry gi solia unui judecdtor de la Curtea Supremtr. in fiecare zi, norocogilorcare prindeau locuri pe scaune li se permitea Ia sfirgit s[ vind mai aproape, ca str vaddcu ochii lor veneratele probe ale acestui caz - contragreutatea, sirma gi sticla de cloroformtblosite pentru a comite nelegiuirea. News Si Mirror publicau zilnic chiar gi cite opt articoledespre proces. Dacd in ziua respectivl iegeau la ivealtr informalii senza(ionale - de pild[,cI tn noaptea crimei Ruth Snyder il intirnpinase pe Judd Gray intr-un chimonou ro$u casingele -, erau trimise in grabl la tipar edilii speciale, de parcl tocmai se declarase r[zboi.Pentru cei care igi pierdeau rdbdarea sd citeascl sau care erau prea coplegili ca sI se

concentreze asupra cuvintelor, Mirrol a publicat 160 de fotografii, scheme gi alte ilustra[ii:n cele trei sdpt[mini cit a durat procesul, iar Daily News aproape 200. Pentru scurt timp,rrintre avocatrii lui Gray s-a numlrat gi un anume Edward Reilly, care mai tirziu avea sIri$tige notorietate aplrindu-I pe Bruno Hauptmam in procesul intentat acestuia pentru:dpirea copilului lui Lindbergh, insd Reilly, un beliv incurabil, a fost concediat ori gi-alat demisia la scurt timp dup[ ce a inceput procesul.

Timp de trei s5ptdmini, juragii, reporterii gi publicul au ascultat zi de zi, fascinali,descrierea tragicei curbe a cdderii mortale a lui Snyder. Povestea incepuse cu zece ani:nainte, cind Snyder, singuraticul grafician cu inceput de chelie de la revista Motor Boating,se inamorase de o secretarl voioasd gi cam prostu$ pe nume Ruth Brown. Era cu 13 ani:tai tinIrX gi nu ii pl5cea de el in mod deosebit, dar, dup[ ce au iegit de vreo trei-patru:ri impreunS, cind el i-a oferit un inel de logodnl cu o piatr5 cit nuca, fata a cedat. ,,Pur;i simplu nu am putut renunta la inelul 51a", i-a explicat ea neajutoratl unei prietene.

La patru luni dupd ce s-au cunoscut, erau deja c5sdtorili gi locuiau impreun[ in casa.ui din Queens Village. Fericirea lor conjugalS a durat pulin chiar gi in comparatrie cu--ele mai dezastruoase c[snicii. Snyder tinjea dup5 o viag5 domesticd tihnit[. Ruth - clreiaapropiatrii ii spuneau Tomrny - voia lumini strdlucitoare gi veselie. $i-a iegit din fire cind:l a refuzat sI dea jos de pe perete fotografiile unei foste iubite. Nici nu trecuserd doulzile de la nuntl cind i-a spus c[ nici mdcar nu ii pl5cea de et. $i uite-aga au inceput ceizece ani de cdsnicie lipsit5 de dragoste.

Ruth a inceput sE ias5 in orag singurS. ln 1925, intr-o cafenea din Manhattan, l-a;unoscut pe Judd Gray, un comis-voiajor care lucra pentru firma de corsete Bien Jolie,;i au devenit aman(i. Gray nu prea era genul personajului negativ. Avea nigte ochelari:are il ftceau sd semene cu o bufnitrE, cintlrea doar 55 de kilograme qi ii spunea lui Ruth

-\{ami". Cind nu se destrlbSla cu o femeie mlritat[, preda la gcoala de duminic[ qi cinta:r corul bisericii, stringea fonduri pentru Crucea Rogie gi avea o cdsnicie fericitS, plus o:licd de zece ani.

Tot mai nesatisfdcutl de clsnicia ei, Ruth gi-a convins sotiorul, care nu bdnuia nimic,s5-gi facd o asigurare de viagd cu o primd de aproape 100 000 de dolari pentru cazul in;are ar fi avut parte de o moarte violentS, dupd care femeia s-a incdp5linat sE facl totposibilul ca sd se intimple exact asta. I-a pus otravl in wlfisky-ul de seard qi l-a amestecat:t mousse-ul de prune (amdnunt intors pe toate pdrlile de reporteri). Cind a vlzut cd asta

30 1927. O VARA CARE A SCHIMBAT LUMEA

nu ii vine de hac, a mai adtrugat gi nigte somnifere pisate, i-a dat niqte pastile de cloruride mercur sub pretextul cf aveau sd-i facd bine gi a incercat chiar gi s5-l gazeze, insdcandidul domn Snyder s-a dovedit a fi inddrdtnic de indestructibil. Disperat[, Ruth a apelatla Judd Gray. impreund au pus la cale - dup[ prrerea lor - crima perfectr. Gray a luatun tren pintr la Syracuse gi s-a cazat la hotelul Onondaga, asigurindu-se ctr este vlzut demai multe persoane, apoi a plecat pe furig, intorcindu-se in orag. A aranjat cu un prietenca, in timp ce el era plecat, acesta s5 se duc[ in camera lui de hotel, sd rlvlgeascl patulgi sI dea impresia cd stdtuse cineva acolo. l-a lSsat acestui amic gi nigte scrisori pe careel sd le punl la po$te dup[ plecarea lui. Avind astfel un alibi solid, Gray s-a dus in Queensvillage gi, in toiul nop[ii, s-a infiinlat la uga familiei Snyder. Ruth, care il a$tepta inbucltlrie, imbrlcatd cu chimonoul stacojiu care avea sI devind curind celebru, l-a primitin casS' Planul era ca Gray sd se strecoare in dormitorul conjugal Ei s5-i zdrobeasce Fastalui Snyder cu o contragreutate de la fereastra-ghilotin[ pe care Ruth o ldsase pe comoddspecial pentru asta. insd lucrurile nu prea au mers conform planului. Gray l-a iovit primadat[ timid, aga, de probtr, reugind doar sd-gi trezeascd victima. Dind cu ochii, zrprcit,de omuletrul necunoscut aplecat deasupra lui care il lovea cu nu gtiu ce obiect contondent,lui Snyder i-a sdrit imediat somnul gi, lipind de durere, l-a ingfdcat pe Gray de cravar[,sugrumindu-I.

,,Mami, Mami, pentru numele lui Dumnezeu, ajutS-m[ ! ", se chinuia Gray s[ strigecu voce rlgugitd.

Ruth Snyder a inh5lat contragreutatea din mina amantului ei care se zb5tea gi gi-a izbitcu sete solul in leastS, ame[indu-I. Apoi ea gi Gray i-au pus la nas cloroform gi l-au stran-gulat cu sirma de ag51at tablouri, pe care tot ea o pregtrtise. DupI aceea au rlvtrgit sertarelegi dulapurile din toatd casa, ca sd, ,,aranjeze" locul in aga fel incit sr pard c[ era vorbadespre un jaf. Aparent, nici unuia dintre ei nu i-a trecut prin cap sI lase impresia ci Ruthdormise in patul ei. Gray i-a legat - nu foarte strins - gleznele gi mlinile lui Ruth gi aa$ezat-o confortabil pe podea. Iar cea mai isteal[ chestie - dupl p5rerea lui - a fost sdlase ziarul italian pe o rnasl de la parter, pentru ca polilia sX tragd concluzia ctr intrugiierau nigte strdini subversivi, ceva gen Sacco gi Vanzetti, notoriii anarhigti care igi a$teptauatunci executria in Massachusetts. Duptr ce totul a fost pus la punct, Gray a srrutat-o peRuth, apoi a luat un taxi pind in orag $i s-a intors cu trenul la Syracuse.

Gray era convins cd, gi in eventualitatea in care ar fi ajuns sd fie suspectat, polilia nuar fi avut cum str dovedeascd nimic, pentru ctr alibiul s5u il plasa la 500 de kilometridep5rtare, in Syracuse. Din p[cate, gi-a amintit de el un taximetrist din Long Island c5ruiaii l5sase un bacgig de cinci centi la o cursl de 3,50 dolari - chiar gi la valoarea din anii'20 cinci cenli cam erau semn de crrpxnogenie - gi care acum abia agtepta sE depundmdrturie impotriva lui. Gray a fost gdsit la hotelul Onondaga, unde s-a prefdcut uimit cdera suspectat de politie. ,,P[i, de ce, cd doar nu am primit nici o amendS pentru c[ amdepSSit viteza?", azis el, declarind cu aplomb ctr poate demonstra cd a stat in hotel totweekendul' Din nefericire, ca str nu spun in mod surprinzltor, aruncase in cogul de gunoibiletul de tren. Cind un polilist l-a scos de acolo gi l-a luat pe Gray la intreblri, u.irtu umdrturisit imediat totul. Aflind cd doamna Snyder il invinovllea pe el pentru tot, a insistatcu ardoare c5 de fapt ea pusese totul la cale gi il gantajase ctr, dacd nu coopereaz[, iispune iubitoarei lui neveste c[ a ingelat-o. Clar, el gi doamna Snyder rupsesertr prietenia.

Interesul fald de acest proces era atit de mare, incit nu a fost omis nici un aspect alcazului, oricit de nesemnificativ ar fi fost. Cititorii au aflat cd in fiecare seard, cind